Analiza funcţionării pompelor centrifuge în sistemul de protecţie

împotriva inundaţiilor

Capitolul 1 Introducere

1.1 Sistemul de protecție civilă impotriva inundațiilor

Sistemul de aparare civilă impotriva inundațiilor are ca scop major protejarea așezărilor urbane și
rurale evitând pierderile de vieti omenesti si diminuarea pagubelor material.
Inundațiile reprezintă fenomenul natural care a marcat si marchează profund dezvoltarea
societații umane. În funcţie de amploarea lor, inundaţiile pot distruge immobile, poduri şi recolte, pot
ucide oameni, animale domestice şi fauna. Aceste fenomene naturale sunt cele mai raspandite dezastre
pe glob și totodata și cele mai mari producatoare de pagube și pierderi de vieti omenesti. În acelaşi timp,
marile inundaţii au constituit factorul declanşator al unor mari schimbări în modul de abordare a acestui
fenomen, de la acceptarea inundaţiilor ca pe un capriciu al naturii, la încercarea omului de a se opune
naturii prin abordări de genul lupta împotriva inundaţiilor, la cele de apărare împotriva inundaţiilor.
Conform unui raport întocmit de Allianz Risk Pluse [10] pagubele produse de catastrofe naturale
în jurul anilor 1970 se ridicau la 5 miliarde de dolari anual în timp ce în anul 2010 aceste pagube au fost
estimate la 40 miliarde de dolari anual.
Statisticile ne arată că în perioada 2000-2009, inundațiile au avut cea mai mare frecvență dintre
toate tipurile de catastrofe naturale. Dintr-o medie de 387 de catastrophe naturale produse în acea
perioada mai sus mentionata, 173 (45%) au fost inundații. În anul 2010, dintr-un total de 373 de
catastrofe naturale inregistrare, au fost inregistrate 182 (49%) inundații. Toate aceste date reprezintă un
argument în plus în favoarea pregătirilor pentru a face față unor astfel de evenimente. Printre factorii
care favorizează producerea inundațiilor amintim: schimbările climatice, compactarea solului și
consolidarea terenurilor care merg mână în mână cu agricultura intensivă [10].
De asemenea, datele statistice arată că cele mai multe victime în urma inundațiilor au fost în
zonele cu densitate ridicată a populatiei, precum China și India. Inundațiile care au generat cele mai mari
pierderi materiale s-au produs in China, Germanie și Statele unite, unde deseori insuficiența măsurilor de
precauție și a investițiilor pentru prevenire amplifică nivelul pagubelor înregistrate.
Nici România nu este ferită de astfel de dezastre naturale. Acest fapt s-a evidentțiat în vara anului
2010 când inundațiile au afectat succesiv zone intinse de pe aproape intreg teritoriul României.
Inundațiile din iunie-iulie 2010 au afectat 481 de localități din 37 de județe, fiind inregistrate 20000 de
persoane au fost evacuate din locuințele lor si circa 4000 de gospodîrii au fost avariate dintre care 863 au
fost complet distruse. Pagubele produse de inundatiile din vara lui 2010 se ridica la 875 milioane euro
conform evaluarilor facute de autorități.
În 15 aprilie 2005 județul Timiș a avut parte de cele mai grave inundații din istoria moderna a
Banatului, fig.1.1. În urma ploilor și a topirii gheții râul Timiș a iesit din albia majoră producand pagube
de 150 milioane de euro conform estimărilor facute de autorități. Apele râurilor Timiș, Caraș și Bârzava
s-au revarsat producand: evacuarea a 2800 de persoane, distrugerea a 5300 de gospodării, avarierea a
4900 de case dintre care 654 au fost distruse complet si afectarea a 128000 ha de teren, 617 poduri, 300
km de drumuri (27.3 km de drumuri nationale, 92 km de drumuri județene, 107 km de drumuri
comunale).
 Analiza funcţionării pompelor centrifuge în sistemul de protecţie
împotriva inundaţiilor

a.

b.
Figura 1.1.Imagini cu inundatiile produse in zona Banatului in aprilie 2005 [11]
a) breşa în digul de protectie în dreptul localităţii Crai Nou; b) localitalea Cruceni in timpul inundatiilor.

Succinta prezentare realizata mai sus evidentiaza necesitatea protectiei impotriva inundatiilor.
Consideram ca trebuie să crească gradul de conștientizare a riscului de inundații in România la fel ca în
alte țari, printr-o mai bună pregătire a populației și a autorităților impotriva producerii inundațiilor.
În zonele joașe, râurile și afluenții principali ai acestora sunt indiguiți pentru a asigura protecție
atunci când debitele cresc vertiginos în urma unor ploi torentiale sau în urma topirii zapezilor. Datorită
faptului că in aceste cazuri apele parasesc albia minoră și se revarsă în albia majoră permițând
gestionarea unor debite mult peste debitele normale.
 Analiza funcţionării pompelor centrifuge în sistemul de protecţie
împotriva inundaţiilor

Sistemul de protectie civilă impotriva inundațiilor din tara noastra este gestionat de Agenția
Naționala de Înbunătățiri Funciare (ANIF). Sistemul de aparare civilă impotriva inundațiilor are în
componeța o rețea vastă de canale realizata în perioada anilor 1960-1980 care colecteaza surplusul de
apă directionandu-l către stațiile de pompare. Acest surplus de apa este deversat gravitational sau prin
pompaj cu ajutorul hidroagregatelor instalate in stațiile de pompare in albiile raurilor pentru a proteja
localitățile, drumurile de acces spre acestea și nu în ultimul rând terenurile agricole. La realizarea
sistemului de protecție civilă s-a ținut cont că în astfel de cazuri este necesară pomparea apei provenită
din sistemul de canale înspre emisarii principali.
Pentru a realiza deversarea surplusului de apă în condițiile mai sus menționate, stațiile de
pompare au fost echipate cu agregate de pompare (electropompe) compuse dintr-o pompa si motor
electric. Pompele ce deservesc stațiile de pompare au fost alese să raspunda cerintelor impuse de
conditiile specifice fiecarei zone. În funcție de conditiile tehnice (debit si inaltime de pompare) și modul
de functionare aceste pompe opereaza intr-o configurație complexă asigurand buna funcționare a
sistemului din care face parte.
Clasificarea pompelor in functie de conditiile tehnice (debit si inaltime de pompare) se face pe
baza turaţiei caracteristice (specifice) nq(ns)

𝑄 0.5 𝑃 0.5
𝑛𝑞 = 𝑛 𝐻 0.75 (𝑛𝑠 = 𝑛 𝐻 0.75)

Astfel, se pot identifica trei tipuri de pompe in functie de turaţia caracteristica (specifica) nq(ns),
fig. 1.2: centrifuge (radiale), diagonale (radial-axiale) si axiale
Pompe centrifuge
 Rotoare lente: nq= 9 – 30 (ns= 33 – 110)
 Rotoare normale: nq= 30 – 50 (ns= 110 – 185)
 Rotoare rapide: nq= 50 – 80 (ns= 185 – 290)
Pompe axial-diagonale
 Rotoare diagonale: nq= 80 – 120 (ns= 290 – 440)
 Rotoare axiale: nq= 120 – 300 (ns= 440 – 1100)

Figura 1.2. Geometria rotorului pompei functie de tipul acesteia.

1.2. Sistemul de aparare impotriva inundațiilor a județului Timiș

Județul Timiș este poziționat în sud-vestul României fiind județul cu cea mai mare suparafață a
României având 869700 ha (8697 km2). Populația județului Timiș este de 687377 locuitori (în urma
 Analiza funcţionării pompelor centrifuge în sistemul de protecţie
împotriva inundaţiilor

recensamantului din 2011) dintre care aproximativ 350000 în Timisoara și zonele limitrofe iar restul
fiind în zona rurală care cuprinde 85 de comune și 230 de sate.
Județul Timiș face parte din regiunea istorică Banat fiind străbatul de la est la sud-vest de râurile
Bega și Timiș, cu afluenții săi Timișana, Pogăniș și Bârzava, iar în nord își urmează cursul de la est la
vest raul Aranca, un braț vechi al Mureșului.
Relieful județului Timiș este caracterizat preponderent de câmpiei, care acoperă partea vestica
(câmpia joasă) şi centrală (câmpia înaltă) a judeţului, fig 1.3. Câmpia pătrunde sub forma unor golfuri în
zona dealurilor, pe văile Timişului (spre Lugoj) şi Begăi (spre Făget) iar în estul judeţului se desfăşoară
dealurile premontane ale Pogănişului şi partea sudică a Podişului Lipovei. Înălţimile cele mai mari
corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Ruscăi (800 —1300 m), culminând cu vârful
Padeş (1380 m).

Figura 1.3 Harta județului Timiș.

Canalul Bega iși incepe istoria încă din secolul 18 când a fost amenajat pentru transportul de
marfuri astfel find înregistrat în 1752 portul Iosefin. Din cauza modernizarii si dezvoltarii transportului
terestru respectiv rutier s-a renuntat la transportul persoanelor cat si a marfurilor pe canalul Bega,
utilizandu-se astazi vaporete pentru agreement. Debitul maxim la care a fost proiectat canalul a fost de
85 mc/s Debitul mediu este de 17 mc/s și are o lungime a cursului de apa de 266 km.
Raul Timis este cel mai mare râu interior al Banatului, care își are izvoarele pe versanții estici ai
munților Semenic, în județul Caraș-Severin. Pe o porțiune de 3.3 km râul marchează frontiera româno-
sârbă. Debitul mediu este de 47 mc/s.
 Analiza funcţionării pompelor centrifuge în sistemul de protecţie
împotriva inundaţiilor

Nodul hidrotehnic de la Costei (fig.1.4) realizeaza legătura între raul Timiș și canalul Bega din
anul 1758. Acesta are rolul de a asigura debitul canalului Bega prin deversarea din raul Timiș în funcție
de necesitati. Astfel se regleaza debitul canalului Bega care asigura necesarul de apa potabila
(actualmente pentru o parte a municipiului Timisoara) precum si debitul necesar navigarii. In același
timp, nodul hidrotehnic de la Costei realizează funcția de aparare impotriva inundatilor dar și
îmbunătățirea gospodărirea apelor într-o zonă cunoscută istoric pentru terenurile mlăștinoase și
inundațiile frecvente.

a.

b.
Figura 1.4 Nodul hidrotehnic Coștei dintre raul Timis si canalul Bega:
a) Vedere aeriana; b) Pragul deversor din cadrul nodului.
 Analiza funcţionării pompelor centrifuge în sistemul de protecţie
împotriva inundaţiilor

Sistemul de protectie împotriva inundațiilor a județului Timiș este compus din nodul hidrotehnic
Coștei si sistemul de desecare compus din 91 de statii de pompare care însumează 325 de agregate ce
sunt necesare drenarii apei provenite în urma precipitatiilor.
Evolutia precipitatiilor sunt un factor esential care influenteaza functionarea sistemului de
protectie împotriva inundațiilor. Schimbarile climatice survenite in ultimele decade in zona judetului
Timis indica cresterea temperaturilor medii anuale provocand aridizarea unor zone din ce in ce mai
extinse ale judetului [12]. Aceasta tendinta a evolutiei temperaturilor este insotita de o scadere a
volumului mediu de precipitatii la nivelului judetului. In schimb se remarca o crestere a intensitatii
precipitatiilor pe intervale scurte de timp pe teritoriul județului Timiș (fig.1.5) conform studiului elaborat
de Agentia Europeana de Mediu în 2012 vizând predicțiile meteorologice și dinamica precipitațiilor pana
în anul 2050 [12]. Aceste schimbari climatice implica cresterea debitelor precipitatiilor pe termen scurt
necesitand evaluarea infrastructurii existente si a modului ei de operare in noile conditii.

Figura 1.5 Evoluția cantităților anuale de precipitații estimate pana în anul 2050 la nivelul județului Timiș [12].

La aceaste schimbari climatice mentionate anterior trebuie luate in considerare si colmatarile

canalelor de desecare şi a constructiilor hidrotehnice din reţea, prin transportul şi depunerea aluviunilor
si mâlului survenite de-a lungul timpului. Aceste modificari conduc la diminuarea volumelor de stocare
a precipitatiilor impunand reducerea timpilor de interventie a unitatilor de pompare.
 Analiza funcţionării pompelor centrifuge în sistemul de protecţie
împotriva inundaţiilor

1.3 Sistemul de desecare a sectorului 3 din UAT Cheveresu Mare

Asa cum s-a mentionat mai sus, în județul Timiș există 91 de stații de pomparere administrate de
Agenția Națională de Îmbunatățiri Funciare (ANIF) care realizează lucrări de îmbunatățiri funciare pe o
suprafată de 480000 ha din care 438800 ha reprezintă lucrări de desecare. Cele 91 de stații de pompare
însumează 325 de agregate (pompe/electropompe) care în funcție de zona pe care o deservesc se
clasifică în patru categorii. În categoria de grad 0 se afla stațiile de pompare și agregatele acestora care
deservesc suparfețe de teren pe care se regăsesc așezări urbane sau rurale, drumuri naționale, județene
sau comunale și rute de căii ferate care realizează legături între anumite localități sau orașe. Celelalte trei
categorii grad 1, grad 2, respectiv cele de grad 3 sunt cele care deservesc în special suprafețe arabile.
Studiul nostru se focalizeaza pe unitatea administrative teritoriala (UAT) Cheveresu Mare din
cele 99 ale judetului Timis, (marcat cu verde in fig. 1.6).

Figura 1.6 Pozitia UAT Cheveresu Mare (marcat cu verde) pe harta județului Timiș si a UAT-urilor invecinate
(marcate cu albastru).

Sistemul de desecare al celor 6 UAT-urilor … cu marcarea UAT-ului Cheveresu Mare care face
obiectul prezentului studiu este prezentat fig 1.7 cu verde. Fiecarui sector ii revenie în funcție de
suprafața drenată un anumit numar de stații de pompare. Amintim ca acest sistem de desecare a fost
conceput pentru a putea fi utilizat atât gravitational când cota emisarului se afla sub cota afluentului
precum și în regim de pompare când cota emisarului este mai mare decât cota afluentului.
 Analiza funcţionării pompelor centrifuge în sistemul de protecţie
împotriva inundaţiilor

Figura 1.7 Detaliu cu cele 6 UAT-uri prezentate in Figura 1.6. Studiul se focalizeaz pe UAT-ul Cheveresu Mare notat cu 3.

Zona analizată in studiul nostru este sectorul 3 (vezi fig.1.8) ce cuprinde zona Poganiș și zona
Șurgani.
Zona Poganiș are doua stații de pompare (SP) de grad 0 care deversează în Timiș:
1. SP Sareș de grad 0 deservește o suprafață desecată de 3560 ha și localitatea Sacoșu
Turcesc cu un numar de aproximativ 800 de locuitori precum și drumul județean 592A
(care face legătura între Sacosu Tuscesc și Jebel), drumul comunal 156 (care face legătura
între Sacoșu Turcesc și Icloda), drumul comunal 154 care reprezintă singurul drum de
acces spre localitatea Uliuc (6l2 locuitori) și Unip (280 locuitori) intersectat de 592 și
calea ferată pe ruta Timișoara-Buziaș. SP Sares este dispusa pe malul stang al Timisului
fiind echipata cu 4 pompe Brateș 600;
2. SP Unip de grad 0 cu suprafață desecată de 2497 ha care deservește localitatea Icloda și
Unip. SP Unip este amplasata pe malul stang al Timisului fiind echipata cu 3 pompe
Brateș 600;

Zona Șurgani are o stație de pomare de grad 0 și trei stații de pompare de grad 1.
1. SP Șurgani 1 de grad 0 este amplasata pe malul stang al Timisului deservind o suprafața
de 1120 ha și localitatea Dragșina (570 locuitori). Deversarea acestei stații de pompare se
face in râul Timiș cu 3 pompe Brateș 400;
 Analiza funcţionării pompelor centrifuge în sistemul de protecţie
împotriva inundaţiilor

2. SP Șurgani 2 de grad 1 este dispusa pe malul stang al pârâul Șurgani deservind o

suprafață de 2070 ha. SP Șurgani 2 este echipata cu 3 pompe Brateș 400 care deverseaza
în pârâul Șurgani;
3. SP Șurgani 3 de grad 1 este dispusa pe malul stang al pârâul Șurgani deservind o
suprafață de 1080 ha. SP Șurgani 3 este echipata cu 2 pompe Brateș 400 care deverseaza
în pârâul Șurgani;
4. SP Șurgani 4 de grad 1 este dispusa pe malul drept al pârâul Șurgani deservind o
suprafață de 1430 ha. SP Șurgani 4 este echipata cu 3 pompe Brateș 400 care deverseaza
în pârâul Șurgani;

Figura 1.8. Detaliu cu amplasarea statiilor de pompare in sectorul 3.

1.4 Stația de pompare Sareș

Statia de pompare Sareș a fost selectata in analiza din prezenta lucrare deoarece deservește cel
mai mare numar de locuitori si cea mai mare suprafața de teren fiind catalogata de grad 0. SP Sareș a
fost pusa in functiune (PIF) in 1973 fiind amplasată la confluența canalului Sareș cu râul Timiș la km
60+684, fig. 1.9.
 Analiza funcţionării pompelor centrifuge în sistemul de protecţie
împotriva inundaţiilor

Figura 1.9 Vedere panoramica a stației de pompare Sareș

Principalele părți componente ale SP Sareș fig. 1.10 pot fi identificate ca fiind
- Canalul de acces;
- Bazinul de aspirație protejat pe suprafețele udate cu dale de beton, cota de fund a bazinului
este la 1.55 m mai jos decât cota de fund a canalului de aductiune permițând ca si la
nivelurile minime gurile de aspirație să fie înecate;
- Stația de pompare propriu zisă cu infrastructură în cuvă de beton armat și suprastructură din
zidărie de cărămidă;
- Canal de fugă;

Figura 1.10 Parțile componente ale stației de pompare Sares. (TREBUIE REALIZATE MODIFICARI)
 Analiza funcţionării pompelor centrifuge în sistemul de protecţie
împotriva inundaţiilor

Stația de pompare are un debit instalat de 3.6 mc/s, fiind echipată cu patru electropompe Brates
600D cuplate cu motoare electrice asincrone de tipul MAB 355 M 100-10, de 110 kW, 583 rot/min,
380/660 V, 50 Hz [13]. Fiecare pompă refulează un debit Q=0.9 mc/s (3240 mc/h) la o inaltime de
pompare de H=9.2 m [14].
Conductele de aspirație sunt DN 720 x 7 mm prevăzute cu pâlnii în fața cărora se găsesc grătare
metalice pentru a evita ingerarea obiectelor in pompa. Conductele de refulare sunt DN 620 x 7 mm care
se unesc două câte două în conducte DN 920 x 8 mm care ulterior debușează în conductele de evacuare
gravitational.
Pentru amorsarea pompelor Brates 600 sunt prevăzute două grupuri de pompe de vid de tipul
MIL 403, cuplate direct cu motoare electrice asincrone de tipul N 112 M-4 de 4 kW, 1425 rot/min, 380
V, 50 Hz, fiecare pompă refulând un debit Q=0.0278 mc/s (100 mc/h) la o sarcină manometrică H=160
m col. Hg.
Pentru evacuarea apei provenită din infiltrații, perderi hidraulice ale presetupelor și garniturilor
precum și apa rezultată în urma operațiilor de intreținere prin spălare a stației sunt prevăzute două pompe
de epuisment de tipul EPET 65 antrenate de motoare electrice asinctone de tipul MPE 170 NIR 1011 de
4 kW cu 2880 rot/min ce pot funcționa atât la o tensiune de 220 V cât și la 380 V asigurând la refulare
un debit Q=0.0111 mc/s (40 mc/h) la o inaltime de pompare de H=15 m.
SP Sares a fost proiecatata sa functioneze in perioada noiembrie-iunie iar in mod sporadic pe
restul perioadei tinand cont si de cota raului Timis. Evacuarea apei din bazinul de aspiratie se realizeaza
gravitational pana la cota 85.25 m (ce corespunde cotei 0.25 m pe mira) iar dupa aceasta cota pompele
incep sa funcitioneze, desecarea realizandu-se cu consum de energie.
Evacuarea apei prin pompaj se realizeaza cand nivelul din emisar este superior cotei 85.25 m si
clapeta de pe tubul gravitational este inchisa, tab. 1.1. Evacuarea gravitationala se face prin doua fire de
conducta cu diametre de 1000 mm avand o lungime totala de 53 m. Fiecare conducta este controlata de o
vana plana cu diametru de 1000 mm precum si de o clapeta batanta cu contra greutate montata in albia
majora la terminarea conductelor. Un tronson de 24 m din ambele conducte sunt realizate din tronsoane
metalice iar 30 m sunt realizate din tuburi Premo cu diametru de 1000 mm cu mansoane de beton armat.

Tabelul 1.1 Modul de operare al pompelor din SP Sares

Nr. pompa Cota „0” a Cota pentru Cota mirei pentru Cota pentru Cota mirei pentru
mirei inceperea inceperea oprirea oprirea pomparii
pomparii pomparii pomparii

Pompa 1 (P1) 88.42 0.42 88.25 0.25

Pompa 2 (P2) 88 88.70 0.70 88.55 0.55
Pompa 3 (P3) 88.96 0.96 88.80 0.80
Pompa 4 (P4) 89.15 1.15 89.03 1.03

Se observa ca pompa P1 din SP Sares este prima/ultima care proneste/opreste sa functioneze. Ca

urmare aceasta pompa este cea care acumuleaza numarul cel mai mare de ore de functionare. Din acest
motiv studiul nostru se va focaliza pe analiza modului de functionare a pompei P1 singura sau impreuna
cu pompa P2 care refuleaza in acelasi fir gravitational.