REFERAT

RESURSE AGROTURISTICE

STUDENT:
DURLEA GABRIELA

GRUPA:8315

BUCUREŞTI
2016
1. IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATEA:BOZOVICI
1.1. Prezentarea localității:
 istoric
 aşezare geografică
 hartă
 vecini
 populaţie
 climă
1.2. Resursele agroturistice naturale ale localității:
 munţi
 ape (râuri, lacuri, ape minerale)
 peşteri
 chei
 rezervaţii naturale
 monumente ale naturii
 fenomene şi structuri geologice
 vegetaţie (floră)
 faună
 fotografii reprezentative
1.3. Resursele agroturistice antropice ale localității:
 vestigii arheologice
 monumente istorice (biserici, mănăstiri, castele medievale)
 muzee
 case memoriale
 etnografie şi folclor
 calendarul sărbătorilor populare
 fotografii reprezentative
2. IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE ŞI GRADUL LOR
DECLASIFICARE
 trecerea în revistă a pensiunilor şi precizarea numărului demargarete
 fotografii reprezentative
3. STADIUL VALORIFICĂRII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATE
 situaţia turismului rural (agroturismului)
 dacă există o strategie a turismului rural (agroturismului)
 analiza SWOT a potenţialului agroturistic din localitate (puncte tari, puncte slabe,
oportunităţi, riscuri)
4. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
5. BIBLIOGRAFIE
1.1. PREZENTAREA LOCALITĂŢII

ISTORIC

Etimologia cuvantului Bozovici, atat in traditia locala cat si dupa unele date cu caracter stiintific, vine
de la cuvantul "boz" o planta care crestea din abundenta in zona actuala a comunei Bozovici. Printre
localnici mai circula legenda potrivit careia, la umbra tufelor de boz pasteau oile unui cioban batran
si orb. Acesta a coborât cu tot avutul lui de la Poiana Padijel si le-a spus fiilor care-l duceau de mana:
"Taica, aici sa va asezati, ca ursii si lupii nu vin ca sa va omoare oile".

Epoca straveche este atestata prin ciocanul de piatra slefuita gasit la Bozovici (Lonestea) in 1966 de
prof. Marin Jurchescu si predat la Muzeul de Istorie al Banatului din Timisoara. Datarea este din
neolitic.
Perioada daco-romana a coincis cu o dezvoltare in primul rand de natura economica din moment ce
avem marturii precum cetatea romana de langa cimitirul catolic, (obiectiv arheologic necercetat incă),
o piatra cu inscriptie romana aflata la "cetate" si predata la Muzeul de Istorie din Timisoara.

Ca atestare documentara, potrivit istoriografiei maghiare, anul este 1484, atunci este pomenit ca
proprietar al localitatii si ca trimis al lui Matei Corvin in zona pe Lazarus de Bohowitz sau Lazar de
Bozovici. De la numele acestuia se pare ca ar deriva si denumirea localitatii Bozovici
Bozoviciul devine un centru tot mai important în Valea Almǎjului, mai ales din punct de vedere
militar și economic.

De aceea, autoritățiile sunt interesate și de starea drumurilor. În anul 1722 a început lărgirea și
amenajarea drumului care lega Bozoviciul de Mehadia, iar în anul 1736 începe construcția șoselei
care face legătura între Bozovici și Oravița.
AŞEZARE GEOGRAFICĂ

Localitatea Bozovici este așezată la 45 de grade latitudine nordică și la 22 de grade longitudine estică
și la o altitudine de 250 m.

Localitatea este încadrată de Munții Almăjului și Aninei, având în apropiere două înălțimi muntoase
distincte: Gosna, la poalele căreia este și poiana cu același nume, și Bigarul, acolo unde se afla
cunoscuta cascadă și punctul care este marcat pentru trecerea paralelei de 45 de grade.
În județul Caraș-Severin, satul Bozovici ocupă o poziție central-sudică. Prin localitate trece râul
Miniș, principalul afluent al râului Nera, care trece prin imediata apropiere a comunei.

Căile de acces spre Bozovici sunt exclusive rutiere, principalul drum fiind DN-57
dinspre Anina și Reșița. Se mai poate intra în Bozovici și dinspre Iablanița, deviind de la E-94
(Timișoara-București), pe DN-57B, iar dinspre sud, de la Dunare, de la Șopotu Nou prin Dalboșeț, se
ajunge la Bozovici pe DJ-13.
1.2. Resursele agroturistice naturale ale localității:

MUNŢII ALMAJULUI

In structura Muntilor Banatului,Almajul este situat altimetric sub Masivul Semenic, fata de care se
prezinta mult mai fragmentat, cu o sumedenie de culmi laterale, impadurite si despartite de o bogata
retea de vai principale si afluenti mai mici. Culmea principala a acestor munti (rasariteana) se intinde
pe directie relativa nord-sud, intre asezarile Lapusnicel (Tara Almajului) si Cozla (la Dunare, in aval
de Berzasca). Este formata dintr-o serie de culminatii montane ce oscileaza intre 800 si aproape 1200
m altitudine, dar care nu prezinta un deosebit interes turistic prin prisma ascensiunilor deosebit de
dificile prin padurea preponderent tanara si deasa de fag sau amestec al acestei specii cu stejarul
(indeosebi gorunul) sau alte specii termofile, submediteraneene.
Obiectivul principal al acestui segment din Banatul Montan si care confera satisfactie atat la nivel
culminativ (reprezantand a doua inaltime a grupei montane din SV tarii, dupa cea a Pietrei Goznei –
1447 m, Masivul Semenic), cat si ca panorama inconjuratoare, este dat deVarful Svinecea Mare si
cei 1224 metri ai sai.
VALEA ALMAJULUI

Valea Almăjului este una dintre cele mai frumoase zone ale Banatului rural. În acest
areal sălbatic din sud-vestul României vei putea admira unele dintre cele mai frumoase
minuni pe care natura le-a creat în ţara noastră. Tot pe aici trece şi Paralela 45. Deşi
Valea Almăjului şi judeţul Caraş Severin nu excelează la capitolul infrastructură
rutieră, această zonă merită explorată.
CHEILE NEREI-BEUŞNIŢA

Cheile Nerei - Beușnița alcătuiesc o arie protejată de interes național, înclusă în Parcul Național
Cheile Nerei - Beușnița Cheile Nerei sunt o formațiune de tip chei de-a lungul râului Nera în județul
Caraș-Severin, între localitățile Sasca Montană și Șopotu Nou. Distanța pe care se întind cheile este
de circa 22 km din care aproximativ 20 km de chei propriu-zise, Nera, străbate un defileu, cu aspect
de chei, îngust, spectaculos și absolut sălbatic, formând cele mai lungi chei din România. Aici, unde
pereții se înalță până la 200 de metri, apa Nerei și a afluenților săi, a săpat și a format în
rocă calcaroasă lacuri, canioane, peșteri și cascade impresionante. O potecă turistică marcată le
străbate, dar parcurgerea lor necesită traversarea râului Nera direct prin apă.
Cu lacurile ei verzi-albastre şi stâncile albe şi colţuroase, Rezervaţia Cheile Nerei-Beuşniţa se fereşte de
privirile iscoditoare ale civilizaţiei. Peste sălbăticia acestor meleaguri domnesc încă vipera cu corn,
libelulele şi licuricii, iar muzica frunzişului bogat al pădurii este acompaniată de glasurile şuvoaielor de
apă, străpungând necontenit calcarele bătrâne.

Înfiinţat în anul 1990, Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa cuprinde în limitele sale zona sudică a
Munţilor Aninei, unde îşi dau întâlnire dealuri mănoase, bazine hidrografice cu calcare sfărâmicioase,
păduri seculare, vâlcele singuratice şi munţi puţin avântaţi spre soare. Împreună cu Parcurile Naţionale
Domogled-Valea Cernei şi Semenic-Cheile Caraşului, el formează tezaurul natural al judeţului Caraş-
Severin, de altfel singurul judeţ ce are pe teritoriul său trei zone mari de conservare ecologică, de interes
naţional.

Parcul păstrează, în cele 36.758 de hectare, multe bogăţii naturale, etnologice şi culturale. Graniţele lui
sunt delimitate de culmi de deal, borne silvice, confluenţe de râuri şi văi. În cadrul parcului există câteva
rezervaţii, dintre care una poartă acelaşi nume, Cheile Nerei-Beuşniţa. Ea este o sălbăticie de aproape
4000 de hectare, al cărei relief calcaros a fost săpat, măcinat şi sculptat, în principal, de două râuri: Nera
şi Beu.

Rezervaţia Cheile Nerei-Beuşniţa trăieşte în legendă precum o domniţă sfioasă şi obişnuieşte să se

arate, din timp în timp, cu aceeaşi rezervă, puţinilor care se aventurează în împărăţia ei
Cei 22 km ai Cheilor Nerei se întind între localităţile Şopotul Nou şi Sasca Română, având cursul apei
trecut prin numeroase meandre şi bucle întoarse. Până în această zonă calcaroasă, Nera a parcurs o
cale lungă, căci izvorul ei îşi soarbe apele de sub Piatra Goznei, din Munţii Semenic. Apoi, strângând
apele afluenţilor din depresiunile montane pe care le traversează - ale Munţilor Semenic, Aninei,
Almăjului - intră în forţă în cheile dantelate şi cu pereţii înalţi, tăiaţi la bază ca de o sabie ascuţită. În
timpul ploilor mari sau al topirii zăpezilor din munţi, Nera cea tulbure spală vijelios drumul prin chei, dar
vara, curenţii săi se domolesc şi lasă să se vadă prundişul mărunt şi vegetaţia bogată de pe malurile
joase. Acum este vremea potrivită pentru parcurgerea celor mai lungi chei din România: pe jos, pe
poteca marcată, ori pe apă, în bărci pneumatice, printr-o solitudine pe care numai natura sălbatică o mai
poate oferi unui călător.
Două comori are rezervaţia Cheile Nerei- Beuşniţa: Lacul Dracului şi Lacul Bei, ca două picături căzute
dintr-un cer de poveste. La vreo 100 m în sus de albia stângă a râului şi coborând de pe poteca cheilor,
ce merge pe culmea de deasupra, Lacul Dracului te aşteaptă în tăcerea pădurii. Culoarea sa, printre
razele galbene şi frunzele verzi, îţi provoacă ochii să o ghiceşti: o fi albastră? Cerul clar de peste ea îţi
spune că nu. O fi ca smaraldul? Nici aşa, căci muşchii moi ce învelesc degetele de stâncă nu aduc
aceeaşi nuanţă. Poţi şedea pe marginea neregulată a lacului ore în şir şi să nu te hotărăşti ce culoare să-
i pui alături de numele de legendă.

Se zice că, demult, un moşneag îşi păzea turma de capre pe malul lacului şi un străin i-a stârnit isteţimea
cu un rămăşag. Cică i-ar fi spus să-i prăjească un peşte fără ca să i se îndoaie corpul; moşneagul, cu
mintea ascuţită, îi spune că va face precum i s-a cerut, dacă şi străinul va frige un cap de ţap fără ca
acesta din urmă să îşi arate dinţii. Zis şi făcut. Moşneagul a înfipt un băţ în trupul peştelui, iar străinul a
legat capul ţapului cu o funie din tei. Dar când au început să sfârâie pe foc, peştele a rămas înţepenit pe
bucata de lemn, însă pe capul ţapului a apărut un rânjet. De ciudă ce i-a fost, străinul, care s-a dovedit a
fi chiar Dracul, a sărit în lac şi nu s-a mai arătat vreodată. De atunci, cică apele fără fund înghit pe oricine
cutează a le tulbura undele.

Lacul Dracului este unicul lac carstic din România, apărut ca urmare a prăbuşirii unui tavan de peşteră.
Apele lui clare, cu adâncimea de aproximativ 12 m, lasă să se vadă bancurile negre de peşti, pietrele
ascuţite şi crengile uitate de vreme pe fundul lacului. O parte din ochiul de apă stă sub stânca ruptă, iar
peste cealaltă parte copacii îşi scutură, din vreme în vreme, frunzele.
RÂUL NERA

Nera izvorăște din Munții Semenic, în estul Banatului, la sud de orașul Reșița, în teritoriul comunei
Prigor județul Caraș-Severin, fiind formată la confluența a două brațe Nergana și Nerganița,trecând
prin imediata apropiere a comunei. Curge drept spre sud de la vârful Piatra Goznei, de unde
izvorăște. Trece apoi pe lângă satele Sasca Română, Sasca Montană, Slatina-Nera, de unde devine
râu de graniță între România și Serbia, pentru 21,9 km.

RÂUL MINIŞ

• Râul Miniș este un curs de apă ce izvorăște de sub vârful Rolului (963 m) în apropierea
cartierului Steierdorf (orașul Anina), afluent al râului Nera.
• Dupa ce străbate Munții Aninei formând Cheile Minișului(cu lacul de acumulare de la Valea
Minișului în sectorul mijlociu al cheilor), se varsă în râul Nera pe teritoriul comunei Bozovici.
PEŞTERA PONEASCA

• Peştera Poneasca sau Pestera lui Miloi II se afla intr-un sector de chei al Vaii Minisului, pe
versantul drept, aval de Lacul Valea Minisului si amonte de afluentul de stanga Gura
Izvorului. Pestera are o intrare principala mare inalta de 5 m si alte 4 intrari mai mici,dar pe
care nu se poate intra. Lungimea pesterii este de 132 m si este destul de frumos concretionata
si destul de bine conservata, probabil apa Minisului a protejat-o de vizitatori.

CASCADA BIGĂR

Vechea localitate minieră, Oraviţa, are un aer uşor trist şi prăfuit, dar ascunde multe comori

nebănuite. Una dintre acestea este Teatrul Vechi Mihai Eminescu – primul teatru românesc din ţară,

construit în 1817 de Ion Niuni. Sala mică a teatrului este decorată în stil rococo şi are ornamente

placate cu aur de 4 karate. În apropiere de teatru se află un muzeu, cunoscut sub denumirea

de Vulturul Negru. Muzeul a fost amenajat în spaţiul în care a funcţionat prima farmacie deschisă

într-o zonă montană din România.

După ce ai descoperit comorile Oraviţei, porneşte pe DN57B. Şoseaua te va duce printr-o zonă

industrială părăsită, spre una dintre suburbiile oraşului Anina. Vei avea ocazia să vezi ceea ce a mai

rămas din vechiile coloni muncitoreşti întemeiate de şvabi, în secolul al XVIII-lea. Şoşeaua te va

duce apoi prin zone de munte, cu păduri dese şi un defileu splendid. Este vorba despre Cheile

Minişului. După alţi cinci kilometri vei ajunge la una dintre cele mai frumoase cascade din lume. Ai

ghicit, este vorba despre Cascada Bigăr.

VEGETATIA

Vegetaţia caracteristică este forestieră în etaje. Peisajul este variat şi deosebit de pitoresc, trecând
de la întinse luciuri de apă curgând liniştit sau în căderi repezi spre deliciul iubitorilor de pescuit
sportiv, până la stânci măreţe care se înalţă abrupt din mijlocul pădurilor bogate. Toate aceste bogăţii
naturale sunt îndemnuri pentru turişti de a veni şi de a se bucura de o gamă largă de activităţi ce se
pot practica aici.
Dealurile care o înconjoară au o înălţime medie de 400 m şi îi lasă trei ieşiri: pe valea Minişului
spre Anina în nord, pe valea Nerei spre Băile Herculane în est şi spre Moldova Nouă în vest.
Judetul Caras-Severin are o flora deosebita, multe specii fiind rare sau declarate monumente ale
naturii. Dintre acestea enumeram: Zada, Pinul Negru de Banat, (relicva din era glaciara), Alunul
turcesc, Garofita banateana, Garofita alba, Bulbuci, Bujorul de padure, Bujorul de Banat, Macesul de
Beusnita, Paducelul negru, Visinul turcesc, Iederea alba, Angelica, Urechea ursului, Floarea de colt,
Floarea Semenicului, Laleaua pestrita, Narcisa, Stanjenelul, Papucul doamnei, Sangele voinicului,
Sabiuta, Brandusa galbena etc. De la regiunea de campie pana la crestele muntilor se succed
urmatoarele zone de vegetatie: Zona stepei si silvostepei ocupa suprafete restranse in golfurile de
campie ale Carasului si Nerei, in care se intalnesc: plopi, salcii, asociatii de fag, stejarul pufos,
carpinita, scumpina, liliacul salbatic etc. Zona padurilor este bine reprezentata si diferentiat etajata:
etajul quercineelor in zona Moldova Noua, imprejurimile Resitei, Bocsei, Caransebesului si etajul
fagului in Muntii Banatului, Defileul Dunarii, Muntii Almajului si Locvei, in imprejurimile Resitei si
Caransebesului si latura vestica a culoarului Timis - Cerna. In aceasta zona se intalnesc paduri de fag
in amestec cu ulmul de padure, paltin, brad si molid. Zona alpina este formata din: etajul subalpin
intre 1700 m si limita superioara a padurilor, in care predomina pajistile de iarba campului, paius,
garofite de munte, ienupar, tufe de afine, jnepenis si etajul alpin propriu-zis caracterizat prin pajisti de
iarba vantului, parusca, plante lemnoase (salcii pitice si azaleea).

FAUNA

Fauna este de asemenea bogata, cuprinzand multe animale si pasari, dintre care amintim: Scorpionul,
Fasa, Vipera cu corn, Balaurul (cea mai mare reptila din Europa), Broasca testoasa de uscat, Acvila
regala, Vulturul alb, Acvila tipatoare mare, Acvila tipatoare mica, Corbul, Buha, Egreta mica,
Potarnichea de stanca, Lastunul de stanca, Lastunul mare, Randunica roscata, Liliacul, Rasul, Ursul
etc. Multe dintre aceste specii traiesc pe Cheile Nerei, Clisura Dunarii, Valea Cernei si in Muntii
Tarcului, Semenic, Godeanu, prezentand o valoare deosebita pentru judetul nostru. Dintre animalele
specifice padurilor de foioase frecvente sunt: lupul, soarecele gulerat, veverita, parsul, jderul de
padure, mistretul, caprioara, iepurele, cocosul de munte, iar numarul speciilor de pesti cunoaste cea
mai mare varietate fata de regiunile tarii: pastrav indigen, pastrav curcubeu, zlavoaca, lipan, mreana
de munte (in raurile de munte) si scobarul, cleanul, mreana (in regiunile de campie), iar in Dunare se
intalnesc cega, nisetru, pastruga, morunul, somnul.
1.3. Resursele agroturistice antropice

LACUL GURA GOLUMBULUI

La doar câţiva kilometri de Cascada Bigăr, pe drumul dinspre Anina spre Bozovici, în judeţul
Caraş-Severin, se găseşte Lacul Gura Golumbului, cunoscut şi sub numele de Lacul Miniş. Este
vorba despre o oază de aer curat şi relaxare, aflată într-un rai natural cu privelişti idilice. Gura
Golumbului este un lac de acumulare, primul de altfel construit pentru o termocentrală, realizat pe
Valea Minişului, pe râul Miniş. Are o lungime de 750 metri, iar aici îşi dau întâlnire numeroşi pescari
care-şi încearcă norocul la undiţă, şi nu numai.
Lacul Gura Golumbului sau Gura Porumbelului, în traducere din graiul bănăţean, este ascuns într-o
vegetaţie deasă, iar liniştea din acest loc este spartă doar de ciripitul păsărilor. Lacul poate fi admirat
în toată splendoarea şi de la înălţime, dacă urcaţi dealurile aflate lângă el, de unde turiştii au impresia
că natura s-a aşternut la picioarele lor. Pentru a ajunge în Cheile Minișului, turiștii trebuie doar să
urmeze cursul drumului național 57B. Cheile Minișului sunt situate între orașul Anina și comuna
Bozovici, pe cursul râului Miniș, care impresionează turiştii prin marmitele formate de vârtejuri.
Cheile Minișului sunt formate din trei sectoare sălbatice – Cheile Minișului, Cheile Poneascăi și
Cheile Bigărului – și fac parte din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, dar nu sunt incluse în
nicio rezervație naturală.
MONUMENTUL EROILOR DE LA BOZOVICI

Deşi includerea Almăjului în zona regimentului de graniţă nr.13, a fost benefică din multe puncte de
vedere, almăjenii au avut de plătit cu multe vieţi apartenenţa la armata imperială. Astfel, numai în
Primul Război Mondial, au murit 818 de tineri almăjeni, dintre care 108 erau din Bozovici. În
perioada anilor 1930, la Bozovici s-a ridicat un monument pentru cinstirea acestora.

STATUIA LUI EFTEMIE MURGU

• Eftimie Murgu (n. 28 decembrie 1805, Rudăria, comitatul Caraș-Severin- d. 30

aprilie 1870, Budapesta) a fost un jurist și profesor de filosofie român, om politic, deputat în
parlamentul revoluționar maghiar din timpul Revoluției de la 1848 (Dieta de la Debrețin),
apoi avocat în Budapesta. În toată activitatea sa Eftimie Murgu a fost un mare adversar
al absolutismului habsburgic, lucrul dovedit în 1849 în Dieta de la Debrețin unde votează

detronarea habsburgilor, fapt care va constitui unul din principalele acte de acuzare în urma
cărora va fi condamnat la moarte
2. IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE ŞI GRADUL LOR
DECLASIFICARE

PENSIUNEA LUIZA

Situata in centrul localitatii Bozovici, in imediata vecinatate a Parcului Central, Pensiunea Luiza are
in dotare 14 camere, dintre care 4 cu pat matrimonial, iar 10 camere sunt duble. Într-o zona in care
exista obiective turistice atractive si in care locurile de cazare erau o problema, Pensiunea Luiza vine
si acopera un important segment al unei linii turistice care incepe sa prinda tot mai mult contur. De
acum, Valea Almajului poate fi explorata amanuntit, in orice anotimp, locurile de odihna sau de
relaxare, puse la dispozitia vizitatorilor, aducand un plus de timp si energie pentru toti cei care pasesc
pragul Pensiunii Luiza din Bozovici.
AGROPENSIUNEA FLOAREA ALMAJULUI

Agropensiunea Floarea Almăjului vă oferă :

 4 camere cu TV şi baie proprie, 13 locuri
de cazare
 Acces la internet, cablu şi wifi
 Bucătărie destinată turiştilor
 Sală în interior pentru servirea mesei
 Terasă exterioară pentru servirea mesei
 Spațiu exterior amenajat pentru grill
 Parcare
 Spațiu de campare
 Cazare pentru vacanțe de scurtă durată;
 Organizare de drumeții, orientare turistică, plimbări cu bicicleta în natură;
 Organizare de evenimente tradiționale (șezători tematice, pomana porcului, ruga în casa
bănățeanului, culesul prunelor, răchia preparată acasă);
 Posibilități de pescuit în zonă, dormit în podul cu fân, participare la activități agricole din
gospodărie.
3.STADIUL VALORIFICĂRII RESURSELOR AGROTURISTICE

ANALIZA SWOT

PUNCTE FORTE
• Existenţa unei bogate diversităţi floristice şi faunistice la nivelul regiunii, ce sugerează
existenţa condiţiilor de dezvoltare a vegetaţiei şi de construire a unor spaţii verzi amenajate
destinate petrecerii timpului liber
• Existenţa unor suprafeţe întinse de pădure, care contribuie în mod hotărâtor la calitatea foarte
bună a aerului din regiune, dar care pot fi valorificate şi din punct de vedere turistic

• Existenţa unor izvoare geotermale, care pot fi utilizate ca modalitate de atragere a turiştilor în
regiune şi de valorificare a oportunităţilor ce derivă din relansarea turismului local

• Existenţa unor importante elemente de patrimoniu arhitectural şi cultural (biserici cu

importanţă istorică, tradiţii şi obiceiuri, meşteşuguri tradiţionale, sărbători locale), a căror
restaurare sau consolidare poate spori valoarea patrimoniului cultural local
• Existenţa unui patrimoniu de mediu diversificat (peisaje atractive, diversitatea formelor de
relief, conceptul de „arhitectură verde”, etc.) şi a unor arii protejate, aparţinând patrimoniului
de mediu, incluse în situl NATURA 2000, care pot constitui rampa de relansare a turismului
local
• Existenţa unor resurse naturale de cărbune, bentonită, argint, fier, calcar şi piatră, a căror
extragere şi prelucrare în mod profesionist poate crea oportunităţi de ocupare şi de generare
de valoare adăugată la nivelul regiunii

PUNCTE SLABE
• Starea de degradare incipientă sau avansată în care se găsesc unele dintre elementele de
patrimoniu, ca urmare a lipsei fondurilor necesare pentru restaurarea acestora, care poate fi
soluţionată prin investiţii în acest domeniu
• Inexistenţa unor trasee turistice recunoscute, care să includă şi obiectivele existente la nivelul
regiunii „Poarta Almăjului”
• Inexistenţa unui sistem de promovare a valorilor locale şi a obiectivelor turistice existente la
nivelul localităţilor membre ale potenţialului Grup de acţiune Locală
• Inexistenţa unor măsuri de combatere a fenomenului de eroziune, apărut pe fondul cantităţilor
ridicate de precipitaţii existente la nivelul regiunii, datorată inclusiv lipsei de informaţii cu
privire la practicarea unui management forestier modern şi profesionist
• Inexistenţa spaţiilor adecvate de depozitare a reziduurilor şi resturilor menajere
• Lipsa de vizibilitate a iniţiativelor locale în domeniul culturii şi artelor
 OPORTUNITĂŢI
• Sporirea vizibilităţii elementelor de patrimoniu natural, cultural şi arhitectural din regiunea
vizată, inclusiv prin renovarea acestora şi prin includerea lor în circuitul turistic
• Sporirea veniturilor administraţiei publice locale, ca urmare a creşterii numărului de vizitatori
ai elementelor de patrimoniu cultural, şi creşterea în acest fel a posibilităţilor de investire în
restauarea şi conservarea acestora
• Valorificarea potenţialului energetic solar existent la nivelul regiunii, reducând astfel impactul
industriei energetice clasice asupra consumului de resurse şi asupra mediului înconjurător,
inclusiv prin sprijinirea aelor iniţiative antreprenoriale care înglobează măsuri în acest sens ,
dar şi prin cursul de formare cu module în domeniul protecţiei mediului
• Sporirea dimensiunii şi anvergurii evenimentelor culturale de la niv l local, la nivel regional
sau chiar naţional, sporind vizibilitatea regiunii şi atractivitatea acesteia pentru persoanele
pasionate de cultură

AMENINŢĂRI
• Accentuarea deteriorării elementelor de patrimoniu cultural şi arhitectural, care necesită
restaurare imediată
• Degradarea mediului înconjurăor, în special în ceea ce priveşte calitatea solului şi a aerului ca
urmare a inexistenţei infrastructurii de gestionare a deşe rilor menajere şi a eroziunii şi
aluviunilor, care poate fi combătută prin instruire adecvată şi respectiv prin crearea de spaţii
verzi
• Dispariţia manifestărilor de tipul tradiţiilor locale şi obiceiurilor, pe măsura dispariţiei
populaţiei vârstnice, ce constituie principalul promotor al acestor datini
• Accentuarea dispariţiei speciilor de plante şi vieţuitoare, ca urmare a distrugerii treptate a
habitatului aces ora şi a degradării ecosistemelor naturale
4.CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

 Spaţiul rural românesc se confruntă cu numeroase dificultăţi de ordin economic, social şi

cultural, care au la bază lipsa de vizibilitate şi insuficienta exploatare a potenţialului
acestuia. Aceste dificultăţi reprezintă forţa motrice care generează disparităţile între mediul
urban şi mediul rural prin prisma tuturor componentelor sale: economia rurală, potenţialul
turistic , cultură, etc.
 Pentru reducerea acestor disparităţi, una dintre soluţii o reprezintă elaborarea şi
implementarea, de către comunităţile locale, a unor strategii integrate de dezvoltare, având
ca punct de plecare nevoile identificate la nivel local şi potenţialul turistic.

 Ppromovarea unor activităţi agricole şi forestiere sustenabile şi a unui management modern

la nivelul regiunii Poarta Almăjului, în domeniile agricol şi forestier, desfăşurate într-un
context instituţional;

 Protejarea patrimoniului cultural al satelor din teritoriul Poarta Almăjului şi sporirea

atractivităţii acestora, prin conservarea şi valorificarea turistică şi agro-turistică atât a
obiectivelor de patrimoniu cât şi a instituţiilor furnizoare de servicii sociale de bază pentru
populaţie, precum şi sporirea calităţii vieţii locuitorilor din mediul rural;

 Implicarea actorilor locali în dezvoltarea propriilor zone, va contribui la realizarea unei

dezvoltări dinamice, sprijinită de o strategie de dezvoltare locală elaborată şi implementată
local şi administrată de reprezentanţii zonei turistice.
5.BIBLIOGRAFIE

• http://www.roturism-info.ro/orase/judetul-caras-severin/obiective-turistice-bozovici.html
• http://www.taraalmajului.ro/obiective-turistice/43-tara-almajului/258-cascadele-de-la-moceri
• https://www.ghiduri-turistice.info/ghid-turistic-destinatie-de-weekend-valea-almajului-
judetul-caras
• https://banatulmontan.wordpress.com/2014/07/05/prin-cheile-minisului-de-la-anina-la-
bozovici-in-ghidul-parcului-national-cheile-nerei-beusnita-editia-2014/
• https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/10/28/monumentele-naturii-din-romania-
cascada-bigar-din-caras-severin-11-40-44
• http://www.infoberzovia.ro/wp-content/uploads/2015/06/1240_prezentare-judetul-Caras-
Severin.pdf
• http://floareaalmajului.ro/
• http://www.poartaalmajului.ro/files/10.Plan_de_Dezvoltare_Locala.pdf