Retinerea/Poprirea pe salariu - Ghid complet pentru

angajatori si angajati
legislatiamuncii.manager.ro /a/8149/poprirea-pe-salariu-in-cazul-unui-salariat.html

de Maria Nicutar
salariupoprirepoprire pe salariuretineri din salariuconditii poprirelimita maxima popriremaria nicutar

Poprirea din salariu reprezinta o notiune reglementata prin Codul Muncii si Codul de procedura civila. Nu este un
subiect placut, insa este necesar sa il intelegem pentru ca mai devreme sau mai tarziu, in numeroase companii vor
exista situatii cu privire la popriri, retineri din salariu sau note de constatare a prejudiciilor provocate de salariati.

Cum le facem fata? Cum tratam situatiile mai complexe, in care exista concurs de popriri? Cum se
recupereaza prejudiciile? Care sunt pasii pentru a recupera prejudiul provocat de la un salariat daca se
solutioneaza situatia pe cale amiabila?

Discutam in mod concret despre popriri ca fiind retineri din salariu conditionate prin anumite reguli legislative
deosebit de clare.

Sa tinem cont de faptul ca poprirea reprezinta unul dintre mijloacele procesuale prin care se poate solicita si realiza
urmarirea silita in situatia in care debitorul nu isi executa obligatia de bunavoie.

O prima regula de care vom tine cont este faptul ca retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna
jumatate din salariul net.

Dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea in
totalitate sau in parte a obligatiilor privind plata salariilor se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile
respective erau datorate.

Termenul de prescriptie este intrerupt in cazul in care intervine o recunoastere din partea debitorului cu privire la
drepturile salariale sau derivand din plata salariului.

Retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este
scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si
irevocabila.

Angajatorul nu are voie sa retina din salariul angajatilor fara hotarare judecatoreasca definitiva si
irevocabila, chiar daca angajatul si-a dat consimtamantul. Angajatorul poate sa achite daunele la casieria
unitatii angajatorului, insa nu se pot retine sume de bani din salariul sau in lipsa hotararii judecatoresti.

In cazul pluralitatii de creditori ai salariatului va fi respectata urmatoarea ordine:

a) obligatiile de intretinere, conform Codului familiei;
b) contributiile si impozitele datorate catre stat;
c) daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite;
d) acoperirea altor datorii.

Conform art. 781 din Codul de Procedura Civila, nu sunt supuse executarii silite prin poprire:

1/7
a) sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege si asupra carora debitorul este lipsit de
dreptul de dispozitie;

b) sumele reprezentand credite nerambursabile ori finantari primite de la institutii sau organizatii nationale si
internationale pentru derularea unor programe ori proiecte;

c) sumele aferente platii drepturilor salariale viitoare, pe o perioada de 3 luni de la data infiintarii popririi. Atunci cand
asupra aceluiasi cont sunt infiintate mai multe popriri, termenul de 3 luni in care se pot efectua plati aferente
drepturilor salariale viitoare se calculeaza o singura data de la momentul infiintarii primei popriri.

Cum se infiinteaza o poprire?

Poprirea se infiinteaza la cererea creditorului de catre un executor judecatoresc al carui birou se afla in
circumscriptia curtii de apel unde isi are domiciliul sau sediul debitorul ori tertul poprit, conform art. 782 din Codul de
Procedura Civila.

Ai poprire pe salariu si vrei sa iti schimbi locul de munca? Ce se intampla?

Poprirea ramane in fiinta si atunci cand debitorul isi schimba locul de munca sau este pensionat. In aceste cazuri,
tertul poprit va trimite actele prin care s-a infiintat poprirea unitatii la care se afla noul loc de munca al debitorului
sau organului de asigurari sociale competent, care, de la data primirii acestor acte, devine tert poprit, potrivit
prevederilor art. 786 din Codul de Procedura Civila. In situatia in care debitorul paraseste unitatea fara ca aceasta
sa cunoasca noul loc de munca, ea il va incunostinta pe creditor despre aceasta imprejurare.

Dupa aflarea noului loc de munca al debitorului, creditorul il va aduce la cunostinta unitatii de la care debitorul a
plecat. De aici se va continua poprirea.

Ce obligatii revin tertului poprit?

In termen de 5 zile de la data comunicarea popririi, iar in cazul sumelor de bani datorate in viitor, de la scadenta
acestora, tertul poprit va avea urmatoarele obligatii:

- va consemna suma de bani ,daca creanta poprita este exigibila, sau, dupa caz, va indisponibiliza bunurile mobile
incorporale poprite si va trimite dovada executorului judecatoresc, in cazul popririi infiintate pentru realizarea altor
creante decat cele aratate la pct. 2

- va plati direct creditorului suma retinuta si cuvenita acestuia, in cazul sumelor datorate cu titlu de obligatie de
intretinere sau de alocatie pentru copii, precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea
pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii. La cererea creditorului, suma ii va fi
trimisa la domiciliul indicat sau, daca este cazul, la resedinta indicata, cheltuielile de trimitere fiind in sarcina
debitorului.

Art. 790 din Codul de Procedura Civila prevede si sanctiuni pentru tertii popriti care nu se achita de
efectuarea popririi:

2/7
Tertul poprit care, cu rea-credinta, a refuzat sa isi indeplineasca obligatiile privind efectuarea popririi va putea fi
amendat, prin aceeasi hotarare de validare, cu o suma cuprinsa intre 2.000 lei si 10.000 lei.

Cum se desfiinteaza poprirea?

Conform art. 794, in situatia in care dupa infiintarea popririi cauza in temeiul careia s-a infiintat aceasta a incetat sa
mai existe, executorul judecatoresc, din oficiu sau la cererea debitorului poprit, va dispune desfiintarea popririi printr-
o adresa catre tertul poprit.

Care sunt veniturile salariale ce nu pot fi poprite?

Bunurile mobile care nu se pot urmari sunt enumerate in Codul de Procedura Civila, la art. 727, dupa cum
urmeaza:

Art. 727: Bunurile neurmaribile

Nu sunt supuse urmaririi silite:
a) bunurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului debitorului si familiei sale si obiectele de cult, daca nu
sunt mai multe de acelasi fel;
b) obiectele indispensabile persoanelor cu handicap si cele destinate ingrijirii bolnavilor;
c) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de 3 luni, iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu
agricultura, alimentele necesare pana la noua recolta, animalele destinate obtinerii mijloacelor de subzistenta si
furajele necesare pentru aceste animale pana la noua recolta;
d) combustibilul necesar debitorului si familiei sale socotit pentru 3 luni de iarna;
e) scrisorile, fotografiile si tablourile personale sau de familie si altele asemenea;
f) bunurile declarate neurmaribile in cazurile si in conditiile prevazute de lege.

Art. 728: Bunurile destinate exercitarii ocupatiei sau profesiei debitorului

(1) Bunurile mobile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exercitiului unei profesii autorizate nu pot
fi urmarite decat de catre creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu exercitarea profesiei respective.
Daca bunurile nu sunt afectate unui patrimoniu profesional individual, insa servesc la exercitarea ocupatiei sau
profesiei debitorului persoana fizica, pot fi supuse urmaririi silite numai daca nu exista alte bunuri urmaribile si numai
pentru obligatii de intretinere sau alte creante privilegiate asupra mobilelor.
(2) Daca debitorul se ocupa cu agricultura, nu vor fi urmarite, in masura necesara continuarii lucrarilor in agricultura,
inventarul agricol, inclusiv animalele de munca, furajele pentru aceste animale si semintele pentru cultura
pamantului, in afara de cazul in care asupra acestor bunuri exista un drept real de garantie sau un privilegiu pentru
garantarea creantei.

Limitele urmaririi veniturilor banesti sunt reglementate la art. 729 din Codul de Procedura
Civila:

Art. 729: Limitele urmaririi veniturilor banesti

(1) Salariile si alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se
platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:

a) pana la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie
3/7
pentru copii;

b) pana la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

(2) Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi jumatate din venitul lunar net al
debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.

(3) Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor
de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi
urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum.

(4) Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata salariatilor in caz de desfacere a
contractului individual de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si sumele cuvenite somerilor, potrivit legii,
nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere si despagubiri pentru repararea
daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale, daca legea nu dispune altfel.

(5) Urmarirea drepturilor prevazute la alin. (4) se va putea face in limita a jumatate din cuantumul acestora.

(6) Sumele retinute potrivit prevederilor alin. (1) -(4) se elibereaza sau se distribuie potrivit art. 864 si urmatoarele.

(7) Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de
maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte
asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmarite pentru niciun fel de datorii.

Din practica:

"Am semnat un act aditional de majorare salariala pentru un angajat insa am gresit suma. Vrem sa
corectam dar angajatul refuza. Pot sa ii retin din salariu? Majorarea a fost gresit calculata!"

Atentie mare la faptul ca fara titlu executoriu nu poate fi efectuata poprirea pe salariul angajatului.

Sa tinem cont de faptul ca angajatorul nu poate invoca propria culpa in constatarea nulitatii unui act juridic.
Actul aditional a fost semnat prin acordul partilor. Asa cum actul aditional nu poate fi corectat prin vointa unilaterala
a angajatului nemultumit, asa nu poate fi modificat nici de catre angajatorul nemultumit, prin decizie unilaterala.

Solutia este intelegerea partilor si in cazul in care nu se ajunge la un consens, se poate ajunge la solutionarea
cauzei in instanta de judecata.

Salariata va primi in curand indemnizatia de maternitate si as dori sa stiu ce parte din ea poate fi urmarita
pentru poprire?

Nicio parte! Indemnizatie de maternitate nu poate fi urmarita pentru nici un fel de datorie.

Salariata se pregateste sa intre in concediu pentru cresterea copilului. Nici de indemnizatia de CCC nu putem
discuta la poprire?

Nu, nici de indemnizatia de CCC nu discutam la poprire. In mod concret, retinerile din salariu nu pot fi facute din
indemnizatia de incapacitate temporara de munca.

Conform specialistilor in legislatia muncii PortalCodulMuncii.ro, retinerile vor fi efectuate doar pentru veniturile
cuvenite in perioada in care a prestat activitate.

4/7
Care este ordinea in care se vor achita creantele? Avem un salariat cu mai multe adrese de poprire pe
salariu! Cum procedam?

Ordinea de preferinta a crantelor este redata in Codul de Procedura Civila , la art. 865:

Art. 865: Rangul creantelor cu preferinta generala

(1) In cazul in care urmarirea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand, pana la eliberarea sau distribuirea
sumei rezultate din executare, au depus si alti creditori titlurile lor, executorul judecatoresc procedeaza la distribuirea
sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel:

a) creantele reprezentand cheltuieli de judecata, pentru masuri asiguratorii sau de executare silita, pentru
conservarea bunurilor al caror pret se distribuie, orice alte cheltuieli facute in interesul comun al creditorilor, precum
si creantele nascute impotriva debitorului pentru cheltuielile efectuate cu ocazia indeplinirii conditiilor sau
formalitatilor prevazute de lege pentru dobandirea dreptului asupra bunului adjudecat si inscrierea acestuia in
registrul de publicitate;

b) cheltuielile de inmormantare a debitorului, in raport cu conditia si starea acestuia;

c) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii,
ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca,
prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor
sociale, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea
integritatii corporale sau a sanatatii;

d) creantele rezultand din obligatia legala de intretinere, alocatii pentru copii sau obligatia de plata a altor sume
periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;

e) creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului
de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;

f) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;

g) creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;

h) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari,
precum si din chirii sau arenzi;

i) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;

j) alte creante.

In cazul creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata se
repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia.

Angajatul ne-a produs un prejudiciu, am realizat nota de constatare, el a semnat-o si acum nu mai vrea sa
achite suma aferenta prejudiciului. Ce putem face?

Prejudiciul poate fi acoperit de buna voie de catre salariat, prin plata unei sume lunare la casieria unitatii, dar nu
poate fi recuperat prin retineri din salariu in absenta unei hotarari judecatoresti.

Odata realizat acordul salariatului, ea devine un contract, avand obligativitatea unui astfel de act juridic incheiat de
parti.

In situatia in care salariatul si-a dat acordul cu privire la plata, insa nu o efectueaza, angajatorul il poate actiona in
5/7
instanta in temeiul notei de constatare semnate de catre salariat.

Atentie la faptul ca nota de constatare, chiar daca este semnata de catre salariat, n u constituie titlu executoriu.
Actiunea in instanta este esentiala pentru recuperarea sumei aferente acoperirii prejudiciului.

Angajatul datoreaza societatii o suma de bani cu titlu de dauna. Suma de recuperat depaseste pragul a 5
salarii minime brute pe economie insa este de acord sa o achite de bunavoie, la casieria unitatii. O putem
incasa?

Daca suma de recuperat depaseste pragul a 5 salarii minime brute pe economie, atunci angajatorul isi va putea
recupera prejudiciul produs de salariat pe calea actiunii in justitie in raspundere patrimoniala impotriva salariatului.

Angajatorul a constatat faptul ca un salariat a provocat o paguba companiei sale, din vina si in legatura cu
munca sa. Care sunt pasii de efectuat pentru a-si recupera banii?

Primul pas este constatarea producerii pagubei si analizarea intinderii ei si a sumei ce trebuie recuperate.

Al doilea pas consta in elaborarea notei de constatare.

Al treilea pas il reprezinta actiunea de comunicare a notei salariatului. Se solicita acordul salariatului in vederea
recuperarii prejudiciului.

Mare atentie la urmatoarele reguli de care vom tine cont in vederea recuperarii prejudiciului:

1. Paguba trebuie sa fi fost provocata din vina si in legatura cu munca sa.

2. Recuperarea prejudiciului se solicita printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei.

3. Recuperarea contravalorii acesteia se realizeaza prin acordul partilor, intr-un termen care nu poate fi mai mic de
30 de zile de la data recuperarii.

4. Contravaloarea prejudiciului nu poate fi mai mare de echivalentul a 5 salarii minime brute pe economii.

Angajatul si-a recunoscut vina si am analizat impreuna paguba produsa. Angajatul doreste sa i se retina din
salariu suma de 200 de ron in vederea acoperirii prejudiciului. Putem sa retinem toata suma dintr-un salariu
de 2500 de ron?

Nicio retinere din salariu nu poate fi operata fara hotarare judecatoreasca. Prin acordul partilor, salariatul va achita
contravaloarea prejudiciului la casieria unitatii. Retinerile din salariu nu se vor efectua fara hotarari judecatoresti.
Temeiul legal este art. 169 din Codul Muncii.

Angajatul nostru are poprire pe salariu. Ocazional, noi ii dam bonusuri in functie de performanta. Sunt si
acestea urmarite prin poprire?

Da. Bonusurile acordate salariatilor pot fi urmarite prin poprire. De altfel, bonusurile fac parte din venitul net din
salariu.

Iata mai sus doar cateva dintre cele mai importante aspecte referitoare la poprire din salariu. Am expus si cateva
cazuri din practica specialistilor in legislatia muncii insa nu reprezinta nici 10% din complexitatea subiectului. Va
promit si mai multe articole pe acest subiect in curand. Vom analiza impreuna subtilitatile si inflexiunile legislative cu
privire la poprire.

Sa aveti succes, curaj profesional si cariere stralucite!

Maria Nicutar

6/7
Surse: Codul Muncii

Codul de Procedura Civila

PortalCodulMuncii.ro

Memorator de Legislatia Muncii, editura Rentrop&Straton, Autor: Consilier Juridic Gabriela Dita

Data aparitiei: 07 Iulie 2017

7/7