Probleme

Probabilităţi
1. Identificaţi răspunsul sau răspunsurile corecte. Dacă evenimentele A şi B sunt independente

atunci întotdeauna:
A. Pr(A∩B) = Pr(A) ⋅ Pr(B)
B. Pr(A∩B) = 0
C. Pr(A∩B) = Pr(A) ⋅ Pr(B)
D. Pr(A) = Pr(B)
E. Pr(A)+Pr(B) =1
Corect: A
2. Dacă două evenimente A şi B sunt mutual exclusive şi incompatibile atunci întotdeauna:

A. Pr(A∩B) = Pr(A) ⋅ Pr(B)
B. Pr(A∩B) = 0
D. Pr(A) = Pr(B)
E. Pr(A)+Pr(B) =1
Corect: A, B
3. Dacă două evenimente A şi B sunt independente atunci întotdeauna:

A. Pr(A∪B) = Pr(A) + Pr(B) – Pr(A∩B)
B. Pr(A∩B) = 0
D. Pr(A) = Pr(B)
E. Pr(A)+Pr(B) =1
Corect: A, C
4. Dacă două evenimente A şi B sunt contrare atunci întotdeauna:

A. A şi B sunt mutual exclusive
B. Pr(A∩B) = 0
D. Pr(A) = Pr(B)
E. Pr(A)+Pr(B) =1
Corect: A, E
5. Următoarele variabile urmează o distribuţie binomială:

A. Numărul de hematii dintr-un mililitru de sânge
B. Numărul de indiviz cu grupa AB dintr-un eşantion aleatoriu de 30 persoane
C. Media aritmetică a glicemiei calculată pe un eşantion de 40 indivizi
D. Numărul de pacienţi dintr-un eşantion aleatoriu care răspund pozitiv la un tratament
E. Numărul de indivizi care trebuie testaţi HIV pentru a se obţine un sero-pozitiv
Corect: B, D (curs 9)
6. Următoarele variabile urmează o distribuţie POISSON:

A. Numărul de intrări pe an într-un spital
B. Numărul de globule albe de pe frotiu
C. Numărul de dezintegrări ale unei substanţe radioactive într-un interval de timp dat
D. Numărul de indiviz cu grupa AB dintr-un eşantion aleatoriu de 30 persoane
E. Numărul de pacienţi dintr-un eşantion aleatoriu care răspund pozitiv la un tratament
Corect: A, B, C (curs 9)
7. Fie A evenimentul ca o persoană să prezinte o tensiune arterială diastolică normală (TAD ≤ 90
mmHg) şi B evenimentul ca o persoană să prezinte tensiune arterială diastolică de graniţă (90
mmHg < DBP ≤ 95 mmHg). Ştim că Pr(A) = 0,7 şi Pr(B) = 0,1 şi că evenimentele A şi B sunt
mutual exclusive. Fie C evenimentul ca o persoană să prezinte tensiune arterială diastolică < 95
mmHg. Valoarea calculată a Pr(C) este egală cu:
A. Pr(A sau B) = Pr(A) + Pr(B)
B. 0,07
C. 0,6
D. 0,8
E. Pr(A sau B) = Pr(A) - Pr(B)
Corect: A, D
Rezolvare:
Pentru evenimente mutual exclusive: Pr(A sau B) = Pr(A) + Pr(B)
Pr(A) = 0,7
Pr(B) = 0,1
Pr(A sau B) = Pr(A) + Pr(B) = 0,7 + 0,1 = 0,8
8. Să presupunem că s-a realizat un studiu pentru a identifica hipertensiunea arterială diastolică în

familiile din Cluj-Napoca. Întrebarea de interes este dacă într-o familie mama ŞI tata are
hipertensiune arterială diastolică (TAD ≥ 95 mmHg) descrisă de evenimentele: A ={mama are TAD
≥ 95 mmHg} şi B ={tata are TAD ≥ 95 mmHg}. Se cunoaşte din cercetări anterioare că şansa ca
mama să prezinte hipertensiune diastolică este de 10% iar şansa ca tata să prezinte hipertensiune
diastolică este de 20%. Care din următoarele răspunsuri sunt corecte?
A. Pr(A şi B) = Pr(A) · Pr(B)
B. Pr(A sau B) = Pr(A) + Pr(B)
C. 0,3
D. 0,02
E. 2
Corect: A, D
Rezolvare:
A ={mama are TAD ≥ 95 mmHg}
B ={tata are TAD ≥ 95 mmHg}
Întrevarea: care e probabilitatea ca într-o familie mama SAU tata să prezinte hipertensiune
arterială diastolică (TAD ≥ 95 mmHg)?
Pr(A) = 10% = 10/100 = 0,1
Pr(B) = 20% = 20/100 = 0,2
Evenimentele A şi B sunt independente: Pr(A şi B) = Pr(A) · Pr(B)
Pr(A şi B) = 0,1 * 0,2 = 0,02
9. Fie A evenimentul ca primul născut într-o familie cu 2 copii să prezinte o boală genetică şi B
evenimentul ca cel de-al doilea copil să prezinte aceeaşi boală genetică. Se cunoaşte din literatura
de specialitate că probabilitatea bolii genetice de interes este de 0,25 pentru primul născut şi 0,10
pentru cel de-al doilea născut în aceeaşi familie. Care este probabilitatea ca ambii copii dintr-o
familie să prezinte boala genetică de interes dacă cele două evenimente sunt independente?
A. 0,35
B. 0,15
C. 0,025
D. 0,325
E. Nici un răspuns nu este corect
Corect: D
Rezolvare:
A ={primul născut din familie prezintă boala genetică}
B ={al doilea născut din familie prezintă boala genetică}
C ={ambii copii prezintă boala genetică}
Pr(A) = 0,25
Pr(B) = 0,10
Pr(A şi B) = Pr(A) · Pr(B) = 0,25 * 0,10 = 0,025
Pr(C) = Pr(A) + Pr(B) – Pr(A şi B) = 0,25 + 0,10 – 0,025 = 0,325
10. Valoarea obţinută în calcularea lui 6 factorial este:

A. 720
B. 240
C. 360
D. 120
Corect: A
Rezolvare:
6! = 6 * 5 * 4 * 3 * 2 * 1 = 720
11. Se intenţionează a se realiza un studiu pentru a evalua schizofrenia la femeile între 50 şi 59 de

ani din Zlatna. Se ştie că incidenţa schizofreniei în populaţia generală la femei între 50 şi 59 de ani
este de 0,5%. Numărul de cazuri de schizofrenie care îndeplinesc condiţiile este de 3 iar numărul de
martori eligibili este de 6. Care este probabilitatea ca din şase persoane de sex feminin cu vârsta
cuprinsă între 50 şi 59 ani extrase la întâmplare 3 să fie cu schizofrenie?
A. 0,5
B. 0,000002
C. 0,005
D. 0,00002
Corect: B
Rezolvare:
Pr(X = k ) = C kn p k q n − k
p = 0,5% = 0,5/100 = 0,005
q = 1 – p = 1 – 0,005 = 0,995
6!
Pr(X = 3) = C36 p3q 6 − 3 = × 0,0053 × 0,9953
3!(6 − 3)!
6 * 5 * 4 * 3 * 2 *1
Pr(X = 3) = × 0,000000125 × 0,985074875 = 20 × 0,000000125 × 0,985074875
3 * 2 *1 * 3 * 2 *1
Pr(X = 3) = 0,000002
12. Fie X variabila aleatoare ce reprezintă numărul de episoade de gripă în primul an de
colectivitate (creşă sau grădiniţă). Distribuţia de probabilitatea este: probabilitatea apariţiei unui
singur episod de gripă este de 0,11; probabilitatea de apariţie a trei episoade de gripă este egală cu
0,07; probabilitatea de apariţie a 4 episoade de gripă este egală cu 0,13; probabilitatea de apariţie a
7 episoade de gripă este egală cu 0,28; probabilitatea de apariţie a 9 episoade de gripă este egală cu
14 episoade de gripă este egală cu 0,12; şi probabilitatea de apariţie a 18 episoade de gripă este
egală cu 0,06. Şansa ca un copil să prezinte 4 episoade de gripă este egală cu:
A. 0,13
B. 13%
C. 0,31
D. 31%
Corect: B
Rezolvare:
⎛ 1 3 4 7 9 10 14 18 ⎞
X : ⎜⎜ ⎟⎟
⎝ 0,11 0,07 0,13 0,28 0,18 0,05 0,12 0,06 ⎠
Şansa ca un copil să prezinte 4 episoade de gripă = 0,13 = 13%

egală cu 0,06. Numărul expectat de episoade de gripă în primul an de colectivitate este egal cu:
A. 7
B. 8
C. 6
D. 9
Corect: B
Rezolvare:
n
M (X) = ∑ x i × Pr( x i )
i =1
M(X) = 1×0,11 + 3×0,07 + 4×0,13 +7×0,28 +9×0,18 +10×0,05 +14×0,12 +18×0,06
M(X) = 0,11+0,21+0,52+1,96+1,62+0,50+1,68+1,08 = 7,68 ~ 8
egală cu 0,06. Variaţia acestei variabile aleatoare este egală cu:
A. 10
B. 15
C. 20
D. 25
E. 30
Corect: C
Rezolvare:
n
V( X) = ∑ ( Xi − M( X))2 ⋅ Pr( Xi )
i =1
M(X) = 7,68
V(X) = (1-7,69)2×0,11 + (3-7,69)2×0,07 +(4-7,69)2×0,13 +(7-7,69)2×0,28 +(9-7,69)2×0,18
+(10-7,69)2×0,05 +(14-7,69)2×0,12 + (18-7,69)2×0,06 = (-6,68)2×0,11 + (-4,68)2×0,07 +(-
3,68)2×0,13 +(-0,68)2×0,28 +(1,32)2×0,18 +(2,32)2×0,05 +(6,32)2×0,12 + (10,32)2×0,06 =
44,62×0,11 + 21,90×0,07 +15,54×0,13 + 0,46×0,28 + 1,74×0,18 +5,38×0,05 +39,94×0,12 +
106,50×0,06 = 4,91 + 1,53 + 1,76 + 0,13 + 0,31 + 0,27 + 4,79 + 6,39 = 20.10
15. Fie evenimentele A = {persoană cu TBC} şi B = {persoană cu testul cutanat la tuberculină

pozitiv}. O persoană din 1000 cu testul cutanat la tuberculină negativ prezintă TBC (Pr(B|nonA) =
0,001). O persoană din 100 cu testul cutanat la tuberculină nu prezintă TBC (Pr(B|A) = 0,01).
Riscul relativ ca o persoană cu testul cutanat la tuberculină pozitiv să prezinte TBC este egal cu:
A. 1
B. 0,01%
C. 10
D. 5
Corect: C
Rezolvare:
Pr( B | A)
RR =
Pr( B | nonA)
Pr(B|nonA) = 0,001
Pr(B|A) = 0,01
RR = Pr(B|A) / Pr(B|nonA) = 0,001 = 0,01/0,001 = 10
16. O companie farmaceutică a realizat un nou test de identificare a unei sarcini. Compania a testat
noul produs pe 150 femei însărcinate; la 130 din acestea testul a fost pozitiv. Acelaşi test a fost
aplicat la 150 femei care nu erau însărcinate; 145 dintre acestea au avut testul negativ. Sensibilitatea
testului este egală cu:
A. 0,80
B. 0,87
C. 0,78
D. 0,90
Corect: B
Rezolvare:
Sarcină + Sarcină - Total
Test sarcină + 130 5 135
Test sarcină - 20 145 165
Total 150 150 300
Se = AP/(AP+FN)
Se = 130/150 = 0,87
aplicat la 150 femei care nu erau însărcinate; 145 dintre acestea au avut testul negativ. Specificitatea
A. 0,97
B. 1,00
C. 0,79
D. 0,87
Corect: A
Rezolvare:
Total 150 150 300
Sp = AN/(AN+FP)
Sp = 145/150 = 0,97
aplicat la 150 femei care nu erau însărcinate; 145 dintre acestea au avut testul negativ. Acurateţea
A. 0,97
B. 0,87
C. 0,92
D. 0,91
Corect: C
Rezolvare:
Total 150 150 300
Ac =(AP+AN)/n
Ac = (130+145)/300 = 0,92
aplicat la 150 femei care nu erau însărcinate; 145 dintre acestea au avut testul negativ. Valoarea
predictivă pozitivă este egală cu:
A. 0,97
B. 0,96
C. 0,92
D. 0,91
Corect: B
Rezolvare:
Total 150 150 300
VPP = AP/(AP+FP)
VPP = 130/(130+5) = 0,96
aplicat la 150 femei care nu erau însărcinate; 145 dintre acestea au avut testul negativ. Valoarea
predictivă negativă este egală cu:
A. 0,87
B. 0,96
C. 0,92
D. 0,88
Corect: D
Rezolvare:
Total 150 150 300
VPN = AN/(AN+FN)
VPN = 145/(145+20) = 0,88
aplicat la 150 femei care nu erau însărcinate; 145 dintre acestea au avut testul negativ. Rata falşilor
pozitivi este egală cu:
A. 0,04
B. 0,96
C. 0,92
D. 0,05
Corect: D
Rezolvare:
Total 150 150 300
RFP = FP/(FP+AN)
RFP = 5/(5+130) = 0,04
aplicat la 150 femei care nu erau însărcinate; 145 dintre acestea au avut testul negativ. Rata falşilor
negativi este egală cu:
A. 0,04
B. 0,88
C. 0,12
D. 0,10
Corect: C
Rezolvare:
Total 150 150 300
RFN = FN/(FN+AP)
RFN = 20/(20+145) = 0,12
Sumarizarea Tabelară & Reprezentarea Grafică
1. Următoarele sunt principii generale pentru sumarizarea tabelară a datelor:

A. Trebuie să fie cât mai clare posibil
B. Trebuie să se explice singure
C. Nu este obligatoriu să prezinte titlu
D. Dacă datele nu sunt originale trebuie să se menţioneze sursa lor într-o notă de subsol
E. Dacă datele nu sunt originale nu trebuie să se menţioneze sursa lor într-o notă de subsol
Corect: A, B, D
2. Reprezentarea grafică a datelor cantitative perechi se realizează prin:

A. Diagramă de tip „nor de puncte” (Scatter)
B. Diagramă de tip bare
C. Diagramă de tip coloane
D. Diagramă sectorială (plăcintă sau pie)
E. Diagramă de tip linii
Corect: A
3. Reprezentarea grafică a datelor calitative perechi se realizează prin:

A. Diagramă de tip „nor de puncte” (Scatter)
B. Diagramă de tip bare
C. Diagramă de tip coloane
D. Diagramă sectorială (plăcintă sau pie)
E. Diagramă de tip linii
Corect: B, C
4. Următoarele valori reprezintă zilele de incubaţie de la posibilul contact cu agentul etiologic până
la manifestarea unei boli infecţioase: 7, 3, 5, 9, 10, 6, 8, 4, 5, 3, 7, 6, 5, 4, 8, 8, 7, 10, 10, 3, 3, 5, 6,
7, 8. Cărei din valorile de mai jos îi corespunde frecvenţa relativă de 0,16:
A. 3
B. 5
C. 10
D. 8
E. 7
Corect: A, B, D, E
Rezolvare:
Aranjăm zilele de incubare în ordine crescătoare:
3, 3, 3, 3, 4, 4, 5, 5, 5, 5, 6, 6, 6, 7, 7, 7, 7, 8, 8, 8, 8, 9, 10, 10, 10.
Realizăm tabelul de frecvenţă:
Zile incubare fa fr
3 4 = 4/25 = 0,16
4 2 = 2/25 = 0,08
5 4 = 4/25 = 0,16
6 3 = 3/25 = 0,12
7 4 = 4/25 = 0,16
8 4 = 4/25 = 0,16
9 1 = 1/25 = 0,04
10 3 = 3/25 = 0,12
Total 25 1
7, 8. Cărei din valorile de mai jos îi corespunde frecvenţa relativă cumulată crescător de 68%:
A. 7
B. 5
C. 10
D. 8
E. Nu se poate determina pe baza informaţiilor disponibile
Corect: A
Rezolvare:
3, 3, 3, 3, 4, 4, 5, 5, 5, 5, 6, 6, 6, 7, 7, 7, 7, 8, 8, 8, 8, 9, 10, 10, 10.
Zile incubare fa fr fr cumulată ↑ (%)
3 4 = 4/25 = 0,16 = 0,16 (16)
4 2 = 2/25 = 0,08 = 0,16 + 0,08 = 0,24 (24)
5 4 = 4/25 = 0,16 = 0,24 + 0,16 = 0,40 (40)
6 3 = 3/25 = 0,12 = 0,40 + 0,12 = 0,52 (52)
7 4 = 4/25 = 0,16 = 0,52 + 0,16 = 0,68 (68)
8 4 = 4/25 = 0,16 = 0,68 + 0,16 = 0,84 (84)
9 1 = 1/25 = 0,04 = 0,84 + 0,04 = 0,88 (88)
10 3 = 3/25 = 0,12 = 0,88 + 0,12 = 1,00 (100)
Total 25 1
7, 8. Cărei din valorile de mai jos îi corespunde frecvenţa absolută cumulată crescător de 10:
A. 7
B. 5
C. 10
D. 8
Corect: B
Rezolvare:
3, 3, 3, 3, 4, 4, 5, 5, 5, 5, 6, 6, 6, 7, 7, 7, 7, 8, 8, 8, 8, 9, 10, 10, 10.
Zile incubare fa fr fa cumulată ↑ (%)
3 4 = 4/25 = 0,16 =4
4 2 = 2/25 = 0,08 =4+2=6
5 4 = 4/25 = 0,16 = 6 + 4 = 10
6 3 = 3/25 = 0,12 = 10 + 3 =13
7 4 = 4/25 = 0,16 = 13 + 4 =17
8 4 = 4/25 = 0,16 = 17+ 4 = 21
9 1 = 1/25 = 0,04 = 21 + 1 = 22
10 3 = 3/25 = 0,12 = 22 + 3 = 25
Total 25 1
7, 8. Pe baza distribuţiei datelor să se precizeze în câte cazuri zilele de incubaţie au fost mai mici
decât 10:
A. 22
B. 4
C. 10
D. 6
E. nu se poate determina pe baza informaţiilor disponibile
Corect: A
Rezolvare:
3, 3, 3, 3, 4, 4, 5, 5, 5, 5, 6, 6, 6, 7, 7, 7, 7, 8, 8, 8, 8, 9, 10, 10, 10.
Zile incubare fa fr fa cumulată ↑ (%)
3 4 = 4/25 = 0,16 =4
4 2 = 2/25 = 0,08 =4+2=6
5 4 = 4/25 = 0,16 = 6 + 4 =10
6 3 = 3/25 = 0,12 = 10 + 3 =13
7 4 = 4/25 = 0,16 = 13 + 4 =17
8 4 = 4/25 = 0,16 = 17+ 4 = 21
9 1 = 1/25 = 0,04 = 21 + 1 = 22
10 3 = 3/25 = 0,12 = 22 + 3 = 25
Total 25 1
7, 8. Să se precizeze procentul de pacienţi care au prezentat o incubaţie mai mică sau egală cu 8
zile:
A. 68%
B. 0.68
C. 0.84
D. 0.88
E. 84%
Corect: E
Rezolvare:
3, 3, 3, 3, 4, 4, 5, 5, 5, 5, 6, 6, 6, 7, 7, 7, 7, 8, 8, 8, 8, 9, 10, 10, 10.
Zile incubare fa fr fr cumulată ↑ (%)
3 4 = 4/25 = 0,16 = 0,16 (16)
4 2 = 2/25 = 0,08 = 0,16 + 0,08 = 0,24 (24)
5 4 = 4/25 = 0,16 = 0,24 + 0,16 = 0,40 (40)
6 3 = 3/25 = 0,12 = 0,40 + 0,12 = 0,52 (52)
7 4 = 4/25 = 0,16 = 0,52 + 0,16 = 0,68 (68)
8 4 = 4/25 = 0,16 = 0,68 + 0,16 = 0,84 (84)
9 1 = 1/25 = 0,04 = 0,84 + 0,04 = 0,88 (88)
10 3 = 3/25 = 0,12 = 0,88 + 0,12 = 1,00 (100)
Total 25 1
7, 8. În câte cazuri incubarea a fost mai mică de 7 zile:
A. 13
B. 17
C. 10
D. 16
E. nu se poate preciza pe baza informaţiilor disponibile
Corect: A
Rezolvare:
3, 3, 3, 3, 4, 4, 5, 5, 5, 5, 6, 6, 6, 7, 7, 7, 7, 8, 8, 8, 8, 9, 10, 10, 10.
Zile incubare fa
3 4
4 2
5 4
6 3
7 4
8 4
9 1
10 3
Total 25
Intervale de încredere
1. Se ştie că media glicemiei unui eşantion de 100 persoane este egală cu 100 mg/dl cu o variaţie de
16 mg/dl. Intervalul de încredere de 95% (Z5% = 1,96) asociat acestei medii este:
A. [99,00; 101,00]
B. [98,04; 101,96]
C. [99,22; 100,78]
D. [99,00; 100]
Corect: C
Rezolvare:
⎡ s s ⎤
⎢ X − Zα n , X + Zα n ⎥
⎣ ⎦
X = 100
Z5% = 1,96
s2 = 15
s = s 2 = 16 = 4
s 4 7,84
Z0,05 = 1,96 = = 0,78
n 100 10
IC95% = [100-0,78; 100+0,78] = [99,22; 100,78]
2. Valoarea intervalul de încredere de 99% (Z1% = 2,576) asociat tensiunii arteriale sistolice pentru
un eşantion de 169 persoane, cu o medie a glicemiei de 135 mg/dl şi o deviaţie standard de 20 mg/dl
este:
A. [132,00; 138,00]
B. [132,42; 137,58]
C. [83,48; 186,52]
D. [131,04; 138,96]
Corect: D
Rezolvare:
⎡ s s ⎤
⎢ X − Zα n , X + Zα n ⎥
⎣ ⎦
X = 135 mg/dl
Z5% = 2,576
s = 20 mg/dl
n = 170
IC99% = [135 – 2,576*(20/√169); 135 + 2,576*(20/√169))]
2,576*(20/√169) = 2,576*(20/13) = 2,576*1,54 = 3,96
IC99% = [135-3,96; 135+3,96] = [131,04; 138,96]
3. S-a iniţiat un studiu pentru a testa eficacitatea unui medicament nou, spectinomicina, în
tratamentul gonoreei la femei. În studiu au fost incluse 46 de paciente cu gonoree care au urmat un
tratament cu 4 g de spectinomicină zilnic timp de o săptămână. La sfârşitul acestei perioade de
studiu, 6 paciente au fost testate ca şi pozitive. Intervalul de încredere de 95% (Z5% = 1,96) asociat
probabilităţii de succes a tratamentului este:
A. 0,87
B. [0,70; 1,07]
C. [0,87; 0,97]
D. [0,77; 0,97]
Corect: D
Rezolvare:
f (proporţia de femei vindecate) = (46-6)/46 = 0,87
⎡ f (1 − f ) f (1 − f ) ⎤
⎢f − Z α ; f + Zα ⎥
⎣ n n ⎦
⎡ 0,87(1 − 0,87 ) 0,87(1 − 0,87 ) ⎤
⎢0,87 − 1,96 ;0,87 − 1,96 ⎥
⎣ 46 46 ⎦
[0,87 − 1,96 ]
0,002 ;0,87 − 1,96 0,002 = [0,87 − 1,96 * 0,05;0,87 − 1,96 * 0,05]
[0,87 − 0,10;0,87 + 0,10] = [0,77;0,97]
4. S-a iniţiat un studiu pentru a testa eficacitatea unui medicament nou, spectinomicina, în
tratamentul gonoreei la femei. În studiu au fost incluse 46 de paciente cu gonoree care au urmat un
tratament cu 4 g de spectinomicină zilnic timp de o săptămână. La sfârşitul acestei perioade de
studiu, 6 paciente au fost testate ca şi pozitive. Tratamentul cu penicilină G în doză zilnică de 4,8
MUI aplicat unui eşantion de 30 femei cu gonoree a avut o rată de eşec de 10%. Ce putem spune
dacă comparăm intervalele de încredere de 95% (Z5% = 1,96) ale ratelor de succes asociate celor
două tratamente?
A. Intervalele de încredere pentru cele două tratamente se suprapun
B. Tratamentul cu spectinomicina are o rată de succes mai mare decât tratamentul cu
penicilină G
C. Tratamentul cu penicilină G este semnificativ mai bun decât tratamentul cu
spectinomicina
D. Nu există diferenţe între ratele de succes ale celor două tratamente
Corect: A, D
Rezolvare:
fspect (proporţia de femei vindecate) = (46-6)/46 = 0,87
n = 46
⎡ f (1 − f ) f (1 − f ) ⎤
⎢f − Z α ; f + Zα ⎥
⎣ n n ⎦
⎡ 0,87(1 − 0,87 ) 0,87(1 − 0,87 ) ⎤
⎢0,87 − 1,96 ;0,87 − 1,96 ⎥
⎣ 46 46 ⎦
[0,87 − 1,96 ]
0,002 ;0,87 − 1,96 0,002 = [0,87 − 1,96 * 0,05;0,87 − 1,96 * 0,05]
[0,87 − 0,10;0,87 + 0,10] = [0,77;0,97]
fG (proporţia de femei vindecate) = 1-0,10 = 0,90
n = 30
⎡ f (1 − f ) f (1 − f ) ⎤
⎢f − Z α ; f + Zα ⎥
⎣ n n ⎦
⎡ 0,90(1 − 0,90) 0,90(1 − 0,90) ⎤
⎢0,90 − 1,96 ;0,90 − 1,96 ⎥
⎣ 30 30 ⎦
[0,90 − 1,96 ]
0,003;0,90 − 1,96 0,003 = [0,87 − 1,96 * 0,055;0,87 − 1,96 * 0,055]
[0,90 − 0,11;0,90 + 0,11] = [0,79;1,01]
Deoarece intervalele de încredere ale ratelor de succes asociate celor două tratamente se
suprapun unul peste celălalt putem spune că nu diferă semnificativ una faţă de cealaltă.
TESTE STATISTICE
1. Compararea mediilor eşantioanelor pentru determinarea statistică a diferenţelor se face prin
următoarele caracteristici:
A. Modul
B. Mediana
C. Media
D. Varianţa
Corect: C, D
2. Testul t pentru eşantioane independente:

A. Se utilizează pentru comparare două eşantioane perechi
B. Pentru ca valoarea calculată a lui t să implice o diferenţă semnificativă aceasta trebuie să
fie mai mică sau egală cu valoarea critică
C. Necesită testarea prealabilă a omogenităţii varianţelor
D. Se utilizează pentru comparare două eşantioane independente
E. Pentru ca valoarea calculată a lui t să implice o diferenţă semnificativă aceasta trebuie să
fie mai mare sau egală cu valoarea critică
Corect: C, D, E
3. Următoarea metodă se utilizează pentru a investiga relaţiile dintre două variabile cantitative
continue (n < 30):
A. Testul Student
B. Testul ANOVA
C. Testul Z
D. Coeficientul de corelaţie Peason
E. Regresia liniară simplă
Corect: E
4. Următoarea metodă se utilizează pentru a investiga relaţiile dintre două variabile cantitative
continue (n < 30):
A. Testul Student
B. Testul ANOVA
C. Testul Z
D. Coeficientul de corelaţie Peason
E. Regresia liniară simplă
Corect: E
5. Următoarele afirmaţii cu privire la coeficientul de corelaţie sunt adevărate:

A. Ia întotdeauna valori pozitive
B. Poate lua orice valoare cuprinsă între -1 şi +1
C. Valoarea 0 indică existenţa unei relaţii puternice între cele două variabile studiate
D. Exprimă intensitatea şi direcţia dependenţei liniare dintre două variabile cantitative
E. Valoarea maximă pe care o poate lua este 0,9
Corect: B, D
6. Următoarele afirmaţii cu privire la coeficientul de determinare sunt adevărate:
A. Poate lua orice valoare cuprinsă între -1 şi +1
B. Ia întotdeauna valori pozitive
C. Valoarea 0 indică existenţa unei relaţii puternice între cele două variabile studiate
D. Este egal cu pătratul coeficientului de corelaţie
E. Exprimă intensitatea dependenţei liniare dintre două variabile cantitative
Corect: B, D
7. Următoarele afirmaţii cu privire la testul Student sunt adevărate:

A. Este folosit în analiza datelor calitative
B. Este folosit în analiza datelor cantitative
C. Se utilizează numai în cazul eşantioanelor mici (< 30)
D. Se utilizează numai în cazul eşantioanelor mari (> 30)
E. Este corect utilizat dacă datele urmează o distribuţie normală
Corect: B, C, E
8. Următoarele afirmaţii cu privire la testul Z de comparare a mediilor sunt adevărate:

A. Este folosit în analiza datelor calitative
B. Este folosit în analiza datelor cantitative
C. Se utilizează numai în cazul eşantioanelor mici (< 30)
D. Se utilizează numai în cazul eşantioanelor mari (> 30)
E. Este corect utilizat dacă datele urmează o distribuţie normală
Corect: B, D
9. Medie colesterolului unui eşantion de 15 nou născuţi din mediul urban este de 11,20 mg/dl cu o
variaţia de 0,60 mg/dl. Pentru a testa ipoteza conform căreia media colesterolului nou născuţilor din
mediul urban nu diferă semnificativ de cea a nou născuţilor din mediul rural, a fost identificat un
eşantion de 10 nou născuţi din mediul rural. Pe eşantionul de nou născuţi din mediul rural s-a
determinat o medie a hemoglobinei de 11,40 mg/dl şi o variaţia de 0,65 mg/dl. Variaţiile celor două
eşantioane s-au dovedit a fi egale. Pentru a răspunde la această întrebare vom aplica:
A. Testul t pentru eşantioane perechi
B. Testul t pentru eşantioane independente, variaţii egale
C. Testul t pentru eşantioane independente, variaţii inegale
D. Testul Z de comparare a mediei eşantionului cu media populaţiei
E. Testul Z de comparare a două proporţii
Corect: B
10. Nivelul colesterolului seric în populaţia pacienţilor cu diabet zaharat insulino-dependent cu
vârsta între 21-40 ani este aproximativ normal distribuit cu media 190 mg/dl şi deviaţia standard 40
mg/dl. Pe un eşantion de 100 pacienţi cu vârste cuprinse între 21-40 ani cu diabet zaharat insulino-
dependent media nivelului colesterolului seric a fost calculată ca fiind egală cu 176 mg/dl, cu o
deviaţie standard de 40 mg/dl (condiţia distribuţiei normale este satisfăcută). Ipoteza nulă a testului
este:
A. Media colesterolului seric în eşantionul studiat este egală cu media populaţiei
B. Nu există diferenţă semnificativă între media colesterolului la eşantionul studiat faţă de
media populaţiei
C. Media colesterolului seric în eşantionul studiat este diferită faţă de media populaţiei
D. Media colesterolului la eşantionul studiat este semnificativ mai mică faţă de media
populaţiei
Corect: A, B

deviaţie standard de 40 mg/dl (condiţia distribuţiei normale este satisfăcută). Parametrul statistic al
testului aplicat este egal cu:
A. 35
B. -35
C. 3,5
D. -3,5
Corect: B
Rezolvare:
X − µ0
Z=
σ
n
µ0 = 190 mg/dl
σ = 40 mg/dl
n = 100
X = 176 mg/dl
Z = (176 - 190)/(40/√100) = -14/(4/10) = -14/0,4 = -35
deviaţie standard de 40 mg/dl (condiţia distribuţiei normale este satisfăcută). Care din următoarele
afirmaţii sunt corecte (regiunea critică pentru testul bilateral este (-∞ , -1,96 ] ∪ [1,96 , ∞)):
A. Deoarece parametrul calculat nu aparţine regiunii critice se respinge ipoteza nulă
B. Deoarece valoarea parametrului statistic aparţine regiunii critice se respinge ipoteza nulă
C. Deoarece valoarea parametrului statistic aparţine regiunii critice se acceptă ipoteza nulă
D. Media eşantionului nu e semnificativ diferită faţă de media populaţiei
E. Media eşantionului este semnificativ diferită faţă de media populaţiei
Corect: B, E
13. Se caută să se studieze dacă stresul se poate asocia cu apariţia hipertensiunii arteriale. În urma
observaţiilor unui eşantion de 500 de persoane, 220 prezentau hipertensiune arterială, dintre aceştia
100 prezentând şi stresul. Au fost identificaţi 210 pacienţi fără tensiunea arterială şi fără stres.
Ipoteza nulă a testului poate lua următoarele forme:
A. Nu există asociere între stres şi tensiunea arterială
B. Există asociere între stres şi tensiunea arterială
C. Stresul şi tensiunea arterială sunt independente
D. Stresul şi tensiunea arterială sunt dependente
Corect: A, C
Frecvenţele absolute observate ale adevărat pozitivi – falşi pozitivi – falşi negativi – adevărat
negativi în tabelul de contingenţă asociat problemei sunt:
A. 100 – 70 – 120 – 210
B. 100 – 120 – 70 – 210
C. 100 – 210 – 120 – 70
D. 100 – 120 – 210 – 70
Corect: A
Rezolvare:
HTA+ HTA- Total
Stres+ AP = 100 FP = 280-210 = 70 170
Stres- FN = 220-100 = 120 AN = 210 330
Total 220 =500-220 = 280 500
Frecvenţele absolute teoretice ale adevărat pozitivi – falşi pozitivi – falşi negativi – adevărat
negativi în tabelul de contingenţă asociat problemei sunt:
A. 74 –95 – 146 – 185
B. 75 – 96 – 145 – 184
C. 74 – 146 – 95 – 185
D. 75 – 95 – 145 – 185
Corect: A
Rezolvare:
HTA+ HTA- Total
Stres+ AP = 170*220/500 = 75 FP = 170*280/500 = 95 170
Stres- FN = 330*220/500 = 145 AN = 330*280/500 = 185 330
Total 220 280 500
Parametrul χ2 calculat pe baza datelor din problemă este de:
A. 22,60
B. 2,26
C. 226
D. 21,60
Corect: A
Rezolvare:
Observat HTA+ HTA- Total

Stres+ 100 70 170
Stres- 120 210 330
Total 220 280 500
Teoretic HTA+ HTA- Total

Stres+ 75 95 170
Stres- 145 185 330
Total 220 280 500
(f i0 − f it ) 2 (100 − 75) (70 − 95) (120 − 145) (210 − 185)

r ⋅c 2 2 2 2
χ2 = ∑ = + + +
i =1 f it 75 95 145 185
χ2 =
(25)2 + (− 25)2 + (− 25)2 + (25)2 =
625 625 625 625
+ + +
75 95 145 185 75 95 145 185
χ = 8,33 + 6,58 + 4,31 + 3,38 = 22,60
2
100 prezentând şi stresul. Au fost identificaţi 210 pacienţi fără tensiunea arterială şi fără stres. Care
este concluzia testului dacă parametrul calculat la are o valoare de 22,60 pentru o regiune critică de
[3,84, ∞):
A. Se acceptă ipoteza nulă cu un risc de eroare de 5%
B. Se respinge ipoteza nulă cu un risc de eroare de 5%
C. Nu există asociere între stres şi hipertensiunea arterială
D. Stresul şi hipertensiunea arterială sunt dependente
Corect: B, D
18. Se cunoaşte că anorexia în populaţia generală este de 2%. Într-un eşantion de 356 persoane
angajate în mediul militar s-a identificat un număr de 5 persoane anorexice. Este anorexia în mediul
militar diferită faţă de cea din populaţia generală? Pentru a răspunde la această întrebare se aplică:
A. Analiza corelaţiei şi regresiei liniare
B. Testul hi-pătrat
C. Testul Z de comparare a unei frecvenţe observate cu o frecvenţă teoretică
D. Testul Z de comparare a egalităţii a două frecvenţe
E. Testul Student
Corect: C
militar diferită faţă de cea din populaţia generală? Valoarea parametrului statistic aplicat este egală
cu:
A. 0,80
B. 0,81
C. -0,80
D. -0,81
Corect: D
Rezolvare:
f −p
z=
p(1 − p)
n
p (frecvenţa teoretică) = 2% = 2/100 = 0,02
f (frecvenţa în eşantion) = 5/356 = 0,014
n = 356
Z = (0,014-0,02)/√[0,02*(1-0,02)/356] = -0,006/√[0,02*0,98/356] = -0,006/√(0,0196/356)
Z = -0,006/√0.00005506 = -0,006/0,0074 = -0,81
militar diferită faţă de cea din populaţia generală? Dacă valoarea parametrului statistic aplicat este
egală cu -0,81, care este concluzia testului pentru o regiune critică (-∞; -1,96 ]∪[1,96; ∞):
A. Deoarece parametrul statistic aparţine regiunii critice se acceptă ipoteza nulă
B. Deoarece parametrul statistic nu aparţine regiunii critice se acceptă ipoteza nulă
C. Incidenţa anorexiei în eşantionul studiat nu este diferită de cea din populaţia generală
D. Deoarece parametrul statistic nu aparţine regiunii critice se acceptă ipoteza alternativă
Corect: B, C

Probleme

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probleme

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probabilităţi

1. Identificaţi răspunsul sau răspunsurile corecte. Dacă evenimentele A şi B sunt independente

2. Dacă două evenimente A şi B sunt mutual exclusive şi incompatibile atunci întotdeauna:

3. Dacă două evenimente A şi B sunt independente atunci întotdeauna:

4. Dacă două evenimente A şi B sunt contrare atunci întotdeauna:

5. Următoarele variabile urmează o distribuţie binomială:

6. Următoarele variabile urmează o distribuţie POISSON:

8. Să presupunem că s-a realizat un studiu pentru a identifica hipertensiunea arterială diastolică în

10. Valoarea obţinută în calcularea lui 6 factorial este:

11. Se intenţionează a se realiza un studiu pentru a evalua schizofrenia la femeile între 50 şi 59 de

13. Fie X variabila aleatoare ce reprezintă numărul de episoade de gripă în primul an de

15. Fie evenimentele A = {persoană cu TBC} şi B = {persoană cu testul cutanat la tuberculină

1. Următoarele sunt principii generale pentru sumarizarea tabelară a datelor:

2. Reprezentarea grafică a datelor cantitative perechi se realizează prin:

3. Reprezentarea grafică a datelor calitative perechi se realizează prin:

2. Testul t pentru eşantioane independente:

5. Următoarele afirmaţii cu privire la coeficientul de corelaţie sunt adevărate:

7. Următoarele afirmaţii cu privire la testul Student sunt adevărate:

8. Următoarele afirmaţii cu privire la testul Z de comparare a mediilor sunt adevărate:

11. Nivelul colesterolului seric în populaţia pacienţilor cu diabet zaharat insulino-dependent cu

Observat HTA+ HTA- Total

Teoretic HTA+ HTA- Total

(f i0 − f it ) 2 (100 − 75) (70 − 95) (120 − 145) (210 − 185)

S-ar putea să vă placă și