Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
P 100-1-2013 PDF
P 100-1-2013 PDF
Anul 181 (XXV) — Nr. 558 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Marți, 3 septembrie 2013
SUMAR
Pagina
Volumul I
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
ORDIN
pentru aprobarea reglementării tehnice „Cod de proiectare seismică — Partea I —
Prevederi de proiectare pentru clădiri”, indicativ P 100-1/2013*)
În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările
ulterioare, ale art. 2 alin. (3) și (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității de
reglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu
modificările și completările ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 6/2013 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 4 „Acțiuni asupra
construcțiilor”, Procesul-verbal de avizare nr. 7/2013 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 5 „Structuri pentru construcții” și
Procesul-verbal de avizare nr. 1/2013 al Comitetului tehnic de coordonare generală,
în temeiul art. 4 pct. II lit. e) și al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu modificările ulterioare,
Art. 1. — Se aprobă reglementarea tehnică „Cod de cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare la data
proiectare seismică — Partea I — Prevederi de proiectare semnării acestora.
pentru clădiri”, indicativ P 100-1/2013, denumită în continuare Art. 5. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
Cod P 100-1/2013, elaborată de Universitatea Tehnică de României, Partea I, și intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2014.
Construcții București, prevăzută în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin. Reglementarea tehnică aprobată prin prezentul ordin a fost
Art. 2. — Codul P 100-1/2013 se aplică la proiectarea adoptată cu respectarea procedurii de notificare
seismică a clădirilor noi și a construcțiilor cu structuri similare nr. RO/679/680/682/683/2012 din 6 noiembrie 2012 prevăzută
acestora, care se efectuează în cazul serviciilor de proiectare de Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru
organizarea și realizarea schimbului de informații în domeniul
contractate după data intrării în vigoare a prezentului ordin.
standardelor și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor
Art. 3. — Reglementarea tehnică „Cod de proiectare
referitoare la serviciile societății informaționale între România și
seismică — Partea I — Prevederi de proiectare pentru clădiri”, statele membre ale Uniunii Europene, precum și Comisia
indicativ P 100-1/2006, aprobată prin Ordinul ministrului Europeană, cu modificările ulterioare, publicată în Monitorul
transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1.711/2006, publicat Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 23 iulie 2004, care
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 și 803 bis din transpune Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a
25 septembrie 2006**), cu modificările și completările ulterioare, Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru
se aplică în continuare la evaluarea seismică a clădirilor furnizarea de informații în domeniul standardelor și
existente. reglementărilor tehnice, publicată în Jurnalul Oficial al
Art. 4. — Contractele pentru serviciile de proiectare încheiate Comunităților Europene, seria L, nr. 204 din 21 iulie 1998, cu
până la data intrării în vigoare a prezentului ordin se finalizează modificările și completările ulterioare.
*) Ordinul nr. 2.465/2013 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 3 septembrie 2013 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Ordinul și anexa au fost publicate și în Buletinul construcțiilor nr. 12—13 din 2006, nr. 11—12 și nr. 13—14 din 2007, editat de Institutul Național de
Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor INCERC.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 3
Anex
PREVEDERI DE PROIECTARE
PENTRU CLDIRI
INDICATIV P 100-1/2013
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
CUPRINS
1. GENERALITI
1.1. Obiect i domeniu de aplicare
1.2. Definiii generale
1.3. Uniti de msur
1.4. Simboluri
1.4.1. Simboluri folosite în capitolul 3
1.4.2. Simboluri folosite în capitolul 4
1.4.3. Simboluri folosite în capitolul 5
1.4.4. Simboluri folosite în capitolul 6
1.4.5. Simboluri folosite în capitolul 7
1.4.6. Simboluri folosite în capitolul 8
1.4.7. Simboluri folosite în capitolul 9
1.4.8. Simboluri folosite în capitolul 10
1.4.9. Simboluri folosite în capitolul 11
1.5. Documente de referin
1.6. Figuri i tabele
3. ACIUNEA SEISMIC
3.1. Reprezentarea aciunii seismice pentru proiectare
3.1.2. Descrieri alternative ale aciunii seismice
3.1.3. Accelerograme artificiale
3.1.4. Accelerograme înregistrate
3.1.5. Variabilitatea în spaiu a aciunii seismice
3.2. Spectrul de proiectare
3.3. Combinarea aciunii seismice cu alte tipuri de aciuni
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 5
4. PROIECTAREA CLDIRILOR
4.1. Generaliti
4.2. Condiii de planificare a construciilor
4.3. Condiii privind amplasarea construciilor
4.4. Alctuirea de ansamblu a construciilor
4.4.1. Aspecte de baz ale concepiei de proiectare
4.4.2. Elemente structurale principale i secundare în preluarea forelor
seismice
4.4.3. Condiii pentru evaluarea regularitii structurale
4.4.4. Condiii pentru alctuirea planeelor
4.4.5. Clase de importan i de expunere la cutremur i factori de
importan
4.5. Calculul structurilor la aciunea seismic
4.5.1. Generaliti
4.5.2. Modelarea comportrii structurale
4.5.3. Metode de calcul structural
4.5.4. Calculul deformaiilor
4.6. Verificarea siguranei
4.6.1. Generaliti
4.6.2. Starea limit ultim
4.6.3. Starea limit de serviciu
4.7. Sinteza metodelor de proiectare
ANEXE
ANEXA A. ACIUNEA SEISMIC: DEFINIII I PREVEDERI
SUPLIMENTARE
A.1. Definiiile perioadelor de control (col) ale spectrelor de rspuns
A.2. Perioada (frecvena) predominant a vibraiilor terenului
A.3. Caracterizarea seismic a condiiilor de teren
A.4. Instrumentarea seismic a cldirilor
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 13
1
1. GENERALITI
1.4. Simboluri
J Rd factorul de suprarezisten
' limea necesar a rostului între cldiri
e1i excentricitatea accidental a masei de la nivelul i fa de poziia calculat a
centrului maselor
Li dimensiunea planeului perpendicular pe direcia aciunii seismice
S d T1 ordonata spectrului de rspuns de proiectare corespunztoare perioadei
fundamentale T1
T1 perioada proprie fundamental de vibraie a cldirii în planul care conine
direcia orizontal considerat
m masa total a cldirii calculat ca suma a maselor de nivel mi
O factorul de corecie care ine seama de contribuia modului propriu
fundamental prin masa modal efectiv asociat acestuia
Fi fora seismic orizontal static echivalent de la nivelul i
Fb fora tietoare de baz corespunztoare modului fundamental
si componenta formei fundamentale pe direcia gradului de libertate dinamic de
translaie la nivelul i
n numrul de niveluri al cldirii
mi masa de nivel
zi înlimea nivelului i fa de baza construciei considerat în model
Fixj , Fiyj forele seismice la nivelul i în direcia x, respectiv y, pentru subsistemul plan j
Fix , Fiy forele seismice la nivelul i în direcia x, respectiv y, pentru modelul plan
general
K ixj , K iyj rigiditile relative de nivel ale elementelor verticale care intr în
componena subsistemului plan j asociate direciei x, respectiv y, calculate
considerând numai deplasrile de translaie ale planeului indeformabil
x j , y j distane în direcia x, respectiv y, care definesc poziia subsistemului plan în
raport cu centrul de rigiditate de la nivelul i
eix , eiy distane în direcia x, respectiv y, care definesc poziiile deplasate ale forelor
seismice fa de centrul de rigiditate
e0ix , e0iy distane în direcia x, respectiv y, dintre centrele de mas i de rigiditate la
nivelul i
e1ix , e1iy excentricitile accidentale în direcia x, respectiv y, la nivelul i
Reglementri tehnice:
Nr. Acte legislative Act normativ prin care se aprob
crt. reglementarea tehnic/publicaia
Standarde de referin:
Nr. Standarde Denumire
crt.
Figura 3.1. România - Zonarea valorilor de vârf ale acceleraiei terenului pentru
proiectare ag cu IMR = 225 ani i 20% probabilitate de depire în 50 de ani
Figura 3.2. Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (col),
TC a spectrului de rspuns
38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Figura 3.3. Spectre normalizate de rspuns elastic ale acceleraiilor absolute pentru
componentele orizontale ale micrii terenului, în zonele caracterizate prin perioada de
control (col) TC=0,7s 1,0s i 1,6s
Figura 5.1. Diagrama înfurtoare de momente de proiectare pentru pere
i
structurali
Figura 5.2. Diagrama înfurtoare a for
elor tietoare de proiectare pentru pere
i
structurali
Figura 5.3. Semnifica
ia VEd,max i VEd,min i modul de dispunere a armturii
înclinate
Figura 5.4. Lungimea minim pe care trebuie s se prevad msuri de confinare, lc,
stabilit prin calcul
Figura 5.5. Valori limit inferioare ale lungimii minime pe care trebuie s se
prevad msuri de confinare
Figura 5.6. Ancorarea armturilor din zonele critice ale grinzilor i stâlpilor (clasa
DCH)
Figura 5.7. Ancorarea armturilor de la partea inferioar în situa
ia în care zona
critic se formeaz la fa
a nodului sub ac
iunea momentelor pozitive
Figura 5.8. Aciunea de diagonal comprimat exercitat de panoul de zidrie
Figura 5.9. Condiii de comportare de tip stâlp scurt sau de tip grind scurt
Figura 6.1. Cadru cu contravântuiri în K
Figura 6.2. Îmbinare grind – stâlp. Panoul de inim a stâlpului.
Figura 6.3. Sgeta la mijlocul grinzii luat în considerare pentru calculul rotirii
Figura 6.4. Exemple de aplicare a prevederilor de la 6.7.1.(2)
Figura 6.5. Notaii pentru bara disipativ cu seciune dublu T
Figura 6.6. Configuraii de cadre contravântuite excentric cu (a) momente egale la
capetele barei disipative sau (b) momente inegale la capetele barei disipative.
Figura 6.7. Alctuirea de principiu a unei contravântuiri cu flambaj împiedicat.
Figura 6.8. Diagrama for - deformaie pentru contravântuire.
Figura 6.9. Schema subansamblului pentru încercarea experimental
Figura 7.1. Definiia limilor efective be i beff
Figura 7.2. Dispunerea barelor suplimentare As, AT i situaii de calcul ale limii
efective de plac
Figura 7.3. Armtura transversal a elementelor compozite parial înglobate în
beton
Figura 7.4. Sisteme structurale pentru pereii compozii
Figura 7.5. Detalii pentru zonele de capt ale pereilor compozii
Figura 7.6. Grinzi de cuplare de oel ale pereilor de beton armat i detalii de
înglobare pentru clasa de ductilitate DCH
Figura 8.1. Dispunerea în plan a golurilor din pereii de zidrie
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 39
Tabelul 3.1 Perioadele de control (col) TB, TC , TD ale spectrului de rspuns pentru
componentele orizontale ale micrii seismice
Tabelul 4.1 Modul de considerare a regularitii structurale asupra proiectrii
seismice
Tabelul 4.2 Valorile factorului de importan-expunere pentru aciunea seismic JI,e
Tabelul 5.1 Valorile maxime ale factorului de comportare q pentru aciuni seismice
orizontale
Tabelul 6.1 Concepte de proiectare, clase de ductilitate ale structurii i limita
superioar a valorii de referin a factorilor de comportare
Tabelul 6.2 Grosimea maxim a pereilor elementelor (în mm)
Tabelul 6.3 Limitele superioare ale valorilor factorilor de comportare q pentru
structuri regulate în elevaie
Tabelul 6.4 Cerinele clasei de seciune a elementelor disipative în funcie de clasa
de ductilitate a structurii i valoarea de referin a factorului de comportare q.
Tabelul 7.1 Clase de ductilitate i valori maxime ale factorilor de comportare
corespunztori
Tabelul 7.2 Valori maxime ale factorilor de comportare pentru structuri compozite
Tabelul 7.3 Relaia intre factorul de comportare i limitele supleei pereilor
seciunilor de oel ale elementelor compozite
Tabelul 7.4 Valori maxime ale înlimii relative a zonei comprimate de beton x/hb
pentru asigurarea ductilitii grinzilor din oel compozite cu plac de beton armat
Tabelul 7.5 Limea efectiv parial a plcii grinzilor compozite în zona nodurilor
be
Tabelul 8.1 Proprietile geometrice ale elementelor pentru zidrie
Tabelul 8.2 Valori minime necesare ale rezistenei caracteristice la compresiune fk
(N/mm2) pentru pereii structurali ai cldirilor din clasele de importan III - IV
Tabelul 8.4 Valori minime ale rezistenei caracteristice iniiale la forfecare fvk0
(N/mm2) pentru pereii structurali ai cldirilor din clasele de importan III – IV
Tabelul 8.5 Valori minime necesare ale rezistenelor caracteristice la încovoiere fxk1
i fxk2 (în N/mm2) pentru pereii structurali ai cldirilor din clasele de importan III –
IV
Tabelul 8.6 Valorile de proiectare ale proprietile mecanice ale betoanelor pentru
elemente de confinare pentru toate clasele de importan
Tabelul 8.7 Proprietile mecanice minime ale oelurilor pentru
armarea elementelor de confinare i a ZIA
Tabelul 8.8.Numrul de niveluri peste seciunea de încastrare i densitatea minim a
pereilor structurali (p%) pentru cldiri cu perei structurali din ZNA.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 41
2
2. CERINE DE PERFORMAN I CONDIII DE ÎNDEPLINIRE
2.2.1. Generaliti
(1) Proiectarea structurilor corespunztoare nivelului de protecie seismic oferit
de aplicarea prezentului cod, pentru construciile care fac obiectul capitolelor 5 – 8, cu
excepia cazurilor menionate explicit, are în vedere un rspuns seismic cu incursiuni
în domeniul postelastic de deformare, cu degradri specifice.
(2) Îndeplinirea cerinelor fundamentale stabilite la pct. 2.1 se controleaz prin
verificrile a dou categorii de stri limit:
(i) Starea limit ultim, ULS, asociat cu ruperea elementelor structurale i alte
forme de cedare care pot pune în pericol sigurana vieii oamenilor
(ii) Starea limit de serviciu, SLS, care are în vedere dezvoltarea degradrilor pân
la un nivel, dincolo de care cerinele specifice de exploatare nu mai sunt îndeplinite. ( )
(3) Pe lâng verificrile explicite ale strilor limit se vor lua i alte msuri
specifice pentru a reduce incertitudinile referitoare la buna comportare la cutremur a
construciilor (pct. 2.2.4). (0)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 43
3. ACIUNEA SEISMIC
(2) Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vârf a acceleraiei
seismice orizontale a terenului, ag determinat pentru un interval mediu de recuren (IMR)
de referin, valoare numit în continuare “acceleraia terenului pentru proiectare”.
(3) Valorile acceleraiei terenului pentru proiectare, ag sunt indicate în Figura 3.1
i Tabelul A1. Valorile ag corespund unui interval mediu de recuren IMR=225 ani
(probabilitate de depire de 20% în 50 de ani). Mrirea nivelului de hazard seismic
fa de versiunea anterioar a codului este justificat de urmtoarele considerente:
(i) mrirea nivelului de siguran al utilizatorilor cldirilor i a valorilor adpostite,
(ii) reducerea pierderilor seismice ateptate pe durata de via proiectat a cldirilor
(iii) procesul de aliniere la nivelul de hazard seismic recomandat de SR EN 1998-1.
Not: În reprezentarea din Figura 3.1 i în Tabelul A.1 valoarea acceleraiei gravitaionale, g,
se consider 9,81 m/s2.
(4) În prezentul cod, micarea seismic într-un punct pe suprafaa terenului este
reprezentat prin spectre de rspuns elastic pentru acceleraii absolute.
(5) Aciunea seismic orizontal pentru proiectarea cldirilor este descris prin dou
componente ortogonale ale micrii seismice considerate independente între ele; în
proiectare, spectrul de rspuns elastic al acceleraiilor absolute se consider acelai pentru
cele 2 componente.
S e ( T ) a g E T (3.2)
unde valoarea ag este în m/s2, iar E T este spectrul normalizat de rspuns elastic al
acceleraiilor absolute.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 47
Figura 3.1. România - Zonarea valorilor de vârf ale acceleraiei terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani i 20% probabilitate de depire în 50 de ani
48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
(7) Spectrele normalizate de rspuns elastic ale acceleraiilor absolute pentru componentele
orizontale ale micrii terenului, E(T), pentru valoarea convenional a fraciunii din
amortizarea critic [=0,05 i în funcie de perioadele de control (col) TB, TC i TD sunt date
de urmtoarele relaii:
0 d T d TB E (T) 1
E0 1 T (3.3)
TB
TB < T d TC E 7 E0 (3.4)
TC
TC < T d TD E (T) E 0 (3.5)
T
TC TD
TD < T d 5s E (T) E 0 (3.6)
T2
unde:
T perioada de vibraie a unui sistem cu un grad de libertate dinamic i cu rspuns elastic
E0 factorul de amplificare dinamic maxim a acceleraiei orizontale a terenului de ctre un
sistem cu un grad de libertate dinamic, a crui valoare este E0 =2,5;
TB i TC sunt limitele domeniului de perioade în care acceleraia spectral are valorile maxime
i este modelat simplificat printr-un palier de valoare constant.
Perioada de control (col) TC a spectrului de rspuns reprezint grania dintre zona (palierul)
de valori maxime în spectrul de acceleraii absolute i zona (palierul) de valori maxime în
spectrul de viteze relative (vezi Anexa A). TC se exprim în secunde.
Perioada de control (col) TB este exprimat simplificat în funcie de TC astfel: TB = 0,2TC.
Perioada de control (col) TD a spectrului de rspuns reprezint grania dintre zona (palierul)
de valori maxime în spectrul de viteze relative i zona (palierul) de valori maxime în spectrul
de deplasri relative (vezi Anexa A).
Valorile perioadelor de control (col), TB, TC i TD sunt indicate, în Tabelul 3.1 i Figura 3.2
(numai perioada de control TC).
Tabelul 3.1 Perioadele de control (col) TB, TC , TD ale spectrului de rspuns pentru
componentele orizontale ale micrii seismice
TC 0,70s 1,00s 1,60s
TB 0,14s 0,20s 0,32s
TD 3,00s 3,00s 2,00s
Figura 3.2. Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (col), TC a spectrului de rspuns
50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
(9) Spectrele normalizate de rspuns elastic ale acceleraiilor absolute pentru fraciunea
din amortizarea critic [=5% în condiiile seismice i de teren din România, E(T) sunt
reprezentate în Figura 3.3 pe baza valorilor TB, TC i TD din Tabelul 3.1.
3
E = 2.5
2.5 [ =0,05
2
E(T)
1.5 1.75/T
2
1 5.25/T
0.5 T C =0.7s
T B =0.14 T D =3
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Perioada T , s
3
E =2.5
2.5 [ =0,05
2
E(T)
2.5/T
1.5
1 2
7.5/T
0.5
T B =0.2 T C =1.0s T D =3
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Perioada T , s
3
E =2.5
2.5 [ =0,05
4/T
2
E(T)
1.5 8/T
2
0.5
T B =0.32 T C =1.6s T D =2
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Perioada T , s
Figura 3.3. Spectre normalizate de rspuns elastic ale acceleraiilor absolute pentru componentele
orizontale ale micrii terenului, în zonele caracterizate prin perioada de control (col) TC=0,7s 1,0s i 1,6s
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 51
(10) Spectrul de rspuns elastic al deplasrilor relative pentru componentele orizontale ale
micrii terenului, SDe(T) (în metri), se obine prin transformarea direct a spectrului de
rspuns elastic pentru acceleraii absolute, Se(T) cu urmtoarea relaie:
2
ªT º
S De ( T ) S e ( T )« » (3.7)
¬ 2S ¼
(11) Aciunea seismic vertical pentru proiectarea cldirilor este reprezentat prin spectrul de
rspuns elastic al acceleraiilor absolute pentru componenta vertical a micrii terenului în
amplasament Sve (în m/s2) dat de urmtoarea relaie:
S ve ( T ) avg E v T . (3.8)
unde avg este valoarea de vârf a acceleraiei pentru componenta vertical a micrii terenului,
în m/s2 i Ev(T) este spectrul normalizat de rspuns elastic al acceleraiilor absolute pentru
componenta vertical a micrii terenului.
(12) Valoarea de vârf a acceleraiei pentru componenta vertical a micrii terenului avg se
evalueaz ca fiind:
avg = 0,7 ag (3.9)
(13) Spectrul normalizat de rspuns elastic al acceleraiilor absolute pentru componenta
vertical a micrii terenului, Ev(T) este dat de urmtoarele relaii:
TCv
TCv<Td TDv E v (T) E 0v (3.12)
T
TCvTDv
TDv <T d 5s E v (T) E 0v (3.13)
T2
unde Eov = 2,75 este factorul de amplificare dinamic maxim a acceleraiei verticale a micrii
terenului pentru valoarea convenional a fraciunii din amortizarea critic [=0,05 iar TBv, TCv,
TDv sunt perioadele de control (col) ale spectrului de rspuns al componentei verticale.
Perioadele de control (col) ale spectrului normalizat de rspuns pentru componenta vertical
a micrii seismice se evalueaz simplificat astfel:
a terenului în amplasament Tp, se vor efectua studii specifice pentru caracterizarea seismic a
condiiilor de teren în amplasament (vezi A.3) iar valoarea factorului de amplificare dinamic
maxim Eo se va majora pentru acest interval de perioade pe baza rezultatelor obinute din
investigaiile analitice i instrumentale. Orientativ, valoarea factorului de amplificare
dinamic maxim Eo se recomand a fi majorat cu 20%. Valoarea factorului Eo rezultat din
aceste studii nu va fi inferioar valorilor minime prescrise de codul P100-1.
(16) Pentru municipiul Bucureti, în cazul utilizrii pentru calculul structural a metodei
forelor laterale statice echivalente, pentru construciile i structurile a cror perioad proprie
de vibraie în modul fundamental T1 se situeaz în intervalul 1,4s y 1,6s, valoarea factorului
de amplificare dinamic maxim Eo se înmulete cu 1,2.
În calculul dinamic al structurilor micarea seismic a terenului este descris prin variaia în
timp a acceleraiei.
Atunci când este necesar un model de calcul spaial, micarea seismic este reprezentat prin
trei accelerograme corespunztoare celor trei direcii ortogonale (dou orizontale i una
vertical), acionând simultan. Pe cele dou direcii orizontale se folosesc simultan
accelerograme diferite.
Pentru structurile cu caracteristici speciale, cum ar fi cele în cazul crora nu se poate aplica
ipoteza micrii seismice sincrone a reazemelor structurii, se recomand utilizarea de modele
spaiale ale aciunii seismice care s ia în considerare variabilitatea micrii terenului de la un
punct la altul.
(1) Spectrul de proiectare pentru componentele orizontale ale micrii terenului Sd(T)
(ordonata în m/s2) este spectrul de rspuns inelastic al acceleraiilor absolute definit cu relaiile
(3.17) i (3.18):
ª E0 º
« 1 »
q
0 < T d TB S d ( T ) a g «1 T » (3.17)
« TB »
«¬ »¼
E(T )
T > TB Sd (T) a g t 0 ,2 a g (3.18)
q
unde:
q este factorul de comportare al structurii denumit i factorul de modificare a rspunsului
elastic în rspuns inelastic.
Valorile factorului q se definesc în capitole specifice din cod, în funcie de materialul i
tipul structurii i de capacitatea acesteia de disipare a energiei induse de micarea
seismic.
(2) Spectrul de proiectare pentru componenta vertical a micrii seismice se obine în mod
asemntor celui pentru componentele orizontale. Valoarea factorului de comportare în acest caz
se consider simplificat q=1,5 pentru toate materialele i sistemele structurale, cu excepia
cazurilor în care valori mai mari pot fi justificate prin analize speciale.
Pentru proiectarea la starea limit ultim a construciilor amplasate în zone seismice, valoarea
pentru proiectare a efectelor combinate ale aciunilor se determin din gruprile de efecte ale
încrcrilor conform codului CR 0.
54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
4
4. PROIECTAREA CLDIRILOR
4.1. Generaliti
4.4.4.1. Generaliti
(1) Diafragmele orizontale acioneaz ca grinzi orizontale, cu proporii de grinzi
perei, rezemate în planurile unde se dezvolt subsistemele structurale verticale (cadre,
perei). Încrcrile lor sunt constituite din forele de inerie orizontale asociate greutii
tuturor elementelor structurale i componentelor nestructurale, echipamentelor i,
respectiv, fraciunii cvasipermanente a ac
iunilor variabile,, conform prevederilor de la
capitolul 3.
(2) Diafragmele se modeleaz în calcul ca grinzi perei sau ca grinzi cu zbrele.
(3) Diafragmele trebuie s fie capabile s posede suficient capacitate de rezisten,
astfel încât s transmit efectele aciunii seismice la elementele structurii laterale la
care sunt conectate, lucrând preponderent în domeniul elastic.
(4) Aspectele specifice ale proiectrii planeelor se refer la (0)
- preluarea eforturilor de întindere din încovoiere
- transmiterea reaciunilor la reazeme, perei sau grinzi de cadru, prin
legtura dintre aceste elemente i placa planeului
- colectarea încrcrilor aplicate în masa planeului, în vederea transmiterii
lor la elementele verticale
- preluarea forelor aplicate în planul planseelor prin mecanismele specifice
grinzilor perei (prin aciune de arc sau grind cu zbrele), inclusiv cu armturi
transversale de suspendare de zona comprimat a încrcrilor seismice
distribuite în masa planeului.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 61
situate în grosimea planeului care transmit prin suspendare direct încrcrile masice.
Asemenea elemente de colectare/ suspendare sunt de regul necesare în situaiile în
care contactul între plac i structura vertical este întrerupt pe zone extinse, la
marginea cldirii sau în vecintatea unor goluri mari. (0)
Tabelul 4.2. Valorile factorului de importan – expunere pentru aciunea seismic JI,e
Clasa de
importan- Tipuri de cldiri JI,e
expunere
Cldiri având funciuni eseniale, pentru care pstrarea integritii
pe durata cutremurelor este vital pentru protecia civil, cum sunt:
(a) Spitale i alte cldiri din sistemul de sntate, care sunt dotate
cu servicii de urgen/ambulan i secii de chirurgie
(b) Staii de pompieri, sedii ale poliiei i jandarmeriei, parcaje
supraterane multietajate i garaje pentru vehicule ale serviciilor de
urgen de diferite tipuri
(c) Staii de producere i distribuie a energiei i/sau care asigur
servicii eseniale pentru celelalte categorii de cldiri menionate aici
(d) Cldiri care conin gaze toxice, explozivi i/sau alte substane
periculoase
Clasa I (e) Centre de comunicaii i/sau de coordonare a situaiilor de 1,4
urgen
(f) Adposturi pentru situaii de urgen
(g) Cldiri cu funciuni eseniale pentru administraia public
(h) Cldiri cu funciuni eseniale pentru ordinea public,
gestionarea situaiilor de urgen, aprarea i securitatea naional
(i) Cldiri care adpostesc rezervoare de ap i/sau staii de
pompare eseniale pentru situaii de urgen
(j) Cldiri având înlimea total suprateran mai mare de 45m
Clasa III Cldiri de tip curent, care nu aparin celorlalte clase 1,0
4.5.1. Generaliti
(1) Seciunea cuprinde prevederi pentru evaluarea forelor seismice i pentru
calculul efectelor structurale (eforturi i deplasri) generate de aceste fore. În
calculele inginereti, se vor considera, în funcie de modul de manifestare a aciunii
seismice: (0)
- for
e seismice de inerie generate de micarea structurii produs de acceleraiile
seismice de la interfaa teren-construcie;
- for
e seismice transmise de sistemele de rezemare i de conectare cu structura suport
a componentelor nestructurale, echipamentelor i instalaiilor.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 65
4.5.3.1. Generaliti
(1) În funcie de caracteristicile structurale i de importana construciei se poate
utiliza una din urmtoarele metode de calcul pentru proiectarea curent:
- metoda forelor laterale asociate modului de vibraie fundamental, pentru
cldirile care satisfac condiiile specificate în paragraful 4.4.3,
- metoda calculului modal cu spectre de rspuns, aplicabil în general tuturor
tipurilor de cldiri.
În metoda de calcul cu for
e laterale, caracterul dinamic al aciunii seismice este
reprezentat în mod simplificat prin distribuii de for
e statice. Pe aceast baz metoda
se mai numete i metoda static echivalent.
(2) În afara acestor metode de calcul se pot aplica:
- metoda de calcul dinamic liniar
- metoda de calcul static neliniar
- metoda de calcul dinamic neliniar
(3) Metoda de referin pentru determinarea efectelor seismice este calculul modal
cu spectre de rspuns. Comportarea structurii este reprezentat printr-un model liniar-
elastic, iar aciunea seismic este descris prin spectre de rspuns de proiectare.
(4) În metodele de calcul dinamic liniar i neliniar, aciunea seismic este
reprezentat prin accelerograme înregistrate în diferite condiii de amplasament i/sau
prin accelerograme artificiale, compatibile cu spectrul de rspuns elastic al
accelera
iilor absolute. Precizri referitoare la selectarea, calibrarea i utilizarea
accelerogramelor sunt date în capitolul 3.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 67
4.5.3.2.1.Generaliti
(1) Aceast metod se poate aplica la construciile care pot fi calculate prin
considerarea a dou modele plane pe direcii ortogonale i al cror rspuns seismic
total nu este influenat semnificativ de modurile proprii superioare de vibraie. În acest
caz, modul propriu fundamental de translaie are contribuia predominant în
rspunsul seismic total.
(2) Cerinele de la paragraful (1) sunt considerate satisfcute pentru cldirile la
care: (0)
a) Perioadele fundamentale corespunztoare direciilor orizontale principale sunt
mai mici decât valoarea
T d 1,5s (4.2)
b) Sunt satisfcute criteriile de regularitate pe vertical definite la paragraful
4.4.3.3.
68 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
¦m s
j 1
j j
(4.4)
unde
Fi fora seismic orizontal static echivalent de la nivelul i
Fb fora tietoare de baz corespunztoare modului fundamental,
determinat cu relaia (4.3) reprezentând rezultanta forelor
seismice orizontale de nivel.
si , sj componenta formei fundamentale pe direcia gradului de libertate
dinamic de translaie la nivelul i sau j
n numrul de niveluri al cldirii
mi , mj masa la nivelul i sau j, determinat conform Anexei C
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 69
¦m zj 1
j j
(4.5)
unde zi i zj reprezint înlimea pân la nivelul i i, respectiv, j msurat fa de baza
construciei considerat în model, iar n este numrul total de niveluri.
(3) Forele seismice orizontale se aplic sistemelor structurale ca for
e laterale la
nivelul fiecrui planeu considerat indeformabil în planul su. (0)
4.5.3.2.4.Efecte de torsiune
(1) Modelele plane considera aceeasi poziie pentru centrele de rigiditate i
centrele maselor la fiecare nivel. Pentru a considera efectele de torsiune produse de
pozitiile diferite ale acestora, precum i efectul unor excentricitati accidentale, calculul
pe modelul plan trebuie corectat prin determinarea fortelor seismice de nivel
suplimentare care revin subsistemelor plane care alcatuiesc modelul.
(2) Forele seismice de nivel obinute pentru modelele plane asociate la dou
direcii principale ortogonale se distribuie subsistemelor plane componente din fiecare
direcie conform relaiei: (0)
- pentru direcia x de aciune seismic
K ixj K ixj y j
Fixj Fix Fix eiy
¦ K
p p
(4.6)
¦K
j 1
j
ix
j 1
j
ix y K x
2
j
j
iy
2
j
în care,
Fixj , Fiyj - forele seismice la nivelul i în direcia x, respectiv y, pentru subsistemul
plan j
Fix , Fiy - forele seismice la nivelul i în direcia x, respectiv y, pentru modelul plan
general
K ixj , K iyj - rigiditile relative de nivel ale celor p elemente verticale care intr în
componena subsistemului plan j asociate direciei x, respectiv y, calculate
considerând numai deplasrile de translaie ale planeului indeformabil.
xj, yj - distane în direcia x, respectiv y, care definesc poziia subsistemului plan în
raport cu centrul de rigiditate de la nivelul i
eix , eiy - distane în direcia x, respectiv y, care definesc poziiile excentrice ale
forelor seismice fa de centrul de rigiditate:
70 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
unde,
e0ix , e0iy - distane în direcia x, respectiv y, dintre centrele de mas i de rigiditate la
nivelul i
e1ix , e1iy - excentricitile accidentale în direcia x, respectiv y, la nivelul i, calculate
conform paragrafului 4.5.2.1.
În relaiile de mai sus s-au neglijat rigiditile axiale i de torsiune ale elementelor de
rezisten verticale.
4.5.3.3.1.Generaliti
(1) În metoda de calcul modal, aciunea seismic se evalueaz pe baza spectrelor
de rspuns corespunztoare micrilor de translaie unidirecionale ale terenului
descrise prin accelerograme.
(2) Aciunea seismic orizontal este descris prin dou componente orizontale
evaluate pe baza aceluiai spectru de rspuns de proiectare. Componenta vertical a
aciunii seismice este caracterizat prin spectrul de rspuns vertical.
(3) Aceast metod de calcul se aplic cldirilor care nu îndeplinesc condiiile
specificate pentru utilizarea metodei simplificate cu for
e laterale static echivalente.
Pentru construciile care satisfac criteriile de regularitate în plan i criteriile de
uniformitate vertical, calculul se poate realiza utilizând dou modele structurale plane
corespunztoare direciilor principale orizontale ortogonale.
(4) Cldirile care nu satisfac criteriile de mai sus se vor calcula cu modele spaiale.
(5) La utilizarea unui model spaial, aciunea seismic se va aplica pe direciile
orizontale relevante i pe direciile principale ortogonale. Pentru cldirile cu elemente
de rezisten amplasate pe dou direcii perpendiculare, acestea pot fi considerate ca
direcii relevante. În general, direciile principale corespund direciei forei tietoare de
baz asociat modului fundamental de vibraie de translaie i normalei pe aceast
direcie.
(6) Structurile cu comportare liniar sunt caracterizate de modurile proprii de
vibraie (perioade proprii, forme proprii de vibraie, mase modale efective, factori de
participare a maselor modale efective). Acestea se determin prin metode de calcul
dinamic, utilizând caracteristicile dinamice ineriale i de deformabilitate ale
sistemelor structurale rezistente la aciunea seismic.
(7) În calcul se vor considera modurile proprii cu o contribuie semnificativ la
rspunsul seismic total.
(8) Condiia din paragraful (7) de mai sus este îndeplinit dac:
- suma maselor modale efective pentru modurile proprii considerate reprezint
cel puin 90% din masa total a structurii,
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 71
¦m s
i 1
2
i i ,k
unde
mi masa de nivel
Tk perioada proprie în modul propriu de vibraie k
si ,k componenta vectorului propriu în modul de vibraie k pe direcia gradului de
libertate dinamic de translaie la nivelul i
Suma tuturor maselor modale efective (pentru fiecare direciie principal i toate
modurile de vibraie) este egal cu masa structurii.
(10) În cazul modelelor spaiale, condiia (8) de mai sus se va verifica pentru fiecare
direcie de calcul. În anexa C se prezint detalii privind calculul modal cu considerarea
comportrii spaiale.
(11) În cazul în care condiiile paragrafului (8) nu pot fi satisfcute (spre exemplu,
la cldirile cu o contribuie semnificativ a modurilor de torsiune), numrul minim r
de moduri proprii ce trebuie incluse într-un calcul spaial trebuie s satisfac
urmtoarele condiii:(0)
r t3 n
(4.10)
Tr d 0,05Tc
unde
r numrul minim de moduri proprii care trebuie considerate
n numrul de niveluri deasupra seciunii de încastrare considerat pentru
suprastructur
Tr perioada proprie de vibraie a ultimului mod de vibraie considerat r
Tk 1 d 0,9Tk (4.11)
Pentru rspunsurile modale maxime, independente între ele, efectul total maxim se
obine cu relaia de compunere modal
EE ¦E 2
E ,k (4.12)
în care
EE efectul aciunii seismice (efort în seciune, deplasare)
EE,k efectul aciunii seismice în modul k de vibraie
(2) În cazul în care condiia de la paragraful (1) nu este satisfcut, se vor
considera alte reguli de suprapunere a maximelor modale (spre exemplu, combinarea
ptratic complet, sumarea algebric a rspunsurilor modale succesive etc.). (0)
4.5.3.5.1.Generaliti
(1) Modelul folosit pentru calculul liniar elastic va fi completat prin introducerea
parametrilor de comportare postelastic (eforturi capabile plastice, curbe sau suprafete
de interaciune, deformaii ultime etc.).
(2) O condiie minim este folosirea curbelor biliniare efort-deformaie la nivel de
element. Pentru elementele ductile, care pot avea incursiuni în domeniul postelastic,
rigiditatea elastic va fi rigiditatea secant în punctul de curgere. Se pot considera
modele ideal elasto-plastice. Se pot utiliza i relaii triliniare, care iau în considerare i
rigiditile în stadiile de dinainte i dup fisurare ale elementelor de beton sau zidrie.
Se pot realiza modele de calcul în care comportarea neliniar a materialului este
descris prin legi constitutive i criterii de curgere sau de cedare mai apropiate de
comportarea real.
(3) La alegerea modelului de comportare se va ine seama de posibilitatea
degradrii rezistenei i mai ales a rigiditaii, situaie întâlnit, de exemplu, în cazul
elementelor de beton i al pereilor de zidrie.
(4) Dac nu se fac alte precizri, proprietile elementelor se vor determina pe
baza valorilor medii ale rezistenelor materialelor utilizate.
(5) Modelul de calcul va include aciunea încrcrilor permanente, constante în
timp i aciunea seismic, variabil în timp. Nu se accept formarea de articulaii
plastice din aciunea independent a încrcrilor permanente.
(6) La determinarea relaiilor efort-deformaie pentru elementele structurale se va
ine seama de forele axiale provenite din încrcrile permanente. Pentru elementele
verticale se pot neglija momentele încovoietoare provenite din încrcrile permanente,
dac acestea nu influeneaz semnificativ comportarea de ansamblu a structurii.
(7) În vederea obinerii celor mai defavorabile efecte, aciunea seismic se va
aplica în sens pozitiv i negativ. (0)
(1) Raportul ( D u D1 ) se determin prin calcul biografic pentru cele dou tipuri de
distribuie a încrcrii laterale prezentate în paragraful (1) de la sectiunea 4.5.3.5.2.2.
La evaluarea forei seismice de baz se va alege valoarea minim a raportului. (0)
(2) Cerina de mai sus, în mod simplificat, se consider satisfcut atunci cînd
factorul de amplificare aplicat deplasrilor de pe latura rigid/puternic se bazeaz pe
rezultatele din calculul elastic modal al modelului spaial.
(3) Dac pentru calculul structurilor regulate în plan se folosesc dou modele
plane, efectele din torsiune se estimeaz conform 4.5.3.2.4 sau 4.5.3.3.3. (0)
efectului asupra structurii, obinut conform punctului (a) de mai sus, a fiecarei
componente orizontale.
c) Regula (b) de mai sus estimeaz în spiritul siguranei valorile probabile ale
efectelor altor directii de aciune seismic.
(3) Ca o alternativ la punctele b) i c) din paragraful (2) de mai sus, efectele
aciunii datorate combinaiei componentelor orizontale ale aciunii seismice se pot
calcula folosind combinaiile de mai jos:
E Edx ”+”0,30 E Edy (4.14)
0,30 E Edx ”+” E Edy (4.15)
unde
“+” înseamn “a se combina cu”,
E Edx reprezint efectele aciunii datorate aplicrii micrii seismice pe direcia axei
orizontale x alese pentru structur,
E Edy reprezint efectele aciunii datorate aplicrii micrii seismice pe direcia axei
orizontale y , perpendicular pe axa x a structurii.
(4) Semnul fiecrei componente în combinaiile de mai sus se va lua astfel încât
efectul aciunii considerate s fie defavorabil.
(5) Când se realizeaz un calcul dinamic liniar sau neliniar pe un model spaial al
structurii, acesta va fi acionat simultan de accelerograme distincte pe ambele direcii
orizontale.
(6) Pentru cldiri care satisfac criteriile de regularitate în plan i la care pereii sau
sistemele independente de contravântuire vertical în plane asociate celor dou direcii
orizontale principale sunt singurele elemente care preiau efectele micrii seismice, se
poate considera aciunea separat a cutremurului în cele dou direcii orizontale
principale fr a se face combinaiile din paragrafele (2) i (3) de mai sus.
(7) În cazul în care sistemul structural al cldirii difer în planele verticale care
conin cele dou direcii orizontale principale, se pot considera factori de comportare q
diferii. (0)
cele trei componente ale aciunii seismice. Alternativ, pentru calculul efectelor aciunii
seismice se pot folosi toate combinaiile de mai jos: (0)
0,30 E Edx ”+” 0,30 E Edy ”+” E Edz (4.16)
E Edx ”+” 0,30 E Edy ”+” 0,30 E Edz (4.17)
0,30 E Edx ”+” E Edy ”+” 0,30 E Edz (4.18)
unde
“+” înseamna “a se combina cu”,
E Edx i E Edy vezi 4.5.3.6.1 (3)
unde,
ds deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al aciunii seismice
corespunztoare SLS
de deplasarea aceluiai punct din sistemul structural, determinat prin calcul static
elastic sub aciunea seismic de proiectare, conform spectrelor de proiectare
din capitolul 3, inând seama i de efectul torsiunii accidentale
q factorul de comportare specific tipului de structur (vezi capitolele 5-9) utilizat
la calculul valorii de proiectare a forei seismice
X factor de reducere care ine seama de intervalul de recuren al aciunii
seismice asociat verificrilor pentru SLS (vezi 2.1 i 2.2); valorile X sunt date
în Anexa E.
(3) Calculul deplasrilor laterale pentru ULS se face cu relaia
ds c q de (4.20)
unde,
ds deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al aciunii seismice
corespunztoare ULS
c factor supraunitar care ine seama de faptul c în rspunsul seismic inelastic
deplasrile sunt superioare celor din rspunsul elastic în cazul structurilor cu
perioada de oscilaie mai mic decât Tc; valoarea factorului c este dat în
Anexa E
q, de semnificaie similar cu cea de la (4.19)
78 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
4.6.1. Generaliti
(1) Obinerea siguranei se realizeaz prin verificarea condiiilor specifice strilor
limit relevante i prin respectarea msurilor specifice menionate la 2.2.4 (0)
unde:
T coeficientul de sensibilitate al deplasrii relative de nivel
Ptot încrcarea vertical total la nivelul considerat i de la cele de deasupra, în
ipoteza de calcul seismic
dr deplasarea relativ de nivel, determinat ca diferena între deplasrile laterale
medii de la partea superioar i cele de la cea inferioar a nivelului
considerat, calculate conform 4.5.4(3)
Vtot fora tietoare total de etaj
h înlimea etajului
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 79
(3) Dac 0,1 < T d 0,2, efectele de ordinul 2 pot fi luate în considerare în mod
aproximativ, multiplicând valorile de calcul ale eforturilor cu factorul 1/(1- T).
(4) Dac 0,2 < T < 0,3, determinarea valorilor eforturilor secionale se face pe baza
unui calcul structural cu considerarea echilibrului pe poziia deformat a structurii
(printr-un calcul neliniar, conform 4.5.3.5, care s
in cont i de efectele ordinul 2)
(5) Nu se admit valori T t 0,3
(6) Dac eforturile de calcul Ed sunt obinute prin metode de calcul neliniar
(utilizând valori medii ale rezistenelor), verificarea de la paragraful (1) se exprim
numai în termeni de for pentru elementele cu comportare fragil, utilizând factori
pariali de siguran adecvai materialului din care este realizat structura. Eforturile la
care se verific aceste elemente sunt cele asociate mecanismului structural de disipare
de energie pe o schem cu momentele capabile aplicate în articula
iile plastice. În
zonele disipative, proiectate ca zone ductile i pentru ansamblul structurii, relaia (4.21)
se exprim suplimentar i în termeni de deformaii (deplasri) reprezentând o condi
ie
de ductilitate. (0)
în care:
EF,G efortul secional din încrcrile neseismice incluse în combinaia de aciuni
considerate în calculul la cutremur
EF,E efortul secional din încrcrile seismice de proiectare
JRd factorul de suprarezisten, egal cu 1,0, pentru q d 3, i 1,15 în celelalte
cazuri
: valoarea (Rdi /Edi) d q în zona disipativ a elementului i al structurii care are
influena cea mai mare asupra efortului EF considerat
Rdi rezistena (efortul capabil) elementului i
Edi valoarea de proiectare a efortului în elementul i corespunztoare aciunii
seismice de proiectare
(5) în care d1,max , d 2, max sunt deplasrile maxime ale celor dou uniti structurale
independente sub aciunea încrcrilor seismice de proiectare, corespunztoare strii
limit ultime, determinate la cota vârfului construciei cu înlimea mai mic: Valorile
deplasrilor se calculeaz în conformitate cu Anexa E.
(6) Se admite s se adopte rosturi de dimensiuni inferioare valorilor obinute prin
aplicarea relaiei (4.25)dac:
(a) forele de impact rezultate dintr-un calcul dinamic sunt luate în considerare la
dimensionarea celor dou tronsoane;
(b) în rosturi se poziioneaz dispozitive de amortizare (tampoane, resorturi, etc.)
cu caracteristici i poziii determinate printr-un calcul dinamic adecvat.
(7) La alegerea poziiei rosturilor se va urmri ca tronsoanele de la extremitile
cldirii, care suport ocul maxim s aib, în raport cu tronsoanele intermediare, o
mas sporit (inclusiv prin prevederea unui numr suplimentar de travei) i/sau o
capacitate de rezisten superioar pentru a limita efectele negative suplimentare în
aceste corpuri de cldire.
(8) Dimensiunile rosturilor stabilite conform alineatelor (4) i (5) sunt valabile i
pentru elementele de finisaj.
(9) În cazurile în care se adopt elemente de mascare a rostului, acestea vor fi
astfel alese încât s nu aib o influen semnificativ asupra oscilaiilor corpurilor de
cldire învecinat, iar în cazul degradrii elementelor de mascare s nu existe riscul de
desprindere i cdere a unor piese care s pericliteze vieile oamenilor sau unele
componente importante ale construciilor. (0)
4.6.3.1. Generaliti
(1) Cerina de limitare a degradrilor asociate strii limit de serviciu se consider
satisfcut dac sub aciuni seismice având o probabilitate mai mare de manifestare
decât aciunea seismic folosit în cazul verificrii la starea limit ultim (conform 2.1)
deplasrile relative de nivel se încadreaz în limitele date la 4.6.3.2.
(2) În cazul cldirilor cu importan pentru protecia civil sau coninând
echipamente sensibile pot fi necesare verificri suplimentare pentru starea limit de
serviciu, aceste cerine fiind prevzute în reglementri speciale. (0)
5
5. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DE BETON
5.1. Generaliti
5.1.2. Definiii
(1) Termenii specifici prezentului capitol, pentru zone, elemente i sisteme
structurale, se definesc dup cum urmeaz: (0)
- Zon critic (zon disipativ): zon a unui element structural principal unde apar
cele mai nefavorabile combinaii de eforturi (M, N, V, T) i unde pot s apar
deformaii plastice. Lungimea zonelor critice este precizat în articolele relevante ale
prezentului capitol.
- Grind: Element structural solicitat preponderent de încrcri transversale, la care la
care efortul axial mediu normalizat este mai mic decât 0,1
Q d d 0,1 (5.1)
Eforturile de compresiune sunt considerate pozitive.
- Stâlp: element structural care susine încrcri gravitaionale preponderent prin
compresiune axial, la care efortul axial mediu de compresiune normalizat, d, este
mai mare decât 0,1.
- Perete (perete structural): element structural vertical care susine alte elemente, la
care raportul dimensiunilor laturilor seciunii transversale lw /bw t 4.
- Perete ductil: perete cu rotirea împiedicat la baz, dimensionat i alctuit pentru a
disipa energie prin deformaii de încovoiere în zona critic de la baza lui.
- Perete scurt: perete la care deschiderea de for tietoare normalizat este mai mic
decât 2 i influena forei tietoare asupra comportrii este preponderent. Încadrarea
în aceast categorie a pereilor se poate face simplificat i cu relaiile de la 5.2.2.2(4).
- Perete cuplat: element structural alctuit din doi sau mai muli perei (montani),
conectai într-un mod regulat prin grinzi ductile (grinzi de cuplare) capabile s preia
prin efect indirect cel puin 30% din momentul de rsturnare la baz.
Not: Atât stâlpii, cât i pereii, pot fi supui la eforturi axiale de întindere în anumite situaii
de încrcare a structurii.
86 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
- Sistem structural tip perei: sistem structural în care pereii verticali, cuplai sau nu,
preiau majoritatea încrcrilor verticale i orizontale, contribuia acestora la preluarea
forelor tietoare la baza cldirii depind 65% din fora tietoare de baz
- Sistem structural tip cadru: sistem structural în care încrcrile verticale cât i cele
orizontale sunt preluate în principal de cadre spaiale a cror contribuie la preluarea
forei tietoare la baza cldirii depete 65% din fora tietoare de baz
Not: Structurile alctuite din stâlpi i planee fr grinzi nu sunt considerate cadre spa
iale i
nu se încadreaz în aceast categorie.
- Sistem structural dual: sistem structural în care încrcrile verticale sunt preluate în
principal de cadre spaiale, în timp ce încrcrile laterale sunt preluate parial de
sistemul în cadre i parial de perei structurali, individuali sau cuplai. Sistemul poate
avea dou variante de realizare:
- Sistem dual cu perei predominani: sistem dual în care contribuia pereilor la
preluarea forei tietoare, la baza cldirii, depete 50% din fora tietoare de
baz
- Sistem dual cu cadre predominante: sistem dual în care contribuia cadrelor la
preluarea forei tietoare, la baza cldirii, depete 50% din fora tietoare de
baz
- Sistem flexibil la torsiune: sistemele far rigiditate suficient la torsiune de
ansamblu conform (4.4.1.5), de exemplu, sisteme structurale constând din cadre
flexibile combinate cu perei concentrai în zona din centrul cldirii (sistem cu nucleu
central dezvoltat pe o suprafa relativ mic).
- Sistem tip pendul inversat: Sistem în care peste 50% din mas este concentrat în
treimea superioar a structurii sau la care disiparea de energie se realizeaz în
principal la baza unui singur element al cldirii.
Not: Un exemplu de sistem tip pendul inversat este cel al halelor parter, cu planeul de la
acoperi flexibil la ac
iuni în planul su, la care stâlpii în consol rspund independent unul
fa de cellalt la aciunea seismic. Structurile parter cu stâlpii în consol, la care efortul axial
mediu de compresiune normalizat este mai mic decât 0,25, cu extremitile superioare
conectate prin intermediul unui planeu cu comportare de diafragm orizontal, se încadreaz
într-o categorie separat.
- Nod: Zona de legtura dintre stâlpii i grinzile structurilor tip cadru, inclus între
seciunile transversale de la limita acestor elemente:
- Nod interior: nodul în care intr dou grinzi în direcia de calcul i dou grinzi
în direcie transversal
- Nod de capt: nodul în care intr o singur grind în direcia de calcul
- Nod exterior: nodul în care intr cel mult o grind transversal direciei de
calcul
(2) Aplicarea prevederilor din prezentul cod pentru construcii de beton asigur
acestora, cu un grad înalt de încredere, o capacitate substanial de deformare în
domeniul postelastic, distribuit în numeroase zone ale structurii, i evitarea cedrilor
de tip fragil.
(3) Structurile pentru cldiri proiectate în conformitate cu (2) se împart în dou
clase de ductilitate, clasa ductilitate înalt (DCH) i clasa de ductilitate medie (DCM),
în funcie de capacitatea de disipare a energiei i de rezistena la for
e laterale.
Structurile proiectate pentru DCH au ductilitate de ansamblu i local superioar celor
proiectate pentru DCM. Pentru a reduce cerinele de ductilitate, structurile din clasa de
ductilitate medie vor fi dotate cu o capacitate de rezisten superioar structurilor din
prima clas.
În general, structurile din zonele cu seismicitate înalt (ag 0,3g) se vor proiecta
pentru clasa de ductilitate înalt i pot suporta, în principiu, fr pericol de colaps,
cutremure mai puternice decât cutremurele de proiectare în amplasament.
(4) În anumite situaii, structurile de cldiri se pot proiecta pentru o capacitate
minimala de disipare a energiei seismice prin deformatii plastice ( de ductilitate), cu o
cretere corespunztoare a capacitii de rezisten la for
e laterale. Aceste structuri
vor respecta, în principal, regulile de proiectare generale pentru construcii de beton
armat din SR EN 1992-1-1, împreun cu prevederile suplimentare specifice acestei
clase date în prezentul capitol. Cldirile astfel proiectate fac parte din clasa de
ductilitate joas (DCL).
Se poate opta pentru o asemenea concepie de proiectare numai la construciile
amplasate în zone cu valori ale acceleraiei de proiectare ag 0,10g.
(5) Pentru cele trei clase de ductilitate se adopt coeficieni de comportare q
diferii, conform tabelului 5.1. (0)
Tabelul 5.1 Valorile maxime ale factorului de comportare q pentru aciuni seismice
orizontale
q
Tipul de structur
DCH DCM DCL
Structur tip cadru, structur cu perei 5 u /1 3,5 u /1 2,0*
zvelti cuplai sau structur dual
Structur cu perei (necuplai) 4kw u /1 3kw u /1 2,0
Structur flexibil la torsiune 3,0 2,0 1,5
Structur tip pendul inversat 2,5 2,0 1,5
Structur parter cu stâlpii în consol,
conectai la partea superioar prin
3,5 3,0 2,0
planee cu comportare de diafragm
orizontal , având d0,25
* dac d 0,75 în toti stâlpii. În caz contrar q=1,5.
(3) Pentru cazurile obinuite, se pot adopta urmtoarele valori aproximative ale
raportului u /1:
(a) Pentru cadre sau pentru structuri duale cu cadre preponderente:
- cldiri cu un nivel: D u D1 1,15 ;
- cldiri cu mai multe niveluri i cu o singur deschidere: D u D1 1,25 ;
- cldiri cu mai multe niveluri i mai multe deschideri: D u D1 1,35 ;
(b) Pentru sisteme cu perei structurali i sisteme duale cu perei prepondereni: ( )
- structuri cu numai doi perei în fiecare direcie: D u D1 1,00 ;
- structuri cu mai muli perei: D u D1 1,15 ;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 89
în care hwi i lwi reprezint înlimea fiecrui perete i i lungimea seciunii acestuia.
Nota: Factorul kw se aplic i în cazul pereilor scuri cuplai
(5) În cazul cldirilor neregulate, valorile q din tabelul 5.1 se reduc conform
4.4.3.1.
(6) În cazul în care structura prezint regularitate complet i se pot asigura
condiii de execuie perfect controlate, factorul q poate lua valori sporite cu pân la
20%.(0)
5.2.3.1. Generaliti
(1) Prevederile prezentei seciuni se aplic structurilor laterale ale construciilor
prevzute la 5.1.1(1), executate din beton monolit, prefabricat sau parial monolit –
parial prefabricat, fr precomprimare.
(2) La proiectarea seismic a structurilor de beton armat, prevederile date în
prezenta seciune vor fi considerate împreun cu prevederile specifice celorlalte coduri
care reglementeaz proiectarea construciilor de beton armat (vezi 5.1.1 (2) i (3)). (0)
(2) La structurile tip cadre etajate, deformaiile plastice apar, în mod obinuit, în
zonele de la extremitile grinzilor i în zonele de la baza stâlpilor, imediat deasupra
seciunii teoretice de încastrare.
(3) În cazul structurilor cu perei, deformaiile plastice se dezvolt în grinzile de
cuplare (atunci când acestea exist) i în zonele de la baza pereilor.
(4) Nodurile (zonele de legtur între elementele verticale i orizontale) i
planeele sunt solicitate numai în domeniul elastic.
(5) Zonele critice (cu potenial disipativ) sunt distribuite relativ uniform în întreaga
structur, cu cerine de ductilitate reduse, evitându-se concentrarea deformaiilor
plastice în câteva zone relativ slabe (de exemplu, în stâlpii unui anumit nivel).
(6) Dimensionarea i alctuirea elementelor structurale va urmri evitarea unor
ruperi cu caracter neductil sau fragil.
(7) Verificarea formrii mecanismului favorabil de plastificare se poate realiza
utilizând calculul dinamic neliniar cu accelerograme înregistrate sau artificiale
compatibile cu spectrul de rspuns elastic al acceleraiilor i, în mod aproximativ, prin
calcul static neliniar.
(8) Pentru structuri obinuite, cînd verificarea formrii mecanismului de
plastificare favorabil nu se face prin calcul neliniar, elementele se dimensioneaz la
eforturi determinate în acord cu metoda proiectrii la capacitate. Valorile de proiectare
ale efectelor ac
iunilor se determin din condi
ii de echilibru considerând formarea
zonelor plastice conform configura
iei mecanismului favorabil de plastificare i
mobilizarea suprarezisten
elor în zonele plastice. În acest fel, zonele pentru care se
urmrete impunerea unui rspuns elastic capt o asigurare suplimentar la
încovoiere fa de zonele critice (disipative), iar ruperile cu caracter fragil sunt evitate.
(9) Deplasrile laterale asociate cerinelor de ductilitate vor fi suficient de reduse
pentru a nu aprea pericolul pierderii stabilitii sau pentru a nu spori excesiv efectele
de ordinul 2.
(10) Regulile de proiectare date în capitolul 5 se adreseaz, în principal, zonelor
critice (potenial cu comportare postelastic la aciunea cutremurelor puternice). În
afara zonelor critice se aplic regulile de proiectare din SR EN 1992-1-1.
(11) La structurile de cldiri proiectate pentru clasa de ductilitate joas, nu este
necesar aplicarea regulilor asociate metodei de proiectare la capacitate. În aceste
cazuri se vor adopta regulile de proiectare pentru structurile de beton armat date în SR
EN 1992-1-1 i prevederile suplimentare date în prezentul Cod la 5.5. (0)
¦M Rc t 1,20J Rd ¦ M Rb (5.5)
în care,
M Rd , 0
: (5.7)
c ,0
M Ed
în care,
M Ed valorile de proiectare ale momentelor încovoietoare
M 'Ed momentele încovoietoare rezultate din calculul structural sub aciunea seismic
de proiectare
'
M Ed ,0
momentele încovoietoare rezultate din calculul structural sub aciunea seismic
de proiectare, la baza peretelui
Mg,0 momentul încovoietor rezultat din calculul structural sub încrcrile
gravitaionale corespunztoare combinaiei seismice de proiectare, la baza
peretelui
M Rd ,0 valoarea de proiectare a momentului încovoietor capabil la baza peretelui,
corespunztoare sensului considerat al aciunii seismice, determinat
considerând valoarea forei axiale corespunztoare formrii mecanismului de
plastificare, incluzând i efectul aciunilor gravitaionale.
kM factor care ia în considerare incertitudinile legate de distribuia real eforturilor
corespunztoare rspunsului dinamic în domeniu plastic, a crei valoare se
stabilete funcie de clasa de ductilitate a structurii:
kM 1,30 pentru DCH
kM 1,15 pentru DCM
kM 1,00 pentru DCL
Relaiile (5.6) i (5.7) se aplic pentru fiecare sens de aciune a forelor orizontale.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 93
M Ed c
k M :M Ed
'
M Ed
M Ed M Rd , 0
Zona critic
M Ed c
M Ed
c ,0
M Ed
M Rd ,0
suprarezisten, precum i, acolo unde este semnificativ, sporul datorat manifestrii
modurilor superioare de vibraie pe structura plastificat. Prevederi pentru evaluarea
forelor tietoare de proiectare în elementele structurilor cu perei sunt date în
prescripiile de calcul specifice acestor construcii (CR 2-1-1.1).
(3) În anumite situaii, ca, de exemplu, la grinzile de cadru care conlucreaz cu
zone ample de planeu, momentul de fisurare poate avea o valoare superioar
momentului capabil, ipotez care trebuie luat în considerare la evaluarea forei
tietoare de dimensionare a armturilor transversale.
(4) Pentru evitarea ruperilor zonelor întinse, se vor prevedea cantiti de armtur
suficiente, care vor respecta cantitile minime din prescripiile de calcul specifice
construciilor de beton armat (SR EN 1992-1-1 i CR 2-1-1.1, etc.). (0)
5.3.2.1. Grinzi
(1) Limea grinzilor va fi cel puin 200 mm.
(2) Raportul între limea bw i înlimea seciunii hw nu va fi mai mic decât 1/4.
(3) Excentricitatea axului grinzii, în raport cu axul stâlpului la noduri, va fi cel
mult 1/3 din limea bc a stâlpului, normal la axa grinzii. (0)
5.3.2.2. Stâlpi
(1) Dimensiunea minim a seciunii nu va fi mai mic de 300 mm. (0)
5.3.3.1. Generaliti
(1) Valorile de proiectare ale eforturilor se determin prin ajustarea eforturilor
obinute din calculul structural în combinaia seismic de proiectare, conform regulilor
ierarhizrii capacitilor de rezisten de la 5.2.3.3.3 i a prevederilor suplimentare
date în prezenta seciune a codului. (0)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 97
5.3.3.2. Grinzi
(1) Valorile de proiectare ale momentelor încovoietoare sunt cele obinute direct
din calculul structural în combinaia seismic de proiectare.
(2) Valorile de proiectare ale forelor tietoare în grinzi se determin din echilibrul
fiecrei deschideri sub încrcarea transversal din combinaia seismic de proiectare i
momentele de la extremitile grinzii corespunzând formrii articulaiei plastice în
grinzi sau în elementele verticale conectate în nod, dup caz, pentru fiecare sens de
aciune seismic. Valorile de proiectare ale for
elor tietoare nu se vor lua mai mici
decât valorile rezultate din calculul structural în combina
ia seismic de proiectare
multiplicate cu Rd.
(3) La fiecare seciune de capt se calculeaz dou valori de proiectare ale forelor
tietoare, cea maxim, VEd,max, i cea minim, VEd,min, care corespund valorilor maxime
ale momentelor pozitive i negative, Mdb,i, care se dezvolt la cele 2 extremiti, i=1 i
i=2, ale grinzii. Aceste momente se pot determina cu: (0)
§ ¦ M Rc ·
M db ,i J Rd M Rb ,i min¨¨ 1, ¸¸ (5.9)
© ¦ M Rb ¹
în care:
MRb,i valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, în sensul
corespunztor sensului de aciune a forelor orizontale;
J Rd factorul de suprarezisten datorat efectului de consolidare al oelului,
J Rd 1,2
5.3.3.3. Stâlpi
(1) Valorile momentelor încovoietoare i ale forelor axiale de proiectare se
determin conform 5.2.3.3.3.
(2) Valorile de proiectare ale forelor tietoare se determin din echilibrul stâlpului
la fiecare nivel sub momentele de la extremiti corespunzând formrii articulaiilor
plastice în grinzi sau în stâlpii conectai în nod, dup caz, pentru fiecare sens de
aciune seismic. Valorile de proiectare ale for
elor tietoare nu se vor lua mai mici
decât valorile rezultate din calculul structural în combina
ia seismic de proiectare
multiplicate cu Rd.
(3) Momentul de la extremitile stâlpului se poate determina cu: (0)
§ ¦ M Rb ·
M dc ,i J Rd M Rc ,i min¨¨ 1, ¸¸ (5.10)
© ¦ M Rc ¹
în care:
MRc,i valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i corespunztoare
sensului considerat al aciunii seismice
98 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
V Ed 0,5VEd ,0
VEd kV J Rd :VEd
c VEd'
Hw
0,4 H w
VEdc ,0
VEd ,0 kV J Rd :VEdc ,0
Figura 5.2. Diagrama înfurtoare a for elor tietoare de proiectare pentru pere i
structurali
Not: Prevederi suplimentare pentru determinarea valorilor de proiectare ale forelor
tietoare, VEd, în perei, inclusiv în pereii cuplai, sunt date în CR 2-1-1.1
1,5 d k v :J Rd d q (5.13)
unde q este factorul de comportare al structurii, în direcia considerat.
5.3.4.1. Grinzi
în care,
fctd valoarea de proiectare a rezistenei betonului la întindere
VEd max
valoarea maxim a forei tietoare de proiectare pe grind
VEd max
max( VEd min , VEd max ) (5.17)
calculul i armarea transversal se efectueaz pe baza prevederilor specifice din SR
EN 1992-1-1
(iii) Dac: ( )
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 101
] 0,5 i
(5.18)
VEd max
! 2 ] bw df ctd
atunci jumtate din valoarea forei tietoare de dimensionare se preia prin etrieri
perpendiculari pe axa grinzii, iar cealalt jumtate prin armturi înclinate dispuse pe
dou direcii înclinate cu ±45° fa de axa grinzii.
grind lcr
VEd,max
VEd,min i=1 i=2
d înl
imea efectiv a sec
iunii.
Valoarea minim a coeficientului de armare trebuie respectat pe toat deschiderea
grinzii.
102 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
5.3.4.2. Stâlpi
unde hc este cea mai mare dimensiune a seciunii stâlpului, iar lcl este înlimea liber
a stâlpului la fiecare etaj.
(6) Dac lcl / hc < 3, întreaga lungime a stâlpului se consider zon critic i se va
arma în consecin.
(7) În interiorul zonelor critice se vor prevedea etrieri i agrafe care s asigure
ductilitatea necesar i împiedicarea flambajului local al barelor longitudinale.
Armtura transversal va fi distribuit astfel încât s se realizeze o stare de solicitare
triaxial eficient.
Condiiile minime pentru a realiza aceste cerine sunt cele date la (8), (9), (10) i (11).
(8) În zonele critice de la baza stâlpilor, deasupra seciunii teoretice de încastrare,
se va prevedea cel puin armarea transversal minim dat de cea mai sever dintre
condiiile:
- coeficientul geometric de armare, în fiecare direcie: w,min = 0,005
- coeficientul mecanic de armare: wd,min = 0,12
Coeficientul mecanic de armare al etrierilor de confinare se determin cu relaia:
volumul etrierilor de confinare f yd
Zwd (5.24)
volumul miezului de beton confinat f cd
(9) În restul zonelor critice se va prevedea cel puin armarea transversal minim
dat de cea mai sever dintre condiiile:
- w,min = 0,0035
- wd,min = 0,08
(10) Armarea transversal va respecta condiiile:
(a) Distana dintre etrieri în zonele critice nu va depi:
s min {b0 /3; 125 mm; 7dbL} (5.25)
în care b0 este latura minim a seciunii utile (situat la interiorul etrierului perimetral),
iar dbL este diametrul minim al barelor longitudinale.
Ultima condiie se înlocuiete la baza stâlpului (deasupra seciunii teoretice de
încastrare) cu condiia s d 6dbL .
(b) Distana în seciune dintre barele consecutive aflate la colul unui etrier sau
prinse de agrafe nu va fi mai mare de 200 mm. ( )
(11) La primele dou niveluri ale cldirilor cu peste 5 niveluri i la primul nivel în
cazul cldirilor mai joase se vor prevedea la baz etrieri îndesii i dincolo de zona
critic pe o distan egal cu jumtate din lungimea acesteia.
(12) În afara zonelor critice se va prevedea o cantitate de armtur transversal cel
pu
in egal cu jumtate din cea din zona critic. (0)
104 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
5.3.4.2.3.Noduri de cadru
(1) Fora de compresiune înclinat dezvoltat dup diagonala nodului nu va depi
rezistena la compresiune a betonului în prezena eforturilor transversale de întindere.
(2) În afar de cazul în care se folosete un model de calcul mai riguros, cerina de
la (1) se consider satisfcut dac:
- la toate nodurile cu excep
ia celor exterioare
V jhd d 0,3 b j hc f cd (5.26)
- la nodurile exterioare
V jhd d 0,25 b j hc f cd (5.27)
unde:
Vjhd fora tietoare de proiectare în nod conform (5.11) sau (5.12), dup caz.
bj limea de proiectare a nodului.
bj min(bc ; bw 0,5hc ) (5.28)
bw l
imea inimii grinzii.
(3) În nod se va prevedea suficient armtur transversal pentru a asigura
integritatea acestuia dup fisurarea înclinat. În acest scop, armtura transversal, Ash,
se va dimensiona pe baza relaiilor:
- la toate nodurile cu excep
ia celor de capt:
Ash f ywd t 0,8( As1 As 2 ) f yd (1 0,8Q d ) (5.29)
unde As1 i As2 reprezint ariile armturilor întinse de la partea superioar
i, respectiv, inferioar ale grinzilor care intr în nod în direcia
considerat a aciunii seismice, stabilite funcie de sensul aciunii
seismice;
- la noduri de capt:
Ash f ywd t 0,8 As 2 f yd (1 0,8Q d ) (5.30)
unde As2 reprezint aria armturilor comprimate ale grinzii care intr în
nod în direcia considerat a aciunii seismice, stabilite funcie de sensul
aciunii seismice.
În relaiile (5.29) i (5.30),Qd corespunde forei axiale a stâlpului inferior. În cazul
nodurilor exterioare armtura, Ash, rezultat prin aplicarea rela
iilor (5.29) i (5.30), se
sporete cu 20%.
(4) Etrierii orizontali calculai cu (5.29) i (5.30) se vor distribui uniform pe
înlimea nodului. În cazul nodurilor exterioare, etrierii vor cuprinde capetele îndoite
ale armturilor longitudinale din grind.
(5) Armtura longitudinal vertical Asv care trece prin nod, incluzând armtura
longitudinal intermediar a stâlpului (situat între barele de la col
uri), va fi cel puin:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 105
Ash h jc / h jw
2
Asv t (5.31)
3
în care:
hjw distana interax între armturile de la partea superioar i cea inferioar a
grinzilor;
hjc distana interax între armturile marginale ale stâlpilor
(6) Armtura orizontal a nodului nu va fi mai mic decât armtura transversal
îndesit din zonele critice ale stâlpului. (0)
unde
lw lungimea sec
iunii orizontale a peretelui
Hw înl
imea peretelui
hs înlimea liber a etajului
n numrul de niveluri deasupra bazei, definite ca nivelul superior al fundaiei sau
al infrastructurii
(3) Înlimea zonei comprimate în seciunile pereilor nu va fi, de regul, mai
mare decât:
xu d 0,1: 2l w (5.34)
în care xu este înl
imea zonei comprimate a peretelui.
106 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
NE lcr
MRd
lw
lc
bf
xu
>y lc=xu(1- cu2/ cu2,c)
u cu2,c
cu2
Figura 5.4. Lungimea minim pe care trebuie s se prevad msuri de confinare, lc, stabilit
prin calcul
bw 2bw
Figura 5.5. Valori limit inferioare ale lungimii minime pe care trebuie s se prevad msuri
de confinare
(5) Verificarea explicit a capacitii de ductilitate conform prevederilor din CR 2-
1-1.1.
(6) Lungimea minim pe care este necesar s se prevad msuri de confinare,
msurat de la extremitatea comprimat a seciunii, este lc = xu(1 – cu2/cu2,c) i cel
puin 0,15lw sau 1,50bw. Pe vertical, armtura de confinare se prevede pe o lungime
egal cu înlimea zonei critice (vezi Figura 5.4 i Figura 5.5).
1
(7) La marginile seciunilor pereilor, pe o lungime egal cu lw , se prevede o
10
armtur vertical de tip stâlp. La pereii prevzui cu tlpi, aceast armare se prevede
pe o distan egal cu cel puin 2bw.
Coeficientul armturilor logitudinale din zonele de margine nu va fi mai mic de 0,005.
Fiecare armtur vertical în aceste zone va fi fixat în colurile unor etrieri sau agrafe.
(8) În zonele critice se vor lua msuri pentru evitarea pierderii stabilitii laterale.
În cazurile curente, acest cerin se realizeaz prevzând o grosime a peretelui la
capetele seciunii orizontale care nu are bulbi sau tlpi de minim hs /10.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 107
5.4.2.1. Grinzi
(1) Se aplic 5.3.2.1 cu excepia prevederii de la ultimul alineat (3). (0)
5.4.2.2. Stâlpi
(1) Se aplic 5.3.2.2. (0)
5.4.3.1. Generaliti
(1) Se aplic 5.3.3.1. (0)
5.4.3.2. Grinzi
(1) Se aplic 5.3.3.2., cu J Rd = 1,0 în relaia (5.9). (0)
5.4.3.3. Stâlpi
(1) Se aplic 5.3.3.3, cu J Rd = 1,0 în relaia (5.10). (0)
5.4.4.1. Grinzi
5.4.4.2. Stâlpi
5.7.1. Generaliti
(1) La proiectarea zonelor de ancorare i a celor de înndire ale armturilor se
aplic prevederile SR EN 1992-1-1, capitolul 8, împreun cu prevederile suplimentare
date în prezenta seciune.
(2) Ancorarea armturilor se va realiza în afara zonelor critice. De regul, i
înndirea armturilor se recomand s se realizeze în afara zonelor critice.
(3) În afara zonelor critice, lungimile de ancorare i cele de înndire ale
armturilor se calculeaz pe baza prevederilor capitolului 8 din SR EN 1992-1-1.
(4) Ancorarea armturilor din zonele critice ale grinzilor i stâlpilor din structurile
proiectate pentru DCH se msoar de la o seciune situat la 5dbL de la faa elementului
în care se realizeaz ancorarea, în interiorul acestuia (Figura 5.6). Lungimile de
ancorare vor fi cu 20% mai mari decat cele determinate conform SR EN 1992-1-1.
(5) Armturile transversale, etrieri i agrafe, din grinzi, stâlpi i perei vor fi
prevzute cu cârlige cu lungimea 10 dbw îndoite la un unghi de 135°.(0)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 113
5dbL
5dbL
1,2lbd 1,2lbd
Figura 5.6. Ancorarea armturilor din zonele critice ale grinzilor i stâlpilor (clasa DCH)
5.7.2.1. Grinzi
(1) În situaia în care zona critic sub momente pozitive se formeaz la faa
nodului, armturile de la partea inferioar se ancoreaz în nod, la interiorul carcasei de
armturi a stâlpilor, sau se întrerup în deschiderea vecin, dincolo de marginile zonei
critice, într-o zon cu valori mici ale eforturilor de proiectare.
MRd(+)
MRd(+)
Figura 5.7. Ancorarea armturilor de la partea inferioar în situa ia în care zona critic se
formeaz la fa a nodului sub ac iunea momentelor pozitive
(2) Diametrul armturilor longitudinale care trec prin nodurile grind – stâlp se
limiteaz superior prin condiiile: (0)
- - în cazul nodurilor centrale
1 0,8Q d f ctm
d bL d 10 hc (5.46)
1 0,75 As 2 As1 f yd
- - în cazul nodurilor de capt (marginale)
f ctm
d bL d 101 0,8Q d hc (5.47)
f yd
în care:
hc dimensiunea laturii stâlpului paralel cu barele
As2, As1 aria de armtur comprimat i, respectiv, întins din grinzi care traverseaz
nodul
fctm valoarea medie a rezistenei la întindere a betonului
fyd valoarea medie a limitei de curgere a oelului
114 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
5.7.2.2. Stâlpi
(1) Dac în situaia de proiectare seismic fora axial în stâlp este de întindere,
lungimea de ancoraj stabilit conform SR EN 1992-1-1 se mrete cu 50%.(0)
în care
As' As proporia armturilor care se înndesc în seciune
lbd lungimea de ancorare de baz calculat conform SR EN 1992-1-1
(5) Distana s dintre armturile transversale în zone de suprapunere va fi cel mult
min {h/4; 100 mm}, unde h este dimensiunea minim a seciunii transversale.
(6) Aria Ast a seciunii unei ramuri a armturii transversale în zona de înndire va
fi cel puin: (0)
dbL f yd
Ast s (5.49)
50 f ywd
unde fyd i fywd sunt valorile de proiectare ale rezistenei la curgere a armturilor
longitudinale i transversale.
(7) În condiiile alineatului 5.8.1(3), zona critic situat sub capul pilotului va avea
lungimea 3d. În plus, verificarea la fora tietoare a pilotului este cel puin cea care
rezult din aplicarea prevederilor 4.6.2.5(3), (4) i (5).
(8) Piloii solicitai la întindere trebuie prevzui cu o ancorare adecvat în capul
pilotului pentru a asigura rezistena la smulgerea din teren sau rezistena la întindere a
armturii pilotului, care este mai mic. (0)
Figura 5.9. Condiii de comportare de tip stâlp scurt sau de tip grind scurt
6
6. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DIN OEL
6.1. Generaliti
(6) Pentru structurile proiectate conform conceptului (b) din elemente cu seciuni
de clas 4 valoarea de referin a factorului de comportare q se limiteaz la valoarea
1,0. (0)
Elementele structurale realizate din seciuni se clas 4 se verific conform
SR EN 1993-1-3, respectiv SR EN 1993-1-5. Dac valoarea tensiunii din seciune,
rezultat din solicitarea de calcul, este mai mare sau egal cu tensiunea critic,
verificarea se face folosind caracteristicile geometrice ale seciunii eficace. Dac
valoarea tensiunii din seciune este mai mic decât tensiunea critic, verificarea se face
folosind caracteristicile elastice ale seciunii.
6.1.3. Verificarea siguranei
(1) Pentru verificarea la starea limit ultim, coeficientul parial pentru oel Js=JM
trebuie s in cont de posibilitatea degradrii de rezisten datorit solicitrii ciclice.
În lipsa unor date specifice, se pot adopta urmtoarele valori ale coeficienilor pariali
de siguran pentru verificarea la starea limit ultim în gruparea seismic de încrcri:
- pentru verificarea de rezisten a seciunii transversale: JM0=1,1
- pentru verificarea de stabilitate a barelor: JM1=1,1
- pentru verificarea rezistenei la rupere a seciunilor transversale întinse:
JM2=1,25
Coeficienii pariali de siguran JM2, JM3, JM4, JM5, JM6,ser i JM7 pentru rezistena
îmbinrilor se aplic conform SR EN 1993-1-8 i anexa sa naional.
(2) În verificrile ierarhiei capacitii prevzute în paragrafele 6.6-6.12, se ine
seama de posibilitatea ca limita de curgere efectiv a oelului s fie mai mare decât
limita de curgere nominal (fy), prin introducerea unui factor de suprarezisten a
limitei de curgere Jov. (0)
6.2. Condiii privind materialele
(2) Oelul folosite în elementele structurale cu rol disipativ vor avea raportul dintre
rezistena la rupere fu i limita de curgere fy de cel puin 1,20, iar alungirea la rupere de
cel puin 20%. O
elul trebuie s prezinte un palier de curgere distinct, cu alungire
specific la sfâritul palierului de curgere de cel puin 1,5%.
(3) Elementele din tabl de grosimi mai mari de 16 mm, solicitate la tensiuni de
întindere, perpendicular pe planul lor, se vor controla ultrasonic pe toat zona astfel
solicitat. Se vor efectua încercri la traciune pe direcie perpendicular pe suprafaa
pieselor din zona îmbinrilor rigide grind-stâlp solicitate la tensiuni de întindere
perpendicular pe planul lor (SR EN ISO 6892-1).
(4) Distribuia în structur a proprietilor materialelor, cum ar fi limita de curgere
i reziliena, trebuie s fie de aa natur, încât zonele disipative s se formeze acolo
unde s-a intenionat la proiectare.
(5) Cerina de la (4) poate fi considerat satisfcut dac limita de curgere real
fy,max a oelului din zona disipativ satisface urmtoarea expresie: fy,max Jovfy, unde
factorul de suprarezisten Jov este definit ca raportul dintre limita de curgere real,
fy,max i limita de curgere nominal, fy. Factorul de suprarezisten poate fi determinat
dup cum urmeaz:
(a) În lipsa unor date specifice proiectului, valorile factorului de suprarezisten ov pot
fi considerate egale cu: ov = 1,40 pentru S235; ov = 1,30 pentru S275; ov = 1,25
pentru S355.
(b) În cazul în care productorul de oel garanteaz valoarea superioar a limitei de
curgere a oelului (fy,max), factorul de suprarezisten poate fi determinat din
expresia Jov = fy,max / fy.
(c) În cazul în care se fac msurtori ale proprietilor mecanice pe oelul folosit la
realizarea structurii, factorul de suprarezisten poate fi determinat din expresia
Jov = fy,max / fy. ( )
(6) Pentru zonele i barele disipative, valoarea limitei de curgere fy,max care nu
poate fi depit de materialul folosit efectiv la realizarea structurii, trebuie specificat
i notat în planurile de execuie.
(7) Îmbinrile cu uruburi ale structurilor rezistente la seism se vor proiecta cu
uruburi de înalt rezisten grupele 8.8 i 10.9.
(8) uruburile de ancoraj ale stâlpilor în fundaii vor fi realizate din oeluri din
grupele de calitate 4.6, 5.6, 5.8 i 6.8. În cazul solicitrilor foarte mari, care ar conduce
la rezolvri constructive complicate ale bazelor stâlpilor, se accept utilizarea
uruburilor cu caracteristici fizico-mecanice ale grupei de calitate 8.8. (din oel slab
aliat cu tratament termic de normalizare).
(9) Tenacitatea oelului i a sudurilor trebuie s satisfac cerinele pentru aciunea
seismic la valoarea cvasi-permanent a temperaturii de exploatare (vezi SR EN 1993-
1-10). (0)
Grosimea maxim a pereilor elementelor în funcie de marca oelului, valoarea KV a
energiei de rupere (în J), temperatura minim de referin TEd (pentru o perioad de
revenire de 50 ani) în elementele întinse sau încovoiate este dat în Tabelul 6.2.
Energia de rupere KV a oelului i a îmbinrilor sudate va fi cel puin 27J la
temperatura minim de referin considerat în gruparea de încrcri care include
aciunea seismic. Aceste valori vor fi înscrise în planurile de execuie.
122 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Calitatea
(SR EN 10025-
1, SR EN la T Jmin 10 0 -10 -20 -30 -40 -50
10025-2, SR EN [°C]
10210-1)
JR 20 27 60 50 40 35 30 25 20
S235 J0 0 27 90 75 60 50 40 35 30
J2 -20 27 125 105 90 75 60 50 40
JR 20 27 55 45 35 30 25 20 15
J0 0 27 75 65 55 45 35 30 25
S275 J2 -20 27 110 95 75 65 55 45 35
M,N -20 40 135 110 95 75 65 55 45
ML,NL -50 27 185 160 135 110 95 75 65
JR 20 27 40 35 25 20 15 15 10
J0 0 27 60 50 40 35 25 20 15
S355 J2 -20 27 90 75 60 50 40 35 25
K2,M,N -20 40 110 90 75 60 50 40 35
ML,NL -50 27 155 130 110 90 75 60 50
(1) Construciile din oel vor fi încadrate în unul din urmtoarele tipuri structurale
în funcie de comportarea structurii de rezisten sub aciunea seismic (vezi Tabelul
6.3): (0)
(a) Cadre necontravântuite. Forele orizontale sunt preluate în principal prin
încovoiere. La aceste structuri, zonele disipative sunt situate la capetele grinzilor în
vecintatea îmbinrii grind-stâlp, iar energia este disipat prin încovoiere ciclic.
Zonele disipative pot fi situate i în stâlpi:
- la baza stâlpilor;
- la partea superioar a stâlpilor de la ultimul etaj al cldirilor multietajate;
- la partea superioar i la baza stâlpilor la cldirile cu un singur nivel la care
NEd în stâlpi satisface condiia NEd/Npl,Rd < 0,3. (NEd – efortul axial de
proiectare rezultat din gruparea de încrcri care include aciunea seismic;
Npl,Rd – rezisten
a plastic de proiectare a sec
iunii la efort axial).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 123
Du
5
Du Du D1 4
1,1 1,0
D1 D1
- Structuri etajate
Du Du
1,2 1,3
D1 D1
Du
5
D1 4
4 4
2,5 2
Du
5 4
D1
Du Du
1 1,1
D1 D1 Du
2 2
D1
vezi cap. 5
126 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Du
4 4
D1
Du
Cadre duale (cadre necontravântuite asociate cu cadre contravântuite în V) 1,2
D1
Du
2,5 2
D1
Du
5 4
D1
Du
g) Cadre cu contravântuiri cu flambaj împiedicat 1,2
D1
Du
5 4
D1
6.5.1. Generaliti
(1) Criteriile de proiectare date la 6.5.2 se aplic zonelor sau barelor structurilor
proiectate conform conceptului de comportare disipativ a structurii la aciunea
seismic.
(2) Criteriile de proiectare date la 6.5.2 se consider satisfcute dac sunt
respectate regulile date la 6.5.3 y 6.5.5. (0)
(1) Cerinele de ductilitate pentru elemente întinse sunt date în SR EN 1993-1-1. (0)
6.6.2. Grinzi
N Ed
d 0 ,15 (6.3)
N pl ,Rd
VEd
d 0 ,5 (6.4)
Vpl ,Rd
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 131
unde:
VEd=VEd,G+ VEd,M (6.5)
NEd, MEd, VEd sunt eforturile de proiectare, respectiv fora axial, moment încovoietor
i fora tietoare, din gruparea de încrcri care include aciunea seismic;
Npl,Rd, Mpl,Rd, Vpl,Rd sunt rezisten
ele plastice de proiectare ale seciunii;
VEd,G fora tietoare din aciunile neseismice coninute în gruparea de încrcri care
include aciunea seismic;
VEd,M fora tietoare rezultat din aplicarea momentelor plastice Mpl,Rd,A i Mpl,Rd,B cu
semne opuse la cele dou capete A i B ale grinzii;
VEd,M= (Mpl,Rd,A+Mpl,Rd,B) / L; unde L este deschiderea grinzii.
(3) Pentru seciuni de clas 3, în relaia (6.2) se va înlocui Mpl,Rd cu Mel,Rd (vezi
SR EN 1993-1-1:2006).
(4) Pentru dirijarea articulaiilor plastice în grind, se poate reduce limea tlpilor
în vecintatea îmbinrii grind-stâlp (vezi Anexa F). Seciunea redus se va verifica la
starea limit ultim la eforturile de proiectare din gruparea de încrcri care include
aciunea seismic.
(5) La capetele zonelor potenial plastice ambele tlpi ale grinzilor vor fi rezemate
lateral direct sau indirect. Suplimentar, reazemele laterale vor fi amplasate în zonele
unde se aplic forele concentrate i în alte locuri unde calculul structurii indic
posibilitatea apariiei unei articulaii plastice.
(6) Reazemele laterale adiacente zonelor potenial plastice vor fi proiectate s
preia o for lateral egal cu 0,06ov fy tf b. Celelalte reazeme laterale vor fi calculate
pentru o for egal cu 0,02ovfytf b. (0)
6.6.3. Stâlpi
(1) Stâlpii se vor verifica considerând cea mai defavorabil combinaie de eforturi.
Pentru verificrile de rezisten i stabilitate se va utiliza SR EN 1993-1-1 ca
document normativ de referin. Eforturile de calcul în situaia seismic de proiectare
se determin cu relaiile:
NEd= NEd,G+ :T NEd,E
în care:
NEd,G, MEd,G, VEd,G sunt eforturile de proiectare, respectiv fora axial, moment
încovoietor i fora tietoare, din aciunile neseismice coninute în gruparea de
încrcri care include aciunea seismic.
NEd,E, MEd,E, VEd,E efortul axial, momentul încovoietor i fora tietoare în stâlp din
aciunea seismic de proiectare.
132 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
(2) Pentru fiecare grind a structurii, se calculeaz un singur raport :iM, la captul
grinzii unde momentul |MEd,i| are valoarea maxim. Diferen
a dintre valorile maxime i
minime ale raportului :iM (pe fiecare direc
ie a structurii) trebuie s fie mai mic de
25%.
Nota 1: În cazul în care nu se poate asigura o variaie sub 25% a raportului iM, mecanismul
plastic al structurii trebuie verificat printr-un calcul static neliniar sau dinamic neliniar.
Nota 2:. În mod practic valorile eforturilor NEd, MEd, VEd se obin din gruparea seismic de
încrcri, unde aciunea seismic se multiplic cu T.
(3) Fora tietoare din stâlp, VEd, rezultat din calculul structurii trebuie s
satisfac condiia
VEd
d 0 ,5 (6.7)
Vpl ,Rd
Vj Vi
Vj Vi
(5) Panourile de inim ale stâlpilor din zona îmbinrilor grind-stâlp (Figura 6.2)
trebuie s satisfac urmtoarea condiie:
Vwp ,Ed
d 1,0 (6.8)
Vwp ,Rd
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 133
în care:
Vwp,Ed valoarea forei tietoare în panou calculat în funcie de momentele plastice ale
zonelor disipative ale grinzilor adiacente, corectate prin proiectarea la fa
a
stâlpului ( M plcor,Rd )
M plcor,Rd ,i M plcor, Rd , j
Vwp , Ed (6.9)
hb t fb
tfb grosimea tlpii grinzii
hb înlimea total a seciunii grinzii (inim + tlpi)
Vwp,Rd rezistena de proiectare la for tietoare a panoului inimii stâlpului, determinat
conform SR EN 1993-1-8, paragraful 6.2.6.1.
(6) Când îmbinarea grind-stâlp se realizeaz prin sudarea direct de tlpile
stâlpului a tlpilor grinzilor sau a ecliselor prevzute pe tlpile grinzilor, se vor
prevedea rigidizri de continuitate pentru a transmite eforturile din tlpile grinzii la
inima sau inimile stâlpului. Aceste rigidizri vor avea grosimea cel puin egal cu
grosimea tlpii grinzii sau a eclisei de pe talpa grinzii.
(7) Prinderea rigidizrilor de continuitate de tlpile stâlpului se va face cu sudur
în adâncime cu ptrunderea complet sau cu suduri în relief pe ambele fee. Îmbinrile
sudate vor avea capacitatea de rezisten egal cu minimul dintre:
- capacitatea de rezisten a rigidizrilor de continuitate;
- efortul maxim din tlpile grinzii.
(8) Prinderile rigidizrilor de continuitate de inima stâlpului vor avea rezistena
capabil cel puin egal cu:
- rezistena capabil a rigidizrilor de continuitate;
- efortul efectiv care este transmis de rigidizare.
(9) În zona îmbinrii grind-stâlp, tlpile stâlpului vor fi legate lateral la nivelul
tlpii superioare a grinzilor. Fiecare rezemare lateral va fi proiectat la o for egal
cu 0,02 fy tf b (tf, b – dimensiunile tlpii grinzii).
(10) În planul cadrelor în care grinzile pot forma articulaii plastice, zvelteea
stâlpului se limiteaz la:
E E
0 ,7 S 0 ,7 O e ( Oe S ) (6.10)
fy fy
(11) În planul în care nu se pot forma articulaii plastice în grinzi, zvelteea stâlpului
se limiteaz la: (0)
E
1,3S 1,3O e (6.11)
fy
(1) Dac structura este proiectat s disipeze energia în grinzi, îmbinrile grinzilor
cu stâlpii trebuie s fie proiectate astfel încât s lucreze în domeniul elastic pe toat
134 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
0.5L 0.5L
Figura 6.3. Sgeta la mijlocul grinzii luat în considerare pentru calculul rotirii
(1) Îmbinrile de continuitate ale stâlpilor se vor amplasa la aproximativ 1/3 din
înlimea de etaj a stâlpului i se vor calcula în conformitate cu prevederile din SR EN
1993-1-8 ca document normativ de referin. (0)
A A
d 0 ,05 (6.13)
A A
în care A+ i A- sunt ariile proieciilor orizontale ale seciunilor transversale ale
diagonalelor întinse, când aciunea seismic orizontal are sensuri diferite (Figura 6.4).
D1 D2 D1 D2
+ A1 A2 -
A = A1 cos 1 A = A 2cos 2
1 2
Af y
O
N cr
unde
Ncr fora critic de flambaj
S 2 EI
N cr
L2cr
Lcr lungimea de flambaj
Limita de 1,3 este stabilit pentru a evita supraîncrcarea stâlpilor în stadiul
premergtor atingerii forei critice de flambaj (când atât diagonalele comprimate cat i
cele întinse sunt active).
La construciile cu pân la dou niveluri nu se aplic nici o limitare suplimentar
pentru O fa de cele date în SR EN 1993-1-1 ca document normativ de referin.
(2) La cadrele contravântuite cu diagonale care lucreaz la întindere dar nu sunt
dispuse în X (vezi Tabelul 6.3 i Figura 6.4), zvelteea O trebuie limitat la:
O d 2 ,0. ( O d 2,0 O e )
(3) La cadrele cu contravântuiri în V, zvelteea trebuie limitat la
O d 2 ,0 ( O d 2,0 O e )
(4) Rezisten
a plastic de proiectare a seciunii transversale a diagonalelor Npl,Rd
trebuie s îndeplineasc condiia: N pl ,Rd t N Ed .
(1) Stâlpii i grinzile se vor verifica considerând cea mai defavorabil combinaie
de eforturi. Pentru verificrile de rezisten i stabilitate se va utiliza SR EN 1993-1-1
ca document normativ de referin. Eforturile de calcul în situaia seismic de
proiectare se determin cu relaiile:
N Ed N Ed ,G :T N Ed , E
(6.14)
M Ed M Ed ,G :T M Ed , E
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 137
în care,
NEd,G, MEd,G efortul axial, respectiv momentul încovoietor, din stâlp sau grind din
aciunile neseismice coninute în gruparea de încrcri care include aciunea
seismic;
NEd,E, MEd,E efortul axial, respectiv moment încovoietor în grind sau stâlp, din
aciunile seismice de proiectare;
:T este valoarea suprarezistenei sistemului structural. Pentru cadrele cu
contravântuiri centrice, :T 1,1 J ov : N
(2) Diferen
a dintre valorile maxime i minime ale raportului :iN (pe fiecare
direc
ie a structurii) trebuie s fie mai mic de 25%.
Nota 1. În cazul în care nu se poate asigura o variaie sub 25% a raportului iN, mecanismul
plastic al structurii trebuie verificat printr-un calcul static neliniar sau dinamic neliniar.
Nota 2. În mod practic, valorile eforturilor NEd i MEd se obin din gruparea seismic de
încrcri, unde aciunea seismic se multiplic cu T.
(3) La cadre cu contravântuiri în V, grinzile trebuie proiectate pentru a prelua:
- toate aciunile neseismice, fr a se lua în considerare reazemul format de
diagonale (numai în cazul contravântuirilor în V inversat);
- eforturile produse de aciunea seismic aplicat grinzii de ctre contravântuiri
dup flambajul diagonalei comprimate. Aceste eforturi se calculeaz
considerând Npl,Rd pentru diagonala întins i 0,3Npl,Rd pentru diagonala
comprimat.
(4) La cadrele la care diagonalele nu se intersecteaz (Figura 6.4) se vor considera
eforturile de întindere sau compresiune din stâlpi corespunztoare eforturilor capabile
la flambaj ale diagonalelor.
(5) În seciunea de intersecie cu diagonalele, grinda va fi prevzut, atât la talpa
superioar cât i la talpa inferioar, cu legturi laterale capabile s preia fiecare o for
lateral egal cu 0,02b tf fy.
E
(6) Zvelteea stâlpilor în planul contravântuit, se limiteaz la 1,3S 1,3O e .
fy
(7) Îmbinrile de continuitate ale stâlpilor se vor face la aproximativ 1/3 din
înlimea de etaj a stâlpului i se vor calcula în conformitate cu prevederile
SR EN 1993-1-8. (0)
138 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
(1) Cadrele contravântuite excentric trebuie proiectate în aa fel încât barele
disipative, elemente special amplasate în structur, s fie capabile s disipeze energia
prin formarea de mecanisme plastice de încovoiere i/sau de forfecare.
(2) Structura va fi astfel proiectat încât s se obin o comportare de ansamblu
omogen, prin realizarea unor bare disipative cu caracteristici cât mai apropiate.
(3) Regulile date în continuare sunt menite s asigure c formarea articulaiilor
plastice (inclusiv efectele rezultate din consolidarea oelului în articulaiile plastice) va
avea loc în barele disipative, înainte de pierderea stabilitii generale sau apariia
articulaiilor plastice în alte elemente structurale (stâlpi, contravântuiri, grinzi
adiacente barelor disipative).
(4) Barele disipative pot fi orizontale sau verticale (vezi structurile din tabelul 6.3).
(0)
(1) Inima unei bare disipative trebuie s fie realizat dintr-un singur element (fr
plci de dublare) fr guri.
(2) Barele disipative sunt clasificate în 3 categorii în funcie de tipul mecanismului
plastic dezvoltat:
- bare disipative scurte, care disipeaz energia prin plasticizarea barei din for
tietoare (eforturi principale);
- bare disipative lungi, care disipeaz energia prin plasticizarea seciunii din
moment încovoietor;
- bare disipative intermediare, la care plasticizarea seciunii este produs de
moment încovoietor i for tietoare;
(3) Pentru seciunile dublu T, sunt folosii urmtorii parametri pentru a defini
eforturile capabile plastice (Figura 6.5):
f y bt f h t f
M pl ,link (6.15)
JM0
Vpl ,link
f / 3t h t
y w f
(6.16)
JM0
tf
hw
h
tw
b
Figura 6.5. Notaii pentru bara disipativ cu seciune dublu T
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 139
(4) Dac N Ed / N pl ,Rd d 0 ,15 la ambele capete ale barei disipative vor fi
satisfcute condiiile:
VEd d V pl ,link (6.17)
M Ed d M pl ,link (6.18)
în care,
NEd, MEd, VEd sunt eforturile de proiectare (fora axial, momentul încovoietor i fora
tietoare), la ambele capete ale barei disipative.
(5) Dac NEd /Npl,Rd > 0,15, în relaiile (6.17) i (6.18) trebuie folosite urmtoarele
valori reduse Vpl,link,r i Mpl,link,r în locul valorilor Vpl,link i Mpl,link:
>
Vpl,link,r =Vpl,link 1 N Ed / N pl ,Rd @
2 0 ,5
(6.19)
(6) Dac NEd /Npl,Rd 0,15 lungimea barei disipative e, trebuie s satisfac relaia
(6.21) dac R < 0,3 i relaia (6.22) dac R 0,3:
e 1,6 Mpl,link. / Vpl,link (6.21)
dac e > 3,0 Mpl,link / Vpl,link - bara disipativ este lung (6.24)
dac 1,6 Mpl,link / Vpl,link e 3,0 Mpl,link / Vpl,link - bara
(6.25)
disipativ este intermediar
(8) Când se formeaz o singur articulaie plastic la unul din capetele barei
disipative (Figura 6.6, b), lungimile e care definesc tipurile de bare disipative cu
seciune dublu T sunt:
e < 0,8 (1 + D ) Mpl,link / Vpl,link - bare disipative scurte (6.26)
în care,
M Ed , A
D 1,0
M Ed ,B
M Ed ,A M Ed ,B
MEd,A i MEd,B sunt momentele încovoietoare la capetele barei disipative produse de
aciunea seismic
Tp
e
Tp
a) b)
Figura 6.6. Configuraii de cadre contravântuite excentric cu (a) momente egale la capetele
barei disipative sau (b) momente inegale la capetele barei disipative.
(9) Unghiul de rotire inelastic al barei disipative p (definit în Figura 6.7), format
între bara disipativ i elementul din afara acesteia, rezultat în urma unui calcul
neliniar, se va limita la:
- p 0,08 radiani pentru barele disipative scurte;
- p 0,02 radiani pentru barele disipative lungi;
- p va avea o valoare determinat prin interpolare liniar între valorile de mai
sus, pentru barele disipative intermediare.
(10) La capetele barei disipative, în dreptul contravântuirii, se vor prevedea
rigidizri pe toat înlimea inimii pe ambele fee ale acesteia. Rigidizrile trebuie s
aib o lime însumat de cel puin (b – 2tw) i grosimea tst0,75tw, respectiv tst10 mm.
(11) Barele disipative trebuie prevzute cu rigidizri ale inimii, dup cum urmeaz
(vezi Anexa F.3):
(a) Barele disipative scurte trebuie s fie prevzute cu rigidizri intermediare
amplasate pe inim la distane a care trebuie s respecte condiiile:
- a (30 tw – hw/5) pentru T p = 0,08 rad
(b) Barele disipative lungi trebuie s fie prevzute cu rigidizri pe ambele fee ale
inimii, amplasate la distana de 1,5b de fiecare capt al barei disipative (rigidizri
ce delimiteaz zonele potenial plastice).
(c) Barele disipative intermediare, trebuie s fie prevzute cu rigidizri ale inimii care
s întruneasc cerinele de la a) i b) de mai sus.
(d) Nu sunt necesare rigidizri intermediare pe inima barelor disipative cu o lungime
mai mare de 5Mpl,link / Vpl,link.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 141
M Ed M Ed ,G :T M Ed , E (6.29)
VEd VEd ,G : TVEd , E
în care,
NEd,G, MEd,G, VEd,G sunt eforturile de proiectare, respectiv fora axial, moment
încovoietor i fora tietoare, din aciunile neseismice coninute în gruparea de
încrcri care include aciunea seismic;
NEd,E, MEd,E, VEd,E efortul axial, momentul încovoietor i fora tietoare în stâlp din
aciunea seismic de proiectare.
:T este valoarea suprarezistenei sistemului structural, unde:
- pentru cadrele contravântuite excentric cu bare disipative scurte;
:T 1,5 J ov :V
(2) Diferen
a dintre valorile maxime i minime ale raportului :i (pe fiecare
direc
ie a structurii) trebuie s fie mai mic de 25%.
Nota 1. În cazul în care nu se poate asigura o variaie sub 25% a raportului i, mecanismul
plastic al structurii trebuie verificat printr-un calcul static neliniar sau dinamic neliniar.
Nota 2. În mod practic valorile eforturilor NEd, MEd i VEd se obin din gruparea seismic de
încrcri, unde aciunea seismic se multiplic cu T.
E
(3) Zvelteea stâlpilor, în planul contravântuiri, se limiteaz la 1,3S 1,3 O e .
fy
(1) Îmbinrile barelor disipative sau ale elementelor care conin bare disipative
trebuie proiectate luând în considerare rezerva de rezisten a seciunii T (vezi
6.8.3(1)) i sporul probabil al limitei de curgere a materialului exprimat prin ov (vezi
6.1.3). (0)
Ed t Ed ,G :T E d,E
în care,
E d ,G solicitarea îmbinrii produs de încrcrile neseismice din gruparea care
include aciunea seismic;
E d ,E solicitarea îmbinrii produs de ac
iunea seismic;
:T suprarezistena sistemului structural, conform 6.8.3(1).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 143
6.10. Reguli de proiectare pentru structurile din oel cu nuclee sau perei din
beton armat i pentru structuri duale
(1) Pentru verificarea elementelor din oel se vor respecta prevederile prezentului
capitol i se va utiliza SR EN 1993-1-1 ca document normativ de referin. Elementele
de beton vor fi proiectate conform capitolului 5.
(2) Elementele la care exist o interaciune între metal i beton, trebuie verificate
conform capitolului 7. (0)
6.10.2. Structuri duale
B-B A-A
Tub din oel
Mortar
Miez din oel
B A
B A
Pmax Tmax
E ;Z
Tmax A fy
unde:
Pmax - fora maxima de compresiune;
Tmax = ZJovfyA
Tmax - fora maxima de întindere;
Ty = JovfyA
Py
Pmax = EZJovfyA
(1) Miezul din oel trebuie calculat s reziste la fora axial dezvoltat în
contravântuire. Valoarea de calcul a rezistenei contravântuirii la efort axial de
întindere sau compresiune, NRd, se determin cu relaia urmtoare:
A f y
N Rd
JM0
unde:
A aria seciunii transversale a miezului din oel
fy limita de curgere nominal a oelului din miez.
JM0 coeficientul parial de siguran.
Not: în cazul în care se efectueaz încercri la traciune pe fiecare lot de material folosit la
fabricarea miezului contravântuirilor, valoarea nominal a limitei de curgere fy poate fi
înlocuit cu cea determinat din încercri, fy,max.
(2) Nu sunt permise îmbinri de continuitate pe lungimea miezului din oel.
(3) Oelul trebuie s satisfac cerinele minime referitoare la energia de rupere
(vezi tabelul 6.2).
(4) Contravântuirile împiedicate la flambaj trebuie proiectate, executate i
încercate experimental pentru a fi capabile s dezvolte deformaiile produse sub
aciunea seismic de calcul. Aceste deformaii corespund dublului deplasrii relative
de nivel de calcul la ULS, dar nu mai puin de 0.02 din înlimea de etaj. Sistemul de
prevenire a flambajului nu va flamba el însui pân la deformaii egale cu de dou ori
valoarea de calcul a deplasrii relative de nivel.
146 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
(1) Stâlpii i grinzile se vor verifica considerând cea mai defavorabil combinaie
de eforturi. Pentru verificrile de rezisten i stabilitate se va utiliza SR EN 1993-1-1
ca document normativ de referin. Eforturile de calcul în situaia seismic de
proiectare corespund atingerii rezistenei corectate la întindere i compresiune în
contravântuiri i se determin cu relaiile:
N Ed N Ed ,G :T N Ed , E
M Ed M Ed ,G :T M Ed , E (6.30)
VEd VEd ,G :T VEd , E
în care,
NEd,G, MEd,G, VEd,G sunt eforturile de proiectare, respectiv fora axial, moment
încovoietor i fora tietoare, din aciunile neseismice coninute în gruparea de
încrcri care include aciunea seismic;
NEd,E, MEd,E, VEd,E efortul axial, momentul încovoietor i fora tietoare în stâlp din
aciunea seismic de proiectare.
:T este valoarea suprarezistenei sistemului structural. Pentru cadrele cu
contravântuiri împiedicate la flambaj: :T E Z J ov : N
(2) Diferen
a dintre valorile maxime i minime ale raportului :iN (pe fiecare
direc
ie a structurii) trebuie s fie mai mic de 25%.
Nota 1: În cazul în care nu se poate asigura o variaie sub 25% a raportului :iN , mecanismul
plastic al structurii trebuie verificat printr-un calcul static neliniar sau dinamic neliniar.
Nota2: În mod practic, valorile eforturilor NEd, MEd i VEd se obin din gruparea seismic de
încrcri, unde aciunea seismic se multiplic cu :T .
(3) Îmbinrile de continuitate ale stâlpilor se vor face la aproximativ 1/3 din
înlimea de etaj a stâlpului i se vor calcula în conformitate cu prevederile
SR EN 1993-1-8 ca document normativ de referin. (0)
(1) Acolo unde contravântuirea se prinde de ambele elemente ale unei îmbinri
grind stâlp, îmbinarea poate fi articulat sau rigid i trebuie s îndeplineasc una din
urmtoarele condiii: (0)
(a) Atunci când se realizeaz articulat, îmbinarea trebuie s permit dezvoltarea unei
rotiri de 0,025 rad.
(b) Atunci când se realizeaz rigid, îmbinarea trebuie realizat ca i îmbinare
nedisipativ conform prevederilor de la 6.5.5.( )
(a) Desenele elaborate pentru execuie i montaj trebuie s indice detaliile îmbinrilor,
mrimea i calitatea uruburilor i sudurilor precum i marca oelului. Pe desene va
fi notat limita de curgere maxim admis a oelului fy,max ce poate s fie utilizat
de fabricant în zonele disipative;
(b) Trebuie controlat respectarea prevederilor din 6.2(1)-6.2(5);
(c) Controlul strângerii uruburilor i calitatea sudurilor trebuie s se realizeze în
conformitate cu prevederile normelor de la 6.1.1(4)
(d) În timpul execuiei, se va verifica dac limita de curgere a oelului folosit în barele
i zonele disipative este cea indicat în proiect. În mod excepional, se accept o
depire de maxim 10% a valorii fy,max înscris pe desene. ( )
(3) Atunci când una din condiiile de mai sus nu este satisfcut, trebuie elaborate
soluii de remediere a deficienelor pentru îndeplinirea cerinelor din prezentul cod i
asigurarea unui nivel corespunztor al siguranei structurii. (0)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 149
7
7. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR COMPOZITE
7.1. Generaliti
7.2. Materiale
7.2.1. Beton
(1) În structurile compozite se vor utiliza betoane de clas cel puin C20/25.
Prevederile din prezentul cod se aplic la clase de beton de pân la C40/50.
(2) Valorile de proiectare ale rezistenelor i deformaiilor specifice ale betonului
sunt date în SR EN 1992-1-1 ca document normativ de referin. (0)
Tabelul 7.2 Valori maxime ale factorilor de comportare pentru structuri compozite
Tipuri de structuri compozite Clasa de ductilitate
DCH DCM DCL
a) Cadre compozite fr contravântuiri i structuri 5u/l 4u/l 2
duale:
a1) Cadre cu un nivel u/l=1,1
a2) Cadre cu o deschidere i mai multe niveluri i perei cuplai u/l=1,2
a3) Cadre cu mai multe deschideri i niveluri u/l=1,3.
b) Cadre compozite contravântuite:
b1) cu contravântuiri centrice 4 4 2
b2) cu contravântuiri excentrice u/l =1,2 5u/l 4 2
c) Structuri de tip pendul invers 2u/l 2 1,5
c1) Zone disipative la baza stâlpilor u/l =1,0
d) Structuri cu perei structurali compozii 4kwu/1 3kwu/l 1,5
d1) perei compozii cu zone de capt compozite i inima de beton armat,
u/l =1,1
d2) pereti compozii sau de beton armat cuplai cu grinzi de oel sau compozite
u/l =1,2
d3) perei compozii alctuii dintr-un panou de oel înglobat în betonul armat al
inimii peretelui, sudat de cadrul de înrmare de oel sau de beton armat cu armtur
rigid u/l =1,2
d4) perei de beton armat cu armatur rigid cu diagonale de oel înglobate în betonul
armat al inimii peretelui, cu bulbii i centurile armai cu armatur rigid
u/l=1,2
f) Structuri compozite sensibile la torsiune 3 2 1,5
kw este coeficientul de form al pereilor determinat cu relaiile 5.2 i 5.3 din capitolul 5.
(3) Conectorii dintre plac (compozit sau de beton armat) i grinzile de oel se
vor verifica la aciunea combinat a încrcrilor gravitaionale i seismice. Relaiile
pentru calcul conectorilor sunt date în SR EN 1994-1-1. (0)
(3) În cazul grinzilor compozite, se pot considera dou rigiditi la încovoiere: EaI1
pentru zona de moment pozitiv cu luarea în considerare a limii efective de plac în
zon comprimat i Ea I2 pentru zona de moment negativ cu considerarea armturii din
limea efectiv de plac întins.(pentru beff vezi tabelul 7.5), unde I1 i I2 sunt
momentele de inerie ale seciunilor echivalente de oel în zona de moment pozitiv i
respectiv negativ.
(4) Se poate realiza un calcul simplificat al rigiditii grinzii considerând pentru
întreaga grind compozit un moment de inerie echivalent constant egal cu:
Ieq=0,6I1+0,4I2 (7.1)
(5) Pentru stâlpii compozii, rigiditatea echivalent se va calcula cu relaia:
(EI)c=0,9(EIa+ 0,5EcmIc+Es Is ) (7.2)
Ia , Ic , Is, sunt momentele de inerie ale seciunilor de armtur, de beton i respectiv
de oel rigid.
(6) Relaiile de calcul ale eforturilor de proiectare pentru impunerea mecanismului
de disipare în cazul cadrelor compozite sunt cele date la 5.3.3 i în capitolul 6. (0)
unde:
c/tf reprezint raportul dintre limea aripii tlpii i grosimea ei,
d/tw raportul dintre înlimea i grosimea inimii seciunii din oel,
d/t raportul între dimensiunea exterioar maxim i grosimea peretelui evii,
fy valoarea caracteristic a limitei de curgere a oelului (în N/mm2).
Tabelul 7.4 Valori maxime ale înlimii relative a zonei comprimate de beton x/hb
pentru asigurarea ductilitii grinzilor din oel compozite cu plac de beton armat
Clasa de q fy (x/hb)max
ductilitate
DCH q4 355 0,20
DCH q4 235 0,27
DCM 1,5 <q<4 355 0,27
DCM 1,5 <q<4 235 0,36
unde:
hb înlimea total a grinzii compozite
fy valoarea caracteristic a limitei de curgere a oelului armturii.
beff
be1 be2
hb
b1 b1 b2
Tabelul 7.5 Limea efectiv parial a plcii grinzilor compozite în zona nodurilor be
be Condiii de alctuire din zona be pentru calculul be pentru
nodului grind- stâlp momentul capabil calculul
MRd(plastic) rigiditii
EI(elastic)
A.Stâlp Exist sau nu grind transversal Pentru M- : 0,1l
interior cu armtur suplimentar AT i AS
Pentru M+ : 0,075l
B1. Exist o grind marginal Pentru M- : 0,1l
Stâlp transversal rezemat pe stâlp în Pentru M- :
Pentru M+ : 0,075l
exterior care se ancoreaz armturile 0.05 l
longitudinale ,cu conexiune total
cu placa i armturi suplimentare
în plac AT i AS, Pentru M+:
B2. Exist o fâie de plac în consol Pentru M- : 0,1l 0,0375 l
Stâlp fa de stâlp în care armturile
Pentru M+:bc/2+0,7hc/2
longitudinale se ancoreaz cu
exterior sau hc/2+0,7bc/2
bucle i armturi suplimentare
A - Nod interior
B - Nod exterior
C - Grind compozit
D - Grind marginal compozit
E - Fâie de plac în consol fa de stâlp
F – Conectori
G - Dispozitive suplimentare sudate de stâlp pentru preluarea compresiunilor din plac
Figura 7.2. Dispunerea barelor suplimentare As, AT i situaii de calcul ale limii efective
de plac
(3) Pentru verificarea la fort tietoare a grinzilor, fora tietoare de proiectare VEd
se va distribui între seciunea de beton armat VEd,c i oel VEd,a în raport cu valorile
momentelor de proiectare capabile ale acestor componente. MRd,c i oel MRd,a.
Relaiile pentru calculul valorilor de proiectare ale eforturilor capabile Mpl,Rd, ale
grinzilor compozite sunt date în SR EN 1994-1-1.
VRd,c i VRd,a se vor calcula în conformitate cu prevederile capitolelor 5 i 6.
Verificarea la for tietoare se va realiza cu relaiile:
VRd,a /Vpl,Rd,a 0,5
(7.7)
VEd,c/Vpl,Rd,c 1
7.6.6. Stâlpi compozii din beton armat cu armtur rigid ( cu seciunea din
oel total înglobat în beton )
(1) Pentru stâlpii compozii se vor determina eforturile de proiectare cu relaiile
prevzute în articolul 5.3.3.3. Aceste eforturi vor respecta urmtoarele condiii:
MEd /Mpl,Rd 1,0 (7.8)
unde:
hc înlimea seciunii stâlpului compozit
lcl lungimea liber a stâlpului.
Dac lcl / hc <3, întreaga lungime a stâlpului se consider critic.
(6) În zonele disipative ale stâlpilor compozii, dac relaia (7.9) nu este
îndeplinit, pentru a asigura o capacitate de rotire plastic suficient, se va respecta
condiia:
bc
DZwd t 30PMQ d H sy ,d 0,0035 (7.13)
b0
unde,
valoarea necesar a factorului ductilitii de curbur
PM 2q 1 , dac T1 0,7Tc
(7.14)
PM 2cq 1 , dac T1 < 0,7Tc
c coeficientul de amplificare a deplasrilor definit conform prevederilor
Anexei E.
T1 perioada proprie fundamental de vibraie a cldirii
Tc perioada de control (col) a spectrului de rspuns
q factorul de comportare al structurii
d fora axial de proiectare normalizat
d = NEd / Npl,Rd = NEd / (Aa fyd,a +Ac fcd + As fyd,s ) (7.15)
sy,d valoarea de proiectare a deformaiei la iniierea curgerii oelului
bc, b0 limea seciunii transversale de beton, respectiv limea miezului de beton
confinat, msurate între axele etrierilor marginali
wd factorul (coeficientul) de armare volumetric al armturii transversale de
confinare din zona critic
volumul etrierilor si agrafelor f yd
Z wd (7.16)
volumul nucleului de beton f cd
Pentru o seciune dreptunghiular de beton, relaia (7.16) devine.
nb Ast b0 nh Ast h0 f yd
Z wd (7.17)
b0 h0 s f cd
162 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
§ s ·§ s ·
Ds ¨¨1 ¸¸¨¨1 ¸¸ (7.20)
© 2b0 ¹© 2h0 ¹
- - pentru seciuni transversale circulare, armate cu etrieri circulari , D n 1 i:
2
§ s ·
Ds ¨¨1 ¸¸ (7.21)
© 2 D0 ¹
§ s ·
Ds ¨¨1 ¸¸ (7.22)
© 2 D0 ¹
unde:
n numrul barelor longitudinale fixate lateral de etrieri i agrafe
bi distana între barele longitudinale succesive fixate lateral
s distana între etrieri
D0 diametrul interior al spirei sau etrierului circular
unde:
bf , t f limea i grosimea tlpii ,
fydf, fydw valorile de proiectare ale rezistenei la curgere a oelului tlpii i
respectiv a armturii transversale.
(11) În zonele disipative (critice) distana între dou bare longitudinale consecutive
legate la col de etrieri sau cu agrafe nu va depi 200mm pentru clasa de ductilitate
DCM i 150mm pentru clasa de ductilitate DCH.
(12) Prevederile constructive privind ancorajul i înndirea armturilor stâlpilor
compozii vor fi aceleai cu cele date în capitolul 5 pentru stâlpii de beton armat.
(13) Acoperirea cu beton a armturii rigide va fi de minim 75 mm pentru elemente
de clasa DCM i 100 mm pentru elemente din clasa DCH. (0)
7.6.8. Elemente compozite cu seciunea din oel parial înglobat în beton armat
(1) În zonele disipative ale elementelor compozite cu seciunea de oel parial
înglobat în beton, distanele s între armturile transversale vor satisface condiiile
date la 7.6.6 i SR EN 1994-1-1, paragraful 6.7.
164 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Tip 1 Perei compozii de beton armat cu Tip 2 Perei compozii sau de beton armat
armatur rigid în zonele de capat cuplai cu grinzi compozite sau de oel
8
8. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DE ZIDRIE
8.1. Generaliti
(1) Prevederile din prezentul capitol sunt indicate la capitolul 1.5 i se aplic
împreun cu prevederile reglementrilor tehnice în vigoare referitoare la: (0)
- aciuni în construcii, clasificarea i gruparea încrcrilor;
- calculul, alctuirea i execuia construciilor de beton, beton armat, oel i
lemn;
- calculul, alctuirea i execuia structurilor din zidrie;
- calculul, alctuirea i execuia cldirilor pe terenuri de fundare dificile;
- cercetarea i calculul terenului de fundare;
- materialele componente ale zidriei (elemente pentru zidrie, mortare).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 173
8.1.3. Definiii
(1) În acest capitol se folosesc definiiile generale din capitolul 1.2 din acest Cod.
(2) Situaiile de proiectare la care se face referire în acest Capitol sunt definite
conform Codului CR 0, dup cum urmeaz:
- Situaie persistent de proiectare: situaie de proiectare care este relevant pe
un interval de timp de acelai ordin cu durata vieii structurii.
- Situaie tranzitorie de proiectare: situaie de proiectare care este relevant pe
o durat de timp mai scurt decât durata proiectat a vieii structurii i care are
o probabilitate mare de a se produce;
- Situaie de proiectare seismic: situaie de proiectare excepional când
structura este expus unui eveniment seismic.
(3) Definiiile specifice lucrrilor din zidrie folosite în acest capitol sunt identice
cu cele din Codul CR 6, cu precizri suplimentare fa de acestea, când este cazul. (0)
8.1.4. Simboluri
valori mai mari sau egale cu cele minime date în tabelele 8.2 ÷ 8.5 necesare pentru
preluarea solicitrilor din gruparea seismic de încrcri stabilit conform Codului
CR 0 i prezentului Cod, astfel:
_
(1) Pentru executarea pereilor structurali din zidrie se vor folosi mortare pentru
zidrie pentru utilizare general (G) i mortare pentru rosturi subiri (T) definite
conform SR EN 998-2.
(2) Mortarul pentru zidrie pentru utilizare general (G), preparat la antier, va
putea fi folosit pentru executarea pereilor structurali din zidrie, dac respect toate
prevederile din reglementrile tehnice specifice privind execuia lucrrilor din zidrie,
aplicabile, în vigoare, numai pentru:
- Cldiri din clasele de importan III i IV, în toate zonele seismice;
- Cldiri din clasa de importan II în zonele seismice cu ag0,15g;
- Anexe gospodreti i construcii provizorii, în toate zonele seismice.
(3) Pentru pereii structurali executai cu elemente din BCA sau cu elemente din
argil ars cu feele de aezare prelucrate special, pot fi folosite i mortare pentru
rosturi subiri (T) în rosturi cu grosimi cuprinse între 0,5÷3,0 mm. Pentru armarea
acestor rosturi se vor folosi produse cu grosimi adecvate. (0)
(1) Pereii structurali din zidrie pentru care se folosesc elementele menionate la
8.2.1 vor fi realizai cu zidrie "esut", conform prevederilor reglementrilor tehnice
specifice aplicabile, în vigoare.
(2) Pentru pereii structurali ai tuturor cldirilor, din toate clasele de importan,
indiferent de valoarea acceleraiei terenului pentru proiectare ag la amplasament,
rosturile verticale i orizontale ale zidriei vor fi umplute complet cu mortar.
(3) În cazul utilizrii pentru pereii structurali a elementelor pentru zidrie aezate
pe locauri de mortar se vor folosi valorile de proiectare ale rezistenelor la
compresiune, la forfecare i la încovoiere pentru acest sistem de zidire, aplicabile în
condiiile specifice solicitrilor seismice, declarate de productor.
(4) Elementele pentru zidrie cu fee verticale de capt de tip "nut i feder/lamb i
uluc", produse în ar sau din import, nu vor fi folosite pentru realizarea pereilor
structurali din zidrie indiferent de numrul de niveluri peste seciunea de încastrare
(nniv) i de valoarea acceleraiei terenului pentru proiectare ag la amplasament. (0)
(1) Pentru pereii structurali din zidrie cu elemente din argil ars i din BCA
rezistena caracteristic la compresiune a zidriei perpendicular pe rosturile de aezare
(fk) va avea valorile minime date în tabelul 8.2 în funcie de:
- înlimea cldirii (numrul de niveluri peste seciunea de încastrare);
- acceleraia terenului pentru proiectare ag la amplasament
- clasa de importan-expunere a cldirii.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 177
Pentru cldirile din clasele de importan II i I, valorile minime din tabel se vor spori
cu 0,5 N/mm2, respectiv cu 1,0 N/mm2..
(2) Pentru pereii structurali cu elemente din argil ars i din BCA, rezistena
caracteristic la compresiune a zidriei paralel cu rosturile de aezare (fkh) va avea
valorile minime din tabelul 8.3.
Tabelul 8.3. Valori minime ale rezistenei caracteristice la compresiune fkh
(N/mm2) pentru pereii structurali ai cldirilor din clasele de importan III – IV
Numr niveluri Acceleraia terenului pentru proiectare ag
nniv 0,10g i 0,15g 0,20g i 0,25g 0,30g ÷0,40g
1 (P) 0,425 0,550 0,700
2 (P+1) 0,450 0,575 0,725
3 (P+2) 0,500 0,625 0,750
4 (P+3) 0,625 0,750 0,875
5 (P+4) 0,650 *** ***
*** Se aplic prevederile art.8.3.2.2. (7)
Pentru pereii structurali ai cldirilor din clasa de importan II valorile minime din
tabelul 8.3 se vor spori cu 15% iar pentru cldirile din clasa de importan I valorile
din tabel se vor spori cu 30%.
Pentru pereii structurali ai cldirilor din clasa de importan II valorile din tabelul 8.3
se vor spori cu 15% iar pentru cldirile din clasa de importan I valorile din tabel se
vor spori cu 30%.
Tabelul 8.5. Valori minime necesare ale rezistenelor caracteristice la încovoiere fxk1 i
fxk2 (în N/mm2) pentru pereii structurali ai cldirilor din clasele de importan III – IV
Acceleraia terenului pentru proiectare ag
Tipul elementelor ag 0,15g ag 0,20g
fxk1 fxk2 fxk1 fxk2
Argil ars - grupa 1,
pline sau cu 0,100 0,200 0,200 0,400
max. 25 % goluri
Argil ars-
grupa 2 i 2S cu 0,075 0,150 0,150 0,300
25 ÷55% goluri
BCA -grupa 1, pline 0,050 0,100 0,100 0,200
Pentru pereii structurali ai cldirilor din clasa de importan II valorile din tabelul 8.5
se vor spori cu 15% iar pentru cldirile din clasa de importan I valorile din tabel se
vor spori cu 30%.
8.2.5. Betoane
(b) pentru stratul median al pereilor din ZIA se va folosi mortar-beton (grout) cu
rezistena caracteristic la compresiune fmbk t 12 N/mm2 sau beton din clasa
tC12/15. ( )
Pentru betoanele curente valorile de proiectare ale rezistenelor se vor lua se vor lua
din tabelul 8.6.
Tabelul 8.6. Valorile de proiectare ale proprietile mecanice ale
betoanelor pentru elemente de confinare pentru toate clasele de importan
Valori de proiectare Înlime de Clasa betonului/grout-ului
2
(N/mm ) turnare C12/15 C16/20
Rezistena la întindere 150 cm 0,50 0,65
(M =1,50) < 150 cm 0,60 0,80
Rezistena la compresiune 150 cm 5,80 7,70
(M =1,35) < 150 cm 6,70 8,90
Rezistena la forfecare 150 cm 0,115 0,140
(M= 1,50) < 150 cm 0,135 0,165
Modulul de elasticitate Oricare 24000 27000
8.2.6. Armturi
(1) Armturile din oel pentru pereii din zidrie armat (ZC, ZC+AR i ZIA),
inclusiv pentru grinzile de cuplare, în cazul pereilor cu goluri, vor avea caracteristicile
mecanice de rezisten din tabelul 8.7. Limita de curgere a oelurilor pentru armarea
elementelor de confinare i a pereilor din ZIA va fi în toate cazurile Re(Rp0.2) d 400
MPa.
Tabelul 8.7. Proprietile mecanice minime ale oelurilor
pentru armarea elementelor de confinare i a ZIA
Limita de Rezistena
Tipul curgere de proiectare
oelului Re(Rp0.2) fyd
(N/mm2) (N/mm2)
Categoria de
340 300
rezisten 2
Categoria de
240 210
rezisten 1
(2) Oelurile din tabelul 8.7. vor fi din clasa de ductilitate B conform ST 009, cu
excepia oelurilor folosite în zonele seismice cu ag 0,25g pentru armarea elementelor
de confinare (centuri i stâlpiori), a riglelor de cuplare i pentru armarea zidriei în
rosturile de aezare la parterul cldirilor cu înlime P+2E unde se va folosi oel din
clasa de ductilitate C.
(3) Folosirea plaselor sudate pentru armarea stratului median al pereilor din
zidrie cu inim armat este permis numai în condiiile date în Codul CR 2-1-1.1
pentru structurile cu perei structurali din beton armat. (0)
180 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
(1) Zidria poate fi armat cu grile polimerice de înalt densitate i rezisten sau
cu polimeri armai cu fibre (FRP) printr-unul din urmtoarele procedee: (0)
(i) inseria produselor în rosturi;
(ii) inseria produselor în tencuial. ( )
(1) Din cauza capacitii sczute de a disipa energia seismic, datorit rezistenei
mici la întindere perpendicular pe rostul de aezare i la eforturi principale de întindere
i a ductilitii reduse, deficiene care favorizeaz ruperile fragile, se recomand ca
utilizarea structurilor cu perei structurali din zidrie nearmat (ZNA) s fie evitat.
(2) Structurile cu perei de zidrie nearmat (ZNA) cu elemente pentru zidrie
definite conform 8.2.1 vor fi folosite, în condiiile stabilite în tabelul 8.8, numai dac
sunt îndeplinite toate condiiile de mai jos:
(a) cldirea se încadreaz în categoria "cldiri regulate cu regularitate în plan i în
elevaie";
(b) cldirea se încadreaz în clasele de importan III sau IV;
(c) sistemul de aezare a pereilor este de tip "perei dei" (sistem fagure);
(d) înlimea nivelului hetaj d 3,00 m;
(e) sunt prevzute elemente verticale i orizontale pentru asigurarea integritii
structurale i conlucrrii spaiale ale pereilor conform (4)
(f) sunt respectate cerinele de alctuire a zidriei i planeelor din acest Cod;
(g) materialele folosite satisfac cerinele de la par.8.2 din acest Cod. ( )( )
(3) Utilizarea structurilor cu perei structurali din zidrie nearmat (ZNA) pentru
cldirile din clasele de importan I i II nu este permis, în toate zonele seismice
indiferent de numrul de niveluri peste seciunea de încastrare (nniv).
(4) Structurile cu perei structurali din zidrie nearmat cu nniv 2 ( P+1E) în
zonele seismice cu ag 0,25g indiferent de materialul i de caracteristicile geometrice
i mecanice ale elementelor pentru zidrie, vor fi prevzute cu stâlpiori i centuri de
beton armat, în poziiile indicate la 8.5.4.2.1.(1) pentru asigurarea integritii
ansamblului cldirii în stadiile avansate de solicitare sub efectul unor cutremure care
depesc acceleraia ag stabilit conform figurii 3.1 pentru amplasamentul respectiv.
Rezistena acestor elemente nu se va lua în considerare pentru calculul rezistenei de
proiectare a pereilor structurali i nici pentru verificarea siguranei ansamblului
structurii.
(5) Numrul maxim de niveluri peste seciunea de încastrare (nniv) pentru cldiri cu
perei structurali din zidrie nearmat (ZNA) i valoarea minim constructiv asociat
a densitii pereilor structurali – (p%), pe fiecare din direciile principale, în funcie de
acceleraia terenului pentru proiectare (ag), sunt date în tabelul 8.8.
182 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
(6) Valorile din tabelul 8.8 se refer la primul nivel peste seciunea de încastrare.
Pentru urmtoarele niveluri se accept reducerea densitii pereilor cu maximum 1%
pe nivel pstrând condiiile de regularitate în elevaie.
(7) În cazul cldirilor cu perei structurali din ZNA mansarda i/sau construciile
anexe (usctorii, spltorii, etc) - definite la 8.3.2.2.(5) , se consider "nivel" care se
include în numrul total admis conform tabelului 8.5. chiar dac sunt îndeplinite
condiiile speciale de alctuire constructiv de la 8.3.2.2. (4).
(8) Structurile cu perei structurali din zidrie nearmat (ZNA) cu elementele de
zidrie definite conform 8.2.1 pot fi folosite, în toate zonele seismice, fr verificarea
siguranei în situaia de proiectare seismic, pentru: (0)
- construcii cu un singur nivel peste seciunea de încastrare, cu funciunea de
anexe gospodreti care adpostesc bunuri de valoare redus i în care accesul
oamenilor este întâmpltor;
- construcii provizorii, cu durata de utilizare prevzut mai mic de trei ani
(construcii pentru organizare de antier, de exemplu).
(1) Structurile cu perei structurali din zidrie armat (ZC, ZC+AR, ZIA), pot fi
utilizate, în condiiile de calcul, de dimensionare i de alctuire constructiv precizate
în acest Cod, numai pentru cldiri cu numr de niveluri peste seciunea de încastrare
(nniv) i cu densitatea minim constructiv a pereilor structurali - interiori + exteriori
(p%), pe fiecare direcie principal, care se încadreaz în valorile din tabelul 8.9.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 183
(2) Densitatea pereilor structurali stabilit în tabelul 8.9 se refer la primul nivel
peste seciunea de încastrare. Pentru urmtoarele niveluri se accept reducerea
densitii pereilor cu maximum 1% pe nivel cu obligaia de pstrare a condiiilor de
regularitate în elevaie.
În cazul în care, prin aceast reducere, condiiile de regularitate nu mai sunt
satisfcute, calculul forei tietoare de baz se va face cu metoda de calcul modal
folosind, dup caz, modele de calcul plan sau spaial conform tabelului 4.1 din acest
Cod.
(3) În zonele seismice cu ag=0,15g i ag=0,20g cel puin 75% din fora tietoare de
baz, calculat conform 8.4.2., trebuie s fie preluat cu perei structurali din zidrie
confinat cu stâlpiori din beton armat la ambele extremiti sau cu perei structurali
din zidrie cu inim armat. În zonele seismice cu agı0,25g fora tietoare de baz
trebuie s fie preluat integral cu perei structurali confinai cu stâlpiori din beton
armat la ambele extremiti sau cu perei structurali din zidrie cu inim armat.
În ambele situaii, poziionarea, dimensiunile i armarea stâlpiorilor de beton armat
trebuie s respecte prevederile din acest Capitol.
(4) În cazul cldirilor cu perei structurali din zidrie armat (ZC, ZC+AR i ZIA)
cu mansard peste ultimul nivel curent, aceasta nu se include în numrul de niveluri
peste seciunea de încastrare maxim admis conform tabelului 8.9. numai dac sunt
îndeplinite urmtoarele condiii constructive:
(a) densitatea minim constructiv a pereilor din tabelul 8.9 se majoreaz cu 1,0%;
(b) pereii perimetrali din zidrie nu depesc înlimea medie de 1,25 m;
(c) pereii de compartimentare sunt de tip uor (gips-carton sau similar);
(d) arpanta din lemn este proiectat astfel încât s nu rezulte împingeri în pereii
perimetrali;
184 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
(1) Factorii de comportare "q" pentru structurile cu perei structurali din zidrie,
se vor lua din tabelul 8.10
E0a g
Fb J I ,e mOK cs G (8.7)
q
unde
0 = 2,50 ordonata maxim a spectrului elastic
= 0,88 factorul de reducere care ine seama de amortizarea zidriei
=8%
q factorul de comportare conform tabelului 8.10 sau, dup caz, conform 8.3.4.(5)
I,e factorul de importan
= 1,0 pentru cldirile P, P+1E i =0,85 pentru cldirile P+2E
m masa total a cldirii supus aciunii seismice
G = g×m greutatea total a cldirii
cs coeficientul seismic global
Relaia (8.7) ine seama de faptul c pentru cldirile curente din zidrie cu înlime
P+4E, perioada proprie a modului fundamental vibraie calculat cu relaia (B.3) din
Anexa B la acest Cod rezult T1<0,7s.
(1) Pentru cldirile curente cu perei structurali din zidrie, distribuia forei
tietoare de baz pe înlimea cldirii se va face cu relaia (4.5) din acest Cod,
admiând c forma proprie a modului fundamental este o linie dreapt. (0)
(1) Cldirile etajate cu perei structurali din zidrie trebuie s satisfac prevederile
generale de alctuire de ansamblu date la 4.4. i prevederile generale pentru situaia
persistent de proiectare i pentru situaia tranzitorie de proiectare date din Codul CR
6.
(2) Pentru asigurarea comportrii spaiale a structurilor cu perei din zidrie, în
proiect se vor prevedea msuri adecvate pentru realizarea unor legturi sigure, între: (0)
- pereii structurali de pe cele dou direcii principale;
- perei i planee.
192 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
8.5.2.1.1.Condiii generale
(1) Toi pereii din zidrie care îndeplinesc condiiile de la 8.1.1. (3) vor fi
considerai "perei structurali" i vor fi proiectai conform acestui capitol.
(2) Pereii din zidrie care nu îndeplinesc condiiile de la 8.1.1. (3) vor fi
considerai "perei nestructurali" i vor fi calculai i alctuii, pentru situaia
persistent de proiectare i situaia tranzitorie de proiectare conform prevederilor din
Codul CR 6 i pentru situaia seismic de proiectare conform prevederilor din capitolul
10 din acest Cod.
(3) Structurile construciilor etajate curente din zidrie, se clasific dup cum
urmeaz: (0)
- structuri cu perei structurali dei (sistem fagure);
- structuri cu perei structurali rari (sistem celular).
- structuri mixte (dual) la care pereii structurali conlucreaz cu cadre din
beton armat pentru preluarea forelor seismice
(3) Raportul U între ariile în plan ale golurilor de ui i ferestre i ariile plinurilor
de zidrie va fi limitat la valorile din tabelul 8.11. Pentru determinarea raportului se
iau în considerare numai elementele verticale cu continuitate pân la fundaii i care au
dimensiuni cel puin egale cu valorile minime date la (2).
Tabelul 8.11. Raportul U între ariile în plan ale golurilor de ui i ferestre
i ariile plinurilor de zidrie
Acceleraia ag 0,10g 0,15g 0,20g i 0,25g 0,30g÷ 0,40g
nnivd3 nnivd3
Perete Ud1,5 U d 1,25
Ud1,00 Ud0,80
exterior nniv=4,5 nniv=4
Ud1,25 U d 1,00
nnivd3 nnivd3
Perete Ud0,55 U d 0,45
Ud0,35 Ud 0,.25
interior nniv=4,5 nniv=4
U d 0,45 U d 0,35
8.5.2.2. Planee
(1) Fundaiile pereilor structurali din zidrie vor fi de tip "talp continu".
(2) Prin excepie de la (1), în zonele cu acceleraia seismic de proiectare agd0,15g,
în cazul unor încrcri verticale reduse (cldiri d P+1E+M), pentru cldiri din clasele
de importan III i IV, pe terenuri normale de fundare, cu presiunea convenional pe
teren pconv > 200 kPa, se pot prevedea i fundaii izolate din beton simplu, legate cu
grinzi din beton armat pe ambele direcii. (0)
8.5.3.2. Socluri
(1) În cazul construciilor fr subsol, soclul i fundaiile vor fi executate din beton
armat, cu excepia situaiilor prevzute la (2).
(2) În cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru construcii din
clasa de importan III, cu nniv d 3, în zonele seismice cu agd0,15g, precum i pentru
construcii din clasa de importan IV, în toate zonele seismice, soclul poate fi
executat din beton simplu dac rezultatele calculelor de dimensionare cu încrcrile
menionate la 8.5.3.(2) permit aceast soluie. (0)
(1) Pereii de subsol ai cldirilor cu perei structurali din zidrie se vor realiza din
beton armat cu excepia situaiilor prevzute la (2).
(2) În cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru construcii din
clasa de importan III, cu nnivd3, în zonele seismice cu agd0,15g, precum i pentru
construcii din clasa de importan IV, în toate zonele seismice, pereii de subsol pot fi
executai din beton simplu dac rezultatele calculelor de dimensionare cu încrcrile
menionate la 8.5.3.(2) permit aceast soluie.
(3) În zonele seismice cu agt0,25g se va evita slbirea semnificativ prin goluri a
pereilor de subsol, rezistena zonelor slbite va fi verificat prin calcul i, dac este
necesar, se vor adopta soluii de sporire a rezistenei acestora.
(4) Pentru cldirile cu perei dispui în sistem celular, în zonele cu agt0,25g, în
afara msurilor de la (3) se recomand sporirea rigiditii subsolului prin introducerea
unor perei suplimentari (realizarea unui subsol cu perei dei). (0)
(1) Planeul peste subsol va fi realizat din beton armat indiferent de zona seismic
a amplasamentului, de înlimea cldirii i de materialele din care este realizat zidria.
(0)
196 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
(5) În cazul cldirilor cu planee alctuite din elemente liniare (care descarc pe o
singur direcie), în toate zonele seismice i indiferent de tipul zidriei (ZNA, ZC sau
ZIA), se vor prevedea msuri constructive pentru ancorarea, la fiecare planeu, a
pereilor structurali exteriori dispui paralel cu elementele principale ale planeului.
Se recomand ca toi pereii structurali de pe contur s fie încrcai direct de planeu. (0)
-
(b) Poziionarea stâlpiorilor din beton armat la structuri din zidrie confinat
Figura 8.4. Poziionarea stâlpiorilor din beton armat la structuri din zidrie confinat
(2) În cazul cldirilor cu mansard sau cu pod necirculabil i cu arpant din lemn
se vor prevedea centuri la partea superioar a tuturor pereilor care depesc nivelul
ultimului planeu.
(3) Centurile prevzute conform (1) vor fi continue pe toat lungimea peretelui i
vor alctui contururi închise. Centurile de la nivelul planeelor curente i cele de la
acoperi nu vor fi întrerupte de goluri de ui i ferestre cu excepia situaiilor
menionate la (4).
(4) Continuitatea centurilor poate fi întrerupt numai în urmtoarele situaii:
(a) centura planeului curent, în dreptul casei scrii, cu condiia s se prevad:
(i) stâlpiori din beton armat la ambele margini ale golului;
(ii) o centur-buiandrug, la podestul intermediar, legat de cei doi stâlpiori;
()
(b) acoperirea lateral cu mortar a barelor din rosturi va fi stabilit pentru a asigura
protecia anticoroziv a barelor. ( )
(4) Armturile din rosturile orizontale vor fi ancorate în stâlpiori sau prelungite în
zidrie, dincolo de marginea opus a stâlpiorului, pentru a se realiza o lungime total
de ancoraj de cel putin 60. Barele se vor fasona fr cârlige.
(5) Înndirile barelor din rosturi se vor face prin suprapunere, fr cârlige, pe o
lungime de t60. Seciunile de înndire ale barelor vor fi decalate cu cel puin 1.00m;
într-o seciune se vor înndi cel mult 1/3 din barele peretelui. (0)
(1) Pereii de crmid din straturile marginale vor avea grosimea de minimum ½
crmid (minimum 115mm), vor fi executai cu zidria esut i vor avea rosturile
verticale complet umplute cu mortar. Nu se accept folosirea elementelor cu îmbinare
mecanic (nut i feder) pentru cele dou straturi de zidrie ale ZIA.
(2) Grosimea stratului median, de beton sau mortar-beton (grout), va fi 10cm.
(3) Armarea stratului median se va determina prin calcul.
(4) Pentru primul nivel al cldirilor cu nniv3, procentele de armare minime,
raportate la seciunea de beton a stratului median, vor respecta condiiile din tabelul
8.12. Diametrul minim al barelor va fi 8mm iar distana între bare va fi d 150mm.
(1) Pereii structurali vor fi proiectai pentru a avea, în toate seciunile, rezistenele
de proiectare la eforturi secionale (NRd, MRd, VRd) mai mari decât eforturile secionale
de proiectare (NEd, MEd, VEd) rezultate din încrcrile din gruparea seismic.
(2) Pentru proiectarea cldirilor cu structuri din zidrie, mecanismul de disipare a
energiei seismice va fi ales astfel încât s se asigure comportarea ductil a structurii în
funcie de valoarea acceleraiei terenului pentru proiectare (ag) din zona
amplasamentului.
(3) Pentru cldirile situate în zonele seismice cu ag0,25g este obligatorie
asigurarea mecanismului favorabil de disipare a energiei seismice la cutremure severe
care const în dirijarea tuturor zonelor de dezvoltare a deformaiilor inelastice în zona
de la baza montanilor (peste seciunea de "încastrare").
(4) Pentru cldirile situate în zonele seismice cu ag=0,15g i ag=0,20g, mecanismul
favorabil de disipare a energiei seismice descris la (3) poate fi asigurat numai pentru o
parte dintre pereii structurali care vor fi confinai cu stâlpiori de beton armat la
ambele extremiti - a se vedea 8.3.2.2. (3). Aceti perei vor fi considerai ca elemente
structurale principale -conform 4.4.2. din acest Cod.
(5) Pentru cldirile situate în zonele seismice cu acceleraia de proiectare ag=0,10g
respectarea msurilor constructive generale prevzute în Codul CR 6 i în prezentul
Cod asigur un rspuns seismic adecvat.
(6) Realizarea mecanismului favorabil de disipare a energiei seismice stabilit la (3)
se obine, în principal, prin urmtoarele msuri de proiectare conceptual (ierahizarea
capacitii de rezisten):
- momentele încovoietoare capabile în peretele structural vor fi superioare, în
toate seciunile, valorii momentului corespunztor plastificrii din seciunea de
încastrare;
- capacitatea de rezisten la for tietoare a pereilor structurali va fi
superioar, în toate seciunile, forei tietoare asociat capacitii de rezisten
la compresiune excentric;
(7) În zonele seismice cu ag0,30g, nu se vor proiecta cldiri pentru care, în cazul
cutremurului de proiectare, mecanismul de disipare a energiei implic formarea
articulaiilor plastice în montanii dintre golurile de ui/ferestre la parter. Aceste
elemente vor fi proiectate pentru a rmâne în domeniul elastic de comportare.
(8) În conformitate cu principiul ierarhizrii capacitii de rezisten, în starea
limit ultim, valoarea rezistenei de proiectare la for tietoare VRd a fiecrui perete
structural, trebuie s satisfac relaiile:
unde
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 205
(1) Pentru pereii structurali cu i fr goluri de ui sau ferestre, momentele
încovoietoare de proiectare date de fora seismic perpendicular pe planul peretelui
(MExd1 i MExd2) vor fi calculate conform Codului CR 6.
(2) Calculul rezistenelor de proiectare la încovoiere perpendicular pe planul
peretelui din zidrie (MRxd1 i MRxd2) se va face conform Codului CR 6. (0)
(1) Structurile din zidrie i trebuie s fie proiectate astfel ca valoarea deplasrii
relative de nivel dr determinat conform paragrafului 8.8 s nu depeasc deplasrile
relative de nivel admisibile stabilite conform art. 4.6.3.2. Cerina de rigiditate nu
trebuie s fie verificat prin calcul pentru cldirile cu perei dei. (0)
206 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
(1) Cerina de stabilitate lateral a pereilor structurali din zidrie este satisfcut
dac sunt respectate cerinele de alctuire pentru ansamblul construciei i cerinele
geometrice i de alctuire constructiv pentru fiecare perete în parte. (0)
(1) Calculul valorilor de proiectare ale rezistenelor pereilor structurali din zidrie
la:
- la for axial i încovoiere în planul peretelui,
- for tietoare,
- încovoiere perpendicular pe planul peretelui;
i
- calculul rezistenei planeelor,
- calculul deplasrilor laterale,
se vor face conform ipotezelor, modelelor i metodelor stabilite în Codul CR 6, cap.6.
(2) Rezistena de proiectare a pereilor structurali se va determina pentru: (0)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 207
(1) În cazul pereilor structurali din zidrie confinat care particip la preluarea
forei seismice, grinzile de cuplare din beton armat între montanii pereilor cu goluri
de ui/ferestre vor fi proiectate astfel încât sub efectul eforturilor din gruparea de
proiectare seismic: (0)
(a) Cedarea grinzii din încovoiere s precead:
(i) cedarea montantului prin compresiune excentric;
(ii) cedarea grinzii prin for tietoare. ( )
(b) Cedarea grinzii din for tietoare s precead cedarea reazemului grinzii
(montantului) prin zdrobirea local a zidriei sau prin cedarea la compresiune
excentric a stâlpiorului de la marginea golului (dac acesta exist). ( )
208 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
8.9.1. Generaliti
(1) Prin excepie de la prevederile art. 8.6 capitol cldirile cu perei structurali din
zidrie care satisfac condiiile constructive enunate în continuare pot fi proiectate fr
verificarea prin calcul a siguranei la efectele provenite din gruparea seismic de
încrcri. Aceste cldiri sunt denumite în continuare, cldiri simple din zidrie.
(2) Pentru aceste cldiri, sigurana elementelor structurale verticale, a planeelor, a
arpantelor i a fundaiilor va fi verificat prin calcul pentru toate celelalte grupri de
încrcri prevzute în Codul CR 0.
(3) Cldirile cu perei structurali din zidrie încadrate în clasele de importan III
i IV, sunt considerate "cldiri simple de zidrie" numai dac respect în totalitate:
- cerinele de la 8.9.2. ÷ 8.9.4;
- cerinele generale de alctuire i detaliere constructiv pentru tipurile
respective de zidrie (ZNA, ZC, ZIA), i cerinele referitoare la alctuirea i
dimensionarea prin calcul a infrastructurii i fundaiilor.
(4) Dac cel puin una din condiiile enunate în continuare la 8.9.2. ÷ 8.9.4. nu
este îndeplinit, sau dac proiectantul dorete folosirea materialelor care asigur
rezistenele minime prevzute în tabelele 8.2 ÷ 8.5 (valorile de baz, fr majorarea de
20% prevzut la 8.9.2.(2)), cerina de siguran va fi verificat prin calcul i pentru
aceast grupare de încrcri conform metodologiei generale care se aplic pentru
situaia seismic de proiectare. (0)
(1) Pentru executarea cldirilor simple din zidrie se vor folosi elementele pentru
zidrie i mortarele menionate la 8.2.
(2) Rezistenele la compresiune ale elementelor pentru zidrie i ale mortarelor vor
fi alese de proiectant astfel încât rezistena caracteristic la compresiune a zidriei,
perpendicular pe rosturile de aezare (fk) s aib cel puin valorile din tabelul 8.2
majorate cu 20%.(0)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 209
(1) Cldirile simple din zidrie trebuie s satisfac cerinele de regularitate în plan
i în elevaie din acest capitol i urmtoarele cerine suplimentare
(a) Planul trebuie s fie aproximativ dreptunghiular. Aria retragerilor de la forma
dreptunghiular trebuie s fie 15% din aria total a planeului.
(b) Raportul dintre lungimea laturii scurte i cea a laturii lungi în plan trebuie s
fie ( )
(i) 0,33 pentru cldiri cu perei din zidrie nearmat
(ii) 0,25 pentru cldiri cu perei din zidrie confinat i din zidrie cu
inima armat
(2) Pereii structurali ai cldirii trebuie s satisfac toate cerinele urmtoare:
(a) cldirea trebuie s fie rigidizat prin perei structurali, dispui aproximativ
simetric în plan pe dou direcii ortogonale astfel încât s fie evitat/limitat
efectulde torsiune de ansamblu; aceast condiie se consider satisfcut dac
distana între centrul de mas i centrul de rigiditate ale structurii, pe oricare
dintre cele dou direcii, este 0.1L unde L este dimensiunea cldirii
perpendicular pe direcia considerat.
(b) pe fiecare dintre cele dou direcii ortogonale ale cldirii trebuie s existe cel
puin câte doi perei paraleli iar lungimea fiecrui perete trebuie s fie >30%
din lungimea cldirii pe direcia peretelui considerat;
(c) distana între pereii cei mai deprtai de centrul de rigiditate de pe cel puin
una din direcii trebuie s fie > 75 % din lungimea cldirii pe cealalt direcie;
(d) cel puin 75 % din încrcrile verticale trebuie s fie preluate de pereii
structurali;
(e) pereii structurali trebuie s fie continui de la acoperi pân la fundaii. ( )
(3) În ambele direcii orizontale, masa de etaj i seciunile orizontale ale pereilor
structurali pot fi mai mici cu cel mult 15% în raport cu nivelul imediat inferior.
(4) Pentru cldirile cu perei din zidrie nearmat i din zidrie confinat, pereii
de pe o direcie trebuie s fie legai cu pereii de pe direcia ortogonal la o distan
7,0 m în zonele seismice cu ag0,10g i 5,0m în zonele seismice cu ag=0,15g i
ag=0,20g.
(5) Efortul unitar mediu de compresiune în pereii structurali, la parter, dat de
încrcrile verticale din gruparea fundamental va fi 0,25fd. (0)
210 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
9
9. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DIN LEMN
9.1. Generaliti
9.1.2. Definiii
(1) În acest capitol sunt folosii urmtorii termeni: (0)
- Îmbinri semi-rigide: Îmbinri cu o flexibilitate important, a cror
influen trebuie considerat în calcul structural. Îmbinrile semi-rigide ofer
un anumit grad de interaciune al elementelor îmbinate, în funcie de
caracteristicile componentelor. Îmbinrile semi-rigide trebuie s fie capabile s
transmit eforturile interne i momentele rezultate din analizele statice (ex.
îmbinri cu tije).
- Îmbinri rigide: Îmbinri cu flexibilitate neglijabil. Îmbinrile rigide
trebuie s posede suficient rigiditate la rotire pentru a putea justifica analiza
bazat pe noduri continue (ex. îmbinri incleiate).
- Îmbinri articulate: Îmbinri cu o flexibilitate important, a cror influen
trebuie considerat în calcul structural. Îmbinrile articulate trebuie s fie
capabile s transmit eforturile interne fr o dezvoltare semnificativ a
momentelor încovoietoare care s afecteze elementele structurale îmbinate sau
întreaga structur. Un nod articulat trebuie s preia rotirile rezultate din
aplicarea eforturilor calculate (ex. îmbinri prin chertare).
- Îmbinri cu tije: Îmbinri cu elemente metalice de îmbinare de tip dorn (ex.
cuie, uruburi, dornuri, etc.) încrcate perpendicular pe axa lor.
- Îmbinri prin chertare: îmbinrile la care eforturile se transmit prin arie de
presiune i fr elemente metalice de îmbinare.
- Ductilitate static: raportul dintre deformaia ultim i deformaia la
sfâritul comportrii elastice, evaluat în testele ciclului cvasi-static.
212 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
(7) Dac cerinele de la pct. 4 i 5 nu sunt indeplinite, dar este asigurat o grosime
minim a elementelor îmbinate de 8d i 3d pentru cazul (4) i (5), trebuie utilizate
reducerile valorilor limitei superioare ale factorului q din tabelul 9.3. (0)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 217
10
10. PREVEDERI SPECIFICE COMPONENTELOR NESTRUCTURALE
ALE CONSTRUCIILOR
10.1. Generaliti
C. Echipamente electromecanice:
C.1 Ascensoare.
C.2 Scri rulante.
D. Mobilier i alte dotri:
D.1 Mobilier/echipamente profesionale fixe: de birou (rafturi, dulapuri), din
uniti medicale, de cercetare, inclusiv sistemele de computere, din muzee de
interes naional, inclusiv exponatele.
D.2 Mobilier i dotri speciale din construcii din clasa de importan I:
panouri de control i comand ale dispeceratelor din servicii de urgen, din
uniti de pompieri, poliie, centrale telefonice, echipamente din staii de
radiodifuziune/televiziune i similare.
D.3 Rafturi din magazine i din depozite accesibile publicului.
(3) Pentru protecia seismic, în raport cu funciunea în cldire, CNS se împart în:
(0)
- CNS cu rol esenial în funcionarea cldirii, inclusiv pereii pe care sunt
montate acestea, indiferent de materialul din care sunt executai (dac este
cazul). Încetarea funcionrii acestora la cutremurul de proiectare este
acceptat numai pe durata de timp necesar pentru înlocuirea sursei de
alimentare sau a unor CNS care o susin.
- CNS cu rol de susinere/alimentare a unei CNS cu rol esenial inclusiv
pereii pe care sunt montate acestea indiferent de materialul din care sunt
executai(dac este cazul).
- CNS cu rol secundar pentru funcionarea cldirii. Se accept încetarea
funcionrii acestora de lung durat fr a împiedica derularea activitii în
cldire.
(1) Calculul seismic conform prevederilor acestui paragraf este obligatoriu pentru
toate componentele nestructurale menionate la 10.2.(4).
(2) Prin excepie de la (1) calculul seismic nu este necesar pentru elementele i
subansamblurile de construcie i de instalaii/echipamente care sunt produse pentru
utilizare în zone seismice, pe baza unor standarde recunoscute internaional (de
exemplu, tavane suspendate, pardoseli înlate, rafturi de depozitare, etc). Pentru
acestea, proiectantul i verificatorul proiectului vor verifica numai compatibilitatea
acceleraiei seismice a amplasamentului (ag) cu acceleraia seismic de proiectare
declarat de productor sau stabilit printr-un procedeu recunoscut de calificare
seismic.
(3) În situaia menionat la (2), proiectarea legturilor i a elementelor de reazem
(dimensionarea i detalierea constructiv a acestora) se va face conform instruciunilor
tehnice ale furnizorului. Aceste instruciuni vor fi adaptate de proiectantul de
specialitate pentru respectarea condiiilor din reglementrile tehnice în vigoare în
România în ceea ce privete caracteristicile geometrice i mecanice de rezisten i de
deformabilitate ale materialelor. În lipsa instruciunilor furnizorului, proiectarea
legturilor i a elementelor de reazem al acestor CNS se va face conform prevederilor
acestui Cod. (0)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 223
(4) Fora seismic FCNS, calculat cu relaia (10.1), va fi limitat la valorile stabilite
conform inegalitilor (10.2):
0,75CNS.ag.mCNS FCNS 4CNS.ag.mCNS (10.2)
(5) Fora seismic vertical static echivalent FCNS,V se va calcula cu relaia (10.1)
utilizând valoarea acceleraiei componentei verticale, avg, determinat cu relaia (3.16)
din acest Cod.
(6) Pentru calculul rezistenei i stabilitii CNS, fora seismic static echivalent
FCNS va fi considerat acionând ca: (0)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 225
mare de persoane (curi interioare ale colilor, atriumuri, etc.) pentru cldirile
din toate clasele de importan;
- sistemele de conducte care sunt fixate pe dou tronsoane adiacente în cazul
cldirilor din clasele de importan I i II;
(iv) X= 0,5 pentru toate celelalte categorii de CNS din cldirile din clasa de
importan III
(v) = 0,4 pentru toate celelalte categorii de CNS din cldirile din clasele de
importan I i II( )
(3) Stabilitatea courilor de fum sau de ventilaie din zidrie va fi asigurat prin:
- acoperirea zidriei cu tencuieli armate cu barele verticale ancorate în
planeul de la ultimul nivel; armturile vor fi determinate prin calcul pentru
fora seismic de proiectare stabilit conform 10.3.1.
- bordarea exterioar cu profile laminate ancorate în planeu i acoperite cu
tencuial;
- ancorarea courilor, peste jumtatea înlimii, cu tirani prini de bride
metalice i fixai în planeul ultimului nivel.
(6) Corniele i brâiele, care depesc planul zidriei cu cel mult jumtate din
grosimea peretelui se realizeaz cu elemente de tip HD prin scoaterea în consol a
crmizilor, în trepte de cel mult 1/4 din crmid la fiecare rând. Pentru corniele
care depesc faa peretelui exterior cu mai mult de jumtate din grosimea acestuia sau
la care crmizile unui rând ies în consol cu mai mult de 10 cm, în proiect se vor
prevedea msuri speciale de ancorare.
(7) Se poate utiliza i detaliul de corni reazemat pe o plac de beton armat
monolit sau prefabricat; aceasta plac este susinut cu popi pân la întrirea zidriei
corniei. În cazul în care placa corniei nu este în acelai plan cu ultimul planeu al
cldirii, cornia se ancoreaz cu bare din oel-beton petrecute în rosturile verticale ale
zidriei. (fig.10.3b). Aceste armturi se dimensioneaz pentru fora seismic orizontal
corespunztoare masei corniei considerat ca acionând la vârful acesteia în ambele
sensuri.
(a) (b)
Figura 10.3. Detalii de realizare a cornielor din zidrie
(8) În cazul în care cornia are o deschidere mare, aceasta se va realiza din beton
armat monolit sau prefabricat conform detaliilor din figura 10.4. În acest caz, pentru
dimensionare se va ine seama i de efectul forei seismice verticale. (0)
(3) Pentru structurile alctuite din cadre din beton armat sau din oel, în modelul
de calcul pentru situaia de proiectare seismic, se va ine seama de urmtoarele efecte
nefavorabile posibile ale panourilor de zidrie înrmat:
- modificarea regularitii structurale în plan i pe vertical i reducerea, în
consecin, a factorului de comportare "q" pentru ansamblul structurii precum
i a condiiilor de aplicabilitate a metodelor de calcul pentru determinarea
forei seismice de baz;
- modificarea distribuiei eforturilor secionale în subansamblurile structurale
verticale ca urmare a creterii momentului de rsucire prin modificarea poziiei
centrului de rigiditate în raport cu centrul de mas;
- modificarea schemei geometrice de calcul (modificarea lungimilor i/sau a
condiiilor de rezemare ale barelor cadrului);
- eforturi locale date de interaciunea cadru + panou (în particular la nodurile
cadrului i la colurile panoului).
(4) Datorit incertitudinilor legate de realizarea efectiv la execuie a conlucrrii
dintre cadre i panouri i a lipsei unor rezultate experimentale concludente, în modelul
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 235
(6) În cazul în care rezistena panourilor din zidrie nearmat nu satisface cerina
de siguran conform 10.9.7. pentru grosimile curente ale pereilor de zidrie i pentru
rezistenele curente ale materialelor (elemente i mortare) se va lua una dintre msurile
propuse la 10.5.3.1.1.(9).
(7) Pereii nestructurali exteriori alctuii din dou straturi zidrie cu gol interior
de aer (faade ventilate) vor fi proiectai conform reglementrilor specifice. (0)
Figura 10.8. Asigurarea stabilitii pereilor nestructurali cu înlimea mai mic decât cea a
etajului
§ hc ·
cliber 2c1¨¨1 st 2 ¸¸
© bstc1 ¹ (10.7)
unde
- hst - înlimea panoului de sticl;
- bst - limea panoului de sticl;
- c1 - spaiul liber între marginile verticale ale sticlei i cadru;
- c2 - spaiul liber între marginile orizontale ale sticlei i cadru.
(6) Valoarea dra(sticl), depinde de tipul sticlei respective; aceast valoare se
comunic de ctre productor sau poate fi determinat prin calcul conform precizrilor
din norma de producie. Aceast valoare constituie dat de tem pentru calculul
structurii dac tipul/elementele faadei au fost alese din alte considerente (de plastica
faadei, de exemplu).
(7) În zonele seismice cu ag 0,25g, în cazul faadelor amplasate ctre spaii
publice sau cu aglomerri de persoane, indiferent de clasa de importan i de
expunere a cldirii, sticla ferestrelor cu suprafa mai mare de 2,00 m2, i care sunt
situate la înlime 2,00 m peste nivelul trotuarului, va fi de tip "securizat".(0)
(1) Masa tavanului suspendat pentru care se calculeaz fora seismic trebuie s
includ:
- reeaua proprie de rezisten (grtarul);
- panourile de tavan;
- corpurile de iluminat care sunt legate prin orice procedeu de tavan;
- orice alt CNS care este sprijinit lateral de tavan.
(2) Fora seismic aferent masei totale a tavanului calculat conform (1) va fi
transmis, împreun cu încrcrile verticale corespunztoare, prin legturile tavanului,
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 241
(1) Pardoselile înlate sunt sisteme nestructurale alctuite din reazeme verticale, o
reea de grinzi metalice i din plci plasate peste nivelul planeului curent pentru a
crea un spaiu liber pentru diferite conducte i cabluri (de regul în slile IT i în
laboratoare). (0)
10.8. Msuri specifice pentru protecia seismic a mobilierului din cldiri (D)
(1) Pentru rafturile din oel din spaii (magazine sau depozite) accesibile publicului,
care sunt montate la cota r 0,00 sau mai jos, calculul se va face reglementrilor
tehnice în vigoare pentru proiectarea rafturilor, cu urmtoarele precizri: (0)
- masa supus aciunii seismice se va lua egal cu cea mai mare dintre valorile:
- greutatea proprie a raftului + câte din încrcarea capabil la
fiecare nivel de depozitare;
- greutatea proprie a raftului + încrcarea capabil la cel mai înalt
nivel de depozitare;
- factorul de comportare, qCNS, se va lua cu valorile indicate în reglementrile
tehnice în vigoare pentru proiectarea rafturilor, în funcie de alctuirea
constructiv a acestora
- factorul de importan se va lua JCNS = 1,5
248 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
10.9.1. Generaliti
(1) Toate CNS care în cazul pierderii stabilitii i/sau a integritii fizice prezint
risc pentru sigurana vieii i legturile acestora cu structura principal vor fi proiectate
pentru a prelua deplasrile rezultate din însumarea urmtoarelor categorii de deplasri:
- deplasri relative ale punctelor de prindere de structura principal,
determinate conform 10.3.2.1 pentru ULS;
- deplasri relative între elementele sistemelor de componente nestructurale
care pot avea micri diferite în timpul cutremurului;
- deplasri produse de variaiile de temperatur climatice (pentru elementele
anvelopei) sau ale temperaturii de exploatare (pentru instalaii), dac acestea
sunt semnificative;
- deplasri relative între tronsoanele adiacente, datorate tasrii terenului de
fundare, în cazul în care CNS este fixat de ambele tronsoane;
(2) Pentru toate CNS care în cazul pierderii stabilitii i/sau a integritii fizice nu
prezint risc pentru sigurana vieii, deplasrile relative ale punctelor de prindere se
vor lua în calcul cu valorile determinate conform 10.3.2.2 pentru SLS
(3) Pentru proiectarea CNS i a legturilor acestora se va ine seama i de abaterile
de fabricaie i de montaj în limitele toleranelor specifice structurii i CNS. (0)
(1) Rezistena de proiectare a panourilor din zidrie înrmate în cadre FRd (zic) va
fi luat egal cu cea mai mic dintre valorile corespunztoare urmtoarelor moduri de
rupere ale zidriei:
(a) rupere prin lunecare din fora tietoare în rosturile orizontale - FRd1(zic)
(b) fisurarea în lungul diagonalei comprimate - FRd2 (zic)
(c) strivirea diagonalei comprimate la colul cadrului - FRd3 (zic) ( )
FRd (zic) = min (FRd1,FRd2,FRd3) (10.8)
(1) Verificarea siguranei CNS, pentru toate categoriile de CNS stabilite conform
art. 10.2(4), se va face prin calcul, în raport cu strile limit ultime (ULS) relevante:
- starea limit ultim de stabilitate (rsturnare i deplasare);
- starea limit ultim de rezisten.
(2) Verificarea de siguran se va face, în fiecare caz, pentru:
- componenta propriu-zis;
- legturile componentei cu structura sau cu alt CNS;
- elementele structurale sau nestructurale de care este fixat componenta
respectiv sau cu care aceasta se poate afla în interaciune în timpul
cutremurului.
(3) În cazul componentelor nestructurale din zidrie verificarea condiiei de
siguran pentru starea limit ultim (USL) la eforturile din gruparea seismic de
încrcri se va face cu urmtoarele valori ale coeficientului parial de siguran pentru
material:
- componente nestructurale ataate anvelopei (A1z) i perei de închidere
înrmai în cadre i neînrmai (A2z): M = 1,9
- perei de compartimentare înrmai în cadre i neînrmai (A3z): M = 1,5
Pentru eforturile provenite din încrcrile din gruparea fundamental de încrcri se
vor folosi coeficienii pariali de siguran din Codul CR 6.
(4) Verificarea siguranei în raport cu starea limit de serviciu (SLS) se va face
obligatoriu pentru:
252 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
(1) Stabilitatea general a CNS sub efectul aciunii seismice va fi asigurat numai
cu legturi sau cu dispozitive mecanice proiectate conform 10.4.1.(2). În cazul
componentelor nestructurale majore din zidrie (frontoane, calcane, cornie importante)
stabilitatea va fi asigurat prin elemente de beton armat (stâlpiori i centuri) sau prin
ancorare cu elemente metalice de structura arpantei.
(2) Condiia de rezisten a CNS este asigurat dac este satisfcut relaia:
Ed,CNS d Rd,CNS (10.13)
unde
Ed,CNS valoarea de proiectare a eforturilor secionale (NEd,CNS ,MEd,CNS,VEd,CNS) în
CNS rezultate din efectele totale ale încrcrilor enumerate la 10.9.2.(1);
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 253
(4) Pereii din zidrie înrmai în structurile din cadre se vor verifica la starea
limit ultim, separat, pentru:
- efectele rezultate din interaciunea cu structura în cazul solicitrii seismice;
- efectele aciunii seismice sau a presiunii vântului perpendiculare pe planul
peretelui.
(5) Cerina de siguran pentru efectele de ansamblu din interaciunea pereilor din
zidrie cu cadrul este îndeplinit dac exist relaia:
FEd (zic) d FRd (zic) (10.15)
unde
FEd (zic) fora axial de proiectare din diagonala comprimat corespunztoare aciunii
seismice de proiectare, determinat conform 10.5.3.1.1.(6)
FRd (zic) rezistena de proiectarea a panoului de zidrie înrmat conform 10.9.4.
folosind coeficienii de siguran pentru material M stabilii conform.10.9.5 (3)
i 10.9.5.(4).
(6) Rezistena pereilor nestructurali de zidrie, exteriori i interiori, care nu sunt
înrmai în cadre, va fi verificat la încovoiere perpendicular pe plan, pentru efectele
aciunii seismice sau a vântului astfel: (0)
- valorile momentele încovoietoare de proiectare se vor determina în funcie de
fora seismic static echivalent sau de presiunea vântului i de condiiile
efective de rezemare, conform prevederilor din Codul CR 6;
- valorile momentelor încovoietoare capabile se vor determina conform
prevederilor generale din Codul CR 6, folosind coeficienii de siguran pentru
material M stabilii conform 10.9.5 (3) i 10.9.5.(4).
254 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 255
11
11. IZOLAREA BAZEI
11.2. Definiii
(1) Termenii utilizai în prezentul capitol au urmtoarele semnificaii: (0)
Sistemul de izolare: totalitatea componentelor folosite pentru izolarea seismic, de
regul dispuse sub masa principal a construciei de deasupra interfeei de izolare;
Interfaa de izolare: suprafaa care separ infrastructura de suprastructura, unde se
poziioneaz sistemul de izolare;
Dispozitive izolatoare: elementele care alctuiesc sistemul de izolare. Dispozitivele
considerate în acest capitol sunt: reazeme laminate din elastomeri, dispozitive elasto-
plastice, cu amortizare vâscoas sau cu frecare, penduli i alte dispozitive a cror
comportare este conform cu prevederile 11.1(2). Fiecare dispozitiv îndeplinete una
sau mai multe din urmtoarele funciuni:
- transmiterea încrcrii verticale, în condiiile unei flexibiliti laterale sporite
i a unei rigiditi verticale înalte;
- disiparea energiei, prin amortizare vâscoas sau histeretic;
- capacitatea de revenire la poziia iniial;
- suficienta rigiditate elastic la deplasrile laterale produse de încrcrile
laterale de serviciu neseismice.
Infrastructura: partea structurii situat sub interfaa de izolare, incluzând fundaiile.
Flexibilitatea lateral a infrastructurii este practic neglijabil în raport cu cea a
sistemului de izolare;
Suprastructura: partea structurii care se izoleaz i este situat deasupra interfeei de
izolare;
Izolarea complet: izolarea care asigur suprastructurii o comportare în domeniul
elastic. În caz contrar se consider c suprastructura este doar parial izolat.
Centrul de rigiditate efectiv: centrul de rigiditate deasupra interfeei de izolare. La
cldiri, flexibilitatea suprastructurii poate fi neglijat în determinarea poziiei acestui
256 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
aciunea seismic de proiectare mai mici decât 1/20 din deplasarea relativ a
sistemelor de izolare. ( )
11.9.1. Generaliti
(1) Rspunsul dinamic al sistemului structural va fi caracterizat în termeni de
acceleraie, for
e de inerie i deplasri.
(2) Pentru cldiri, se va ine seama de efectele de torsiune, inclusiv de cele
datorate excentricitii adiionale, definite la 4.5.2.1.
(3) Modelarea sistemului izolator trebuie s reflecte cu suficienta acuratee
distribuia spaial a dispozitivelor izolatoare, astfel încât translaia pe cele dou
direcii orizontale i efectele corespunztoare de rsturnare i rotaia în jurul axei
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 259
M
Teff 2S (11.1)
K eff
unde
M masa suprastructurii
Keff rigiditatea orizontal efectiv a sistemului izolator definit la 11.9.2(2).
(2) Micarea de torsiune în jurul axei verticale poate fi neglijat la evaluarea
rigiditii orizontale efective i în calculul liniar simplificat dac, pe fiecare din cele
dou direcii orizontale, excentricitatea (incluzând excentricitatea accidentala) între
centrul de rigiditate al sistemului izolator i proiecia pe vertical a centrului masei
suprastructurii nu depete 7,5% din lungimea suprastructurii perpendicular pe
direcia orizontal considerat. Aceasta este o condiie pentru aplicarea metodei
simplificate de calcul liniar.
(3) Metoda simplificat poate fi aplicat la sistemele izolatoare cu comportare
linear amortizat echivalent, dac sunt îndeplinite urmtoarele condiii:
(a) Distana de la amplasament la sursa seismic potenial (falie) cea mai
apropiat cu o magnitudine Mst6.5 este mai mare de 15 km;
(b) Dimensiunea cea mai mare în plan a suprastructurii este 50 m;
(c) Infrastructura este suficient de rigid astfel încât efectele deplasrilor
difereniale ale terenului s fie minime;
(d) Toate dispozitivele izolatoare sunt dispuse deasupra elementelor infrastructurii
care preiau încrcrile verticale;
(e) Perioada efectiv Teff satisface urmtoarele condiii: ( )
3T f d Teff d 3s (11.2)
unde:
Tf perioada fundamental a suprastructurii cu baza fixat (exprimat printr-o
expresie simplificat)
(4) La cldiri, pe lâng condiiile (3) de mai sus, mai trebuie satisfcute
urmtoarele condiii:
(a) Sistemul de rezisten pentru încrcri laterale al suprastructurii este regulat i
aranjat simetric fa de cele dou axe principale în plan:
(b) Rotirea în plan vertical la baza infrastructurii este neglijabil;
(c) Raportul între rigiditile verticale i orizontale ale sistemului izolator satisface
condiia:
Kv
t 150 (11.3)
K eff
(d) Perioada fundamental în direcie vertical, Tv, nu este mai mare de 0,1
secunde, unde: ( )
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 261
M
Tv 2S (11.4)
Kv
(5) Deplasarea centrului de rigiditate sub aciunea seismic se calculeaz pentru
fiecare direcie orizontal, cu expresia:
MSe Teff ,[ eff
d dc (11.5)
K eff ,min
unde:
Se(Teff, [eff) este acceleraia spectral definit la 3.2.2.2, luând în considerare valoarea
potrivit a amortizrii [eff conform 11.9.2 (3).
(6) Forele orizontale aplicate la fiecare nivel al suprastructurii se calculeaz
pentru fiecare direcie orizontal cu expresia:
fj m j Se Teff , [ eff (11.6)
unde mj este masa nivelului j.
(7) Sistemul de for
e obinute conform (6) induce efecte de torsiune datorate
excentricitilor naturale (structurale) i accidentale.
(8) În cazul în care condiia dat în (2) de mai sus privind neglijarea micrii de
torsiune în jurul axei verticale este satisfcut, efectele de torsiune în dispozitivele
individuale pot fi evaluate amplificând în fiecare direcie efectele definite la (5) i (6)
cu factorul Gi (exemplificat pentru direcia x).
ltot , y
G xi 1 yi (11.7)
ry2
unde:
y direcia orizontal perpendicular pe direcia considerat x
(xi, yi) coordonatele izolatorului i în raport cu centrul de rigiditate efectiv
ltot,y excentricitatea total în direcia y
ry raza de torsiune a sistemului izolator, stabilit cu expresia:
ry2 ¦ x k 2
i yi
yi2 k xi / ¦ k xi (11.8)
kxi, kyi rigiditile efective ale izolatorului i în direciile x i y
(9) Efectele de torsiune în suprastructur se pot evalua conform 4.5.3.2.4.(0)
EPV
TC = 2S (A1.1)
EPA
EPD
TD = 2S (A1.2)
EPV
unde valorile de vârf efective ale micrii terenului sunt: EPA acceleraia efectiv de
vârf, EPV viteza efectiv de vârf si EPD este deplasarea efectiv de vârf.
(2) Definiia mrimilor EPA, EPV si EPD - invariant fa de coninutul de frecvene al
micrilor seismice - se obine prin medierea spectrului de rspuns al acceleraiilor
absolute SA(T), a spectrului de rspuns al vitezelor relative SV(T) i a spectrului de
rspuns al deplasrilor relative SD(T) pe un interval de perioade cu limea de referin
de 0,4 s. Intervalul de mediere este mobil i se poziioneaz pe axa perioadelor acolo
unde se realizeaz maximul mediei valorilor spectrale, respectiv:
( SAmediat pe 0,4s )max
EPA = (A1.3)
2,5
( SVmediat pe 0,4s )max
EPV = (A1.4)
2 ,5
( SDmediat pe 0,4s )max
EPD = . (A1.5)
2,5
(3) Valorile perioadelor de control (col) ale spectrelor de rspuns elastic, TC si TD, au
fost calculate conform definiiilor A1.1 si A1.2 pentru accelerogramele înregistrate la
cutremurele moderate si puternice din România i au fost utilizate pentru realizarea
hrii din Figura 3.2 - Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control
(col), TC a spectrului de rspuns, precum i pentru stabilirea valorilor din Tabelul 3.1.
(3) Pentru sursa seismic subcrustal Vrancea, se vor avea în vedere numai
înregistrrile cutremurelor de magnitudine mare i medie, cu Mw>7,0.
În particular pentru Câmpia Român. eviden instrumental la cutremurele cu
magnitudine Gutenberg-Richter M t 7,0 i magnitudine moment Mwt 7,2 din sursa
seismic subcrustal Vrancea a artat existena perioadelor predominante lungi Tp =
1,3 ÷ 1,7s ale vibraiilor terenului în unele amplasamente din zona municipiului
Bucureti (Est, Sud i parial centru, a se vedea i Figura A.1).
(4) Amplasamentele caracterizate de o perioad predominant lung de vibraie a
terenului sunt periculoase pentru cldirile înalte i construciile flexibile ale cror
vibraii pot deveni cvasirezonante cu vibraiile terenului.
0.35
4 Martie 1977, M=7.2, comp.NS
Densitatea spectrala normalizata
0.20
0.15
2S
0.10 Z p =2 S /T p Tp
Zp
0.05 INCERC Bucuresti
0.00
0 10 20 30 40
Pulsatia Z, rad/s
n
¦ hi
i 1 (A3.1)
VS
n h
i
¦
i 1Vs ,i
unde hi si Vs,i reprezint grosimea i respectiv viteza undelor de forfecare pentru stratul i.
Mrimea VS se calculeaz pentru cel puin 30 m de profil de teren.
(2) Pe baza valorilor vitezei medii ponderate – in stratigrafia superficial cu grosime
de 30m - VS , condiiile de teren se clasific în urmtoarele 4 clase:
4h
Ts ,30 . (A3.2)
Vs
S e T [ z5%
T
° a g S e T [ 5% K a g , 0 d T dT B
® T B (A5.1)
°̄S e T [ 5% K , T !T B
unde:
Se(T)
= 5% - spectrul de rspuns elastic corespunztor fraciunii din amortizarea critic
convenional,
=5%;
Se(T)
5% - spectrul de rspuns elastic corespunztor unei alte fraciuni din amortizarea
critic,
5%;
- factorul de corecie ce ine cont de amortizare, determinat cu relaia urmtoare:
10
K t 0,55 (A5.2)
5[
(2) În Tabelul A1 sunt date valorile acceleraiei terenului pentru proiectare, ag din
Figura 3.1 i ale perioadei de control (col), TC din Figura 3.2 pentru 337 localitai
urbane din România.
Tabelul A1. Valorile acceleraiei terenului pentru proiectare, ag i valorile perioadei
de control (col), TC, pentru localitile urbane din România
ag pentru
Nr. Localitate Jude TC (s)
IMR=225ani
1 Abrud ALBA 0,7 0,10g
2 Adamclisi CONSTANA 0,7 0,20g
3 Adjud VRANCEA 1,0 0,40g
4 Agnita SIBIU 0,7 0,20g
5 Aiud ALBA 0,7 0,10g
6 ALBA IULIA ALBA 0,7 0,10g
7 Aled BIHOR 0,7 0,10g
8 ALEXANDRIA TELEORMAN 1,0 0,25g
9 Amara IALOMIA 1,0 0,30g
10 Anina CARA-SEVERIN 0,7 0,20g
11 Aninoasa HUNEDOARA 0,7 0,10g
12 ARAD ARAD 0,7 0,20g
13 Ardud SATU MARE 0,7 0,15g
14 Avrmeni BOTOANI 0,7 0,15g
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 267
ag pentru
Nr. Localitate Jude TC (s)
IMR=225ani
15 Avrig SIBIU 0,7 0,20g
16 Azuga PRAHOVA 0,7 0,25g
17 Babadag TULCEA 0,7 0,20g
18 BACU BACU 0,7 0,35g
19 Baia de Aram MEHEDINI 0,7 0,15g
20 Baia de Arie ALBA 0,7 0,10g
21 BAIA MARE MARAMURE 0,7 0,15g
22 Baia Sprie MARAMURE 0,7 0,15g
23 Bal DOLJ 1,0 0,20g
24 Banloc TIMI 0,7 0,25g
25 Baraolt COVASNA 0,7 0,20g
26 Basarabi CONSTANA 0,7 0,20g
27 Bicoi PRAHOVA 1,0 0,35g
28 Bbeni VÂLCEA 0,7 0,20g
29 Bile Govora VÂLCEA 0,7 0,20g
30 Bile Herculane CARA-SEVERIN 0,7 0,20g
31 Bile Olneti VÂLCEA 0,7 0,20g
32 Bile Tunad HARGHITA 0,7 0,20g
33 Bileti DOLJ 1,0 0,15g
34 Blan HARGHITA 0,7 0,20g
35 Blceti VÂLCEA 1,0 0,20g
36 Bneasa CONSTANA 0,7 0,20g
37 Bârlad VASLUI 1,0 0,35g
38 Bechet DOLJ 1,0 0,20g
39 Beclean BISTRIA NSUD 0,7 0,10g
40 Beiu BIHOR 0,7 0,10g
41 Berbeti VÂLCEA 0,7 0,20g
42 Bereti GALAI 0,7 0,35g
43 Bicaz NEAM 0,7 0,25g
44 BISTRIA BISTRIA NSUD 0,7 0,10g
45 Blaj ALBA 0,7 0,15g
46 Boca CARA-SEVERIN 0,7 0,15g
268 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
ag pentru
Nr. Localitate Jude TC (s)
IMR=225ani
47 Boldeti-Sceni PRAHOVA 1,6 0,40g
48 Bolintin-Vale GIURGIU 1,6 0,30g
49 Borod BIHOR 0,7 0,10g
50 Borsec HARGHITA 0,7 0,10g
51 Bora MARAMURE 0,7 0,10g
52 BOTOANI BOTOANI 0,7 0,20g
53 Brad HUNEDOARA 0,7 0,10g
54 Bragadiru ILFOV 1,6 0,30g
55 BRAOV BRAOV 0,7 0,20g
56 BRILA BRILA 1,0 0,30g
57 Breaza PRAHOVA 0,7 0,35g
58 Brezoi VÂLCEA 0,7 0,20g
59 Broteni SUCEAVA 0,7 0,15g
60 Bucecea BOTOANI 0,7 0,20g
61 BUCURETI BUCURETI 1,6 0,30g
62 Budeti CLRAI 1,6 0,25g
63 Buftea ILFOV 1,6 0,30g
64 Buhui BACU 0,7 0,30g
65 Bumbeti-Jiu GORJ 0,7 0,15g
66 Buteni PRAHOVA 0,7 0,30g
67 BUZU BUZU 1,6 0,35g
68 Buzia TIMI 0,7 0,15g
69 Cajvana SUCEAVA 0,7 0,15g
70 Calafat DOLJ 1,0 0,15g
71 Caracal OLT 1,0 0,20g
72 Caransebe CARA-SEVERIN 0,7 0,15g
73 Carei SATU MARE 0,7 0,20g
74 Cavnic MARAMURE 0,7 0,15g
75 Clan HUNEDOARA 0,7 0,10g
76 CLRAI CLRAI 1,0 0,25g
77 Climneti VÂLCEA 0,7 0,25g
78 Czneti IALOMIA 1,0 0,30g
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 269
ag pentru
Nr. Localitate Jude TC (s)
IMR=225ani
79 Câmpia Turzii CLUJ 0,7 0,10g
80 Câmpeni ALBA 0,7 0,10g
81 Câmpina PRAHOVA 1,0 0,35g
82 Câmpulung ARGE 0,7 0,30g
ag pentru
Nr. Localitate Jude TC (s)
IMR=225ani
111 Dej CLUJ 0,7 0,10g
112 Deta TIMI 0,7 0,20g
113 DEVA HUNEDOARA 0,7 0,10g
114 Dolhasca SUCEAVA 0,7 0,20g
115 Dorohoi BOTOANI 0,7 0,15g
116 Dragomireti MARAMURE 0,7 0,10g
117 Drgani VÂLCEA 1,0 0,20g
118 Drgneti-Olt OLT 1,0 0,20g
119 DROBETA TURNU 0,7 0,15g
MEHEDINI
SEVERIN
120 Dumbrveni SIBIU 0,7 0,20g
121 Eforie Nord CONSTANA 0,7 0,20g
122 Eforie Sud CONSTANA 0,7 0,20g
123 Fgra BRAOV 0,7 0,20g
124 Fget TIMI 0,7 0,10g
125 Flticeni SUCEAVA 0,7 0,20g
126 Furei BRILA 1,0 0,30g
127 Feteti IALOMIA 1,0 0,25g
128 Fieni DÂMBOVIA 0,7 0,30g
129 Fierbini-Târg IALOMIA 1,6 0,35g
130 Filiai DOLJ 0,7 0,20g
131 Flmânzi BOTOANI 0,7 0,20g
132 FOCANI VRANCEA 1,0 0,40g
133 Fundulea CLRAI 1,0 0,30g
134 Frasin SUCEAVA 0,7 0,15g
135 GALAI GALAI 1,0 0,30g
136 Geti DÂMBOVIA 1,0 0,30g
137 Gtaia TIMI 0,7 0,15g
138 Geoagiu HUNEDOARA 0,7 0,10g
139 Gheorgheni HARGHITA 0,7 0,15g
140 Gherla CLUJ 0,7 0,10g
141 Ghimbav BRAOV 0,7 0,20g
142 GIURGIU GIURGIU 1,0 0,25g
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 271
ag pentru
Nr. Localitate Jude TC (s)
IMR=225ani
143 Grivia IALOMIA 1,0 0,30g
144 Gurahon ARAD 0,7 0,10g
145 Gura Humorului SUCEAVA 0,7 0,15g
146 Haeg HUNEDOARA 0,7 0,10g
147 Hârlu IAI 0,7 0,20g
148 Hârova CONSTANA 1,0 0,25g
149 Holod BIHOR 0,7 0,10g
150 Horezu GORJ 0,7 0,20g
151 Huedin CLUJ 0,7 0,10g
152 Hunedoara HUNEDOARA 0,7 0,10g
153 Hui VASLUI 0,7 0,25g
154 Ianca BRILA 1,0 0,30g
155 IAI IAI 0,7 0,25g
156 Iernut MURE 0,7 0,15g
157 Ineu ARAD 0,7 0,10g
158 Isaccea TULCEA 0,7 0,25g
159 Însurei BRILA 1,0 0,30g
160 Întorsura Buzului COVASNA 0,7 0,25g
161 Jimbolia TIMI 0,7 0,20g
162 Jibou SLAJ 0,7 0,10g
163 Jurilovca TULCEA 0,7 0,20g
164 Lehliu Gar CLRAI 1,0 0,30g
165 Lipova ARAD 0,7 0,15g
166 Liteni SUCEAVA 0,7 0,20g
167 Livada SATU MARE 0,7 0,15g
168 Ludu MURE 0,7 0,15g
169 Lugoj TIMI 0,7 0,15g
170 Lupeni HUNEDOARA 0,7 0,10g
171 Mangalia CONSTANA 0,7 0,20g
172 Marghita BIHOR 0,7 0,15g
173 Mcin TULCEA 0,1 0,25g
174 Mgurele ILFOV 1,6 0,30g
272 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
ag pentru
Nr. Localitate Jude TC (s)
IMR=225ani
175 Mreti VRANCEA 1,0 0,40g
176 Medgidia CONSTANA 0,7 0,20g
177 Media SIBIU 0,7 0,20g
178 MIERCUREA CIUC HARGHITA 0,7 0,20g
179 Miercurea Nirajului MURE 0,7 0,15g
180 Miercurea Sibiului SIBIU 0,7 0,15g
181 Mihileti GIURGIU 1,6 0,30g
182 Milisui SUCEAVA 0,7 0,15g
183 Mizil PRAHOVA 1,6 0,40g
184 Moineti BACU 0,7 0,35g
185 Moldova Nou CARA-SEVERIN 0,7 0,25g
186 Moneasa ARAD 0,7 0,10g
187 Moreni DÂMBOVIA 0,7 0,35g
188 Motru GORJ 0,7 0,15g
189 Murgeni VASLUI 0,7 0,30g
190 Ndlac ARAD 0,7 0,20g
191 Nsud BISTRIA NSUD 0,7 0,10g
192 Nvodari CONSTANA 0,7 0,20g
193 Negreti VASLUI 0,7 0,30g
194 Negreti Oa SATU MARE 0,7 0,15g
195 Negru Vod CONSTANA 0,7 0,20g
196 Nehoiu BUZU 1,6 0,40g
197 Novaci GORJ 0,7 0,15g
198 Nucet BIHOR 0,7 0,10g
199 Ocna Mure ALBA 0,7 0,10g
200 Ocna Sibiului SIBIU 0,7 0,20g
201 Ocnele Mari VÂLCEA 0,7 0,25g
202 Odobeti VRANCEA 1,0 0,40g
203 Odorheiul Secuiesc HARGHITA 0,7 0,15g
204 Oltenia CLRAI 1,0 0,25g
205 Oneti BACU 0,7 0,35g
206 ORADEA BIHOR 0,7 0,15g
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 273
ag pentru
Nr. Localitate Jude TC (s)
IMR=225ani
207 Oravia CARA-SEVERIN 0,7 0,20g
208 Ortie HUNEDOARA 0,7 0,10g
209 Orova MEHEDINI 0,7 0,20g
210 Otopeni ILFOV 1,6 0,30g
211 Oelu Rou CARA-SEVERIN 0,7 0,10g
212 Ovidiu CONSTANA 0,7 0,20g
213 Panciu VRANCEA 1,0 0,40g
214 Pantelimon ILFOV 1,6 0,30g
215 Pacani IAI 0,7 0,25g
216 Ptârlagele BUZU 1,6 0,40g
217 Pâncota ARAD 0,7 0,10g
218 Pecica ARAD 0,7 0,20g
219 Petrila HUNEDOARA 0,7 0,10g
220 Petroani HUNEDOARA 0,7 0,10g
221 PIATRA NEAM NEAM 0,7 0,25g
222 Piatra Olt DOLJ 1,0 0,20g
223 PITETI ARGE 0,7 0,25g
224 PLOIETI PRAHOVA 1,6 0,35g
225 Plopeni PRAHOVA 1,6 0,40g
226 Podu Iloaiei IAI 0,7 0,25g
227 Pogoanele BUZU 1,6 0,35g
228 Popeti Leordeni ILFOV 1,6 0,30g
229 Potcoava OLT 1,0 0,25g
230 Predeal BRAOV 0,7 0,25g
231 Pucioasa DÂMBOVIA 0,7 0,30g
232 Rcari DÂMBOVIA 1,6 0,30g
233 Rdui SUCEAVA 0,7 0,20g
234 Ruseni BOTOANI 0,7 0,20g
235 Râmnicu Srat BUZU 1,6 0,35g
236 RÂMNICU VÂLCEA VÂLCEA 0,7 0,25g
237 Rânov BRAOV 0,7 0,20g
238 Reca TIMI 0,7 0,20g
274 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
ag pentru
Nr. Localitate Jude TC (s)
IMR=225ani
239 Reghin MURE 0,7 0,10g
240 REIA CARA-SEVERIN 0,7 0,15g
241 Roman NEAM 0,7 0,30g
242 Roiori de Vede TELEORMAN 1,0 0,25g
243 Rovinari GORJ 0,7 0,15g
244 Roznov NEAM 0,7 0,30g
245 Rupea BRAOV 0,7 0,20g
246 Salcea SUCEAVA 0,7 0,20g
247 Salonta BIHOR 0,7 0,10g
248 Sântana ARAD 0,7 0,15g
249 SATU MARE SATU MARE 0,7 0,15g
250 Scele BRAOV 0,7 0,20g
251 Scuieni BIHOR 0,7 0,20g
252 Slite SIBIU 0,7 0,15g
253 Slitea de Sus MARAMURE 0,7 0,10g
254 Srmau MURE 0,7 0,10g
255 Svârin ARAD 0,7 0,10g
256 Sveni BOTOANI 0,7 0,15g
257 Sângeorz Bi BISTRIA NSUD 0,7 0,10g
258 Sângeorgiu de Pdure MURE 0,7 0,15g
259 Sânnicolau Mare TIMI 0,7 0,20g
260 Scorniceti OLT 1,0 0,25g
261 Sebe ALBA 0,7 0,10g
262 Sebi ARAD 0,7 0,10g
263 Seini MARAMURE 0,7 0,15g
264 Segarcea DOLJ 1,0 0,20g
265 SFÂNTU GHEORGHE COVASNA 0,7 0,20g
266 Sf. Gheorghe TULCEA 0,7 0,20g
267 SIBIU SIBIU 0,7 0,20g
268 Sighetul Marmaiei MARAMURE 0,7 0,20g
269 Sighioara MURE 0,7 0,15g
270 Simeria HUNEDOARA 0,7 0,10g
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 275
ag pentru
Nr. Localitate Jude TC (s)
IMR=225ani
271 Sinaia PRAHOVA 0,7 0,30g
272 Siret SUCEAVA 0,7 0,20g
273 SLATINA OLT 1,0 0,20g
274 Slnic Moldova BACU 0,7 0,35g
275 Slnic Prahova PRAHOVA 1,6 0,40g
276 SLOBOZIA IALOMIA 1,0 0,25g
277 Solca SUCEAVA 0,7 0,15g
278 Sovata MURE 0,7 0,10g
279 Stei BIHOR 0,7 0,10g
280 Strehaia MEHEDINI 0,7 0,15g
281 SUCEAVA SUCEAVA 0,7 0,20g
282 Sulina TULCEA 0,7 0,20g
283 imleul Silvaniei SLAJ 0,7 0,10g
284 omcua Mare MARAMURE 0,7 0,10g
285 tefneti ARGE 0,7 0,30g
286 tefneti BOTOANI 0,7 0,20g
287 Tlmaciu SIBIU 0,7 0,20g
288 Tsnad SATU MARE 0,7 0,15g
289 Tuii Magheru MARAMURE 0,7 0,15g
290 TÂRGOVITE DÂMBOVIA 1,0 0,30g
291 Târgu Bujor GALAI 0,7 0,35g
292 Târgu Crbuneti GORJ 0,7 0,15g
293 Târgu Frumos IAI 0,7 0,25g
294 TÂRGU JIU GORJ 0,7 0,15g
295 Târgu Lpu MARAMURE 0,7 0,10g
296 TÂRGU MURE MURE 0,7 0,15g
297 Târgu Ocna BACU 0,7 0,35g
298 Târgu Neam NEAM 0,7 0,25g
299 Târgu Secuiesc COVASNA 0,7 0,25g
300 Târnveni MURE 0,7 0,15g
301 Techirghiol CONSTANA 0,7 0,20g
302 Tecuci GALAI 1,0 0,35g
276 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
ag pentru
Nr. Localitate Jude TC (s)
IMR=225ani
303 Teiu ALBA 0,7 0,10g
304 Tismana GORJ 0,7 0,15g
305 Titu DÂMBOVIA 1,0 0,30g
306 TIMIOARA TIMI 0,7 0,20g
307 Toplia HARGHITA 0,7 0,10g
308 Topoloveni ARGE 1,0 0,30g
309 Turceni GORJ 0,7 0,15g
310 Turnu Mgurele TELEORMAN 1,0 0,20g
311 TULCEA TULCEA 0,7 0,20g
312 Turda CLUJ 0,7 0,10g
313 Tunad HARGHITA 0,7 0,20g
314 ndrei IALOMIA 1,0 0,25g
315 icleni GORJ 0,7 0,15g
316 Ulmeni MARAMURE 0,7 0,10g
317 Ungheni MURE 0,7 0,15g
318 Uricani HUNEDOARA 0,7 0,10g
319 Urlai PRAHOVA 1,6 0,40g
320 Urziceni IALOMIA 1,6 0,35g
321 Valea lui Mihai BIHOR 0,7 0,20g
322 VASLUI VASLUI 0,7 0,30g
323 Vacu BIHOR 0,7 0,10g
324 Vatra Dornei SUCEAVA 0,7 0,10g
325 Vlenii de Munte PRAHOVA 1,6 0,40g
326 Vânju Mare MEHEDINI 0,7 0,15g
327 Vicovu de Sus SUCEAVA 0,7 0,15g
328 Victoria BRAOV 0,7 0,25g
329 Videle TELEORMAN 1,6 0,25g
330 Vieu de Sus MARAMURE 0,7 0,10g
331 Vlhia HARGHITA 0,7 0,15g
332 Voluntari ILFOV 1,6 0,30g
333 Vulcani HUNEDOARA 0,7 0,10g
334 ZALU SLAJ 0,7 0,10g
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 277
ag pentru
Nr. Localitate Jude TC (s)
IMR=225ani
335 Zrneti BRAOV 0,7 0,20g
336 Zimnicea TELEORMAN 1,0 0,20g
337 Zlatna ALBA 0,7 0,10g
B
ANEXA B. METODE SIMPLIFICATE DE DETERMINARE A
PERIOADELOR I FORMELOR PROPRII DE VIBRAIE
¦W d i i
2
T1 2S i 1
n
(B.1)
g ¦Wi d i
i 1
în care:
Wi încrcarea gravitaional la nivelul “i ”, corespunztoare masei de nivel mi
di deplasarea elastic pe direcia gradului de libertate dinamic produs de
încrcrile Wi i= 1,2,…,n
n numrul de nivele
g acceleraia gravitaional.
(2) În relaia de mai sus, forma proprie fundamental este aproximat de deformata
static produs de încrcrile gravitaionale Wi (i=1,2…,n) aplicate convenional pe
direciile gradelor de libertate dinamic orizontale. Structura elastic cu mase
concentrate la nivelul planeelor este considerat cu baza de rezemare încastrat.
(3) În metoda aproximativ Rayleigh se pot considera, alternativ, sisteme
compatibile de fore laterale Fi (i=1,2…,n) aplicate static, care produc deplasrile
orizontale di corespunztoare. În acest caz, relaia pentru determinarea aproximativ a
perioadei fundamentale este:
n
¦W d i i
2
T1 2S i 1
n
(B.2)
g ¦ Fi d i
i 1
¦ A >0,2 l @
H
2
Ac j wj (B.6)
j
Aj aria efectiv a seciunii transversale (în m2) a peretului structural “j” situat la
primul nivel al cldirii,
lwj lungimea peretelui structural “j” (în m) de la primul nivel, pe direcie paralel
cu forele aplicate, cu restricia
lwj / H < 0,9 (B.7)
(3) Pentru structurile în cadre de beton armat i oel care nu depesc 12 etaje în
înlime i au o înlime minim de etaj de aproximativ 3 metri, perioada
fundamental de translaie pe orice direcie orizontal se poate estima cu relaia
simplificat: (0)
T1 = 0,1 n (B.8)
unde “n” este numrul de niveluri al structurii.
280 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
C
ANEXA C. CALCULUL MODAL CU CONSIDERAREA COMPORTRII
SPAIALE A STRUCTURILOR
C.1. Generaliti
(1) În cazul construciilor cu distribuie neuniform a maselor i rigiditilor
elementelor structurale, deplasrile i eforturile se vor determina pe un model spaial
de calcul.
Calculul rspunsului seismic structural, reprezentat de eforturi i deplasri, se poate
realiza prin integrarea direct a ecuaiilor de micare sau prin suprapunerea
rspunsurilor modale maxime.
Aciunea seismic se schematizeaz prin micri de translaie variabile în timp ale
bazei de rezemare în trei direcii ortogonale determinate, descrise prin accelerograme.
Aceasta produce oscilaii de translaie i de torsiune. Caracterul nesincron al micrii
seismice aplicate bazei structurii genereaz oscilaii de torsiune chiar i în cazul
structurilor teoretic perfect simetrice. În calculul modal cu spectre de rspuns, aciunea
seismic se înlocuiete cu spectre de rspuns de proiectare distincte asociate
componentelor micarii.
Micarea seismic descris prin spectrul de rspuns de proiectare trebuie considerat
cel puin în direciile principale asociate structurii, pentru care se vor alege dou
sensuri de aciune. Direciile principale de aciune sunt definite de direcia rezultantei
forei seismice de baz din modul fundamental i de normala pe aceast direcie.
Rspunsul structurii se obine prin combinarea rspunsurilor corespunztoare celor
dou direcii de aciune seismic considerate.
(2) Reprezentarea micrii seismice spaiale i calculul forelor seismice prezentate
în aceast anex pot fi înlocuite, pentru obinerea unor rezultate semnificative, cu
modelri mai riguroase deduse pe baze stochastice.
(3) Calculul dinamic spaial este necesar în cazul construciilor de importan
ridicat, precum i pentru construcii care prezint discontinuiti ale distribuiilor
elementelor de rezisten i maselor de nivel. Aceste situaii sunt precizate in capitolul
4. Deasemenea, calculul modal spaial furnizeaz informaii privind conformarea
structural în vederea realizrii unei distribuii corecte a elementelor de rezisten
verticale i orizontale, pentru evitarea dezvoltrii unor eforturi i deplasri excesive
provenite din torsiunea general.
(4) Calculul spaial permite o evaluare mai realist a efectelor aciunii seismice în
comparaie cu metodele de calcul plan. Prin integrarea ecuaiilor de micare pentru un
set adecvat de accelerograme, calculul dinamic spaial furnizeaz un volum mare de
informaii i necesit un efort substanial pentru interpretarea i utilizarea rezultatelor.
Din acest motiv, în prezenta anex se prezint numai metoda pentru calculul
rspunsurilor modale maxime utilizând spectrul de rspuns de proiectare asociat
micrii de translaie a bazei de rezemare. Metoda de calcul cu spectre de rspuns
poate fi descoperitoare dac contribuiile rspunsurilor modale exprimate prin factori
de participare a maselor modale efective au valori sub 0,7. În acest caz, eforturile i
deformaiile se limiteaz inferior la valorile furnizate de calculul plan.
282 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
(ii) momente de inerie ale maselor de nivel în raport cu axa vertical z considerat:
()
n n
Ji ¦ mi, j d 2j ¦ J m, j
j 1 j 1
(C.2)
în care
n numrul de mase discrete concentrate mi,j sau distribuite m j pe
suprafeele A*j ,
¦ >m s @
N
Mk i
2
ix , k siy2 ,k J i si2T ,k (C.3)
i 1
în care six ,k , siy ,k i siT,k sunt componentele din centrul maselor ale vectorului propriu
în modul de vibraie k, la nivelul i, pe direciile x, y i z, respectiv.
(ii) factorii de participare modali
N
p x ,k ¦m s
i 1
i ix , k
N
p y ,k ¦m s
i 1
i iy ,k (C.4)
N
pT ,k ¦J s
i 1
i iT , k
*
p x2,k
m x ,k
Mk
p y2,k
m *y ,k (C.5)
Mk
pT2,k
J T*,k
Mk
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 285
în care,
N
m ¦m
i 1
i
(C.7)
N
J ¦J
i 1
i
reprezint masa întregii construcii, respectiv suma momentelor de inerie ale maselor
de nivel în raport cu axa vertical z.
(3) În cazul unei aciuni seismice definite printr-un spectru de proiectare
Sdx T J I , e Sd T (vezi relaia 3.17 i 3.18) asociat unei micri de translaie a bazei
într-o direcie paralel cu axa x se dezvolt urmtoarele fore tietoare de baz modale
i momentul de torsiune:
p x,k
Fx,k p x,k S dx T k S dx T k m *x,k
Mk
p x,k p y,k
F y,k p y,k S dx T k Fx,k (C.8)
Mk p x,k
p x,k p,k
M ,k p,k S dx T k Fx,k
Mk p x,k
Pentru fiecare mod propriu de vibraie k, pe direciile gradelor de libertate dinamica ux,
uy, uT la fiecare nivel, în centrul maselor, se dezvolt urmtoarele fore seismice de
nivel static i momentele de torsiune (Figura C.3):
mi si x,k
Fi x,k Fx,k
p x,k
mi si y,k
Fi y,k Fy,k (C.9)
p y,k
J i si ,k
M i ,k M ,k
p,k
286 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Figura C.4
În cazul unei micri seismice descrise ca o translaie a terenului într-o direcie
având orientarea D fa de axa x (figura C4), la baza structurii în fiecare mod k de
vibraie forele taietoare de baz se obin cu relaiile precedente (C.8) i (C.9) în care:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 287
Sdx T J I , e Sd T cosD
(C.11)
Sdy T J I , e Sd T sin D
¦H
k 1
x ,k t 0,9
r (C.12)
¦H
k 1
y ,k t 0,9
r d GLD
în care:
r numrul de moduri proprii de vibraie considerate în calcul
GLD numrul gradelor de libertate de translaie i de rotaie considerate în
modelul dinamic (vezi i paragraful 4.5.3.3.1, aliniatele 8, 10 si 11).
(ii) Etapa a II-a se refer la determinarea rspunsului structurii pentru fiecare
direcie principal de aciune seismic considerat, pentru care se parcurg urmtoarele
faze:
- calculul forelor seismice static echivalente de nivel pentru fiecare mod propriu
de vibraie considerat, 1 d k d r, conform paragrafului C.2.3, relaiile (C.8) i
(C.9) sau relaiile (C.10) i, respectiv, (C.11).
288 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
în care EE reprezint eforturile sau deplasrile totale, iar EE,k si EE,l reprezint
eforturile sau deplasrile în modurile de vibraie k i l. U kl reprezint
coeficientul de corelaie între modurile k si l i are valori pozitive ( 0 d U kl d 1
cu U kl 1 pentru k=l )
Semnele eforturilor, deplasrilor i forelor seismice static echivalente de nivel
obinute prin suprapunere modal se vor considera identice cu cele obinute
pentru modul fundamental de vibraie.
(iii) Etapa a III-a const în introducerea unui caz suplimentar de încrcare static,
numai cu momente de torsiune la fiecare nivel. Aceste momente de torsiune reprezint
produsul dintre forele seismice de nivel si mrimea exccentricitilor accidentale
definite cu relaia (4.3) din seciunea 4.5.2.1. În aceast etap se parcurg urmtorii pai:
- combinarea forelor seismice modale static echivalente de nivel conform
relaiilor (C.13)-(C.15).
- calculul momentelor de torsiune suplimentare pentru fiecare direcie principal
de aciune seismic
it F ix Fiy e1i (C.16)
în care Fix, Fiy sunt forele seismice static echivalente de nivel obinute în pasul
anterior
- calculul eforturilor i deplasrilor asociate momentelor de torsiune obinute cu
relaia (C.16) aplicate în centrul maselor la fiecare nivel
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 289
D
ANEXA D. PROCEDEU DE CALCUL STATIC NELINIAR (BIOGRAFIC)
AL STRUCTURILOR
Fy
apariia articulaiilor
plastice
Degradare Siguran
limitat limitat
Figura D.1. Curba for – deplasare ob inut prin calcul static neliniar al structurii
l
factor de participare
N
l
I T M1 ¦m G
i 1
i i (D.3)
m
¦m G i i
2
d
d i 1
d (D.4)
l
N
¦m G
i 1
i i
N N
* m m
Fb ¦ mi ¦ miG i2
i 1 i 1
F Fb Fb (D.5)
H
b
2 2
l § N
·
¨ ¦ miG i ¸
©i 1 ¹
l*
T
2S (D.7)
Ke
- forta normalizat de curgere cy*
Fy* Fy
*
cy (D.8)
mg H m g
unde,
c coeficient de amplificare al deplasrilor în domeniul inelastic (vezi Anexa E,
paragraful E.2)
SDe(T) spectrul de rspuns elastic (capitolul 3)
l
¦m G i i
d d i 1
d
(D.10)
m
N
¦m G
i 1
i i
2
E
ANEXA E. VERIFICAREA DEPLASRILOR LATERALE ALE
STRUCTURILOR
experimental.
296 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Tabelul E.1 Valori de proiectare ale modulelor de rigiditate pentru structuri de beton
Tipul de structur Natura legturilor între componentele nestructurale i
structura din beton armat
Componentele Componentele
nestructurale contribuie la nestructurale nu
rigiditatea de ansamblu a interacioneaz cu structura
structurii
Structuri de beton armat
Structuri tip cadre EcIg 0,5 EcIg
Structuri cu perei 0,5 EcIg
Ec - Modulul de elasticitate al betonului
Ig - Momentul de inerie al seciunii brute (nefisurate) de beton
(4) Pentru structurile ce posed neregulariti importante ale rigiditii i/sau ale
rezistenei pe vertical, se recomand verificarea prin calcul dinamic neliniar a
valorilor d rULS , dup dimensionarea prealabil a elementelor structurale.
(5) În cazul faadelor cortin, asigurarea la deplasri laterale la ULS se face prin
msuri constructive care împiedic desprinderea i cderea elementelor faadei la
cutremurul asociat acestei stri limit.
(6) Asigurarea la ULS a componentelor nestructurale (pereti de compartimentare,
pereti de inchidere, cortine, componente de instalatii, echipamente) se realizeaza prin
masuri constructive care s împiedice desprinderea si caderea lor la cutremurul asociat
acestei stari limit. (0)
h
Lv
Lv Lv
(1) Pentru calculul simplificat al structurilor din oel (vezi 6.5.6, 6.6.3, 6.7.4, 6.8.3
i 6.11.5), se pot folosi valorile :T date în tabelul F.1. (0)
Tabelul F.1 Valori ale suprarezistenei sistemului structural :T
Tipul structurii :T
a) Cadre necontravântuite 3,0
b) Cadre contravântuite centric 2,0
c) Cadre contravântuite excentric 2,5
d) Pendul inversat 2,0
f) Cadre duale
- cadre necontravântuite + cadre contravântuite centric 2,0
- cadre necontravântuite + cadre contravântuite excentric 2,5
g) Cadre cu contravântuiri împiedicate la flambaj 3,0
KC K1
K1 (F.1)
K C K 1 K 11 K 12
KC K2
K2 (F.2)
K C K 2 K 21 K 22
302 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Articulat 1,0
1,
0
0,
95
0,9
0,
9
K1
0,
0,8
85
0,
8
0,7
0,
75
0,6
0,
7
0,
0,5
67
5
0,
65
0,
0,4
62
5
0,
0,3
6
0,
57
5
0,2
0,
55
0,
0,1
52
5
Incastrat
0,
5
0,0
0,0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0
Incastrat K2 Articulat
0,9
3,
0
2, ,6
8
2 4
K1
2, 2
0,8
2,
2, 9
0
0,7
1 , ,8
1
1,
7
0,6
1,
6
1,
5
0,5
1,
4
0,4
1,
3
1,
25
0,3
1,
2
1,
51
0,2
1,
1
1,
0,1
0 5
Incastrat
1,
0
0,0
0,0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0
Incastrat K2 Articulat
(5) Când grinzile nu sunt supuse la eforturi axiale, rigiditatea lor poate fi
determinat în conformitate cu tabelele F.2, F.3, cu condiia rmânerii în domeniul
elastic a grinzilor sub aciunea momentelor de calcul.
Tabelul F.2 Rigiditatea grinzilor în cazul cadrelor cu noduri fixe
T T
I
1 K 0 ,5
L
T
I
2 K 0 ,75
L
T
I
3 K 1,0
L
T T
I
1 K 1,5
L
T
I
2 K 0 ,75
L
T
I
3 K 1,0
L
K1
Factor de distributie K 1
K11 K12
Stalp de verificat KC
K21 K22
Factor de distributie K2
K2
Tabelul F.4 Rigiditatea unei grinzi dintr-o structur cu planee de beton armat
T T
I§ N ·
1. K 0 ,5 ¨¨ 1 1,0 ¸¸
L© NE ¹
T
I§ N ·
2. K 0 ,75 ¨¨ 1 1,0 ¸¸
L© NE ¹
T
I§ N ·
3. K 1,0 ¨¨ 1 0 ,4 ¸¸
L© NE ¹
în care: NE S 2 EI L2
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 305
T T
I§ N ·
1. K 1,5 ¨¨ 1 0 ,2 ¸¸
L© NE ¹
T
I§ N ·
2. K 0 ,75 ¨¨ 1 1,0 ¸¸
L© NE ¹
T
I§ N ·
3. K 1,0 ¨¨ 1 0 ,4 ¸¸
L© NE ¹
în care: NE S 2 EI L2
lf ª 1 0 ,145K 1 K 2 0 ,265K 1K 2 º
« » (F.3)
L ¬ 2 0 ,364K 1 K 2 0 ,247K 1K 2 ¼
ª 1 0 ,2K 1 K 2 0 ,12K 1K 2 º
0.5
lf
« » (F.4)
L ¬ 1 0 ,8 K 1 K 2 0 ,60K 1K 2 ¼
306 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
(10) În figurile F.4, F.5 i F.6 este prezentat modul în care se amplaseaz rigidizrile
la barele disipative scurte, lungi i intermediare.
a
e
a-a a a a a
b st tst
hw
tw
Figura F.4. a
Amplasarea rigidizrilor la bara disipativ scurt
a
d e d
bst tst
hw
tw
b
a
d e d
c c' a' a' a' c' c
a-a
bst tst
hw
tw
b
a
§ h ·
a d ¨ 52t w w ¸ pentru p = 0,02 rad
© 5 ¹
M pl , link
- în cazul barei disipative lungi: e t 3
V pl , link
c = 1,5b
c = min (1,5b, 0,5d)
M pl ,link M pl ,link
- în cazul barei disipative intermediare: 1,6 e3
V pl ,link V pl ,link
a’ se determin prin interpolare liniar între valorile:
M pl ,link
a’= a dac e 1,6 i T p 0 ,08...0 ,02 rad
V pl ,link
§ M pl , link · M pl , link
a' 1,5¨ b ¸ dac e 3 i T p 0 ,02 rad
¨ V pl ,link ¸ V pl , link
© ¹
0.5bbf a 0.75bbf
0.65d b 0.85d
0.1bbf c 0.25bbf
4c 2 b 2
R
8c
unde:
a este distana de la faa stâlpului la zona redus
b este lungimea zonei reduse
c reducerea maxim a tlpii grinzii
R raza de tiere
R
c
c
a b
(2) Decuparea tlpilor trebuie efectuat printr-o procedur care s asigure o curb
neted, astfel încât s nu apar crestturi sau alte defecte care s constituie amorse de
fisur. Rugozitatea maxim a suprafe
ei decupate va fi de 13 μm, iar racordurile dintre
decupare i talpa nemodificat se vor rotunji. Muchiile tlpilor în zonele decupate se
vor poliza.
(3) Rezistena i ductilitatea îmbinrilor grind-stâlp cu seciune redus vor fi
validate prin încercri experimentale ciclice, pentru a satisface cerinele specifice
definite la 6.6, corespunztoare fiecrei clase de ductilitate structural.
(4) Trebuie efectuate cel puin doua încercri ciclice pe îmbinri specifice
proiectului. Alternativ, se pot folosi rezultate experimentale din literatura de
specialitate, obinute pe elemente similare. (0)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 309
G
ANEXA G. PROIECTAREA PLCII GRINZILOR ÎN ZONA STÂLPILOR
CADRELOR COMPOZITE
G.1. Generaliti
(1) Acest anex se refer la proiectarea plcii din zona stâlpilor de oel sau
compozii în cazul cadrelor alctuite din grinzi de oel compozite cu plci de beton
armat.
(2) Pentru a se asigura ductilitatea la încovoiere a zonelor disipative ale acestor
grinzi sunt necesare îndeplinirea a dou condiii: (0)
- s se evite flambajul componentei de oel
- s se evite zdrobirea betonului plcii
Prima condiie limiteaz superior aria de armtur longitudinal întins AS din
limea efectiv a plcii i impune limitarea supleei pereilor comprimai ai seciunii
din oel.
A doua condiie limiteaz inferior aria de armatur transversal AT care trebuie
dispus în plac în imediata vecintate a stlpului.
G.2.1.3. Exist grind transversal de faad dar nu exist plac în consol spre
exterior.
(1) Când exist grind transversal, singurul mod de transfer al momentului este
preluarea de ctre aceast grind a forelor de intindere din armturile din plac.
(2) Barele de armtur ale plcii se vor ancora cu ciocuri de conectorii grinzii
transversale.
(3) Aria de armtura As care se va dispune pe o lime egal cu limea efectiv
definit în tabelul 7.5 va fi determinat de relaia:
310 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
&JUYDGY|634732]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 bis (vol. I)/3.IX.2013 conține 314 pagini. Prețul: 157 lei ISSN 1453—4495
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.
PARTEA I
Anul 181 (XXV) — Nr. 558 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Marți, 3 septembrie 2013
SUMAR
Pagina
Volumul II
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Cuprins:
C 3. ACIUNEA SEISMIC
C 4. PROIECTAREA CLDIRILOR
Figura C 2.1.
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Bibliografie:
ATC (1996). Seismic evaluation and retrofit of concrete buildings. Report ATC 40,
Redwood City, CA.
CEN (2004). EN 1998-1-1: Design of structures for earthquake resistance / Part 1:
General rules, seismic actions and rules for buildings, Bruxelles, 250 pp.
FEMA (1997a). NEHRP guidelines for the seismic rehabilitation of buildings, FEMA
273. Washington, D.C.: Federal Emergency Management Agency.
FEMA (1997b). NEHRP commentary on the guidelines for the seismic rehabilitation
of buildings, FEMA 274. Washington, D.C.: Federal Emergency Management Agency.
FEMA (2000). Prestandard and commentary for the seismic rehabilitation of
buildings, FEMA 356. Washington, D.C.: Federal Emergency Management Agency.
FEMA (2003). Prestandard and commentary for the seismic design of buildings,
FEMA 450. Washington, D.C.: Federal Emergency Management Agency.
FIB (2003). Displacement-based seismic design of reinforced concrete buildings,
Bulletin 25, Lausanne, Elveia, 192 pp.
Ministerul Lucrrilor Publice (1992), P100/92: Normativ pentru proiectarea
antiseismic a construciilor de locuine, agrozootehnice i industriale, INCERC
Bucureti, Buletinul Construciilor, no. 1-2, 1992, 151 p.
Ministerul Transporturilor, Construc
iilor i Turismului (2006), P 100-1/2006: Cod de
proiectare seismic. Partea I - prevederi de proiectare pentru cldiri
Newmark, N. M. i Hall, W.J. (1982). Earthquake spectra and design, Earthquake
Engineering Research Institute, Berkeley, CA, USA.
Paulay, T. i Priestley, M.J.N. (1992), Seismic Design of Concrete and Masonry
Buildings, John Wiley & Sons Inc., New York, 744 p.
Postelnicu, T. and Zamfirescu, D. (2000). Towards performance – based seismic
design. Bulletin of the Technical University of Civil Engineering, Bucharest, no.
1/2000, pp. 19-29.
Postelnicu, T. i Zamfirescu, D. (2001). Towards displacement - based methods in
Romanian seismic design code. Earthquake Hazard and Countermeasures for Existing
Fragile Buildings, Eds. D. Lungu & T.Saito, Bucureti, pp. 169-142.
SEAOC (1995), Vision 2000 a Framework for Performance-Based Engineering,
Structural Engineers Association of California, Sacramento, CA.
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
C 3. ACIUNEA SEISMIC
Pentru construcia hrii de zonare în celelalte regiuni din ar, au fost analizate datele
macroseismice istorice. Pentru zone largi din teritoriul României înc nu sunt
disponibile înregistrri seismice care s permit o zonare pe baze instrumentale. Chiar
i în cazul zonei Banat datele instrumentale existente sunt relativ insuficiente ca numr,
domeniu de magnitudini i dispoziie geografic.
Harta de zonare a acceleraiei terenului pentru proiectare, ag, din P 100-1 pentru
IMR=225 ani reprezint o soluie tranzitorie urmând ca, în viitor, pentru toate
categoriile de cldiri s utilizeze harta de zonare corespunztoare unui interval mediu
de recuren IMR=475 ani (10% probabilitate de depire în 50 de ani). Acest nivel de
hazard este cel recomandat atât de EN 1998-1 cât i de codurile de proiectare din SUA.
Spectrul de rspuns elastic pentru acceleraii absolute în amplasament, Se(T), este
obinut prin produsul dintre spectrul de rspuns elastic normalizat E(T) i acceleraia
terenului pentru proiectare ag.
Formele spectrelor normalizate E(T) au fost ob
inute pe baza analizei statistice a
spectrelor elastice de rspuns calculate din seturile de accelerograme generate de sursa
Vrancea în 1977, 1986 i 1990 i grupate pe clase de compoziie spectral (de
frecvene). Pentru zona Banat s-au utilizat înregistrri ale seismelor din sursele de
suprafa din zon. Formele spectrelor normalizate sunt definite în formatul EN 1998-
1 prin perioade de control (col) ale spectrelor de rspuns (TB, TC i TD) i prin
amplificarea dinamic maxim E0.
Valorile perioadelor de control (col) ale spectrelor de rspuns au fost calculate
utilizând definiiile i relaiile din Anexa A, paragraful A.1 din P 100-1.
Condiiile locale de teren în amplasamentul construc
iei sunt descrise prin valorile
perioadei de control (col) TC a spectrului de rspuns elastic în amplasament. Aceste
valori caracterizeaz sintetic compoziia de frecvene a micrilor seismice.
Analiza valorilor perioadei de control (col) TC în staiile seismice cu înregistrri din
România, combinat cu elemente de ordin general privind geologia României a condus
la harta de zonare a teritoriului în termeni de perioad de control (col) TC din edi
ia
actual a P 100-1.
Perioada de control (col) TC este utilizat ca principalul descriptor al condiiilor locale
de teren i al coninutului de frecvene al micrilor seismice. Aceast abordare este o
alternativ la sistemul folosit de generaia actual de reglementri internaionale care
utilizeaz o clasificare a condiiilor locale de teren în funcie de caracteristicile
geofizice ale terenului din amplasament pe minim 30m de la suprafaa terenului.
Aceste caracteristici sunt definite calitativ prin stratigrafie i cantitativ prin proprieti
ale straturilor de teren din amplasament, dintre care cea mai important este viteza
medie ponderat a undelor de forfecare. În Anexa A, paragraful A.3 din P 100-1sunt
prezentate (simplificat) principalele clase de teren din EN 1998-1 i vitezele medii
ponderate ale undelor de forfecare corespunztoare acestora.
Atunci când este necesar, spectrul de rspuns elastic pentru deplasri pentru
componentele orizontale ale micrii terenului, SDe(T) se obine prin transformarea
direct a spectrului de rspuns elastic pentru acceleraie Se(T). Aceste transformri
sunt conservative.
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Comentariu final
Tendina la nivel mondial este aceea de cretere a nivelului de siguran
al
construciilor noi, speciale ca regim de înl
ime, conformaie arhitectural, dimensiuni
urbane, importana pentru investitor/proprietar sau pentru societate, aceast cretere
efectuându-se în principal prin luarea în considerare a unui nivel superior actualului
nivel de hazard al aciunii seismice de proiectare.
Bibliografie:
CEN (2004). EN 1998-1-1: Design of structures for earthquake resistance / Part 1:
General rules, seismic actions and rules for buildings, Bruxelles, 250 pp.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 9
C 4. PROIECTAREA CLDIRILOR
C 4.1 Generaliti
C 4.1 Codul P 100-1 este complet armonizat, conceptual i formal, cu standardul SR
EN 1998-1, care reprezint versiunea în limba român a standardului european EN
1998-1. Acest cod preia elementele de baz ale standardului, dar menine o serie de
prevederi de detaliu din normele româneti anterioare care, în opinia elaboratorilor, i-
au dovedit valabilitatea i utilitatea în practica proiectrii seismice.
P 100-1 preia modelele, metodele de calcul, terminologia, simbolurile i structurarea
pe capitole din standardul SR EN 1998-1, astfel încât armonizarea celor dou
documente normative s fie asigurat de la sine.
În raport cu ediia anterioar din anul 2006 , noua ediie beneficiaz de un context mai
favorabil de aplicare. În prezent, o bun parte din pachetul de coduri structurale
destinate proiectrii structurilor din beton, oel, zidrie, etc., este armonizat cu
normele europene, inclusiv din punct de vedere al formatului i terminologiei.
C 4.3 Condiii privind amplasarea construciilor
C4.3 Realizarea unui sistem de fundare robust, în msur s realizeze controlat i
avantajos transferul încrcrilor de diferite naturi la teren, este influenat decisiv de
caracteristicile mecanice ale acestuia i de condiiile hidrologice pe amplasament.
Din acest motiv alegerea amplasamentelor, atunci când acestea nu sunt impuse, mai
ales la construcii importante sau de mari dimensiuni, trebuie fcut cu toat atenia.
Cu prioritate trebuie evitate amplasamentele cu risc de lunecare, surpare, lichefiere, etc.
în caz de cutremur. În acest scop, un rol important revine cercetrii geotehnice i,
eventual, cercetrii geologice tehnice pe amplasament.
Trebuie subliniat i faptul c realizarea unor sisteme de fundare sigure pe
amplasamente nefavorabile presupune eforturi materiale i costuri suplimentare, care
pot scumpi substanial lucrarea în ansamblul ei.
sporul de for lateral s fie distribuit la alte elemente ale sistemului cu condiia ca în
elementele plastificate s nu se depeasc capacitatea de deformare.
C4.4.1.3 Calitatea rspunsului seismic al structurii este influenat esenial de
configuraia ordonat, sau nu, a acesteia. Din acest punct de vedere, simetria pe dou
direcii în plan a cldirii, dar i a structurii însi, reprezint condiia cea mai
important. Asimetriile induc oscilaii de torsiune substaniale i concentrri de
eforturi.
De asemenea, discontinuitile pe vertical ale structurii, aa cum s-a artat i la
C4.4.1.1, produc devieri ale traseului încrcrilor, dar i modificri brute ale
rigiditii i rezistenei laterale la anumite niveluri. Atunci când asemenea
caracteristici de neregularitate sunt inevitabile, la proiectarea structural trebuie s se
in cont de caracteristicile de vibraie deosebite care intervin, de caracterul spaial al
transferului de fore i de concentrrile de eforturi în zonele de schimbare brusc a
unor caracteristici structurale.
În orice caz, inginerul structurist trebuie s manifeste preocupare pentru obinerea unei
structuri regulate, înc din primele faze de proiectare, în discuiile cu proiectantul
funciunii, arhitectul. Rezolvarea iniial corect a structurii poate economisi timp i
bani, fr s afecteze semnificativ funciunea sau aspectul cldirii.
C4.4.1.4 Direcia de aciune a seismului este aleatoare, aprând eforturi pe toate
direciile. Din acest motiv, structura trebuie s aib o rigiditate suficient în orice
direcie. Aceasta se poate realiza, mai simplu, prin asigurarea rigiditii necesare pe
dou direcii ortogonale în plan.
Astzi este recunoscut pretutindeni faptul c parametrul esenial în caracterizarea
rspunsului seismic, atât în satisfacerea exigenelor de siguran a vieii, cât i a celor
de limitare a degradrilor, este deplasarea lateral.
Din acest motiv, asigurarea prin proiectare a unei rigiditi laterale suficiente este
primordial în proiectarea seismic. Aceast condiie este în mod particular important
pentru zonele aflate în Câmpia Român, ca urmare a cerinelor mari de deplasare
specifice impuse de cutremurele vrâncene în aceast regiune.
C4.4.1.5 Rspunsul seismic al construciilor cu vibraii de torsiune majore este unul
nefavorabil, cu sporuri semnificative ale deplasrilor laterale, cu efectele negative
aferente asupra strii de degradare a elementelor structurale i nestructurale. Pe de alt
parte, gradul de încredere în rezultatele calculului structural, cu alte cuvinte controlul
rspunsului seismic prin calcul, este mult mai mic decât în cazul unor structuri
simetrice.
Prin dispunerea adecvat a elementelor structurale verticale, în primul rând a
elementelor cu rigiditate mare, pereii i cadrele contravântuite, trebuie reduse la
maximum excentricitile maselor în raport cu centrul rigiditilor i cu cel al
rezistenelor laterale.
Optimizarea rspunsului seismic din acest punct de vedere este maxim atunci când
cuplarea modurilor de torsiune cu cele de translaie este practic eliminat sau redus
substanial.
Chiar i în cazul structurilor simetrice spaiale apar oscilaii de torsiune accidentale.
Controlul acestora poate fi realizat prin dispunerea periferic (pentru realizarea
braului cuplului) a unor elemente de contravântuire cu rigiditate suficient la
deplasri laterale.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 11
a) b)
c) d)
Figura C 4.1.
Între cele dou variante limit se situeaz soluiile intermediare cu tlpi (grinzi) de
fundare rigide i rezistente dispuse pe o direcie sau pe dou direcii, dup caz.
Proiectarea unui sistem de fundare corect este de cea mai mare importan pentru
asigurarea unei comportri seismice favorabile a construciei i pentru economicitatea
soluiei de ansamblu. Din acest motiv, în unele situaii este posibil ca exigenele de
realizare a unei fundaii s influeneze alctuirea suprastructurii.
C4.4.1.8 Forele seismice sunt fore de inerie (masice), astfel încât valorile acestora i,
implicit, ale eforturilor din structur sunt dependente direct de masa construciei.
Prevederile de la 4.4.1.8 urmresc reducerea eforturilor produse de forele seismice
prin 3 categorii de msuri:
- msuri care s permit reducerea masei prin folosirea unor materiale
structurale i nestructurale uoare sau mai eficiente (de ex. betonul de înalt
rezisten);
- msuri de poziionare uniform a maselor pentru a evita efecte de rsucire
general a cldirilor;
- msuri de plasare a maselor mari la nivelurile inferioare ale cldirii pentru
reducerea momentelor de rsturnare din forele seismice.
Deplasarea
maxim Media
deplasrilor
Figura C 4.2.
Figura C 4.3.
Limita o constituie situaia în care o structur puternic (de exemplu, o structur cu
perei) reazem la baz pe o structur mult mai flexibil i mai slab ca rezisten. În
Figura C 4.4 se exemplific comportarea acestui tip de structur prin cazul spitalului
Olive View, în urma cutremurului de la San-Fernando din 1971.
Regulile privind reducerea gradual a dimensiunilor elementelor structurale i
distribuia maselor pe înlimea cldirii, date la 4.4.3.3, sunt similare cu cele din EN
1998-1 i FEMA 273.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 15
Figura C 4.4.
Regulile privind monotonia structurilor pe vertical i meninerea unui traseu cât mai
direct i scurt al încrcrilor ctre terenul de fundare, date la (6), urmresc s evite
sporurile excesive de eforturi în elemente verticale de la nivelurile cu modificri
structurale (de exemplu, în stâlpii care susin pereii întrerupi la parter în construcia
din Figura C 4.5, a) i în planeul-diafragm care trebuie s realizeze transferul dintre
elementele verticale în acelai plan (Figura C 4.5, b) sau între planuri diferite (Figura
C 4.5, c).
b)
a) c)
Figura C 4.5.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Figura C 4.6.
C4.4.4.2 Prevederea de la (2) are în vedere situa
ii de tipul celei din Figura C 4.4.
Reazemele planeului sunt în realitate reazeme deplasabile pentru c pereii sufer
deplasri laterale. Dac rigiditile pereilor sunt inegale, ”tasrile” grinzii (planeului)
sunt diferite, afectând distribuia de eforturi.
Figura C 4.7.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 17
Prevederea de la (3) are în vedere situaia unui planeu ca cel reprezentat în Figura C
4.7. Pentru evitarea ruperii plcii în zona intrândului trebuie prevzute armturi ca cele
figurate cu linie întrerupt.
C4.4.4.3 i C4.4.4.4 Transmiterea forelor orizontale din planul planeului este
exemplificat în Figura C 4.8, a, pentru cazul unui perete structural de beton armat
împreun cu zona de plac aferent.
În acest caz, descrcarea planeului la perete se face prin:
- compresiune direct pe captul peretelui;
- armturi întinse “care colecteaz” forele distribuite în masa plcii;
- prin lunecri între inima pereilor i plac, pentru care se prevd conectori
(armturi transversale) ancorai adecvat în grosimea plcii.
Pentru reducerea valorilor forelor de contact se poate evaza placa sub forma unei
centuri (Figura C 4.8, b).
Figura C 4.8.
unde
EE efectul total maxim
EEk efectul maxim în modul propriu k de vibraie
EEj efectul maxim în modul propriu j de vibraie
U jk coeficientul de corela
ie dintre modurile proprii j i k
N numrul modurilor proprii considerate
Coeficien
ii de corela
ie modal se calculeaz cu urmtoarea rela
ie:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 23
3
8 [ j [ k ([ j r[ k )r 2
U jk (C 4.2)
(1 r 2 ) 2 4[ j [ k r (1 r 2 ) 4([ 2j [ k2 )r 2
Unde
Tk
r este raportul perioadelor proprii, iar [ j i [ k sunt frac
iuni din amortizarea
Tj
critic asociate modurilor proprii j i k. Dac pentru modurile proprii se consider
aceeai valoare pentru frac
iunea din amortizarea critic [ [ j [ k , rela
ia de mai
sus devine:
3
8[ 2 r 2
U jk (C 4.3)
(1 r 2 ) 2 4[ 2 r (1 r ) 2
Dac dou moduri proprii de vibra
ie cu aceeai amortizare, au perioadele proprii
foarte apropiate (raportul r este apropiat de 1) i coeficientul de corela
ie modal are o
valoare apropiat de 1. În Figura C 4.9 sunt reprezentate valorile coeficientului de
corela
ie în func
ie de raportul perioadelor proprii r, pentru diferite frac
iunii din
amortizarea critic vâscoas modal [ 0,02 , 0,05 i 0,10.
1
0,9
0,8 0,02
0,7
0,05
Coef. corel.
0,6
0,1
0,5
0,4
0,3
0,2
0,1
0
0,5 1 1,5 2
r
Figura C 4.9.
Pentru valori ale raportului r egale cu 0,9 i respectiv 1/0,9 =1,11 i o frac
iune din
amortizarea critic de 0,05 (5%), corela
ia modal devine semnificativ cu un
coeficient de corela
ie 0,47, iar modurile proprii nu mai pot fi considerate
independente.
Compara
iile dintre rezultate ob
inute cu metoda dinamic liniar i metoda modal cu
spectru de rspuns eviden
iaz acurate
ea compunerii CQC pentru cazuri în care
precizia rezultatelor ob
inute prin compunere SRSS este afectat (subestimat) de
corela
iile modale i de termenii comuni corespunztori. CQC este denumit
combina
ia ptratica complet deoarece include, atât termeni ptratici modali
individuali, cât i termeni modali comuni. Termenii modali comuni pot fi pozitivi sau
negativi, în func
ie de semnele efectelor modale corespunztoare.
24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
E Ex2 E y 2 Ez 2 (C 4.4)
Daca fiecare din efectele Ex, Ey i Ez sunt calculate prin compunerea CQC a
contribuiilor modale maxime i componentele aciunii seismice pe direc
iile X, Y, Z
sunt statistic independente, atunci E reprezint o estimare a efectului maxim produs
prin aplicarea simultan a celor trei componente ale aciunii seismice, independent de
orientarea axelor orizontale X i Y.
SRSS este regul de referin
pentru combina
ia spa
iala de efecte, nu numai în
condi
iile aplicrii metodei modale cu spectre de rspuns i compunerii CQC
unidirec
ionale pentru contribu
iile modale maxime, dar i în calculul static liniar cu
fore seismice echivalente sau în calculul static neliniar incremental (“pushover”).
P 100-1 accept ca regul de compunere alternativ, combina
ia liniara procentuala:
E Edx ”+” 0,30 E Edy ”+” 0,30 E Edz
Când cei trei termeni au acelai semn, valoarea 0.275 corespunde celei mai bune
aproxima
ii liniare în medie a combina
iei SRSS. Rotunjirea acestei valori la 0,3
conduce la valori subestimate sau supraestimate cu cel mult 10%.
La structurile regulate în plan, cu sisteme rezistente la fore laterale, independente pe
dou direc
ii orizontale principale, componenta aciunii seismice aplicat pe o direc
ie
nu produce efecte semnificative în sistemul rezistent situat pe direc
ia ortogonal. Din
acest motiv, pentru cldirile regulate în plan, cu sisteme independente alctuite din
pere
i structurali sau din contravântuiri verticale, nu este necesar combinaia spa
ial
a efectelor produse de cele dou componente orizontale ale aciunii seismice.
C4.5.3.6.2 P 100-1 prevede considerarea componentei vertical a aciunii seismice
numai când efectele sale sunt semnificative. Condi
iile i modelul de calcul sunt
asemntoare cu cele specificate de norma europeana EN 1998-1.
26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Figura C 4.10.
Aceast reprezentare admite ipoteza c cerina de deplasare în rspunsul seismic
elastic mrginete superior cerina de deplasare în rspunsul neliniar. Aceast ipotez,
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 27
Figura C 4.11.
Expresia (4.22) i întreaga procedur de evaluare a efectelor de ordinul 2 preluat din
codurile americane au fost fundamentate prin studii speciale având acest obiectiv.
Metodologia este similar cu cea prevzut în vechiul standard STAS 10107/0-90
pentru stâlpii flexibili de beton armat, cu excepia faptului c parametrul este diferit.
28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
i perei, mai mare, în majoritatea cazurilor, decât cea strict necesar rezultat din
calcul, si considerând, cu caracter acoperitor, si posibilitatea, foarte probabila, ca în
armaturile din zonele plastice sa se dezvolte eforturi unitare mai mari decât limita de
curgere a minim specificat. Expresia (4.23) rezult dintr-o asemenea abordare.
Altfel spus, încrcrile aplicate de suprastructur bazei sale corespund mecanismului
structural de disipare de energie. Valoarea JRd = 1,5, din cazul infrastructurilor i a
unor sisteme de fundare comune elementelor verticale, ia în considerare anumite
componente ale mecanismului de rezisten ignorate în modelul de calcul, cum ar fi,
de exemplu, mobilizarea rigiditii la torsiune a cutiei infrastructurii sau contribuia
împingerii pasive i a frecrii pe pereii perimetrali ai subsolurilor.
Alte aspecte ale proiectrii fundaiilor se discut la 5.8.
C4.6.2.6 Starea limit ultim se raporteaz la un stadiu de solicitare al construciei
care prezint o marj de siguran suficient fa de stadiul în care vieile oamenilor
pot fi puse în pericol. Obiectivele explicite prezentate la (1) exprim aceast concepie.
În versiunile mai vechi ale codurilor de proiectare se prevedeau verificri ale
deplasrilor laterale numai pentru starea limit de serviciu.
Aa cum este astzi larg recunoscut, parametrul cel mai semnificativ pentru calitatea
rspunsului seismic este deplasarea lateral. Din acest motiv, pe lâng verificrile de
rezisten i msurile de alctuire pentru asigurarea ductilitii elementelor structurale,
P 100-1 a introdus i obligativitatea verificrii deplasrilor la ULS. Este de observat c
în cazul aplicrii metodelor de calcul neliniar, verificrile se fac numai în termeni de
deplasare. Din raiuni de simplificare a proiectrii, în situaiile în care cerinele de
deplasare impuse de cutremur sunt suficient de mici i ele se încadreaz cu uurin în
limitele admise, se poate renuna la verificarea explicit a deplasrilor. De exemplu, în
cazul cutremurelor din Banat, caracterizate de perioade predominante scurte, pentru
cldiri relativ flexibile, de tipul cadrelor etajate, cerinele de deplasari calculate cu:
Sd = (T/2S)2Sa (C 4.6)
se încadreaz, de regul, în limitele admise datorit coeficientul de amplificare mic,
corespunztor domeniului specific din spectrul de rspuns pe amplasament.
C4.6.2.7(4) Noua ediie a P100-1 prevede pentru limea necesar a rostului seismic o
valoare mai mic decât în ediia precedent.
Aceast modificare este justificat pentru c probabilitatea ca cele dou cldiri vecine
s înregistreze deplasrile maxime, în sensuri diferite, în acelai moment de timp, este
extrem de mic. Relaia (4.25) este similar ca structur cu relaiile pentru stabilirea
efectelor maxime ale aciunii în rspunsul modal cu aa numita regul (statistic) a
rdcinii ptrate din suma ptratelor rspunsurilor modale maxime.
C4.6.3.2(1) Starea limit de serviciu are în vedere satisfacerea exigenei de limitare a
degradrilor. SLS prevede, din acest motiv, numai verificri ale deplasrilor relative
de nivel asociate aciunii unor cutremure mai frecvente decât cele considerate pentru
verificrile ULSULS.
Pân când vor fi disponibile harta de hazard seismic i cea a unor spectre de rspuns
asociate cutremurului asociat SLS, cerinele de deplasare se stabilesc aproximativ ca o
fraciune din deplasarea lateral calculat la ULS pentru cutremurul de proiectare.
30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
În aceast editi
ie a P 100-1 s-a introdus o condiie distinct pentru verificarea
rigiditilor laterale la construciile cu componente nestructurale ancorate de structur,
dar care nu stânjenesc deformaiile elementelor structurale.
În comentariile la Anexa E se discut alte aspecte de concepie i de detaliu referitoare
la verificrile structurilor la deplasrile laterale.
Bibliografie:
ASCE 4-98, Seismic Analysis of Safety Related Nuclear Structures and Commentary,
ASCE, 2000
ASCE 7-05, Minimum Design Loads for Buildings and Other Structures, ASCE, 2005
ATC (1996). Seismic evaluation and retrofit of concrete buildings. Report ATC 40,
Redwood City, CA.
Anagnostoupoulos, S.A, Chapter 8. Buildings, în Computer Analysis and Design of
Earthquake Resistant Structures. A Handbook, Editors Beskos D., Anagnostoupoulos,
S.A, Computational Mechanics Publications, Southampton, 1997
Anastassiadis, K., Avramidis I.E., Athanatopoulou, A. Critical Comments on
Eurocode 8 Sections 3 and 4, Draft no.1/2000, 12th European Conference on
Earthquake Engineering, London , 2002, Paper No.095
Anastassiadis, K., Avramidis I.E., Athanatopoulou, A. Critical Comments on
Eurocode 8 Parts 1-1 and 1-2, 11th European Conference on Earthquake Engineering,
Paris , 1998, Balkema Rotterdam, Paper No.095
CEN (2004). EN 1998-1-1: Design of structures for earthquake resistance / Part 1:
General rules, seismic actions and rules for buildings, Bruxelles, 250 pp.
Fajfar, P. and Fischinger, M. (1989). N2 – A method for non-linear seismic analysis of
RC buildings, Proc. of the 9th WCEE, Tokyo, vol. V, p. 111-116.
Fajfar, P. (2000). A nonlinear analysis method for performance-based seismic design.
Earthq. Spectra, 16(8).
California Building Code, California Code of Regulation, Volume 2, based on 1997
Uniform Building Code , ICBO, 2002
Chopra A. K., Dynamics of Structures, Prentice Hall, 2001
Clough, R.W, Penzien,J.,Dynamics of Structures, McGraw-Hill,Second Edition, 1993
Cosenza, E., Manfredi, G., Realfonzo, R., Torsional effects and regularity conditions
în RC buildings, 12th World Conference on Earthquake Engineering, Auckland , New
Zeeland, 2000, Paper No. 2551
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 31
Der Kiureghian, A., A Response Spectrum Method for Random Vibration Analysis of
MDOF Systems, Earthquake Engineering and Structural Dynamics,Vol.9,419-435,
John Willey and Sons,1981
Draft Regulatory Guide DG-1127 , Combining Modal Responses and Spatial
Components în Seismic Response Analysis, US- NUREG Commision, February 2005
Dubin D., Lungu D. coordonatori, Construcii amplasate în zone cu mi cri seismice
puternice, Editura Orizonturi Universitare, Timioara, 2003
Fardis, M.N, Chapter 9. Reinforced concrete structures, în Computer Analysis and
Design of Earthquake Resistant Structures.A Handbook, Editors Beskos D.E,
Anagnostoupoulos, S.A , Computational Mechanics Publications, Southampton,1997
Fardis M.N, Current developments and future prospects of the European Code for
seismic design and rehabilitation of Buildings: Eurocode 8, 13th World Conference on
Earthquake Engineering, Vancouver , Canada, August 1-6, 2004, Paper No. 2025
Fardis M.N, Code Deveopments în Earthquake Engineering, 12th European
Conference on Earthquake Engineering, London , 2002, Paper No.845
Ifrim M., Dinamica structurilor i inginerie seismic, EDP, Bucureti, 1984
Mazzolani F. M., Piluso V., Theory and Design of Seismic Resistant Steel Frames,
E&FN Spon, 1996
Ministerul Lucrrilor Publice (1992), P100/92: Normativ pentru proiectarea
antiseismic a construciilor de locuine, agrozootehnice i industriale, INCERC
Bucureti, Buletinul Construciilor, no. 1-2, 1992, 151 p.
NEHRP Recommended Provisions for Seismic Regulations for New Buildings and
other Structures, (FEMA 450), Part 1 Provisions, 2003 Edition, Buiding Seismic
Safety Council
Newmark, N. M. i Hall, W.J. (1982). Earthquake spectra and design, Earthquake
Engineering Research Institute, Berkeley, CA, USA.
Paulay, T. i Priestley, M.J.N. (1992), Seismic Design of Concrete and Masonry
Buildings, John Wiley & Sons Inc., New York, 744 p.
Penelis G.E, Kappos, A.J., Earthquake Resistant Concrete Structures, E&FN Spoon,
London, 1997
Postelnicu, T. i Zamfirescu, D., (1998), Methodology for the calibration of the
seismic forces, 11th European Conference on Earthquake Engineering, Paris.
Postelnicu, T. i Zamfirescu, D. (2001). Towards displacement-based methods in
Romanian seismic design code. Earthquake Hazard and Countermeasures for Existing
Fragile Buildings, Eds. D. Lungu & T.Saito, Bucureti, pp. 169-142.
Regulations for Seimic Design – A World List, Suplement 2000, Editor Katayama, T.
International Association for Earthquake Engineering , 2000
Saatcioglu, M., Humar, J., Dynamic Analysis of Buildings for Earthquake Resistant-
design, Canadian Journal of Civ. Engn, Vol.30, 338-359, 2003
Wilson E.L., Three–Dimensional Static and Dynamic Analysis of Structures,
Computers and Structures Inc., Berkeley, California, USA, 2002
32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Wilson E.L., Der Kiureghian A., Bayo, E.P., A Replacement for the SRSS Method în
Seismic Analysis, Earthquake Engineering and Structural Dynamics,Vol.9,187-194,
John Willey and Sons,1981
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 33
C 5.1. Generaliti
C5.1.2 Definiiile de la aceast seciune au fost preluate practic nemodificate din SR
EN 1998-1. Majoritatea lor corespund semnificaiilor termenilor utilizai în prezent i
în ara noastr.
Sunt necesare câteva precizri:
(a) S-a preferat denumirea mai convenional de zon „critic”, în locul denumirii
de zon „disipativ”, pentru motivul c în aplicarea metodei de proiectare a ierarhizrii
capacitii de rezisten a elementelor structurale exist posibilitatea ca în aceaste zone
s nu se formeze articulaii plastice, sau ca incursiunile la atacul cutremurului de
proiectare în domeniul postelastic de deformare s fie limitate. De exemplu,
extremitile stâlpilor la structurile în cadre proiectate pentru clasa DCH. În acest fel
se evideniaz faptul c aceste zone sunt cele mai solicitate.
(b) Proporia referitoare la contribuia pereilor structurali, respectiv a cadrelor, în
rezistena ansamblului structural, se exprim prin fraciunea din fora tietoare de baz
în combina
ia seismic de încrcri, preluat de cele dou subsisteme structurale.
(c) Structurile flexibile la torsiune prezint un rspuns seismic nefavorabil i, din
acest motiv, li se atribuie prevederi de proiectare speciale. Astfel de structuri sunt, de
exemplu, sistemele cu elemente rigide concentrate într-o zon cu dimensiuni relativ
reduse, situat spre mijlocul cldirii, i cu elemente mult mai flexibile în restul
construciei. Aceste sisteme prezint, de regul, rotiri de torsiune foarte importante, cu
amplificri periculoase ale deplasrilor elementelor dispuse periferic. Calculul modal
al structurii evideniaz în asemenea cazuri moduri de baz (primele moduri)
preponderent de torsiune sau care cupleaz vibraiile de translaie cu vibraii de
torsiune, cu ponderi apropiate, fcând dificil controlul comportrii structurii.
Asemenea moduri de comportare sunt, în principiu, nerecomandate. În acest scop,
pentru echilibrarea structurii din punct de vedere al rigiditii se recomand plasarea
unor perei pe contur, dispui în poziie avantajoas, sau mrirea rigiditii cadrelor
perimetrale, cel mai eficient prin sporirea dimensiunilor (înlimii) grinzilor. Eficiena
acestor intervenii se poate verifica printr-un efect de decuplare a vibraiilor de
translaie de cele de rsucire de ansamblu.
În Figura C 5.1 se prezint, de exemplu, o structur cu moduri cuplate, sensibil la
rsucire (a), i aceeai structur îmbuntit prin sporirea rigiditii elementelor de pe
contur (b).
a) b)
Figura C 5.1.
34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Figura C 5.2.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 35
Figura C 5.3.
Suprarezistena are trei surse principale (Figura C 5.3):
(i) Suprarezistena rezultat din faptul c valorile efective ale rezistenelor
materialelor (dup caz, beton, oel, zidrie) sunt în realitate mai mari decât valorile de
proiectare, care reprezint valorile minime probabile.
(ii) Suprarezistena rezultat din modul concret în care se realizeaz proiectarea
elementelor.
(iii) De exemplu, la o cldire etajat seciunile stâlpilor i pereilor sunt meninute,
de cele mai multe ori, constante pe toat înlimea cldirii dei eforturile scad de la
baz ctre vârful acesteia. De asemenea, dimensiunile minime constructive sau
procentele minime de armare sunt de multe ori superioare dimensiunilor rezultate
efectiv din calcul, iar la alctuirea seciunilor, în marea majoritate a cazurilor,
rotunjirea dimensiunilor necesare ale seciunilor se face în plus.
(iv) Suprarezistena de sistem, rezultat din faptul c articulaiile plastice nu se
formeaz simultan ci pe msur ce forele orizontale cresc, astfel încât curba for -
deplasare a structurii nu prezint un palier orizontal fiind ascendent dup apariia
primei plastificri. Aceasta este manifestarea redundanei structurale. ( )
Reprezentarea din Figura C 5.3 este una schematic pentru c influena celor 3 surse
de suprarezisten se manifest împreun la orice nivel de solicitare.
În normele româneti, separarea factorului de reducere datorat ductilitii de cel
datorat suprarezistenei apare pentru prima oar în P 100-1, procedura fiind similar cu
cea din Eurocod.
În tabelul 5.1 factorul de reducere apare sub forma produsului qPqsr dintre cei doi
factori pariali, fr ca aceste notaii s apar explicit.
Frac
iunea din factorul de comportare care ia în considerare ductilitatea poten
ial a
structurii i efectele de suprarezisten
identificate la (i) i (ii) ia valori între 5 i 1,5, în
funcie de ductilitatea potenial a sistemului i de clasa de ductilitate aleas. Aceasta
este separat de frac
iunea Du/D1 care reprezint raportul dintre fora înregistrat de
structur în momentul ultim i fora corespunztoare iniierii curgerii (altfel spus,
formrii primei articulaii plastice). Factorul Du/D1 t 1 exprim astfel, formal, numai
suprarezistena de sistem, fiind cu atât mai mare cu cât este mai redundant structura.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 37
Curba for
-depasare
yVdb rezultat dintr-un
Vdb calcul ”pushover”
Figura C 5.4.
În faza iniial a proiectrii nu se cunoate alctuirea (armarea) structurii astfel încât
procedeul descris mai sus poate fi aplicat numai pentru verificri ale comportrii
structurale. În proiectarea curent se folosesc valorile propuse în Cod, care sunt
stabilite în funcie de numrul nivelurilor i deschiderilor construciei, cu alte cuvinte
de gradul de nedeterminare static (redundana) al construciei.
Tabelul 5.1 cu valorile maxime ale factorului de comportare q prezint dou nouti
fa de precedenta ediie a codului.
(i) Valori distincte pentru clasa DCL
Valoarea q = 2 > 1,5, propus pentru structurile parter cu d 0,25, are în vedere
ductilitatea „natural”, fr msuri de confinare a elementelor de beton armat cu fore
de compresiune relativ mici.
38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
acestora sunt supuse la momente cu valori foarte reduse. De altfel, însui calculul
elastic pune în eviden situaii în care momentele pe stâlpi, deasupra i dedesubtul
grinzii, sunt de acelai semn atunci când grinzile sunt relativ flexibile în raport cu
stâlpii. În aceste cazuri condiia (5.4) ar trebui înlocuit, în principiu, cu o relaie de
forma:
sup
M Rc M coresp
inf
t J Rd ¦ M Rb
sau (C 5.1)
inf
M Rc M coresp
sup
t J Rd ¦ M Rb
dup cum momentul în stâlp deasupra nodului, furnizat de calculul elastic, este mai
inf sup
mare sau mai mic decât cel din seciunea de sub grind. Cu M coresp i M coresp s-au
notat momentele care intervin în stâlp în seciunile de sub nod i de deasupra nodului,
în situaia în care stâlpul s-ar plastifica deasupra nodului, respectiv dedesubtul nodului.
O valoare aproximativ a acestor momente se obine amplificând valorile rezultate din
calculul static la încrcri seismice de proiectare cu raportul între suma momentelor
capabile în grinzile adiacente nodului i suma momentelor în grinzi rezultate din
calculul static la încrcri de proiectare.
Figura C 5.5.
În P 100-1 se urmeaz prevederile din SR EN 1998-1 i nu se prevede verificarea unor
asemenea situaii. Se consider c aceste cazuri sunt foarte dificil de identificat, pe de
o parte, iar plastificarea accidental, cu cerine de rotire mici, nu este periculoas.
În anexa D a normativului P100/92 condiia între momentele capabile de la stâlpi i
cele din grinzi este extins la toate nodurile de cadru de la un anumit nivel, sau pentru
nodurile dintr-un anumit plan al structurii. Aceasta înseamn c dac condiia nu este
respectat pentru un anumit nod, dar este îndeplinit la nivelul ansamblului,
mecanismul de plastificare potenial este satisfctor. Într-adevr, chiar dac ar aprea
una sau câteva articulaii plastice la extremitile stâlpilor de la un anumit nivel, atâta
vreme cât majoritatea stâlpilor lucreaz în domeniul elastic (Figura C 5.6,b), nu se
poate forma un mecanism tip “nivel slab”. Deplasrile sunt controlate în acest caz, iar
rotirile în articulaiile plastice din stâlpi sunt cu totul moderate.
40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Varianta adoptat în P100/92, mai simplu de aplicat si mai corect principial, care a
fost preluat ca procedeu alternativ (relatia 5.5), poate fi utilizat opional aa cum se
arat la (4).
Figura C 5.6.
Situaiile în care satisfacerea condiiei (5.4) este exceptat are în vedere stâlpi la care,
datorit încrcrii axiale relativ mici, ductilitatea la încovoiere este consistent, astfel
încât dezvoltarea unor deformaii plastice controlate nu este periculoas.
La cazurile indicate la (3) mai trebuie adugat acela al stâlpilor marginali, în situaia în
care sunt descrcai puternic, uneori total, de forele de compresiune, prin efectul
indirect al forelor orizontale. În cazul în care fora axial este întindere sau o
compresiune mic, ductilitatea secional este substanial fr msuri de armare
transversal deosebite. Plastificarea local a unui singur stâlp din irul de stâlpi de la
un anumit nivel nu este periculoas, pentru c nu implic dezvoltarea unor mecanisme
de etaj. Pe de alt parte, satisfacerea condiiei (5.4) ar atrage o sporire excesiv a
armturii longitudinale.
Impunerea prin proiectare a poziiei articulaiilor plastice (a zonelor disipative) aduce
avantaje importante:
(i) Menine stâlpii în domeniul elastic de comportare astfel încât fretarea
(confinarea) miezului de beton al stâlpului nu mai este necesar necesar, astfel încât
msurile de armare transversal se pot reduce substanial.
(ii) Sporete capacitatea betonului din stâlpi de a prelua fora tietoare, în zonele
de la capetele stalpilor, ”ferite” de plastificare.
(iii) Îmbunt
ete condiiile de aderen ale armturilor, ca urmare a faptului c
acestea nu mai sunt solicitate ciclic alternant în domeniul postelastic. Ca urmare, se
pot accepta îmbinri prin suprapunerea barelor verticale pe lungimi mai reduse,
corespunztoare condiiilor normale de solicitare.
(iv) Faptul c stâlpii nu se plastific îmbuntete comportarea nodurilor grind-
stâlp. ( )
Aceste argumente arat, pe de alt parte, c aplicarea metodei de proiectare la
capacitate pentru impunerea unor mecanisme de plastificare favorabile nu înseamn
sporuri deosebite de armtur, în special ca urmare a reducerii armturii transversale
necesare (5.2.3.3.2(4)).
C5.2.3.3.3(5) În aceast ediie a codului de proiectare seismic s-a renunat la
procedeul de evaluare a momentelor de proiectare din EN 1998-1. Dei în acest
document se face afirmaia c diagrama de momente înfurtoare de proiectare
propus este acoperitoare, fiind în msur s acopere incertitudinile legate de
distribuia eforturilor în rspunsul inelastic, testrile efectuate în proiectarea cladirilor
au infirmat acest apreciere. Este contestabil, în primul rând, c diagrama EN 1998-1
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 41
Înainte de Dup
redistribu
ie redistribu
ie
Înainte de
Dup
redistribu
ie
redistribu
ie
Deformata pere
ilor cupla
i Diagrame de momente în montan
i
Figura C 5.7.
C5.2.3.3.4 (1)(2) Mobilizarea mecanismului de disipare de energie proiectat
presupune c sunt evitate ruperile premature de tip fragil sau mai puin ductil. În
aceast seciune sunt identificate asemenea tipuri de cedare:
(i) În vederea evitrii ruperii la for tietoare în seciuni înclinate se iau
urmtoarele msuri:
- Valorile forelor de proiectare sunt cele maxime care pot aciona asupra
elementelor, respectiv cele care corespund mecanismului de plastificare. La
evaluarea momentelor capabile asociate acestui mecanism se ia în
considerare posibilitatea solicitrii oelului în domeniul de consolidare,
funcie de mrimea ateptat a incursiunilor în domeniul neliniar, respectiv
de clasa de ductilitate, medie (DCM) sau înalt (DCH), pentru care este
proiectat structura.
42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
- În zonele plastice poteniale (zone critice sau zone disipative), se ine seama
de scderea capacitii betonului de a prelua fora tietoare, datorit solicitrii
ciclice, uneori alternante.
Pentru evitarea ruperilor produse de forele de lunecare în rosturi de lucru, de
asemenea se evalueaz la maximum aceste fore, ca fiind cele asociate mecanismului
de plastificare. Un exemplu edificator este ilustrat în Figura C 5.8 unde se reprezint
schema de calcul a forelor de lunecare acionând într-o îmbinare vertical a unui
perete prefabricat din panouri mari.
Din examinarea echilibrului forelor rezult c, în momentul ultim, forele de lunecare
au valori compuse dintr-o component rezultat din variaia momentului încovoietor
pe înlimea peretelui (lunecare Jurawsky) i alta care echilibreaz încrcrile aplicate
pe planee. Rezult c fora de lunecare asociat mecanismului de plastificare este
substanial mai mare decât cea dat de calculul elastic.
Figura C 5.8.
(ii) Degradarea aderenei între armtur i beton, în special în zona ei de ancorare
(în multe cazuri aceasta reprezint zona de îmbinare între elemente - nodul structural),
poate, la limit, scoate bara din lucru i deci reduce rezistena. În cazul aciunii
seismice acest risc este amplificat de efectul încrcrilor ciclice, alternante, i de
efectul fisurilor de despicare a betonului în lungul barei în zona nodului structural.
Pentru a reduce acest risc :
- se folosesc bare cu profil periodic;
- se iau msuri speciale de ancorare;
- se sporete lungimea de ancorare a barelor drepte. În sec
iunea 5.7 se prevede
sporirea cu 20% a lungimilor de ancorare ale barelor longitudinale întinse în
elementele participante la preluarea aciunii seismice, în raport cu lungimile
de ancorare ale armturilor cu condiii normale de solicitare. Pentru
asigurarea unei bune ancorri a etrierilor cu rol de fretare în zonele critice din
elementele structurale, cârligele acestora au forma i dimensiunile din Figura
C 5.9,a. Prin ptrunderea cârligului în miezul de beton al seciunii (Figura C
5.9,b) se creeaz condiii mai bune de ancorare decât prin poziionarea lui în
imediata apropiere a stratului de beton de acoperire, care se poate pierde la o
solicitare seismic intens.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 43
(iii) Pe baza acelorai considerente, este necesar s se evite înndirile (în special
cele prin suprapunere cu sudur) în zonele critice. Aceast problem apare în special la
înndirea armturilor verticale din stâlpi i perei, la care apar întreruperi ale
continuitii la fiecare nivel, datorate tehnologiei de execuie. Cea mai simpl soluie
pentru evitarea înndirii din zona disipativ de la baza stâlpilor sau a pereilor este s
se prevad armturi cu lungimea a dou niveluri.
În cazul pereilor cu un raport mare între înlime i lungime (cu o înlime relativ
mic a zonei plastice), atunci când soluii ca cele indicate mai sus nu sunt posibile sau
sunt dificil de executat, se poate accepta i ideea dezvoltrii zonei critice deasupra
zonei de înndire a armturilor verticale (Figura C 5.10). Pentru aceasta, zona de
înndire trebuie sa fie sensibil mai puternic decât zona de deasupra, condiie
îndeplinit montând musti suficient de puternice. Mutarea zonei critice mai sus nu
implic sporuri substaniale ale forei tietoare asociate, situaie care intevine la stâlpi,
datorit configuraiei diagramei de momente specifice pereilor, caracterizai de un
bra de forfecare mult mai mare.
a) b)
Figura C 5.9.
Figura C 5.10.
44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Figura C 5.11.
H cu H su
a) Iu Iu
x b) dx
Figura C 5.12.
H cu
Iu
x
(C 5.2)
H su
Iu
dx
Valorile Iu, în situaiile în care acestea sunt stabilite prin relaia Iu H su d x
(întâlnite la unele elemente solicitate la întindere excentric sau, mai rar, la încovoiere
sau compresiune excentric cu fore axiale reduse i seciuni de armtur întinse mici),
asigur, de regul în exces, cerinele de ductilitate asociate unei comportri favorabile
la solicitri seismice.
În cazul obinuit în care se aplic relaia se constat c valorile Iu pot fi mrite, fie prin
msuri care s duc la reducerea înlimii zonei comprimate, fie prin msuri care s
sporeasc valoarea Hcu.
Primul obiectiv poate fi realizat (vezi ecuaia care descrie echilibrul proieciei forelor
la rupere într-o seciune de beton armat) prin:
- alegerea unor seciuni evazate (cu tlpi) în zona comprimat,
- reducerea eforturilor unitare medii de compresiune, respectiv prin mrirea
seciunii de beton,
- sporirea armturii din zona comprimat,
- limitarea armturii din zona întins,
- mrirea clasei de beton.
Sporirea deformabilitii betonului se obine prin efectul de confinare realizat de o
armare transversal eficient. Armarea transversal mai are i alte roluri. Astfel, o
armare transversal corect alctuit asigur integritatea betonului închis între etrieri i,
în consecin, contribuie la stabilitatea histeretic a comportrii elementului, inclusiv
prin conservarea capacitii betonului de a prelua fora tietoare.
De asemenea, în msura în care este dispus judicios, armtura transversal susinut
de etrieri i agrafe împiedic flambajul lateral al barelor de armtur longitudinale
comprimate.
C5.2.3.4(2)(c) Rezistena betonului influeneaz pozitiv, sub toate aspectele,
ductilitatea i capacitatea de disipare a energiei. Astfel, un beton mai rezistent are o
aderen superioar la armturile de oel i o capacitate superioar de a prelua fora
tietoare. De asemenea, sporirea rezistenei betonului duce la sporirea direct a
ductilitii de curbur prin reducerea dimensiunilor zonelor comprimate în seciunile
46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
elementelor. P 100-1 prevede, din acest motiv, limite inferioare pentru clasa betonului
utilizat în structuri, mai mari pentru clasa DCH decât pentru clasa DCM.
Anumite proprieti ale oelului prezint importan din punct de vedere al comportrii
structurilor de beton armat la aciuni seismice:
(i) Oelul trebuie s prezinte deformaii ultime suficient de mari, astfel încât
incursiunile în domeniul postelastic înregistrate de armturile solicitate la aciuni
seismice intense, însumate pe toat durata de via a construciei, s nu consume
alungirea capabil a acestora. Condiiile fixate sunt ca alungirea minim sub efortul
unitar maxim, su, denumit uneori alungire uniform la rupere, s fie 5% pentru clasa
DCM i 7,5% pentru clasa DCH.
(ii) Raportul între rezistena ultim i cea de curgere are importan din mai multe
puncte de vedere (Figura C 5.13). Astfel:
- consolidarea oelului este una din sursele dezvoltrii deformaiilor plastice pe
o anumit zon. Cu cât este mai mare lungimea lp a zonei plastice, cu atât
capacitatea de rotire plastic este mai mare. Din acest motiv, unele coduri de
proiectare prevd condiia ca raportul Vsu/Vsy s fie cel puin 1,15.
- un raport prea mare Vsu/Vsy, precum i o variabilitate prea mare a valorii fy pot
mri exagerat raportul între momentul ultim i cel de iniiere a curgerii.
Efectele unei asemenea suprarezistene datorate oelului pot fi ruperea
prematur a elementului la for tietoare, datorit creterii neprevzute a
valorii asociate momentului ultim dezvoltat la capete, i schimbarea
raportului între momentele grinzilor (solicitate amplu în domeniul postelastic)
i momentele de la extremitile stâlpilor, în jurul nodurilor, pân la
neasigurarea condiiei mecanismului grind slab - stâlp puternic.
Din acest motiv raportul Vsu/Vsy se limiteaz superior la 1,35. Din acelai motiv, la
evaluarea forelor tietoare asociate i la verificarea condiiei dintre momentele barelor
care converg într-un nod, momentele capabile ale grinzilor se amplific prin înmulirea
cu factorul JRd.
Figura C 5.13.
Condiiile menionate sunt îndeplinite de oelurile de clas B i C pentru clasa DCM,
i numai de cele de clas C pentru clasa DCH (vezi tabelul C1 din SR EN 1992-1-1).
(iii) Sub încrcri ciclice alternante oelul laminat la cald evideniaz aa numitul
efect Bauschinger care const în reducerea aparent a modulului de elasticitate tangent,
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 47
Figura C 5.14.
(iv) Conlucrarea oelului cu betonul, ancorarea sa eficient în beton, astfel încât
lunecarea s fie evitat sau limitat rezonabil, sunt decisive pentru comportarea
favorabil a zonelor disipative solicitate ciclic i alternant. Din acest motiv utilizarea
unor oeluri cu un profil eficient este obligatorie. ( )
Investigarea rspunsului seismic al structurilor de beton armat utilizând instrumentul
de calcul dinamic neliniar, cel mai performant de care se dispune, evideniaz faptul c
tabloul real al articulaiilor plastice i distribuia eforturilor pot diferi sensibil de cele
presupuse prin aplicarea metodelor de proiectare curente. Msurile suplimentare date
la aceste seciuni urmresc s acopere într-o manier nu foarte precis, dar suficient de
sigur, asemenea diferene. Se discut în continuare, cu caracter de exemplu, câteva
situaii de acest fel care apar în proiectarea seismic a construciilor de beton armat:
(i) În cazurile obinuite, mecanismele de plastificare ale structurilor în cadre,
mobilizate la aciunea cutremurelor asociate cerinei de performan de siguran a
vieii, implic, pentru fiecare sens de aciune al cutremurului, formarea de articulaii
plastice cu acelai sens de rotire la cele dou extremiti ale grinzilor. Dat fiind nivelul
sczut al forelor seismice de proiectare în raport cu cele corespunztoare rspunsului
seismic elastic, dezvoltarea articulaiilor plastice ca în Figura C 5.15,c. reprezint o
ipotez de lucru cu o probabilitate apropiat de certitudine, indiferent de configuraia
diagramelor de momente de proiectare înfurtoare (Figura C 5.15, a i b).
a) b c)
Figura C 5.15.
Comportarea histeretic stabil a celor dou articulaii plastice face necesar i
realizarea unei capaciti de a prelua momente pozitive pe reazem, respectiv
48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Figura C 5.16.
Poziiile în lungul grinzii ale celor dou articulaii plastice depind de maniera în care
diagrama de momente capabile, corespunztoare detalierii armrii longitudinale,
„îmbrac” diagrama de momente încovoietoare maxime de proiectare. Dou situaii
posibile sunt ilustrate în Figura C 5.17. Astfel, în cazul reprezentat în Figura C 5.17, a,
articulaiile plastice apar la extremitile grinzilor, iar în situaia din Figura C 5.17, b, o
articulaie plastic apare la o extremitate a grinzii, în timp ce cealalt apare în câmpul
grinzii.
Exist mai multe argumente care fac ca prima situaie s fie considerat mai
avantajoas. Într-adevr, atunci când articulaiile plastice apar la capetele grinzii:
- pentru aceleai rotiri de noduri, deformaiile impuse grinzii i, în consecin,
cerina de ductilitate la rotire în zona plastic sunt mai mici (Figura C 5.17, c
i d); pentru claritate, în Figura C 5.17 se indic deformaiile la iniierea
curgerii.
- fora tietoare asociat mecanismului de plastificare poate fi mai mic;
- armarea transversal minim prevazut pentru zona plastic se întinde pe o
lungime mai mic; în Figura C 5.17, a i b, care ilustreaz cazurile distincte
care pot aprea în practic, se indic modul specific de armare transversal a
grinzii.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 49
Figura C 5.17.
Este de menionat c exist i situaii când, urmrindu-se în principal protejarea
nodului, prin modul concret de realizare a armturii longitudinale a grinzii se dirijeaz
apariia zonelor plastice la distane suficient de mari de extremitile grinzii, evitându-
se în acest mod plastificarea (curgerea) i lunecarea armturii în nodul structurii i
implicit degradarea betonului din nod (Figura C 5.18).
(iv) În cazul în care, din diferite motive, seciunea stâlpilor nu poate fi dezvoltat
astfel încât s se asigure zone comprimate suficient de restrânse, se aplic metode de
confinare a betonului pentru sporirea proprietilor de ductilitate. Confinarea betonului
sporete îns i rezistena betonului comprimat, astfel încât zona critic a stâlpului se
poate muta deasupra zonei confinate. Pentru a asigura proprieti de deformabilitate
suficiente se recomand prevederea msurilor de armare transversal din zonele
plastice i în aceste poriuni de stâlp (Figura C 5.19). ( )
50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Figura C 5.18.
Figura C 5.19.
Figura C 5.20.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 51
J Rd M
¦ M Rb
d J Rd M
¦
Rc ,1 Rc ,1
M Rc
1
JRd MRc,0
0
Figura C 5.21.
Este de observat c adoptarea unor valori JRd >1 în seciunile stâlpilor, cu excepia
bazei, are caracter acoperitor. În principiu, dac dirijarea mecanismului de plastificare
prin relaia (5.4) este realizat, atunci nu se formeaz articulaii plastice în stâlpi.
C5.3.3.4 Valoarea forei tietoare maxime ce se poate dezvolta în nodul de cadru
corespunde situaiei în care seciunile grinzilor adiacente nodului ajung în stadiul ultim
de solicitare. Din echilibrul forelor din jurul nodului (Figura C 5.22) rezult relaia
(5.11) pentru noduri interioare i rela
ia (5.12) pentru noduri marginale.
C5.3.3.5(2) La C5.3.3.3.2(4) s-au artat argumentele pentru care în P 100-1 s-au
utilizat prevederile CR 2-1-1.1, privitoare la modul de determinare a valorilor de
proiectare ale momentelor încovoietoare, consecvente, în concepia general,
rspunsului seismic neliniar pe care se bazeaz P 100-1.
În mod firesc, se preia i procedeul de evaluare a forelor tietoare de proiectare care,
numai pentru clasa DCH, coincide practic cu procedeul din EN 1998-1.
Informaii privitoare la fundamentarea procedeului precum si prevederi suplimentare
privind aplicarea acestuia se gsesc în seciunile relevante ale CR 2-1-1.1 i ale
comentariilor la acest cod.
As2fyd Vc
As2fyd Vhd
Figura C 5.22.
O discuie separat este necesar în ceea ce privete procedeul de evaluare a valorilor
de proiectare ale forelor tietoare din pereii structurilor duale. Valorile diagramei
înfurtoare din Figura 5.2 au fost modificate fa de cele din ediia anterioar a
P100-1.
Aceste diagrame prezint valori de proiectare în partea superioar a cldirii, sporite
fa de cele asociate diagramei obinute din calculul structural sub aciunea seismic
de proiectare i multiplicat prin factorul de suprarezisten . Aceast sporire are în
vedere faptul c în zona superioar a cldirii se fac simite efectele modurilor
superioare de vibraie. Pe de alt parte, trebuie inut seama de faptul c, în rspunsul
elastic, în zona superioar pereii sunt relativ descrcai ca urmare a interaciunii cu
cadrele, astfel încât forele rezultate din calcul care revin pereilor pot avea valori
neînsemnate. Asemenea valori sunt evident neacoperitoare dac se are în vedere
rspunsul dinamic neliniar al structurii ductile.
C5.3.3.6 În cazul pereilor scuri, influena modurilor superioare de vibraie este
neglijabil, astfel încât kv=1, aa cum este dat în rela
ia 5.14.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 53
Figura C 5.23.
C5.3.4.2.2 (4) Prevederea are un caracter acoperitor evident. Aa cum s-a artat la
C5.2.3.3.2, impunerea mecanismului de disipare de energie prin ierarhizarea
rezistenelor elementelor ar trebui, în principiu, s asigure c articulaiile plastice în
stâlpi (cu excepia bazei acestora) pot aprea numai accidental i cu cerine mici de
ductilitate.
56 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Figura C 5.24.
Figura C 5.25.
Din analiza efectului de compresiune triaxial exercitat prin mecanismul de arc cu
tirant constituit prin împingerile bolilor înscrise în masa betonului, echilibrate de
for
ele de întindere din armturile longitudinale i transversale, rezult c acest efect
poate spori prin:
- reducerea distanelor dintre punctele de fixare ale armturilor verticale
(reducerea distanelor s i al);
- sporirea seciunii etrierilor;
- prevederea unor armturi longitudinale suficient de groase pentru a limita
mrimea presiunilor reciproce oel-beton la „naterea” bolilor de beton;
- sporirea limitei de curgere a oelului din etrieri i agrafe.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 57
Expresiile de calcul ale rezistentei i deformaiilor ultime ale betonului confinat pun în
eviden principalul parametru de care depind acestea: presiunea transversal
echilibrat la limit (la curgere) de armtura transversal (Figura C 5.25).
C5.3.4.2.2 (8) (9) (10) i (11) În situaiile în care valorile d depesc 0,45 este
necesar explicitarea capacitii de ductilitate de curbur, care trebuie s fie inferioar
cerinei estimate cu relaiile (5.4).
Pe zona de înndire, rezistena stâlpului la încovoiere poate spori datorit creterii
numrului de bare active, dar i ca urmare a confinrii puternice a betonului. În aceste
condiii, exist posibilitatea ca imediat deasupra zonei de înndire seciunea stâlpului
s fie mai slab decât dedesubtul acesteia i barele verticale s fie solicitate dincolo de
pragul de curgere. Prin msura indicat la (11) se prelungesc msurile de confinare în
zona potenial plastic de deasupra zonei de înndire.
C5.3.4.2.3 O comportare bun a nodurilor este esenial pentru obinerea unui rspuns
seismic favorabil al structurilor în cadre ductile. În acest scop trebuie îndeplinite
urmtoarele condi
ii:
(i) Rezistena nodului trebuie s fie superioar cerinei maxime asociate
mecanismului de disipare de energie a structurii. Prin aceasta se elimin disiparea de
energie în interiorul nodului i necesitatea reparrii unei componente structurale
practic nereparabil. Altfel apar degradri severe ale rigiditii i rezistenei nodurilor
sub cicluri alternante cu solicitri în domeniul inelastic.
(ii) Rezistena stâlpului s nu fie afectat negativ de degradarea nodului, care
constituie de altfel o parte a stâlpului;
(iii) Rspunsul seismic al nodurilor la cutremure moderate trebuie s fie elastic;
(iv) Deformaiile nodurilor datorate fisurrii înclinate i lunecrii armturilor
longitudinale din grinzi trebuie sa fie cât mai reduse. În caz contrar, deplasrile
laterale ale structurii pot crete foarte mult;
(v) Armtura nodului s fie realizat cât mai simplu, inând seama i de faptul c
în nod ptrund i armturile longitudinale ale grinzilor i stâlpilor. ( )
Nodul trebuie s preia fore tietoare înalte a cror valoare se calculeaz cu expresia
(5.11) sau (5.12). Eforturile se echilibreaz la nivelul nodului prin dou mecanisme:
(a) un mecanism de diagonal comprimat asociat forelor interioare dezvoltate în
beton (Figura C 5.26, a);
(b) un mecanism de grind cu zbrele “încrcat” prin eforturile de aderen între
armturile longitudinale ale grinzilor i stâlpilor de beton (Figura C 5.26, b); din
Fig.C5.26 se constat c eforturile de aderen pe lungimea nodului sunt foarte mari,
fiind produse de suma eforturilor din armturile din grinzi la stânga i la dreapta
nodului (Figura C 5.26, c) ( )
58 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
hb
hc
(c)
(a) hc (b)
Figura C 5.26.
zona inactiv
1/2
bc bw bc
bj min ®
¯bw 0.5hc
zona activ
a nodului
hj= hc
Figura C 5.27.
Vcol
C’s Ts
C’c
Cs
Cc
distribuia eforturilor V
fy
f’sfy în armtura superioar
distribuia
eforturilor de
Wm
Figura C 5.28.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 59
C5.3.4.2.3 (1) i (2) Dac armtura de forfecare este suficient pentru a controla
incursiunile în domeniul postelastic, zdrobirea betonului prin compresiune diagonal
poate reprezenta un mod potenial de rupere. Acest mod de rupere poate fi evitat prin
limitarea superioar a eforturilor de compresiune diagonal. În practic aceasta se
realizeaz prin limitarea echivalent a eforturilor de forfecare în nod, exprimate prin
relaiile (5.26) i (5.27).
Seciunea efectiv (activ) a nodului se ia în considerare, atât la calculul capacitii
nodului, cât i la montarea armturii efective a nodului pe orizontal i pe vertical.
C5.3.4.2.3 (3) Expresiile (5.29) i (5.30) servesc la dimensionarea armturilor de
preluare a forei tietoare a nodului prin mecanismul de grind cu zbrele. Membrul
drept al expresiei reprezint fora tietoare transmis nodului prin eforturile de
aderen dezvoltate pe suprafaa lateral a armturii superioare a grinzii, pe zona
aferent fisurii de întindere de la baza seciunii stâlpului superior. Aceasta se obine
sczând din valoarea forei tietoare totale din nod valoriea forei tietoare preluate de
mecanismul de diagonal comprimat (numit uneori i mecanism de arc pentru c este
caracterizat de preluarea unei împingeri înclinate).
Fora aferent mecanismului de arc include suma eforturilor de aderen dezvoltat pe
o lungime egal cu înlimea zonei comprimate de la baza stâlpului superior (solicitate
în stadiul II, dac mecanismul de plastificare este de tip stâlpi puternici - grinzi slabe).
Din examinarea relaiilor (5.29) i (5.30) se constat c fora tietoare ce trebuie
preluat prin armturi este cu atât mai mic cu cât este mai mare efortul de
compresiune din stâlpul superior. Aceasta se justific dac se are în vedere c forele
preluate prin mecanismul de arc sunt cu atât mai mari cu cât este mai mare zona
comprimat (Figura C 5.26, c).
Fa
de expresiile de dimensionare date în EN 1998-1, în rela
iile din P 100-1 s-au
introdus corec
ii în scopul apropierii rezultatelor ob
inute prin calcul cu cele furnizate
de studiile experimentale. Aceste studii dovedesc ca rezisten
a efectiva a nodurilor este
sensibil mai mare decât cea furnizat de expresiile de calcul asociate modelelor
teoretice prezentate mai sus.
Este de menionat c în normele americane (UBC, ACI 318), spre deosebire de
normele europene i cele neo-zeelandeze, se consider c fora tietoare se preia
integral printr-un mecanism de diagonal comprimat (Figura C 5.26, a). Acest
mecanism se consider activ dac eforturile unitare respective nu depesc o anumit
valoare i dac diagonala comprimat este asigurat transversal printr-un efect de
confinare exercitat de grinzile transversale i de armturile orizontale ale nodului
realizate din etrieri.
Se consider c prevederea pe înlimea nodului a armturii transversale îndesite din
zonele critice este suficient pentru aceasta.
În aceste condiii, ACI 318 prevede urmtoarele relaii de verificare:
V jhd d 1,70 f ck b j he , pentru noduri confinate pe 4 laturi;
C5.3.4.2.3 (4) i (6) În legtur cu alctuirea armturii Ash trebuie fcute câteva
precizri:
- armturile rombice sau poligonale contribuie la preluarea forei tietoare din
nod numai prin proiecia eforturilor paralele cu direcia acestora;
- sunt eficiente numai armturile poziionate la interiorul seciunii efective a
nodului (bj hj);
- armturile trebuie distribuite pe înlimea nodului pentru a obine o aciune
eficient dac se are în vedere configuraia mecanismului de grind cu
zbrele;
- agrafele prea scurte nu sunt eficiente pentru c pot s nu intersecteze planul
1
de rupere. Se recomand s se neglijeze agrafele mai scurte de hj.
3
- câmpul de compresiune diagonal este mobilizat eficient numai dac se
prevd etrieri cu ramuri multiple;
- armtura orizontal a nodului nu va fi mai mic decât armarea transversal
de la extremitile stâlpilor pentru a asigura rezemarea lateral a barelor
longitudinale comprimate, în special a celor din coluri.
Vsh Vsh
Figura C 5.29.
C5.3.4.2.3 (5) Din examinarea echilibrului de fore tangeniale reprezentat în Figura C
5.26, rezult c fora tietoare vertical în nod poate fi estimat suficient de exact cu
relaia:
V jv hb hc V jh (C 5.5)
Din aceast valoare se consider c armturile verticale trebuie s preia prin
mecanismul de grind cu zbrele numai fraciunea 2 Vjv , având în vedere c
3
prevederile de proiectare limiteaz sau chiar evit plastificarea stâlpilor.
C5.3.4.3.1 (1) i (2) P 100-1 aduce modificri ale procedeelor de dimensionare a
pereilor încrcai static monoton (conform SR EN 1992-1-1), atunci când pereii
structurali sunt supui aciunilor ciclice seismice.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 61
Principalele diferene între msurile de proiectare pentru cele dou clase se discut în
ansamblu, i nu în detaliu, pe categorii de probleme. Cele mai importante sunt:
(i) Valorile factorilor Rd, la toate categoriile de elemente, sunt mai mici pe
considerentul c, prin avansarea moderat în domeniul de consolidare a oelului,
efectele de suprarezisten sunt mai mici.
(ii) La fiecare nivel al unui cadru etajat se consider zone plastice în stâlpi numai
zonele de la partea inferioar a acestor elemente. Face excepie primul nivel de la baz,
unde zonele de la ambele extremiti se consider critice.
Sunt dou argumente pentru aceasta i anume:
- Rspunsul seismic al cadrelor de beton armat proiectate cu metoda capacitii
de rezisten nu evideniaz, de regul, plastificri pe înlimea stâlpilor.
Atunci când, ocazional, apar articulaii plastice la niveluri inferioare, unde
ductilitatea stâlpilor este mai mic, ca urmare a forelor axiale de
compresiune mai mari, acestea se dezvolt la baza fiecare nivel. Pe de alt
parte, msurile curente de armare transversal în stâlpi asigur un nivel
semnificativ de confinare.
- Datorit lungimii mari a zonelor critice, în condiiile în care acestea se
consider c exist la ambele extremiti ale stâlpilor, zona median
„necritic” este nesemnificativ ca dezvoltare. Aceasta face ca, în mod
nejustificat, msurile severe de armare transversal specifice zonelor critice
s fie prevzute practic pe toat înlimea stâlpilor.
(iii) Msurile de ductilizare, în primul rând cele de armare transversal, sunt reduse
fa de clasa DCH, adoptându-se distane maxime între etrieri mai mari i diametre de
etrieri mai mici.
(iv) Se renun la verificarea prin calcul a nodurilor de cadru. Testele dovedesc c
rezistena la for tietoare a nodurilor este mult superioar celei determinate prin
modelele de calcul adoptate în Cod.
(v) În consecin, în cazul structurilor proiectate pentru clasa DCM, la care
deformaia grinzilor în domeniul plan este limitat, rezistena nodurilor poate fi
asigurat numai prin respectarea unor reguli constructive.
(vi) La perei, condiia de limitare a zonei comprimate a seciunilor în vederea
asigurrii ductilitii de curbur necesare este, la rândul ei, relaxat fa de cea
prevzut pentru DCH.
(vii) Condiia care permite armarea ortogonal a grinzilor de cuplare este relaxat
prin sporirea valorii maxime a forei tietoare de proiectare cu 50%.( )
xc
C’ss
C’c T’cs
Vc
Asb1fyd Asb1fyd
hjw
Cb
Cb Asb2fyd
T’’cs
C’c
C’’ss
Figura C 5.31.
Rezult o rezisten medie la lunecare în jurul barei de
2,2fctm+0,25dfcd 2,2fctm(1+0,8 d). (C 5.11)
Egalând valoarea efectiv a efortului tangenial rezultat din echilibrul barei din Figura
C 5.31 cu aceast valoare a rezistenei echivalente de aderen, se obine relaia care
stabilete diametrul maxim dbLmax al armturilor care traverseaz nodul:
1 0,8Q d f ctm
d bL max 10 hc
A f (C 5.12)
1 0,75 s1 yd
As 2
Relaia (5.46) a fost ajustat pentru a ine seama c o anumit fraciune a forei
tietoare care solicit nodul se transmite prin compresiune diagonal.
Expresia (C 5.12) este confirmat de rezultatele unor studii experimentale. Aplicarea
acesteia duce la diametre admisibile, relativ mici, ale barelor grinzilor care traverseaz
nodurile, mai cu seam la etajele superioare, unde valoarea d este mic.
68 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
fbd
lbd Asb1fyd
Figura C 5.32.
As f yd 1 f yd
lbd d bL (C 5.13)
S .d bL f bd 4 f bd
în care:
lbd lungimea de ancorare necesar
f bd efortul unitar de aderen ultim
1 § As' ·
l0 ks ¨ % ¸ lbd (C 5.15)
25 ¨© As ¸¹
în care:
§ As' ·
¨¨ % ¸¸ reprezint raportul exprimat în procente între seciunea armturilor care se
© As ¹
întrerupe într-o seciune i seciunea total a barelor care se înndesc, limitat
superior la 1,5
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 69
mare din amprenta construciei în teren, la fundarea pe piloi, capabili sau nu, dup
necesiti, de a dezvolta i fore de întindere semnificative.
Infrastructurile astfel alctuite posed înalt capacitate de rezisten i rigiditate, astfel
încât au o comportare apropiat de cea a unui corp rigid. Consecina practic este c
elementele verticale pot fi considerate încastrate la nivelul planeului peste subsol,
dimensionarea suprastructurii putând fi fcut pe acest model. De asemenea, în acest
caz incertitudinile privind distribuia presiunilor pe teren sunt mai mici, iar micrile
relative între bazele elementelor verticale sunt minimizate.
Se consider, în mod simplificat, dar nu i acoperitor, c fora axial de proiectare este
cea obinut în calculul structural la seciunea seismic de proiectare.
În principiu, exist dou limite ale modelrii fundaiilor (infrastructurii) utilizate în
proiectarea curent:
- O modelare complet a ansamblului suprastructur – fundaie rezemat
elastic (prin resorturi Winkler, cu comportare liniar sau neliniar), încrcat
cu forele verticale i laterale. Calculul efectuat cu metoda forelor orizontale
echivalente sau cu metoda modal cu spectru de rspuns furnizeaz eforturile
din elementele fundaiei, componente ale acestui ansamblu.
- O modelare a elementelor fundaiei solicitate de forele de legtur cu
suprastructura aplicate în seciunile transversale de la baza elementelor
verticale (stâlpi, perei) ale suprastructurii. În cazul cel mai complex al unor
infrastructuri, acest tip de modelare echivaleaz ansamblul elementelor
acestuia cu un planeu tip reea de grinzi orizontale, în care diferitele
componente sunt caracterizate de proprieti de rigiditate echivalente
conlucrrii grinzilor (pereilor) de fundare cu plcile de fundaie sau ale
subsolului (subsolurilor). O asemenea modelare este aproximativ i de cele
mai multe ori neacoperitoare.
Prin proiectare se poate impune elementelor infrastructurilor un rspuns seismic elastic
sau unul neliniar.
Rspunsul elastic se poate obine în dou situaii:
- în cazul structurilor proiectate pentru clasa DCL, în zone cu seismicitate
foarte joas, cu rspuns elastic pentru ansamblul suprastructur –
infrastructur; elementele se dimensioneaz la eforturile obinute în
combinaia seismic de încrcri, pe baza prevederilor din EN 1998–1.
- în situaia când în modelul de calcul forele transmise de suprastructur
infrastructurii sunt cele asociate mecanismului de disipare (plastificare) a
suprastructurii; o cale simpl, aproximativ, pentru a obine valorile de
proiectare ale eforturilor în elementele infrastructurii, este de a considera în
calculul structural o for orizontal sporit fa de fora de proiectare prin
amplificarea cu un factor de suprarezisten global. Pentru construcii cu
structur uniform în plan i suprarezisten moderat, acest factor de
amplificare poate fi luat egal cu 1,5. Procedeul are în vedere i componente
ale mecanismului de rezisten la nivelul infrastructurii, care nu sunt
considerate, de regul, explicit în calcul: frecarea între teren i pereii de
contur, presiunea pasiv, etc. În alte situaii de alctuire, valoarea factorului
de amplificare trebuie modificat corespunztor.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 71
(a) (b)
Figura C 5.33.
Figura C 5.34.
Figura C 5.35.
Ansamblul constituit din cadrul de beton armat i panourile de zidrie poate ceda în
mai multe moduri sub aciunea forelor laterale:
(a) La încovoierea de ansamblu ca un perete structural cu alctuire compozit,
similar cu pereii structurali din beton armat (Figura C 5.36). Pentru aceasta este
necesar ca inima de zidrie a pereilor s fie suficient de groas pentru a nu se rupe la
fora tietoare, iar armtura inimii din zidrie armat s fie conectat eficient de stâlpii
de beton armat.
(b) Prin zdrobirea diagonalei comprimate constituit în inima de zidrie a peretelui
compozit. Limea efectiv a diagonalei comprimate depinde de mai muli parametri,
între care raportul între rigiditile panoului i ale cadrului, curbele caracteristice ale
materialelor, nivelul de solicitare.
(c) Dac aciunea seismic continu dup ruperea panoului de zidrie, practic
întreaga for lateral se transmite stâlpilor (bulbii peretelui compozit), care se pot
rupe prin încovoiere sau forfecare.
74 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
(a) (b)
a
Figura C 5.36.
(d) Prin lunecarea peretelui în lungimea unui rost orizontal, prin care se creaz un
efect de “îngenunchiere” a cadrului la nivelul respectiv (Figura C 5.36, b). Un
asemenea mod de cedare se manifest dac fora diagonal asociat producerii
eforturilor, vf, care generaz lunecarea, este mai mic decât rezistena la compresiune
în lungul diagonalei. Cu notaiile din Figura C 5.36, b, valoarea forei diagonale
corespunztoare producerii lunecrii [Paulay, Priestley, 1992] este : ( )
0.04 f m'
Rd' bw t
1 0.3 h ' l ' (C 5.17)
în care,
f m' rezistena de proiectare la compresiune a zidriei;
t grosimea zidriei
bw limea diagonalei echivalente
Dup lunecarea zidriei, rezistena lateral a ansamblului este asigurat de stâlpi, care
pot ceda la încovoiere sau, cel mai adesea, la forfecare.
În cazul unei alctuiri identice a zidriei pe înlimea cldirii, avarierea zidriei prin
zdrobirea dup diagonal sau prin lunecarea pe rost intervine, de regul, la primul
nivel. Prin dispariia panoului de umplutur la primul nod, structura se transform într-
una cu un nivel slab, unde se concentreaz în continuare deformaiile plastice. Din
schema aproximativ de comportare din Figura C 5.36, rezult c cerinele de
ductilitate la elementele primului nivel sunt mult mai mari decât în cazul unei structuri
cu deformabilitate uniform pe vertical.
Din cele prezentate rezult c este destul de dificil s se controleze rspunsul seismic
al unei structuri compozite cum este cadrul de beton armat în interaciune cu perei de
umplutur. Aceast constatare este valabil mai ales pentru cazul în care zidria este
nearmat. În asemenea situaii, pentru a proteja stâlpii de la primul nivel, msurile de
armare transversal pentru zonele critice se extind pe toat înlimea acestui nivel.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 75
Figura C 5.37.
Panourile de zidrie trebuie asigurate i pentru forele de inerie perpendiculare pe
planul lor. Prbuirea în lateral a pereilor reprezint pericolul cel mai important
produs de aceste elemente pentru viaa oamenilor. În cazul unor panouri armate i
conectate eficient de rame de beton armat, panoul poate fi tratat ca o plac plan
rezemat pe contur, încrcat normal pe planul acesteia.
Studiile experimentale au pus în eviden faptul c i panourile nearmate (zidrie
simpl) pot susine importante fore normale pe planul lor, datorit formrii unui efect
de bolt între reazemele peretelui pe orizontal i vertical, chiar dup fisurarea la
încovoiere a panourilor.
Acest mecanism de rezisten este îns influenat negativ de prezena unor spaii libere
(rosturi libere) pe contur între panouri i rama de beton armat. Asemenea goluri pot
proveni dintr-o umplere incomplet a acestor spaii cu mortar sau ca urmare a
desprinderii pe contur (în zona diagonalei întinse, Figura C 5.35) datorate forelor
acionând în planul peretelui. De asemenea, dac materialul este puternic degradat de
aciunea forelor din planul peretelui, aciunea de bolt devine mult mai putin eficient.
Rezult c umplutura nearmat nu asigur un material structural satisfctor, cu
excepia, poate, a cldirilor joase (orientativ, pân la dou niveluri) cu ram rigid.
Bibliografie:
ATC (1996). Seismic evaluation and retrofit of concrete buildings. Report ATC 40,
Redwood City, CA.
CEB (1998), Ductility of Reinforced Concrete Structures, Bull. D’Information 242, T.
Telford (ed.), London.
CEN (2004). EN 1998-1-1: Design of structures for earthquake resistance / Part 1:
General rules, seismic actions and rules for buildings, Bruxelles, 250 pp.
Fajfar, P. and Fischinger, M. (1989). N2 – A method for non-linear seismic analysis of
RC buildings, Proc. of the 9th WCEE, Tokyo, vol. V, p. 111-116.
76 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
C 6.1 Generaliti
C6.1. Capitolul 6 din codul P 100-1 se bazeaz, în principal, pe prevederile din SR EN
1998-1 cu unele completri i modificri.
Fe
raspuns elastic
qP
raspunsul real q
Fy
raspunsul idealizat qR
F1
q Sd
Fd
Dy De Du D
Figura C 6.1. Definiia componentelor factorului de comportare q
În principiu, orice structur conformat i dimensionat corect posed suprarezisten
de proiectare datorit coeficienilor pariali de sigurana utilizai la definirea
rezisten
elor de calcul i a încrcrilor folosite la proiectare. Structurile static
nedeterminate posed în plus i o redundan
structural. În consecin, pentru o
structur alctuit i dimensionat în mod corect, valoarea efectiv a factorului q este
întotdeauna supraunitar. Cea de-a treia component a factorului q, dat de ductilitate,
este i cea mai important. Aceasta presupune asigurarea ductilitii la nivelului
materialului, a seciunilor elementelor structurale, a elementelor structurale i
îmbinrilor dintre ele, a structurii în ansamblul ei.
Structurile alctuite i dimensionate pentru a asigura cerinele privind suprarezisten
a,
redundan
a i ductilitatea sunt denumite structuri disipative i sunt încadrate în
conformitate cu P 100-1 în clasele de ductilitate DCH sau DCM.
Structurile care nu îndeplinesc toate condiiile de ductilitate dar posed suprarezisten
structurala sunt considerate slab disipative i sunt încadrate în clasa de ductilitate DCL.
Structurile slab disipative alctuite din elemente cu seciune de clasa 1, 2 sau 3 pot fi
proiectate pe baza unui factor 1 d q d 1,5 . Structurile slab disipative alctuite din
elemente cu seciune de clasa 1, 2 sau 3 se dimensioneaz i verific pe baza
prevederilor din SR EN 1993-1-1.
Structurile cu elemente de clasa 4 se calculeaz pe baza unui factor q 1 i se verific
în conformitate cu prevederile din SR EN 1993-1-3 sau SR EN 1993-1-5.
C6.2 (7) Îmbinrile cu uruburi ale elementelor structurale care participa la preluarea
i transmiterea aciunii seismice (grinzi i stâlpi la cadre necontravantuite, grinzi,
stâlpi i contravântuiri la cadre contravantuite) se vor proiecta cu uruburi de înalta
rezisten
grupele 8.8 i 10.9.
Elementele care nu particip la preluarea i transmiterea aciunii seismice (ex. grinzi
secundare de planeu), pot fi îmbinate i cu uruburi din grupele de calitate 4.6, 5.6,
5.8 i 6.8.
C6.2 (8) În general, uruburile de ancoraj ale stâlpilor în fundaii se recomand s se
realizeze din o
eluri din grupe de calitate 4.6 i 5.6. Atunci când se folosesc uruburi
de ancoraj din grupele de calitate 5.8, 6.8 i, în mod special, în situaia în care se
folosesc uruburi cu caracteristici fizico-mecanice similare grupei de calitate 8.8,
trebuie s se acorde o atenie sporita clasei betonului, respectiv sistemelor de ancorare.
În principiu, trebuie s existe compatibilitate între rezisten
a la întindere a uruburilor
i aderen
a dintre acestea i betonul din fundaie.
Cadre necontravântuite
Capacitatea de rezisten
i rigiditate a structurii solicitate la aciunea seismic este
asigurat, în principal, de rezisten
a i rigiditatea la încovoiere a grinzilor i stâlpilor,
precum i de capacitatea de transmitere a momentelor încovoietoare la nivelul
îmbinrilor dintre grinzi i stâlpi, respectiv a îmbinrilor dintre stâlpi i fundaii.
Pentru cadrele necontravântuite cu îmbinri rigl-stâlp rigide, articulaiile plastice se
vor dirija la capetele grinzilor. Pentru a asigura suprarezisten
a îmbinrii fa
de
elementul îmbinat, se poate reduce local seciunea tlpilor grinzii – soluia "dog-bone".
Zonele disipative pot fi situate i în stâlpi, respectiv la baza acestora (deasupra
prinderii în fundaii) i la partea superioar a stâlpilor de la ultimul etaj.
P 100-1 permite utilizarea îmbinrilor rigl-stâlp semirigide i parial rezistente (în
conformitate cu clasificarea din SR EN 1993-1-8), dac îmbinrile au capacitate de
rotire total suficient (cel puin egala cu 0,04 rad pentru clasa DCH de ductilitate,
respectiv 0,03 rad pentru clasa DCM de ductilitate). Formarea articula
iilor plastice în
îmbinri este permis în condiiile în care rigiditatea i capacitatea real de rezisten
sunt luate în calcul în analiza structurii.
În cazul cadrelor parter cu îmbinri rigl stâlpi rigide i de rezisten complet i cu
prinderi rigide în fundaii, articulaiile plastice se pot forma la partea superioar i la
baza stâlpilor, cu condiia ca fora axial de compresiune din stâlpi, NEd, s
îndeplineasc condiia NEd/Npl,Rd < 0,3 (NEd – efortul axial de proiectare în gruparea de
încrcri care conine ac
iunea seismic; Npl,Rd – rezistena plastic a seciunii la
compresiune centric).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 81
(a) (b)
Figura C 6.3. Cadre cu contravântuiri în X pe dou nivele (a) i contravântuiri în V cu bara
verticala de legtura (b), AISC (2005)
Aceste cadre pot fi proiectate cu o comportare post elastic similar cadrelor
contravântuite în X. Aceste doua sisteme au avantajul c asigur o reducere a forelor
transmise grinzilor dup flambajul contravântuirilor comprimate. Sistemul cu
82 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
sistem dual. În principiu, un sistem dual se poate obine prin combinarea cadrelor
contravantuite i necontravântuite în acelai plan (structur 2D), sau în plane diferite
pe aceeai direcie (structur 3D), conlucrarea fiind asigurat de efectul de diafragm
al planeului.
Se pot realiza structuri duale prin combinarea cadrelor necontravântuite cu cadre
contravântuite centric, respectiv cu cadre contravântuite excentric. Pentru ambele
sisteme compuse, în P 100-1 sunt prevzute valori distincte ale factorilor de
comportare q.
C 6.5.1 - C 6.5.4
Ductilitatea unei structuri solicitat la aciunea seismic este dat de capacitatea
structurii de a disipa energia indus de micarea seismic prin deformaii plastice.
Ductilitatea structural definete capacitatea structurii de a dezvolta deformaii în
domeniul post-elastic fr o reducere semnificativ a capacitii portante.
Structurile disipative (clasele de ductilitate DCH i DCM) sunt acele structuri la care,
prin proiectare i execuie, se asigur cerinele de ductilitate la nivelul materialului,
seciunilor, elementelor structurale, îmbinrilor i a structurii pe ansamblu. Structurile
disipative se proiecteaz în aa fel încât deformaiile plastice s fie dirijate în anumite
zone ale structurii, în funcie de tipul structurii (vezi C 6.3.1). În general, într-o
structur exist componente care pot avea o comportare fragil (de exemplu uruburile
i sudurile în îmbinri), sau care trebuie s aib o comportare preponderent elastic
pentru asigurarea stabilitii generale a structurii (de exemplu stâlpii). Acestor
componente trebuie s li se asigure prin proiectare o suprarezistent suficient pentru a
rmâne în domeniul elastic chiar i dup plasticizarea componentelor disipative.
Elementele disipative vor fi dimensionate din punct de vedere al rezistenei i al
stabilitii în aa fel încât s poat intra în lucru în domeniul post-elastic, la nivelul de
solicitare corespunztor factorului de comportare q considerat. În principiu, elementele
disipative nu trebuie supradimensionate. Exist situaii în care pentru a se dirija i
controla deformaiile plastice, se recurge la o reducere a capacitii portante a
elementelor ductile în zonele disipative (exemplu: grinzi cu seciune redus în
vecintatea îmbinrilor cu stâlpii; contravântuiri comprimate realizate din oel de
marc inferioar fa de restul structurii, etc.)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 85
Mpl
Clasa 2 Clasa 1
Mel Clasa 3
Clasa 4
T
puin 20% rezistena la presiune pe pereii gurii. Se asigur astfel un mod de cedare
ductil prin plasticizarea gurii (ovalizare plastic), evitând forfecarea tijei, care
reprezint un mod de cedare fragil.
C6.5.5. (8-9) Datorit condiiilor extreme de solicitare a îmbinrilor în zone disipative
ale structurilor supuse aciuni seismice, este necesar verificarea comportrii acestora
prin încercri experimentale. Materialele, detaliile de alctuire a îmbinrii i
dimensiunile elementelor structurale vor fi cât mai apropiate de cele utilizate în proiect.
Modul de aplicare a încrcrii va avea un caracter ciclic. Realizarea încercrilor
experimentale se va realiza în conformitate cu prevederile SR EN 1990 capitolul 5:
"Analiza structural i proiectarea asistate de experiment" i anexa D "Proiectarea
asistat de încercri", precum i recomandrile Conveniei Europene de Construcii
Metalice (ECCS, 1985).
Încercrile pe îmbinri vor trebui s confirme, cu un coeficient de siguran adecvat,
rezistena i capacitatea de deformare plastic, conform încadrrii în clasa de
ductilitate.
Atunci când nu se efectueaz încercri experimentale specifice pentru un proiect dat,
se pot utiliza rezultatele experimentale efectuate pe elemente similare. Totodat, se pot
utiliza tipurile de îmbinri i criteriile de proiectare pentru îmbinrile precalificate
conform GP 082/2003 i ANSI/AISC 358-10.
C6.5.5. (10) În cazul îmbinrilor cu uruburi de înalt rezisten pretensionate, care
lucreaz în planul lor, pentru a ine seama de posibilitatea lunecrii pieselor ca efect al
solicitrii ciclice, îmbinrile se vor verifica i ca îmbinri cu uruburi obinuite, în
concordan cu prevederile SR EN 1993-1-8.
C6.5.5. (11) Din cauza rigiditii i capacitii de deformare substanial diferite a
îmbinrilor cu uruburi i a celor sudate, nu se admit soluii constructive hibride, la
care preluarea i transmiterea eforturilor s se realizeaz simultan prin uruburi i
cordoane de sudur. Este permis folosirea uruburilor la montajul unor elemente
îmbinate cu sudur, dac uruburile nu sunt luate în considerare la dimensionarea
îmbinrii în faza final.
C 6.6.2 Grinzi
C6.6.2 (1-2) În cazul cadrelor necontravântuite, grinzile reprezint elementele
disipative principale. Disiparea energiei seismice are loc prin formarea articulaiilor
plastice din încovoiere la capetele grinzilor. Dezvoltarea momentului plastic capabil al
seciunii i asigurarea capacitii de rotire sunt influenate de zvelteea elementului,
supleea pereilor seciunii, precum i de prezena unor fore importante de
compresiune i/sau forfecare. De aceea, P 100-1 prevede dispunerea unor legturi
laterale suficiente pentru a împiedica flambajul grinzii prin încovoiere-rsucire în
ipoteza formrii articulaiei plastice la unul dintre capetele grinzii. În zonele disipative,
seciunile vor fi de clas 1 pentru clasa DCH de ductilitate a structurii i de clas 1 sau
2 pentru clasa DCM de ductilitate a structurii. Pentru ca momentul capabil al seciunii
i capacitatea de rotire s nu fie diminuate, fora axial va fi limitat la 15% din fora
axial plastic a seciunii, iar fora tietoare va fi limitat la 50% din fora tietoare
plastic capabil (vezi relaiile 6.3 i 6.4 din P 100-1). În cazul în care fora axial
i/sau fora tietoare din grind nu respect condiiile (6.3) i (6.4) din P 100-1, grinda
nu poate fi considerat element disipativ la încovoiere. În cazul unui calcul structural
elastic, forele tietoare sunt substanial subevaluate fa de nivelul forelor tietoare
din structura care rspunde în domeniul plastic sub aciunea încrcrii seismice. De
aceea, determinarea forei tietoare din grinzile disipative se face în ipoteza formrii
articulaiilor plastice la cele dou capete al grinzii (conform relaiei 6.5 din P 100-1).
90 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
C 6.6.3 Stâlpi
C6.6.3 (1-2) Stâlpii care fac parte din structura principal de rezisten trebuie s
posede o rezisten suficient pentru a preîntâmpina plasticizarea lor sub efectul
aciunii seismice de calcul (vezi C 6.5.1 - C 6.5.4). Excepie fac seciunile stâlpilor în
care se permite formarea articulaiilor plastice, respectiv la baza stâlpilor i la partea
superioar a stâlpilor de la ultimul nivel (vezi C 6.6.1).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 91
0.5L 0.5L
300
300
600
Tu,n=0.04 0.8Mmax,n
900
0.075 0.05 0.025 0 0.025 0.05 0.075
Rotire,rad
artat rotiri plastice capabile de 0.08 radiani în cazul barelor disipative scurte i 0.02
radiani în cazul barelor disipative lungi.
(i) (ii)
(iii) (iv)
a = bar disipativ (link) b = poriunea de grind adiacent barei dissipative
c = contravântuire d = stâlp
Figura C 6.12. Exemple de cadre contravântuite excentric (AISC 2010)
Efectul forei axiale asupra rspunsului inelastic al barei disipative poate fi neglijat
dac fora axial nu depete 15% din fora axial plastic capabil a barei disipative.
În cazul în care nivelul forei axiale depete 15% din fora axial plastic capabil a
barei disipative, fora tietoare capabil i momentul plastic capabil se vor reduce. În
acest caz sunt permise doar barele disipative scurte, a cror lungime maxim este dat
de relaiile (6.21) i (6.22) din P 100-1.
În cazul cadrelor contravântuite excentric la care momentele încovoietoare la cele
dou capete ale barei disipative sunt egale (vezi Figura C 6.12 i), clasificarea barelor
disipative (scurte, intermediare i lungi) se face cu relaiile (6.23) - (6.25) din P 100-1.
În cazul cadrelor contravântuite excentric la care momentele încovoietoare la cele
dou capete ale barei disipative sunt diferite (vezi Figura C 6.12 ii-iv), clasificarea
barelor disipative (scurte, intermediare i lungi) se face cu relaiile (6.26) - (6.28) din P
100-1.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 97
C6.7.4 (10-14) O comportare ciclic ductil a barelor disipative se poate obine printr-
o detaliere corespunztoare a rigidizrilor transversale ale inimii. În acest scop, sunt
necesare rigidizri la capetele barei disipative pe ambele pri ale inimii, precum i
rigidizri intermediare (vezi Figura C 6.13). La barele disipative scurte rigidizrile
intermediare au scopul de a limita voalarea plastic a inimii. În acest caz, distana
maxim dintre rigidizrile intermediare depinde de deformaia plastic necesar a
barei disipative, o distan mai mic fiind necesar pentru o capacitate de deformare
plastic mai mare. La barele disipative lungi, cu lungimea cuprins între 3Mpl,link/Vpl,link
i 5Mpl,link/Vpl,link este necesar s se dispun câte o rigidizare intermediar la fiecare
capt al barei disipative la o distan egal cu 1.5b, unde b este limea tlpii, pentru a
limita degradarea de rezisten cauzat de voalarea plastic a tlpilor i de flambajul
prin încovoiere-rsucire. În cazul în care lungimea barei disipative depete
5Mpl,link/Vpl,link nu sunt necesare rigidizri intermediare. Atunci când înlimea sec
iunii
transversale a barei disipative este mai mare decât 600 mm rigidizrile intermediare se
dispun pe ambele pri ale inimii. În cazul barelor disipative cu înlimea mai mic de
600 mm, este permis dispunerea rigidizrilor doar pe o singur parte a inimii.
a
e
excentricitateinterax excentricitate
contravantuiri contravantuiriin
modeluldecalcul
e
lungimebaradisipativa
(a) (b)
Figura C 6.14. Modelarea lungimii barei disipative
Prinderea rigidizrilor de inim i tlpi se realizeaz cu suduri în relief (de col).
Rigidizrile trebuie detaliate astfel încât s se evite sudura în zona de racord dintre
98 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
C 6.10. Structuri metalice cu nuclee sau perei din beton armat i structuri duale
Deformaia specific, %
Fora axial, kN
Figura C 6.18. Comportarea histeretica a contravântuirii cu flambaj împiedicat
(Tsai et al. 2013)
BRB BRB
Guseu suplimentar
(pe ambele pri)
Bol
Guseu imbinare
Sudura
Axa contravântuirii
2L
Stalp
Sudura
Stalp
Punct de Grinda
intersecie
Grinda
Suruburi de
Placa de capt
prindere
sau corniera
(a) (b)
Figura C 6.21. Îmbinri grinda-stâlp articulate: Stoakes i Fahnestock 2010 (a) i Thornton i
Muir, 2008 (b)
Bibliografie
ANSI/AISC 341-10 (2010). "Seismic Provisions for Structural Steel Buildings".
American Institute of Steel Construction, Inc. Chicago, Illinois, USA.
ANSI/AISC 358-10 (2010). "Prequalified Connections for Special and Intermediate
Steel Moment Frames for Seismic Applications", American Institute of Steel
Construction, One East Wacker Drive, Suite 700, Chicago, Illinois 60601-1802.
Dubina D., Grecea D., Ciutina A., Stratan A. (2000), "Influence of connection
typology and loading asymmetry", in F. Mazzolani (ed.), Moment resisting
connections of steel building frames in seismic areas, E & FN SPON, p. 217-244.
ECCS (1985). "Recommended Testing Procedures for Assessing the Behaviour of
Structural Elements under Cyclic Loads", European Convention for Constructional
Steelwork, Technical Committee 1, TWG 1.3 – Seismic Design, No.45
FEMA 350, (2000). "Recommended Seismic Design Criteria for New Steel Moment-
Frame Buildings", SAC Joint Venture.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 105
FEMA 356, (2000). "Prestandard and commentary for the seismic rehabilitation of
buildings", Federal Emergency Management Agency, Washington (DC).
GP 082/2003. "Ghid privind proiectarea îmbinrilor ductile la structuri metalice în
zone seismice". Buletinul Construc
iilor, nr. 16/2004.
Mazzolani, F.M., Moment resistant connections of steel frames in seismic areas:
Design and Reliability. London: E & FN Spon, 2000.
Ministerul Lucrarilor Publice i Amenajrii Teritoriului (1999), Normativ privind
calitatea îmbinrilor sudate din o
el ale construc
iilor civile, industriale i agricole,
indicativ C 150-99
OPUS (2010). "Optimizing the seismic performance of steel and steel-concrete
structures by standardizing material quality control". Contract no. RFSR-CT-2007-
00039. Final Report. Research Programme of the Research Fund for Coal and Steel.
SR EN 1090-2+A1:2012. "Executarea structurilor de oel i structurilor de aluminiu.
Partea 2: Cerine tehnice pentru structurile de oel"
SR EN 15129: 2010. "Dispozitive antiseismice".
SR EN 1993-1-1:2006. "Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel. Partea 1-1: Reguli
generale i reguli pentru cldiri"
SR EN 1993-1-10:2006. "Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel. Partea 1-10:
Alegerea claselor de calitate a oelului"
SR EN 1993-1-3:2007. "Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel. Partea 1-3: Reguli
generale. Reguli suplimentare pentru elemente structurale i table formate la rece"
SR EN 1993-1-5:2007. "Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel. Partea 1-5:
Elemente structurale din plci plane solicitate în planul lor"
SR EN 1993-1-8:2006. "Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel. Partea 1-8:
Proiectarea îmbinrilor"
SR EN 1998-1: 2003. "Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistena la
cutremur. Partea 1: Reguli generale, aciuni seismice i reguli pentru cldiri".
SR EN 1990 " Eurocod: Bazele proiectrii structurilor"
SR EN ISO 6892-1:2010 Materiale metalice. Încercarea la traciune.Partea 1:
Metoda de încercare la temperatura ambiant
Stoakes, C.D. i Fahnestock, L.A., “Flexural Behavior of Concentrically-Braced
Frame Beam-Column Connections,” ASCE Structures Congress 2010, Orlando, FL,
May 2010.
Thornton, W.A. i Muir, L.S. (2008). "Vertical Bracing Connections in the Seismic
Regime". ECCS / AISC Workshop Connections in Steel Structures VI. June 23-24,
2008. Chicago, IL.
Tsai, K.C., Lin, P. C., Wu, A. C., Chuang, M. C. (2013). "Buckling restrained braces:
research and implementation in Taiwan". Steel Innovations Conference 2013,
Christchurch, New Zealand, 21-22 February 2013.
106 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
C 7. Generaliti
C 7.1.1 Domeniu
C 7.2 Materiale
C7.2 În elementele compozite nu se va folosi beton de clas sub C20/25 datorit
proprietilor sale necorespunztoare de rezisten în special în zone de concentrri de
eforturi, cum ar fi în zona betonului de acoperire a oelului structural.
Utilizarea betoanelor de înalt rezisten se limiteaz la C50/60 în cazul elementelor
compozite în zone seismice din cauza reducerii deformaiei limit ultime la
compresiune i a ductilit
ii pentru clase mai mari de beton. Printr-o conformare
speciala se poate mri capacitatea de deformare , dar din cauza dificultilor de
realizare ale acesteia se justific limitrile de mai sus. La elementele din eav umplut
cu beton este mai favorabil utilizarea betoanelor de clas înalt deoarece starea de
eforturi triaxiale mrete semnificativ deformaia ultim.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 107
Pentru verificarea la starea limit ultim la încovoiere a unei seciuni din zonele
disipative ale elementelor compozite, se determin limita inferioar a capacitii de
rezisten, utilizând rezistenele de calcul ale materialelor. Nu se ia în considerare la
calculul capacitii de rezisten, în acest caz, oelul neductil care poate aprea în
seciune de exemplu ca armtur a plcii.
Eforturile de proiectare pentru verificarea seciunilor nedisipative, se vor calcula în
situaia realizrii mecanismului de disipare utilizând limita superioar a capacitii de
rezisten. Limita superioar a capacitii de rezisten se determin considerând
factorii de suprarezisten ai elementelor disipative i toat armtura din seciunea de
calcul.
Se urmrete prin aceasta metod:
- dirijarea prin proiectare a formrii unui mecanism plastic de cedare favorabil;
- o protecie corespunztoare în raport cu ruperile cu caracter casant, de exemplu,
asigurarea unei capaciti de rezisten la for tietoare superioare capacitii la
încovoiere;
- o comportare în domeniul elastic a zonelor nedisipative.
C 7.6.5.1 Condiiile aplicate zonelor disipative ale grinzilor din oel compozite cu
plci din beton armat urmresc:
- în cazul plcilor în zone comprimate, pstrarea integritii plcii din beton armat în
timpul aciunii seismice prin:
- limitarea, din condiii de ductilitate, a înlimii relative a zonei comprimate
a betonului x/h conform tabelului 7.4;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 113
zonei comprimate a seciunii i a distanei între etrieri. În cazul componentei din oel
condiiile de la 6.6.2 nu se aplic datorit înglobrii în beton.
§ t fyk · Ac Acfcd
c,Rd = fcd¨1 cL ¸ d
fyd
© a fck ¹ A1 A1
- noduri compozite de beton armat cu armatur rigid cu stâlpi i grinzi din BAR;
- noduri compozite cu stâlpi BAR i grinzi de oel compozite cu plci;
- noduri compozite cu stâlpi din eav umplut cu beton i grinzi de oel compozite
cu plci de beton armat;
- noduri compozite cu stâlpi cu seciunea de oel parial înglobat în beton i grinzi de
oel compozite cu plci;
- noduri hibride cu stâlpi din BAR i grinzi de beton armat;
- noduri hibride cu stâlpi din evi umplute cu beton i grinzi de beton armat;
- noduri hibride cu stâlpi cu seciunea de oel parial înglobat în beton armat i grinzi
de beton armat;
- noduri hibride cu stâlpi de beton armat i grinzi de oel compozite cu plci sau BAR.
Nodurile compozite din BAR sunt nodurile la care fiecare component (beton armat i
oel) a elementelor îi poate transfera direct eforturile între grinzi i stâlpi. În
condiiile în care echilibrul în nod se respect pentru fiecare dintre componente,
transferul între aceste componente la nivelul nodului este redus.
Capacitatea de rezisten a nodului compozit se determin pentru un model cu un
sistem diagonal de eforturi la care particip atât armatura rigid cât i betonul armat
din nod.
Capacitatea nodului compozit la for tietoare se poate calcula prin suprapunere de
efecte cu realaia: Vwp,Rd = Vwp,c,Rd + Vwp,a,Rd
Pentru componenta de beton armat se pot utiliza relaiile din SR EN 1994-1-1
respectiv:
Vwp,c,Rd = 0.85 Ac fcd sin
unde
Ac = 0.8 (bc- tw) (h – 2tf) cos
= arctg [(h - 2tf) / z ]
bc este limea miezului beton;
h este înlimea seciunii stâlpului;
tf este grosimea tlpii stâlpului;
tw este grosimea inimii stâlpului;
z este braul de pârghie;
, coeficient de reducere care ine seama de efectul compresiunii longitudinale
din stâlp asupra rezistenei de proiectare a panoului inimii stâlpului la
forfecare =0.55[(1+2(Ned/ Npl,Rd))]1,1.
Pentru componenta de oel a nodului Vwp,a,Rd se pot folosi elaiile 6.9 si 6.10 din cap
6.6.3 a prezentul cod.
Forele tietoare de calcul din nod sunt fore tietoare asociate momentelor plastice din
grinzi cu un coeficient de suprarezisten Rd care asigur protecia nodului i dirijarea
zonelor disipative ctre grinzi.
Fora tietoare de calcul total se determin cu relaia:
118 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Pentru fora tietoare transmis de componenta de oel Vwp,a,Ed se vor folosi relaiile
din cap 6.6.3, respectiv:
M pl , Rd , i M pl , Rd , j
Vwp , Ed J Rd
hw
Verificrile nodului se realizeaz în termeni de for tietoare cu relaia:
Vwp,Ed d 0,8Vwp,Rd
Îmbinrile de antier ale armturii rigide a stâlpului i grinzii se recomand s se
realizeze în zone de eforturi secionale mai reduse i nu la faa nodului.
Toate îmbinrile realizate cu sudur sau cu uruburi între elementele nodului vor avea
o capacitate de rezisten cu un grad de asigurare superior cu 50% fa de capacitatea
elementelor care se îmbin, conform rela
iei 7.19.
La alctuirea îmbinrii din nod a armturii rigide se vor asigura condiiile de turnare i
compactare corect a betonului : rigidizrile orizontale vor fi puin dezvoltate i vor fi
înlocuite cu rigidizri verticale.
În cazul nodurilor cu grinzi de oel compozite cu plci de beton armat transmiterea
compresiunilor i a întinderilor de la fibra superioar a grinzilor compozite la stâlp se
face la nivelul plcii de beton armat. Aceste compresiuni depind de alctuirea plcii i
a stâlpului din nod: dac exist sau nu grinzi sau elemente adiionale transversale
conectate total de plac, dac placa înconjoar stâlpul, dac armturile sunt ancorate
corespunztor, dac exist armturi suplimentare în imediata apropiere a nodului care
s preia întinderile rezultate din devierea traseului eforturilor de compresiune. Toate
aceste elemente condi
ioneaz valorile limii efective de plac date în tabelul 7.5.
Reaciunile grinzilor de oel compozite cu plac se transmit betonului stâlpilor BAR
prin compresiuni locale asupra betonului de acoperire i prin transfer de la armtura
rigid la betonul armat înconjurtor. Se recomand ca bare verticale de oel beton din
stâlp s se sudeze de tlpile grinzilor pentru a mari capacitatea betonului de preluare a
acestor reaciuni.
Pentru a mri capacitatea componentei de beton armat a stâlpilor din eav umplut cu
beton se va asigura transferul reaciunilor grinzilor de la eava de oel la miezul de
beton pe o lungime de transfer egal cu 2d sau L/3 unde d este dimensiunea minim a
stâlpului iar L înl
imea nivelului .
Se recomand în acelai scop, ca elemente ale grinzilor : armturi , inima sau întreaga
seciune de oel s treac continuu prin miezul de beton al nodului.
În cazul nodurilor compozite cu grinzi de oel compozite cu plac i stâlpi din BAR,
reaciunile grinzilor de oel compozite cu plac de beton armat se transmit betonului
stâlpilor BAR prin compresiuni locale asupra betonului de acoperire i prin transfer
între armatura rigid i betonul armat înconjurtor.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 119
În cazul nodurilor hibride cu stâlpi din beton armat i grinzi de oel compozite cu plac,
aceste reaciuni ale grinzilor compozite se transmit direct i exclusiv betonului din
nod. Se recomanda în acest caz ca grinda de oel s treac continuu prin nod i s
existe bare verticale de oel beton sudate de tlpile grinzilor pentru a mari capacitatea
la compresiune local a betonului armat din nod.
Pentru a mri capacitatea la for tietoare a componentei de beton armat a nodului în
cele dou situaii de mai sus se recomand ca grinda s fie prevzut cu rigidizri
verticale situate la faa exterioar a stâlpului.
În zona nodului se va asigura o confinare corespunztoare cu etrieri (cap. 7.6.6) a
cror ramuri vor trece, dac este cazul, prin guri prevzute în elementele de oel ale
nodului.
În cazul nodurilor hibride cu stâlpi compozii i grinzi de beton armat, se va asigura
continuitatea armturii grinzilor prin stâlp. Se recomand în acest scop mrirea limii
grinzii în zona nodului pentru extinderea suprafeei de preluarea direct a reaciunilor
de la grind la componenta din beton armat a stâlpului i prevederea de scaune de
rezemare la stâlpii din eav umplut cu beton.
Nodurile hibride nu se recomand în zone cu seismicitate ridicat datorit dificult
ii
i incertitudinii transferului de eforturi între cele dou componente.
- perei compozii cu bulbi din BAR, cu zone de câmp de beton armat, cu grinzi de
cuplare de oel compozite cu plci;
- perei compozii cu zone de capt de oel sau cu seciunea de oel parial înglobat
în beton i zone de câmp de beton armat;
- perei de beton armat cu grinzi de cuplare compozite sau din BAR.
Pereii compozii recomandai pentru comportarea lor favorabil la aciuni seismice
puternice sunt pereii de beton armat cu armatur rigid, având seciunea cu bulbi sau
tlpi la extremiti sau pereii BAR formând tuburi închise.
Fenomenele pentru care sunt necesare verificri în cazul pereilor compozii sunt:
- Asigurarea prelurii lunecrilor între zonele de la extremit
i i zonele de câmp.
Transferul eforturilor tangeniale între zonele de la extremiti i panoul de beton
armat al inimii peretelui se va realiza prin conectori, bare sudate sau trecute prin
gurile armturii rigide a stâlpului. În cazul pereilor din BAR armatura rigid din
centur are o contribuie important în preluarea acestei lunecri.
- Asigurarea conlucrrii între betonul armat i armtura rigid din inima peretelui. Atât
pe suprafa
a diagonalelor cât i pe cea a panourilor de oel înglobate în betonul din
inima peretelui se sudeaz conectori cu rolul de a stabiliza elementul din oel i pentru
a mobiliza betonul aflat de o parte i de alta a armturii rigide . Soluia înlocuirii
diagonalelor din oel laminat cu o armatur diagonal distribuit sudat de cadrul
format de armatura rigid din bulbi i centuri reprezint o soluie favorabil din punct
de vedere al conlucrrii i al prelurii uniforme a câmpurilor de eforturi diagonale din
inima peretelui.
Bibliografie
Ministerul Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului (1999), NP 033-99, Cod de
proiectare pentru structuri din beton armat cu armtur rigid
SR EN 1992-1-1:2004 „Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
Reguli generale i reguli pentru cldiri”
SR EN 1993-1-1:2006. „Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel. Partea 1-1: Reguli
generale i reguli pentru cldiri”
SR EN 1994-1-1:2004 „Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oel i beton.
Partea 1-1: Reguli generale i reguli pentru cldiri”
SR EN 1998-1: 2003. „Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistena la
cutremur. Partea 1: Reguli generale, aciuni seismice i reguli pentru cldiri”
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 123
C 8.1 Generaliti
A B
Figura C 8.1. Comportarea histeretic (A) i degradarea rezistenei i rigiditii la solicitri repetate (B)
[Tomazevic,M., Klemenc,I., Seismic Behaviour of Confined Masonry Walls Earthquake Engineering
and Structural Dynamics, vol.26, pp.1059-1071, 1997]
Sensibilitile comportrii la cutremur a zidriilor nearmate sunt puse în eviden de
diagramele din figura C 8.1. i vor fi subliniate pe parcursul acestui text justificând
astfel recomandarea reducerii domeniului de folosire a acestui sistem constructiv.
124 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
C 8.2.Materiale componente
Pentru evaluarea siguranei construciilor din zidrie este necesar cunoaterea
caracteristicilor mecanice de rezisten i de deformabilitate ale acesteia în dou
momente semnificative:
- caracteristicile iniiale (la momentul terminrii lucrrii);
- caracteristicile disponibile (la un moment oarecare, pe durata de via a
construciei).
Caracteristicile mecanice iniiale ale zidriei depind de trei categorii de factori:
- proprietile mecanice i fizice ale materialelor componente, cu considerarea
interaciunilor posibile între acestea (de exemplu, aderena mortarului la
elementele pentru zidrie);
- alctuirea zidriei (eserea);
- calitatea manoperei.
La rândul lor proprietile mecanice iniiale ale materialelor depind de:
- calitatea materiei prime;
- procesul de fabricaie (în fabric, pentru elementele de zidrie, la fabric sau la
antier pentru mortar).
Caracteristicile disponibile, care intereseaz în mod special pentru expertizarea
cldirilor existente, depind de :
- caracteristicile iniiale;
- prevederile de proiectare pentru asigurarea durabilitii
- existena unor evenimente cu caracter excepional pe parcursul exploatrii
(cutremure, incendii), care au solicitat zidria dincolo de limitele de efort avute
în vedere la proiectare;
- condiiile de exploatare i de întreinere dup execuie.
Toi aceti factori au un caracter aleator foarte pronunat ceea ce face ca i proprietile
mecanice ale zidriei s prezinte un grad ridicat de variabilitate statistic. De exemplu,
din rezultatele experimentrilor rezult c, în general, proprietile legate de aderen
(rezistena la întindere, rezistena iniial la forfecare), care au un rol decisiv pentru
rezistena zidriei, mai ales la solicitri seismice, au variabilitate (împrtiere) chiar de
dou ori mai mare decât rezistena la compresiune (care, într-o viziune limitat este
considerat cea mai relevant proprietate pentru a caracteriza performana seismic a
zidariei).
Valorile numerice folosite în reglementrile tehnice sunt de cele mai multe ori valori
mediate pe un numr mare de încercri i trebuie considerate ca atare i, dup caz,
evaluate prin judecat inginereasc. Aceast afirmaie este ilustrat prin reprezentarea
rezultatelor încercrilor pentru determinarea modulului de elasticitate al zidriei i a
rezistenelor la încovoiere perpendicular pe plan. Din figura C 8.2 rezult c în multe
cazuri valoarea adoptat în norme este foarte deprtat de rezultatele obinute prin
teste.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 127
(a) (b)
Figura C 8.2. Împrtierea valorilor testelor pe zidrie
(a) Domeniile de variaie al modulului de elasticitate pentru diferite tipuri de mortar [Kaushik, H.B.,
Durgesh, C.R., Jain, S.H. Stress-Strain Characteristics of Clay Brick Masonry under Uniaxial
Compression Journal of Materials in Civil Engineering © ASCE september 2007]
(b) Domeniile de variaie ale rezistenelor la încovoiere perpendicular pe plan [Lourenço, P.B., Palácio,
K., Prieto, F. Implementation of a constitutive model for masonry shells as a stand- alone
subroutine Report 02-DEC/E-13 Universidade do Minho, Departamento de Engenharia Civil,
2002 ]
C8.2.(1) În condiiile actuale de dezvoltare a industriei elementelor pentru zidrie i a
mortarelor i având în vedere diversitatea tehnicilor de execuie a zidriei, condiiile
de calitate i caracteristicile mecanice ale materialelor componente i ale zidriilor
realizate cu acestea, trebuie s fie stabilite pe baza încercrilor efectuate într-un
program specific pentru definirea valorilor necesare pentru proiectarea structurilor din
zidrie în zone seismice. Aceste încercri trebuie s fie efectuate prin procedeele
stabilite în standardele europene adoptate în România (SR EN). În plus, pentru
anumite solicitri caracteristice (fora tietoare de exemplu) încercrile trebuie s
ilustreze cât mai exact starea de eforturi specific aciunii seismice. În acest sens sunt
elocvente încercrile cvasi-statice cu fore alternante cresctoare sau încercrile
modelelor la scar natural sau redus convenabil, pe platforme seismice care pun în
eviden caracteristicile specifice rspunsului seismic:
x disiparea energiei seismice;
x degradarea rezistenei i rigiditii zidriei
C8.2.(2) Valorile proprietilor zidriilor trebuie s fie bazate pe rezultatele relevante
ale unui numr suficient de mare de încercri care s fundamenteze, cu un grad
corespunztor de încredere, caracteristicile mecanice i celelalte proprieti necesare
pentru proiectarea structurilor din zidrie (în special legea constitutiv V-H).
În ceea ce privete valorile stabilite prin încercri, acestea trebuie s se refere la
produse similare i trebuie s fie efectuate în cadrul unui proiect sau s fie existente
într-o baz de date din strintate. Pentru aceste încercri este necesar cunoaterea i
validarea metodologiei de testare i de interpretare a rezultatelor, inând seama de
condiiile specifice de solicitare a zidriei sub efectul aciunii seismice (a se vedea, de
exemplu, diferenele dintre metodologiile utilizate în Europa i în SUA pentru
determinarea rezistenei la forfecare i a modulului de elasticitate).
În cazul elementelor pentru zidrie, prin produse similare se îneleg, de exemplu,
elemente având aproximativ aceleai valori ale dimensiunilor, volumului de goluri,
grosimii pereilor interiori i exteriori ai blocurilor cu goluri verticale, aceeai
profilaie a rosturilor verticale (în cazul elementelor cu îmbinri tip "nut i feder"), etc.
128 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
i care sunt puse în oper, de regul, în condiii de calitate similare cu nivelul mediu al
manoperei din România.
Zidria alctuit cu elemente cu forme speciale care permit armarea vertical i/sau
orizontal (fig. C 8.3) nu este folosit, în prezent, în România cu toate c prezint un
numr mare de avantaje în particular prin creterea rezistenei la for tietoare i
sporirea ductilitii.
Aceast modificare are în vedere faptul c rezistenele zidriei sunt cele care intervin
direct în calculele pentru proiectarea siguranei cldirilor:
x rezistena la compresiune cu valorile corespunztoare actiunilor perpendiculare
pe rostul de aezare (fk) i paralel cu rostul de aezare (fkh)
x rezistena la for tietoare pentru cedarea prin lunecare în rost orizontal (fvk0)
x rezistena la încovoiere perpendicular pe planul peretelui (fxk1, fxk2)
În privina mortarelor, cerinele de rezisten sunt luate în considerare, separat, numai
din punct de vedere al cerinelor de durabilitate stabilite în CR 6.
Figura C 8.4. Detalii de rupere casant pentru zidrie cu elemente cu goluri verticale armat
[Tomazevic, M., Bosiljkov, V., Lutman, M Masonry research for Eurocodes, Meeting CIB
W023, Wall structures, Padova 2003]
Limitarea la 50% a volumului de goluri are ca scop împiedicarea folosirii elementelor
cu goluri mari (elemente din argil sau din beton) care de regul sunt utilizate în zone
neseismice. Prevederea referitoare la continuitatea pereilor interiori ai elementului
pentru zidrie atrage atenia asupra eforturilor suplimentare care rezult în cazul în
care acetia nu au continuitate în direcie perpendicular pe planul peretelui. În cazul
lipsei de continuitate (figura C 8.5) forele de compresiune care se dezvolt în planul
130 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Figura C 8.5 Eforturi suplimentare în pereii elementelor de zidrie cu goluri verticale [Tubi, N.
i alii Influenza delle sollecitazioni cicliche di breve durata sulle prestazioni meccaniche delle
murature Universita’ degli Studi di Ancona Istituto di Scienza e Tecnica delle Costruzioni
&Consorzio Alveolater 1999]
Motivele practice ale impunerii unor condiii restrictive pentru folosirea acestor
elemente în zone seismice cu acceleraii mari includ, între altele, i considerente legate
de lipsa posibilitilor practice de reparare/consolidare a avariilor specifice (expulzarea
pereilor exteriori dar i fisurarea celor interiori).
Din acest motiv CR 6 stabilete condiiile specifice de proiectare a structurilor i
elementelor nestructurale cu elemente pentru zidrie din argil ars cu goluri verticale
realizate la turnare.
C8.2.1.(6) Limitarea domeniului de utilizare a zidriei cu elemente cu goluri
orizontale ca panouri de umplutur la structuri în cadre prevzut la acest aliniat (dei
constituie o soluie constructiv larg folosit în unele ri din Europa i America
Latin), se datoreaz faptului c aceasta a artat o comportare nesatisfctoare chiar la
unele cutremure de intensitate moderat (Bingol, Turcia, 1999, de exemplu- figura C
8.6).
Comportarea extrem de fragil i rezistena sczut a elementelor cu perforaii dispuse
orizontal a fost confirmat i de alte cercetri [Alcocer,S.M.,Aguilar,G. and Cano, G.
Determination of the mechanical properties of Vintex, Multex and Aremax extruded bricks Report
ES/01/95 CENAPRED,Mexico, March 1995] în urma crora, în mai multe ri din America
latin, folosirea elementelor cu perforaii orizontale la perei structurali nu este admis.
Cutremurul de la l'Aquila (Italia, 2009) a artat comportarea necorespunztoare a
elementelor cu goluri orizontale folosite la panourile de zidrie înrmate în cadre de
beton armat.
Figura C 8.6. Distrugerea panourilor de umplutur din zidrie din elemente cu goluri orizontale
(Bingol, Turcia 1999)
C8.2.1. (8) Acceptarea utilizrii elementelor pentru zidrie din categoria II, care sunt
caracterizate printr-o variabilitate ridicat a proprietilor mecanice de rezisten i de
rigiditate, i deci printr-o posibil neîndeplinire a rezistenelor declarate, constituie o
excepie permis numai pentru elementele de construcie pentru care acest risc este
relativ redus i poate fi acceptat:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 131
(a) Armturi din oel (b) Plase din grile polimerice (c) Produse FRP
Figura C 8.7. Armarea rosturilor subiri
Respectarea prevederilor standardului SR EN 998-2 asigur atât realizarea
proprietilor mecanice specificate în proiect cât i proprietile de durabilitate
corespunztoare condiiilor de mediu ale amplasamentului/elementului de zidrie.
În cazul mortarelor pentru zidrie pentru utilizare general (G), fabricarea pe baza
conceptului de reet, adic posibilitatea asocierii unei compoziii standard
(ciment/var/nisip) cu o anumit rezisten medie a mortarului (M), implic îns
efectuarea unor verificri exigente privind:
- conformitatea materialelor componente cu standardele respective;
- exactitatea dozajului componentelor;
- respectarea regulilor privind amestecarea i pstrarea mortarului proaspt.
Dac aceste condiii tehnologice nu sunt respectate cu strictee exist o probabilitate
ridicat de nerealizare a rezistenei i a celorlalte proprieti specificate (în special
aderena la elementele pentru zidrie). Pentru a se evita aceste situaii, ediiile recente
ale reglementrii americane ACI 530 coreleaz recomandrile de alctuire (reeta) cu
cerinele de performan (specificarea rezistenei).
C8.2.2.(2). O atenie deosebit trebuie acordat cazurilor în care zidria este executat
cu mortare preparate la antier. Elementele pentru zidrie (crmizi, blocuri din argil
ars sau din beton) sunt fabricate în instalaii de tip industrial, de regul sub un control
de calitate strict impus de reglementrile în vigoare. În cele mai multe cazuri, îns,
mortarul de legtur nu are decât performane modeste i mai ales cu un nivel ridicat
de variabilitate (neomogenitate). În aceast situaie valorile caracteristicilor mecanice
care sunt date în literatur nu trebuie s fie considerate decât ca informative, nefiind
practic atinse, sistematic în lucrarea de zidrie. Valori mai realiste ar putea fi obinute
dintr-o baz de date, bazat pe un numr mare/foarte mare de încercri realizate în
condiiile medii de manoper caracteristice nivelului de execuie din România.
Compararea valorilor rezultate din încercri cu cele date în literatur poate conduce la
o apreciere mai realist a nivelului de siguran proiectat.
Standardul SR EN 998-2 precizeaz c mortarele preparate antier nu corespund în
totalitate prevederilor acestuia. Ca atare, în momentul de fa, singura reglementare
utilizabil pentru prepararea mortarelor la antier sunt Instruciunile C 17-82. Aceste
instruciuni sunt depite tehnic deoarece, în intervalul de la elaborarea lor i pân în
prezent, au aprut materiale noi (cimenturi, adaosuri) care au alte proprieti decât cele
avute în vedere la redactarea C 17-82.
Prepararea mortarului la antier, în absena unor mijloace adecvate de dozare i de
control al calitii materialelor i al amestecului, implic acceptarea unui nivel ridicat
de incertitudine în ceea ce privete proprietile mecanice ale acestuia. Efectul acestor
incertitudini asupra rezistenei zidriei este mai important în cazul în care s-au
prevzut mortare cu rezistene ridicate (se consider c realizarea la antier a
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 133
pentru mortare slabe ruperea se produce prin rost (cedarea mortarului în cazul
rosturilor normale sau dezlipirea în cazul rosturilor subiri).
În mod curent, caracterizarea rezistenei mortarului se face prin valoarea rezistenei la
compresiune, mrime care poate fi uor determinat prin încercri de laborator, pe
cuburi sau pe cilindri.
Din încercrile prezentate în continuare, rezult c, în absena datelor privind aderena
la elementele pentru zidrie, specificarea în proiecte numai a rezistenei la
compresiune nu este suficient pentru a defini complet calitatea mortarului.
Informaii despre ambele caracteristici (rezistena la compresiune i aderen) sunt
necesare deoarece, în funcie de compoziia mortarului, raportul dintre rezistena la
compresiune i aderen poate varia în limite foarte largi. Pentru dozaje ridicate
raportul este de 30 ÷ 40 iar pentru mortarele slabe raportul este numai 5, aa cum
rezult din figura C 8.11a.[Clay Brick and Paver Institute Masonry Teaching Manual, Australia
2002]
De asemenea, cercetrile au artat c aceast relaie este influenat i de raportul
ap/ciment al amestecului - figura C 8.11b [Isberner,A Properties of Masonry Cement Mortars
Designing, Engineering and Constructing with Masonry Products, F.Johnson, Ed.,Gulf Publishing.
Houston Tx.1969].
Creterea raportului ap/ciment, care favorizeaz lucrabilitatea, are dou consecine
contradictorii:
x scderea rezistenei la compresiune a mortarului;
x creterea aderenei.
(a) (b)
Figura C 8.11. Variaia rezistenei la compresiune i a aderenei în funcie de raportul a/c
Rezistena la încovoiere a zidriei perpendicular pe plan este, i aceasta, influenat de
mai muli factori:
x rezistena la încovoiere a elementelor pentru zidrie;
x rezistena la întindere (aderena) mortarului din rosturile verticale;
x raportul de esere a zidriei;
x calitatea execuiei (umplerea corect/complet a rosturilor verticale).
Datorit numeroilor factori care genereaz anizotropia zidriei, raportul rezistenelor
la încovoiere =fx2/fx1 variaz în limite deosebit de largi (a se vedea i figura C 8.3).
Astfel pentru zidria cu elemente din argil ars în [Baker, L.R. The Lateral Strength of
Brickwork- An Overview Proceedings of the Sixth International Symposium on Loadbearing Brickwork,
London,1977 ] i în [Lawrence,S Flexural Strength of Brickwork Normal to and Parallel to the Bed
Joints, Journal of The Australian Ceramic Society, Vol.11 may 1975] se indic valori în limite
foarte largi =1,5÷8,0. Justificarea acestor rezultate divergente const, mai ales, în
138 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Figura C 8.12. Ruperea zidriei din încovoiere cu plan de rupere perpendicular pe rosturile de
aezare
Aa cum se arat în [Drysdale,R.G., Hamid, A.A., Baker, L.R. Masonry Structures. Behavior and
Design Printice Hall, 2008] variaia raportului depinde de mai muli factori care
influeneaz, în special, valoarea rezistenei fx2:
x Rezistena elementelor pentru zidrie în raport cu rezistena de aderen a
mortarului.
x Procentul de goluri al elementelor pentru zidrie.
x Valoarea eforturilor unitare verticale de compresiune.
x Raportul dimensiunilor elementelor pentru zidrie (lungime/înlime), în
special în cazul crmizilor pline.
În condiiile în care, în prezent pentru execuia zidriei sunt disponibile diverse tipuri
de elemente care difer, între altele, prin raportul lungime/înlime, evaluarea
influenei acestui factor capt o importan major pentru calculul cât mai exact al
rezistenei pereilor solicitai de încrcri perpendiculare pe plan.
Graficul din figura C 8.13 [Hamid,A.A., Effect of Aspect ratio of the Unit on Flexural Strength of
Brick Masonry Journal of Masonry Society, vol.1. no.1 1981] ilustreaz acest efect important i,
prin aceasta, atrage atenia asupra necesitii continurii cercetrilor asupra acestui
subiect.
2 2
§ V x1 · § V x 2 ·
¨ ¸ ¨ ¸ 1
¨f ¸ ¨f ¸
© r ,x1 ¹ © r ,x 2 ¹
unde:
x Vx1 i Vx2 sunt eforturile unitare de întindere în zidrie;
x fr,x1 i fr,x2 sunt rezistenele de rupere la întindere pe cele dou direcii.
Aceeai lucrare arat c eforturile verticale de compresiune sporesc capacitatea de
rezisten atât vertical cât i orizontal. În cazul pereilor nestructurali i al panourilor
de umplutur din cadre acest spor reprezint circa 20÷25%. Sporirea momentului
capabil datorit efectului greutii proprii a fost preluat i în CR 6.
Valorile indicate în tabelul 8.5 din acest Cod se bazeaz pe experiena anterioar din
România i pe recomandrile SR EN 1996-1-1.
C 8.2.5. Betoane
C8.2.5.(1) Simultan cu stabilirea clasei de rezisten a betonului pentru execuia
corect a zidriilor armate este important alegerea adecvat a clasei de consisten
(lucrabilitii) deoarece în marea majoritate a cazurilor elementele de beton armat
asociate zidriei au dimensiuni mici (stâlpiorii i stratul central al ZIA) i nu exist
întotdeauna posibiliti de vibrare eficient i de control al compactitii betonului. În
cazul stâlpiorilor turnai în zidria în trepi, ptrunderea complet a betonului este o
condiie esenial pentru realizarea conlucrrii între cele dou materiale i se
realizeaz, în principal prin prevederea unui beton cu consisten adecvat. Din acest
motiv în proiecte (planuri, caiete de sarcini) trebuie s fie specificat clasa de
consisten a betonului pentru diferitele categorii de elemente. CR 6 conine indicaii
privind alegerea lucrabilitii betonului pentru diferite elemente.
Figura C 8.15. Panou de zidrie nemodulat, completat cu alt tip de elemente pentru zidrie
(a) (b)
Figura C 8.16. (a) Avarie specific pentru cldire din ZNA fr stâlpiori la coluri
i fr centuri (b) Poziionarea stâlpiorilor constructivi
Prezena centurilor are i rolul de a limita extinderea fisurilor între nivelurile adiacente.
Acest tip de avarie poate conduce la prbuirea peretelui sub efectul combinat al
aciunii seismice în planul peretelui i perpendicular pe plan.
C8.3.2.1.(5) Criteriile care au stat la baza stabilirii parametrilor din tabel au fost
urmtoarele:
- limitarea intensitii efortului unitar normal de compresiune mediu pe structur
la o valoare moderat: V0d0.5fd#0,20fk;
- limitarea intensitii efortului unitar tangenial mediu pe structur produs de
aciunea seismic de proiectare la o valoare moderat: W0,max d 0.5fvd#0.20fvk;
- s-a considerat ca limit superioar a densitii pereilor valoarea p= 6% dincolo
de care spaiile care rezult nu mai pot fi utilizate corespunztor nici mcar
pentru locuine modeste sau este necesar îngroarea excesiv a zidurilor.
Limitrile severe propuse în Cod au la baz urmtoarele considerente:
- Pentru zidriile din elemente de argil ars cu perforaii verticale din grupa 2S:
* comportarea fragil la rupere sub efectul încrcrilor verticale
(compresiune centric);
* degradarea rapid a rezistenei i rigiditii pentru încrcri laterale ciclice
alternante;
* valoarea sczut a deplasrii relative de nivel la care se produce fisurarea
extins a zidriei;
* degradarea integritii pereilor în stadiile avansate de solicitare prin:
deschiderea pronunat a rosturilor verticale, expulzarea feei exterioare a
elementelor, etc;
* imposibilitatea practic de remediere a avariilor (aa cum acestea sunt
artate în figura C 8.17 pentru valori ale driftului acceptate în P 100-1).
O confirmare a acestor particulariti a fost pus în eviden i prin testele efectuate la
UTCB (2005) publicate parial în [Frumento,S.,Magenes,G., Morandi,P., Calvi,G.M.
Interpretation experimental shear tests on clay brick masonry walls and evaluation of q- factors for
seismic design IUSS Press, Pavia Italia, 2009].
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 143
Figura C 8.17. Degradarea panourilor de zidrie cu elemente din grupa 2S în stadii avansate de
solicitare [Frumento,S.,Magenes,G., Morandi,P., Calvi,G.M. Interpretation experimental shear tests on
clay brick masonry walls and evaluation of q- factors for seismic design IUSS Press, Pavia Italia,2009]
- Pentru elementele din BCA:
* în lipsa unor date experimentale elocvente privind comportarea la
cutremure puternice a pereilor structurali din zidrie cu elemente BCA nu
exist modele de calcul suficient de sigure.
* din acest motiv, în SUA, de exemplu, folosirea pereilor structurali cu
elemente din BCA este limitat de ultima ediie a reglementrii americane
[ASCE 7-10 Minimum Design Loads for Buildings and Other Structures, 2010] dup
cum urmeaz:
- structuri perei din zidrie simpl (nearmat) pentru zone seismice cu
ag0,13g (fr limitarea înlimii);
- structuri cu perei din zidrie armat obinuit pentru zone seismice cu
ag0,13g (fr limitarea înlimii) i pentru zone seismice cu ag0,20g
(cu limitarea înlimii la 10,50 m)
C8.3.2.2.(1) Zidria confinat este cel mai rspândit tip de zidrie armat folosit cu
precdere în sud-estul Europei, în China, în America Latin.
În România zidria confinat (ZC) i armat în rosturile orizontale (ZC+AR) este cea
mai rspundit alctuire de tip zidrie armat. Zidria cu inim armat (ZIA) a fost
utilizat pentru câteva cldiri în Bucureti i Ploieti care la cutremurul din 1977 au
avut comportri diferite. Cu toate avantajele sale, în special, ductilitatea sporit i
eliminarea total a punilor termice, procedeul este practic abandonat în prezent, mai
ales din cauza volumului mare de manoper.
Prezena elementelor verticale de confinare îmbuntete calitativ i cantitativ
comportarea pereilor de zidrie înainte i dup fisurare (în domeniul post elastic) :
- asigur ductilitatea necesar în cazul solicitrilor seismice;
- împiedic pierderea stabilitii (rsturnarea) pereilor sub efectul încrcrilor
orizontale normale pe planul peretelui;
- asigur integritatea panourilor de zidrie în stadii avansate de avariere (dup ce
s-au produs crpturi/ fracturi cu deplasare în planul peretelui i/sau
perpendicular pe plan).
144 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
-
Figura C 8.18. Vulnerabilitatea colurilor cldirilor din zidrie
[Petrovici, R., Teoria structurilor pentru arhiteci - Curs UAUIM Bucureti, 2004]
Totodat, prezena stâlpiorilor la intersecii, coluri i ramificaii de ziduri contribuie
eficient la realizarea legturii dintre pereii de pe cele dou direcii principale ale
cldirii i prin aceasta la realizarea conlucrrii spaiale a subansamblurilor structurale
verticale. Conlucrarea între stâlpiori i zidrie este îmbuntit prin executarea
zidriei în trepi i prin prevederea armturilor de legtur în rosturile orizontale.
Figura C 8.21. Ruperea la cutremur a spaleilor de tip "A" din figura C 8.20(a) [Brzev,S.,
Earthquake -Resistant Confined Masonry Construction NICEE Indian Insitute of Technology, 2007]
Sistemul de centuri particip la asigurarea caracterului spaial al structurii prin:
- legarea pereilor de pe cele dou direcii;
- constituirea unei carcase spaiale cu elemente armate, capabile s preia
eforturi de întindere, prin legarea tuturor stâlpiorilor la nivelul fiecrui
planeu;
146 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
În cazul zidriilor fragile, cu lege constitutiv liniar cu Hmu # Hm1 (a se vedea fig.4.3a
din CR 6), nu exist rezerve de rezisten post elastic astfel încât factorul de
suprarezisten se va lua u/1 =1,0 pentru toate tipurile de elemente pentru zidrie din
argil ars i din BCA, i factorii de comportare "q" se vor lua, independent de
regularitatea geometric i structural a cldirii în plan i în elevaie, cu valorile
nominale.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 149
Fa de datele prezentate mai sus, pentru cazul zidriilor executate cu elemente din
grupele 1 i 2, valorile factorilor de suprarezisten structural pentru corectarea
valorilor de referin al factorilor de comportare q, sunt dup cum urmeaz:
- pentru zidrie nearmat Du/D1=1,10;
- pentru zidrie confinat Du/D1=1,25.
Pentru zidriile a cror lege constitutiv este de tip fragil, în toate cazurile, trebuie
considerat c nu exist astfel de rezerve (Du/D1=1,0).
C 8.4. Calculul seismic al cldirilor cu perei structurali din zidrie
C8.4.(1) Având în vedere caracteristicile specifice ale cldirilor cu perei structurali
din zidrie în special înlimea redus i proprieile de rigiditate ale pereilor calculul
seismic se face conform principiilor i regulilor generale din acest Cod, paragraful 4.5
i din CR 6, paragraful 6.1. cu simplificrile / sistematizrile din acest Capitol i din
CR 6.
C8.4.(2) Cu toate c literatura de specialitate menioneaz pentru cldirile din zidrie
fraciuni din amortizarea critic [t10% în prezentul Cod a fost adoptat o valoare
moderat a fraciunii din amortizarea critic pentru ca forele seismice s rmân în
limitele fixate de standardul SR EN 1998-1 (a se vedea i comentariul C8.3.4.(1)) .
1 1
R 3
R 3
H H H H
k k
3E z I p G z Ap 12 E z I p Gz Ap
Cu notaiile :
- V - fora tietoare
- H - înlimea panoului (montant/spalet)
- lp - lungimea panoului
- tp - grosimea panoului
- Ap - aria panoului de perete
- Ip - momentul de inerie al panoului de perete
- Ez - modulul de elasticitate longitudinal al zidriei
- Gz - modulul de elasticitate transversal al zidriei
- k - coeficient de form ; k = 1,2 pentru seciuni dreptunghiulare, k = 2,0y2,5
pentru seciuni I
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 153
E z t p k M O p
Ezt p
1. Perete în consol Rp
O p (3 4O2p )
E z t p k S O p
Ezt p
2. Spalet dublu încastrat Rp
O p (3 O2p )
H
unde O p este factorul de form al panoului (zvelteea panoului)
lp
Figura C 8.28. Variaia rigiditii panourilor de zidrie dreptunghiulare în funcie de proporia lor
În cazul pereilor compui din montani i spalei, rigiditatea total (echivalent) este
egal cu suma rigiditilor panourilor componente
Rtot = 6 Ri
unde 'Ci este deplasarea relativ a peretelui la nivelul i iar Ri este rigiditatea peretelui
la acest nivel.
154 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
În cazul unui perete cu un ir de goluri coeficientul de cuplare se poate defini cu relaia
M1 M 2
Cc 1
M
Valorile mici ale coeficientului Cc indic o cuplare slab.
(1) (2)
Figura C 8.31. Efectul riglelor de cuplare
În cazul peretelui 1 din figura C 8.31 rigiditatea riglelor de cuplare este slab în raport
cu cea a montanilor i momentul capabil al peretelui (M) este apropiat de suma
momentelor celor doi montani, M1 i M2 (cuplare slab Cc 0). Riglele de cuplare
ale peretelui 2 sunt scurte i au rigiditate important i momentul capabil al peretelui
este apropiat de cel al peretelui plin (cuplare puternic Cc 1).
În condiiile în care, prin msuri specifice de dimensionare/armare, dezvoltarea
deformaiilor inelastice în elementele de cuplare se produce înainte ca montanii s
ating limita domeniului elastic, sistemul structural cu perei cuplai permite disiparea
energiei seismice la fiecare nivel înainte de dezvoltarea deformaiilor inelastice în
seciunile de la bazele montanilor.
C8.4.1.(9) Pentru calculul seismic, planeele cldirilor din zidrie se identific din
punct de vedere al rigiditii în plan orizontal conform CR 6,
Figura C 8.33. Notaii pentru verificarea condiiei de rigiditate a planeului în plan orizontal
Iniierea fisurrii
înclinate a zidriei
De exploatare ------- 0,1mm 1,5
(rezistena de
fisurare)
Fisurarea diagonal Fisuri fine
complet dezvoltat (fir de pr)
De reparabilitate pe suprafaa în 2,0mm 2,5
peretelui; începerea stâlpiori;
zdrobirii zidriei
Rezistena la Curgerea armturii
forfecare a peretelui. din stâlpiori din
Fisurile înclinate din fora tietoare.
De siguran 5,0mm 4,0
zidrie ptrund în Iniierea zdrobirii
extremitile betonului din
stâlpiorilor stâlpiori
Se menioneaz c valorile driftului date mai sus sunt orientative i depind, între altele
de tipul elementelor pentru zidrie i raportul între capacitatea de rezisten la
încovoiere i cea la forfecare.
C8.4.2.(4) Pentru detalierea calculului acestor fore a se vedea Comentariile de la
capitolul 10.
P 100-1
Figura C 8.34. Valorile spectrului elastic pentru cldiri cu perei structurali din zidrie
Se accept c perioada modului de vibraie fundamental (T1) poate fi estimat suficient
de exact cu formulele simplificate propuse de standardul SR EN 1998-1:
i. T1 = CtH0.75
unde
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 159
Figura C 8.35. Graficul pentru calculul perioadei proprii T1 a cldirilor din zidrie
ii. Ca o alternativ mai exact la relaia de la (i) pentru structurile cu perei de
zidrie valoarea coeficientului Ct se poate calcula cu relaia:
0.075
Ct
Ac
în care
x Ac este aria total efectiv a pereilor structurali la primul nivel al cldirii,
în m2 calculat cu relaia
ª § § lwi · · º
2
Figura C 8.36. Modelarea maselor la cldiri din zidrie cu puine niveluri (variant)
Masa M1 este constituit din câte 1/2 din masa structurii verticale a nivelurilor 1 i 2 la
care se adaug masa planeului peste nivelul 1 (care include i fraciunea din
încrcrile utile)
Masa structurii verticale pe 1/2 din înlimea primului nivel (cu hniv,1) se neglijeaz
fiind considerat solidar cu fundaia rigid a cldirii.
În cazul cldirilor cu mai multe niveluri, masa nivelurilor intermediare se determin în
mod analog.
Masa M2 este constituit din 1/2 din masa structurii verticale a ultimului nivel i masa
arpantei i a învelitorii la care se adaug masa planeului peste ultimul nivel. Aceast
schem poate fi acceptat deoarece structura arpantei este, de regul, suficient de
rigid pentru ca deformaiile proprii ale acesteia s fie neglijate.
De asemenea pentru a se ine seama de distribuia real a masei în cldire, în cazul
cldirilor din zidrie cu un singur nivel i acoperi uor (din lemn sau din oel), sau în
cazul cldirilor cu perei deosebit de groi (cum este cazul unor cldiri monumentale
sau biserici), schema structural se poate stabili folosind expresia cunoscut a masei
echivalente care conduce la aceiai valoare a perioadei proprii de oscilaie a consolei
M = 0.25mzidhzid + Macop
În formula de mai sus mzid este masa structurii verticale pe 1 metru liniar în elevaie.
Figura C 8.37. Modelarea masei în cazul cldirilor din zidrie cu un singur nivel
În cazul planeelor flexibile în planul lor, acestea se includ în modelul structural, cu
valorile corespunztoare ale rigiditii i grade suplimentare de libertate dinamic,
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 161
În cazul în care astfel de situaii nu pot fi evitate se recomand, efectuarea unui calcul
spaial care s ia în considerare rigiditatea efectiv, în plan orizontal, a planeelor din
zonele cu goluri mari.
C 8.5.3. Proiectarea infrastructurii
C8.5.3.(3) Prevederea are ca scop asigurarea extinderii principiului ierarhizrii
capacitilor de rezisten pân la nivelul terenului de fundare evitând astfel cedri ale
infrastructurii în cazul cutremurelor severe cu consecine care nu pot fi apreciate cu
suficient exactitate
C 8.5.3.1. Fundaiile pereilor structurali
C8.5.3.1.(1),(2) Prevederea de la (1) urmrete asigurarea unui traseu direct al
încrcrilor verticale i orizontale ctre terenul de fundare, condiie de regularitate
recomandat pentru asigurarea unui rspuns seismic favorabil. Excepia permis la (2)
se bazeaz pe faptul c, în unele situaii, fundaiile de tip "talp continu" pot cpta
dimensiuni care depesc cu mult limea necesar i devin scumpe, ca urmare a unor
condiii constructive (generate, de exemplu, de limea minim a spturilor în anuri).
Aceast situaie se întâlnete în special la cldirile cu 1y2 niveluri aezate pe terenuri
164 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
normale de fundare pentru care presiunea pe talpa fundaiilor continue (cu limi care
depesc cu 5y10 cm grosimile zidurilor) este, în general, sub y ¾ din presiunea
convenional. Datorit înlimii reduse a cldirilor i intensitii reduse a încrcrilor
seismice pentru care este acceptat soluia propus, eforturile din grinzile care susin
pereii structurali din elevaie pot fi meninute, fr dificulti constructive, în
domeniul elastic de comportare.
C 8.5.3.2. Socluri
C8.5.3.2.(1),(2) Folosirea betonului armat este recomandabil pentru a preveni
eventualele ruperi fragile ale soclurilor sub efectul eforturilor secionale generate de
aciunea seismic la baza pereilor (cu eforturile secionale elastice, calculate cu
factorul de comportare q=1). Excepia de la (2) are în vedere cazurile în care, în
condiiile menionate mai sus, eforturile secionale din socluri au valori care pot fi
preluate de betonul simplu. Se recomand ca proiectantul s examineze în acelai
timp i oportunitatea dispunerii unor armturi minimale pentru prevenirea efectelor
contraciei betonului (în aceste condiii clasa betonului va fi stabilit pentru a asigura
protecia armturilor).
C 8.5.3.3. Perei de subsol
Msurile constructive au ca obiect realizarea la nivelul subsolului a unui subansamblu
cu rezisten i rigiditate spaial superioare celor ale suprastructurii, capabil s asigure
transmiterea eforturilor ctre terenul de fundare fr depirea domeniului de
comportare elastic a materialelor i a terenului de fundare.
C8.5.3.3.(2) Excepia de la (2) are în vedere cazurile în care, în condiiile menionate
mai sus, eforturile secionale din pereii de subsol au valori care pot fi preluate de
betonul simplu. Proiectantul va examina în acelai timp i oportunitatea dispunerii
unor armturi minimale pentru prevenirea efectelor contraciei betonului (în aceste
condiii clasa betonului va fi stabilit pentru a asigura protecia armturilor).
C8.5.3.3.(4) A se vedea i C8.5.3.3. Pentru calculul pereilor cu zone slbite se va ine
seama de prevederile de la 8.5.3 (3).
Figura C 8.39. Propagarea fisurilor la cldiri din zidrie nearmat fr centuri
Peste golurile de ui i de ferestre se prevd, în mod obligatoriu, buiandrugi din beton
armat, care pot fi legai cu centura de la nivelul planeului, dac înlimea total nu
depete 60-70 cm, sau pot fi independeni pentru înlimi mai mari.
În cazul în care buiandrugul este legat cu centura de la planeu, armarea acesteia va fi
continu (înglobat la partea superioar a buiandrugului) iar la partea inferioar va fi
dispus o armtur egal cu maximum 0.1% din întrega seciune. Aceast prevedere
este acoperitoare, deoarece limiteaz/elimin efectul favorabil de reducere a
momentului încovoietor în montani datorit cuplrii.
În cazul în care buiandrugul este separat de centur, armarea acestuia se va face numai
pentru încrcrile verticale aferente, cu procentul minim din reglementrile în vigoare
pentru elemente care nu particip la preluarea forei seismice.
Deoarece în cazul zidriilor nearmate (fr stâlpiori la coluri) legtura între zidurile
perpendiculare se asigur numai prin esere, pentru zonele cu agt0,15g s-a prevzut,
ca o msur de asigurare suplimentar, montarea în rosturi a unor armturi de legtur.
C 8.5.4.2. Reguli de proiectare specifice pentru construcii cu perei structurali
din zidrie confinat (ZC)
Eficiena tuturor categoriilor de armturi din zidrie (în elementele de confinare, în
rosturile orizontale i în stratul median al zidriei cu inim armat) depinde de modul
în care se realizeaz ancorarea i înndirea acestora. În CR 6 s-au prevzut toate
detaliile de armare conform reglementrilor în vigoare pentru beton armat.
C 8.5.4.2.1. Prevederi referitoare la stâlpiori
C8.5.4.2.1.(1) Prevederile referitoare la dispunerea în plan a stâlpiorilor sunt detaliate
în figura C 8.40.
S1- la coluri i intersecii; S2 - intermediari, când distanele între S1 depesc 4.0 m la cldiri în sistem
celular i 5.0 m la cldiri în sistem fagure S3- lâng goluri
În cazul zidriilor confinate, efectul armturii din rosturi este îmbuntit dac barele
sunt ancorate în stâlpiorii de margine.Eficiena armturii din rosturile orizontale
depinde în mare msur de calitatea zidriei, în special de calitatea mortarului,
deoarece, în timpul solicitrii seismice alternante, aderena între armtur i mortar se
poate deteriora. În aceast situaie eforturile în oel rmân limitate, fr a se atinge
curgerea, i, în consecin, nu se mai produce, pe aceast cale, disiparea energiei
seismice.
C 8.5.4.3 Reguli de proiectare specifice pentru construcii cu perei din zidrie cu
inim armat (ZIA)
C8.5.4.3.(4) Prevederea ine seama de faptul c, datorit modului de fabricare a
oelului (prin ecruisare), capacitatea de deformare post elastic a oelului din plasele
sudate (tip sârm tras la rece) este mult mai mic decât cea a oelurilor din categoria
de rezisten I (tip OB 37) i din categoria de rezisten II (tip PC 52).
Din acest motiv utilizarea plaselor nu este permis la primul nivel unde, sub efectul
aciunii seismice corespunztoare acceleraiei de proiectare, este dirijat, prin
concepie, dezvoltarea deformaiilor postelastice. Pentru celelalte niveluri,
dimensionarea barelor din plas trebuie s se fac astfel încât oelul s rmân în
domeniul elastic de comportare pentru fora tietoare asociat momentului capabil al
peretelui (calculat cu suprarezistena armturilor dac la extremitile peretelui exist
stâlpiori armai vertical cu oel din categoriile de rezisten I sau II ).
Figura C 8.42 Scheme de rupere a panourilor de zidrie din compresiune i for tietoare
Schemele din figura C 8.42. - cu aceleai notaii- se regsesc în imaginile din figura C
8.43.
plac elastic (acceptat în regelementri mai vechi) poate furniza rezultate nerealiste
în cazul pereilor cu anizotropie accentuat (cu rosturi verticale neumplute sau cu
îmbinri mecanice - tip "nut i feder").
se determin conform 8.4.2.(4) din acest Cod iar calculul rezistenei se face luând în
considerare suprapunerea efectelor din încrcrile verticale cu aciunea seismic
normal pe plan calculat conform Cap.10 din prezentul Cod.
În unele cazuri, rezistena de proiectare a panourilor pline poate fi exprimat prin
valoarea forei normale pe plan pe care o poate prelua peretele respectiv. Pentru
verificarea cerinei de siguran aceast valoare urmeaz s se compare cu valoarea
forei de proiectare calculat conform capitolului 10.
În cazul panourilor cu goluri la care Agol > 0,2 Apanou fora determinat ca mai sus se
reduce, pentru un panou, cu un coeficient subunitar care înmulete fora determinat
pentru întreg panoul:
§ Agol ·
K gol ( A) 1.25¨¨1 ¸
© A panou ¸¹
.0
Figura C 8.48. Comparaia diagramelor de interaciune M-N
conform SR EN 1996-1-1 i CR 6
(a) (b)
Figura C 8.49. Tipuri de avariere la interfaa inim / talp a pereilor compui
C8.7.2.1.(3) Armturile prevzute la (3) elimin, de regul, avarierea pe schema din
figura C 8.49. a dar nu pot preveni ruperea pe schema (b) mai ales dac în zona
respectiv (dincolo de seciunea unde au fost oprite barele) în perete exist liuri
verticale.
în care
n
- ¦ F (H h )
j
j j este momentul de rsturnare dat de forele Fj aferente
Figura C 9.2. Detalii care asigur continuitatea la încrcri orizontale. (a) întrirea colurilor;
(b) continuitatea nervurilor întinse; (c) continuitatea montanilor întini; (d) preluarea ridicrii
i alunecrii pe fundaii cu ajutorul ancorrilor.
C 10.1 Generaliti
Principalele realizri obinute în ingineria seismic în ultimele decenii ale secolului
XX s-au canalizat în special ctre îmbuntirea siguranei structurale. Dei s-au
înregistrat unele progrese, preocuprile privind sigurana seismic a componentelor
nestructurale ale cldirilor (CNS) nu s-au dezvoltat la nivelul celor relative la sigurana
structural cu toate c avarierea elementelor i/sau componentelor subsistemului
CNS poate avea, chiar dac la scar mai redus, aceleai categorii de consecine.
Primele coduri de proiectare seismic nu au insistat asupra proteciei CNS deoarece
aveau ca obiectiv declarat asigurarea proteciei vieii, inclusiv prin msuri care s
permit evacuarea în siguran a cldirii, dar nu aveau în vedere nivelul de avariere
care putea, în multe cazuri, s conduc la ieirea din funciune a acesteia, pe durate de
timp mai mici sau mai mari i/sau s fac inacceptabile din punct de vedere economic
operaiile de reparare .
Prima meniune privitoare la protecia seismic a CNS se gsete într-o anex la UBC
(Uniform Building Code) din 1927 i se refer la asigurarea stabilitii elementelor
ornamentale, a parapeilor i placajelor atât din exteriorul cldirilor cât i din interiorul
acestora.
Ulterior (1935) acelai Cod a prevzut, ca recomandare, proiectarea CNS i a
prinderilor acestora pentru o for orizontal proporional cu greutatea respectiv
F= CW. Abia în 1961 aceast prevederea a devenit obligatorie.
Istoric, prevederile referitoare la diferitele categorii de CNS au aprut în codul
american dup cum urmeaz:
- prinderile panourilor exterioare prefabricate (UBC 1967);
- rafturile de depozitare i sistemele de tavane suspendate (UBC 1973);
- echipamentele i utilajele, inclusiv prinderile acestora (UBC 1976);
- sistemele de sprinklere i pardoselile înlate (UBC 1985);
- panourile de reclame/firme, sistemele principale de conducte, boilerele,
instalaiile de climatizare, motoare, pompe, etc (UBC 1988).
În reglementrile din România prevederile referitoare la proiectarea seismic a CNS
au avut urmtoarea cronologie:
- P 13-63: a stabilit fora seismic de calcul SCNS = cCNSQCNS unde coeficientul
global cCNS era multiplu al coeficientului Ks (Ks = 0.05 pentru gradul seismic
8 MSK); s-au dat un numr foarte restrâns de prevederi referitoare la Elemente
care nu fac parte din structura principal de rezisten.
- P 13-70: pstreaz, în principal, acelai nivel de fore seismice de proiectare ca
i P 13-63; idem în ceea ce privete prevederile constructive.
- P 100-78: prevede unele sporuri ale nivelului de fore seismice de proiectare
dar prevederile constructive pentru CNS lipsesc complet.
- P 100-81: menine nivelul forelor seismice din P 100-78; apare un capitol
important Msuri privind proiectarea i execuia instalaiilor pentru
construcii.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 183
- P 100-92: menine nivelul forelor seismice din P100-81 (cu unele precizri)
iar capitolul referitor la proiectarea instalaiilor capt o dezvoltare mai mare
(inclusiv o anex explicativ).
- P 100-1/2006: nivelul forelor seismice a crescut odat cu modificarea hrii de
zonare iar valorile forelor au fost difereniate în funcie valorile specifice ale
factorilor de amplificare proprie (CNS) i de factorii de comportare (qCNS)
Se men
ioneaz îns faptul c, în ultimii ani, chiar în condiiile aplicrii prevederilor
din P 100-1/2006, riscul seismic al CNS a sporit deoarece, în cele mai multe cazuri,
alctuirea de ansamblu a cldirilor proiectate s-a caracterizat prin rezolvri
arhitecturale complexe, al cror rspuns seismic este, de multe ori, dificil de anticipat
suficient de exact prin calcul iar proiectarea elementelor nestructurale nu a inut seama
întotdeauna de constrângerile specifice impuse de micrile seismice. Ne referim aci,
de exemplu, la cldirile cu forme complexe în plan i în elevaie care includ suprafee
vitrate de mari dimensiuni. De regul, aceste suprafee vitrate, furnizate i montate de
firme specializate, nu sunt verificate de proiectanii respectivi din punct de vedere al
capacitii de a prelua "driftul" probabil al structurii, amplificat sensibil de torsiunea
de ansamblu a cldirilor cu form complex, i, uneori, nici pentru aciunea seismic
perpendicular pe planul lor.
O alt cauz a vulnerabilitii seismice a CNS este datorat i faptului c proiectarea
acestora este adesea încredinat arhitecilor debutani sau personalului mediu, fiind
rezolvat prin aplicarea mecanic a unor detalii care, în multe cazuri, s-au dovedit
necorespunztoare i care sunt preluate în proiecte fr nici o analiz critic.
Detalierea prinderilor CNS este fcut de multe ori cu întârziere fa de graficul de
execuie sau, adesea, este lsat la latitudinea constructorului (de exemplu, cazul
tavanelor false care includ i corpuri de iluminat neasigurate împotriva balansului în
timpul cutremurului). Chiar i prevederile referitoare la ancorarea zidriilor lipsesc în
cele mai multe cazuri de pe planuri sau sunt aplicate mecanic, fr un calcul efectiv al
armturilor necesare în stâlpiorii i centurile de la calcane, atice, parapei (în marea
majoritate a cazurilor, armrile acestora fiind stabilite la "ochi" sau preluate din
proiecte anterioare).
Nu trebuie neglijate situaiile când se folosesc elemente nestructurale de import
(inclusiv detaliile de prindere respective) provenite din ri neseismice i a cror
capacitate de rezisten nu este verificat pentru intensitatea seismic de calcul a
diferitelor amplasamente din România.
Verificarea proiectelor din punct de vedere al rezistenei i stabilitii CNS de ctre
verificatori atestai, prevzut în acest capitol la 10.10.(2), are ca scop tocmai
prevenirea comportrii nefavorabile a CNS la aciunea cutremurului de proiectare i
meninerea acestora în funciune în cazul cldirilor cu funciuni vitale pentru
cutremurele cu perioad de revenire mai scurt.
Rspunsul seismic al CNS prezint numeroase particulariti care conduc la folosirea
unor concepte i metode de proiectare specifice, diferite substanial de cele folosite
curent pentru proiectarea elementelor structurale.
Diferenele principale provin din:
- Comportarea la aciunea seismic direct: Datorit amplificrii rezultate din
rspunsul dinamic al structurii, acceleraia seismic la care sunt supuse CNS
amplasate peste nivelul de încastrare al suprastructurii este mult superioar
acceleraiei seismice a terenului. Msurtorile efectuate pe diferite tipuri de
cldiri arat c acceleraia la nivelul planeelor crete pe înlimea cldirii
184 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
inând seama de caracterul de noutate al acestui Capitol i de faptul c, în cele mai
multe cazuri, inginerii proiectani de structuri nu sunt familiarizai aspectele specifice
ale rspunsului seismic al CNS i cu conceptele i metodele de proiectare seismic a
CNS, comentariile de fa vor conine i multe elemente explicative/descriptive (dintre
care unele au chiar aspect didactic) urmrind prin aceasta s ajute la înelegerea
elementelor care stau la baza prevederilor din Cod i astfel s faciliteze aplicarea
acestora în proiectare.
Tendina de diversificare a msurilor de protecie a CNS supuse aciunii seismice, în
funcie de particularitile constructive i de nivelul de risc asociat, implic o analiz
mai complex decât cea cu care sunt obinuii în prezent proiectanii, analiza care iese
cu mult din tiparele i/sau din comoditatea rutinei de proiectare. Din acest motiv va fi
necesar ca, în viitor, acest segment al proiectrii s revin în întregime inginerilor
structuriti, care, în colaborare cu arhitecii i cu inginerii care proiecteaz instalaiile
i echipamentele mecanice din cldiri, s gseasc soluiile cele mai adecvate pentru
îmbuntirea performanelor seismice ale CNS. Este evident, totodat, c din punct de
vedere practic, prin adoptarea unei astfel de metodologii de proiectare a
componentelor nestructurale efortul proiectanilor va crete, va deveni mai complex i,
prin urmare, mai costisitor. Aceste costuri suplimentare trebuie s fie îns judecate în
raport cu beneficiile incomparabil mai mari care se obin prin limitarea avarierii
elementelor nestructurale.
C10.1.1.(5) Este evident, mai ales din considerente economice, c atât protecia
elementelor nestructurale din cldirile noi cât i interveniile pentru reducerea riscului
din cldirile existente trebuie s fie difereniate în funcie de importana cldirii i de
severitatea aciunilor seismice susceptibile de a afecta cldirea pe întreaga durat de
exploatare stabilit de investitor, astfel încât riscul de avarie s fie cât mai mic în
condiiile unui efort financiar raional i acceptabil pentru investitor.
Stabilirea nivelului de performan minim admisibil – riscul admisibil - deci cel
implicit acceptat prin reglementrile de proiectare, este o problem de decizie politic
corespunztoare unei anumite etape în dezvoltarea economic a societii dintr-o ar.
Pentru o construcie, considerat individual, investitorul poate solicita proiectantului
un obiectiv de performan prin care se realizeaz un grad de asigurare mai ridicat
decât cel minim prevzut de reglementrile tehnice, dac prin aceasta se obine o
minimizare a costului total (Ctot) al cldirii constituit din costul investiiei iniiale (Ci),
costul lucrrilor de reparaie/consolidare (Cr) care devin necesare dup cutremurele
188 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Figura C 10.1. Costul proteciei seismice a CNS la cldirile din cadre de beton armat
Un alt exemplu al eficienei investiiei iniiale este cel al unui generator electric de
rezerv pentru un spital al crui cost iniial/de înlocuire este de 50.000 $ iar costul
izolatorilor seismici i al dispozitivului de fixare împotriva deplasrii/rsturnrii este
de numai 250 $. [PAHO Pan American Health Organization Principles of Disaster Mitigation in
Health Facilities Washington D.C. 2000].
Datorit incertitudinilor legate de manifestarea cutremurelor i de rspunsul seismic al
structurii i al CNS, costurile reparaiilor pe durata de exploatare i pierderile indirecte
trebuie considerate ca mrimi definite pe baze probabilistice (cost total probabil)
Efectul economic al proteciei seismice a CNS depinde în mare msur de funciunea
cldirii care stabilete de fapt ponderea relativ a costurilor structurii/ componentelor
nestructurale/bunurilor aflate în cldire.
În figura urmtoare, este reprezentat structura costurilor pentru cldiri de spitale, de
birouri i de hoteluri. Din examinarea acesteia rezult c ponderea cea mai mare în
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 189
Tabelul C10.1
Efect Efect
Categoria componentei nestructurale
direct indirect
A Componente arhitecturale
A1 Elemente ataate anvelopei
Finisaje, elemente de protecie termic sau decoraii din
crmid, beton, piatr, materiale ceramice, sticl sau similare,
S P
care au ca suport elementele de închidere, structurale sau
nestructurale (elemente lipite de faad sau ancorate de faad)
Copertine, balustrade, atice, profile ornamentale, marchize,
P ----
statui, firme/reclame rezemate în consol, antene.
A2 Elementele anvelopei
Elementele structurii proprii a anvelopei - panouri de perete
pline sau vitrate, montani, rigle, buiandrugi, centuri i alte
S P
elemente care nu fac parte din structura principal a
construciei; tâmplriile înglobate, inclusiv geamurile/sticla.
Elemente de compartimentare interioar fixe sau amovibile
(inclusiv finisajele i tâmplriile înglobate) grele sau uoare.
A3 Placaje interioare: S P
- din piatr , inclusiv marmura
- din elemente ceramice
-----
Tavane suspendate:
A4 P
- aplicate direct pe structur
(a)
(b)
Figura C 10.4. Domeniul avariilor controlate la structuri ductile (a) i neductile (b)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 195
II. Funcional: CNS se afl în siguran i, dac sursele de alimentare respective sunt
disponibile, cele mai multe dintre acestea pot funciona. Sistemele vitale (Life
Safety Systems) sunt operaionale.
Se produc avarii uoare la unele CNS, câteva geamuri sparte, unele echipamente
pot iei din functiune. Cile de acces i echipamentele pentru sigurana vieii
rmân n general disponibile i funcionale (dac alimentarea cu energie
funcioneaz). Reparaiile, uneori mai numeroase, pot fi îns, începute oricând
dorete beneficiarul.
Riscul de rnire/pierderea vieii datorit avariilor CNS este foarte sczut. Dac
structura nu are avarii grave, ocupanii pot rmâne în siguran în cldire dar,
uneori, în condiii de confort redus.
III. Protecia vieii: Se produc avarii semnificative ale CNS. Acestea sunt în siguran
din punct de vedere al stabilitii i al rezistenei, dar este posibil ca, în cele mai
multe cazuri, instalaiile i echipamentele s nu funcioneze.
Se produc avarii extinse si costisitoare ale CNS care necesit timp lung pentru
refacere, dar nu se produc dislocri i cderi sistematice. Cile de acces pot fi
parial blocate de moloz sau de unele
elemente de construcie czute. Se pot produce i alte degradri semnificative ale
cldirii prin avarierea instalatiilor: inundarea, incendii.
Pot fi persoane rnite prin cderea CNS dar riscul de pierdere a vieii este, în
general, foarte sczut, atât la interiorul cldirii cât ila exterior.
IV. Precolaps: Este posibil ca multe CNS s fie dislocate sau s aib prinderile
rupte/avariate i din acest motiv s prezinte un risc major de prbuire i deci,
pericol pentru sigurana vieii.
În cldirile corect proiectate elementele grele/masive care reprezint pericole grave
în cazul în care se prbuesc sunt asigurate i nu cad în zonele unde sunt posibile
aglomerri de persoane. La acest nivel de avariere nu se poate asigura protejarea
cilor de acces i nici a instalaiilor pentru sigurana vieii (instalaiile de stingere a
incendiilor, de exemplu).
196 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
C10.3.1(2) Calculul mai exact al CNS la aciunea seismic se poate face folosind
diferite procedee de analiz dinamic direct, bazate pe principiile dinamicii
structurilor elastice. Calculul are ca scop determinarea acceleraiei seismice a CNS
amplasate într-o construcie în vederea evalurii forelor seismice de proiectare.
Complexitatea acestor procedee/metode variaz în limite largi în funcie de modelul de
calcul i de procedeul analitic folosit.
Calculul bazat pe un model complet al sistemelor "structur +CNS", efectuat prin
analiz modal sau prin integrarea direct a ecuaiilor de micare, prezint dificulti
deosebite care îl fac, practic, inaplicabil în proiectarea curent. În plus, aa cum este
menionat i în literatura de specialitate, datorit numrului mare de grade de libertate
ale sistemului compus i a diferenelor mari între masa structurii i masa CNS,
rezultatele obinute printr-un astfel de procedeu nu au întotdeauna un grad de încredere
satisfctor.
O posibilitate de eliminare a dificultilor i a incertitudinilor semnalate este
decuplarea celor dou sisteme dinamice – structura i CNS - adic determinarea
separat a rspunsului structurii principale i folosirea acestuia ca aciune exterioar
pentru calculul CNS. Un astfel de procedeu presupune determinarea variaiei în timp a
acceleraiei seismice la nivelul de rezemare / prindere al CNS (accelerograma de etaj)
i utilizarea acesteia pentru calculul acceleraiei seismice a CNS considerat ca sistem
dinamic independent. Aplicarea acestui procedeu nu evit îns integrarea direct a
ecuaiilor de micare pentru structur i CNS dar elimin dificultile i incertitudinile
semnalate în cazul modelului complet.
Not. Accelerograma de etaj poate fi obinut direct la cldirile instrumentate seismic,
dar numai la nivelurile la care este montat aparatura.
Argumentele de mai sus justific i explic utilizarea extrem de limitat în practica
curent a celor dou procedee menionate în acest aliniat.
C 10.3.1.1. Metoda spectrelor de etaj
Grupul de procedee cunoscut în literatur sub denumirea de "metoda spectrelor de
rspuns de etaj" permite simplificri ale calculelor pentru stabilirea acceleraiei CNS
cu grad de precizie acceptabil în limite largi.
Calculul spectrelor de rspuns de etaj implic parcurgerea urmtoarelor etape:
1. Determinarea variaiei în timp a acceleraiei seismice la nivelul planeului pe
care este fixat CNS (accelerograma de etaj) prin integrarea direct a ecuaiei
de micare a structurii sub aciunea unei accelerograme înregistrate sau a unei
accelerograme artificiale compatibile cu spectrul de rspuns al acceleraiei
terenului la amplasament.
2. Determinarea spectrului de rspuns de etaj prin metodologia obinuit folosind
ca aciune accelerograma de etaj.
3. Determinarea spectrului de rspuns al CNS pe baza caracteristicilor dinamice
ale acesteia folosind spectrul de rspuns de etaj.
În cazul în care se urmrete numai determinarea rspunsului CNS la o singur
micare seismic, aplicarea procedeului descris mai sus este relativ simpl i rapid.
Dac îns se dorete s se in seama de incertitudinile legate de manifestarea aciunii
seismice i de proprietile dinamice ale structurii aplicarea metodei devine de
198 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Aa cum se poate constata, coeficientul notat C2+3 ine seama simultan de amplificarea
acceleraiei terenului pe înlimea cldirii - coeficientul C2 din (C10.2) - i de
amplificarea dinamic dat de raportul între perioada proprie a CNS i perioada
modului fundamental de vibraie al structurii - coeficientul C3 din (C10.2).
În formula SCNS notaiile sunt:
D - raportul dintre acceleraia seismic de proiectare i acceleraia gravitaiei (analog
coeficientului Ks din P100-92);
S - coeficient care ine seama de natura terenului (S{1.0 în actuala ediie P 100-1);
TCNS - perioada proprie a CNS;
T0 - perioada modului fundamental de vibraie al structurii.
În relaia (10.1) din P 100-1, coeficientul Kz ia în considerare faptul c acceleraia
terenului se amplific pe înlimea cldirii ca urmare a micrii oscilatorii a acesteia.
În consecin, componentele nestructurale aflate la înlimi diferite în raport cu baza
cldirii vor avea acceleraii diferite, care cresc de la baz spre vârf.
În cazul în care se face un calcul dinamic complet al cldirii, valoarea acceleraiei
fiecrui planeu poate fi determinat exact pentru a servi ca baz pentru calculul forei
care solicit CNS de la fiecare nivel.
Deoarece efectuarea calculului dinamic nu este justificat pentru toate categoriile de
construcii (a se vedea Comentariul C10.3.1(2)), reglementrile tehnice prevd relaii
simplificate pentru evaluarea acceleraiei seismice la diferite niveluri pe înlimea
construciei.
200 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Se men
ioneaz c valorile propuse în toate documentele FEMA sunt rezultate din
prelucrarea statistic a unui numr foarte mare de înregistrri. Acumularea unui volum
mare de date a fost posibil deoarece montarea aparaturii de înregistrare este
obligatorie în SUA pentru toate cldirile înalte.
La data ultimului cutremur semnificativ (mai 1990) în România exista numai un
numr mic de cldiri instrumentate având fiecare câte un aparat la baz i unul la
ultimul nivel (etaj complet sau etaj tehnic, parial). Din nefericire, atât la cutremurul
din 1986 cât i la cele dou cutremure din 1990, aparatele au funcionat numai parial.
Valorile amplificrilor la vârful cldirii, KzH, înregistrate la cldirile instrumentate din
România, sunt date în tabelul C 10.2 alctuit pe baza datelor din [Demetriu,S. Identificarea
parametrilor modali ai construciilor instrumentate seismic utilizând înregistrri la cutremurele
vrâncene A doua conferin naional de inginerie seismic, Bucureti, noiembrie 2001].
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 201
Tabelul C 10.2.
Cutremurul
Valori Toate datele
30.08.1986 30.05.1990 31.05.1990
KzH
8 înreg. 12 înreg. 10 înreg. 30 înreg.
max 4,43 4,98 2,76 4,98
min 1,51 1,64 1,44 1,44
medie 2,53 2,64 2,01 2,40
V 0,89 1,11 0,47 0,90
v 0,35 0,42 0,23 0,38
medie + V 3,42 3,75 2,48 3,30
Dup cum se poate constata, unele valori KzH depesc cu circa 35y50% valoarea
"medie+V" pentru ansamblul celor 30 de înregistrri dar aceasta (KzH = 3.30) este
superioar cu numai 10% celei date de recomandrile americane (KzH = 3.00) i din
acest considerent a fost preluat în prezentul Cod (figura C 10.5) [Petrovici, R. P 100-1
Prevederi specifice pentru componentele nestructurale ale onstruciilor. Alinierea la principiile i
regulile de proiectare din FEMA 450 / IBC2003 (SUA). Asemnri i deosebiri fa de Eurocode 8.
Conferina Naional AICPS 2006].
Rezultatele individuale, pe cele trei cldiri la care ambele aparate au funcionat la toate
cele trei cutremure, prezint de asemenea variaii foarte mari de la un cutremur la altul
(tabelul C 10.3). Cauzele acestei variaii i ale valorilor deosebit de mari înregistrate în
unele cazuri trebuie cutate, fr îndoial, în compoziiile spectrale ale celor trei
cutremure – pe amplasamentele respective - corelate cu caracteristicile dinamice ale
cldirilor pe care s-au fcut înregistrrile.
Tabelul C 10.3
Cutremurul
Cldirea Inlime Direcia
30.08.1986 30.05.1990 31.05.1990
Brila S+P+ L 2,40 2,30 1,51
Bloc Unirea 11E + ET T 4,43 2,60 1,58
Galai S+P+ L 2,73 1,80 2,76
iglina -Bloc I1 10E + ET T 1,82 1,88 1,81
Ploieti -Vest S+P+ L 2,68 4,65 2,48
Bloc 149 C 10E + ET T 2,03 4,98 2,50
Rezult în mod evident, c pentru clarificarea acestei probleme este necesar obinerea
unui numr cât mai mare de înregistrri i pentru aceasta se impune intensificarea
eforturilor pentru echiparea cât mai multor cldiri cu cel puin dou aparate de
înregistrare. În acest scop aceast ediie a P 100-1 prevede obligativitatea echiprii cu
aparate de înregistrare a cldirilor mai înalte de 50m situate în zone seismice cu
acceleraia de proiectare agt0,25g. Necesitatea continurii acumulrii datelor asupra
variaiei acceleraiei pe înlimea cldirii este evident deoarece unele msurtori
contrazic flagrant ipoteza variaiei liniare aa cum rezult din figura C 10.6.
Figura C 10.6. Variaia acceleraiei pe înlimea cldirii înregistrat la cldirea Van Nuys
2o Limita inferioar - relaia (10.2) - a fost stabilit pentru a se asigura o for minim
de calcul corespunztoare practicii curente, în special pentru unele componente situate
la nivelurile inferioare ale cldirii.
De exemplu, în cazul elementelor anvelopei, pentru care tabelul 10.1 stabilete
ECNS=1,0 i qCNS=2,5 fora seismic obinut din aplicarea relaiei (10.1) are valoarea
FCNS=0,4JCNSKzagmCNS. Rezult deci c fora minim de proiectare impus de (10.2) nu
este atins pentru valori Kzd1,875 adic pentru componentele fixate la cote zd0,45 H i
ca atare elementele anvelopei situate sub acest nivel trebuie s fie calculate pentru
fora seismic minim din (10.3) i nu pentru valoarea mai mic a forei care rezult
din aplicarea relaiei generale (10.1) - graficul 2 din figura C10.7.
În unele cazuri particulare, distribuia masei poate fi mai complex, cum este, de
exemplu, cazul unui perete nestructural cu masa uniform distribuit pe care este
suspendat un obiect greu a crui mas poate fi considerat concentrat într-un numr
restrâns de puncte. În aceast situaie fora seismic echivalent se determin pentru
fiecare mas în parte iar efectele secionale respective se însumeaz pentru obinerea
celei mai defavorabile situaii de solicitare (figura C 10.8.).
Figura C 10.8. Fore seismice convenionale perpendiculare pe planul unui perete nestructural
Pentru verificarea siguranei, fora seismic echivalent va fi considerat acionând pe
direcia cea mai defavorabil pentru componenta respectiv (de exemplu,
perpendicular pe planul peretelui / aticului sau pe direcia de rezisten minim în
cazul unui co de fum, etc). Pentru unele CNS sunt necesare i ipoteze mai complexe
de aplicare a forei seismice, în care se iau în considerare atât componenta vertical cât
i cea orizontal a forei seismice (a se vedea E 10.8).
C 10.3.1.3. Coeficieni de calcul
C 10.3.1.3.1 Factorul de importan pentru CNS (JCNS)
Factorul de importan JCNS corecteaz valorile rspunsului seismic pentru a ine
seama de:
- consecinele unei eventuale prbuiri/avarii a CNS pentru viaa oamenilor,
pentru sigurana public i pentru funcionarea anumitor cldiri în perioada
imediat urmtoare unui cutremur ;
- urmrile sociale i economice ale unui astfel de eveniment.
În SR EN 1998-1, valorile factorului de importan (notate Ja) sunt atribuite pe baza a
dou principii:
- Jat1.5, pentru cazurile în care avarierea are consecine deosebit de grave (de
exemplu, utilaje i echipamente necesare pentru sistemele vitale, rezervoare i
recipieni care conin substane toxice sau explozibile în cantiti suficient de
mari pentru a constitui un pericol pentru sigurana public);
- Ja{JIE, pentru toate celelalte cazuri (unde JIE este factorul de importan la
solicitarea seismic al cldirii în care se afl componenta respectiv);
În recomandarea american FEMA 450, preluat în reglementarea IBC 2003, CNS
sunt clasificate din punct de vedere al importanei (coeficient notat Ip) în numai dou
categorii:
- Componente cu importan deosebit din punct de vedere al consecinelor
prbuirii/avarierii, pentru care Ip=1, 5:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 205
În cazul cldirilor din clasa de importan I i pentru toate sistemele de instalaii care
opereaz cu ap/abur la temperatur/presiune ridicat, sensibile la aciunea direct a
cutremurului i a cror rigiditate depinde de condiiile de prindere de structur, se
recomand verificarea condiiilor de rigiditate (TCNS >/<0.06s) în vederea alegerii mai
exacte a factorului ECNS (Exemplul de calcul nr.8).
C 10.3.1.3.3. Factorul de comportare al CNS (qCNS)
Reducerea forei seismice, prin împrire cu factorul supraunitar qCNS ine seama de
capacitatea de absorbie de energie a structurii proprii a CNS i a prinderilor acesteia
de structura principal a construciei. În general, se poate considera c aceast
reducere este permis inând seama de suprarezistena materialelor (overstrength) i de
deformabilitatea structurii proprii a CNS i a prinderilor acesteia. Deoarece nu exist
înc o fundamentare complet a contribuiei fiecruia dintre aceti factori, prin
raionamente inginereti i pe baza experienei de la cutremurele trecute, s-au stabilit,
atât în reglementrile americane cât i în SR EN 1998-1, coeficieni unici.
i. În standardul european SR EN 1998-1, pentru acest factor- notat qa i denumit
"coeficient de comportare al CNS" -, se stabilesc dou valori în funcie de condiiile
de prindere/rezemare ale elementului respectiv:
x qa =1 - pentru componentele a cror schem static este de tip "consol";
x qa=2 - pentru celelalte CNS (care au condiii mai favorabile de prindere /
rezemare).
Tabelul C 10.4.
Tipul elementului nestructural qa
Parapei sau ornamente în consol
Embleme sau panouri
Couri, catarge sau rezervoare de ap lucrând ca o consola necontravântuit 1,0
pe mai mult de jumtate din înlimea total
Perei interiori i exteriori
Compartimentri i faade
Couri, catarge i rezervoare de ap lucrând ca o consol necontravântuit
pe mai puin de jumtate din înlimea total, legate sau suspendate de
structur la nivelul sau deasupra centrului maselor 2,0
Elemente de ancorare pentru dulapuri sau stelaje rezemate pe planseu
Elemente de ancorare pentru tavane false (suspendate) i plafoniere
ii. În recomandrile americane, care sunt mult mai detaliate i mai analitice, valorile
acestui factor sunt stabilite separat pentru "elemente de construcie" i pentru
"elemente de instalaii i echipamente".
Pentru ambele categorii de CNS, valorile factorului - notate Rp - sunt grupate, în
funcie de deformabilitatea componentei, dup cum urmeaz:
- Rp=1,25 pentru componente cu deformabilitate mic
- Rp=2,50 pentru componente cu deformabilitate limitat
- Rp=3,50 pentru componente cu deformabilitate mare
Noiunea de deformabilitate (G0) este definit în [BSSC. Federal Emergency
Management Agency FEMA 368: NEHRP Recommended Provisions for Seismic
Regulation for New Buildings (2001)] ca raportul între:
- Deformaia ultim (Gu): deformaia la care se produce ruperea; se consider ca
ruperea se produce dac încrcarea capabil se reduce cu mai mult de 20% din
valoarea maxim
i
-Deformaia limit (G1): dublul deformaiei iniiale (instantanee) care se produce
la o fraciune de 40% din rezistena maxim. Pentru materialele "fragile", care
au comportare liniar-elastic pân la rupere, deformaia limit corespunde
efortului 0.8 Rmax
Categoriile de deformabilitate ale CNS sunt definite dup cum urmeaz:
- Component cu deformabilitate mare: componenta a crei deformabilitate este
t3,5 atunci când este supus la patru cicluri complete alternante pân la
deformaia limit.
- Component cu deformabilitate mic: componenta a crei deformabilitate este
d1,5.
- Component cu deformabilitate limitat : componenta care nu se încadreaz în
categoriile de mai sus.
din materiale ductile (oel/cupru) poate prelua deplasri relative importante fr
avariere semnificativ. În schimb, în cazul conductelor din materiale cu ductilitate mai
mic/ fr ductilitate, preluarea deplasrilor relative ale punctelor de prindere
(punctele fixe) nu se poate face decât prin prevederea unor elemente intermediare i /
sau prinderi flexibile.
Limitarea deplasrilor relative ale punctelor de prindere/rezemare ale diferitelor
categorii de CNS este necesar i pentru a se evita:
- cderea CNS de pe reazeme;
- ciocnirea acestora în timpul cutremurului.
În cazurile în care, din punct de vedere funcional, distanele între diferitele
componente ale unui sistem de CNS sunt mici, astfel încât exist riscul de ciocnire
între componentele respective, sunt necesare msuri speciale de protecie în zonele
vulnerabile (de exemplu, introducerea unui material care s atenueze efectul ocului).
Relaiile (10.4) i (10.5) se refer la limitarea deplasrilor elastice calculate
considerând coeficientul de comportare al structurii q{1,0 acoperind în felul acest
deplasarea inelastic maxim probabil.
C 10.3.2.2. Deplasri laterale pentru calculul la starea limit de serviciu (SLS)
C10.3.2.2 (2) Coeficientul Q pentru determinarea forei seismice de proiectare pentru
care se calculeaz deplasrile relative ale punctelor de prindere ale CNS se ia conform
anexei E la P 100-1 pentru elementele structurii i este stabilit independent
de materialul din care este executat structura principal a cldirii.
Prin excepie, pentru componentele nestructurale care prezint risc deosebit pentru
sigurana vieii se ia valoarea Q=0,7 care ine seama de consecinele grave pe care le
poate avea:
- prbuirea într-un spaiu aglomerat a unor elemente componente ale faadei
sau ataate acesteia;
- întreruperea funcionrii unui sistem de instalaii / conducte din cldirile din
clasa de importan II i, mai ales, a celor din clasa de importan I.
Limitarea superioar a deplasrilor relative ale punctelor de prindere ale CNS, în
funcie de limitele deplasrilor relative de nivel admise pentru structura principal,
este justificat de faptul c în multe cazuri elementele nesctructurale i detaliile de
prindere ale acestora sunt proiectate i uneori chiar comandate înainte de definitivarea
calculului structurii principale. În ori ce caz aceast limitare este asiguratorie.
ancorate de o alt CNS, care, la rândul ei trebui s fie direct legat de structura
principal. Este, de exemplu, cazul firmelor/reclamelor care pot fi prinse de alte CNS -
parapei, atice- dar numai dac acestea sunt prinse direct de structura principal.
Toate prinderile CNS vor fi alctuite astfel încât s poat prelua efectele aciunii
seismice în ambele sensuri. Mecanismul de transfer al forelor de legtur dintr-o
prindere poate fi îns diferit în funcie de natura solicitrii (transmiterea prin contact
direct a compresiunii i transmiterea întinderii prin ancore metalice).
C10.4.1.1(2) În cazul în care sunt fixate de structura principal în mai multe puncte,
componentele care care au o mas important, care pot fi avariate, sau care prin cdere
pot avaria alte elemente, trebuie s poat prelua deplasrile relative determinate
conform 10.9.3.
În particular, pentru anumite categorii de CNS, cum sunt faadele cortin, sistemul
structural propriu poate cpta eforturi suplimentare datorit blocrii posibilitilor de
deformare liber sub efectul variaiilor de temperatur. Mrimea acestor eforturi
depinde de concepia de alctuire de ansamblu a faadei i de detaliile specifice i
trebuie luat în considerare atunci când este semnificativ în raport cu eforturile
provenite din aciunea seismic. Similar, în cazul cldirilor înalte deformaiile stâlpilor
de faad datorate variaiilor de temperatur sezoniere pot impune deformaii ale
pereilor nestructurali care se suprapun deformaiilor produse de micarea seismic.
Acest grup de CNS cuprinde suprafeele vitrate, pereii despritori, placajele, etc.
În funcie de materialul din care sunt realizate msurile de protecie sunt difereniate.
Astfel în cazul placajelor din aluminiu sau din materiale plastice a cror mas proprie
este redus i care au deformabilitate semnificativ, preluarea deplasrilor relative nu
pune în general probleme speciale.
C10.4.1.1(3) Independent de celelalte condiii de dimensionare i de detaliere se
recomand ca, ori de câte ori este posibil, la fiecare prindere care asigur rezistena i
stabilitatea unei CNS, s se prevad cel puin dou piese de ancorare ca msur
asiguratorie.
C10.4.1.1(4) Proiectarea prinderilor ductile trebuie s aib în vedere urmtoarele
obiective:
- s asigure redistribuia eforturilor între ancorele din acelai grup;
- s permit preluarea unor încrcri suplimentare fr rupere prematur.
În ceea ce privete disiparea energiei seismice în ancore, deoarece în cazurile curente,
nu se pot asigura condiiile necesare pentru o comportare histeretic stabil, se
recomand ca dimensionarea prinderilor s se fac fr a ine seama de aceasta. De
asemenea nu se poate conta pe energia consumat de ancor prin deformaia proprie
deoarece aceasta transmite eforturile unui material cu ductilitate sczut (beton sau
zidrie).
C10.4.1.1(5) Procedeele de prindere vor corespunde reglementrilor specifice valabile
în ar privitoare la dimensionare i detaliere sau vor face obiectul unui agrement
tehnic întocmit i aprobat conform legislaiei din România. Alegerea procedeului de
prindere i a materialelor utilizate va ine seama i de msurile necesare pentru
asigurarea durabilitii prinderii în condiiile de mediu/ expunere specifice.
C10.4.1.1(6) Neglijarea contribuiei forei de frecare la preluarea forei seismice de
calcul are la baz dou considerente:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 211
Separarea între panou i cadrul în care acesta este înrmat se poate produce i din
cauze neseismice cum sunt: deformaiile structurii din încrcri verticale, efectele
contraciei i ale curgerii lente, efectele variaiilor de temperatur (mai ales în
panourile de închidere)
Având în vedere importana existenei contactului între cadru i zidria de umplutur,
este necesar ca la proiectare s fie prevzute msurile constructive pentru a
preîntâmpina separarea prematur, în condiii de exploatare normal, a acestora.
Dup separare, participarea zidriei de umplutur la sporirea rezistenei i rigiditii
laterale a cadrelor de beton armat sau de oel se realizeaz prin împnarea zidriei în
zona nodurilor de cadru adiacente diagonalei care se scurteaz sub efectul deplasrii
laterale . Lungimile zonelor de contact între zidrie i cadru variaz în funcie de
caracteristicile geometrice i mecanice ale cadrului i ale panoului. Determinarea cât
mai exact a acestora a constituit obiectul a numeroase cercetri teoretice i
experimentale. Orientativ, se poate considera [Pradhan, P L, Composite Actions of Brick Infill
Wall in RC Frame under In-Plane Lateral Load, Ph.D. Thesis, Department of Civil Engineering, IOE,
Tribhuvan University, 2009] c se realizeaz contactul pe circa 1/3 din înlimea stâlpului
i pe circa 1/6 din lungimea grinzii alturate. Valorile pot fi diferite dac la execuie
nu s-a realizat contactul nemijlocit între cadru i panou.
(a) Tronson de capt la cldire tip "bar" (b) Cldire tip "plomb" – cu trei calcane
Figura C 10.14. Nesimetrie/neregularitate structural în plan produs de panourile de zidrie
înrmate (PZ) la structuri alctuite din cadre.
Figura C 10.16. Distrugerea complet a unei cldiri etajate din cauza dispunerii necontrolate a
panourilor de zidrie (cutremurul de la Bhuj)
Cldirea respectiv cu structura alctuit din cadre de beton armat (înlime P+4E)
avea locuine la toate nivelurile i pe jumtate din suprafaa parterului. În aceaste zone
existau numeroase panouri de zidrie înrmate (perei de închidere i de
compartimentare). La parter, pe jumtate din suprafaa nivelului, au fost amenajate
garaje ceea ce condus la suprimarea pereilor de zidrie de închidere (pentru a permite
accesele) i a pereilor de compartimentare (pentru a permite manevrarea mai simpl a
autoturismelor). Ca urmare, distribuia puternic nesimetric a rigiditilor a condus la
manifestarea brutal a efectului de rsucire de ansamblu care a generat o for
tietoare care s-a dezvoltat pe toat înlimea cldirii. Consecinele potenial
distructive al acestui efect au fost ignorate de proiectant care nu a luat msuri pentru
sporirea armturilor din elementele orizontale din planul vertical asociat
discontinuitii de rigiditate. i cum niciodat o avarie atât de sever nu se produce
fr circumstane agravante, toate armturile longitudinale ale elementelor orizontale
ale structurii, de la toate nivelurile, erau înndite în seciunea critic!
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 221
Un alt tip de avariere grav care, de regul, se produce sub efectul combinat al aciunii
seismice perpendiculare pe planul peretelui i al celei în planul panourilor, este
expulzarea complet a panourilor de zidrie. Acest fenomen a fost întâlnit la mai multe
cutremure, chiar la cldiri care nu au suferit avarii structurale.
(a) (b
Figura C 10.19. Efectul panourilor de zidrie cu înlime parial-formarea stâlpilor scuri
Modul de rupere al stâlpului dep inde de raportul între "lungimea" stâlpului scurtat i
dimensiunea seciunii transversale în planul cadrului.
În cazul din figura C 10.19.(a), în care raportul menionat este aproximativ cinci,
stâlpul a cedat prin articularea plastic la ambele extremiti ca urmare a capacitii
insuficiente de rezisten la compresiune excentric.
În cazul din figura C 10.19.(b) lungimea stâlpului scurtat a devenit practic egal cu
latura sa (stâlp extrem de scurt) ceea ce a generat o rupere exploziv prin forfecare, cu
expulzarea betonului. Rapoartele echipelor de investigare post-seism conin zeci de
astfel de fotografii.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 223
În mod similar se poate produce, cu aceleai efecte, scurtarea grinzilor prin panouri
care se dezvolt numai pe o parte din lungimea grinzii.
֜ Efectele interaciunilor necontrolate asupra panourilor de zidrie.
Avarierea panourilor de zidrie se manifest, în cele mai multe cazuri, ca urmare a
lipsei controlului mrimii deplasrilor impuse de cadru zidriei înrmate. Absena în
codurile de proiectare a prevederilor referitoare la limitarea deplasrilor relative de
nivel, sau ignorarea lor atunci când acestea exist, au drept consecin numeroase
degradri ale pereilor nestructurali de închidere i/sau de compartimentare .
În comunicarea [Li, B, Wang,Z.,Mosalam, K.M., and Xie, H Wenchuan Earthquake Field Reconnaissance on
Reinforced Concrete Framed Buildings With and Without Masonry Infill Walls, 14thWCEE, Beijing,2008] este
prezentat o gam larg de avarii tipice la cadrele cu panouri de zidrie constatate la
cutremurul de la Wenchuan (2008). Comunicarea atrage atenia asupra faptului c
panourile din elemente cu goluri (a) i (b) au prezentat mai multe avarii, protejând mai
puin cadrele decât panourile din zidrie cu elemente pline (c).
Figura C 10.21. Avarierea panourilor de umplutur din elemente cu goluri i perei subiri
[ Fred Turner, L'Aquila]
224 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
O alt cauz sistematic a avariilor care s-au manifestat este folosirea, la exterior, a
pereilor dublu strat cu gol interior, dar fr legturi între straturi sau cu legturi
insuficiente sau ancorate necorespunztor.
(a) (b)
Figura C 10.22. Zidrie dublu strat fr legturi între straturi (Turcia 1999)
În figura C 10.22. (b) este vizibil i modul specific de avariere a elementelor cu perei
subiri prin cedarea exploziv cu expulzarea pereilor exteriori ai elementului pentru
zidrie .
Figura C 10.23. Zidrie dublu strat cu legturi necorespunztoare între straturi (L'Aquila 2009)
În figura C 10.23. se vede c legturile între cele dou straturi ale peretelui nu au fost
realizate cu ancorele metalice prevzute în standardul SR EN 845 sau în
reglementrile similare din SUA. Legturile între straturi prin elemente ceramice
(crmizi/blocuri) dispuse transversal, cu distane mari între ele i, probabil,
insuficient esute, nu s-au dovedit capabile s asigure nici stabilitatea stratului exterior
i nici integritatea stratului interior.
Se reamintete c pereii dublu strat cu gol interior au fost folosii pe scar larg în
cldirile interbelice din România, de multe ori chiar i pentru perei structurali (zidia
american, dup denumirea vremii).
C10.5.3.1.1. (6) Determinarea caracteristicilor geometrice i mecanice ale diagonalei
comprimate - denumit i diagonala echivalent ca rezisten i rigiditate cu panoul
de umplutur - definit prin limea de zidrie efectiv reprezint problema cheie
pentru stabilirea modelului de calcul.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 225
D
- în faza intermediar i, suficient de exact, pân la rupere
a
# 0.17 sin 2T OH et
3.90
D
Lucrarea [Ghassan Al-Chaar Evaluating Strength and Stiffness of Unreinforced Masonry Infill
Structures. US Army Corp of Engineers, Engineer Research and Development Center, January 2002]
analizeaz i efectul interaciunii între cele dou categorii de solicitri: în planul
panoului i perpendicular pe acesta. Experiena ultimelor cutremure a artat c
rezistena panourilor de umplutur la aciunea seismic în planul peretelui poate fi
drastic redus în condiiile în care fora perpendicular pe plan are valori importante.
Pe baza unui calcul neliniar cu elemente finite s-a stabilit o relaie de reducere a
capacitii de rezisten în planul panoului în funcie de intensitatea solicitrii
perpendicular pe plan.
226 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
1 5
kA 1 UA U2A
4 4
FE A
UA
unde
FR A
Notaiile folosite mai sus sunt:
FE(A) fora seismic uniform distribuit normal pe plan
FR(A) fora capabil uniform distribuit normal pe plan
kA coeficientul de reducere a capacitii de rezisten în plan FRd(zu) datorit
aciunii seismice perpendicular pe plan
C 10.5.3.4. Condiii pentru proiectarea seismic a pereilor de compartimentare
din alte materiale.
C10.5.3.4 (2) Unul dintre avantajele folosirii pereilor despritori uori (cu schelet din
lemn/oel i panouri de gips carton) este sensibilitatea mai redus la deplasrile
relative de nivel ale ansamblului structurii. Prezentarea mai detaliat dat în cele ce
urmeaz are ca scop încurajarea introducerii pe scar larg a acestor perei în practica
curent din România. Utilizarea acestui tip de perei în locul celor din zidrie aduce i
avantaje în cazul reparrii/înlocuirii dup un cutremur sever.
În cazul pereilor uori, valorile limit ale driftului (pentru calculul în planul peretelui)
i ale sgeii maxime (pentru calculul perpendicular pe planul peretelui) depind în
primul rând de modul de alctuire al scheletului metalic sau din lemn.
(a)
(b)
Cldire complet funcional Cldire funcional
Figura C 10.25. Evoluia avariilor la pereii uori cu fee tencuite (a) i la pereii uori cu fee din
panouri de ipsos (b)
228 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
cmine pentru btrâni sau pentru persoane cu handicap) i pot fi accentuate în mod
deosebit în cazurile în care execuia este necorespunztoare.
Un alt mod de avariere constatat este deplasarea/ieirea panourilor de tavan din
sistemul structurii proprii urmat de cderea acestora. Pericolul reprezentat de acest tip
avarii depinde de greutatea panourilor respective, de înlimea i de funciunile
încperilor pe care este montat tavanul. Cderea panourilor pe cile de acces poate
întârzia/împiedica evacuarea cldirii sau accesul echipelor de intervenie. Prinderea cu
cleme a panourilor de structura proprie a tavanului este o msur de precauie care, în
anumite limite, poate reduce probabilitatea de cdere a panourilor. S-a constat c
eficiena acestei prevederi depinde îns de mai muli factori dintre care se menioneaz:
tipul tavanului i al prinderilor acestuia, caracteristicile panourilor, alctuirea i fixarea
clemelor. Se subliniaz c, în mare msur, eficiena prinderilor depinde de
corectitudinea execuiei.
O alt situaie în care se pot produce avarii se întâlnete dac tavanul reprezint
reazem, la parte superioar pentru pereii despritori. Este cazul pereilor despritori
uori care nu continu pân la planeul superior (cel mai adesea din considerente de
economie) care implic verificarea capacitii acestor perei de a prelua deplasrile
tavanului fr ca prin aceasta s se produc ruperea/cderea pereilor.
Printre cele mai vulnerabile sisteme de tavane suspendate se numr cele realizate din
ipci pe care se fixeaz tencuial sau panouri de gips-carton. Aceste tavane au
rigiditate semnificativ în plan orizontal i primesc fore seismice importante care, de
cele mai multe ori, depesc capacitatea de rezisten a mortarului sau a panoului de
gips carton. Din acest motiv se produce fisurarea tencuielii/panoului i de multe ori
desprinderea acestora de ipci. La rândul lor, dac nu sunt bine fixate, ipcile se pot
desprinde de structura planeului producând cderea unor zone mai mult sau mai puin
extinse ale tavanului.
Deplasrile tavanului în timpul cutremurului pot produce i avarierea corpurilor de
iluminat integrate în tavan care se pot desprinde i pot cdea din sistemul de susinere.
Observaiile fcute dup mai multe cutremure au artat c pentru corputrile de
iluminat care au avut un sistem de fixare propriu, independent de sistemul de fixare al
tavanului, amploarea avariilor a fost mai mic.
În sfârit, se semnaleaz faptul c, în cazul în care tavanul este continuu în zonele de
rost între tronsoanele adiacente, se pot înregistra avarii importante datorit
imposibilitaii acestuia de a prelua micrile difereniate (uneori în sensuri contrare)
ale tronsoanelor respective. Acest tip de avarii nu este acceptabil pe cile de evacuare
deoarece conduce, de cele mai multe ori la cderea unor panouri din tavan. Pentru
tavanele din alte categorii de încperi micarea difereniat produce avarii locale care
au doar consecine materiale (costurile reparrii/înlocuirii pieselor avariate).
Sistemele de suspendare a tavanului de structura principal a cldirii au dou funciuni:
- preluarea încrcrilor verticale i orizontale aferente i transmiterea lor la
structura principal a cldirii;
- limitarea deplasrilor orizontale i verticale ale tavanului.
Încrcrile verticale din greutatea proprie a tavanului i a instalaiilor incluse în acesta,
se transmit la structura principal a cldirii, direct, prin piesele metalice de suspendare,
iar la margini prin rezemare direct pe elementul de contur care are i rolul de a
asigura închiderea spaiului pân la intradosul planeului superior.
232 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Elementul de contur este în mod obinuit un cornier dar poate fi i un profil "U" sau
un profil cu form mai complicat.
Pentru preluarea forelor orizontale i limitarea deplasrilor laterale ale tavanului,
alctuirea sistemelor de suspendare se poate face în una din urmtoarele dou variante:
- cu fire înclinate flexibile (sârme, cabluri sau lanuri), cu sau fr montani
verticali rigizi, (tavane cu contravântuiri);
- numai cu fire verticale flexibile i cu prinderi rigide (de regul, cu uruburi)
de cornierul de contur (tavane suspendate direct- fr contravântuiri).
Cercetrile prezentate în [Yao,G.C. Research and application on seismic safety of operational and
functional components in buildings Proc. Canada-Taiwan Natural Hazard Mitigation Workshop, 2002,
Ottawa Canada] s-au realizat prin construirea unui model de încpere cu dimensiunile în
plan 8,2 x 4,95 m (circa 40 m2) i înlimea de 3,40 m în care au fost montate tavane
cu lungimea firelor de suspendare de 60 cm.
A fost încercate patru tipuri de alctuire a tavanului folosind combinaii ale celor trei
mijloace de suspendare obinuite i recomandate de normele americane:
1 - fixarea riglelor de elementele de margine;
2 - fire de suspendare la capetele riglelor;
3 - fire înclinate i montani rigizi.
Alctuirea de tip "A" corespunde prevederilor standardului american ASTM E580-96
[ASTM American Society for Testing and Materials - ASTM E580-96, Standard Practice For
Application of Ceiling Suspension Systems for Acoustical Tile and Lay-in Panels in Areas Requiring
Moderate Seismic Restrain 1996 ] iar alctuirea de tip "D" corespunde practicii curente în
zone neseismice.
Ca excitaie, la baza modelului s-au folosit patru tipuri de micri caracteristice pentru
cutremurele din Taiwan (dou micri cu band îngust i dou micri cu band lat
de frecvene). Acceleraiile micrilor au fost între 0,25 g i 1,5 g.
Not. Valoarea maxim a acceleraiei folosite pentru încercri (1.5g) corespunde produsului
urmtorilor parametri:
- acceleraia terenului at = 0,33g (valoare de calcul folosit în Taiwan)
- coeficientul de importan Jtav = 1,5
- coeficientul de amplificare a acceleraiei pe înlimea cldirii Kz = 3,0
Valoarea acceleraiei seismice la care s-au fcut încercrile este apropiat de cea care
corespunde P 100-1 pentru zonele ag = 0,30g i ag = 0,35g.
Aa cum se constat din rezultatele prezentate în tabelul de mai jos aplicarea msurilor
constructive date în standardul ASTM asigur preluarea unei acceleraii de nivel de cel
puin 1.5g fr ca integritatea tavanului s fie afectat. Din acelai tabel rezult, în c
absena legturilor înclinate, modificarea nivelului acceleraiei de avariere este puin
semnificativ pentru sigurana acestora.
Tabelul C 10.5
(a) Panouri de sticl în schelet metalic (b) Panouri de sticl fixate în puncte izolate
Figura C 10.30. Deplasarea panourilor de sticl ale faadelor cortin
Încercri recente, au artat îns c diferitele tipuri de sticl prezint mari diferene
între valorile driftului care provoac fisurarea sau cderea sticlei din rame.
Astfel de încercri s-au efectuat pe mai multe tipuri de sticl cu grosimea de 6 mm cu
asamblri specifice vitrinelor obinuite i unor perei cortin pentru cldiri cu
dimensiuni medii.
În cazul vitrinelor proiectate conform Codurilor în vigoare, s-a constatat c SLS
(asociat cu avarierea colurilor sticlei i degradarea garniturilor) a fost depit pentru
un cutremur moderat iar ULS (asociat cu fisurarea extins/generalizat i cderea
bucilor de sticl) a fost atins în cazul cutremurului sever.
Protecia panourilor de ferestre fa de deplasrile laterale ale structurii a fost uneori
realizat prin montarea cadrelor de fereastr pe resoarte care le in separate de
elementele structurii. Cu o frecven mai mare se întâlnete soluia de umplere a
spaiului dintre ram i elementele structurale adiacente cu masticuri sau chituri
permanent plastice pentru a permite astfel deplasarea panourilor de fereastr. În
ambele cazuri este necesar s se asigure stabilitatea i rezistena ferestrelor pentru
forele perpendiculare pe planul acestora datorate aciunii vântului sau a cutremurului.
Cadrele metalice ale ferestrelor legate de structur sau de alte elemente nestructurale
se deformeaz i unele elemente îi pot pierde stabilitatea atunci când sunt supuse unor
deformaii mari provocând cderea sticlei sau spargerea acesteia.
Aceste avarii se pot produce din mai multe cauze:
- sticla a fost tiat prea mic pentru deschidere;
238 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
- sticla a fost tiat prea mare pentru deschidere având o margine prea
mic/fr margine care s preia deformaiile cadrului;
- sticla nu este deloc adaptat cadrului i astfel se mic independent în cadru
i se poate sparge/cdea jos.
Datorit cauzelor de mai sus i faptului c în multe cazuri structura nu are rigiditate
suficient pentru a limita deformaiile laterale i distorsiunile unghiulare ale
golurilorde fereastr, este de ateptat ca în cazul unui cutremur moderat sau intens un
numr important de panouri de sticl s fie avariate.
C10.5.3.3.(2) Condiia ca deplasarea relativ de nivel care produce spargerea i/sau
cderea sticlei din peretele cortin sau din vitrin - dra(sticl)- s fie limitat inferior a
fost introdus pentru prima dat Japonia în 1982 [SGAJ Sheet Glass Association of Japan
Earthquake Safety Design of Windows ] i este bazat pe o formul pentru calculul deplasrii
relative de nivel care produce contactul între sticl i rama panoului [Bouwkamp, J.G.,
Meehan, J.F. Drift Limitations Imposed by Glass Proc. Second World Conf. Earthq.Engrg. Tokyo
and Kyoto, 1960]. Aceast formul presupune c rama dreptunghiular se deformeaz iar
spargerea devine posibil dac diagonala scurt a ramei este egal cu diagonala
panoului de sticl.
Factorul 1,25 din relaia (10.5) are ca scop acoperirea unor incertitudinilor care pot
interveni la determinarea deplasrilor inelastice ale structurilor. Valoarea este adoptat
i de IBC 2003 la recomandarea FEMA 450 pe baza unor cercetri mai vechi [Wright,
P.D. The Development of a Procedure and Rig for Testing the Racking Resistance of Curtain Wall
Glazing Building Research of New Zealand (BRANZ), Study Report no.17, 1989] care au artat c
deplasrile inelastice ale structurilor pot fi subestimate în unele cazuri cu pân la 30%
Formula (10.6) care stabilete spaiul necesar dintre panoul de fereastr i cadrul su
deriv din relaia propus de [Bouwkamp, J.G., Meehan, J.F. Drift Limitations Imposed by Glass
Proc. Second World Conf. Earthq.Engrg. Tokyo and Kyoto, 1960].
§ H·
'y )H 2c ¨ 1 ¸
© B¹
pentru cazul în care spaiile libere, orizontal i vertical, nu sunt egale.
Expresia care stabilete spaiul liber necesar este obinut din considerente geometrice
i nu ine seama de rigiditatea masticului/chitului i nici de imperfeciunile de
fabricare a cadrului ferestrei i/sau de tierea sticlei. În cazul în care masticul nu este
permanent plastic autorii au propus corectarea relaiei sub forma
§ H ·§ 0.115 B ·
'y ) H 2c¨1 ¸¨ 0.36 ¸
© B ¹© H ¹
C10.5.3.3.(6) Cunoaterea valorii dra(sticl) pentru fiecare tip de geam permite
stabilirea driftului maxim pe care îl poate suporta panoul vitrat din acea sticl în starea
limit ultim (asociat fisurrii generale i cderii sticlei din rame).
C10.5.3.3.(7) Prevederea are ca scop evitarea cderii în strad a unor fragmente de
sticl de dimensiuni mari care ar putea rni persoanele aflate în faa unor vitrine de
mari dimensiuni (astfel de accidente au fost raportate dup mai multe cutremure).
(a) (b)
Figura C 10.33. (a) Spargerea sticlei vitrinelor
(b) Protecia sticlei prin aplicarea unei pelicule transparente
O soluie indicat i relativ simpl pentru evitarea cderii fragmentelor de sticl, mai
ales în cazul construciilor existente, este aplicarea pe geamuri a unei pelicule complet
transparente care menine sticla în rame chiar la valori mari ale driftului,aa cum se
vede în figura C 10.33b.
Suporii sunt fixai (ancorai) de planeul pe care reazem i, în unele cazuri, sunt
contravântuii pentru a li se asigura stabilitatea sub efectul forelor orizontale.
Pardoselile ridicate sunt folosite de regul în birouri i, în special, în încperile pentru
calculatoare, pentru realizarea unui spaiu închis, peste nivelul planeului curent al
cldirii. Pot fi folosite i în aule (auditorii), sli de conferine, centrale telefonice,
coridoare, etc. Spaiul astfel obinut este utilizat pentru montarea instalaiilor electrice,
de comunicaii sau a unor echipamente mecanice.
În mod obinuit pardoselile ridicate sunt produse de firme specializate în conformitate
cu standarde de produs recunoscute. Din acest motiv între diferitele produse pot exista
unele diferene de alctuire , dimensionare i detaliere constructiv.
Cile de evacuare din cldirepentru care se aplic prevederile acestui articol sunt
definite dup cum urmeaz:
- toate scrile principale i secundare (ascensoarele nu constituie cale de acces
sigur/recomandabil dup cutremur);
- toate coridoarele care conduc spre ieirile curente sau de siguran din cldire
inclusiv holurile, vestibulurile i spaiile adiacente.
Accesibilitatea cilor de acces impune:
- reducerea riscului de cderea a copertinelor, a elementelor de faad i de
blocare a uilor de acces în cldire i a celor de pe traseul de evacuare;
- asigurarea integritii pereilor nestructurali i a finisajelor grele i fragile
(placaje, tavane suspendate, corpuri de iluminat, aparate de condiionare i, în
general orice element care prin cdere poate periclita integritatea fizic a
persoanelor sau poate bloca evacuarea cldirii);
- asigurarea stabilitii mobilierului de pe coridoare;
- prevederea i asigurarea funcionrii iluminatului de siguran.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 243
Figura C 10.38. Ruperea scrii i/sau prbuirea pereilor de la casa scrii împiedic folosirea
cilor de evacuare/acces
Realizarea acestor obiective necesit msuri speciale atât la nivelul concepiei de
ansamblu a cldirii cât i pentru rezolvarea detaliilor de construcie.
Deoarece experiena cutremurelor trecute a artat mai multe cazuri de blocare a
acceselor în cldiri cu funciuni vitale, msurile privind valoarea majorat a driftului
admisibil au în vedere o protecie suplimentar menit s acopere unele condiii
defavorabile de solicitare i/sau de montaj pentru aceste construcii.
Câteva msuri constructive pentru meninerea funcionrii cilor de acces sunt date în
continuare:
- pe cile de acces nu se folosesc placaje fragile (ceramice, din sticl sau din
piatr) aplicate direct pe pereii structurali sau pe panourile de umplutur;
astfel de finisaje pot fi prevzute numai dac sunt aplicate pe un suport
special, separat de structura cldirii;
- finisajele grele de tipul placajelor de marmur nu vor fi prevzute în holurile
principale de acces/evacuare din cldire; aplicarea acestora nu se va face
decât cu msuri adecvate de asigurare împotriva desprinderii de stratul suport;
- uile principale vor fi prevzute cu spaii libere suficient de mari în raport cu
structura principal astfel încât deplasarea structurii s nu deformeze cadrul
uii împiedicând deschiderea; uile rezemate pe role vor fi detaliate astfel
încât s se evite deplasarea lor de pe calea de rulare;
- pardoselile vor fi proiectate pentru a prelua micrile construciei; msuri
speciale vor fi prevzute la rosturi (se recomand folosirea pieselor speciale
pentru rosturile în pardoseal);
- corpurile de iluminat de pe cile de acces vor fi fixate pe perete sau vor fi
montate în spaii special create în perete; folosirea corpurilor de iluminat
atârnate (care pot oscila) nu este permis;
- obiectele de mobilier sau vitrinele amplasate pe cile de acces vor avea sticl
securizat.
C 10.6. Proiectarea seismic a instalaiilor (B)
C10.6.1. Gruparea instalaiilor în categorii seismice
Ierarhizarea instalaiilor din punct de vederea al importanei (determinat prin rolul
funcional i prin consecinele avarierii) are ca scop stabilirea unei ordini de prioritate
în ceea ce privete nivelul de protecie seismic.
Clasificarea are în vedere obiectivele generale ale P 100-1 date la cap.2, difereniate în
raport cu clasa de importan a construciei definit la cap.4.4.5.
244 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Figura C 10.43. Dispozitiv automat (valv) pentru oprirea alimentrii cu gaz natural
[Eguchi, R. FEMA 139 "Seismic Risk To Natural Gas and Oil Sytem", Abatement of SeismicHazard to Lifelines, Washington
D.C. July 1987]
Figura C 10.44. Ruperea îmbinrii între tronsoanele unei conducte [BSSC. Federal Emergency
Management Agency FEMA 74: Reducing the Risk of Nonstructural Earthquake damage- A Practical Guide - september 1994]
Figura C 10.45. Fixarea conductelor suspendate [Travaux publics et services gouvernementaux Canada Lignes
directrices pour l'évaluation sismique et la protection parasismique des éléments non structuraux des bâtiments.1995]
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 247
Figura C 10.47. Legtura flexibil între conducte.[BSSC. Federal Emergency Management Agency FEMA 74:
Reducing the Risk of Nonstructural Earthquake damage A Practical Guide - september 1994]
C 10.8. Msuri specifice pentru protecia seismic a mobilierului din cldiri (D)
C 10.8.1. Categorii de cldiri i de mobilier/aparatur care necesit protecia la
efectele aciunii seismice
C10.8.1(1) Protecia mobilerului profesional din cldirile din clasa de importan I
reprezint o condiie a asigurrii funcionrii neîntrerupte a acestora.
În cldirile administraiei centrale sau locale, protejarea bazelor de date este absolut
necesar pentru asigurarea continuitii exercitrii actului de conducere, cu precdere
în situaiile create dup producerea unui cutremur sever.
Ld=fvd0×lp×tp=fvd0×Apan
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 257
unde
x bst,echiv este latura stâlpului cadrului echivalent calculat cu relaia
Ͷ
ܾݐݏǡ݁ܿ ݄ ൌ ඥሺ ͳܫ ʹܫሻ
x I1 i I2 sunt momentele de inerie în planul cadrului ale stâlpilor
Factorii k3,pan ÷ k5,pan s-au calculat cu relaiile
ͲǤͺ
݇͵ǡ ݊ܽൌ ͲǤͺ ܿ ߠݏൌ
ξͳ ߣʹ
ͳ ߣʹ
݇Ͷǡ݊ܽ ൌ ͲǤͲͺͷ
ሺͳ ͲǤͳߣሻʹ
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 259
Ͷ ͳ ݄ ܾܧ
݇ͷǡ ݊ܽൌ ඨ ൈ ൈ
ͳʹ ݐ ݖܧ
C 10.9.6.Modele de calcul
Prevederea precizeaz principalii parametri care afecteaz rspunsul seismic al unei
CNS i care trebuie avui în vedere atunci când se determin condiiile de siguran
pentru componenta respectiv.
Zvelteea unui panou de compartimentare din zidrie coroborat cu condiiile de pe
contur determin valorile momentelor încovoietoare pentru aciunea seismic
perpendicular pe plan i, implicit modul de rupere probabil al peretelui. Aprecierea
corect a condiiilor reale de rezemare pe contur a peretelui este de asemenea o
condiie pentru evaluarea corect a solicitrilor. În cazul sistemelor de conducte este
necesar s se examineze condiiile efective de prindere deoarece, de multe ori,
prinderile sunt concepute pentru a permite deplasrile produse de variaiile de
temperatur. De aceast situaie trebuie inut seama atunci când se verific perioada
proprie a conductei pentru a se stabili mai exact coeficientul de amplificare ECNS .
C 10.9.7. Verificarea condiiilor de stabilitate, de rezisten i de rigiditate
C10.9.7(3) Condiia mai sever impus capacitii de rezisten a prinderilor
componentelor menionate ine seama de consecinele posibile ale cedrii unei astfel
de prinderi. Eforturile majorate trebuie luate în calcul i pentru verificarea local/ de
ansamblu a elementului structural pe care este prins componenta.
Deplasarea de Prbuire
curgere efectiv complet
Figura C D.1. Relaie for lateral – deplasare tipic pentru un cadru de beton
armat (FEMA 2003)
Metoda prezentat urmrete în general metoda N2, propus de Fajfar (Fajfar &
Fischinger 1989, Fajfar 2000) i inclus în Anexa B a EN 1998-1.
T* T* < Tc T* > Tc
Sa Sa
T*
Sae
Sae
P =1 (elastic) P =1 (elastic)
Say P P
Say
Referine
ACI (2005). Building code requirements for structural concrete (ACI 318-05) and comentary (ACI
318R-05), Farmington Hills, 432 pp.
CEN (2004). EN 1998-1-1: Design of structures for earthquake resistance/ Part 1: General rules,
seismic actions and rules for buildings, Bruxelles, 250 pp.
Fajfar, P. and Fischinger, M. (1989). N2 – A method for non-linear seismic analysis of RC buildings,
Proc. of the 9th WCEE, Tokyo, vol. V, p. 111-116.
FEMA (1997a). NEHRP guidelines for the seismic rehabilitation of buildings, FEMA 273. Washington,
D.C.: Federal Emergency Management Agency.
FEMA (1997b). NEHRP commentary on the guidelines for the seismic rehabilitation of buildings,
FEMA 274. Washington, D.C.: Federal Emergency Management Agency.
FIB (2003). Displacement-based seismic design of reinforced concrete buildings, Bulletin 25, Lausanne,
Elveia, 192 pp.
Ministerul Dezvoltrii Regionale i Locuin
ei (2008), „Cod de proiectare seismic — Partea a III-a —
Prevederipentru evaluarea seismic a cldirilor existente, indicativ P 100-3/2008”
Newmark, N. M. and Hall, W.J. (1982). Earthquake spectra and design, Earthquake Engineering
Research Institute, Berkeley, CA, USA.
Postelnicu, T. and Zamfirescu, D. (1999). Comparison between displacement methods used for
assessment of RC structures. Performance of RC frame structures designed according present
Romanian codes. Proc. 1st Romanian-American Workshop, Iasi, Romania.
Vidic, T., Fajfar, P. and Fischinger, M. (1989). Consistent inelastic design spectra: strength and
displacement. Earthq. Eng. and Struct. Dynamics, vol. 16, p. 502-521.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 265
X1
(2)
Y1 (1)
=2- 1
2 (4)
1
(3)
Figura C E.1.
În a doua situaie, cadrele sunt umplute cu panouri de zidrie, care, la atacul
cutremurului de serviciu, nu-i pierd integritatea întrucât sunt protejate prin limitarea
adecvat a deplasrilor laterale. În acest fel, panourile de umplutur contribuie
semnificativ la rigiditatea de ansamblu a structurii. Gradul de fisurare a elementelor
fiind în acest caz mult limitat, se pot adopta valori ale modulului de rigiditate egale cu
EcIg (produsul între modulul de elasticitate al betonului i momentul de inerie al
seciunii brute de beton), inând cont astfel i de contribuia armturilor la rigiditatea
elementelor.
Într-o construcie cu perei de beton armat, rigiditatea pereilor nestructurali este, de
regul, nesemnificativ în raport cu cea a pereilor, ceea ce face ca s se neglijeze
aportul lor la rigiditatea de ansamblu a cldirilor. În consecin, în calcule se va opera
cu rigiditatea redus, 0,5EcIg, a pereilor de beton.
Valorile admisibile ale deplasrilor relative de nivel din SLS trebuie s depind de
natura pereilor de compartimentare i a închiderilor, i de modul cu care se realizeaz
268 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
prinderea lor de structur. Pentru zidrii de crmid sau blocuri din diferite materiale
deformabilitatea scade cu creterea rezistenei mortarului. De asemenea, valoarea
deformaiei relative capabile este influenat de proporiile panoului de zidrie înrmat,
fiind cu atât mai mic cu cât panoul este mai lung în raport cu înlimea. De exemplu,
pentru panouri de zidrie de crmid curent se pot accepta urmtoarele valori ale
rotirii limit (unghiul deformaiei de forfecare J):
L 4
- pentru raportul ! (L ç H, lungimea i înlimea panoului), J = 2,5‰
H 3
Valorile admisibile ale deplasrilor laterale date la 4.6.3.2, relaiile (4.28),
(4.29) i (4.30), coincid cu cele date în SR EN1998-1 i nu pot fi considerate
potrivite în toate cazurile.
4 L 2
- pentru raportul ! ! , J = 4‰
3 H 3
L 2
- pentru raportul , J = 6‰
H 3
Valoarea 5‰ prescris în P 100-1 reprezint o valoare situat peste medie.
Aceast valoare poate fi acceptabil i pentru alte tipuri de elemente nestructurale, de
exemplu, pentru perei cortin i alte faade agate de structur. În principiu,
deformaia relativ admis i, implicit, rigiditatea lateral necesar, trebuie s fie
corelate cu deformabilitatea sistemului de prindere a faadei garantat de fabricant,
cruia i se pot pune condiii din acest punct de vedere.
Bibliografie
FEMA (1997a). NEHRP guidelines for the seismic rehabilitation of buildings, FEMA 273. Washington,
D.C.: Federal Emergency Management Agency.
CEN (2004). EN 1998-1-1: Design of structures for earthquake resistance/ Part 1: General rules,
seismic actions and rules for buildings, Bruxelles, 250 pp.
Ministerul Lucrrilor Publice (1992), P100/92: Normativ pentru proiectarea antiseismic a
construciilor de locuine, agrozootehnice i industriale, INCERC Bucureti, Buletinul Construciilor, no.
1-2, 1992, 151 p.
Ministerul Dezvoltrii Regionale i Locuin
ei (2008), „Cod de proiectare seismic — Partea a III-a —
Prevederi pentru evaluarea seismic a cldirilor existente, indicativ P 100-3/2008”
Newmark, N. M. i Hall, W.J. (1982). Earthquake spectra and design, Earthquake Engineering
Research Institute, Berkeley, CA, SUA.
270 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Cuprins :
E4 PROIECTAREA CLDIRILOR
E 4.1 Structur metalic etajat cu dou planuri de simetrie
E 4.2 Structur dual din beton armat neregulat în plan i în elevaie
E 5. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUC IILOR DE BETON
E 5.1. Structur în cadre de beton armat
E 5.2 . Structur cu pere
i de beton armat
E 6. PREVEDERI SPECIFICE CONTRUC IILOR DE O EL
E 6.1. Structur în cadre necontravântuite
E 6.2. Structur în cadre contravântuite centric în V inversat
E 6.3. Structur în cadre contravântuite excentric
E 7. PREVEDERI SPECIFICE CONTRUCIILOR COMPOZITE
E 7.1. Calculul elementelor unei structuri compozite
E 8. PREVEDERI SPECIFICE PENTRU CONSTRUCII DE ZIDRIE
E 8.1. Cldire de locuit cu perei structurali din zidrie nearmat (ZNA) cu
elemente ceramice
E 8.2 Cldire tip « vil » P+2E cu perei structurali din zidrie nearmat
(ZNA) cu elemente de BCA
E 8.3 Cldire de locuit P+3E cu perei structurali din zidrie cu elemente
ceramice
E 8.4. Cldire tip « vil » P+2E cu perei structurali din zidrie confinat
(ZC) cu elemente BCA
E 9. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DE LEMN
E 9.1. Proiectarea unei structuri de tip hal de lemn
E 10. PREVEDERI SPECIFICE PENTRU COMPONENTELE
NESTRUCTURALE ALE CONSTRUCIILOR
E 10.1 Verificarea unui perete despritor din zidrie cu elemente ceramice
E 10.2 Verificarea unui panou de zidrie înrmat într-un cadru de beton
armat pentru ac
iunea seismic în planul peretelui
E 10.3 Verificarea unui perete de fa
ad din zidrie de BCA înrmat în cadru
de beton pentru ac
iunea seismic perpendicular pe planul peretelui
E 10.4 Verificarea unui perete de fa
ad cu goluri de ferestre realizat din
zidrie cu elemente ceramice
E 10.5 Determinarea cerin
elor de deplasare pentru un panou publicitar
E 10.6 Calculul prinderilor cu buloane pentru un echipament (prinderi fixe)
E 10.7 Calculul prinderilor pentru un echipament montat pe izolatori de
vibraii
E 10.8 Calculul unei conducte de ap fierbinte
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 271
E4 PROIECTAREA CLDIRILOR
Subsolul este realizat sub forma unei cutii rigide aezat pe un radier general.
Acceptând cutia rigid ca reazem încastrat, fora tietoare de baz produs de aciunea
seismic se va considera deasupra subsolului, la nivelul zero al cldirii.
Deoarece structura are forma regulat în plan i elevaie, efectele aciunii
seismice se stabilesc pe modele plane corespunzând celor dou direcii principale x i
y paralele cu planele de simetrie ale cldirii. Nu este necesar luarea în considerare a
componentei verticale din aciunea seismic.
Pentru cadrul plan din figura E 4.1.1 s-au efectuat calcule pentru obinerea
distribuiei forelor seismice convenionale de nivel folosind metoda simplificat i
metoda analizei modale spectrale.
Sub aciunea cutremurelor severe, disiparea energiei are loc numai în
articulaiile plastice, care în ansamblul lor formeaz mecanismul plastic global. Toate
elementele structurale situate în afara zonelor plastice trebuie s lucreze esenial în
domeniul elastic la forele orizontale asociate mecanismului plastic global.
Mecanismul plastic global acceptat conine articulaii plastice la capetele link-
urilor i la bazele stâlpilor nucleului central i perimetrali.
272 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Seciunea 1-1
+ 28,2 m
13 4 4 4 13
2 6 9 9 6 2
13 4 4 4 13
2 6 9 9 6 2
13 11 11 11 13
2 6 9 9 6 2
13 11 11 11 13
2 6 9 9 6 2 7 * 3400 = 23800
13 11 11 11 13
1 5 9 9 5 1
13 11 11 11 13
1 5 9 9 5 1
13 10 10 10 13
1 5 2 2 5 1
13 10 10 10 13
y
Plan
2200
G3
G1 11000
2
G2
1 1
G4
11000 33000
G3
G5 x
3
G2
G1
11000
A B C D
Tabelul E 4.1.1
Stâlpi perimetrali
Sec Seciune A Ai iy iz Wy Wpy Iy Sec. nr. Sec. nr. Oel
. tip mm2 mm2 mm mm mm3 mm3 mm4 P E
nr.
1 HTM 650x576 73400 24300 288 76,1 1653E+04 1982E+04 6100E+06 8 5 S235
2 HTM 650x359 45800 15500 277 71,7 1023E+04 1188E+04 3500E+06 9 6 S235
P = Plast; E = Calcul structural
Stâlpi centrali
Sec Seciune A Ai iy iz Wy Wpy Iy S. S. Oel
. tip mm2 mm2 mm mm mm3 mm3 mm4 n. n.
nr. P E
5 2-HTM 650x576 146800 97700 210,83 224,17 1768E+04 2400E+04 65252E+05 1 1 S355
6 2-HTM 650x472 120200 80400 206,44 217,56 1438E+04 1920E+04 51227E+05 2 2 S355
Contravântuiri
Sec. Seciune A Ai iy iz Wy Wpy Iy Sec. nr. Sec. nr. Oel
nr. tip mm2 mm2 mm mm mm3 mm3 mm4 P E
2 HTM 650x359 45800 15500 277 71,7 1023E+04 1180E+04 3500E+06 1 1 S355
9 HTM 650x258 33000 10600 274 70,9 750E+04 852E+04 2476E+06 2 2 S355
Grinzi centrale
Sec. Seciune A Ai iy iz Wy Wpy Iy Sec. nr. Sec. nr. Oel
nr. tip mm2 mm2 mm mm mm3 mm3 mm4 PT E
10 HE 550 A 21200 6450 230 71,5 415E+04 462E+04 1119E+06 2 2 S355
11 HE 500 A 19800 5600 210 72,4 355E+04 394E+04 8697E+05 3 3 S355
4 HE 450 A 17800 4820 189 72,9 290E+04 322E+04 6372E+05 4 4 S355
Grinzi perimetrale
Sec. Seciune A Ai iy iz Wy Wpy Iy Sec. nr. Sec. nr. Oel
nr. tip mm2 mm2 mm mm mm3 mm3 mm4 P E
13 IPE 550 13400 5910 223 44,5 244E+04 278E+04 6712E+05 1-6 1-6 S355
Dimensiunile seciunilor
Sec. h b ti tf r d h/b Y-Y Z-Z b/2tf d/ti H Clasa
nr. mm mm mm mm mm mm S235/S355
1 738 323 41,4 75 27 534 2,285 b c 2.15 12,90 1 1
2 684 308 26,4 48,1 27 533.8 2,221 b c 3.20 20,22 1/0,81 1
4 440 300 11,5 21 27 344 1,467 a b 7.14 29,91 1/0,81 1
5 738 323 41,4 75 27 534 2,285 b b 2.15 12,90 1 1
6 712 316 34,5 62 27 534 2,253 b b 2.55 15,48 1 1
9 660 302 18 36 27 534 2,185 a b 4.19 29,67 1 1
10 540 300 12,5 24 27 438 1,800 a b 6.25 35,04 0,81 1
11 490 300 12 23 27 390 1,633 a b 6.52 32,50 0,81 1
13 550 210 11,1 17,2 24 467 2,619 a b 6.10 42,07 1 1
274 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Încrcri permanente: G p = 6,0 kN/m2 (tabla cutata - 0,1 kN/m2; plac beton –
0,11 u 25 2,75 kN/m2; ap - 2,50 kN/m2; spaiu tehnic - 0,50 kN/m2; tavan fals -
0,15 kN/m2)
Încrcri variabile - zpad: s k P i C e C t s0,k 0,8 u 0,8 u 1,0 u 2,00 1.28 kN/m2
(conform CR 1-1-3/2012)
Încrcri permanente: G p = 5,5 kN/m2 (tabl cutat - 0,1 kN/m2; plac beton -
0,11 u 25 2,75 kN/m2; greutate proprie structur - 0,60 kN/m2; pardoseal - 0,40
kN/m2; perei interiori - 1,00 kN/m2; spaiu tehnic - 0,50 kN/m2; tavan fals - 0,15
kN/m2)
Perei exteriori: qe = 3 kN/m
Încrcri variabile Qki : qk = 2,0 kN/m2 corespunztoare categoriei A de
construcii (locuine), conform [SR-EN 1991-1-1:2004/NA:2006].
¦G k, j J Ie AEk ¦\ 2,i Qk ,i
în care se noteaz:
Gk , j G p încrcrile permanente caracteristice
Qk ,i Qi încrcrile variabile caracteristice
\ 2 ,i 0,3 corespunde CR 0 – 2012, tabel A1
AEk încrcarea caracteristic a aciunii seismice
J Ie = 1,0 factor de importan a cldirii, conform [P 100-1], pentru clasa III
de importan.
¦ G ¦\ p 2,i Qi
2200 R = 78,8 kN
R q = 6,512 kN/m2
A1 B1 C1 D1
1
A2 B2 CV1 CV1 C2 D2
2
1,1q
CV2
CV2
1,1q
3
A B C D
a
2200
qe
R = 73,81 kN
A1 B1 C1 D1 q = 6,1 kN/m 2
1 qe = 3,0 kN/m
A2 B2 CV1 CV1 C2 D2
2
CV2 1,1q
CV2
1,1q
A B C D
b
Figura E 4.1.3 Încrcri pe planee: a – de acoperi; b – peste etajele 1 – 7 i parter
276 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
.
Pentru cldiri cu înlimea pân la 40 m, perioada fundamental se poate
determina cu relaia aproximativ din [1], Anexa B.
T1 Ct H 3 4
P2 P4 P6 P6 P4 P2
P1 P3 P5 P5 P3 P1
P1=5x73,81+3x11=402,5kN
P1 P3 P5 P5 P3 P1
P2=5x78,8=394kN
P1 P3 P5 P5 P3 P1 P3=5,2x73,81=303,81kN
P4=409,76kN
P1 P3 P5 P5 P3 P1
P5=3x73,81=221,43kN
P1 P3 P5 P5 P3 P1
P6=78,8x3=236,4kN
P1 P3 P5 P5 P3 P1
P1 P3 P5 P5 P3 P1
W2
W1
W1
33x33 4x33x3
W1= 2 6,1+ 2 = 3520kN
W1 33x33
W2= 2 x6,512= 3546kN
W1
6 W= 28186kN
8
W1 i
i=1
W1
W1
Du
q 5
D1
Se poate considera D u D 1 1,2 urmând a se verifica rezerva de rezisten
printr-un calcul static incremental neliniar biografic.
Rezult q 5 u 1,2 6.0 i E T1 E 0,918 2,5
1
S d T1 0,3 u 9,815 u 2,5 u 1,227
6.0
i fora tietoare de baz
Fb 1,0 u 1,227 u 2872 u 0,85 2995 kN
Prin raportare la rezultanta forelor gravitaionale rezult un coeficient seismic
2995
global de 100 10,6 % .
28186
8 8 8
Wi
¦Wi d i 3838 kNm ¦ mi S i 1
i 1
¦g
i 1
S i1 47,86
i 1 i
8 8 8
Wi
¦Wi d i2 630,6 kNm2 ¦ mi Si21
i 1
¦g
i 1
S i21 9,815
i 1 i
8
¦Wi xi 459700 kNm2
i 1
8
¦Wi xi2 9212000 kNm2
i 1
- conform formulei (B.1) din [1] rezult:
630,6
T1 2S 0,8129 sec
9,815 u 3838
i conform formulei (B.3) din [1]:
T1 2 d 2 0,21575 0,92898 sec
În urmtorul tabel sunt sintetizate valorile perioadelor calculate cu relaiile
aproximative din anexa B i prin rezolvarea problemei de valori proprii:
¦W z
j 1
j j
în care:
8
¦W z j j 3520 u 4,4 7,8 11,2 14,6 18,0 21,4 24,8 3546 u 28,2 459741
j 1
de unde:
Wi zi
Fi 2995 0,65145 u 103Wi zi
459741
Pentru fiecare din primele trei forme proprii se prezint în tabelul E 4.1.2 forele
seismice pentru masele rezultate ( mk mH xk )
2292
modul 1 m1 2292 t H x1 0,798
2872
365,2
modul 2 m2 365,2 t H x2 0,127
2872
119,7
modul 3 m3 119,7 t H x3 0,0417
2872
m 2872 t
Tabelul E 4.1.2
Nivelul
Metoda
1 2 3 4 5 6 7 8
a1 100,9 178,9 256,8 334,8 412,7 490,7 568,6 651,4
a2 73,58 156,6 252,6 349,3 437,7 514,4 578,8 631,9
1 69,09 147,1 237,2 328,0 411,0 483,0 543,6 593,3
a3 2 93,21 169,0 208,8 193,5 120,6 6,643 -119,3 -224,5
3 -84.70 120,4 72,95 -28,44 -109,0 -101,6 -6,552 111,9
Fb1 2813 kN
3
Fb 2 448 kN Fb ¦F
k 1
2
bk 2851 kN
Fb 3 144 kN
b. Efectul torsiunii
+28,20
700.3
+24,80
611.3
+21,40
527.5
443.7 +18,00
+14,60
359.9
+11,20
276.1
192.3 +7,80
+4.40
108.5
8
G F bI = 6GF bI=3219.6kN
i=1
Figura E 4.1.7
282 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
P2 P4 P6 P6 P4 P2 P2
P8 P10 P10 P8
P2
P1 P3 P5 P5 P3 P1 P1 P7 P9 P9 P7 P1
P3=3,5x73,81=258,34kN P7=1,7x73,81=125,48kN
P4=3,5x78,8=275,8kN P8=1,7x78,8=133,96kN
Figura E 4.1.8
Subsolul este realizat sub forma unei cutii rigide cu perei perimetrali având
grosimea de 30 i 40 cm i este rezemat pe un radier general cu grinzi întoarse cu
înlimea de 1.00 m, limea de 50 cm i placa radierului de 30 cm grosime.
Acceptând cutia rigid a subsolului ca un reazem încastrat, fora tietoare de baz
produs de aciunea seismic se va considera deasupra subsolului, la nivelul -0.08 m al
cldirii.
Deoarece structura nu are o form regulat în plan i în elevaie, efectele
aciunii seismice se vor stabili pe un model spaial conform anexei C din P 100-1. Nu
se va considera în calcul componenta vertical a aciunii seismice.
Forele seismice orizontale convenionale se vor stabili pentru fiecare direcie
principala a cldirii în ansamblu. Aceste direcii se obin din prima form proprie de
vibraie de translaie rezultat dintr-un clacul modal (cu cel mai mic factor modal de
participare la torsiune H T ,k # 0 )
284 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
- încrcri permanente G p
- încrcri permanente G p
qk 2,0 kN/m 2
¦G k, j J I ,e AEk ¦\ 2,i Qk ,i
în care se noteaz:
Gk , j G p încrcrile permanente normate
\ 2,i 0,3 corespunde tabelului A1 din [CR 0 – 2012] pentru aciuni variabile
\ 2,i 0,4 corespunde tabelului A1 din [CR 0 – 2012] pentru aciuni din
zpad
AEk încrcarea de calcul a aciunii seismice
J I ,e = 1,0 factor de importan a cldirii, conform [P 100-1], pentru clasa III
de importan.
¦ G p ¦\ 2,i Qi
în care: \ 2,i 0,4 ; Qi sk 1,28 kN/m2 ; ¦Gp 5,65 kN/m 2
¦G p 6,85 kN/m 2
¦G p 6,41 kN/m 2
( mk
¦ G p ¦\ 2,i Qi ; g 9,81 m/s 2 = acceleraia gravitaional)
g
i a încrcrilor gravitaionale considerate în cazul combinaiei care conine
aciunea seismic.
Tabelul E 4.2.1
Grinzi
Sec. b (m) h (m) A (m2) AT (m2) It (m4) Iy (m4) Iz (m4)
1 0,30 0,30 0,180 0,150 0,003708 0,005400 0,001350
2 0,30 0,50 0,150 0,125 0,002817 0,003125 0,001125
3 0,01 0,01 - grind fictiv
4 0,20 0,40 0,080 0,067 0,000732 0,001067 0,000267
5 0,20 0,40 0,080 0,067 0,000732 0,001067 0,000267
6 0,30 2,10 0,525 0,017200 0,231500 0,004725
7 0,30 1,55 0,388 0,012250 0,093100 0,003488
8 0,30 1,25 0,313 0,009550 0,048830 0,002813
Tabelul E 4.2.2
Stâlpi
b (Ԅ) h tp ti A It Iy Iz
Sec. tip
(m) (m) (m) (m) (m2) (m4) (m4) (m4)
1 circular 0,800 - - - 0,503 0,040210 0,020110 0,02011
4 dreptunghiular 0,400 0,6 - - 0,240 0,007512 0,007200 0,00320
5 definit 0,640 1,2 - - 0,552 0,022430 0,057460 0,01682
6 definit 0,812 1,0 - - 0,478 0,016700 0,030680 0,02206
7 dreptunghiular 0,300 0,6 - - 0,180 0,003708 0,005400 0,00135
8 T 1,200 1,2 0,3 0,3 0,720 0,022920 0,091800 0,04800
9 dreptunghiular 0,600 0,4 0,240 0,007512 0,003200 0,00720
10 dreptunghiular 0,600 0,6 0,360 0,018250 0,010800 0,01080
E4.2.3.1.2. Mase
Distribuia maselor din încrcrile gravitaionale i coordonatele centrelor
maselor pe nivele se prezint în tabelul E 4.2.3. Poziia centrelor de mas raportat la
sistemul de axe în care este descris structura se calculeaz cu relaiile:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 295
(a) Modelarea cu elemente finite ale elementelor de rezisten, stâlpi, perei, grinzi
aferente unui etaj curent
(b) Dispunerea pereilor structurali
Figura E 4.2.10
296 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
n n
¦m
j 1
i , j xi , j ¦m
j 1
i, j yi , j
xM n yM n i 1,6
¦m j 1
i, j ¦m j 1
i, j
Tabelul E 4.2.3
Masa de translaie Moment de inerie al Centrele maselor
Planeu peste
mx=my masei x y
nivelul
(t) (tm) (m) (m)
5
153,343 11990 18,712 4,566
(acoperi)
4 306,040 28500 18,925 4,044
3 291,374 27160 18,882 4,213
2 288,313 26810 18,897 4,285
1 285,258 26470 18,912 4,355
Parter 290,449 26980 18,852 4,512
Tabelul E 4.2.4
Stâlpi Grinzi Perei
Planeu peste nivelul
(t) (t) (t)
5 18,382 47,994 25,056
4 45,703 67,914 60,159
3 54,643 69,047 70,205
2 54,643 68,710 70,205
1 54,643 68,374 70,205
Parter 58,760 69,309 75,495
Cota ±0,00 31,438 - 40,392
TOTAL 318,0 391,0 412,0
Pentru fiecare nivel rezult urmtoarele mase i poziii ale centrelor maselor:
Tabelul E 4.2.5
Masa de translaie Moment de inerie al Centrele maselor
Planeu peste
mx=mz masei x y
nivelul
(t) (tm) (m) (m)
5 244,777 18950 19,37 5,11
4 479,821 46280 19,04 4,51
3 485,273 48940 18,79 4,57
2 481,874 48520 18,80 4,62
1 478,484 48100 18,80 4,67
Parter 494,016 49710 18,77 4,80
TOTAL 2664,245 260500
Tabelul E 4.2.6
Permanente +
Planeu peste Stâlpi Grinzi Perei Total pe nivel
util
nivelul (kN) (kN) (kN) (kN)
(kN)
5 183,817 479,935 250,565 1505,06 2419,34
4 457,03 679,143 601,591 3003,78 4741,55
3 546,426 690,473 702,054 2859,84 4798,79
2 546,426 687,105 702,054 2829,79 4765,38
1 546,426 683,738 702,054 2799,81 4732,03
Parter 587,595 693,087 754,948 2850,76 4886,39
TOTAL (kN) 2867,72 3913,48 3713,27 15849,04 26343,50
Tabelul E 4.2.7
Perioad Coeficieni de echivalen modali
Modul
a (factori de participare a maselor modale efective)
de
proprie
vibraie
(sec)
H x,k ¦H x,k
H y,k ¦H y ,k
HT ,k ¦ HT ,k
Tabelul E 4.2.8
Nivel Direcie Modul 1 Modul 2 Modul 3 Modul 4 Modul 5
x 2.4431E-02 -1.3039E-02 1.1453E-02 2.7964E-02 1.1061E-02
5 y 1.3066E-02 2.9073E-02 2.7100E-03 9.4978E-03 -2.8654E-02
rot z 1.1193E-03 -2.4115E-04 -3.1277E-03 1.0585E-03 -1.5950E-04
x 2.2649E-02 -1.1519E-02 8.7048E-03 1.2978E-02 4.3364E-03
4 y 1.1230E-02 2.4855E-02 2.9437E-03 4.2055E-03 -1.1037E-02
rot z 9.8885E-04 -1.7295E-04 -2.6581E-03 4.6902E-04 -2.1670E-04
x 1.8847E-02 -9.3222E-03 7.4325E-03 -6.2201E-03 -2.8051E-03
3 y 9.0038E-03 1.9541E-02 2.5466E-03 -2.1741E-03 8.2500E-03
rot z 8.0349E-04 -1.1176E-04 -2.0795E-03 -1.9984E-04 2.5532E-05
x 1.4066E-02 -6.7971E-03 5.6565E-03 -2.0138E-02 -7.8638E-03
2 y 6.6201E-03 1.3780E-02 1.5819E-03 -6.8239E-03 2.1462E-02
rot z 5.8770E-04 -6.3075E-05 -1.4655E-03 -6.9613E-04 2.5542E-04
x 8.7432E-03 -4.1591E-03 3.5700E-03 -2.2349E-02 -8.7065E-03
1 y 4.0599E-03 8.1446E-03 7.8645E-04 -7.5455E-03 2.3202E-02
rot z 3.6234E-04 -2.7509E-05 -8.7260E-04 -7.9708E-04 3.1261E-04
x 3.6507E-03 -1.7409E-03 1.5366E-03 -1.2980E-02 -5.3066E-03
Parter y 1.6734E-03 3.2836E-03 2.6174E-04 -4.3353E-03 1.3720E-02
rot z 1.5555E-04 -7.2163E-06 -3.6474E-04 -4.9313E-04 1.8538E-04
300 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Tabelul E 4.2. 9
Seism în direcia 0x Seism în direcia 0y
Sdx Sd Sdy Sd
Modul
Fx ,k Fy ,k Fx ,k Fy ,k
(kN) (kN) (kN) (kN)
1 2047 999 999 488
2 511 -1074 -1074 2255
3 340 99 99 28
4 383 132 132 46
5 67 -185 -185 517
6 32 28 28 26
SRSS 2174 1488 1488 2368
CQC 2520 907 907 2658
De exemplu în cazul unei micri de translaie a bazei într-o direcie paralel cu axa 0x
din figura E 4.2.16 suma forelor statice echivalente de nivel corespunztoare modului
1 de oscilaie se calculeaz cu relaia (C8), în care:
S dx Tk J I ,e S d T 1,363
În care J I ,e 1,0 este factorul de importan pentru o cldire având clasa de
importan III (conform tabelului 4.2).
Se obine
Fx ,1 S dx Tk m *x ,1 1,363 u 1502,22 2048 kN
p y ,1 18,915
Fy ,1 Fx ,1 2048 999 kN
p x ,1 38,7585
pT ,1 159,967
M T ,1 Fx ,1 2048
8452 kNm
p x ,1 38,7585
sau în modul doi de vibraie:
Fx , 2 1,363 u 0,1408 u 2664,245 511 kN
40,684
Fy , 2 511 1074 kN
19,368
22,784
M T ,2 511 601 kNm
19,368
În cazul unei micri de translaie a terenului în direcia 0y folosind relaiile
(C10) se obin componente ale forei tietoare maxime modale. Astfel în modul 1 de
vibraie rezult:
Fy ,1 S dy T1 m *y ,1 1,363 u 357,787 488 kN
304 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
p x ,1 38,7585
Fx ,1 Fy ,1 488 999 kN
p y ,1 18,915
pT ,1 159,967
M T ,1 Fy ,1 488 4125 kNm
p y ,1 18,915
i în modul doi de vibraie
Fy , 2 1,363 u 40,684
2
2256 kN
19,368
Fx , 2 2256 1074 kN
40,684
22,784
M T ,2 2256 1263 kNm
40,684
Tabelul E 4.2.10
Regula de combinare CQC
Seism în direcia 0x Sdx Sd Seism în direcia 0y Sdy Sd
Nivel Fx ,i F y ,i M T ,i Fx ,i F y ,i M T ,i
(kN) (kN) (kNm) (kN) (kN) (kNm)
ET5 428 169 1764 163 495 690
ET4 712 264 3472 259 774 1285
ET3 598 211 2917 214 624 1068
ET2 498 180 2261 184 516 1003
ET1 386 142 1655 149 405 880
PARTER 236 82 1026 86 251 537
Regula de combinare SRSS
ET5 375 268 1853 253 449 820
ET4 618 432 3661 423 692 1552
ET3 519 347 3085 350 558 1271
ET2 440 274 2403 283 468 1133
ET1 349 200 1761 210 376 968
PARTER 212 108 1141 116 235 593
y y
1
0 x1
26°
°
64
x
Figura E 4.2.16 Orientarea direciilor principale.
306 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Tabelul 4.2.11
Seism în direcia 0x1 Seism în direcia 0y1
Modul Fx1 ,k Fy1 ,k M T1 ,k Fx1 ,k Fy1 ,k M T1 ,k
de vibraie
(kN) (kN) (kNm) (kN) (kN) (kNm)
1 2508 8 9315 8 0 28
2 0 17 -9 17 2740 -1352
3 356 -59 -9077 -59 10 1511
15
¦ E
1
k
2
2570 107 13405 107 2800 2238
Tabelul 4.2.12
Seism în direcia 0x1 (modul 1) Seism în direcia 0y1 (modul 2)
Modul Fx1 ,1 Fy1 ,1 M T ,1 Fx1 ,2 Fy1 , 2 M T ,2
(kN) (kN) (kNm) (kN) (kN) (kNm)
ET5 398 16 1247 14 478 -276
ET4 706 7 2667 14 799 -476
ET3 588 -4 2286 3 637 -325
ET2 435 -5 1657 -3 450 -181
ET1 268 -5 1010 -6 266 -77
PARTER 116 -2 450 -5 111 -20
Fb , x ¦ (F 2
x1 , k F y2 ,k ) x
1 1
F1 1 k 1
F x ,1 1
F x ,1 1
Fb , y ¦(F 2
x1 ,k Fy2 ,k ) y
1 1
F2 1 k 1
Fy , 2
1
Fy , 21
Fb,x1 i Fb, y1 reprezint forele tietoare de baz pentru fiecare din direciile
principale de aciune considerând efectele celor N moduri proprii de vibraie luate în
calcul i combinate dup una din regulile recomandate (CQC, SRSS, ABSSUM).
Fx1 ,1 i Fy1 , 2 sunt forele tietoare de baz corespunztoare fiecrei direcii
principale 0x1 i 0y1 i conin numai contribuia independent a fiecruia din primele
dou moduri proprii de translaie.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 309
x CR= 19,425 m
0 x1 y CR= 2,289 m
yCM= 4,183 m
16,00 m
xCM= 19,285 m
34,00 m
Figura E.4.2.20 Poziia centrului de rigiditate (CR) i a centrului maselor (CM) la
planeul peste etajul 4 i dreptunghiul circumscris având laturile paralele cu direciile
considerate pentru aciunea seismic
310 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
F y,1 Fy,2
1 1
F x,1
1
Fx,2
1
Sdx M t,1 M t,2
y1
x1
0 Sdy
M t,1 M t,2
e=0,80m
1i e=1,70m
1i
M t1 F x1 ,1
Fy1 ,1 e1i ½ M t2 F
x1 , 2
Fy1 , 2 e1i
° valoarea °
sau ¾ maxima absoluta ® sau
M t1 °
Fx1 ,1 Fy1 ,1 e1i ¿
°
¯M t2 F
x1 , 2
Fy1 , 2 e1i
Figura E 4.2.21 Cazurile de încrcare cu fore convenionale static echivalente
aciunii seismice
Tabelul E 4.2.13
Cazul
A B C D
Combinaia
1 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
2 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
3 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
4 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
5 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
6 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
7 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
8 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
9 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
10 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
11 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
12 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
13 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
14 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
15 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
16 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
Se obine
0,6452 6,024 cm
d rULS 1,729 u 5,4 u ® d rULS
,a 0,025 u 365 9,125 cm
¯0, 6866 6, 411 cm
Tabelul E 4.2.14
u x1 u y1 'u x1 ,e 'u y1 , e 'u e hnivel
Nivel
(cm) (cm) (cm) (cm) (cm) (m)
6 1,301 1,053
0,132 0,143 0,1946 3,35
5 1,169 0,910
0,198 0,186 0,2715 3,65
4 0,971 0,724
0,247 0,207 0,3226 3,65
3 0,724 0,517
0,275 0,206 0,3433 3,65
2 0,449 0,311
0,263 0,181 0,3192 3,65
1 0,186 0,130
0,186 0,130 0,2269 4,20
Parter 0,000 0,000
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 313
x Închideri i compartimentri:
- perei exteriori din blocuri bca i termoizolaie din polistiren extrudat,
aplicat la exterior;
- perei interiori: pere
i interiori din BCA între spa
iile cu func
iuni
diferite, perei uori în rest;
x Tehnologia de execuie: beton armat monolit (inclusiv planee), turnat
în cofraje.
x Localitatea: Olteni
a;
x Condiii seismice:
o acceleraia maxim a terenului (IMR = 225 ani), ag = 0,25g
o TB = 0,2 s
o TC = 1,0 s
x pentru oel
fyk = 345 N/mm2
fyd = 300 N/mm2
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 315
Permanente
Tavan fals i instalaii 0.50 1.35 0.68 1.00 0.50
Variabile
13.07 7.25
Permanente
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Tabelul E 5.1.2. Incrcri gravita
ionale la teras
a) Încrcari uniform distribuite pe plac
Grupare Fundamental (GF) Grupare Seismic (GS)
Valoare caracteristic
Nume încarcare coef. de grupare valoare de proiectare coef. de grupare valoare de proiectare
2 GF 2 GS 2
qk [kN/m ] \ q [kN/m ] \ q [kN/m ]
Greutate proprie plac 3.75 1.35 5.06 1.00 3.75
Greutate proprie beton de pant 1.50 1.35 2.03 1.00 1.50
Termo-hidroizolaie 0.50 1.35 0.68 1.00 0.50
Permanente
Tavan fals i instalatii 0.50 1.35 0.68 1.00 0.50
Variabile
10.84 6.89
Permanente
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
317
318 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Predimensionarea plcii:
Predimensionarea plcii s-a fcut pe baza criteriilor de rigiditate i din
considerente arhitecturale.
P 600 4
hsl # 1...2cm 1...2cm # 15cm
180 180
Din considerente arhitecturale: hsl = 15cm
Se alege: hsl = 15cm
Predimensionarea grinzilor:
În cazul grinzilor, dimensiunile acestora au fost stabilite preliminar
considerând criterii de rigiditate i arhitecturale. Seciunea grinzilor longitudinale este
identic cu seciunea grinzilor transversale i are urmtoarele dimensiuni:
§1 1 · §1 1 ·
hw ¨ y ¸ lcl ¨ y ¸ 6,00m 0,75...0,5m se alege hw = 60cm
© 8 12 ¹ © 8 12 ¹
§1 1· §1 1·
bw ¨ y ¸ hw ¨ y ¸ 0,60m 0,30...0,20m se alege bw = 30cm
© 2 3¹ © 2 3¹
Predimensionarea stâlpilor:
În cazul stâlpilor, criteriul de predimensionare aplicat este cel legat de
asigurarea ductilitii locale a stâlpilor prin limitarea efortului mediu de compresiune.
Codul P 100-1 (paragraful 5.3.4.2.2) recomand limitarea valorii efortului axial
normalizat la 0,45 (caz în care nu este necesar verificarea explicit a capacitii
necesare de deformare) sau 0,55 (caz în care este necesar verificarea explicit a
capacitii necesare de deformare). Pentru exemplul de fa s-a preferat alegerea unei
valori relativ mari a efortului unitar mediu de compresiune, pentru a reduce
dimensiunile sec
iunilor transversale ale stâlpilor. Verificarea condiiei de ductilitate
necesit evaluarea forei axiale de compresiune i determinarea unei arii de beton
necesare a stâlpului.
Nu se propune schimbarea seciunii stâlpilor pe înlimea cldirii, pentru a
evita variaia rigiditii etajelor, al cror efect defavorabil a fost pus în eviden prin
calcule dinamice i prin degradrile suferite de acest tip de cldiri la cutremure.
Forele axiale din stâlpi se determin în funcie de poziia în structur i de
ariile aferente.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 319
Pentru estimarea greutilor proprii ale stâlpilor se vor considera seciuni egale
de stâlpi (60 x 60 cm) atât pentru stâlpii marginali cât i pentru cei interiori.
x Stâlp marginal (Sm)
La baza stâlpului marginal cel mai solicitat, fora axial produs de încrcrile
gravitaionale asociate gruprii speciale de încrcri are valoarea :
GS
N Sm ¦q GS
i ,terasa
j ,terasa l af n 1
Aaf ¦ q GS >¦ q
GS
i ,nc
Aaf ¦ q GS @
j ,terasa l af GSm
GS
¦q GS
i suma încrcrilor uniform distribuite pe plac
q GS
j încrcarea „j” uniform distribuit pe grind
n numrul de niveluri
GSGS greutatea proprie a stâlpului
Pentru a ine seama de efectul indirect produs de ctre aciunea seismic,
valoarea admisibil a efortului axial mediu normalizat, d, se alege 0,4.
GS
N Sm
Qd 0,4
bc hc f cd
GS
N Sm 1943,7 103
bc hc 539,9mm se alege hc = bc = 55cm
Q d f cd 0,4 16,67
g acceleraia gravitaional
q factor de comportare al structurii; pentru o structur în cadre cu
mai multe niveluri i mai multe deschideri, pentru clasa H de
ductilitate, q = q0 · u/1 = 5 · 1,35 = 6,75
m masa total a cldirii
factor de corecie care ine seama de contribuia modului
propriu fundamental prin masa modal efectiv asociat
acestuia, = 1,0 pentru T > TC
c coeficient seismic
G greutatea total a cldirii
Înlocuind în relaia (1) se obine:
a g E T G 0,25 2,25
Fb JI O c G c 1 1 0,083
q g 6,75
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 321
unde,
d rSLS deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismic asociat SLS
factor de reducere care ine seama de perioada de revenire mai
mic a cutremurului; = 0,5
q factor de comportare specific tipului de structur
dre deplasarea relativ a aceluiai nivel, determinat prin calcul
static elastic sub încrcri seismice de proiectare
d rSLS
,a valoarea admisibil a deplasrii relative de nivel
unde,
h înlimea etajului
Dup cum se poate observa din Tabelul E 5.1.4 i 5, structura cu dimensiunile
elementelor obinute din predimensionare respect verificarea la deplasare lateral
corespunztoare SLS.
unde,
d rULS deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismic asociat ULS
d rULS
,a valoare admisibil a deplasrii relative de nivel;
d rULS
, a = 0,025h = 0,025 · 3000 = 75mm
T T q
1d c 3 2,3 C
TC 1,7
1,11
c 3 2,3 0,45 c 1
1
În cazul aciunii unui cutremur puternic, rar, se vor produce degradri
semnificative ale elementelor de compartimentare i închidere i prin urmare, aportul
elementelor nestructurale la rigiditatea global a structurii poate fi neglijat, iar valorile
dre vor trebui calculate în ipoteza rigiditii corespunztoare stadiului fisurat a
elementelor structurale. Se admite a se evalua rigiditatea structurii considerând
jumtate din valorile modulelor de deformaie a elementelor structurale în stadiul
nefisurat. Relaiile de echivalen sunt urmatoarele:
dre (în ipoteza 0,5EcIc) = 2 dre (în ipoteza EcIc)
T (în ipoteza 0,5EcIc) = 2 T (în ipoteza EcIc)
În aceste condiii perioadele corespunztoare modurilor fundamentale pe cele
dou direcii principale sunt:
Tx = 1,11 s
324 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Ty = 1,11 s
Verificarea explicit este prezentat în Tabelul E 5.1.4 i E 5.1.5.
Se calculeaz Ox
A
eff ( )
s Aseff ( ) f yd
bw K f cd
As( )
U ( )
i M Rb As( ) f yd d
bw d
Calculul armturii longitudinale a grinzilor pentru cele dou direcii de aciune
a cutremurului (respectiv pentru cadrele longitudinale i transversale) se prezint
sintetic în tabelele E 5.1.7 pân la E 5.1.16. Deoarece structura este simetric pe
ambele direcii este suficient s se efectueze calculul doar pentru 2 cadre longitudinale
sau transversale.
La alegerea armturii longitudinale trebuie respectate condiiile constructive
prevzute la paragraful 5.3.4.1.2 din P 100-1. Suplimentar fa de condiiile impuse de
SR EN 1992-1-1, se recomand dispunerea unei armturi continue la partea superioar
(cel puin 25% din armtura total), iar aria armturii inferioare s fie cel putin 50%
din armtura superioar.
Coeficientul minim de armare longitudinal care trebuie respectat pe toat
lungimea grinzii este:
U min 0,5 ( f ctm f yk ) 0,5 (2,6 / 345) 0,0038
A B C D
AB BC CD
2
A B C D
AB BC CD
2
atunci jumtate din valoarea forei tietoare de dimensionare se preia prin etrieri
perpendiculari pe axa grinzii, iar cealalt jumtate prin armturi înclinate dispuse pe
dou direcii înclinate cu ±45° fa de axa grinzii.
VEd max
max( VEd min , VEd max )
Algoritm de calcul
Pentru structuri obinuite (grinzi slabe – stâlpi tari), cum este i cazul de fa,
raportul MRc / MRb este supraunitar, iar momentele maxime ce pot s apar la
extremitile grinzii se pot calcula cu relaiile:
M db ,1 J Rd M Rb,1 J Rd Aseff ( ) f yd hs
M db ,1 M db , 2 qeq
GS
lcl
VEd ,min
lcl 2
unde,
lcl deschiderea liber a grinzii
GS
qeq încrcarea echivalent uniform distribuit pe grind
corespunztoare încrcrilor gravitaionale din combinaia seismic
Valoarea de proiectare a forei tietoare în seciunea considerat se ia:
VEd max( VEd min , VEd max )
Asw aria seciunilor armturilor pentru for tietoare ale unui rând de
etrieri
s distana între rândurile de etrieri
În zonele critice de la extremitile grinzilor cu lungimea lcr = 1,5hw, msurate
de la faa stâlpilor, precum i zonele cu aceast lungime, situate de o parte i de alta a
unei seciuni din câmpul grinzii, unde poate interveni curgerea în cazul combinaiei
seismice de proiectare, distana maxim între rândurile de etrieri este egal cu:
smax = min {hw /4;150mm; 8dbL}
unde,
dbL diametrul minim al armturilor longitudinale.
Diametrul minim al etrierilor este de 6 mm.
Calculul armturii transversale a grinzilor pentru cele dou direcii de aciune a
cutremurului (respectiv pentru cadrele longitudinale i transversale) se prezint sintetic
în tabelele E 5.1.17 pân la E 5.1.22.
Tabelul E 5.1.17. Alegerea modului de armare - cadru interior; forele tietoare sunt
exprimate în [kN]
Nivel VA VB VC VD
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
VGS 49 -49 68 -68 49 -49
VS + 89 73 77
7 VS - 77 73 89
VEdmin 65 -40 28 -5 5 -28 40 65
VEdmax 65 126 -139 141 -141 139 -126 65
-0.32 -0.20 -0.03 -0.03 -0.20 -0.32
VGS 52 -52 60 -60 52 -52
VS + 89 73 77
6 VS - 77 73 89
VEdmin 45 -37 25 -13 13 -25 37 45
VEdmax 45 129 -142 133 -133 142 -129 45
-0.29 -0.17 -0.10 -0.10 -0.17 -0.29
VGS 52 -52 60 -60 52 -52
VS + 126 102 117
5 VS - 117 102 126
VEdmin 45 -73 64 -43 43 -64 73 45
VEdmax 45 169 -178 162 -162 178 -169 45
-0.43 -0.36 -0.26 -0.26 -0.36 -0.43
336 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Nivel VA VB VC VD
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
VGS 52 -52 60 -60 52 -52
VS + 126 102 117
VS - 117 102 126
VEdmin 45 -73 64 -43 43 -64 73 45
4
VEdmax 45 169 -178 162 -162 178 -169 45
-0.43 -0.36 -0.26 -0.26 -0.36 -0.43
VGS 52 -52 60 -60 52 -52
VS + 161 122 170
3 VS - 170 122 161
VEdmin 45 -108 117 -63 63 -117 108 45
VEdmax 45 222 -213 182 -182 213 -222 45
-0.49 -0.55 -0.34 -0.34 -0.55 -0.49
VGS 52 -52 60 -60 52 -52
VS + 161 122 170
VS - 170 122 161
2
VEdmin 45 -108 117 -63 63 -117 108 45
VEdmax 45 222 -213 182 -182 213 -222 45
-0.49 -0.55 -0.34 -0.34 -0.55 -0.49
VGS 52 -52 60 -60 52 -52
VS + 161 122 170
VS - 170 122 161
1
VEdmin 45 -108 117 -63 63 -117 108 45
VEdmax 45 222 -213 182 -182 213 -222 45
-0.49 -0.55 -0.34 -0.34 -0.55 -0.49
VGS 52 -52 60 -60 52 -52
VS + 161 122 170
VS - 170 122 161
P
VEdmin 45 -108 117 -63 63 -117 108 45
VEdmax 45 222 -213 182 -182 213 -222 45
-0.49 -0.55 -0.34 -0.34 -0.55 -0.49
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 337
Nivel A B C D
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
7 VEd 65 126 139 141 141 139 126 65
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 4.3 7.3 7.6 7.7 7.7 7.6 7.3 4.3
Ø 6 8 8 8 8 8 8 6
6 VEd 45 129 142 133 133 142 129 45
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 3.6 7.3 7.7 7.4 7.4 7.7 7.3 3.6
Ø 6 8 8 8 8 8 8 6
5 VEd 45 169 178 162 162 178 169 45
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 3.6 8.4 8.6 8.2 8.2 8.6 8.4 0.0
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
4 VEd 45 169 178 162 162 178 169 45
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 3.6 8.4 8.6 8.2 8.2 8.6 8.4 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
3 VEd 45 222 213 182 182 213 222 45
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 3.6 9.6 9.4 8.7 8.7 9.4 9.6 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
338 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Nivel A B C D
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
2 VEd 45 222 213 182 182 213 222 45
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 3.6 9.6 9.4 8.7 8.7 9.4 9.6 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
1 VEd 45 222 213 182 182 213 222 45
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 3.6 9.6 9.4 8.7 8.7 9.4 9.6 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
P VEd 45 222 213 182 182 213 222 45
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 3.6 9.6 9.4 8.7 8.7 9.4 9.6 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
Tabelul E 5.1.20. Alegerea modului de armare - cadru exterior; forele tietoare sunt
exprimate în [kN]
Nivel VA VB VC VD
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
7 VGS 42 -42 54 -54 42 -42
VS + 73 60 64
VS - 64 60 73
VEdmin 106 -31 22 -6 6 -22 31 106
VEdmax 106 105 -114 113 -113 114 -105 106
-0.30 -0.19 -0.05 -0.05 -0.19 -0.30
6 VGS 55 -55 45 -45 55 -55
VS + 73 60 64
VS - 64 60 73
VEdmin 84 -18 9 -14 14 -9 18 84
VEdmax 84 119 -128 105 -105 128 -119 84
-0.15 -0.07 -0.14 -0.14 -0.07 -0.15
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 339
Nivel VA VB VC VD
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
5 VGS 55 -55 45 -45 55 -55
VS + 117 88 117
VS - 117 88 117
VEdmin 84 -62 62 -42 42 -62 62 84
VEdmax 84 172 -172 133 -133 172 -172 84
-0.36 -0.36 -0.32 -0.32 -0.36 -0.36
4 VGS 55 -55 45 -45 55 -55
VS + 117 88 117
VS - 117 88 117
VEdmin 84 -62 62 -42 42 -62 62 84
VEdmax 84 172 -172 133 -133 172 -172 84
-0.36 -0.36 -0.32 -0.32 -0.36 -0.36
3 VGS 55 -55 45 -45 55 -55
VS + 161 119 170
VS - 170 119 161
VEdmin 84 -106 115 -73 73 -115 106 84
VEdmax 84 225 -216 164 -164 216 -225 84
-0.47 -0.53 -0.45 -0.45 -0.53 -0.47
2 VGS 55 -55 45 -45 55 -55
VS + 161 119 170
VS - 170 119 161
V min 84 -106 115 -73 73 -115 106 84
V max 84 225 -216 164 -164 216 -225 84
-0.47 -0.53 -0.45 -0.45 -0.53 -0.47
1 VGS 55 -55 45 -45 55 -55
VS + 161 119 170
VS - 170 119 161
V min 84 -106 115 -73 73 -115 106 84
V max 84 225 -216 164 -164 216 -225 84
-0.47 -0.53 -0.45 -0.45 -0.53 -0.47
P VGS 55 -55 45 -45 55 -55
VS + 161 119 170
VS - 170 119 161
V min 84 -106 115 -73 73 -115 106 84
V max 84 225 -216 164 -164 216 -225 84
-0.47 -0.53 -0.45 -0.45 -0.53 -0.47
340 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Nive A B C D
l stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
2 VEd 84 225 216 164 164 216 225 84
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 4.9 9.7 9.5 8.3 8.3 9.5 9.7 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
Algoritm de calcul
Fora axial de proiectare din stâlpi, NEd, se determin din calculul static, în
combinaia seismic considerat.
Se determin momentele încovoietoare de proiectare cu relaia:
¦M '
Edb
unde,
'
M Edc momentul în stâlp rezultat din calculul structural sub încrcri
seismice de proiectare
¦M '
Edb suma algebric a momentelor rezultate din calculul structural
sub încrcri seismice de proiectare în seciunile care se
plastific, pentru o grind în ansamblu, la un anumit nivel.
J Rd factorul de suprarezisten datorat efectului de consolidare al
oelului; pentru clasa de ductilitate H, J Rd = 1,3
Se determin aria de armtur longitudinal necesar:
N Ed
Ox
bc K f cd
N Ed hs
M Edc
Asnec 2 , dac Ox xlim
f yd hs
N Ed hs § Ox ·
M Edc bc Ox f cd ¨ d ¸
2 © 2 ¹
Asnec , dac Ox t xlim
f yd hs
unde,
bc latura stâlpului
Se verific coeficientul de armare total:
Aseff
0,01 d U d 0,04
bc d
Calculul armturii longitudinale a stâlpilor se prezint sintetic în tabelele E
5.1.23 pân la E 5.1.48.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 343
Tabelul E 5.1.23. Suma momentelor rezultate din calcul static în grinzi, sens pozitiv
[kNm]
Nivel M'EdAB M'EdBC M'EdCD ` M'Ed +
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
7 -31 51 10 144 -2 101 273
6 25 106 49 199 53 153 584
5 83 162 89 238 105 212 889
4 135 211 124 273 151 260 1154
3 179 253 150 299 188 300 1369
2 216 288 166 316 216 330 1532
1 241 313 171 322 234 347 1628
P 234 305 140 290 212 327 1509
Tabelul E 5.1.24. Suma momentelor rezultate din calcul static în grinzi, sens negativ
[kNm]
Nivel M'EdAB M'EdBC M'EdCD ` M'Ed -
stânga dreapta stânga dreapta stânga stânga
7 101 -2 144 10 51 -31 273
6 153 53 199 49 106 25 584
5 212 105 238 89 162 83 889
4 260 151 273 124 211 135 1154
3 300 188 299 150 253 179 1369
2 330 216 316 166 288 216 1532
1 347 234 322 171 313 241 1628
P 327 212 290 140 305 234 1509
Tabelul E 5.1.25. Suma momentelor capabile în grinzi asociate sensului pozitiv [kNm]
Nivel M'RdAB M'RdBC M'RdCD ` M'Rd +
stânga dreapta stânga dreapta stânga stânga
7 114 217 114 217 114 171 949
6 114 217 114 217 114 171 949
5 171 294 171 294 171 261 1363
4 171 294 171 294 171 261 1363
3 261 335 221 335 261 368 1782
2 261 335 221 335 261 368 1782
1 261 335 221 335 261 368 1782
P 261 335 221 335 261 368 1782
344 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Tabelul E 5.1.26. Suma momentelor capabile în grinzi asociate sensului negativ [kNm]
Nivel M'RdAB M'RdBC M'RdCD ` M'Rd –
stânga dreapta stânga dreapta stânga stânga
7 171 114 217 114 217 114 949
6 171 114 217 114 217 114 949
5 261 171 294 171 294 171 1363
4 261 171 294 171 294 171 1363
3 368 261 335 221 335 261 1782
2 368 261 335 221 335 261 1782
1 368 261 335 221 335 261 1782
P 368 261 335 221 335 261 1782
Tabelul E 5.1.36. Suma momentelor rezultate din calcul static în grinzi, sens pozitiv
[kNm]
M'EdAB M'EdBC M'EdCD ` M'Ed +
Nivel
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
7 -10 63 26 130 -13 81 276
6 57 137 63 177 30 128 592
5 114 193 101 213 89 195 905
4 167 243 133 245 140 247 1175
3 210 285 156 268 184 293 1396
2 245 318 171 283 219 329 1564
1 266 340 174 286 243 353 1663
P 250 323 145 256 229 341 1544
Tabelul E 5.1.37. Suma momentelor rezultate din calcul static în grinzi, sens negativ
[kNm]
M'EdAB M'EdBC M'EdCD
Nivel ` M'Ed +
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
7 81 -13 130 26 63 -10 276
6 128 30 177 63 137 57 592
5 195 89 213 101 193 114 905
4 247 140 245 133 243 167 1175
3 293 184 268 156 285 210 1396
2 329 219 283 171 318 245 1564
1 353 243 286 174 340 266 1663
P 341 229 256 145 323 250 1544
Tabelul E 5.1.38. Suma momentelor capabile în grinzi asociate sensului pozitiv [kNm]
M'RdAB M'RdBC M'RdCD ` M'Rd +
Nivel
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
7 99 171 99 171 99 137 777
6 99 171 99 171 99 137 777
5 171 261 137 261 171 261 1263
4 171 261 137 261 171 261 1263
3 261 335 204 335 261 368 1765
2 261 335 204 335 261 368 1765
1 261 335 204 335 261 368 1765
P 261 335 204 335 261 368 1765
352 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Tabelul E 5.1.39. Suma momentelor capabile în grinzi asociate sensului negativ [kNm]
M'RdAB M'RdBC M'RdCD ` M'Rd +
Nivel
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
7 137 99 171 99 171 99 777
6 137 99 171 99 171 99 777
5 261 171 261 137 261 171 1263
4 261 171 261 137 261 171 1263
3 368 261 335 204 335 261 1765
2 368 261 335 204 335 261 1765
1 368 261 335 204 335 261 1765
P 368 261 335 204 335 261 1765
sens pozitiv sens negativ Asmin Asnec Armare A eff MRd+ MRd-
NEd MEd Asnec NEd MEd Asnec
Nivel [kN] [kNm] [mm2] [kN] [kNm] [mm2] [mm2] [mm2] [mm2] [kNm] [kNm]
sus 227 115 436 252 14 0 935 4ø18 1018 197 203
7 jos 245 61 23 270 35 0 935 4ø18 1018 201 207
sus 422 154 386 520 151 202 935 4ø18 1018 243 266
6 jos 440 105 8 538 84 0 935 4ø18 1018 247 270
sus 595 234 671 817 191 22 935 4ø18 1018 283 332
5 jos 613 137 0 835 107 0 935 4ø18 1018 288 335
sus 746 212 261 1136 187 0 935 4ø18 1018 318 386
4 jos 765 211 234 1154 182 0 935 935 4ø18 1018 322 388
sus 880 281 579 1474 252 0 935 4ø18 1018 343 430
3 jos 898 228 178 1492 202 0 935 4ø18 1018 347 432
sus 1000 271 356 1828 246 0 935 4ø18 1018 364 464
2 jos 1018 247 167 1846 225 0 935 4ø18 1018 367 465
sus 1111 256 127 2193 235 0 935 4ø18 1018 382 484
1 jos 1129 303 441 2211 279 0 935 4ø18 1018 385 485
sus 1230 186 0 2553 167 0 935 4ø18 1018 399 490
P jos 1248 342 591 2571 333 0 935 4ø18 1018 402 490
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
355
356
sens pozitiv sens negativ Asmin Asnec Armare A eff MRd+ MRd-
Nivel
NEd MEd Asnec NEd MEd Asnec
[kN] [kNm] [mm2] [kN] [kNm] [mm2] [mm2] [mm2] [mm2] [kNm] [kNm]
sus 224 139 610 193 115 497 935 4ø18 1018 196 189
7
jos 242 113 398 211 103 382 935 4ø18 1018 200 193
sus 460 243 953 422 258 1125 1125 4ø20 1256 285 276
6
jos 478 207 674 440 216 800 935 4ø20 1256 290 280
sus 679 357 1398 664 356 1418 1418 4ø22 1520 374 370
5
jos 697 238 526 683 239 555 935 4ø22 1520 378 375
sus 884 327 895 920 328 863 935 4ø20 1256 377 384
4
jos 902 352 1055 938 354 1019 1055 4ø20 1256 381 387
935
sus 1074 434 1432 1187 434 1308 1432 4ø22 1520 447 464
3
jos 1092 368 944 1205 368 819 944 4ø22 1520 450 466
sus 1250 416 1119 1463 415 916 1119 4ø20 1256 436 463
2
jos 1269 384 872 1481 382 670 935 4ø20 1256 438 465
sus 1414 396 822 1748 392 555 935 4ø20 1256 457 491
1
jos 1432 457 1239 1766 451 964 1239 4ø20 1256 459 493
sus 1570 305 55 2033 299 0 935 4ø20 1256 474 511
P
jos 1588 393 667 2051 391 398 935 4ø20 1256 476 512
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
357
358
sens pozitiv sens negativ Asmin Asnec Armare A eff MRd+ MRd-
Nivel nec nec
NEd MEd As NEd MEd As
[kN] [kNm] [mm2] [kN] [kNm] [mm2] [mm2] [mm2] [mm2] [kNm] [kNm]
sus 252 14 0 227 115 436 935 4ø18 1018 203 197
7
jos 270 35 0 245 61 23 935 4ø18 1018 207 201
sus 520 151 202 422 154 386 935 4ø18 1018 266 243
6
jos 538 84 0 440 105 8 935 4ø18 1018 270 247
sus 817 191 22 595 234 671 935 4ø18 1018 332 283
5
jos 835 107 0 613 137 0 935 4ø18 1018 335 288
sus 1136 187 0 746 212 261 935 4ø18 1018 386 318
4
jos 1154 182 0 765 211 234 935 4ø18 1018 388 322
935
sus 1474 252 0 880 281 579 935 4ø18 1018 430 343
3
jos 1492 202 0 898 228 178 935 4ø18 1018 432 347
sus 1828 246 0 1000 271 356 935 4ø18 1018 464 364
2
jos 1846 225 0 1018 247 167 935 4ø18 1018 465 367
sus 2193 235 0 1111 256 127 935 4ø18 1018 484 382
1
jos 2211 279 0 1129 303 441 935 4ø18 1018 485 385
sus 2553 167 0 1230 186 0 935 4ø18 1018 490 399
P
jos 2571 333 0 1248 342 591 935 4ø18 1018 490 402
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 359
Algoritm de calcul
Se determin momentele maxime de la extremitile stâlpului:
J Rd M Rc ,i min¨¨1, ¦
§ M Rb ·
M dc ,i ¸
¦ M ¸
© Rc ¹
unde,
MRc,i valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i
corespunztoare sensului considerat al aciunii seismice
J Rd factor care introduce efectul consolidrii oelului i al fretrii
betonului în zonele comprimate; J Rd = 1,30 pentru nivelul de la
baza construciei i J Rd = 1,20 pentru restul nivelurilor.
¦M Rc i ¦M Rb sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile
ale stâlpilor i grinzilor care într în nodul învecinat seciunii de
calcul.
Valorile de proiectare ale momentelor capabile în stâlpi sunt stabilite pe baza
valorilor forelor axiale din situaia de proiectare seismic corespunztoare sensului
considerat al aciunii seismice.
Se determin fora tietoare de proiectare:
M dc ,1 M dc , 2
VEd
lcl
Calculul seciunii la for tietoare se efectueaz conform SR EN 1992-1-1
considerând înclinarea diagonalelor comprimate în modelul de grind cu zbrele de
45°.
Se verific rezistena bielelor comprimate cu expresia:
D cw bw z Q 1 f cd
VEd d VRd ,max
ctg (T ) tg (T )
Dac inegalitatea de mai sus este verificat se determin aria seciunilor pentru
for tietoare cu expresia:
nec
§ Asw · VEd
¨¨ ¸¸
© s ¹ z f yd ctg (T )
Se determin lungimea zonei critice:
lcr max {1,5hc;lcl /6; 600mm} = max {1,5 · 550;ʹͲͲ/6; 600mm} = 825mm
360 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
unde,
hc este cea mai mare dimensiune a seciunii stâlpului
lcl este înlimea liber
La primele dou niveluri ale cldirii :
lcr = 1,5 · 825 = 1237,5mm
nb Ast b0 nh Ast h0 f yd
Z wd 0,12
sb0 h0 f cd
unde,
w coeficientul unidirecional de armare
Zwd coeficientul mecanic de armare
n, nb, nh numrul ramurilor etrierilor în direcia considerat
Ast aria seciunii unei ramuri a etrierului
b0, h0 dimensiunile seciunii transversale a miezului confinat
- în restul zonelor critice:
nAst
w = 0,003 i
bc s
nb Ast b0 nh Ast h0 f yd
Z wd 0,08
sb0 h0 f cd
Calculul armturii transversale a stâlpilor se prezint sintetic în tabelele E
5.1.49 pân la E 5.1.64.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 361
unde,
As1 , As 2 ariile armturilor întinse de la partea superioar i, respectiv,
inferioar a grinzilor care intr în nod în direcia considerat a
aciunii seismice
Vc fora tietoare din stâlpul de deasupra nodului corespunztoare
situaiei considerate
Rd factor de suprarezisten al oelului, egal cu 1,1
Se verific dac fora de compresiune înclinat produs în nod de mecanismul
de diagonal comprimat nu va depi rezistena la compresiune a betonului solicitat
transversal la întindere:
- pentru noduri centrale:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 369
V jhd d 0,3b j hc f cd
Ash h jc / h jw
2
Asv t
3
unde,
hjw distana interax între armturile de la partea superioar i cea
inferioar a grinzilor
hjc distana interax între armturile marginale ale stâlpilor
Armtura orizontal a nodului nu va fi mai mic decât armatura transversal
îndesit din zonele critice ale stâlpului.
Verificarea nodurilor se prezint sintetic în tabelele E 5.1.65 pân la 80.
370
Tabelul E 5.1.65. Fora tietoare de proiectare în nod asociat sensului pozitiv [kN]
Nivel Nod ax A Nod ax B Nod ax C Nod ax D
As,b Vc Vjhd As,b Vc Vjhd As,b Vc Vjhd As,b Vc Vjhd
stânga dreapta sus stânga dreapta sus stânga dreapta sus stânga dreapta sus
7 680 763 0 476 1448 763 0 730 1448 763 0 730 1140 -680 0 152
6 416 763 123 266 1448 763 153 577 1448 763 156 573 1140 -416 83 156
5 416 1140 91 423 1963 1140 218 806 1963 1140 218 806 1742 -416 87 350
4 415 1140 106 408 1963 1140 248 776 1963 1140 248 776 1742 -415 114 324
3 415 1742 127 584 2233 1473 228 995 2233 1742 236 1075 2454 -415 138 535
2 414 1742 150 561 2233 1473 308 915 2233 1742 330 982 2454 -414 166 507
1 414 1742 150 561 2233 1473 265 958 2233 1742 284 1028 2454 -414 166 507
P 413 1742 150 561 2233 1473 279 944 2233 1742 299 1013 2454 -413 166 507
Tabelul E 5.1.66. Fora tietoare de proiectare în nod asociat sensului negativ [kN]
Nivel Nod ax A Nod ax B Nod ax C Nod ax D
As,b Vc Vjhd As,b Vc Vjhd As,b Vc Vjhd As,b Vc Vjhd
stânga dreapta sus stânga dreapta sus stânga dreapta sus stânga dreapta sus
7 -680 1140 0 152 763 1448 0 730 763 1448 0 730 763 680 0 476
6 -416 1140 83 156 763 1448 156 573 763 1448 153 577 763 416 123 266
5 -416 1742 87 350 1140 1963 218 806 1140 1963 218 806 1140 416 91 423
4 -415 1742 114 324 1140 1963 248 776 1140 1963 248 776 1140 415 106 408
3 -415 2454 138 535 1742 2233 236 1075 1473 2233 228 995 1742 415 127 584
2 -414 2454 166 507 1742 2233 330 982 1473 2233 308 915 1742 414 150 561
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
1 -414 2454 166 507 1742 2233 284 1028 1473 2233 265 958 1742 414 150 561
P -413 2454 166 507 1742 2233 299 1013 1473 2233 279 944 1742 413 150 561
Tabelul E 5.1.67. Verificarea bielei comprimate în nod; sens pozitiv
Nivel Nod ax A Nod ax B Nod ax C Nod ax D
NEd d VRd,ma Vjhd Verifi NEd d VRd,max Vjhd Verifica NEd d VRd,ma Vjhd Verifica NEd d VRd,ma Vjhd Verifica
[kN] [kN] [kN] care [kN] [kN] [kN] re [kN] [kN] [kN] re [kN] [kN] [kN] re
7 0 0.00 1260 476 OK 0 0.00 1513 730 OK 0 0.00 1513 730 OK 0 0.0 1260 152 OK
6 214 0.04 1260 266 OK 233 0.05 1513 577 OK 259 0.05 1513 573 OK 239 0.0 1260 156 OK
5 409 0.08 1260 423 OK 490 0.10 1513 806 OK 526 0.10 1513 806 OK 510 0.1 1260 350 OK
4 575 0.11 1260 408 OK 758 0.15 1513 776 OK 785 0.16 1513 776 OK 805 0.1 1260 324 OK
3 717 0.14 1260 584 OK 1036 0.21 1513 995 OK 1036 0.21 1513 1075 OK 1123 0.2 1260 535 OK
2 838 0.17 1260 561 OK 1324 0.26 1513 915 OK 1282 0.25 1513 982 OK 1459 0.2 1260 507 OK
1 941 0.19 1260 561 OK 1624 0.32 1513 958 OK 1522 0.30 1513 1028 OK 1809 0.3 1260 507 OK
P 1032 0.20 1260 561 OK 1933 0.38 1513 944 OK 1759 0.35 1513 1013 OK 2166 0.4 1260 507 OK
2 1459 0.29 1260 507 OK 1282 0.25 1513 982 OK 1324 0.26 1513 915 OK 838 0.1 1260 561 OK
1 1809 0.36 1260 507 OK 1522 0.30 1513 1028 OK 1624 0.32 1513 958 OK 941 0.1 1260 561 OK
P 2166 0.43 1260 507 OK 1759 0.35 1513 1013 OK 1933 0.38 1513 944 OK 1032 0.2 1260 561 OK
371
372
Tabelul E 5.1.69. Determinarea armturii transversale necesare din nod - sens pozitiv
Nod ax A Nod ax B Nod ax C Nod ax D
Nivel A s,b A s,b A s,b As,b nec
Ashnec Ashnec Ashnec
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
7 680 763 0.00 1155 1448 763 0.00 1769 1448 763 0.00 1769 1140 -680 0.00 368
6 416 763 0.04 911 1448 763 0.05 1703 1448 763 0.05 1696 1140 -416 0.05 557
5 416 1140 0.08 1164 1963 1140 0.10 2289 1963 1140 0.10 2275 1742 -416 0.10 975
4 415 1140 0.11 1131 1963 1140 0.15 2184 1963 1140 0.16 2173 1742 -415 0.16 926
3 415 1742 0.14 1529 2233 1473 0.21 2477 2233 1742 0.21 2657 2454 -415 0.22 1340
2 414 1742 0.17 1496 2233 1473 0.26 2342 2233 1742 0.25 2533 2454 -414 0.29 1254
1 414 1742 0.19 1467 2233 1473 0.32 2201 2233 1742 0.30 2412 2454 -414 0.36 1164
P 413 1742 0.20 1442 2233 1473 0.38 2055 2233 1742 0.35 2293 2454 -413 0.43 1071
Tabelul E 5.1.70. Determinarea armturii transversale necesare din nod - sens negativ.
Nod ax A Nod ax B Nod ax C Nod ax D
Nivel As,b As,b As,b As,b nec
Ashnec Ashnec Ashnec
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
7 -680 1140 0.00 368 763 1448 0.00 1769 763 1448 0.00 1769 763 680 0.00 1155
6 -416 1140 0.05 557 763 1448 0.05 1696 763 1448 0.05 1703 763 416 0.04 911
5 -416 1742 0.10 975 1140 1963 0.10 2275 1140 1963 0.10 2289 1140 416 0.08 1164
4 -415 1742 0.16 926 1140 1963 0.16 2173 1140 1963 0.15 2184 1140 415 0.11 1131
3 -415 2454 0.22 1340 1742 2233 0.21 2657 1473 2233 0.21 2477 1742 415 0.14 1529
2 -414 2454 0.29 1254 1742 2233 0.25 2533 1473 2233 0.26 2342 1742 414 0.17 1496
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
1 -414 2454 0.36 1164 1742 2233 0.30 2412 1473 2233 0.32 2201 1742 414 0.19 1467
P -413 2454 0.43 1071 1742 2233 0.35 2293 1473 2233 0.38 2055 1742 413 0.20 1442
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 373
Nivel Nod ax A i D
A nec s ønec øeff Ash eff A nec A eff Verificare
7 1155 100 8.6 10 1571 984 3054 ok
6 911 100 7.6 8 1005 630 3054 ok
5 1164 100 8.6 10 1571 984 3054 ok
4 1131 100 8.5 10 1571 984 3054 ok
3 1529 100 9.9 12 2262 1417 3054 ok
2 1496 100 9.8 10 1571 984 3054 ok
1 1467 100 9.7 10 1571 984 3054 ok
P 1442 100 9.6 10 1571 984 3054 ok
Tabelul E 5.1.73. Fora tietoare de proiectare în nod asociat sensului pozitiv [kN]
Nod ax A Nod ax B Nod ax C Nod ax D
Nivel As, Vc As, Vc As, Vc As, Vc
Vjhd Vjhd Vjhd Vjhd
stânga dreapta sus stânga dreapta sus stânga dreapta sus stânga dreapta sus
7 1057 663 0 568 1140 663 0 595 1140 663 0 595 914 -1057 0 -47
6 680 663 135 308 1140 663 150 445 1140 663 154 441 914 -680 36 41
5 679 1140 99 502 1742 914 165 711 1742 1140 174 777 1742 -679 66 285
4 679 1140 118 483 1742 914 212 665 1742 1140 230 721 1742 -679 101 250
3 680 1742 140 660 2233 1362 223 963 2233 1742 245 1067 2454 -680 126 460
2 680 1742 162 637 2233 1362 282 904 2233 1742 312 999 2454 -680 154 431
1 680 1742 162 637 2233 1362 265 921 2233 1742 293 1019 2454 -680 154 431
P 680 1742 162 637 2233 1362 271 915 2233 1742 299 1013 2454 -680 154 431
Tabelul E 5.1.74. Fora tietoare de proiectare în nod asociat sensului negativ [kN]
Nivel Nod ax A Nod ax B Nod ax C Nod ax D
As,b Vc As,b Vc Vjhd As,b Vc Vjhd As,b Vc Vjhd
stânga dreapta sus Vjhd stânga dreapta sus stânga dreapta sus stânga dreapta sus
7 1057 663 0 568 7 1057 663 0 568 7 1057 663 0 568 7 1057
6 680 663 135 308 6 680 663 135 308 6 680 663 135 308 6 680
5 679 1140 99 502 5 679 1140 99 502 5 679 1140 99 502 5 679
4 679 1140 118 483 4 679 1140 118 483 4 679 1140 118 483 4 679
3 680 1742 140 660 3 680 1742 140 660 3 680 1742 140 660 3 680
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
2 680 1742 162 637 2 680 1742 162 637 2 680 1742 162 637 2 680
1 680 1742 162 637 1 680 1742 162 637 1 680 1742 162 637 1 680
P 680 1742 162 637 P 680 1742 162 637 P 680 1742 162 637 P 680
Tabelul E 5.1.75. Verificarea bielei comprimate în nod; sens pozitiv
2 1492 0.30 1260 431 OK 1092 0.22 1260 999 OK 12050.24 1260 904 OK 898 0.18 1260 637 OK
1 1846 0.37 1260 431 OK 1269 0.25 1260 1019 OK 14810.29 1260 921 OK 1018 0.20 1260 637 OK
P 2211 0.44 1260 431 OK 1432 0.28 1260 1013 OK 17660.35 1260 915 OK 1129 0.22 1260 637 OK
375
376
Tabelul E 5.1.77. Determinarea armturii transversale necesare din nod - sens pozitiv
Nivel Nod ax A Nod ax B Nod ax C Nod ax D
nec nec nec
As,b A sh As,b A sh As,b A sh As,b Anecsh
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreap stânga dreapta
7 1057 663 0.00 1376 1140 663 0.00 1442 1140 663 0.00 1442 914 -1057 0.00 -114
6 680 663 0.05 1033 1140 663 0.04 1394 1140 663 0.05 1387 914 -680 0.05 179
5 679 1140 0.09 1354 1742 914 0.09 1977 1742 114 0.09 2131 1742 -679 0.11 778
4 679 1140 0.12 1314 1742 914 0.14 1895 1742 114 0.14 2050 1742 -679 0.17 737
3 680 1742 0.15 1702 2233 1362 0.19 2448 2233 174 0.18 2725 2454 -680 0.23 1160
2 680 1742 0.18 1661 2233 1362 0.24 2326 2233 174 0.22 2629 2454 -680 0.30 1083
1 680 1742 0.20 1625 2233 1362 0.29 2200 2233 174 0.25 2540 2454 -680 0.37 1003
P 680 1742 0.22 1591 2233 1362 0.35 2070 2233 174 0.28 2457 2454 -680 0.44 921
Tabelul E 5.1.78. Determinarea armturii transversale necesare din nod - sens negativ
Nivel Nod ax A Nod ax B Nod ax C Nod ax D
nec nec nec
As,b A sh As,b A sh As,b A sh As,b Anecsh
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreap stânga dreapta
7 -1057 914 0.00 -114 663 1140 0.00 1442 663 114 0.00 1442 663 1057 0.00 1376
6 -680 914 0.05 179 663 1140 0.05 1387 663 114 0.04 1394 663 680 0.05 1033
5 -679 1742 0.11 778 1140 1742 0.09 2131 914 174 0.09 1977 1140 679 0.09 1354
4 -679 1742 0.17 737 1140 1742 0.14 2050 914 174 0.14 1895 1140 679 0.12 1314
3 -680 2454 0.23 1160 1742 2233 0.18 2725 1362 223 0.19 2448 1742 680 0.15 1702
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
2 -680 2454 0.30 1083 1742 2233 0.22 2629 1362 223 0.24 2326 1742 680 0.18 1661
1 -680 2454 0.37 1003 1742 2233 0.25 2540 1362 223 0.29 2200 1742 680 0.20 1625
P -680 2454 0.44 921 1742 2233 0.28 2457 1362 223 0.35 2070 1742 680 0.22 1591
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 377
Figura 1 con
ine, cu rol informativ, planul de cofraj al unui nivel curent al cldirii.
Materiale folosite:
- Beton C30/37: fck=30 MPa, fcd=20 MPa, E=33x103 MPa;
- O
el S500: fyk=500 MPa, fyd=435 MPa, E=2x105 MPa ;
Caracterizarea amplasamentului:
- Accelera
ia maxima a terenului (IMR=100 ani): ag=0.30g;
- Perioada de col
: Tc=1.6 sec.
Y
X
Figura E 5.2.1. Plan cofraj planeu etaj curent
380 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
§1 1 · §1 1 ·
hw= ¨ y ¸ L = ¨ y ¸ 8.00 = 1.00 ÷ 0.66 m hw=0.70 m;
© 8 12 ¹ © 8 12 ¹
§1 1· §1 1·
bw= ¨ y ¸ hw = ¨ y ¸ 0.70 = 0.35 ÷ 0.23 m bw=0.30 m;
© 2 3¹ © 2 3¹
Grinda transversal
§1 1 · §1 1 ·
hw= ¨ y ¸ t = ¨ y ¸ 7.00 = 0.875 ÷ 0.583 m hw=0.60 m;
© 8 12 ¹ © 8 12 ¹
§1 1· §1 1·
bw= ¨ y ¸ hw = ¨ y ¸ 0.60 = 0.30 ÷ 0.20 m bw=0.30 m.
© 2 3¹ © 2 3¹
Se alege hsl=18cm.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 381
¦j 1
Gk,j + Ie AEk + !2,i Qk,i unde:
Gk,j - efectul ac
iunii permanente j , luat cu valoarea caracteristic;
Qk,i - efectul pe structur al ac
iunii variabile i, luat cu valoarea caracteristic;
AEk - valoarea caracteristic a ac
iunii seismice ce corespunde intervalului mediu
de recuren
pentru Starea Limita Ultima (ULS);
! 2,i - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a ac
iunii variabile i ;
Ie - coeficient de importan
i expunere a cldirii.
qn qld qsd
Încrcare nld nsd
(kN/m2) (kN/m2) (kN/m2)
Greutate proprie
4.5 1.0 1.35 4.5 6.075
plac
Încrcare util 2.5 0.4 1.5 1 3.75
Încrcare din
compartimentri i 2.07 1.0 1.35 2.07 2.79
pardoseal
7.57 12.615
qn qld qsd
Încrcare nld nsd
(kN/m2) (kN/m2) (kN/m2)
Încrcare din
3.0 1.0 1.35 3.0 4.05
închideri
qn qld qsd
Încrcare nld nsd
(kN/m2) (kN/m2) (kN/m2)
Greutate proprie
4.5 1.0 1.35 4.5 6.075
plac
Încrcare din
3.85 1.0 1.35 3.85 5.2
Termo-Hidroizola
ie
Încrcare util 0.75 0.4 1.5 0.3 1.125
Încrcare din zpad 2 0.4 1.5 0.8 3.0
9.45 15.4
382 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Deoarece stâlpii structurii nu sunt elemente care particip la preluarea forei laterale,
acest rol fiind îndeplinit de ctre pereii structurali, ei se vor proiecta ca elemente
secundare. Criteriile referitoare la inl
imea relativ a zonei comprimate sunt mai puin
restrictive, acceptându-se un nivel mai mare al compresiunii în stâlpi decât în cazul
celor ce alctuiesc structurile în cadre de beton armat, cu rol principal în preluarea
ac
iunilor seismice. Astfel, conform paragrafului 5.6.2.4 din [1], for
a axial
adimensional din stâlpi se recomand a nu depi valoarea de 0,7.
1. Stâlp marginal
Aria aferent stâlpului marginal : Aaf= 8·3.5= 28m2
Ngp=0.50·0.50·25·(14·3+6)
Încrcri : - greutate proprie stâlp
Ngp=300 kN
- greutate grinzi Ngr=15·0.30·0.70·8·25+15·0.30·0.60·3.50·25
Ngr=866.30 kN
Ntot= 300+866.3+(14·28·7.57+1·28·9.45)+13·8·3+8·5.07 = 4751 kN
rec=0.7
4751 10 3
b= =682 mm
20 0.7
2. Stâlp de col
Aria aferent stâlpului de col
: Aaf= 4.0·3.5= 14.0 m2
Ntot= 300+15·25·(0.3·0.7·4+0.3·0.6·3.5)+(14·14·7.57+1·14·9.45)+3·7.5+5.07·7.5 =
2528 kN
2528 10 3
bcm=hcm = =425mm
20 0.7
3. Stâlp interior
Aria aferent stâlpului interior: Aaf= 8·7= 56 m2
Ntot=300+12·25·(0.3·0.7·8+0.3·0.6·7)+14·56·7.57+56·9.45 = 7867 kN
rec=0.7
7867 103
bcc=hcc = =750 mm.
20 0.7
Se aleg: - pentru stâlpi marginali i de col
: bc=70 cm;
- pentru stâlpi interiori: bc=75 cm.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 383
For
a tietoare de baz corespunztoare modului propriu fundamental, pentru
fiecare direc
ie principal, se determin cu rela
ia:
Fb = 1·Sd(T1) · m·
în care:
1,e - factorul de importan
– expunere la cutremur a construc
iei; pentru cldiri
obinuite 1,e = 1;
a. În direc
ia Y (direc
ia pere
ilor cupla
i):
Sd(T1) - ordonata spectrului de proiectare corespunztor perioadei proprii
fundamentde vibra
ie T1. Pentru oraul Bucureti i perioada T1<Tc :
a g E (T )
Sd(T1)=
q
qy - factorul de comportare al structurii; pentru structuri redundante cu pere
i
cupla
i din beton armat, regulate în plan i în eleva
ie, pentu clasa H de
Du
ductilitate, se ia: a. q= q0 = 5.0 ·1.25 = 6.25, pentru DCH;
D1
D
b. q= q0 u = 3.5 ·1.25 = 4.375, pentru DCM.
D1
b. În direc
ia X (direc
ia pere
ilor izola
i):
Sd(T1) - ordonata spectrului de proiectare corespunztor perioadei proprii
fundamentale de vibra
ie T1. Pentru oraul Bucureti i perioada T1<Tc :
a g E (T )
Sd(T1)=
q
qx - factorul de comportare al structurii; pentru structuri redundante în cadre din
beton armat, regulate în plan i în eleva
ie, pentu clasa H de ductilitate, se
Du
calculeaz: a. q=q0 = 4.0 ·1.15 = 4.60, pentru DCH;
D1
D
b. q=q0 u = 3.0 ·1.15 = 3.45, pentru DCM;
D1
ag - accelera
ia orizontala maxim a terenului, pentru Bucureti ag = 0,30 g;
(T) - spectru normalizat de rspuns elastic;
T1 - perioada proprie de vibra
ie a structurii;
m - masa total a cldirii calculat ca sum a maselor de nivel;
n nGi
m ¦ mi ¦ ;
i 1 i 1 g
384 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Starea limit ultim mai este întalnit în bibliografie ca starea limit de siguran a
vieii. Este deci uor de intuit c aceast verificare are drept scop evitarea pierderilor
de viei omeneti la atacul unui cutremur major. În acest scop, limitarea deplasrilor
laterale are ca efect prevenirea apariiei unor degradri suficient de mari încât s
produc prbuirii totale a elementelor nestructurale.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
drULS = cqdre dr,aULS
drULS - deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismic asociat ULS;
q - factorul de comportare specific tipului de structur;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 385
dre - deplasarea relativ a aceluiai nivel, determinat prin calcul static elastic sub
încrcri seismice de proiectare;
c - coeficient de amplificare al deplasrilor, care ine seama c pentru T<Tc (Tc
este perioada de control a spectrului de rspuns) deplasrile seismice calculate
în domeniul inelastic sunt mai mari decât cele corespunztoare rspunsului
seismic elastic. Valorile c se aleg conform relaiei:
T T q
1d c 3 2,3 d C ;
TC 1.7
dr,aULS - valoare admisibil a deplasrii relative de nivel, egal cu 0.025h (unde h
este înlimea de nivel).
Direc
ie Clasa q c cmax
DCH 4.60 1.60
Long.
DCM 3.45 1.38
1.56
DCH 6.25 1.86
Trans. 1.56
DCM 4.38
386
DCH DCM
dre, DCH drSLS draSLS drULS draULS dre, DCM drSLS draSLS drULS draULS
Nivel Direc
ie Verif Verif.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)
E14 0.0016 0.0037 0.0115 ok 0.0021 0.0037 0.0136 ok
E13 0.0017 0.0039 0.0122 ok 0.0022 0.0039 0.0142 ok
E12 0.0017 0.0040 0.0125 ok 0.0023 0.0039 0.0144 ok
E11 0.0018 0.0041 0.0127 ok 0.0024 0.0041 0.0150 ok
E10 0.0018 0.0042 0.0132 ok 0.0024 0.0041 0.0150 ok
E9 0.0018 0.0041 0.0129 ok 0.0024 0.0041 0.0153 ok
E8 0.0018 0.0041 0.0129 ok 0.0024 0.0041 0.0150 ok
E7 0.0018 0.0041 0.005 0.0129 0.025 ok 0.0024 0.0041 0.005 0.0150 0.025 ok
E6 0.0018 0.0041 0.0127 ok 0.0023 0.0039 0.0144 ok
Longitudinal
E5 0.0016 0.0038 0.0117 ok 0.0022 0.0038 0.0140 ok
E4 0.0016 0.0036 0.0113 ok 0.0020 0.0035 0.0127 ok
E3 0.0014 0.0032 0.0101 ok 0.0018 0.0031 0.0114 ok
E2 0.0012 0.0028 0.0086 ok 0.0015 0.0026 0.0097 ok
E1 0.0010 0.0022 0.0069 ok 0.0012 0.0021 0.0078 ok
P 0.0005 0.0012 0.0038 ok 0.0007 0.0012 0.0042 ok
DCH DCM
dre, DCH drSLS draSLS drULS draULS dre, DCM drSLS draSLS drULS draULS
Nivel Direc
ie Verif. Verif.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)
E14 0.0012 0.0039 0.0120 ok 0.0019 0.0041 0.0113 ok
E13 0.0013 0.0041 0.0127 ok 0.0019 0.0042 0.0117 ok
E12 0.0013 0.0041 0.0127 ok 0.0020 0.0044 0.0121 ok
E11 0.0014 0.0043 0.0133 ok 0.0020 0.0044 0.0123 ok
E10 0.0014 0.0044 0.0137 ok 0.0021 0.0046 0.0127 ok
E9 0.0014 0.0044 0.0137 ok 0.0021 0.0045 0.0125 ok
E8 0.0014 0.0044 0.0137 ok 0.0021 0.0045 0.0125 ok
E7 0.0014 0.0043 0.005 0.0133 0.025 ok 0.0021 0.0045 0.005 0.0125 0.025 ok
E6 0.0014 0.0043 0.0133 ok 0.0020 0.0044 0.0121 ok
Transversal
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
hcr = max {lw, Hw/6} hs, pentru cldiri cu cel mult 6 niveluri
1. Clasa H de ductilitate
lw = 8.85 m; Hw = 48 m;
hcr = max{lw, Hw/6} = max{8.85; 8}
hcr = 8.85 m
Prin urmare, zona A se va extinde pe înlimea parterului i a primului etaj (9.0 m).
Calculul armturii longitudinale este prezentat în tabelele 5.2.8…5.2.20 pentru pere
ii
izola
i. În aceste tabele semnifica
ia termenilor este:
P - for
a axial determinat în urma analizei;
MRd - momentul capabil pentru armarea propus;
Armare vertical:
In bulb: 1828 + 625
Pe inima: 212/200
P MEd MRd
Nivel Perete Comb. Loc
(kN) (kNm) (kNm)
1 GSSXENN Jos -18281 -123724 128500 1.04
1 GSSXENP Jos -17116 124050 125400 1.01
P8
1 GSSXEPN Jos -18362 -121956 128700 1.06
1 GSSXEPP Jos -17035 122282 125200 1.02
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 389
P MEd MRd
Nivel Perete Comb. Loc
(kN) (kNm) (kNm)
2 GSSXENN Jos -16755 -90013 124400
2 GSSXENP Jos -15624 90338 121200
P8
2 GSSXEPN Jos -16832 -88706 124700
2 GSSXEPP Jos -15547 89031 121000
2. Clasa M de ductilitate
Armare efectiva:
In bulb: 1232 + 2428
Pe inima: 216/200
Tabelul E 5.2.15 Armare longitudinal zona A, nivelul 1
P MEd MRd
Nivel Perete Comb. Loc
(kN) (kNm) (kNm)
1 GSSXENN Jos -18637 -168203 172900 1.028
1 GSSXENP Jos -17120 168554 169200 1.004
P8
1 GSSXEPN Jos -18741 -165702 173200 1.045
1 GSSXEPP Jos -17016 166054 169000 1.018
P MEd MRd
Nivel Perete Comb. Loc
(kN) (kNm) (kNm)
2 GSSXENN Jos -17046 -122828 169100
2 GSSXENP Jos -15573 123175 165200
P8
2 GSSXEPN Jos -17146 -120952 169300
2 GSSXEPP Jos -15473 121299 164900
Figura E 5.2.2. Armare longitudinal perete izolat longitudinal P8..P11, clasa de ductilitate H
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 395
Figura E 5.2.3. Armare longitudinal perete izolat longitudinal P8..P11, clasa de ductilitate M
396 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
9 3.6 1184
8 0.4 -1226
B48 754 2134 2035 719 899 818
8 3.6 1186
7 0.4 -1211
744 2108
7 3.6 1171
6 0.4 -1175
722 2043
6 3.6 1134
5 0.4 -1113
683 1932
5 3.6 1071
2035 719 899 818
4 0.4 -1284
788 2232
4 3.6 1238
3 0.4 -1132
692 1960
3 3.6 1083 418 +
1821 643 804
2 0.4 -942 416
574 1624
2 3.6 893
2.Clasa M de ductilitate
Tabelul E 5.2.24 Armare grind de cuplare etaj curent
9 3.6 1370
8 0.4 -1402
B48 864 2446 2513 888 1110 818
8 3.6 1363
7 0.4 -1375
847 2398
7 3.6 1335
6 0.4 -1323
815 2306
6 3.6 1283
5 0.4 -1242
764 2162
5 3.6 1201
2273 803 1004 818
4 0.4 -1428
878 2486
4 3.6 1382
3 0.4 -1249
766 2169
3 3.6 1203 418 +
2035 719 899
2 0.4 -1031 416
630 1783
2 3.6 984
Z#
>
M Rd , 0 0.85 ¦ VEdbl l
, i Li ¦ VEdb , i Li
r r
dq
@
M Ed
c ,0 ¦ VEdb
cl ,i Lli ¦ VEdb
cr ,i Lri
în care:
MRd,0 - momentul capabil la baza montantului considerat
V’Edb,i - fora tietoare produs în grinda „i” din stânga (V’lEdb,i) sau dreapta
r
(V’ Edb,i) montantului, sub încrcrile seismice de proiectare
VEdb,i - fora tietoare din grinda „i” din stânga (VlEdb,i) sau dreapta (VrEdb,i)
montantului, asociat atingerii momentului capabil, incluzând efectul
suprarezistenei;
Li - distana msurat din axul grinzii „i” pân în centrul de greutate al seciunii
montantului considerat.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 399
For
a axial de calcul în montant se ob
ine pornind de la for
a dat de încrcrile
gravita
ionale din gruparea special, adunând sau scazând, dup caz, o for
a axial
asociat plastificrii riglelor de cuplare, egal cu suma for
elor tietoare asociate
momentelor încovoietoare capabile. Se consider ca nu toate riglele se plastific i,
prin urmare, aceast sum se amplicific cu un coeficient subunitar egal cu 0.85.
Între cei doi montan
i se permite o redistribuire a momentului încovoietor, deoarece în
analiz ambii au fost prevzu
i cu aceeai rigiditate. În realitate, rigidit
ile celor doi
montan
i sunt foarte diferite, unul fiind întins iar cellalt comprimat. Dac în
modelarea pere
ilor s-ar fi
inut cont de acest aspect, acetia s-ar fi încrcat de la sine
cu momente încovoietoare cu valori diferite.
Redistribu
ia de momente între cei doi montan
i are ca efect o redistribu
ie echivalent
a for
ei tietoare care trebuie luat în calculul armturii transversale.
1. Clasa H de ductilitate
Armare vertical
In bulb: 1928 hcr= 8.00
Pe inima: 312/200 Red%= 28.82
2. Clasa M de ductilitate
Armare vertical:
In bulb: 2632 Red%
Pe inima: 316/200 27.42
0.85
Ng1 `Vedb,ir Nc1 MS1 M'Ed1 `V'edb,ir Mrd1
Etaj Perete Loc `Vedb,ir 1
(kN) (kN) (kN) (kNm) (kNm) (kN) (kNm)
(kN)
2 Sus 11490 12278 10436 1054 74369 53976 95790
2 Jos 11867 12278 10436 1431 96133 69771 96950
P4
1 Sus 12495 15141 12870 -375 83162 60357 91220
1 Jos 13250 15141 12870 380 129019 93640 12508 93640 1.012
0.85
Ng2 `Vedb,il Nc2 MS2 M'Ed2 `V'edb,il Mrd2
Etaj Perete Loc `Vedb,ir 2
(kN) (kN) (kN) (kNm) (kNm) (kN) (kNm)
(kN)
2 Sus 11540 12278 10436 21976 74901 95295 147700
2 Jos 11917 12278 10436 22353 96385 122746 148300
P3
1 Sus 12581 15141 12870 25450 83222 106026 153000
1 Jos 13336 15141 12870 26205 129094 164474 11383 154000 0.990
0.85 Armare
MS1 M*S1 MC1 Ng1 `Vedb,ir
Nc1 Mrd1
Etaj Perete Loc (kNm)
(kNm) (kNm) (kN) (kN) (kN) (kNm) Bulb Inim
15 Sus 2100 1524 1774 645 572 20000
73
15 Jos 2277 1652 1923 868 795 20800
14 Sus 7348 5333 6208 1415 739 20610
676
14 Jos 3816 2769 3224 1638 962 21420
13 Sus 8999 6531 7603 2185 905 21210 210/
1280 2014
13 Jos 2733 3181 1128 22010 200
3765 2408
12 Sus 9072 6584 7665 2955 1071 21810
1883
12 Jos 1969 1429 1664 3178 1294 22620
11 Sus 7390 5364 6244 3725 1238 22410
2487
11 Jos -1249 -906 1055 3948 1461 23210
10 Sus 5521 4007 4665 4499 1069 25040
3430
10 Jos -5898 -4281 4983 4799 1370 26090
9 Sus 903 655 763 5351 978 24700
P4 4373
9 Jos -11890 -8630 10046 5651 1278 25770 212/
2014
8 Sus -3721 4332 887 24370 200
-5127 6203
5316
8 Jos -19361 -14052 16357 6503 1187 25460
7 Sus -12730 -9239 10755 7055 796 24050
6259
7 Jos -28274 -20521 23888 7355 1096 25130
6 Sus -21890 -15888 18495 7907 705 44950
7202
6 Jos -38706 -28092 32702 8207 1005 45950 212/
2622
5 Sus -23738 27633 704 44950 200
-32707 8760
8055
5 Jos -50585 -36714 42738 9060 1004 45950
4 Sus -44138 -32034 37291 9618 710 66940
8908
4 Jos -64113 -46532 54167 9995 1087 68150 728+ 314/
3 Sus -42427 49389 881 67490 1925 200
-58458 10554
9672
3 Jos -79059 -57380 66796 10931 1259 68710
404 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Figura E 5.2.4. Armare longitudinal perete cuplat transversal P1, P2, P5, P6, clasa de
ductilitate H
406 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Figura E 5.2.5. Armare longitudinal perete cuplat transversal P1, P2, P5, P6, clasa de
ductilitate M
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 407
VEd = kV V’Ed
cu 1,5 kV q, unde:
kV = 1,2 pentru clasa de ductilitate DCH i
kV = 1,0 pentru clasa de ductilitate DCM.
For
a tietoare maxim:
VEd 0,15 bwo lw fcd, pentru DCH i
VEd 0,18 bwo lw fcd, în cazul DCM,
în care:
bw, lw - grosimea i lungimea (pe orizontal) a inimii peretelui i
fcd - valoarea de proiectare a rezistenei la compresiune a betonului.
(3) b) Verificarea armturilor transversale din inim
Pentru pere
ii la care Hw / lw, 1,dimensionarea armturilor se face astfel:
-în zona A se consider c for
a tietoare este preluat doar de armturile
orizontale din inima peretelui intersectate de o fisur înclinat la 45°:
VEd Ash fyd,h;
- în zona B se consider i aportul betonului din zona comprimat în preluarea
for
ei tietoare:
VRd,c = 0,5cpbwolw.
cp reprezint efortul unitar mediu de compresiune în perete, cp=NEd/Ac;
ne este numrul de bare orizontale din inima peretelui.
408
GSSXENN
6 -11936 -4352 -5424 -6528 3024 4414 3.325 -6528 7437 78.5 10 200 Ok
5 -13132 -4619 -5757 -6929 3024 4856 3.658 -6929 7879 78.5 10 200 Ok
4 -14386 -5029 -6268 -7544 3475 5644 3.644 -7544 9119 113.1 12 200 Ok
3 -15638 -5256 -6551 -7885 5401 6135 3.961 -7885 11537 113.1 12 100 Ok
2 -16887 -5500 -6855 -8251 8372 - 4.278 -8251 8372 153.9 14 100 Ok
1 -18473 -5891 -7342 -8837 11852 - 4.680 -8837 11852 153.9 14 100 Ok
GSSXENP
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
6 -11067 4351 5423 6527 3024 4092 3.083 6527 7116 78.5 10 200 Ok
5 -12190 4624 5763 6936 3024 4508 3.396 6936 7531 78.5 10 200 Ok
4 -13377 5043 6286 7565 3475 5248 3.389 7565 8723 113.1 12 200 Ok
3 -14571 5264 6561 7896 5401 5717 3.691 7896 11118 113.1 12 100 Ok
2 -15773 5503 6859 8255 8372 - 3.996 8255 8372 153.9 14 100 Ok
1 -17327 5898 7351 8847 11852 - 4.389 8847 11852 153.9 14 100 Ok
Tabelul E 5.2.35 Armare transversal perete izolat longitudinal, DCH
GSSXEPN
6 -11993 -4274 -5327 -6411 3024 4435 3.341 -6411 7458 78.5 10 200 Ok
5 -13195 -4539 -5657 -6808 3024 4879 3.676 -6808 7903 78.5 10 200 Ok
4 -14455 -4939 -6156 -7409 3475 5671 3.662 -7409 9146 113.1 12 200 Ok
3 -15712 -5166 -6438 -7749 5401 6164 3.980 -7749 11566 113.1 12 100 Ok
2 -16965 -5413 -6747 -8120 8372 - 4.298 -8120 8372 153.9 14 100 Ok
1 -18555 -5801 -7230 -8701 11852 - 4.701 -8701 11852 153.9 14 100 Ok
7 -9900 3914 4878 5871 3024 3661 2.758 5871 6684 78.5 10 200 Ok
GSSXEPP
6 -11010 4274 5327 6411 3024 4071 3.067 6411 7095 78.5 10 200 Ok
5 -12127 4544 5663 6815 3024 4484 3.378 6815 7508 78.5 10 200 Ok
4 -13308 4954 6174 7431 3475 5221 3.371 7431 8696 113.1 12 200 Ok
3 -14497 5174 6448 7760 5401 5688 3.673 7760 11089 113.1 12 100 Ok
2 -15695 5416 6750 8124 8372 - 3.976 8124 8372 153.9 14 100 Ok
1 -17245 5808 7239 8712 11852 - 4.369 8712 11852 153.9 14 100 Ok
409
410
6 14829 3824 4971 7457 9705 3837 5867 4.298 113.1 12 200 Ok
5 16424 4058 5270 7905 10869 4370 6498 4.761 153.9 14 200 Ok
4 18080 4477 5811 8716 13704 5908 7796 4.442 153.9 14 200 Ok
3 19654 4634 6006 9009 16711 8236 8475 4.829 153.9 14 150 Ok
2 20780 4955 6406.4 9610 9844 9844 - - 153.9 14 150 Ok
1 24403 5161 6646.8 9970 10446 10446 - - 153.9 14 150 Ok
2. Clasa de ductilitate M ne=2, 0.18bw0lwfcd=12744kN
Tabelul E 5.2.39 Armare transversal perete izolat longitudinal, DCM
NEd V’Ed kVV'Ed 1.5V'Ed VRd,s VRd,c VEd VRd Ash s
Niv. Per. Comb. cp Ved<VRd
(kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (mm2) (mm) (mm)
15 -1333 379.7 390 569 656 456 0.412 569 1112 50.3 8 200 Ok
14 -2503 -900 -925 -1350 1312 857 0.774 -1350 2169 50.3 8 200 Ok
13 -3676 -1603 -1648 -2404 1935 1258 1.137 -2404 3193 50.3 8 200 Ok
12 -4849 -2351 -2416 -3526 2304 1659 1.500 -3526 3963 78.5 10 200 Ok
11 -6023 -3002 -3086 -4503 2673 2061 1.863 -4503 4734 78.5 10 200 Ok
10 -7229 -3686 -3789 -5529 3475 2673 2.014 -5529 6148 113.1 12 200 Ok
9 -8436 -4268 -4387 -6402 3926 3119 2.350 -6402 7045 113.1 12 200 Ok
8 P8 -9644 -4827 1.028 -4962 -7241 4354 3566 2.686 -7241 7920 113.1 12 200 Ok
7 -10852 -5336 -5485 -8004 4887 4013 3.023 -8004 8900 153.9 14 200 Ok
GSSXENN
6 -12060 -5823 -5986 -8735 5420 4459 3.359 -8735 9879 153.9 14 200 Ok
5 -13266 -6175 -6347 -9262 5926 4906 3.695 -9262 10832 153.9 14 200 Ok
4 -14530 -6721 -6909 -10082 5926 5974 3.375 -10082 11900 153.9 14 200 Ok
3 -15790 -7032 -7228 -10548 7935 6492 3.668 -10548 14427 153.9 14 100 Ok
2 -17046 -7372 -7578 -11058 11174 - 3.960 -11058 11174 201.1 16 100 Ok
1 -18637 -7857 -8076 -11786 15481 - 4.329 -11786 15481 201.1 16 100 Ok
GSSXENP
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
6 -10911 5816 5978 8724 5420 4035 3.039 8724 9455 153.9 14 200 Ok
5 -12021 6174 6346 9261 5926 4445 3.348 9261 10371 153.9 14 200 Ok
4 -13195 6729 6917 10093 5926 5425 3.065 10093 11352 153.9 14 200 Ok
3 -14380 7034 7231 10551 7935 5912 3.340 10551 13847 153.9 14 100 Ok
2 -15573 7371 7577 11057 11174 - 3.617 11057 11174 201.1 16 100 Ok
1 -17120 7863 8083 11795 15481 - 3.977 11795 15481 201.1 16 100 Ok
411
412
GSSXEPN
6 -12133 -5720 -5879 -8579 5420 4487 3.380 -8579 9906 153.9 14 200 Ok
5 -13347 -6068 -6238 -9103 5926 4936 3.718 -9103 10862 153.9 14 200 Ok
4 -14618 -6605 -6789 -9907 5926 6010 3.396 -9907 11936 153.9 14 200 Ok
3 -15885 -6914 -7107 -10371 7935 6531 3.690 -10371 14466 153.9 14 100 Ok
2 -17146 -7259 -7462 -10889 11174 - 3.983 -10889 11174 201.1 16 100 Ok
1 -18741 -7745 -7961 -11618 15481 - 4.353 -11618 15481 201.1 16 100 Ok
GSSXEPP
6 -10838 5712 5872 8568 5420 4008 3.019 8568 9427 153.9 14 200 Ok
5 -11939 6067 6237 9101 5926 4415 3.326 9101 10341 153.9 14 200 Ok
4 -13107 6612 6797 9918 5926 5389 3.045 9918 11315 153.9 14 200 Ok
3 -14285 6917 7110 10375 7935 5873 3.318 10375 13808 153.9 14 100 Ok
2 -15473 7258 7461 10887 11174 - 3.594 10887 11174 201.1 16 100 Ok
1 -17016 7751 7968 11627 15481 - 3.953 11627 15481 201.1 16 100 Ok
Tabelul E 5.2.43 Armare transversal perete transversal cuplat-monatnt întins, DCM
27.4
NEd2 V'Ed2 V*Ed2 VEd2 VRd VRd,s VRd,c cp Aso s
Red % Niv. Per.
(kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (MPa) (mm2) (mm) (mm)
k Q= 1 15 795 -48 -35 -35 930 656 274 0.281 50.3 8 200
= 1.012 14 962 1188 862 1293 2381 2050 331 0.340 78.5 10 200
P..E3 ne= 3 13 1128 1754 1273 1910 2832 2443 389 0.399 78.5 10 200
E4..14 ne= 2 12 1294 2377 1725 2588 3111 2665 446 0.457 78.5 10 200
0.18blwfcd= 15444 kN 11 1461 2888 2096 3144 3619 3116 503 0.516 113.1 12 200
10 1370 3819 2772 4158 4668 4100 568 0.364 153.9 14 200
9 1278 4276 3103 4655 5434 4903 530 0.340 153.9 14 200
8 P4 1187 4755 3451 5176 5716 5223 492 0.316 153.9 14 200
7 1096 5190 3767 5651 5678 5223 455 0.291 153.9 14 200
6 1005 5613 4074 6111 6310 5893 417 0.267 153.9 14 150
5 1004 5966 4330 6495 6979 6562 417 0.267 153.9 14 150
4 1087 6666 4838 7257 8801 8303 497 0.232 153.9 14 150
3 1259 6874 4989 7483 12227 11652 576 0.268 153.9 14 100
2 1431 7259 5269 7903 14464 14464 - - 153.9 14 100
1 380 7651 5553 8329 15669 15669 - - 153.9 14 100
27.4
NEd2 V'Ed2 V*Ed2 VEd2 VRd VRd,s VRd,c Aso s
Red % St. Pier cp 2
(kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (mm ) (mm) (mm)
k Q= 1 15 920 -315 -328 -325 973 656 317 0.325 50.3 8 200
= 0.990 14 2294 984 1310 1965 2840 2050 790 0.811 78.5 10 200
P..E3 ne= 3 13 3669 1563 2044 3066 3707 2443 1264 1.296 78.5 10 200
E4..14 ne= 2 12 5043 2198 2850 4275 4402 2665 1737 1.782 78.5 10 200
0.18blwfcd= 15444 kN 11 6418 2725 3517 5275 5327 3116 2211 2.268 113.1 12 200
10 8222 3609 4656 6985 7511 4100 3411 2.187 153.9 14 200
9 10025 4081 5254 7880 9063 4903 4159 2.666 153.9 14 200
8 P3 11828 4567 5871 8806 10130 5223 4907 3.146 153.9 14 200
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
7 13630 5008 6431 9647 10878 5223 5655 3.625 153.9 14 200
6 15432 5437 6977 10465 12295 5893 6403 4.104 153.9 14 150
5 17143 5805 7441 11162 13675 6562 7113 4.559 153.9 14 150
4 18941 6492 8320 12479 18509 8303 8663 4.039 153.9 14 150
3 20648 6728 8613 12919 21223 11652 9444 4.403 153.9 14 100
2 22353 7166 9156 13735 14464 14464 - - 153.9 14 100
1 26205 7653 9751 14627 15669 15669 - - 153.9 14 100
413
414 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
1. Clasa de ductilitate H
2. Clasa de ductilitate M
Jos
2 GSSXEPN P8 -17146 -10889 14077 24430 38507 14462
1 GSSXEPN -18741 -11618 15133
2 GSSXEPP -15473 10887 13760
1 GSSXEPP -17016 11627 14408
Lv - lungimea bra
ului de for
tietoare. În calcul aceasta se consider egal cu
înl
imea punctului de inflexiune, sau a punctului în care valoarea momentului
încovoietor este zero.
Zw
6 730 2 350 50.4 2 730 28.3 435 0.121 ! 0.12
730 2 100 20
Pentru stabilirea caracteristicilor betonului confinat se folosete modelul de confinare
din SR EN 1992-1-1.
4 50.3 1 28.3
U sw, y 0.00287 ;
800 100
2 50.3 1 28.3
U sw, x 0.00161 ;
800 100
U sw, x U sw, y
U sw 0.00224 ;
2
b0=h0=73 cm ;
§ ¦ bi ·§
2
s ·§ s ·
D ¨¨1 ¸¸¨¨1 ¸¸¨¨1 ¸¸ 0.73.
© 6b0 h0 ¹© 2b0 ¹© 2h0 ¹
Rezult:
418 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
2 = 0.73·0.00224·575;
2 = 0.94 MPa < 0.05fcm=1.90 MPa.
Se calculeaz:
a. rezisten
a betonului confinat:
§ V ·
¸¸ 30§¨1 5
0.94 ·
f ck ,c f ck ¨¨1 5 2 ¸;
© f ck ¹ © 30 ¹
f ck ,c 34.7 MPa.
b. deforma
ia specific caracteristic a betonului confinat:
2
§f ·
2
§ 34.7 ·
H c ,c H c ¨¨ ck ,c ¸¸ 0.002¨ ¸ ;
© f ck ¹ © 30 ¹
H c ,c 0.00268 .
c. deforma
ia specific ultim a betonului confinat:
V2 0.94
H cu ,c H cu 0.2 0.0035 0.2 ;
f ck 30
H cu ,c 0.0098 .
1 ª § 0.5L pl ·º
Tu «T y (Iu I y ) L pl ¨¨1 ¸¸»
Oel ¬ © Lv ¹¼
T y reprezint rotirea de coard la atingerea momentului de curgere la baza peretelui.
Un procedeu pentru aproximarea acestei valori este prezentat în continuare.
Se aproximeaz digrama de moment încovoietor, la curgere, pân la punctul de
inflexiune cu una liniar. Astfel, consola are un moment încovoietor egal cu My la
baz, ce variaz liniar pana la 0, în dreptul punctului de inflexiune.
Conform calculului sec
ional, My= 116700 kNm.
Se calculeaz for
a concentrat care, aplicat la vârful consolei, produce momentul
încovoietor My:
P=My/Lv=116700/34
P= 3432 kN.
Deplasarea la vârful consolei produs de aceast for
se calculeaz:
Pl 3
dy ,unde:
EI
E= modulul de elasticitate al betonului considerat în calcul, E=26.4@106 kNm;
I = momentul de iner
ie al sec
iunii peretelui, I=24.67m4.
Efectuând calculul, rezult o deplasare la vârful consolei de 0.069 m. Se poate calcula,
prin împr
ire la înl
imea consolei, rotirea de coard la curgere:
dy
Ty 0.002 rad..
Lv
Factorul de siguran
ia valoarea 2 când se utilizeaz modelul de confinare din SR
EN 1992-1.
Lp reprezint lungimea teoretic a articula
iei plastice i se calculeaz cu formula:
d bl f y
Lp 0.1Lv 0.17 h 0.24 ;
fc
UY dr e uls
Nivel Comb.
(m) (m) (rad) (rad)
15 -0.0546 0.0037 0.0012 0.012
14 -0.0509 0.0039 0.0013 0.013
13 -0.047 0.0039 0.0013 0.013
12 -0.0431 0.0041 0.0014 0.013
11 -0.039 0.0042 0.0014 0.014
10 -0.0348 0.0042 0.0014 0.014
9 -0.0306 0.0042 0.0014 0.014
GSSYENN
Cadre ax 1 si 5 Cadre ax A, B, C, D
Conform Tabelului 4.1 din P 100-1, pentru structuri regulate în plan i pe vertical, se
admite adoptarea separat a unor modele plane ale structurii. Structura are o înlime
mai mic de 30 m i perioada proprie fundamental T1 < 1.5 sec (vezi paragraful E
6.3.5.3). În consecin calculul structural poate fi efectuat folosind metoda forelor
laterale.
Cu toate acestea, analiza structurii s-a efectuat pe un model spaial folosind un calcul
modal cu spectre de rspuns, metoda implicit de calcul în P 100-1. Aceast abordare
este convenabil dac analiza structural se efectueaz folosind programe moderne de
calcul, conducând în acelai timp la o proiectare mai economic.
E 6.1.3. Încrcri
2.5
Sd, m/s2
2
1.5
0.5
0 1 2 3 4
T, s
Figura E 6.1.4 Spectrul de proiectare pentru componentele orizontale ale acĠiunii seismice.
Spectrul normalizat de rspuns elastic pentru acceleraii E(T) este definit de relaiile
(3.3)-(3.6) din P 100-1 în funcie de factorul de amplificare dinamic 0 = 2,5 i de
perioadele de control TB, TC i TD (determinate din Figura 3.2 din P 100-1 pentru
amplasamentul construciei i Tabelul 3.1 din P 100-1):
TB = 0,32s TC = 1,6s TD = 2,0s
Se adopt conceptul de comportare disipativ, clasa de ductilitate înalt a structurii
DCH, vezi seciunea 6.1.2 din P 100-1. Rezult factorul de comportare q = 6,5 pentru
cadre necontravântuite din oel, regulate pe vertical i clasa de ductilitate a structurii
DCH, conform P 100-1, Tabelul E 6.3.
Spectrul de proiectare pentru componentele orizontale ale micrii seismice se
determin conform relaiilor (3.17)-(3.18) din P 100-1 i este prezentat în
Figura E 6.1.4.
¦G k, j + ¦ ! 2,i Qk,i
Masele i momentele de inerie ale maselor au fost calculate automat de ctre
programul de calcul i sunt prezentate în Tabelul E 6.1.1.
Mod
T
*
M n,x *
M n,y ¦M *
n,x ¦M *
n,y
s % % % %
1 0,734 81,0 0,0 81,0 0,0
2 0,688 0,0 79,2 81,0 79,2
3 0,510 0,0 0,0 81,0 79,2
4 0,241 12,3 0,0 93,3 79,2
5 0,224 0,0 13,4 93,3 92,6
6 0,169 0,0 0,0 93,3 92,6
428 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Se observ c nu este îndeplinit condiia HEd t 0,15VEd pe nici una dintre cele dou
direcii orizontale, ceea ce implic necesitatea modelrii imperfeciunilor globale
pentru analiza structurii. Conform paragrafului 5.3.2 din SR EN 1993-1-1
imperfeciunile globale pot fi modelate printr-un sistem de fore laterale echivalente Hi.
I0 = 1/ 200
2 2
Dh dar d h d 1,0 Dh = 0,667
H 3
§ 1·
m = 0,5 ¨1+ ¸ = 0,791
© m¹
I = I0 h m = 0,002635
Forele laterale echivalente Hi de la nivelul i, calculate în funcie de încrcrile
gravitaionale totale Pi de la acelai nivel i imperfeciunea global iniial I rezult:
nivel Pi Hi
kN kN
4 4541 11,97
3 4613 12,16
2 4619 12,17
1 4633 12,21
Conform paragrafului 5.3.2 din SR EN 1993-1-1, în cazul modelelor spaiale,
imperfeciunile globale trebuie modelate pe fiecare direcie orizontal, dar în ipoteze
independente de încrcare.
Astfel, pentru verificrile aferente ULS, rezult urmtoarele combinaii de încrcri:
Clasa seciunii
Seciunea este de clas 1 conform Tabelului 5.3 din SR EN 1993-1-1. Seciunea
satisface cerina clasei de seciune (clasa 1) pentru elemente disipative supuse la
încovoiere în structuri de clas de ductilitate DCH.
Figura E 6.1.10 Contrafie pentru asigurarea legturilor laterale la talpa inferioar a grinzii
cadrului necontravântuit.
S-au dispus contrafie la ambele capete ale grinzii, la o distan de 2Lp = 760,0 mm de
la faa stâlpului (vezi Figura E 6.1.9).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 433
V pl,Rd =
Av f y / 3
= 1 431 kN
M0
În zonele plastice poteniale se verific relaiile (6.2)-(6.4) din P 100-1:
M Ed
= 0,4349 d 1,0 o verific.
M pl,Rd,b
N Ed
= 0 d 0,15 o verific.
N pl,Rd
Verificare contrafi
Reazemele laterale (contrafiele) adiacente zonelor potenial plastice s-au proiectat
pentru a prelua o for lateral egal cu
0,06ov f y t fbbb = 113,8 kN
Contrafia s-a dispus între talpa inferioar a grinzii principale i talpa superioar a
grinzii secundare perpendiculare, prins de stâlp.
Au rezultat dou corniere L75x50x8 din oel S235, prinse de un guseu cu grosimea de
15 mm din oel S355.
434 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Clasa seciunii
Clasa seciunii este 1 (conform Tabelului 5.3 din SR EN 1993-1-1) seciunea
satisface cerina clasei de seciune (clasa 1) pentru elemente disipative (baza stâlpului)
supuse la încovoiere în structuri de clas de ductilitate DCH.
inând cont de faptul c pe de o parte, efectele de ordinul doi au fost luate explicit în
calcul, iar pe de alt parte stâlpul poate forma o articulaie plastic la captul inferior,
s-a considerat o lungime de flambaj egal cu lungimea interax kL: = 3,5m , atât pentru
flambajul prin încovoiere (dup ambele axe), cât i prin încovoiere-rsucire (vezi
paragraful 5.2.2(7)b din SR EN 1993-1-1).
Pentru stâlpul în cauz, cea mai defavorabil relaie este (6.61), dup cum urmeaz:
0,086 + 0,280 + 0,051 = 0,417d o verific.
Vy,Ed
= 0,009 d o verific.
Vy,pl,Rd
Poziia articulaiei plastice s-a estimat conform relaiei (vezi ANSI/AISC 358-10,
pentru îmbinri cu uruburi cu plac de capt):
L p = min hb / 2 3bb = 0,3810 m
Lungimea grinzii între feele stâlpilor: Lb = 6,380 m
Fora tietoare din încrcrile gravitaionale în combinaia seismic:
VEd,G = 79,65 kN
Fora tietoare în grind, aferent formrii articulaiilor plastice la capetele grinzii:
2M pl,Rd,b
VEd,M = = 472,8 kN
Lb 2L p
Fora tietoare total în articulaia plastic:
VEdcor = VEd,G +VEd,M = 552,5 kN
Momentul încovoietor de la faa stâlpului aferent formrii articulaiei plastice la
distana Lp:
§ 235 N / mm 2 ·
= ¨ ¸¸ = 0,8136
¨ fy
© ¹
d / twp = 23,14 d 69 = 56,14 overific.
Rezistena plastic la încovoiere a unei tlpi de stâlp este:
f y bc tcf2
M pl, fc,Rd = = 39,37 kNm
4M0
Rigidizrile de continuitate din panoul de inim a stâlpului au grosimea de:
438 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
tst = 22mm
i limea total (de pe ambele pri ale inimii) de:
bst = 2 u 142 mm = 284,0 mm
Rezistena plastic la încovoiere a unei rigidizri de continuitate este:
f y bst tst2
M pl,st,Rd = = 11,09 kNm
4M0
Distana dintre axele rigidizrilor de continuitate este:
d s = 740 mm
Rezistena la forfecare a panoului de inim a stâlpului este:
0,9f y Avc § 4M pl, fc,Rd 2M pl, fc,Rd + 2M pl,st,Rd ·
Vwp,Rd = + min ¨ ¸ = 2 647 kN
3M0 © ds ds ¹
Panoul de inim a stâlpului se verific conform relaiei (6.8) din P 100-1:
Vwp,Ed
= 1,570 d o NU verific. Sunt necesare plci de dublare.
Vwp,Rd
Se dispune o plac de dublare cu grosimea ts = 22 mm i limea de
bs = d = 486,0 mm .
Zvelteea stâlpului
În planul cadrului din ax 1 grinzile pot forma articulaii plastice (vezi paragraful
6.6.3(10) din P 100-1):
kL E
y = = 13,70 d 0,7$ = 53,49 o verific.
iy fy
În afara planului cadrului din ax 1 grinzile nu pot forma articulaii plastice (vezi
paragraful 6.6.3(11) din P 100-1):
kL E
z = = 48,48 d 1,3$ = 99,33 o verific.
iz fy
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 439
N Ed = 731,0 kN
Vz,Ed = 1293,2 kN Vy,Ed = 9,8 kN
Momentele de la captul inferior s-au notat cu indice 1, iar cele de la captul superior
cu indice 2.
Seciune: HEM600
Oel: S355 ( f y = 355 N / mm 2 )
inând cont de faptul c efectele de ordinul doi i imperfeciunile globale au fost luate
explicit în calcul, s-a considerat o lungime de flambaj egal cu lungimea interax
kL: = 3,5m , atât pentru flambajul prin încovoiere (dup ambele axe), cât i prin
încovoiere-rsucire (vezi paragraful 5.2.2(7)b din SR EN 1993-1-1).
Pentru stâlpul în cauz, cea mai defavorabil relaie este (6.61), dup cum urmeaz:
0,062 + 0,831 + 0,040 = 0,934d o verific.
440 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Vy,Ed
= 0,002 d o verific
Vy,pl,Rd
Poziia articulaiei plastice s-a estimat conform relaiei (vezi ANSI/AISC 358-10,
pentru îmbinri cu uruburi cu plac de capt):
L p = min hb / 2 3bb = 0,3810 m
Lungimea grinzii între feele stâlpilor: Lb = 6,380 m
Fora tietoare din încrcrile gravitaionale în combinaia seismic:
VEd,G = 79,65 kN
Fora tietoare în grind, aferent formrii articulaiilor plastice la capetele grinzii:
2M pl,Rd,b
VEd,M = = 472,8 kN
Lb 2Lp
Fora tietoare total în articulaia plastic:
VEdcor = VEd,G +VEd,M = 552,5 kN
Momentul încovoietor de la faa stâlpului aferent formrii articulaiei plastice la
distana Lp:
§ 235 N / mm 2 ·
= ¨ ¸¸ = 0,8136
¨ fy
© ¹
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 441
Zvelteea stâlpului
În planul cadrului din ax 1 grinzile pot forma articulaii plastice (vezi paragraful
6.6.3(10) din P 100-1):
kL E
y = = 13,70 d 0,7$ = 53,49 o verific.
iy fy
În afara planului cadrului din ax 1 grinzile nu pot forma articulaii plastice (vezi
paragraful 6.6.3(11) din P 100-1):
442 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
kL E
z = = 48,48 d 1,3$ = 99,33 o verific.
iz fy
Poziia articulaiei plastice s-a estimat conform relaiei (vezi ANSI/AISC 358-10,
pentru îmbinri cu uruburi cu plac de capt):
L p = min hb / 2 3bb = 0,3810 m
Lungimea grinzii între feele stâlpilor: Lb = 6,380 m
Momentul capabil al grinzii în articulaiile plastice inând cont de suprarezisten:
M *pl,Rd,b = 1,1ov M pl,Rd,b = 2 046 kNm
Fora tietoare din încrcrile gravitaionale în combinaia seismic:
VEd,G = 79,65 kN
Fora tietoare aferent formrii articulaiilor plastice la capetele grinzii:
2M *pl,Rd,b
VEd,M = = 728,3 kN
Lb 2L p
Fora tietoare total în articulaia plastic:
VEd* = VEd,G +VEd,M = 807,9 kN
Momentul încovoietor i fora tietoare de la faa stâlpului aferente formrii
articulaiei plastice la distana Lp:
M Ed,i = M *pl,Rd,b + L p u VEd* = 2 354 kNm
Calculul îmbinrii
Îmbinarea s-a verificat conform SR EN 1993-1-8 folosind metoda componentelor, cu
urmtoarele modificri:
- nu a fost luat în calcul componenta "panoul de inim al stâlpului" aceasta
fiind verificat separat conform prevederilor P 100-1 i SR EN 1993-1-8, fr a
fi necesar suprarezistena fa de grinzi;
- nu au fost luate în calcul componentele aferente grinzii – "inima grinzii la
întindere" i "talpa i inima grinzii la compresiune" – deoarece aceste
componente corespund formrii articulaiei plastice în grind.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 443
16M36gr.10.9
B
60
115
135
10
120
120
10
762
120
995
120
120
10
140
118
60
B 60 180 60
300
d rSLS / h
Nivel
Direcia X Direcia Y
4 0,0047 0,0046
3 0,0058 0,0051
2 0,0063 0,0053
1 0,0042 0,0034
Cadre ax 1 si 5 Cadre ax A si D
E 6.2.3. Încrcri
Gk2 = 5,5 kN / m 2
Încrcarea permanent pe pereii exteriori:
Gk3 = 1,0 kN / m 2
Greutatea proprie a structurii metalice a fost inclus în calcul automat prin programul
de calcul.
Încrcarea util pe planeele curente (categoria de utilizare B), inclusiv încrcarea
echivalent din perei despritori mobili, conform SR EN 1991-1-1 i SR EN 1991-1-
1/NA:
Qk1 = 2,5 kN / m 2 + 0,8 kN / m 2 = 3,3 kN / m 2
Încrcarea util pe acoperi (teras circulabil, categoria de utilizare I), conform
SR EN 1991-1-1 i SR EN 1991-1-1/NA:
Qk2 = 2,5 kN / m 2
2.5
Sd, m/s2
1.5
0.5
0 1 2 3 4
T, s
Figura E 6.2.4 Spectrul de proiectare pentru componentele orizontale ale acĠiunii seismice.
Spectrul normalizat de rspuns elastic pentru acceleraii E(T) este definit de relaiile
(3.3)-(3.6) din P 100-1 în funcie de factorul de amplificare dinamic 0 : = 2,5 i de
perioadele de control TB, TC i TD (determinate din Figura 3.2 din P 100-1 pentru
amplasamentul construciei i Tabelul 3.1 din P 100-1):
TB = 0,32 s TC = 1,6 s TD = 2,0 s
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 449
Figura E 6.2.6 SecĠiuni ale elementelor structurale pentru cadrele din axele 1 i 5.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 451
¦G k, j + ¦ ! 2,i Qk,i
Masele i momentele de inerie ale maselor au fost calculate automat de ctre
programul de calcul i sunt prezentate în Tabelul E 6.2.1.
Mod
T
*
M n,x *
M n,y ¦M *
n,x ¦M *
n,y
s % % % %
1 0,545 80,8 0,0 80,8 0,0
2 0,544 0,0 80,7 80,8 80,7
3 0,353 0,0 0,0 80,8 80,7
4 0,200 13,5 0,0 94,3 80,7
5 0,200 0,0 13,6 94,3 94,3
6 0,131 0,0 0,0 94,3 94,3
Tabelul E 6.2.3. Se observ c relaia HEd t 0,15VEd este verificat în toate cazurile,
astfel încât imperfeciunile globale nu sunt luate în calcul.
ov = 1,25
Clasa seciunii
Seciunea este de clas 1 conform Tabelului 5.3 din SR EN 1993-1-1. Seciunea
satisface cerina clasei de seciune (clasa 1) pentru elemente disipative supuse la
compresiune în structuri de clas de ductilitate DCH (vezi 6.7.3(7) i Tabelul E 6.4 din
P 100-1).
N Ed,c
= 0,9308 d 1,0 o verific.
N b,Rd
tg
2
m
,8
3
=
Lcr
tg
2
Zvelteea contravântuirii
Conform paragrafului 6.7.3(3) din P 100-1, la cadrele contravântuite în V, zvelteea
diagonalei trebuie s verifice condiia:
0, 714 d o verific.
Conform paragrafului 6.7.4(2) din P 100-1, valorile maxime i minime ale :iM trebuie
s difere cu mai puin de 25%. Pe direcia X aceast diferen este de 21% d 25%, iar
pe direcia Y este de 22% d 25%.
N Ed = 5184,6 kN
Vz,Ed = 402,9 kN Vy,Ed = 120,4 kN
Momentele de la captul inferior s-au notat cu indice 1, iar cele de la captul superior
cu indice 2.
Seciune: HD400u421 ( i y = 172,4 mm )
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 457
inând cont de faptul c efectele de ordinul doi sunt neglijabile, iar stâlpul este
încastrat la baz, s-a considerat o lungime de flambaj egal cu kL = 0,7 u 3,5 m , atât
pentru flambajul prin încovoiere (dup ambele axe), cât i prin încovoiere-rsucire
(vezi paragraful 5.2.2(7)b din SR EN 1993-1-1).
Pentru stâlpul în cauz, cea mai defavorabil relaie este (6.62), dup cum urmeaz:
0,299 + 0,370 + 0,256 = 0,925d o verific.
Vy,Ed
= 0,015 d o verific.
Vy,pl,Rd
inând cont de faptul c raportul dintre fora tietoare de calcul i rezistena de calcul
la forfecare a seciunii este mai mic de 0,5, nu este necesar considerarea interaciunii
dintre încovoiere i forfecare.
Zvelteea stâlpului
Zvelteea stâlpilor trebuie s verifice urmtoarea condiie (vezi paragraful 6.7.4(6) din
P 100-1) în planul contravântuit:
kL E
y = = 14,21 d 1,3$ = 99,33 o verific.
iy fy
458 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
N Ed = 901,9 kN
Vz,Ed = 563,9 kN
Momentul de la captul grinzii s-a notat cu indice 1, iar cel de la mijloc cu indice 2.
Seciune: HEA550
Oel: S355 ( f y = 355 N / mm 2 )
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 459
Gk + \2Qk
Npl,Rd,4 0,3Npl,Rd,4
Npl,Rd,3 0,3Npl,Rd,3
Npl,Rd,2 0,3Npl,Rd,2
Npl,Rd,1 0,3Npl,Rd,1
Figura E 6.2.10 Schema static folosit pentru calculul eforturilor în grinzile cadrelor
necontravântuite.
planseu
grindaprincipala
grindasecundara
contrafisa
contravantuire
d rSLS / h
Nivel
Direcia X Direcia Y
4 0,0027 0,0027
3 0,0033 0,0032
2 0,0030 0,0030
1 0,0024 0,0023
d rULS / h
Nivel
Direcia X Direcia Y
4 0,0084 0,0083
3 0,0102 0,0100
2 0,0095 0,0093
1 0,0076 0,0073
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 463
Cadreax1si5 CadreaxAsiD
E 6.3.3. Încrcri
2.5
Sd, m/s2
1.5
0.5
0 1 2 3 4
T, s
Figura E 6.3.4 Spectrul de proiectare pentru componentele orizontale ale acĠiunii seismice.
Spectrul normalizat de rspuns elastic pentru acceleraii E(T) este definit de relaiile
(3.3)-(3.6) din P 100-1 în funcie de factorul de amplificare dinamic 0 = 2,5 i de
perioadele de control TB, TC i TD (determinate din Figura 3.2 din P 100-1 pentru
amplasamentul construciei i Tabelul 3.1 din P 100-1):
TB = 0,32 s TC = 1,6 s TD = 2,0 s
Se adopt conceptul de comportare disipativ, clasa de ductilitate înalt a structurii
DCH, vezi seciunea 6.1.2 din P 100-1. Rezult factorul de comportare q = 6 pentru
466 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
HE300B
HE300B
HE260B
HE
0B
1,0
28
28
HE
0B
IPE400 HE300A IPE400
HE260B
HE300B
HE300B
HE260B
HE
0B
1,2
28
28
HE
0B
HE340B
HE340B
HE260B
HE
0B
1,2
34
34
HE
0B
HE340B
HE340B
HE260B
HE
0B
1,2
34
34
HE
0B
Figura E 6.3.6 SecĠiuni ale elementelor structurale pentru cadrele din axele 1 i 5.
HE300B
HE300B
HE260B
HE260B
HE
0B
1,0
28
28
HE
0B
HE300B
HE300B
HE260B
HE260B
0B
HE
1,2
28
28
HE
0B
HE340B
HE340B
HE260B
HE260B
HE
0B
1,2
34
34
HE
0B
HE340B
HE340B
HE260B
HE260B
HE
0B
1,2
34
34
HE
0B
a
e
excentricitateinterax excentricitate
contravantuiri contravantuiriin
modeluldecalcul
e
lungimebaradisipativa
(a) (b)
Figura E 6.3.8 Modelarea lungimii barei disipative.
Comportarea unei bare disipative depinde major de lungimea acesteia. În mod ideal,
lungimea barei disipative (e) msurat între capetele contravântuirii ar trebui s fie
egal cu excentricitatea format de intersecia dintre axele contravântuirilor i axa
grinzii (ea). În realitate, datorit dimensiunii seciunilor grinzii i ale contravântuirilor,
lungimea barei disipative e, poate fi diferit de excentricitatea interax a
contravântuirilor (ea), vezi Figura E 6.3.8a. Un model de calcul cu elemente finite de
tip bar în care elementele structurale sunt dispuse în ax ar subestima momentele
încovoietoare din segmentele de grind din afara barei disipative i din contravântuire
(atunci când ea > e) sau pe cele din bara disipativ (atunci când ea < e). O posibil
soluie (folosit în acest caz) este adoptarea unui model de calcul în care înclinarea
contravântuirilor s fie ajustat astfel ca excentricitatea teoretic în axa grinzii format
de axele contravântuirilor s fie egal cu lungimea fizic a barei disipative (e), vezi
Figura E 6.3.8b.
¦G k, j + ¦ ! 2,i Qk,i
Masele i momentele de inerie ale maselor au fost calculate automat de ctre
programul de calcul i sunt prezentate în Tabelul E 6.3.1.
Mod
T
*
M n,x *
M n,y ¦M *
n,x ¦M *
n,y
s % % % %
1 0,663 79,4 0,0 79,4 0,0
2 0,662 0,0 79,3 79,4 79,3
3 0,427 0,0 0,0 79,4 79,3
4 0,239 15,3 0,0 94,8 79,3
5 0,238 0,0 15,4 94,8 94,7
6 0,156 0,0 0,0 94,8 94,7
Se observ c nu este îndeplinit condiia HEd t 0,15VEd pe nici una dintre cele dou
direcii orizontale, ceea ce implic necesitatea modelrii imperfeciunilor globale
pentru analiza structurii. Conform paragrafului 5.3.2 din SR EN 1993-1-1
imperfeciunile globale pot fi modelate printr-un sistem de fore laterale echivalente Hi.
I0 = 1/ 200
2 2
h = dar d h d 1,0 Dh = 0,667
H 3
§ 1·
m = 0,5 ¨1+ ¸ = 0,791
© m¹
I = I0 h m = 0.002635
Forele laterale echivalente Hi de la nivelul i, calculate în funcie de încrcrile
gravitaionale totale Pi de la acelai nivel i imperfeciunea global iniial I rezult:
nivel Pi Hi
kN kN
4 4418 11,64
3 4438 11,69
2 4458 11,75
1 4472 11,78
1
= = 1,168
1
Pentru simplitate, factorul D a fost inclus în combinaiile de încrcri pentru
verificarea la ULS:
V pl,link =
f y
/ 3 tw h t f
= 554,9 kN
M0
Clasa seciunii
Seciunea este de clas 1 conform Tabelului 5.3 din SR EN 1993-1-1. Seciunea
satisface cerina clasei de seciune (clasa 1) pentru bare disipative impus de
paragraful 6.8.2(14) din P 100-1.
10 10
1200
Legturi laterale
Conform paragrafului 6.8.2(13) din P 100-1, la capetele barei disipative, atât la talpa
superioar cât i la talpa inferioar, trebuie prevzute legturi laterale, având o
rezisten la compresiune mai mare sau egal cu 0,06 fy b tf.
La talpa superioar aceste legturi laterale sunt asigurate de planeul de beton armat i
conectorii dispui pe segmentul de grind din afara barei disipative. Conectorii nu se
dispun pe lungimea barei disipative pentru reducerea efectului conlucrrii dintre oel i
beton asupra rezistenei i ductilitii barei disipative.
La talpa inferioar legturile laterale sunt asigurate de contrafie (vezi Figura E 6.3.11).
Figura E 6.3.11 Contrafie pentru asigurarea legturilor laterale la captul barei disipative.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 475
N Ed = 2939,9 kN
Vz,Ed = 38,74 kN Vy,Ed = 14,68 kN
Momentele de la captul inferior s-au notat cu indice 1, iar cele de la captul superior
cu indice 2.
Seciune: HEB340 ( i y = 146,5 mm )
inând cont de faptul c efectele de ordinul doi au fost luate în calcul, iar stâlpul este
încastrat la baz, s-a considerat o lungime de flambaj egal cu kL = 0,7 u 3,5m , atât
pentru flambajul prin încovoiere (dup ambele axe), cât i prin încovoiere-rsucire
(vezi paragraful 5.2.2(7)b din SR EN 1993-1-1).
Pentru stâlpul în cauz, cea mai defavorabil relaie este (6.62), dup cum urmeaz:
0,533 + 0,198 + 0,140 = 0,870d o verific.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 477
Vy,Ed
= 0,006 d o verific.
Vy,pl,Rd
inând cont de faptul c raportul dintre fora tietoare de calcul i rezistena de calcul
la forfecare a seciunii este mai mic de 0,5, nu este necesar considerarea interaciunii
dintre încovoiere i forfecare.
Zvelteea stâlpului
Zvelteea stâlpilor trebuie s verifice urmtoarea condiie (vezi paragraful 6.8.3(3) din
P 100-1) în planul contravântuit:
kL E
y = = 16,72 d 1,3$ = 99,33 o verific.
iy fy
N Ed = 199,7 kN
Vz,Ed = 181,5 kN
Momentul de la captul din stâng al segmentului de grind s-a notat cu indice 1, iar
cel de la captul din dreapta cu indice 2.
Seciune: HEA340
Oel: S355 ( f y = 355 N / mm 2 )
478 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
N Ed = 1668,6 kN
Vz,Ed = 93,2 kN
Momentul de la captul inferior al contravântuirii s-a notat cu indice 1, iar cel de la
captul superior cu indice 2.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 479
Seciune: HEB340
Oel: S355 ( f y = 355 N / mm 2 )
d rSLS / h
Nivel
Direcia X Direcia Y
4 0,0042 0,0041
3 0,0051 0,0050
2 0,0045 0,0044
1 0,0033 0,0032
d rULS / h
Nivel
Direcia X Direcia Y
4 0,019 0,019
3 0,024 0,023
2 0,021 0,020
1 0,015 0,015
482 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
E 7.1.1. Grinzi
x sec
iunea de beton
o bw = 400 mm
o h = 600 mm
x lumina între grinzile cadrelor pe
cele dou direc
ii este
o lcl = 5 m
o bcl = 5 m
x Încrcarea de lung durat a grinzii este 60kN/m.
x în zona de moment pozitiv se mobilizeaz o l
ime efectiv de plac beff , grosimea
plcii este hf = 0.15m
x armtura rigid :
o tlpi, bf · tf = 150 · 20 mm,
o inima, hw · tw = 360 · 12 mm,
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 483
o acoperire, ca = 100mm.
x Armtura longitudinal S345:
o As1= 425 sus
o As2= 4 20 jos
o as1=as2=as=50mm
x Etrieri S235 - 2 etr. 12/100
E 7.1.2. Stâlpi
x sec
iunea de beton
o bw = 400 mm
o h = 700 mm
x înl
imea liber, Hcl = 3.00m
x armtura rigid:
o tlpi bf1 · tf1 = 180 · 20 mm; bf2· tf2 = 180 · 20 mm
o inima hw1 · tw1 = 460 · 15 mm; hw2 · tw2 = 160 · 15 mm
o acoperire, ca = 100 mm
x Armtura longitudinal S345 :
o As1 - 425,
o As2 - 225
o as = 50 mm
x Etrieri S345 - 2 etr. 12/100
ൌ ʹ ή
Se determin din diagrama de moment lungimea zonei de moment pozitiv Lei = 3.5 m
Momentele pe componente:
Ԣ
ή ή
ή Τʹ ͳ ή ǡ ή ͳ ʹ ή ǡ ή ሺ െ ʹ ሻ ή ǡ ή
ʹ
ܿݕൌ Ԣ
ή ή
ͳ ή ǡ ʹ ή ǡ ή ǡ
ͳͺͲͲ ή ͳͷͲ ή ͳ ή ͺǤͷ ͳͻ͵Ǥ ή ͵ͲͲ ή ͷͲ ͳʹͷ ή ͵ͲͲ ή ͷͷͲ ͳͲ͵ʹͲ ή ʹʹͲ ή ͵ͲͲ
ܿݕൌ
ͳͺͲͲ ή ͳͷͲ ή ͳ ͳͻ͵Ǥ ή ͵ͲͲ ͳʹͷ ή ͵ͲͲ ͳͲ͵ʹͲ ή ʹʹͲ
ൌ ͳʹʹǤʹͷ݉݉
ܴ݀ܯǡܿ ൌ ͳͺͲͲ ή Ǥʹ ή ͳሺͳʹʹǤʹͷ െ ǤʹΤʹሻ ͳʹͷ ή ͵ͲͲ ή ሺͲͲ െ ͳʹʹǤͷ െ ͷͲሻ
ͳͻ͵Ǥ ή ͵ͲͲ ή ሺͳʹʹǤͷ െ ͷͲሻ ൌ ͵ͺǤͲͶ ή ͳͲ
ͲͲ݇ܰ݉ ͳͲǤͳ݇ܰ݉
Ͳ ൌ ܾ ݓή ݔή ݂Ԣܿ݀ ʹݏܣή ݂ ݀ݕǡ ݏ ʹ ή ܾ݂ ή ݂ݐή ݂ ݀ݕǡܽ ʹ൫ ݔെ ܿܽ െ ݂ݐ൯ ή ݓݐή ݂ ݀ݕǡܽ െ ܽܣή ݂ ݀ݕǡܽ
െ ͳݏܣή ݂ ݀ݕǡݏ
ܽܣή ݂ ݀ݕǡܽ ͳݏܣή ݂ ݀ݕǡ ݏെ ʹܾ݂ ή ݂ݐή ݂ ݀ݕǡܽ െ ʹݏܣή ݂ ݀ݕǡ ݏ ʹሺܿܽ ݂ݐሻ ή ݓݐή ݂ ݀ݕǡܽ
ݔൌ
ܾ ݓή ݂Ԣܿ݀ ʹ ή ݓݐή ݂ ݀ݕǡܽ
ͳͲ͵ʹͲ ή ʹʹͲ ͳͻ͵ǡ ή ͵ͲͲ െ ʹ ή ͳͷͲ ή ʹͲ ή ʹʹͲ െ ͳʹͷ ή ͵ͲͲ ʹ ή ͳʹͲ ή ͳʹ ή ʹʹͲ
ݔൌ
ͶͲͲ ή ͳ ʹ ή ͳʹ ή ʹʹͲ
ൌ ͳͶͺǤ݉݉
ͳ ݔͶͺǤ݉݉
ൌ ൌ ͲǤʹ
݀ ͷͷͲ݉݉
486 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
ͲͲ ή ͶͲͲ ή ͳ ή ͵ͲͲ ͳͲ͵ʹͲ ή ʹʹͲ ή ͵ͲͲ ͳʹͷ ή ͵ͲͲ ή ͷͲ ͳͻ͵Ǥ ή ͵ͲͲ ή ͷͷͲ
ܿݕൌ
ͲͲ ή ͶͲͲ ή ͳ ͳͲ͵ʹͲ ή ʹʹͲ ሺͳʹͷ ͳͻ͵Ǥͻሻ ή ͵ͲͲ
ൌ ͵ͲǤ͵݉݉
ܴ݀ܯǡܿ ൌ ͶͲͲ ή ͳͶͺǤ ή ͳሺ͵ͲǤ͵ െ ͳͶͺǤΤʹሻ ͳͻ͵Ǥ ή ͵ͲͲ ή ሺͲͲ െ ͵ͲǤ͵ െ ͷͲሻ
ͳʹͷ ή ͵ͲͲ ή ሺ͵ͲǤ͵ െ ͷͲሻ ൌ ͶͺǤʹ ή ͳͲ ܰ݉݉
݄ ݂ݐ
ܴ݀ܯǡܽ ൌ െ ܽܣή ݂ ݀ݕǡܽ ή ൬ ܿݕെ ൰ ܾ݂ ή ݂ݐή ʹ ή ݂ ݀ݕǡܽ ൬ ܿݕെ ܿܽ െ ൰
ʹ ʹ
ሺݔǯ ή ݓݐή ʹ ή ݂ ݀ݕǡܽ ሺ ܿݕെ ܿܽ െ ݂ݐെ ݔǯȀʹሻ
Ͳ݇ܰ݉ ͵Ǥʹ݇ܰ݉
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 487
ܴ݀ܯǡܽ
ܸ݀ܧǡܽ ൌ ܸ ݀ܧή ൌ ͷͳͺǤͻ ή ʹͲȀͶͺ ൌ ͳͺǤ͵݇ܰ
ܴ݀ܯ
b. Beton armat
ʹߠͳ
ܸܴ݀ǡܿǡ݉ܽ ݔൌ ߙܿ ݓή ܾ ݓή ݖή ߭ ή ݂ܿ݀ Ȁሺ ܿ ͳߠ ݃ݐ ͳߠ ݃ݐሻ ൌ ߙܿ ݓή ܾ ݓή ݖή ߭ ή ݂ܿ݀ ή
ʹ
488 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
1 = 45°
ܸܴ݀ ǡܿǡ݉ܽ ݔൌ ͳ ή ͶͲͲ ή ͶͷǤͷ ή ͲǤͷʹͺ ή ʹͲȀʹ ൌ ͳͲͲͶǤͷ ή ͳͲ͵ ܰ ൌ ͳͲͲͶǤͷ݇ܰ
͵͵ͳǤ݇ܰ ൏ ͳͲͲͶǤͷ݇ܰ
ݓݏܣ
ܸܴ݀ǡܿ ൌ ή ݖή ݂ ݓ݀ݕή ܿ ߠ݃ݐൌ ͶǤͷʹ ή ͶͷǤͷ ή ͳͺͺ ή ͳ ൌ ͶͲͶͳͺͺܰ ൌ ͶͲͶǤͳͺͺ݇ܰ
ݏ
Verificare:
͵͵ͳ݇ܰ ൏ ͶͲͶǤʹ݇ܰ
Verificarea betonului
ʹߠ
݀ܧݒǡ ݏ൏ ߭ ή ݂ܿ݀ Τሺܿ ߠ݃ݐ ߠ ݃ݐሻ ൌ ߭ ή ݂ܿ݀ ή
ʹ
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 489
Verificarea betonului
݂ ܿ݀ ʹߠ
݀ܧݒǡ ݏ൏ ߭ ή ൌ ߭ ή ݂ܿ݀
ܿߠ ݃ݐߠ ݃ݐ ʹ
490 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Se consider = 45°
Suprafa
a de lunecare în lungul grinzii de o parte i de alta a acesteia pe grosimea de plac
hf
ݓݏܣ
ܸܴ݀ǡ ݏൌ ൬ ൰ ݈݈ܿ ή ݂ ݀ݓݕή ܿ ߠ݃ݐൌ ሺͶ ή ͺǤͷȀͳͲͲሻ ή ͷͲͲͲ ή ʹ ൌ Ͷ͵͵͵Ǥʹ ή ͳͲ͵ ܰ
ݏ
͵ͺͺ͵Ǥͷͺ݇ܰ ൏ Ͷ͵͵͵Ǥʹ݇ܰ
ʹ ʹ ʹ
݄ͳ݂ݐ ͳݓ ͳݓݐή ݄ͳݓ ʹ ή ܾ݂ʹ ή ʹݓݐ ʹ݂ݐ ή ݄ʹݓ
ܹ ݈ǡܽ ൌ ʹ ቆܾ݂ͳ ή ͳ݂ݐή ൬ ൰ ቇ
ʹ ʹ ͺ Ͷ Ͷ
în care,
ߤߔ ൌ ʹ ή ή െ ͳ ͳ ൏ ͲǤ
ߤߔ ൌ ʹ ή ͷ െ ͳ ൌ ͻ
E 7.3.2. Calculul la încovoiere pentru NEd = 1000 kN, MEd = 1400 kNm
Verificrile for
elor axiale
ܰ ݀ܧ൏ ݈ܰ݅݉
ͳͲͲͲ݇ܰ ൏ ͳͷͳǤͷ݇ܰ
݀ܧൌ ݄ ݓ⁄ʹ െ ݄ ݀ܿ’ ݔ ͳݏ ʹ ή ݀ݕ ʹݏǡ ݏ ݂ͳ ή ݂ͳ ή ݀ݕǡܽ ͳݓ݄ ͳݓ⁄ʹ െ ݄ ݀ݕ ݔǡܽ
ʹ
݂ʹ ⁄ʹ െ ݄ ʹ݂ ݔή ݀ݕǡܽ െ ͳݏ ʹ ή ݀ݕ ʹݏǡ ݏെ ݂ͳ ή ݂ͳ ή ݀ݕǡܽ
െ ͳݓ݄ ͳݓ⁄ʹ ݄ ݀ݕ ݔǡܽ െ ʹ
݂ʹ ⁄ʹ ݄ ʹ݂ ݔή ݀ݕǡܽ Ȃ ʹݓή ݄ ʹݓή ݀ݕǡܽ
rezultă,
ݓή ݄⁄ʹ ή ’ܿ݀ െ ݀ܧൌ ݓή ݄ ݔή ’ܿ݀ ʹ ή ͳݓή ݄ ݔή ݀ݕǡܽ Ͷ ή ݂ʹ ή ݄ ݔή ݀ݕǡܽ
ݓή ݄⁄ʹ ή ’ܿ݀ െ ݀ܧȂ ʹݓή ݄ ʹݓή ݀ݕǡܽ ͶͲͲ ή ͲͲȀʹ ή ͳ െ ͳͲ െ ͳͷ ή ͳͲ ή ʹʹͲ
݄ ݔൌ ൌ
ݓή ’ܿ݀ ʹ ή ͳݓή ݀ݕǡܽ Ͷ ή ݂ʹ ή ݀ݕǡܽ ͶͲͲ ή ͳ ʹ ή ͳͷ ή ʹʹͲ Ͷ ή ʹͲ ή ʹʹͲ
ൌ ʹǤͶͺ
݄ െ݄ ݔ
ܴ݀ܯൌ ݔܴܽ݉݀ܯെ ߂ݔܴ݀ܯ
ܴ݀݉ܽ ݔൌ ͶͲͲ ή ͲͲʹ ⁄ͺ ή ͳ ʹͳͻ͵Ǥͻ ή ͵ͲͲ ͻͺͳǤͺ ή ʹʹͷ ͻͺͳǤͺ ή ͳͲͲ
͵ͲͲ
ʹͺͷͶͷͲͲ ή ʹʹͲ ൌ ͶͳǤͷ ͷͶͶǤͺ
ή ͳͲ ʹͺ ή ͳͲ ൌ ͳͷͺͻǤ͵
݄ݔെ݄ݔ
݄ െ݄ ݔ ݄ െ݄ ݔ
ܴ݀ݔ ൌ ʹ ݓή ݄ ʹ ݔ⁄ͺ ’ܿ݀
݅ݏή ݅ݏή ݀ݕǡ
ݏ ݈ǡܽ
ݔ
ή ݀ݕǡܽ
݄ െ݄ ݔ ʹ
݈ǡܽ
ݔ
ൌ ʹ ͳݓή ݄ ʹ ݔ⁄Ͷ ʹ ή ݂ʹ ʹ ή ݄ ʹ ݔ⁄Ͷ ݄ ʹݓή ʹݓ ȀͶ
݄ െ݄ ݔ
݈ǡܽ
ݔ
ൌ ͳͷ ή ʹǤͶͺʹ ʹ ή ʹͲ ή ʹǤͶͺʹ ͳͲ ή ͳͷʹ ȀͶ ൌ ͷͲͷͶͷ͵
݄ݔെ݄ݔ
݅ݏή ݅ݏή ݀ݕǡ
ݏ ൌͲ
494 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
݄ െ݄ ݔ
߂ݔܴ݀ܯ ൌ ͶͲͲ ή ʹǤͶͺʹ Ȁʹ ή ͳ ͷͲͷͶͷ ή ʹʹͲ ൌ ʹǤͷ ή ͳͲ ͳͳǤͳʹ ή ͳͲ
ൌ ͳ͵Ǥͻ
݄ െ݄ ݔ
ܴ݀ܯൌ ݔܴܽ݉݀ܯെ ߂ݔܴ݀ܯ ൌ ͳͷͺͻǤ͵ െ ͳ͵Ǥͻ ൌ ͳͷͷǤ݇ܰ݉
݄ െ݄ ݔ
ܴ݀ܯǡܽ ൌ ݔܴܽ݉݀ܯǡܽ െ ߂ ݔܴ݀ܯǡܽ ൌ ʹͺ െ ͳͳǤͳʹ ൌ ͳǤͺ
݄ െ݄ ݔ
ܴ݀ܯǡܿ ൌ ݔܴܽ݉݀ܯǡܿ െ ߂ ݔܴ݀ܯǡܿ ൌ ͻͳǤ͵ െ ʹǤͷ ൌ ͻͷͺǤͺ
a. Armătura rigidă
ܴ݀ ǡܽ ൌ ݒǡܽ ή ݀ݕǡܽ Ȁ√͵ ൌ ͳݓή ݄ ͳݓ ʹ ή ݂ʹ ή ݂ʹ ݀ݕǡܽ Ȁ√͵
ൌ ሺͳͷ ή ͶͲ ʹ ή ʹͲ ή ͳͺͲሻ ή ʹʹͲȀ√͵ ൌ ͳͻͲǤͻͶ ή ͳͲ͵
b. Beton armat
ʹߠ
ܸܴ݀ ǡܿǡ݉ܽ ݔൌ ߙܿ ݓή ܾ ݓή ݖή ߭ ή ݂ܿ݀ Ȁሺܿ ߠ݃ݐ ߠ݃ݐሻ ൌ ߙܿ ݓή ܾ ݓή ݖή ߭ ή ݂ܿ݀ ή
ʹ
ߪܿ ൌ ͳͲ ȀሺͶͲͲ ή ͲͲ ǤͲ ή ʹ͵ͲͲ ǤͲ ή ͺͷͶሻ ൌ ʹǤͳʹܰȀ݉݉ ʹ ൏ ͲǤʹͷ݂ܿ݀
ൌ ͲǤʹͷ ή ʹͲ ൌ ͷܰȀ݉݉ ʹ
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 495
ൌ ͲǤሺͳ െ
ܿ݇ ȀʹͷͲሻ ൌ ͲǤሺͳ െ ͵ͲȀʹͷͲሻ ൌ ͲǤͷʹͺ
ൌ Ͷͷ°
ܸܴ݀ ǡܿǡ݉ܽ ݔൌ ͳǤͳͲ ή ͶͲͲ ή ͶͺͺǤͶ ή ͲǤͷʹͺ ή ʹͲȀʹ ൌ ͳͳͶͳǤͳ͵ ή ͳͲ͵ ܰ ൌ ͳͳͶͳǤͳ݇ܰ
ܸܴ݀ ǡܿ ൌ ͳͲǤʹͶ݇ܰ
Verificare:
E 7.3.3. Calculul la încovoiere pentru NEd = 6500 kN, MEd = 1000 kNm
Verificarea forței axiale
݀ܧൌ ݄ ݓ⁄ʹ ݄ ݀ܿ’ ݔ ͳݏ ͵ ή ݀ݕ ʹݏǡ ݏ ݂ͳ ή ݂ͳ ή ݀ݕǡܽ ͳݓ݄ ͳݓ⁄ʹ ݄ ݀ݕ ݔǡܽ
ʹ ή ݂ʹ ή ݂ʹ ή ݀ݕǡܽ ʹݓή ݄ ʹݓή ݀ݕǡܽ െ ͳݏ ݀ݕ ʹݏǡ ݏെ ݂ͳ ή ݂ͳ ή ݀ݕǡܽ
െ ͳݓ݄ ͳݓ⁄ʹ െ ݄ ݀ݕ ݔǡܽ
݀ܧെ ݓή ݄⁄ʹ ή ’ െ ʹݓή ݄ ʹݓή ݀ݕǡܽ െ ʹ ή ݂ʹ ή ݂ʹ ή ݀ݕǡܽ െ ʹ ή ʹݏή ݀ݕǡ ݏ
ൌ ݓή ݄ ݔή ’ܿ݀ ʹ ή ͳݓή ݄ ݔή ݀ݕǡܽ
݀ܧെ ݓή ݄⁄ʹ ή ’ܿ݀ െ ʹݓή ݄ ʹݓή ݀ݕǡܽ െ ʹ ή ݂ʹ ή ݂ʹ ή ݀ݕǡܽ െ ʹ ή ʹݏή ݀ݕǡݏ
݄ ݔൌ
ݓή ’ܿ݀ ʹ ή ͳݓή ݀ݕǡܽ
496 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
ͷͲͲ ή ͳͲ͵ െ ͶͲͲ ή ͲͲ⁄ʹ ή ͳ െ ͳͷ ή ͳͲ ή ʹʹͲ െ ʹ ή ͳͺͲ ή ʹͲ ή ʹʹͲ െ ʹ ή ͻͺͳǤ ή ͵ͲͲ
݄ ݔൌ
ͶͲͲ ή ͳ ʹ ή ͳͷ ή ʹʹͲ
ൌ ͳͲͷǤͻ
݄ ݔെ݄ ݔ
݄ െ݄ ݔ ݄ െ݄ ݔ
ܴ݀ݔ ൌ ݓή ሺʹ ή ݄ ݔሻʹ ⁄ͺ ή ’ܿ݀ ݅ݏή
݅ݏή ݀ݕǡ ݏ ݈ǡܽ
ݔ
ή ݀ݕǡܽ
݄ െ݄ ݔ ʹ ʹ
ܽǡ݈
ݔ
ൌ ʹ ͳݓή ݄ ʹ ݔ⁄Ͷ ʹ ή ݂ʹ ݂ʹ ⁄Ͷ ݄ ʹݓή ʹݓ ȀͶ
݄ െ݄ ݔ
ܽǡ݈
ݔ
ൌ ͳͷ ή ͳͲͷǤͻʹ ʹ ή ʹͲ ή ͳͺͲʹ ⁄Ͷ ͳͲ ή ͳͷʹ ⁄Ͷ ൌ ͷͲͳͳͻǤͶ͵
݄ ݔെ݄ ݔ
݅ݏή
݅ݏή ݀ݕǡ ݏ ൌ ʹ ή ʹݏή ݀ݕǡ ݏή
ʹݏൌ Ͷ ή ͶͻͲǤͻ ή ͵ͲͲ ή ͳͲͲ ൌ ͷͺǤͻͲͷ ή ͳͲ
݄ െ݄ ݔ
ܴ݀ܯൌ ݔܴܽ݉݀ܯെ ߂ݔܴ݀ܯ ൌ ͳͷͺͻǤ͵ െ ʹͲǤʹͻ ൌ ͳ͵ͺʹǤͲ
݄ െ݄ ݔ
ܴܽ݀ܯൌ ݔܴܽ݉݀ܯǡܽ െ ߂ ݔܴ݀ܯǡܽ ൌ ʹͺǤͲͲ െ ͳͳͲǤʹ ൌ ͷͳǤ͵
݄ െ݄ ݔ
ܴܿ݀ܯൌ ݔܴܽ݉݀ܯǡܿ െ ߂ܴ݀ܯǡܿ
ݔ
ൌ ͻͳǤ͵ െ ͻǤͲ͵ ൌ ͺͶǤ͵Ͷ
For
ele tietoare capabile i verificarea la for
a tietoare
a. Armtura rigid
ܸܴ݀ǡܽ ൌ ݒܣǡܽ ή ݂ ݀ݕǡܽ Ȁξ͵ ൌ ൫ ͳݓݐή ݄ ͳݓ ʹ ή ʹ݂ݐή ܾ݂ʹ ൯݂ ݀ݕǡܽ Ȁξ͵
ൌ ሺͳͷ ή ͶͲ ʹ ή ʹͲ ή ͳͺͲሻ ή ʹʹͲȀξ͵ ൌ ͳͻͲǤͻͶ ή ͳͲ͵ ܰ
b. Beton armat
ʹߠ
ܸܴ݀ǡܿǡ݉ܽ ݔൌ ߙܿ ݓή ܾ ݓή ݖή ߭ ή ݂ܿ݀ Ȁሺ ܿ ߠ ݃ݐ ߠ ݃ݐሻ ൌ ߙܿ ݓή ܾ ݓή ݖή ߭ ή ݂ܿ݀ ή
ʹ
ߙܿ ݓൌ ʹǤͷሺͳ െ ߪܿ Τ݂ܿ݀ ሻ
ߪܿ ൌ Ǥͷ ή ͳͲ ȀሺͶͲͲ ή ͲͲ ǤͲ ή ʹ͵ͲͲ ǤͲ ή ͺͷͶሻ ൌ ͳ͵ǤͻȀʹ
ͲǤͷ ή
ൌ ͲǤͷ ή ʹͲ ൌ ͳͲȀʹ
ߠ ൌ Ͷͷ°
ܸܴ݀ǡܿǡ݉ܽ ݔൌ ͲǤͲ ή ͶͲͲ ή ͶʹʹǤͲͷ ή ͲǤͷʹͺ ή ʹͲȀʹ ൌ ͺǤ͵ͷͶ ή ͳͲ͵ ܰ ൌ ͺǤ͵ͷ݇ܰ
ͶͲǤͷͳ݇ܰ ൏ ͺǤͶ݇ܰ
ܸܴ݀ǡܿ ൌ ݓݏܣΤ ݏή ݖή ݂ ݓ݀ݕή ܿ ߠ݃ݐൌ ͶǤͷʹ ή ͶͷͷǤͺͻ ή ʹ ή ͳ ൌ ͷͺ͵ͳ
ܸܴ݀ǡܿ ൌ ͷͺǤ݇ܰ
Verificare:
ܸ݆ ǡ ݀ܧǡܿ ൌ ߛܴ݀ ሺͳܾܯǡܴ݀ǡܿ ʹܾܯǡܴ݀ǡܿ ሻȀ݄ܾǡ ݏȂ ܸܿͳǡ݀ܧǡܿ ൌ ߛܴ݀ ሺ ͳݏܣ ʹݏܣሻ݂ ݀ݕǡ ݏെ ܸܿͳǡ ݀ܧǡܿ
În care :
Mb1,Rd,c, Mb2,Rd,c, Mb1,Rd,a, Mb2,Rd,a sunt momentele de proiectare capabile ale celor 2
grinzi : dreapta moment negativ i stânga moment pozitiv pentru cele dou componente:
beton armat i armtura rigid
db,s, dbf,a distana între armturi i distana între centrele tlpilor armturii rigide a
grinzilor
Vc1,Ed,c = 567.7 kN
Vc1,Ed,a = 365.3 kN
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 499
ܸ݆ ǡ ݀ܧǡܿ ൏ ܸ݆ ǡܴ݀ ǡܿ
ͷͻͳǤͶ݇ܰ ൏ ͳͲͻͶǤͶ݇ܰ
ͶͺǤͷͳʹ݇ܰ ʹʹǤͷͲ݇ܰ
hs,a, hb,a, tj,a sunt înlimea armturii rigide a stâlpului, a grinzii i grosimea
panoului de nod.
ܸ݆ ǡܴ݀ ǡܽ ൌ ͲǤ ή ʹʹͲ ή ͳͶͳͲͲሺͳ ͵ ή ͳͺͲ ή ʹͲʹ ȀሺͷͲͲ ή ͶͲͲ ή ͳͷሻሻ ൌ ʹͲʹͺǤͲͺ ή ͳͲ͵ ܰ
ܸ݆ ǡ ݀ܧǡܽ ൏ ܸ݆ ǡܴ݀ ǡܽ
x Înlime P+2E
x Perei exteriori t = 37.5 cm (axai 25 cm/exterior i 12.5 cm/interior)
x Perei interiori t = 25 cm (axai)
x Dimensiunile cldirii în plan 16.70 × 10.70 m
x Aria cldirii în plan (pe nivel) Apl = 16.70 × 10.70 = 178.7 m2
x Sistem structural fagure
x Înlimea etajului het = 2.80 m Htot= 3 × 2.80 = 8.40 m
x Amplasament:
- Zona seismic ag = 0.10 g
Sistemul structural Zidrie nearmat (ZNA) este acceptat conform
tabelului 8.8 din Cod
Figura E 8.1.1
502 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Total = 123.84m2
x Zidrie cu grosimea t = 25 cm
- Ax B (16.70× 2.80 - 2 × 1.00 × 2.10 =42.56 m2
- Ax 2 i ax 4 2 × [ (10.7 - 1.00) × 2.80 - 2 × 1.00× 2.10] =45.92 m2
- Ax 3 ( 10.70 - 1.00) × 2.80 =27.16 m2
Total =115.64 m2
Transversal
- Ax 1 i ax 5 2 × (10.70 - 1.00) × 0.375 = 7.275 m2
- Ax 2 i ax 4 2 × (10.70 - 2 ×1.00 ) × 0.25 = 4.350 m2
- Ax 3 10.70 × 0.25 = 2.675 m2
Total Azid = 14.30 m2 p = 8.00%
Longitudinal
- Ax A i ax C 2 × (16.70 - 2 × 1.50 - 2 × 1.80) × 0.375 = 7.575 m2
- Ax B (16.70 - 2 × 1.00) × 0.25 = 3.675 m2
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 505
Metoda consolelor legate la ultimul nivel distribuie fora tietoare de baz între pereii
structurali folosind criteriul egalitii deplasrilor laterale totale (din translaie i din
rsucirea de ansamblu) ale tuturor pereilor, la vârful construciei.
Metoda este simpl i poate fi aplicat manual dar, în anumite configuraii structurale,
rezultatele sale au un grad relativ ridicat de aproximare în raport cu alte metode mai
exacte (aa cum se va vedea în exemplul nr.2).
Deoarece toi pereii structurali sunt executai din acelai material s-a folosit, pentru
simplificare, expresia rigiditii geometrice (în formule s-au omis valorile modulelor
de elasticitate Ez i Gz .
În ipoteza consolelor independente rigiditatea relativ de nivel a pereilor structurali s-
a calculat cu formula
௧
ܴ ൌ (E 8.1.1)
ఒሺଷାସఒమ ሻ
Perei transversali
Tabelul E 8.1.3a
ߣ
lw t ܪ Aria RiT neRiT FiT
Elem nelem V,iT
(m) (m) ൌ (m2) (m) (m) (to)
݈௪
T1 5.850 0.375 1.436 2.194 0.0232 2 0.0464 0.1668 12.14
T2 3.850 0.375 2.182 1.444 0.0078 2 0.0156 0.0561 4.08
T3 3.725 0.250 2.255 0.931 0.0047 4 0.0188 0.0338 2.46
T4 10.700 0.250 0.785 2.675 0.0583 1 0.0583 0.4191 30.51
RT = ` neRiT = 0.1391 m
Perei longitudinali
Tabelul E 8.1.3b
lw t ܪ Aria RiL neRiL FiL
Elem ߣൌ nelem V,iL
(m) (m) ݈௪ (m2) (m) (m) (to)
L1 1.450 0.375 5.793 0.544 0.0005 4 0.0020 0.0076 0.55
L2 2.400 0.375 3.500 0.900 0.0021 6 0.0126 0.0321 2.34
L3 2.525 0.250 3.327 0.631 0.0016 2 0.0032 0.0244 1.78
L4 9.650 0.250 0.870 2.413 0.0477 1 0.0477 0.7282 53.0
RL = ` neRiL = 0.0655 m
Deoarece structura este simetric în plan fa de ambele axe principale, centrul de
greutate se afl în centrul geometric al planeului.
Fa de sistemul de axe din Figura E 8.1.1. coordonatele centrului de rigiditate sunt
x xR = 8.35 m
x yR = 5.35 m
Tabelul E 8.1.4
|xCR-xi|2 |yCR-yi|2
|xCR-xi| |xCR-xi|2 ne RiT |yCR-yi| |vCR-yi|2 ne RiL
× ne× Rit × ne× Rit
T1 8.1625 66.626 2 0.0232 3.0914 L1 5.1625 26.651 4 0.0005 0.0533
T2 8.1625 66.626 2 0.0078 1.0394 L2 5.1625 26.651 6 0.0021 0.3358
T3 4.20 17.640 4 0.0047 0.3316 L3 0.00 0.00 2 0.0016 0.00
T4 0.00 0.00 0.00 0.0583 0.00 L4 0.00 0.00 1 0.0477 0.00
4.4624
0.3891
J = 4.4624 + 0.3891 = 4.8515 m3
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 507
Tabelul E 8.1.5
Fb ea Mt
(tone) (m) (tm)
± 0.835 ± 60.8
72.8
± 0.535 ± 38.9
Transversal
౪ Ǥ଼
Ɍൌ ൌ ൌ ͳʹǤͷ͵t/m2
ସǤ଼ହଵହ
Tabelul E 8.1.6a
FlT RiT |xCR-xi| RiT|xCR-xi| Fit FiT(tot) Spor
Elem ne
tone m m m2 tone tone torsiune
T1 2 0.1588 12.14 0.0232 8.1625 0.1894 2.37 14.51 +12%
T2 2 0.0501 4.08 0.0078 8.1625 0.0637 0.80 4.88 +12%
T3 4 0.0300 2.46 0.0047 4.200 0.0197 0.25 2.71 +10%
T4 1 0.4621 30.51 0.0583 0.00 0.00 0.00 30.51 ---
qtot l1 § l ·
p1 p2 p1 ¨¨ 2 1 ¸¸ (E 8.1.6’)
4 © l2 ¹
unde s-au notat l1 i l2 latura scurt i respectiv latura lung a plcii respective.
II. Pentru fiecare zon de perei (E1÷E5 din figura E 8.1.3) s-a calculat fora axial
dat de planeu prin înmulirea reaciunii pe unitatea de lungime (p1/p2) cu lungimea
zonei aferente (care include câte 1/2 din limea fiecrui gol adiacent plinului de
zidrie).
Tabelul E 8.1.7
qpl qpl
Ax Perete Ax Perete
(tone/m) (tone)
A1-A2
1A-1B 0.74 0.59
A4-A5
Ax 1&5 Ax A
A2-A3
1B-1C 0.74 0.64
A3-A4
B1-B2
2A-2B 1.50 1.19
B4-B5
Ax2&$ Ax B
B2-B3
2B-2C 1.50 128
B3-B4
3A-3B 1.52
Ax3 Ax C Idem ax A
3B-3C 1.52
E 8.1.7.1. Momente capabile pentru perei din zidrie nearmat - MRd (ZNA)
Momentele capabile ale pereilor structurali din zidrie nearmat (ZNA) s-au calculat
cu relaiile:
ேಶ ఙ
x ݔோௗ ൌ ൌ ͳǤͳͷ ݈ ൌ ͳǤͳͷݏௗ ݈௪ (6.19a) din CR 6
Ǥ଼ହ ௧ ௪
ேಶ ேಶ ೢ
x ܯோௗ ൌ ሺ݈௪ െ ݔோௗ ሻ ൌ ሺͳǤͲ െ ͳǤͳͷݏௗ ሻ (6.20a) din CR 6
ଶ ଶ
Materialele au fost alese pentru a satisface cerinele minime din tabelul 8.2 din Cod
- rezistena la compresiune a zidriei trebuie s fie cel puin fk = 2.5 N/mm2
(tabelul 8.2);
- din tabelul 4.2a din Codul CR 6 rezult c se pot alege elemente cu fb = 5.0
N/mm2 i mortar M7.5 (pentru care fk = 2.50 N/mm2): pentru mortarul M7.5
avem fvk0= 0.250 N/mm2 astfel încât este satisfcut i cerina din tabelul 8.4
din Cod;
- rezistena de proiectare, cu coeficientul de siguran pentru situaia de
proiectare seismic ?M = 1.90 este fd = 1.32 N/mm2
Calculul forei axiale (NEd) pe seciunea activ a peretelui:
x NEd = V0EA (E 8.1.7)
unde efortul unitar de compresiune se ia din Tabelul E 8.1.8 pentru grupul de perei
cruia îi aparine.
În Tabelele E 8.1.9a i E 8.1.9b s-au calculat i valorile forei tietoare asociat cedrii
prin compresiune excentric (VEdu) folosind relaia
ெೃ
ܸாௗ௨ ൌ ܸா ൌ ͲǤͳͷ͵ܯோௗ (E 8.1.8)
ெಶ
unde s-a luat VE/ME = 1.0/6.53 = 0.153 m-1 (din relaia E 8.1.5)
Transversal
Tabelul E 8.1.9a
t lw A 0E sd NEd xRd lc VE/ME MRd VEdu
Perete
m m m2 N/mm2 --- tone m m-1 tm tone
T1 0.375 5.850 2.194 0.265 0.201 58.1 1.382 129.8 19.9
T2 0.375 3.850 1.444 0.252 0.191 36.4 0.864 54.3 8.3
0.153
T3 0.250 3.725 0.745 0.329 0.249 24.5 1.090 32.3 4.9
T4 0.250 10.700 2.675 0.362 0.274 96.8 3.445 351.1 53.7
Longitudinal
Tabelul E 8.1.9b
t lw A 0 sd NEd xRd VE/ME MRd VEdu
Perete
m m m2 N/mm2 --- tone m m-1 tm tone
Long1 0.375 1.450 0.544 0.265 0.201 14.4 0.342 8.0 1.2
Long2 0.375 2.400 0.900 0.252 0.191 22.7 0.539 21.1 3.2
0.153
Long3 0.250 2.525 0.631 0.329 0.249 20.8 0.739 18.6 2.8
Long4 0.250 9.650 2.412 0.362 0.274 87.3 3.107 285.6 43.7
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 511
E 8.1.8. Calculul rezisten elor de proiectare la for tietoare ale pere ilor
structurali
Pentru valorile lad 0 (d 0.561N/mm2) rezistena la lunecare în rost orizontal este
asigurat numai prin frecare (cu coeficient de frecare "de proiectare" μ = 0.4) i s-a
calculat cu relaia
VRd,l () = 0.4 NEd
Valoarea fvk0 s-au luat pentru mortar (G) - de reet, M7.5 fvk0 = 0.25 N/mm2
(tabelul 4.5 din CR 6) prin urmare valoarea de proiectare este fvd0 = 0.25 /1.9 = 0.132
N/mm2
Transversal
Tabelul E 8.1.10a
VRd,l VRd,l
Numr NEd t lw sd lad Vad
Elem. () (ZNA)
elem.
tone m m --- m tone tone tone
T1 2 58.1 0.375 5.850 0.201 0.00 23.2 0.00 23.2
T2 2 36.4 0.375 3.850 0.191 0.00 14.6 0.00 14.6
T3 4 24.5 0.250 3.725 0.249 0.00 9.8 0.00 9.8
T4 1 96.8 0.250 10.700 0.274 0.00 38.7 0.00 38.7
Total 153.5tone
Longitudinal
Tabelul E 8.1.10b
VRd,l VRd,l
Numr NEd t lw sd lad Vad
Elem. () (ZNA)
elem.
tone m m --- m tone tone tone
L1 4 10.9 0.375 1.450 0.201 0.00 4.4 0.00 4.4
L2 6 17.2 0.375 2.400 0.191 0.00 6.9 0.00 6.9
L3 2 15.7 0.250 2.525 0.249 0.00 6.3 0.00 6.3
L4 1 66.1 0.250 9.650 0.274 0.00 26.4 0.00 26.4
Total 98.0 tone
512 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Rezistena caracteristic la întindere a elementelor pentru zidrie din argil ars s-a
luat conform relaiei
݂௧ ൌ ͲǤͲ͵ͷ݂ ൌ ͲǤͲ͵ͷ ൈ ͷǤͲ ൌ ͲǤͳͷܰȀ݉݉ଶ (E 8.1.9)
Rezistena unitar caracteristic de cedare pe seciuni înclinate s-a calculat cu relaia.
ఙ
݂௩ǡ ൌ ͲǤʹʹ݂௧ ටͳ ͷ ൌ ͲǤͲͶඥͳ ʹͺǤߪௗ (E 8.1.10)
್
Tabelul E 8.1.12
Numr MRd VEb MEb MRd VEb MEb
Elem. Elem.
elem. (tm) (to) (tm) (tm) (to) (tm)
T1 2 129.8 14.51 94.8 L1 4 8.0 0.55 3.6
T2 2 54.3 4.88 31.9 L2 6 21.1 2.34 15.3
T3 4 32.3 2.71 17.7 L3 2 18.6 1.78 11.6
T4 1 351.1 30.51 199.2 L4 1 285.6 53.0 346.1
6 848.6 523.4 481.4 475.5
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 513
Concluzie:
Condiia de sigurana este satisfcut pentru ansmblul cldirii pe ambele direcii:
MRd > MEb . Pentru peretele L4 avem MRd = 0.825 MEb i diferena poate fi, prin
urmare, compensat prin redistribuire.
Concluzie:
x rezistena la for tietoare pentru ambele mecanisme de cedare nu este
asigurat pentru ansamblul structurii în cazul solicitrii seismice pe direcie
transversal
x rezistena la for tietoare corespunztoare mecanismului de cedare pe
seciune înclinat este insuficient în cazul solicitrii pe direcia longitudinal
Transversal
Tabelul E 8.1.14a
t lw A 0E sd NEd xRd lc VE/ME MRd VEdu
Perete
m m m2 N/mm2 --- tone m m-1 tm tone
T1 0.375 5.850 2.194 0.265 0.124 58.1 0.852 145.2 22.2
T2 0.375 3.850 1.444 0.252 0.118 36.4 0.533 60.4 9.2
0.153
T3 0.250 3.725 0.745 0.329 0.154 24.5 0.674 37.4 5.7
T4 0.250 10.700 2.675 0.362 0.170 96.8 2.137 414.4 63.4
Longitudinal
Tabelul E 8.1.14b
t lw A 0 sd NEd xRd VE/ME MRd VEdu
Perete
m m m2 N/mm2 --- tone m m-1 tm tone
Long1 0.375 1.450 0.544 0.265 0.124 14.4 0.211 8.9 1.4
Long2 0.375 2.400 0.900 0.252 0.118 22.7 0.332 23.5 3.6
0.153
Long3 0.250 2.525 0.631 0.329 0.154 20.8 0.457 21.5 3.3
Long4 0.250 9.650 2.412 0.362 0.170 87.3 1.928 337.1 51.6
Transversal
Tabelul E 8.1.15a
Numr lw= t d fvd,i Aria VRd,i
Elem b
elem. (cm) (cm) (N/mm2) (N/mm2) (m2) tone
T1 2 5.850 0.375 1.43 0.265 0.0886 2.194 13.6
T2 2 3.850 0.375 1.50 0.252 0.0869 1.444 8.4
T3 4 3.725 0.250 1.50 0.329 0.0967 0.745 4.8
T4 1 10.700 0.250 1.00 0.362 0.1007 2.675 26.9
Total 90.1 tone
Longitudinal
Tabelul E 8.1.15b
Numr lw= t d fvd,i Aria VRd,i
Elem b
elem. (cm) (cm) (N/mm2) (N/mm2) (m2) tone
L1 4 1.450 0.375 1.5 0.265 0.0886 0.544 3.2
L2 6 2.400 0.375 1.5 0.252 0.0869 0.900 5.2
L3 2 2.525 0.250 1.5 0.329 0.0967 0.631 4.1
L4 1 9.650 0.250 1.0 0.362 0.1007 2.412 22.3
Total 74.5 tone
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 515
Tabelul E 8.1.16
Numr MRd VEb MEb MRd VEb MEb
Elem. Elem.
elem. (tm) (to) (tm) (tm) (to) (tm)
T1 2 145.2 14.51 94.8 L1 4 8.9 0.55 3.6
T2 2 60.4 4.88 31.9 L2 6 23.5 2.34 15.3
T3 4 37.4 2.71 17.7 L3 2 21.5 1.78 11.6
T4 1 414.4 30.51 199.2 L4 1 337.1 53.0 346.1
6 975.2 523.4 556.7 475.5
Concluzie:
Sigurana este satisfcut pentru ansmblul cldirii pe ambele direcii: MRd > MEb .
Pentru peretele L4 MRd = 0.971 MEb i poate fi, prin urmare, compensat prin
redistribuire.
E 8.2. Cldire tip „vil” P+2E cu pere i structurali din zidrie nearmat (ZNA)
cu elemente de BCA
x Înlime P+2E
x Perei exteriori t = 35 cm (axai 20 cm/exterior i 15 cm/interior)
x Perei interiori t = 30 cm (axai)
x Dimensiunile cldirii în plan 10.40 x 10.40 m
x Aria cldirii în plan (pe nivel) Apl = 10.40 × 10.40 = 108.16 m2
x Sistem structural celular
x Înlimea etajului het = 3.00 m Htot= 3 × 3.00 = 9.00 m
x Amplasament:
- Zona seismic ag = 0.10 g
Sistem structural Zidrie nearmat (ZNA) este acceptat conform tabelului
8.8 din Cod
x Zidrie cu grosimea t = 35 cm
- Ax A 10.40x3.00 - 1.50x1.50 - 1.00x1.00 = 27.95 m2
- Ax C 10.40x3.00 - 2.00x2.00 - 1.50x2.00 = 24.20 m2
- Ax 1 (10.40-0.70)x3.00 - 2.00x2.00 - 2.50x2.00 = 20.10 m2
- Ax 3 (10.40-0.70)x3.00 - 1.50x1.50 - 2.00x2.00 = 22.85 m2
Total = 95.10 m2
x Zidrie cu grosimea t = 30 cm
- Ax B (10.40 -0.70) x3.00 - 1.50x2.40 - 1.00x2.10 = 23.40 m2
- Ax 2 (10.40-1.00)x3.00 - 1.00x2.10 - 1.50x2.40 = 22.50 m2
Total = 45.90 m2
Tabelul E 8.2.1a
Dimensiuni UM 350 u 250 u 600 300 u 250 u 600
Volum nominal cm3 52500 45000
Volum element cm3 48980 41983
Volum mortar cm3 3520 3017
Greutate element + mortar kg/buc 36.4 31.2
Greutate unitar perete netencuit kg/m2 perete 243.0 208.0
Greutate de proiectare perete tencuit kg/m2 perete 243 +80 = 323 208+80 = 288
Greutate volumetric perete tencuit kg/m3 323/ 0.35 = 923 288/0.30 = 960
Tabelul E 8.2.1b
Grosime t = 35 cm Grosime t = 30 cm Total greutate
Azid gzid Gzid Azid gzid Gzid 6Gzid 6Gzid/Aetaj
m2 t/m2 tone m2 t/m2 tone tone tone/m2
95.10 0.323 30.7 45.90 0.288 13.2 43.9 0.406
Transversal
- Ax 1 (10.40 - 2.00- 2.50) × 0.35 = 2.065 m2
- Ax 2 (10.40 - 1.00 - 1.50) × 0.30 = 2.370 m2
- Ax 3 (10.40 - 1.50- 2.00) × 0.35 = 2.415 m2
Total Azid = 6.85 m2 p = 6.33%
Longitudinal
- Ax A (10.40 - 1.50 - 1.00) × 0.35 = 2.765 m2
- Ax B (10.40 - 1.50 - 1.00) × 0.30 = 2.370 m2
- Ax C (10.40 - 2.00 - 1.50) × 0.35 = 2.415 m2
Total Azid = 7.55 m2 p = 6.98 %
Condiiile din tabelele 8.8 i 8.9 sunt satisfcute.
Deoarece toi pereii structurali sunt executai din acelai material s-a folosit, pentru
simplificare, expresia rigiditii geometrice (în formule s-au omis valorile modulelor
de elasticitate Ez i Gz .
În ipoteza consolelor independente rigiditatea relativ de nivel a pereilor structurali
s-a calculat cu formula
௧
ܴ ൌ మሻ (E 8.2.1)
ఒሺଷାସఒ
Tabelul E 8.2.3a
H
Elem. Zona
lw t Aria O RiT V,iT
(m) (m) (m2) lw
T1 Z1 1.70 0.35 0.595 5.294 0.00057 0.028
T2 Z2 3.00 0.35 1.050 3.00 0.00299 0.152
T3 Z3 1.20 0.35 0.420 7.50 0.00051 0.025
T4 Z4 1.20 0.30 0.360 7.50 0.00043 0.021
T5 Z5 4.50 0.30 1.350 2.00 0.00789 0.400
T6 Z6 2.20 0.30 0.660 4.090 0.00104 0.052
T7 Z7 2.20 0.35 0.770 4.090 0.00122 0.061
T8 Z8 3.50 0.35 1.225 2.571 0.00462 0.236
T9 Z9 1.20 0.35 0.420 7.50 0.00051 0.025
RT = 6RiT = 0.0198 m
522 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Perei longitudinali
Tabelul E 8.2.3b
H
Elem. Zona
lw t Aria O RiL
V,iL
(m) (m) (m2) lw
L1 Z1 3.70 0.35 1.295 2.432 0.00539 0.243
L2 Z4 2.50 0.35 0.875 3.600 0.00177 0.079
L3 Z7 1.70 0.35 0.595 5.294 0.00057 0.025
L4 Z2 1.70 0.30 0.510 5.294 0.00049 0.021
L5 Z5 4.50 0.30 1.350 2.00 0.00789 0.355
L6 Z8 1.70 0.30 0.510 5.294 0.00049 0.021
L7 Z3 2.70 0.35 0.945 3.333 0.00221 0.100
L8 Z6 3.00 0.35 1.050 3.00 0.00299 0.134
L9 Z9 1.20 0.35 0.420 7.50 0.00051 0.022
RL = 6RiL= 0.0223 m
xR
¦ xi Ri T y ¦ yi RiL
¦ RiT R ¦ RiL (E 8.2.3)
Calculele sunt detaliate în tabelul E 8.2.4.
Tabelul E 8.2.4
xi RiT × 102 xiRiT × 102 yi RiL × 102 y iRiL×102
Elem. Elem.
(m) (m) (m2) (m) (m) (m2)
T1 0.20 0.057 0.0114 L1 0.20 0.539 0.1078
T2 0.20 0.299 0.0598 L2 0.20 0.177 0.0354
T3 0.20 0.051 0.0102 L3 0.20 0.057 0.0114
T4 6.20 0.043 0.2666 L4 5.70 0.049 0.2793
T5 6.20 0.789 4.8918 L5 5.70 0.789 4.4973
T6 6.20 0.104 0.6448 L6 5.70 0.049 0.2793
T7 10.20 0.122 1.2444 L7 10.20 0.221 2.2542
T8 10.20 0.462 4.7124 L8 10.20 0.299 3.0498
T 10.20 0.051 0.5202 10.20 0.051 0.5202
L9
9
6 1.978 12.3616 6 2.231 11.0347
Au rezultat valorile
x xR = 6.25 m yR = 4.95 m
Poziiile centrului maselor (CG) i centrului de rigiditate (CR) sunt artate în figura E
8.2.4.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 523
Tabelul E 8.2.5
RiTu RiLu
RiT xi |xCR-xi| (xCR-xi)2 RiL yi |yCR-yi| (yCR-yi)2
Elem. Elem.
3
m m m m m m m m3
T1 0.00057 0.0209 L1 0.00539 0.1216
T2 0.00299 0.20 6.05 0.1094 L2 0.00177 0.20 4.75 0.0399
T3 0.00051 0.0187 L3 0.00057 0.0129
T4 0.00043 0.0000 L4 0.00049 0.0003
T5 0.00789 6.20 0.05 0.0000 L5 0.00789 5.70 0.75 0.0044
T6 0.00104 0.0000 L6 0.00049 0.0003
T7 0.00122 0.0190 L7 0.00221 0.0609
T8 0.00462 10.20 3.95 0.0742 L8 0.00299 10.20 5.25 0.0824
T9 0.00051 0.0080 L9 0.00051 0.0141
6 0.250m3 0.337 m3
Tabelul E 8.2.6
ag Valori Mt (în tm)
Mtx,max 49.5
Mtx,min 16.8
0.10g
Mty,max 24.3
Mty,min -8.5
Transversal
ெ ସଽǤହ ெೣǡ ଵǤ଼
ߦ௫ ൌ ೣǡೌೣ ൌ ൌ ͺͶǤݐȀ݉ଶ ߦ ൌ ൌ ൌ ʹͺǤݐȀ݉ଶ
ೃ Ǥହ଼ହ ೃ Ǥହ଼ହ
Tabelul E 8.2.7a
RiT (xCR-xi) × FiT,max FiT,min FiT,max FiT,min ME,b
FiT (tr) xCR-xi
Elem. V,iT Ri(T) (rot) (rot) (tot) (tot)
m×102 tone m m2×102 tone tone tone tone tm
T1 0.057 0.028 0.88 0.345 0.292 0.099 1.172 0.979 8.20
T2 0.299 0.152 4.77 6.05 1.809 1.530 0.519 6.300 5.289 44.10
T3 0.051 0.025 0.80 0.309 0.261 0.089 1.061 0.889 7.43
T4 0.043 0.021 0.66 0.002 0.002 0.001 0.662 0.661 4.63
T5 0.789 0.400 12.56 0.05 0.039 0.033 0.011 12.593 12.571 88.15
T6 0.104 0.052 1.63 0.005 0.004 0.001 1.634 1.631 11.44
T7 0.122 0.061 1.92 -0.482 -0.408 -0.138 1.512 1.782 12.47
T8 0.462 0.236 7.41 -3.95 -1.825 -1.544 -0.524 5.866 6.886 48.20
T9 0.051 0.025 0.80 -0.201 -0.170 -0.058 0.630 0.742 5.19
În casetele poate sunt date valorile de proiectare (valorile totale Fi,max i Fi,min).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 525
Longitudinal
ெǡೌೣ ଶସǤଷ ெǡ ଼Ǥହ
ߦ௫ ൌ ൌ ൌ ͶͳǤͷݐȀ݉ଶ ߦ ൌ ൌെ ൌ െͳͶǤͷݐȀ݉ଶ
ೃ Ǥହ଼ହ ೃ Ǥହ଼ହ
Tabelul E 8.2.7b
RiL (xCR-xi) × FiL,max FiL,min FiL,max FiL,min ME,b
Vi,L FiL (tr) yCR-yi
Elem. RiL (rot) (rot) (tot) (tot)
2
m×10 --- tone m m2×102 tone tone tone tone tm
L1 0.539 0.243 7.63 2.560 1.062 -0.371 8.692 7.259 60.84
L2 0.177 0.079 2.48 4.75 0.841 0.349 -0.122 2.829 2.358 19.80
L3 0.057 0.025 0.79 0.271 0.112 -0.016 0.902 0.774 6.31
L4 0.049 0.021 0.66 -0.037 -0.015 0.005 0.645 0.665 4.66
L5 0.789 0.355 11.15 -0.75 -0.592 -0.246 0.086 10.904 11.236 78.65
L6 0.049 0.021 0.66 -0.037 -0.015 0.005 0.645 0.665 4.66
L7 0.221 0.100 3.14 - 5.25 -1.160 -0.481 0.168 2.659 3.308 23.16
L8 0.299 0.134 4.21 -1.570 -0.652 0.095 3.558 4.305 30.14
L9 0.051 0.022 0.69 -0.268 -0.111 0.016 0.579 0.706 4.94
Modelul de calcul ine seama de legturile între console care sunt realizate la fiecare
nivel, prin planeele rigide în planul lor. În acest caz distribuia forei tietoare între
pereii structurali rezult din condiia de compatibilitate a deplasrilor laterale ale
pereilor la nivelul fiecrui planeu
Pereii au fost modelai ca bare elastice cu seciune dreptunghiular (cu valorile
respective ale ariei, ale ariei de forfecare i ale momentului de inerie) încastrate în
seciunea de la cota ±0.00 m.
Legturile între perei au fost modelate ca biele comprimate, articulate la ambele
extremiti.
Cu acest model (figura E 8.2.4), din condiia de egalitate a deplasrilor de translaie, s-
au calculat eforturile secionale (for tietoare i moment încovoietor) în fiecare
perete folosind un program de calcul pentru cadre plane.
Deoarece componentele deplasrilor totale care provin din rsucirea de ansamblu
depind numai de geometria structurii i de proprietile geometrice ale pereilor,
valorile acestora au fost considerate proporionale cu cele obinute prin metoda
consolelor independente.
526 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Tabelul E 8.2.8
FiT,max FiT,min FiL FiL,max FiL,min
F (tr) ME,b FiT/ME ME,b FiL/ME
Elem. iT (tot) (tot) Elem. (long) (tot) (tot)
-1
tone tone tone tm m tone tone tone tm m-1
T1 1.50 1.78 1.59 9.4 0.189 L1 7.10 8.09 6.70 59.9 0.135
T2 5.39 6.90 5.89 45.7 0.151 L2 3.13 3.56 2.97 21.7 0.164
T3 0.61 0.87 0.70 4.2 0.207 L3 1.28 1.47 1.22 5.9 0.249
T4 0.52 0.52 0.52 2.5 0.208 L4 1.10 1.07 1.10 5.7 0.193
T5 10.35 10.33 10.33 85.9 0.120 L5 8.87 8.67 8.98 74.6 0.120
T6 2.34 2.34 2.34 13.3 0.173 L6 1.10 1.07 1.10 5.7 0.193
T7 2.73 2.32 2.59 14.8 0.175 L7 3.69 3.12 3.76 23.7 0.159
T8 7.38 5.82 6.84 49.2 0.139 L8 4.61 3.90 4.86 32.3 0.150
T9 0.61 0.44 0.55 2.6 0.212 L9 0.52 0.44 0.55 2.6 0.212
II. Se determin ariile verticale de zidrie (pe înlimea etajului) aferente fiecrei
zone (Z1 ÷ Z9). Ariile respective includ plinul de zidrie (care este continuu pe
toat înlimea etajului), zidria parapetului i buiandrugului (pentru golurile
de la faade) i zidria buiandrugului (pentru golurile interioare). Pentru fiecare
grosime de perete aria vertical de zidrie astfel determinat se înmulete cu
greutatea peretelui tencuit stabilit în funcie de categoria elementelor pentru
zidrie. Folosind greutatea zidriei pe unitatea de suprafa de perete se obine
o evaluare mai exact a influenei greutii tencuielii (ca factor constant)
asupra greutii totale a peretelui.
Tabelul E 8.2.9
Fora
Aria Z Gplaneu Gzidrie Efort unitar
Zona axial
(m2) (tone) (tone) (tone) (daN/cm2)
Z1 1.768 6.50 5.60 12.10 0.68
Z2 1.455 8.40 4.90 13.30 0.91
Z3 1.2425 4.90 4.15 9.05 0.73
Z4 1.130 5.30 3.95 9.25 0.82
Z5 2.610 19.0 8.00 27.00 1.03
Z6 1.605 7.50 5.20 12.70 0.79
Z7 1.2425 3.50 4.15 7.65 0.62
Z8 1.630 6.50 5.35 11.85 0.73
Z9 0.717 2.50 2.60 5.10 0.71
Tabelul E 8.2.10a
Etaj curent Parter
Fora Fora
lw t 0 Aria 0
Elem. Zona axial axial
(cm) (cm) (daN/cm2) (m2) (daN/cm2)
(tone) (tone)
T1 Z1 170 35 0.68 0.595 4.1 2.04 12.3
T2 Z2 300 35 0.91 1.050 9.6 2.73 28.8
T3 Z3 120 35 0.73 0.420 3.1 2.19 9.3
T4 Z4 120 30 0.82 0.360 3.0 2.46 9.0
T5 Z5 450 30 1.03 1.350 13.9 3.09 41.7
T6 Z6 220 30 0.79 0.660 5.2 2.37 15.6
T7 Z7 220 35 0.62 0.770 4.8 1.68 14.4
T8 Z8 350 35 0.73 1.225 8.9 2.19 26.7
T9 Z9 120 35 0.71 0.420 3.0 2.13 9.0
6 AT = 6.850 m2
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 529
Perei longitudinali
Tabelul E 8.2.10b
Etaj curent Parter
Fora Fora
lw t 0 Aria 0
Elem. Zona axial axial
(cm) (cm) (daN/cm2) (m2) (daN/cm2)
(tone) (tone)
L1 Z1 370 35 0.68 1.295 8.8 2.04 26.4
L2 Z4 250 35 0.82 0.875 7.2 2.46 21.6
L3 Z7 170 35 0.62 0.595 3.7 1.86 11.1
L4 Z2 170 30 0.91 0.510 4.6 2.73 13.8
L5 Z5 450 30 1.03 1.350 13.9 3.09 41.7
L6 Z8 170 30 0.73 0.510 3.7 2.19 11.1
L7 Z3 270 35 0.73 0.945 6.6 2.19 19.8
L8 Z6 300 35 0.79 1.050 8.3 2.37 24.9
L9 Z9 120 35 0.71 0.420 3.0 2.13 9.0
6AL = 7.550 m2
E 8.2.7.1. Momente capabile pentru perei din zidrie nearmat - MRd (ZNA)
Momentele capabile ale pereilor structurali din zidrie nearmat (ZNA) s-au calculat
cu relaiile:
ேಶ ఙ
x ݔோௗ ൌ ൌ ͳǤͳͷ ݈ ൌ ͳǤͳͷݏௗ ݈௪
Ǥ଼ହ ௧ ௪
(6.19a) din CR 6
ேಶ ேಶ ೢ
x ܯோௗ ൌ ሺ݈௪ െ ݔோௗ ሻ ൌ ሺͳǤͲ െ ͳǤͳͷݏௗ ሻ (6.20a) din CR 6
ଶ ଶ
Materialele au fost alese pentru a satisface cerinele minime din tabelul 8.2 din Cod
- rezistena la compresiune a zidriei trebuie s fie cel puin fk = 2.5 N/mm2
(tabelul 8.2);
- s-a considerat zidrie cu elemente BCA cu fb = 5.0 N/mm2 i mortar de
utilizare general (G) cu rezistena M5; zidria nu are rost longitudinal [figura
4.1a din Codul CR 6] ; pentru zidrie cu elemente BCA cu mortar M5 avem,
conform CR 6 tabelul 4.5, rezistena unitar la lunecare în rost orizontal fvk0 =
0.150 N/mm2 valoare care satisface cerina din tabelul 8.4 din P 100-1
- din Codul CR 6 , tabelul 4.2c rezistena caracteristic la compresiune a
zidriei este fk = 2.75 N/mm2 iar rezistena de proiectare, pentru coeficientul de
siguran ?M = 1.90, este fd = 1.45 N/mm2.
Calculul forei axiale (NEd) pe seciunea activ a peretelui:
x NEd = V0EA (E 8.2.7)
unde efortul unitar de compresiune se ia din Tabelul Ex.1-8 pentru grupul de perei
cruia îi aparine fiecare perete T sau L.
530 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Transversal
Tabelul E 8.2.11a
t lw A 0E sd NEd xRd lc VE/ME MRd VEdu
Perete
m m m2 N/mm2 --- tone m m-1 tm tone
T1 0.35 1.70 0.595 0.204 0.141 12.3 0.282 0.189 8.72 1.65
T2 0.35 3.00 1.050 0.273 0.188 28.8 0.663 0.151 33.67 5.08
T3 0.35 1.20 0.420 0.219 0.151 9.3 0.213 0.207 4.59 0.95
T4 0.30 1.20 0.360 0.246 0.170 9.0 0.240 0.208 4.32 0.90
T5 0.30 4.50 1.350 0.309 0.213 41.7 1.126 0.120 70.35 8.44
T6 0.30 2.20 0.660 0.237 0.164 15.6 0.424 0.173 13.85 2.40
T7 0.35 2.20 0.770 0.168 0.116 14.4 0.300 0.175 13.68 2.39
T8 0.35 3.50 1.225 0.219 0.151 26.7 0.621 0.139 38.45 5.34
T9 0.35 1.20 0.420 0.213 0.147 9.0 0.207 0.212 4.47 0.95
Longitudinal
Tabelul E 8.2.11b
t lw A 0 sd NEd xRd VE/ME MRd VEdu
Perete
m m m2 N/mm2 --- tone m m-1 tm tone
L1 0.35 3.70 1.295 0.204 0.141 26.4 0.613 0.135 40.74 5.50
L2 0.35 2.50 0.875 0.246 0.170 21.6 0.499 0.164 21.61 3.54
L3 0.35 1.70 0.595 0.186 0.128 11.1 0.256 0.249 8.01 1.99
L4 0.30 1.70 0.510 0.273 0.188 13.8 0.376 0.193 9.13 1.76
L5 0.30 4.50 1.350 0.309 0.213 41.7 1.126 0.120 70.35 8.44
L6 0.30 1.70 0.510 0.219 0.151 11.1 0.302 0.193 7.76 1.50
L7 0.35 2.70 0.945 0.219 0.151 19.8 0.479 0.159 22.00 3.50
L8 0.35 3.00 1.050 0.237 0.164 24.9 0.578 0.150 30.15 4.52
L9 0.35 1.20 0.420 0.213 0.147 9.0 0.207 0.212 4.47 0.95
Tabelul.E 8.2.12
M MEb MRd MEb
Elem. Rd Elem.
(tm) (tm) (tm) (tm)
T1 8.72 9.4 L1 40.74 59.9
T2 33.67 45.7 L2 21.61 21.7
T3 4.59 4.2 L3 8.01 5.9
T4 4.32 2.5 L4 9.13 5.7
T5 70.35 85.9 L5 70.35 74.6
T6 13.85 13.3 L6 7.76 5.7
T7 13.68 14.8 L7 22.00 23.7
T8 38.45 49.2 L8 30.15 32.3
T9 4.47 2.6 L9 4.47 2.6
6 192.1 227.6 214.2 232.1
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 531
Concluzie:
Sigurana la compresiune + încovoiere nu este satisfcut, pe ambele direcii
principale, pentru ansamblul cldirii.
Se va relua calculul modificând rezistena la compresiune a zidriei.
Not. Folosirea mortarului pentru rosturi subiri -T- conduce la un spor mai mic al
rezistenei unitare caracteristice la compresiune a zidriei (a se vedea CR 6 tabelul
4.3b).
În aceste condiii tabelele E 8.2.11a i E 8.2.11b se modific dup cum urmeaz
Transversal
Tabelul E 8.2.13a
t lw A 0E sd NEd xRd lc VE/ME MRd VEdu
Perete
m m m2 N/mm2 --- tone m m-1 tm tone
T1 0.35 1.70 0.595 0.204 0.115 12.3 0.220 0.189 9.10 1.72
T2 0.35 3.00 1.050 0.273 0.153 28.8 0.539 0.151 35.4 5.35
T3 0.35 1.20 0.420 0.219 0.123 9.3 0.173 0.207 4.78 0.99
T4 0.30 1.20 0.360 0.246 0.138 9.0 0.195 0.208 4.52 0.94
T5 0.30 4.50 1.350 0.309 0.174 41.7 0.920 0.120 74.64 8.96
T6 0.30 2.20 0.660 0.237 0.133 15.6 0.344 0.173 14.47 2.51
T7 0.35 2.20 0.770 0.168 0.094 14.4 0.243 0.175 14.09 2.47
T8 0.35 3.50 1.225 0.219 0.123 26.7 0.506 0.139 39.97 5.56
T9 0.35 1.20 0.420 0.213 0.120 9.0 0.169 0.212 4.64 0.98
Longitudinal
Tabelul E 8.2.13b
t lw A 0 sd NEd xRd VE/ME MRd VEdu
Perete
m m m2 N/mm2 --- tone m m-1 tm tone
L1 0.35 3.70 1.295 0.204 0.115 26.4 0.500 0.135 42.24 5.70
L2 0.35 2.50 0.875 0.246 0.138 21.6 0.405 0.164 22.64 3.71
L3 0.35 1.70 0.595 0.186 0.105 11.1 0.210 0.249 8.27 2.06
L4 0.30 1.70 0.510 0.273 0.153 13.8 0.306 0.193 9.62 1.86
L5 0.30 4.50 1.350 0.309 0.174 41.7 0.920 0.120 74.64 8.96
L6 0.30 1.70 0.510 0.219 0.123 11.1 0.246 0.193 8.07 1.56
L7 0.35 2.70 0.945 0.219 0.123 19.8 0.390 0.159 22.87 3.64
L8 0.35 3.00 1.050 0.237 0.133 24.9 0.469 0.150 31.52 4.73
L9 0.35 1.20 0.420 0.213 0.120 9.0 0.169 0.212 4.64 0.99
532 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Tabelul E 8.2.14
M MEb MRd MEb
Elem. Rd Elem.
(tm) (tm) (tm) (tm)
T1 9.10 9.4 L1 42.24 59.9
T2 35.4 45.7 L2 22.64 21.7
T3 4.78 4.2 L3 8.27 5.9
T4 4.52 2.5 L4 9.62 5.7
T5 74.64 85.9 L5 74.64 74.6
T6 14.47 13.3 L6 8.07 5.7
T7 14.09 14.8 L7 22.87 23.7
T8 39.97 49.2 L8 31.52 32.3
T9 4.64 2.6 L9 4.64 2.6
6 201.6 227.6 224.2 232.1
Concluzie final
Deoarece în producia intern nu exist elemente pentru zidrie din BCA cu rezistena
standardizat la compresiune mai mare decât fb=5 N/mm2 astfel încât s poat fi
sporit i mai mult rezistena caracteristic fk, cldirea respectiv trebuie proiectat cu
sistem structural din zidrie confinat.
Calculul este detaliat în exemplul 8.3 considerând cldirea amplasat în zona seismic
ag = 0.20g.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 533
x Înlime P+3E
x Perei exteriori t = 37.5 cm (axai 25 cm/exterior i 12.5 cm/interior)
x Perei interiori t = 25 cm (axai)
x Dimensiunile cldirii în plan 16.70 × 10.70 M
x Aria cldirii în plan (pe nivel) Apl = 16.70 × 10.70 = 178.7 m2
x Sistem structural fagure
x Înlimea etajului het = 2.80 m Htot= 4 × 2.80 = 11.20 m
x Amplasament:
- Zona seismic ag = 0.20 g Sistem structural Zidrie confinat i
armat în rosturi (ZC+AR) - conform cerinei din Cod P 100-1 tabel 8.9.
Tabelul E 8.3.2
6Gzid Gpl Gtot,et Gtot,et/Aetaj
tone tone tone tone/m2
154.8 95.3 250.0 1.400
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 535
Transversal
- Ax 1 i ax 5 2 × (10.70 - 1.00) × 0.375 = 7.275 m2
- Ax 2 i ax 4 2 × (10.70 - 2 ×1.00 ) × 0.25 = 4.350 m2
- Ax 3 10.70 × 0.25 = 2.675 m2
Total Azid = 14.30 m2 p = 8.00%
Longitudinal
- Ax A i ax C 2 × (16.70 - 2 × 1.50 - 2 × 1.80) × 0.375 = 7.575 m2
- Ax B (16.70 - 2 × 1.00) × 0.25 = 3.675 m2
Total Azid = 11.25 m2 p = 6.30 %
Condiiile din tabelul 8.9 sunt satisfcute.
Metoda consolelor legate la ultimul nivel distribuie fora tietoare de baz între pereii
structurali folosind criteriul egalitii deplasrilor laterale totale (din translaie i din
rsucirea de ansamblu) ale tuturor pereilor, la vârful construciei.
Metoda este simpl i poate fi aplicat manual dar, în anumite configuraii structurale,
rezultatele sale au un grad relativ ridicat de aproximare în raport cu alte metode mai
exacte (aa cum rezult i din acest exemplu pentru peretele T4).
Deoarece toi pereii structurali sunt executai din acelai material s-a folosit, pentru
simplificare, expresia rigiditii geometrice (în formule s-au omis valorile modulelor
de elasticitate Ez i Gz .
În ipoteza consolelor independente rigiditatea relativ de nivel a pereilor structurali s-
a calculat cu formula
௧
ܴ ൌ (E 8.3.1)
ఒሺଷାସఒమ ሻ
Tabelul E 8.3.3a
ߣ
l t ܪ Aria RiT neRiT
Elem w nelem V,i
(m) (m) ൌ (m2) (m) (m)
݈௪
T1 5.850 0.375 1.914 2.194 0.0111 2 0.0222 0.1588
T2 3.850 0.375 2.909 1.444 0.0035 2 0.0070 0.0501
T3 3.725 0.250 3.007 0.931 0.0021 4 0.0084 0.0300
T4 10.700 0.250 1.047 2.675 0.0323 1 0.0323 0.4621
RT = ` neRiT = 0.0699 m
Perei longitudinali
Tabelul E 8.3.3b
ߣ
l t ܪ Aria RiL neRiL
Elem w nelem V,i
(m) (m) ൌ (m2) (m) (m)
݈௪
L1 1.450 0.375 7.724 0.544 0.0002 4 0.0008 0.0060
L2 2.400 0.375 4.667 0.900 0.0009 6 0.0054 0.0270
L3 2.525 0.250 4.436 0.631 0.0007 2 0.0014 0.0210
L4 9.650 0.250 1.161 2.413 0.0257 1 0.0257 0.7720
RL = ` neRiL = 0.0333 m
538 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Deoarece structura este simetric în plan fa de ambele axe principale, centrul de
greutate se afl în centrul geometric al planeului.
Fa de sistemul de axe din figura E 8.3.1. coordonatele centrului de rigiditate sunt:
x xR = 8.35 m
x yR = 5.35 m
Tabelul E 8.3.4
|xCR- |yCR-
|xCR- |vCR-
|xCR-xi| ne RiT xi|2 × |yCR-yi| ne RiL yi | 2 ×
xi|2 yi|2
ne× Rit ne× Rit
T1 8.1625 66.626 2 0.0111 1.4790 L1 5.1625 26.651 4 0.0002 0.0213
T2 8.1625 66.626 2 0.0035 0.4664 L2 5.1625 26.651 6 0.0009 0.1439
T3 4.20 17.640 4 0.0021 0.1482 L3 0.00 0.00 2 0.0007 0.00
T4 0.00 0.00 0.00 0.0323 0.00 L4 0.00 0.00 1 0.0257 0.00
2.0936
0.1652
Mtx = ± 0.835 Fb
Pentru aciunea seismic paralel cu axa "x"
Mty = ± 0.535 Fb
Valorile excentricitilor i momentelor de rsucire sunt date în tabelul E 8.3.5
Tabelul E 8.3.5
Fb ea Mt
(tone) (m) (tm)
± 0.835 ±100.2
120.0
± 0.535 ±64.2
Transversal
Tabelul E 8.3.6a
RiT|xCR-
FlT RiT |xCR-xi| Fit FiT(tot) Spor
Elem ne xi|
torsiune
tone m m m2 tone tone
T1 2 0.1588 19.06 0.0111 8.1625 0.091 1.88 20.94 +10%
T2 2 0.0501 6.01 0.0035 8.1625 0.029 0.60 6.61 +10%
T3 4 0.0300 3.60 0.0021 4.200 0.009 0.18 3.78 +5%
T4 1 0.4621 55.45 0.0323 0.00 0.00 0.00 55.45 ----
Longitudinal
Tabelul E 8.3.6b
FlL
Elem ne
tone
L1 4 0.0060 0.72
L2 6 0.0270 3.24
L3 2 0.0210 2.52
L4 1 0.7720 92.64
Momentul de rsturnare la baz (ME,b) se calculeaz cu relaia
ܯாǡ ൌ σସଵ ܨ ݖ (E 8.3.5)
540 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Modelul de calcul ine seama de legturile între perei (console) care sunt realizate la
fiecare nivel prin planeele rigide în planul lor. În acest caz distribuia forei tietoare
între pereii structurali rezult din condiia de compatibilitate a deplasrilor laterale ale
pereilor la nivelul fiecrui planeu. Este neglijat efectul riglelor de cuplare între
montani i legturile între perei au fost modelate ca biele comprimate, articulate la
ambele extremiti.
Pereii au fost modelai ca bare elastice cu seciune dreptunghiular (cu valorile
respective ale ariei, ale ariei de forfecare i ale momentului de inerie) încastrate în
seciunea de la cota ± 0.00.
Cu acest model (figura E 8.3.3), din condiia de egalitate a deplasrilor de translaie, s-
au calculat eforturile secionale (for tietoare i moment încovoietor) în fiecare
perete folosind un program de calcul pentru cadre plane.
Deoarece componentele deplasrilor totale care provin din rsucirea de ansamblu
depind numai de geometria structurii i de proprietile geometrice ale pereilor,
valorile acestora au fost considerate proporionale cu cele obinute prin metoda
consolelor independente.
Valorile de proiectare pentru fiecare perete ale forei tietoare i ale momentului
încovoietor, sunt date în tabelele E 8.3.7 (pentru pereii transversali valorile includ
sporurile din efectul de torsiune din tabelul E 8.3.6a).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 541
Tabelul E 8.3.7a
Parter Et.1
Perete ne
VE VE/ME VE VE/ME
T1 2 21.82 0.125 19.64 0.173
T2 2 10.88 0.170 6.96 0.204
T3 4 6.00 0.166 3.84 0.202
T4 1 30.6 0.083 38.19 0.135
120 106.75
I. S-au determinat reaciunile planeelor pe fiecare linie de perei (p1 i p2) cu relaiile
qtot l1 § l ·
p1 p2 p1 ¨¨ 2 1 ¸¸
4 © l2 ¹
(E 8.3.6)
unde s-au notat l1 i l2 latura scurt i respectiv latura lung a plcii respective.
II. Pentru fiecare zon de perei (E1÷E5 din figura E 8.3.5) s-a calculat fora axial
dat de planeu prin înmulirea reaciunii pe unitatea de lungime (p1/p2) cu lungimea
zonei aferente (care include câte 1/2 din limea fiecrui gol adiacent plinului de
zidrie).
Tabelul E 8.3.8
qpl qpl
Ax Perete Ax Perete
(tone/m) (tone)
A1-A2
1A-1B 0.74 0.59
Ax A4-A5
Ax A
1&5 A2-A3
1B-1C 0.74 0.64
A3-A4
B1-B2
2A-2B 1.50 1.19
B4-B5
Ax2&$ Ax B
B2-B3
2B-2C 1.50 128
B3-B4
3A-3B 1.52
Ax3 Ax C Idem ax A
3B-3C 1.52
E 8.3.7.1. Momente capabile pentru perei din zidrie nearmat - MRd (ZNA)
Momentele capabile ale pereilor structurali din zidrie nearmat (ZNA) s-au calculat
cu relaiile .
ேಶ ఙ
x ݔோௗ ൌ ൌ ͳǤͳͷ ݈ ൌ ͳǤͳͷݏௗ ݈௪ (6.19a) din Cod
Ǥ଼ହ ௧ ௪
ேಶ ேಶ ೢ
x ܯோௗ ൌ ሺ݈௪ െ ݔோௗ ሻ ൌ ሺͳǤͲ െ ͳǤͳͷݏௗ ሻ (6.20a) din Cod
ଶ ଶ
Materialele au fost alese pentru a satisface cerinele minime din tabelul 8.2 din Cod
- rezistena la compresiune a zidriei trebuie s fie cel puin fk = 3.0 N/mm2
- din tabelul 4.2c din Codul CR 6 rezult c se pot alege elemente cu fb = 7.50
N/mm2 i mortar M7.5 (pentru care fk = 3.30 N/mm2)
- rezistena de proiectare, pentru factorul de material ?M = 1.90 este fd = 1.74
N/mm2
Calculul forei axiale (NEd) pe seciunea activ a peretelui:
x NEd = V0EA (E 8.3.7)
unde efortul unitar de compresiune se ia din Tabelul Ex1.2 pentru grupul de perei
cruia îi aparine.
În tabelele E 8.3.12 i E 8.3.13 s-au calculat i valorile forei tietoare asociat cedrii
prin compresiune excentric (VEdu) folosind relaia
ெೃ
ܸாௗ௨ ൌ ܸா (E 8.3.8)
ெಶ
unde valorile VE i ME s-a luat din tabelele E 8.3.8a,b i E 8.3.9a,b. Fora tietoare
VEdu s-a calculat pentru seciunile de la baza pereilor i pentru etajul 1, unde fora
tietoare este maxim pentru pereii T1 i L1.
544 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Transversal
Parter Tabelul E 8.3.10a
t lw A 0 sd NEd xRd MRd
Perete
m m m2 tone/m2 --- tone m tm
T1 0.375 5.850 2.194 0.352 0.202 77.2 1.389 172.1
T2 0.375 3.850 1.444 0.336 0.193 48.5 0.874 72.2
T3 0.250 3.725 0.745 0.439 0.255 32.7 1.116 42.7
T4 0.250 10.700 2.675 0.483 0.278 129.2 3.494 465.5
Figura E 8.3.7a
546 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Figura E 8.3.7b
Transversal
Parter Tabelul E 8.3.12a
M MRd VEdu
Ast ls MRd(As) Rd VE/ME
Perete (ZNA) (ZC) (ZC)
cm2 m tm tm tm m-1 tone
T1 9.24 5.538 153.5 172.1 325.6 0.125 40.7
T2 9.24 3.538 98.1 72.2 170.3 0.170 29.0
T3 8.04 3.413 82.3 42.7 125.0 0.166 20.8
T4 9.24 10.325 286.2 465.5 751.7 0.083 62.4
Etaj 1 Tabelul E 8.3.12b
M MRd VEdu
Ast ls MRd(As) Rd VE/ME
Perete (ZNA) (ZC) (ZC)
cm2 m tm tm tm m-1 tone
T1 9.24 5.538 153.5 139.5 293.0 0.173 50.7
T2 9.24 3.538 98.1 58.1 156.2 0.204 31.9
T3 8.04 3.413 82.3 35.7 118.0 0.202 23.8
T4 9.24 10.325 286.2 391.1 677.3 0.135 91.4
Longitudinal
Parter Tabelul E 8.3.13a
M MRd VEdu
Ast ls MRd(As) Rd VE/ME
Perete (ZNA) (ZC) (ZC)
cm2 m tm tm tm m-1 tone
Long1 9.24 1.138 31.5 10.2 41.7 0.242 10.1
Long2 9.24 2.150 59.6 33.4 93.0 0.196 18.2
Long3 8.04 2.213 53.4 21.4 74.8 0.207 15.5
Long4 8.04 9.400 226.7 378.6 605.3 0.081 49.0
Concluzie:
Rezistena structurii la compresiune + încovoiere este satisfcut pentru ansamblul
cldirii pe ambele direcii.
Pe direcie longitudinal, la parter, peretele L4 are rezisten insuficient (MRd = 0.87
MEb).
Având în vedere c nerealizarea rezistenei este mai mic decât 20% din MEb se poate
accepta c diferena este acoperit prin redistribuirea suprarezistenei totale
(MRd = 1.47MEb)
E 8.3.9. Calculul rezisten elor de proiectare la for tietoare ale pere ilor
structurali
Rezistena la for tietoare a armturii din stâlpiorul comprimat s-a calculat conform
CR 6, , în care pentru armtura longitudinal din bare 14 fyd = 300 N/mm2 i etrieri
8 fyd = 210 N/mm2 s-a luat ~c = 0.25 (tabelul 6.3 din CR 6)
A rezultat:
St1 416 fyd = 300 N/mm2 + etrieri 8 fyd = 210 N/mm2 ~c = 0.200
VRd2 (St1) = 0.20 Ascfyd = 0.20 × 8.04 × 3000 = 4824 kg # 4.8 tone
St2 614 fyd = 300 N/mm2 + etrieri 8 fyd = 210 N/mm2 ~c = 0.250
VRd2 (St2) = 0.25 Ascfyd = 0.25 × 9.24 × 3000 = 6930 kg # 6.9 tone
Rezistena de proiectare la forfecare a betonului din stâlpiorul comprimat s-a calculat
cu relaia
St1 VRsc = Absc × fcvd = 0.25 × 0.25 × 13.5 = 0.85 tone
St2 VRsc = Absc × fcvd = 0.25 × 0.375 × 13.5 = 1.30 tone
unde notaiile sunt urmtoarele
x Absc - aria betonului din stâlpiorul de la extremitatea comprimat
x fcvd rezistena unitar de proiectare a betonului din stâlpiorul comprimat (CR 6
tabelul 3.3)
Prin urmare rezistena la forfecare a stâlpiorului comprimat este
VRstc (St1) = VRd2 + Vbsc = 4.8 + 0.85 = 5.65 tone
VRstc (St2) = VRd2 + Vbsc = 6.9 + 1.30 = 8.20 tone
Calculele sunt dezvoltate în tabelele E 8.3.15a,b i E 8.3.16a,b.
Transversal
Parter Tabelul E 8.3.15a
* VRd,l
VEd NEd NEd lw lad V() Vad VRdl* VRstc
Elem. (ZC)
tone tone tone m m tone tone tone tone tone
21.8 34.2
T1 77.2 85.6 5.850 0.00 0.00 34.24 8.20 42.44
2 4
10.8 21.9
T2 48.5 54.8 3.850 0.00 0.00 21.93 8.20 30.13
8 3
14.5
T3 6.00 32.7 36.3 3.725 0.00 0.00 14.52 5.65 20.17
2
129. 135. 10.70 54.2
T4 30.6 0.00 0.00 54.24 5.65 59.89
2 6 0 4
Total 285.7 tone
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 549
V *d
f vk ,i 0.22 f bt 1 5 0.058 1 19.0V *d
f bt
Rezistena de proiectare la cedare pe seciune înclinat se calculeaz cu relaia
Aw f vk ,i Aw
VRd ,i u u f vd ,i
b JM b
Valorile VRdi* i valorile rezistenelor pereilor de zidrie confinat la cedare pe
seciune înclinat sunt date în tabelele E 8.3.17a,b i E 8.3.18a,b.
Transversal
VRd,i
Aria NEd* d* fvd,i* b VRd,i* VRstc
Numr (ZC)
Elem.
elem.
N/mm
(m2) tone 2 N/mm2 --- tone tone tone
T1 2 2.194 65.6 0.299 0.0789 1.5 11.54 8.20 19.74
T2 2 1.444 40.4 0.280 0.0767 1.5 7.38 8.20 15.58
T3 4 0.745 27.0 0.362 0.0845 1.5 6.30 5.65 11.95
T4 1 2.675 104.8 0.392 0.0887 1.05 22.60 5.65 28.25
Total 146.7 tone
Longitudinal
Parter Tabelul E 8.3.18a
VRd,i
Aria NEd* d* fvd,i* VRd,i* VRstc
(ZC)
Elem. Numr b
elem. N/mm
(m2) tone 2 N/mm2 tone tone tone
L1 4. 0.544 21.55 0.396 0.0891 1.5 3.23 8.20 11.43
L2 6 0.900 46.09 0.512 0.1000 1.5 6.00 8.20 14.20
L3 2 0.631 27.64 0.438 0.0932 1.5 3.92 5.65 9.57
L4 1 2.412 129.5 0.537 0.1022 1.16 21.25 5.65 26.90
Total 177.0 tone
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 551
VRd,i
Aria NEd* d* fvd,i* VRd,i* VRstc
Numr (ZC)
Elem. b
elem.
N/mm
(m2) tone 2 N/mm2 tone tone tone
L1 4 0.544 14.89 0.274 0.0760 1.5 2.76 8.20 10.96
L2 6 0.900 33.37 0.371 0.0866 1.5 5.20 8.20 13.40
L3 2 0.631 19.29 0.306 0.0797 1.5 3.35 5.65 9.00
104.9
L4 1 2.412 0.435 0.0929 1.16 19.31 5.65 24.96
6
Total 167.2 tone
Transversal
Parter Tabel E 8.3.19a
VRd,i 26/225 VRd
VRd,l lw
Elem. VRd3 (ZC+AR)
tone tone m tone tone
T1 42.44 21.14 5.850 35.25 56.39
T2 30.13 16.62 3.850 23.20 39.82
T3 20.17 10.50 3.725 22.50 33.00
T4 59.89 31.00 10.700 64.50 95.50
6 419.9
Longitudinal
unde VEdu este calculat conform art. E8.3.4.4 din acest exemplu
Concluzie:
La etajul 1 sigurana la for tietoare nu este satisfcut pe direcie transversal
pentru ansamblul cldirii i pentru pereii din casetele po ate.
E 8.4. Cldire tip „Vil” P+2E cu pere i structurali de zidrie confinat (ZC) cu
elemente BCA
x Înlime P+2E
x Perei exteriori t = 35 cm (axai 20 cm/exterior i 15 cm/interior)
x Perei interiori t = 30 cm (axai)
x Dimensiunile cldirii în plan 10.40 x 10.40 m
x Aria cldirii în plan (pe nivel) Apl = 10.40 × 10.40 = 108.16 m2
x Sistem structural celular
x Înlimea etajului het = 3.00 m Htot= 3 × 3.00 = 9.00 m
x Amplasament:
- Zona seismic ag = 0.20 g Sistem structural Zidrie confinat i
armat în rosturi (ZC+AR) - a se vedea tabelul 8.9 din Cod
x Zidrie cu grosimea t = 35 cm
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 555
Tabelul E 8.4.1a
350 u 250 u 300 u 250 u
Dimensiuni UM
600 600
Volum nominal cm3 52500 45000
Volum element cm3 48980 41983
Volum mortar cm3 3520 3017
Greutate element + mortar kg/buc 36.4 31.2
Greutate unitar perete kg/m2
243.0 208.0
netencuit perete
Greutate de proiectare perete kg/m2
243 +80 = 323 208+80 = 288
tencuit perete
Greutate volumetric perete 323/ 0.35 = 288/0.30 =
kg/m3
tencuit 923 960
556 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Tabelul E 8.4.1b
Grosime t = 35 cm Grosime t = 30 cm Total greutate
Azid gzid Gzid Azid gzid Gzid 6Gzid 6Gzid/Aetaj
2 2 2 2
m t/m tone m t/m tone tone tone/m2
95.10 0.323 30.7 45.90 0.288 13.2 43.9 0.406
Tabelul E 8.4.2
6Gzid Gpl Gtot,et Gtot,et/Aetaj
tone tone tone tone/m2
43.9 64.1 108.0 1.000
nnivGtot ,et
x Masa total a cldirii M
g
Pentru construcia proiectat, greutatea total supus aciunii seismice are valoarea
Gtot = 108.0 × 3 = 324.0 tone.
Transversal
- Ax 1 (10.40 - 2.00- 2.50) × 0.35 = 2.065 m2
- Ax 2 (10.40 - 1.00 - 1.50) × 0.30 = 2.370 m2
- Ax 3 (10.40 - 1.50- 2.00) × 0.35 = 2.415 m2
Total Azid = 6.85 m2 p = 6.33%
Longitudinal
- Ax A (10.40 - 1.50 - 1.00) × 0.35 = 2.765 m2
- Ax B (10.40 - 1.50 - 1.00) × 0.30 = 2.370 m2
- Ax C (10.40 - 2.00 - 1.50) × 0.35 = 2.415 m2
Total Azid = 7.55 m2 p = 6.98 %
Condiiile din tabelul 8.9 sunt satisfcute.
Deoarece toi pereii structurali sunt executai din acelai material s-a folosit, pentru
simplificare, expresia rigiditii geometrice (în formule s-au omis valorile modulelor
de elasticitate Ez i Gz .
În ipoteza consolelor independente rigiditatea relativ de nivel a pereilor structurali s-
a calculat cu formula
௧
ܴ ൌ (E 8.4.2)
ఒሺଷାସఒమ ሻ
xR
¦x R i iT
yR
¦yR i iL
¦R iT ¦R iL
(E 8.4.4)
Calculele sunt detaliate în tabelul E 8.4.4:
Tabelul E 8.4.4
RiT × xiRiT × RiL × y
xi yi
Elem. 102 102 Elem. 102 iRiL×10
2
Au rezultat valorile
x xR = 6.25 m yR = 4.95 m
Poziiile centrului maselor (CG) i centrului de rigiditate (CR) sunt artate în figura E
8.4.6.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 561
Tabelul E 8.4.5.
Tabelul E 8.4.6.
Valori Mt (în tm)
Mtx,max 60.9
Mtx,min 20.6
Mty,max 29.9
Mty,min -10.4
Componentele forei tietoare date de efectul torsiunii de ansamblu se calculeaz cu
relaiile
' FiT ( xCR xi ) u Ri ( T ) u [ (E 8.4.6a)
'FiL ( y CR y i ) u Ri ( L ) u [ (E 8.4.6b)
Mt
unde [
KJ R
Valorile forelor tietoare aferente pereilor structurali transversali (T) i longitudinali
(L) sunt date în tabelele E 8.4.7a i E 8.4.7b.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 563
Transversal
M tx ,max 60.9 M tx ,min 20.6
[ max 104.1 t/m 2 [ min 35.2 t/m2
KJ R 0.585 KJ R 0.585
Tabelul E 8.4.7a
(xCR-xi) × FiT,max FiT,min FiT,max FiT,min
RiT FiT (tr) xCR-xi ME,b
Elem. Vi,T RiT (rot) (rot) (tot) (tot)
m×102 tone m 2 2
m ×10 tone tone tone tone tm
T1 0.057 0.028 1.09 0.345 0.36 0.12 1.45 1.21 10.2
T2 0.299 0.152 5.90 6.05 1.809 1.88 0.64 7.78 6.54 54.5
T3 0.051 0.025 0.97 0.309 0.32 0.11 1.29 1.08 9.1
T4 0.043 0.021 0.81 0.002 0.00 0.00 0.81 0.81 5.7
T5 0.789 0.400 15.53 0.05 0.039 0.04 0.02 15.57 15.55 109.0
T6 0.104 0.052 2.02 0.005 0.01 0.00 2.03 2.02 14.2
T7 0.122 0.061 2.37 -0.482 -0.50 -0.17 1.87 2.20 15.4
T8 0.462 0.236 9.15 -3.95 -1.825 -1.90 -0.64 7.25 8.51 59.6
T9 0.051 0.025 0.97 -0.201 -0.21 -0.07 0.76 0.90 6.3
Longitudinal
M ty ,max 29.9 M ty ,min 10.4
[ max 51.1t/m 2 [ min 17.8 t/m 2
KJ R 0.585 KJ R 0.585
Tabelul E 8.4.7b
RiL yCR- (xCR-xi) FiL,max FiL,min FiL,max FiL,min
Vi,L FiL (tr) ME,b
Elem. yi × RiL (rot) (rot) (tot) (tot)
2
m×10 --- tone m m2×102 tone tone tone tone tm
L1 0.539 0.243 9.42 2.560 1.31 -0.46 10.73 8.96 75.1
L2 0.177 0.079 3.07 4.75 0.841 0.43 -0.15 3.50 2.92 24.5
L3 0.057 0.025 0.97 0.271 0.14 -0.05 1.11 0.93 7.7
L4 0.049 0.021 0.81 -0.037 -0.02 0.01 0.79 0.82 5.8
-
L5 0.789 0.355 13.88 -0.592 -0.31 0.11 13.46 13.88 97.1
0.75
L6 0.049 0.021 0.81 -0.037 -0.02 0.01 0.79 0.82 5.8
L7 0.221 0.100 3.88 -1.160 -0.59 0.21 3.29 4.09 28.6
-
L8 0.299 0.134 5.19 -1.570 -0.80 0.28 4.39 5.47 38.3
5.25
L9 0.051 0.022 0.86 -0.268 -0.14 0.05 0.72 0.90 6.3
Modelul de calcul ine seama de legturile între console care sunt realizate la fiecare
nivel, prin planeele rigide în planul lor. În acest caz distribuia forei tietoare între
pereii structurali rezult din condiia de compatibilitate a deplasrilor laterale ale
pereilor la nivelul fiecrui planeu.
Pereii au fost modelai ca bare elastice cu seciune dreptunghiular (cu valorile
respective ale ariei, ale ariei de forfecare i ale momentului de inerie) încastrate la
cota ± 0.00.
Legturile între perei au fost modelate ca biele comprimate, articulate la ambele
extremiti.
Cu acest model (figura E 8.4.4), din condiia de egalitate a deplasrilor de translaie, s-
au calculat eforturile secionale (for tietoare i moment încovoietor) în fiecare
perete folosind un program de calcul pentru cadre plane.
Deoarece componentele deplasrilor totale care provin din rsucirea de ansamblu
depind numai de geometria structurii i de proprietile geometrice ale pereilor,
valorile acestora au fost considerate proporionale cu cele obinute prin metoda
consolelor independente.
Tabelul E 8.4.8
II. Se determin ariile verticale de zidrie (pe înlimea etajului) aferente fiecrei
zone (Z1 ÷ Z9). Ariile respective includ plinul de zidrie (care este continuu pe
toat înlimea etajului), zidria parapetului i buiandrugului (pentru golurile
de la faade) i zidria buiandrugului (pentru golurile interioare). Pentru fiecare
grosime de perete aria vertical de zidrie astfel determinat se înmulete cu
greutatea peretelui tencuit stabilit în funcie de categoria elementelor pentru
zidrie. Folosind greutatea zidriei pe unitatea de suprafa de perete se obine
o evaluare mai exact a influenei greutii tencuielii (ca factor constant)
asupra greutii totale a peretelui.
Tabelul E 8.4.9
Fora
Aria Z Gplaneu Gzidrie Efort unitar
Zona axial
(m2) (tone) (tone) (tone) (daN/cm2)
Z1 1.768 6.50 5.60 12.10 0.68
Z2 1.455 8.40 4.90 13.30 0.91
Z3 1.2425 4.90 4.15 9.05 0.73
Z4 1.130 5.30 3.95 9.25 0.82
Z5 2.610 19.0 8.00 27.00 1.03
Z6 1.605 7.50 5.20 12.70 0.79
Z7 1.2425 3.50 4.15 7.65 0.62
Z8 1.630 6.50 5.35 11.85 0.73
Z9 0.717 2.50 2.60 5.10 0.71
Perei transversali
Tabelul E 8.4.10a
Etaj curent Parter
Fora Fora
lw t 0 Aria 0
Elem. Zona axial axial
(cm) (cm) (daN/cm2) (m2) (daN/cm2)
(tone) (tone)
T1 Z1 170 35 0.68 0.595 4.1 2.04 12.3
T2 Z2 300 35 0.91 1.050 9.6 2.73 28.8
T3 Z3 120 35 0.73 0.420 3.1 2.19 9.3
T4 Z4 120 30 0.82 0.360 3.0 2.46 9.0
T5 Z5 450 30 1.03 1.350 13.9 3.09 41.7
T6 Z6 220 30 0.79 0.660 5.2 2.37 15.6
T7 Z7 220 35 0.62 0.770 4.8 1.68 14.4
T8 Z8 350 35 0.73 1.225 8.9 2.19 26.7
T9 Z9 120 35 0.71 0.420 3.0 2.13 9.0
6 AT = 6.850
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 567
Perei longitudinali
Tabelul E 8.4.10b
Etaj curent Parter
Fora Fora
lw t 0 Aria 0
Elem. Zona axial axial
(cm) (cm) (daN/cm2) (m2) (daN/cm2)
(tone) (tone)
L1 Z1 370 35 0.68 1.295 8.8 2.04 26.4
L2 Z4 250 35 0.82 0.875 7.2 2.46 21.6
L3 Z7 170 35 0.62 0.595 3.7 1.86 11.1
L4 Z2 170 30 0.91 0.510 4.6 2.73 13.8
L5 Z5 450 30 1.03 1.350 13.9 3.09 41.7
L6 Z8 170 30 0.73 0.510 3.7 2.19 11.1
L7 Z3 270 35 0.73 0.945 6.6 2.19 19.8
L8 Z6 300 35 0.79 1.050 8.3 2.37 24.9
L9 Z9 120 35 0.71 0.420 3.0 2.13 9.0
6AL = 7.550 m 2
Momentele capabile ale pereilor structurali din zidrie nearmat (ZNA) s-au calculat
cu relaiile:
ேಶ ఙ
x ݔோௗ ൌ ൌ ͳǤͳͷ ݈ ൌ ͳǤͳͷݏௗ ݈௪ (6.19a) din CR 6
Ǥ଼ହ ௧ ௪
ேಶ ேಶ ೢ
x ܯோௗ ൌ ሺ݈௪ െ ݔோௗ ሻ ൌ ሺͳǤͲ െ ͳǤͳͷݏௗ ሻ (6.20a) din CR 6
ଶ ଶ
Materialele au fost alese pentru a satisface cerinele minime din tabelul 8.2 din Cod
- rezistena la compresiune a zidriei trebuie s fie cel puin fk = 2.5 N/mm2
(tabelul 8.2);
- s-a considerat zidrie cu elemente BCA cu fb = 5.0 N/mm2 i mortar de
utilizare general (G) cu rezistena M5; zidria nu are rost longitudinal (figura
4.1a din Codul CR 6) ; pentru zidrie cu elemente BCA cu mortar M5 avem,
conform CR 6 tabelul 4.5, rezistena unitar la lunecare în rost orizontal fvk0 =
0.150 N/mm2 valoare care satisface cerina din tabelul 8.4 din P 100-1
- din Codul CR 6, tabelul 4.2c rezistena caracteristic la compresiune a zidriei
este fk = 2.75 N/mm2 iar rezistena de proiectare, pentru coeficientul de
siguran ?M = 1.90, este fd = 1.45 N/mm2.
Calculul forei axiale (NEd) pe seciunea activ a peretelui:
x NEd = V0EA (E 8.4.8)
unde efortul unitar de compresiune se ia din Tabelul E 8.4.9 pentru grupul de perei
(Z) cruia îi aparine fiecare perete T sau L.
Au rezultat valorile din tabelele E 8.4.11a i E 8.4.11b.
568 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Transversal
Tabelul E 8.4.11a
xRd
t lw A 0E sd NEd MRd
Perete lc
m m m2 N/mm2 --- tone m tm
T1 0.35 1.70 0.595 0.204 0.141 12.3 0.282 8.72
T2 0.35 3.00 1.050 0.273 0.188 28.8 0.663 33.67
T3 0.35 1.20 0.420 0.219 0.151 9.3 0.213 4.59
T4 0.30 1.20 0.360 0.246 0.170 9.0 0.240 4.32
T5 0.30 4.50 1.350 0.309 0.213 41.7 1.126 70.35
T6 0.30 2.20 0.660 0.237 0.164 15.6 0.424 13.85
T7 0.35 2.20 0.770 0.168 0.116 14.4 0.300 13.68
T8 0.35 3.50 1.225 0.219 0.151 26.7 0.621 38.45
T9 0.35 1.20 0.420 0.213 0.147 9.0 0.207 4.47
Longitudinal
Tabelul E 8.4.11b
t lw A 0 sd NEd xRd MRd
Perete
m m m2 N/mm2 --- tone m tm
L1 0.35 3.70 1.295 0.204 0.141 26.4 0.613 40.74
L2 0.35 2.50 0.875 0.246 0.170 21.6 0.499 21.61
L3 0.35 1.70 0.595 0.186 0.128 11.1 0.256 8.01
L4 0.30 1.70 0.510 0.273 0.188 13.8 0.376 9.13
L5 0.30 4.50 1.350 0.309 0.213 41.7 1.126 70.35
L6 0.30 1.70 0.510 0.219 0.151 11.1 0.302 7.76
L7 0.35 2.70 0.945 0.219 0.151 19.8 0.479 22.00
L8 0.35 3.00 1.050 0.237 0.164 24.9 0.578 30.15
L9 0.35 1.20 0.420 0.213 0.147 9.0 0.207 4.47
Amplasarea stâlpiorilor din beton armat este dat în figura E 8.4.7. iar detalierea
poziiilor acestora este dat în figurile E 8.4.8a i E 8.4.8b.
Armtura longitudinal a stâlpiorilor s-a luat 414 mm (As = 616 mm2) cu fyd = 300
N/mm2 i etrieri 8/10/20 cm din oel cu fyd = 210 N/mm2. Distanele între axele
stâlpiorilor pentru fiecare element de zidrie confinat sunt artate în figurile E 8.4.8a
i E 8.4.8b.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 569
Perei transversali
Tabelul E 8.4.12a
Tabelul E 8.4.12b
Tabelul.E 8.4.13
MRd M*Rd VEdu MRd M*Rd VEdu
MEb VE/ME MEb VE/ME
Elem. (ZC) (ZC) (ZC) Elem. (ZC) (ZC) (ZC)
(tm) (tm) ( m-1) (tone) (tm) (tm) ( m-1) (tone)
T1 33.6 38.6 11.5 0.191 7.37 L1 102.6 118.1 74.1 0.135 15.94
T2 84.4 97.2 56.5 0.151 14.68 L2 61.3 71.2 26.8 0.164 11.68
T3 20.3 24.2 5.2 0.207 5.01 L3 32.9 39.1 7.2 0.249 9.74
T4 20.0 23.9 3.1 0.212 5.07 L4 34.0 40.3 7.1 0.193 7.78
T5 148.8 168.5 106.0 0.120 20.22 L5 148.9 168.5 92.2 0.120 20.22
T6 48.1 56.6 16.5 0.176 9.96 L6 32.7 38.9 7.1 0.193 7.51
T7 47.6 56.4 18.4 0.175 9.87 L7 65.4 76.3 29.3 0.159 12.13
T8 98.6 113.6 60.8 0.139 15.79 L8 81.0 93.7 39.9 0.150 14.06
T9 20.2 24.1 3.2 0.208 5.01 L9 20.2 24.1 3.2 0.212 5.11
6 517.4 281.2 579.0 286.9
Concluzie:
Sigurana la compresiune + încovoiere este satisfcut, pe ambele direcii principale,
pentru ansamblul cldirii.
Rezistena la for tietoare a armturii din stâlpiorul comprimat s-a calculat conform
CR 6 în care pentru armtura longitudinal din bare 14 cu fyd = 300 N/mm2 i etrieri
8 cu fyd = 210 N/mm2 s-a luat ~c = 0.25.
A rezultat
VRd2 = 0.25 Ascfyd = 0.25 × 6.16 × 3000 = 4620 kg # 4.6 tone
Rezistena de proiectare la forfecare a betonului din stâlpiorul comprimat s-a calculat
cu relaia
VRsc = Absc × fcvd = 0.25 × 0.25 × 13.5 = 0.85 tone
unde notaiile sunt urmtoarele
x Absc - aria betonului din stâlpiorul de la extremitatea comprimat
x fcvd rezistena unitar de proiectare a betonului din stâlpiorul comprimat (CR6)
Prin urmare rezistena la forfecare a stâlpiorului comprimat (armtura+beton) este
VRstc = VRd2 + Vbsc = 3.7 + 0.85 = 5.45 tone
Calculele sunt dezvoltate în tabelele E 8.4.14a i E 8.4.14b
Transversal
Tabelul E 8.4.14a
* VRdl* VRd,l
VEd NEd NEd lw lad V() Vad VRstc
Elem. (ZNA) (ZC)
tone tone tone m m tone tone tone tone tone
T1 2.45 12.3 15.8 1.70 0.00 6.32 0.00 6.32 11.77
T2 9.48 28.8 36.4 3.00 0.00 14.56 0.00 14.56 20.01
T3 1.20 9.3 11.7 1.20 0.00 4.68 0.00 4.68 10.13
T4 0.72 9.0 10.4 1.20 0.00 4.16 0.00 4.16 9.61
T5 14.18 41.7 49.3 4.50 0.00 19.72 0.00 19.72 5.45 25.17
T6 3.22 15.6 19.1 2.20 0.00 7.64 0.00 7.64 13.09
T7 3.56 14.4 18.3 2.20 0.00 7.32 0.00 7.32 12.77
T8 9.39 26.7 33.1 3.50 0.00 13.24 0.00 13.24 18.69
T9 0.75 9.0 10.5 1.20 0.00 4.20 0.00 4.20 10.47
Total 130.72 tone
Longitudinal
Tabel E 8.4.14b
VRd,l VRd,l
VEd NEd NEd* lw lad V() Vad VRstc
Elem. (ZNA) (ZC)
tone tone tone m m tone tone tone tone tone
L1 11.10 26.4 33.6 3.70 0.00 13.44 0.00 13.44 18.89
L2 4.89 24.0 28.7 2.50 0.00 11.48 0.00 11.48 16.93
L3 2.02 12.9 15.8 1.70 0.00 6.32 0.00 6.32 11.77
L4 1.51 12.6 14.7 1.70 0.00 5.88 0.00 5.88 11.33
L5 12.33 41.7 48.3 4.50 0.00 19.32 0.00 19.32 5.45 24.77
L6 1.51 12.0 14.1 1.70 0.00 5.64 0.00 5.64 11.09
L7 5.17 17.7 22.3 2.70 0.00 8.92 0.00 8.92 14.37
L8 6.67 23.1 28.4 3.00 0.00 11.36 0.00 11.36 16.81
L9 0.75 9.0 10.5 1.20 0.00 4.20 0.00 4.20 9.65
Total 139.38 tone
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 573
VRd,i
Aria VEd NEd NEd* d* fvd,i* b VRd,i* VRstc
(ZC)
Elem.
t tone tone N/mm N/mm tone tone
(m2) 2 2 tone
T1 0.595 2.45 12.3 15.8 0.266 0.072 2.86 8.31
T2 1.050 9.48 28.8 36.4 0.347 0.081 5.67 11.12
T3 0.420 1.20 9.3 11.7 0.279 0.070 1.96 7.41
T4 0.360 0.72 9.0 10.4 0.289 0.075 1.80 7.25
T5 1.350 14.18 41.7 49.3 0.365 0.083 1.5 7.47 5.45 12.92
T6 0.660 3.22 15.6 19.1 0.289 0.075 3.30 8.75
T7 0.770 3.56 14.4 18.3 0.238 0.068 3.49 8.94
T8 1.225 9.39 26.7 33.1 0.270 0.072 5.88 11.33
T9 0.420 0.75 9.0 10.5 0.250 0.070 1.96 7.41
Total 83.44 tone
VRd,i
Aria VEd NEd NEd* d* fvd,i* VRd,i* VRstc
(ZC)
Elem. b
t tone tone N/mm N/mm tone tone
(m2) 2 2 tone
L1 1.295 11.10 26.4 33.6 0.259 0.071 6.13 11.58
L2 0.875 4.89 24.0 28.7 0.328 0.079 4.61 10.06
L3 0.595 2.02 12.9 15.8 0.266 0.072 2.86 8.31
L4 0.510 1.51 12.6 14.7 0.288 0.074 2.52 7.97
L5 1.350 12.33 41.7 48.3 0.358 0.082 1.5 7.38 5.45 12.83
L6 0.510 1.51 12.0 14.1 0.276 0.073 2.48 7.93
L7 0.945 5.17 17.7 22.3 0.236 0.068 4.28 9.73
L8 1.050 6.67 23.1 28.4 0.270 0.072 5.04 10.49
L9 0.420 0.75 9.0 10.5 0.250 0.070 1.96 7.41
Total 86.31tone
574 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Valoarea rezistenei la forfecare a zidriei nearmate s-a luat cea mai mic dintre
rezistena la lunecare în rost orizontal (VRd,l) i rezistena la cedare pe seciune
înclinat (VRd,i). Valoarea total a rezistenei la forfecare a zidriei confinate Vtot(ZC)
este dat în tabelul E 8.4.16.
Tabelul E 8.4.16
VRd,l VRd,i VEdu 1.25× VRd,l VRd,i VEdu 1.25×
Elem. (ZC) (ZC) (ZC) VEdu Elem (ZC) (ZC) (ZC) VEdu
tone tone (tone) (tone) tone tone (tone) (tone)
T1 11.77 8.31 7.37 9.22 L1 18.89 11.58 15.94 19.93
T2 20.01 11.12 14.68 18.35 L2 16.93 10.06 11.68 14.60
T3 10.13 7.41 5.01 6.26 L3 11.77 8.31 9.74 12.18
T4 9.61 7.25 5.07 6.34 L4 11.33 7.97 7.78 9.73
T5 25.17 12.92 20.22 25.28 L5 24.77 12.83 20.22 25.28
T6 13.09 8.75 9.96 12.45 L6 11.09 7.93 7.51 9.39
T7 12.77 8.94 9.87 12.34 L7 14.37 9.73 12.13 15.16
T8 18.69 11.33 15.79 19.74 L8 16.81 10.49 14.06 17.58
T9 10.47 7.41 5.01 6.26 L9 9.65 7.41 5.11 6.39
72.32 116.24 86.31 130.24
Tabelul E 8.4.17a
26/400 VRd
VRd lw 1.25VEdu
Elem. VRd3 (ZC+AR)
tone m tone tone tone
T1 8.31 1.70 5.8 14.19 9.22
T2 11.12 3.00 10.2 21.32 18.35
T3 7.41 1.20 4.1 11.51 6.26
T4 7.25 1.20 4.1 11.35 6.34
T5 12.92 4.50 15.3 28.22 25.28
T6 8.75 2.20 7.5 16.25 12.45
T7 8.94 2.20 7.5 16.44 12.34
T8 11.33 3.50 11.9 23.23 19.74
T9 7.41 1.20 4.1 11.51 6.26
6 154.02 116.24
Longitudinal
Tabelul E 8.4.17b
26/400 VRd
VRd lw (ZC+AR 1.25VEdu
Elem. VRd3
)
tone m tone tone (tone)
L1 11.58 3.70 12.6 24.18 19.93
L2 10.06 2.50 8.5 18.56 14.60
L3 8.31 1.70 5.8 14.11 12.18
L4 7.97 1.70 5.8 13.77 9.73
L5 12.83 4.50 15.3 28.13 25.28
L6 7.93 1.70 5.8 13.73 9.39
L7 9.73 2.70 9.2 18.93 15.16
L8 10.49 3.00 10.2 20.69 17.58
L9 7.41 1.20 4.1 11.51 6.39
163.61 130.24
CONCLUZIE FINAL:
1. În zona seismic ag = 020 g sigurana la for tietoare este asigurat , pe ambele
direcii principale, pentru ansamblul cldirii prin armarea rosturilor orizontale cu
26/400 mm oel cu fyd = 300 N/mm2.
576 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Caracteristici cldire:
x Func
iunea: depozit;
x Regim de înl
ime: parter;
x Acoperi în dou pante, cu structura tip arpant.
Dimensiuni cldire:
• 1 deschidere de 18.00 m
• 4 travei de 3.29 m;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 577
• Înl
imea de nivel: h = 3.00 m (liber);
• Gabarit cldire: 13.30 m x 18.40 m.
Sk 1 Sk 2
S k1
unde
sk = 2.00 kN/m2 valoarea caracteristic a încrcrii din zpad pe sol [kN/m2], în
amplasament;
ce = 1.0 coeficientul de expunere al construc
iei în amplasament;
ct = 1.0 coeficient de transfer termic;
Pi = 0.8 coeficientul de form al încrcrii din zpad pe acoperi;
J Is = 1.0 factorul de importan
-expunere pentru ac
iunea zpezii.
578 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Figura E 9.1. Sec iune transversal i plan structur de rezisten din lemn lamelat încleiat
pentru hala tip depozit
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 579
SLU cu considerarea ac
iunii seismice:
1,35 P + 0.4 Sk1 + Seism
SLS:
1.0 P + 1.0 Sk2 (Sk1) + 1.0 w(z)
1.0 P + 0.4 Sk1 + Seism
b h l Cr Cef
Element
(mm) (mm) (m) (tf) (tf)
TS 120 180 2.35 13.00 12.24
D1 central 120 140 2.90 7.20 6.65
D2 intern 120 100 2.60 6.40 4.28
Contrafi 120 160 2.8 8.70 7.96
Stâlp 120 260 3.20 10.80 8.95
Not : Dimensiunile barelor au fost stabilite luând în considerare sortimentul de grinzi, care au l?imea
minim de 100 mm.
Tabelul E 9.5.3 Elemente supuse la întindere paralel cu fibrele. Verificarea barelor, dup
dispunerea tijelor în îmbinri.
b h Tr Nef
Element
(mm) (mm) (tf) (tf)
Tabelul E 9.5.4 Elemente supuse la compresiune paralel cu fibrele. Verificarea barelor, dup
dispunerea tijelor în îmbinri
b h N Efectiv
Element d bulon n tije
(mm) (mm) (tf)
M1 central 120 120 12 5 2.6
M2 intern 120 120 12 4 2.1
TI marginal 120 240 16 11 11.61
Diag. D3 120 160 16 4 4.23
TS central 120 240 16 5 5.04
TS marginal 120 240 16 11 11.16
D1 central 120 120 12 12 6.65
D2 intern 120 120 12 7 4.28
Contrafi 120 240 16 8 7.96
Stâlp baz 120 400 16 9 8.95
582 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
Precum rezult din analiza tabelelor E 9.5.1, E 9.5.2, E 9.5.3 i E 9.5.4, capacitile de
rezisten
ale elementelor structurale sunt mai mari decât eforturile efective –
dimensiunile elementelor sunt mai mari decât cele necesare din calculul barelor.
Din cauza distan
elor minime obligatorii între tije, a fost necesar mrirea dimensiunii
elementelor, ceea ce a condus la dimensiunile finale prezentate în tabelele E 9.5.3 i E
9.5.4. În tabelul E 9.5.5 se prezint diametrele buloanelor i numrul de tije necesare
pentru îmbinarea zbrelelor de elementele de talp, a contrafiei de stâlp, precum i a
stâlpului la baz.
Verificarea la SLS:
Verificarea la ULS:
E 9.7. Concluzii
Din analiza prin calcul a structurii de rezisten
din lemn lamelat încleiat, de tip
cadre cu stâlpi i ferme cu zbrele dispuse transversal, efectuat conform prevederilor
din prescrip
iile tehnice în vigoare, s-a constat c:
- structura de rezisten
propus spre analiza face parte din gama curent a
construc
iilor tip hal cu deschideri medii, fr stâlpi interiori, utilizate pentru
produc
ie, depozitare, sli de sport pentru agrement i de întruniri publice;
- ac
iunile luate în considerare corespund prescrip
iilor tehnice în vigoare;
- s-au considerat pentru calcul ac
iunile climatice i seismice corespunztoare
zonei Bucureti care sunt peste media încrcrilor curente;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 583
Perete despritor plin (fr gol de u/fereastr) cu dimensiunile 11.5 x 300 x 500
cm (rezemat pe planeu, fixat lateral i sub grinda structurii, la partea superioar
rezemare simpl pe contur):
E 10.2 Verificarea unui panou de zidrie înrmat într-un cadru de beton armat
pentru ac iunea seismic în planul peretelui
E 10.3 Verificarea unui perete de fa ad din zidrie de BCA înrmat în cadru de
beton pentru ac iunea seismic perpendicular pe planul peretelui
E 10.3.1.Date generale
E 10.4 Verificarea unui perete de fa ad cu goluri de ferestre realizat din zidrie
cu elemente ceramice
E 10.4.1.Date generale
x Perete de faad (înrmat în cadru) 30 x 300 x 720 cm rezemare simpl pe
contur) - cu goluri de ferestre ca în figur.
x Cldire P+1E (nniv= 2). Perete amplasat la etajul 1 (nivelul 2).
x Înlimile etajelor Hetaj = 3.60 m
x Cota planeului de reazem z1 = 3.60 m
x Cota planeului superior z2 = 7.20 m (acoperi)
x Destinaia cldirii: coal general cu 8 clase
x Amplasament: Câmpulung (ag = 0.30g)
E 10.5.2.2.Cazul II.
Nu sunt cunoscute deplasrile elastice de .
x Se presupune c au fost respectate condiiile de limitare a deplasrilor relative
de nivel impuse de codul în vigoare la data proiectrii cldirii.
x Presupunem condiia de limitare a deplasrilor Ga = Uhet, cu U = 0.005 .
x Deplasarea relativ pentru calculul prinderilor la SLS trebuie s aib ca limit
superioar valoarea
' d Qq(het,sup - het,inf)U
Ceea ce revine la
' d0.7x 5 x 1.25 x (31500-28000) x 0.005 = 76.5 mm
adic mai mare cu 118% decât valoarea corespunztoare situaiei în care deplasrile
calculate sunt cunoscute.
În aceast situaie se recomand ca structura reclamei i prinderile acesteia s poat
prelua valoarea limit determinat ca în cazul II.
596 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
La construciile care pot fi calculate prin considerarea a dou modele plane pe direcii
ortogonale i al cror rspuns seismic total nu este influenat semnificativ de modurile
proprii superioare de vibraie se poate folosi metoda for
elor laterale statice
echivalente. Metoda poate fi aplicat dac perioadele fundamentale corespunztoare
direciilor orizontale principale sunt mai mici decât 1,5 i dac sunt respectate criteriile
privind regularitatea structural pe vertical.
În metoda for
elor laterale statice echivalente, fora tietoare de baz corespunztoare
modului propriu fundamental, pentru fiecare direcie orizontal principal considerat
în calculul cldirii, se determin cu rela
ia
Fb J I ,e S d T1 mO (J.1)
unde
S d T1 ordonata spectrului de rspuns de proiectare corespunztoare perioadei
fundamentale T1 :
T1 perioada proprie fundamental de vibraie a cldirii în planul care conine
direcia orizontal considerat. În cazul structurilor de beton armat sau zidrie
aceast valoare a perioadei trebuie s corespund rigidit
ilor reduse ale
elementelor structurale astfel încât s se
in cont de efectul fisurrii.
m masa total a cldirii calculat ca suma a maselor de nivel mi . Masa poate fi
considerat ca raportul dintre greutatea cldirii corespunztoare ac
iunilor
604 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
gravita
ionale din combina
ia de ac
iuni care cuprinde i ac
iunea seismic i
accelera
ia gravita
ional, g.
JI,e factorul de importan-expunere al construciei.
O factor de corecie care ine seama de contribuia modului propriu
fundamental prin masa modal efectiv asociat acestuia. O poate fi luat egal
cu 0,85 dac T1 d TC i cldirea are mai mult de dou niveluri i egal cu 1,0 în
celelalte situa
ii.
Efectele aciunii seismice se determin prin aplicarea forelor seismice orizontale
asociate nivelurilor cu masele mi. Forma proprie fundamental poate fi aproximat
printr-o variaie liniar cresctoare pe înlime. În acest caz forele orizontale de nivel
pot fi calculate cu rela
ia:
mi zi
Fi Fb n
¦m z
j 1
j j
(J.2)
unde zi i zj reprezint înlimea pân la nivelul i i, respectiv, j msurat fa de baza
construciei considerat în model, iar n este numrul total de niveluri.
E Edy reprezint efectele aciunii datorate aplicrii micrii seismice pe direcia axei
orizontale y , perpendicular pe axa x a structurii.
La cldirile care satisfac criteriile de regularitate în plan i la care pereii sau sistemele
independente de contravântuire vertical în plane asociate celor dou direcii
orizontale principale sunt singurele elemente care preiau efectele micrii seismice, se
poate considera aciunea separat a cutremurului în cele dou direcii orizontale
principale fr a se face combinaiile indicate anterior.
unde,
ds deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al aciunii seismice
corespunztoare SLS
de deplasarea aceluiai punct din sistemul structural, determinat prin calcul static
elastic sub aciunea seismic de proiectare, conform spectrelor de proiectare
din capitolul 3, inând seama i de efectul torsiunii accidentale
q factorul de comportare specific tipului de structur (vezi capitolele 5-9) utilizat
la calculul valorii de proiectare a forei seismice
X factor de reducere care ine seama de intervalul de recuren al aciunii
seismice asociat verificrilor pentru SLS (vezi 2.1 i 2.2); valorile X sunt date în
Anexa E.
unde,
ds deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al aciunii seismice
corespunztoare ULS
c factor supraunitar care ine seama de faptul c în rspunsul seismic inelastic
deplasrile sunt superioare celor din rspunsul elastic în cazul structurilor cu
perioada de oscilaie mai mic decât Tc; valoarea factorului c este dat în
Anexa E
q, de semnificaie similar cu cea de la (J.6).
d rSLS Q q d re d d rSLS
,a (J.8)
606 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
unde
d rSLS
,a valoarea admisibil a deplasrii relative de nivel. În lipsa unor valori specifice
componentelor nestructurale utilizate, determinate experimental, se recomand
utilizarea valorilor date în tabelul E.2.
Rela
ia de verificare la ULS este:
d rULS c q d re d d rULS
,a (J.9)
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
&JUYDGY|634732]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 bis (vol. II)/3.IX.2013 conține 608 pagini. Prețul: 304 lei ISSN 1453—4495
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.