1.

3 Banca A a acordat SC B un credit în mărime de 600 000 lei pe termen de 3 ani pentru

construcţia unei case de locuit.  Potrivit contractului, dobânda urma să fie plătită lunar, începând
cu luna a şasea.        
Dat fiind faptul că B nu a plătit dobânda timp de 8 luni, banca a solicitat rambursarea imediată a
creditului, plata dobânzii restante şi a penalităţii de întârziere în mărime de 0,2% pentru fiecare
zi întârziere. – creditorul poate rezilia contractul și cere restituirea creditului și a sumelor
aferente, dacă debitorul nu plătește dobânda în termenul stabilit, debitorul nu a executat
obligația de restituire a cel puțin 2 tranșe ale creditului, atunci când contractul prevede
restituirea credituluui în rate.

2.3 Argumentaţi dacă instanţa de judecată a procedat corect în cazurile:

a) În urma comiterii unei infracţiuni de către Ionescu a decedat Popescu la întreţinerea
căruia se aflau 3 copii din căsătorii diferite şi mama de 76 ani. Mamele celor trei copii s-au
adresat în judecată pentru repararea prejudiciilor materiale şi morale. Instanţa a atras din
oficiu în proces şi pe mama defunctului. – mama împreună cu copiii defunctului sunt
moștenitori legali de gradul I, astfel are drepturi egale cu ceilalți reclamanți. în cazul în care
instanța de judecată constată temeiuri de coparticipare la process, va înștiința din oficiu sau la
cererea participanților la process, despre posibilitatea participării la proces. Coparticiparea
procesuală este obligatorie când examinarea cauzei implică soluționarea chestiunii privind
drepturile sau obligațiile mai multor reclamanți/pârâți. Drepturile și obligațiile derivă din
aceleași temeiuri de drept și de fapt.
b) acţiunea dnei Vântu, invalid de gradul I,  privind atribuirea rezervei succesorale (cotei
obligatorii) de la succesorii testamentari Anton şi Albu; Instanţa a permis participarea  la
şedinţa a unui singur pârât; -
c) Marin Barbu a contestat în judecată ordinul de concediere din funcţia de şef de Direcţie
a Ministerului Educaţiei indicând în calitate de copârâţi  Ministerul Educaţiei, Şeful secţiei
juridice şi Şeful secţiei resurse umane. Instanţa a dispus audierea funcţionarilor menţionaţi
din Minister ca martori. – martor este orice persoană care nu are interes în proces și care
cunoaște direct sau indirect fapte cu privire la cauza. Pârâții nu poat fi audiați ca martori, au
calități procesuale diferite. Instanța nu poate schimba din oficiu calitatea părții implicate în
proces. Instanța are rol diriguitor.

2.3. Argumentaţi soluţia în fiecare din următoarele situaţii:

a) SRL X a înaintat  către Donciu acţiunea privind încasarea datoriei pentru energie
electrică. Andronic a solicitat examinarea în cadrul acestui proces a acţiunii sale către
Donciu privind repararea prejudiciului cauzat sănătăţii; - persoana interesată poate
interveni în proces dacă invocă un drept al său asupra obiectului litigiului sau unui drept
legat de acesta. În cazul în care se constată că acțiunea intervenientului principal nu se
raportă la obiectul litigiului, instanța prin încheiere respinge examinarea concomitentă a
acțiunii intervenientului cu acțiunea inițială a reclamantului. Încheierea poate fi atacată cu
recurs. Examinarea recursului nu afectează continuitatea ședinței de judecată, însă amână
pledoariile.
b) Oprea a înaintat acţiunea către Guzun privind recunoaşterea dreptului de proprietate
asupra unei case de locuit. Guzun a  solicitat atragerea în proces a lui Topală pe motiv că
ultimul a participat financiar la construcţia casei în litigiu– i-a dat bani cu titlu de
împrumut – şi ca efect a hotărârii judecătoreşti drepturile lui Topală pot fi afectate; -
persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane poate interveni în proce până la
închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanță dacă hotărîrea pronunțată ar putea să-i
afecteze drepturile sau obligațiile față de una dintre părți.
Intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces de către una dintre părți sau din oficiu de
instanța de judecată.---drepturile creditorului nu pot fi afectate prin eventuala hotărâre a
instanței astfel că, acestea rezultă din raportul de împrumut, nu contează pentru ce a fost
utilizată suma împrumutului.
c) La examinarea în instanţa de recurs a pricinii civile Miron către Timciuc privind
partajul averii Fusu a solicitat recunoaşterea dreptului de proprietate asupra unui set de
mobilă, inclus de părţi în lista bunurilor partajate. – intervenientul pricipal invocă un drept
al său asupra obiectului litigiului. Intervenientul principal poate interveni în proces până la
încheierea dezvaterilor judiciare în prima instanță. Cererea de intervenție se întocmește ca
cererea de chemare în judecată. Judecătorul restituie cererea daca nu este competentă să judece
cauza.
1.3. Stabiliţi coraportul dintre despăgubire şi plăţile primite pe linia asigurărilor sociale de
stat

Potrivit normelor CC persoanei vatamate i se compenseaza salariu sau venitul ratat din cauza
pierderii sau reducerii capacitatii de munca. Potrivit art. 1418 alin 3 CC la determinarea
salariului nerealizat (venitului ratat) nu se iau in consideratie pensia de invaliditate stabilita
persoanei vatamate in legatura cu vatamarea integritatii corporale sau cu o alta vatamare a
sanatatii si nici alte indemnizatii sau sume platite pe linia asigurarilor sociale de stat (care sunt
prevazute de Legea privind sistemul public de asigurari sociale)
Acest fapt este un moment pozitiv si important pentru protejarea intereselor persoanei
vatamate. Potrivit acestei norme, pensia de invaliditate platita persoanei vatamate nu are caracter
de despagubire si nu are scop reparea prejudiciului, deoarece cuantumul ei depinde de gradul de
invaliditate si nu de intinderea daunei. Din aceste considerente ea nu are nici o valoare la
calcularea prejudiciului cauzat persoanei vatamate.
La determinarea compensatiei pentru prejudicial cauzat persoanei vatamate se iau in
consideratie diferite criteria si anume: daca era sau nu persoana vatamata in cimpul muncii,
virsta acesteia.
In cazul in care persoana vatamata era incadrata in cimpul muncii, ea va avea dreptul de
a obtine diferenta dintre veniturile obtinute anterior si cele dupa pierderea sau reducerea
capacitatii de munca. Pentru determinarea corecta a acestei diferente este necesara stabilirea
venitului lunar al persoanei vatamate obtinut pina la vatamarea sanatatii. La determinarea
venitului ratat este necesar sa se tina cont nu numai de venitul pe care efectiv il obtinea persoana
vatamata anterior vatamarii sanatatii, ci si de venitul care cert putea fi obtinut. Daca persoana
vatamata nu era incadrata in cimpul muncii la determinarea compensatiei se ia in consideratie in
ce masura el so-a pierdut sau si-a redus capacitatea de munca profesionala, iar daca el nu avea
nici o profesie in ce masura si-a redus capacitatea generala. In asemenea cazuri pot fi luate in
consideratie evoluatia previzibila si conforma asteptarilor rationale a venitului celui vatamat.
Daca persoana vatamata era un minor neangajat in cimpul muncii acestuia i se repara
initial cheltuielile de tratament, ulterior se pot stabili despagubiri pentru pierderea sau reducerea
capacitatii de munca. Plata despagubirilor pentru prejudiciul cauzat prin vatamarea integritatii
corporale sau prin alta vatamare a sanatatii ori prin deces se efctueaza in rate lunare. La cererea
persoanei indreptatite de a obtine despagubiri instant de judecata poate stabili daca exista motive
intemeiate achitarea despagubirilor in forma de plata unica pentru o perioada de cel mult 3 ani.
In acest caz instant este obligate sa tina cont de posibilitatile financiare ale persoanei
responsabile.
1.3 Efectele reprezentării succesorale. Limitele reprezentării succesorale. Delimitaţi
reprezentarea succesorală de transmisia succesorală.
Reprezentarea succesorală este institutia care permite anumitor mostenitori legali să urce în locul
și gradul unui ascendent decedat anterior deschiderii succesiunii, pentru a culege în locul
acestuia partea din mostenire ce i s-ar fi cuvenit, dc ar fi fost in viată. Conf. Art. 1504CC Dacă
moştenitorul moare înaintea celui ce lasă moştenirea, succesorii indicaţi la art.1500 alin.(3)( (3)
În cazul moştenirii descendenţilor şi colateralilor se aplică reprezentarea:
   a)descendenţilor la infinit;
   b) colateralilor – pînă la gradul al IV-lea de rudenie inclusiv (colaterali privilegiaţi – nepoţi
de la frate şi soră, strănepoţi de la frate şi soră; colaterali ordinari – veri primari).) culeg, prin
intermediul instituţiei reprezentării, partea din moştenire care i s-ar fi cuvenit moştenitorului
decedat, astfel dacă defunctul avea 2 copii dintre care unul a predecedat, lăsînd un copil, ultimul
va moșteni ½ din patrimonial succesoral al defunctului, alături de unchiul său.
Reprezentarea are drept efect punerea reprezentanţilor în locul şi în dreptul reprezentatului.
Beneficiari ai reprezentării succesorale pot fi :
 descendenții reprezentatului- pînă la infinit;
 colateralilor- pînă la gradul IV de rudenie, inclusiv colaterali privilegiaţi – nepoţi de la
frate şi soră, strănepoţi de la frate şi soră; colaterali ordinari – veri primari
Nu se admite reprezentarea persoanei la a cărei moştenire s-a renunţat, a persoanei care a
renunţat la moştenire, precum şi a nedemnului.
Conf. art. 1523 CC Dacă moştenitorul a decedat după deschiderea succesiunii şi pînă la
acceptarea moştenirii, dreptul de a primi cotă succesorală trece la moştenitorii săi (transmisia
succesorală). Succesorii moştenitorului decedat trebuie să accepte moştenirea în partea rămasă
din termenul stabilit pentru acceptare. Dacă acest termen este mai mic de 3 luni, el se
prelungeşte pînă la 3 luni.

2.3. Calificaţi argumentat acţiunile procesuale ale instanţei:

a) instanţa din oficiu a atras procurorul în procesul privind internarea în staţionarul de psihiatrie
a cet. Hâncu;
CPC al RM prevede participarea procurorului la procesul civil doar intr-o sg. Formă:
 intenterea procesului civil în temeiurile prevăzute expres de lege, potricit Art. 71 alin. 1
CPC Procurorul participă la judecarea pricinilor civile în primă instanţă în calitate de
participant la proces dacă el însuşi a depus cererea de chemare în judecată.
Adică procurorul este cel care porneste singur procesul civil in temeiurile prevăzute de lege si
nu poate fi atras din oficiu.
b) instanţa a primit spre examinare acţiunea reconvenţională înaintată de procuror în interesele
pensionarului;
Procurorul poate depune cererea de chemare în judecată pentru compensarea prejudiciului
cauzat autorităților publice prin infracțiune, precum și pentru anularea actelor care au cauzat
prejudiciul, în cazul încetării urmăririi penale sau neînceperii urmăririi penale în temeiul art.
275 pct. 4), 5) şi 9) din Codul de procedură penală. Cererea de chemare în judecată poate fi
depusă indiferent de acordul autorității publice. – procurorul nu poate reprezenta interesele
pensionarului.
c) procurorul care a pornit procesul în interesul cet. Velicescu a iniţiat negocierea unei tranzacţii
de împăcare cu reprezentantul pârâtului Hîncu.
Conf. art.72 alin.1 CPC Procurorul care a înaintat o acţiune are drepturile şi obligaţiile
procedurale de reclamant, cu excepţia dreptului de a încheia tranzacţie şi a obligaţiei de a
achita cheltuielile de judecată, deci procurorul nu poate incheia tranzactii de impăcare.
    
2.3 Argumentaţi cum trebuie să procedeze instanţa de judecată în fiecare din cazurile
enunţate:
a) instanţa a constatat un conflict de interese între reprezentant şi reprezentat limitat în
capacitatea de exerciţiu; - instanța judecătorească solicită oficiul teritorial al Consiliului
Național pentru asistență Juridică Garantată de Stat desemnarea unui avocat pentru parte sau
intervenient dacă:
- domiciliul pîrîtului nu este cunoscut;
- la solicitarea persoanei fizice în cazul privind instituirea, modificarea sau revocarea unei
măsuri de ocrotire judiciare;
- persoana a cărei spitalizare în staționarul de psihiatrie se cere, nu este reprezentată în
judecată de un avocat;
- la examinarea cererii victimei privind aplicarea măsurilor de protecție.
În conformitate cu art. 4854 din CC al RM, Dacă exercitarea măsurii de ocrotire a fost
încredinţată unei persoane ori unei instituţii de tratament sau sociale  în condiţiile art. 4845 alin.
(3) şi dacă acea persoană ori instituţie trebuie să realizeze un act pentru care se cere
autorizarea autorităţii tutelare sau a consiliului de familie, conform art. 48 53 alin. (3) şi (4), sau
trebuie să îndeplinească în beneficiul persoanei ocrotite o diligenţă ori un act pentru care legea
specială cere intervenţia autorităţii tutelare, aceasta din urmă poate decide, dacă consideră că
există un conflict de interese, să încredinţeze realizarea actului respectiv curatorului supleant
sau tutorelui supleant, dacă a fost desemnat, iar în absenţa acestuia, unui curator special sau
unui tutore special.

b) în lipsa reclamantului, reprezentantul său a renunţat la o parte din pretenţiile din acţiune ca
fiind neîntemeiate;
art. 81.CPC Împuternicirile reprezentantului în judecată
Împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în
numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepţia dreptului de a semna cererea şi de
a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunţa total
sau parţial la pretenţiile din acţiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenţii, de a
modifica temeiul sau obiectul acţiunii, de a o recunoaşte, de a recurge la mediere, de a încheia
tranzacţii, de a intenta acţiune reconvenţională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane,
de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eşalona
executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în
temeiul hotărîrii judecătoreşti, drept care trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii, în
procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.- în
cazul în care dreptul reprezentantului de a renunța la o parte la pretențiile din acțiune nu este
specificat expres în mandate sau procură, judecătorul va respinge cererea reprezentantului de
renunțare la pretenții.
c)în şedinţa de judecată s-a constat că reprezentantul legal al minorului-reclamant activează în
calitate de judecător.
art. 79 CPC, Drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanelor care nu au capacitate
deplină de exerciţiu şi ale celor limitate în capacitatea de exerciţiu sînt apărate în instanţă de
către părinţi, înfietori, tutori sau curatori, de alte persoane cărora acest drept le este acordat
prin lege.
Art.61 alin 2 cod familiei (2) Părinţii sînt reprezentanţii legali ai copiilor lor şi acţionează în
numele lor în relaţiile cu toate persoanele fizice şi juridice, inclusiv în autorităţile administraţiei
publice şi instanţele judecătoreşti, fără a avea nevoie de împuterniciri speciale. Este posibil ca
reprezentantul legal al minorului – reclamant, care activează în calitate de judecător să
reprezinte interesele acestuia în instanța de judecată, deoarece acesta nu judecă singur cauza.
1.2. Caracterizaţi data deschiderii succesiunii. Stabiliţi importanţa ei.
 Articolul 1440. Deschiderea succesiunii
    (1) Succesiunea se deschide în urma decesului persoanei fizice sau declarării morţii ei de către
instanţa de judecată.
    (2) Momentul deschiderii succesiunii se consideră cel al decesului persoanei care a lăsat moştenirea
sau data rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti privind declararea morţii lui.
Data mortii se probeaza prin actul de deces intocmit in temeiul certificatului medical constatator al
decesului,  eliberat de o unitate sanitară; sau hotărîrii instanţei judecătoreşti privind constatarea
decesului sau privind declararea persoanei ca fiind decedată.

Importanta:
 In raport cu momentul deschiderii succesiunii se deteremina pers ce au vocatie succesorala(in
temeiul legii sau testamentul).
 Pornind de la acest moment se determina componenta si valoarea patrimoniului succesoral.
 Din acest moment se calculeaza teremnul de 6 luni necesar pt acceptarea mostenirii.
 Accepatrea sau renuntarea la mostenire produce efecte din momentul deschiderii succesiunii.
 Din acest moment incepe scurgerea termenului de prescriptie pt declararea nulitatii
testamentului.
 Dupa momentul deschiderii succesiunii se va determina legea aplicabila in cazul unui conflict
de legi in timp, fiind aplikabila legea in vigoare la momentul deschiderii succesiunii.
 Uneori prezinta importanta juridica nu doar stabilirea datei calendaristice a decesului ci si a
momentului exact al survenirii lui. Este vb de cazl decesului pers cu vocatie succesorala
reciproka(tatal si fiul). Daca se poate stabili supravetuirea unui celuilalt orikit de scurta, pers
ce a supravetuit va culege mostenirea de la cel ce a decedat primul.
1.3. Stabiliţi corelaţia dintre:
a) locul deschiderii succesiunii – locul decesului celui ce a lăsat moştenirea;
Datorita faptului ca CC stabileste expres locul desciderii suuccesiunii la art.1443(vezi 1.1),
locul decesului persoanei ce a lăsat moştenirea nu are relevanta pt locul deschiderii
succesiunii, acestea sunt doua notiuni independente.
b) momentul deschiderii succesiunii – data deschiderii succesiunii;
Imposibilitatea determinarii daca una din pers cu vocatie succesorala reciproca sau unilaterala
a supravetuit alteia are drept efect aplicarea regimului succesiunii comorientilor sau
codecedatilor, astfel in cazul dat prezinta importanta majora momentul deschiderii succesiunii.
Exista insa o situatie in care momentul succesiuni prezinta importanta fiind exprimat in ore,
minute, secunde, acesta se datoreaza mortii subite a persoanelor cu vocatie succesorala
reciproca(comorienti si codecedati).
c) data deschiderii succesiunii – procedura succesorală;
In dependenta de data deschiderii succesiunii putem stabili si data legii in vigoare care
reglementeaza expres procedura succesorala.La fel data deschiderii succesiunii permite
calcularea terminilor legali ca: perioada 6 luni pt acceptarea succesiunii sau renuntarea la
succesiune, calcularea termenului de prescriptie pt declararea nulitatii testamentului.
d) locul deschiderii succesiunii – procedura succesorală

Locul deschiderii succesiunii prezinta importanta pt determinarea org. Competente din punct de
vedere teritorial sa rezolve diferite probl privind mostenirea. Astfel, procedura succesorala e de
competenta notarului de la locul deschiderii succesiunii. Drept consecinta cererea de acceptare sau
renuntare la succesiune se depune la acest notar, care e imputernicit sa ia masuri pt paza averii
succesorale si eliberarea ceritificatului de mostenitor.

1.1 Determinați particularitățile contractului de asigurare.

Asigurarea are anumite particularitati si anume- ea poate fi asigurarea de persoane, de bunuri si
de raspundere civila.
 Asigurarea de persoane poate fi de doua feluri; asigurare de viata si asigurare de accidente.
Asigurarea de viata la rindul ei se imparte in asigurarea de deces si asigurarea de supravietuire.
Asigurarea de deces are 2 tipuri; asigurarea temporara de deces, in care asiguratorul va plati
suma asigurata beneficiarului numai in cazul in care asiguratul moare inainte de expirarea
contractului si asigurarea viagera de deces in care asiguratorul va plati suma asigurata
beneficiarului la decesul asiguratului.In afara de asigurarile de viata mai sunt intilnite si
asigurarile mixte de viata in care asiguratorul va plati suma de asigurare la expirarea termenului
contractului de asigurarea daca asiguratul va fi atunci in viata iar in cazul in care asiguratul a
decedat pina la aexpirarea termenului contractului de asigurare suma de asigurare va fi patita
beneficiarului sau mostenitorilor. Asigurarile de accidente se caracterizeaza prin faptul ca
asiguratorul va plati suma asigurata in cazul producerii unui accident in urma caruia persoana
asigurata a decedat sau a devenit invalida.In cazul asigurarilor de persoane un moment important
il reprezinta faptul ca suma asigurata nu este limitata la o anumita valoare intrucit viata si
sanatatea persoanei nu pot fi exprimate in bani.
Asigurarea de bunuri este tipul de asigurare in care asiguratorul se obliga ca la producerea
riscului asigurat sa plataeasca asiguratului sau beneficiarului asigurarii despagubirea prejudiciilor
cauzate de diferite calamitati naturaale accidente sau actiunile premeditare si neligitime ale
tertilor persoane.
Asigurarea de raspundere civila- asiguratorul se obliga sa plaateasca la producerea cazului
asigurat despagubirea pn prejudiciul de care asiguratul va raspunde fata de persoanele pagubite,
in baza legii si pn cheltuielile facute de asigurat in actiunea civila.
2.3. Argumentaţi cum trebuie să procedeze judecătorul la depunerea cererii de chemare dacă se va
constata următoarele:
a) există o încheiere judecătorească cu privire la un litigiu între aceleaşi părţi prin care s-a dispus
încetarea procesului în legătură cu renunţarea reclamantului la acţiune;
Conform art 169 lit b judecatorul refuza de a primi cererea de chemare in judecata
b) instanţa de judecată sesizată nu este competentă să judece pricina;
Conform art 170 lit b alin 1 Judecatorul restituie cererea de chemare in judecata.
c) părţile au încheiat un acord de împăcare la mediator prin care au soluţionat litigiul dedus
judecăţii. – judecătorul refuză de a primi cererea de chemare în judecată.

2.3. Argumentaţi cum trebuie să procedeze judecătorul la depunerea cererii de chemare dacă
se va constata următoarele:

a) în cerere nu sunt clar determinate pretenţiile reclamantului; - judecătorul nu dă curs cererii

și acordă termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor.

b) la cerere nu sunt anexate probele în confirmarea pretenţiilor reclamantului; judecătorul nu

dă curs cererii și acordă termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor.

c) există o hotărâre judecătorească nedefinitivă cu privire la litigiul între aceleaşi părţi,

asupra aceluiaşi obiect şi având aceleaşi temeiuri. – restituirea cererii de chemare în judecată –
art. 170 alin. (1) lit. g) - la aceeaşi instanţă sau la o alta, se află în judecată un litigiu între
aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri;

2.3. Argumentaţi dacă în situaţiile prezentate sunt întrunite condiţiile de primire spre
examinare a acţiunii reconvenţionale:

a) la examinarea pricinii cu privire la desfacerea căsătoriei pârâtul solicită partajul

averii; - poate fi înaintată acțiunea reconvențională

b) în cadrul examinării unei pricini privind partajul averii succesorale testamentare

pârâtul cere declararea nulităţii testamentului; - Sint intrunite deoarece admiterea ei exclude,
total sau parţial, admiterea acţiunii iniţiale;

c) în cadrul unei pricini cu privire la repararea prejudiciului material cauzat prin

vătămarea sănătăţii, pârâtul solicită încasarea de la reclamant a unei sume de bani

datorate în baza unui contract de împrumut. – nu sunt întrunite condițiile de înaintare a acțiunii
reconvenționale.

1.1 Enumeraţi condiţiile şi relataţi despre modul de revocare a donaţiei pentru

ingratitudine.
Potrivit art. 835 CC Donaţia poate fi revocată dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului sau a
unei rude apropiate a acestuia, dacă se face vinovat de o altă faptă ilicită faţă de donator sau faţă
de o rudă apropiată a acestuia, situaţii care atestă o ingratitudine gravă, sau dacă refuză fără
motive întemeiate să acorde donatorului întreţinerea datorată. Revocarea donatiei pentru atentat
la viata donatorului sau rudelor lui apropiate se poate produce atunci cind a existat o incercare a
donatarului de a suprima fizic pe donator sau pe cineva din rudele sale apropiate. Rudele
apropiate ale donatorului sint considerati membrii familiei acestuia precum si rudele pina la
gradul IV inclusiv. Prin atentat la viata urmeaza de inteles vointa donatarului de a omori pe
donator sau pe cineva din rudele lui apropiate. Din acest considerent, este indiferent daca a
existat o tentativa de omor sau fapta s-a consumat, precum si nu este necesara o condamnare
penala a donatarului pentru fapta savirsita. Un alt temei de revocare a donatiei pentru
ingratitudine este comiterea de catre donatar a altor fapte ilicite fata de donator sau rudele
apropiate ale acestuia, care atesta o ingratitudine grava. Aici se incadreaza orice fapta ilicita
manifestata in forma de agresiuni la sanatatea sau integritatea corporala, insulte, injurii, jigniri
facute la adresa donatorului sau a rudelor. Deoarece legea nu mentioneaza exhaustiv faptele
ilicite care denota o ingratitudine grava, aprecierea acestora va fi facuta de instanta de judecata.
Refuzul de a oferi intretinere se va considera ca o ingratitudine atunci cind donatorul a avut
nevoie de intretinere si a cerut-o de la notar, insa acesta, desi a avut posibilitatea, a refuzat sa o
ofere fara o temeinica justificare. Daca donatorul are rude sau alte persoane obligate sa-l
intretina in baza unui temei legal sau contractual, el nu va putea pretinde revocarea donatiei pe
acest temei. In relatiile dintre partile contractului de donatie revocarea produce efect retroactiv.
Donatia se considera ca nu a existat si din acest motiv donatarul este obligat sa restituie bunul
donat. Daca bunul nu exista in natura sau a fost instrainat donatarul va putea fi obligat la
achitarea valorii lui conform normelor care reglementeaza imbogatirea fara justa cauza.
Termenul de revocare a donatiei pe motiv de ingratitudine este de un an din momentul cind
donatorul a aflat despre comiterea faptei ilicite care reprezinta temei de revocare. Daca inauntrul
termenului de 1 an revocarea donatiei pentru ingratitudine nu a fost ceruta, se prezuma ca
donatarul a fost iertat. Doar donatorul este in drept de a cere revocarea donatiei pentru
ingratitudine. Mostenitorii donatorului devin titularii dreptului la actiune doar atunci cind
 donatorul a decedat fara a inainta actiunea pina la expirarea termenului de un an din momentul
aflarii despre fapta ilicita comisa de donatar sau atunci cind actiunea a fost inaintata de donator,
insa acesta a decedat inainte de terminarea procesului.

1.2. Revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii. Consecinţele juridice ale revocării.
In conformitate cu prevederile art. 834 alin 3 CC daca donatarul nu indeplineste sarcina
donatorul este in drept sa revoce donatia. Revocarea donatiei pentru acest temei legal este
posibila in aceleasi conditii si produce aceleasi efecte ca rezolutiunea contractelor sinalagmatice.
Revocarea donatiei pentru neideplinirea sarcinii nu opereaza de drept, ci printr-o declaratie
scrisa fata de donatar. In caz de litigiu revocarea donatiei se va decide de instanta de judecata
competenta. Dreptul de a cere revocarea donatiei apartine doar donatorului si creditorilor
acestuia prin intermediul actiunii oblice, precum si succesorilor sai legali, care beneficiaza de
efectele revocarii. Daca sarcina a fost instituita in favoarea unui tert, acesta nu poate cere
revocarea donatiei ci doar realizarea sarcinii. Revocarea donatiei pentru neindeplinirea sarcinii
produce efectele stipulate la art. 738 CC (contractul inceteaza si partile sint eliberate de obligatia
de a presta trebuind sa restituie prestatiile executate si veniturile realizate.).

1.3. Analizaţi posibilitatea rezoluţiunii contractului în cazul stării de nevoie şi argumentaţi

necesitatea acesteia. Expuneţi-vă părerea referitor la posibilitatea legală de a declara nul
contractul de donaţie încheiat în cazul maladiilor prezumate a fi letale.
Art. 836 CC prevede poosibilitatea rezolutiunii unilaterale a contractului de donatie din partea
donatorului daca dupa executarea donatiei nu mai este in stare sa-si asigure o intretinere
corespunzatoare si sa-si indeplineasca obligatiile de intretinere fata de terti. Legea limiteaza
efectele rezolutiunii doar la restituirea bunurilor donate pe care donatarul le mai poseda. Daca
bunurile nu mai exista in natura sau au fost instrainate, rezolutiunea contractului de donatie este
inadmisibila, donatorul nefiind in drept sa ceara despagubiri. In cazurile in care bunul este in
posesia donatarului, insa este grevat de drepturi ale tertilor, donatorul va accepta restituirea bunului
grevat de drepturi, fara a putea cere despagubiri. Starea de nevoie in care a ajuns donatorul dupa
executarea contractului de donatie trebuie sa nu fie conditionata de comportamentul vinovat al lui.
Daca donatorul si-a provocat intentionat sau din culpa grava starea de nevoie rezolutiunea
contractului de donatie este inadmisibila.

Potrivit art. 833 CC contractul de donatie incheiat in timpul unei maladii prezumate a fi letale
pentru donator, urmat de insanatosirea acestuia poate fi declarat nul la cererea donatorului. Se
prezuma a fi letale acele procese patologice indiferent de natura lor care afecteaza organismul
uman si duc in mod inevitabil la decesul celui bolnav. Prezumtia letalitatii maladiei trebuie sa fie
fundamentata din punct de vedere medical si nu doar banuita de donator sau de alte persoane.
Pentru a putea cere nulitatea contractului de donatie incheiat in timpul unei maladii prezumate
letale, insanatosirea donatorului trebuie sa fie de asa natura incit sa inlature pericolul decesului
care era iminent. Insanatosirea partiala care doar indeparteaza survenirea decesului pe o
perioada scurta de timp nu-i ofera dreptul donatorului de a cere nulitatea contractului. Donatorul
va putea cere nulitatea contractului de donatie in decursul termenelor generale de prescriptie.

2.3. Argumentaţi acţiunile instanţei de judecată în fiecare din următoarele cazuri:

a) cererea de asigurare a acţiunii a fost soluţionată de judecător, în ziua depunerii ei, fără a-l
înştiinţa pe pârât şi pe ceilalţi participanţi la proces;
 Art. 177 CPC - (2) Cererea de asigurare a acţiunii se soluţionează de către judecătorul care
examinează cauza în ziua depunerii, fără înştiinţarea pîrîtului şi a celorlalţi participanţi la
proces. Dacă cererea de asigurare a acţiunii este depusă concomitent cu cererea de chemare în
judecată, aceasta se soluţionează în ziua emiterii încheierii privind acceptarea cererii de
chemare în judecată, fără înştiinţarea pîrîtului şi a celorlalţi participanţi la proces.
(21) Dacă cererea de asigurare a acţiunii este formulată în timpul şedinţei de judecată, aceasta
se soluţionează de către instanţă în şedinţa respectivă, indiferent de absenţa unor participanţi la
proces.
b) instanţa a dispus, în vederea asigurării acţiunii, suspendarea ordinului de concediere a
reclamantului în cauza privind restabilirea acestuia la locul de muncă; - instanța de judecată nu
este în drept să suspende ordinul (dispoziția) de concediere (încetare a contractului de muncă,
demisie), deoarece măsura asiguratorie de suspendare a actului de concediere (încetare a
contractului de muncă, demisie) a unui salariat, chiar și funcționar, nu corespunde scopului
asigurării acțiunii, prevăzute de art. 174 din CPC. Legea procesuală prevede că asigurarea
acțiunii ar face imposibilă executarea hotărârii judecătorești. Nu există nici la data adresării,
nici pe parcursul examinării, vreun pericol real pentru executarea unei eventuale hotărâri, în
favoarea salariatului. În cazul adminterii de către instanța de judecată a cererii de asigurare a
acțiunii, va însemna că instanța deja s-a expus pe marginea cazului, ceea ce este de neconceput.
c) instanţa a dispus, în cadrul procedurii de constatare a faptului acceptării unei succesiuni şi a
locului ei de deschidere, la solicitarea petiţionarului, punerea sechestrului pe bunurile care fac
parte din masa succesorală. -
Judecătorul sau instanţa poate aplica, după caz, şi alte măsuri de asigurare a acţiunii care să
corespundă scopurilor specificate la art.174. Pot fi admise concomitent mai multe măsuri de
asigurare a acţiunii dacă valoarea bunurilor sechestrate nu depăşeşte valoarea acţiunii.

1.1. Definiţi vânzarea de probă sau la vedere şi descrieţi caracterele juridice ale acestora.
   Articolul 798. Încheierea contractului de vînzare-cumpărare 
                           de probă sau la vedere 
    (1) În cazul cumpărării de probă sau la vedere, consimţirea asupra obiectului cumpărat este la
libera alegere a cumpărătorului. În caz de dubii, cumpărarea se consideră încheiată sub condiţia
suspensivă a consimţirii.
    (2) Vînzătorul este obligat să permită cumpărătorului să verifice obiectul.
    (3) Pînă la realizarea condiţiei prevăzute la alin.(1), cumpărătorul răspunde de păstrarea
obiectului.
    Articolul 799. Termenul de consimţire
    (1) Consimţirea pentru un obiect cumpărat de probă sau la vedere poate fi declarată doar în
termenul convenit, iar dacă acesta nu a fost stabilit, pînă la trecerea unui termen rezonabil stabilit
de vînzător. 
    (2) În cazul în care obiectul a fost dat cumpărătorului de probă sau la vedere şi a expirat
termenul stabilit sau, dacă nu a fost stabilit, termenul suficient pentru aprecierea calităţilor
obiectului, tăcerea cumpărătorului se consideră consimţire.
1.2. Analizaţi specificul vânzării cu pact de răscumpărare.
    Articolul 786. Dispoziţii generale cu privire la răscumpărare
    Dacă în contractul de vînzare-cumpărare vînzătorul şi-a rezervat dreptul de răscumpărare,
aceasta se face prin declaraţia vînzătorului faţă de cumpărător că va exercita dreptul de
răscumpărare. Declaraţia nu necesită forma stabilită pentru contractul de vînzare-cumpărare.
    Articolul 787. Soarta accesoriilor
    Revînzătorul este obligat să predea celui care exercită dreptul de răscumpărare bunul împreună
cu accesoriile lui.
    Articolul 788. Preţul de răscumpărare
    Răscumpărarea se efectuează la preţul de vînzare. Revînzătorul este în drept să ceară
compensarea cheltuielilor aferente bunului cumpărat pînă la răscumpărare, în cuantum egal cu
creşterea valorii bunului datorită acestor cheltuieli. Dacă bunul pe care trebuie să îl restituie a fost
dotat cu un accesoriu, cumpărătorul îl poate reţine dacă nu dăunează bunului.
    Articolul 789. Repararea prejudiciului cauzat pînă la 
                            răscumpărare
    (1) Dacă, înaintea exercitării dreptului de răscumpărare, obiectul cumpărat a suferit o
înrăutăţire, a pierit sau nu poate fi restituit din alt motiv, persoana care deţine obiectul răspunde
pentru prejudiciu.
    (2) Dacă obiectul nu s-a depreciat din vina celui de la care se răscumpără sau dacă a suferit o
modificare neînsemnată, răscumpărătorul nu poate cere reducerea preţului de cumpărare.
    Articolul 790. Efectele dispunerii de bun pînă la răscumpărare
    Dacă, pînă la exercitarea dreptului de răscumpărare, a dispus de obiectul contractului,
cumpărătorul este obligat să înlăture drepturile terţilor asupra bunului. Se consideră că
revînzătorul a dispus de bun şi în cazul în care bunul a fost înstrăinat în cadrul procedurii de
executare silită sau a fost înstrăinat de către administratorul procesului de insolvabilitate. 
    Articolul 791. Termenul de răscumpărare
    Răscumpărarea poate fi exercitată doar în termenul stipulat în contract, care nu poate fi mai
mare de 10 ani pentru terenuri şi de 5 ani pentru alte bunuri. Aceste termene nu pot fi prelungite.

1.3. Expuneţi-vă asupra problemelor ce pot apărea la aplicarea în practică a contractului

de vânzare-cumpărare cu pact de răscumpărare (în special privind obligaţia
cumpărătorului de a înlătura drepturile terţilor asupra bunului, răscumpărarea
bunurilor imobile, etc.).
Vinzarea cu pact de rascumparare este o varietate a contractului de V-C supusa unei conditii
rezolutorii exprese care consta in dreptul pe care si-l rezerva vinzatorul de a relua lucrul vindut,
restituind pretul si cheltuielile suportate de comparator intr-un anumit termen. Restituirea de catre
vinzator a bunurilor rascumparate are effect retroactive actionind atit in privinta cumparatorului,
a succesorilor lui in drepturi cit si a tertilor dobinditori cu exceptia cind tertul dobinditor invoca
dobindirea dreptului de proprietate asupra unui bun prin posedarea lui o anumita perioada.
Vinzatorul poate cere rascumpararea de la cumparatorul initial precum si de la oricare alt
comparator mai departe. Urmeaza de mentionat ca este indifferent daca in contractual de vinzare
al tertului achizitor fusese sau nu prevazuta clauza de rascumparare in folosul vinzatorului
primitive, cu exceptia vinzarii unui imobil deoarece cumparatorul de buna credinta care nu a
cunoscut pactul de rascumparare este protejat. In afara de vinzator rascumpararea poate fi
exercitata de un cesionar, de creditorii si mostenitorii sai, fiecare mostenitor avind dreptul sa
ceara rascumpararea numai in ce priveste cota sa parte. Conditia rascumpararii urmeaza in mod
obligatoriu a fi stipulate in contractual de vinzare cumparare. In caz contrar vinzarea se considere
simpla, iar rascumpararea constituie o revinzare. In consecinta rascumpararea anuleaza vinzarea,
partile fiind puse in pozitie initiala ca si cum nu ar fi contractat. Cel care revinde bunul raspunde
pentru inrautatirea sau pieirea bunului, precum si pentru imposibilitatea de restituire sau pentru
modificarea esentiala a obiectului doar in cazul in care a actionat cu vinovatie. Urmeaza de
mentionat faptul ca vinzatorul prin efectul clauzei de rascumparare poate fi considerat proprietar
al lucrului vindut insa sub conditie suspensiva. In calitate de proprietar el este in drept sa faca
acte de dispozitie asupra lucrului sis a-l greveze cu sarcini reale. Aceasta insa nu pot dobindi vreo
 validitate decit dupa exercitarea rascumpararii deoarece daca vinzatorul in termenul stipulate nu
va exercita rascumpararea proprietatea conditional va disparea cu consolidarea definitive a
titlului cumparatorului.

1.1 Identificaţi subiecţii cărora legislaţia nu le permite (să fie - vânzător sau cumpărător) să
fie parte la contractul de vânzare-cumpărare (incapacităţi speciale).

In materia contractului de vinzare-cumparare legea stabileste si anumite interdictii in ceea ce

priveste vinzarea sau cumpararea sub conditia nulitatii contractului. Astfel, potrivit art. 801 CC
judecatorii, avocatii, notarii procurorii si executorii judecatoresti nu pot dobindi drepturi litigioase
sub sanctiunea nulitati absolute. Tot astfel, tutorele si curatorul, sotii si rudele acestora de pina la
gradul al IV inclusive nu au dreptul sa incheie conventii cu persoana pusa sub tutela sau curatela.

2.3. Argumentaţi care circumstanţe vor trebui dovedite în funcţie de următoarele situaţii:
a) pârâtul nu a negat în mod expres faptul încheierii contractului de împrumut în mărime de
20000 lei, care nu a fost perfectat în formă scrisă;
împrumutu nu trebue încheiat în scris ... da la ei este încheiat verbal ... art 211 cod civil spune ca
nu este nul... dar nerspectarea atrage imposibilitatea probării cu martori. este o faptă cu caracter
material - juridic ...... la soluționarea litigiului trebue de constatat dacă a fost încheiat contractul
sau nu , și care îs condițiile
b) reclamantul a pierdut originalul contractului de vânzare-cumpărare a unui încăperi la
demisol, iar copiile contractului prezentate de părţi nu sunt identice;
lit. b) trebue de stabilit care din cele 2 versiuni a contractului a stat la baza înregistrări la
cadastru. 321 cod civil ne spune , alin 2 , dobîndirea dr. de prop asuprra bun imobil este la
momentu înregistrării în reg bunurilor imobile , pt a înregistra trebuie contractu notarial d v/c a
bunului .... deci trebue de verificat care contract a fost foloșit la înregistrare
c) reclamantul nu recunoaşte valabilitatea înregistrării video făcută de camera de
înregistrare dintr-un magazin.

lit. c ) art. 117 alin. 2 spune că În calitate de probe în pricini civile se admit elementele de fapt
constatate din explicaţiile părţilor şi ale altor persoane interesate în soluţionarea pricinii, din
depoziţiile martorilor, din înscrisuri, probe materiale,INREGISTRĂRI AUDIO-VIDEO, din
concluziile experţilor.

alin 3 .. (insă spune despre încălcarea legii la obținerea probelor) Totuși, avizul informativ privind
monitorizarea video a unui anumit perimetru, reprezintă o modalitate de informare a subiecţilor de
date cu caracter personal despre faptul că imaginea lor, colectată prin intermediul mijloacelor
tehnice, este prelucrată de un deţinător de date cu caracter personale

2.3. Apreciaţi legalitatea acţiunilor judecătorului în următoarele cazuri, argumentaţi

răspunsul:
a) judecătorul a ordonat efectuarea din oficiu a expertizei în procesul de spitalizare în
staţionarul de psihiatrie; - Instanța de judecată, din oficiu sau la cererea participanților, la
pregătirea cauzei către dezbateri judiciare, poate ordona efectuarea expertizei psihiatrice a
persoanei fizice.
b) instanţa a refuzat admiterea cererii reclamantului de efectuare a expertizei, pe motiv ca
la dosar este anexat actul centrului de expertize întocmit înainte de intentarea procesului
pe care l-a cercetat în şedinţa de judecată; - pentru elucidarea unor aspecte, instanța dispune
efectuarea unei expertize, la cererea părții sau a unui particioant la porces, iar în cazurile
prevăzute de lege, din oficiu. Decăderea din dreptul de a cere efectuarea expertizei judiciare
apare doar în cazul neplății de către solicitantul expertizei judiciare a plății pentru efectuarea
acesteia, când solicită repetat efectuarea expertizei.
c) instanţa nu a permis pârâtului să pună întrebări expertului în cadrul prezentării
raportului de expertiza efectuat la cererea reclamantului, explicându-i dreptul de a cere o
expertiza suplimentară. – după desemnarea expertului, se aduce la cunoștința părților obiectul
expertizei judiciare și întrebările la care expertul urmează să ofere răspunsuri și li se explică
faptul că au dreptul de a face observații cu privire la aceste întrebări și de a cere modificarea
sau completarea lor. Raportul de expertiză este examinat în ședința de judecată și evaluat în
ansamblu cu celelalte probe. Părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să obiecteze
împotriva raportului de expertiză şi împotriva altor probleme ce ţin de acesta.
A a transmis în locaţiune lui B 2 încăperi, contractul de locaţiune fiind semnat numai după
expirarea a 6 luni de la transmiterea efectivă a încăperilor. Invocând faptul că raporturile
contractuale au apărut numai după semnarea contractului de locaţiune, B a refuzat să
achite plata de chirie pentru perioada anterioară semnării contractului. În procesul
examinării litigiului în instanţa de judecată, B a declarat că contractul nu a fost semnat la
timp din motiv că A a predat încăperile neamenajate potrivit destinaţiei specificate în
contract (încăperile urmau a fi utilizate în calitate de magazin), astfel încât B a fost nevoit
să amenajeze personal încăperile. Totodată, B a confirmat faptul că a folosit o încăpere
pentru depozitarea pieselor de schimb. Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul
Contractul de locațiune a unui bun imobil trebuie încheiat în scris. Nerespectarea formei scrise a
contractului duce la decăderea părților în dreptul de a proba existanța acestuia cu martori.
Locatorul este obligat să predea locatarului bunul în starea corespunzătoare, conform
destinației convenite prin contract. Bunul dat de locator trebuie să fie liber de orice viciu
material sau juridic. Dacă la momentul încheierii contractului de locațiune, știa despre viciul
bunului și nu a formulat pretenții în legătură cu acest fapt, locatarul nu va beneficia de dreptul
la reducerea chiriei.

2.3. Apreciați legalitatea acțiunilor instanței de judecată în următoarele cazuri:

a) instanța de judecată nu a dat curs cererii de chemare în judecată pe motiv că în cerere nu era
indicat numărul de telefon și adresa electronică a reclamantului; - acțiunea instanței de judecată
nu este legală, întrucât indicarea numărului de telefon și adresa electronică a reclamantului nu
sunt obligatorii și nu prezintă motiv pentru a nu da curs cererii în conformitate cu CPC.
b) instanța de judecată a restituit cerea de chemare în judecată deoarece reclamantul doar a
menționat că a respectat procedura prealabilă prevăzută de lege, dar nu a anexat dovezi în acest
sens; - Actiunile instantei de judecata sunt legale . CPC prevede la cererea de chemare in
judecata trebuie sa fie anexate documentele care confirmă respectarea procedurii de soluţionare
prealabilă a litigiului, dacă respectarea acestei proceduri este prevăzută de lege sau de
contractul părţilor;
c) instanța de judecată a refuzat primirea cererii de chemare în judecată a lui V. Dogaru
deoarece, anterior aceeași cerere a fost depusă în interesul acestuia de către procuror și a fost
refuzată primirea în temeiul art. 169 lit. c) CPC. - Daca cererea este depusă de un organ,
organizaţie sau o persoană în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unei
alte persoane fără ca prezentul cod sau o altă lege să le delege dreptul adresării în judecată în
acest scop. Refuzul judecătorului de a primi cererea de chemare în judecată exclude
posibilitatea adresării în judecată a aceluiaș reclamant, cu aceeași acțiune împotriva aceluiași
pârât, cu același obiect și aceleași temeiuri.
1.3 A directorul unei S.A. a incheiat in nume propriu cu o banca un contract e credit
pentru constructia locuintei personale. In baza caruia A trebuia sa restituie 900000 lei in
termen de 3 ani. La expirarea termenului contractului vazind ca A nu restituie creditul,
banca a declarat S.A. la care A era director, ca banca stinge prin compensare datoria
directorului de 900000 lei cu mijloacele banesti ale societatii pe actiuni tinute in aceeasi
banca , care constituiau 190000 . Analizati declaratia de compensare venita din partea
bancii si efectele ei.
Art. 651 CC – compensarea este stingerea reciprocă a unei obligații și a unei creanțe certe,
lichide, de aceeași natură și exigibile. Compensarea se face prin declarație față de cealaltă
parte și produce efecte din momentul recepționării declarației. Declarația nu produce efecte
dacă este afectată de modalități sau dacă contravine dispozițiilor legii.
Art. 55 alin. (1) CC – persoana juridică este subiectul de drept constituit în condițiile legii,
având o organizare desinestătătoare și un patrimoniu propriu și distinct.
Art. 68 CC – persoana juridică răspunde pentru obligațiile sale cu tot patrimoniul ce îi aparține.
Membrul persoanei juridice nu răspunde pentru obligațiile persoanei juridice, iar persoana
juridică nu răspunde pentru obligațiile membrului, cu excepțiile stabilite de lege sau de actul de
constituire.
Declaratia de compensandare venita din partea bancii este injusta, dat fiind faptul ca
contractual a fost incheiat de catre A in nume personal si nu din numele societatii pe actiuni, de
aceea de executarea creantelor este tinut doar A, nu si actionarii, A nu poate sa-si execute
obligatiile fata de banca cu patrimonial intregii societati pe actiuni, ci doar cu cota parte pe
care o detine in cadrul asociatiei. Este inadmisibila o astfel de compensare.
2.3 Argumentati cum trebuie sa procedeze instant de judecata daca in timpul dezbaterilor
judiciare se constata ca :
a. reclamantul a renuntat partial la actiune
Daca e renuntare la actiune partial se vor examina doar pretentiile ramase in obiectul actiunii,
deoarece in cazul renuntarii totale, se inceteaza procesul
b. reclamantul citit legal nu s-a prezentat la sedinta de judecata – scoaterea cererii de pe rol -
reclamantul citat legal nu s-a prezentat în ședința de judecată, nu a comunicat instanței motivele
neprezentării sau motivele sunt considerate de instanță ca fiind neîntemeiate, sau nu a solicitat
examinarea cauzei în lipsa sa iar pârâtul nu solicită soluționarea cauzei în fond.
c. piritul a pierdut capacitate de exercitiu – măsura de ocrotire judiciară poate fi instituită de
instanța de judecată doar în cazul în care aceasta este necesară și dacă persoana nu este ocrotită
suficient prin aplicarea dispozițiilor legale privind obligația de întreținere a soțului și a rudelor,
privind regimul bunurilor comune ale soților, privind asistența la luarea deciziei sau prin
mandatul de ocrotire în viitor a persoanei respective.
1.3. X a încheiat cu Y un contract de fidejusiune prin care a garantat executarea obligaţiei
de restituire unei sume de bani de către Z. Cu acordul lui Y, în baza unui contract dintre Z
şi A, ultimul a preluat datoria lui Z cu menţiunea că se preiau integral toate drepturile şi
toate garanţiile. O copie a acestui contract a fost remisă şi lui X. În legătură cu faptul că A
nu şi-a executat obligaţia, Y i-a solicitat lui X s-o execute. Acesta a refuzat. Y a depus o
acţiune în instanţa de judecată prin care solicitat încasarea în mod solidar a datoriei de la
X şi de la A.
Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.

(În cazul dat Y poate solicita încasarea datoriei doar de la Z deoarece X nu și-a exprimat acordul
că acceptă să garanteze executarea obligației în urma contractului dintre Z și A, astfel conform
art.1167 alin.3 CC ”Fidejusiunea încetează în cazul remiterii datoriei garantate către altă o
persoană dacă fidejusorul nu a acceptat a acceptat să garanteze executarea obligației de către
noul debitor” și faptul că o copie a contractului încheitat între Z și A cu acordul lui Y a fost
trimisă lui X nu este o exprimare de voință a lui X). Dacă fidejusorul nu a dat acordul să
garanteze executarea obligației de către noul debitor, fidejusiunea încetează.

2.3. Argumentaţi cum trebuie să procedeze instanţa în următoarele situaţii:

a) avocatul reclamantului nu s-a prezentat repetat în şedinţă, fără a aduce la

cunoştinţa instanţei motivaţia, iar reclamantul insistă la participarea anume a acestui
avocat; - neprezentarea în ședință de judecată a reprezentantului, sau a unui alt participant la
proces nu împiedică examinarea cauzei. La solicitarea întemeiată a participantului la proces,
instanța poate amâna o singură dată judecarea cauzei în legătură cu neprezentarea motivată a
reprezentantului acestuia. Dat fiind faptul că avocatul reclamantului nu a prezentat motivația
lipsei de la ședința de judecată, instanța nu o poate amâna.

b) intervenientul principal nu s-a prezentat repetat şi neîntemeiat în şedinţă de

judecată; - ședința de judecată va avea loc în lipsa acestuia.

c) reclamantul nu s-a prezentat la şedinţa de judecată, solicitând examinarea în lipsa

sa, pârâtul fiind prezent a înaintat acţiune reconvenţională. - ședința de judecată va fi
amnată pentru a fi expediată cererea reconvențională în adresa reclamantului pentru
cunoștință.

1.3. Vasile Bălănescu i-a vândut lui Nicolae Macovei vila din Vadul-lui-Vodă contra sumei
de 300000 lei. Prețul urma să fie achitat în decurs de șase luni din momentul încheierii
contractului. Peste o lună de zile, Nicolae Macovei primește o somație de la executorul
judecătoresc prin care este informat despre faptul că Vasile Bălănescu datorează suma de
350000 lei lui Ion Ciobanu și din acest considerent i se solicită să nu plătească suma
datorată lui Vasile Bălănescu, ci să o consemneze pe contul executorului judecătoresc,
pentru ca ulterior să fie transferată creditorului Ion Ciobanu. În termen de 15 zile de la
primirea somației, Nicolae Macovei depune banii pe contul executorului judecătoresc și
apoi înștiințează despre acest fapt vânzătorul. La expirarea termenului de șase luni, Vasile
Bălănescu se adresează în instanța de judecată cu acțiune prin care pretinde încasarea
prețului datorat și, în motivarea acțiunii, menționează că, potrivit contractului, Nicolae
Macovei trebuia să plătească prețul doar vânzătorului și nu unui terț. Consideră că prin
încălcarea acestei obligații, cumpărătorul se află în culpă și este dator să-i plătească prețul
datorat.

2.1.Definiţi şi descrieţi actele de dispoziţie a parţilor.

Reguli in aplicarea modificarii obiectului sau temeiului:

- Reclamantul nu poate modifica concomitent si obiectul si temeiul actiunii. Expres aceasta

interdictie nu e prevazuta dar rezulta din interpretarea art. 60 alin. 2 CPC, cit si din
 structura logica a actiunii civile, adica modificarea ambelor elemente duce la aparitia unei
noi actiuni

- Se exclude implicarea instantei de judecata in modificarea obiectului sau temeiului,

iterdictie expres prevazuta in art. 60 alin 4 CPC.

- Nu se va considera modificare a obiectului sau temeiului: completarea temeiului cu alte

circumstante, extinderea sau reducerea pretentiilor sau actiunilor accesorii, solicitarea
compensarii valorii bunului, inlocuirea actiunii in constatare cu actiune in realizare.

1.1. Analizaţi rolul şi efectele actelor de dispoziţie ale parţilor în prima instanţă şi în
procedura de examinare a căilor de atac împotriva hotărârii.

- Renuntarea la actiune se confirma prin incheiere judecatoreasca are ca efect aplicarea art.
265 incetarea procesului. Pronunţînd încheierea de încetare a procesului, instanţa
judecătorească menţionează că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleiaşi părţi
cu privire la acelaşi obiect şi  pe aceleaşi  temeiuri.

- Tranzactia de impacare se confirma prin incheiere judecatoreasca are ca efect de asemena

aplicarea art. 265 incetarea procesului. Pronunţînd încheierea de încetare a procesului,
instanţa judecătorească menţionează că nu se admite o nouă adresare în judecată a
aceleiaşi părţi cu privire la acelaşi obiect şi  pe aceleaşi  temeiuri.

- Recunoasterea actiunii se confirma prin hotarire si are ca efect admiterea actiunii.

2.3. Argumentaţi care trebuie să fie acţiunile corecte ale instanţei în fiecare din
următoarele cazuri:

a) instanţa a admis cererea reclamantul de modificare concomitentă a temeiului şi a

obiectului acţiunii; instanta nu poate admite concomitent modificare obiectului si temeiului
actiunii, deoarece modificare ambelor elemente duce la aparitia unei noi actiuni.
b) instanţa a admis renunţarea la acţiune, efectuată de avocatul reclamantului; poate
admite renuntarea doar in cazul in care acest drept a fost expres stipulat in mandatul avocatului

c) judecătorul a admis recunoaşterea acţiunii de către pârât şi a emis o încheiere de

încetare a procesului. În cazul recunoaşterii  acţiunii de către pîrît şi admiterii ei de către
instanţă, se pronunţă o hotărîre de admitere a pretenţiilor reclamantului.

1.3. Primus a împrumutat de la lombard 7.500 lei, cu condiţia plăţii unei dobânzi de 25%
anual şi a penalităţilor de întârziere de 0.25% din suma datorată pentru fiecare zi de
întârziere. Drept garanţie Primus şi-a lăsat ceasul de aur, evaluat la suma de 8.000
lei.Înainte de scadenţă, banca „MoldBankPrim” a depus, prin executor judecătoresc, un
titlu executoriu emis de Judecătoria Centru mun. Chişinău, prin care îi permitea să intre în
posesia ceasului de aur (bun gajat băncii în temeiul unui contract de gaj înregistrat.
Soluţionaţi cazul şi argumentaţi răspunsul. – rangul de prioritate al gajurilor asupra aceluiaș
bun este determinat de momentul apariției gajului. Obligația garantată cu un gaj de rang
inferior se satisface doar după satisfacerea deplină a obligației garantate cu gaj de rang
superior. Gajul bunurilor mobile fără deposedare apare în momentul înregistrării. Amanetul
apare în momentul dobândirii posesiunii asupra bunului.
Din speta rezulta idea ca banca, si anume, “ MoldBankPrim” a avut un contract cu Primus,un
contract inregistrat. Apoi se rezuma ca tot Primus a dat ceasul la Lombard. Astfel, Banca are
prioritate din motiv ca este prima, si anume dat fiind faptul ca inainte de scadenta existentă,
Banca a inaintat pretentii fata de Primus, s-a adresat in Judecata si a obtinut titlu executoriu.

Lombardul pierde ceasul, dar ulterior poate cere repararea prejudiciului, si anume acesta reiese
din prevederile art.480,al. (2), C.C.

2.3. Argumentați cum trebuie să procedeze instanţa în următoarele situaţii:

a) a fost ridicată excepţia de ilegalitate; - admiterea excepției de ilegalitate atrage înlăturarea

actului sau faptului invocat invocat în apărare, prin neluarea sa în considerare la soluționarea
cauzei, ceea ce se echivalează cu respingerea apărării ce se baza pe acestea.
b) este necesar de a atrage în proces intervenientul accesoriu;
art. 67 din CPC - (1) Persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane poate
interveni în el alături de reclamant sau de pîrît pînă la închiderea dezbaterilor judiciare în
prima instanţă dacă hotărîrea pronunţată ar putea să influenţeze drepturile sau obligaţiile lui
faţă de una din părţi. (2) Pentru a interveni în proces, intervenientul depune o cerere în care
demonstrează interesul intervenţiei, menţionînd cărei părţi se va alătura. Copia de pe cerere se
înmînează ambelor părţi. (3) Intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces şi la cererea
uneia dintre părţi sau din oficiul instanţei.
Art. 185 alin. (1) lit. a) CPC - Judecătorul, în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri
judiciare, îndeplineşte următoarele acte: soluţionează problema intervenirii în proces a
coreclamanţilor, copîrîţilor şi intervenienţilor;
Art. 185 alin. (1) lit. b) CPC – Judecătorul, în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri
judiciare, expediază pîrîtului şi, după caz, intervenientului copiile de pe cererea de chemare în
judecată şi de pe înscrisurile anexate la ea întru confirmarea pretenţiilor reclamantului şi
stabileşte data pînă la care pîrîtul şi, după caz, intervenientul urmează să prezinte o referinţă
scrisă privind acţiunea reclamantului şi toate probele necesare.
Instanța de judecată va întreprinde acțiunile necesare pentru a asigura prezenta intervenientilor
accesorii la ședința de judecată, va acorda timp necesar pentru a face cunoștință cu materialele
cauzei. În aceasta situație, se va amâna ședința de judecată.
Art. 208 CPC -  (1) Amînarea procesului se admite doar în cazurile prevăzute de prezentul cod.  
(2) În cazul amînării procesului, instanţa de judecată fixează o dată pentru desfăşurarea noii
şedinţe, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 122 alin. (5).
c) s-a stabilit că pârâtul a fost încadrat în serviciu militar în termen. Art. 262 lit. d) din CPC –
procesul se suspendă până la data eliberării din rândurile Forțelor Armate a părții în proces.
1.3. Magazinul „Apă pură” a comandat unei companii germane un număr impunător de
filtre de apă. Concomitent, pentru a-şi asigura succesul în vânzarea acestei mărfi,
magazinul a comandat unei tipografii să-i tipărească buclete publicitare despre
performanţele filtrelor de apă. Conform contractului, bucletele trebuiau să fie transmise
magazinului cu o lună înainte de primirea filtrelor, însă din motive tehnice tipografia a
executat comanda abia peste patru luni. Pe parcursul a trei luni, magazinul a comercializat
filtrele fără aceste buclete publicitare, bucurându-se de succese remarcabile. Datorită
acestui fapt, a ajuns la concluzia că filtrele se vând bine şi fără materialul publicitar şi, în
legătură cu acest fapt, a refuzat să primească şi să achite materialul publicitar comandat.

Stabiliţi temeinicia refuzului din partea magazinului de a recepţiona şi a achita materialul

publicitar comandat. Determinaţi importanţă motivului nelivrării în termen a materialului
publicitar şi dacă tipografia va obţine preţul materialului publicitar. Soluţionaţi litigiul şi
argumentaţi răspunsul.

Art. 602 alin. (5) CC - Neexecutarea obligației înseamnă orice abatere, cu sau fără justificare,
de la executarea corespunzătoare a obligației și include neexecutarea totală sau parțială a
obligației, executarea necorespunzătoare sau cu întîrziere a obligației. 

Art. 602 alin. (2) lit. d) - Atunci cînd, fără justificare, debitorul nu își execută obligația,
creditorul poate, în condițiile legii și, după caz, ale contractului, la alegerea sa: să recurgă la
rezoluțiunea contractului.

Art. 610 alin. (3) lit. a) CC – creditorul nu este obligat să acorde debitorului un terme de
remediere în una din următoarele situații: neexecutarea obligației contractuale în termenul
prevăzut pentru executare constituie o neexecutare esențială.

2.3. Argumentaţi cum trebuie să procedeze instanţa în faza dezbaterilor judiciare în

următoarele situaţii:

a) s-a constatat că cererea a fost depusă de minorul Andreev A. (13 ani) contra lui
Ciubotaru F. privind repararea prejudiciului cauzat prin repararea necorespunzătoare a
încălţămintei lui Andreev A; - judecătorul restituie cererea de chemare în judecată dacă cererea
a fost depusă de o persoană care, în cauza civilă respectivă, nu are capacitate de exercițiu al
drepturilor procedurale civile. – emite încheiere.????

b) s-a constatat că cererea privind ridicarea sechestrului pus pe un automobil a fost depusă
la instanţă de la domiciliul pârâtului; - competența excepțională – acțiunile în ridicare a
sechestrului de pe bunuri, se înaintează în instanța de la locul aflării acestor bunuri.
Judecătorul restituie cererea de chemare în judecată dacă instanța nu este competentă să judece
cauza.

c) în timpul examinării cauzei intentate la cererea Procurorului A. în interesele minorului

Dediu T. (13 ani), procurorul a renunţat la acţiune. -  Procurorul care a intentat o acţiune are
drepturile şi obligaţiile procedurale de reclamant, cu excepţia dreptului de a încheia tranzacţie
şi a obligaţiei de a achita cheltuielile de judecată. Renunţarea procurorului la pretenţiile
înaintate în apărarea intereselor autorității publice nu o privează pe aceasta de dreptul de a
cere examinarea cauzei în fond. Instanța judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în
care, procurorul a renunțat la acțiune iar reclamantul care a preluat acțiunea nu a plătit taxa de
stat în termenul indicat de instant judecătorească.

1.3. X a încheiat cu Y un contract prin care i-a transmis în folosinţă utilaj tipografic de
300000 de lei pe un termen de trei ani. În legătură ca faptul că nu avea alte bunuri libere de
gaj, X a garantat cu acest utilaj un credit faţă de bancă care urma să fie restituit până la
expirarea contractului de locaţiune. La scadenţă, obligaţia garantată nu a fost executată şi
banca l-a somat pe X să-i transmită în posesie utilajul grevat. X a răspuns că nu poate
satisface cererea deoarece bunurile aparţin lui Y. Banca a depus o cerere de chemare în
judecată a lui X şi Y. Y, la rândul său, a depus o cerere privind nulitatea contractului. Banca s-
a opus afirmând că ea nu a ştiut despre faptul că bunurile nu aparţin lui X şi în măsura în
care Y nu ar fi putut revendica bunurile înstrăinate cu atât mai mult nu poate cere anularea
gajului.
- În acest caz, contractul încheiat între bancă și X este nul. Locatarul X este
persoana care are doar drept de folosință asupra bunului, drept rezultat din contractul de
locațiune dintre X și Y asupra utilajului tipografic. Nicidecum X nu este persoana care are
dreptul să greveze bunul. În conformitate cu art. 456 al.(2) CC , debitorul gajist este proprietarul
sau un alt posesor uzufructuar legal al bunurilor depuse în gaj care are dreptul de a înstrăina
aceste bunuri, în cazul speței noastre X nu este proprietarul bunurilor astfel el nu are dreptul să
înstrăineze bunul(el este locator) unicul proprietar de drept al bunului este Y(proprietar/debitor
gajist).

2.3. Argumentaţi cum trebuie să procedeze instanţa în următoarele situaţii:

a) în cauza privind încasarea prejudiciilor pentru lezarea onoarei și demnității pârâtul a

recunoscut acțiunea; - Dacă renunţarea reclamantului la acţiune, recunoaşterea acţiunii
de către pîrît sau tranzacţia părţilor sînt exprimate în cereri scrise, adresate instanţei, ele
se anexează la dosar, fapt menţionat în procesul-verbal al şedinţei de judecată. Înainte de
a admite renunţarea reclamantului la acţiune, recunoaşterea acţiunii de către pîrît, înainte
de a confirma tranzacţia părţilor, instanţa judecătorească explică reclamantului, pîrîtului
sau părţilor efectele acestor acte de procedură. În cazul admiterii renunţării reclamantului
la acţiune sau confirmării tranzacţiei, instanţa judecătorească pronunţă o încheiere prin
care dispune încetarea procesului. Încheierea trebuie să conţină condiţiile tranzacţiei,
confirmate de instanţă. În cazul recunoaşterii acţiunii de către pîrît şi admiterii ei de către
instanţă, se pronunţă o hotărîre de admitere a pretenţiilor reclamantului.
Dacă respinge renunţarea reclamantului la acţiune ori recunoaşterea acţiunii de către
pîrît sau dacă nu confirmă tranzacţia părţilor, instanţa judecătorească pronunţă în acest
sens o încheiere motivată şi examinează cauza în fond.
b) părțile în procesul de divorț nu s-au prezentat repetat; - instanța judecătorească scoate
cererea de pe rol în cazul în care părțile legal citate nu s-au prezentat la ședința de
judecată după a doua citare și nici nu au solicitat examinarea cauzei în lipsa lor.
c) s-a constatat că, potrivit clauzelor contractuale, cauza urma să fie examinată de
Arbitrajul Ad-hoc de pe lângă Uniunea Transportatorilor și Drumarilor din RM. -
instanța judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care reclamantul nu a
respectat procedura, prevăzută prin lege sau acordul părților, de soluționare pe cale
prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară, inclusiv prin mediere.

1.3. X este un cioban care paște oile ce aparțin lui Y. În legătură cu faptul că la un anumit
moment a mers la stâna aflată în apropiere pentru a lua un medicament pe care trebuia să-
l administreze periodic, oile rămase fără supraveghere au intrat într-un lan de porumb
care aparținea lui Z cauzând un prejudiciu considerabil. În scopul reparării prejudiciului,
Z a intentat o acțiune față de X și Y prin care cerea să fie încasată suma despăgubirilor în
mod solidar. Instanța de judecată a satisfăcut acțiunea. X și Y au depus apel prin care
solicitau să fie respinse pretențiile lui Z, deoarece ei nu au comis nici un act ilicit și nu pot fi
ținuți responsabili pentru comportamentul animalelor. X a menționat de asemenea și
faptul că a fost nevoit să lase fără supraveghere animalele pentru a putea administra
medicamentul fără de care ar putea avea grave probleme de sănătate. Soluționați speța.

Proprietarul  unui animal sau persoana care se serveşte de animal în timpul serviciului
răspunde de prejudiciul cauzat de acesta, fie că se afla în paza sa, fie că a scăpat de sub pază.
Obligaţia reparaţiei nu apare dacă prejudiciul a fost cauzat de un animal domestic predestinat
activităţii profesionale, de întreprinzător sau obţinerii de mijloace pentru întreţinerea
proprietarului, iar proprietarul animalului a asigurat grija cuvenită pentru supravegherea
animalului, sau dacă prejudiciul s-a produs chiar şi în cazul manifestării unei asemenea
griji.Persoana care, în baza contractului încheiat cu posesorul animalului, şi-a asumat obligaţia
de a supraveghea animalul răspunde pentru prejudiciul cauzat de acesta dacă nu demonstrează
nevinovăţia sa.

2.3. Argumentaţi modul de înlăturare a următoarelor neajunsuri ale hotărârii:

a) concluziile instanţei, expuse în hotărâre sunt în contradicţie cu împrejurările reale ale
pricinii; - temei pentru casarea sau modificarea hotărârii de către instanța de apel.

b) în hotărâre lipseşte concluzia instanţei referitor la una din pretenţiile reclamantului; -

instanța care a pronunțat hotărârea poate, din oficiu sau la cererea participanților în proces, să
emită o hotărâre suplimentară dacă nu s-a pronunțat asupra unei pretenții în a cărei privință
participanții la proces au prezentat probe și au dat explicații.

c) în hotărâre instanţa a soluţionat dreptul coreclamantului care a refuzat să intervină în

proces. – hotărârea primei instanțe urmează a fi casată, indiferent de argumentele cererii de
apel dacă instanța a soluționat problema drepturilor unei persoane neantrenate în proces.

1.3. X a încheiat cu Y un contract prin care a garantat achitarea de către Z a unei datorii în
mărime de 30000 de lei. În legătură cu faptul că Z nu a executat obligaţia, Y a intentat o
acţiune faţă de X care a fost satisfăcută de către instanţa de judecată. După executarea
obligaţiei, X i-a cerut lui Z să-i restituie sumele achitate lui Y. Z a respins cererea invocând
faptul că X nu este în drept să ceară restituirea sumelor plătite, deoarece nu le-a introdus
în proces şi, plus la toate, X a omis să opună lui Y creanţa in suma de 30000 de lei rezultată
din faptul că Yi-a cauzat leziuni corporale şi o creanţă proprie rezultată dintr-un contract
de împrumut între X şi Y. X s-a adresat în judecată menţionând în cerere că
neintroducerea în proces a lui Z nu poate servi drept temei pentru excluderea dreptului de
regres, iar creanţa rezultată din cauzarea leziunilor corporale nu a ridicat-o din cauza
faptului că este una personală şi, pe lângă toate, Z a renunţat în mod expres la aceasta. Iar
cât priveşte faptul că nu a invocat o creanţa proprie faţă de Y, aceasta nu poate fi invocata
de către Z, deoarece nu vizează nici relaţiile sale cu Y şi nici relaţiile sale cu X. Soluţionaţi
speţa. Argumentați răspunsul.

Art. 1155 CC – garanțiile acoperă, în limitele sumei maxime a acesteia, dacă s-a stipulat, nu
numai obligația garantată principală, nu numai obligația garantată principală dar li obligațiile
accesorii ei pe care debitorul le datorează creditorului.

Art. 1163 CC - (1) Înainte de a executa în folosul creditorului, fidejusorul este obligat să notifice
debitorul și să-i ceară informații despre suma restantă a obligației garantate și despre orice
excepții sau contrapretenții față de creditor. (2) În cazul în care fidejusorul omite să respecte
obligația prevăzută la alin. (1) sau să invoce excepțiile comunicate de către debitor ori
cunoscute de către fidejusor pe altă cale, dreptul fidejusorului de a recupera de la debitor în
temeiul art. 1164 se reduce în măsura necesară pentru a evita suportarea unui prejudiciu de
către debitor din cauza acelei omisiuni.

Art. 1164 CC – fidejusorul are dreptul la restituire în regres din partea debitorului doar în
măsura în care fidejusorul a executat obligația rezultată din fidejusiune. Suplimentar,
fidejusorul se subrogă în drepturile, în aceeași măsură, în drepturile creditorului față de debitor.
Dreptul la restituire în regres și drepturile dobândite prin subrogare există în paralel.

Art. 69 alin. (2) CPC - În caz de examinare a pricinii fără ca partea interesată să atragă în
proces intervenientul accesoriu, faptele şi raporturile juridice stabilite prin hotărîre
judecătorească irevocabilă nu au efecte juridice la examinarea acţiunii de regres depuse
împotriva intervenientului. – reclamantul urmează să probeze existent datoriei și contractului de
fidejusiune precum și executarea acestuia de către fidejusor.

Art. 1154 CC - În raport cu creditorul, fidejusorul poate invoca orice excepție a debitorului cu
privire la obligația garantată, chiar dacă excepția nu mai este disponibilă debitorului din cauza
acțiunii sau inacțiunii debitorului care a avut loc după asumarea fidejusiunii. – fidejusorul nu
poate invoca drepturi ale debitorului ce nu au legătură cu contractual de fidejusiune.

2.3. Argumentaţi modul de înlăturare a următoarelor neajunsuri a hotărârii:

a) instanţa nu s-a pronunţat asupra unei pretenţii în privinţa căreia participanţii la proces
nu au prezentat probe suficiente;
art. 239 CPC - Hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi
întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele
cercetate  în şedinţă de judecată.
Art. 240 alin. (1) CPC - La deliberarea hotărîrii, instanţa judecătorească apreciază probele,
determină circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinilor, care au fost sau nu
stabilite, caracterul raportului juridic dintre părţi,  legea aplicabilă soluţionării pricinii şi
admisibilitatea acţiunii.
Art. 130 CPC - (1) Instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată
pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită  a tuturor probelor din
dosar în ansamblul şi interconexiunea lor,  călăuzindu-se de lege. (2) Nici un fel de probe nu au
pentru instanţa judecătorească o forţă probantă prestabilită fără aprecierea lor. (3) Fiecare
probă se apreciază de instanţă privitor la pertinenţa, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate
probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă şi suficienţa pentru soluţionarea pricinii.
(4) Ca rezultat al aprecierii probelor, instanţa judecătorească este obligată să reflecte în
hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe, precum şi argumentarea
preferinţei unor probe faţă de altele. (5) Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanţa
constată prin cercetare şi comparare  cu alte probe că datele pe care le conţine corespund
realităţii.
Art. 250 alin. (1) lit. a) CPC - Instanţa  care a pronunţat  hotărîrea poate, din oficiu sau la
cererea participanţilor la proces, să emită  o hotărîre suplimentară dacă: a) nu s-a pronunţat
asupra unei pretenţii în a cărei privinţă participanţii la proces au prezentat probe şi au dat
explicaţii.
b) instanţa nu a rezolvat problema repartizării cheltuielilor de judecată; - art. 250 alin. (1)
lit. c) CPC - Instanţa  care a pronunţat  hotărîrea poate, din oficiu sau la cererea participanţilor
la proces, să emită  o hotărîre suplimentară dacă: nu a rezolvat  problema repartizării între
părţi a cheltuielilor de judecată ori a omis să  se pronunţe asupra cererilor martorilor,
experţilor, specialiştilor, interpreţilor sau  reprezentanţilor cu  privire la cheltuielile de judecată
a căror compensare  li  se cuvine.
c) la adoptarea hotărârii a fost enumerate incomplet bunurile care urmează a fi partajate
intre foştii soţi. – art. 249 alin. (2) din CPC - Instanţa judecătorească poate, din oficiu sau la
cererea participanţilor la proces, să corecteze greşelile sau omisiunile din  hotărîre privitor la
nume, calitate procesuală, orice alte erori materiale sau de calcul evidente. Problema corectării
unor astfel degreşeli se soluţionează în şedinţă de judecată. Participanţilor la proces li se
comunică locul, data şi ora şedinţei de judecată. Neprezentarea lor însă nu împiedică
examinarea corectării greşelilor.

1.3. Firma „A” a trimis companiei de audit „B” o scrisoare care conținea propunerea ca
„B” să efectueze auditul raportului financiar anual al firmei „A”.
Ca răspuns la această propunere, B i-a trimis lui A o scrisoare care conținea condițiile
sale generale privind prestarea serviciilor de audit, indicând prețul pentru aceste
servicii în sumă de 12000 de lei.
Primind scrisoarea lui B, A i-a trimis lui B o altă scrisoare în care indica data la care
auditorii lui B trebuiau să se prezinte la sediul lui A pentru a începe lucrul.
La data stipulată, auditorii s-au prezentat la sediul lui A, unde le-a fost înmânată o
scrisoare semnată de A în care acesta comunica că acesta a găsit o altă companie de
audit care oferea același servicii la un preț de numai 9000 lei și că refuză serviciile lui B.
Ca urmare, B a declarat contractul cu A rezolvit și a cerut restituirea cheltuielilor
legate de detașarea auditorilor săi pentru efectuarea serviciilor la sediul lui A. Ca
răspuns, A i-a declarat că nu a încheiat nici un contract cu B și a refuzat să-i plătească
careva sume de bani. Soluționat cazul. Argumentați răspunsul.

 Articolul 668. Forţa obligatorie a contractului

    (1) Contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres, dar şi la tot
ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea, cu uzanţele sau cu principiile echităţii.

Articolul 679. Acordul asupra clauzelor esenţiale ale contractului

    (1) Contractul se consideră încheiat dacă părţile au ajuns la un acord privind toate clauzele
lui esenţiale.
    (2) Sînt esenţiale clauzele care sînt stabilite ca atare prin lege, care reies din natura
contractului sau asupra cărora, la cererea uneia din părţi, trebuie realizat un acord.
    Articolul 680. Forma contractului
    Dacă pentru valabilitatea contractului legea stabileşte o anumită formă sau dacă părţile au
prevăzut o anumită formă, contractul se consideră încheiat în momentul îndeplinirii condiţiei de
formă.
    Articolul 681. Oferta
    (1) Ofertă de a contracta este propunerea, adresată unei sau mai multor persoane, care
conţine toate elementele esenţiale ale viitorului contract şi care reflectă voinţa ofertantului de a
fi legat prin acceptarea ofertei. - B i-a trimis lui A o scrisoare care conținea condițiile sale
generale privind prestarea serviciilor de audit, indicând prețul pentru aceste servicii
    (4) Oferta trebuie să fie fermă, univocă, serioasă şi completă. 
    Articolul 682. Valabilitatea ofertei
    (1) Valabilitatea ofertei nu depinde de forma în care a fost făcută.
Articolul 687. Acceptarea
    (1) Constituie acceptare declaraţia destinatarului ofertei sau o altă acţiune care atestă
consimţirea ofertei. Acceptarea produce efecte din momentul în care este recepţionată de
ofertant. - A i-a trimis lui B o altă scrisoare în care indica data la care auditorii lui B trebuiau să
se prezinte la sediul lui A pentru a începe lucrul.

Actele juridice pot fi exteriorizate în diferite modalităţi: în scris, verbal sau prin acţiuni
concludente.

r-s - contractual a fost incheiat de fapt intre parti

A va trebui sa restituie cheltuielile legate de detașarea auditorilor săi pentru efectuarea

serviciilor la sediul lui A

Art. 210 CC - (1) Trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre
persoanele juridice şi persoanele fizice şi dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului
actului juridic depăşeşte 1000 de lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea
obiectulu. (2) În cazul în care, conform legii sau învoielii între părţi, actul juridic trebuie încheiat
în scris, el poate fi încheiat atît prin întocmirea unui singur înscris, semnat de părţi, cît şi printr-
un schimb de scrisori, telegrame, telefonograme, altele asemenea, semnate de partea care le-a
expediat.

1.1. X a încheiat cu Y un contract de ipotecă a unei case de locuit care se afla în folosinţa
lui Z, dar despre acest fapt X nu l-a informat pe Y. Peste un an după încheierea
contractului de ipotecă, Y a aflat despre contractul de locaţiune şi a cerut lui X
rezilierea acestuia, în caz contrar va uza de dreptul de a cere executarea înainte de
termen a obligaţiei garantate. Y, de asemenea, l-a somat pe Z să nu achite chiria
datorată lui X, deoarece el are dreptul de urmărire a acestuia în legătură cu faptul că
imobilul este ipotecat şi acest drept se extinde şi asupra fructelor.
Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.

Art. 4681 CC - La încheierea contractului de gaj, debitorul gajist este obligat să notifice în scris
creditorul gajist cu privire la drepturile terților asupra obiectului gajului cunoscute de el la
momentul constituirii gajului. Neexecutarea acestei obligații acordă creditorului gajist dreptul
de a cere executarea anticipată a obligației garantate prin gaj sau modificarea condițiilor
contractului de gaj.

Art. 7 alin. (5) Legea cu privire la ipotecă - Ipoteca nu se extinde asupra fructelor  bunului
ipotecat, dacă contractul de ipotecă nu prevede altfel. (9) Bunul imobil ipotecat rămîne în
proprietatea debitorului ipotecar. Contractul de ipotecă poate prevedea folosirea obiectului
ipotecii de către creditorul ipotecar. În cazul în care dreptul asupra bunului ipotecat este afectat
de modalităţi sau este susceptibil de nulitate, acesta va genera o  ipotecă afectată, de asemenea,
de modalităţi sau condiţii de nulitate.

Art. 20 Legea cu privire la ipotecă - (1) Debitorul ipotecar sau terţul care acţionează în numele
acestuia este în drept să folosească obiectul ipotecii, cu excepţia cazului în care contractul de
ipotecă prevede altfel. (2) Debitorul ipotecar nu poate transmite bunul ipotecat în folosinţă
gratuită sau oneroasă fără acordul scris al creditorului ipotecar, cu excepţia cazului în care
contractul de ipotecă prevede altfel. (3) Debitorul ipotecar culege fructele bunului imobil
ipotecat pînă la iniţierea executării dreptului de ipotecă.

Art. 486 CC - (1) Gajul nu-l lipsește pe debitorul gajist și pe posesorul bunului gajat de
drepturile lor asupra bunurilor gajate. Aceștia trebuie să-și exercite drepturile fără a aduce
atingere drepturilor creditorului gajist dacă contractul nu prevede altfel. (2) Debitorul gajist are
dreptul să folosească obiectul gajului conform destinației și să dobîndească fructele acestuia
pînă la inițierea exercitării dreptului de gaj dacă din contract sau din esența gajului nu reiese
altfel. 

2.3. Determinați argumentat actul de dispoziţie a primei instanţe ce urmează a fi

pronunţat în următoarele cazuri:

a) instanţa a admis renunţarea reclamantului la actiune- Instanta de judecata va dispune

incetarea procesului printr-o incheiere care poate fi atacata cu recurs.

b) reclamantul nu a corectat în termen de 7 zile (stabilit de instanţă) erorile comise în

cererea de chemare în judecată; - Art. 171 alin. 1 – judecătorul emite în cel mult 5 zile de la
repartizare cererii o încheiere de a nu i se da curs cererii, și acordându-i persoanei un termen
rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor. Astfel, daca persoana care a depus cerere
indeplineste in termen toate cerintele enumerate in incheierea judecatorului,cererea se
considera depusa la data prezentarii initiale in judecata,in caz contrar ea nu se considera
depusa si impreuna cu actele anexate se restituie reclamantului printr-o incheiere
judecatoreasca ce poate fi atacata cu recurs

c) instanţa a admis cererea reclamantului de repartizare a cheltuielilor de judecată după

ce a fost emisă hotărârea.-incheiere de admitere a cererii -
instanța va emite o hotărâre suplimentară, deoarece conform art. 250 alin 1 lit. c) instanța care
a pronunțat hotărârea poate din oficiu sau la cererea participanților să emită o hotarare
suplimentara daca nu a rezolvat problema repartizării între părți a cheltuielilor de judecată, sau
a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor, experților, sau reprezentanților cu privire la
cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine.

2.3. Argumentaţi modalitatea de contestare a următoarelor acte administrative:

a) hotărârea cu caracter normativ a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare; - art. 3 alin.
(1) Legea contenciosului administrativ - Obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl
constituie actele administrative, cu caracter normativ şi individual, prin care este vătămat un
drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terţ, emise de: a) autorităţile
publice şi autorităţile asimilate acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităţilor
publice; c) funcţionarii din structurile specificate la lit.a) şi b).
art. 23 Legea privind comisia naționaă a pieței financiare - (1) Actele Comisiei Naţionale sînt
supuse controlului de legalitate în instanţele de contencios administrativ conform procedurii
stabilite de Legea contenciosului administrativ şi conform cerinţelor prezentei legi.
Dispoziţiile altor legi pot fi aplicate în cazurile de contestare a actelor Comisiei Naţionale
doar în măsura în care nu contravin normelor stabilite de prezenta lege.
(2) Suspendarea executării actelor Comisiei Naţionale poate fi cerută în instanţa de
contencios administrativ numai după contestarea acestora la Comisia Naţională în termen de
30 de zile de la data comunicării răspunsului Comisiei Naţionale pe marginea cererii
prealabile privind aceste acte sau de la data expirării termenului pentru soluţionarea cererii
prealabile. Termenul de 30 de zile nu se extinde asupra actelor cu caracter normativ.
b) hotărârea Parlamentului cu privire la destituirea din funcţie a guvernatorului BNM; -
art. 4 lit. a) Legea contenciosului administrativ - Nu pot fi atacate în instanţele de contencios
administrativ:  a) actele exclusiv politice ale Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova
şi Guvernului, precum şi actele administrative cu caracter individual, emise de Parlament, de
Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern în exerciţiul atribuţiilor prevăzute expres de
normele constituţionale sau legislative, ce ţin de alegerea, numirea şi destituirea din funcţiile
publice cu responsabilităţi de protecţie a intereselor generale ale statului sau ale instituţiilor
publice a persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit,
conform listei prezentate în anexă, parte integrantă a prezentei legi;
c) decizia şefului Inspectoratului fiscal mun. Chişinău privind aplicarea amenzii.
pct 14 Hotărârea Plen CSJ cu privire la practica aplicării de către instanțele de contencios
administrativ a unor prevederi ale legii contenciosului administrativ – Pot fi contestate în
instanţă de contencios administrativ actele de sancţionare economică şi fiscală, întocmite de
organele abilitate (Serviciul Fiscal de Stat, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi
Corupţiei şi subdiviziunile lor teritoriale), deoarece ele provin de la o autoritate publică şi
stabilesc pe cale unilaterală o obligaţie în sarcina unui subiect de drept, parte într-un raport
juridic de drept public.

Determinaţi modul de transmitere a bunurilor din domeniul public în cel privat

Art. 6 alin. (1) lit. a) Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice - În
domeniul administrării proprietăţii publice, de competenţa Guvernului sînt: adoptarea
hotărîrilor privind atribuirea bunurilor proprietate de stat domeniului public sau domeniului
privat al statului privind trecerea acestora dintr-un domeniu în altul sau în proprietatea
unităţilor administrativ-teritoriale;
Art. 13 Legea privind delimitarea proprietății publice – în procesul delimitării proprietății
publice, Guvernul: e) aprobă Programul de stat pentru delimitarea bunurilor imobile, inclusiv a
terenurilor proprietate publică;f) adoptă hotărîri pentru aprobarea listelor de bunuri imobile
proprietate publică a statului, delimitate în funcție de apartenenţă şi pe domenii;  g) adoptă
hotărîri privind trecerea bunurilor proprietate publică a statului din domeniul public în
domeniul privat al statului și din domeniul privat al statului în cel public.
Art. 14 Legea privind delimitarea proprietății publice - În procesul delimitării proprietăţii
publice, autorităţile administraţiei publice centrale asigură: b) procesul de delimitare a
proprietăţii publice de stat din administrarea/ gestiunea sa, inclusiv inventarierea acesteia; c)
întocmirea listelor de bunuri imobile proprietate publică a statului din administrarea/gestiunea
sa şi coordonarea acestora cu autorităţile executive ale administraţiei publice locale din
unităţile administrativ-teritoriale pe al căror teritoriu sînt amplasate; d) întocmirea listelor de
bunuri imobile proprietate publică de stat propuse spre a fi trecute în domeniul public sau în cel
privat al statului; e) prezentarea listelor generalizate, prevăzute la lit. c) şi d), spre a fi aprobate
de către Guvern;
Art. 16 alin. (1)Legea privind delimitarea proprietății publice -  În procesul delimitării
proprietăţii publice, autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale/autoritatea
deliberativă a administrației publice a unității teritoriale autonome Găgăuzia asigură:  d)
întocmirea listelor de bunuri imobile proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale,
propuse spre a fi trecute în domeniul public sau în domeniul privat;
1.1 În 3 iulie 2006 primarul mun. Chişinău, în baza deciziei Consiliului municipal
Chişinău, a vândut către SRL CapitalMall un sector de teren de 2.8 hectare din sectorul
Botanica, în scopul construcţiei unui centru comercial de tip Mall. Totodată, atât
decizia Consiliului municipal cât şi contractul de vânzare-cumpărare dintre Primărie şi
SRL prevedea că terenul este grevat de servitute întrucât pe o porţiune a lui se află un
drum. Trecerea proprietăţii a fost înregistrată în registrul bunurilor imobile. După
alegerea unui nou primar, noul primar a solicitat în instanţa de judecată anularea
contractului, pe motiv că terenul nu putea fi vândut SRL-ului.
Art. 6 alin. (1) Legea privind delimitarea proprietății publice - Bunurile domeniului privat al
statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale sînt alienabile, sesizabile și prescriptibile și pot
fi obiectul oricărui act juridic civil conform procedurilor stabilite, cu excepţia unor categorii de
bunuri al căror circuit civil este limitat în mod expres prin lege. 
Art. 12 alin. (1) din Legea privind delimitarea proprietății publice - De domeniul privat al
unităţilor administrativ-teritoriale ține totalitatea bunurilor aflate pe teritoriul acestora, care nu
fac parte din domeniul public şi care nu aparţin cu drept de proprietate statului, persoanelor
fizice sau juridice de drept privat.
Art. 11 alin. (2) lit. e) Legea privind delimitarea proprietății publice – de domeniul public al
unităților administrative – teritoriale de nivelul întâi țin -  drumurile locale şi comunale, străzile,
inclusiv părţile componente ale acestora, alte dotări pentru siguranţa circulaţiei rutiere şi
suprafeţele de teren ocupate de acestea, inclusiv zonele de protecţie şi plantaţiile rutiere.
Art. 14 alin. (2) Legea privind administrația publică locală -  Pornind de la domeniile de
activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întîi stabilite la art.4 al Legii
privind descentralizarea administrativă, consiliul local realizează următoarele competenţe:  b)
administrează bunurile domeniului public şi ale celui privat ale satului (comunei), oraşului
(municipiului); c) decide în privința actelor juridice de administrare privind bunurile domeniului
public al satului (comunei), orașului (municipiului), după caz, precum și privind serviciile
publice de interes local, în condițiile legii;
Art. 29 alin. (1) Legea privind administrația publică locală – primarul exercită în teritoriul
administrat următoarele atribuții de bază: a) asigură executarea deciziilor consiliului local; a1)
încheie, în baza deciziei consiliului local și în condițiile legii, acte juridice de administrare sau
de dispoziție privind bunurile domeniului public sau privat al satului (comunei), orașului
(municipiului) respective.
Art. 64 alin. (1) Legea privind administrația publică locală – controlului obligatoriu sunt supuse
următoarele acte ale autorităţilor administraţiei publice locale: a) deciziile consiliilor locale de
nivelurile întîi şi al doilea; b) actele normative ale primarului, ale preşedintelui raionului şi ale
pretorului … (2) O copie de pe orice act menţionat la alin.(1) se expediază obligatoriu, din
contul emitentului, oficiului teritorial al Cancelariei de Stat în termen de 5 zile de la semnarea
actului. Responsabil de această obligaţie este secretarul consiliului, care transmite, de
asemenea, subiectului controlului administrativ procesul-verbal al fiecărei şedinţe a consiliului
în termen de 15 zile de la şedinţă.
Art. 68 alin. (4) Legea privind administrația publică locală - În cazul în care, în termenul stabilit
la alin.(3), autoritatea locală emitentă şi-a menţinut poziţia sau nu a reexaminat actul
contestat, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza instanţa de contencios
administrativ în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului de a modifica sau de
a abroga actul contestat sau în cazul tăcerii autorităţii locale emitente în termen de 60 de zile de
la data notificării cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză.
Art. 428 alin. (1) CC - Servitute este sarcina care grevează un imobil (imobilul aservit) pentru
uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (imobilul dominant). Utilitatea poate consta în
sporirea confortului imobilului dominant ori poate rezulta din destinaţia lui economică.
Art. 429 alin. (3) CC – schimbarea proprietarului imobilului dominant sau al imobilului aservit,
precum și divizarea imobilelor, nu afectează dreptul de servitute.
Art. 431 alin. (3) CC – servitutea se constituie prin înregistrarea ei în registrul bunurilor
immobile.

2.3. Argumentaţi acţiunile judecătorului în următoarele situaţii:

a) la examinarea pricinii în procedură specială s-a constatat existenţa unui litigiu de drept;
art 280 alin (3) Dacă, la depunerea cererii sau la examinarea pricinii în procedură specială, se
constată un litigiu de drept ce ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti, instanţa scoate
cererea de pe rol printr-o încheiere şi explică petiţionarului şi persoanelor interesate dreptul lor
de a soluţiona litigiul în procedură de acţiune civilă la instanţa competentă.
b) în cadrul procedurii de constatare a faptului acceptării unei succesiuni şi a locului ei de
deschidere, petiţionarul solicită, în vederea asigurării acţiunii, punerea sechestrului pe bunurile
care fac parte din masa succesorală; - dat fiind faptul că petiționarul a solicitat constatarea
faptului accesptării succesiunii nu este motiv pentru asigurarea acțiunii, ori aceasta se cere în
cadrul procedurii ordinare. Solicitare asigurării acțiunii presupune existența unui litigiu.
Art. 174 alin. (1) din CPC -  La cererea participanţilor la proces, judecătorul sau instanţa
dispune în aceeaşi zi aplicarea sau neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii. Asigurarea se
admite în orice fază a procesului pînă la etapa în care hotărîrea judecătorească devine
definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar face imposibilă
executarea hotărîrii judecătoreşti.
a) petiţionarul şi persoana interesată în pricina privind constatarea unui fapt solicită
încuviinţarea unei tranzacţii de împăcare.
Art. 487 alin. (1) din CPC - Cererea de confirmare a tranzacţiei, prin care părţile previn un
proces civil, şi de eliberare a titlului de executare silită se depune în scris de către partea
procesului de mediere sau reprezentantul legal al acesteia la instanţa judecătorească de la
domiciliul sau de la sediul pîrîtului.
Confirmarea tranzacției de împăcare nu poate fi realizată prin procedura specială de constatare
a faptelor juridice. CPC stabilește reguli speciale pentru confirmarea tranzacției de împăcare.
Art. 281 din CPC – instanța  judecătorească constată faptele de care depinde apariţia,
modificarea sau încetarea drepturilor personale sau patrimoniale ale persoanelor fizice şi ale
organizaţiilor. -
Confirmarea tranzacției de împăcare se va realiza prin procedura în cauzele de contestare a
hotărârilor arbitrale și de eliberare a titlurilor executare silită a hotărârilor arbitrale, de
confirmare a tranzacției.
Dacă cererea de confirmare a tranzacției corespunde cerințelor prevăzute de CPC, atunci,
indifferent de denumirea acesteia, instanța o va examina în cadrul procedurii speciale de
confirmare a tranzacției.
Indicarea greșită a denumirii cererii de chemare în judecată nu este temei pentru refuzul
examinării acesteia.

2.3. Determinaţi argumentat acţiunile judecătorului în următoarele situaţii:

a) la examinarea cererii privind constatarea faptului de rudenie s-a stabilit că petiţionarul nu s-a
adresat anterior la organul de stare civilă pentru a confirma faptul respectiv;
Art. 282 alin. (1) lit. b) CPC Instanţa judecătorească constată faptul cu valoare juridică în
cazul în care: b) petiţionarul nu are o altă posibilitate de a obţine sau de a restabili
documentele care ar certifica faptul juridic a cărui constatare o solicită;
Art. 284 alin. (1) lit. c) CPC – în cererea de constatare a faptului cu valoare juridică se indică
probele care confirmă faptul și care adeveresc imposibilitatea obţinerii documentelor necesare
sau reconstituirii pe cale extrajudiciară a documentelor pierdute, confirmînd respectarea
procedurii prealabile în cazurile stabilite de lege.
art. 170 alin. (1) lit. a) CPC – judecătorul restituie cererea dacă reclamantul nu a respectat
procedura de soluționare prealabilă pe cale extrajudiciară.
b) la examinarea cererii privind constatarea faptului înregistrării decesului s-a constatat că în
actul de stare civilă pentru anul respectiv lipseşte înscrierea corespunzătoare; - art. 285 CPC -
(1) În hotărîrea judecătorească se indică faptul constatat de instanţă, scopul constatării,
probele de constatare a faptului şi organul care urmează să execute hotărîrea emisă.
    (2) Hotărîrea judecătorească este un document ce confirmă faptul constatat, serveşte drept
temei pentru înregistrarea, după caz, a faptului în organele respective, după rămînerea
irevocabilă a hotărîrii, fără a substitui documentele pe care aceste organe le eliberează.
c) petiţionarul a solicitat constatarea faptului că acesta este un posesor de bună-credinţă al unui
automobil.
Art. 281 alin. (2) lit. n) – instanța de judecată judecă cauzele în care I se cere să constate alte
fapte cu valoare juridică.
Constatarea posesiunii de bună credință a unui bun duce la apariția, modificare sau încetarea
drepturilor patrimoniale a persoanelor fizice și juridice, prin urmare aceasta poate fi solicitată
în cadrul procedurii speciale de constatare a faptelor juridice.