REFERAT

EXECUTAREA SILITĂ ÎN DREPTUL MARITIM

TEMĂ: EXECUTAREA SILITĂ A MARINARILOR PENTRU PENSIA

ALIMENTARĂ
STUDENT: ZAMFIR GEORGE
 Pensia alimentară, numită oficial, pensie de întreținere minor, reprezintă
obligația părintelui necustodian în favoarea copilului, stabilită în urma pronunțării
unei sentințe de divorț sau în urma separării unor părinți necăsătoriți. Acest tip de
obligație este general valabilă în lume pentru părinții divorțați. Există posibilitatea
stabilirii pensiei de întreținere în bani sau în natură.
În România obligația este reglementată de noul Cod Civil, obligaţie de
întreţinere ce are caracter personal. Dacă în vechiul cod civil, posibilitatea plății în
natură exista din punct de vedere teoretic, jurisprudența română nu a aplicat-o, dând
preferință plății pensiei alimentare în bani. Noul cod civil, care instituie custodia
comună a celor doi părinți asupra minorului după divorț, dă o preferință plății pensiei
în natură, plata în bani fiind o alternativă în cazul în care unul dintre părinți nu se
achită de această obligație sau cere expres să efectueze plata pensiei alimentare în
bani.
Dacă părintele necustodian refuză caracterul personal al obligaţiei de
întreţinere, intervine o a treia persoană care aceasta din urmă îi va datora în viitor
sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile, în
temeiul unor raporturi juridice existente, cum ar fi unitatea angajatoare. Aceasta,
potrivit art. 783 din Codul de procedură civilă, devine terț poprit. În cazul de față,
intervine executorul judecătoresc, în urma solicitării părintelui care a câștigat custodia
copilului și deține o hotărâre judecătorească cu privire la plata pensiei alimentare de
către părintele necustodian.
Având în vedere titlul executoriu reprezentat de hotărârea judecătorească cu
privire la plata pensiei alimentare de către părintele necustodian, potrivit art. 783 din
Codul de procedură civilă, executorul judecătoresc dispune executarea silită prin
înființarea unei popriri asupra venitului realizat de părintele necustodian, venit acordat
de unitatea angajatoare, în calitate de terț poprit.
Din momentul comunicării adresei de înființare a popririi către terțul poprit
sunt indisponibilizate toate sumele și bunurile poprite. De la indisponibilizare și până
la achitarea integrală a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada
suspendării urmăririi silite prin poprire, terțul poprit nu va face nicio altă plată sau altă
operațiune care ar putea diminua bunurile indisponibilizate, dacă legea nu prevede
altfel. Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile poprite nu va înceta
decât dacă debitorul consemnează, cu afectațiune specială, toate sumele pentru
acoperirea cărora a fost înființată poprirea, la dispoziția executorului judecătoresc, în
condițiile prevăzute la art. 721. Debitorul va înmâna recipisa de consemnare
executorului judecătoresc, care îl va înștiința de îndată pe terțul poprit.
 În termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani
datorate în viitor, de la scadența acestora, terțul poprit este obligat:
1. să consemneze suma de bani, dacă creanța poprită este exigibilă, sau, după caz, să
indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite și să trimită dovada executorului
judecătoresc, în cazul popririi înființate pentru realizarea altor creanțe;
2. să plătească direct creditorului suma reținută și cuvenită acestuia, în cazul sumelor
datorate cu titlu de obligație de întreținere. La cererea creditorului, suma îi va fi
trimisă la domiciliul indicat sau, dacă este cazul, la reședința indicată, cheltuielile de
trimitere fiind în sarcina debitorului.
Pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere, angajatorul poate
reține până la jumătate din venitul lunar net. Dacă sunt mai multe urmăriri asupra
aceleiași sume, urmărirea nu poate depăși jumătate din venitul lunar net al debitorului,
indiferent de natura creanțelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.
Nu sunt supuse executării silite prin poprire următoarele:
a) sumele care sunt destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege și asupra
cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziție;
b) sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanțări primite de la instituții sau
organizații naționale și internaționale pentru derularea unor programe ori proiecte;
c) sumele aferente plății drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la
data înființării popririi. Atunci când asupra aceluiași cont sunt înființate mai multe
popriri, termenul de 3 luni în care se pot efectua plăți aferente drepturilor salariale
viitoare se calculează o singură dată de la momentul înființării primei popriri.
Poprirea rămâne în ființă și atunci când debitorul își schimbă locul de muncă
sau este pensionat. În aceste cazuri, terțul poprit va trimite actele prin care s-a înființat
poprirea unității la care se află noul loc de muncă al debitorului sau organului de
asigurări sociale competent, care, de la data primirii acestor acte, devine terț poprit.
Dacă debitorul părăsește unitatea fără ca aceasta să cunoască noul loc de muncă, ea îl
va înștiința pe creditor despre această împrejurare. După aflarea noului loc de muncă
al debitorului, creditorul îl va aduce la cunoștința unității de la care debitorul a plecat,
pentru a se proceda la continuarea popririi.