Marginea Funda iei

Isaac Asimov

1 Consilierul

BINEÎN ELES C NU CRED, f cu Golan

Trevize, aflat în capul sc rilor largi care duceau
spre Sala Seldon, de pe în imea c rora putea
privi întregul ora , str lucind în lumina soarelui.
Terminus era o planet binecuvântat , cu un
raport echilibrat între uscat i ap . Trevize se
gândea deseori c introducerea climatiz rii f cuse
ca planeta s devin mult mai agreabil , dar în
acela i timp mai lipsit de farmec.
Nu cred nimic din toate astea, repet Golan
cu un zâmbet care-i puse în eviden din ii albi,
regula i, str lucitori, i chipul tineresc.
Prietenul lui, Consilierul Munn Li Compor, care
adoptase numele de mijloc ca o sfidare la adresa
tradi iei de pe Terminus, cl tin din cap stingherit:
Ce nu crezi? C am salvat capitala?
A, nu, asta o cred. Aici nu gre i. Chiar
Seldon a afirmat c o vom salva i avem tot
dreptul s-o facem, c ci el avea cuno tin despre
asta de acum cinci sute de ani.
Vocea lui Compor sc zu pân deveni o oapt :
Ascult , nu m deranjeaz c -mi vorbe ti
astfel, pentru c tot nu te iau în serios, dar dac o
începi s vociferezi în public, s-ar putea s te
aud i al ii i, cinstit s fiu, n-a vrea s m aflu
prin preajm când o s cad tr snetul pe capul
u. M tem s nu gre easc inta.
Trevize r mase zâmbitor i netulburat:
Am comis un p cat spunând c ora ul este
salvat? i c am f cut-o f a purta un r zboi?
Nici n-am avut cu cine lupta, zise Compor.
Avea p rul blond deschis, ochii alba tri precum
cerul i rezistase tenta iei de a modifica într-un fel
sau altul aceste nuan e ce nu erau la mod .
N-ai auzit niciodat despre r zboaie civile,
Compor? întreb Trevize.
Înalt, cu p rul negru, u or ondulat, el obi nuia
umble inându- i degetele mari ag ate de
centironul de care p rea s nu se despart
niciodat .
Un r zboi civil pentru a fixa locul capitalei?
Problema a fost atât de acut încât a provocat
o Criz Seldon. Oricum, cariera politic a lui
Hannis a fost distrus din aceea i pricin . i tot
asta ne-a slujit i nou în alegerile trecute, astfel
am putut intra amândoi în Consiliu, dar
problema a r mas cam neclar ... i- i mi mâna
înainte i înapoi ca acul indicator al unei balan e
ce- i caut punctul de echilibru i nu i-l g se te.
Se opri pe sc ri o clip , neluându-i în seam pe
ceilal i membri ai guvernului, pe ziari ti, precum i
pe indivizii din înalta societate care, prin rela ii, î i
procuraser invita ii pentru a fi prezen i la
reîntoarcerea lui Seldon (sau, mai exact, la
revenirea imaginii lui).
Toat lumea cobora sc rile vorbind, râzând,
lindu-se cu normalitatea tuturor lucrurilor ce-i
înconjurau i radiind un aer de mul umire pentru
fuseser aproba i de Seldon.
Trevize r mase nemi cat i l mul imea s se
scurg pe lâng el. Compor, care era cu vreo doi
pa i în fa a lui, se opri de parc un fir invizibil i-ar
fi legat unul de altul.
Hai, nu vii?
Ce grab avem? Întrunirea Consiliului nu va
începe pân când Primarul Branno nu va reevalua
situa ia în stilul ei obi nuit: moc it i citind totul,
silab cu silab . N-am motive s m gr besc
pentru a asculta înc o cuvântare plin de vorbe
mari. Mai bine prive te ora ul!
Îl v d. L-am v zut i ieri.
Da, dar l-ai v zut acum cinci sute de ani,
când a fost întemeiat?
Patru sute nou zeci i opt, îl corect pe dat
Compor. Peste doi ani vom s rb tori jum tate de
mileniu, i tot Primarul Branno va de ine func ia i
atunci dac , sper m noi, nu se vor petrece
evenimente a c ror probabilitate e oricum
neglijabil .
S sper m, zise Trevize sec. Dar cum ar ta
acum cinci sute de ani, când a fost întemeiat? Un
singur ora pe toat planeta! Un or el locuit de
un grup de oameni care preg teau o Enciclopedie
nicicând dus la bun sfâr it!
Ba a fost terminat .
Te referi la Enciclopedia Galactic pe care o
avem acum? Nu-i cea la care au lucrat ei. Actuala
enciclopedie este stocat în computer i revizuit
zilnic. Ai v zut vreodat originalul incomplet?
Cel de la Muzeul Hardin?
La Muzeul Originilor Salvor Hardin. S
folosim numele complet, te rog, dac tot ii atât de
mult la exactitate. L-ai v zut?
Nu. Trebuia?
Nu neap rat, nu prea ai ce vedea. Dar
oricum, asta a fost situa ia; un grup de
Enciclopedi ti care formau nucleul unui or el
aflat pe o lume lipsit de z minte metalifere,
rotindu-se în jurul unui soare izolat de restul
Galaxiei, chiar la marginea Galaxiei. Iar acum, la
cinci sute de ani distan , am r mas o lume
periferic , întreaga planet a devenit un parc uria
i avem toate metalele trebuincioase. Acum
suntem centrul tuturor lucrurilor!
Nu chiar, zise Compor. Înc ne rotim în jurul
unui soare izolat de restul Galaxiei. Tot la
marginea extrem a Galaxiei ne afl m.
A, nu, vorbe ti f s gânde ti. Criza Seldon
tocmai de aceea a ap rut. Nu mai suntem doar
mica lume a Terminusului. Reprezent m Funda ia,
care- i desface tentaculele, cuprinzând toat
Galaxia, conducând-o din locul acesta, situat exact
la margine. i putem s-o facem deoarece nu
mânem izola i decât prin pozi ie, iar asta nu are
nici o importan .
În regul . S zicem c a a stau lucrurile.
Era v dit c pe Compor nu-l interesa turnura
pe care o luase discu ia, c ci el coborî înc o
treapt . Firul invizibil care-i lega se mai desf ur
pu in.
Trevize întinse o mân dup colegul s u de
parc ar fi încercat s -l trag pe trepte în sus.
Compor, chiar nu în elegi? S-a produs o
schimbare enorm , numai c noi refuz m s-o
accept m. În adâncul sufletelor noastre, am dori
aceea i Funda ie mic , limitat la o singur lume,
cea care a existat dintru începuturi, din vremea
eroilor fierului i a nobililor sfin i. Toate astea au
disp rut pe vecie.
Asta-i bun !
Vorbesc serios. Uit -te doar la Sala Seldon.
La început, în cadrul primei crize de pe vremea lui
Salvor Hardin, exista numai Bolta Timpului, o sal
de edin e unde ap rea imaginea holografic a lui
Seldon. Atâta tot. Acum avem un mausoleu
gigantic, dar ai v zut m car o ramp care s
func ioneze pe baza unui câmp de for ? Vreun
covor rulant? Vreun lift gravitic? Nu, doar treptele
acestuia, pe care le urc m i le coborâm a a cum
ar fi f cut-o i Hardin. În situa ii ciudate i
nea teptate ne ag m speria i de trecut. (Î i zvârli
bra ele în l turi în focul perora iei.) Exist la
vedere m car vreo component din metal? Nici
una. Nici nu s-ar cuveni, întrucât pe vremea lui
Salvor Hardin nu se putea vorbi de metale pe
planet , iar pu inul necesar se importa. Ba s-a
folosit chiar material plastic atunci când s-a
construit mormanul acesta i, între timp, el a
îmb trânit i s-a îng lbenit, a a încât vizitatorii de
pe alte lumi se pot opri ca s se minuneze: "Pentru
numele Galaxiei! Ce plastic vechi i dr gu !"
Ascult -m pe mine, Compor: Totul e fals.
Dar Seldon afirm c te în eli. Planul Seldon
decurge a a cum a fost stabilit.
tiu, tiu. Iar fiecare copil de pe Terminus
este educat s cread c Hari Seldon a formulat un
Plan, c a anticipat totul înc de acum cinci secole,
a programat Funda ia astfel încât a putut indica
anumite crize, c imaginea lui holografic va apare
în cursul crizelor ca s ne comunice un minim de
lucruri pe care ar trebui s le cunoa tem ca s ne
continu m drumul pân vom ajunge la criza
urm toare, i c în felul acesta, ne va conduce
printr-o mie de ani de istorie, pân când vom
putea construi în siguran un al Doilea Imperiu
Galactic i mai m re pe ruinele structurii
învechite care se destr mase acum cinci sute de
ani i care se dezintegrase complet acum circa
dou secole.
 De ce-mi spui toate astea, Golan?
Pentru c vreau s te conving c ne l m
am gi i. Totul e o mascarad ... Sau chiar dac la
început a fost vorba de ceva real, acum totul se
dovede te un fals de propor ii. Nu suntem propriii
no tri st pâni. Nu noi urm m Planul!
Ai mai spus vorbe ca astea i înainte, Golan,
dar întotdeauna am crezut c f ceai afirma ii
ridicole doar ca s m stârne ti. Pentru numele
Galaxiei, cred c de fapt vorbe ti foarte serios.
Bineîn eles c vorbesc serios!
Nu se poate. Ori vrei s faci glume greu de
în eles pe socoteala mea, ori i-ai pierdut min ile.
Nici una, nici alta, îl l muri Trevize, mai
lini tit acum, ag ându- i degetele de centiron, de
parc n-ar mai fi avut nevoie s gesticuleze cu
mâinile pentru a- i înt ri spusele. Am mai chibzuit
la problema asta, recunosc, dar pân acum a fost
doar intui ie. Farsa la care am asistat în diminea a
aceasta mi-a limpezit toate nel muririle i, la
rândul meu, inten ionez s comunic p rerile mele
Consiliului.
ti nebun! izbucni Compor.
A a o fi. Vino cu mine ca s auzi despre ce
este vorba.
Cei doi coborâr sc rile. R seser ultimii i
mai aveau de coborât câteva trepte. Apoi, în timp
ce Trevize o luase cu pu in înainte, buzele lui
Compor se mi car imperceptibil, aruncând o
vorb nerostit în direc ia lui: "Nes buitul!"

Primarul Harla Branno deschise edin a

Consiliului Executiv. Privi c tre adunare f nici o
urm de interes; cu toate acestea, nimeni dintre
participan i nu se îndoi c ea-i observase pe to i
cei prezen i i-i tia deja pe cei care înc nu
sosiser .
i purta p rul c runt atent piept nat într-o
coafur care nu era nici feminin , nici masculin .
Pur i simplu a a î i aranja p rul, nimic mai mult.
Chipul ei prozaic nu avea nimic în comun cu
frumuse ea, dar oricum nimeni n-ar fi c utat a a
ceva la ea.
Era cel mai capabil administrator al planetei.
Nimeni nu putea, i de fapt nici nu încerca, s o
asemuiasc str lucirii lui Salvor Hardin sau a lui
Hober Mallow, al c ror fapte însufle iser primele
dou secole ale existen ei Funda iei, dar nici nu se
putea g si vreo leg tur între activitatea ei i
neroziile celor trei Indburi ereditari care
conduseser Funda ia cu pu in înainte de apari ia
Catârului.
Cuvânt rile ei n-aveau darul de a înfl ra
min ile b rba ilor, pentru c nu o caracterizau
gesturile dramatice, îns era capabil de a lua f
mult zarva hot râri pe care le respecta atâta
vreme cât era convins de corectitudinea lor. F
a poseda un farmec personal care s ia ochii cuiva,
avea talentul de a convinge electoratul c
hot rârile luate de ea vor fi drepte.
Întrucât potrivit doctrinei lui Seldon cursul
istoriei este, în mare m sur , greu de deviat (dac
nu inem seama de elementele imprevizibile, un
lucru pe care majoritatea admiratorilor lui Seldon
îl ignor , în ciuda incidentului cutremur tor
provocat de Catâr), Funda ia i-ar fi putut p stra
capitala pe Terminus în orice condi ii. Aceasta era,
totu i, o posibilitate. Seldon, în cadrul apari iei
sale care tocmai se încheiase, apreciase calm c
probabilitatea ca Terminus s r mân capital era
de aproximativ 87,2 la sut .
Cu toate acestea, chiar i pentru admiratorii
fanatici ai lui Seldon, acest lucru însemna c
existau 12,8 la sut anse c mutarea s-ar fi putut
face spre un loc mai apropiat de centrul Federa iei
Funda iei, cu toate consecin ele nepl cute pe care
le expusese Seldon. Faptul c aceast probabilitate
de una din opt nu se materializase se datora
Primarului Branno.
Sigur c nu ar fi aprobat a a ceva. De i trecuse
prin perioade de sc dere considerabil a
popularit ii, ea sus inuse sus i tare c Terminus
era capitala tradi ional a Funda iei i ca aici avea
r mân . Inamicii ei politici caricaturizaser
falca ei hot rât (cu oarecare exactitate, trebuie s
recunoa tem), asemuind-o cu un bloc de granit.
Iar acum, Seldon sprijinise punctul ei de vedere
i, cel pu in pentru o vreme, acest succes avea s -i
ofere un avantaj politic cople itor. Se spunea chiar
afirmase cu un an mai înainte c , dac în
cursul apari iei sale Seldon avea s o sprijine, ea
va considera c i dusese sarcina la bun sfâr it.
Dup aceea, putea mai degrab s se retrag din
politic , i s se bucure de onorurile cuvenite unui
om de stat respectabil decât s i asume în
continuare riscurile unor b lii politice cu anse
îndoielnice de izbânda.
Nimeni nu o crezuse cu adev rat. Se sim ea cu
mult mai sigur pe ea în cursul b liilor politice
decât mul i al i predecesori de-ai ei, iar acum,
când imaginea lui Seldon ap ruse i disp ruse, nu
dea nicidecum de în eles c ar dori s se
retrag .
Vorbi cu o voce de o claritate perfect , cu un
accent specific Funda iei de care nu-i era ru ine
(împlinise demult misiunea de ambasador pe
Mandress, dar nu adoptase vechiul stil imperial de
exprimare, foarte la mod acum, i care constituia,
car în parte, o atrac ie cvasiimperial pentru
Provinciile Interioare).
Criza Seldon a trecut i exist o tradi ie, a
spune, în eleapt , care ne îndeamn s nu
întreprindem m suri de represalii nici prin fapte,
nici prin vorbe împotriva acelora care au sprijinit
o idee gre it . Mul i oameni cinsti i au crezut c
siser motive întemeiate pentru a dori ceea ce
Seldon nu a vrut. Nu are rost s -i umilim pân
într-atât încât s -i facem s i recapete respectul
de sine doar prin denun area Planului Seldon. În
acela i timp, exista un obicei bine înr cinat i pe
care l-am dori reînviat, ca aceia care au sprijinit
ideea gre it s accepte e ecul cu zâmbetul pe
buze i f alte comentarii. Pentru ambele p i,
problema în litigiu a r mas undeva departe pentru
totdeauna.
Se opri o clip , privi f urm de resentiment
tre fe ele celor din sal , apoi continu :
Jum tate din perioada a trecut, domnilor
membri ai Consiliului jum tate din acel mileniu
care ne desparte de împlinirea marelui Imperiu. A
fost o perioad pres rat cu greut i, dar am
parcurs o bun bucat de drum. Suntem deja un
Imperiu Galactic aproape închegat i nu au mai
mas du mani externi de care s ne temem. Acest
Interregnum ar fi inut treizeci de mii de ani dac
nu ar fi existat Planul Seldon. Dup treizeci de mii
de ani de dec dere se putea întâmpla s nici nu
mai existe putere pentru a întemeia un nou
Imperiu. Se putea întâmpla s r mân doar lumi
izolate i muribunde. Dator m lui Hari Seldon tot
ce avem ast zi i pentru rest va trebui s ne
bizuim pe mintea lui. De azi înainte, domnilor
Consilieri, primejdia suntem noi în ine i, din
acest moment, nu trebuie s mai existe îndoieli cu
privire la valoarea Planului. S fim de acord acum,
calmi i hot râ i, ca oficial s nu mai apar critici
sau condamn ri ale Planului. Trebuie s -l
sprijinim necondi ionat. i-a dovedit valabilitatea
de-a lungul a cinci secole. Planul reprezint
siguran pentru umanitate i nu trebuie s -i
punem nici un fel de piedici. Sunte i de acord?
Se auzi un murmur discret. Primarul abia
ridic privirea pentru a se încredin a cu propriii
ochi c era aprobat . Îi cuno tea pe to i membrii
Consiliului i tia cum va reac iona fiecare. Dup
recentul triumf era sigur c nu va întâmpina nici
o opozi ie. Poate în anul urm tor. Dar nu acum.
Toate problemele trebuiau rezolvate la vremea lor.
Întotdeauna va fi a a, cu excep ia...
Prin control al gândirii, Primare Branno?
întreb Golan Trevize, apropiindu-se cu pa i mari
pe intervalul dintre scaune i spunându- i p rerea
cu voce tare de parc ar fi vrut s compenseze
cerea celorlal i. Nu se osteni s i ocupe locul
care, ca proasp t membru în Consiliu, îi fusese
rezervat în ultimul rând de scaune.
Branno înc nu ridicase privirea spre el.
Care este opinia dumneavoastr , Consilier
Trevize? întreb ea.
C guvernul nu poate impune interdic ii
asupra exprim rii libere; c to i cet enii iar asta
prive te, desigur, i pe Consilieri, fie ei b rba i sau
femei, care tocmai în acest scop au fost ale i au
dreptul s discute problemele politice ale
momentului; i c nici o problem politic nu
poate fi separat de Planul Seldon.
Branno î i încruci mâinile la piept i ridic
ochii spre el. Chipul îi era lipsit de expresie.
Consilier Trevize, a i intervenit în aceast
dezbatere f a v înscrie la cuvânt i a i tulburat
astfel ordinea de zi. Cu toate acestea, eu v-am
solicitat s v exprima i opiniile i de aceea v voi
spunde. Nu exist piedici în calea exprim rii
libere a opiniilor în contextul Planului Seldon.
Planul, prin natura lui, ne limiteaz libertatea. Pot
exista multe moduri de a interpreta evenimentele
înainte ca imaginea s ia hot rârea final , dar,
dup ce ea este luat , n-o mai putem contesta în
acest Consiliu. i nici nu va fi cazul s o punem
dinainte la îndoial f când afirma ii de genul:
"Dac Hari Seldon ar sus ine cutare lucru, ar
gre i!"
i dac , totu i, cineva ar sim i c altul e
adev rul, Doamn Primar?
Atunci are libertatea s-o fac , dac e o
persoan particular i discut problema într-un
cerc restrâns.
Deci vre i s m face i s în eleg c restric iile
asupra liberei exprim ri pe care le propune i ar
urma s se aplice complet i precis oficialit ilor
guvernamentale?
Exact. Acesta nu este un principiu nou al
legilor Funda iei. A mai fost aplicat i înainte, de
tre Primari apar inând altor partide. Un punct
de vedere personal nu reprezint nimic;
exprimarea oficial a unei p reri are greutate i
poate fi periculoas . Nu am parcurs un drum atât
de lung pentru a periclita totul acum.
Doamn Primar, permite i-mi s precizez c
acest principiu al dumneavoastr a fost aplicat în
rare ocazii unor anumite acte ale Consiliului. El nu
a avut ca obiect ceva atât de vast i imposibil de
definit precum Planul Seldon.
 Planul Seldon are nevoie de o maxim
protec ie pentru c în cazul lui, orice contestare
poate s fie extrem de primejdioas .
Primare Branno, nu ave i impresia, începu
Trevize i se întoarse adresându-se membrilor
Consiliului, care priveau cu r suflarea t iat , de
parc ar fi a teptat deznod mântul unui duel, nu
ave i i dumneavoastr senza ia, stima i membri ai
Consiliului, c exist motive suficiente pentru a
considera c Planul Seldon nu exist ?
To i am fost martori ast zi la desf urarea
lui, zise calm Primarul Branno, în timp ce glasul
lui Trevize deveni din ce în ce mai puternic i mai
ap sat.
Doamnelor i domnilor Consilieri, tocmai
pentru c l-am v zut ast zi în desf urarea lui, ne
putem da seama c Planul Seldon, a a cum am
fost educa i s credem în el, nu exist .
Consilier Trevize, înc lca i ordinea de zi i nu
este cazul s continua i pe tonul acesta.
Îmi exercit prerogativele pe care mi le confer
func ia, Doamn Primar.
Aceste prerogative v sunt retrase din aceast
clip , domnule Consilier.
Nu ave i acest drept. Afirma ia
dumneavoastr privind restric iile impuse asupra
liberei exprim ri a opiniei nu poate avea prin ea
îns i, putere de lege. Nu s-a supus înc la vot în
cadrul Consiliului, doamn Primar, i chiar dac s-
ar fi procedat astfel, tot a fi avut dreptul de a-i
contesta legalitatea.
Retragerea prerogativelor nu are nimic de-a
face cu afirma ia mea care protejeaz Planul
Seldon, domnule Consilier.
Atunci de ce depinde acest lucru?
V acuz de tr dare, domnule Consilier. Nu
doresc s aduc atingere onoarei acestui Consiliu
arestându-v în plenul Camerei Consiliului, îns la
se afla membri ai Siguran ei care v vor lua în
custodie când ve i p si sala. Iar acum v rog s
retrage i f a provoca dezordine. Dac ve i
comite vreun gest necugetat, atunci acesta va fi
desigur interpretat drept un pericol imediat i
Siguran a va p trunde în Camer . Sunt
încredin at c nu ne ve i sili s recurgem la o
asemenea m sur .
Trevize se încrunt . În sal domnea o t cere
total . (În afar de el i de Compor, cine se mai
tepta la un asemenea deznod mânt?) Privi c tre
ie ire. Nu v zu nimic deosebit, dar nu avea motive
cread ca Primarul Branno voia doar s -l
intimideze.
Se bâlbâi din cauza furiei:
Repre... reprezint un electorat important,
Primar Branno...
F îndoial c electoratul va fi dezam git de
comportarea dumneavoastr .
În baza c ror dovezi îmi aduce i aceast
acuza ie nemeritat ?
Ea v va fi comunicat la momentul potrivit,
dar v asigur c avem toate probele necesare.
Sunte i un tân r foarte nest pânit i ar trebui s
în elege i c s-ar putea ca cineva s v fie prieten
i cu toate acestea s nu doreasc s tr deze
al turi de dumneavoastr .
Trevize se r suci pe c lcâie pentru a-l privi pe
Conmpor drept în ochi. Ochii alba tri ai acestuia îl
fixar cu r ceal .
V cer tuturor s fi i martori, spuse calm
Primarul Branno, c atunci când am f cut ultima
afirma ie, Consilierul Trevize s-a întors s -l
priveasc pe Consilierul Compor. Acum vre i s
 si i sala, domnule Consilier, ori ne ve i obliga
aducem o ofens acestei adun ri efectuând o
arestare în Camer ?
Golan Trevize se întoarse, urc treptele, iar în
dreptul u ii doi b rba i în uniforme i bine
înarma i, îl încadrar .
Iar Harla Branno, privind imperturbabil c tre
el, opti printre buzele întredeschise: "Nes buitul!".

Liono Kodell fusese Director al Siguran ei de-a

lungul întregii administra ii Branno. Dup cum îi
pl cea s afirme, nu era o slujb istovitoare, dar
bineîn eles c nimeni nu putea spune dac min ea
sau nu. Nu avea aerul unui mincinos, dar asta nu
însemna nimic.
rea reconfortant i prietenos i probabil c
aceste calit i se potriveau de minune cu slujba.
Avea o statur mai degrab sub media obi nuita, o
corpolen mai degrab peste medie, o musta
stufoas (cu totul neobi nuit pentru un cet ean
de pe Terminus) care era acum mai mult alb
decât c runt , avea ochi c prui i str lucitori, iar
buzunarul de pe pieptul hainei de lucru pe care o
purta era scos în eviden de un petec de culoare
strident .
Stai jos, Trevize, începu el. S p str m, dac
se poate, o atmosfer amical .
Amical ? Cu un tr tor?
Trevize î i vârî degetele mari pe sub centiron i
mase în picioare.
Cu o persoan acuzat de tr dare. N-am
ajuns înc în situa ia în care acuza ia chiar dac
ea vine din partea Primarului reprezint
echivalentul condamn rii. Sunt încredin at c nici
nu vom ajunge vreodat la asta. Treaba mea este
clarific situa ia dumitale, dac voi putea. A
prefera s-o fac acum, când s-au adus prejudicii
doar mândriei dumitale, probabil, decât s fiu silit
a transforma totul într-o chestiune care s
conduc la un proces public. Sper c e ti de acord
cu mine.
Trevize nu se l impresionat:
S l m deoparte încerc rile de a ne intra în
gra ii unul altuia. Îndatorirea dumitale este de a
nu-mi da pace în ideea c sunt un tr tor.
Tr tor nu sunt i îmi displace c trebuie s fac o
demonstra ie care s v conving de juste ea
afirma iei mele. De ce n-ar trebui s demonstra i
loialitatea dumneavoastr , astfel încât s m
convinge i pe mine de adev rul spuselor
dumneavoastr ?
În principiu, n-am nici o obiec ie. Tristul
adev r este c , totu i, eu am puterea de partea
mea, iar dumneata nu. i tocmai de aceea eu m
bucur de privilegiul de a pune la îndoial , în timp
ce dumneata nu. Fiindc tot veni vorba, dac
asupra mea ar plana b nuiala de neloialitate sau
de tr dare, îmi închipui c a fi destituit i
interogat de c tre altcineva care, sper din toat
inima, nu m va trata mai r u decât inten ionez eu
te tratez.
i cum inten iona i s m trata i?
Ca pe un amic i egal al meu, desigur, dac i
dumneata m vei trata la fel.
S v ofer ceva de b ut? întreb Trevize cu
am ciune în glas.
Poate alt dat , îns pentru moment lua i loc.
cer acest lucru în calitate de prieten.
Trevize ezit o clip , apoi se a ez . Orice alt
sfidare i se p ru dintr-o dat lipsit de sens:
i acum? f cu el.
Acum, îmi permit s v rog s da i
spunsuri complete, conforme cu realitatea i
care s nu ocoleasc adev rul.
Iar dac nu? Ce m a teapt ? Sonda Psihic ?
Sper s nu fie cazul.,
i eu sper. Nu e cazul s-o folosi i asupra unui
membru al Consiliului. Nu va dovedi tr darea, iar
când voi fi achitat, probabil c v voi distruge
politic atât pe dumneavoastr , cât i pe doamna
Primar. Aproape ca ar merita s v determin s
încerca i folosirea Sondei Psihice.
Kodell se încrunt i cl tin u or din cap.
A, nu. Nu. Pericolul de v mare cerebral e
prea mare. Uneori vindecarea este lent i nici nu
v-ar face cinste s-o folosim. Asta e sigur. ti i, când
se folose te Sonda în desperare de cauz , uneori...
E o amenin are, Kodell?
O evaluare a situa iei, Trevize. S nu m
în elegi gre it, domnule Consilier. Dac va trebui
folosesc Sonda, o voi face, i chiar dac e ti
nevinovat nu vei avea dreptul la recurs.
Ce vre i s ti i?
Kodell închise un comutator de pe birou:
Ceea ce te întreb i ceea ce vei r spunde se
va înregistra, atât ca sunet, cât i ca imagine. Nu
am nevoie de declara ii din proprie ini iativ i nici
de r spunsuri selective. Cel pu in, în acest
moment. Sunt sigur c în elegi.
În eleg c ve i înregistra numai ceea ce ve i
dori, zise Trevize dispre uitor.
E adev rat, dar repet: nu m în elege gre it.
Nu voi deforma nici una din declara iile dumitale.
Le voi folosi sau nu, atâta tot. Îns vei ti pe care
din declara ii n-o voi folosi i astfel nu m vei
determina s risipesc timpul meu i al dumitale.
Vom vedea.
Domnule Consilier Trevize, i nota de
formalitate din glasul lui constituia o dovad
elocvent c pornise înregistrarea, avem motive s
credem c a i declarat în mod deschis, cu diverse
prilejuri, c nu crede i în existen a Planului
Seldon.
Dac am f cut astfel de afirma ii, spuse rar
Trevize, i înc în mod repetat, ce altceva v mai
trebuie?
V propun s nu pierdem timpul cu ocoli uri,
domnule Consilier. ti i c ceea ce doresc este o
recunoa tere sincer , cu propria dumitale voce,
care s poarte amprenta vocal de necontestat, în
condi ii care s arate limpede c nu ai fost supus
constrângerii.
Deoarece presupun c folosirea oric rui efect
hipnotic, chimic sau de alt natur , ar modifica
amprentele vocale?
Destul de pregnant.
i ine i foarte mult s demonstra i c nu a i
cut uz de metode ilegale în cazul interog rii unui
Consilier? Nu v condamn pentru asta.
Sunt încântat c nu m condamni, domnule
Consilier. Atunci s continu m. A i afirmat în mod
deschis, i în mod repetat, c nu crede i în
existen a Planului Seldon. Recunoa te i?
Trevize vorbi cump nit, alegându-si cuvintele
cu grij :
Nu cred c ceea ce numim Plan Seldon are
semnifica ia ce i se atribuie.
O declara ie cam confuza. N-a i vrea s fi i
mai explicit?
P rerea mea este c obi nuitul concept, pe
care l-a elaborat Hari Seldon în urm cu cinci sute
de ani folosind tiin a matematic a psihoistoriei,
prin care a conceput desf urarea evenimentelor
pân la ultimul detaliu, i potrivit c ruia noi
urm m un drum menit s ne duc de la Primul
Imperiu Galactic pân la cel de-al Doilea Imperiu
Galactic pe o cale de maxim probabilitate, este
nativ. Nu poate fi astfel.
Cu alte cuvinte, sus ine i c Hari Seldon n-a
existat?
Nicidecum. Bineîn eles c-a existat.
N-a dezvoltat psihoistoria?
Ba da, i nici n-am afirmat contrariul.
Domnule Director, a fi l murit totul în fa a
Consiliului dar nu mi s-a permis, de aceea v voi
explica dumneavoastr . Adev rul spuselor mele
este atât de simplu...
Directorul Siguran ei oprise calm i ostentativ
aparatul de înregistrare..
Trevize se încrunt :
De ce-a i f cut asta?
Îmi r pe ti timpul, domnule Consilier. Nu i-
am cerut o prelegere.
Dori i totu i, s -mi justific opiniile. M în el,
cumva?
Câtu i de pu in. Eu î i cer s r spunzi la
întreb ri simplu, direct i cinstit. Doar atât i nu
ad uga elemente de care n-am nevoie. Dac
în elegi asta, discu ia noastr nu va dura mult.
Astfel spus, îmi cere i declara ii care s vin
în sprijinul versiunii oficiale în leg tur cu ceea ce
se presupune c a fi comis.
Noi v cerem doar s face i declara ii în
spiritul adev rului i v asigur m c nu le vom
st lm ci. S încerc m înc o dat , v rog.
Vorbeam despre Hari Seidon.
Instala ia de înregistrare se puse din nou în
mi care i Kodell repet calm:
N-am dezvoltat psihoistoria?
Bineîn eles c a dezvoltat tiin a pe care o
numim psihoistorie, r spunse Trevize, nereu ind
-si ascund iritarea i gesticulând înfierbântat i
exasperat.
i cum a i defini-o?
Pentru numele Galaxiei! De obicei, este
definit drept ramur a matematicii care studiaz
reac iile unor mari grupuri umane la o serie de
stimuli în anumite condi ii. Cu alte cuvinte, se
presupune c anticipeaz schimb rile sociale i
istorice.
Spui "se presupune." Pui la îndoial aceast
posibilitate a matematicii?
Nu, r spunse Trevize. Nu sunt psihoistoric.
Dup cum nu exist psihoistorici printre membrii
Guvernului Funda iei, sau printre cet enii de pe
Terminus, sau...
Kodell ridic o mân cu un aer împ ciuitor:
Domnule Consilier, v rog, i Trevize se opri.
Ave i vreun motiv s presupune i c Hari Seldon
nu a analizat combina ia cea mai eficient de
factori probabili pentru a scurta drumul care
conduce de la Primul c tre cel de-al Doilea Imperiu
prin mijlocirea Funda iei?
N-am fost de fa , zise Trevize sardonic. De
unde s tiu asta?
Dar pute i fi sigur c n-a f cut-o?
Nu.
Prin urmare pune i la îndoial faptul c
imaginea holografic a lui Hari Seldon, care a
ap rut în momente de criz istoric de-a lungul
ultimilor cinci sute de ani este o reproducere
cut în ultimul s u an de via , la scurt timp
dup întemeierea Funda iei?
 Presupun c nu pot nega.
"Presupune i". Spune i-ne: aceast imagine
este o în el torie, un truc ieftin, pus la cale de
cineva cu un anume scop?
Nu. Nu sus in a a ceva, oft Trevize.
Sunte i gata s afirma i c mesajele pe care
Hari Seldon ni le transmite sunt manipulate, într-
un fel sau altul, de c tre cineva?
Nu. N-am nici un motiv s cred c ar fi
posibil sau util o asemenea manipulare.
În eleg. A i fost martor la ultima apari ie a
imaginii lui Seldon. Vi s-a p rut c aceast
analiz , preg tit acum cinci ute de ani, nu
reflect îndeaproape situa ia concret de ast zi?
Dimpotriv , zise Trevize înveselit dintr-o dat .
S-a potrivit foarte bine.
Kodell p ru s nu ia în seam buna dispozi ie a
lui Trevize:
i totu i, domnule Consilier, dup apari ia lui
Seldon sus ine i c Planul Seldon nu exist .
Desigur. Sus in c nu exist tocmai pentru c
analiza s-a dovedit prea perfect ...
Kodell oprise înregistrarea:
Domnule Consilier, dup apari ia lui Seldon
mai sus ine i c Planul Seldon nu exist ?
De unde ti i? Dup apari ie, nimeni n-a avut
prilejul s vorbeasc cu prietenul meu Compor,
informatorul dumneavoastr .
Am b nuit, domnule Consilier. i s zicem c
i r spuns deja: "Desigur". Dac ve i spune asta
înc o dat , f a mai ad uga elemente de prisos,
vom putea continua discu ia.
Desigur, f cu Trevize ironic.
Bun, aprob Kodelf, voi alege acel "Desigur"
care sun mai natural. V mul umesc, domnule
Consilier, i opri din nou instala ia de înregistrare.
 Asta-i tot?
Pentru ceea ce vreau s demonstrez, da.
Mi-e foarte limpede c v trebuie un grup de
întreb ri i r spunsuri pe care s le pute i
prezenta Terminusului i întregii Federa ii a
Funda iei cu scopul de a dovedi c accept pe de-a-
ntregul legenda Planului Seldon. Asta înseamn c
dac voi exprima public vreo îndoial voi fi
considerat de-a dreptul scrântit sau nebun.
Sau chiar tr tor în ochii unei mul imi
extaziate care consider Planul drept esen ial
pentru siguran a Funda iei. Probabil c nu va fi
nevoie s facem publice aceste afirma ii, domnule
Consilier, dac ajungem la o în elegere, dar vom
avea grij ca Federa ia s le aud dac ne sili i la
suri extreme.
Domnule, izbucni Trevize, cum de pute i fi
atât de nes buit încât s nu v intereseze cât de
cât ceea ce am de spus?
Ca fiin uman , m intereseaz foarte mult
i, dac vom g si momentul potrivit, v voi asculta
cu aten ie i cu doza cuvenit de scepticism.
Totu i, ca Director al Siguran ei, în aceste clipe am
exact ce-mi trebuie.
Sper c v da i seama c nici dumneavoastr ,
nici primarul nu ve i trage vreun folos din asta.
E foarte ciudat, dar nu împ rt esc aceast
rere. Acum ve i pleca. Escortat, desigur.
Unde voi fi dus?
Kodell îl învrednici cu un zâmbet:
La revedere, domnule Consilier. N-a i
cooperat perfect, dar dac m-a fi a teptat la a a
ceva din partea dumneavoastr ar fi însemnat s
dau dovad de lips de realism.
Îi întinse mâna.
Ridicându-se în picioare, Trevize ignor mâna
întins , î i îndrept centironul i zise:
Nu ve i reu i decât s amâna i inevitabilul.
Mai devreme sau mai târziu vor apare i al ii care
gândeasc la fel ca mine. Întemni area sau
uciderea mea n-ar crea decât uimire i ar da
na tere mai curând unor idei asem toare. În
cele din urm , adev rul i eu vom triumfa.
Kodelî î i retrase mâna i cl tin încet din cap:
Serios, Trevize. E ti tare nes buit.

Cele dou g rzi venir abia la miezul nop ii

pentru a-l elibera pe Trevize din camera din sediul
Siguran ei care, trebui el s recunoasc , era
luxoas . Luxoas , dar sub cheie. Oricum ar fi
numit-o, tot celul de închisoare r mânea.
Trevize avu mai bine de patru ore pentru o
evaluare amar a situa iei în care se afla, p ind
aproape tot timpul încoace i încolo, incapabil s -
i g seasc lini tea.
De ce avusese încredere în Compor?
De ce nu? L sase impresia c -l aprobase întru
totul. Ba nu, nu era numai asta. P ruse dispus s
se lase convins de argumente. Nu, nici acest lucru
nu era adev rat,. L sase impresia c e atât de
prost, atât de u or de dominat, într-atât de lipsit
de gândire i de p reri proprii, încât Trevize se
bucurase de ansa ce i se oferise de a-l folosi drept
camer de rezonan foarte comod . Compor îl
ajutase pe Trevize s i exprime p rerile cu voce
tare i s i le limpezeasc . Îi fusese de folos, i
Trevize avusese încredere în el pentru simplul
motiv c îi convenise aceast situa ie.
Acum, îns , era inutil s încerce s analizeze
dac s-ar fi cuvenit s descopere adev ratele
inten ii ale lui Compor. Ar fi trebuit s urmeze acel
sfat simplu i general: "S nu te încrezi în nimeni".
Dar po i tr i f a avea încredere în cineva?
Se p rea c aceasta era calea de urmat.
i cine i-ar fi închipuit c Branno va îndr zni
elimine un Consilier din edin a de Consiliu i
nimeni dintre ceilal i Consilieri nu va interveni
pentru a-l ap ra pe unul dintre ai lor? Chiar dac
îl dezaprobaser din adâncul inimilor pe Trevize,
chiar dac ar fi fost gata s i dea pân i ultima
pic tur de sânge ca s apere punctul de vedere al
lui Branno, tot ar fi trebuit, m car din principiu,
se opun unei viol ri a prerogativelor lor. Pân
i Branno cea de bronz, cum mai era numit
uneori, ac ionase cu o rigiditate ie it din comun...
Doar dac nu era i ea constrâns ...
A, nu! Aceasta ar fi calea sigur spre nebunie!
i totu i...
Mintea îi lucra febril i precaut, iar în
momentul în care sosir g rzile, gândurile i se
înv lm iser în minte.
Veni i cu noi, domnule Consilier, spuse cu
gravitate cel mai în vârst dintre ei.
Insigna dovedea c era locotenent. Avea o mic
cicatrice pe obrazul drept i p rea obosit de parc
ar fi stat mult peste program m cinându- i timpul
în a teptare i inactivitate, situa ie aproape
normal în cazul unui soldat al c rui popor tr ise
pa nic de mai bine de-un veac.
Trevize nu p ru impresionat:
Numele dumitale, Locotenente.
Sunt Locotenent Evander Sopellor, domnule
Consilier.
Sper c în elegi c încâlci legea, Locotenent
Sopellor. Nu ai dreptul s arestezi un Consilier.
 Acesta este ordinul pe care l-am primit,
domnule.
N-are importan . Nu i se poate ordona s
arestezi un Consilier. Cred c i dai seama c-ai
putea fi deferit cur ii mar iale pentru aceast
ac iune.
Nu sunte i în stare de arest, domnule
Consilier.
În cazul acesta nu trebuie s merg cu
dumneata, a a e?
Ni s-au transmis instruc iuni s v escort m
la domiciliu.
tiu i singur drumul.
i s v protej m.
De ce? Sau împotriva cui?
De orice mul ime ce s-ar putea strânge.
La miez de noapte?
Tocmai de aceea am a teptat pân la miezul
nop ii, domnule. Iar acum, pentru binele
dumneavoastr , trebuie s v invit s merge i cu
noi. Permite i-mi s spun nu ca o amenin are, ci
spre informarea dumneavoastr c suntem
autoriza i s folosim for a la nevoie.
Trevize v zuse deja crava ele neuronice cu care
erau înarma i cei doi. Se ridic cu un aer care
jdui c exprima demnitate:
Acas , deci... Ori voi descoperi c vre i s m
duce i la închisoare?
Nu ni s-a ordonat s v min im, domnule,
zise mândru locotenentul.
Trevize î i d du seama c se afla în prezen a
unui profesionist care ar solicita o aprobare chiar
i pentru a min i i c , în cazul când i s-ar ordona
a ceva, expresia fe ei i tonul vocii l-ar da
imediat de gol.
Cer scuze, domnule Locotenent. N-am vrut s
las a se în elege c m-a îndoi de cuvântul
dumitale.
Afar erau a tepta i de un vehicul de teren.
Strada era pustie i nu se vedea ipenie de om. Nici
vorb de mul imi, dar locotenentul se exprimase
corect. Nu spusese c afar se afla sau se va
aduna o mul ime. Se referise doar la "orice
mul ime care s-ar putea strânge".
Locotenentul se plasase precaut între Trevize i
vehicul. Trevize nu s-ar fi putut strecura pentru a-
i c uta salvarea prin fug . Locotenentul urc
imediat dup el i se a ez în spate.
Vehiculul se urni din loc.
Presupun c de îndat ce voi ajunge acas voi
putea s -mi v d, liber i neîngr dit, de treburile
mele i c , de exemplu, a putea pleca dac am
chef.
Avem ordin s nu v deranj m în nici un fel,
domnule Consilier, decât dac acest lucru
contravine ordinului de a v proteja.
Contravine? Ce vrea s însemne asta în cazul
de fa ?
Am primit ordin s v comunic c imediat ce
ajunge i acas nu pute i pleca. Str zile nu prezint
siguran , iar eu r spund de integritatea
dumneavoastr .
Vrei s spui c voi fi arestat la domiciliu?
Nu sunt avocat, domnule Consilier. Nu tiu
ce înseamn asta.
Apoi privi drept înainte, îns î i men inu cotul
în coasta lui Trevize. Trevize n-ar fi putut s fac
nici o mi care, oricât de mic , f ca locotenentul
nu- i dea seama.
Autovehiculul se opri în fa a casei micu e din
suburbia Flexner. În prezent locuia singur
Flavella îl p sise, obosit de via a dezordonat pe
care el era silit s o duc din pricina numeroaselor
angajamente pe care le avea de când devenise
Consilier a a c nu erau speran e s -l a tepte
cineva.
Acum cobor? întreb Trevize.
Voi coborî eu mai întâi, domnule Consilier.
vom eseorta.
Pentru propria-mi siguran ?
Da, domnule.
În cas îl a teptau dou g rzi. O lamp de
veghe arunca o lumin palid , iar ferestrele
fuseser date cu o pelicul opac , astfel c din
afar nimeni nu putea privi în cas .
Pentru o clip , sim i o revolt împotriva acestei
înc lc ri a intimit ii sale, dup care alung
sentimentul cu o u oar ridicare din umeri. Dac
nici m car Consiliul n-a îndr znit s -l apere în
edin a Camerei, atunci era sigur c propria-i cas
nu putea deveni peste noapte un castel.
Câ i sunte i cu totul? Un regiment?
Nu, domnule Consilier, se auzi o voce
hot rât i sigur . O singur persoan în afara
celor pe care le po i vedea i te asigur c te a tept
de mult vreme.
Harla Branno, Primarul Terminusului, ap ru în
cadrul u ii care d dea în camera de zi.
Avem timp suficient pentru a discuta, de
acord?
Trevize f cu ochii mari i mira i:
Toat tevatura asta doar ca sa...
Dar Branno spuse cu o voce înceat , dar
autoritar :
Mai încet, domnule Consilier... Iar voi patru,
pofti i afar . Ie i! Totul va fi în regul .
Cele patru g rzi salutar i se r sucir pe
lcâie. Trevize i Branno r maser singuri.
 2 Primarul

BRANNO a tepta de o or , ap sat de gânduri

ce nu-i d deau pace. La drept vorbind, era
vinovat de violare de domiciliu, în plus. Înc lcând
chiar Constitu ia, violase drepturile unui Consilier.
Potrivit legilor severe pe care Primarii trebuiau s
le respecte înc de pe vremea lui Indbur al III-lea i
a Catârului, deci de dou secole încoace, ea putea
fi pus sub acuzare.
Totu i, în aceast zi, vreme de dou zeci i patru
de ore, ea nu avea dreptul s gre easc .
Totul avea s treac , gândi ea i se foi
nelini tit .
Primele dou secole reprezentaser Epoca de
Aur a Funda iei, Era Eroic cel pu in din
perspectiva prezentului, dac nu a neferici ilor
care tr iser acele vremuri de nesiguran . Salvor
Hardin i Hober Mallow fuseser mari eroi,
aproape zeifica i, astfel încât rivalizaser cu
incomparabilul Hari Seldon. Cei trei formau un
reazem solid pe care se esuse întreaga legend a
Funda iei ( i chiar istoria ei).
Pe vremea aceea, Funda ia fusese totu i o lume
neînsemnat , exercitând o domina ie anemic
asupra celor Patru Regate i doar vag con tient de
sura în care era protejat de Planul Seldon,
reu ind s i poarte singur de grij chiar
împotriva r elor puternicului Imperiu
Galactic.
i cu cât mai puternic devenea Funda ia ca
entitate politic i comercial , cu atât mai
neînsemna i ajunseser st pânitorii i lupt torii ei.
Lathan Devers fusese uitat aproape cu totul. Dac
cineva î i mai aducea aminte de Devers, o f cea
fiindc el sfâr ise în mod tragic în minele în care
munceau sclavi, iar nu pentru c dusese o lupt
inegal , dar încununat de succes, împotriva lui
Bel Riose.
În ceea ce-l privea pe Bel Riose, cel mai nobil
dintre adversarii Funda iei, era i el aproape ters
din amintire, umbrit de statura Catârului, singurul
adversar redutabil care întrerupsese Planul Seldon
i învinsese i st pânise Funda ia. Numai el era
amintit drept Marele Du man cu adev rat
ultimul din Cei Mari.
Rareori se men iona c , în ultim instan ,
Catârul fusese înfrânt de o femeie pe nume Bayta
Darell i c ea izbândise f ajutorul altcuiva,
chiar nesprijinit de Planul Seldon. Tot astfel, faptul
fiul i nepotul ei, Toran i Arkady Darell,
învinseser cea de-a Doua Funda ie, f când ca
Prima Funda ie aib suprema ia, aproape c se
tersese din memoria oamenilor.
Ace ti înving tori apar inând istoriei recente nu
mai erau figuri eroice. Timpul p rea c se dilatase
mic orând statura eroilor, transformându-i în
muritori de rând. Poate tocmai de aceea biografia
scris de Arkady despre bunica ei nu reu ise decât
zugr veasc o figur romantic , iar nu o eroin .
Iar de arunci încoace nu mai existaser eroi
nici m car figuri romantice. R zboiul kalganian,
ultima izbucnire de violen care cuprinsese
Funda ia, fusese un conflict minor Aproape dou
secole de pace!
O sut dou zeci de ani în care nu se
înregistrase nici o zgârietur cât de mic la vreo
nav .
Fusese o pace binecuvântat Branno nu
putea nega acest fapt o pace profitabil .
Funda ia nu întemeiase cel de-al Doilea Imperiu
Galactic potrivit Planului Seldon era abia la
jum tatea procesului dar, ca Federa ie a Funda iei,
ea exercita o puternic domina ie economic peste
mai mult de o treime dintre entit ile politice
disparate în Galaxie i reu ea s influen eze lumile
pe care nu le controla. Pu ine erau locurile în care
cel ce rostea vorbele "Sunt de pe Funda ie" s nu
fie întâmpinat i tratat cu respect. Iar în toate
milioanele de lumi locuite, nimeni nu era mai
respectat decât Primarul de pe Terminus.
Titlul acesta d inuise. Fusese mo tenit de la
conduc torul unui or el aproape neb gat în
seam , de pe o lume singuratic a ezat la
marginea civiliza iei, cu cinci secole în urm , dar
nimeni nu îndr znea s -l schimbe sau s -i adauge
ceva pentru a-l face s sune mai impresionant.
Doar titlul de Maiestate Imperial , de mult uitat i
acesta, ar mai fi putut s rivalizeze cu el pentru a
inspira team i respect.
Singura excep ie putea fi întâlnit chiar pe
Terminus, unde Primarul avea puteri limitate.
Amintirea Indburilor se p strase. Nu tirania lor era
greu de uitat, ci faptul c ei pierduser în fa a
Catârului.
Iar acum, Primarul Harla Branno, cea de-a
cincea femeie în aceast func ie, dup tiin a ei,
era cea mai puternic dintre to i conduc torii
Funda iei de la moartea Catârului încoace i abia
în aceast zi putuse s i foloseasc puterea în
mod deschis.
Luptase pentru a- i impune versiunea proprie a
ceea ce considera ea necesar i drept i câ tigase
lupta împotriva opozi iei înd tnice a celor care
tânjeau dup prestigiul conferit de st pânirea
Interiorului Galaxiei i dup aura puterii imperiale.
"Înc nu e momentul", spusese ea. "Nu înc !
Dac ne repezim prea curând asupra Interiorului,
vom pierde din cutare sau cutare motiv". Iar
Seldon ap ruse i o sprijinise cu argumente
aproape identice cu ale ei.
Pentru o vreme asta o f cuse s devin , în ochii
tuturor locuitorilor Funda iei, la fel de în eleapt
ca însu i Seldon. tia, totu i, c acest lucru putea
oricând s treac în uitare.
Iar acest tân r îndr znea s o provoace exact în
ziua triumfului ei.
i mai îndr znea s aib dreptate!
Acesta era pericolul. Avea dreptate! i, cu
dreptatea de partea lui, ar putea distruge
Funda ia!
Acum era singur , fa -n fa cu el:
N-ai fi putut veni s discut m în particular?
întreb ea cu triste e. Trebuia s strigi în gura
mare în Camera Consiliului, din dorin a ta
neroad de a m face pe mine de râs? Ce-ai f cut,
iat f minte?

Trevize sim i c ro te i se str dui din

sputeri s i st pâneasc furia. Primarul era o
femeie în vârst care avea s împlineasc în
curând aizeci i trei de ani. Ezit s ridice tonul în
aceast disput cu o persoan care avea de
aproape dou ori vârsta lui.
Pe lâng acestea, ea avea experien a
confrunt rilor politice i tia c dac i putea
prinde de la bun început adversarul pe picior
gre it, atunci lupta era pe jum tate câ tigat . Dar
pentru ca o asemenea tactic s dea roade avea
nevoie de public, iar acum nu beneficia de
spectatori în fa a c rora s -l poat umili. Erau
doar ei doi.
Prin urmare, Trevize nu-i lu remarca în seam
i se str dui s o m soare cu r ceal din cap
pân -n picioare. O femeie în vârst , purtând o
îmbr minte unisex, care domina moda de dou
secole încoace. Nu o avantaja deloc. Primarul, lider
al Galaxiei dac putea fi numit astfel era o
femeie vârstnic i simpl care putea trece cu
urin drept un b trân, dac n-ar fi avut p rul
runt legat strâns la spate, în loc s -l poarte liber,
în stilul masculin tradi ional.
Trevize zâmbi încurajator. Oricât s-ar fi str duit
un adversar în vârst s transforme în insult
epitetul "b iete", acest "b iat" avea de partea sa
tinere ea i farmecul, fiind pe deplin con tient de
aceste avantaje.
E adev rat, zise el. Am treizeci i doi de ani,
adar sunt într-un fel b iat. Apoi sunt Consilier
i, ca urmare, considerat ex officio minte.
Prima situa ie este inevitabil . În ce-o prive te pe
cea de-a doua, nu pot sa spun decât c regret.
Stai jos i nu te mai str dui s faci pe
spiritualul. Pune- i mintea la contribu ie, dac te
sim i în stare, i d un r spuns ra ional la
întrebarea mea: î i dai seama ce-ai f cut?
tiu ce-am f cut. Am spus adev rul a a cum
îl v d eu.
i încerci s m sfidezi într-o zi ca asta?
Tocmai ast zi, când prestigiul meu este atât de
mare încât îmi pot permite s te alung din Consiliu
i s te arestez f ca nimeni s îndr zneasc a
protesta?
Consiliul î i va reveni din uluial i va
protesta. S-ar putea s protesteze chiar în acest
moment. i cu cât m ve i persecuta mai mult, cu
atât mai atent m vor asculta pe mine.
Nu te va asculta nimeni, pentru c dac-a fi
sigur c vei persevera tot a a cum ai început, te-
trata în continuare ca pe un tr tor, folosind
întreaga for a legii.
În acest caz, ar trebui s fiu judecat. A oferi
un spectacol de zile mari în tribunal.
Nu fi sigur de asta. Chiar rar folosite, puterile
Primarului sunt enorme în cazul procedurii de
urgen . Se g sesc motive, iar la nevoie voi
inventa. M car atâta imagina ie am i eu i nu mi-
e team s -mi asum riscuri politice. Nu m stârni,
tinere. Vom ajunge la o în elegere acum, altfel nu
vei mai fi niciodat liber. Vei sta în temni tot
restul zilelor, î i garantez asta.
Ochii cenu ii ai lui Branno i cei c prui ai lui
Trevize se întâlnir într-o confruntare mut .
Ce fel de în elegere? întreb într-un târziu
Trevize.
A. Deci e ti curios. Asta-i ceva mai bine.
Atunci putem s l m confruntarea deoparte i s
discut m. Care e punctul t u de vedere?
Îl ti i foarte bine. A i uneltit cu Consilierul
Compor, e adev rat?
Vreau s aud totul din gura ta inând
seama de Criza Seldon pe care tocmai am
traversat-o.
Foarte bine, dac asta-i ceea ce dori i,
doamn Primar! (Era pe punctul de a spune
"babo".) Descrierea f cut de Seldon a fost prea
corect , imposibil de corect dup cinci sute de
ani. Dac nu m în el, acum a ap rut pentru a
opta oar . În unele cazuri n-a fost nimeni de fa
ca s -l asculte. În cel pu in un caz, pe vremea lui
Indbur al III-lea, ceea ce a avut de spus s-a dovedit
a fi în total neconcordan cu realitatea, dar asta
s-a întâmplat când a ap rut Catârul, a a e? Când
a mai fost atât de exact ca acum? Trevize î i
permise s zâmbeasc . Doamn Primar, judecând
toate înregistr rile pe care le avem din trecut,
Seldon n-a reu it niciodat s descrie situa ia atât
de perfect pân la cele din urm detalii.
Sugerezi, a adar, c apari ia lui Seldon, adic
imaginea holografic , este falsificat , c
înregistr rile lui Seldon au fost preg tite de un
contemporan ca mine, de pild , sau c un actor
joac rolul lui Seldon?
Nu-i imposibil, doamn Primar, dar nu asta
voiam s spun. Adev rul e cu mult mai crud. Sunt
convins c ceea ce vedem este imaginea lui Seldon
i c descrierea momentului istoric actual a fost
preg tit acum cinei sute de ani. Exact acest lucru
i l-am spus lui Kodell, omul dumneavoastr , care
mi-a pus întreb ri astfel concepute încât
spunsurile mele s par a sus ine supersti iile în
care un funda ionist crede orbe te.
Da, dac va fi necesar vom folosi înregistrarea
pentru a ar ta Funda iei c , de fapt, niciodat nu
te-ai situat cu adev rat în opozi ie.
Trevize în bra ele exasperat:
Dar sunt în opozi ie. Nu exist un Plan
Seldon în în elesul în care ne închipuim noi, i
probabil c nici nu se poate vorbi de a a ceva în
ultimele dou sute de ani. De ani de zile am
îndoieli cu privire la Plan i ceea ce am tr it în
Bolta Timpului cu dou sprezece ore în urm
dovede te c am dreptate.
Deoarece Seldon a fost prea exact?
 Tocmai de aceea. Nu zâmbi i. Aceasta e
dovada zdrobitoare.
Dup cum vezi, nu zâmbesc. Continu .
Cum de-a putut fi atât de precis? Acum dou
secole analiza lui Seldon cu privire la evenimentele
acelei perioade s-a dovedit complet gre it .
Trecuser trei sute de ani de când fusese
întemeiat Funda ia, iar el se în ela total. Cu totul!
Consiliere, singur ai explicat asta acum
câteva minute. S-a întâmplat din cauza Catârului.
Catârul era un mutant cu puteri extraordinare i
nu avusese cum s anticipeze i s in seama de
existen a lui în Plan.
Dar iat c , anticipat sau nu, el a dat peste
cap Planul Seldon. Catârul n-a domnit mult i n-a
avut succesor. Funda ia i-a recâ tigat
independen a i suprema ia, dar cum de-a putut
Planul Seldon s revin pe drumul corect dup ce
a suferit o ruptur atât de brutal ?
Branno îl privi sumbru i- i împreun strâns
mâinile b trâne i obosite:
tii r spunsul. Noi eram una dintre Funda ii.
Doar ai citit c rti de istorie.
Am citit biografia scris de Arkady despre
bunica ei la urma urmei, era o lectur obligatorie
în coal i am citit i romanele ei. Am lecturat
versiunea istoric oficial privitoare la domnia
Catârului i la perioada ce a urmat. Am dreptul s
le pun la îndoial ?
În ce sens?
Potrivit versiunii oficiale, noi, Prima Funda ie,
trebuia s p str m tiin ele exacte i s le
dezvolt m. Trebuia s ac ion m în mod deschis,
dezvoltarea noastr istoric urmând Planul Seldon,
fie c eram con tien i de el, fie c nu. Exista totu i
i cea de-a Doua Funda ie, care avea s p streze
intacte i s perfec ioneze tiin ele psihologice,
inclusiv psihoistoria, iar existen a acestei Funda ii
ne r mân necunoscut . Cea de-a Doua
Funda ie era for a regulatoare a Planului, care
ac iona pentru a armoniza tendin ele istoriei
Galactice atunci când ele deviau de la drumul
schi at de Plan.
Atunci po i r spunde i singur, spuse
Primarul. Bayta Darell l-a înfrânt pe Catâr probabil
la inspira ia venit din partea celei de-a Doua
Funda ii, de i nepoata ei sus ine c nu este
adev rat. F îndoial c cea de-a Doua Funda ie
s-a str duit s readuc istoria galactic pe f ga ul
schi at de Plan dup moartea Catârului i este
foarte limpede c a reu it. Atunci la ce te referi,
Consiliere?
Doamn Primar, dac urm rim relatarea lui
Arkady Dareîl, vedem c cea de-a Doua Funda ie,
prin încercarea de a corecta istoria galactic , a
subminat întregul proiect al lui Seldon, întrucât în
tentativa de a îndrepta i-a revelat secretul propriei
existen e. Noi, Prima Funda ie, am descoperit c
imaginea noastr în oglind , adic cea de-a Doua
Funda ie, exist , i nu am putut tr i cu ideea c
suntem manipula i. Ca urmare, ne-am chinuit s
descoperim cea de-a Doua Funda ie i s-o
distrugem.
Branno încuviin cu o mi care a capului:
Iar noi am izbândit, potrivit relat rii lui
Arkady Darell, dar din nou este izbitor c n-am
reu it decât atunci când cea de-a Doua Funda ie
rea ezase istoria galactic ferm pe f ga ul corect,
dup devierea provocat de Catâr. i evolueaz
înc pe acest f ga .
Chiar pute i crede asta? Potrivit relat rii, a
Doua Funda ie a fost g sit i locuitorii ei anihila i.
Asta s-a întâmplat în 378 E.F., cu o sut dou zeci
de ani în urm . Se presupune c de cinci genera ii
ne dezvolt m f interven ia celei de-a Doua
Funda ii i, cu toate acestea, ne-am men inut atât
de aproape de drumul schi at de Plan, încât
dumneavoastr i imginea lui Seldon a i vorbit
aproape identic.
Asta ar putea însemna c am intuit foarte
exact sensul dezvolt rii istoriei.
Ierta i-m . Nu am inten ia de a pune la
îndoial acurate ea intui iei dumneavoastr , îns
mie mi se pare c explica ia cea mai plauzibil este
cea de-a Doua Funda ie nu a fost distrus . Ea
înc ne cârmuie te. Înc ne manipuleaz . i cred
tocmai de aceea am revenit pe f ga ul Planului
Seldon.

Primarul nu l s se vad pe chipul ei c

aceast afirma ie îi provocase un oc.
Era ora unu noaptea i voia cu disperare s
pun cap t discu iei i cu toate astea nu putea
precipita lucrurile. Tân rul trebuia tratat cu
pruden pentru c nu voia s -l scape din mân .
Nu dorea s împing lucrurile pân într-atât încât
fie silit a-l îndep rta, când de fapt, el ar fi
putut servi planurilor ei.
Serios? f cu ea. Zici c povestea lui Arkady în
leg tur cu R zboiul kalganian i cu distrugerea
celei de-a Doua Funda ii a fost fals ? O inven ie?
Un joc sau o minciun ?
Nu e obligatoriu, se ap Trevize ridicând
or din umeri. Asta e în afara problemei. S
presupunem c relatarea lui Arkady a fost
adev rat în totalitate, dup tiin a ei. S
presupunem c totul s-a petrecut a a cum afirm
Arkady; c a fost descoperit cuibul celei de-a Doua
Funda ii i c el a fost distrus. Cum am putea
totu i sus ine c am distrus locuitorii pân la
ultimul? Cea de-a Doua Funda ie se ocupa de
întreaga Galaxie. Nu manipula doar istoria
Terminusului sau a Funda iei. R spunderile lor nu
includeau doar lumea noastr sau întreaga
Funda ie. Era inevitabil ca unii dintre membrii
celei de-a Doua Funda ii s se afle la mii de parseci
dep rtare. Era posibil s -i distrugem pe to i? Iar
dac n-am reu it s -i anihil m pe to i putem
spune c am învins? Ar fi putut Catârul s afirme
acest lucru la vremea lui? El a cucerit Terminusul
i, o dat cu planeta, toate lumile pe care
Terminus le controla în mod direct... Îns Lumile
Comerciale Independente au r mas libere. A
cucerit Lumile Comerciale i, cu toate astea, au
mas trei fugari: Ebling Mis, Bayta Darell i so ul
ei. I-a inut sub control pe cei doi b rba i, dar pe
Bayta doar pe ea a l sat-o necontrolat . A
cut-o din sentimentalism, dac e s d m crezare
relat rii roman ioase a lui Arkady. Iar aceast
sc pare a fost de-ajuns. Potrivit pove tii lui
Arkady, doar o persoan doar Bayta a fost
sat s fac ce dorea i, din cauza ac iunilor ei,
Catârul nu a mai putut localiza cea de-a Doua
Funda ie i a fost astfel înfrânt. Doar o persoan
sc pat de sub control i totul s-a n ruit! Aceasta
este importan a pe care o are chiar i o singur
persoan , în ciuda tuturor legendelor ce s-au esut
în jurul Planului Seldon cu scopul de a demonstra
individul nu reprezint nimic i c masele
înseamn totul! i dac , dup toate probabilit ile,
nou ne-au sc pat, nu doar unul, ci câ iva zeci de
membri ai celei de-a Doua Funda ii, care este
situa ia? Nu s-ar fi unit din-nou, nu i-ar fi
reconstruit starea dinainte, nu i-ar fi reluat
carierele, crescând numeric prin recrut ri i
preg tire, pentru a ne transforma din nou pe to i
în pioni?
Chiar crezi asta? rosti Branno cu gravitate.
Sunt sigur.
Atunci spune-mi ceva, Consiliere. De ce s-ar
deranja? De ce ar mai continua aceast r ,
demn de toat mila, s se aga e cu disperare de o
idee pe care nimeni nu o prive te cu ochi buni? Ce-
i îndeamn s men in Galaxia pe drumul spre cel
de-al Doilea Imperiu Galactic? i dac acest grup
restrâns insist s i îndeplineasc misiunea, de
ce s ne îngrijor m? De ce s nu accept m drumul
trasat de Plan i s fim recunosc tori c altcineva
se îngrije te ca noi s n-o luam razna sau s nu
ne r cim?
Trevize duse mâna la ochi s i-i frece. În ciuda
tinere ii, ar ta mai obosit decât ea. Apoi privi lung
tre Primar i zise:
Nu pot s v cred. Ave i cumva impresia c
cea de-a Doua Funda ie face totul de dragul
nostru? membrii ei ar fi ideali ti? Nu v este
clar, din câte cunoa te i dumneavoastr despre
politic , despre aspectele practice ale exerci iului
puterii i manipul rii, c ei ac ioneaz în propriul
lor interes? Noi suntem lama care taie. Noi suntem
motorul, for a. Noi trudim, asud m, sânger m i
plângem. Ei doar controleaz , ici reglând un
amplificator, colo închizând un contact i f când
toate astea f efort i f riscuri pentru ei în i.
Dup aceea, când totul va fi des vâr it i când,
dup o mie de ani de eforturi i str danii
neprecupe ite vom întemeia cel de-al Doilea
Imperiu Galactic, oamenii celei de-a Doua Funda ii
se vor instala ca elit st pânitoare.
Deci vrei s elimini cea de-a Doua Funda ie?
întreb Branno. Dup ce am ajuns la jum tatea
drumului c tre a Doua Funda ie vrei ca noi s
încerc m a duce sarcina la bun sfâr it prin for ele
proprii i s devenim propria noastr elit ? A a e?
Desigur! Desigur! Nu dori i i dumneavoastr
acela i lucru? Nici eu, nici dumneavoastr nu vom
tr i s-o vedem i pe asta, dar ave i nepo i i într-o
bun zi voi avea i eu, iar ei vor avea la rândul lor
nepo i i a a mai departe. Vreau ca ei s se bucure
de roadele str daniilor noastre i a mai dori ca ei
ne considere sursa acestor reu ite i s ne
sl veasc pentru ceea ce-am izbândit. Nu vreau ca
totul s fie pus pe seama unei conspira ii ascunse
ticluit de Seldon, care pentru mine nu este un
erou. V spun eu c el reprezint o amenin are
mai mare decât Catârul dac l m ca Planul s se
realizeze. Pentru numele Galaxiei, a vrea ca
existen a Catârului s fi deviat complet i
iremediabil acest Plan. Lui i-am fi supravie uit. Era
unic în felul lui i pe deasupra muritor de rând.
Cea de-a Doua Funda ie pare a fi nemuritoare.
Dar ai vrea s distrugi cea de-a Doua
Funda ie, adev rat?
Dac a ti cum!
De vreme ce nu tii cum, nu crezi c ar fi
posibil ca ea s te distrug ?
Trevize o privi cu un aer dispre uitor:
M-am gândit chiar c i dumneavoastr v-a i
putea afla sub controlul lor. Exactitatea
dumneavoastr în ceea ce prive te vorbele pe care
avea s le rosteasc imaginea lui Seldon i modul
în care m-a i tratat dup aceea puteau fi inspirate
de a Doua Funda ie. A i putea fi cutia de rezonan
prin care ea se exprim .
Deci de aceea îmi vorbe ti astfel?!
Pentru c , dac v afla i sub controlul celei
de-a Doua Funda ii, soarta mea e oricum
pecetluit i atunci a putea s -mi v rs furia care
clocote te în mine ca s m r coresc. De fapt, în
sinea mea risc s cred c nu sunte i sub controlul
lor i c pur i simplu nu v da i seama ce face i.
În orice caz, a meritat s joci totul pe cartea
asta, fiindc ai câ tigat. Sunt propriul meu st pân
i nu m aflu sub controlul nim nui. i, cu toate
astea, ai putea fi sigur c spun adev rul? Dac a
fi sub controlul celei de-a Doua Funda ii a
recunoa te asta? As ti chiar eu c m aflu sub
controlul ei? Îns cu asemenea întreb ri nu vom
face nici un pas înainte. Cred c nu sunt
manipulat i nu ai alt ie ire decât s crezi la fel
ca mine. S analiz m, totu i, situa ia. Dac a
Doua Funda ie exist , e sigur c grija lor de
petenie ar fi ca nimeni din Galaxie s nu aib
habar de existen a ei. Planul Seldon func ioneaz
bine numai dac pionii adic noi , nu au
cuno tin de modul în care el se desf oar i
cum suntem manipula i. A Doua Funda ie a fost
distrus pe vremea lui Arkady doar pentru c acel
Catâr a atras aten ia Funda iei asupra celei de-a
Doua. Ori ar trebui s spun c a fost aproape
distrus , Consiliere? De aici deducem dou
concluzii logice. Prima, c suntem îndrept is
presupunem c interven iile lor brutale apar
extrem de rar. Putem presupune c le-ar fi posibil
ne cucereasc . Chiar i a Doua Funda ie, dac
exist , trebuie s aib puteri limitate. A lua în
st pânire i a permite altora s i dea seama de
acest lucru ar introduce distorsiuni în Plan. Drept
urmare, ajungem la concluzia c amestecul lor este
cât se poate de discret, indirect i redus i, deci, eu
nu sunt controlat . i nici tu.
Aceasta este o concluzie logic i înclin s o
accept, sau probabil m înc ânez s cred în ea.
Care este cealalt ?
A doua este mai simpl i aproape inevitabil .
Dac cea de-a Doua Funda ie exist i dore te s -
i p streze secretul existentei ei, atunci un lucru
este cert. Cel care crede c ea exist înc , vorbe te
despre ea i o anun strigând s -l aud toat
Galaxia trebuie s fie neîntârziat eliminat de c tre
ei, îndep rtat, uitat, ters, în mod discret. N-ai
trage aceea i concluzie?
De aceea m-a i luat în custodie, Doamn
Primar? Ca s m proteja i de cea de-a Doua
Funda ie?
Par ial adev rat, într-o anumit m sur .
Atenta înregistrare f cut de Liono Kodell în
leg tur cu p rerile tale va fi dat publicit ii nu
atât pentru a feri popula ia Terminusului i a
Funda iei de inutilele confuzii create de vorbele
tale necugetate, cât pentru a proteja Funda ia
împotriva altor tulbur ri. Dac a Doua Funda ie
exist , nu vreau ca aten ia ei s se îndrepte asupra
ta.
Ia te uit , izbucni Trevize cu ironie amar .
Spre binele meu? De dragul ochilor mei c prui?
Branno tres ri i apoi, pe nea teptate, râse
delicat:
Nu sunt chiar atât de b trân , Consiliere, ca
nu-mi dau seama c ai ni te ochi fermec tori,
iar cu treizeci de ani în urma, ei ar fi putut fi
motivul ac iunilor mele. Acum, îns , n-a mi ca un
deget ca s te salvez, dac ar fi vorba numai de
ochi. Dar dac a Doua Funda ie exist i- i
îndreapt aten ia asupra persoanei tale, s-ar putea
 nu se mul umeasc doar cu asta. Trebuie s m
gândesc i la via a mea i a altora cu mult mai
inteligen i i mai valoro i decât tine, precum i la
planurile pe care le-am f cut.
A a, deci? Crede i c a Doua Funda ie exist
de vreme ce reac iona i cu atâta precau ie fa de
un posibil r spuns al ei?!
Branno lovi cu pumnul în mas :
Cred, bineîn eles, întruchipare a neghiobiei
ce e ti! Dac n-a ti c cea de-a Doua Funda ie
exist i dac nu a lupta împotriva ei din
sputeri, crezi c a acorda aten ie celor spuse de
tine pe tema asta? Dac a Doua Funda ie n-ar
exista, ar avea vreo importan c tu declari
contrariul? De luni întregi voiam s i pun lac t la
gur înainte de-a face declara ii publice, dar mi-a
lipsit puterea politic ca s tratez cu duritate un
Consilier. Apari ia lui Seldon mi-a consolidat
imaginea i mi-a dat puterea fie i temporar i
exact în momentul acela te-ai dat în spectacol. Am
ac ionat pe dat , iar acum te-a ucide f s m
mustre con tiin a i f s ezit o clip dac n-o s
faci exact ce i se va cere. Discu ia noastr de la
aceast or din noapte, când a prefera s dorm, a
avut scopul de a te face s crezi cele ce- i spun.
Vreau s tii c problema celei de-a Doua Funda ii,
pe care am avut grij s te fac s o expui singur,
îndeamn i-mi ofer chiar suficiente motive
pentru a cere s i se tearg memoria f proces
if judecat .
Trevize d du s se ridice de pe scaun.
A, te rog s nu încerci ceva necugetat. Sunt o
femeie în vârst , cum f îndoial crezi, dar ai
muri înainte de a m atinge. Suntem
supraveghea i de oamenii mei, tinere nes buit.
Trevize se a ez . Cu o voce u or nesigur
spuse:
Nu mai în eleg. Dac a i crede în existenta
celei de-a Doua Funda ii n-a i vorbi despre ea atât
de direct. Nu v-a i expune primejdiilor despre care
afirma i c m pândesc.
Recuno ti, deci, c am ceva mai mult bun
sim decât tine. Cu alte cuvinte, crezi c a Doua
Funda ie exist , dar cu toate astea vorbe ti f
ocoli despre ea pentru c e ti nes buit. Eu cred
exist i vorbesc i eu neîngr dit, îns numai
pentru c mi-am luat m suri de precau ie.
Întrucât se pare c ai citit cu aten ie istoria lui
Arkady s-ar putea s i aminte ti c se refer la
tat l ei, care a inventat ceea ce ea numea
"Dispozitiv de Bruiere Mentala". Serve te ca un
scut fa de tipul de putere mental pe care o
posed a Doua Funda ie. Înc exist i a fost
perfec ionat în condi ii deosebite de securitate.
Aceast cas este, pentru moment, sigur în fa a
oric rei încerc ri de interceptare. Dac tot am
limpezit acest aspect, d -mi voie s i spun ce ai de
cut.
Ce anume?
Va trebui s afli dac e adev rat ceea ce
credem amândoi. Urmeaz s descoperi dac a
Doua Funda ie mai exist i dac da, s afli unde.
Asta înseamn c va trebui s p se ti
Terminusul i s pleci, înc nu tiu încotro chiar
dac în final s-ar putea s rezulte, la fel ca pe
vremea lui Arkady, c a Doua Funda ie exist în
mijlocul nostru. Înseamn c nu te vei întoarce
decât atunci când vei avea ceva de comunicat; iar
dac n-ai nimic de spus, nu vei reveni niciodat ,
iar popula ia de pe Terminus va num ra un prost
mai pu in.
Trevize se trezi c -i tremura glasul:
 Cum, cum a putea s -i caut f s dau în
vileag acest lucru? Vor înscena vreun accident iar
dumneavoastr nu ve i ti cu nimic mai mult decât
înainte.
Atunci, nu-i uta, copil ne tiutor. Caut
altceva. Iscode te cu tot sufletul i cu mintea i
dac , în aceast c utare, dai de ei, pentru c ei nu
te-au considerat demn de aten ie, atunci foarte
bine pentru tine! În acest caz, po i s ne transmi i
informa ia ecranat i codificat prin hiperund , i
abia atunci vei primi, ca recompens , dreptul de a
te întoarce.
Presupun c ave i idee ce ar trebui s caut.
Desigur. Îl cuno ti pe Janov Pelorat?
N-am auzit niciodat de el.
Îl vei întâlni mâine. Î i va spune ce trebuie s
cau i i te va înso i într-una din navele noastre
cele mai perfec ionate. Ve i fi doar voi doi, pentru
nu pot risca s trimit mai multe persoane. i
dac vei face vreodat încercarea s te întorci f
a ne aduce informa iile de care avem nevoie, atunci
nici nu vei ajunge la un parsec distan de
Terminus i vei fi f cut pulbere stelar . Asta-i tot.
Conversa ia noastr a luat sfâr it.
Se ridic , î i privi mâinile i apoi cu mi ri
încete î i trase m nu ile. Se întoarse spre u i
imediat ap rur dou g rzi cu armele în mâini. Cei
doi se d dur în l turi f cându-i loc sa treac .
Când ajunse în cadrul u ii se întoarse:
Mai sunt i alte g rzi afar . S nu faci ceva
necugetat ca s le iri i, c ci asta ne va scuti de
prezenta ta sup toare.
Iar dumneavoastr ve i pierde foloasele pe
care vi le-a putea aduce, remarc Trevize,
constatând c , gra ie unui mic efort, reu ise s
spun asta pe un ton aproape nep tor.
 Vom risca i asta, îi r spunse Branno cu un
zâmbet lipsit de umor.

Liono Kodell o a tepta afar .

Am ascultat totul, doamn Primar. A i
dovedit o r bdare extraordinar .
Iar eu sunt extraordinar de obosit . Am
impresia c ziua asta a avut aptezeci i dou de
ore. Acum las totul în seama ta.
Întocmai, dar spune i-mi: Chiar a existat un
Dispozitiv de Bruiere Mental instalat în junii
casei?
Of, Kodell, oft ostenit Branno. Ai prea
mult experien ca s nu- i dai seama de
realitate. Î i imaginezi c a Doua Funda ie
supravegheaz totul pretutindeni i tot timpul? Nu
sunt atât de romantic precum Trevize; el ar fi în
stare s cread a a ceva, dar eu nu. i chiar dac
a ar sta lucrurile, dac ochii i urechile celei de-
a Doua Funda ii ar fi pretutindeni, existen a unui
asemenea dispozitiv nu ne-ar fi dat de gol pe dat ?
În acela i timp, folosirea lui n-ar fi ar tat celei de-a
Doua Funda ii c posed m un mijloc de protec ie
împotriva puterilor ei prin apari ia unei regiuni
opace din punct de vedere mental? i, pân în
momentul în care-l vom folosi cu maxim eficien ,
secretul existen ei acestui dispozitiv merit a fi
protejat mai mult decât Trevize, sau chiar decât
noi doi împreun . i totu i... Acum se aflau în
vehiculul de teren, condus de Kodell.
i totu i..., zise Kodell.
Totu i ce? întreb Branno. A, da. Tân rul
acesta este inteligent. L-am f cut neghiob, prost i
cum mi-a venit la gur de atâtea ori în cursul
discu iei, doar ca s -l pun la punct, dar nu mi-am
sit omul. E tân r i a citit prea multe dintre
romanele lui Arkady Darell, iar ele l-au f cut s
cread c Galaxia este ca în c i, îns are o
intui ie i capacitatea de a în elege repede orice, i
ar fi mare p cat s -l pierdem.
Deci sunte i sigur c -l vom pierde?
Foarte sigur , spuse Branno cu triste e. Cu
toate astea, poate c -i mai bine a a. Nu avem
nevoie de tineri roman io i care dau buzna orbe te
i distrug într-o clipit ceea ce probabil c ne-a
luat ani de zile s f urim. În plus, va servi unui
scop. Cu siguran c va atrage aten ia celei de-a
Doua Funda ii, presupunând c ea exist i c o
preocup soarta noastr . i în timp ce ei se vor
ocupa de Trevize, exist probabil ansa ca noi s
trecem neb ga i în seam . Poate c ni se ofer
chiar mai mult decât ansa de a fi ignora i. Exist
i posibilitatea, i ne punem mari speran e în asta,
ca ei s se dea de gol prin grija lor deosebit de a-l
urm ri pe Trevize. În felul acesta, vom avea i
prilejul i timpul necesar pentru a pune la punct
contram suri.
Prin urmare, Trevize va atrage tr snetul.
Bazele lui Branno tres riri:
A, e metafora pe care am c utat-o tot timpul.
El va fi paratr snetul nostru, care va absorbi ocul
loviturii, ap rându-ne pe noi contra r ului.
Iar acel Pelorat, care se va afla de asemenea
în calea tr snetului?
S-ar putea s aib i el de suferit. Dar n-
avem de ales.
Kodell aprob cu o mi care calm din cap:
P i, ti i ce spunea Salvor Hardin:
"Sentimentele morale nu trebuie s te împiedice s
faci ceea ce este corect".
În aceste clipe n-am sentimente morale,
murmur Branno. Am doar o senza ie de sfâr eal .
i totu i, a putea face o list de oameni pe care a
prefera s -i pierd în locul lui Golan Trevize. E un
tân r atr tor. i sunt sigur c tie asta.
Ultimele cuvinte îi r maser nedeslu ite lui Kodell
pentru c ea închise ochii i alunec u or în somn.

3 Istoricul

JANOV PELORAT avea p rul complet albit, iar

în momente de relaxare, chipul s u p rea cam
lipsit de expresie. Numai c Pelorat rareori î i
oferea momente de relaxare. De statur i de
greutate medie, obi nuind s se mi te calm i f
grab i s vorbeasc domol i cump nit, p rea s
aib cu mult peste cei cincizeci i doi de ani, vârsta
lui real .
Nu plecase niciodat de pe Terminus, lucru cu
totul neobi nuit, mai ales pentru un om atât de
dedicat profesiei lui. Nici el însu i nu era sigur
dac sedentarismul acesta era în acord sau în
dezacord cu pasiunea lui devoratoare pentru
istorie.
Pasiunea vecin cu obsesia se n scuse dintr-o
dat pe la vârsta de cincisprezece ani când, bolnav
fiind, i se d duse o carte cu legende ale
începuturilor. Observase c în acele legende
ap rea în mod repetat motivul unei lumi
singuratice i izolate o lume care nici m car nu
era con tient de izolarea ei, întrucât nu
cunoscuse niciodat o alt stare.
Boala îi trecuse pe dat . Dup dou zile citise
cartea de trei ori i se îns to ise. În ziua
urm toare se afla la consola computerului,
utând toate referin ele pe care i le-ar fi putut
pune la dipozi ie Biblioteca Universit ii Terminus
despre legende asem toare.
De atunci se adâncise în studiul unor astfel de
legende. Biblioteca Universit ii Terminus nu
de inea un fond prea mare în acest domeniu dar,
când crescu, descoperi cu bucurie posibilitatea
împrumuturilor interbiblioteci. Ajunsese s posede
copii care fuseser recep ionate prin hiperradia ii
pân i din îndep rtata Ifnia.
Devenise profesor de istorie antic i acum,
dup treizeci i apte de ani de activitate, î i
începea primul s u an de concediu universitar, pe
care îl solicitase în ideea de a face o c torie
(prima, de altfel) prin spa iu, spre Trantor.
Pelorat î i d dea seama c era cu totul
neobi nuit ca o persoan de pe Terminus s nu fi
torit prin spa iu. Niciodat nu avusese inten ia
de a se face remarcat în acest fel. Numai c de
fiecare dat când era gata s plece în spa iu g sea
vreo carte nou , vreun studiu sau vreo analiz
interesant .
i atunci î i amâna proiectata c torie pân
când citea totul din scoar în scoar i ad uga,
dac era posibil, câte-un element nou sau vreo
specula ie la muntele de detalii pe care îl poseda
deja. În cele din urm , singurul lui regret era c nu
cuse aceast c torie spre Trantor.
Trantor fusese capitala Primului Imperiu
Galactic i re edin a împ ra ilor vreme de
dou sprezece mii de ani i, înainte de aceasta,
capitala unuia dintre cele mai importante regate
pre-imperiale care, încet-încet, cucerise sau
absorbise celelalte regate, întemeind Imperiul.
Trantor fusese un ora ce cuprindea o întreag
lume, un ora construit din metal. Pelorat citise
despre el în lucr rile lui Gaal Dornick, iar acesta
vizitase Trantorul pe vremea lui Hari Seldon.
Volumul lui Dornick nu mai fusese retip rit, iar
Pelorat ar fi putut vinde exemplarul pe care-l
poseda pentru o suma care f cea cât jum tate din
salariul s u pe un an, dar ideea de a se desp i de
el l-ar fi îngrozit pe istoric.
Bineîn eles c atunci când se referea la Trantor,
ceea ce îl interesa mai mult era Biblioteca
Galactic , fiindc aceasta fusese cea mai mare din
Galaxie pe vremurile imperiale (când se numea
Biblioteca Imperial ). Trantor, capitala celui mai
mare i populat Imperiu pe care-l cunoscuse
vreodat umanitatea, fusese un singur ora mare
cât o lume, a c rui popula ie dep ea cu mult
patruzeci de miliarde de suflete, iar Biblioteca sa
strânsese dovezi ale întregii munci creatoare (sau
distractive) a umanit ii, suma complet a
cuno tin elor umane. i era informatizat în r-o
asemenea m sur , încât numai exper ii puteau
opera computerele.
Demn de luat în seam era c Biblioteca
supravie uise. Pe Pelorat acest lucru îl uimea cel
mai mult. În urm cu dou secole i jum tate,
când se pr bu ise i fusese devastat , planeta
Trantor suferise distrugeri îngrozitoare, iar istoriile
privind mizeria uman i moartea sunt de
nepovestit. Cu toate acestea, Biblioteca
supravie uise, ap rat (se spunea) de c tre
studen ii Universit ii, care folosiser arme
ingenios concepute de ei în i. (Unii împ rt eau
rerea c faptele de vitejie ale studen ilor în
ap rarea Universit ii erau prezentate roman at).
În orice caz, Biblioteca rezistase de-a lungul
întregii perioade în care devast rile se inuser
lan . În aceast bibliotec de pe o lume în ruine
lucrase Ebling Mis când aproape c aflase locul
unde se afla cea de-a Doua Funda ie (potrivit
relat rilor în care oamenii Funda iei înc mai
credeau, dar fa de care istoricii î i exprimaser
dintotdeauna rezervele).
La vremea lor, cele trei genera ii de Darelli
Bayta, Toran i Arkady c lcaser pe Trantor. Cu
toate acestea, Ârkady nu vizitase Biblioteca, iar din
epoca în care tr ise ea i pân acum, Biblioteca nu
influen ase în vreun fel istoria galactic .
Nimeni de pe Funda ie nu mai venise pe
Trantor de circa o sut dou zeci de ani, dar nu
erau motive temeinice s se considere c Biblioteca
n-ar mai fi acolo. Cea mai sigur dovad era faptul
ea nu exercitase nici o influen . Cu siguran
distrugerea ei ar fi provocat emo ie.
Biblioteca fusese arhaic i demodat i pe
vremea lui Ebiing Mis, dar acest lucru nu putea
decât s prezinte avantaje. Pelorat î i freca mâinile
încântat când se gândea la o asemenea Bibliotec .
Cu cât mai veche i demodat , cu atât era mai
probabil s posede ceea ce c uta el. În visurile
sale, Pelorat intra în Bibliotec i întreba cu o voce
optit i tem toare: "Biblioteca a fost
modernizat ? A i zvârlit vechile benzi i
computeriz rile?" i de fiecare dat î i imagina
spunsul bibliotecarilor pr fui i i b trâni cât
veacul: "E la fel ca întotdeauna, Profesore."
Iar acum avea s i se-mplineasc visul. Chiar
Primarul în persoan îi d duse asigur ri. Avea,
îns , o nel murire: cum de tiuse ea despre
lucr rile lui, fiindc nu reu ise s publice prea
multe articole? De i pu ine, lucr rile lui fuseser
îndeajuns de documentate pentru a merita
publicarea, dar nu f cuse o impresie
nemaipomenit . Cu toate acestea, se spunea c
Branno cea de Bronz tia tot ce se petrece pe
Terminus i c avea ochi pân i în vârful
degetelor. Pelorat era în stare s cread i acest
lucru, dar dac ea tia despre opera lui de ce nu o
considerase i pân acum importanta pentru a-l
ajuta cât de cât din punct de vedere financiar?
În mare m sur , se gândi el, stârnind toat
am ciunea pe care-o avea în suflet, Funda ia
rea cu ochii a inti i c tre viitor. Toat lumea era
absorbit de ideea celui de-al Doilea Imperiu i de
destinul acestuia. Nimeni n-avea timp i nici
dorin a de a arunca din când în când câte-o privire
înspre trecut iar cei care-o f ceau, deranjau.
Asta dovedea, desigur, o anumit doz de
rginire, îns de unul singur nu putea alunga
prostia. i poate c era mai bine a a. Î i va
continua c ut rile dragi lui i într-o bun zi poate
avea s soseasc momentul în care s fie
recunoscut drept marele C ut tor al Esen ialului.
Bineîn eles, asta însemna (iar el, ca intelectual,
era prea cinstit ca sa refuze a în elege) c i el era
absorbit de viitor un viitor în care avea s fie
aclamat i s fie declarat erou de talia lui Hari
Seldon. De fapt, el va fi mai mare, deoarece cum se
putea compara desf urarea unui viitor trasat
limpede pe durat de numai un mileniu cu
descifrarea unui trecut lung de cel pu in dou zeci
i cinci de milenii?
i aceast clip , ziua, lui cea mare, sosise.
Primarul spusese c marele moment va veni la
o zi dup apari ia imaginii lui Seldon. Acesta era
singurul motiv pentru care, cu multe luni înainte,
Pelorat se ar tase interesat de Criza Seldon care
acaparase gândurile tuturor celor de pe Terminus
i chiar din Federa ie.
Pentru el îns nu prezenta nici o importan
dac Terminusul avea sa r mân în continuare
capitala Funda iei, ori nu. Iar acum, când criza
murise lucrurile, Pelorat nu tia sigur cui d duse
dreptate Hari Seldon sau dac problema în litigiu
fusese luat m car în discu ie.
Îi era suficient c Seldon ap rase i c acum
sosise ziua cea mare.
Era trecut de dou dup -amiaz când
autovehiculul de teren opri pe aleea din fa a casei
lui Pelorat, situat într-o zon destul de izolat din
afara ora ului Terminus.
a din spate a ma inii se d du în l turi f
zgomot. Un gardian în uniforma Unit ii de
Siguran a Prim riei coborî primul, urmat de un
tân r i de alte dou g rzi.
Pelorat r mase impresionat f s vrea. Iat c
Primarul nu numai c tia de lucr rile lui, dar le
considera i de cea mai mare importan .
Persoanei care avea s -i fie tovar de c torie i se
duse o gard de onoare, iar lui i se promisese o
nav de înalt clas pe care tovar ul lui avea s o
piloteze. Deosebit de m gulitor! Deosebit...
Menajera lui Pelorat deschise u a. Tân rul
intr , iar cele dou g rzi se a ezar de o parte i de
cealalt a u ii. Pelorat v zu c cel de-al treilea
gardian r sese afar i c tocmai sosise al
doilea vehicul de teren. Paz suplimentar !
Uluitor!
Se întoarse, îl v zu pe tân r în camer i
mase surprins descoperind c figura îi era
cunoscut din holotransmisii.
A, dumneavoastr sunte i Consilier. Sunte i
Trevize!
Golan Trevize. Exact. Dumneavoastr sunte i
Profesor Janov Pelorat?
Da, da, r spunse Pelorat. Iar dumneavoastr
sunte i cel care va...
Vom c tori împreun , r spunse Trevize
destul de sec. Sau cel pu in a a mi s-a comunicat.
Dar nu sunte i istoric.
Nu, nu sunt. Dup cum singur a i spus, sunt
Consilier, politician.
Da... Unde mi-o fi mintea? Istoric sunt eu,
prin urmare la ce-ar mai trebui al doilea?
Dumneavoastr ve i pilota nava.
Da, m pricep foarte bine la treaba asta.
Ei, p i asta-i exact ce ne trebuie. Excelent!
Tinere, regret c n-am o viziune practic asupra
lumii, la fel ca oamenii politici, dar dac
dumneavoastr sunte i un om practic, vom forma
o echip reu it .
În momentul de fa nu m pot l uda cu
claritatea viziunii mele, dar se pare c va trebui s
ne str duim s alc tuim o echip bun . N-avem de
ales.
Atunci s sper m c -mi voi putea învinge
teama fa de c toria în spa iu. ti i, domnule
Consilier, n-am ie it niciodat în spa iu. Sunt legat
de p mânt, dac pot s m exprim astfel. Apropo,
nu vre i un pahar cu ceai? O voi ruga pe Kloda s
ne preg teasc ceva. În eleg c avem, totu i, câteva
ore pân la plecare. De fapt, eu sunt preg tit i
acum. Am tot ce ne trebuie. Primarul a dovedit o
bun voin ie it din comun. M uime te interesul
domniei sale fa de acest proiect.
Deci tia i de acest proiect? De când? se
interes Trevize.
Primarul m-a abordat ( i, spunând acestea,
Pelorat se încrunt u or i p ru s fac ni te
socoteli în minte) acum dou sau trei s pt mâni.
Eu am fost încântat. Iar acum, dac m-am l murit
-mi trebuia un pilot i nu un al doilea istoric, m
bucur c dumneavoastr , stimate prieten, ve i fi
tovar ul meu de c torie.
Cu dou sau poate trei s pt mâni în urm ,
repet Trevize cu o voce mirat . Deci, se preg tea
de mult vreme. Iar eu... Vocea i se stinse.
Poftim?
A, nimic, Profesore. Am uneori prostul obicei
de a gândi cu voce tare. Dac voiajul nostru se va
prelungi, va trebui s v obi nui i cu asta.
Da, cu siguran , încuviin Pelorat,
îndemnându-l pe Trevize cu gesturi largi c tre
masa din sufragerie unde ceaiul fusese adus cu
mare fast de c tre menajer . tim când plec m,
dar n-avem idee când ne vom întoarce. Primarul
m-a asigurat c putem c tori cât dorim, c toat
Galaxia va fi a noastr i c putem apela la
fondurile financiare ale Funda iei oriunde vom
merge. A precizat, desigur, c aceste cheltuieli ar
trebui s fie rezonabile. Am promis c vom proceda
întocmai. (Chicoti vesel i- i frec mâinile.) Lua i
loc, stimate prieten, lua i loc. Cine tie când vom
mai lua masa pe Terminus.
Trevize se a ez .
Ave i familie, Profesore?
Am un fiu, la Universitatea Santanni. Cred
-i chimist sau ceva de genul sta. Seam cu
maic -sa. Nici ea n-a stat prea mult vreme cu
mine, a a c v da i seama c nu port grija
nim nui; cum s-ar zice, nimic nu m împiedic s -
mi caut norocul. Sunt încredin at c nici
dumneavoastr n-ave i pe nimeni. Dar lua i un
sandvi , tinere domn.
 Nici pe mine nu m re ine mare lucra. Poate
câteva femei. Una vine, alta pleac ...
A a-s femeile. E bine când lucrurile se
aranjeaz a a. Ba chiar e i mai pl cut când
descoperi c rela iile astea nu trebuie luate în
serios. N-ai copii, b nuiesc.
Nici unul.
Foarte bine! tii, sunt într-o dispozi ie de zile
mari. Când ai venit, am r mas pu in surprins,
recunosc. Acum, îns , g sesc c e ti foarte
reconfortant. Îmi lipseau tinere ea i entuziasmul
unei persoane care s se simt în largul ei în
Galaxie. Vom porni într-o c utare, tii. O c utare
cu totul deosebit .
Chipul calm al lui Pelorat i vocea lui domoal
fur str tute de o vioiciune neobi nuit , f
îns ca tr turile fe ei sau intona ia s lase s se
observe ceva.
M întreb dac i s-a spus despre asta.
O c utare cu totul deosebit ? întreb Trevize
încercând s în eleag .
Da, bineîn eles. Printre zecile de milioane de
lumi locuite ale Galaxiei exist o perl nepre uit i
nu posed m decât vagi indicii care s ne slujeasc
drept ghid. i tocmai din pricina asta, dac o vom
si, vom ob ine un trofeu inegalabil. Iar dac vom
reu i asta împreun , b iete, o, ar trebui s i spun
Trevize, pentru c n-a vrea s crezi c mi-am pus
în gând s te domin, atunci, numele noastre vor fi
pe toate buzele oamenilor pân la sfâr itul
timpului.
Trofeul despre care vorbi i, perla aceasta
nepre uit ...
Vorbesc precum Arkady Darell tii,
scriitoarea când se referea la cea de-a Doua
Funda ie, nu-i a a? Nici nu-i de mirare c pari
surprins. (Pelorat l capul pe spate, de parc ar
fi vrut s izbucneasc în râs, îns se mul umi s
zâmbeasc .) Nu-i ceva atât de nebunesc i de lipsit
de importan , te asigur.
Dac nu v referi i la cea de-a Doua
Funda ie, atunci despre ce este vorba, Profesore?
Pelorat deveni dintr-o dat grav. chiar
împ ciuitor:
A, deci Primarul nu i-a spus? E ciudat, s
tii. Zeci de ani am dispre uit guvernul pentru
incapacitatea lui de a în elege cu ce m ocupam,
iar acum, dintr-o dat , Primarul Branno a devenit
extraordinar de generos.
Da, spuse Trevize, f a încerca s i
ascund ironia în glas, Primarul este o femeie
animat de neb nuite sentimente filantropice, dar
mie nu mi-a spus despre ce este vorba.
Deci n-ai nici o idee despre cercet rile mele?
Nu. Regret.
Nu-i nevoie s i ceri scuze. Nu-i nimic. N-am
cut ceva ie it din comun ca s auzi de mine. S -
i explic. Tu i eu vom c uta i vom g si, pentru c
mi-a venit o idee extraordinar , da, vom descoperi
mântul.

10

Trevize nu dormise bine în noaptea aceea.

Se zb tuse neîncetat, f s g seasc ie ire din
închisoarea pe care b trâna o construise în jurul
lui. Nu putea g si o cale de sc pare.
Era silit s plece în exil i nu avea cum s se
opun . Hot rârea fusese implacabil i rece i
Primarul nu se deranjase câtu i de pu in s
ascund neconstitu ionalitatea întregii ac iuni. El
se bazase pe drepturile sale de Consilier i de
cet ean al Federa iei, iar ea nu dovedise nici o
urm de respect fa de ele.
Iar acum, acest Pelorat, acest ciudat erudit care
rea s tr iasc într-o lume cu care nu avea nici
cea mai vag leg tur , îi spunea c vajnica b trân
cuse preg tiri pentru plecarea asta cu s pt mâni
înainte.
Se sim ea "b ie elul" la care f cuse ea referire.
Avea s fie exilat împreun cu un specialist în
istorie care nu-l scosese din "stimate prieten" i
care p rea s tr iasc un sentiment de bucurie
cut pentru c se afla în pragul unei c torii
Galactice în c utarea P mântului!
În numele bunicii Catârului, ce mai era i
mântul sta?
Întrebase. Era absolut normal! De cum auzise
numele acesta ceruse l muriri:
Ierta i-m , Profesore. Sunt un ignorant în
specialitatea dumneavoastr i sper c nu v
sup ra i dac o s v rog s -mi da i o explica ie pe
în elesul meu. Ce este P mântul?
Cu un aer grav, Pelorat îl privise lung i
spusese:
E o planet . Planeta originar . Cea pe care au
ap rut pentru întâia oar fiin ele umane, stimate
prietene.
Au ap rut pentru întâia dat ? f cuse Trevize
ochii mari de mirare. De unde?
De niciunde. E planeta pe care umanitatea s-
a dezvoltat din animale inferioare, prin procese
evolutive.
Trevize se gândise la spusele lui Pelorat, apoi
cl tinase din cap:
Nu în eleg ce vre i s spune i.
Pe chipul lui Pelorat ap nise o expresie de
iritare care disp ruse într-o clip . Î i dresese glasul
i continuase:
A fost o vreme când Terminus nu avea
popula ie. Fiin ele umane au sosit de pe alte lumi.
Presupun c tii asta.
Da, desigur, spusese Trevize indispus.
Îl iritase tonul doctoral al celuilalt.
Foarte bine. Acest lucru r mâne valabil i
pentru toate celelalte lumi. Anacreon, Santanni,
Kalgan... i multe altele. Toate au fost întemeiate.
Cândva, în trecut, oamenii au sosit acolo de pe alte
lumi, lucru adev rat i în cazul planetei Trantor
care, chiar dac vreme de dou zeci de mii de ani a
fost o mare metropol , înainte de asta n-a avut
locuitori.
P i cum a fost înainte?
Pustie! Adic , lipsit de fiin e umane.
Asta-i greu de crezut.
Dar e adev rat. O dovedesc vechile
documente.
De unde au venit oamenii care s-au stabilit la
început pe Trantor?
Nimeni nu tie sigur. Sute de planete sus in
au fost populate în negurile antichit ii i la
popoarele acestora se întâlnesc istorii ciudate
privind sosirea primelor semin e ale umanit ii.
Istoricii înclin s ignore astfel de pove ti i se
gândesc în schimb la "Problema Originii."
Asta ce mai înseamn ? N-am mai auzit de
a ceva.
Nici nu m surprinde. Istoricii actuali nu
prea îndr gesc aceast problem , recunosc asta.
Îns a fost o vreme, în timpul dec derii Imperiului,
când ea a stârnit interes în rândul intelectualilor.
Salvor Hardin o men ioneaz în trecere în
memoriile lui. Este o problem de indentitate i de
localizare a planetei de pe care a pornit totul. Dac
privim înapoi în timp, umanitatea se retrage de pe
lumile cele mai recent colonizate spre altele mai
vechi, i de acolo spre altele i mai vechi, pân
când totul se concentreaz pe o singur lume
cea originar .
Trevize se gândise pe dat la efectul evident al
argumenta iei:
N-ar fi putut exista mai multe planete de
origine?
Bineîn eles c nu. Fiin ele umane din
întreaga Galaxie apar in unei singure specii. O
specie unic nu poate avea originea pe mai mult de
o planet . Este imposibil.
De unde ti i?
În primul rând, i Pelorat î i împreun
mâinile, l sând impresia c se preg tea,
neîndoielnic, s in o lung i complicat
prelegere. Apoi î i l sase mâinile, s alunece pe
lâng corp i spusese pe un ton conving tor:
Stimate prieten, î i dau cuvântul meu de
onoare.
Trevize f cuse o plec ciune politicoas i zisese:
Nici prin gând nu-mi trece s pun la îndoial
cuvântul dumneavoastr , Profesor Pelorat.
Presupunând, prin urmare, c exist o planet de
origine, n-ar putea apare sute care s pretind
aceast onoare?
Nu numai c ar putea, ci chiar exist . Cu
toate acestea, preten iile sunt nejustificate. Nici
una dintre sutele de planete care aspir s li se
acorde aceast onoare nu poate men iona urme ale
unei societ i prehiperspa iale, ca s nu mai
vorbim de dovezi privind evolu ia uman din
organisme preumane.
Atunci dumneavoastr sus ine i c exist o
planet de origine dar c , din anumite motive, nu
emite preten ii la acest titlu?
Ai spus un mare adev r.
i ave i de gând s o c uta i?
O vom c uta împreun . Aceasta este
misiunea noastr . Primarul Branno a pl nuit
torul. Tu vei pilota nava pân la Trantor.
Trantor? Dar nu e planeta de origine. Chiar
dumneavoastr a i afirmat asta acum câteva
minute.
N-am spus a a ceva. De P mânt e vorba.
Arunci de ce nu-mi spune i s pilotez nava
spre P mânt?
Cred c n-am fost destul de clar. P mântul e
un nume legendar. El s-a p strat cu sfin enie în
miturile antice. N-are un în eles de care s fim
siguri, dar e mai convenabil s folosim cuvântul ca
sinonim pentru "planeta de origine a speciei
umane". Nu se tie care-i planeta din spa iul real
pe care o definim drept "P mânt".
Cei de pe Trantor tiu?
Eu sper s g sesc informa iile acolo,
bineîn eles. Pe Trantor se afl Biblioteca Galactic ,
cea mai mare din sistem.
Dar sunt sigur c Biblioteca a fost cercetat
de cei care studiau "Problema Originii" pe vremea
Primului Imperiu.
Pelorat d duse gânditor din cap:
Da, dar probabil c nu îndeajuns de bine. Eu
am aflat despre "Problema Originii" multe lucruri
pe care cercet torii imperiali de acum cinci secole
nu le tiau. Cu ceea ce tiu, a putea în elege mai
lesne documentele vechi, în elegi? M-am gândit la
acest aspect de multe ori i am în minte câteva idei
nemaipomenite.
Îmi închipui c a i spus toate acestea
Primarului Branno i c ea este de acord.
De acord?! Stimate prieten, a fost în al
nou lea cer. Mi-a spus c Trantor este sigur locul
în care voi g si tot ce vreau s tiu.
Neîndoielnic, bolborosi Trevize.
Amintirea acestei discu ii nu-i d duse pace
toat noaptea. Primarul Branno îl trimitea în
spa iu ca s afle tot ce se putea despre cea de-a
Doua Funda ie. ÎI trimitea cu Pelorat, astfel încât
i poat ascunde adev ratul scop sub masca
a-zisei descoperiri a P mântului o c utare care
l-ar fi purtat pretutindeni prin Galaxie. Era, de
fapt, o deghizare perfect , i din acest punct de
vedere trebuia s i m rturiseasc admira ia fa
de iscusin a min ii ei.
Dar de ce Trantor? Ce rost avea? De îndat ce
vor ajunge pe Trantor, Pelorat va intra în Biblioteca
Galactic i nu va mai ie i în veac. Având la
dispozi ie teancuri de c i, filme, documente,
nenum rate computeriz ri i reprezent ri
simbolice, cu siguran c nu va voi s mai plece
de acolo.
Pe lâng acestea...
Demult, pe vremea Catârului, Ebling Mis
mersese pe Trantor. Se spunea c descoperise
locul unde se afla a Doua Funda ie i c murise
înainte de a dezv lui secretul acesta, dar dup
aceea i Arkady Darell reu ise s descopere a Doua
Funda ie chiar pe Terminus i cuibul membrilor ei
fusese distrus. Locul celei de-a Doua Funda ii era
acum în cu totul alt parte: prin urmare, ce
elemente noi avea s ofere Trantor? Dac tot
pleac în c utare, cel mai bine ar fi s mearg în
oricare alt parte, dar nu pe Trantor.
i în plus...
Nu avea de unde s tie ce mai pl nuise
Branno, dar el nu era dispus s -i cânte în strun .
Branno fusese în al nou lea cer de fericire, nu-i
a, la ideea unei c torii spre Trantor? Ei bine,
dac Branno voia spre Trantor, nu vor merge
acolo! În oricare alt parte, dar nu Trantor!
i, epuizat dup o noapte de gânduri
chinuitoare, spre diminea , Trevize c zu într-un
somn profund.

11

A doua zi dup arestarea lui Trevize, Primarului

Branno îi mersese totul din plin. Fusese l udat i
apreciat mai mult decât merita i nimeni nu
adusese vorba despre incidentul din Consiliu.
Cu toate acestea, tia foarte bine c în curând
Consiliul avea s ias din starea de paralizie i c
asta va da na tere la o serie de interpel ri. Va
trebui s ac ioneze repede. Prin urmare, l sând
deoparte o mul ime de alte probleme, se dedic
întru totul situa iei lui Trevize.
În timp ce Trevize i Pelorat discutau despre
mânt, Branno îl avea în fa a ei pe Consilierul
Munn Li Compor în Biroul Primarului. Perfect
relaxat , ea îl m sura din ochi pe Compor, care
st tea în fa a biroului ei.
Mai m runt i mai firav decât Trevize, era doar
cu doi ani mai în vârst decât acesta. Tineri i plini
de cutezan , amândoi î i câ tigaser recent
posturile de Consilieri, iar acesta p rea singurul
lucru care-i apropiase, fiindc în rest erau cu totul
diferi i.
Dac Trevize str lucea cu o intensitate
orbitoare, Compor radia o încredere în sine plin
de senin tate. Asta se datora, probabil, p rului lui
blond i ochilor alba tri, care nu erau câtu i de
pu in obi nuite printre locuitorii Funda iei. Aceste
tr turi îi confereau o delicate e aproape feminin
care (socotea Branno) îl f ceau mai pu in atr tor
pentru femei decât Trevize. inea totu i, mai mult
decât se cuvenea, la propria-i înf are pe care
încerca s i-o pun în evident purtând p rul
destul de lung i îngrijindu-se s -i fie tot timpul
buclat. Purta o u oar tu de albastru sub
sprâncene, tocmai pentru a accentua culoarea
ochilor. (Tu ele de diferite nuan e deveniser un
lucru obi nuit pentru b rba i în cursul ultimilor
zece ani.).
Nu alerga dup femei. Ducea o via lini tit
al turi de so ia lui, îns nu- i manifestase pân
atunci inten ia de a deveni tat i, dup câte tia,
nu avea o a doua consoart clandestin . i asta îl
deosebea de Trevize care- i schimba prietenele la
fel de des precum î i schimba centiroanele strident
colorate, binecunoscute tuturor.
Pu ine erau obiceiurile lui intime care s fi
sc pat nedescoperite serviciului condus de Kodell,
care acum edea calm într-un col al înc perii,
radiind, ca întotdeauna, un aer de bun dispozi ie.
Consiliere Compor, începu Branno, ai adus
Funda iei un serviciu deosebit dar, din nefericire
pentru dumneata, nu este cazul ca el s fie l udat
în public sau recompensat a a cum se obi nuie te.
Compor zâmbi. Avea din i albi i egali i, pentru
o clip , Branno se întreb f s vrea dac to i
locuitorii Sectorului Sirius ar tau astfel. Preten iile
lui Compor care sus inea c provenea din exact
acea regiune cam periferic unde se n scuse
bunica lui dinspre mam care, la rândul ei, fusese
blond cu ochi alba tri i afirma c i mama ei
tr ise în Sectorul Sirius. Dar, dup câte tia
Kodell, Compor nu de inea dovezi de necontestat în
sus inerea acestor preten ii.
"Toate femeile sunt vanitoase", afirmase Kodell,
"iar ea sus inuse c avea str mo i pe un sistem
îndep rtat i exotic tocmai pentru a aduce un plus
de str lucire uimitoarei ei frumuse i."
"Toate femeile?" întrebase Branno cu o voce
uscat , iar Kodell zâmbise i ad ugase sp it c el
se referise la femeile obi nuite, bineîn eles.
Nu este necesar ca poporul Funda iei s tie
despre serviciile pe care le-am adus, zise Compor.
E de ajuns c ave i dumneavoastr cuno tin de
ele.
tiu. i nu voi uita, dar n-o s te las s crezi
obliga iile tale s-au încheiat. Te-ai angajat pe un
drum întortocheat i va trebui s continui s ne
aju i. Vrem mai multe informa ii despre Trevize.
V-am spus tot ce tiu despre el.
Poate vrei s ne faci s credem asta. Sau
poate c e ceea ce crezi cu adev rat. Cu toate
astea, te rog s -mi r spunzi. Cuno ti un domn pe
nume Pelorat?
Compor se concentr i pe frunte îi ap rur
câteva riduri, apoi chipul i se însenin . Spuse apoi
cu precau ie:
S-ar putea s -l cunosc, dac l-a vedea, îns
numele nu pare s -mi sugereze nimic.
E un erudit.
Buzele lui Compor se uguiar într-un "Oho"
destul de dispre uitor, dar mut, ca i când ar fi fost
surprins c Primarul se a tepta ca el s cunoasc
oameni de tiin .
Pelorat este o persoan interesant care, din
motive tiute numai de el, nutre te ambi ia de a
vizita Trantor. Consilierul Trevize îl va înso i.
Acum, pentru c ai fost bun prieten cu Trevize, i
probabil c tii cum gânde te, spune-mi: crezi ca
Trevize va fi de acord s mearg spre Trantor?
Dac v îngriji i ca Trevize s se îmbarce i
dac nava se îndreapt spre Trantor, ce altceva ar
putea face decât s mearg acolo? Doar nu vre i
-mi sugera i c se va r scula i va pune mâna pe
nav ca s-o deturneze?
Nu în elegi. El i Pelorat vor fi singuri pe
nav , iar Trevize va pilota.
M întreba i dac se va duce de bun voie pe
Trantor?
Da, acesta-i sensul întreb rii.
Doamn , cum ar fi posibil s tiu ce va face?
Consilier Compor, ai fost prieten apropiat al
lui Trevize. tii despre credin a lui în existen a
celei de-a Doua Funda ii. Nu i-a vorbit niciodat
despre teoriile lui în ceea ce prive te situarea ei,
sau unde ar putea fi g sit ?
Niciodat , Doamn Primar.
Crezi c o va g si?
Compor chicoti:
Cred c a Doua Funda ie, în ciuda puterii ei,
a fost distrus complet pe vremea lui Arkady
Darell. Dau crezare relat rii ei.
Serios? În cazul acesta, de ce i-ai tr dat
prietenul? Dac-ar fi c utat ceva ce nu exist , ce
u ar fi putut provoca sus inându- i teoriile lui
bizare?
Nu numai adev rul poate provoca r u,
spunse Compor. Poate c teoriile lui erau bizare,
dar ele ar fi putut s dezorienteze poporul de pe
Terminus i, sem nând temeri i îndoieli cu privire
la rolul Funda iei în marele spectacol al istoriei
galactice, ar fi sl bit for a conduc toare a
Federa iei i credin a în visul constituirii celui de-
al Doilea Imperiu dalactic. Este limpede c i
dumneavoastr a i gândit la fel, altfel nu l-a i fi
arestat în plenul Consiliului i nu l-a i fi silit s ia
acum calea exilului f un proces. Permite i-mi s
întreb: de ce a i procedat astfel, Doamn
Primar?
S zicem c am fost îndeajuns de precaut
-mi pun întrebarea dac nu cumva exist o cât
de mic posibilitate ca el s aib dreptate i m-am
gândit c p rerile lui ar putea constitui o primejdie
dac-ar fi exprimate activ i în mod direct.
Compor r mase f replic .
Branno continu :
Sunt de acord cu tine, îns r spunderile pe
care le presupune pozi ia mea m oblig s iau în
calcul aceast posibilitate. A vrea sa te întreb din
nou dac ai vreun indiciu privind p rerea lui
Trevize despre locul în care ar putea fi a Doua
Funda ie i despre direc ia în care ar putea merge.
N-am nici o idee.
Nu i-a sc pat niciodat vreo aluzie în aceast
privin ?
Nu, sigur nu.
Niciodat ? Te rog s iei în serios întrebarea
mea. Mai gânde te-te! Chiar niciodat ?
Niciodat .
Nici o aluzie? Nici m car în glum ? N-a avut
niciodat vreo sc pare? N-a spus uneori lucruri
care acum, când prive ti în perspectiv , ar putea
aib vreo însemn tate?
Nici unul. Doamn Primar, visurile lui privind
a Doua Funda ie sunt foarte neclare. ti i asta i
nu reu i decât s pierde i timpul i s v
fr mânta i mai mult decât s-ar cuveni.
Nu cumva ai trecut dintr-o dat de partea
prietenului t u i acum încerci s -l protejezi dup
ce mi l-ai dat pe mân ?
 Nu, zise Compor. L-am tr dat din ra iuni care
în acel moment mi s-au p rut justificate i
patriotice. Nu am motive s regret ceea ce am f cut
i nici nu am de gând s -mi schimb atitudinea.
Deci nu-mi po i oferi nici cea mai vag idee
privind direc ia în care vor porni dac ar avea o
nav la dispozi ie?
Dup cum v-am mai spus deja...
i totu i, Consiliere, i spunând acestea
chipul ei lu un aer întreb tor amestecat cu regret,
dori s tiu încotro va merge.
În cazul acesta, cred c ar trebui s instala i
un hiperreleu pe nava lui.
M-am gândit i la asta, Consiliere. Trevize
este, totu i, un om b nuitor i presupun c -l va
descoperi, oricât de iscusit va fi plasat. A, sigur c
s-ar putea instala un asemenea sistem în a a fel
încât s nu-l poat îndep rta f s avarieze nava
i, prin urmare, ar fi obligat s -l lase la locul lui.
O idee excelent .
Numai c , urm Branno, în cazul acesta ar fi
inhibat. Dac nu se va sim i liber i nestingherit s-
ar putea s mearg în alt parte decât i-a pus în
minte. Ceea ce-a afla nu mi-ar fi de nici un folos.
Atunci se pare c nu ve i putea afla încotro
va pleca.
Ba a putea, pentru c am de gând s
procedez foarte primitiv. O persoan care se
teapt la tot ce poate fi mai complicat i care se
ze te nu se va gândi niciodat la ceva extrem de
simplu. M-am gândit s pun pe cineva s -l
urm reasc pe Trevize.
S fie urm rit?
Exact. De un pilot aflat pe alt nav . Vezi i
singur cât de mult te-a surprins aceast idee? i el
ar fi la fel de uimit. S-ar putea s nu cerceteze
spa iul în c utarea unei mase care îl înso te i,
în orice caz, vom avea grij ca nava lui s nu fie
echipat cu cele mai sofisticate dispozitive de
detectare a maselor.
Doamn Primar, interveni Compor, v rog s
nu interpreta i drept lips de respect ceea ce v voi
spune, îns trebuie s v atrag aten ia c nu ave i
experien în probleme de zbor în spa iu. Nu se
practic niciodat urm rirea unei nave de c tre
alta, pentru c a a ceva nu se poate realiza.
Trevize va fi pierdut la primul salt hiperspa ial pe
care-l va face. Chiar dac nu- i d seama c e
urm rit, acel prim salt îi ofer ansa libert ii.
Dac nu exist un hiperreleu la bord, nava nu va
putea fi detectat .
Îmi recunosc lipsa de experien . Spre
deosebire de tine i de Trevize, nu am preg tire
special în acest domeniu. Cu toate astea,
consilierii mei, care au o asemenea preg tire, mi-
au spus c dac o nav este observat cu pu in
înainte de salt, direc ia, viteza i accelera ia
permit, în general, calcularea saltului. Cu un
computer perfec ionat, cu un excelent sim de
anticipare i cu o judecat limpede, un urm ritor
ar putea reproduce saltul pentru a c dea din nou
pe urmele navei, mai ales dac are un detector de
mas în care s se poat încrede.
Asta s-ar putea întâmpla o dat , protest
energic Compor, chiar de dou ori, dac
urm ritorul este foarte norocos, dar cam atât. Nu
pute i pune baz pe asta.
Poate c da. Consiliere Compor, ai participat
la zboruri prin hiperspa iu când erai mai tân r.
Dup cum observi, tiu o sumedenie de detalii
despre tine. E ti un pilot excelent i ai realizat
lucruri uimitoare în problema urm ririi unui
competitor în cazul efectu rii salturilor.
Compor r mase cu gura c scat . Se foi
nelini tit pe scaun:
Pe vremea aceea eram la colegiu. Am mai
îmb trânit de atunci.
Nu e ti chiar atât de b trân. N-ai nici m car
treizeci i cinci de ani. Prin urmare, tu îl vei urm ri
pe Trevize, Consiliere. Oriunde va merge, vei fi pe
urma lui i-mi vei raporta mie. Vei pleca la scurt
timp dup Trevize. El va decola peste câteva ore...
Consiliere, dac refuzi aceast îns rcinare, vei fi
închis pentru tr dare. Dac preiei nava pe care i-o
vom pune la dispozi ie i nu vei reu i s -l
urm re ti, nu va fi nevoie s te deranjezi s te mai
întorci. Vei fi distrus dac vei încerca asta.
Compor se ridic precipitat:
Dar vreau s -mi tr iesc via a. Am atâtea
lucruri de f cut. Am o so ie. Nu pot abandona
totul.
Va trebui. Cei care am ales s servim
Funda ia trebuie s fim preg ti i oricând s o
facem, chiar i în condi ii grele i prin efort
prelungit, dac situa ia o impune.
So ia mea trebuie s m înso easc ,
bineîn eles.
M crezi cretin ? Bineîn eles va r mâne
aici.
Ca ostatic?
Ostatic, dac ii la cuvântul sta. Eu prefer
spun c vei avea de înfruntat primejdii, iar
inima mea plin de bun tate o vrea aici, unde nu
va fi în pericol. Discu iile nu- i mai au rostul. Te
se ti în stare de arest ca i Trevize, i sunt
încredin at c i dai seama c trebuie s ac ionez
repede, înainte de a se risipi euforia care a cuprins
Terminusul. M tem c în curând steaua mea
norocoas va începe s p leasc .

12

N-a i fost prea blând cu el, Doamn Primar,

constat Kodell.
De ce-a fi? pufni Primarul. i-a tr dat un
prieten.
Asta a fost în folosul nostru.
Da, întâmpl tor a a e. Îns n-o va mai face a
doua oar .
Dar de ce-ar mai trebui s-o fac ?
Hai, Liono, f cu Branno iritat , las joaca
asta cu mine. Cel care este capabil s fac o dat
un joc dublu va fi întotdeauna b nuit c va
recidiva.
Dar dac se va al tura din nou lui Trevize?
Împreun ar putea...
Nici tu nu crezi asta. În ciuda naivit ii i
nes buin ei lui, Trevize î i va urm ri elul. El nu
accept tr darea i, oricare ar fi circumstan ele, nu
va mai avea niciodat încredere în Compor.
Ierta i-m , Doamn Primar, dar vreau s fiu
sigur c v în eleg ra ionamentul. A adar, în ce
sur ave i încredere în Compor? De unde ti i
-l va urm ri pe Trevize i c ne va informa
corect? V baza i pe teama în ceea ce prive te
soarta so iei lui? Pe dorin a lui de a se întoarce la
ea?
Sunt factori de care trebuie s in seama,
îns nu m bazez numai pe ace tia. Pe nava lui
Compor va exista un hiperreleu. Trevize va b nui
este urm rit i-l va c uta. Cu toate acestea,
fiind urm ritor, Compor presupun c nu se va
gândi c este supravegheat i nu va cerceta nava.
Desigur, dac va scotoci i-l va g si, atunci va
trebui s ne bizuim pe farmecul so iei lui.
i când te gânde ti c v-am dat lec ii cândva,
spuse râzând Kodefl. i care ar fi scopul urm ririi?
O dubl protec ie. Dac Trevize va fi prins,
poate Compor va continua i ne va aduce
informa iile de care avem nevoie.
Mai am o întrebare. Ce se întâmpl dac ,
printr-o întâmplare, Trevize g se te a Doua
Funda ie i afl m de existen a ei de la el sau de la
Compor sau dac vom avea motive s b nuim
existen a ei, în ciuda mor ii amândurora?
Eu sper c a Doua Funda ie exist cu
adev rat, Liono, r spunse ea. În orice caz, Planul
Seldon nu ne va mai servi mult vreme. Marele
Hari Seldon l-a întocmit pe vremea dec derii
Imperiului când, practic, nu se mai înregistrase
nici un progres tehnic. Seldon a fost un produs al
epocii sale i oricât de extraordinar ar fi fost
aceast tiin pe jum tate mitic a psihoistoriei,
ea nu s-a putut smulge de contextul istoric. E
sigur îns c ea nu admite un progres tehnologic
rapid. Funda ia tocmai asta a realizat, mai ales în
ultima sut de ani. Posed m dispozitive de
detectare a masei cum n-au visat nici cei mai
îndr zne i fizicieni, computere capabile s
spund gândurilor i, mai presus de toate,
ecranare mental . A Doua Funda ie nu ne va mai
controla mult vreme, chiar dac acum o poate
face. Vreau ca în ultimii mei ani la putere s fiu
cea care s îndrepte Terminus pe un drum nou.
Dar dac , de fapt, nu exist a Doua
Funda ie?
Atunci vom porni de îndat pe un drum nou.
 13

Somnul agitat care-l cuprinsese pe Trevize nu

dur mult. Se trezi la a doua atingere a unei mâini.
Trevize tres ri i, cu ochii lipi i de somn i
nereu ind s priceap ce c uta într-un pat str in,
du s se ridice:
Da. Ce...ce e?
Îmi pare r u, Consilier Trevize, începu Pelorat
împ ciuitor. E ti oaspetele meu i ar trebui s te
las s te odihne ti, dar a sosit Primarul. R sese
în picioare lâng pat, îmbr cat în pijama i
tremurând u or. Abia atunci Trevize se trezi de-a
binelea, cu toate c era înc obosit, i- i aminti
unde se afla.
Primarul era în camera de zi, având înf area
calm de întotdeauna. Era înso it de Kodell care-
i mângâia musta a alb .
Trevize î i aranj centironul cu mare grij i se
întreb cât vreme puteau sta desp i cei doi
Branno i Kodell.
Consiliul i-a revenit deja în fire? întreb
ironic Trevize. Membrii lui sunt îngrijora i de
absen a vreunuia dintre ei?
D unele semne de via , r spunse Primarul,
dar insuficiente ca s i slujeasc la ceva. Nimeni
n-ar pune la îndoial faptul c înc am puterea de
a te determina s pleci. Vei fi condus la
Spa ioportul Ultimate...
Nu la Spatioportul Terminus, Doamn
Primar? Chiar vre i s m lipsi i de ceremonia de
mas bun a mii de oameni înl crima i?
A, v d c i-ai rec tat darul de a face glume
infantile, Consiliere, i sunt încântat . Asta
domole te ceea ce altfel ar putea deveni o lic rire
de con tiin . Tu i Profesor Pelorat v ve i
îndrepta f mult agita ie spre Spa ioportul
Ultimate.
i nu ne vom întoarce niciodat ?
i probabil c nu v ve i întoarce. Bineîn eles,
i spunând acestea umbra unui zâmbet trecu pe
fa a ei, dac ve i descoperi ceva de mare
importan i utilitate încât s fiu chiar i eu
încântat s v rev d, v ve i putea întoarce. Ba s-
ar putea s fi i primi i chiar cu onoruri.
S-ar putea întâmpla i asta, zise Trevize i
cl tin nep tor din cap.
Se poate întâmpla orice. În orice caz,
confortul nu- i va lipsi. i se va încredin a un
cruci tor de buzunar recent construit, Far Star,
numit astfel în amintirea navei lui Hober Mallow.
Poate fi manevrat de o singur persoan i poate
transporta trei persoane în condi ii bune de
confort.
Trevize f cu uitat atitudinea de u oar ironie
pe care i-o construise cu deosebit grij :
Complet înarmat?
Neînarmat, dar, în rest, complet echipat. Ve i
mâne cet eni ai Funda iei oriunde v-a i duce i
ve i g si un consul la ajutorul c ruia pute i apela,
a c nu ve i avea nevoie de arme. Ve i putea
recurge la fonduri în caz de nevoie. A ad uga,
totu i, c fondurile nu-s nelimitate.
Sunte i generoas .
A a e! Consiliere, îns te rog s în elegi, îl
aju i pe Profesor Pelorat s caute P mântul. Nu te
vei gândi decât la descoperirea mântului. To i cei
pe care-i întâlne ti trebuie s în eleag acest lucru.
i s ii minte c Far Star nu este înarmat .
Sunt în c utarea P mântului, repet Trevize.
În eleg perfect.
Atunci pute i pleca.
 Iertati-m , dar ar mai fi de discutat unele
probleme. Am pilotat nave în tinere e, dar nu
cunosc acest cruci tor de buzunar de ultimul tip.
Dac se întâmpl s nu-l pot pilota?
Mi s-a comunicat c Far Star este în
întregime computerizat. i ca s nu mai pui
întreb ri, nici nu e nevoie s tii s lucrezi pe un
computer instalat pe o nav din ultimele genera ii.
i va spune singur tot ce vrei s tii. Mai ai nevoie
de ceva?
Trevize î i contempl cu un sentiment de mil
i jen propria înf are:
Îmbr minte de schimb.
Vei g si la bordul navei. Inclusiv centiroane
la care ii atât, sau cing tori sau cum s-or fi
numind ele. i profesorul va avea tot ce-i trebuie.
Tot ce a fost considerat necesar se afl la bord,
de i in s adaug c asta nu include i companie
feminin .
P cat, f cu Trevize. Ar fi pl cut, dar
întâmpl tor nici nu exist vreo candidat acum.
Presupun, totu i, c se g sesc destule în Galaxie i
, odat plecat de-aici, pot face tot ce doresc.
În ceea ce prive te compania? Ai toat
libertatea. Se ridic greoi i continu : Nu te voi
conduce la spa ioport, c ci o vor face al ii i te
sf tuiesc s nu comi i vreun gest în plus fa de
ceea ce i s-a spus. Cred c te vor ucide dac vei
încerca s fugi. Faptul c nu voi fi prezent acolo
va înl tura orice re inere.
Nu voi întreprinde nici o ac iune
neautorizat , Doamn Primar, dar ar mai fi ceva...
Da?
Trevize gândi cu febrilitate i în cele din urm ,
cu un zâmbet despre care n jdui c nu p rea
for at, spuse:
 S-ar putea s vin vremea, Doamn Primar,
când ve i ruga fac un gest. Voi proceda
atunci cum voi crede de cuviin , dar voi ine
seama de aceste ultime dou zile.
Primarul Branno oft :
Scute te-m de melodrama asta. Dac voi
tr i la vremea aceea, voi vedea; acum, îns , nu te
rog nimic.

4 Spa iu

l4

NAVA P REA chiar mai impresionant decât se

teptase Trevize, care înc î i amintea de vremea
când noii clase de cruci toare i se f cuse o
reclam asurzitoare.
Nu m rimea impresiona, pentru c nava era
destul de mic . Fusese prev zut cu motoare
gravitice i cu ultimele cuceriri în domeniul
computerelor pentru a se ob ine maximum de
manevrabilitate i de vitez . Nu trebuia s fie mare
m rimea n-ar fi slujit scopului, ci o nav pentru
un singur om, putând înlocui cu succes navele mai
vechi c rora le trebuia un echipaj format din
dou sprezece persoane sau chiar mai numeros.
Prin existen a unei a doua sau a treia persoane
pentru organizarea de schimburi la comand , o
asemenea nav putea înfrunta i pune pe fug o
flotil de nave mult mai mari, care nu ar fi
apar inut Funda iei. În plus, la nevoie, putea
dep i în vitez orice alt nav existent .
Era întruchiparea zvelte ii nici o linie gândit
la întâmplare, nici o sinuozitate de prisos în
exterior sau în interior. Se folosise cu extrem
eficien fiecare centimetru cub, astfel încât,
atunci când te aflai în untru, se crea impresia de
spa iu. Nimic din ceea ce ar fi putut s -i comunice
Primarul în leg tur cu importan a misiunii nu l-
ar fi impresionat mai mult pe Trevize decât nava cu
ajutorul c reia i se cerea s o îndeplineas .
Branno cea de Bronz, se gândi el cu triste e, îl
împinsese s accepte o misiune periculoas de o
însemn tate covâr itoare. Poate c n-ar fi acceptat
cu atâta u urin dac ea n-ar fi aranjat totul în
a fel încât vrea el însu i -i dovedeasc de ce
este în stare.
Cât îl privea pe Pelorat, acesta era transfigurat
de uimire.
Î i vine a crede, murmur el, atingând u or
cu degetele corpul navei înainte de a p i
în untru, c nici nu m-am apropiat vreodat de o
nav spa ial ?
Sigur c v cred, Profesore, dac spune i
dumneavoastr , dar cum de-a i reu it?
Nu-mi dau seama, ca s fiu cinstit, stimate
prie... vreau s zic, drag Trevize. Cred c am fost
cu totul absorbit de cercet rile mele. Când ai acas
un computer excelent, capabil s intre în leg tur
cu alte computere din orice col al galaxiei, nu prea
sim i nevoia s te agi i de colo-colo, în elegi? M
teptam ca navele spa iale s fie mai mari decât
asta.
Acesta-i un model mic, dar chiar a a cum
arat , e mult mai spa ioas în untru decât oricare
alt nav de m rimea ei.
Cum se poate? Î i râzi de ignoran a mea.
Nu, nu. Vorbesc serios. Aceasta este una
dintre primele nave complet gravitizate.
Ce înseamn asta? Nu-mi explica, te rog,
dac e nevoie de cuno tin e vaste de fizic . Te cred
pe cuvânt, a a cum tu m-ai crezut ieri în leg tur
cu unicitatea speciei umane i cu singura lume de
origine.
S încerc m, Profesore Pelorat. De-a lungul
miilor de ani de zbor spa ial au existat motoare
chimice, ionice i hiper-atomice dar toate foarte
greoaie i voluminoase. Vechea Flot Imperial
de inea nave de cinci sute de metri lungime care
nu aveau un spa iu locuibil mai mare decât un
apartament modest. Din fericire, pe parcursul a
sute de ani de existen , datorit lipsei de resurse
materiale, Funda ia s-a specializat în
miniaturizare. Nava aceasta reprezint culmea
perfec iunii. Utilizeaz antigravita ia i, practic,
dispozitivul care înlesne te acest lucru nu ocup
loc pentru c este inclus în corpul navei. F el,
înc am mai avea nevoie de motoare hiper...
Un membru al g rzii de siguran se apropie:
Va trebui s urca i, domnilor!
Cerul începuse s se lumineze de i mai era o
jum tate de or pân la r ritul soarelui. Trevize
privi în jur:
Bagajul meu a fost adus?
Da, Consiliere, ve i g si nava complet
echipat .
Cu articole de îmbr minte care, presupun,
nu sunt pe m sura sau pe gustul meu.
Gardianul nu- i putu re ine un zâmbet
col resc:
Eu cred c sunt, zise el. Primarul ne-a silit s
lucr m peste program în ultimele treizeci sau
patruzeci de ore i ne-am str duit s asort m
totul. Banii n-au fost o problem . S v mai spun
ceva, f cu el i privi cu fereal în jur pentru a fi
sigur c nimeni nu observ sentimentul lui de
fraternizare, ave i mare noroc. Asta-i cea mai bun
nav din lume. Complet echipat , doar c nu-i
înarmat . A i luat caimacul.
Dac nu s-a t iat laptele, i-o retez Trevize.
Ei, bine, Profesore, sunte i gata?
Cu asta, da, r spunse Pelorat i ridic mâna
inând între degete un mic pache el cu latura de
aproximativ dou zeci de centimetri care era
protejat de un înveli argintiu din plastic.
Abia acum î i d du Trevize seama c Pelorat
inuse pache elul acela înc de când plecaser de
la locuin a lui i-l mutase dintr-o mân într-alta i
nu-l pusese nici o clip jos, nici m car atunci când
se opriser pe drum ca s ia un mic dejun frugal.
Ce-ave i acolo, Profesore?
Biblioteca mea. E indexat potrivit
subiectelor i surselor i totul într-un singur disc.
Dac tot sus ii c nava e o minune, ce zici de el? O
întreag bibliotec ! Tot ce am adunat! Minunat!
Minunat!
Ei bine, constat Trevize, am luat tot
caimacul.

15

Trevize r mase uimit v zând interiorul navei.

Spa iul fusese inteligent utilizat: camer pentru
depozitarea proviziilor de alimente, îmbr minte,
filme i jocuri. Exista i o mic sal de gimnastic ,
un salon i dou dormitoare aproape identice.
Acesta trebuie s fie al dumneavoastr ,
Profesore. E utilat cu un Lector FX.
Excelent, exclam mul umit Pelorat. Ce
tâng am fost c am evitat s zbor în spa iu pân
acum. A putea tr i netulburat aici, dragul meu
Trevize.
E mai spa ios decât m-am a teptat, remarc
Trevize încântat.
Iar motoarele sunt chiar în corpul navei, cum
ai spus?
În orice caz, instrumentele de control acolo
sunt. Nu trebuie s stoc m combustibil. Folosim
rezerva de energie fundamental a Universului,
astfel încât combustibilul i motoarele sunt... sunt
afar . F cu un gest vag cu mâna.
Dar, dac nu te superi, ce facem dac se
întâmpl ceva neprev zut?
Trevize ridic din umeri:
N-am f cut preg tirea de naviga ie spa ial pe
nave de tipul acesta. Dac s-ar întâmpla ceva cu
ac ionarea gravitic , m tem c n-as ti cum s
procedez.
Dar po i s conduci nava asta? S-o pilotezi,
adic ?
i eu îmi pun aceea i întrebare.
Crezi c e o nav automat ? Nu s-ar putea
întâmpla s devenim simpli pasageri? Poate c nu-
i nevoie decât s st m pe fotoliu.
Exist a a ceva în cazul leg turilor între
planete i sta ii spa iale din interiorul sistemelor
stelare, dar înc n-am auzit despre c torii
controlate automat prin hiperspa iu. Cel pu in
pân acum.
Arunc o privire în jur i fu cuprins de un fior
de nelini te. Reu ise, oare, zgrip uroaica de Primar
mearg atât de departe cu planurile ei? Fusese
Funda ia în stare s automatizeze inclusiv
toriile interstelare, iar acum avea s ajung pe
Trantor împotriva voin ei lui, ca o simpl pies de
mobilier de pe nav , f s aib un cuvânt de
spus în privin a destina iei?
 Mimând vioiciune i bun dispozi ie, i se adres
parc cu gura altuia:
Domnule Profesor, a eza i-v . Primarul a
afirmat c nava este complet computerizat . Dac
dumneavoastr ave i un Lector FX în camer ,
atunci sunt sigur c la mine voi g si un computer.
Fce i-v comod i, între timp, eu voi vedea cum
stau lucrurile.
Pelorat deveni dintr-o dat nelini tit:
Trevize, drag prietene... Sper c nu vei
coborî.
Nu mi-am pus în minte a a ceva, Profesore.
i chiar dac a încerca, pute i fi sigur c a fi
oprit. Inten ia Primarului este s nu m lase s
fug. Nu vreau decât s aflu cum func ioneaz Far
Star. Zâmbi încurajator: N-am de gând s v
sesc.
Înc zâmbea când intr în camera care sim ea
-i fusese destinat i, dup ce închise u a f
zgomot, redeveni grav. Cu siguran c existau
modalit i de a lua leg tura cu planete din
vecin tatea navei. I se p rea imposibil de conceput
o nav izolat în mod deliberat de restul lumii i,
prin urmare, undeva, într-un perete probabil,
trebuia s fie instalat un Comunicator. L-ar putea
folosi pentru a lua leg tura cu biroul Primarulu
pentru a cere instruc iuni.
Cercet cu aten ie pere ii, cap tul patului i
mobilierul cu linii elegante i pl cute. Dac nu
descoperea nimic aici, avea s scotoceasc restul
navei.
Tocmai voia s plece când ochii îi fur atra i de
un cerc luminos de pe suprafa a cafenie i neted
a biroului. Pe el scria cu litere ordonate:
INSTRUC IUNI DE UTILIZARE A COMPUTERULUI.
Aha!
 Inima începu s -i bat mai iute. Existau tot
felul de computere i programe pentru a c ror
deprindere i-ar fi trebuit mult timp. Trevize nu
cuse niciodat gre eala de a- i subestima
inteligen a dar, pe de alt parte, nu era un
Maestru Des vâr it. Unii aveau talentul pentru a
folosi computerul, iar al ii nu, i Trevize tia foarte
bine din ce categorie f cea parte.
În scurta lui carier în Flota Funda iei ajunsese
la gradul de locotenent i când i când îndeplinise
func ia de ofi er de serviciu, astfel c avusese
prilejul s utilizeze computerul navei. Cu toate
acestea, nu ac ionase de unul singur i nici nu
avuseser nevoie s cunoasc mai mult decât
manevrele de rutin pe care le presupunea func ia.
Cu un sentiment de dezn dejde, în fa a ochilor
îi ap rur volumele ce con ineau programele
complete i- i aminti atitudinea Sergentului
Tehnician Krasnet, aflat la consola computerului
de pe nav . Degetele lui jucau pe tastatura ce
rea a fi unul dintre cele mai complexe
instrumente muzicale din Galaxie i f cea totul cu
un aer non alant de parc simplitatea aceea l-ar fi
plictisit, totu i trebuia i el s consulte volumele
din când în când, blestemându- i stâng cia.
Trevize ezit o clip , apoi puse degetul pe cercul
luminos i imediat lumina inund întreaga t blie a
biroului. Ap rur contururile a dou mâini: stânga
i dreapta. Cu o mi care nea teptat i înceat ,
blia biroului se înclin la patruzeci i cinci de
grade.
Trevize se a ez pe scaunul din fa a biroului.
Nu erau necesare cuvinte. I se sugera ce avea de
cut.
i puse palmele deasupra contururilor care
erau astfel a ezate încât acest lucru îi reu i f
nici un efort. T blia biroului i se p ru moale,
aproape catifelat când o atinse, i palmele i se
afundar în ea.
i privi mâinile cu uimire pentru c ele nu se
afundaser de fel. Ochii îl asigurau c r seser
pe suprafa a aceea. i cu toate astea, sim urile îi
spuneau c suprafa a biroului cedase, iar ceva
cald i moale îi re inea palmele.
Ce era asta?
Dar acum?
Privi în jur, apoi închise ochii ca r spuns la
sugestia pe care o primise.
Nu auzise nici o vorb . Nimic!
În creierul lui se isc un gând fugar venit de
niciunde, p rând totu i s -i apar in , care îi
comunic :
"Închide ochii, te rog. Relaxeaz -te. Vom stabili
leg tura".
Prin palme?
Trevize î i imaginase c dac omul avea s
comunice vreodat cu un computer prin
intermediul gândirii, acest lucru se va realiza cu
ajutorul unui dispozitiv ca o glug a ezat pe cap i
cu electrozi fixa i de east i de ochi.
Dar mâinile?
Dar de ce nu? Trevize se sim i plutind ca într-
un somn, f îns a- i pierde din acuitatea
mental . De ce nu mâinile?
Ochii nu erau altceva decât organe de sim .
Creierul nu era decât un pupitru central de
comand , protejat de oasele craniului i separat de
suprafa a corpului, expus tuturor influen elor
Mâinile reprezentau suprafa a activ , ele
sim eau i manipulau Universul.
Fiin ele umane gândeau cu mâinile. Mâinile
satisf ceau curiozitatea, pip iau, apucau,
 suceau, ridicau i cânt reau totul. Existau
animale care posedau un creier de dimensiuni
apreciabile, îns ele nu aveau mâini i asta le
deosebea cu totul de om.
i, în timp ce el i computerul î i împreunaser
mâinile, gândirea lor deveni un singur tot i nu
mai avea importan dac inea ochii închi i sau
deschi i. Dac -i deschidea nu reu ea nicidecum s
vad mai limpede, iar dac -i închidea viziunea nu i
se întuneca.
Astfel stând lucrurile, reu i s vad camera cu
o claritate uimitoare, i nu numai în direc ia în
care privea, ci de jur împrejur i chiar de sus sau
de jos.
zu fiecare înc pere de pe nav i cuprinse i
exteriorul ei. Soarele r rise i str lucirea lui era
îndulcit de u oara cea a dimine ii, iar el putu s
priveasc la astru direct, f a fi orbit, întrucât
computerul filtra lumina în mod automat.
Sim i adierea, temperatura vântului, precum i
sunetele lumii înconjur toare. Detect câmpul
magnetic al planetei i neînsemnatele sarcini
electrice acumulate pe pere ii navei.
În elese dintr-o dat toate comenzile navei f
ca m car s tie în mod am nun it ce reprezentau
ele. tia doar c dac voia ca nava s se ridice, s
se roteasc sau s accelereze, sau s utilizeze
vreuna dintre însu irile ei, procesul era identic
aceluia prin care realiza opera iuni analoge ale
propriului s u corp. N-avea decât s i foloseasc
voin a.
Cu toate astea, voin a lui nu ac iona absolut
independent. Computerul putea lua ini iativa, în
acel moment, de exemplu, în minte i se n scuse o
propozi ie, iar el tiu exact când i cum va decola
nava. În aceast privin nu exist alternativ . tiu
cu siguran c mai târziu va putea hot rî singur.
Pe m sur ce- i proiecta spre exterior
con tiin a care, gra ie computerului, î i sporise
capacitatea de cuprindere, descoperi c putea
sim i starea p turilor superioare ale atmosferei: c
putea vedea evolu ia vremii; c putea detecta alte
nave nind spre spa iu sau coborând pe planet .
Trebuia s in seama de toate acestea, iar
computerul tocmai asta f cea. Trevize î i d du
seama c dac acest lucru n-ar fi fost f cut de
tre computer, ar fi fost de ajuns s comunice
gândul computerului, iar dorin a s-ar fi îndeplinit.
Cât prive te volumele de programare, acestea
disp ruser . Trevize se gândi la Sergentul
Tehnician Krasnet i nu- i putu re ine un zâmbet.
Citise de multe ori despre uria a revolu ie pe care
o va aduce utilizarea foi ei gravitice, îns fuziunea
computerului cu mintea uman era înc secret de
stat. Aceasta avea s fie o revolu ie i mai mare.
Deveni con tient de scurgerea timpului. tia cu
exactitate ora local pe Terminus i ora dup
Standardul galactic.
Cum se separase?
i chiar în clipa când gândul îi veni în minte,
mintea îi fu eliberat , iar t blia biroului reveni la
pozi ia lui de la început, iar Trevize r mase cu
propriile-i sim uri, lipsite de ajutorul din afar .
Se sim i orb i neajutorat, de parc fusese
sus inut i protejat vremelnic de c tre o
suprafiin , care acum îl abandonase. Dac n-ar fi
tiut c putea oricând relua leg tura, cople itoarea
senza ie de p sire l-ar fi f cut s izbucneasc în
lacrimi.
Dar a a, se mul umi s i recapete capacitatea
de orientare, de adaptare la propriile-i limite, dup
care se ridic nesigur în picioare i ie i din camer .
 Pelorat ridic privirea spre el. Cum era de
teptat, î i reglase Lectorul:
Func ioneaz foarte bine. Programul de
utare este excelent. Ai g sit comenzile, b iatule?
Da, profesore. Totul e în ordine.
Atunci n-ar fi cazul s ne preg tim de
decolare? M refer la autoprotec ie. Nu trebuie s
ne punem centuri de siguran sau ceva de genul
sta? Am c utat i eu instruc iuni, dar n-am g sit
nimic i asta mi-a creat o stare de nervozitate. A
trebuit s apelez la biblioteca mea ca s m
lini tesc. Când lucrez, reu esc s ...
În acest timp Trevize împinse în fa mâinile cu
palmele desf cute, încercând s mai domoleasc
torentul de vorbe. Se v zu silit s ridice glasul ca
se fac auzit:
Nu-i nevoie de a a ceva, Profesore.
Antigravita ia este echivalentul non-iner iei. Nu
apare senza ia de accelera ie când viteza se
modific , întrucât toate lucrurile de pe nav sufer
schimbarea în mod simultan.
Vrei s spui c nu ne vom da seama când
vom p si planeta i vom intra în spa iu?
Tocmai asta spuneam i eu, pentru c , în
timp ce noi discut m, am decoIat. Peste câteva
minute vom ie i din straturile superioare ale
atmosferei i dup mai pu in de jum tate de or
vom fi în spa iu.

16

Auzind spusele lui Trevize, Pelorat p ru s se

fac mai mic. De i încerc s r mân netulburat,
chipul lui p tr os exprima o adânc nelini te.
Ochii începur s i se roteasc în toate
direc iile, încercând s caute un punct de sprijin.
Trevize retr i senza iile din timpul primei lui
torii dincolo de atmosfera planetei.
Janov, spuse Trevize str duindu-se s ia un
ton cât mai natural (pentru c era prima oar când
îi vorbea profesorului cu un aer de familiaritate, i
în cazul de fa era vorba de cel cu experien care
se adresa unui încep tor i se impunea ca el s
lase impresia c e mai în vârst ), suntem în
siguran . Ne afl m în pântecul unui cruci tor
apar inând Flotei Funda iei. Nu suntem înarma i,
îns nu exist vreun col or din Galaxie unde
numele Funda iei s nu ne slujeasc drept pav .
Chiar dac vreo nav ar ac iona nebune te i ne-ar
ataca, ne-am putea ine departe de armele ei într-o
clipa. i te asigur c am descoperit c pot st pâni
perfect nava.
Golan, m gândeam doar la pustietatea
cosmosului.
Ei asta-i bun . Terminus este înconjurat de
pustietate. Doar un strat superficial de aer la
suprafa i dup aceea vid de jur împrejur. Nu
facem decât s dep im acest strat neînsemnat.
O fi el neînsemnat, dar îl putem respira.
i aici respir m. Aerul de pe nav este mai
curat i mai pur i va r mâne la nesfâr it a a, spre
deosebire de atmosfera de pe Terminus.
Dar meteori ii?
Ce-i cu ei?
Atmosfera ne ap de meteori i. i de
radia ii, fiindc tot veni vorba.
Dac nu m în el, umanitatea c tore te în
spa iu de dou zeci de milenii.
Dou zeci i dou . Dac lu m în seam
cronologia lui Hallblock, e destul de limpede c ...
De ajuns! Ai auzit despre accidente provocate
de meteori i sau de pierderi de vie i datorit
radia iilor? În ultima vreme, vreau s zic. i mai
precis, în cazul navelor Funda iei?
N-am prea urm rit ve tile din domeniul sta,
iete, îns eu sunt istoric i...
Da, de-a lungul istoriei s-au întâmplat astfel
de lucruri, dar tehnologia a progresat. Nici un
meteorit periculos nu se poate apropia înainte ca
noi s lu m m surile necesare de evitare a
impactului. Ar trebui ca patru meteori i s se
îndrepte simultan spre noi din patru direc ii care
fie vârfurile unui tetraedru pentru a ne putea
lovi, dar f un calcul i vei constata c o s mori de
trâne e de o mie de milioane de ori pân vei
ob ine probabilitatea de cincizeci la sut de a tr i
un fenomen atât de interesant.
Dac te-ai afla lâng computer în clipa aceea,
vrei s spui.
Nu, r spunse Trevize u or dispre uitor. Dac
da comenzi computerului pe baza propriilor
mele sim uri i reac ii am fi lovi i înainte de a ne
da seama ce se întâmpl . Computerul însu i
prelucreaz datele i d comenzi de milioane de ori
mai repede decât a putea s-o facem eu sau tu. Îi
întinse mâna. Janov, vino cu mine s i ar t de ce-
i capabil un computer i ce înseamn spa iul.
Pelorat holb ochii spre el. Apoi râse scurt:
Golan, nu cred c vreau s tiu asta.
Bineîn eles c nu, Janov, pentru c n-ai idee
cât reprezint ceea ce a teapt s fie cunoscut.
Las nesiguran a! Hai în camera mea!
Trevize îl apuc de mân i-l trase dup el. În
timp ce se a eza în fa a computerului zise:
Janov, ai v zut vreodat Galaxia? Ai privit-o?
Te referi la cer? întreb Pelorat.
Sigur. La ce altceva?
 L-am v zut ca toat lumea. E de ajuns s
ridici privirea ca s -l vezi.
Ai contemplat vreodat cerul într-o noapte
senin , când Diamantele se aflau sub linia
orizontului?
"Diamantele" erau cele câteva stele suficient de
apropiate i de luminoase care aveau o str lucire
medie pe cerul nop ii planetei Terminus. Formau
un mic grup care se întindea pe o l ime de numai
dou zeci de grade i, în cea mai mare parte a
nop ii, se aflau sub linia orizontului. În afar de
acel grup, mai existau o puzderie de stele foarte
slab luminoase care abia puteau fi z rite cu ochiul
liber. Nu se întrez rea decât lic rirea palid a
Galaxiei, singura priveli te posibil de pe o lame ca
Terminus, situat la marginea extrem a spiralei
celei mai îndep rtate a Galaxiei.
Cred c da, dar ce s contemplu? E o
priveli te normal .
Bineîn eles c -i a a, se porni Trevize. Tocmai
de aceea nimeni n-o admir . De ce s te ui i mai
atent dac o po i vedea oricând? Acum, îns , o vei
vedea, dar nu de pe Terminus, unde cea a i norii
te împiedic tot timpul. O vei admira cum nu i s-a
întâmplat niciodat pe Terminus, indiferent cât de
mult ai f cut-o sau cât de limpede sau întunecat
ar fi fost cerul. Ce mult a vrea s nu fi ie it în
spa iu pân acum, astfel încât, la fel ca i tine, s
pot vedea Galaxia în frumuse ea ei pur pentru
întâia dat .
Împinse un scaun c tre Pelorat:
Stai jos, Janov. S-ar putea s dureze pu in.
Trebuie s m familiarizez cu computerul. Din câte
am sim it deja, tiu c imaginea e holografic a a
nu vom avea nevoie de ecran. Computerul
stabile te leg tura direct cu creierul meu, dar cred
 îl pot face s proiecteze o imagine obiectiv pe
care s-o vezi i tu. Stinge lumina, te rog! Ei, ce
tâng sunt! Voi pune computerul s fac asta.
mâi pe loc.
Trevize intr în leg tur cu computerul care îi
prinse mâna cu c ldur i intimitate.
Lumina se stinse gradat i Pelorat se foi
nelini tit în întuneric.
Nu te agita, Janov, îl calm Trevize. S-ar
putea s întâmpin dificult i în controlarea
computerului, dar voi proceda cu precau ie i de
aceea te rog s ai r bdare. Acum vezi? Semiluna
aceea.
Era suspendat în bezna din fa a lor. La
început neclar i parc înv luit în aburi u ori,
dar devenind tot mai clar i mai str lucitoare.
Pelorat era atât de cople it încât abia reu i s
întrebe:
Terminus? Suntem chiar atât de departe de
el?
Da, pentru c nava se deplaseaz cu vitez
mare.
Traiectoria navei descrise o curb în partea
înnoptat a Terminusului care ap rea ca o
semilun puternic luminat . Trevize se sim i brusc
îmboldit de ideea de a efectua un arc larg pentru
ca nava s ajung deasupra suprafe ei planetei
unde era zi pentru a i-o ar ta în toat splendoarea,
dar se ab inu.
Poate c Pelorat ar fi v zut ceva cu totul nou,
dar frumuse ea ar fi fost destul de comun .
Existau prea multe fotografii, har i globuri. Orice
copil tia cum arat Terminus din spa iu. O
planet acoperit de ap într-o propor ie mai mare
decât majoritatea planetelor. O planet bogat în
ap dar s rac în minerale, potrivit agriculturii
dar cu o industrie grea nu deosebit de dezvoltat ,
îns cea mai bun din Galaxie în privin a
tehnologiilor avansate i a miniaturiz rii.
Dac ar putea determina computerul s
foloseasc microunde pe care s le transforme într-
un model vizibil, ar vedea oricare dintre cele zece
mii de insule locuite ale Terminusului împreun cu
singura insul suficient de mare pentru a fi
considerat continent, unde se afla Terminus City
i...
Întoarce-te!
Fusese doar un gând, un exerci iu de voin ,
îns imaginea se schimb imediat. Semiluna
str lucitoare se deplas spre periferia câmpului
vizual i disp ru. Vedea acum doar spa iul
întunecat, lipsit de stele.
Pelorat î i drese glasul i zise:
A vrea s readuci imaginea Terminusului,
iete. Parc a fi orbit.
În vocea lui se f cu sim it încordarea.
N-ai orbit. Prive te!
Crâmpeie str vezii de cea le ap rur în fa .
Cea a se destr i deveni tot mai str lucitoare
pân când întreaga înc pere p ru s radieze.
Îndep rteaz !
Un alt exerci iu de voin i Galaxia se
îndep rt , de parc ar fi fost privit printr-un
ochean întors, a c rui capacitate de mic orare a
imaginii cre tea clip de clip . Galaxia se contract
i deveni o structur cu luminozitate variabil .
Contrast!
Imaginea câ tig în luminozitate, f a- i
schimba dimensiunea i întrucât sistemul stelar de
care apar inea Terminus era situat deasupra
planului galactic, Galaxia nu se vedea exact din
margini. Era o dubl spiral puternic scurtat
 tre extremit i, cu iruri întunecate de nebuloase
care p seau marginea pâlpâitoare de pe partea
în care se afla Terminus. Pâcla l ptoas a
nucleului, îndep rtat i mic orat din cauza
distan ei, p rea neînsemnat .
Profund impresionat, Pelorat spuse în oapt :
Ai avut dreptate. N-am v zut-o niciodat
astfel. Nici nu visam c exist atâtea detalii.
Nici n-aveai cum. Nu po i vedea jum tatea
exterioar atunci când atmosfera Planetei se afl
între tine i Galaxie. De pe suprafa a Terminusului
abia dac reu ti s întrez re ti nucleul.
Ce p cat c imaginea frontal e atât de
apropiat .
Nu neap rat. Computerul i-o poate prezenta
din orice unghi. Trebuie doar s -mi exprim dorin a
asta i nici m car nu-i nevoie s-o fac cu voce tare.
Schimb coordonatele!
Acest exerci iu de voin nu sem na nicidecum
cu un ordin precis, totu i imaginea Galaxiei începu
sufere o u oar modificare; mintea lui îndruma
computerul, iar acesta trebuia s se supun
dorin ei lui.
Imaginea Galaxiei se roti încet, astfel încât
acum putea fi v zut la unghiuri drepte fa de
planul galactic. Se întindea ca un vârtej gigantic i
str lucitor, cu rotunjimi înv luite în bezn , cu
roiuri luminoase i cu o incandescen central
unde nu se putea distinge nici un detaliu.
Cum reu te computerul s vad Galaxia
din pozi ia asta, care trebuie ca se afl la o
dep rtare de peste cincizeci de mii de parseci?
întreb Pelorat, apoi ad ug cu o oapt re inut :
Te rog s m ier i c întreb. Nu în eleg.
tiu la fel de pu ine lucruri despre
computerul acesta ca i tine. Dar pân i un
computer simplu poate regla coordonatele pentru a
prezenta Galaxia din orice unghi, începând cu ceea
ce se poate detecta dintr-o pozi ie normal ,
prezentând, adic , imaginea care apare din locul
unde se afl computerul în spa iu. Bineîn eles c
folose te doar informa iile pe care le poate detecta
dintru început, a a c , atunci când ne prezint o
vedere mai larg , vor apare anumite goluri i
neclarit i. În cazul acesta, totu i...
Da?
Avem o imagine excelent . B nuiesc c e
echipat cu o hart complet a Galaxiei i ne-o
poate ar ta la fel de lesne din orice unghi!
Ce în elegi prin hart complet ?
Coordonatele spa iale ale fiec rei stele care
trebuie s fie în b ncile de memorie ale
computerului.
Ale fiec rei stele? f cu Pelorat v dit
impresionat.
Ei, probabil c nu pentru toate cele trei sute
de miliarde. Cu siguran c ale stelelor care
lumineaz planete populate i probabil c sunt
incluse i cele din clasa de spectru K, precum i
cele mai luminoase. Asta ar însemna aproximativ
aptezeci i cinci de miliarde.
Orice stea a vreunui sistem populat?
N-a vrea s sus in ceea ce nu tiu sigur;
probabil c nu-s toate. La urma urmelor, pe
vremea lui Hari Seldon erau dou zeci i cinci de
milioane de sisteme populate, ceea ce ar p rea
mult, îns asta înseamn doar o stea din o mie
dou sute. Iar apoi, în cele cinci secole ce au
urmat, destr marea Imperiului nu a împiedicat
colonizarea altor sisteme. Cred mai degrab c
situa ia asta a încurajat coloniz rile. Mai sunt înc
o mul ime de planete locuibile c tre care
umanitatea se poate extinde, a a c s-ar putea ca
ele s fi sporit la treizeci de milioane. Exist chiar
posibilitatea ca cele recent colonizate s nu
figureze în documentele Funda iei.
Dar cele vechi? Acestea ar trebui s fie
incluse, f nici o excep ie.
A a-mi imaginez. Nu pot b ga mâna-n foc,
desigur, dar m-ar mira ca vreun sistem locuit de
mult vreme s lipseasc din documente. S i
ar t ceva, asta dac posibilit ile mele de a
controla computerul merg atât de departe.
Trevize f cu un efort s i încordeze mâinile
care p rur s se cufunde i mai mult în
strânsoarea u oar a computerului. Poate c nici
n-ar fi trebuit s fac asta; ajungea s gândeasc
simplu i f grab : Terminus!
Nici nu se încheg bine gândul c îi i ap ru, ca
spuns, imaginea unui diamant de un ro u
orbitor, a ezat chiar la marginea vârtejului.
Uite soarele nostru, zise el mi cat. Asta-i
steaua în jurul c reia se rote te Terminus.
Aha! exclam Pelorat cu o oapt nesigur .
Un punct de un galben str lucitor c via
într-un grup numeros de stele din chiar inima
Galaxiei, situat îns într-o parte a incandescen ei
centrale. Era mai apropiat de marginea Galaxiei
spre care se afla Terminus.
Iar acela, zise Trevize, este soarele
Trantorului.
Se auzi un nou oftat, apoi Pelorat îndr zni:
Sigur? Se spune c Trantor este situat în
centrul Galaxiei.
Într-un fel chiar este. Foarte aproape de
centru, atât cât s poat fi locuibil. E mai apropiat
decât orice alt sistem populat. O gaur neagr
formeaz adev ratul centru al Galaxiei, iar ea are
masa a circa un milion de stele, astfel c
reprezint un loc de o violen deosebit . Dup
câte tiu, nu exist via acolo i probabil c nici
nu poate exista. Trantor face parte din subinelul
cel mai apropiat de centru al bra elor spiralei i
crede-m c dac -ai vedea cerul nop ii de acolo ai
avea impresia c se afl exact în miezul Galaxiei. E
înconjurat de o aglomerare extrem de bogat de
stele.
Golan, ai fost pe Trantor? întreb Pelorat plin
de invidie.
Nu tocmai, îns am v zut reprezent ri
holografice ale cerului s u.
Trevize arunc o privire întunecat c tre
Galaxie. În c utarea celei de-a Doua Funda ii, pe
vremea Catârului toat lumea cercetase h ile
Galactice i pe aceast tem fuseser scrise i
filmate nenum rate volume.
i toate astea pentru c Hari Seldon afirmase,
de la început, c a Doua Funda ie va fi întemeiat
"la cel lalt cap t" al Galaxiei, numind acel loc
"Cap tul Stelei".
La cel lalt cap t al Galaxiei! Exact în clipa când
Trevize gândi asta, se ivi o linie delicat i albastr
care se întindea de la Terminus prin gaura neagr
din centrul Galaxiei, c tre cealalt extremitate.
Trevize tres ri f s i dea seama. Nu ceruse în
mod explicit linia, dar se gândise la ea destul de
limpede i asta îi fusese suficient computerului.
Dar bineîn eles c ruta în linie dreapt c tre
partea opus a Galaxiei nu înseamn neap rat un
indiciu privind "cel lalt cap t" la care se referise
Seldon. Doar Arkady Darell (dac ar fi fost s dea
crezare autobiografiei ei) fusese cea care folosise
expresia "un cerc nu are cap t" pentru a ar ta
ceea ce acum toat lumea considera drept
adev rat...
i, cu toate c Trevize încerc s i în bu e
gândul, computerul fusese mai iute decât el. Linia
albastr se terse i în locul ei ap ru un cerc ce
aproape c tivea cu albastru Galaxia i trecea prin
punctul ro u aprins, adic prin soarele
Terminusului.
Un cerc nu are cap t, iar dac cercul începe la
Terminus, i pornim în c utarea celuilalt cap t,
asta n-ar însemna altceva decât o revenire pe
Terminus, i exact acolo trebuia s fi fost
întemeiat a Doua Funda ie, populând aceea i
lume ca i Prima.
Dar dac în realitate nimeni n-o g sise, i a a-
zisa descoperire a celei de-a Doua Funda ii
sese o iluzie, arunci ce era de f cut? În
aceast situa ie ce altceva, în afar de linia dreapt
i de cerc, ar putea clarifica totul?
Ai început s creezi iluzii? întreb Pelorat.
Ce-i cu cercul acela albastru?
Testam comenzile. Ai vrea s localiz m
mântul? Dup câteva clipe de t cere, Pelorat se
hot rî s vorbeasc :
Glume ti?
Nu. S încerc m.
Încerc , dar nu se-ntâmpl nimic.
Regret, zise Trevize.
Nu e acolo? Nu exist P mântul?
Presupun c am gândit gre it comanda, de i
nu mi se pare posibil. Mai degrab cred c
mântul nu este inclus pe lista pe care o are
computerul la dispozi ie.
Ar putea figura sub un alt nume.
Trevize prinse ideea din zbor:
Sub ce nume, Janov?
Pelorat r mase t cut i, la ad postul
întunericului, Trevize zâmbi. Se gândi c o dat cu
trecerea vremii exista posibilitatea ca lucrurile s
se clarifice. S mai a tepte pu in. S nu for eze
lucrurile. Apoi, în mod deliberat, schimb
subiectul:
M întreb dac am putea manipula timpul.
Timpul? i cum am putea face asta?
Galaxia se rote te. Terminusului îi trebuie
aproximativ jum tate de miliard de ani pentru a
efectua o rota ie complet de-a lungul
circumferin ei mari a Galaxiei. Stelele mai
apropiate de centru termin aceast c torie mult
mai repede, desigur. S-ar putea ca în computer s
existe date referitoare la mi carea fiec rei stele fa
de gaura neagr central i, dac e a a, vom
comanda computerului s multiplice fiecare
mi care de milioane de ori astfel încât s fac
vizibil efectul de rota ie. S încerc s -i comand
asta.
Comunic instruc iunea i nu putu s nu- i
simt mu chii încordându-se sub efortul de voin
pe care-l exercit , ca i cum ar fi cuprins Galaxia
în bra e i ar fi accelerat-o, r sucind-o, obligând-o
se roteasc , i ar fi întâmpinat o rezisten
uria în aceast teribil încercare.
Galaxia se mi . Încet, maiestuos, ea se rotea
în direc ia în care ar fi trebuit s se mi te pentru
ca bra ele spiralei s se strâng . Timpul se scurgea
neb nuit de repede un timp fals, artificial i în
aceast mi care stelele devenir lic riri
evanescente.
Ici i colo, unele dintre cele mai mari c tar o
culoare ro u în his, crescând în str lucire pe
sur ce redeveneau gigante ro ii. Iar apoi, o
stea dintr-o aglomerare central explod f s
scoat vreun sunet producând o v paie orbitoare
care, pentru o frac iune de secund , întunec
restul Galaxiei i apoi se mistui. Dup aceea mai
zur o explozie într-unul dintre bra ele spiralei,
apoi alta, nu departe de prima.
Supernove, spuse Trevize cu o voce
tremur toare.
Putea computerul s anticipeze cu precizie ce
stele vor exploda i când? Ori folosea doar un
model simplificat care servea pentru a arata
viitorul stelelor în termeni mai degrab generali
decât exac i?
Cu o voce gâtuit de emo ie, Pelorat reu i s
îngaime:
Galaxia seam cu o vietate care se târ te
prin spa iu.
A a e, spuse Trevize, dar am obosit. Dac nu
înv s transmit instruc iuni cu mai pu in efort,
nu voi putea continua jocul acesta prea mult
vreme.
Se desprinse. Galaxia î i încetini mi carea, apoi
se opri, se înclin pân reveni la pozi ia lateral
din care o v zuser la început.
Trevize închise ochii i trase cu nesa aer în
piept. Sim i cum Terminus se f cea tot mai mic în
urma lor, în timp ce ultimele crâmpeie de
atmosfer se r reau. Sim i toate navele aflate în
spa iul din jurul Terminusului.
Nu-i trecu prin minte s verifice dac se putea
constata ceva neobi nuit în leg tur cu vreuna
dintre navele acelea. Exista oare o nav care s
posede ac ionare gravitic la fel ca i nava lui i a
rei traiectorie s o copieze pe a sa mai mult
decât ar fi admis legile probabilit ii?
 5 Oratorul

17

TRANTOR!
Vreme de opt mii de ani fusese capitala unei
puternice entit i politice care cuprinsese o uniune
mereu crescând de sisteme planetare.
Dou sprezece mii de ani dup aceea devenise
capitala unei entit i politice care includea
întreaga Galaxie. Constituia centrul, inima,
chintesen a Imperiului Galactic.
Imperiul nu putea fi conceput f ca mai întâi
te gânde ti la Trantor.
Trantor nu atinsese apogeul dezvolt rii sale
decât atunci când destr marea Imperiului devenise
ireversibil . De fapt, nimeni nu b gase de seam
Imperiul î i pierduse capacitatea de progres i
de a privi în exterior, deoarece Trantor era
înve mântat în metal str lucitor.
Dezvoltarea culminase prin extinderea ora ului
la dimensiunile întregii planete. Popula ia se
stabilise (prin lege) la patruzeci i cinci de miliarde
i singura suprafa acoperit de verdea
sese în jurul Palatului Imperial i a
complexului compus din Biblioteca i Universitatea
Galactic .
Suprafa a de uscat i ap era îmbr cat în
metal. Zonele fertile i de ertice fuseser de
asemenea înghi ite i transformate în aglomer ri
umane, adev rate jungle administrative,
complexit i computerizate, vaste spa ii de
depozitare i p strare a alimentelor i a pieselor de
schimb. Lan urile muntoase fuseser retezate iar
depresiunile nivelate. Nesfâr itele coridoare ale
ora ului, s pate sub nivelul platourilor
continentale i al oceanelor se transformaser în
gigantice bazine subterane destinate acvaculturii
singura ( i neîndestul toarea) surs intern de
hran i de minerale.
Leg turile cu Lumile Exterioare, de la care
Trantor î i ob inea resursele trebuincioase,
depindeau de miile de spa io-porturi, de zecile de
mii de nave de lupt , de sutele de mii de nave
comerciale; de milioanele de nave de transport.
Nici un ora de m rime comparabil nu suferise
asemenea transform ri într-o perioad de timp
atât de scurt . Nici o planet din Galaxie nu
folosise energia solar într-o asemenea m sur i
nici nu f cuse eforturi atât de disperate pentru a
evacua c ldura rezidual . Radiatoarele ajungeau
pân la straturile mai rarefiate ale atmosferei în
timpul nop ii, i erau readuse sub carapacea de
metal a ora ului în cursul zilei. Planeta se rotea,
iar radiatoarele se ridicau tot mai sus o dat cu
derea nop ii i coborau încet-încet pe m sur ce
lumina zilei cre tea. A a se f cea c Trantor avea o
asimetrie artificial care aproape c devenise
simbolul s u.
Ajuns la un asemenea apogeu, Trantor
conducea Imperiul!
Îl conducea în mod ineficient, îns nimeni i
nimic n-ar fi fost în stare s guverneze bine.
Imperiul era prea întins pentru a fi condus de pe o
singur lume chiar sub domnia celui mai activ
dintre împ ra i. i cum ar fi putut Trantor s
guverneze cu succes când, în cursul secolelor de
destr mare, coroana Imperial devenise obiect de
tranzac ie între politicieni ire i i incompeten i
care nu vedeau mai departe de vârful nasului, iar
birocra ia se transformase treptat într-o clas de
oameni coruptibili?
 Dar chiar i în perioadele sale cele mai sumbre,
exista ceva care f cea întreaga ma in rie s
func ioneze în continuare. F Trantor, Imperiul
Galactic n-ar fi putut merge înainte.
Imperiul se n ruia neîncetat, dar atâta vreme
cât Trantor r mânea în locul s u, esen a
Imperiului se p stra si- i men inea un aer de
mândrie, eternitate, tradi ie i putere i, de ce nu,
de exaltare.
Numai atunci când s-a produs ceea ce era de
neconceput când Trantor s-a pr bu it i a fost
devastat, cet enii s i uci i cu milioanele i l sa i
moar de foame cu miliardele; când
impun toarea carcas de metal a fost sfârtecat ,
urit , topit sub atacurile flotei "barbare" abia
atunci s-a considerat Imperiul se pr bu ise.
Supravie uitorii fostei mari puteri au continuat s
distrug ceea ce mai r sese întreg i, în
decursul unei genera ii, din cea mai impun toare
planet cunoscut de umanitate, Trantor devenise
un neînchipuit v lm ag de mine.
Asta se întâmplase cu aproximativ dou secole
i jum tate în urm . Pentru restul Galaxiei,
Trantor r sese în amintirea tuturor a a cum
fusese odinioar . Avea s d inuie pe vecie ca scen
preferat a romanelor istorice, simbolul i
amintirea duioas a trecutului, cuvântul îndr git
în maxime precum: "Toate drumurile stelare duc
spre Trantor", sau "Socoteala de-acas nu se
potrive te cu cea de pe Trantor" sau "Cum
frumosul i urâtul tot a a Trantor i lutul".
Asta, pentru restul Galaxiei...
Pentru Trantor, îns , acest lucru nu era
adev rat. Trantor! Imaginea vechiului Trantor
fusese uitat cu totul. Metalul de la suprafa
disp ruse aproape complet. Trantor era acum o
lume cu o popula ie redus , format din fermieri
care produceau pentru ei în i, un loc unde
rareori ajungeau nave comerciale care, atunci când
soseau, nu erau primite cu mult bucurie. Însu i
cuvântul "Trantor", înc folosit în mod oficial,
disp ruse din limbajul oamenilor. Trantorienii o
numeau acum "Comin", ceea ce în dialectul lor ar
fi reprezentat "C min" din Galactica Standard.
Quindon Shandess se gândea la toate acestea i
la multe altele în timp ce st tea lini tit, într-o
binecuvântat stare de semiadormire, în care
putea s i lase mintea s hoin reasc în voie.
Era Prim Orator al celei de-a Doua Funda ii de
optsprezece ani i, dac gândirea lui avea s i
streze vigoarea i abilitatea de a continua
zboaiele politice, putea s i mai p streze pozi ia
înc zece sau doisprezece ani.
El era omologul, altfel spus, imaginea în oglind
a Primarului de pe Terminus, care cârmuia Prima
Funda ie, dar se deosebea foarte mult de acesta în
toate privin ele. Primarul Terminusului era
cunoscut în întreaga Galaxie, iar, ca urmare,
Prima Funda ie reprezenta "Funda ia" pentru toate
lumile. Primul Orator al celei de-a Doua Funda ii
era cunoscut doar colaboratorilor s i.
i cu toate acestea, cea care de inea adev rata
putere, sub conducerea sa i a predecesorilor s i,
era cea de-a Doua Funda ie. Prima Funda ie
de inea întâietatea în domeniul puterii fizice, al
tehnologiei i al armelor. A Doua Funda ie de inea
suprema ia în domeniul puterii mentale, al gândirii
i al capacit ii de control. În cazul oric rui fel de
conflict între cele dou , ce importan ar fi avut
num rul de nave i de arme aflat la dispozi ia
Primei Funda ii dac a Doua Funda ie controla
gândirea celor care ac ionau navele i armele?
 Dar cât se va mai putea bucura aceast putere
secret ?
Ca al dou zeci i cincilea Prim Orator, purtase
povara acestei îndatoriri mai mult vreme decât
al i predecesori. Oare nu s-ar cuveni s renun e la
pozi ie i s le fac loc aspiran ilor mai tineri?
Unul dintre ei ar fi fost Oratorul Gendibal, cel mai
dornic i recent primit dintre membrii Mesei.
Shandess era preocupat de întâlnirea din acea
sear . Avea s a tepte cu acela i interes i posibila
preluare a func iei într-o buna zi?
spunsul la aceast întrebare era c Shandess
nu se gândea serios s ip seasc pozi ia. inea
prea mult la ea.
mânea pe loc pentru c , în ciuda vârstei
înaintate, era perfect capabil s i onoreze
îndatoririle. Albise, dar p rul îi fusese
dintotdeauna mai decolorat i-l purta foarte scurt,
astfel încât culoarea nu avea mare importan .
Ochii îi erau alba tri sp cit, iar îmbr mintea
se conforma stilului auster al fermierilor de pe
Trantor.
Primul Orator putea coborî în mijlocul
poporului Hamish, trecând neobservat, dar
strându- i totu i puterile ascunse. Dac î i
concentra mintea i privirea putea determina
oamenii s ac ioneze conform dorin elor lui, f ca
mai târziu ace tia s p streze vreo amintire despre
ceea ce f cuser .
Rareori se întâmpla a a ceva. Aproape
niciodat . Regula de Aur a celei de-a Doua
Funda ii suna: "S nu întreprinzi nimic decât dac
trebuie, iar când trebuie s ac ionezi, ezit ."
Primul Orator l s -i scape un oftat u or.
Via a în vechea Universitate, în vecin tatea
grandoarei înc rcat de melancolia ruinelor
Palatului Imperial, nu se putea s nu-l îndemne
uneori s cugete la Regula de Aur.
Pe vremea Marii Devast ri, Regula de Aur
fusese pus la mare i grea încercare. Nu se g sise
nici o cale de salvare a Trantorului f a sacrifica
Planul Seldon privind întemeierea celui de-al
Doilea Imperiu. Cru area vie ii a patruzeci i cinci
de miliarde ar fi reprezentat o atitudine uman ,
dar aceast alternativ însemna p strarea
Primului Imperiu, ceea ce n-ar fi dus decât la
amânarea verdictului. Peste alte câteva secole s-ar
fi ajuns la o distrugere i mai mare i probabil c
niciodat nu s-ar mai fi putut întemeia al Doilea
Imperiu.
Primii Oratori de odinioar concepuser vreme
de zeci de ani Devastarea care fusese anticipat cu
claritate, îns nu întrev zuser nici o solu ie, nici o
modalitate de a asigura i salvarea Trantorului i
impecabila constituire a celui de-al Doilea Imperiu.
Fusese ales r ul cel mai mic, iar Trantor pierise!
La vremea aceea, membrii celei de-a Doua
Funda ii reu iser s salveze ca prin urechile
acului complexul Universitate/Bibliotec i trebuie
spus c i aceast solu ie crease un sentiment de
vinov ie. Cu toate c nimeni nu putuse
demonstra c p strarea intact a complexului
contribuise la ridicarea meteoric a Catârului, unii
intuiau c trebuia s existe o leg tur între
acestea.
Asta era cât pe ce s n ruiasc toate planurile!
i totu i, dup zecile de ani ale Devast rii i ale
Catârului, sosise Secolul de Aur al celei de-a Doua
Funda ii.
Înainte de asta, dup moartea lui Seldon,
membrii celei de-a Doua Funda ii se îngropaser în
Bibliotec precum cârti ele, vreme, de peste dou
secole i jum tate, în inten ia de a se da la o parte
din calea sus in torilor Imperiului. Într-o societate
îndreptându-se spre ruin i c reia îi p sa din ce
în ce mai pu in de Biblioteca Galactic , numit în
fel i chip, ei slujeau ca bibliotecari, iar institu ia
zuse în desuetudine, ceea ce se potrivea perfect
scopurilor lor.
Duceau o via nedemn i umil . Nu
contribuiau decât la conservarea Planului, în timp
ce departe, la cap tul Galaxiei, Prima Funda ie
lupta din r sputeri s supravie uiasc împotriva
atacurilor unor du mani mai puternici decât ea,
a primi ajutor din partea celei de-a Doua
Funda ii i f a avea m car cuno tin de
existen a ei.
A Doua Funda ie a fost eliberat prin Marea
Devastare un alt motiv pentru care nimeni i
nimic n-a împiedicat Devastarea (tân rul Gendibal,
care era curajos, afirmase recent c eliberarea
fusese motivul principal).
Dup Marea Devastare, Imperiul disp ruse i,
în vremurile ce urmaser , supravie uitorii de pe
Trantor nu c lcaser nechema i pe teritoriul celei
de-a Doua Funda ii. Aceasta se îngrijise ca întregul
complex Universitate / Bibliotec , r mas intact
dup Devastare, s supravie uiasc i Marii
Reînnoiri. Fuseser p strate i ruinele Palatului.
Metalul disp ruse de pe cea mai mare parte a
lumii. Uria ele i nesfâr itele coridoare fuseser
acoperite, umplute, r sucite, distruse, uitate; toate
se aflau acum sub stânci i sol cu excep ia
acestui loc, unde metalul înc mai înconjura
cl dirile antice.
Complexul putea fi asemuit unui impun tor
monument închinat m re iei, un mausoleu al
Imperiului, îns pentru poporul Hamish acestea
erau locuri bântuite de duhuri, populate de stafii
care nu trebuiau tulburate. Doar membrii
Funda iei mai puneau piciorul prin coridoarele
str vechi ori atingeau pere ii str lucitori din titan.
i chiar i a a, din cauza Catârului care sosise
pe Trantor, totul era cât pe ce s se n ruiasc . Ce
s-ar fi întâmplat dac el ar fi aflat adev rul despre
lumea pe care o locuise o vreme? Armele lui fizice
erau cu mult mai puternice decât cele aflate la
dispozi ia celei de-a Doua Funda ii, iar armele lui
mentale aproape la fel de redutabile. Necesitatea
de a nu întreprinde nimic în afar de ceea ce
trebuia i în elegerea faptului c orice ans de a
câ tiga o b lie imediat putea purta în sine
germenele unui e ec de propor ii mai mari, ar fi
împiedicat a Doua Funda ie s ac ioneze.
i dac n-ar fi existat Bayta Darell i acea
ac iune fulger toare... C ci i aceea se petrecuse
interven ia sau ajutorul celei de-a Doua
Funda ii.
Iar dup aceea, Secolul de Aur când, într-un fel
sau altul, Primii Oratori ai vremii au g sit mijlocul
prin care au putut deveni activi, punând cap t
carierei de cuceritor a Catârului, controlându-i în
cele din urm gândirea, iar apoi oprind chiar Prima
Funda ie atunci când ea a început a fi b nuitoare
i din cale afar de curioas privind natura i
identitatea celei de-a Doua Funda ii. Preem Palver,
al nou sprezecelea i cel mai de seam Prim
Orator, reu ise nu f sacrificii îngrozitoare
îndep rteze toate aceste primejdii i salvase
Planul Seldon.
De o sut dou zeci de ani încoace, a Doua
Funda ie era iar i ceea ce fusese odinioar ,
mânând ascuns într-o regiune de pe Trantor.
Nu se mai ascundea de reprezentan ii Imperiului,
ci de Prima Funda ie, care era la fel de întins ca i
fostul Imperiu Galactic i care dispunea de o for
tehnologic mult mai puternic .
În c ldura pl cut , Primul Orator închise ochii
i alunec u or în starea aceea inexprimabil în
care putea tr i experien e halucinatorii lini titoare,
când nici nu visa, dar nici nu gândea con tient.
Se sfâr ise cu atmosfera sumbr i ap toare.
Totul avea s fie bine. Trantor înc era capitala
Galaxiei, pentru c a Doua Funda ie se afla aici,
mai puternic i mai capabil de a controla
evenimentele decât fusese vreodat în stare chiar
împ ratul.
Prima Funda ie va fi încorsetat i dirijat i va
ac iona cum se cuvine. Chiar de-ar avea cele mai
grozave nave i arme, ea n-ar putea întreprinde
nimic atâta vreme cât conduc torii ei importan i ar
fi, la nevoie, controla i pe cale mental .
Iar al Doilea Imperiu se va na te, dar nu va
sem na cu primul. Va fi un Imperiu Federal, în
care p ilor componente li se vor încredin a
apreciabile puteri de autoconducere, astfel încât s
nu se manifeste puterea iluzorie a unui guvern
militar i centralizat, c ruia, în fond, s -i lipseasc
autoritatea. Noul Imperiu va fi mai destins, mai
suplu, mai flexibil, mai capabil de a rezista
tensiunilor i va fi întotdeauna dirijat dar
întotdeauna de c tre oamenii ne tiu i ai celei de-
a Doua Funda ii. Trantor va fi în continuare
capitala, mai puternic , datorit celor patruzeci de
mii de psihoistorici, femei i b rba i, decât fusese
vreodat cu cele patruzeci i cinci de miliarde de
locuitori ai ei.
Primul Orator se trezi brusc. Soarele coborâse
spre asfin it. Îi sc pase vreun murmur? Spusese
ceva cu voce tare?
 Dac a Doua Funda ie trebuie s tie mult i s
vorbeasc pu in, atunci Oratorii cârmuitori
trebuiau s tie cel mai mult i s vorbeasc cel
mai pu in.
Zâmbi crispat. Era atât de tentant s devin
patriot trantorian i s considere c singurul scop
al celui de-al Doilea Imperiu intea s aduc
hegemonia Trantorului. Seldon atr sese aten ia
asupra primejdiei; anticipase pân i aceast
posibilitate cu cinci secole înainte ca a a ceva s se
poat întâmpla.
Primul Orator nu dormitase prea mult. Înc nu
sosise ora audien ei lui Gendibal.
Shandess a tepta cu interes aceast întrevedere
particular . Gendibal era îndeajuns de tân r ca s
vad cu ochi mai limpezi întregul Plan Seldon i
suficient de inteligent ca s în eleag ceea ce al ii
n-ar fi reu it. i nu putea fi exclus posibilitatea ca
Shandess s desprind ceva nou din ceea ce avea
tân rul de spus.
Nimeni nu va ti vreodat cât de mult profitase
Preem Palver însu i marele Palver în ziua când
tân rul Kol Benjoam, care nu împlinise înc
treizeci de ani, venise s vorbeasc cu el despre
ile posibile de a manipula Prima Funda ie.
Benjoam, socotit mult dup aceea drept cel mai
mare teoretician dup Seldon, nu a scos o vorb
despre acea întâlnire în anii ce au urmat, îns a
devenit cel de-al dou zeci i unulea Prim Orator.
Unii chiar atribuiau meritele mai mult lui Benjoam
decât lui Palver pentru marile realiz ri din vremea
administra iei Palver.
Shandess se amuz gândindu-se la ceea ce ar
putea s -i comunice Gendibal. Era o tradi ie ca
tinerii subtili s i expun întreaga teorie în chiar
prima faz arunci când se aflau pentru prima oar
singuri fa în fa cu Primul Orator. Neîndoios c
niciodat nu solicitau acea prim audien pentru
ceva lipsit de importan , c ci dac Primul Orator
socotea c erau lipsi i de argumente serioase, asta
le putea distruge întreaga carier .
Patru ore mai târziu, Gendibal se afla în fa a
lui. Tân rul nu p rea stânjenit. A tepta calm ca
Shandess s înceap discu ia.
Orator, ai solicitat audien într-o problem
important . N-ai vrea s mi-o expui în rezumat?
Iar Gendibal vorbi rar i calm, de parc ar fi
povestit ce mâncase la masa de prânz:
Prim Orator, Planul Seldon este lipsit de
sens!

18

Lui Stor Gendibal nu-i trebuiau dovezi din

partea altora care s înt reasc sentimentul
propriei valori. Î i amintea c aproape întotdeauna
se dovedise altfel decât al ii. Nu împlinise nici zece
ani când un agent, care intuise capacitatea lui de
gândire, îl recrutase pentru a Doua Funda ie.
Dup aceea, în cursul anilor de studiu,
ob inuse rezultate remarcabile; fusese receptiv la
psihoistorie la fel de u or ca o nav care r spunde
unui câmp gravita ional. Psihoistoria îl atr sese,
iar el se îndreptase c tre ea, citind textul lui
Seldon referitor la problemele fundamentale, în
vreme ce al ii de vârsta lui f ceau eforturi ca s
în eleag i s foloseasc ecua iile diferen iale.
La cincisprezece ani intrase la Universitatea
Galactic Trantor (dup cum fusese rebotezat în
mod oficial Universitatea Trantor), dup o discu ie
în cursul c reia, fiind întrebat care-i erau
ambi iile, el r spunsese hot rât: "S devin Prim
Orator înainte de a împlini patruzeci de ani."
Nu îndr znea s inteasc spre func ia de Prim
Orator f preg tirea necesar . Într-un fel sau
altul, dobândirea ei i se p rea o certitudine, dar
scopul lui era s ajung la aceast învestitur în
tinere e. Chiar i Preem Palver avusese patruzeci i
doi de ani când primise rangul.
Expresia de pe chipul examinatorului se
schimbase atunci când Gendibal afirmase acest
lucru, dar tân rul î i însu ise deja psiholimbajul i
putuse interpreta acea tres rire.La fel de bine tia,
de parc examinatorul i-ar fi dat de tire, c în
dosarul lui va apare o scurt men iune, în sensul
va fi un student greu de controlat.
i bineîn eles! Gendibal voia s fie greu de
manipulat.
Peste dou luni avea s împlineasc treizeci i
unu de ani i f cea deja parte din Consiliul
Oratorilor. Trebuia s mai a tepte cel mult nou
am pân s poat deveni Prim Orator i tia c va
reu i. Aceast audien la actualul Prim Orator era
de însemn tate crucial pentru planurile lui i, în
str dania de a l sa o impresie deosebit , nu
precupe ise nici un efort pentru a st pâni la
perfec ie psiholimbajul.
Când doi Oratori ai celei de-a Doua Funda ii
comunic , limbajul lor nu seam cu nici un
altul din Galaxie. Este, în aceea i m sur , un
limbaj compus atât din gesturi evanescente i
cuvinte, precum i din modele mentale
schimb toare, inteligibile doar lor.
Un necunosc tor ar putea prinde frânturi de
vorbe când i când, dar multe idei se transmit pe
calea gândului, iar aceste comunic ri ar r mâne
intraductibile cuiva care nu este el însu i Orator.
 Limbajul Oratorilor se bucura de avantajul
rapidit ii i al infinitelor nuan ri, dar p tuia
prin faptul c f cea aproape imposibil ascunderea
adev ratelor p reri.
Gendibal î i cuno tea propria opinie despre
Primul Orator. Sim ea c acesta trecuse de piscul
puterii mentale. Dup aprecierea lui Gendibal,
Primul Orator nu anticipa i nici nu era preg tit s
fac fa vreunei crize i-i lipsea clarviziunea de a o
dep i dac aceasta avea s apar cu adev rat. În
ciuda bunelor inten ii i a amabilit ii lui, el era
pl mada din care se întrupeaz dezastrul.
Gendibal trebuia s alunge toate acestea nu
numai din cuvinte, gesturi i expresii ale chipului,
ci i din propriile gânduri. Nu tia în ce m sur va
reu i acest lucru, astfel ca Primul Orator s nu
surprind vreo aluzie.
Lui Gendibal îi era deopotriv de greu s ignore
sentimentele pe care Primul Orator le nutrea fa
de el. Dincolo de bonomie i de bun voin , vizibile
i destul de sincere, Gendibal putea detecta aerul
or distant pe care-l creau îng duin a i surâsul
rece i f cu un efort de autocontrol mental pentru
a nu l sa s se simt vreun resentiment din
aceast pricin , iar dac i-ar fi sc pat vreun gest,
el s fie cât mai neînsemnat.
Primul Orator zâmbi i se rezem mai bine de
sp tarul jil ului. Nu- i pusese picioarele pe birou,
dar prin acest gest reu ise s lase s se întrevad
un amestec de siguran superioar i amici ie în
care formalit ile sunt de prisos, ceea ce-l f cu pe
Gendibal s fie nesigur în leg tur cu efectul
afirma iei lui.
Întrucât nu fusese invitat s ia loc, Gendibal
sim i z rnicia mi rilor i atitudinilor prin care-
ar fi putut s i mascheze sau s i alunge
nesiguran a. Era imposibil ca Primul Orator s nu
în eleag acest lucru.
Planul Seldon este lipsit de sens? întreb
Shandess. Ce afirma ie ie it din comun! Ai
cercetat Întâiul Radiant în ultima vreme, Orator
Gendibal?
Îl studiez adesea, Prim Orator. E datoria mea
s-o fac i asta constituie o pl cere pentru mine.
Studiezi, întâmpl tor, doar acele por iuni
care cad în sarcina ta? Îl cercetezi în detaliile
microscopice, adic un sistem de ecua ii aici, o
tendin de reglare colo? E deosebit de important,
bineîn eles, îns eu l-am socotit întotdeauna drept
un exerci iu excelent pentru a în elege întreaga
dezvoltare. Studierea Întâiului Radiant pas cu pas
e util , îns observarea lui ca un continent te
poate inspira. Ca s i m rturisesc un adev r,
Orator, nici eu nu l-am mai parcurs cam de mult
vreme. N-ai vrea s-o facem împreun ?
Gendibal nu îndr zni s z boveasc cu
spunsul. Trebuia s r spund f a se ofensa,
pentru c altfel n-ar fi reu it deloc în ceea ce- i
propusese:
Ar fi o onoare i o pl cere, Prim Orator.
Primul Orator ap pe o pârghie aflat pe o
latur a biroului. În biroul oric rui Orator exista
câte un Radiant, iar al lui Gendibal nu era cu
nimic mai prejos decât cel pe care-l avea Primul
Orator. A Doua Funda ie devenise o societate
egalitar în toate manifest rile ei exterioare, mai
precis, în cele neimportante. În realitate, singurul
prerogativ oficial de care se bucura Primul Orator
era acela ce rezulta din chiar titlul pe care-l purta:
el vorbea întotdeauna primul.
Camera se cufund în bezn , dar aproape
instantaneu întunericul deveni clar-obscur i
sidefat. Pere ii mai lungi ai camerei c tar o
culoare crem care crescu în luminozitate i
str lucire i într-un târziu pe perete ap rur
ecua ii scrise cu caractere ordonate i atât de mici
încât abia de puteau fi citite.
Dac nu exist vreo obiec ie, începu Primul
Orator, l sând s se în eleag de la sine c nici nu
va fi admis vreuna, vom reduce amplificarea
pentru a putea vedea cât mai mult dintr-o singur
privire.
Scrisul ordonat se mic or pân ce caracterele
devenir sub iri cât firul de p r, vagi în iruiri
întunecate pe fundalul sidefat.
Primul Orator atinse tastele unei mici console
ata at în bra ul jil ului:
Vom aduce totul înapoi, c tre începuturi, pe
vremea lui Hari Seldon i vom crea o mi care
înceat de înaintare. Vom segmenta uvoiul pentru
a putea vedea doar câte o decad din dezvoltare
dintr-o privire. Asta d un sentiment minunat de
scurgere a istoriei, f a fi deranjat de detalii.
Tare-s curios s tiu dac ai f cut asta vreodat .
Exact în felul acesta n-am procedat, Prim
Orator.
Ar trebui s-o faci. E un sim mânt unic. Te
rog s observi cât de r zle e sunt liniile negre de la
început. În cursul primelor decade nu exista ansa
unor alte solu ii. Punctele de bifurca ie cresc totu i
exponen ial pe m sura trecerii timpului. Dac n-ar
fi faptul c , imediat ce este urmat o anumit
ramifica ie, în viitor ar dispare o vast re ea de alte
ramifica ii, toat dezvoltarea aceasta ar deveni
complet nemanevrabil . Desigur, atunci când ne
ocup m de viitor trebuie s fim aten i pe dispari ia
ror ramifica ii ne baz m.
tiu asta, Prim Orator.
 În r spunsul lui Gendibal r zb tu o not de
oar iritare pe care nu i-o putu înfrâna.
Primul Orator nu acord importan acestui
spuns:
Observ , te rog, liniile erpuitoare ale
simbolurilor scrise cu ro u. Alc tuiesc un model.
Dup toate probabilit ile, ele ar trebui s existe
aleatoriu, întrucât fiecare Orator î i câ tig locul
gra ie rafinamentelor pe care le adaug Planului
original. S-ar p rea c , la urma urmei, nu se poate
anticipa punctul în care poate fi ad ugat f
probleme o astfel de corec ie ori punctul în care un
Orator anume încearc s i impun propriile
interese sau m iestria, i, cu toate astea, de mult
vreme am impresia c amestecul de negru,
apar inând lui Seldon, i ro u, apar inând
Oratorilor, urmeaz o lege sever care depinde
foarte mult de timp, dar prea pu in de alte
elemente.
Gendibal urm ri fascinat cum scurgerea anilor
i a liniilor sub iri scrise în negru i ro u se
împleteau într-o es tur aproape hipnotic .
Modelul în sine nu însemna nimic. Importante
erau simbolurile din care se compunea acest
model.
Ici i colo î i f cea apari ia câte-un pârâia ,
umflându-se, ramificandu-se i devenind
proeminent, apoi pr bu indu-se în el însu i i
disp rând, acoperit de negru sau ro u.
Devia ia albastr , zise Primul Orator, i
sentimentul de dispre pe care acesta îl stârni în
mintea amândurora p ru s -i uneasc . Trecem
mereu prin situa ia asta i vom ajunge, evident, la
Secolul Devia iilor.
a se i întâmpl . Se putea spune cu precizie
momentul în care fenomenul distrug tor pe care-l
reprezentase Catârul ap ruse i cuprinsese
întreaga Galaxie, pentru c Întâiul Radiant se
întunec dintr-o dat din pricina pârâia elor
albastre i ramificate, mai multe decât puteau fi
stopate pân când îns i înc perea p ru s devin
albastr din cauza liniilor care se îngro au i
înc rcau peretele cu o poluare din ce în ce mai
str lucitoare (poluare era singurul cuvânt potrivit).
Totul crescu pân într-un punct, apoi se stinse,
se sub ie i liniile se adunar într-una singur
vreme de un secol pân s dispar cu totul. Când
linia albastr se f cu nev zut i când Planul î i
recap culorile negru i ro u, se v zu cu claritate
interven ia lui Preem Palver.
Tot înainte, înainte...
Acesta este prezentul, remarc Primul Orator
cu o voce lipsit de griji.
Înainte, spre viitor...
Apoi ap ru o îngustare într-un veritabil nod
constituit din linii negre strâns între esute cu
câteva linii ro ii.
Iat întemeierea celui de-al Doilea Imperiu,
spuse Primul Orator.
Stinse Întâiul Radiant i camera fu inundat de
lumin obi uit .
A fost o experien emo ionant .
Într-adev r, zâmbi Primul Orator, v d c e ti
foarte precaut nespunând pe nume acestei emo ii,
pe care te str duie ti, de altfel, s nu o recuno ti.
Nu-i nimic. D -mi voie s clarific câteva lucruri. În
primul rând, vei b ga de seam absen a aproape
total a Devia iei Albastre dup epoca lui Preem
Palver, cu alte cuvinte, în ultimele dou sprezece
decenii. Vei constata, de asemenea, c nu exist
probabilitatea apari iei unor Devia ii care s
dep easc clasa a cincea în cursul urm toarelor
cinci secole. Vei mai observa c noi am început
extinderea modific rilor psihoistorice de detaliu
pân dincolo de întemeierea celui de-al Doilea
Imperiu. Dup cum bine tii, Hari Seldon, de i un
geniu care i-a dep it cu mult epoca, nu este i
nici n-ar putea fi atoate tiutor. Noi am adus
îmbun iri Planului. Cunoa tem cu mult mai
mult despre psihoistorie decât ar fi putut el s tie
vreodat . Seldon i-a încheiat calculele odat cu
na terea Imperiului, iar noi am mers i mai
departe. Mi-a permite s spun, f inten ia de a
jigni pe cineva, c Hiper Planul, care trece dincolo
de momentul întemeierii celui de-al Doilea Imperiu,
este în mare m sur opera mea i mi-a adus
func ia pe care o am în prezent. Î i spun acestea
pentru a fi scutit de vorbe de prisos din partea ta.
Dac ii seama de toate acestea, cum reu ti s
ajungi la concluzia c Planul Seldon este lipsit de
sens? Nu are nici un punct slab. Simplul fapt c a
supravie uit Secolului Devia iilor, cu tot respectul
pe care-l dator m geniului lui Palver, constituie
cea mai sigur dovad c Planul nu are fisuri.
Tinere, unde vezi sl biciunea care te determin s
etichetezi Planul drept lipsit de sens?
Gendibal se ridic în picioare i r mase
neclintit:
Ai dreptate, Prim Orator. Planul Seldon nu
are nici un punct slab.
Atunci, î i retragi afirma ia?
Nu, Prim Orator. Sl biciunea lui este tocmai
lipsa fisurilor. Perfec iunea lui este fatal !

19

Primul Orator îl privi impasibil pe Gendibal.

Înv ase s i controleze expresia chipului i se
distr v zând inabiiitatea lui Gendibal în aceast
privin . La fiecare replic , tân rul f cea tot ce-i
st tea în putin s i ascund sentimentele, dar
de fiecare dat i le dezv luia complet.
Shandess îl studie cu r ceal . Era un tân r
sl bu cu pu in peste medie ca în ime, cu buze
sub iri i mâini osoase, în ve nic agita ie. Avea
ochi negri, lipsi i de umor, care acum p reau s
ard mocnit
Primul Orator tia c -i va fi greu s -l conving
i schimbe p rerile:
Te exprimi prin paradoxuri, Orator.
Sun ca un paradox, Prim Orator, deoarece
sunt foarte multe lucruri în Planul Seldon pe care
Ie lu m drept infailibile i le accept m f s le
analiz m.
Mai exact, ce pui la îndoial ?
Îns i baza Planului. tim cu to ii c Planul
nu va func iona dac natura ori chiar propria lui
existen sunt cunoscute prea multor oameni al
ror viitor îl anticipeaz .
Cred c Hari Seldon a în eles acest lucru.
Sunt chiar convins c a f cut din aceasta una din
axiomele fundamentale ale psihoistoriei
El n-a anticipat Catârul, Prim Orator, i, prin
urmare, nu a putut anticipa m sura în care a
Doua Funda ie va deveni o obsesie pentru oamenii
Primei Funda ii imediat ce Catârul le eviden iase
importan a ei.
Hari Seldon, porni s spun Primul Orator i
dup un moment se cutremur i t cu.
Înf area fizic a lui Hari Seldon era
cunoscut tuturor membrilor celei de-a Doua
Funda ii.
Pretutindeni erau prezente reproduceri ale lui,
în dou sau trei dimensiuni, fotografice sau
holografice, în basorelief, ezând sau stând în
picioare. Toate îl ar tau în ultimii ani de viat .
Toate înf au un b trân blajin cu chipul
smochinit i purtând semnele în elepciunii vârstei,
simbolizând chintesen a geniului ajuns la apogeu.
Dar Primul Orator î i aminti acum c v zuse o
fotografie rar care îl înf a pe Seldon tân r.
Fotografia era ignorat pentru c a concepe un
Seldon tân r însemna aproape o contradic ie în
termeni. Cu toate acestea, Shandess o v zuse i îl
str fulger gândul c Stor Gendibal sem na
extraordinar de mult cu tân rul Seldon.
Ridicol! Era exact felul de supersti ie de care
sufereau to i oamenii din când în când, oricât de
ra ionali ar fi fost ei. Se l sase în elat de o
asem nare trec toare. Dac ar fi avut fotografia în
fa , i-ar fi dat seama pe dat c similitudinea era
în el toare. i totu i de ce îi trecuse ideea aceasta
prin minte tocmai acum?
i reveni. Fusese o tres rire de o clip , o
cire trec toare a gândurilor, prea scurt
pentru a putea fi detectat de cineva care nu era
Orator. Gendibal era liber s-o intrepreteze cum
voia.
Hari Seldon, relu el foarte hot rât, tia bine
existau un num r infinit de probabilit i pe care
nu le putea anticipa i tocmai din acest motiv a
întemeiat a Doua Funda ie. N-a anticipat nici
apari ia Catârului, îns noi l-am recunoscut de
îndat ce ne-a ap rut în cale i l-am oprit. N-am
anticipat obsesia ulterioar a Primei Funda ii în
ceea ce prive te existen a noastr , dar am sim it-o
când i-a f cut sim it prezenta i am oprit-o. În
leg tur cu acestea, ce posibile sc deri g se ti?
În primul rând, spuse Gendibal, obsesia
Primei Funda ii în ceea ce ne prive te nu a încetat
înc .
Se sim ea o u oar lips de respect în vocea lui
Gendibal. Observase tremurul din vocea Primului
Orator (î i d du seama Shandess) i-l interpretase
drept incertitudine. Acestei atitudini trebuia s i se
dea riposta cuvenit .
Primul Orator interveni t ios:
D -mi voie s anticipez. Sunt oameni pe
Prima Funda ie care, comparând greut ile
inimaginabile ale primelor patru secole de
existen cu calmul plat al ultimelor dou sprezece
decenii, vor trage concluzia c aceasta nu se poate
întâmpla decât dac a Doua Funda ie se îngrije te
de bunul mers al Planului i bineîn eles c ar fi
îndrept i s cread asta. Vor socoti c , la urma
urmelor, a Doua Funda ie nu a fost distrus i
desigur vor avea dreptate s gândeasc astfel: De
fapt, am primit rapoarte despre un tân r de pe
Terminus, capitala Primei Funda ii, un înalt
func ionar guvernamental care este convins de
toate acestea... Îmi scap numele...
Golan Trevize, îl ajut Gendibal. Eu am
observat primul aceast problem în rapoarte i tot
eu am înaintat-o c tre biroul t u.
Da? f cu Primul Orator cu o polite e
exagerat . i cum se face c i-ai concentrat
aten ia asupra lui?
Unul dintre agen ii no tri de pe Terminus a
trimis un raport plicticos referitor la membrii
recent ale i în Consiliul lor o lucrare de rutin
transmis c tre Oratori i pe care to i au ignorat-o.
Ai recunoscut un spirit contestatar, nu-i a a?
Câtu i de pu in, r spunse Gendibal înfoindu-
se. P rea o persoan nest pânit c reia îi place s
fac tot soiul de lucruri ridicole, o descriere care
mie nu mi se potrive te. În orice caz, am solicitat
un studiu mai am nun it. Nu mi-a trebuit mult ca
sa-mi dau seama c ar fi putut deveni un material
uman deosebit de valoros dac ar fi fost recrutat la
o vârst fraged .
Probabil, reveni Primul Orator, dar tii c nu
facem recrut ri pe Terminus.
tiu bine asta. În orice caz, chiar f
preg tirea pe care-o avem noi, el dovede te o
intui ie neobi nuit . Dar, desigur, extrem de
nedisciplinat . Prin urmare, n-am fost deosebit de
surprins când el a în eles c a Doua Funda ie înc
exist . Lucrul acesta mi s-a p rut totu i îndeajuns
de important pentru a trimite un raport c tre
biroul t u
S în eleg din tonul t u c au ap rut
elemente noi în problema asta?
Gra ie capacit ilor intuitive deosebit de
dezvoltate, el a în eles c noi exist m i a folosit
aceast descoperire într-un mod tipic pentru
indisciplina care-l caracterizeaz i, ca rezultat, a
fost exilat de pe Terminus.
Primul Orator f cu ochii mari:
Te-ai oprit brusc. Dore ti ca eu s interpretez
semnifica ia. F a apela la computer, d -mi voie
aplic o aproximare brutal a ecua iilor Seldon i
deduc de aici c un Primar abil, capabil s
nuiasc existen a celei de-a Doua Funda ii,
prefer s nu in în preajm un individ
indisciplinat care e gata s strige ca s aud toat
Galaxia i astfel s avertizeze a Doua Funda ie în
leg tur cu primejdia. În eleg c Branno cea de
Bronz a socotit c Terminus se va sim i în
siguran dac Trevize va fi alungat de pe planet .
Ar fi putut s -l întemni eze pe Trevize ori s -l
asasineze f mult vâlv .
 Dup cum tii, ecua iile nu sunt sigure
atunci când se aplic indivizilor. Ele au valabilitate
doar în cazul umanit ii luat ca mas . Prin
urmare, comportamentul individual este
imprevizibil i putem presupune c Primarul, ca
fiin uman , consider întemni area, ca s nu
mai vorbim de asasinat, drept un mijloc barbar i
rudimentar.
O vreme Gendibal nu spuse nimic, p strând o
cere elocvent , atâta cât s -l fac pe Primul
Orator s i piard încrederea în sine, dar s nu
declan eze o izbucnire de furie.
Calcul totul pân la frac iuni de secund i
apoi spuse:
Nu aceasta este interpretarea mea. Cred c
Trevize reprezint , în acest moment, partea vizibil
a celei mai grave amenin ri prin care a trecut
vreodat a Doua Funda ie de la întemeierea ei, o
primejdie chiar mai mare decât Catârul!

20

Gendibal era satisf cut. For a cu care- i

reprezentase punctul de vedere d duse roade.
Primul Orator nu se a teptase la a a ceva i fusese
luat pe nepreg tite. Din acest moment, Gendibal
avea s fac jocurile. Chiar dac trecuse prin
momente de cump , toate îndoielile i se risipir
la urm toarea remarc a lui Shandess.
Asta are ceva în comun cu ideea c Planul
Seldon e lipsit de sens?
Gendibal juc totul pe cartea certitudinii
absolute, continuând pe un ton profesoral care s
nu-i permit Primului Orator s i revin din
starea de uimire:
 Prim Orator, noi credem din adâncul inimii
Preem Palver a fost cel care a rea ezat Planul pe
ga ul s u dup cumplitele absurdit i din
Secolul Devia iilor. Studiaz Întâiul Radiant i vei
constata c Devia iile nu au disp rut decât la dou
decenii dup moartea lui Palver i c de atunci
încoace nu a mai ap rut nici m car una. Meritul
ar putea fi atribuit Primilor Oratori de dup Palver,
dar acest lucru mi se pare improbabil.
Improbabil? S admitem c nici unul dintre
noi nu l-ar fi putut egala pe Palver, dar... de ce
improbabil?
Prim Orator, îmi permite i s demonstrez?
Folosind matematica psihoistoric , pot at ta cu
claritate c ansele de dispari ie total a Devia iei
sunt infinit de mici pentru ca acest lucru s se fi
petrecut printr-o interven ie a celei de-a Doua
Funda ii. Po i s m întrerupi dac nu ai timp sau
dac nu e ti dispus s ascul i o demonstra ie care
i-ar solicita o jum tate de or de aten ie
încordat . Ca o alternativ , a putea solicita o
întrunire în plen a Mesei Oratorilor pentru a-mi
sus ine punctul de vedere. Dar pentru mine asta
ar însemna o pierdere de vreme i multe
controverse nepl cute.
Da, i o posibil tirbire a prestigiului meu.
Demonstreaz -mi acum. Dar te avertizez, i Primul
Orator f cu un efort eroic pentru a- i rec ta
st pânirea de sine, dac ceea ce vei sus ine va fi
lipsit de orice valoare, nu vei sc pa u or.
Dac p rerea mea se va dovedi stupid ,
spuse Gendibal, cu o mândrie neascuns care o
domina pe a celuilalt, vei primi demisia mea pe loc.
Totul dur , de fapt, cu mult peste jum tate de
or , pentru c Primul Orator, cu o îndârjire
aproape s lbatic , puse la îndoial ra ionamentele
matematice.
Gendibal economisi mult timp folosind cu
îndemânare Micro-Radiantul s u. Dispozitivul,
care putea localiza holografic orice por iune din
vastul Plan, i c ruia nu-i trebuia nici ecran
pentru protec ie i nici consol pentru birou,
fusese introdus în uzul curent cu numai un
deceniu în urm , dar Primul Orator nu deprinsese
înc arta de a-l manevra. Gendibal cuno tea acest
lucru. Iar Primul Orator tia c Gendibal era în
tem .
Gendibal ag dispozitivul de degetul mare al
mâinii i degetele ce-i r seser libere jucar pe
taste la fel ca pe un instrument muzical cu clape
(scrisese chiar o mic lucrare privind aceast
analogie).
Ecua iile pe care Gendibal le extrase ( i le g si
cu o u urin dezarmant ) se mi cau încoace i
încolo erpuind, i înso ind comentariile sale.
Putea ob ine defini ii, dac era necesar, stabili
axiome, produce diagrame atât bi- cât i
tridimensionale (ca s nu mai men ion m proiec ii
ale rela iilor multidimensionale).
Comentariul lui Gendibal era limpede i precis,
i convins, Primul Orator abandon jocul.
Nu-mi amintesc s fi v zut vreo analiz de
acest fel. Cui îi apar ine ideea?
Mie, Prim Orator. Am publicat elementele
matematice de baz pa care le presupune.
Foarte ingenios, Orator Gendibal. A a ceva te
va promova în cursa pentru postul de Prim Orator,
în caz c voi muri... sau m voi retrage.
Nu la asta m-am gândit când am proiectat
programul, Prim Orator, dar pentru c nu întrev d
posibilitatea de a fi crezut, îmi retrag afirma ia. M-
am gândit la aceast situa ie i sper c voi fi Prim
Orator, pentru c cel ales pentru un asemenea
post trebuie urmeze un procedeu pe care numai
eu îl în eleg limpede.
Da, reveni Primul Orator, lipsa de modestie
poate fi foarte periculoas . Ce procedeu? Probabil
i actualul Prim Orator l-ar putea urma. Dac
sunt prea b trân pentru a face acest salt creator,
cred c nu m-am ramolit într-atât încât s nu fiu
în stare s urmez i s în eleg instruc iunile pe
care mi le-ai da.
O capitulare elegant i, destul de surprins,
Gendibal constat c nutrea un sentiment din ce
în ce mai cald fa de mai vârstnicul s u
înterlocutor pe m sur ce în elesese c exact
aceasta era inten ia Primului Orator.
Î i mul umesc, Prim Orator, pentru c voi
avea mare nevoie de ajutorul t u. N-a putea s -i
conving pe membrii Mesei f sus inerea ta
în eleapt . (La elegan se r spunde cu elegan ).
Presupun, deci, c ai în eles deja din demonstra ia
mea c este imposibil ca Secolul Devia iilor s fi
fost corectat gra ie politicii noastre sau ca toate
Devia iile s fi încetat de atunci încoace
Mi-e clar acest lucru, zise Primul Orator.
Dac aceste calcule matematice sunt corecte,
atunci ar fi trebuit s anticip m cu un grad
variabil de certitudini i reac iile unor grupuri mici
de oameni, chiar ale unor indivizi, pentru ca Planul
fi revenit la cursul firesc, a a cum s-a întâmplat
de altfel, i pentru ca în prezent el s func ioneze
perfect, a a dup cum las impresia.
Întocmai. Întrucât matematica psihoistoriei
nu permite a a ceva, Devia iile n-ar fi trebuit s
dispar ba, dimpotriv , era cazul ca ele s i fac
sim it prezen a. În elegi, a adar, ce gândeam
atunci când am afirmat c punctul slab al Planului
Seldon este îns i perfec iunea lui.
Primul Orator începu s vorbeasc animat:
Ori Planul Seldon posed Devia ii, ori e ceva
în neregul în rela iile tale matematice. Întrucât
trebuie s recunosc c Planul Seldon nu a pus
eviden Devia ii de mai bine de un secol, rezult
ceva nu merge în partea de matematic , numai
eu n-am constatat nici erori, nici judec i
gre ite.
R u faci, interveni Gendibal, c excluzi o a
treia solu ie. Planul Seldon nu prezint Devia ii i,
cu toate acestea, rela iile matematice prin care am
demonstrat c lipsa Devia iilor este imposibil sunt
corecte.
Nu prea în eleg cea de-a treia solu ie.
S presupunem c Planul Seldon este
controlat cu ajutorul unei metode psihoistorice
atât de avansate încât reac iile unor grupuri
umane mici poate chiar ale unor indivizi pot fî
anticipate: o modalitate pe care noi, a Doua
Funda ie, nu o posed m. Atunci i numai arunci,
calculele mele vor anticipa c Planul Seldon nu va
suferi defel din cauza Devia iilor!
O vreme (potrivit standardelor de pe a Doua
Funda ie), Primul Orator ramase îngândurat. Apoi
spuse:
Judecând dup expresia ta, nu exist vreo
metod psihoistoric avansat care s ne fie
cunoscut . Dac nici eu, nici tu nu avem
cuno tin de a a ceva, sunt foarte pu ine anse
ca vreun alt Orator sau grup de Oratori s fi
dezvoltat o asemenea micropsihoistorie, dac o pot
numi astfel, i s o fi inut ascuns fa de restul
membrilor Mesei. De acord?
Da.
Atunci fie c analiza ta este gre it , fie c
micropsihoistoria se afl în mâinile unui grup din
afara celui de-a Doua Funda ii.
Exact, Prim Orator, a a trebuie s stea
lucrurile.
Po i demonstra adev rul unei asemenea
afirma ii?
În mod formal nu pot, dar s ne gândim. N-a
existat deja o persoan care s poat afecta Planul
Seldon prin aten ia ce s-a acordat unui individ?
Presupun c te referi la Catâr.
Da, bineîn eles.
Era inevitabil ca el s produc perturba ii.
Problema ce-o avem în fa este c Planul Seldon
func ioneaz prea bine, cu mult mai aproape de
perfec iune decât rezult din rela iile matematice.
Ar fi nevoie de un Anti-Catâr, adic o persoan la
fel de capabil s r stoarne Planul ca i Catârul,
dar care s ac ioneze dintr-un motiv opus,
introducând perturba ii, nu pentru a da Planul
peste cap, ci pentru a-l face perfect.
Exact, Prim Orator. Îmi pare r u c nu mi-a
venit mie în minte expresia asta. Ce a fost Catârul?
Un mutant. Dar de unde a venit? Cum de-a
devenit astfel? Nimeni nu are vreo idee. Ar mai
putea fi i al ii ca el?
Evident c nu. Singurul lucru care se
cunoa te cu certitudine despre Catâr se refer la
sterilitatea lui. De aici i numele. Sau crezi cumva
e vorba de un mit?
Nu m refer la descenden ii Catârului. Nu s-
ar putea ca acest Catâr s fi fost un membru cu
un comportament aberant a ceea ce este sau, mai
exact, a devenit acum grupul apreciabil de
oameni posedând puteri similare cu ale Catârului
i care din motive numai de ei tiute, nu
perturbeaz Planul Seldon ci, dimpotriv , îl
sprijin ?
Dar, pentru numele Galaxiei, de ce l-ar
sprijini?
Dar noi de ce-o facem? i noi pl nuim un al
Doilea Imperiu în care noi vom lua hot rârile sau,
mai precis, descenden ii no tri intelectuali. Dac
un alt grup sprijin Planul mai eficient decât noi,
nu se poate ca ei s lase în seama noastr luarea
hot rârilor. Ei vor hot rî, dar care va fi elul final?
N-ar fi cazul s încerc m s afl m în ce fel de
Imperiu vor s ne arunce?
i cum i-ai propus s afli?
Ei, bine, Primarul Terminusului de ce l-a
exilat pe Trevize? Procedând astfel, ea permite unei
persoane poten ial periculoase s se deplaseze
liber prin Galaxie. Nu pot crede c face asta din
motive umanitare. Istoric vorbind, cârmuitorii
Primei Funda ii au ac ionat întotdeauna în mod
realist, ceea ce de obicei înseamn c au f cut
abstrac ie de "moralitate". Unul dintre eroii lor,
Salvor Hardin chiar d dea sfaturi contrare moralei.
Nu, nu cred c Primarul a ac ionat sub
constrângerea unor agen i ai Anti-Catârului, ca s
folosesc expresia ta. Cred c Trevize a fost recrutat
de ace tia i b nuiasc c reprezint vârful de lance
al marelui pericol care ne pa te. Un pericol de
moarte.
Pe numele lui Seldon, spuse Primul Orator, s-
ar putea s ai dreptate. Dar cum vom reu i s -i
convingem pe membrii Mesei de existen a acestei
primejdii?
Prim Orator, nu- i subestima calit ile.

6 P mântul
 21

TREVIZE era înfierbântat i iritat. El i Pelorat

se aflau în mica sufragerie i tocmai terminaser
masa de prânz.
Suntem în spa iu doar de dou zile, spuse
Pelorat, i m simt în largul meu, de i mi-e dor de
aer proasp t i curat, de natur i de multe altele.
Ciudat! Nici nu b m în seam toate acestea
atunci când le aveam la îndemân . Bine totu i c
am la mine o întreag bibliotec sau, mai precis,
ceea ce este important. i acum nici nu-mi mai
este team de spa iu. Uimitor!
Trevize î i drese glasul i f cu un gest evaziv.
Gândurile îi erau în cu totul alt parte.
Pelorat continu imperturbabil:
Departe de mine ideea de a te sup ra, Golan,
dar am impresia c nu m ascul i. N-a putea
sus ine c sunt un om deosebit de interesant, ci
mai degrab pis log. Pari preocupat de cu totul
alte probleme. Avem necazuri? Po i s -mi spui f
menajamente. Nu c-a putea face mare lucru,
dragul meu prieten, dar te asigur c nu voi intra în
panic .
Necazuri?
Trevize p rea s fi l sat deoparte gândurile ce-l
fr mântau i se încrunt u or.
M refer la nav . E un model nou, a a c -mi
închipui c s-ar fi putut întâmpla ceva r u. ( i
spunând acestea, Pelorat î i îng dui s zâmbeasc
nesigur.)
Trevize scutur hot rât din cap:
Ce prostie din partea mea s te las prad
nesiguran ei, Janov. Nava nu are nimic.
Func ioneaz perfect. Numai c eram în c utarea
unui hiperreleu.
Aha, în eleg. Adic , nu prea pricep. Ce este
acela un hiperreleu?
P i, s i explic, Janov. Eu sunt în leg tur
cu Terminus. Mai precis, pot lua leg tura oricând
cu Terminus, iar cei de acolo pot comunica cu noi.
Ei cunosc situarea în spa iu a navei prin
observarea traiectoriei ei. i chiar dac n-ar face
asta, ne-ar putea detecta cercetând spa iul
apropiat i c utând o mas care s indice prezen a
unei nave sau a unui meteorit. Dar ar mai detecta
i un model energetic, iar acesta i-ar ajuta s
deosebeasc nu numai o nav de un meteorit, ci
chiar s identifice o nav anume, pentru c nu
toate navele utilizeaz energia în mod identic. Într-
un fel, modelul nostru r mâne caracteristic,
indiferent ce instrumente sau aparate electrice
folosim sau nu. Desigur se poate întâmpla ca nava
fie necunoscut , dar dac e vorba de o nav al
rui model energetic este cunoscut pe Terminus
ca în cazul nostru ea poate fi identificat imediat
dup detectare.
Golan, mi se pare c progresul civiliza iei nu-i
altceva decât un exerci iu de îngr dire a intimit ii.
S-ar putea s ai dreptate. Totu i, mai
devreme sau mai t rziu, va trebui s ne mi m
prin hiperspa iu, altfel vom fi condamna i s
mânem pentru tot restul vie ii la un parsec, cel
mult doi, dep rtare de Terminus. Dac -i a a, nu
vom putea porni în c torie interstelar . Pe de alt
parte, în trecerea prin hiperspa iu, suferim o
discontinuitate în spa iul obi nuit. Trecem de aici
pân dincolo i când spun dincolo, m refer la o
distan de sute de parseci uneori într-o
frac iune de timp tr it. Ne trezim deodat la o
distan enorm fa de locul ini ial, pornind într-o
direc ie care este greu de anticipat i, practic, nu
mai putem fi detecta i...
În eleg. A a e.
... decât dac la bord este instalat un
hiperreleu. Hiperreleul transmite un semnal prin
hiperspa iu un semnal caracteristic acestei nave
iar autorit ile de pe Terminus tiu tot timpul
unde ne afl m. Dup cum vezi, cu asta am
spuns la întrebarea ta. N-ar exista nici un loc
din Galaxie unde s ne putem ascunde i oricâte
Salturi am face prin hiperspa iu tot n-am sc pat
nedetecta i.
Golan, dar l mure te-m i pe mine, spuse
Pelorat f grab , nu avem nevoie de protec ia
Funda iei?
Ba da, Janov, dar numai când cerem noi a a
ceva. Spuneai mai devreme c progresul civiliza iei
înseamn îngr direa intimit ii. Ei, bine, eu nu
vreau s fiu atât de evoluat. Vreau libertatea de a
tori dup voia mea, f a fi detectat, pân
când voi avea nevoie de protec ie. A a c m-a
sim i mai bine, cu mult mai bine, dac n-ar exista
un hiperreleu la bord.
Golan, ai g sit a a ceva?
Nu, înc nu. Dac l-a g si, poate-a reu i
-l fac inoperant.
Dac l-ai vedea ai putea s -l recuno ti?
Asta-i una din probleme. S-ar putea întâmpla
nu-l recunosc. În general, tiu cum arat un
hiperreleu i mai tiu i cum s testez un obiect cu
înf are dubioas , numai c nava e un model de
ultim or , proiectat pentru misiuni speciale. S-ar
putea ca hiperreleul s fi fost încorporat în
proiectarea general în a a fel încât prezen a lui s
nu bat la ochi.
Pe de alt parte, poate c nici nu exist a a
ceva i de aceea nu l-ai descoperit.
Nu îndr znesc s presupun asta i nici nu
încânt ideea de a efectua un Salt pân nu
aflu.
Pelorat p rea l murit:
Nu-mi explicam sentimentul c parc am
pluti în deriv . Chiar m întrebam de ce n-am
cut un Salt. Am auzit despre Salturi, s tii. Ca
fiu cinstit, ideea m-a cam speriat, i-mi f ceam
gânduri c-o s -mi ordoni s m leg de scaun, s
iau vreo pastil sau ceva de felul sta.
Tvevize î i îng dui un zâmbet:
Nu-i nevoie s te alarmezi. Asta se f cea
odinioar . Pe o nav ca asta, la i totul în seama
computerului. Îi transmi i instruc iuni, iar el face
restul. Nici nu i-ai da seama c se petrece ceva
neobi nuit dac n-ai observa c imaginea spa iului
s-ar schimba brusc. Dac ai v zut vreodat o
proiec ie de diapozitive, tii ce se întâmpl când un
diapozitiv este proiectat în locul altuia. Cam a a e
i cu Saltul.
Vai de mine! i chiar nu sim i nimic? Ciudat!
Sunt cam dezam git.
Eu nu am sim it niciodat ceva anume, iar
navele pe care m-am aflat nu erau atât de
perfec ionate ca a noastr . Dar nu numai din
cauza hiperreleului n-am efectuat Saltul. Trebuie
ne mai îndep rt m pu in de Terminus i de
soarele lui. Cu cât ne af m mai departe de orice
corp ceresc cu mas mare, cu atât e mai u or s
controlezi Saltul i s reintri în spa iu exact pe
coordonatele pe care i le-ai propus. În cazuri
extreme, po i risca un Salt când te afli doar la
dou sute de kilometri de suprafa a unei planete i
crezi orbe te c vei avea norocul ca totul s se
termine cu bine. Întrucât în Galaxie exist mai
mult spa iu liber decât ocupat, te po i baza pe
ans . Iar în limite rezonabile, cu toate astea,
exist oricând posibilitatea ca factorii neprev zu i
provoace reintrarea la distan de câteva
milioane de kilometri de o stea mare sau chiar în
miezul Galaxiei, iar în cazul acesta te faci scrum
cât ai clipi. Cu cât e ti mai departe de mase
cere ti, cu atât scade probabilitatea apari iei
acestor factori i a incidentelor nedorite.
Dac a a stau lucrurile, î i recomand s fii
prev tor. Nu ne zore te nimeni.
Exact. Mai ales c in mor s descop r
hiperreleul înainte de a face vreo manevr . Ori
car s m conving c nu avem a a ceva la bord.
Trevize p ru s se lase din nou furat de visare
i Pelorat, ridicând pu in glasul pentru a-i abate
gândurile de la problema care nu-i d dea pace,
întreb :
Cât timp mai avem?
Poftim?
Voiam s spun, când ai face Saltul dac
hiperreleul nu te-ar preocupa atât de mult, dragul
meu prieteni?
La viteza actual i la traiectoria pe care o
urm m, a zice c în a patra zi a c toriei. Voi afla
momentul optim cu ajutorul computerului.
Atunci î i mai r mân dou zile pentru
ut ri. Pot s i dau o sugestie?
Te rog.
În munca mea, foarte diferit de a ta, desigur,
dar putem generaliza, am descoperit c dac te
concentrezi prea intens asupra unei anume
probleme, exist riscul de a da gre . Mai bine o la i
deoparte i discu i despre cu totul altceva, iar
subcon tientul, despov rat de încordare, s-ar
putea s i ofere solu ia problemei.
 Pentru o clip , Trevize îl privi agasat, apoi râse:
Chiar, de ce nu? Spune-mi, Profesore, ce i-a
stârnit interesul pentru P mânt? Cum de-ai ajuns
la ideea asta bizar a existen ei unei planete de pe
care a pornit umanitatea?
Ehei! f cu Pelorat i cl tin din cap, auzind
cuvântul care-i trezea atâtea amintiri. E mult de-
atunci. Mai bine de treizeci de ani. În colegiu m
tea gândul s devin biolog. M interesa în mod
deosebit, varia ia speciilor pe diferite lumi.
Varia ia, dup cum tii, dar b nuiesc c n-ai de
unde, a a c sper s nu te superi dac i spun,
este foarte mic . Toate formele de via din
întreaga Galaxie cele pe care le cunoa tem în
prezent, mai precis au în comun o structur
chimic bazat pe ap , proteine i acid nucleic.
Eu am urmat colegiul militar, unde se punea
mare pre pe nucleonic i gravitic , dar nu m-am
specializat în domeniile astea. Oricum, am idee
despre bazele chimice ale vie ii. Ni s-a predat c
apa, proteinele i acizii nucleici constituie singura
baz care permite apari ia formelor de via .
Socot c asta este o concluzie nejustificat . E
mai sigur s afirmi c nu s-au descoperit înc alte
forme de via sau, în orice caz, n-au fost
recunoscute ca atare, i gata. Surprinde mai ales
faptul c speciile indigene, adic speciile g site
doar pe o anume planet i pe altele nu, sunt
pu ine la num r. Majoritatea speciilor existente,
inclusiv Homo sapiens, sunt distribuite pe toate
sau pe majoritatea lumilor locuite ale Galaxiei i se
înrudesc foarte mult din punct de vedere chimic,
fiziologic i morfologic. Pe de alt parte, formele
indigene sunt extraordinar de diferite, atât fa de
formele mai r spândite, cât i una fa de alta.
Bine, i ce importan are asta?
 Iat concluzia la care am ajuns; o singur
lume din Galaxie, doar una, difer de restul
lumilor. Zeci de milioane de lumi din Galaxie,
nimeni nu tie cu exactitate num rul lor, au creat
forme de via . Simpl , s cioas , fragil nu
deosebit de variat , nu u or de p strat i cu o
spândire limitat . O lume, una singur , a creat
forme de via în milioane de specii, asta-i sigur;
unele dintre ele foarte specializate, înalt dezvoltate,
deosebit de capabile de înmul ire i r spândire pe
arii mari, care ne includ i pe noi. Suntem
îndeajuns de inteligen i pentru a construi o
civiliza ie, pentru a dezvolta zborul hiperspa ial; i
pentru a coloniza Galaxia i pentru a ne extinde în
Galaxie, am dus pretutindeni multe alte forme de
via , forme înrudite între ele i chiar cu noi...
Dac m gândesc mai bine, spuse Trevize cu
un aer aproape nel tor, cred c e absolut
normal. Mai precis, tr im într-o Galaxie uman .
Dac presupunem c totul a început pe o singur
lume, atunci aceea lume ar trebui s fie diferit . i
de ce nu? Probabilitatea ca via a s se dezvolte
într-un mod atât de divers trebuie s fie foarte
redus probabil de una la o sut de milioane
a încât s-ar putea ca totul s fi ap rut pe o lume
capabil de a crea via , una dintr-o sut de
milioane. Una trebuia sa existe.
Dar ce a f cut ca acea lume s fie atât de
diferit fa de celelalte? întreb Pelorat însufle it.
Care au fost condi iile care au contribuit la
unicitatea ei?...
Probabil c ansa, pur i simplu. La urma
urmelor, fiin ele umane i formele de via pe care
le-au luat cu ele exist acum pe zeci de milioane de
planete care pot oferi condi ii propice vie ii, prin
urmare toate acele lumi trebuie s fie destul de
bune.
Nu! Dup ce specia uman a evoluat, a
dezvoltat o tehnologie i s-a c lit în lupta aspr
pentru supravie uire, ea a putut s se adapteze la
via a de pe orice lume care prezenta condi ii cât de
cât prielnice vie ii, ca Terminus, bun oar ? Dar
po i s i imaginezi via inteligent dezvolt ndu-se
pe Terminus? Când Terminus a fost ocupat pentru
prima oar de fiin e umane pe vremea
Enciclopedi tilor, cea mai înalt evoluat form de
via vegetal era un soi de mu chi fixat pe roci;
cele mai evoluate forme de via animal oceanic
erau de genul coralilor, iar pe uscat organisme de
tipul insectelor. Noi le-am distrus aproape complet
i am populat marea i uscatul cu pe ti, iepuri i
capre, ierburi i cereale i arbori, î a a mai
departe. N-am p strat nimic din via a indigen
decât în gr dini zoologice i acvarii.
Hmm! f cu Trevize.
Pelorat amu i i r mase cu privirea a intit la
el, apoi oft i constat :
Nu prea te atrage subiectul, a a-i? Nici nu
mir ! Oricum, cu greu a putea g si pe cineva
care s m asculte. Cred c eu sunt de vin . Nu
reu esc s -l fac atractiv, cu toate c pe mine
intereseaz atât de mult.
Ba e interesant, se dezvinov i Trevize.
Serios. Dar la ce bun toate astea?
Nu te intrig faptul c din punct de vedere
tiin ific ar fi interesant s studiezi o lume care a
dat na tere singurului sistem ecologic echilibrat i
înfloritor pe care l-a cunoscut Galaxia?
Poate, dac a fi biolog. Dar nu sunt. Te rog
m ier i.
Nu face nimic, drag prietene. Problema e c
n-am întâlnit biologi pe care s -i intereseze ideea.
 i spuneam c voiam s -mi dau licen a în biologie.
I-am expus problema profesorului meu i chiar i
el a manifestat indiferen . Ba înc mi-a
recomandat s -mi îndrept aten ia asupra unei
probleme practice. Asta m-a dezgustat într-atât,
încât mi-am luat lucrarea de licen la istorie, care
devenise pasiunea mea înc de pe vremea
adolescen ei i-am abordat "Problema Originii" din
punctul acesta de vedere.
Asta cel pu in i-a dat de lucru toat via a,
a c , într-un fel, trebuie s -i fii recunosc tor
profesorului care s-a dovedit atât de îngust la
minte.
Da, cred c-ar fi bine s privesc lucrurile i în
lumina asta, mai ales c munca m pasioneaz i
nu m obose te niciodat . Dar tare mult a vrea ca
problema s te preocupe i pe tine. Am tot timpul
impresia c vorbesc la pere i.
Trevize izbucni într-un hohot s tos de râs.
Chipul pân atunci calm al lui Pelorat se întunec ,
semn c se sim ise jignit:
De ce râzi de mine?
Nu râd de tine, Janov, îl lini ti Trevize, ci de
propria mea m rginire. i, ca s i iei o piatr de
pe inim , î i r mân profund recunosc tor. S tii
c-ai avut dreptate.
Ocupându-m de originea umanit ii?
Nu, nu de aceea... Dar i pentru asta.. De
fapt, voiam s spun c ai avut dreptate când mi-ai
sugerat s nu m mai preocupe atât problema mea
i s m gândesc la altceva. Am reu it. În timp ce
vorbeai despre modul în care a evoluat via a, mi-
am dat seama c tiu cum pot g si hiperreleul,
dac exist a a ceva pe nav .
A, despre asta era vorba?!
Da, sigur! Asta e monomania mea acum. Am
 utat hipereleul acela de parc m-a fi aflat pe
vechea nav coal , studiind fiecare-p rticic a
navei din ochi, încercând s g sesc ceva care s
ias în eviden . Uitasem c nava noastr e
produsul a mii de ani de evolu ie tehnologic .
În elegi?
Nu prea, Golan.
Avem computer la bord. Cum de-am uitat?
Porni spre camera sa, f cându-i semn cu mâna
lui Pelorat s -l urmeze.
Trebuie doar s încerc s comunic, zise el,
stabilind contactul cu computerul.
N-avea decât s fac o încercare de a contacta
Terminusul, care acum se afla la mii de kilometri
distan .
Contact! Comunic ! Avu senza ia c
termina iile nervoase se prelungesc, pornind spre
dep rt ri cu o iu eal uimitoare viteza luminii,
bineîn eles pentru a stabili leg tura.
Trevize avu impresia c atinge sau, mai
degrab c simte nu, nici asta nu era senza ia
ci... dar, oricum, n-avea importan , pentru c
acest sim mânt nu- i g sea echivalentul în
cuvinte.
Era con tient de prezen a înv luitoare a
Terminusului i, de i distan a dintre el i planet
cre tea cu circa dou zeci de kilometri pe secund ,
leg tura r mase vie de parc planeta i nava nu se
mi cau deloc, ci le desp eau doar câ iva metri.
Nu scoase un cuvânt. Întrerupse contactul.
Testase doar principiul comunic rii, nu voia s
comunice în mod activ.
La distan de opt parseci, adic în imediata
apropiere, potrivit standardelor Galactice, se afl
Anacreon, cea mai apropiat planet mare. Pentru
a transmite un mesaj prin sistemul valabil pentru
Terminus i pentru a primi un r spuns i-ar trebui
cincizeci i doi de ani.
Contacteaz Anacreon! Gânde te-te la
Anacreon! Imagineaz i-o cât mai limpede. Îi
cuno ti pozi ia fa de Treminus i fa de miezul
Galaxiei; i-ai studiat planetografia i istoria; ai
rezolvat probleme militare în care era necesar s
recucere ti Anacreonul (în cazul, cu totul
improbabil, c ar fi fost ocupat de vreun du man).
O, spa iu! Doar ai fost pe Anacreon.
Imagineaz i-l! Vizualizeaz -l! Vei sim i c te
afli acolo prin mijlocirea hiperreleului.
Nimic! Termina iile nervoase vibrar i nu
reu ir s ajung niciunde.
Trevize se deconect brusc:
N-avem hiperreleu pe Far Star. Absolut sigur
nu. i m întreb cât timp mi-ar fi trebuit s ajung
la concluzia asta dac nu- i urmam sfatul.
În loc s fie ocat la aflarea acestei ve ti, Pelorat
radia de fericire:
M bucur c i-am fost de ajutor. Asta
înseamn c vom face un Salt?
Nu, vom a tepta înc dou zile, pentru mai
mult siguran . Trebuie s ne îndep rt m de
mase mari, sau ai uitat? În mod obi nuit, inând
seama c ne afl m pe o nav nou , înc
neîncercat , i pe care nu o cunosc în
am nun ime, probabil c voi avea nevoie de dou
zile ca s calculez exact procedura, mai precis,
hiperpropulsia. Am totu i senza ia c totul va fi
cut de computer.
Vai de noi! Am impresia c o s ne cam
plictisim.
S ne plictisim? exclam Trevize i un zâmbet
îi lumin chipul. Nici vorb de-a a ceva! Janov,
vom discuta despre P mânt.
 Serios? întreb Pelorat nevenindu-i s
cread . Încerci s -i faci pe plac unui b trân?
Frumos din partea ta. Chiar foarte frumos.
Ei, asta-i acum! Janov, voi încerca s
recuperez timpul pierdut. Ai reu it s m
converte ti. Ca rezultat al celor spuse de tine, am
în eles dintr-o dat c P mântul devine mai
important, de departe cel mai interesant i mai
acaparator lucru din întregul Univers.

22

Cu siguran c în momentul în care Pelorat î i

expusese punctul de vedere în leg tur cu
mântul, Trevize fusese str fulgerat de o idee. Nu
reac ionase imediat fiindc n-avea în minte decât
problema hiperreleului. Iar în clipa când aflase
spunsul la întrebarea care-l chinuia, în elesese
totul.
Probabil c cea mai cunoscut afirma ie a lui
Seldon în leg tur cu cea de-a Doua Funda ie era
cea care o plasa "la cel lalt cap t al Galaxiei" fa
de Terminus. Seldon d duse chiar i un nume
acelui loc: "Cap tul Stelei".
Ideea se reg sea i în relatarea lui Gaal Dornick
despre procesul desf urat în fa a cur ii imperiale.
"Cap tul cel lalt al Galaxiei" acestea fuseser
chiar cuvintele pe care Seldon i le spusese lui
Dornick i din ziua aceea ele deveniser un subiect
ce d dea na tere controverselor.
Dar ce lega oare un cap t al Galaxiei de
"cel lalt cap t"? Era vorba de o linie dreapt , o
spiral , un cerc, sau de cu totul altceva?
Iar acum, ca într-o str fulgerare orbitoare,
Trevize în elese limpede c afirma ia nu se referea
la o linie sau la o curb care trebuia sau putea fi
trasat pe harta Galaxiei. Aluzia era cu mult mai
subtil .
Rezulta cu limpezime c Terminusul constituia
un cap t al Galaxiei. Da, se afla la marginea
Galaxiei la hotarele dinspre noi ale Galaxiei
ceea ce atribuia un în eles ad litteram cuvântul
"cap t". Era, în acela i timp, cea mai nou lume a
Galaxiei pe vremea lui Seldon, o lume pe cale de
întemeiere i care nu fiin ase înc .
În lumina acestui adev r, unde se afla cel lalt
cap t al Galaxiei, adic cel lalt hotar al Funda iei?
Nu cumva r spunsul ap rea cu limpezime: cea mai
veche lume a Galaxiei? i, potrivit argumentului
adus chiar de Pelorat, care nu- i d duse seama ce
descoperire uluitoare f cuse, aceast lume nu
putea fi alta decât P mântul. Pe P mânt trebuia
utat cea de-a Dou Funda ie.
Cu toate acestea, Seldon spusese c cel lalt
cap t al Galaxiei se afla la "Cap tul Stelei". Cine
putea afirma c el nu vorbise metaforic? Ref când
istoria umanit ii, a a cum procedase Pelorat, linia
mergea înapoi dinspre fiecare sistem planetar, fiece
stea care lumina o planet nepopulat , spre alt
sistem planetar i alt stea de pe care sosiser
primii coloni ti, iar apoi c tre o alt stea... pân
când, în cele din urm , toate liniile se îndreptau
spre acea planet pe care se n scuse umanitatea.
Steaua ce- i r sfrângea lumina asupra P mântului
era "Cap tul Stelei".
Trevize zâmbi i zise aproape rug tor:
Mai spune-mi ceva despre P mânt, Janov.
Pelorat cl tin din cap:
i-am povestit tot ce tiu. Pe Trantor vom afla
mai multe.
Nu, Janov, te în eli: Nu vom descoperi nimic
nou acolo. i tii de ce? Pentru c nu vom pleca
spre Trantor. Eu controlez nava i te asigur c vom
merge în alt parte.
Pelorat r mase cu gura c scat de uimire.
Pentru o clip , avu impresia c i pierduse i
graiul, apoi exclam pierdut:
Of, drag prietene!
Hai, vino- i în fire, Janov. Nu m privi a a.
Vom descoperi mântul.
Dar numai pe Trantor puteam...
Nu-i adev rat. Trantor e un loc unde po i
studia doar filme pr fuite, gata s se destrame i
unde chiar tu însu i vei deveni ca ele.
Zeci de ani am vi...
Ai visat s g se ti P mântul.
i, totu i...
Trevize se ridic i aplecându-se îl apuc u or
de hain pe Pelorat:
Nu mai repeta asta, Profesore. N-are rost.
Când mi-ai spus prima oar c vom c uta
mântul, i asta a fost înainte de a urca la bord,
ai afirmat c sigur îl vom g si deoarece, i- i
reamintesc propriile tale cuvinte: "Am o idee
excelent ". Nici nu vreau s mai aud cuvântul
"Trantor". Vreau s tiu care este ideea aceea.
Dar ar trebui confirmat . Pân acum n-a fost
decât un gând, o speran , o posibilitate neclar .
Foarte bine. Spune-mi i mie despre asta!
Nu în elegi. i nici nu vrei. E un domeniu în
care nimeni altcineva n-a întreprins cercet ri.
Nimic istoric, solid sau real. Oamenii vorbesc
despre P mânt ca despre o realitate sau despre un
mit. Exist un milion de istorii care se bat cap în
cap.
Bine, i ce-ai ob inut prin cercet rile tale?
Am fost silit s strâng fiece poveste sau
element de a a-zis istorie, orice legend sau mit
obscur, ba chiar i literatur , adic tot ce f cea
referire la numele de P mânt sau la ideea unei
planete de origine. Vreme de treizeci de ani am
adunat tot ce-am g sit despre fiecare planet din
Galaxie. Dac a putea g si ceva mai documentat
la Biblioteca Galactic de pe... Dar v d c nu m
la i s -i mai pronun numele.
Exact. S n-aud de el. Spune mai degrab c
unul dintre aceste elemente i-a atras aten ia în
mod deosebit i expune- i motivele care te-au
determinat hot ti de ce acela, între atâtea
altele, ar trebui s fie cel esen ial.
Pelorat cl tin din cap:
Ascult , Golan, iart -m c i-o spun, dar
vorbe ti ca un militar sau ca un politician. Nu a a
se studiaz istoria.
Trevize î i re inu nemul umirea:
Atunci spune-mi tu. Mai avem dou zile.
Înva -m .
Nu te po i bizui pe un mit i nici m car pe
grupuri de mituri. A trebuit s le adun pe toate, s
le analizez, s le organizez, s stabilesc simboluri
pentru a reprezenta diferite aspecte ale
con inutului lor povestiri despre condi ii
atmosferice deosebite, detalii astronomice ale
sistemelor planetare în compara ie cu ceea ce
exist în prezent, locul de origine al eroilor
culturali despre care se f ceau referiri precise c
nu sunt b tina i i sute de alte categorii. Nu v d
ce rost ar avea s le enum r pe toate. Nu mi-ar
ajunge dou zile. Am lucrat mai bine de treizeci de
ani, te asigur. Dup aceea am conceput un
program de calculator care a c utat elemente
comune în toate aceste mituri i am încercat s
sesc o transformare care s elimine
incompatibilit ile reale. Cu timpul, am pus la
punct un model al P mântului a a cum ar fi
trebuit el s fie. La urma urmei, dac toate fiin ele
umane i-au avut originea pe o singur planet , ea
trebuie s reprezinte unicul element comun pe
care-l împ rt eau toate miturile originare, toate
basmele despre eroi culturali. i-acum, ai vrea s
intru în detalii matematice?
Nu acum, mul umesc, r spunse Trevize, dar
de unde tii c matematica nu- i va oferi solu ii
eronate? Cunoa tem cu certitudine c Terminus a
fost întemeiat acum cinci secole i c primele fiin e
umane au sosit ca o colonie de pe Trantor, dar se
adunaser acolo de pe zeci, dac nu cumva de pe
sute de alte lumi. Cu toate astea, cineva care n-ar
fi tiut asta putea presupune c Hari Seldon i
Salvor Hardin, care nu s-au n scut pe Terminus,
veneau de pe P mânt i c Trantor era în realitate
un nume care-l înlocuia pe cel al P mântului.
Bineîn eles, dac cineva ar porni în c utarea
Trantorului, a a cum ar ta el pe vremea lui Seldon
adic , o lume înve mântat cu totul i cu totul
în metal nu l-ar putea descoperi i atunci acesta
ar fi considerat un mit imposibil (Pelorat p rea
încântat). Îmi retrag remarca pe care-am f cut-o
mai devreme cu referire la militari i politicieni,
drag prietene. Ai o intui ie extraordinar . A
trebuit, desigur, s institui o serie de puncte de
control. Am inventat sute de falsuri bazate pe
deform ri ale unor evenimente istorice
contemporane i imitând mituri de tipul celor pe
care le adunasem. Apoi am încercat a încorporez
în model propriile mele inven ii. Una din acestea
avea ca origine istoria timpurie a Terminusului.
Computerul le-a respins pe toate. Asta putea s
însemne pur i simplu c îmi lipsea talentul
scriitoricesc pentru a îns ila ceva acceptabil, dar te
asigur c mi-am dat toat str duin a.
Sunt sigur c -i a a, Janov. i ce i-a dezv luit
acest model?
O serie de lucruri cu grade variabile de
certitudine. Un soi de portret-robot. Spre exemplu,
aproximativ 90 la sut din planetele locuite din
Galaxie au perioade de rota ie cuprinse între
dou zeci i dou i dou zeci i ase de Ore
Galactice Standard. i...
Janov, sper c n-ai acordat aten ie prea mare
acestui aspect, îl întrerupse Trevize. Pentru ca o
planet s fie locuibil , ea nu trebuie s se
roteasc prea repede, astfel încât circula ia aerului
dea na tere unor furtuni extraordinar de
violente sau prea încet, încât modelul varia iilor de
temperatur s prezinte extreme. Aceast
proprietate rezult de la sine. Fiin ele umane
prefer s tr iasc cu caracteristici adecvate i,
prin urmare, când toate planetele locuibile
seam una cu alta în ceea ce prive te aceste
caracteristici, se g sesc unii care afirm : "Ce
coinciden nemaipomenit ", când, de fapt, nu-i
nici nemaipomenit, nici m car coinciden .
În realitate, relu calm Pelorat, acesta-i un
fenomen binecunoscut în tiin ele sociale sau în
fizic , b nuiesc, dar cum nu-s fizician, nu pot
sus ine a a ceva. În orice caz, se nume te
"principiu antropic". Observatorul influen eaz
evenimentele la care este martor prin chiar simpla
observare sau prin faptul c se afl în miezul lor
pentru a le vedea. Dar se na te întrebarea: Unde
este planeta care a servit de model? Care planet
se rote te exact într-o Zi Galactic Standard, adic
în dou zeci i patru de Ore Galactice Standard?
Trevize r mase pe gânduri i- i mu buzele:
 i crezi c-ar fi P mântiii? Standardul Galactic
s-ar putea baza pe caracteristicile locale ale
oric rei lumi, nu-i a a?
Improbabil. Nu-i în spiritul omului.
Dou sprezece mii de ani Trantor a fost capitala
Galaxiei, cea mai dens populat lume vreme de
dou zeci de mii de ani, i totu i n-a impus
perioada proprie de rota ie de 1,08 Zile Galactice
Standard tuturor planetelor din Galaxie. Iar în
perioada de rota ie a Terminusului este 0,91 Z.G.S.
i noi n-o introducem cu for a tuturor planetelor
pe care le domin m. Fiecare planet folose te
propriile calcule în sistemul propriu de Zi
Planetar Local i, în cazul problemelor de
importan interplanetar , transform Ziua
Planetar Local în Z.G.S. i invers cu ajutorul
computerelor. Ziua Galactic Standard trebuie -
i aib originea pe P mânt!
De ce neap rat acolo?
Pe de o parte, P mântul a fost odinioar
singura lume populat , a a c î i mod normal, pe
sur ce se populau alte lumi, ziua i noaptea de
acolo trebuiau s devin i sa r mân standard
din cauza iner iei sociale. i atunci am ob inut
modelul P mântului, care se rote te în jurul axei
sale în exact dou zeci i patru de Ore Galactice
Standard i care efectueaz o rota ie complet în
jurul soarelui s u în exact un An Galactic
Standard.
N-ar fi o coinciden ?
Pelorat izbucni în râs:
Acum tu vorbe ti de coinciden e. Ai îndr zni
pariezi c a a ceva înseamn coinciden ?
Asta-i bun , bolborosi Trevize.
De fapt, mai sunt i alte elemente. De pild , o
unitate arhaic de m surare a timpului numit
lun .
Am auzit despre ea.
Ea aproximeaz perioada de revolu ie a
satelitului P mântului. i totu i...
Da ?
O tr tur destul de izbitoare a modelului o
constituie faptul c satelitul men ionat este uria ,
având mai mult de-un sfert din diametrul
mântului însu i.
N-am auzit a a ceva. În Galaxie nu exist o
planet populat care s aib un asemenea satelit.
Foarte bine, exclam Pelorat. Dac P mântul
este o lume unic prin specii atât de diverse i prin
evolu ia inteligen ei, atunci are nevoie i de
unicitate din punct de vedere fizic.
Dar satelitul mare ce-ar putea avea în comun
cu varietatea speciilor, cu inteligen a i cu restul?
Ei, aici ai atins un punct nevralgic. Chiar c
nu tiu. Dar merit s cercet m, nu crezi?
Trevize se ridic în picioare i- i încruci
mâinile:
Atunci care-i problema? Consult lista
planetelor locuite i g se te-o pe cea care are o
perioad de rota ie i de revolu ie de exact o Zi
Galactic Standard i respectiv de un An Galactic
Standard. i dac mai are i un satelit gigantic vei
afla ceea ce cau i. inând seama de afirma ia ta c
"ai o idee excelent ", presupun c ai f cut-o deja i
tii care-i planeta.
Pelorat p rea dezorientat:
Nu-i chiar a a. Am cercetat statisticile sau,
mai bine zis, i-am rugat pe cei de la departamentul
de astronomie s-o fac i, ei bine, ca s nu mai
lungim vorba, nu exist o asemenea lume.
Dezam git, Trevize se a ez din nou:
Dar înseamn c toate argumentele tale s-au
 ruit.
Nu tocmai.
Ce vrei s spui cu asta? Construie ti un
model cu tot felul de descrieri detaliate i nu po i
si nimic s se potriveasc . Atunci modelul t u e
inutil. Trebuie s-o iei de la cap t.
Ba nu. Asta înseamn doar c statisticile care
con in planetele populate sunt incomplete. La
urma urmelor, exist zeci de milioane, unele
obscure. De pild , nu se de in date precise în
leg tur cu popula ia a aproape jum tate din ele,
iar în cazul a aproape ase sute patruzeci de mii de
lumi locuite n-am g sit alte informa ii în afar de
nume i, uneori, coordonate. Unii galactografi au
apreciat c-ar putea fi circa zece mii de planete
locuite neincluse în liste. Se pare c acelor lumi le
convine situa ia aceasta. Le ajuta s evite plata
impozitelor pe vremea Epocii Imperiale.
Precum i-n secolele ce-au urmat, remarc
Trevize. Ar fi putut servi ca baze pentru pira i i,
întâmpl tor, asta aducea venituri mai substan iale
decât un comer cinstit.
Asta n-o tiu, zise îngândurat Pelorat.
În sfâr it, am impresia P mântul ar trebui
fie primul pe lista planetelor populate, indiferent
de ceea ce prefer locuitorii s i. Considerat prin
defini ie drept cea mai veche, nu putea fi ignorat
în secolele de început ale civiliza iei Galactice. i
odat pus pe list , trebuia s r mân acolo. Aici
sigur nu putem invoca iner ia social .
Pelorat avu o ezitare i p ru chinuit de-un
gând:
De fapt, exist o... o planet numit P mânt
pe lista celor populate.
Am în eles eu gre it sau ai spus adineaori c
mântul nu figureaz pe list ? întreb Trevize
privindu-l int pe Pelorat.
Nu sub numele de p mânt. Exist , totu i, o
planet numit Gaia.
Nu v d leg tura. Gahyah?
Se scrie G-A-I-A. Înseamn "P mânt".
Gaia (sau Gea) zei greac , personificând
glia fertil , principiul n sc tor i subzisten ial al
vie ii, divinitate dual care d ruie te neîncetat
via a i î i ia periodic totul înapoi (n. trad.).
Janov, de ce-ar însemna P mânt i nu
altceva? Pentru mine numele sta n-are sens.
Pe chipul, altfel calm i lipsit de expresie al lui
Pelorat, ap ru o strâmb tur :
Nu tiu dac o s m crezi, dar potrivit
modului în care au analizat miturile, pe P mânt
existau mai multe limbi care nu sem nau una cu
alta.
Poftim?
A a cum ai auzit. La urma urmei în Galaxie
avem o mie de feluri de exprimare...
În Galaxie exist , desigur, varia ii dialectale,
dar ele nu difer esen ial. i chiar dac în elegerea
unora presupune eforturi, vorbim cu to ii limba
galactic standard.
Asta, bineîn eles, în condi iile c toriei
interstelare. Dar dac o lume a r mas izolat mai
mult vreme?
Noi vorbim despre P mânt, adic o singur
planet . Ce înseamn izolarea?
Nu uita c P mântul e planeta de origine,
unde umanitatea trebuie s fi cunoscut o via
primitiv pe care nici nu ne-o putem imagina
ast zi. F c torii interstelare, computere,
tehnologie, provenind din str mo i non-umani i
luptându-se s r zbat spre civiliza ie.
Chiar c e ridicol!
 La auzul acestor vorbe, jenat, Pelorat las capul
în jos:
Poate c n-are rost s discut m despre asta,
prietene. Nici n-am încercat vreodat s conving pe
cineva. Asta-i gre eala mea, desigur.
Janov, îmi cer scuze, spuse contrariat
Trevize. Am vorbit f s gândesc. Nu sunt
obi nuit cu astfel de puncte de vedere. Tu i-ai
dezvoltat teoriile de-a lungul a treizeci de ani, pe
când eu le aflu pe toate dintr-o dat . Se cuvine s
fii mai îng duitor. Uite, o s -mi închipui c -i i v d
pe oamenii primitivi de pe P mânt, care vorbesc
dou limbi complet diferite...
Probabil cinci sau ase, zise precaut Pelorat.
mântul trebuie s fi fost separat în câteva mase
mari de uscat i acestea n-au comunicat una cu
alta de la început, iar locuitorii fiec reia i-au creat
limba lor proprie.
Iar pe fiecare dintre aceste por iuni de uscat,
relu cu gravitate Trevize, de îndat ce au luat
cuno tin despre al ii, oamenii i-au pus
"Problema Originii" i s-au întrebat care dintre
fiin ele umane s-a dezvoltat primele din alte specii
inferioare.
Tot ce se poate, Golan. Mi se pare o atitudine
absolut normal .
Iar într-una dintre limbile acelea, Gaia
înseamn P mânt. Chiar cuvântul "P mânt"
provine din alt limb .
Bineîn eles.
i dac Galactica Standard a ap rut din acea
limb în care "P mânt" înseamn "P mânt", dintr-
un motiv sau altul, oamenii P mântului î i numesc
planeta Gaia în alt limb .
Exact. Înve i repede, Golan.
Dar am impresia c nu era nevoie s faci un
mister din asta. Dac Gaia înseamn de fapt
mânt, în ciuda diferen ei de nume, atunci ea,
potrivit argumenta iei tale, ar trebui s aib o
perioad de revolu ie de un An Galactic i un
satelit uria care se rote te în jurul ei într-o lun .
Da, a a e.
P i atunci, îndepline te sau nu aceste
condi ii?
Nu pot afirma asta. În tabele nu apar astfel
de informa ii.
Z u? Janov, în cazul acesta, mergem spre
Gaia ca s -i calcul m perioadele de revolu ie i s -i
vedem satelitul?
Tare mult a vrea, Golan, ezit Pelorat, dar
din nefericire nici coordonatele nu sunt date exact.
Vrei s spui c n-ai decât un nume i c asta
este excelenta ta idee?
Tocmai de aceea vreau s vizitez Biblioteca
Galactic !
Ia stai pu in. Zici c tabelul nu d
coordonatele exacte. Alte informa ii n-ai g sit?
Ba da, planeta apare inclus în Sectorul
Sayshell i-n dreptul ei figureaz un semn de
întrebare.
Hai, Janov, nu mai fi am rât. Vom merge
spre Sectorul Sayshell i vom g si noi Gaia!

7 Fermierul

23

STOR GENDIBAL alerga cu pa i m run i pe

drumul de ar din preajma Universit ii. Membrii
celei de-a Doua Funda ii nu prea aveau obiceiul s
se aventureze în lumea agricol de pe Trantor.
Nimeni nu le-o interzicea, desigur, iar când o
ceau, nu p trundea prea adânc i nici nu
boveau mult vreme acolo.
Gendibal constituia o excep ie, i uneori se i
întreba de ce. Mersul pe jos, f o int precis , îi
oferea prilejui de a- i explora gândurile, iar
Oratorii erau chiar încuraja i s practice acest
exerci iu. Deopotriv arm i scop, mintea lor
trebuia men inut într-o stare de permanent
agerime, atât pentru atac cât i pentru ap rare.
Spre propria-i satisfac ie, Gendibal socotea c
se deosebea de ceilal i, fiindc venea de pe o
planet mai rece i mai masiv decât restul celor
locuite. În copil rie, când fusese adus pe Trantor
(datorit re elei nev zute pe care agen ii Funda iei
o creaser în întreaga Galaxie în c utare de
telente), se trezise, a adar, într-un câmp
gravita ional mai slab i un climat încânt tor i
blând, a a c i se p rea normal s tr iasc bucuria
naturii i a spa iilor deschise mai deplin decât al ii.
Înc de la început devenise con tient de statura
lui minuscul , subdimensionat , i se temea c
acceptarea confortului acestei lumi binecuvântate
îl va mole i, de aceea f cea exerci ii pentru
îmbun irea condi iei fizice care, chiar dac nu-l
ajutaser s capete o inut mai impun toare, îl
men inuser viguros i rezistent la efort. Plimb rile
lungi i alergatul constituiau o parte a
programului, ceea ce stârnise murmure din partea
unora dintre membrii Mesei Oratorilor, îns
Gendibal nu b gase în seam micile lor r ut i.
i vedea de obiceiurile lui, în ciuda faptului c
cea parte din prima genera ie. To i ceilal i se
considerau a doua sau a treia genera ie, având
rin i sau bunici ca membri ai celei de-a Doua
Funda ii. Cu to ii erau mai în vârst decât el. La ce
altceva se putea a tepta?
Prin tradi ie, min ile de la Masa Oratorilor
mâneau neascunse (complet deschise, se
presupunea, de i rareori se întâmpla ca vreun
Orator s nu p streze pentru sine m car un
col or care, în cele din urm tot devenea
cunoscut) i Gendibal tia c era invidiat. tia la
fel de bine c propria lui atitudine era de ambi ie
defensiv , hipercompensatorie. Iar ei cuno teau
sentimentele lui.
În plus (gândurile lui Gendibal reveniser
asupra motivelor care-l f ceau s se aventureze
prin împrejurimi), î i petrecuse copil ria pe o lume
complet întins i în continu expansiune, cu
peisaje m re e i diversificate i într-o vale
fertil , înconjurat de lan uri de mun i care lui i se
ruser cei mai frumo i din Galaxie. Ofereau un
spectacol incredibil în cursul iernilor crâncene de
pe acea lume. Rememora fosta lui lume,
str lucirea i bucuriile copil riei, care acum îi
reau foarte îndep rtate. Deseori le visa. Cum ar
fi putut s se mul umeasc cu câ iva zeci de
kilomerti p tra i de arhitectur antic ?
Alergând, arunc o privire dezaprobatoare în
jur. Trantor era o planet agreabil , cu clim
blând , dar nu frumoas i s lbatic . Devenise o
lume agricol , nu se bucura de fertilitate.
a fusese întotdeauna. Probabil c aceast
caracteristic , pe lâng altele, o f cuse s devin ,
la început, centrul administrativ al unei uniuni de
planete, iar mai apoi al Imperiului Galactic. Nici nu
încercase cineva s o transforme în altceva. Nu
putea servi altui scop.
Dup Marea Devastare, rezervele enorme de
el au contribuit la men inerea planetei. Devenise
o min uria de o el aliat, aluminiu, titan, cupru,
magneziu, toate ieftine, pentru nenum rate lumi,
înapoind în felul acesta ceea ce adunase vreme de
mii de ani; risipindu- i resursele cu o iu eal de
sute de ori mai mare decât rata ini ial de
acumulare.
seser , totu i, uria e cantit i de metal,
dar acestea erau în subsol i mai greu de ob inut.
Fermierii hamish (care niciodat nu- i spuneau
"Trantorieni", termen considerat de r u augur i pe
care membrii celei de-a Doua Funda ii îl
straser pentru ei în i) cu greu mai puteau fi
convin i s vând metal în continuare. Din
supersti ie, neîndoielnic.
Dovad de nerozie. Metalul sub p mânt putea
otr veasc solul i s contribuie la sc derea
fertilit ii lui. i totu i, pe de alt parte, densitatea
popula iei era sc zut , iar p mântul înc reu ea
asigure hran . i tot se mai f ceau unele
vânz ri de metal.
Gendibal cercet orizontul. Din punct de vedere
geologic, Trantor era o planet vie ca mai toate
celelalte, dar trecuser cel pu in un milion de ani
de la formarea lan urilor muntoase. Zonele înalte
se transformaser în dealuri lene e, multe dintre
ele nivelate când întreaga suprafa a Trantorului
fusese acoperit cu metal.
Spre nord, dincolo de linia orizontului, se aflau
rmul Golfului Capital i, mai departe, Oceanul de
Est, ambele repuse în drepturi dup distrugerea
giganticelor bazine subterane.
Spre nord se în au tunurile Universit ii
Galactice, ascunzând vederii Biblioteca, relativ
scund , dar întins pe o mare suprafa (precum
i subteran) i r ele Palatului Imperial ceva
mai la nord.
 De pe o parte i de alta se vedeau terenurile
fermelor i, ici i colc, câte-o cl dire. Trecu pe
lâng turme de vite, capre, stoluri de p ri i alte
animale domestice crescute la fermele trantoriene,
netulburate de prezen a lui.
Gendibal se gândi în treac t c-ar putea vedea
astfel de animale pe orice lume din întinsul
Galaxiei i cu toate astea n-ar g si dou lumi care
fie aidoma. Î i aminti de caprinele de la planeta
lui natal i de capra blând pe care o avusese i
pe care chiar o mulsese o dat . Erau mult mai
mari i mai greu de st pânit decât specimenele
mici cu un aer u or în elept aduse pe Trantor i
aclimatizate aici dup Marea Devastare. Pe lumile
locuite ale Galaxiei tr iau nenum rate variet i ale
acelora i specii de animale, dar fiecare locuitor al
acestor planete era în stare s jure c speciile de
acolo erau cele mai bune produc toare de carne,
lapte, ou , lâna i câte altele.
Ca de obicei, nu se z rea nici un hamish.
Gendibal tr ia sentimentul c fermierii evitau s se
lase v zu i de cei pe care-i botezasera "încrunta i"
(o deformare, probabil deliberat , a cuvântului
"înv i"). Din nou supersti ia.
Gendibal arunc o privire spre soarele
Trantorului. De i în slava cerului, c ldura lui nu
era în bu itoare. La aceast latitudine, vremea
mânea pl cut , iar frigul nu devenea niciodat
în ep tor. (Uneori, Gendibal ducea dorul
mu turii gerului sau cei pu in a a î i imagina.
Nu- i rev zuse planeta natal . i asta pentru c
nu voia s fie deziluzionat).
i sim ea mu chii încordându-se ritmic i
precis i socoti c alergase îndeajuns de mult.
Reveni la mers cu pas vioi respirând adânc.
Era preg tit pentru apropiata întrunire a Mesei
 i pentru un ultim îndemn de a determina o
schimbare a politicii, atitudine nou , ce recuno tea
pericolul crescând pe care-l reprezenta Prima
Funda ie i nu numai ea, i care avea s pun
cap t încrederii ne rmurite dar fatale în
"perfec iunea" desf ur rii Planului. Oare când î i
vor da seama c îns i perfec iunea reprezenta cel
mai sigur semn de primejdie?
tia c dac oricare altul ar fi avansat
propunerea, ea ar fi fost acceptat f discu ii.
a cum st teau lucrurile acum, ideea avea s
stârneasc proteste, dar cu toate astea va fi
acceptat , fiindc b trânul Shandess îl sprijinea i
o va face în continuare. Dar nu voia s intre în
ile de istorie ca Primul Orator sub conducerea
ruia a Doua Funda ie pierduse din putere.
Hamish!
Gendibal tres ri. Percepu prelungirea unei
min i cu mult înainte de a vedea omul. Gândirea
hamish, barbar i lipsit de subtilitate, a unui
fermier. Gendibal se retrase pe nesim ite, l sând
un semn aproape imposibil de detectat. Politica
celei de-a Doua Funda ii era ferm în aceast
privin . Fermierii deveniser o pav ne tiutoare
pentru a Doua Funda ie. Pe cât posibil, trebuiau
sa i neatin i.
Cei care soseau pe Trantor ca turi ti sau ca
negu tori nu vedeau altceva decât fermieri, plus
câ iva c rturari neînsemna i care tr iau în trecut.
Dac fermierii ar dispare sau le-ar fi tulburat
nevinov ia i cur enia de acum, savan ii ar
deveni mai u or de observat i asta ar produce o
adev rat catastrof . (Aceasta era una din
demonstra iile clasice pe care neofi ii de la
Universitate trebuiau s o dezvolte singuri.
Devia iile care ap reau pe Întâiul Radiant când se
exercitau influen e minore asupra min ii
fermierilor erau uria e i surprinz toare.)
Gendibal îl v zu. Fermier hamish, desigur,
pân -n vârful unghiilor, o namil de om: înalt i lat
în spate, brunet, îmbr cat simplu, cu bra ele
dezgolite, cu p rul i ochii negri, mergând cu pa i
mari i ap sa i. Gendibal aproape c sim i izul de
staul pe care-l r spândea. (Nu trebuie dispre uit,
se gândi el. Nici Preem Palver nu ezitase s joace
rolul de fermier atunci când asta slujise planurilor
lui. i înc ce fermier scund, gr su i f vlag .
Op lise pe tân ra Arkady cu ascu imea min ii
lui, pentru c prin înf area fizic n-ar fi reu it.)
Fermierul se apropia, p ind greoi, privindu-l
team , i asta-l f cu pe Gendibal s se-
ncrunte. Nici un b rbat sau vreo femeie hamish
nu-l privise vreodat în felul acesta. Pân i copiii
se tr geau de-o parte i-l cercetau de al distan .
Gendibal nu încetini pasul. Aveau loc s treac
unul pe lâng altul, f s se priveasc sau s
schimbe vreo vorb i a a era cel mai bine. Hot rî
nu intre în contact mental cu fermierul.
Gendibal f cu un pas lateral, dar fermierul nu-i
accept gestul. Se opri i se pro pi în mijlocul
drumului, î i desf cu bra ele în l turi t indu-i
calea i zise:
Hei! Vei fi vreun înv at?
Oricât încerc , Gendibal nu putu s nu simt o
adiere de gâlceava în mintea celui care-i st tea în
cale. Se opri. Îi va fi imposibil s încerce s treac
pe lâng el f s schimbe câteva cuvinte, iar asta
are s fie o cazn . Obi nuit cu jocul subtil i rapid
de sunete, expresii, gânduri i mesaje mentale care
alc tuiau comunicarea dintre membrii celei de-a
Doua Funda ii, a recurge numai la combina ii de
cuvinte însemna o trud istovitoare. Era ca i cum
ar fi încercat s disloce un bolovan folosindu- i
doar bra ele i umerii, ignorând pârghia aflat la
îndemân .
Încet i rar, eliminând cu grij orice emo ie,
Gendibal îi r spunse:
Sunt înv at. Da.
Na! Tu sunt înv at. Ce limb ciudat o mai fi
i asta? Crezi c nu v d c tu ai fi unul i eu sunt
unul? (F cu o plec ciune dispre uitoare.) i un'
mai pui c e ti m run el, uscat, g lbejit, dar cu
nasul pe sus.
Ce dore ti de la mine, omule? îl întreb
Gendibal, f s tresar .
Numele meu a fi Rufirant. Iar l dinainte
Karoll. Accentul hamish deveni mai ap sat. Avea
un "r" gutural care p rea s se rostogoleasc
precum un bolovan din gâtlejul lui.
i ce dore ti de la mine, Karoll Rufirant?
Dar cum i-a fi numele, înv atule?
Ce conteaz ? Po i s -mi spui în continuare
"înv at".
Dac tot te întreb, trebuia s r spunzi,
înv at cu nasul pe sus.
Bine, numele meu este Stor Gendibal, iar
acum îmi voi vedea de treaba mea.
i care a fi treaba ta?
Gendibal î i sim i p rul de pe ceaf zburlindu-
se. Mai erau prezente i alte min i. Nu era nevoie
se întoarc pentru a ti c în spatele lui
ap raser al i trei hamishi. Iar undeva, la oarecare
distan , al ii. Mirosul fermierului devenea tot mai
trunz tor.
Treburile mele, Karoll Rufirant, sigur nu te
privesc.
A a zici tu? ridic Rufirant glasul. Prieteni,
zice c treburile lui n-ar fi i-ale noastre.
 sunar râsete în spatele s u, apoi se auzi o
voce:
A fi având dreptate, fiindc treaba lui a fi
sfoitul de c ri i rostul coatelor, iar asta n-a fi
ceva pentru b rba ii adev ra i.
Oricare mi-ar fi treaba, vorbi Gendibal
hot rât, o s -mi v d de drum.
i cum ai s-o faci, înv at pipernicit? îl sfid
Rufirant.
Îmi voi vedea de drumul meu.
Îndr zne ti? Nu i-e team c bra ul meu te
va opri?
Tu i prietenii t i? Sau tu singur? (apoi
Gendibal se adres în dialect hamish): L tura nu
i-e team ?
De fapt, nu se cuvenea s -i stârneasc în felul
acesta, dar numai a a putea împiedica atacul lor
unit. A a ceva nu trebuia se întâmple, c ci s-ar
fi dat de gol.
Reu i. Expresia de hot râre de pe fa a lui
Rufirant se mai înmuie:
B iete cu carte, de-i vreunul din noi l tura ,
tu ai fi acela. Face i loc, prieteni. Da i-v -n l turi i
sa i-l s treac i vedea-vom de sunt l tura .
Rufirant ridic bra ele i le vântur . Gendibal
nu se temea de calit ile pugilistice ale fermierului,
dar exista riscul de a primi o lovitur stra nic .
Gendibal se apropie cu precau ie, ac ionând cu
repeziciune i fereal asupra min ii lui Rufîrant.
Nu mult, doar o atingere u oar , care s r mân
imperceptibil , dar îndeajuns pentru a-i încetini
pu in reflexele. Apoi p trunse în min ile celorlal i,
din ce în ce mai numero i, care începuser s se
strâng în jurul lor! Gândurile Oratorului Gendibal
nir încoace i încolo cu mare iu eal , f a
bovi prea mult în mintea vreunuia pentru a l sa
vreo urm durabil , ci atât cât s descopere ceva
ce i-ar fi putut folosi.
Se apropie atent, cu pa i felini de fermier,
urat la gândul c nici unul dintre ceilal i nu
cea vreo mi care pentru a interveni.
Rufirant slobozi o lovitur pe nea teptate, dar
Gendibal o percepuse deja în mintea lui, chiar
înainte ca mu chii s fi început s se contracte i
cu un pas în l turi. Lovitura vâjâi pe lâng el, cât
pe-aci s -l ating . Gendibal r mase locului,
neclintit. Privitorii r maser cu r suflarea t iat .
Gendibal nu încercase nici s pareze i nici s
spund loviturii. N-ar fi putut bloca lovitura f
sufere el însu i, iar a lovi nu avea nici un rost,
fiindc fermierul i-ar fi rezistat f probleme.
Putea doar s -l poarte de colo-colo, ca pe un
taur înfuriat, silindu-l s nu- i nimereasc inta.
Asta i-ar distruge moralul mai mult decât o ripost
hot rât .
Pufnind i mugind ca o fiar , Rufirant atac .
Preg tit, Gendibal se d du la o parte cât s -l fac
pe fermier s gre easc din nou. Acesta se repezi
din nou, dar d du gre .
Gendibal sim i propria respira ie uier toare.
Efortul fizic era redus, dar cel mental prin care
încerca s controleze, f a lua cu totul în
st pânire mintea celuilalt, îl extenua. Nu mai
putea rezista mult.
Apoi, în timp ce testa cu delicate e mecanismul
de inhibare a sentimentului de spaim la Rufirant,
încercând s sporeasc u or teama supersti ioas
pe care acesta o avea fa de înv i, spuse cât
putu de calm:
Acum îmi voi vedea de treburile mele.
Fa a lui Rufirant se schimonosi de furie, dar nu
reac ion pe moment. Gendibal îi sim i efortul de a
gândi. Pipernicitul înv at disp ruse ca prin
minune. Gendibal sim i teama crescând, dar
numai pentru o clip ...
... C ci imediat furia lui Rufirant r bufni i
alung orice re inere:
Prieteni! Încruntatul a fi dansator. Mi
repede din picioare i- i bate joc de cinstitele legi
ale luptei hamish. Prinde i-l! ine i-l bine! Ne vom
bate lovitur pentru lovitur . Îi dau voie s
loveasc primul. Îi fac favoarea asta.
Gendibal observ c se putea strecura printre
cei ce-l înconjurau. Singura lui ans era s creeze
un coridor prin care s treac i s o ia la fug ,
sând totul în seama picioarelor, pl mânilor i a
abilit ii de a înmuia voin a urm ritorilor.
Pendul înainte i înapoi, c utând o solu ie.
N-avea sc pare. Erau prea mul i, iar el era
constrâns s se supun regulilor vie ii de pe
Trantor.
Se sim i strâns de multe bra e. Era prizonier.
Ar fi trebuit s influen eze câteva min i. Dar a a
ceva ar fi fost inacceptabil, iar cariera lui s-ar
rui. i cu toate aste via a îns i via a, îi era în
pericol.
Cum de se-ntâmplase a a ceva?

24

Unul dintre membrii Mesei nu venise la

întrunire.
N-aveau obiceiul s -l a tepte pe cel care
întârzia i, în orice caz, Masa nu p rea într-o
dispozi ie prea bun , se gândi Shandess. Stor
Gendibal era cel mai tân r i tia foarte bine acest
lucru. Se comporta, îns , ca i cum tinere ea ar fi
fost o virtute prin ea îns i i vârsta o sc pare sau
o lips a celorlal i. Ceilal i Oratori nu-l prea iubeau
pe Gendibal i, de fapt, nici Shandess nu inea
mult la el, îns nu a a se punea acum problema.
Delora Delarmi îi întrerupse reveria. Chipul ei
rotund i ochii mari, alba tri, cu obi nuitul aer de
nevinov ie i apropiere ascundea o minte
str lucit (pentru to i membrii celei de-a Doua
Funda ii, mai pu in pentru cei care ocupau aceea i
pozi ie ca i ea), dar i o concentrare care p rea
feroce.
Prim Orator, mai a tept m mult? întreb ea
zâmbind. Oficial, edin a nu începuse, astfel c ea
putu deschide discu ia, cu toate c al ii ar fi
teptat ca Shandess s vorbeasc primul, potrivit
dreptului acordat de titlul s u.
Ignorând înc lcarea etichetei, Shandess îi
arunc o privire descurajatoare:
De obicei, nu a tept m pe nimeni, Orator
Delarmi, dar, întrucât Masa se întrune te tocmai
pentru a-l asculta pe Orator Gendibal, se cuvine s
fim îng duitori.
Dar unde z bove te. Prim Orator?
Nu tiu, Orator Delarmi.
Delarmi privi pe rând chipurile celorlal i. Primul
Orator i unsprezece oratori. Doar doisprezece
Oratori. Vreme de cinci secole a Doua Funda ie î i
extinsese puterile i îndatoririle, dar orice
încercare de a m ri num rul membrilor Mesei
duse gre .
Doisprezece fuseser i dup moartea Iui
Seldon, când cel de-al Doilea Prim Orator (pentru
Seldon fusese dintotdeauna considerat cel
dintâi) stabilise cifra care r sese înc valabil .
De ce doisprezece? Num rul se împ ea cu
urin în grupuri de aceea i m rime. Era
suficient de redus spre a permite consult ri în plen
i îndeajuns de mare pentru lucrul în subgrupuri.
Un num r mai mare ar fi fost neproductiv, iar unul
mai mic, inflexibil.
Atât în ceea ce privea explica iile. De fapt,
nimeni nu tia care era motivul acestei alegeri sau
de ce num rul trebuia s r mân neschimbat. Iar
în cazul acesta, chiar i a Doua Funda ie r sese
o sclav a tradi iei.
Trecând cu privirea de la un chip la altul i cu
gândul de la o minte la alta, Delarmi reu i, într-o
clipit , s r suceasc pe toate fe ele situa ia creat
de absen a celui mai tân r dintre Oratori.
Se sim ea satisf cut de faptul c nimeni nu
manifesta în elegere fa de Gendibal. Tân rul
acesta avea farmecul unei centipede; a a sim ise
ea mereu, i merita un tratament pe m sur . Doar
talentul i neîntrecuta lui pricepere îi
împiedicaser pe ceilal i s propun în mod
deschis excluderea. (De-a lungul istoriei
semicenterane a celei de-a Doua Funda ii, doar doi
Oratori fuseser pu i sub acuzare, îns nici unul
condamnat).
Aceast absen de la o întrunire era o sfidare
grav la adresa Mesei i atârna mai greu decât
multe alte p cate, iar Delarmi sim i c -i cre te
inima când detect la ceilal i dorin a de a-l supune
judec ii pe Gendibal.
Prim Orator, rupse ea t cerea, a fi încântat
v informez unde se afl Orator Gendibal, în caz
nu ti i.
Te rog, Orator.
Cine nu tie c acest tân r (nu-i folosi titlul
onorific, lucru pe care-l b gar de seam cu to ii,
desigur) î i g se te mereu de lucru printre
hamishi? Nu întreb cu ce scop, dar acolo se afl
acum i preocup rile lui fa de ace ti oameni par
importante dac sunt puse mai presus de
interesele Mesei.
Eu cred c se plimb sau alearg pentru a- i
men ine forma fizic , interveni un alt Orator.
Delarmi zâmbi din nou. G sea o pl cere în asta.
Doar n-o costa nimic:
Universitatea, Biblioteca, Palatul i întreaga
regiune înconjur toare ne apar in. Cam pu in, în
compara ie cu suprafa a planetei, dar cred c e loc
suficient pentru exerci ii fizice. Prim Orator, n-am
putea începe?
Primul Orator î i re inu un suspin. De inea
puteri depline i putea s mai întârzie începerea
întâlnirii sau chiar s o amâne pentru o dat la
care Gendibal ar fi fost prezent.
Nici un Prim Orator nu- i putea îndeplini
func ia f sprijinul m car pasiv al celorlal i
Oratori c ci, dac i-ar fi iritat, n-ar fi dovedit
în elepciune. Chiar i Preem Palver se v zuse
uneori silit s intre în polemici pentru a- i impune
punctul de vedere dar, în cazul de fa , absen a lui
Gendibal era sup toare. Tân rul Orator ar trebui
înve e c nu el stabilea legile.
Iar acum, ca Prim Orator, vorbi cel dintâi:
Vom începe. Studiind datele Întâiului
Radiant, Orator Gendibal a prezentat câteva
deduc ii uluitoare. El crede c exist o organiza ie
care ac ioneaz pentru a aplica Planul Seldon mai
eficient decât noi i c face acest lucru în propriul
ei folos. Prin urmare, dup p rerea lui, noi ar
trebui s afl m mai multe detalii, ca s ne putem
ap ra. A i fost informa i cu to ii, iar aceast
întrunire are rostul de a v oferi posibilitatea de a-l
audia pe Orator Gendibal, astfel încât s putem
lua o hot râre în ceea ce prive te politica de urmat.
 De fapt, era inutil s vorbeasc atât de mult. Îi
puteau citi gândurile, a a c tiau cu to ii. Dar
cuvintele introductive f ceau parte din ceremonial.
Delarmi arunc o privire c tre ceilal i zece care
reau împ ca i cu ideea de a-i îng dui s i
asume rolul de purt tor de cuvânt împotriva lui
Gendibal:
Gendibal (o nou ignorare a titlului onorific)
nu tie i nici nu poate preciza ce sau pe cine
reprezint aceast organiza ie.
Exprim aceast afirma ie care nu admitea
replic pe un ton aproape necuviincios, ca i cum
ar fi spus: i-am analizat gândurile, nu te mai
deranja s dai o explica ie.
Primul Orator hot rî pe dat s ignore lipsa de
polite e:
Faptul c Orator Gendibal (relu el, evitând
cu pedanterie s omit titlul i f s -l eviden ieze
prin a-l pronun a mai ap sat) nu tie l nu ne
poate spune ce este cealalt organiza ie, nu
înseamn c ea nu exist . De-a lungul istoriei lor,
oamenii Primei Funda ii practic n-au avut idee
despre noi i de fapt nici acum nu tiu mai nimic.
Pui la îndoial existen a noastr ?
Dac suntem necunoscu i i totu i exist m
nu înseamn neap rat c orice lucru trebuie s
mân necunoscut pentru a exista, spuse
Delarmi i izbucni în râs.
Adev rat. Tocmai de aceea afirma ia
Oratorului Gendibal trebuie examinat cu
deosebit aten ie. Se bazeaz pe deduc ii
matematice riguroase, pe care le-am verificat eu
însumi i v îndemn pe to i s v gândi i la ele. Nu
e ( i c ut o exprimare mental care s redea cât
mai bine p rerile sale) chiar neconving toare.
i acest Golan Trevize, prezent în mintea ta i
despre care nu ne spui nimic? (O nou necuviin
i, de data aceasta, Primul Orator ro i
imperceptibil.) Ce-i cu el?
Orator Gendibal socote te c acest om,
Trevize, este o unealt ne tiutoare, probabil a
acestei organiza ii i c nu trebuie s -l trat m cu
indiferen .
Dac aceast organiza ie exist , insist
Delarmi a ezându-se mai comod pe scaun i
dându- i la o parte p rul c runt care-i c dea peste
ochi, i dac ea e atât de periculoas prin putere i
capacit i mentale i r mâne ascuns , g si i
normal ca ea s ac ioneze la lumina zilei prin
intermediul cuiva atât de expus precum un
Consilier exilat de Prima Funda ie?
Nu-i de crezut, r spunse grav Primul Orator.
i cu toate acestea, am observat ceva deosebit de
alarmant. Nu reu esc s în eleg.
Aproape involuntar, l gândul ascuns în
str fundurile min ii sale, ru inat s i-l fac
cunoscut.
Fiecare dintre Oratori observ stratagema
mental i, conform etichetei foarte severe,
respect sentimentul de jen . Delarmi se supuse i
ea, dar f convingere. Potrivit formulei obi nuite
în asemenea situa ii, ea continu : Te rug m s i
faci cunoscute gândurile, întrucât în elegem i
iert m orice sentiment de ru ine pe care l-ai avea.
La fel i voi, relu Primul Orator, nu în eleg
din ce motiv s-ar putea b nui c Trevize este o
unealt a celeilalte organiza ii, sau ce scop ar
putea servi în caz c b nuiala se verific . Orator
Gendibal pare totu i sigur de asta i nu avem
dreptul de a ignora valoarea poten ial a intui iei
cuiva care a întrunit calit i de Orator. Prin
urmare, am încercat s aplic Planul la Trevize.
 La o singur persoan ? întreb încet unul
dintre oratori, dar f a- i ascunde surprinderea,
iar apoi î i exprim pe dat p rerea de r u pentru
-si înso ise întrebarea de un gând care echivala
cu: Ce neghiobie!
La o singur persoan , înt ri Primul Orator,
i ai dreptate. Ce neghiob sunt! tiu foarte bine c
Planul nu poate fi aplicat în cazul unui individ i
nici chiar unor grupuri mici. Cu toate acestea, am
fost curios. Am extrapolat Intersec iile
Interpersonale cu mult peste limitele normale, dar
am procedat în prezece moduri diferite i am ales
mai degrab o zon decât un punct. Apoi am
folosit toate detaliile pe care le de inem despre
Trevize un Consilier al Primei Funda ii nu
mâne total neobservat i despre Primarul
Funda iei. Apoi le-am combinat la întâmplare.
cu, o pauz .
i? f cu Delarmi. În eleg c ... Rezultatele au
fost surprinz toare?
N-am ob inut rezultate, dup cum v i
tepta i, r spunse Primul Orator. Nu se poate
face nimic cu un singur individ i totu i,... totu i
...
Da?
Mi-am petrecut patruzeci de ani analizând i
am deprins s le simt cu claritate chiar înainte de a
ajunge la etapa final , i rareori m-am în elat. În
cazul de fa , cu toate c n-am ob inut o concluzie,
tr iesc cu sentimentul c Gendibal a avut dreptate
i c Trevize nu trebuie ignorat.
De ce nu, Prim Orator? întreb Delarmi luat
prin surprindere de puternicul sentiment din
mintea Primului Orator.
Mi-e ru ine pentru c m-am l sat am git i
am folosit Planul într-un scop nepotrivit. Iar acum
 simt jenat pentru c sunt influen at de ceva
pur intuitiv. i cu toate astea, trebuie, pentru c
a simt. Dac Oratorul Gendibal are dreptate,
dac suntem amenin i dintr-o direc ie
necunoscut , cred c atunci când va veni
momentul unei crize, Trevize va de ine i va juca o
carte hot râtoare.
Pe ce se bazeaz sentimentul acesta? întreb
Delarmi ocat .
Primul Orator Shandess privi neajutorat c tre
membrii Mesei:
Pe nimic. Matematica psihoistoric nu ofer
solu ii, dar a a am v zut eu jocul rela iilor, am
impresia c Trevize este cheia. Trebuie s ne
îndrept m aten ia asupra acestui tân r.

25

Gendibal tia c nu va reu i s se întoarc la

vreme pentru a participa la întrunirea Mesei. Era
foarte probabil s nu se mai întoarc niciodat
între ai s i.
Se sim ea inut de bra e puternice i test cu
disperare pentru a g si o cale de a-i determina s -l
elibereze.
Rufirant se proptise triumf tor în fa a lui:
Acum vei fi fiind gata, învâ atule? Lovitur
pentru lovitur , pumn pentru pumn, în felul
hamish. Hai dar, e ti mai mic, love te tu primul.
Te va ine i pe tine cineva? întreb Gendibal.
Da i-i drumul. Noo, noo. Numa' mâinile.
sa i-i mâinile libere, dar ine i-l de picioare. Nu
mai vreau dansuri.
Gendibal se sim i fixat de p mânt. Bra ele-i
erau libere.
 Love te, înv atule, strig Rufirant. D -mi un
pumn.
În acea clip , mintea lui Gendibal le sond
gândurile i descoperi ceva la care putea trezi un
spuns indignarea, sentimentul de dreptate i
mila. N-avea de ales, trebuia s ri te stimularea
imediat a acestor sim minte i apoi s
improvizez pe baza...
Dar au mai trebui s-o fac . Nu sondase aceast
minte care abia ap ruse i, cu toate astea, ea
reac ion exact a a cura voia el.
Sim i deodat prezen a unei siluete
neînsemnate scund i îndesat , cu p rul negru
încâlcit i bra ele întinse în fa i o v zu
ap rând în goan , furioas , îmbrâncindu-l pe
fermierul hamish.
O femeie. Sumbru, Gendibal socoti c din cauza
tensiunii i îngrijor rii nu sim ise asta dintru
început i c ochii trebuiser s -i confirme acest
adev r.
Karoll Rufirant! strig ea la fermier cu o voce
ascu it . E ti un tic los i-un la ! Lovitur pentru
lovitur , aici? Dup obiceiul hamish? Ai fi de dou
ori cât înv atul. Primejdie mai mare a fi dac m-ai
ataca pe mine. Vei fi câ tigând în renume b tându-
l pe neajutoratul acela? Unde-a fi ru inea, m -
ntreb? To i or s te arate cu degetul i-or zice:
"Uite-l pe Rufirant, cel de se bate cu copiii." Vei fi
de râsul tuturor, cred eu, i nici un hamish cu
scaun la cap n-o s mai închine un pahar cu tine
i nici, o femeie întreag la minte n-o s te urmeze.
În timp ce se ap ra de loviturile ei, Rufirant
încerc s potoleasc torentul de vorbe,
spunzând împ ciuitor:
Stai, Sura. Termin , Sura.
Gendibal î i d du seama c nu mai era inut,
 Rufirant nu se mai holba furios la el, i c
gândurile tuturor nu-i mai acordau nici o aten ie.
Nici pe Sura n-o mai preocupa soarta lui;
dezl uirea ei de furie asupra lui Rufirant o
cuse s uite de el. Revenindu- i din uimire,
Gendibal se gândi c-ar trebui s întreprind ceva
ca s împrosp teze izbucnirea aceea de furie i s
accentueze în mintea lui Rufirant sentimentul de
ru ine neputincioas , dar cu delicate e i
pricepere, astfel încât s nu lase urme. Dar, din
nou, era de prisos, c ci femeia continu :
Da i-v -napoi cu to ii. Asculta i-m ! i parc
n-a fi de-ajuns c voinicosul Karoll arat ca un
uria pe lâng costelivul acela, i o fi nevoie de al i
cinci- ase afla i i prieteni ca s -mp i ru inea,
ca s v -ntoarce i la fermele voastre i s v f li i
c-a i stâlcit în b taie un copil. "Eu l-am inut de-o
mân ", o s zice i, iar uria ul i c ânosul
Rufîrant l-a f cut în fel i chip când n-a vrut s
loveasc . ÎIar voi o s povesti i: "Da eu l-am inut
de-un picior, a a c da i-mi i mie o p rticic din
gloria asta!" Iar matahala de Rufirant a zice: "Nu l-
am putut face s stea locului, a a c tovar ii mei
de plug l-au intuit, i cu ajutorul celorlal i ase, l-
am învins".
Sura, îndr zni Rufirant aproape scâncit, dar
i-am spus înv atului c poate lovi primul.
i tare te mai temi tu de grozavele lovituri ale
bra elor lui sl noage, nu-i a a, Rufirant-
? Hai, las . D -i drumul s plece unde are
treburi iar voi, restul, duce i-v pe furi acas , i o
afla i de mai sunte i bineveni i dup asemenea
voinicie. Bine a fi s spera i c marile voastre fapte
de ast zi s-or face uitate! Da' nu se va-ntâmpla
asta pentru c o s împr tii vestea pretutindeni
dac m înfuria i mai tare.
 Plecar t cu i, cu capetele plecate f a mai
privi înapoi.
Gendibal îi privi cum se îndep rtau, apoi î i
întoarse ochii spre femeia îmbr cat cu pantaloni,
o bluz , purtând pantofi grosolani. Avea nasul cam
mare, sâni grei (dup cât putea vedea Gendibal
prin bluza larg ), iar bra ele dezgolite îi erau
musculoase. Asta însemna, deci, c femeile
hamish munceau la câmp cot la cot cu b rba ii lor.
Ea-l privi p trunz tor, inându- i mâinile-n
olduri:
Hei, înv atule, ce-i fi z bovind? Mergi la
Palatul înv ilor? i-a fi team ? S te-nso esc?
Gendibal sim i mirosul de transpira ie degajat
de îmbr mintea ei, nu tocmai proasp t sp lat ,
dar în situa ia în care se afla ar fi fost cu totul
necuviincios s i arate repulsia.
Î i mul umesc, domni oar Sura...
Novi mi-e numele, spuse ea cu voce r gu it .
Sura Novi. Po i s -mi zici Novi. De mai mult n-a fi
nevoie.
Mul umesc, Novi. Mi-ai fost de mare ajutor.
Chiar te rog s m înso ti, nu fiindc m-a teme,
ci pentru c -mi face pl cere tov ia ta. i
spunând acestea, f cu o plec ciune elegant , de
parc ar fi salutat vreuna dintre tinerele doamne
de la Universitate.
Novi se îmbujora, ezit o clip , apoi încerc s -i
imite gestul politicos.
Pl cerea a fi a mea, r spunse ea str duindu-
se s g seasc cuvintele potrivite pentru a crea
impresia de bun cre tere i pentru a- i exprima,
în acela i timp, încântarea.
Pornir al turi. Gendibal tia bine c mersul
acesta în pas domol f cea ca întârzierea lui la
întrunirea Mesei s devin de neiertat, dar abia
acum avea prilejul s se gândeasc la în elesul
celor întâmplate mai devreme i, cu o satisfac ie
ut cioas , hot rî s -i lase s mai a tepte.
Cl dirile Universit ii se z reau în fa a lor când
Sura Novi se opri i spuse f convingere:
Domnule înv at...
Gendibal î i d dea seama c , pe m sur ce se
apropiau de cl dirile c rora ea le spunea Palatul
înv ilor, Novi devenea tot mai politicoas . O
clip se sim i îndemnat s-o întrebe: "Nu cumva te
adresezi costelivului acela?" dar asta ar fi ru inat-o
peste m sur .
Da, Novi?
A fi frumos i bogat Palatul înv ilor?
E frumos, r spunse Gendibal.
Am visat i eu odat s merg la Palat i... i
fiu înv at.
Privirea ei dovedea c nu- i considera spusele
drept o simpl polite e:
tiu s scriu. M-a colit înv torul. Dac
scriu scrisoare la tine, încerc ea s par deta at ,
cum o însemn ca s ajung la tine?
Scrii doar, Parlamentul Oratorilor,
apartament 27 i va ajunge la mine. Acum trebuie
plec, Novi.
cu o plec ciune i ea încerc din nou s -l
imite. Plecar fiecare în drumul s u, iar Gendibal
i-o scoase din minte imediat. Se gândea, în
schimb, la întrunirea Mesei, i mai ales la Oratorul
Delora Delarmi. Gândurile nu-i erau prea blajine.

8 Femeia de la ferm

26
 ORATORII st teau în jurul Mesei împietri i în
izolare mental , de parc printr-un acord tacit
i-ar fi ascuns cu to ii gândurile pentru a evita s -l
insulte în mod irevocabil pe Primul Orator dup
cele afirmate în leg tur cu Trevize. Privir pe furi
tre Delarmi i acest gest dezv luia multe lucruri
nespuse. Între to i Oratorii, ea era binecunoscut
pentru arogan . Pân i Gendibal d dea dovad ,
car din gur , de mai mult respect fa de tradi ii
i conven ii.
Delarmi sim i semnifica ia acestor priviri i- i
du seama c n-avea altceva de f cut decât s i
asume r spunderea pentru situa ia imposibil pe
care ea îns i o crease. De fapt, nici nu avea
inten ia de a ocoli aceast spinoas problem . În
întreaga istorie a celei de-a Doua Funda ii, nici un
Prim Orator nu fusese pus sub acuzare pentru
analize gre ite ( i dincolo de termenul acesta, pe
care chiar ea îl inventase drept paravan, era vorba
despre incompeten nerecunoscut ). Acum, o
asemenea punere sub acuzare devenea posibil . N-
avea de gând s dea înapoi.
Prim Orator! vorbi ea rar, f s i mi te
buzele sub iri i lipsite de via , mai greu de
distins acum din cauza palorii chipului. Chiar tu ai
afirmat c n-ai dovezi palpabile care s i sprijine
rerea i c matematica psihoistoric nu indic
nimic. Ne ceri s lu m o hot râre crucial pe baza
unui sentiment mistic?
Primul Orator ridic ochii i se încrunt . Era
con tient de izolarea mental a membrilor Mesei.
tia ce înseamn asta i r spunse cu r ceal :
Nu v ascund c -mi lipsesc dovezile. Nu v
prezint, îns , nici lucruri false. Ceea ce v ofer este
puternica percep ie intuitiv a unui Prim Orator cu
decenii de experien , care i-a petrecut o via -
ntreag analizând îndeaproape Planul Seldon. Privi
în jur inflexibil a a cum n-o f cuse niciodat i,
una dup alta, protec iile mentale sl bir i
disp rur . Delarmi renun ultima la aceast
izolare, abia când Primul Orator întoarse privirea
spre ea.
Cu o sinceritate dezarmant care terse orice
urm de alte sentimente i gânduri, Delarmi
spuse:
Prim Orator, accept declara ia. Cu toate
acestea, socot c poate vei vrea s faci o
reevaluare. Întrucât i-ai exprimat deja
sentimentul de ru ine pentru ca ai recurs la
intui ie, ai dori s nu includem în documente
afirma iile pe care le-ai f cut, asta bineîn eles
dac , dup p rerea ta s-ar cuveni s ...
Care-s aceste afirma ii ce-ar trebui terse din
documente? interveni ios Gendibal.
Toate privirile se îndreptar spre el. Dac
izolarea lor mental n-ar fi fost deplin în
momentele cruciale dinainte, ar fi detectat
apropierea lui înainte chiar ca el s ajung la u .
Orice comunicare cu exteriorul întrerupt ?
Nimeni nu i-a dat seama de intrarea mea? întreb
sardonic Gendibal. Ce întrunire obi nuit ! Nu
veghea nimeni asupra sosirii mele sau era i
absolut siguri c nu voi mai veni?
Aceast izbucnire venea ca o violare flagrant a
tuturor regulilor. Întârzierea lui Gendibal
constituia o înc lcare serioas a uzan elor. Mai
grav era c intrase neanun at. Iar a vorbi înainte
ca Primul Orator s fi încuviin at intrarea venea ca
o ofens foarte grav .
Primul Orator se-ntoarse spre el. Toate celelalte
probleme treceau acum pe planul doi. Problema
disciplinei devenise de prim importan :
Orator Gendibal, ai întârziat. Sose ti
neanun at. Vorbe ti. Ne po i prezenta un motiv
întemeiat care s ne împiedice s te suspend m
din func ie pe o perioad de treizeci de zile?
Bineîn eles. Discutarea suspend rii din
func ie nu trebuie s înceap pân nu analiz m
cine a acreditat ideea c voi întârzia i de ce-a
cut-o, li se adres Gendibal pe un ton st pânit i
glacial, dar înv luindu- i gândurile într-o perdea
de furie f s -i pese c cineva sim ea asta.
Delarmi detecta sentimentul imediat i zise cu
convingere:
Acest om e nebun.
Nebun? E nebun femeia care afirm a a
ceva. Ori se simte vinovat . Prim Orator, m
adresez ie pentru a solicita un privilegiu personal,
declar Gendibal.
Ce caracter are acest privilegiu personal,
Orator?
Prim Orator, acuz pe cineva prezent aici de
tentativ de asasinat.
Atmosfera deveni exploziv când to i Oratorii se
ridicar în picioare în acela i timp, izbucnind într-
o babilonie de vorbe, expresii i gânduri.
Primul Orator ridic bra ele încercând s -i
lini teasc i strig :
Oratorului trebuie s i se ofere cuvântul
pentru a- i exprima punctul de vedere.
Se sim i obligat s i intensifice autoritatea
mental într-o manier nepotrivit locului în care
se aflau, dar nu avea de ales.
Spiritele se potolir .
Gendibal a tept neclintit pân când t cerea
deveni profund atât sonor, cât i mental, apoi
începu:
 Trecând pe un drum hamish, aflându-m la o
distan i deplasându-m cu o vitez care mi-ar fi
permis s ajung aici la vreme pentru a participa la
întrunire, am fost oprit de câ iva fermieri i am
sc pat neb tut i-n via ca prin urechile acului.
Dar i a a, am fost re inut, de aceea am sosit abia
acum. De la început a dori s precizez c , de la
Marea Devastare, nu cunosc nici un caz în care
vreun membru al celei de-a Doua Funda ii s fi
fost tratat ireveren ios ca s nu spunem brutalizat
de c tre ace ti hamishi.
Nici eu n-am auzit a a ceva, înt ri Primul
Orator.
De obicei, membrii Funda iei nu p trund
neînso i pe teritoriul hamish, strig Delarmi.
Singur i-ai c utat-o!
Adev rul e c m-am plimbat mereu pe
teritoriul lor, relu Gendibal. Am fost acolo de sute
de ori. Cu toate astea, nimeni nu m-a acostat
vreodat . Al ii nu se plimb atât de liberi ca mine,
dar nimeni nu se rupe de lume ca s devin
prizonier al Universit ii. Îmi aduc aminte c
Delarmi, iar apoi, ca i cum i-ar fi amintit titlul
acesteia prea târziu, îl transform într-o insult
mortal . Voiam s spun c i Oratori a Delarmi a
truns pe teritoriul hamish în câteva rânduri i,
cu toate astea, ea nu a fost acostat .
Astea pentru c nu le-am vorbit niciodat
prima, spuse Delarmi fixându-l cu privirea, i am
mas la distan i pentru c m-am purtat ca i
cum îmi datorau respect, au fost sili i s mi-l
acorde.
Ciudat, se mir Gendibal, iar eu era cât pe-
aci s spun c asta se datoreaz înf rii tale mai
impun toare. La urma urmei, chiar i aici, pu ini
îndr znesc s se apropie de tine. Dar spune-mi,
cum se face c au g sit prilejul s m atace tocmai
azi, când trebuia s particip la o întrunire
important a Mesei?
Dac nu din cauza purt rii tale, atunci
trebuie s fi fost o întâmplare, afirm Delarmi. Nici
car matematica lui Seldon n-a eliminat cu totul
rolul întâmpl rii din evolu ia Galaxiei ca s nu
mai vorbim de evenimentele personale. Sau
vorbe ti i tu inspirat de intui ie? (Unul sau doi
Oratori sc par mental câte-un oftat imperceptibil
auzind aceast aluzie la adresa Primului Orator).
N-a fost vorba de comportarea mea. i nici de
întâmplare. Totul s-a petrecut deliberat, insist
Gendibal.
Cum am putea ti asta? întreb calm Primul
Orator. Sim ea c trebuie s manifeste în elegere
fa de Gendibal, ca rezultat al ultimei remarci a
lui Delarmi.
Prim Orator, nu-mi ascund gândurile. V voi
prezenta evenimentele a a cum mi-au r mas
întip rite în memorie.
Transferul dur doar câteva momente. Primul
Orator nu se putu st pâni:
Uimitor! Orator, te-ai comportat foarte bine în
condi ii de tensiune extraordinar . Sunt de acord
hamishii s-au comportat cu totul anormal i c
s-ar cuveni s facem o investiga ie. Pân atunci,
îns , te rog s participi la întrunire...
O clip ! interveni Delarmi! Ce certitudine
avem c relatarea Oratorului este exact ?
Gendibal pufni iritat în fa a acestei insulte, dar
i domoli pornirea fireasc într-o asemenea
situa ie i zise:
Mintea mea e deschis .
Am cunoscut i min i deschise care nu erau
sincere.
 Nici nu m îndoiesc de asta, Orator, îi
spunse Gendibal, întrucât tu, ca i al ii, trebuie
i controlezi gândirea tot timpul. Când mintea
mi-e deschis , a a r mâne.
S nu con..., începu Primul Orator.
Prim Orator, cu scuzele cuvenite pentru
întrerupeie, solicit un privilegiu personal, zise
Delarmi
Ce fel de privilegiu, Orator?
Oratorul Gendibal a acuzat pe unul dintre noi
de tentativ de asasinat, probabil instigând pe
fermier s -l atace. Atâta timp cât nu retracteaz
aceast acuza ie atât eu, cât i ceilal i, inclusiv tu,
Prim Orator, trebuie s ne consider m uciga i
poten iali.
Orator Gendibal, vrei s i retragi acuza ia?
întreb Primul Orator.
Gendibal î i ocup fotoliul i l sându- i mâinile
pe bra ele lui, le strânse cu putere, de parc ar fi
vrut s le ia în st pânire, i spuse:
O voi face imediat ce mi se va explica de ce
un fermier hamish, c ruia i s-au al turat al i
câ iva, p rea hot rât s m re in din drum.
Dintr-o mie de motive, probabil, încerc
Primul Orator s explice. Repet c vom investiga
acest incident. Iar acum, Orator Gendibal, ca s ne
putem continua discu ia, n-ai vrea s i retractezi
acuza ia?
Nu pot, Prim Orator. Am încercat minute-n
ir, cât de delicat mi-a stat în putin , s -i cercetez
mintea, c utând o modalitate de a-i influen a
comportamentul f s -i fac nici un r u. i am
dat gre . Gândurilor lui le lipsea flexibilitatea pe
care o a teptam. Emo iile lui erau orientate, fixate,
parc de o alt gândire.
i crezi c vreunul dintre noi era gândirea
aceea? întreb Delarmi ironic. N-ar putea fi
organiza ia aceea misterioas care ne face
concuren i care, dup p rerea ta, e mai
puternic decât noi?
S-ar putea, încuviin Gendibal.
În cazul acesta, noi, care nu apar inem
acestei organiza ii de care ai tu cuno tin , nu
suntem vinova i i ar trebui s i retragi acuza ia.
Ori acuzi pe cineva c se afl sub controlul ei? Sau
vrei s spui c vreunul sau vreuna dintre noi nu e
ceea ce pare?
Posibil i a a, îi r spunse netulburat
Gendibal, con tient c Delarmi încerca s -i întind
o curs .
S-ar p rea c n rirea ta, continu Delarmi
ajungând la cap tul demonstra iei i preg tindu-se
trag o concluzie, privitoare la organiza ia
secret , necunoscut , ascuns i misterioas , e un
co mar provocat de paranoia. Seam cu
închipuirea ta vecin cu paranoia, c fermierii
hamish sunt influen i, c Oratorii se afl sub
control. Sunt gata, totu i, s urmez acest ciudat
mod de gândire. Orator, care dintre cei prezen i
aici e controlat? Eu, poate?
Cred c nu, Orator. Dac ai încerca s scapi
de mine, nu i-ai ar ta ostilitatea în mod deschis.
O dubl dedublare, poate? suger Delarmi,
jubilând. Asta ar fi o concluzie obi nuit în cazul
imagina iei paranoice.
S-ar putea. Ai mai mult experien decât
mine în astfel de probleme.
Oratorul Lestim Gianni îl întrerupse iritat:
Ascult , Orator Gendibal, dac o exonerezi pe
Orator Delarmi, arunci acuza ia împotriva noastr
mâne valabil . Ce motive ar fi avut vreunul dintre
noi s te împiedice s participi Ia aceast întrunire
sau s te vrea mort?
Gendibal r spunse pe dat , de parc ar fi
teptat aceast întrebare:
Când am intrat, subiectul în curs de
dezbatere era omiterea din documente a unor
informa ii f cute de Primul Orator. Eu n-am avut
prilejul s le aud. A vrea sa le aflu i cred c dup
aceea v voi comunica motivul pentru care am fost
re inut.
Pe baza intui iei i a utiliz rii diferite a
matematicii psiho-istorice, afirmasem c întregul
viitor al Planului s-ar putea bizui pe Golan Trevize,
exilat de c tre Prima Funda ie, iar Orator Delarmi
i ceilal i au exprimat obiec iuni serioase, explic
Primul Orator.
Îi prive te pe Oratori ce p rere au, interveni
Gendibal. În ceea ce m prive te, aprob aceast
ipotez . Trevize este cheia. Exilarea lui foarte
precipitat mi se pare prea ciudat pentru a fi
nevinovat .
Orator Gendibal, vrei s dai de în eles c
Trevize sau cei care l-au exilat sunt manipula i de
aceast organiza ie misterioas ? Oare toat lumea
este controlat , cu excep ia ta i a Primului
Orator?
Nu merit s r spund acestor provoc ri.
Permite i-mi, în schimb, s v întreb dac vreunul
dintre Oratorii prezen i ar dori s i exprime
acordul fa de cele exprimate de Primul Orator i
de mine. B nuiesc c a i citit dezvoltarea
matematic pe care v-am distribuit-o cu acordul
Primului Orator.
Nimeni nu-i r spunse.
Repet întrebarea, relu Gendibal. A citit-o
cineva?
Aceea i t cere.
 Prim Orator, acum ai explica ia re inerii mele,
conchise Gendibal.
Dorim o formulare mai clar , spuse Primul
Orator.
A i exprimat ideea c va trebui s ne ocup m
de Trevize, ceea ce reprezint o ini iativ
important în politica noastr i dac Oratorii au
citit prezentarea mea, ei i-au dat seama, în linii
mari, la ce face aluzie. Dac , totu i, ei ar fi
dezaprobat în unanimitate propunerea ta, atunci,
prin blocarea puterii de decizie, n-ai fi realizat
nimic. Dac te-ar fi sprijinit m car unul dintre
Oratori, atunci ai fi putut pune în aplicare noua
politic . Cei ce-au citit lucrarea mea tiau c eu
eram acel mic aliat i, prin urmare, trebuia s fiu
împiedicat prin orice mijloace s particip la
întrunirea Mesei. Cât pe-aci ca aceast stratagem
reu easc , numai c eu am sosit i-l voi sus ine
pe Primul Orator. M declar de acord cu el i,
potrivit tradi iei, obiec iile celorlal i unsprezece
Oratori pot fi respinse.
Deiarmi izbi cu pumnul în mas :
Se sugereaz c cineva a tiut dinainte ce va
recomanda Primul Orator, c Gendibal va sprijini
aceast pozi ie i c restul Oratorilor se vor opune
mai precis, cineva avea cuno tin de ceva ce nu
fusese gândit sau spus. Se mai sugereaz c
aceast ini iativ nu este pe placul organiza iei
scocite de paranoia lui Gendibal i c membrii ei
depun eforturi de a o bloca i c , prin urmare,
unul sau mai mul i Oratori se afl sub controlul ei.
Asta sugerez, o aprob Gendibal. Ai f cut o
demonstra ie perfect .
i pe cine acuzi? izbucni Deiarmi.
Pe nimeni. Solicit Primului Orator s reia
subiectul. Este de net duit c cineva din interior
ac ioneaz împotriva noastr . Sugerez ca to i cei
care slujesc cea de-a Doua Funda ie s fie supu i
unei analize mentale am nun ite. Absolut to i,
inclusiv Oratorii. Chiar i eu i... Primul Orator.
Întrunirea Mesei degener într-un vacarm i o
agita ie cum nu se mai întâmplase vreodat .
În cele din urm Primul Orator suspend
edin a, iar Gendibal, f a spune o vorb cuiva,
se duse în camera lui. tia bine n-avea prieteni
printre Oratori i c însu i Primul Orator nu se va
încumeta s -l ajute decât cu jum tate de gur , în
cel mai bun caz.
Nu ar fi putut spune dac se temea pentru sine
sau pentru a Doua Funda ie. Sim ea un gust amar
la gândul c probabil soarta ei era pecetluit .

27

Gendibal dormi prost. Gândurile ce-l chinuiau

în momentele de veghe i visurile ce-i bântuiau
somnul continuau disputa cu Delora Delarmi. Într-
o frântur de vis, chiar o confund pe Delarmi cu
Rufirant, fermierul hamish, astfel c Gendibal se
si fa -n fa cu o Delarmi de propor ii
însp imânt toare care înainta spre el amenin tor,
cu pumnii enormi i cu un zâmbet mieros care
dezvelea ni te din i ascu i ca acele.
Se trezi mai târziu decât de obicei cu senza ia
nu s-a odihnit câtu i de pu in i observ c
soneria de pe noptier semnaliza, dar amu ise. Se
întoarse i o puse în func iune.
Da? Ce s-a întâmplat?
Orator! strig administratorul de etaj cu o
voce mai pu in respectuoas decât se cuvenea. Un
vizitator vrea s v vorbeasc .
 Un vizitator? Gendibal î i control programul
de întrevederi i ecranul nu-i afi nici o întâlnire
înainte de amiaz . Ap tasta de afi are a orei;
8,32. Întreb prost dispus: Cine e?
Nu vrea s i dea numele, Orator. Apoi
dezaprobator: Unul dintre hamishi. Venit la
invita ia ta, încheie el ca repro .
S a tepte în sala de primire pân cobor.
Gendibal nu se gr bi. Cât timp dur sp larea
ritual r mase cufundat în gânduri. Faptul c
cineva-i folosea pe hamishi pentru a-i z rnici
planurile avea un în eles, dar ar fi vrut s tie cine
era acea persoan . Ce rost avea aceast intruziune
hamish chiar în via a retras de aici? S fi fost
vreo capcan me te ugit ?
Pentru numele lui Seldon, ce c uta acest
fermier hamish în Universitate? Ce motiv putea
invoca? Ce motive avea de fapt?
O clip , Gendibal se întreb dac nu s-ar
cuveni s se înarmeze. Alung dispre uitor acest
gând deoarece sim ea c pe terenurile Universit ii
putea s controleze un fermier f a- i primejdui
situa ia i f a l sa urme inacceptabile în mintea
unui hamish.
Gendibal constat c fusese prea afectat de
incidentul din ziua precedent . Dar apropo, venise
chiar acel fermier? Nemaifiind sub influen a cuiva,
se putea ca el s doreasc acum s cear scuze lui
Gendibal pentru ceea ce f cuse, temându-se de
pedeaps . Dar cum de tiuse Rufirant unde s
mearg i pe cine s caute?
Gendibal porni hot rât pe coridor i intr în
sala de a teptare. Se opri uimit, apoi se întoarse
spre administratorul care se pref cea c -i foarte
ocupat în cubiculul lui cu pere i de sticl .
Administrator, nu ai precizat c vizitatorul e o
femeie.
Orator, am zis un hamish, r spunse calm
administratorul. N-a i cerut alie l muriri.
Minimum de informa ii, administrator? Va
trebui s in minte c asta te caracterizeaz . ( i va
trebui s verifice dac nu cumva administratorul
fusese numit chiar de Delarmi. Iar de-acum înainte
îi va ine minte pe func ionarii din preajma sa,
"Inferiorii", pe care îi ignorase cu prea mult
urin de la în imea func iei de Orator, recent
dobândit ). E liber vreuna dintre s lile de
conferin ?
Orator, Sala Num rul 4 este singura
disponibil pentru urm toarele trei ore, spuse
administratorul cu un aer nevinovat, aruncând o
privire spre femeia hamish, apoi spre Gendibal.
Administrator, vom folosi Sala Num rul 4, i
te sf tuiesc s i st pâne ti gândurile.
Gendibal lovi neiert tor, iar sistemul de
protec ie al administratorului se închise mult prea
încet. Gendibal tia c era sub demnitatea lui s
trateze cu dispre o gândire inferioar , dar o
persoan incapabil s i ascund sentimenul de
ranchiun fa de un superior merita o lec ie pe
care s-o in minte. Administratorul avea s sufere
o u oar durere de cap care va ine câteva ore. O
pedeaps binemeritat .

28

Numele ei nu-i veni pe dat în minte i nici nu

era într-o dispozi ie care s -l îndemne la un efort
de memorie, iar ea în nici un caz nu se a tepta ca
el s i aminteasc .
Spuse moroc nos:
 E ti...
Novi, înv atule, rosti ea pe ner suflate.
Cel lalt nume a fi Sura, dar mi se spune Novi i
atât.
Da. Novi. Ne-am cunoscut ieri; acum îmi
aduc aminte. N-am uitat c mi-ai s rit în ajutor.
Nu se putea hot rî s foloseasc accentul hamish
chiar în incinta Universit ii. Cum ai ajuns aici?
Maestre, ai spus c pot trimite scrisoare. i
trebuie s scriu: "Parlamentul Oratorilor,
apartament 27". Am adus-o personal, ca s i ar t
propriul meu scris, zise ea cu mândrie amestecat
cu sfial . M-au întrebat ai mei: "Pentru cine a fi
scrisoarea?" i-am auzit numele când i-ai r spuns
mojicului cu mintea otr vit , Rufirant. A a c-am
zis c a fi pentru Stor Gendibal, Maestru C rturar.
i te-au l sat s treci, Novi? N-au cerut s
vad scrisoarea?
Am fost tare sp imântat . M-am gândit c
poate vor sim i mil i bun tate. i-am zis:
"C rturarul G mi-a promis c -mi arat Palatul
rturarilor", iar ei au zâmbit. Unul dintre cei de la
poart a râs c tre un altul: " i n-o s -i arate
numai Palatul". Apoi mi-au ar tat pe unde s merg
sf tuindu-m s n-o iau alt încotro, altfel or s m
dea afar pe dat .
Gendibal ro i u or. Pentru numele lui Seldon,
dac ar sim i nevoia s se distreze în compania
unei femei hamish, n-ar face-o într-un mod atât de
deschis i-ar fi mai preten ios în alegere. Privi spre
femeie cu inten ia de a cl tina dojenitor din cap,
dar se ab inu.
Ar ta foarte tân în ciuda muncilor grele
care-ar fi trebuit s-o îmb trâneasc . Nu putea s
aib mai mult de dou zeci i cinci de ani, vârst la
care femeile hamish erau de obicei deja m ritate.
 i purta împletit p rul negru, semn c era
nec torit de fapt, fecioar i asta nu-l
surprinse. Atitudinea din ziua precedent dovedea
avea un talent neîntrecut de ceart i Gendibal
se îndoia c s-ar fi g sit vreun b rbat care s se
lase înh mat i strunit de limba ei slobod i
ascu it . Înf area ei nu atr gea în mod deosebit.
De i se vedea c i d duse toat silin a s arate
mai prezentabil , chipul îi era simplu i col uros,
iar mâinile butuc noase i înro ite de munc .
Întreaga ei f ptur radia mai degrab tr inicia
decât gra ia.
Sim indu-se privit cercet tor, buzele începur
-i tremure. El îi în elese sfiala i teama i i se
cu mil de ea. Îi fusese de mare ajutor cu o zi în
urm i, de fapt, asta conta cel mai mult.
Încercând s fie prietenos i binevoitor, o
întreb :
i ai venit ca s vezi Palatul C rturarilor?
Ea deschise larg ochii negri (foarte frumo i, de
altfel) i-i r spunse:
Maestre, nu te sup ra pe mine. dar am venit
m fac i eu C rturar.
Vrei s devii C rturar? f cu Gendibal, ca lovit
de tr snet. Femeie...
Se opri. Cum oare-s -i explice unei femei
simple, total lipsit de subtilitate, nivelul de
inteligen , preg tire i activitate mental necesare
pentru a deveni ceea ce trantorienii numeau
"c rturar"?
Dar Sura Novi continu cu ardoare:
Eu tiu scrie i citi. Am citit c i întregi din
scoar în scoar . i am dorin a de-a fi c rturar.
Nu vreau s devin nevast de fermier. Nu-s f cut
pentru munca la ferm . N-am de gând s m m rit
c-un fermier i nici s am copii de la el. (Ridicând
capul spuse cu mândrie.) Am fost cerut . i-nc de
câte ori. i-ntotdeauna zic: "Nu". Cuviincios, dar
totu i "Nu".
Gendibal î i putu da seama destul de limpede
min ea. N-o ceruse nimeni de so ie, dar nu l
se în eleag c tia adev rul:
i ce vei face din via a ta dac nu te
tore ti?
Novi î i l palma grea pe mas :
Vreau s fiu c rturar. Nu femeie de fermier.
Dar dac nu te pot face c rturar?
Atunci nu-s nimic i-o s a tept s mor N-o
fiu nimic în via dac nu devin c rturar.
Gendibal se sim i îmboldit s -i cerceteze
gândurile pentru a afla motiva ia acestei hot râri,
dar nu se cuvenea s fac a a ceva. Un Orator nu
se distra scotocind prin gândurile unor persoane
neajutorate. Exista i un cod al tiin ei i al
tehnicii de control mental mentalistica la fel ca
i în alte profesiuni. Ori ar trebui s existe unul.
(Regret pe dat c -l înc lcase în cazul
administratorului.)
De ce s nu mâi la ferm , Novi?
Printr-o u oar interven ie o putea face s se
mul umeasc cu aceast situa ie, iar apoi, putea
determina vreun necioplit s fie fericit s se
însoare cu ea i s procedeze la fel i cu ea. Asta
n-ar însemna rea-inten ie, ci bun voin , numai c
era împotriva legii, i prin urmare, de neconceput.
Nu vreau. Fermierii-s ne tiutori ca p mântul
pe care muncesc i devin ca el. Ca femeie a unui
fermier, m-a transforma i eu în p mânt. N-a
mai avea vreme s citesc i-a uita tot ce-am
înv at. Mintea mi-ar r mâne în epenit i-
mpâclit , zise ea ducând mâna la cap. Nu! Un
rturar înseamn altceva. Cumin enie! (Gendibal
observ c prin acest ultim cuvânt ea se referea
mai degrab la "inteligen " decât la "bun
cre tere".) Un c rturar, continu ea, tr ie te din
i i... i din, uit cum se mai cheam . F cu un
gest larg cu mâinile care ar fi r mas neîn eles lui
Gendibal dac nu i-ar fi detectat gândurile.
Microfilme, o ajut el. De unde tii de
microfilme?
În c i cite ti despre multe lucruri, afirm ea
plin de mândrie.
Gendibal nu- i putu înfrânge dorin a de a afla
mai multe. Aceast femeie hamish era
nemaipomenit ; nu mai auzise de una ca asta. Nu
se f ceau recrut ri dintre hamishi, dar dac Novi
ar fi fost mai tân cu vreo zece ani, de exemplu...
Ce pierdere! N-o va tulbura; n-o va deranja
câtu i de pu in, dar la ce bun s fii Orator dac nu
puteai observa min i neobi nuite de la care s
înve i?
Novi, spuse el, a vrea s r mâi aici câteva
clipe. Stai lini tit . S nu vorbe ti.Nu te gândi s
zici ceva. Gânde te-te c vrei s dormi. În elegi?
Femeia îi reveni în priviri:
De ce trebuie s fac asta, Maestre?
Pentru c a vrea s m gândesc cum ai
putea deveni c rturar.
La urma urmei, indiferent ce ar fi citit, nu era
posibil ca ea s tie exact ce înseamn "c rturar".
Prin urmare, trebuia s afle ce credea ea despre
rturari.
Cu mare aten ie i cu o infinit delicate e îi
sond mintea, palpând f ca practic s o ating
în vreun fel, ca atunci când a ezi mâna pe o
suprafa metalic lustruit f a l sa amprente.
Pentru ea, un c rturar era o persoan care cite te
tot timpul. N-avea nici cea mai vag idee de ce
trebuie citite c ile. Munca înv atului se
confunda cu munca grea cu care era ea obi nuit
s aduc , s care, s g teasc , s deretice, s
execute ordine, îns pe domeniile Universit ii,
unde se g seau c ile i unde credea c va avea
timp s citeasc i s devin vag "educat ". Totul
se reducea la dorin a ei de a fi servitoare,
servitoarea lui.
Gendibal se încrunt . O servitoare hamish, i
înc una urât , lipsit de gra ie, needucat , abia
alfabetizat . De neconceput.
Va trebui s-o fac s i schimbe gândul. Va
trebui s g seasc o cale de a-i modela dorin ele i
de-a o face s se mul umeasc cu condi ia ei, astfel
încât s nu lase urme i nici m car Delarmi s nu
aib ce repro a.
Ori fusese trimis de Delarmi? Oare fusese pus
la punct un plan complicat pentru a-l determina s
influen eze gândurile unui hamish pentru a putea
fi prins i pus sub acuzare?
Ridicol. Îl pândea pericolul de a deveni
paranoic. Undeva, în re eaua gândurilor ei simple
trebuia s devieze un firicel de curent mintal. Nu
era nevoie decât de un u or impuls.
lca litera legii, dar n-avea s -i fac nici un
u i nimeni nu va b ga de seam .
bovi o clip .
Înapoi. Înapoi. Înapoi.
Pentru numele Spa iului! Cât pe-aci s -i scape!
Era victima unei iluzii?
Ba nu! Acum, c aten ia îi fusese atras de
acest am nunt, îl putu distinge cu claritate. G sise
o ramifica ie firav palpitând dezordonat
neobi nuit de dezordonat. i cu toate acestea era
atât de delicat , de lipsit de ramifica ii.
Gendibal se retrase din mintea ei i vorbi cu
blânde e:
Novi.
Concentrându- i privirea asupra lui, ea-i
spunse:
Da, St pâne?
Po i lucra cu mine. Te voi face înv at...
Brusc u urat i cu ochii arzându-i, ea nu se
putu st pâni:
St pâne...
Îi detect pe dat inten ia. Voia s se azvârle la
picioarele lui. Îi puse mâinile pe umeri i o strânse
or:
Nu te mi ca, Novi. R mâi a a. Stai!
Ca i cum ar fi vorbit unui animal pe jum tate
îmblânzit. Când v zu c ordinul s u fusese
recep ionat, îi d du drumul de umeri. Abia acum
i d du seama de mu chii viguro i ai bra elor ei.
Dac vrei s devii înv at trebuie s te
compor i întocmai ca unul adev rat. Asta
înseamn c va trebui s fii t cut , s vorbe ti
calm i s faci întotdeauna ce- i voi spune. i
trebuie s încerci sa înve i a te exprima la fel ca
mine. De asemenea, vei cunoa te i al i înv i. Te
vei teme?
Frica n-oi avea, St pâne, dac vei fi cu mine
Voi fi cu tine. Acum, îns , trebuie s i g sesc
o camer , s aranjez s i se atribuie o toalet , un
loc în sala de mese i haine. Va trebui s por i
haine potrivite pentru un înv at, Novi.
Astea-s tot ce..., se lamenta ea.
Vom g si altele.
îndoial c va trebui s roage o femeie s
se ocupe de îmbr minte pentru Novi. Va mai
avea nevoie de cineva care s-o înve e pe aceast
femeie hamish câte ceva despre igiena personal .
La urma urmei, de i hainele pe care le purta erau
probabil cele de s rb toare i se g tise în mod
special, Novi înc mai p stra un miros distinct,
or nepl cut.
Va trebui, de asemenea, s aib certitudinea c
rela ia dintre ei va fi în eleas cum se cuvine. Era
un secret la îndemâna oricui c atât b rba ii, ba
chiar i femeile celei de-a Doua Funda ii î i
permiteau escapade ocazionale printre hamishi
pentru a- i satisface pl cerile trupului. Atâta timp
cât în cursul acestor aventuri nu se produceau
interven ii în gândurile hamishilor, nimeni nu
sea c merit s ridice obiec ii. În ceea ce-l
privea, Gendibal nu- i îng duise asemenea
distrac ii i-i pl cea s cread c asta se datora
faptului c nu sim ea nevoia unor rela ii erotice
mai vulgare i mai piperate decât cele care-i erau
la îndemân în interiorul Universit ii. În
compara ie cu femeile hamish, cele ale Funda iei
erau poate mai terse, dar str luceau de cur enie
i aveau pielea mai catifelat .
Dar chiar dac situa ia d dea na tere la
interpret ri i se putea a tepta la ironii i aluzii
ut cioase pentru c , nu numai c apelase la o
femeie hamish, dar i o adusese în preajma lui,
Gendibal decise c merit s rabde aceast situa ie
jenant . A a cum st teau lucrurile acum, aceast
femeie de ar , Sura Novi, devenea cheia victoriei
lui în inevitabilul duel pe care avea s -l poarte cu
Orator Delarmi i cu restul membrilor Mesei.

29

Gendibal n-o rev zut pe Novi decât dup cin ,

când veni înso it de femeia c reia îi explicase
îndelung toat situa ia, sau cel pu in caracterul
asexual al rela iei. Femeia în elesese sau, oricum,
nu îndr znise s dea de în eles c refuz s
priceap , ceea ce era la fel de bine.
Acum Novi st tea în fa a lui, timid , mândr ,
sfioas , triumf toare într-un amestec bizar de
sentimente.
Ar i foarte frumos, Novi, îi spuse el.
Îmbr mintea pe care i-o d duser i se
potrivea surprinz tor de bine i nu ar ta
nicidecum ridicol g tit astfel. Îi strâmtaser
rochia la talie, îi ridicaser sânii sau nu putuse
observa toate acestea când ea purta haine
ne ti?
Avea fese proeminente, dar nu nepl cute
privirii. Chipul îi r sese simplu, desigur, dar
atunci când bronzul datorat traiului în b taia
vântului i-a soarelui avea s se tearg , iar ea va
înv a s i îngrijeasc tenul, nu va fi chiar urât .
Pentru numele Vechiului Imperiu, femeia aceea
i închipuise Novi avea s fie amanta lui.
Încercase s-o fac frumoas pentru el.
Dar apoi se gândi: La o adic , de ce nu?
Novi va trebui s apar în fa a Mesei i cu cât
mai atr toare, cu atât mai u or va reu i el s i
impun punctul de vedere.
Exact când se gândea la acestea primi i
mesajul din partea Primului Orator. Avea gradul de
adecvare obi nuit într-o societate mentalist . Într-
un limbaj mai mult sau mai pu in familiar, era
numit "Efect de Coinciden ". Dac te gânde ti vag
la cineva care în acela i timp se gânde te la tine,
exist o stimulare reciproc din ce în ce mai
pronun at care, în câteva clipe, face gândurile
precise, hot râtoare i simultane, dup toate
probabilit ile.
Chiar i pentru cei care-l percep intelectual,
procesul poate fi uimitor, mai ales dac gândurile
preliminare, neclare, ar apare atât de nedeslu ite
de o parte sau de alta (sau de ambele) încât ar
trece neobservate la nivelul con tiin ei.
Novi, nu pot sta cu tine ast sear . Am de
lucru, explic Gendibal. Te voi conduce în camera
ta. Vei g si acolo câteva c i i po i face exerci ii
de lectur . Î i voi ar ta cum s folose ti semnalul
dac vei avea cumva nevoie de ajutor... i ne vom
revedea mâine.

30

Prim Orator? se adres Gendibal politicos.

Shandess se mul umi s clatine din cap. Avea o
înf are aspr care îi accentua vârsta. Ar ta ca o
persoan care nu obi nuia s bea, dar nu i-ar fi
stricat o înghi itura de alcool. În cele din urm îi
spunse:
Eu te-am "chemat"...
F mesager. Din "chemarea" direct am
dedus c era vorba de ceva important.
A a-i. Vânatul t u de pe Prima Funda ie,
Trevize.
Da?
Nu se îndreapt spre Trantor.
Gendibal nu p ru surprins:
De ce-ar face-o? Informa iile pe care le-am
primit f ceau referire la c toria împreun cu un
profesor de istorie antic pornit în c utarea
mântului.
Da, legendara Planet de Origine. Tocmai de
aceea trebuia s vin pe Trantor. La urma urmei,
profesorul tie unde se afl P mântul? Tu tii? Sau
eu? Putem fi siguri c exist cu adev rat sau c a
existat vreodat ? Cu siguran c vor veni la
Biblioteca aceasta pentru a ob ine informa iile
necesare. Pân în acest moment n-am considerat
situa ia a atins un punct de criz deoarece am
crezut c Trevize va veni aici i c prin el vom afla
mai multe despre el i despre inten iile lui.
Acesta ar fi sigur motivul pentru care nu i se
permite s vin aici.
Atunci unde merge?
Înc n-am aflat.
Pari destul de calm, spuse âfnos Primul
Orator.
M întreb dac nu cumva e mai bine a a,
spunse Gendibal. Vrei ca el s vin pe Trantor
pentru a-l ap ra i a-l folosi ca surs de informa ii.
N-ar deveni oare un izvor de informa ii mai
importante dac merge unde dore te i face ceea
ce i-a propus, cu condi ia s nu-l pierdem din
ochi?
Insuficient! izbucni Primul Orator. M-ai
convins de existen a acestui nou du man i acum
nu-mi g sesc lini tea. Ba, mai grav, m-am
autosugestionat c trebuie s -l protej m pe Trevize
fiindc altfel vom pierde totul. Nu reu esc s alung
sentimentul c el i numai el este cheia.
Prim Orator, orice s-ar întâmpla, noi nu vom
pierde, spuse Gendibal cu convingere. Asta ar fi
posibil dac ace ti Anti-Catâri, ca s folosesc
propria ta exprimare, ar fi continuat s se
strecoare neobserva i printre noi. Dar acum tiu c
sunt acolo. Nu mai ac ion m orbe te. La
urm toarea întrunire a Mesei, dac vom lucra
împreun , vom declan a contraatacul.
Nu problema Trevize m-a determinat s te
chem. Subiectul a c tat importan doar fiindc
mi-a ap rut ca o înfrângere personal . Analizasem
inexact acest aspect al situa iei. Am gre it punând
orgoliul mai presus de politica general i-mi cer
scuze. Mai e ceva.
Ceva mai grav, Prim Orator?
Exact, Orator Gendibal. Primul Orator oft i
tu darabana cu degetele pe birou în timp ce
Gendibal r mase r bd tor în picioare, a teptând.
Într-un târziu Primul Orator vorbi cu blânde e
de parc ar fi încercat s u ureze for a loviturii:
La o întrunire de urgen a Mesei, ini iat de
Orator Delarmi...
F încuviin area ta, Prim Orator?
Pentru ceea ce dorea ea, n-avea nevoie decât
de sus inerea a trei dintre Oratori, mai pu in eu.
La întrunirea convocat de urgen tu ai fost pus
sub acuzare, Orator Gendibal. Acuzarea sus ine c
ti nedemn de calitatea de Orator i c trebuie s
fii judecat. Pentru prima oar în decurs de mai
bine de trei secole se întâmpl ca împotriva unui
Orator s se emit o punere sub acuzare.
Str duindu-se s i ascund orice semn de
furie, Gendibal spuse:
Bineîn eles c nu ai votat pentru punerea
mea sub acuzare.
Nu, dar am fost singurul. Restul Mesei a
votat în unanimitate, iar rezultatul a fost de zece
contra unul în favoarea acuz rii. Dup cum tii,
pentru punerea sub acuzare trebuiau zece voturi,
inclusiv cel al Primului Orator, sau zece f vot
lui.
Dar eu n-am fost convocat.
N-ai fi avut drept de vot.
Dar a fi putut lua cuvântul ca s m ap r.
Nu în condi iile astea. Exist pu ine
precedente, dar clare. Te vei ap ra la procesul care
va avea loc cât de curând posibil.
 Îngândurat, Gendibal l capul în pept, apoi
afirm :
Asta nu m îngrijoreaz în mod deosebit,
Prim Orator. Consider c prima ta reac ie a fost
corect . Problema Trevize cap caracter prioritar.
Îmi permi i s i sugerez amânarea procesului din
acest motiv?
Primul Orator ridic mâna pentru a-l opri.
Orator, nu e ti de condamnat dac nu
în elegi situa ia. Punerea sub acuzare se face atât
de rar, încât chiar i eu am fost obligat s cercetez
procedura legal pe care o presupune. În aceste
momente procesul are un caracter de urgen .
Suntem sili i s -l derul m imediat, l sând
deoparte orice alte preocup ri.
Gendibal î i a ez mâinile strânse pumn pe
birou i se înclin spre Primul Orator:
Sper c nu vorbi i serios.
A a spune legea.
Nu putem admite ca legea s ne fac orbi la
un pericol evident.
Orator Gendibal, pentru membrii Mesei tu
reprezin i un pericol imediat. Nu încerca s m
întrerupi. Legea în chestiune se bazeaz pe
convingerea c nimic nu poate fi mai important
decât posibilitatea de corup ie sau de utilizare
ilegal a puterii de c tre un Orator.
Dar nu pot fi acuzat nici de una, nici de alta.
Prim Orator, i tiai acest lucru. E vorba de o
vendet personal a Oratorului Delarmi. Dac se
pune problema utiliz rii ilegale a puterii, singurul
acuzat ar trebui s fie ea. Vina mea este c
niciodat nu mi-am dat silin a s devin mai
agreabil atâta lucru recunosc i c am acordat
prea pu in aten ie unor b trâni neghiobi i atin i
de senilitate, dar considera i suficient de tineri
pentru a li se încredin a puterea.
Ca mine, de exemplu, Orator?
Gendibal oft :
Vezi, iar am gre it. Nu m refer la tine, Prim
Orator... Foarte bine, atunci, s organiz m un
proces în procedura de urgen . Chiar mâine. Ba
mai bine ast sear . S termin m o dat cu el i s
trecem la problema Trevize. Nu trebuie s mai
întârziem.
Orator Gendibal. spuse Primul Orator, cred
nu în elegi exact care este situa ia. Au mai fost
cazuri de punere sub acuzare, nu multe, ci doar
dou . N-a fost condamnat nici unul dintre cei
acuza i, îns tu nu ai cum s scapi nepedepsit!
Atunci nu vei mai fi membru al Mesei i nu vei mai
avea nici un cuvânt de spus în probleme de
politic public . De fapt, vei pierde dreptul de vot
la întrunirea anual a Adun rii.
i nu vrei s ac ionezi pentru a împiedica
acest lucru?
Nu pot. Vor vota împotriva mea, iar atunci voi
fi silit s -mi dau demisia, ceea ce i-ar încânta pe
Oratori.
Iar Delarmi va deveni Prim Orator?
Asta e aproape sigur.
A a ceva nu trebuie s se întâmple!
Exact! Iat de ce va trebui ca eu s votez în
favoarea condamn rii tale.
Gendibal trase adânc aer în piept.
Insist asupra procedurii de urgen .
Trebuie s ai timp s i preg te ti ap rarea.
Care ap rare? Nu vor s asculte ap rarea.
Procedura de urgen !
Masa trebuie s i instrumenteze acuza ia.
Nu exist acuza ie i nici nu le trebuie a a
ceva. În mintea lor sunt deja condamnat i nu au
nevoie de altceva. De fapt, cred c prefer s m
vad condamnat cât mai curând, deci le-ar surâde
ideea ca procesul s aib loc ast sear . Propune-
le acest lucru.
Primul Orator se ridic . Se privir în ochi, apoi
Primul Orator întreb :
De ce te gr be ti atât de mult?
Problema Trevize nu suport amânare.
De îndat ce vei fi condamnat i autoritatea
mea va scade în fa a unei Mese unite, ce vom
realiza?
Gendibal îi r spunse într-o oapt uierat :
S n-ai team ! În ciuda tuturor aparen elor,
nu voi fi condamnat.

9 Hiperspa iu

3l

E TI GATA, JANOV? întreb Trevize.

Pelorat ridic ochii din cartea pe care-o viziona:
Pentru Salt, vrei s spui, prietene?
Da, pentru Saltul hiperspa ial.
Pelorat înghi i în sec:
E ti sigur c nu va crea disconfort? tiu c -i
stupid s m tem, dar gândul de-a fi redus la
dimensiunea tahionilor pe care înc nimeni nu i-a
zut sau detectat...
Hai, Janov, totu-i pus perfect la punct. Pe
onoarea mea! Saltul se folose te de dou zeci i
dou de mii de ani, dup cum singur explicai, iar
eu n-am auzit de nici un accident în hiperspa iu.
S-ar putea s ie im din hiperspa iu într-un loc
nepl cut, dar atunci accidentul s-ar petrece în
spa iu, nu în timp ce devenim tahioni.
Mi se pare o slab consolare.
N-o s gre im. Ca s i spun drept, m
gândeam s-o fac f s i spun, astfel încât s nici
nu- i dai seama c totul s-a petrecut. Dar
gândindu-m mai bine, am decis c nu i-ar strica
treci prin experien a asta în deplin cuno tin
de cauz i s consta i c nu se pun probleme, iar
pe viitor s nu- i mai faci absolut nici o grij .
A a e, începu Pelorat nesigur, presupun c ai
dreptate, dar z u c nu m gr besc.
Te asigur...
Nu, prietene, nu pun la îndoial spusele tale.
Numai c ... Ai citit vreodat Santerestil Matt?
Bineîn eles, doar nu-s analfabet.
Sigur, sigur. Nu trebuia s pun întrebarea
asta. Îti aminte ti de el?
Nici uituc nu sunt.
S-ar p rea c am un talent neîntrecut de a
ofensa. Vreau s spun c nu-mi ies din minte
imaginile în care Santerestil i prietenul lui, Ban,
s-au îndep rtat de Planeta 17 i s-au pierdut în
spa iu. M gândesc la scenele acelea absolut
hipnotice petrecute între stele mi cându-se lenevos
în t cerea adânc i etern ... Nu puteam crede,
în elegi? Mi-au pl cut i m-au mi cat profund, dar
nu am crezut. Acum, îns , dup ce m-am obi nuit
cu ideea c m aflu în spa iu i tr iesc aceast
experien , tiu c e ridicol, dar nu vreau s
renun . Parc-a fi Santerestil...
Iar eu Ban, complet Trevize ajuns aproape la
limita r bd rii.
Într-un fel, da. Stelele palide pres rate în
dep rt ri stau nemi cate, cu excep ia soarelui
nostru, pe care nu-l vedem, desigur, dar se
mic oreaz mereu. Galaxia î i p streaz m re ia ei
rece i întunecat , neschimb toare. Spa iul tace i
nu m poate împiedica nimic...
În afar de mine.
În afar de tine. Dar i-a a, Golan, drag
prietene, a fost o pl cere s i vorbesc despre
mânt i s încerc s te-nv pu in preistorie. N-
vrea s sfâr im a a.
Nici eu. Ai r bdare. Doar nu- i închipui c
vom face Saltul i vom ie i din el pe suprafa a unei
planete. Vom r mâne tot în spa iu i Saltul nu va
dura decât frac iuni de secund . Va trece mai mult
de-o s pt mân pân s vedem vreo planet , a a
po i s stai lini tit.
Doar nu vrei s spui Gaia când te referi la
suprafa a unei planete. S-ar putea s nu ne
apropiem de Gaia când ie im din Salt.
tiu asta, Janov, dar dac informa iile tale
sunt corecte, vom ajunge în sectorul respectiv.
Dac nu, atunci...
Mohorât, Pelorat cl tin din cap:
Ce folos c vom ajunge în sectorul potrivit
dac nu cunoa tem coordonatele planetei Gaia.
Janov, s presupunem c-ai fi pe Terminus,
îndreptându-te spre ora ul Argyropal i n-ai ti
decât c se afl undeva, pe istm. De îndat ce-ai
ajunge pe istm, ce-ai face?
Pelorat r mase t cut i b nuitor, închipuindu-
i c Trevize a tepta de la el un r spuns foarte
complicat. În cele din urm , l deoparte sfiala i
spuse:
Cred c-a întreba pe cineva.
Exact! Ce altceva faci? Acum e ti gata?
Vrei s spui chiar acum?
Pelorat se ridic precipitat în picioare cu un aer
aproape îngrijorat pe chipul altfel inexpresiv:
Ce trebuie s fac? Stau jos? În picioare? Ce?
 Pentru numele Spa iului, Pelorat, nu faci
nimic. Vino în camera mea ca s pot folosi
computerul i dup aceea po i s ezi sau s stai
în picioare sau în cap, dup cum crezi c te sim i
mai bine. Eu î i sugerez s stai în fa a ecranului i
prive ti. Te asigur c va fi interesant. Hai s
mergem!
Ie ir pe coridorul ce ducea c tre camera lui
Trevize, unde acesta se a ez în fa a computerului.
N-ai vrea s faci tu asta, Janov? îl lu el pe
nepreg tite. Eu î i dau cifrele i tu va trebui doar
te gânde ti la ele. Computerul va face restul.
Nu, mul umesc. Nu m pricep. tiu c vei
spune c am nevoie de exerci iu, dar nu cred. Cine
tie ce i-ai pus în minte, Golan...
Nu fi ridicol.
Nu, nu. Computerul i se potrive te doar ie.
Când e ti conectat, tu i el p re i a deveni un
singur organism. Când fac eu asta, r mân dou
obiecte în contact Janov Pelorat i un computer.
Nu-i acela i lucru.
Asta-i bun , spuse Trevize, de i avu un vag
sentiment de încântare auzindu-l i mângâie cu
degete iubitoare locul destinat plas rii palmelor.
Prefer s m uit, înt ri Pelorat. Adic , a
prefera s nu se întâmple nimic, dar cum nu
conteaz ce vreau eu, nu-mi r mâne decât s
privesc. (Îsi fix ochii cercet tori la ecranul pe care
se vedea Galaxia înv luit în ce uri i pulberea fin
a stelelor pâlpâind slab în fundal.) S -mi spui când
are s se petreac . (Apoi f cu câ iva pa i pân la
perete i încerc s i fac curaj.)
Trevize zâmbi. Î i a ez palmele pe suprafa a
neted i sim i contactul mental. Acesta se stabilea
din ce în ce mai u or o dat cu scurgerea zilelor,
devenind mai profund i, oricât ar fi luat în râs
spusele lui Pelorat, îl sim ea cu adev rat. Avu
impresia c nici nu era nevoie s gândeasc
con tient coordonatele. Computerul p rea s tie
ce dorea, f procesul con tient de "comunicare".
i extr gea singur informa iile din creierul lui.
Dar de data aceasta Trevize "comunic " i apoi
solicit un interval de dou minute înainte de
efectuarea Saltului.
În regul , Janov. Avem dou minute: 120-
115-110. Prive te ecranul.
Pelorat privi, având buzele u or încordate i
inându- i r suflarea.
15-10-5-4-3-2-1-0, continu calm Trevize.
Imaginea de pe ecran se transform pe
nesim ite aproape. Se v zu o îndesire a stelelor i
Galaxia disp ru. Pelorat tres ri:
Ce-a fost asta?
Ce anume! Ai avut o tres rire. Dar din vina
ta. N-ai sim it nimic. Hai, recunoa te.
Recunosc.
Asta-i tot. Demult când c toria
hiperspa ial era la începuturi, cel pu in a a scrie-
n c i, ap rea o senza ie intern ciudat i unii
oameni sufereau ame eli sau gre uri. Ceva de
natur psihogen , probabil. În orice caz, senza iile
acestea au disparat odat cu acumularea de
experien i cu crearea unor echipamente mai
bune. Cu un computer ca acesta aflat la bordul
navei noastre, orice efect se afl sub pragul
perceptibil. Mie, cel pu in, a a mi se pare.
i mie la fel, trebuie s recunosc. Unde
suntem, Golan?
Doar c-un pas înainte. În regiunea Kalgan.
Mai avem mult de mers i înainte de-a face o nou
mi care trebuie s verific m acurate ea Saltului.
Ceea ce m deranjeaz ... unde-i Galaxia?
 În jurul nostru, Janov. Acum suntem în
interiorul ei. Dac focaliz m imaginea putem vedea
ile ei mai îndep rtate ap rând ca ni te benzi
luminoase de-a latul cerului.
Calea Lactee! strig Pelorat plin de încântare.
Aproape fiecare lume o descrie a a cum apare pe
cerul ei, dar e ceva ce noi nu putem vedea de pe
Terminus. Arat -mi-o, prietene!
Ecranul se înclin , creând un efect ame itor
prin mi carea câmpului de stele, apoi ap ru o
luminozitate intens de culoare sidefie care umplu
aproape toat suprafa a. Ecranul urm câmpul de
stele care se rari, apoi se îndesi din nou.
Mai dens spre centrul Galaxiei, remarc
Trevize. N-are, totu i, o densitate i o str lucire
deplin , datorit norilor întuneca i din bra ele
spiralei. Cam asta-i imaginea pe care o ai de pe
majoritatea lumilor populate.
i de pe P mânt.
Asta nu spune nimic. Caracteristica aceasta
nu ne va ajuta s -l identific m.
Bineîn eles c nu, dar tii... N-ai studiat
istoria tiin ei, am dreptate?
Nu chiar, de i am re inut câte ceva, desigur.
Dac ai nel muriri s nu te a tep i s i r spund
ca un expert.
Saltul acesta mi-a adus aminte ceva ce m-a
uimit dintotdeauna. Se poate face o descriere a
Universului în care c toria hiperspa ial devine
imposibil i unde viteza luminii, la traversarea
vidului, este maxima absolut .
Desigur.
În aceste condi ii, geometria Universului face
imposibil parcurgerea acestei distan e în mai
pu in timp decât i-ar trebui unei raze de lumin .
Iar dac am face acest drum cu viteza luminii,
atunci experien a noastr a duratei nu va fi
aceea i cu aceea a Universului în general. Dac
acest punct, de exemplu, se afl la patruzeci de
parseci distan de Terminus, atunci, în cazul în
care am fi ajuns aici cu viteza luminii, n-am fi
resim it nici o diferen de timp dar pe Terminus
i în întreaga Galaxie se vor fi scurs aproximativ o
sut treizeci de ani. Acum noi am efectuat o
deplasare, îns nu cu viteza luminii, ci de o mie de
ori mai repede i nu s-a petrecut un salt înainte în
timp. Cel pu in a a sper eu.
Trevize interveni:
S nu te-a tep i s i explic matematica
Teoriei Hiperspa iale a lui Olanjen. Tot ce pot s i
spun e c dac am c tori cu viteza luminii prin
spa iul normal, timpul ar avansa într-adev r, în
ritmul de 3,26 ani la fiecare parsec parcurs, a a
cum ai afirmat. A a-numitul Univers relativist, pe
care umanitatea l-a în eles înc din preistorie
de i socot c asta-i specialitatea ta r mâne, iar
legile sale nu sunt abolite. În Salturile noastre
hiperspa iale noi facem ceva în afara condi iilor în
care ac ioneaz relativitatea, i regulile sunt
diferite. Din punct de vedere hiperspa ial, Galaxia
este doar un punct neînsemnat, în mod ideal, un
punct lipsit de dimensiuni astfel c nu apar
efectele probabilit ii. De fapt, în formul rile
matematice ale cosmologiei, exist dou simboluri
pentru Galaxie: Gr pentru "Galaxia relativist ",
unde viteza lumin reprezint un maxim, i Gh
pentru "Galaxia hiperspa ial ", unde viteza nu are
practic nici un în eles. Hiperspa ial vorbind,
valoarea oric rei viteze este egal cu zero i nu ne
mi m; în rela iile cu spa iul, viteza este infinit .
Mai bine de atât nu- i pot explica. A, doar c una
din frumoasele capcane din fizica teoretic este de
a strecura un simbol sau o valoare care are sens în
Gr într-o ecua ie care trateaz Gh , sau invers, i s
pui un student s i bat capul cu ea. Exist toate
ansele ca studentul s cad în plas i s r mân
prins în ea, transpirând i gâfâind pentru c nimic
nu pare s -i ias corect pân când nu-l scoate din
impas cineva mai experimentat. i eu am c zut
odat în capcana asta.
Pelorat se gândi cu gravitate câteva momente
apoi exclam nel murit:
Dar atunci care e adev rata Galaxie?
Oricare dintre ele, în func ie de ceea ce faci.
Când te afli pe Terminus, po i folosi un automobil
pentru a parcurge o distan pe uscat sau un
vapor pentru a c tori pe mare. În fiecare caz
condi iile difer , prin urmare care e adev ratul
Terminus, uscatul sau apa?
Pelorat cl tin din cap:
Analogiile-s întotdeauna periculoase, f cu el,
dar prefer s-o accept pe asta decât s -mi periclitez
tatea continuând s m gândesc la
hiperspa iu. Mai bine în eleg ce se petrece în
momentul de fa .
Consider ceea ce am f cut drept prima
noastr escal spre P mânt.
"C tre ce altceva" se gândi el.

32

Ei, bine, am pierdut o zi, constat Trevize.

Serios? întreb Pelorat, ridicând privirea din
fi ele lui. Ce vrei s spui?
N-am avut încredere în computer, zise el
gesticulând. M-am temut c s-a strecurat vreo
gre eal , a a c am verificat pozi ia noastr de
acum cu pozi ia pe care am avut-o în vedere când
am efectuat Saltul. N-am putut g si nici o
diferen . Nici o eroare detectabil .
Asta-i bine, nu?
Mai mult decât bine. E de necrezut. N-am
auzit de-a a ceva. Am f cut pân acum
nenum rate Salturi i le-am dirijat în toate
direc iile, folosind sumedenie de dispozitive. Îmi
amintesc c la coal a trebuit s calculez un Salt
cu ajutorul unui computer de capacitate redus i
dup aceea am transmis un hiperreleu pentru a
verifica rezultatele. Bineîn eles c n-am putut
trimite o nav adev rat , pentru c , în afar de
cheltuieli, exist riscul de-a o plasa în cele din
urm în mijlocul vreunei stele. N-am f cut
niciodat gre eli, continu Trevize, dar
întotdeauna trebuie s existe o eroare m surabil .
i la exper i mai apar erori. Neap rat, din cauza
numeroaselor variabile. S i explic: geometria
spa iului e prea complicat pentru a o st pâni
perfect i hiperspa iul adaug propria sa
complexitate pe care nici m car nu putem pretinde
c-o în elegem. Tocmai de aceea trebuie s ne
deplas m pas cu pas, în loc s facem un Salt mare
de aici pân la Sayshell. Eroarea cre te în func ie
de distan .
Dar ai afirmat c acest computer n-a comis
nici o eroare, îl calm Pelorat.
El a declarat c n-a f cut nici o eroare. I-am
dat instruc iuni s compare pozi ia noastr real
cu pozi ia precalculat adic "ceea ce exista" cu
"ceea ce s-a cerut". A comunicat c cele dou sunt
identice potrivit capacit ii lui de m surare i
arunci m-am gândit: Dac minte?
Pelorat puse pe mas printerul pe care îl inuse
în mân pân în acel moment i întreb
cutremurat:
Glume ti? Un computer nu poate min i.
Poate vrei s spui c te-ai gândit c s-a defectat.
Nu, nu la asta m-am gândit. Of, Spa iu... Am
crezut c minte. Computerul sta-i atât de
perfec ionat încât nu-l pot concepe decât uman
sau poate supra-uman. Îndeajuns de uman ca s
aib un dram de mândrie i s mint . I-am dat
instruc iuni pentru a calcula un curs prin
hiperspa iu pân în apropiere de planeta Sayshell,
capitala Uniunii Sayshell. A facut-o i a programat
un traseu în dou zeci i nou de etape, ceea ce
reprezint o arogan de cel mai revolt tor prost
gust.
De ce arogan ?
Eroarea din primul Salt îl face pe cel de-al
doilea cu mult mai nesigur, iar eroarea
suplimentar face ca cel de-al treilea Salt s fie
problematic, ba chiar periculos. i a a mai
departe. Cum calculezi dou zeci i nou de etape
dintr-o dat ? Cel de-al dou zeci i nou lea s-ar
putea termina oriunde în Galaxie, cu totul la
întâmplare. Prin urmare, i-am cerut s efectueze
doar prima etap , ca s-o putem verifica înainte de
a continua.
O abordare prudent , zise Pelorat
încurajator. O aprob întru totul!
Da, dar f când prima etap , oare computerul
nu s-ar sim i jignit pentru c n-am avut încredere
în el? N-ar fi atunci obligat s aib o tres rire de
orgoliu comunicându-mi c nu a ap rut nici o
eroare? E oare posibil s nu-si recunoasc
gre eala, s nu- i admit propria imperfec iune?
Dac lucrurile stau astfel, prefer s renun la
computer.
Chipul prelung al lui Pelorat se întrist :
 i ce putem face în cazul sta, Golan?
Ceea ce-am f cut deja, s pierdem o zi. Am
verificat pozi ia câtorva dintre stelele
înconjur toare prin metodele cele mai primitive
posibile: observare prin telescop, fotografiere i
sur tori manuale. Am comparat fiecare pozi ie
real cu pozi ia anticipat în cazul c n-ar fi
ap rut erori. Munca asta mi-a r pit o zi i m-a
extenuat.
Da, i ce s-a întâmplat?
Am g sit dou erori flagrante i le-am
verificat ca s constat în cele din urm c ele
proveneau din calculele mele. Eu însumi gre isem.
Am cercetat calculele, apoi le-am rulat prin
computer, luând-o de la zero doar ca s v d dac
vor ajunge la acela i rezultat. Numai c le-a
prelucrat ad ugând alte câteva zecimale, ar tând
cifrele mele erau corecte, iar ele au dovedit c
acest computer nu f cuse nici o gre eal . S-ar
putea s fie o bestie arogant i înc ânat , dar
e îndrept it s se comporte astfel.
Pelorat r sufl u urat:
Asta-i o veste bun .
Într-adev r! O s -l las s efectueze celelalte
dou zeci i opt de etape.
Toate deodat ? Dar...
Nu toate odat . Nu te-ngrijora. N-am devenit
chiar atât de imprudent. Le va face pe rând, iar
dup fiecare pas va verifica pozi ia i dac aceasta
va corespunde în limite tolerabile, va avea
permisiunea s treac mai departe. Când va
descoperi c eroarea e prea mare, i crede-m c
n-am stabilit cu d rnicie limitele, va trebui s se
opreasc pentru a calcula etapele r mase.
Când vei face asta?
Când? Chiar acum. Ascult , tu lucrezi la
indexarea Bibliotecii personale...
Da, dac tot mi s-a oferit prilejul. Golan, de
mult voiam s-o fac, dar mereu m-a împiedicat câte
ceva.
N-am nici o obiec ie. Continu i nu- i face
griji. Concentreaz -te asupra index rii. M ocup eu
de rest.
Pelorat cl tin din cap în semn de protest:
Nu fi ridicol. Nu-mi g sesc lini tea pân nu
se clarific situa ia. Sunt speriat de moarte.
Atunci mai bine nu- i spuneam, dar trebuia
m confensez cuiva i cum e ti singurul... i
explic f ocoli uri. Exist oricând riscul s
ajungem într-un loc perfect din spa iu dar care,
întâmpl tor, s fie ocupat de un meteorit în
mi care sau de o minigaur neagr , iar nava ar fi
avariat i noi am muri. Se pot întâmpla astfel de
lucruri, cel pu in în teorie, dar probabilitatea este,
totu i, foarte mic . Janov, la urma urmei, chiar
acas la tine fiind, în birou sau vizionând un film
sau în pat, s-ar putea ca un meteorit s treac
prin atmosfera Terminusului i s te loveasc
exact în cap i atunci ar fi un om mort. Dar, din
nou, probabilitatea e redus . De fapt, ansa ca
drumul t u s se intersecteze cu un obiect
ucig tor, prea mic pentru a fi luat în calcul de
computer în cursul unui Salt hiperspa ial, e cu
mult, mult mai redus decât aceea de a te trezi
lovit de-un metorit în propria cas . De-a lungul
întregii istorii a c toriiilor spa iale nu s-a
întâmplat ca vreo nav s fie distins astfel. Orice
alt fel de pericol precum intrarea în miezul unei
stele este i mai redus.
Atunci de ce-mi poveste ti toate astea,
Golan?
Trevize r mase t cut, l capul în jos,
cufundat în gânduri i, într-un târziu, explic :
tiu eu...? Ba da, tiu. Presupun c , oricât de
mic ar fi probabilitatea producerii unei catastrofe,
ea tot trebuie s se întâmple dac un num r
suficient de mare de oameni risc . Oricât de
încredin at a fi c nimic nu poate sc pa de sub
control, o voce dinl untrul meu nu-mi d pace
"Poate se va-ntâmpla de data asta". i m face s
simt vinovat. Cred c asta e. Janov, dac se va
petrece ceva râu, te rog s m ier i!
Golan, prietene drag, dar dac s-ar întâmpla
ceva r u, vom muri amândoi pe dat . Nici eu nu
voi avea timp s te iert, nici tu ca s i prime ti
iertarea.
În eleg, a a c iart -m de pe-acum.
Pelorat zâmbi:
Nu-mi dau seama de ce, dar parc -mi dau
curaj vorbele tale, pentru c au o doz de umor.
Bineîn eles c te iert, Golan. Am citit o sumedenie
de mituri despre unele forme ale vie ii de apoi i
dac un asemenea loc ar exista, probabilitatea
fiind mai redus decât probabilitatea de a ie i din
salt într-o minigaur neagr , presupun c ne vom
întâlni acolo, voi depune m rturie c i-ai dat toat
silin a i c nu trebuie s fii tras la r spundere
pentru moartea mea.
Mul umesc! Acum m simt u urat. Sunt gata
risc, dar nu m încânt ideea ca tu s te sim i
în primejdie din pricina mea.
Pelorat îl prinse de mân :
tii, Golan, te cunosc de mai pu in de-o
pt mân i nu m-a aventurai s emit o p rere
pripit , dar cred c nu gre esc spunând c e ti un
companion pe cinste. Acum, îns , s ne vedem
fiecare de treburile lui i s termin m cu
lament rile.
 Ai dreptate! Trebuie doar s ating contactul
acela. Computerul tie ce-are de f cut i-a teapt
-i spun: "Start!" N-ai vrea...
Nici s nu te gânde ti! Î i apar ine cu totul! E
computerul t u.
Foarte bine. R spunderea-mi apar ine. Înc
mai încerc s scap de ea, dup cum vezi. R mâi cu
ochii la ecran!
Zâmbind cu toat sinceritatea, i sigur pe el,
Trevize stabili contactul.
Urm un moment de pauz , apoi imaginea se
modific , apoi din nou i din nou. Stelele devenir
din ce în ce mai dese i mai str lucitoare.
Pelorat num ra în gând. La "15" înregistra o
oprire, ca i cum o component a vreunui
mecanism se blocase.
Parc temându-se c orice zgomot ar putea
deteriora în mod fatal mecanismul, Pelorat întreb
în oapt :
Ce e? Ce s-a întâmplat?
Trevize ridic din umeri:
Îmi imaginez c reface calculele. Probabil c
vreun obiect neinclus în calculul preliminar, o stea
pitic necartografiat sau o planet hoinar sau
cine tie ce obiect aflat în spa iu adaug o devia ie
perceptibil la forma general a câmpului
gravita ional total.
Periculos?
Dac suntem înc în via , înseamn c nu.
O planet situat la o sut de milioane de kilometri
dep rtare ar putea introduce o perturbare
gravita ional îndeajuns de mare pentru a face
necesar recalcularea. Iar la zece miliarde de
kilometri, o stea pitic ar putea...
Trevize t cu, deoarece imaginea începu din nou
se modifice i când Pelorat ajunse în sfâr it la
"28", nu se mai percepu nici o mi care.
Trevize consult computerul i anun :
Am ajuns.
Am socotit primul Salt cu "1" i seria asta am
început-o cu "2" i-am num rat pân la 28. Ai
spus c vor fi dou zeci i nou .
Recalcularea de la Saltul 15 ne-a scutit
probabil, de un Salt. Pot verifica în computer, dac
dore ti, dar sigur nu-i nevoie. Ne afl m în
vecin tatea Planetei Sayshell. A a zice computerul,
i nu pun la îndoial asta. Dac a orienta
ecranul, am vedea un soare frumos i str lucitor,
dar n-are rost s suprasolicit m capacitatea de
receptare. Planeta Sayshell este a patra din pozi ia
noastr i se afl la aproximativ 3,2 milioane de
kilometri, ceea ce reprezint distan a optim de la
sfâr itul unui Salt. Putem ajunge acolo în trei zile
sau, dac ne gr bim, în dou zile.
Trevize inspir adânc i încerc s pun cap t
st rii de tensiune pe care-o tr iser .
În elegi ce-nseamn asta, Janov? Orice nav
pe care am mai c torit pân acum ar fi f cut
aceste Salturi cu pauze de cel pu in o zi între ele
pentru a efectua calcule istovitoare i pentru
reverificare, chiar cu ajutorul computerului.
toria ar fi durat aproape o lun , sau poate
dou trei s pt mâni dac ar fi ac ionat în prip .
Noi am f cut-o în jum tate de or . Când toate
navele vor fi echipate cu asemenea computere...
M întreb de ce ne-a dat Primarul o nav atât
de perfec ionat . Trebuie s fie incredibil de
scump , îl întrerupse Pelorat.
O nav experimental , îi r spunse sec
Trevize. Probabil c prea-buna doamn a dorit ca
noi s-o test m i s descoperim ce deficien e ar
putea s-apar .
 Vorbe ti serios?
Nu te enerva. La urma urmei n-avem motive
de îngrijorare. N-am g sit nici un minus, de i o v d
în stare. Dac ni s-ar întâmpla ceva nu cred c ar
suferi prea mult. În plus, nici n-a avut încredere s
ne dea arme ofensive i asta a redus considerabil
costurile.
Îngândurat, Pelorat spuse:
M gândesc tot timpul la computer. Pare a fi
reglat atât de bine pentru tine i nu cred c s-ar
comporta la fel cu altcineva. Cu mine doar
func ioneaz .
Cu atât mai bine pentru noi.
Da, dar asta-i pur întâmplare?
Dar ce altceva, Janov?
E sigur c Primarul te cunoa te foarte bine.
B trâna fregat ? Cred c da.
Oare n-ar fi putut s proiecteze un computer
special pentru tine?
De ce?
M -ntreb dac nu cumva mergem încotro
vrea computerul.
Trevize îl privi fix:
Vrei s spui c atunci când sunt în contact
cu computerul, el ia hot rârile i nu eu?
M -ntreb doar.
E ridicol. O nebunie. Calmeaz -te, Janov.
Trevize se-ntoarse c tre computer pentru a
focaliza imaginea Planetei Sayshell pe ecran i
pentru a desemna un curs prin spa iul normal.
Ridicol!
Dar de ce îi venise o asemenea idee lui Pelorat?

10 Masa
 33

TRECUSER DOU ZILE i Gendibal se sim ea

nu atât îndurerat, cât înver unat. Nu vedea
motivul pentru care nu putea avea loc o audiere de
urgen . Dac ar fi fost nepreg tit, dac ar fi avut
nevoie de timp, atunci cu siguran c ar fi
precipitat audierea.
Dar întrucât dup criza provocat de Catâr,
nimic nu p rea s mai amenin e cea de-a Doua
Funda ie, se pierdea timp i asta doar cu scopul de
a-l irita pe el.
Îl înt râtau i, pe numele lui Seldon, asta va
face ca riposta lui s fie i mai înver unat . Era
foarte hot rât s nu cedeze.
Privi în jur. Anticamera era goal i a a
sese i-n ultimele dou zile. Un om marcant,
un Orator pe care to i îl cuno teau, î i va pierde
pozi ia datorit unei ma ina iuni f precedent în
istoria de cinci secole a celei de-a Doua Funda ii.
Va fi degradat i coborât pân la rangul de simplu
membru al celei de-a Doua Funda ii.
Era, totu i, foarte onorant s apar ii Funda iei,
mai ales dac de ineai un titlu respectabil, a a
cum se va întâmpla probabil cu Gendibal dup
punerea sub acuzare, îns vezi lucrurile în cu totul
alt lumin când retrogradezi din postul de Orator.
Dar asta nu se va întâmpla, se gândi furios
Gendibal, chiar dac vreme de dou zile to i îl
evitaser . Doar Sura Novi îl trata ca i pân atunci,
dar ea era prea naiv ca s în eleag situa ia. Tot
"St pân" r sese pentru ea.
Gendibal se sim ea nervos tocmai pentru c
sea o mângâiere în asta. Se ru ina constatând
prindea curaj când ea-l privea plin de adora ie.
Devenise recunosc tor pentru daruri atât de
neînsemnate?
Un func ionar ie i din Camer i-i spuse c
Masa îl putea primi. Gendibal p i în untru. Îl
cuno tea bine pe func ionar, iar acesta tia, pân
la ultimul am nunt, gradul exact de polite e
datorat fiec rui Orator. În acel moment, lipsa de
respect pe care-o manifesta fa de Gendibal era
revolt toare. Pân i acest func ionar îl considera
vinovat i condamnat.
St teau cu to ii gravi în jurul mesei, îmbr ca i
în robele negre pe care le purtau numai la procese.
Primul Orator Shandess ar ta pu in stânjenit în
aceast postur , i nu- i îng dui totu i nici un
semn de amici ie fa de Gendibal. Delarmi unul
dintre Oratorii femei nici nu catadicsi s -l
priveasc .
Primul Orator deschise edin a:
Orator Stor Gendibal, ai fost pus sub acuzare
pentru comportare nedemn de un Orator. Ai
acuzat Masa, întrunit în plen, de tr dare i
încercare de asasinat, f a avea dovezi
concludente. Ai dat de în eles c to i membrii celei
de-a Doua Funda ii inclusiv Oratorii i Primul
Orator trebuie supu i unei riguroase analize
mentale pentru a se stabili care dintre ei nu mai
merit s i se acorde încredere. O asemenea
atitudine în interiorul comunit ii distruge
coeziunea, f de care a Doua Funda ie nu poate
controleze o Galaxie poten ial ostil i s
construiasc în siguran un al Doilea Imperiu
durabil. Întrucât am fost cu to ii martori la aceste
insulte, acuzarea nu va mai da citire
rechizitoriului. Prin urmare, vom trece direct la
urm torul punct. Orator Stor Gendibal, ai
ap tor?
 Abia acum î i permise Delarmi un zâmbet felin,
dar f s -l priveasc pe Gendibal.
Dac adev rul poate fi considerat ap rare,
începu Gendibal, arunci am ap tor. Exist
motive pentru a suspecta o înc lcare a m surilor
de protec ie. Aceast situa ie pare s indice un
control mental exercitat asupra unuia sau mai
multor membri ai celei de-a Doua Funda ii cu
excep ia celor prezen i aici i acest lucru a dat
na tere unei crize mortale pentru a Doua
Funda ie. Dac gr bi i acest proces înseamn c
probabil v da i seama de gravitatea crizei dar, în
acest caz, de ce-a i l sat s treac dou zile dup
ce am cerut oficial o procedur de urgen ? Sus in
aceast criz mortal m-a determinat s declar
ceea ce cunoa te i cu to ii. Dac nu fi f cut-o
putea i considera c atitudinea mea e nedemn
pentru un Orator.
Nu face decât s repete jignirile, Prim Orator,
spuse încet Delarmi.
Scaunul lui Gendibal era a ezat mai departe de
mas decât al celorlal i Oratori, ceea ce demonstra
deja degradarea. Îl împinse i mai mult înapoi,
ar tând c nu-i p sa câtu i de pu in i se ridic
spunând:
Vre i s m condamna i acum, f judecat ,
sfidând legea, sau îmi permite i s -mi prezint în
detaliu ap rarea?
Aceasta nu-i o adunare ilegal , Orator, gl sui
Primul Orator. F a avea precedente care s ne
slujeasc de îndrumar, î i vom acorda tot spijinul,
recunoscând c , dac prea umanele noastre limite
ne vor abate de la înf ptuirea justi iei absolute, e
mai bine s l m ca vinovatul s r mân
nepedepsit decât s condamn m un nevinovat.
Prin urmare, de i cazul pe care-l judec m este atât
de grav încât nu putem permite cu inima u oar
vinovatului s r mân nepedepsit, î i vom îng dui
i prezin i ap rarea a a cum crezi de cuviin i-
i vom acorda timpul pe care-l vei considera
necesar pân când se va hot rî, prin vot unanim,
inclusiv al meu i ridic vocea spunând acestea) c
am ascultat îndeajuns.
Atunci, da i-mi voie s încep prin a spune c
Golan Trevize membrul Primei Funda ii, care a
fost alungat de pe Terminus i pe care eu i Primul
Orator îl consider m drept vârful de lance în
aceast criz ce ia propor ii se îndreapt într-o
direc ie nea teptat .
Asta da informa ie, spuse Delarmi încet. De
unde tie oratorul (intona ia dovedea limpede c
nu acordase cuvântului greutatea cuvenit ) toate
acestea?
Am fost informat de c tre Primul Orator,
spuse Gendibal. Confirm, îns , c aveam deja
cuno tin de acest detaliu. În aceste condi ii,
inând seama de suspiciunile mele privind nivelul
de securitate al Camerei, trebuie s mi se permit
p strez secret sursa informa iilor.
Nu vom pune în discu ie aceast afirma ie
care nu are leg tur cu cauza, interveni Primul
Orator. S continu m f divulgarea acestei
informa ii, dar dac Masa consider c trebuie s
cunoasc sursa, Orator Gendibal va fi silit s o
dezv luie.
Dac Oratorul nu va pune la dispozi ie
aceast informa ie acum, afirm Delarmi, sunt
îndrept it s presupun c are un agent care-i
sluje te numai lui personal i care, de regul , nu
spunde în fa a Mesei. Nu putem fi siguri c un
asemenea agent se supune regulilor de
comportament care trebuie respectate de
personalul celei de-a Doua Funda ii.
Primul Orator interveni destul de nemul umit:
Orator Delanni, în eleg toate implica iile. Nu e
nevoie s le enumeri acum.
Cer ca procesul verbal s consemneze acest
lucru, Prim Orator, întrucât t inuirea sursei
agraveaz delictul, iar informa ia nu a ap rut în
actul de acuzare, care nici nu a fost citit în
întregime. Solicit ca i acest refuz s fie trecut în
rechizitoriu.
Grefierul are instruc iuni s adauge acest
element, r spunse primul Orator, iar formularea
exact va fi f cut la vremea potrivit . Orator
Gendibal (în sfâr it, cu respectul cuvenit) ap rarea
ta este neadecvat . Continu .
Acest Trevize nu numai c s-a îndreptat într-
o direc ie nea teptat , dar c tore te cu o vitez
nemaiîntâlnit . Potrivit informa iilor pe care le
de in, i de care Primul Orator nu are cuno tin
înc , el a str tut aproximativ zece mii de parseci
în mai pu in de o or .
Într-un singur Salt? întreb unul dintre
Oratori, nevenindu-i s cread .
În mai mult de dou zeci de Salturi, unul
dup altul, aproape f pauze, spuse Gendibal,
ceea ce-i mai greu de imaginat decât un singur
Salt. Chiar dac acum am reu it s -l localiz m, ne
va trebui timp ca s -l urm rim i, în cazul c ne va
detecta i va voi s ne scape, nu vom putea s -l
ajungem din urm . Iar voi v pierde i timpul
jucându-v de-a punerea sub acuzare i l sa i s
treac dou zile ca s savura i umilirea mea.
Primul Orator f cu un efort s i ascund
suferin a l untric :
Orator Gendibal, spune-ne, te rog, ce crezi c-
ar putea însemna asta?
 Prim Orator, reprezint un indiciu al
progreselor tehnologice înregistrate de Prima
Funda ie, care e cu mult mai puternic decât pe
vremea lui Preem Palver. Nu le-am putea rezista
dac ne-ar descoperi i-ar sc pa necontrola i
mental.
Oratorul Delarmi se ridic în picioare i-l
întrerupse:
Prim Orator, pierdem timpul cu lucruri
irelevante. Nu mai suntem copii s ne speriem
ascultând pove ti spuse de Bunicu a Spa ial . N-
are importan cât de impresionant a devenit
tehnologia Primei Funda ii când, în cazul unei
crize, gândirea lor va fi controlat de noi.
Ce po i r spunde, Orator Gendibal? întreb
Primul Orator.
Doar c vom ajunge la problema aceasta la
momentul potrivit. Deocamdat vreau s insist
asupra puterii tehnologice superioare, în continu
cre tere, a Primei Funda ii.
Treci la urm torul punct, Orator Gendibal, îl
invit Primul Orator. Trebuie s afirm c
declara iile pe care le-ai f cut pân acum nu
corespund capetelor de acuzare.
Membrii Mesei r spl tir vorbele cu gesturi
aprobatoare.
Voi trece mai departe, spuse Gendibal.
Trevize are un tovar în aceast c torie (se opri
o clip pentru a- i aminti pronun ia corect ) un
anume Janov Pelorat, un erudit destul de obscur,
care i-a dedicat întreaga via descoperirii de
mituri i legende referitoare la P mânt.
tii toate astea despre el? Presupun c el e
sursa ta secret , spuse Delarmi care, cu un aer de
satisfac ie, p rea s i fi luat în serios rolul de
acuzator.
 Da, tiu totul despre el, r spunse Gendibal
îndârjit. Acum câteva luni, Primarul Terminusului,
o femeie energic i capabil , i-a manifestat
interesul fa de acest erudit din motive ce mi-au
mas neclare, a a c acest lucru mi-a stârnit
curiozitatea, bineîn eles, îns n-am p strat aceste
informa ii pentru mine. Tot ce-am aflat am pus la
dispozi ia Primului Orator.
Depun m rturie în acest sens, confirm
Primul Orator cu voce sc zut .
Un Orator în vârst interveni:
Ce e acest P mânt? Lumea originar pe care
o întâlnim în texte? Cel care a dat na tere unor
controverse în vechile timpuri imperiale?
Gendibal aprob cu o mi care a capului:
În pove tile Bunicii Spa iale, cum ar zice
Orator Delarmi. Presupun c Pelorat visa s vin
pe Trantor s consulte Biblioteca Galactic pentru
a c uta informa ii pe care nu le putea ob ine prin
serviciul de schimb interbiblioteci interstelar
existent pe Terminus. Când a plecat de pe
Terminus tr ia cu impresia c visul avea s i se
împlineasc . Bineîn eles c -i a teptam pe amândoi
i speram s avem posibilitatea de a-i examina
spre folosul nostru. Dup cum tim cu to ii, nu vor
mai veni aici. S-au îndreptat c tre o destina ie
care, din diverse motive, ne-a r mas necunoscut .
Cu un chip absolut angelic, Delarmi întreb :
i de ce te tulbur asta? N-o s le ducem
lipsa, asta-i sigur. A, de vreme ce renun la noi cu
atâta u urin , putem trage concluzia c Prima
Funda ie nu cunoa te adev rata natur a
Trantorului i putem aprecia la justa ei valoare
opera lui Preem Palver.
Dac nu vedem mai departe de vârful
nasului, remarc Gendibal, am putea trage o astfel
de concluzie comod . Nu cumva i-au schimbat
planul, de team c Trantor ar putea s în eleag
importan a P mântului urm rindu-i pe ace ti doi
rba i?
Membrii Mesei se agitar nelini ti i. Delarmi î i
str sângele rece:
Oricine poate n scoci idei suprinz toare pe
care s le prezinte într-un ambalaj ademenitor.
Dar au ele vreun rost când inventezi astfel? Chiar
îi pas cuiva ce gândim noi despre P mânt? Doar
pe istorici, antropologi, colec ionari de basme ca
Pelorat, îi intereseaz dac el este cu adev rat
planeta de origine sau un mit, sau dac un
asemenea loc exist . De ce ne-ar interesa pe noi?
Chiar, de ce? replic Gendibal. Cum se face
în Bibliotec nu exist c i referitoare la
mânt?
Atitudinea de ostilitate a membrilor Mesei
disp ru pentru o clipa i Delarmi întreb :
Nu exist a a ceva?
Poarte calm, Gendibal îi r spunse:
Când am aflat c Trevize i Pelorat ar putea
veni aici s caute referin e despre P mânt, am
programat computerul Bibliotecii pentru a-mi
alc tui o list a documentelor care con in
asemenea informa ii. În momentul când
computerul nu mi-a oferit nimic am devenit curios.
Nici m car lucruri minore n-am g sit. Nimic! A i
insistat totu i s mai a tept dou zile pân s aib
loc aceast audiere i, în acela i timp, curiozitatea
mea a crescut i mai mult aflând c cei doi nu se
îndreapt spre noi. Sim eam c trebuie s fac ceva.
adar, în timp ce voi st tea i la taifas i punea i
ara la cale iar totul se pr bu te în jurul vostru,
eu am parcurs câteva c i de istorie din biblioteca
personal . Am g sit pasaje care se refereau direct
la unele dintre cercet rile întreprinse la sfâr itul
epocii imperiale asupra "Problemei Originii". Se
ceau trimiteri la anumite documente tip rite i
filmate, i am întâlnit câteva citate. M-am întors la
Bibliotec i am verificat dac acele documente
exist . V asigur c n-am sit absolut nimic.
Nu trebuie s te surprind , chiar dac a a
stau lucrurile. Dac i P mântul e un mit...
Atunci ar trebui s g sesc referin e despre el
la fi ierul mitologie. Dac-ar fi o poveste istorisit de
Bunicu a Spa iului, a g si-o într-o antologie de
basme. Iar dac-ar fi n lucirea unei min i bolnave
afla-o la fi ierul "psihopatologie". În realitate,
trebuie s fi existat ceva despre P mânt, astfel n-
i fi tiut cu to ii despre el i nu l-a i fi recunoscut
pe dat drept numele presupusei planete pe care- i
are originea specia uman . Cum se face c nic ieri
în întreaga Bibliotec nu exist nici o referire la el?
Delarmi r mase t cut o clip i, profitând de
acest lucru, un alt Orator interveni în discu ie. Era
Leonis Cheng, un b rbat destul de scund, posesor
al unor cuno tin e enciclopedice în privin a
am nuntelor insignifiante ale Planului Seldon, dar
care nu în elegea mai deloc problemele reale ale
Galaxiei. Avea obiceiul de a clipi des atunci când
vorbea, ceea ce se întâmpl i de ast dat :
Este bine tiut c , la vremea dec derii,
Imperiul a încercat s creeze o mistic imperial ,
temperând interesul fa de timpurile pre-
imperiale.
Gendibal îl aprob cu o mi care din cap:
Temperare, aceasta-i cuvântul potrivit, Orator
Cheng. Dar asta nu echivaleaz cu distrugerea de
dovezi. Dup cum s-ar cuveni s tii mai bine
decât oricare, o alt caracteristic a epocii de
destr mare a Imperiului a fost interesul subit fa
de perioada timpurie, considerat mai bun . M-am
referit deja la interesul fa de "Problema Originii"
de pe vremea lui Hari Seldon.
Cheng îl întrerupse dregându- i zgomotos
glasul:
Tinere, tiu foarte bine asta, i cunosc cu
mult mai multe despre problemele sociale din
vremea destr rii Imperiului decât î i închipui.
Procesul de "Imperializare" a dep it cu mult
stadiul de joc copil resc în ceeea ce prive te
mântul i istoria lui. Sub conducerea lui Cleon
al II-lea, în perioada ultimei încerc ri de
revitalizare, adic la dou secole dup Seldon,
Imperializarea a atins apogeul i toate specula iile
referitoare la problema P mântului au încetat. În
timpul lui Cleon a existat chiar i un decret în
leg tur cu asta, calificând astfel de preocup ri ( i
sper s citez corect) drept "specula ii sterile i
neproductive care tind s submineze dragostea
oamenilor fat de tronul imperial".
Gendibal zâmbi:
Prin urmare, Orator Cheng, ai plasa
distrugerea tuturor documentelor referitoare la
mânt în vremea lui Ceon al II-lea?
Eu nu trag concluzii. Am declarat exact ce-ai
auzit.
E în elept din partea ta c nu tragi concluzii.
Se prea poate ca Imperiul s fi tr it o perioad de
rena tere sub domnia lui Cleon, dar Universitatea
i Biblioteca, cel pu in, erau în mâinile noastre
sau, în orice caz, ale predecesorilor no tri. Mi se
pare o imposibilitate ca o serie de materiale s fie
scoase din Bibliotec f tiin a Oratorilor celei
de-a Doua Funda ii. De fapt, Oratorilor li s-ar fi
încredin at o asemenea sarcin , c ci Imperiul n-
avea cum s tie ce erau ei de fapt.
 Gendibal î i îng dui o pauz , dar Cheng, f a
da r spuns, r mase cu privirea goal .
Gendibal se sim i îndemnat s continue:
Rezult c Biblioteca nu putea fi golit de
materiale despre P mânt în vremea lui Seldon,
pentru c "Problema Originii" devenise la vremea
aceea o preocupare arz toare. Nici mai apoi nu era
posibil s se întâmple acest lucru, deoarece a Doua
Funda ie func iona. i totu i, din Bibliotec lipsesc
acum aceste documente. Cum explica i
fenomenul?
Iritat , Delarmi izbucni:
Nu mai întoarce problema pe toate p ile,
Gendibal. În elegem. Ce solu ie ne sugerezi? C tu
însu i ai scos documentele?
Ca-ntotdeauna, ai p truns pân -n miezul
problemei, Delarmi. i Gendibal f cu o plec ciune
ironic (la care ea î i permise o u oar
strâmb tur ). O solu ie este c opera iunea de
cur ire a f cut-o un Orator al celei de-a Doua
Funda ii, cineva care tia cum s se slujeasc de
curatori, f a l sa amintiri în memoria lor, i de
computere, tergând astfel toate urmele.
Primul Orator Shandess ro i!
Ridicol, Orator Gendibal. Nu-mi pot imagina
ca un Orator s f ptuiasc a a ceva. Ce motive ar
avea? Chiar dac , din anumite ra iuni,
documentele despre P mânt au fost eliminate, ce
rost ar avea ca ele s fie t inuite fa de restul
Mesei? De ce i-ar risca cineva cariera prin aceast
interven ie când ansele de a fi descoperit sunt
atât de mari? În plus, cred c nici cel mai iscusit
Orator n-ar putea duce la sfâr it o asemenea fapt
s lase urme.
Prim Orator, prin urmare nu sunte i de acord
cu sugestia Oratorului Delarmi c eu a fi autorul.
 Bineîn eles c nu, r spunse Primul Orator.
Uneori i-am pus la îndoial judecata, dar acum
v d silit s te consider de-a dreptul nebun.
Atunci n-ar fi trebuit s se-ntâmple, Prim
Orator. S-ar cuveni ca materialele despre P mânt
se g seasc înc în Bibliotec , pentru c acum
se pare c am eliminat toate c ile prin care ele
puteau fi scoase, i totu i ele nu sunt acolo.
Cu o atitudine care voia s dea de în eles c
aceast discu ie o obose te, Delarmi spuse:
Bine, bine, hai s termin m. Te mai întreb o
dat : ce solu ie recomanzi? Sunt sigur c ai una.
Orator, i noi suntem la fel de siguri. Cred c
Biblioteca a fost epurat de cineva din a Doua
Funda ie care se afl sub controlul unei for e
oculte din afar . Opera iunea a trecut neobservat ,
întrucât acee i for s-a îngrijit de tergerea
urmelor.
Pân ai f cut tu descoperirea, spuse Delarmi
pufnind în râs. Tu cel necontrolat i
necontrolabil. Dac aceast for misterioas a
existat, cum se face c tocmai tu ai aflat despre
absenta materialelor din Bibliotec ? De ce n-ai fost
i tu controlat?
Nu g sesc nimic de râs, Orator, o puse
Gendibal la punct. S-ar putea ca ei s i dea
seama, la fel ca i noi, c amestecul acesta trebuie
redus la minimum. Când via a mi-a fost pus în
pericol acum câteva zile, m-a preocupat mai mult
ideea de a nu perturba gândurile mul imii decât
soarta mea. Acela i lucru se întâmpl i în cazul
de fa de îndat ce-au considerat c situa ia e
sigur , au sistat controlul. Acesta-i pericolul,
primejdia mortal . Faptul c am descoperit ce s-a
întâmplat poate s însemne c nu le mai pas ce
voi face. Iar faptul c nu-i mai intereseaz poate
însemna c simt c-au câ tigat deja. i-n timpul
sta, noi continu m s ne juc m cu soarta
noastr !
Dar ce intesc prin aceste ac iuni? Care-ar fi
scopul? întreb Delarmi, b tând din picior
impacientat i mu cându- i buzele. Sim ea c
pierde din putere i c membrii Mesei deveneau tot
mai preocupa i i chiar îngrijora i.
S evalu m situa ia. Prima Funda ie, cu
arsenalul ei enorm de putere fizic , a pornit în
utarea P mântului. Se prefac a exila doi oameni
sperând c noi vom lua asta de bun , îns le-ar fi
încredin at nave de o perfec iune incredibil ,
capabile s parcurg zece mii de parseci în mai
pu in de-o or dac-ar fi fost ni te izgoni i? În ceea
ce ne prive te, noi nu ut m P mântul i evident
au fost întreprinse m suri tirea noastr
pentru a ne z rnici orice acces la informa ii
referitoare la aceast planet . Prima Funda ie e
acum la fel de aproape de a descoperi P mântul
precum suntem noi de departe de asta, a a c ...
Gendibal se opri i Delarmi profit :
A a c ce? Înceteaz cu pove tile de adormit
copii. tii ceva precis sau nu?
Orator, nu tiu totul. N-am p truns pân în
adâncul complotului ce se urze te în jurul nostru,
dar tiu c el exist . Nu-mi dau seama ce
însemn tate are descoperirea P mântului, dar
sunt sigur c a Doua Funda ie trece printr-un
pericol enorm i o dat cu ea Planul Seldon i
viitorul întregii umanit i atârn de un fir de p r.
Delarmi se ridic . Nu mai zâmbea i se adres
celor prezen i cu o voce încordat , dar bine
controlat :
Prostii! Prim Orator, pune cap t acestor
flec reli! Am pus în discu ie comportarea
acuzatului. Ceea ce ne debiteaz el nu-i doar
ridicol, ci de-a dreptul revolt tor i lipsit de
relevan . Î i justific purtarea construind un
ienjeni de teorii care- i au în eles doar în
mintea lui. V cer s v exprima i p rerea prin vot,
un vot unanim, de condamnare.
Sta i, interveni precipitat Gendibal. Mi s-a
spus c voi avea dreptul s m ap r i mai am
doar un punct doar unul. Permite i-mi s vi-l
prezint i dup aceea pute i s trece i la vot, iar eu
nu voi mai ridica obiec ii.
Primul Orator se frec la ochi, obosit!
Po i continua, Gendibal. Vreau s pun în
vedere membrilor Mesei c o condamnare a unui
Orator pus sub acuzare este o chestiune delicat i
precedent, astfel c nu trebuie sub nici un
motiv s l m impresia c interzicem prezentarea
tuturor argumentelor invocate de ap rare. De
asemenea, v rog s ine i seama de un aspect:
chiar dac verdictul ne va mul umi pe noi, s-ar
putea ca el s nu satisfac pe cei ce ne vor urma i
nu-mi vine a crede c vreunui membru al celei de-
a Doua Funda ii ca s nu mai vorbim de Oratorii
Mesei îi este indiferent cum ne va judeca istoria.
ac ion m în a a fel încât s fim siguri de
aprobarea Oratorilor ce ne vor urma in secolele
viitoare.
Îndârjit , Delarmi reveni:
Prim Orator, risc m s devenim de râsul
posterit ii pentru c ignor m aceste dovezi
strig toare la cer. Tu hot ti dac ap rarea poate
continua.
Gendibal respir adânc i spuse:
Prim Orator, în conformitate cu hot rârea ta,
doresc s chem un martor o tân femeie pe
care am cunoscut-o acum trei zile, i f ajutorul
 reia n-a fi ajuns deloc la întrunirea Mesei.
Femeia la care te referi este cunoscut Mesei?
întreb Primul Orator.
Nu, Prim Orator. Este n scut pe aceast
planet .
Delarmi f cu ochii mari de uimire:
O femeie hamish?
Exact!
Ce-avem în comun cu o asemenea fiin ?
Crezi c ar lua cineva în seam declara iile unei
asemenea fiin e? Oamenii ace tia nici nu exist !
Gendibal schi un rictus care nu sem na
nicidecum a zâmbet i replic t ios:
To i hamishii exist din punct de vedere fizic.
Sunt fiin e umane i au i ei un rol de jucat în
Planul Seldon. Prin protec ia pe care o ofer
indirect celei de-a Doua Funda ii, ei joac un rol
crucial. Doresc s m disociez de atitudinea lipsit
de umanism a Oratorului Delarmi i sper c
remarca ei va fi re inut în procesul verbal i
considerat mai târziu drept dovad a
incompatibilit ii ei cu pozi ia de Orator. Ceilal i
membri ai Mesei aprob opinia incredibil a
Oratorului i m vor împiedica s convoc
martorul?
Orator, cheam i martorul, spuse Primul
Orator.
Tr turile chipului lui Gendibal se înmuiar i
revenir la lipsa de expresivitate obi nuit pentru
un Orator aflat într-o stare de încordare. Se feri s -
i fac tiute gândurile dar, dincolo de pav za
protectoare pe care o puse între mintea lui i a
celorlal i, sim i c momentul cel mai primejdios
trecuse i c biruise.
 34

SURA NOVI p rea încordat . Avea ochii mari i

nelini ti i i buza inferioar îi tremura
imperceptibil, iar chipul ei ars de soare tres rea
când i când din cauza emo iei. P rul îi fusese
strâns la spate i prins într-un coc. Respira
precipitat i degetele, într-o fr mântare continu ,
i g siser de lucru cu pliurile rochiei lungi într-o
încercare de a le a eza mai bine. Cu ochii plini de
spaim , se uit în fug la chipurile membrilor
Mesei, trecând cu privirea de la un Orator la altul.
ut tura Oratorilor tr da nuan e diferite de
dispre i nepl cere. Delarmi privi undeva
deasupra capului lui Novi, ignorând-o.
Cu mult delicate e, Gendibal atinse zona
periferic a min ii ei, calmând i eliberând
încordarea. Putea ob ine acela i rezultat batând-o
or peste mân sau mângâind-o pe obraz, dar
aici, în aceste condi ii, a a ceva era desigur
imposibil.
Prim Orator, începu el, desensibilizez
percep iile ei con tiente, astfel c m rturia ei s nu
fie influen at de team . V rog s m urm ri i cu
to ii, dac dori i, i s m asista i pentru a
constata c nu voi ac iona în nici un fel asupra
min ii ei.
Novi se trase înapoi auzind spusele tui
Gendibal, iar el nu se ar surprins de aceast
reac ie. În elese c nu-i auzise niciodat pe
membrii de rang superior ai celei de-a Doua
Funda ii vorbind între ei. Nu tr ise acea experien
unic , o combina ie ciudat de sunete, tonuri,
expresii i gânduri ce se succedau cu repeziciune.
Cu toate acestea, dup interven ia lui, groaza
disp ru de pe chipul ei de parc nici n-ar fi existat.
Chipul ei lu un aer de placiditate.
Novi, ai un scaun în spatele t u, o anun
Gendibal. Ia loc, te rog.
Novi f cu o reveren stângace, se a ez i
mase dreapt , într-o pozi ie c utat i artificial .
Vorbi limpede i cu în eles, dar Gendibal o rug
repete ori de câte ori accentul ei hamish
devenea neinteligibil i, întrucât se exprima
conform respectului pe care-l datora Mesei, trebui
repete din când în când întreb rile pe care ea
nu le în elegea.
Calm i f grab Novi relat lupta dintre el i
Rufirant.
Novi, ai v zut toate acestea cu ochii t i?
întreb Gendibal.
Nu, St pâne, c dac era a a, îi puneam
cap t mai din vreme. Rufirant a fi b iat bun, dar
nu-i prea merge mintea.
Dar ai descris totul în am nun ime. Cum ai
reu it asta dac n-ai fost de fa ?
Rufirant mi-a zis mai târziu, când l-am luat
eu la întreb ri. Îi era ru ine.
Ru ine? Ai cuno tin de purt ri
asem toare cu alte ocazii?
Rufirant? Nu, St pâne. E blând, cu toate c a
fi a a de solid. Nu-i mai b i se teme de
înv i. Mereu zicea c ei au putere mare i-s
poseda i de for e.
De ce n-a sim it la fel când m-a întâlnit?
E ciudat. N-a în eles de ce, r spunse ea
cl tinând-din cap. Nu era el însu i. Eu i-am zis:
"Tu, cap sec. De când î i st în fire s-ataci un
înv at?". Iar el a-ng imat: "Nu tiu cum de s-a-
ntâmplat. Eu parc eram deoparte i st team i
uitam la altul."
Oratorul Cheng interveni:
 Prim Orator, la ce ne sluje te relatarea
discu iei pe care femeia a avut-o cu acel b rbat?
Nu-l putem convoca pe el pentru a r spunde?
Ba da, îl l muri Gendibal. Dac Masa, în
completare la m rturia acestei femei, dore te s
aib i dovezi suplimentare, sunt gata s -l convoc
la bar pe Karoll Rufirant, recentul meu adversar.
Dac nu, Masa poate trece direct la deliber ri dup
ce voi termina de audiat acest martor.
Foarte bine, spuse Primul Orator. Continu .
Gendibal se adres lui Novi:
Iar tu? Î i st tea în fire s te amesteci astfel
într-o înc ierare?
Pe moment, Novi r mase mut . O cut îi ap ru
între sprâncene, apoi se lini ti i zise:
Nu tiu. Nu doresc s li se fac r u
înv ilor. Am fost împins i f s m gândesc
m-am b gat la mijloc. Dup o clip de ezitare
ad ug : Da' a face-o din nou dac-a fi nevoie.
Gendibal rosti rar:
Novi, acum vei dormi. Nu te vei gândi la
nimic. Te vei odihni i nici m car nu vei visa.
Novi morm i ceva, închise ochii i capul îi
alunec u or pe rezem toarea scaunului.
Gendibal a tept o clip , apoi spuse:
Prim Orator, v rog respectuos s m urma i
în mintea acestei femei. Ve i descoperi o simplitate
i o simetrie de neînchipuit, i asta prezint un
avantaj, pentru c altfel n-ar fi fost vizibil ceea ce
ne intereseaz . U or... aici... aici... Observa i?
trunde i i voi, v rog, va fi mai u or dac o
facem to i în acela i timp.
Se auzir murmure de uimire.
Se mai îndoie te cineva? întreb Gendibal.
M îndoiesc, pentru c ... începu Delarmi, dar
se opri pentru c ceea ce-i trecuse prin minte nu
putea fi exprimat nici m car de ea.
Gendibal o f cu în numele ei:
Crezi c am intervenit deliberat în mintea ei
pentru a prezenta probe false? Î i închipui, deci, c
pot produce o modificare atât de precis
deoarece avem aici o fibr mental evident
deformat în timp ce nici una din jurul ei nu pare
fi fost cât de pu in atins ? Dac-a putea realiza
a ceva, de ce ar trebui s m disculp în felul
acesta? De ce mi-a l sa demnitatea mânjit într-
un asemenea proces? De ce m-a chinui s v
conving? Dac-a reu i s fac ceea ce vede i în
mintea acestei femei i dac n-a i fi preg ti i
dinainte, a i fi neajutora i în fa a mea. Crudul
adev r este c nu cred pe nimeni dintre voi în stare
manipula i mintea cuiva în felul acesta. i nici
eu nu-s în stare. i cu toate acestea, iat
realitatea.
Se opri i privi pe rând c tre to i Oratorii, apoi
mase cu ochii pironi i la Delarmi i vorbi rar:
Acum, dac vi se pare necesar, îl voi convoca
pe fermierul hamish, Karol Rufirant, pe care l-am
examinat i am descoperit c s-a intervenit i-n
mintea lui în acela i mod.
Nu va fi nevoie, conchise Primul Orator, care
avea întip rit pe chip o expresie de groaz . Ceea
ce-am v zut ne-a zdruncinat toate concep iile.
În cazul acesta, îndr zni Gendibal, pot trezi
femeia hamish i s o trimit în camera ei? Am
aranjat s fie a teptat afar pentru a i se acorda
îngrijirile necesare.
Novi plec , condus u or de mân de c tre
Gendibal care se întoarse i relu :
Permite i-mi s trag câteva scurte concluzii.
Min ile au fost i pot fi dirijate în moduri care
dep esc puterile noastre. În acest fel, chiar
curatorii puteau fi determina i s elimine din
Bibliotec materialele despre P mânt, f tirea
noastr i f ca ei în i s realizezexe fac.
În elegem, deci, cum s-a pus la cale re inerea mea
i întârzierea de la întrunirea Mesei. Am fost
amenin at, apoi salvat. Rezultatul ob inut: punerea
mea sub acuzare. Aceast înl uire de
evenimente aparent normale trebuia s duc la
eliminarea mea dintr-o func ie de decizie negarea
i blocarea unui curs de ac iune în favoarea c ruia
lupt i care îi amenin pe ace ti oameni, oricare ar
fi ei.
Delarmi se apropie de mas , evident
zdruncinat :
Dac aceast organiza ie secret este atât de
inteligent , cum se face c-ai reu it s descoperi
atâtea lucruri?
Gendibal î i îng dui acum s zâmbeasc :
S nu exager m. Nu pretind c a avea o
preg tire mai temeinic decât a celorlal i Oratori
sau a Primului Orator, bineîn eles. Totu i, ace ti
Anti-Catâri cum i-a denumit foarte sugestiv
Primul Orator nu sunt infinit de inteligen i sau
de imuni în fa a realit ii. Probabil c au ales
aceast femeie i nu pe alta drept instrument al lor
deoarece ea avea nevoie doar de o transformare
minor . În plus, în felul ei, inea mult la ceea ce
nume te ea "înv i" i-i admira în mod deosebit.
Dar mai târziu, când incidentul s-a încheiat,
contactul ei cu mine a dat na tere dorin ei ei de a
deveni "înv at". A doua zi a venit la mine cu acest
scop în minte. Intrigat de aceast ambi ie de
neîn eles, i-am studiat mintea lucru pe care
altminteri nu l-a fi f cut i, mai degrab din
întâmplare, decât din intui ie, am descoperit acea
condi ionare i i-am observat semnifica ia. Daca ar
fi fost aleas o alt femeie una cu o simpatie pro-
înv i mai pu in pronun at , Anti-Catârii ar fi
avut mai mult de furc pentru a efectua
modificarea, dar consecin ele n-ar fi fost acelea i,
iar eu n-a fi aflat nicicând de interven ia lor. Anti-
Catârii au calculat gre it sau n-au l sat loc
suficient elementelor neprev zute. Mi se pare
înduio tor c s-au poticnit într-un asemenea
detaliu.
Delarmi era înc nel murit :
Presupun c primul Orator i tu numi i
aceast ... organiza ie "Anti-Catârii", deoarece par a
trudi pentru ca mai degrab s men in Galaxia pe
drumul trasat de Seldon decât s o devieze, a a
cum a procedat Catârul însu i. Dac fac asta,
atunci de ce-i consideri periculo i?
Cum s nu ac ioneze dac au în vedere un
anume scop? Îns nu tim care este el. Dac a fi
cinic a zice c inten ioneaz s i fac sim it
prezen a în viitor i s dirijeze toat evolu ia
Galaxiei într-o direc ie care s le fie lor favorabil ,
nu nou . Eu a a simt, chiar dac n-a putea trece
examenul la cinism. Dore te s sus in Oratorul
Delarmi, din dragoste i încredere ne rmurit
care, tim cu to ii, atârn atât de greu în
caracterul ei, c oamenii ace tia reprezint
întruchiparea altruismului cosmic i trudesc în
locul nostru f a se gândi la recompens ?
Se auzi râsul re inut al membrilor Mesei la
auzul acestor cuvinte, iar Gendibal în elese c
învinsese. Iar Delarmi pricepu c pierduse, pentru
o und de furie sc rigurosului ei autocontrol
mental, a a cum o raz de soare r zbate uneori
prin desi ul frunzelor.
Când am avut acel incident cu fermierul, m-
am gr bit s trag concluzia c la originea lui era
un alt Orator. Când am observat modificarea din
mintea femeii, mi-am dat seama c nu gre eam
considerând totul o înscenare, dar m în elam în
privin a autorului. Cer scuze pentru aceast
interpretare eronat i v solicit s -mi acorda i
circumstan e atenuante.
Consider c aceast afirma ie poate fi luat
drept scuz ... începu primul Orator.
Prim Orator, îl întrerupse Delarmi cu o voce
de-a dreptul dulceag i cu o expresie prietenoas
pe chip, cu tot respectul ce-l datorez, ierta i-m c
întrerup... Propun s suspend m punerea sub
acuzare. În aceste momente n-a putea vota în
favoarea condamn rii i-mi închipui c nici unul
dintre noi n-ar face-o. Sugerez chiar ca punerea
sub acuzare s fie scoas cu totul din dosarul
nep tat al Oratorului. Oratorul Gendibal s-a
disculpat cu succes. Îl felicit pentru aceast
reu it i pentru descoperirea unei crize pe care
noi, ceilal i, am fi l sat-o s mocneasc la infinit,
cu rezultate incalculabile. Îi ofer Oratorului scuzele
mele cele mai sincere pentru ostilitatea ce i-am
ar tat-o pân acum.
Îi zâmbi deschis lui Gendibal care, împotriva
voin ei lui, avu un sentiment de admira ie pentru
modul în care ea î i schimbase dintr-o dat
atitudinea pentru a salva aparen ele. Sim i, de
asemenea, c aceast purtare reprezenta o etap
premerg toare unui nou atac, îns din alt
direc ie.
Cu siguran c ceea ce avea s urmeze nu va fi
tocmai pl cut.

35
 Str duindu-se s fie amabil , Orator Delora
Delarmi reu i s domine Masa Oratorilor. Vocea îi
deveni catifelat , zâmbetul în eleg tor, ochii
str lucitori i întreaga ei fiin radia bun tate.
Nimeni nu îndr zni s-o întrerup , c ci a teptau cu
to ii lovitura de tr znet.
Mul umit Oratorului Gendibal, spuse ea,
cred c acum tim ce-avem de f cut. Nu-i vedem
pe Anti-Catâri; doar c ei exist constatând
interven iile lor trec toare în min ile oamenilor de
aici, din îns i citadela celei de-a Doua Funda ii.
Nu cunoa tem ce pune la cale centrul de putere al
Primei Funda ii. Ne-am putea confrunta cu o
alian între Anti-Catâri i Prima Funda ie. Pe de
alt parte, avem cuno tin c acest Golan Trevize
i tovar ul s u, al c rui nume îmi scap acum, se
îndreapt c tre o destina ie neidentificat , i c
Primul Orator i Gendibal î i închipuie c au g sit
solu ia de rezolvare a acestei mari crize. Prin
urmare, ce trebuie s facem? Evident, trebuie s
afl m tot ce se poate despre Trevize; încotro merge,
ce gânde te, care-i este scopul; dac are o
destina ie anume i ce urm re te, sau dac el n-ar
putea fi, de fapt, o simpl unealt a unei for e mai
mari.
E pus sub observa ie, remarc Gendibal.
Delarmi î i uguie buzele într-un surâs
îng duitor:
De c tre cine? De vreunul din agen ii no tri
externi? Ne putem a tepta ca un asemenea agent
reziste în fa a celor care i-au demonstrat
puterea aici? Bineîn eles c nu. Pe vremea
Catârului, i chiar mai târziu, a Doua Funda ie n-a
ezitat s i trimit i uneori s i sacrifice
voluntari dintre membrii cei mai buni pe care i-a
avut, pentru c altfel nu se putea. Când s-a impus
restabilirea Planului Seldon, Preem Palver în
persoan a cutreierat Galaxia în postur de
negu tor Trantorian pentru a o aduce înapoi pe
fata aceea, Arkady. Nu putem s st m i s
tept m acum, când criza poate fi mai grav
decât cele pe care le-am înfruntat pân acum. Nu
ne putem bizui pe func ionari minori,
supraveghetori i curieri.
Sper c nu sugerezi ca Primul Orator s
seasc Trantorul în perioada ce urmeaz ? se
interes Gendibal.
Bineîn eles c nu, explic Delarmi. Avea mare
nevoie de el aici. Pe de alt parte, mai e ti tu,
Orator Gendibal, cel care a detectat i a evaluat
criza. Tu ai descoperit subtilul amestec exern
petrecut în Bibliotec i în min ile hamish. i-ai
sus inut opiniile în fa a opozi iei unite a Mesei i ai
câ tigat. Nici unul dintre cei prezen i n-a v zut
atât de limpede situa ia i cred c nimeni nu poate
aprecia la fel ca tine urmarea. Dup p rerea mea,
tu trebuie s mergi pentru o confruntare cu
du manul. Am asentimentul Mesei?
Oratorii î i d dur asentimentul f a mai
supune la vot propunerea ei. Fiecare Orator sim i
gândurile celorlal i i Gendibal în elese îngrozit c ,
dup momentul victoriei sale i al înfrângerii ei,
aceast femeie extraordinar reu ea s -l trimit
irevocabil în exil, cu o misiune care-l va ine
ocupat o perioad greu de precizat, în timp ce ea
va r mâne aici pentru a controla Masa, adic a
Doua Funda ie, i de fapt, Galaxia, ca s le duc
probabil pe toate pe drumul pierzaniei.
i dac exilatul Gendibal va reu i cumva s
strâng informa ii care s permit celei de-a Doua
Funda ii s evite criza, Delarmi se va bucura de
mari onoruri pentru c ea a avut ideea trimiterii lui
 i succesul lui n-ar face decât s confirme p rerea
ei. Cu cât mai repede i mai bine i-ar îndeplini
misiunea, cu atât puterea ei va cre te.
O manevr frumoas , o revenire spectaculoas
i incredibil .
Iar acum domina atât de evident Masa încât,
practic, uzurpase rolul Primului Orator. Gândurile
lui Gendibal în aprecierea situa iei trecur pe plan
secundar când sim i furia Primului Orator.
Se întoarse. Primul Orator nu f cu nici un efort
i ascund sup rarea i curând se v di c
izbucnise o nou criz intern , parc pentru a lua
locul celei abia dep ite.

36

Quidor Shandess, cel de-al dou zeci i cincilea

Prim Orator, nu- i f cea iluzii în leg tur cu
propriile calii i.
tia c nu era unul dintre acei pu ini Primi
Oratori dinamici care str luciser vreme de cinci
secole de istorie a celei de-a Doua Funda ii i, la o
adic , nici nu trebuia. El controla Masa într-o
perioad lini tit de prosperitate galactic când nu
se impuneau m suri dinamice i hot râte. Se
crease impresia c se ajunsese la un moment în
care trebuia aplicat un joc de men inere a situa iei,
iar el fusese omul potrivit acestui rol. Tocmai din
acest motiv îl aleseser predecesorii s i.
Nu e ti un aventurier, ci un om aplecat
studiului, îi spusese al dou zeci i patrulea Prim
Orator. Tu vei p stra Planul, în timp ce un
aventurier l-ar putea duce de râp . Men ine-l!
Acesta s fie cuvântul de ordine al Mesei tale.
Se str duise, dar asta însemnase s i asume o
atitudine pasiv care uneori fusese interpretat
drept sl biciune. Se zvonise mereu c avea inten ia
de a se retrage i se urziser intrigi la lumina zilei
pentru a se asigura succesiunea într-o direc ie sau
alta.
Shandess nu se îndoia de fel c lider în aceste
lupte fusese Delarmi. Era cea mai puternic
personalitate a Mesei i pân i Gendibal, în ciuda
înfl rii i impetuozit ii tinere ti, d duse
înapoi în fa a ei, a a cum o f cea i acum.
Dar, pentru numele lui Seldon, pasiv sau chiar
slab, exista totu i un prerogativ al primului Orator
la care nici unul din predecesorii s i nu renun ase,
a dup cum nici el n-avea de gând s -l fac uitat
acum.
Se ridic pentru a vorbi i membrii Mesei
amu ir . Atunci când Primul Orator se ridica
pentru a se adresa celorlal i, nimeni nu avea
dreptul s -l întrerup . Nici m car Delarmi sau
Gendibal nu vor îndr zni s intervin .
Oratori! începu el. Sunt de acord c ne
confrunt m cu o criz periculoas i c trebuie s
lu m m suri hot râte. S-ar cuveni s plec eu
pentru a da fa cu du manul. Orator Delarmi, cu
amabilitatea ce-o caracterizeaz , m-a scutit de
aceast misiune, declarând c e nevoie de mine
aici. În realitate, îns , nimeni n-are nevoie de mine
nici aici, nici în alt parte. Am îmb trânit i am
obosit. A i tot a teptat ziua în care m voi retrage
i probabil c va trebui s-o fac destul de curând.
vor retrage dup ce criza va fi dep it cu
succes. Dar Primul Orator se bucur de privilegiul
de a- i alege succesorul. O voi face acum. Avem
între noi un Orator care a dominat mereu
dezbaterile Mesei; un Orator care, prin for a
personalit ii sale, a îndeplinit adesea rolul de
conduc tor în locul meu. ti i cu to ii c m refer
la Orator Delarmi. F cu o pauz i continu : Doar
tu singur, Orator Gendibal, î i exprimi
dezaprobarea. Pot întreba de ce? (Se a ez pentru
ca Gendibal s aib drept de replic .)
Prim Orator, nu dezaprob, r spunse Gendibal
încet. Unul dintre prerogativele tale e s i alegi
succesorul.
i voi proceda întocmai. Când te vei întoarce
dup ce vei reu i s ini iezi procesul care va
pune cap t acestei crize, va veni vremea ca eu s
retrag. Succesorul meu va fi împuternicit s
adopte politica necesar pentru a desf ura i
duce la bun sfâr it acest proces. Ai ceva de
obiectat, Orator Gendibal?
Gendibal spuse calm:
Când o vei face pe Orator Delarmi succesorul
u, sper c vei g si de cuviin s o sf tuie ti s ...
Primul Orator îl întrerupse cu asprime:
Am vorbit despre Orator Delarmi, dar n-am
numit-o succesor al meu. Ce ai de spus?
Prim Orator, te rog s m ier i. Ar fi trebuit s
spun c presupunând o vei numi succesor pe
Orator Delarmi, la întoarcerea mea în misiune, o
vei sf tui s ...
În nici un caz n-o voi numi succesorul meu.
De data aceasta ce ai de spus? (Primul Orator avu
un sentiment de satisfac ie f când aceast
declara ie i dându- i seama ce lovitur însemna
vestea pentru Delarmi. Mai mult nici n-o putea
umili.) Hai, Orator Gendibal, ce ai de spus?
C sunt dezorientat.
Primul Orator se ridic din nou:
Orator Delarmi a dominat i a condus, dar
aceste lucruri nu sunt suficiente pentru func ia de
Prim Orator. Orator Gendibal a v zut ceea ce noi
n-am fost în stare. A înfruntat ostilitatea unit a
Mesei pe care a silit-o s reconsidere problema i a
convins-o s -l aprobe. Am unele b nuieli cu privire
la motivele pentru care Orator Delarmi arunc
toat r spunderea urm ririi lui Golan Trevize pe
umerii Oratorului Gendibal, dar adev rul e c
nimeni altul nu poate purta aceast povar . Eu
tiu el va reu i, a a-mi spune intui ia, i când
se va întoarce, Orator Gendibal va fi cel de-al
dou zeci i aselea Prim Orator.
Se a ez brusc i fiecare Orator începu s i
limpezeasc i s i exprime p rerea într-o
babilonie de sunete, tonuri, gânduri i expresii.
Primul Orator nu le acord nici o aten ie, p strând
o atitudine de indiferen . Acum c o f cuse,
în elesese dintr-o dat cu surprindere ce u urat se
sim ea lep dând haina grea a r spunderii. Trebuia
s-o fac mai demult, dar nu g sise prilejul.
i asta nu pentru c nu- i g sise succesorul
potrivit.
Apoi, f s în eleag cum, mintea lui o întâlni
pe cea a lui Delarmi i atunci o privi în ochi.
Pentru numele lui Seldon! Era calm i zâmbea.
Dezam girea, vecin cu disperarea, nu se vedea pe
chipul ei nu renun ase înc . Se întreb dac nu
cumva f cuse jocul ei. Ce mai punea oare la cale?

37

Delora Delarmi i-ar fi dat frâu liber disper rii

i dezam girii dac asta s-ar fi dovedit de vreun
folos.
S-ar fi sim it deosebit de satisf cut s -l
loveasc pe acest nerod senil care controla Masa,
ori pe acel idiot juvenil de partea c ruia era
Norocul dar nu satisfac ie voia Delarmi. Ea
dorea mult mai mult.
devin Prim Orator.
i dac tot îi mai r sese vreo carte de jucat,
va risca.
Zâmbi cu amabilitate i reu i s ridice mâna ca
i când ar fi cerut încuviin area pentru a vorbi i
apoi r mase în aceast pozi ie îndeajuns de mult
pentru a fi sigur c atunci când va vorbi,
atmosfera se va normaliza i to i o vor asculta cu
calm.
Prim Orator, vorbi ea, a a cum a afirmat
Oratorul Gendibal mai devreme, nu dezaprob
hot rârea. Dac v vorbesc acum, o fac în scopul
de a-mi aduce contribu ia, sper, la succesul
misiunii Oratorului Gendibal. Pot s -mi exprim
rerea, Prim Orator?
Te rog, o invit scurt primul Orator. I se
rea prea cuminte, prea docil .
Delarmi înclin din cap cu gravitate. Nu mai
zâmbea.
Avem nave, spuse ea. Ele nu sunt atât de
perfec ionate precum cele ale Primei Funda ii, dar
suficient de bune. Orator Gendibal tie s piloteze,
nuiesc, a a cum tim i noi. Avem reprezentan i
pe fiecare planet mai important din Galaxie i el
va fi pretutindeni bine primit. În plus, se poate
ap ra împotriva acestor Anti-Catâri, întrucât este
con tient de pericol. Chiar când noi nu aveam
cuno tin de el, presupun c ei au preferat s
ac ioneze prin intermediul inferiorilor no tri i al
fermierilor hamish. Noi vom cerceta, desigur,
min ile tuturor membrilor celei de-a Doua
Funda ii, inclusiv ale Oratorilor, dar sunt sigur c
ele sunt neatinse. Anti-Catârii n-au îndr znit s ne
influen eze. Cu toate acestea, nu v d motive
pentru care Orator Gendibal s ri te mai mult
dec t trebuie. El nu inten ioneaz s întreprind
acte necugetate de bravur i ar fi mai bine dac
misiunea lui s-ar desf ura sub o acoperire
oarecare, pentru a-i lua pe ei pe nepreg tite.
Sugerez s i asume rolul de negu tor hamish.
tim cu to ii c Preem Palver a plecat în Galaxie ca
a-zis negu tor.
Primul Orator încerc s l mureasc aceast
chestiune:
Procedând astfel, Preem Palver a urm rit un
scop precis; lucrurile stau altfel cu Orator
Gendibal. Sunt sigur c dac situa ia o va cere, el
va da dovad de ingeniozitate i- i va g si o
acoperire.
Prim Orator, cu respect, a dori s eviden iez
o acoperire foarte verosimil i la îndemâna oricui.
Dup cum v aminti i, Preem Palver a plecat în
acea c torie întov it de so ia sa, care cu mul i
ani înainte îi fusese concubin . Asta i-a indus pe
to i în eroare i i-a convins de caracterul nevinovat
i bine inten ionat al lui Palver. Tot astfel au fost
îndep rtate orice fel de suspiciuni cu privire la
natura c toriei.
Eu n-am so ie, remarc Gendibal. Consoarte
i concubine am avut, dar nu cred c-a g si
vreuna care s vrea sa joace acest rol.
Asta tim i noi, Orator Gendibal, spuse
Delarmi, dar indiferent ce femeie te-ar înso i,
oamenii vor crede acela i lucru. Se poate g si un
voluntar, iar dac vei g si de cuviin c i trebuie
documente doveditoare, vom aranja i asta.
Gendibal r mase f grai. Doar nu se referea
la...
Putea fi o manevr pentru a- i asigura o
rticic din succes? intea s ocupe, cu schimbul
sau împreun cu el, postul de Prim Orator?
M simt flatat auzind c Orator Delarmi
consider c ...
Iar Delarmi izbucni într-un hohot nest pânit de
râs i-l privi pe Gerfdibal aproape dr stos.
Gendibal c zuse în capcana întins de ea i se
cuse de râs. Masa nu va uita asta.
Orator Gendibal, relu ea, n-a îndr zni s -
ncerc s i iau din merite participând la misiune. E
în exclusivitate sarcina ta, tot a a cum i postul de
Prim Orator î i va apar ine. Nici nu mi-ar fi trecut
prin minte c m vrei al turi de tine. Orator, la
vârsta mea nu m mai consider seduc toare...
O parte dintre membrii Mesei zâmbir i pân
i Primul Orator schi un început de zâmbet pe
care i-l reprim imediat.
Gendibal sim i împuns tura i se str dui s -i
dea o replic pe m sur , dar pe un ton u or ironic
pentru c dac ar fi luat un aer ofensat ar fi stricat
totul:
În cazul acesta ce-mi sugerezi? Te asigur c
nici eu nu m-am gândit vreo clip c ai dori s m -
nso ti. Masa este locul care i se potrive te cel
mai bine, pentru c , din câte-mi dau eu seama, nu
i-ar prii s te afli în vârtejul afacerilor galactice.
De acord, Orator Gendibal, de acord, îi
spunse Delarmi. Sugestia mea se refer , totu i,
la rolul t u de negu tor hamish. Pentru a-l juca în
mod conving tor, ce înso itoare mai bun i-ai
putea g si decât o femeie hamish?
Hamish? (Pentru a doua oar în decurs de
câteva secunde Gendibal era din nou luat prin
surprindere, iar Masa se distra pe socoteala lui.)
Femeia hamish, continu Delarmi. Cea care
te-a salvat de ciom geal . Care te prive te ca pe un
idol. Cea a c rei minte ai sondat-o i care, f s
vrea, te-a salvat a doua oar de ceva care promitea
fie mai mult decât o b taie. Propun s-o iei pe ea.
Gendibal se sim i îndemnat s refuze, dar tia
Delarmi abia a tepta o asemenea reac ie. Iar
asta ar însemna alte zâmbete r ut cioase. Se
vedea acum c Primul Orator, din dorin a de a o
pune la punct pe Delarmi, f cuse o gre eal
numindu-l pe Gendibal drept succesor al s u, sau
în orice caz, ea voia s demonstreze p catele
acestei hot râri.
Gendibal era cel mai tân r dintre Oratori. Îi
înfuriase pe membrii Mesei, iar apoi sc pase de
pedeaps . În realitate, îi umilise. Nici unul nu-l
putea accepta ca mo tenitor f s aib
resentimente.
Era o antipatie greu de uitat, dar acum î i vor
aminti cu to ii cât de u or îl umpluse Delarmi de
ridicol i cât de mult se distraser pe seama lui. Ea
va folosi acest avantaj pentru a-i convinge c nu
îndeplinea condi iile de experien i de vârst
pentru a ocupa func ia de Prim Orator. Presiunile
pe care le vor exercita în cursul absen ei sale îl vor
obliga pe Primul Orator s i schimbe hot rârea.
Sau, dac Primul Orator se înc âna, Gendibal
se va trezi instalat într-o func ie în care va fi
neputincios în fa a opozi iei lor unite.
În elese toate acestea într-o str fulgerare i
reu i s r spund f ezitare:
Orator Delarmi, î i admir intui ia. M
gândisem s v iau prin surprindere. Chiar aveam
inten ia de a lua cu mine pe femeia hamish, de i
nu exact din motivele pe care le sugerezi. Voiam s
înso easc pentru c m-a intrigat mintea ei. A i
examinat-o cu to ii. A i putut constata inteligen a
dar, mai presus de asta, simplitatea; claritatea i
neprih nirea. Nici o interven ie din afar nu va
sc pa nedetectat , sunt sigur c a i observat asta.
De aceea, m întreb, Orator Delarmi, dac te-ai
gândit c mi-ar putea servi ca un excelent sistem
de avertizare. Cu ajutorul min ii ei voi descoperi
orice prezen simptomatic de mentalism mai
or decât a putea-o face cu propria-mi minte.
To i t cur uimi i, iar el continu pe un ton
st pânit:
A, nimeni n-a întrev zut asta. Ei, nu-i nimic.
Acum a vrea s -mi iau r mas bun. Nu trebuie s
pierdem timpul.
A teapt ! s ri Delarmi, sim ind din nou c
pierde ini iativa. Ce inten ii ai?
Ridicând u or din umeri, Gendibal îi r spunse:
De ce s intr m în detalii? Cu cât mai pu in
vor ti membrii Mesei, cu atât mai pu in vor
încerca Anti-Catârii s intervin . Spuse acestea ca
i cum siguran a Mesei ar fi fost grija lui de
petenie. L ideea s -i ocupe toate gândurile pe
care apoi le-o oferi celorlal i.
Asta îi va încânta, ba, mai mult, satisfac ia pe
care-o vor sim i îi va împiedica s se întrebe dac
Gendibal tia într-adev r ce inten ii avea.

38

În aceea i sear , Primul Orator purt o discu ie

cu Gendibal.
Ai avut dreptate, constat el. Nu m-am putut
st pâni i-am p truns în adâncul min ii tale. Am
zut c ai considerat numirea drept o gre eal i
a i era. Am f cut-o din dorin a de a terge
zâmbetul acela etern de pe chipul ei i pentru a-i
da o replic la modul în care atât de des îmi
uzurp rolul.
 Ar fi fost mai bine dac mi-ai fi spus-o între
patru ochi i ai fi a teptat întoarcerea mea pentru
a face urm torul pas, spuse Gendibal.
N-a fi reu it s-o lovesc unde-o doare. tiu, e
un slab argument pentru un Prim Orator.
Prim Orator, nimic n-o poate opri. Va
continua s eas intrigi pentru a ocupa postul i
probabil c are motive întemeiate. Sunt sigur c
unii consider c ar fi trebuit s refuz numirea. Nu
le-ar fi greu s sus in c Orator Delarmi este cea
mai ascu it minte a Mesei i c poate deveni cel
mai bun Prim Orator.
Cea mai ascu it minte în cadrul Mesei, nu în
afara ei, morm i Shandess. În afar de Oratori, ea
nu recunoa te al i du mani. În primul rând, nici
nu trebuia numit Orator. Ascult , s i interzic s-
o iei pe femeia hamish? Ea te-a silit s accep i
ideea.
Nu, nu, motivul pe care l-am prezentat este
real. Ea va fi sistemul de alarm i-i r mân
îndatorat Oratorului Delarmi c m-a f cut s
în eleg asta. Sunt convins c femeia se va dovedi
util .
Cum zici. Apropo, nici eu n-am min it. Chiar
sunt sigur c vei izbândi i vei pune cap t acestei
crize. Sper c te încrezi în intui ia mea.
Am încredere, pentru c te aprob întru totul.
i promit c orice s-ar întâmpla, rezultatele vor fi
mai bune decât te a tep i. Indiferent ce-ar face
Anti-Catârii sau Orator Delarmi, eu tot m voi
întoarce pentru a deveni Prim Orator.
În timp ce vorbea, Gendibal î i studie propria
satisfac ie. Care era sursa acestei insisten e de a
se aventura în spa iu? Ambi ia, desigur. Preem
Palver d duse un exemplu cândva. De ce n-ar fi
fost i el capabil de-un asemenea curaj? Dup
aceea nimeni nu-i va mai smulge postul de Prim
Orator. Îl mai anima i altceva decât ambi ia?
Ispita luptei? Dorin a nem rturisit a celui care s-
a n scut i s-a înv at s se mi te pe spa ii largi i
care a fost silit s tr iasc o via întreag pe un
petec de p mânt de pe o planet înapoiat . Nu- i
putea da un r spuns, dar tia c voia cu disperare
plece.

11 Sayshell

39

DUP CE TREVIZE efectu un "micro-Salt",

Janov Pelorat privi pentru prima oar -n via a lui
cum str lucitoarea stea deveni un astru ceresc.
Apoi, în r stimpul câtorva zile, Sayshell, cea de-a
patra planet locuibil care era i destina ia lor
imediat , crescu în m rime i luminozitate.
Computerul executase o hart care acum era
proiectat pe un ecran portabil pe care Pelorat îl
inea pe genunchi.
Cu siguran a lui, care de-a lungul carierei
coborâse pe câteva zeci de planete, Trevize spuse:
Nu te gr bi, Janov. Trebuie s trecem pe la
sta ia de acces întâi i s-ar putea s fie tare
plicticos.
Pelorat ridic ochii spre el:
Bineîn eles c -i doar o formalitate.
Exact. i totu i plicticoas .
Dar tr im în vremuri de pace.
Sigur. Asta înseamn c ne vor l sa s
trecem. Cu toate astea, se pune problema
echilibrului ecologic. Fiecare planet are un
echilibru i nimeni nu vrea s -l strice. A a c e
absolut normal s se verifice toate navele pentru
depistarea unor organisme sau infec ii nedorite. O
sur în eleapt de prevedere.
Cred c n-avem la bord a a ceva.
Nu, i se vor convinge. În acela i timp, ine
seama c Sayshell nu e membr a Federa iei
Funda iei, a a c sigur o s ne re in pu in pentru
a- i demonstra statutul de independen .
O nav mic se apropie i la bord sosi un
func ionar vamal de pe Sayshell pentru inspec ie.
Trevize îl salut respectuos i precis, amintindu- i
de vremea când fusese militar.
Far Star, de pe Terminus. Documentele navei.
Neînarmat . Nav particular . Pa aportul meu. Am
un pasager. Pofti i pa aportul. Suntem turi ti.
Func ionarul vamal purta o uniform
înzorzonat la care predomina culoarea purpurie.
Obrajii i buza superioar îi erau b rbierite, îns
avea o barb piept nat în a a fel încât smocurile
ei p reau s neasc spre stânga i dreapta
rbiei.
Nav a Funda iei? întreb el.
Pronun anapoda, îns Trevize avu grij s nu-
l corecteze i s nu-i scape un zâmbet. Dialectele
limbii Galactice Standard erau la fel de numeroase
ca i planetele. Fiecare planet avea felul ei de a
vorbi, dar diferen ele nu contau atâta vreme cât
oamenii se puteau în elege unii cu al ii.
Da, domnule, r spunse Trevize. Nav a
Funda iei. Proprietate personal .
Foarte bine. Scrisoarea de tr sur , v rog.
Poftim?
Scrisoarea de tr sur . Ce transporta i?
A, înc rc tura. Pofti i o list pe articole.
Bunuri personale. N-am venit pentru a face
comer . Dup cum v-am spus, suntem simpli
turi ti.
Func ionarul privi curios în jur:
Nava e cam perfec ionat pentru ni te simpli
turi ti.
Potrivit standardelor Funda iei nu, remarc
Trevize cu o not de bun dispozi ie. Sunt bogat i-
mi pot permite a a ceva.
Sugera i cumva c a putea s m -mbog esc
i eu? întreb func ionarul fulgerându-l cu
privirea.
Trevize ezit o clip pentru a interpreta sensul
vorbelor, apoi îi trebui înc un moment pentru a
hot rî ce s -i r spund :
Nu, n-am inten ia de a v mitui. Nici n-am
motive, iar dumneavoastr nu ar ta i ca unul care
poate fi cump rat, chiar dac a încerca. Dac
dori i, pute i verifica nava.
Nu-i nevoie, spuse func ionarul punându- i
mini-înregistratorul în buzunar. A i fost deja
examina i pentru depistarea unor infec ii i nu am
sit nimic. Nava are atribuit o lungime de und
i asta va servi ca fascicul de ghidaj.
Apoi plec . Formalit ile duraser cincisprezece
minute.
Putea s ne fac greut i? se interes Pelorat.
Chiar se a tepta s -l mituim?
Trevize ridic din umeri:
Cadorisirea func ionarilor vamali e veche de
când lumea i a fi f cut-o dac încerca înc o
dat . Dar a a... Ei, presupun c nu vrea s ri te
cu o nav a Funda iei i, mai ales, cu una atât de
luxoas . B trânul Primar, binecuvântat fie-i
pielea cea t cit , a spus c numele Funda iei ne
va ap ra oriunde-am merge i n-a gre it, altfel ne
re ineau mai mult.
 De ce? Parc a aflat tot ce voia.
Da, dar a fost politicos i ne-a verificat prin
detector radio. Dac voia, putea s r scoleasc
toat nava cu un aparat manual i i-ar fi trebuit
ore-ntregi. Mai putea s ne duc la un spital i s
ne in -n carantin zile-n ir.
Ce? Drag prietene!
Nu te agita. N-a f cut-o, dar îl vedeam în
stare. Nu s-a întâmplat a a, ceea ce înseamn c
putem coborî pe planet . A vrea s folosesc
sistemul gravitic, c ci asta ne-ar lua cincisprezece
minute, dar nu tiu unde se afl spa ioporturi i n-
vrea s d m de bucluc. Va trebui s urm m
fasciculul de ghidaj i asta ar dura câteva ore, cât
travers m atmosfera într-o spiral .
Pelorat p ru înveselit:
Dar asta-i nemaipomenit, Golan. Vom
tori îndeajuns de încet pentru a studia
terenul? (Ridic ecranul portabil pe care se vedea
harta la scar mic .)
Într-un fel, da. Va trebui s coborâm sub
plafonul de nori i ne vom deplasa cu câ iva
kilometri pe secund . N-o s plan m prin
atmosfer , dar vei putea face o confruntare cu
harta.
Excelent!
Gânditor, Trevize spuse:
M întreb dac vom r mâne pe Planeta
Sayshell îndeajuns de mult ca s merite s regl m
ceasul navei dup ora local .
Depinde de ce ne propunem s facem. Ce-ai
de gând, Golan?
Sarcina noastr e s g sim Gaia i nu tiu
cât timp ne va trebui.
Ne putem regla doar ceasurile de mân i s
m ceasul navei a a cum este.
 Bine i-a a. (Privi spre planeta cate se vedea
din ce în ce mai clar.) N-are rost s mai a tept m.
O s regl m computerul pe fasciculul de ghidaj i
el poate s utilizeze for a gravitic pentru a mima
un zbor conven ional. Gata, Janov! S coborâm i
vedem ce ne a teapt acolo.
Privi din nou îngândurat c tre planet , în timp
ce nava începu s alunece pe curba reglat
gravita ional.
Trevize nu mai vizitase Uniunea Sayshell, îns
tia c în cursul secolului precedent ea
manifestase o atitudine constant neprietenoas
fa de Funda ie. Era surprins i chiar pu in
deconcertat c trecuser atât de lesne de vam .
Nu i se p rea normal.

40

Numele func ionarului vamal era Jogoroth

Sobhaddartha i aproape jum tate din via
lucrase pe sta ia orbital .
Nu-l deranja via a asta, pentru c -i oferea
ansa ca o lun din trei s i vizioneze c ile, s
asculte muzic i s scape de grija so iei i a
copilului s u minor.
Sigur, în ultimii doi ani eful V milor fusese un
Vis tor i asta îl deranja. Nu exista pe lume
persoan mai nesuferit decât aceea care atunci
când trebuie s justifice un ordin, sus ine c
acesta i-a ap rut în vis.
În ceea ce-l privea, Sobhaddartha considera c
nu trebuie s dea crezare unor asemenea afirma ii,
dar se ferea s-o spun cu voce tare, pentru c
majoritatea oamenilor de la Sayshell dezaprobau
pe cei care puneau la îndoial psihismul.
Recunoa terea c era materialist îi putea pune în
pericol pensionarea.
i mângâie cele dou smocuri de barb , unul
cu mâna stâng , cel lalt cu dreapta, î i drese
glasul cam zgomotos i apos pe un ton neobi nuit
de normal spuse:
Aceasta era nava, efule?
eful care purta un nume la fel de sayshellian,
Namarath Godhisavatta, se concentrase asupra
unor probleme furnizate de un computer i întreb
absent:
Ce nav ?
Far Star. Nava Funda iei pe care tocmai am
sat-o sa treac . Cea pe care am holografiat-o din
toate unghiurile. Pe asta a i visat-o?
Godhisavatta ridic ochii din hârtii. Era un
rbat m run el cu ochi aproape negri, înconjura i
de riduri fine care sigur nu se formaser din
pricina predispozi iei de a zâmbi prea des. Întreb
scurt:
De ce întrebi?
Sobhaddartha se îndrept de spate i
sprâncenele luxuriante aproape c i se unir într-o
expresie încruntat :
S-au declarat turi ti, dar eu n-am v zut
niciodat o nav ca asta. Dup p rerea mea sunt
agen i ai Funda iei.
Godhisavatta se rezem de sp tarul scaunului:
Ascult amice, oricât m-a str dui, tot nu-mi
amintesc s i fi cerut p rerea.
Da, efu', consider c -i datoria mea patriotic
semnalez c ...
Godhisavatta î i încruci bra ele la piept i-l
sur sever pe subordonatului care (de i mult
mai impozant prin statur i inut ) se f cu mic i
lu o pozi ie umil .
 Amice, îl puse el la punct, daca vrei s i fie
bine, f i treaba comentarii, altfel o s m -
ngrijesc s nu prime ti pensie când o s te retragi
din activitate, iar asta se va-ntâmpla foarte curând
dac te mai aud vorbind despre probleme care nu
te privesc.
Cu voce pierit , Sobhaddartha îng im :
Am în eles, domnule. (Apoi, cu un aer
suspect de supus, ad ug :) E de datoria mea,
domnule, s v raportez c o a doua nav a ap rut
pe ecranele detectoarelor?
Consider c-ai raportat, f cu Godhisavatta
iritat, întorcându-se la ale lui.
Cu ni te caracteristici foarte asem toare
cu ale navei c reia i-am permis accesul mai
devreme, ad ug el i mai umil.
Godhisavatta puse mâinile pe birou i se ridic
în picioare:
A doua?
Lui Sobhaddartha îi veni s zâmbeasc .
Individul impulsiv, n scut dintr-o împreunare
ciudat (se referea la ef) nu visase, evident, dou
nave. Îndr zni s spun :
Evident, domnule! Acum o s m -ntorc la
îndatoririle mele s a tept ordine i sper,
domnule...
Da?
Sobhaddartha nu se putu ab ine, ignorând
riscurile pension rii premature:
i sper, domnule, c n-am gre it l sând-o pe
cealalt s treac .

41

Far Star se mi ca cu vitez pe deasupra

planetei i Pelorat p rea fascinat. Stratul de nori
era superficial i mai dispersat decât pe Terminus
i, a a cum ar ta i harta, suprafe ele de uscat
mai compacte i mai întinse, cuprinzând largi zone
de ertice, judecând dup culoarea ruginie a unei
mari por iuni continentale.
Nu se z reau semne de via . O lume cu zone
de ertice sterile, câmpii cenu ii, nesfâr ite iruri
de încre ituri care trebuie s fie fost zone
muntoase i, desigur, cu un ocean întins.
Pare lipsit de via , murmur Pelorat.
Doar nu- i închipui c o s po i vedea urme
de via de la în imea asta, îl corect Trevize.
Când vom mai cobori, vei vedea uscatul devenind
verde în unele por iuni. De fapt, înainte de asta o
vezi lic riri de lumin pe partea unde e noapte
acum. Oamenii simt nevoia de a- i lumina lumile
la coborârea întunericului. N-am întâlnit înc
lumea care s fac excep ie. Cu alte cuvinte,
primele semne de via nu vor fi doar umane, ci
tehnologice.
mas pe gânduri, Pelorat constat :
La urma urmei, fiin ele umane au o natur
diurn . Cred c una dintre primele sarcini ce i le
asum tehnologia ar fi transformarea nop ii în zi.
De fapt, dac o lume ar începe s se dezvolte
tehnologic, ai putea s -i urm re ti progresul dup
cre terea nivelului de iluminare de pe fa a
scufundat în noapte. Cât timp crezi c i-ar trebui
unei lumi ca s treac de la întuneric uniform la
lumin constant ?
Trevize izbucni în râs:
Ciudate gânduri î i mai trec prin minte, dar
presupun c asta i se trage de la mitologie. Nu
cred c vreo lume va realiza o str lucire uniform .
Lumina nocturn va urma structura de densitate a
popula iei, astfel încât continentele vor str luci ici
i colo. Chiar i Trantor când ajunsese la apogeu,
când devenise o singur structur gigantic , avea
iluminate doar câteva puncte izolate.
Uscatul se înverzi, a a cum anticipase Trevize
care, în timpul ultimei rota ii în jurul planetei, îi
ar lui Pelorat câteva puncte despre care afirm
sunt ora e:
Nu-i o lume prea urbanizat . N-am mai
vizitat Uniunea Sayshell, dar interpretând
informa iile pe care ni le furnizeaz computerul,
în eleg c oamenii se aga de trecut. Dup
rerea întregii Galaxii, Funda ia înseamn
tehnologie, iar acolo unde ea n-are un bun
renume, apare tendin a de a tr i în trecut. Exist o
singur excep ie peste tot: armele. Te asigur c i
Sayshell e aproape la zi în acest domeniu.
Vai de mine, Golan, oare n-o s avem
nepl ceri? Ca locuitori ai Funda iei afla i pe
teritoriu inamic...
Nu-i teritoriu inamic, Janov. Nu te teme, se
vor purta politicos. Doar c Funda ia nu se bucur
de popularitate, atâta tot. Sayshell nu apar ine
Federa iei Funda iei. Prin urmare, pentru c sunt
mândri de independen a lor i nu le place s li se
aminteasc de sl biciunea lor în fa a Funda iei,
mân independen i doar pentru c noi îi l m în
voia lor, iar ei î i permit luxul de a ne dispre ui.
Totu i m tem c vom avea nepl ceri, spuse
Pelorat am rât.
Deloc, îl calm Trevize. Hai, Janov. M refer
la atitudinea oficial a guvernului sayshellian.
Oamenii planetei sunt normali, iar dac noi o s
ne purt m corect, i nu ca ni te St pâni ai
Galaxiei, or s aib o atitudine binevoitoare. N-am
venit pe Sayshell ca s aducem st pânirea
Funda iei. Suntem simpli turi ti, i o s punem
îmtreb ri despre Sayshell, a a cum face orice
turist. i ne putem îng dui i pu in distrac ie
dac se ive te ocazia. Nu facem nici un r u stând
aici câteva zile i bucurându-ne de ceea ce ne
poate oferi planeta. S-ar putea s aib o cultur
interesant , peisaje frumoase, mânc ruri
neobi nuite i, dac d m gre cu astea, femei
atr toare. Bani de cheltuial avem...
Of, prietene, se încrunt Pelorat.
Hai, las . Nu e ti chiar a a de b trân. Nu i
se pare interesant programul pe care i-l propun?
Era o vreme când tiam rolul sta pe de rost,
dar n-a sosit înc vremea distrac iilor. Avem o
misiune. Vrem s ajungem pe Gaia. Te rog s nu
în elegi gre it; nu m opun pl cerilor, dar
odat început, jocul e greu de terminat. (Cl tin
din cap i continu cu seriozitate:) Cred c i tu te-
ai temut c s-ar putea s m simt prea bine la
Biblioteca Galactic de pe Trantor i c n-o s
reu ti s m mai sco i de acolo. Biblioteca e
pentru mine ceea ce pentru tine e o feti can cu
ochi frumo i.
Nu sunt un destr lat, Janov, dar nici ascet
n-am de gând s devin. Foarte bine, î i promit c-o
continu m c utarea planetei Gaia, dar dac -
ntâlnesc frumuse ea în calea mea, nimic n-o s m
împiedice s m port cum mi-e firea.
Dac pui Gaia pe primul loc...
A a va fi. Dar ine minte: s nu te lauzi
tuturor c venim de pe Funda ie. Î i vor da seama
i singuri, pentru c avem Credite de pe Funda ie
i vorbim cu un puternic accent terminusian. Dar
dac nu facem referiri la Funda ie î i pot închipui
suntem ni te dezr cina i i se vor purta
prietenos. Dac insist m asupra originii noastre,
vor fi destul de politico i, dar nu ne vor spune
nimic, nu ne vor ar ta nimic i ne vor ocoli.
Pelorat oft ;
Niciodat n-o s în eleg oamenii.
Nu-i mare greutate. Trebuie doar s te ui i
mai atent la tine însu i i-i vei în elege pe to i
ceilal i. Nici noi nu suntem din alt pl mad .
Seldon cum i-ar fi putut construi Planul im
refer la matematica subtil dac n-ar fi în eles
oamenii, i cum ar fi reu it s -l pun la punct
dac oamenii n-ar fi fost u or de în eles? Arat -mi
unul care nu-i în stare s -n eleag lumea i pun
degetul pe unul care i-a construit o imagine fals
despre el însu i n-am vrut s te sup r.
Nu m-am sup rat. Sunt gata s recunosc c
n-am experien i c am tr it o via izolat i
egocentric . Poate c niciodat nu m-am privit pe
mine însumi, a a c o s te las pe tine s -mi fii
ghid i sf tuitor în probleme care privesc oamenii.
Bun a a. Atunci urmeaz -mi sfatul i prive te
peisajul acum. Curând ateriz m i te asigur c n-o
sim i nimic. Eu i computerul o s avem grij de
asta.
Golan, nu te nec ji. Dac apare vreo tân ...
Las-o balt ! Acum m ocup de coborâre.
Pelorat se întoarse pentru a privi lumea, acum
foarte apropiat . Era prima lume necunoscut pe
care avea s pun piciorul. Gândul îl umplu de
sentimente nel murite, în ciuda faptului c toate
milioanele de planete populate fuseser colonizate
de oameni n scu i în alt parte.
Toate în afar de una, se gândi el cu un fior de
încântare i emo ie.

42
 Dup standardele Funda iei, spa ioportul bine
între inut nu era mare. Trevize asist la
opera iunile de transportare i de depunere a navei
sale, Far Star, într-un hangar. Primi o cartel cu
un cod complicat i Pelorat îl întreb discret:
Ol m aici?
Trevize d du afirmativ din cap i puse mâna pe
um rul lui Pelorat ca s -l lini teasc .
Nu- i face griji, îi r spunse încet.
Urcar într-un vehicul de teren pe care-l
închiriaser i Trevize comut harta ora ului ale
rui cl diri înalte se puteau vedea la orizont.
Sayshell City, spuse el, capitala planetei.
Ora ul planeta steaua, toate numite la fel.
M îngrijoreaz nava, insist Pelorat.
Nu te mai fr mânta atât, îl calm Trevize. Ne
întoarcem la ea, pentru c acolo vom dormi dac
avem s st m aici mai mult de câteva ore. Trebuie
-n elegi i c exist un cod interstelar al eticii
spa ioporturilor care, din câte tiu, n-a fost
înc lcat niciodat , nici m car la vreme de r zboi.
Navele sosite cu gânduri pa nice sunt inviolabile.
Dac nu s-ar întâmpla a a, nimeni nu s-ar mai
sim i în siguran i comer ul ar deveni imposibil.
Pilo ii spa iali din Galaxie boicoteaz lumea care
încalc acest cod i te asigur c nici o lume nu
risc a a ceva. În plus...
În plus?...
În plus, am programat computerul astfel
încât cel care nu arat ca vreunul dintre noi i nu
poate fi indentificat dup voce s fie ucis în caz c
încearc s urce la bord. Mi-am permis s explic
asta i Comandantului. I-am explicat foarte
politicos c din respect fa de reputa ia pe care-o
are spa ioportul în ceea ce prive te securitatea i
integritatea navelor, a dori din toat inima s
anulez comanda asta, dar nava mea e un model
nou i nu am idee cum s-o fac.
Doar n-a crezut o asemenea minciun !
Bineîn eles c nu. Dar s-a pref cut c -
elege, pentru c altfel ar fi trebuit s se simt
insultat. Iar a se sim i insultat înseamn umilire,
i pentru c nu voia nici una, nici alta, singura
solu ie era s m cread .
i sta-i alt exemplu de felul în care se
comport oamenii?
Da. O s înve i repede.
De unde tii c discu iile din vehiculul sta
nu sunt ascultate?
M-am gândit i eu la asta, a a c atunci când
mi-au oferit unul, am refuzat i-am luat altul, la
alegere. Chiar dac toate-ar avea microfoane, ce
lucruri îngrozitoare am discutat?
Pelorat ar ta nefericit:
Nu tiu cum s i spun. Mi se pare
nepoliticos s m plâng, dar nu-mi place cum
miroase. Simt ceva... un miros.
În vehicul?
Înc de la început, în spa ioport. Cred c a a
miros spa ioporturile, dar a intrat i-n vehicul. N-
am putea deschide geamurile?
Trevize râse:
Cred c-a putea nimeri butonul pentru
coborât geamul, dar n-are nici un rost. Planeta
asta pute. E chiar a a de nesuferit mirosul?
Nu foarte puternic, dar perceptibil i destul
de resping tor. Întreaga lume miroase la fel?
Uit mereu c n-ai mai fost pe alt planet .
Fiecare lume populat are un miros specific. La
asta contribuie în primul rând vegeta ia, de i cred
animalele i fiin ele umane î i au i ele partea
lor de contribu ie. Dup câte tiu, nimeni nu
agreaz mirosul unei planete când sose te acolo
pentru prima dat . O s te obi nuie ti, Janov. Î i
promit c -n câteva zile n-o s -l mai bagi în seam .
Chiar vrei s spui c toate lumile miros
astfel?
Nu. Ti-am spus doar c fiecare are mirosul ei.
Dac am acorda aten ie sau dac nasul nostru ar
fi mai ager ca cel al câinilor anacreonieni am
putea spune pe ce lume ne afl m de la prima
respira ie. Când am intrat în Flot , în prima zi nici
nu puteam mânca pe alt planet ; apoi am înv at
de la pilo ii cu experien stratagema: s in la nas,
în timpul coborârii, o batist impregnat cu
mirosul planetei respective. Când ajungeam în aer
liber, totul îmi p rea normal. Dup o vreme, te
deprinzi cu orice i înve i s nu- i mai pese. Mai
u e când te-ntorci acas .
De ce?
Î i închipui c Terminus nu miroase?
Vrei s spui c da?
Bineîn eles. Dup ce te familiarizezi cu
mirosul unei alte lumi, s zicem, Sayshell, ai
mâne surprins când ai constata cum pute
Terminus. Într-o vreme, când ajungea pe Terminus
dup vreun tur de serviciu mai îndelungat i se
deschideau ecluzele, tot echipajul striga în cor: "Iar
acas la duhoare".
Pelorat p rea revoltat.
Turnurile ora ului se vedeau mai bine, dar
Pelorat r sese cu ochii pironi i spre peisajul ce
defila pe lâng ei. Vehicule de teren circulau cu
vitez pe aceea i osea, i din când în când câte un
vehicul zbur tor trecea pe deasupra lor, îns
Pelorat studia arborii.
Via a vegetal pare ciudat . Crezi c e vreun
arbore indigen printre ei?
M -ndoiesc, r spunse Trevize absent. (Studia
harta i încerca s programeze computerul
vehiculului). Nu-s prea multe forme indigene pe
planetele locuite. Coloni tii au importat
dintotdeauna planetele i animalele fie când s-au
stabilit pe planet , fie mai târziu.
Totu i, mi se pare ciudat.
Doar nu te-a tep i s g se ti acelea i
variet i pe toate lumile. Am auzit c cei care au
cut Enciclopedia Galactic au alc tuit un atlas
de variet i care ocup optzeci i apte de dischete,
i care s-a dovedit incomplet i dep it la data
când a fost terminat.
Vehiculul înghi ea kilometrii i curând fur
înghi i de ora . Pelorat se scutur , nepl cut
impresionat:
Arhitectura ora ului nu-i grozav .
Fiecare cum poate, remarc Trevize cu
indiferen a c torului înv at i cu binele i cu
ul.
Apropo, încotro mergem?
P i, r spunse Trevize destul de iritat, încerc
conving computerul sta s dirijeze vehiculul
spre centrul turistic. Sper c tie str zile cu sens
unic i regulile de circula ie, pentru c mie-mi sunt
str ine.
Ce-o s facem acolo?
Ca s-o lu m de la început, suntem turi ti,
a c -i normal s mergem în primul rând acolo i
dorim s nu atragem aten ia în mod deosebit. În
al doilea rând, tu unde-ai merge ca s ob ii
informa ii despre Gaia?
La vreo universitate sau societate
antropologic . Sau la muzeu. În nici un caz în
centrul turistic.
 Ei, bine, te-n eli. În centrul turistic vom trece
drept intelectuali care-s dornici s fac rost de-o
list o universit ilor i a muzeelor din ora . Dup
aceea vom hot rî unde mergem mai întâi, iar acolo
vom g si oameni c rora s le cerem p rerea
privind istoria antic , galactografie, mitologie sau
orice-ai dori. Dar totul va începe la centrul turistic.
Pelorat r mase t cut, iar vehiculul î i continu
drumul întortochiat, devenind o component din
uvoiul traficului urban. Intrar pe o strad
secundar i trecur pe lâng inscrip ii care
reau semne de circula ie, dar erau scrise cu
caractere imposibil de citit.
Din fericire, vehiculul continua s mearg de
parc-ar fi tiut drumul i, când intr într-o parcare
i se opri, reu ir s descifreze unul dintre
indicatoare: CENTRUL SOCIAL SAYSHELL, iar
dedesubt, cu litere u or de citit în Galactica
Standard, scria: CENTRUL TURISTIC SAYSHELL.
Intrar în cl dire, care se dovedi mai mic decât
sa fa ada s se cread . În untru nu era mare
anima ie.
zur un ir de parti ii, una dintre ele fiind
ocupat de un b rbat care citea ve tile ejectate
printr-o fant ; în alta, dou femei p reau absorbite
de un joc încâlcit cu c i de joc i jetoane. Având
în fa câteva terminale de computer, care p reau
-i dep esc nivelul intelectual, i stând la un
birou prea mare pentru el, v zur un func ionar
sayshellian cu înf are plictisit , îmbr cat într-o
hain care amintea de o tabl de ah.
Pelorat r mase cu ochii int la el i opti:
Ce pestri e îmbr cat lumea aici!
Da, am observat, îl aprob Trevize. Moda se
schimb de la o lume la alta, ba chiar i de la o
regiune la alta în cadrul aceleia i lumi. Se schimb
 i în timp. Acum cincizeci de ani toat lumea de pe
Sayshell purta negru, dup câte tiu. S lu m
lucrurile a a cum sunt.
Presupun c a a e, dar eu prefer moda
noastr , spuse Pelorat. Cel pu in la noi v zul nu i-
e atât de agresat.
Pentru c purt m tot felul de nuan e de
cenu iu? i asta deranjeaz pe unii. Am auzit
spunându-se c ne îmbr m în culoarea rânei.
Probabil c uniformitatea Funda iei îi determin pe
cei de-aci s poarte toate culorile curcubeului,
tocmai pentru a- i scoate în eviden
independen a. Depinde cum te-ai obi nuit. Hai,
Janov.
Se îndreptar spre birou i exact în acela i
timp, b rbatul din parti ie l deoparte tirile, se
ridic i se apropie s -i întâmpine zâmbind. M car
îmbr mintea lui era în nuan e cenu ii.
La început, Trevize nu privi înspre el, dar când
o f cu înlemni.
Respir adânc i exclam :
Pentru numele Galaxiei, prietenul meu,
tr torul!

12 Agentul

43

CONSILIERUL MUNN LI COMPOR nu p ru prea

sigur de sine când îi întinse mâna lui Trevize.
Trevize se mul umi s se uite chiorâ la mâna
întins , apoi spuse ca pentru sine:
N-am chef s m trezesc arestat pe-o planet
str in pentru tulburarea lini tii publice, dar s-ar
putea s-o fac dac individul sta se apropie de
mine.
Compor se opri ca fulgerat, ezit o clip i în
cele din urm , dup ce privi întreb tor c tre
Pelorat, se adres încet lui Trevize:
Nu-mi dai ansa de-a explica? Chiar nu vrei
m-ascul i?
Pelorat îi m sur pe amândoi cu privirea i se
încrunt :
Ce se-ntâmpl , Golan? Nici n-am ajuns bine
pe-aceast lume îndep rtat i ai i întâlnit pe
cineva cunoscut?
Trevize îl intui mohorât pe Compor, dar se
întoarse ca s arate c vorbea cu Pelorat:
Aceast ... fiin uman .... a a s-ar zice la
prima vedere, a fost odat , demult, un prieten de-
al meu de pe Terminus. Am avut încredere-n el, ca
în to i ceilal i prieteni ai mei. I-am dest inuit
rerile mele, care probabil c nu erau împ rt ite
de prea mult lume. El le-a relatat autorit ilor în
detaliu, asta-i sigur, i nici nu s-a deranjat s -mi
spun ce f cuse. Din pricina asta, am c zut
frumu el în capcan i iat -m exilat. Iar acum,
creatura asta vrea s fie recunoscut ca prieten.
Se întoarse c tre Compor i- i trecu degetele
prin p rul acestuia, deranjându-i buclele:
Hei, i-ascult . Am o-ntrebare! Ce cau i aici?
Dintre toate planetele Galaxiei, cum de i-ai g sit
vii tocmai pe asta? i de ce acum?
Compor, care r sese cu mâna întins , o l
cad moale i zâmbetul îi pieri de pe chip. Aerul
de siguran care-l caracteriza disp ruse i acum
rea mai tân r i cople it de durere:
O s i explic, dar de când a-nceput!
Trevize privi în jur:
Aici? Chiar vrei s -mi poveste ti totul? într-
un loc public? Vrei s te snopesc în b taie aici,
dup ce-o s -mi în iri minciuni?
Compor ridic mâinile rug tor:
E cel mai sigur loc, crede-m . (Apoi,
controlându- i gesturile i pricepând în cele din
urm ce voia s spun Trevize, ad ug gr bit:) N-
are importan dac n-o s m crezi. O s i spun
adev rul. Am ajuns pe planet la câteva ore dup
tine i am verificat deja. Azi e o zi deosebit pe
Sayshell. Ziua medita iei se cheam , nu tiu de ce.
Aproape toat lumea st acas . Nu vezi ce pustiu e
locul sta? Doar nu- i închipui c a a-i mereu.
Pelorat d du din cap aprobator:
Chiar m miram de ce-o fi a a pu in lume.
(Se aplec spre urechea luî Trevize i-i opti): De ce
nu-l la i s vorbeasc , Golan? Nu vezi ce am rât e,
racul, poate- i cere scuze. Mi se pare nedrept s
nu-i acorzi o ans .
Doctor Pelorat pare dornic s te-asculte.
spuse Trevize. Sunt gata s -i fac pe plac, dar i-a
fi recunosc tor dac ai termina repede. S-ar putea
ca asta s fie ziua în care o s -mi pierd r bdarea.
Dac toat lumea mediteaz , am speran e ca
ap torii legii s nu apar . Poate mâine n-o s
mai am norocul sta. De ce-a pierde un asemenea
prilej?
Compor spuse cu o voce gâtuit :
Ascult , dac vrei s m pocne ti, f -o. Nici
n-o s -ncerc s m ap r, în elegi? Hai, d , dar
ascult -m !
Poftim, spune ce-ai de spus. O s te-ascult.
Golan, în primul rând...
S -mi spui Trevize, te rog. Nu mai sunt Golan
cu tine.
Trevize, în primul rând, ai reu it s m
convingi cu p rerile tale...
 Ce bine-ai ascuns asta! Puteam s jur c te
distrai pe socoteala mea.
Încercam doar s m ascund de mine însumi,
pentru c ceea ce spuneai m speria. Ascult , hai
ne a ez m lâng perete. Chiar dac -i pustiu
aici, s-ar putea mai intre câte cineva i nu cred
merit s batem la ochi.
Cei trei se îndreptar încet spre fundul s lii.
Compor încerc un zâmbet timid dar, precaut,
str distan a fa de Trevize.
Se a ezar pe fotolii care cedar sub greutatea
lor i se mular pe rotunjimile corpului. Pelorat
ru surprins i d du s se ridice.
Calm, Profesore, îl lini ti Compor. Eu m-am
obi nuit deja. Sunt mai avansa i decât noi în unele
privin e. Cei de-aici in la confort.
Se întoarse spre Trevize i rezemându- i bra ul
de sp tarul fotoliului începu s vorbeasc f
re inere:
M-ai zdruncinat. M-ai f cut s simt c a
Doua Funda ie exist cu adev rat, i lucrul acesta
m-a dat peste cap. Dac a a stau lucrurile,
gânde te-te la consecin e. Nu era normal s i
îndrepte aten ia asupra ta? S te îndep rteze
pentru c deveneai o amenin are? Iar dac din
comportarea mea rezulta c i împ rt esc
rerile, urma s fiu i eu izgonit. În elegi
ra ionamentul meu?
În eleg c e ti un la .
La ce- i folose te s faci pe viteazul din
poveste? spuse Compor cu compasiune. Poate
cineva s stea în calea unei organiza ii capabile s
st pâneasc min ile i emo iile? Singura noastr
ans în lupta cu ei ar fi s p str m ascuns ceea
ce tim.
i-a a ai în eles tu s p strezi secretul?
Spunându-i totul Primarului Branno? Ai cam
riscat.
A a e! M-am gândit c merit . Discu iile
noastre nu puteau duce decât la un control
mental, ori la tergerea memoriei. Pe de alt parte,
dac -i spuneam Primarului... tii doar c -l
cunoa te pe tat l meu. Noi am imigrat din Smyrno
i Primarul a avut o bunic ...
Da, da, îl întrerupse Trevize agasat, i
str mo ii t i au tr it în Sectorul Sirius i a a mai
departe. Ai povestit chestiile astea tuturor
cuno tin elor. Treci la subiect, Compor!
În fine, Primarul m-a ascultat cu aten ie.
Dac puteam s-o conving de existen a pericolului
folosind argumentele tale, Federa ia avea ansa de
a întreprinde ceva. Nu mai suntem nevolnici ca pe
vremea Catârului i, în cel mai r u caz, aceste
cuno tin e periculoase se vor r spândi peste tot,
iar noi nu vom mai fi singurii care s înfrunte
primejdia.
Adic s primejduim Funda ia, dar s
sc m noi, constat sarcastic Trevize. sta da
patriotism.
Asta în cel mai r u caz. Eu a a am crezut.
Fruntea îi era îmbrobonat de sudoare. Se
zb tea s înving atitudinea constant
dispre uitoare a lui Trevize.
i mie nu mi-ai spus nimic despre planul
sta inteligent.
Nu, n-am f cut-o i-mi pare r u, Trevize. A a
mi-a ordonat ea. A zis c voia s afle tot ce tii,
sus inând c i-ai pune lac t la gur dac ai prinde
de veste c p rerile tale au ajuns la urechile ei.
Aici a avut dreptate!
N-am tiut; de fapt, nici nu mi-am închipuit
... Nu puteam s concep ea pl nuia s te
aresteze i s te alunge.
A tepta un moment politic prielnic, când
statutul meu de Consilier nu mai f cea multe
parale. La asta nu te-ai gândit?
Dar puteam? Nici tu n-ai anticipat asta.
Dac-a fi tiut c e la curent cu p rerile mele,
poate.
Cu o und de insolen în glas, Compor i-o
retez :
E u or s vorbe ti a a.
Da, i-acum când e u or s vorbe ti de
trecut, ce dore ti de la mine?
S repar totul. S uit m tot r ul ce i l-am
cut de voia mea.
Asta-i bun , constat sec Trevize. Ce
înduio tor! Dar nu mi-ai r spuns la prima
întrebare. Cum de-ai ajuns aici? Cum se face c ai
ajuns în acela i timp cu mine?
Nu mi-e greu s i r spund: te-am urm rit!
Prin hiperspa iu? Când nava mea a efectuat o
serie de Salturi?
Compor cl tin din cap:
Nu-i nici un mister în asta. Am o nav la fel
ca a ta, cu un computer identic. tii c st pânesc
me te ugul de-a ghici direc ia în care o alt nav
efectueaz Saltul. Nu ghicesc perfect de fiecare
dat , mai dau i gre în dou -trei cazuri, dar cu un
coputer sunt mult mai bun. Iar tu ai cam ezitat la
început i asta mi-a oferit prilejul de a aprecia
direc ia i viteza cu care te deplasai înainte de-a
intra în hiperspa iu. Am introdus datele culese i
împreun cu extrapol rile mele intuitive,
computerul a f cut restul.
i-ai ajuns de fapt înaintea mea în ora ?
Da. N-ai folosit for a gravitic , la fel ca mine.
Am b nuit c vei veni în capital , a a c am
coborât direct, în timp ce tu... Compor descrise o
spiral cu degetul prin aer, sugerând modul în
care o nav urmeaz un fascicul direc ional.
Ai riscat ignorând oficialit ile din Sayshell.
Asta e... (Chipul lui Compor se destinse într-
un zâmbet care-i d dea un farmec de net duit i
Trevize se sim i pu in atras de el.) Nu-s la chiar în
toate ocaziile, ad ug el.
Trevize se inu b os:
i cum de-ai c tat o nav ca a mea?
La fel cum ai primit-o i tu. Tot b trâna
doamn mi-a încredin at-o.
De ce asta?
O s fiu foarte sincer cu tine. Misiunea mea
era s te urm resc. Primarul voia s tie încotro
mergi i cu ce te ocupi.
Iar tu i-ai raportat ca un supus credincios ce
ti, nu? Sau ai tr dat-o i pe ea?
Am raportat. De fapt, nici n-aveam de ales. A
instalat un hiperreleu la bord, pe care, dup
rerea ei, nu trebuia sa-l g sesc.
i?
L-am g sit, dar din nefericire e astfel conectat
încât nu-l pot scoate din uz f a paraliza nava.
Eu, cel pu in, nu-s în stare s aflu o solu ie pentru
a-l demonta. Prin urmare, tie unde m aflu i tie
tu e ti în acela i loc.
S zicem c nu m puteai urm ri. Atunci ea
n-avea cum s tie unde sunt. La asta te-ai
gândit?
Sigur c da. Mi-a trecut prin minte s
raportez c i-am pierdut urma, dar nu m-ar fi
crezut, iar eu n-a fi putut s m -ntorc pe
Terminus cine tie cât vreme. În plus, eu nu-s ca
tine, Trevize. Nu-s frunz -n vânt care n-are pe
nimeni pe lume. So ia mea se afl pe Terminus i e
îns rcinat , iar eu vreau s fiu lâng ea. ie- i d
mâna s te gânde ti doar la propria persoan . Mie
nu. Pe de alt parte, am venit s te previn. Dar,
pentru numele lui Seldon, orice-a zice s-ar p rea
nu vrei s m ascul i. Mereu schimbi subiectul.
Grija asta subit a ta m las rece. S m
previi? Pentru ce? Am impresia c trebuie s fiu
prevenit în primul rând în ceea ce prive te
persoana ta. M-ai tr dat o dat , iar acum m-ai
urm rit ca s m tr dezi din nou. Nu v d pe altul
în stare s -mi fac vreun r u.
Las teatrul ieftin, omule, spuse Compor
febril. Trevize, tu e ti un paratr znet! Ai fost trimis
ca s atragi asupra ta reac ia celei de-a Doua
Funda ii, dac exist a a ceva. Îmi folosesc intui ia
i-n alte scopuri decât urm rirea prin hiperspa iu,
i-s sigur c sta-i planul ei. Dac vei încerca s
descoperi a Doua Funda ie, ei î i vor da seama i
vor ac iona împotriva ta. Dac o vor face, se vor da
de gol. i arunci Primarul Branno îi va ataca.
Mare p cat c grozava ta intui ie n-a
func ionat când Branno punea la cale arestarea
mea.
Compor ro i i îng im :
Doar tii c nu merge-ntotdeauna.
Iar acum intui ia î i zice c ea pl nuie te un
atac împotriva celei de-a Doua Funda ii?! N-o s
îndr zneasc .
Ba cred c da, dar nu despre asta vorbeam.
Problema e c ea te folose te ca momeal .
i?
i pe toate g urile negre din spa iu, nu mai
uta a Doua Funda ie. Ei n-o s -i pese dac mori
în aventura asta, dar pe mine m doare. Simt c -s
spunz tor de asta.
Sunt mi cat, spuse cu r ceal Trevize, dar,
întâmpl tor, am alte preocup ri acum.
Chiar a a?
Eu i Pelorat am pornit în c utarea
mântului, planeta pe care unii o consider drept
leag nul rasei umane. Nu-i a a, Janov?
Pelorat încuviin :
Întocmai, e o problem pur tiin ific i o
preocupare statornic pentru mine.
Compor r mase f grai, ne tiind ce s spun ,
apoi întreb :
C uta i mântul? i de ce?
Ca s -l studiem, îl l muri Pelorat. Fiind
lumea pe care fiin ele umane s-au dezvoltat
probabil din forme inferioare de via , P mântul
trebuie s reprezinte un subiect unic de studiu
fa de toate celelalte planete care au primit totul
de-a gata.
i-n plus, interveni Trevize, s-ar putea ca pe
mânt s aflu mai multe despre a Doua Funda ie.
E o probabilitate.
Dar P mântul nu exist , zise Compor. Nu
tia i asta?
Nu exist ? f cu Pelorat pe un ton neutru, a a
cum f cea întotdeauna când se ag a de o idee.
Vrei s spui c planeta pe care s-a n scut specia
uman n-a existat?
A, nu. Bineîn eles c-a existat. Nici nu se pune
problema asta. Dar P mântul nu mai exist acum.
Ca planet populat , vreau s spun. A disp rut!
Neconvins, Pelorat nu se d du b tut:
Dar tiu pove ti...
Stai pu in, Janov, interveni Trevize. Spune-mi
i mie, Compor, de unde tii tu asta?
Cum adic de unde? De la str mo ii mei care
se trag din Sectorul Sirius, dac -mi da i voie s
repet asta f inten ia de-a v plictisi. Acolo toat
lumea tia depre P mânt. Exist în sectorul acela,
ceea ce-nseamn c nu face parte din Funda ie,
a c nimeni de pe Terminus nu- i bate capul cu
el. Dar acolo este P mântul, orice a i zice.
E o idee, trebuie s recunosc, spuse Pelorat.
Pe vremea Imperiului s-a manifestat mare
entuziasm fa de "Alternativa Sirius", cum se
numea ea atunci.
Nu-i o alternativ , st rui vehement Compor,
ci realitatea.
Ce p rere ai avea dac i-a spune c tiu
multe planete din Galaxie care sunt, sau mai
exact, erau numite P mânt de c tre oamenii care
tr iau pe planete învecinate? întreb Pelorat.
Dar asta-i realitatea, r spunse Compor.
Sectorul Sirius este por iunea cu popula iile cele
mai vechi din Galaxie. Toat lumea tie atâta
lucru.
A a sus in cei din Sirius, nu se l Pelorat
înduplecat.
Compor p rea frustrat:
V spun eu c ...
Spune-ne ce s-a întâmplat cu P mântul, îl
îndemn Trevize. Afirmi c nu mai e populat. De
ce?
Radioactivitatea. Întreaga suprafa planetar
e radioactiv din cauz c reac iile nucleare au
sc pat oric rui control ori s-au produs explozii, nu
tiu precis; iar acum via a nu mai e posibil acolo.
Cei trei se uitar unul la altul în t cere, iar
Compor sim i c era cazul s repete:
V spun sigur, P mântul nu mai exist . N-
are rost s -l c uta i.

44
 De ast dat chipul lui Pelorat se însufle i. Îl
intui printre gene pe Compor i, profund tulburat,
îl întreb de-a dreptul, f menajamente:
De unde spuneai c tii toate astea?
Dar v-am spus deja, de la str mo ii mei.
Nu te mai am gi, tinere. E ti Consilier i
asta-nseamn c te-ai n scut pe una dintre lumile
Federa iei mi se pare c-ai spus Smyrno mai
adineauri.
Exact.
Ei, i-atunci despre ce str mo i tot vorbe ti?
Vrei s m faci s -n eleg c posezi gene de pe
Sirius care- i ofer i cunoa terea nemijlocit a
miturilor referitoare la P mânt?
Nu, sigur c nu, recunoscu Compor luat din
scurt.
Atunci ce tot spui acolo?
Compor r mase t cut i încerc s i adune
gândurile, apoi explic :
Familia mea are c i vechi de istorie despre
Sirius, mo tenite din alt parte. Nu-i ceva despre
care s vorbe ti cu mult lume, mai ales dac vrei
i faci o carier în politic . Trevize- i închipuie
-i plictisesc pe to i cu povestea asta, dar crede-
mâ c-o povestesc doar prietenilor apropia i.
Urm cu o und de am ciune în glas:
Teoretic, to i cet enii Funda iei sunt la fel,
dar cei care provin de pe lumile mai vechi ale
Federa iei seam mai mult între ei decât nou
veni ii iar cei care se trag din lumile din afara
Federa iei seam cel mai pu in cu restul. Dar s
m asta. În plus, eu am i vizitat lumile vechi.
Hei, Trevize.
Trevize se îndreptase spre un cap t al s lii i
acum privea afar pe o fereastr în form
triunghiular , a ezat pu in deasupra capului,
care îi îng dui s vad un petec de cer, dar nimic
din panorama ora ului. Trevize se ridic pe vârfuri
ca s priveasc spre ora , apoi se întoarse:
Interesant cum a fost gândit fereastra aceea.
M-ai chemat, Consiliere?
Da. Î i aminte ti turul pe care l-am f cut
dup absolvirea colegiului?
Dup absolvire? Mi-l amintesc perfect. Eram
prieteni. Prieteni pe vecie. Încredere ne rmurit .
Noi i restul lumii. Tu ai plecat în turul acela, iar
eu m-am înrolat în Flot , animat de patriotism. Nu
tiu de ce, dar n-am vrut s te înso esc atunci
instinctul mi-a dictat a a. P cat c instinctul m-a
în elat dup aceea.
Compor nu r spunse acestei provoc ri:
Am vizitat atunci Comporellon. Tradi iile
familiei spuneau c str mo ii, cel pu in cei din
partea tatei, se tr geau din p ile acelea. F cuser
parte din clasa conduc toare înainte ca Imperiul
ne-înghit , i numele meu provine de la acea
lume. A a sus ine tradi ia familiei. Steaua în jurul
reia se-nvârtea Comporellon avea un nume
vechi, poetic Epsilon Eridani.
Asta ce-nseamn ? întreb Pelorat.
Compor cl tin din cap:
Nu cred c -nseamn ceva. O simpl tradi ie.
Oamenii de-acolo tr iesc în mijlocul tradi iilor. E o
lume veche, care posed documente minu ioase
privind istoria P mântului, dar nimeni nu vorbe te
prea mult despre el. Sunt cam supersti io i. Ori de
câte ori aduc vorba de P mânt, oamenii ridic
mâinile i- i încruci eaz degetul ar tor cu
indexul ca s alunge nenorocirea.
Ai povestit cuiva despre toate astea când te-ai
întors?
 Bineîn eles c nu. Pe cine interesa a a ceva?
i nici nu voiam s bat la cap pe cineva cu
povestea asta. Mul umesc, nu-i de mine! Aveam de
cl dit o carier politic i originea mea str in era
ultimul lucru pe care voiam s -l scot în eviden .
Dar satelitul lui? Poveste te-ne despre
satelitul P mântului, se r sti Pelorat.
Compor îl privi mirat:
Nu tiu despre ce vorbe ti.
Are sau n-are?
Nu-mi amintesc s fi citit sau s fi auzit de el.
Dar sunt sigur c ve i afla dac ve i consulta
documentele comporelloniene.
Dar tu nu tii nimic?
Despre satelit, nu. Nu mai in minte.
Uf! i cum de-a devenit P mântul radioactiv?
Compor se m rgini s clatine din cap.
Gânde te-te! Trebuie s fi auzit ceva! îl
îmboldi Pelorat.
Asta a fost acum apte ani, Profesore. Pe
vremea aceea n-aveam cum s tiu c-o s mi se
pun astfel de-ntreb ri. Am auzit un fel de
legend , pe care unii o considerau istorie real ...
Ce spune legenda?
C P mântul era radioactiv, ostracizat i
tratat cu brutalitate de c tre Imperiu, c popula ia
se mic ora mereu i c -ntr-o bun zi avea s
distrug Imperiul.
O lume muribund în stare s distrug
întregul Imperiu?! repet Trevize.
Compor încerc s se scuze:
i-am spus c e o legend . Nu cunosc detalii.
tiu c Bel Arvardan avea o leg tur cu ea.
sta cine mai era? întreb Trevize.
Un personaj istoric. I-am c utat numele prin
arhive. A fost un arheolog de toat cinstea din
perioada de început a Imperiului i el a sus inut c
mântul se afl în sectorul Sirius.
Am auzit despre el, zise Pelorat.
E un erou bine cunoscut în Comporellon.
Asculta i-m , dac vre i s afla i toate astea,
merge i pe Comporellon. N-are rost s mai pierde i
vremea aici.
Dar cum explicau c P mântul pl nuia
distrugerea Imperiului?
Habar n-am. (În vocea lui Compor se sim ea o
oar iritare.)
Radia ia avea ceva de-a face cu planul?
Nu tiu. Se vorbea despre un stimulator
cerebral creat pe P mânt cred c se numea
Sinamplificator, sau cam a a ceva.
i asta ajuta la formarea unor min i
supradezvoltate? întreb Pelorat grav i sceptic.
Nu cred. Întâi de toate n-a dat rezultatele
dorite. Oamenii deveneau foarte inteligen i, dar
mureau prematur.
Un mit moralizator, probabil, conchise
Trevize. Dac ceri prea mult, pierzi i ceea ce ai.
Stârnit, Pelorat se-ntoarse spre Trevize:
Ce tii tu despre miturile moralizatoare?
Ridicând mirat sprâncenele, Trevize îi r spunse:
O fi domeniul t u, Janov, dar asta nu-
nseamn c eu sunt un ignorant.
Ce altceva î i mai aminte ti despre a a-
numitul Sinamplificator, Consiliere Compor?
insist Pelorat.
Nimic, i nu sunt dispus s m las interogat.
Uite cum stau lucrurile: v-am urm rit din ordinul
Primarului. Nu mi s-a ordonat s v contactez
personal. Am f cut-o numai ca s v previn c
sunte i urm ri i i c-a i fost trimi i pentru a sluji
scopurilor Primarului. Nu trebuia s discut nimic
cu voi, dar m-a i luat prin surprindere aducând
vorba despre P mânt. Ei bine, v repet: Tot ce-a
existat în trecut Bel Arvardan, Sinamplificatorul,
sau altele n-are nici o leg tur cu prezentul.
Lua i aminte: P mântul este o lume moart . V
sf tuiesc prietene te s merge i pe Comporellon,
unde ve i afla ceea ce v intereseaz . Numai s
si i planeta asta.
Iar tu, bineîn eles, vei anun a cu supu enie
pe Primar c noi am plecat spre Comporellon, i ne
vei urm ri ca s fii sigur. Sau poate c Primarul
tie deja. Îmi închipui c te-a instruit cu grij i te-
a pus s repe i fiecare vorb pe care ne-ai spus-o
acum, pentru c scopul ei e s ne tie pe
Comporellon. Gre esc?
Compor p li. Se ridic în picioare i aproape c
se bâlbâi, încercând s i controleze vocea:
Am încercat s i explic. S i fiu de ajutor.
Nu trebuia s-o fac. Trevize, î i doresc s te
pr bu ti într-o gaur neagr .
Se ridic precipitat în picioare, se r suci pe
lcâie i se îndep rt p ind hot rât, f s
priveasc înapoi.
Pelorat r mase ca tr snit:
Ai fost lipsit de tact, prietene. Puteam afla
mai multe de la el.
Nu, în nici un caz, zise cu seriozitate Trevize.
Nu puteam afla mai mult decât voia el s ne
spun . Janov, nu- i dai seama ce este Compor...
Pân ast zi nici eu n-am tiut.

45

Pelorat se ferea s se bage-n sufletul lui Trevize

care( sese nemi cat pe scaun, muncit de
gânduri.
În cele din urm îndr zni:
Golan, st m aici toat noaptea?
Trevize tres ri:
Nu, ai dreptate. Ne-am sim i mult mai bine
între oameni. Hai s mergem!
Pelorat se ridic i întreb încurcat:
De unde-atâta lume? Compor spunea c e un
fel de zi de medita ie aici.
A a a spus? Când am venit încoace circulau
vehicule pe drum?
Da, câteva.
Destul de multe, am avut eu impresia. Iar
apoi, când am intrat în ora , str zile erau pustii?
Nu chiar. Cu toate astea, trebuie s recuno ti
în cl direa asta nu era nimeni.
A a e. Asta mi-a s rit în ochi. Hai, Janov, mi
s-a f cut foame. Trebuie s g sim un loc unde s
mânc m ceva i cred c ne putem permite s
alegem ceva ca lumea. În orice caz, s g sim un
restaurant unde s putem încerca vreo specialitate
culinar sayshellian sau, dac ne trece pofta, o s
ne mul umim cu ni te mâncare galactic standard.
Hai, i când o s ne pierdem între oameni, o s i
spun ce cred c s-a întâmplat de fapt aici.

46

Trevize se rezem de sp tarul scaunului, având

un pl cut sentiment de prospe ime. Potrivit
standardelor de pe Terminus, restaurantul nu era
scump, îns sigur avea un aspect inedit. Era
înc lzit în parte de focul dintr-o vatr deschis
deasupra c reia se preg teau mânc rurile.
Asezonat cu tot felul de sosuri picante, carnea se
servea în por ii de m rimea unei îmbuc turi care
puteau fi luate din farfurie cu ajutorul unor frunze
verzi i lucioase care r mâneau reci i umede, cu
un gust u or mentolat, care protejau degetele de
gr sime i de fierbin eal .
Fiecare buc ic de carne avea al turi o astfel
de frunz . Chelnerul le explicase plin de
solicitudine cum s procedeze. Obi nuit cu oaspe i
de pe alte planete, el zâmbise încurajator când îi
zuse pe Pelorat i pe Trevize mânuind aten i
carnea aburind i zâmbi încântat când constat
str inii î i d duser seama cu u urare c
frunzele le r coreau i degetele i carnea atunci
când era mestecat .
Delicios! spuse Trevize i comand înc o
por ie. La fel f cu i Pelorat.
bovir apoi la o pr jitur f cut din aluat
pufos i nu foarte dulce i o la o cea cu cafea
care avea o arom de caramel i, nel muri i,
cl tinar din cap. Îi ad ugar sirop i chelnerul,
zându-i, cl tin la rândul lui din cap.
Ei, ce s-a întâmplat la centrul turistic?
începu Pelorat.
Cu Compor, vrei s spui?
Parc despre asta voiai s discut m.
Trevize privi împrejur. Se aflau într-un separeu
destul de retras, bucurându-se de oarece discre ie,
îns restul restaurantului era aglomerat i
rumoarea obi nuit a glasurilor consumatorilor
constituia un fond perfect. El spuse cu glas sc zut:
Nu-i ciudat c ne-a urm rit pân în Sayshell?
A afirmat c are calit i intuitive.
Da, a fost campion pe toat durata colegiului
la detectarea în hiperspa iu. Pân azi problema
asta nu m-a fr mântat. În eleg eu c s-ar putea
aprecia unde urmeaz cineva s fac un Salt dup
modul în care se preg te te dac î i dezvol i
anumite aptitudini, reflexe, dar nu pricep cum po i
calcula o serie de Salturi. Doar pe primul îl
preg te ti; computerul le face pe toate celelalte,
a c urm ritorul îl poate intui pe primul, dar
prin ce minune poate ghici ce se afl în
runtaiele computerului?
Dar a f cut-o. Golan.
Bineîn eles c da, r spunse Trevize, i nu-mi
pot imagina decât c-a tiut dinainte încotro
mergeam. tiind, nu ghicind.
Pelorat r mase pe gânduri:
Aproape imposibil, b iete. De unde s tie?
Noi n-am hot rât asupra destina iei decât dup ce
ne aflam la bordul lui Far Star.
tiu. i ce-i cu ziua asta a medita iei?
Compor nu ne-a min it. Când am intrat aici,
l-am întrebat pe chelner i mi-a zis c e ziua
medita iei.
Da, dar a ad ugat c restaurantul nu-i
închis. De fapt, a zis: "Sayshell-City nu se afl în
dure. Nu se închide." Cu alte cuvinte, oamenii
mediteaz , dar nu în ora ul sta mare, unde
lumea e emancipat i pietatea din micile ora e
nu- i afl locul. Prin urmare, oamenii î i v d de
treburi i traficul e aglomerat, poate nu ca în
celelalte zile, dar, oricum, se circul .
Golan, dar n-a intrat nimeni în centrul
turistic cât ne-am aflat noi acolo. Am constatat
asta chiar atunci. Nimeni.
i eu am observat. Ba, la un moment dat, m-
am dus chiar pân la o fereastr i-am v zut cu
ochii mei c str zile din jurul centrului erau destul
de animate, vehiculele circulau, oamenii umblau
de colo-colo i, cu toate astea, nimeni n-a intrat.
Ziua medita iei a fost o acoperire grozav . N-am fi
pus la-ndoial nea teptata intimitate dac nu m-a
fi hot rât s nu mai am deloc încredere în tic losul
la.
i-atunci ce înseamn toate astea? deveni
curios Pelorat.
Cred c -i clar, Janov. Omul tie încotro
mergem de îndat ce lu m o asemenea hot râre,
chiar dac eu sunt într-o nav , iar el într-alta i,
de asemenea, poate s men in pustie o cl dire
public , astfel încât s discute netulburat cu noi,
de i în jurul ei sunt o mul ime de oameni.
Vrei s m faci s cred c e-n stare s fac
minuni?
Sigur. Dac din întâmplare Compor este un
agent al celei de-a Doua Funda ii i poate controla
gândirea; dac poate s treac nesemnalat pe
lâng sta ia V mii; dac poate coborî pe planet
folosind for a gravitic , f a stârni reac ia
patrulelor de paza frontierei pentru c sfideaz
fasciculul de ghidare; i dac poate influen a
min ile în a a fel încât s -i determine s nu intre
într-o cl dire în care are el treab . Pe toate stelele
Galaxiei, continu Trevize cu un aer din ce în ce
mai îngrijorat. Mi-am adus aminte de alte lucruri
din vremea colegiului. Dup absolvire, eu nu l-am
înso it în turul acela. Îmi amintesc c n-am vrut.
Nu m-a influen at el cumva? Trebuia s fie singur?
Unde s-o fi dus de fapt?
Pelorat împinse deoparte farfuriile din fa a lui,
ca i cum ar fi vrut s fac loc în jurul lui ca s
poat gândi mai limpede. P rea s fie un gest care
chema robotul debarasator, o mas
autopropulsat care se opri lâng ei i r mase
nemi cat pân puser pe ea farfuriile i vesela.
Când r maser din nou singuri, Pelorat spuse:
Dar asta-i o nebuie. Tot ce s-a întâmplat mi
s-a p rut normal. De îndat ce- i intr în cap c
cineva controleaz evenimentele, po i interpreta
totul prin prizma asta i-atunci nu mai g se ti
nic ieri vreo certitudine. Hai, prietene, toate-s
rodul întâmpl rii i interpret rii deformate. Nu te
sa prad n lucirilor.
Dar nici n-o s m las prad autoam girii i
indolen ei.
Bine, hai s privim logic lucrurile. S
presupunem c ar fi agent al celei de-a Doua
Funda ii. De ce-ar risca s trezeasc suspiciunile
noastre f când lumea s evite centrul turistic? Ce
ne-a spus atât de important încât o mân de
oameni, afla i oricum la distan i preocupa i
fiecare de treburile lui, s -l deranjeze?
E u or de r spuns, Janov. Trebuia s ne
observe cu mare aten ie mintea i nu voia s fie
tulburat de gândurile altora. F parazi i. Nici o
posibilitate de receptare eronat .
Asta-i, din nou, interpretarea ta. Ce
importan avea discu ia cu noi? A a cum a
insistat el, ar avea sens s presupunem c ne-a
utat ca s explice ce-a f cut, s i cear scuze i
ne previn în leg tur cu necazurile ce ni s-ar
putea întâmpla. De ce-ar trebui s credem altceva?
Receptacolul minuscul cât o carte de vizit de la
cap tul îndep rtat al mesei sclipi discret i pe el
ap rur cifrele reprezentând costul mesei. Trevize
i c ut sub centiron cartea de credit care,
tip rit cu însemnele Funda iei, era valabil
oriunde în Galaxie sau în orice loc în care se putea
afla un cet ean al Funda iei. O introduse în fant
i dup clipa necesar efectu rii transferului,
Trevize (cu precau ia celui p it) verific suma
înscris pe care-o mai avea în cont i o puse înapoi
în buzunar.
 Apoi cercet cu un aer nep tor chipurile celor
afla i înc în restaurant ca s se asigure c nimeni
nu manifest vreun interes deosebit fa de
persoana lui i zise:
De ce s privim dincolo de toate astea? De
ce? Ne-a mai spus i altele. A vorbit despre
mânt. Ne-a asigurat c -i o planet moart i ne-
a îndemnat foarte serios s plec m spre
Comporellon. Mergem acolo?
Chiar m gândeam la asta, Golan, recunoscu
Pelorat.
Adic s plec m imediat?
Ne putem întoarce dup ce facem verific ri în
Sectorul Sirius.
Nu i-a trecut prin minte c ne-a întâlnit
special ca s ne determine s plec m din Sayshell?
ne ducem oriunde, numai s nu r mânem aici?
De ce?
N-am idee. Ascult . Se a teptau s mergem
spre Trantor. Tu voiai asta i probabil c-au crezut
vom proceda întocmai. Eu am încurcat
lucrurile, insistând s venim pe Sayshell, ceea ce-i
ultimul luciu pe care-l vor ei, iar acum trebuie s
ne fac s plec m.
Pe chipul lui Pelorat se întip ri nefericirea;
Golan, dar la i lucrurile neexplicate. De ce nu
ne vor pe Sayshell?
Asta n-o tiu, Janov. Dar mi-e îndeajuns s
tiu c suntem nedori i aici. O s r mân. N-am de
gând s plec.
Dar... dar... Ascult , Golan, dac a Doua
Funda ie ar dori ca noi s plec m nu ne-ar
influen a gândurile în sensul sta? De ce i-ar mai
pierde vremea ca s ne conving cu frumosul?
Profesore, acum, c tot ai adus vorba despre
asta, oare nu tocmai asta au f cut în cazul t u? i
Trevize îl privi b nuitor. Tu nu vrei s pleci?
Pelorat se uit uimit la Trevize:
Mi se pare c -i o idee bun .
Bineîn eles c i se pare, daca ai fost
influen at.
Ba n-am fost.
Sigur c e ti gata s i juri c nu te-a
influen at nimeni, mai ales dac -i adev rat.
Dac m -ncol ti în felul sta, n-am cum s
dovedesc contrariul. Ce-ai de gând s faci?
Voi r mâne pe Sayshell. i-o s stai i tu cu
mine. Nu te pricepi s conduci nava f mine, a a
dac te-a influen at, Compor are s afle curând
a gre it persoana.
Foarte bine, Golan. Vom r mâne aici pân
când vom avea motive s plec m. La urma urmei,
cel mai grav lucru ce ni s-ar putea întâmpla e s
nu ne mai în elegem între noi. Hai, prietene, dac
fi fost influen at ai putea s m determini s -mi
schimb p rerea i s r mân al turi de tine f s -
i port pic , a a cum am de gând s fac acum?
Trevize se gândi o clip apoi, cu un impuls
sincer, zâmbi i-i întinse mâna lui Pelorat:
Bate palma, Janov. S mergem la nav i
mâine s-o lu m de la cap t. Poate g sim o solu ie.

47

Munn Li Compor nu- i mai amintea exact când

fusese recrutat. Pe de o parte, la vremea aceea era
copil; pe de alta, agen ii celei de-a Doua Funda ii
se îngrijiser în mod deosebit s tearg orice
urm a interven iei lor.
Compor era "Observator" i orice membru al
celei de-a Doua Funda ii îi putea recunoa te pe
dat aceast calitate.
Asta însemna c Munn Li Compor se
familiarizase cu tiin a mentalist i, pân la un
punct, putea comunica cu membrii celei de-a Doua
Funda ii în propriul lor limbaj, dar ocupa locul cel
mai de jos în ierarhie. Era în stare s în eleag
par ial gândurile altora, dar nu le putea influen a.
Educa ia pe care o primise nu mersese atât de
departe. Era un Observator, nu un F uritor.
Asta-l trecea în rândul celor de categoria a
doua, în cel mai ban caz, dar pe el nu-l deranja
atâta lucru. Î i cuno tea importan a în planul
general.
În cursul primelor secole de existen , a Doua
Funda ie subestimase sarcina ce-i revenea. Î i
imaginase c num rul redus de membri puteau
manipula întreaga Galaxie i c , pentru a men ine
Planul Seldon pe cursul s u firesc, nu era nevoie
decât de-o neînsemnat interven ie ici i colo.
Catârul sfâ iase v lul autoam girilor. Ap rând
de niciunde, el luase prin surprindere cea de-a
Doua Funda ie ( i pe Prima, desigur, de i asta n-a
schimbat prea mult lucrurile) i o l sase f
replic ! Au fost necesari cinci ani pân la
organizarea unui contraatac, iar asta a însemnat
multe vie i pierdute.
Rena terea a fost posibil sub conducerea lui
Palver, dar din nou cu un pre de neînchipuit i s-
au luat, în cele din urm , m surile potrivite. El a
hot rât ca opera iunile celei de-a Doua Funda ii
se extind enorm f ca în acela i timp
posibilit ile de detectare s creasc în mod
nedorit, astfel c s-a instituit un corp de
Observatori.
Compor nu tia câ i Observatori existau în
Galaxie sau pe Terminus. Nici nu era treaba lui s
cunoasc acest luciu. În mod ideal, nu trebuiau s
apar leg turi detectabile între doi Observatori,
pentru ca pierderea unuia s n-o atrag i pe a
celuilalt. Toate leg turile se realizau cu e aloanele
superioare de pe Trantor.
Ambi ia lui Compor era s ajung pe Trantor
într-o bun zi, de i acest lucru i se p rea cu totul
improbabil. tia c din când în când se întâmpla
ca un Observator s fie chemat pe Trantor pentru
promovare, dar astfel de cazuri ap reau rar.
Calit ile gra ie c rora cineva putea lucra ca
Observator nu coincideau cu cele care-l
îndrept eau s devin membru al Mesei.
Gendibal, de exemplu, era cu patru ani mai
tân r decât Compor. Bineîn eles c i el, asemeni
lui Compor, fusese recrutat de mic, dar el fusese
dus direct pe Trantor i acum ajunsese Orator.
Compor î i d dea seama de ce se întâmplase a a.
În ultima vreme intrase deseori în contact cu
Gendibal i-i sim ise for a de gândire. Nu i-ar fi
putut rezista nici m car o clip .
Compor nu era con tient mereu de pozi ia sa
inferioar . Nu i se ivise prilejul s nutreas astfel
de gânduri. La urma urmei, credea el, potrivit
standardelor de pe Trantor func ia nu însemna
mare lucru. Pe propriile lor lumi, în societ i non-
mentale, Observatorilor le venea u or s ocupe
pozi ii sociale importante.
Compor, de pild , nu întâmpinase nici o
dificultate când voise s urmeze o coal bun sau
i g seasc prieteni. Putuse s i foloseasc
cuno tin ele mentaliste în mod direct pentru a- i
îmbun i calit ile intuitive native (de aceea i
fusese recrutat, considera el, i nu f temei) i de
a se dovedi neîntrecut în urm rirea prin
hiperspa iu. Devenise un erou al colegiului i asta-
l ajutase s fac primii pa i în cariera politic . Era
greu de apreciat cât de departe ar putea merge
dup ce criza aceasta avea s se sfâr easc .
Dac criza se rezolva cu succes, ceea ce p rea
de la sine în eles, cineva î i aminti c el, Compor, îl
descoperise pe Trevize nu ca fiin uman
(pentru c oricine ar fi fost în stare de a a ceva),
dar ca o minte ascu it .
Îl cunoscuse pe Trevize la colegiu i la început îl
considerase doar un amic jovial i deosebit de
inteligent. Totu i, într-o diminea , se desprinsese
lenevos i cu p rere de r u din somn i în fluxul
con tiin ei care str juia t râmul niciodat atins al
momentului dintre veghe i somn, sim ise cât
pierduse a Doua Funda ie prin faptul c nu-l
recrutase pe Trevize.
Trevize nu putea fi recrutat, desigur, întrucât se
scuse pe Terminus, nu pe alt lume, precum
Compor. i chiar trecând peste acest am nunt, era
prea târziu. Numai cei foarte tineri se dovedeau
îndeajuns de maleabili pentru a primi educa ie în
domeniul mental; fiind mai presus de tiin ,
dureroasa implantare a acestei arte în creierele
adulte, fixate definitiv în matricea lor, se f cuse
doar în cazul primelor dou genera ii de dup
moartea lui Seldon.
Dar i-a a, dac dintru început Trevize nu
fusese eligibil pentru recrutare i mai apoi
pierduse orice ans , ce anume stârnise interesul
fui Compor?
Când i-se mai oferise prilejul, Compor
trunsese pân în str fundurile min ii lui Trevize
i descoperise ceea ce-l intrigase de la bun început.
Mintea lui Trevize avea caracteristici care nu se
potriveau cu regulile pe care le înv ase Compor.
Gândurile lui îi sc pau mereu-mereu. Pe m sur
ce-i urm rise modul de judecat , descoperise zone
albe. Ba nu, nu puteau fi albe, zone absolut goale,
ci locuri în care modul de gândire al lui Trevize se
deosebea prea profund pentru a fi p truns.
Compor n-avea cum s i dea seama ce
însemna asta, dar urm ri comportamentul lui
Trevize pe baza celor descoperite i începu s
cread c Trevize poseda o capacitate cu totul
neobi nuit de a ajunge la concluzii corecte
pornind de la date ce p reau insuficiente.
Oare fenomenul avea vreo leg tur cu existen a
acelor abisuri? Bineîn eles c aceast problem de
mentalism, ce dep ea puterea lui de în elegere,
era de competen a Mesei, probabil. Avea
sentimentul, i asta-i d dea fiori, c puterea de
decizie era necunoscut chiar lui Trevize însu i, i
tocmai de aceea el ar putea s fac ...
Ce anume? Cuno tin ele lui Compor se
dovedeau prea s cioase. Aproape c în elesese
ce for reprezenta Trevize, dar nu pe deplin. Era
numai o concluzie pe baza intui iei, sau probabil o
nuial c Trevize ar putea fi o persoan de
importan capital .
Trebuise s i asume riscul i s cread c s-ar
putea s aib dreptate i s lase probabil impresia
nu- i merita postul. La urma urmei, dac se
dovedea c-a avut dreptate...
Acum, când privea în urm , nu- i mai amintea
cum reu ise s g seasc atâta îndr zneal pentru
a- i continua eforturile. Nu putea trece de barierele
administrative ce protejau Mas . Aproape c se
împ case cu ideea c dobândise un prost renume.
Prin propria str danie ajunsese la cel mai tân r
membru al Mesei i, în cele din urm , Stor
Gendrbal r spunse apelului s u.
Gendibal îl ascultase cu r bdare i în elegere i
din acea clip între ei se stabilise o leg tur
special . Compor men inuse leg tura cu Trevize în
numele lui Gendibal i, tot din îndemnul acestuia,
Compor preg tise atent situa ia care avusese ca
deznod mânt exilul lui Trevize. i Compor
începuse s spere c prin sprijinul lui Gendibal va
reu i s i vad împlinit visul de a fi promovat pe
Trantor.
Toate preg tirile avuseser ca scop trimiterea
lui Trevize c tre Trantor. Refuzul lui de a merge
acolo îl luase prin surprindere pe Compor.
Atitudinea lui Trevize nu fusese anticipat nici de
Gendibal (Credea Compor).
În orice caz, acum Gendibal se îndrepta în
grab c tre Sayshell i asta îi trezea lui Compor un
acut sentiment privind iminen a crizei.
Începu transmiterea hipersemnalului.

48

Sim indu- i mintea atins u or, Gendibal se

trezi din somn. Receptase apelul cu exactitate i
nu-l g sise câtu i de pu in sup tor. Întrucât el
fusese concentrat asupra centrului nervos de
veghe, se trezi cu mintea clar .
Se ridic în capul oaselor în pat i cearceaful
lunec pe torsul lui mu chiulos i armonios
dezvoltat. Recunoscuse atingerea; pentru
mentali ti diferen ele erau percepute cam în
acela i fel ca i vocile de c tre cei care comunicau
exclusiv prin sunete.
Gendibal transmise semnalul standard,
întrebând dac era posibil o mic întârziere i
recep iona mesajul: "Nu e nici o urgen ."
s se gr beasc în mod inutil, Gendibal
parcurse toate etapele obi nuite ale ritualului de
fiecare diminea . Se afla înc în du ul navei când
relu contactul.
Compor?
Da, Orator.
Ai vorbit cu Trevize i cu cel lalt?
Pelorat. Janov Pelorat. Da, Orator.
Bine. Acord -mi înc cinci minute i vom
stabili leg tura vizual .
În drum spre tabloul de bord, trecu pe lâng
Sura. Ea îl privi întreb tor i vru s spun ceva,
dar el duse un deget la buze i ea în elese pe dat .
Gendibal avea înc un sentiment de jen din cauza
amestecului de adora ie i respect din comportarea
ei, dar încetul cu încetul situa ia avea s capete un
aer de normalitate.
i fixase un fir mental de mintea ei, iar acum
ar fi fost imposibil ca gândurile lui s fie
influen ate f ca mintea ei s sufere. Simplitatea
gândirii ei (iar el sim ea o neasemuit pl cere
estetic atunci când îi contempla simetria lipsit
de ornamente inutile) f cea imposibil existen a
vreunui câmp mental extern în preajma lor. Sim i
un val de recuno tin pentru impulsul de
bun tate pe care-l avusese în momentul întâlnirii
lor în afara Universit ii i care-o f cuse s se
apropie de el exact atunci când avea mare nevoie
de ajutorul cuiva.
Compor?
Da, Orator.
Relaxeaz -te. Trebuie s i explorez mintea.
Nu trebuie s te sim i jignit.
Cum dore ti, Orator. Pot afla scopul?
Pentru a m asigura c e ti neatins.
Orator, tiu c ai adversari politici la Mas ,
dar te asigur, nici unul n-a...
 Las specula iile, Compor. Relaxeaz -te. Da,
ti neatins. i acum, dac vei coopera, vom stabili
contactul vizual.
Urm ceva ce se putea numi, cu un singur
cuvânt sugestiv, o iluzie, pentru c numai un
membru al celei de-a Doua Funda ii, ajutat de o
for mental bine antrenat , ar fi reu it s o
detecteze. Sim urile obi nuite sau aparatele fizice
de detec ie n-ar fi slujit la nimic.
Era pl smuirea unui chip i a tr turilor sale
din contururi mentale, i trebuie spus c nici cei
mai buni mentali ti nu reu eau s produc decât o
imagine aburoas i oarecum icert .
Chipul lui Compor ap ru în aer, de parc ar fi
fost privit printr-o perdea sub ire i etern
mi toare, cu ochiuri nenum rate, iar Gendibal
în elese c i propriul lui chip ap ruse la fel în fa a
ochilor lui Compor.
Prin hiperund fizic se stabileau leg turi
vizuale atât de precise încât persoanele situate la
mii de parseci dep rtare se puteau socoti stând
fa -n fa . Îns nava lui Gendibal nu dispunea de
asemenea aparatur .
Transmiterea mental a imaginilor prezenta,
totu i, unele avantaje. Cel mai important dintre ele
era c nu putea fi interceptat cu nici un fel de
tehnic aflat la dispozi ia Primei Funda ii. În plus,
nici un membru al celei de-a Doua Funda ii nu
putea intercepta comunicarea mental a altuia.
Jocul gândurilor putea fi urm rit, dar nu i
delicatele nuan e ale expresiilor faciale care
deau acestui tip de comunicare un caracter cu
totul aparte.
În ceea ce privea Anti-Catârii, puritatea
gândurilor lui Novi era suficient pentru a-l
avertiza asupra oric rei încerc ri de interceptare.
 Compor, repet întocmai discu ia pe care-ai
avut-o cu Trevize i cu acest Pelorat. La nivelul
mental, dar cu exactitate.
Desigur, Orator, spuse Compor,
Totul se încheie curând. Combina ia de sunete,
expresii i mentalism comprim comunicarea, în
ciuda faptului c trebuiau spuse mult mai multe
lucruri la nivel mental decât dac s-ar fi apelat la
limbajul oral.
Gendibal urm ri totul cu aten ie maxim .
În comunicarea mental , redundan ele erau
aproape excluse. În cazul transmisiilor vizuale, sau
chiar al hiperviziunii la distan e de parseci,
receptorii puteau percepe infinit mai mul i bi i de
informa ie decât era absolut necesar pentru a
în elege i, de aceea, unele pierderi nu afectau
semnifica ia mesajului.
Prin re eaua cu ochiuri dese a mesajului vizual
mental se ob inea o protec ie absolut , în schimb
exista riscul de a se pierde bi i semnificativi de
informa ie. Fiecare bit era extrem de important.
Pe Trantor circulau pove ti de groaz , relatate
de c tre instructori elevilor lor, istorii menite s -i
avertizeze pe tineri asupra importan ei
concentr rii. Cea mai des repetat p rea a fi i cea
mai fantezist . Ea se referea la primul raport
privind mi rile Catârului dup ce cucerise
Kalganul i la un func ionar neînsemnat care
primise mesajul i care nu r sese decât cu
imaginea unui animal sem nând a cal deoarece nu
percepuse sau nu în elesese lic rul imperceptibil
care semnifica "nume de persoan ".
Drept urmare, func ionarul cu pricina hot râse
mesajul p rea prea lipsit de importan pentru
a-l mai transmite mai departe Trantorului. În
momentul în care s-a recep ionat urm torul mesaj,
era deja prea târziu pentru a se mai putea lua
suri imediate i astfel au urmat cinci ani de
cumplite întâmpl ri.
Aproape sigur c acest eveniment nu se
petrecuse, dar asta n-avea nici o importan . Ca
poveste de un dramatism ie it din comun, ea era
de folos pentru a motiva ca fiecare ucenic în arta
comunic rii mentale s deprind perfect rostul
concentr rii maxime. Gendibal î i aminti de
vremea uceniciei lui, când comisese o eroare de
receptare care i se p ruse pe cât de
nesemnificativ , pe atât de scuzabil .
Profesorul lui, b trânul Kendast, un tiran
absolut, pufnise dispre uitor i se mul umise s
întrebe: "Un animal aducând a cal, Gendibal,
puiule?", iar asta fusese de ajuns ca s -l fac pe
Gendibal s vrea s intre în p mânt de ru ine.
Compor încheie.
A vrea o apreciere proprie a reac iei lui
Trevize, te rog, zise Gendibal. Îl cuno ti mai bine
decât mine.
A fost destul de clar. A avut reac ii u or de
detectat. Consider c ac iunile i vorbele mele
exprim preocuparea mea extrem de a-l
determina s plece spre Trantor, spre Sectorul
Sirius sau orice alt loc decât cel spre care vrea el
se îndrepte. Dup p rerea mea, asta înseamn
va r mâne sigur acolo unde se afl în prezent.
Pe scurt, faptul c am insistat mult s plece de
acolo l-a sensibilizat pe Trevize la fel de mult, i
pentru c simte c interesele noastre sunt
diametral opuse, el va ac iona în mod deliberat în
sens opus fa de ceea ce consider c a dori eu.
E ti sigur de asta?
Foarte sigur.
Gendibal analiz tot ce aflase, hot rî c
 spunsul lui Compor era corect i spuse:
Sunt mul umit. Te-ai descurcat bine.
Povestea despre distrugerea P mântului din cauza
radioactivit ii a fost fericit aleas pentru a
produce o reac ie adecvat f a fi nevoie de o
manipulare direct a gândurilor. L udabil!
Compor p rea s duc o lupt cu sine însu i,
apoi îndr zni:
Orator. Nu pot orimi aceste laude. Nu am
inventat povestea. Ea e real . În Sectorul Sirius
exist cu adev rat o planet numit P mânt,
considerat leag nul originar al omenirii. A fost de
la început, sau a devenit radioactiv mai târziu, iar
acest fenomen s-a agravat pân când planeta a
murit. A existat chiar i stimulatorul cerebral, dar
inven ia n-a adus nimic bun. Toate acestea sunt
socotite istorie pe planeta de ba tin a str mo ilor
mei.
Asa deci? Interesant! remarc Gendibal nu
prea convins. i mai bine. Mare lucru s tii când
adev rul poate face minuni, pentru c un neadev r
nu poate fi prezentat cu aceea i sinceritate. Palver
spunea: "Minciuna-i cu atât mai conving toare cu
cât e mai aproape de adev r, iar adev rul însu i,
bine folosit, poate deveni cea mai sfruntat
minciun ."
Ar mai fi ceva de spus, spuse Compor.
Urmând instruc iunile de a-l re ine pe Trevize în
Sectorul Sayshell pân la sosirea ta i de a
realiza acest lucru cu orice pre a trebuit s
merg atât de departe încât mi-e limpede c acum
nuie te c m aflu sub influen a celei de-a Doua
Funda ii.
Gendibal încuviin u or din cap:
Cred c în condi iile acestea era inevitabil.
Monomania lui în ceea ce prive te un asemenea
subiect ar fi suficient pentru a-l face s vad
mâna celei de-a Doua Funda ii chiar i acolo unde
nu exist . Va trebui s inem seama de asta.
Orator, în eleg c e absolut necesar ca Trevize
r mân pe loc pân vei putea ajunge la el, dar
problema s-ar simplifica dac a veni s te
întâmpin, te-a lua pe nava mea i te-a duce
înapoi.Totul ar dura mai pu in de o zi...
Nu, Observator, îi r spunse t ios Gendibal.
Nu vei face asta. Oamenii de pe Terminus tiu
unde te afli. Ai la bord un hiperreleu pe care nu-l
po i dezactiva, nu-i a a?
A a e, Orator.
i dac Terminusul tie c ai coborât pe
Sayshell, atunci i ambasadorul a fost informat
despre prezen a ta acolo i despre sosirea lui
Trevize. Hiperreleul va transmite pe Terminus c ai
sit Sayshell, îndreptându-te spre un punct
oarecare situat la sute de parseci dep rtare i c ai
revenit; iar ambasadorul îi va informa c Trevize a
mas, totu i, pe loc. Ce vor crede cei de pe
Terminus? Dup aprecierile mele, Primarul
Terminusului este o femeie perspicace i n-a dori
cu nici un pre s-o alarm m oferindu-i spre
dezlegare o arad ca asta. Nu vrem ca ea s
porneasc încoace în fruntea unei p i din flot .
Probabilitatea ca ea s vin e i-a a alarmant de
mare.
Cu respectul cuvenit, Orator... spuse
Compor. Dac putem ine sub control un
comandant avem motive s ne temem de o flot ?
Ar trebui s ne temem, chiar dac flota nu e
aici. R mâi unde e ti, Observator. Când voi ajunge
la tine, voi veni pe nava ta i apoi...
i apoi. Orator?
Ei bine, voi prelua comanda.
 49

Dup ce destram viziunea, mental , Gendibal

mase nemi cat minute în ir gândindu-se.
Pentru c din punct de vedere tehnologic nava
sa nu se putea compara cu navele perfec ionate ale
Primei Funda ii i c toria durase foarte mult
timp, Gendibal avusese r gazul sa cerceteze în
am nun ime fiecare raport referitor la Trevize.
Rapoartele acopereau o perioad de circa zece ani.
Având o idee de ansamblu asupra calit ilor lui
i judecând în lumina ultimelor evenimente
petrecute, nu mai înc pea nici o îndoial c Trevize
ar fi devenit un ajutor nepre uit pentru a Doua
Funda ie dac interdic ia de a se efectua recrut ri
în rândul celor n scu i pe Terminus nu s-ar fi
respectat în litera ei înc de pe vremea lui Palver.
Era imposibil de spus câ i recru i de cea mai
aleas calitate pierduse a Doua Funda ie de-a
lungul anilor. Nici nu exista posibilitatea de a
evalua pe fiecare dintre cvadrilioanele de fiin e
umane care tr iau în Galaxie. Cu toate acestea,
nici unul dintre ei nu ar fi putut oferi la fel de mult
ca Trevize, i bineîn eles c nici unul nu s-ar fi
putut afla într-un punct atît de nevralgic.
Gendibal cl tin u or din cap. Trevize ar fi
trebuit luat în seam , chiar dac se n scuse pe
Terminus. Toate laudele pentru Observator
Compor c în elesese acest lucru, chiar dac
trecerea anilor îl mai schimbase.
Acum Trevize nu le putea fi de nici un folos,
desigur. De i prea vârstnic pentru a mai putea fi
modelat, el avea o intui ie înn scut , o capacitate
de a g si solu ii pe baza unor informa ii total
inadecvate i ceva, ceva care...
trânul Shandess în elesese toate aceste
lucruri, chiar f s coreleze toate datele i
ra ionamentele pe care Gendibal le cercetase
am nun it în cursul acestei c torii. Shandess
socotise c Trevize era cheia crizei.
De ce venise Trevize pe Sayshell? Ce punea la
cale? Ce c uta acolo?
i nu putea fi atins! Trevize era sigur de asta.
Pân nu va afla exact ce rol joaca Trevize ar fi o
gre eal de neiertat s încerce a-l influen a într-un
fel sau altul. inând seama de existen a Anti-
Catârilor, orice manevr gre it în privin a lui
Trevize ar putea provoca o adev rat catastrof .
Sim i o minte sâcâindu-l i o îndep rt distrat
de parc ar fi fost una dintre numeroasele insecte
sup toare de pe Trantor. Detect brusc un
efluviu de durere care nu era a lui i ridic ochii.
Încruntat , Sura Novi se inea cu o mân de
frunte:
Cer iertare, St pâne, capul mi-a fost cuprins
brusc de o învolburare.
Gendibal se sim i invadat de remu ri.
Iart -m , Novi. Nu eram atent, m adâncisem
în gânduri. Apoi, imediat, atinse cu delicate e
câteva termina ii nervoase.
Cu fa a luminat dintr-o dat , Novi zâmbi i
spuse:
A disp rut ca un nimic suflat de vânt.
Sunetul blând al cuvintelor tale, St pâne, face
minuni..
M bucur! S-a întâmplat ceva? De ce ai venit
aici?
Avu o re inere s -i p trund în minte pentru a
cerceta i afla în detaliu motivul sosirii ei. Avea o
re inere l untric din ce în ce mai accentuat
atunci când se sim ea ispitit s p trund în
intimitatea gândurilor ei.
Novi ezit . Se înclin u or înspre el:
Eram îngrijorat . Priveai în gol i spuneai
vorbe f de în eles, iar chipul î i p rea r scolit.
Am r mas acolo ca înghe at , tem toare c i-e r u
i nu tiam ce s fac.
Nu s-a-ntâmplat nimic, Novi. N-ai de ce te
teme. (O b tu u or pe mân .) Nu te îngrijora.
În elegi?
Teama ca i orice alt emo ie puternic
tulbura i modifica într-o oarecare m sur
simetria min ii ei. El o prefera calm , echilibrat i
senin , dar avu o strângere de inim la gândul de
a o face s r mân în aceast stare printr-o
interven ie a sa. Ceva mai devreme ea sim ise acea
armonizare ca fiind efectul vorbelor lui i avu
impresia c era mai bine a a.
Novi, de ce nu- i spun eu Sura?
Ea îl privi, brusc îndurerat :
Vai, St pâne, s nu faci asta.
Dar Rufirant a a i-a spus în ziua în care ne-
am întâlnit prima oar . De-acum te cunosc destul
de bine...
Prea bine tiu c-a a mi-a spus. A a vorbesc
rba ii cu fetele nem ritate, care nu-s c tuite.
Pentru mine e mai onorabil dac r mân "Novi" i o
fiu mândr dac o spui tu. Iar dac acum nu
am b rbat, am în schimb un st pân, i-s
mul umit . Sper c "Novi" nu- i sun nepl cut.
Bineîn eles c nu, Novi.
i auzind acestea, mintea ei se domoli, iar
Gendibal se sim i încântat. Prea încântat. Se
cuvenea oare s aib acest sentiment?
Pu in ru inat, î i aminti de Catâr despre care se
auzise c , spre nenorocirea lui, nutrise sentimente
asem toare fa de femeia aceea de pe Prima
Funda ie, Bayta Darell.
În cazul lui, îns , lucrurile st teau altfel.
Aceast femeie hamish reprezenta scutul s u
împotriva unor min i necunoscute, iar el voia ca ea
slujeasc acestui scop cât mai bine.
Nu, nu acesta era adev rul. S-ar compromite ca
Orator dac ar înceta s i în eleag propria
gândire sau, i mai grav, s-ar autoam gi pentru a
ocoli adev rul. În realitate, avea un sentiment de
mul umire când ea era calm , lini tit i fericit
interven ia lui, i îl încânta simplul fapt c ea
era mul umit ; i nu vedea nici un r u în asta
(gândi el ca o sfidare la adresa altora care ar fi
socotit altfel).
Stai jos, Novi, spuse el.
Ea îl ascult , a ezându-se stângaci pe marginea
scaunului cel mai îndep rtat pe care-l g si. Un
sentiment de respect p rea s -i fi cuprins toate
gândurile.
Novi, când m-ai v zut sco ând sunete,
vorbeam în limba înv ilor cu cineva din
dep rt ri, o l muri el.
St pâne, spuse ea cu triste e inând ochii în
mânt, în eleg eu c sunt multe lucruri de-ale
înv ilor pe care nu le în eleg i nici mi mi le
imaginez. Cred c -i o art -nalt cât mun ii. Mi-a fi
ru ine s vin la tine ca s m faci înv at. St pâne,
oare cum de n-ai râs de mine?
Nu-i nici o ru ine s aspiri c tre lucruri care
dep esc capacitatea ta de în elegere. Acum nu
mai ai vârsta ca s ajungi înv at, a a ca mine,
dar e ti înc destul de tân ca s înve i mai mult
decât tii deja i s po i face mai multe decât în
prezent. Te voi înv a câte ceva despre nava asta.
Când vom ajunge la destina ie, o vei cunoa te
destul de bine.
Se sim ea încântat. i de ce nu? Respingea în
mod deliberat ideile preconcepute privitoare la
hamishi. La urma urmei, ce drept avea grupul
eterogen al membrilor celei de-a Doua Funda ii de
a stabili o asemenea imagine deformat ? Rareori
se-ntâmpla ca vl starele lor s posede calit i
potrivite pentru a deveni membri înzestra i ai celei
de-a Doua Funda ii. Copiii Oratorilor nu se ridicau
aproape niciodat la nivelul cerut unui Orator. Cu
trei secole în urm existaser trei genera ii de
Oratori din familia Linguester, dar mai tot timpul
planase asupra lor b nuiala c Oratorul din
genera ia a doua nu- i merita func ia. i dac
acest lucru era adev rat, drept cine se considerau
oamenii Universit ii de se coco aser singuri pe
un piedestal atât de înalt?
Privi ochii u or umezi de emo ie ai lui Novi i
sim i crescând în el sentimentul de încântare.
M str duiesc s deprind tot ce m -nve i,
St pâne.
Sunt încredin at de asta, spuse el, apoi avu o
ezitare.
Se gândi c în conversa ia cu Compor nu
duse nicicum de în eles c nu era singur. Nu
cuse nici o aluzie c ar fi înso it.
Probabil c prezen a unei femei p rea normal ;
Compor nu se va ar ta surprins. Dar de ce tocmai
o femeie hamish?
O clip doar, în ciuda proaspetei convingeri,
ideea preconceput ajunse s -l domine i
descoperi surprins o und de fericire la gândul c
Munn Li Compor nu c lcase niciodat pe Trantor
i n-avea cum s i dea seama c Novi era o femeie
hamish.
Alung aceste gânduri. N-avea important dac
Observatorul tia sau nu. Gendibal era Orator al
celei de-a Doua Funda ii i, în limitele stabilite de
Planul Seldon, î i putea satisface orice capriciu, i
nimeni n-avea s -l împiedice.
Novi îi întrerupse reveria:
St pâne, de-ndat ce-ajungem la destina ie
ne desp im?
El o privi lung i-i r spunse mai r spicat decât
ar fi dorit:
Nu ne vom desp i, Novi.
Iar femeia hamish schi un zâmbet sfios care o
cu s arate ca orice alt femeie din Galaxie.

13 Universitatea

50

Pelorat strâmb din nas când se întoarse pe Far

Star împreun cu Trevize.
Trevize ridic nep tor din umeri.
Corpul uman este un mare produc tor de
mirosuri. Instala ia de reciclare a aerului nu
reu te s le elimine perfect i parfumurile
artificiale se suprapun, dând na tere altor mirosuri
nepl cute.
i presupun c mirosul specific al unei nave
nu seam cu al alteia.
Adev rat, dar ai mai sim it mirosul Planetei
Sayshell dup ce ai petrecut o or pe ea?
Nu, recunoscu Pelorat.
Atunci nu vei mai sim i nici mirosul acesteia
dup o vreme. De fapt, dac tr ie ti pe o nav o
perioad îndelungat , mirosul care te întâmpin la
întoarcere î i va place, pentru c i sentimentul
 ai ajuns acas . i, apropo. Janov, dac vei mai
cutreiera Galaxia, s ii minte c -i o dovad de
impolite e s faci remarci nelalocul lor privind
mirosul specific al unei nave sau al unei planete de
fa cu cei care tr iesc pe nava sau pe planeta
aceea. Dac discut m, între noi nu vom jigni pe
nimeni.
Golan, la drept vorbind, partea curioas e c
simt ca acas pe Far Star. Poate pentru c a
fost fabricat de Funda ie, spuse Pelorat i zâmbi.
tii, niciodat nu m-am considerat patriot. Îmi
place s cred c recunosc numai umanitatea ca
na iune c reia îi apar in, dar trebuie s
rturisesc c de când sunt departe de Funda ie
mi se umple sufletul de iubire fa de ea.
Trevize î i f cea patul.
S tii c nici nu ne afl m prea departe de
Funda ie. Uniunea Sayshell aproape c e
înconjurat de Teritorii ale Funda iei. Avem aici un
ambasador i ne facem sim it prezen a prin
consuli i alte persoane oficiale. Celor de pe
Sayshell le place s ni se opun prin vorbe, dar de
obicei manifest precau ie i nu fac nimic pentru a
strica rela iile. Janov, hai s punem punct aici. N-
am realizat mare lucru ast zi i mâine va trebui s
recuper m timpul pierdut.
Sunetele se auzeau dintr-o camer în cealalt i
când nava se cufund în întuneric, nereu ind s i
seasc lini tea i întorcându-se de pe-o parte pe
alta, Pelorat îndr zni într-un târziu s sparg
cerea:
Golan?
Da.
Nu dormi?
Cum s dorm dac i-am r spuns?
Totu i am aflat ceva ast zi. Prietenul t u,
Compor...
Fostul meu prieten, mârâi Trevize.
Cum dore ti, dar a vorbit despre P mânt i
ne-a spus ceva ce n-am întâlnit în cursul
cercet rilor mele. Radioactivitate!
Trevize se s lt într-un cot:
Ascult , Janov, dac P mântul e cu-adev rat
mort, asta nu înseamn c ne vom întoarce acas .
Eu tot mai vreau s g sesc Gaia.
Pelorat scoase un uierat u or i spuse:
Desigur, dragul meu prieten. i eu vreau. i
nu cred c P mântul e o planet moart . Compor a
spus probabil ceea ce sim ea ca adev rat, dar nu
cred c exista vreun sector al Galaxiei care s nu
aib pove ti care s sus in c acolo s-a n scut
umanitatea. i aproape f excep ie, to i dau
planetelor respective numele de P mânt sau un
nume foarte apropiat. În antropologie asta se
cheam "globocentrism". Oamenii au înclina ia de
a se considera mai buni decât vecinii lor: c
posed o cultur mai veche, superioar fa de a
altor lumi; c ceea ce-i bun pe alte lumi a fost
împrumutat de la ei, în vreme ce aspectele negative
sunt prezentate distorsionat, r st lm cite prin
împrumut sau inventate altundeva. Iar tendin a
general este de a trage un semn de egalitate între
calitate i durat . Dac nu pot sus ine conving tor
planeta lor este P mântul sau echivalentul s u
i, respectiv, leag nul speciei umane, atunci se
str duiesc s plaseze P mântul în propriul lor
sector, chiar dac nu reu esc s precizeze
coordonatele acestuia.
Trevize interveni:
Iar tu vrei s spui c amicul Compor nu f cea
decât s ilustreze acest obicei atunci când a
afirmat c P mântul exist în Sectorul Sirius. Cu
toate astea, Sectorul Sirius chiar are o îndelungat
istorie, a a c ar trebui ca fiecare lume s fie bine
cunoscut i, prin urmare, ne va fi u or s
verific m f s ne mai ducem acolo.
Pelorat chicoti:
Chiar dac s-ar întâmpla s dovede ti c nici
o lume din Sectorul Sirius n-are cum s fie
mântul, tot n-ai rezolva nimic. Golan, nici nu- i
dai seama cât de bine reu ti ca prin misticism s
denaturezi adev rul ra ional. În Galaxie exist cel
pu in cinci sau ase sectoare în care savan i demni
de tot respectul repet , cu prilejul oric rei
solemnit i, pove ti locale care sus in c P mântul
sau cum doresc ei s -i spun este a ezat în
hiperspa iu i c nimeni nu poate ajunge acolo
decât cu totul întâmpl tor.
i sus in c a ajuns cineva acolo din
întâmplare?
Pove tile coexist cu refuzul patriotic de a le
pune la îndoial , chiar dac ele sunt incredibile i
nu-s luate în serios decât de cei de pe lumea care
le-a n scocit.
Janov, atunci s nu le d m nici noi crezare i
intr m fiecare în hiperspa iul somnului.
Golan, dar treaba asta cu radioactivitatea
mântului mi-a trezit interesul. Pentru mine,
detaliul sta pare s poarte amprenta adev rului
sau a unui anume adev r.
Ce vrei s spui cu un anume adev r?
Ei bine, o lume radioactiv e una în care
radia iile puternice sunt prezente în concentra ii
mai mari decât normale. Pe o asemenea lume,
ritmul muta iei va fi mai rapid, iar evolu ia ar face
pa i mai gr bi i i mai diver i. Dac i aminte ti,
i-am povestit c unul dintre elementele care
apropie majoritatea pove tilor este cel care sus ine
 via a de pe P mânt a cunoscut o diversitate
uimitoare: milioane de specii i nenum rate forme
de via . Aceast diversitate a vie ii, aceast
dezvoltare exploziv , a dus la apari ia inteligen ei
pe P mânt i la expansiunea i zborul spre toate
col urile Galaxiei. Dac , dintr-un motiv sau altul,
mântul ar fi radioactiv, adic mai radioactiv
decât alte planete, asta ar explica de ce P mântul
este, sau a fost, unic.
Trevize r mase t cut câteva clipe, apoi zise:
În primul rând, n-avem motiv s credem c
amicul Compor ne-a spus adev rul. Poate c ne-a
min it cât a putut de bine ca s ne determine s
plec m de-aici i s d m fuga ca pro tii spre
Sirius. Cred c tocmai asta a încercat el. i chiar
de ne-ar fi spus adev rul, a sus inut c
radioactivitatea e atât de ridicat , încât via a acolo
a devenit imposibil .
Pelorat scoase un nou uierat:
Nivelul sc zut al radioactivit ii P mântului a
permis dezvoltarea vie ii c reia, o dat ap rut , i-a
fost mai u or s se men in decât îi fusese ca s se
dezvolte. S admitem, deci, c via a a ap rut i a
continuat s existe pe P mânt. Prin urmare,
nivelul radioactivit ii n-a fost incompatibil cu
via a chiar de la început i nici nu putea s
dispar între timp. Dar nu în eleg ce putea s
contribuie la cre terea acestui nivel.
Dar exploziile nucleare? suger Trevize.
Ce-au ele de-a face cu nivelul de
radioactivitate?
Vreau s zic. dac au avut loc explozii
nucleare pe P mânt?
Pe suprafa a P mântului? Imposibil.
Documentele privind istoria Galaxiei nu fac referire
la vreo societate care s fi fost atât de descreierat
încât s foloseasc exploziile nucleare ca arm . N-
am fi supravie uit. În timpul insurec iei din
Trigellia, când cele dou tabere au înregistrat
pierderi uria e din pricina foametei, i când
Jendippurus Khoratt, din disperare, a sugerat
ini ierea unei reac ii de fuziune în...
A fost spânzurat de solda ii propriei flote.
tiu istoria galactic . Eu m gândeam la un
accident.
Nu s-au înregistrat accidente de acest fel care
contribuie la o cre tere semnificativ a
intensit ii radioactivit ii unei planete. Pelorat
oft i continu : Presupun c va trebui s mergem
în Sectorul Sirius i s facem cercet ri.
Într-o bun zi o s ajungem i acolo.
Deocamdat ...
Gata, am în eles. O s -mi in gura.
cu, iar Trevize r mase treaz înc o or ,
gândindu-se dac nu cumva atr sese deja aten ia
asupra sa i dac n-ar ft fost mai în elept s plece
spre Sectorul Sirius i apoi s se întoarc pe Gaia
când toat lumea va fi preocupat de cu totul alte
probleme.
Când adormi înc nu reu ise s ia o hot râre
într-un sens sau altul. Avu un somn tulburat de
vise.

51

Sosir din nou în ora cu o or sau dou

înainte de amiaz . De data aceasta, centrul turistic
era aglomerat de-a binelea, dar reu ir s afle
drumul c tre o bibliotec renumit , unde primir
informa iile necesare pentru a putea folosi
modelele locale ale computerelor cu fi iere de date.
 s le scape nici un am nunt, vizitar
muzee i universit i, începând cu cele care se
aflau în imediata apropiere, i verificar atent toate
informa iile care se refereau la antropologi,
arheologi i speciali ti în istorie antic .
Aha! exclam Pelorat.
Aha? f cu Trevize cam iritat. Ce aha?
Numele sta. Quintesetz. Mi se pare
cunoscut.
Îl cuno ti?
Bineîn eles c nu, dar probabil c-am citit
lucr ri de-ale lui. Hai pân la nav , pentru c
fi ierul meu e acolo.
Nu ne întoarcem, Janov. Dac numele i-e
cunoscut, avem un punct de plecare. Dac n-are
cum s ne ajute, poate ne d vreo sugestie. (Se
ridic în picioare.) Hai s afl m cum putem ajunge
la Universitatea Sayshell. i pentru c înainte de
prânz tot n-o s g sim pe nimeni acolo, hai întâi s
mânc m.
Reu ir s ajung la universitate abia spre
sear . Se descurcar cu greu prin labirintul de s li
i coridoare i ajunser într-o anticamer unde
maser s a tepte întoarcerea unei tinere care
plecase s se intereseze dac Profesorul Quintesetz
se afla în Universitate sau nu i dac -i putea
primi.
M -ntreb cât trebuie s mai a tept m, spuse
nelini tit Pelorat. Programul e pe sfâr ite.
i ca la un semn, tân ra doamn , care cu o
jum tate de or în urm se oferise s -i ajute, intr
îndreptându-se gr bit spre ei, înc at cu pantofi
str lucitori de culoare ro ie i violet i sco ând
sunete muzicale stridente la fiecare pas. Tonurile
mai înalte sau mai joase variau în func ie de viteza
i for a cu care c lca.
 Pelorat avu un fior. B nuia c fiecare lume are
modul ei aparte de a-i h itui sim urile, a a dup
cum fiecare lume mirosea altfel. Acum, când nu
mai b ga în seam mirosurile, se întreba dac va fî
în stare s se obi nuiasc i cu torentul de sunete
stridente pe care-l produceau pantofii la mod ai
tinerelor doamne.
Ea se apropie de Pelorat i se opri în fa a lui:
Profesore, vre i s -mi spune i numele
dumneavoastr complet?
Janov Pelorat, domni oar .
Planeta de origine?
Trevize d du s ridice o mân ca pentru a
solicita un moment de t cere, dar Pelorat,
nev zându-l sau neobservând gestul, r spunse:
Terminus.
Tân ra zâmbi larg ar tându-se încântat :
Când i-am spus Profesorului Quintesetz c
un oarecare Profesor Pelorat întreab de el, mi-a
comunicat c v va primi numai dac sunte i
Janov Pelorat de pe Terminus.
Pelorat clipi descump nit:
Vre i... vre i s zice i c a auzit de mine?
A a s-ar p rea.
Aproape buim cit, Pelorat reu i s zâmbeasc
i se întoarse c tre Trevize:
A auzit de mine. La asta chiar c nu m-a fi
gândit... adic , am scris foarte pu ine lucr ri i nu
credeam c le-a citit cineva... Cl tin din cap. Nu
erau chiar atât de importante.
Hai, las , spuse Trevize, zâmbind i el, nu te
mai subestima atât. S mergem. (Se întoarse c tre
tân .) Domni oar , b nuiesc c va trebui s ne
deplas m pân acolo cu vreun mijloc de transport.
Nu, putem merge pe jos. Nici nu va trebui s
ie im din complexul de cl diri i-mi va face pl cere
 v conduc pân la el. Sunte i amândoi de pe
Terminus? întreb ea i o lu înainte.
Ei pornir dup ea i Trevize, cu o u oar
iritare în glas îi r spunse:
Da, suntem. Are vreo importan ?
A, nu, sigur c nu. Pe Sayshell sunt unii care
nu-i prea iubesc pe cei de pe Funda ie, ti i, dar
aici la Universitate, suntem mai cosmopoli i.
Tr ie te, dar las -i i pe al ii s tr iasc , asta-i
deviza mea. i cei de pe Funda ie sunt oameni,
în elege i?
Da, în eleg. i mul i dintre noi gândesc la fel.
Asa i trebuie. N-am fost niciodat pe
Terminus. Cu siguran c e un ora mare.
La drept vorbind, nu e, zise nep tor
Trevize. Presupun c -i mai mic decât Sayshell City.
Vre i s râde i de mine, f cu ea. Doar e
capitala Federa iei Funda iei, nu? Vreau s zic, alt
Terminus nu mai exist , adev rat?
Nu, din câte tiu, exist doar un Terminus i
de acolo venim, din capitala Federa iei Funda iei.
P i atunci trebuie s fie un ora gigantic. i
i f cut atâta drum ca s -l întâlni i pe profesor?!
ti i c ne mândrim cu el. Toat Galaxia îl
consider o autoritate demare prestigiu.
Serios? În ce domeniu? întreb Trevize.
Tare ghidu mai sunte i. tie mai multe
despre istoria antic decât... decât tiu eu despre
familia mea. i continu s p easc înainte în
ritm alert i muzical.
Dac îi tot spui cuiva c e glume i ghidu nu
se poate ca el s nu capete o înclina ie real c tre
a ceva. Trevize zâmbi i o întreb :
Presupun c profesorul tie absolut totul
despre P mânt.
P mânt? (Se opri în fa a unei u i i îi privi pe
amândoi f s clipeasc .)
Vreau s zic, lumea pe care s-a n scut
umanitatea.
A, v referi i la planeta dintâi. Cred c da. De
fapt, ar trebui cunoasc totul despre ea. La
urma urmei, se afl în Sectorul Sayshell. Toat
lumea tie asta! Aici e biroul lui. M duc s -l
anun .
Nu, înc nu, zise Trevize. A tepta i pu in.
Spune i-mi câte ceva despre P mânt.
Practic n-am auzit pe nimeni numind-o
mânt. Cred c a a i se zice pe Funda ie. Noi îi
spunem Gaia.
Trevize arunc o privire spre Pelorat:
Da? i unde este situat ?
Nic ieri. În hiperspa iu; i nimeni nu poate
ajunge acolo. Când eram mic , bunica îmi
povestea c , demult, Gaia fusese în spa iul real,
dar dezgustat din cale-afar din cauza...
Crimelor i a prostiei umane, continu
Pelorat, a p sit spa iul ru inat i a refuzat s
mai aib ceva de-a face cu fiin ele umane pe care
le z mislise i le trimisese în toate col urile
Galaxiei.
V d c ti i povestea. A a e. O prieten de-a
mea zice c asta-i o supersi ie. Îi ar t eu ei. Dac
a cred i profesorii de pe Funda ie...
Pe geamul fumuriu al u ii str luceau câteva
cuvinte scrise cu litere str lucitoare în grafia greu
de descifrat din Saysliell: SOTAYN QUINTESETZ
ABT, iar dedesubt, cu acelea i caractere, se putea
vedea o alt t bli : CATEDRA DE ISTORIE
ANTIC .
Tân ra atinse cu degetul un cercule neted din
metal. Nu se auzi nici un sunet, dar nuan a
fumurie a geamului deveni de un alb l ptos i o
voce calm li se adres pe un ton neutru: "V rog
v prezenta i".
Janov Pelorat de pe Terminus i Golan
Trevize de pe aceea i lume. U a se deschise
instantaneu.

52

rbatul care se ridic de la birou îl ocoli i

veni s -i întâmpine; era înalt i trecut de floarea
vârstei. Avea un ten m sliniu deschis, iar p rul,
aranjat în bucle mici i sârmoase, îi era cenu iu ca
elul. Întinse mâna ca s le ureze bun venit i li se
adres cu o voce cald i lini tita:
Eu sunt S.Q. Încântat s v cunosc, domnilor
Profesori.
Eu n-am titlu academic. Îl înso esc doar pe
Profesor Pelorat. Pute i s -mi spune i simplu
Trevize, zise el în chip de explica ie. Încântat s
cunosc, Profesore Abt.
Quintesetz ridic o mân , vizibil stânjenit:
Nu, nu, v rog. Abt e un titlu caraghios i de
prisos al c rui în eles r mâne accesibil doar celor
de pe Sayshell. Ignora i-l, v rog, i spune i-mi pur
i simplu S.Q. Pe Sayshell obi nuim s folosim
ini ialele în rela iile noastre sociale. Sunt încântat
v cunosc pe amândoi, de i nu a teptam la
o mic delega ie.
Ezit o clip apoi le întinse mâna pe rând dup
ce i-o trecu pe stofa pantalonilor ca s i-o
tearg .
Trevize îi strânse mâna, punându- i întrebarea
care era protocolul de salut pe Sayshell.
Lua i loc. v rog, spuse Quintesetz. Regret
dac scaunele astea vi se vor p rea lipsite de
confortul obi nuit pe planeta noastr , dar, mie
unul, nu-mi place s m simt îmbr at de ele.
Asta-i moda zilei, îns eu prefer ca îmbr area s
reprezinte cu totul altceva, nu sunte i de aceea i
rere?
Trevize zâmbi i spuse în glum :
Cui nu-i place? Numele dumneavoastr , S.Q.,
pare s provin din Lumile de la Periferie, iar nu
din Sayshell. V cer scuze dac remarca vi se pare
nelalocul ei.
Nu m sup deloc. Majoritatea str mo ilor
mei au tr it pe Askone. În urma cu cinci genera ii,
str -str bunicii mei au plecat de pe Askone,
deoarece jugul Funda iei devenise de nesuportat.
Iar noi suntem de pe Funda ie. Cerem iertare,
spuse Pelorat.
Quintesetz f cu un semn împ ciuitor:
Doar n-o s între in du nia dup cinci
genera ii, de i am auzit de astfel de întâmpl ri i e
mare p cat. Vre i s mânca i ceva? S v ofer ceva
de b ut? Dori i muzic ambiental ?
Dac nu v sup ra i, îndr zni Pelorat, a dori
trecem direct la subiect, dac nu cumva
obiceiurile sayshelliene sunt altele.
Obiceiurile nu trebuie s devin un obstacol,
asigur. Nici nu v închipui i cât de binevenit
este vizita dumneavoastr , Doctor Pelorat. Cu nici
dou s pt mâni în urm am citit articolul
dumneavoastr despre miturile originilor în
Archaeological Review i mi s-a p rut o sintez
genial p cat c era cam concis.
Pelorat ro i de pl cere.
Sunt deosebit de încântat c l-a i citit. A
trebuit s -l redactez mai condensat pentru c
revista n-ar fi publicat un studiu complet.
Proiectam s scriu un tratat pe aceast tem .
 Ar fi o idee foarte bun . i cum v spuneam,
imediat ce l-am citit am sim it nevoia s v cunosc.
Chiar m gândeam s fac o vizit pe Terminus în
acest scop, de i ar fi fost destul de greu de aranjat.
De ce asta? întreb Trevize.
Quintesetz p rea încurcat:
Îmi pare r u c trebuie s v-o spun, dar
Sayshell nu dore te s se al ture Federa iei
Funda iei i de aceea descurajeaz orice leg turi
cu Funda ia. R mânem neutri din tradi ie,
în elege i? Pân i Catârul ne-a l sat în pace dup
ce a ob inut prin for o declara ie solemn de
neutralitate. Din acest motiv, orice cerere pentru a
efectua o vizit pe teritoriul Funda iei în general
i pe Terminus în mod special este privit cu
suspiciune, de i un savant ca mine, pe care nu-l
intereseaz decât probleme academice, probabil c-
ar ob ine în cele din urm un pa aport. Dar
constat c n-a mai fost nevoie de toate demersurile
astea pentru c a i venit dumneavoastr la mine.
Nici nu-mi vine s cred. Chiar m întreb de ce. A i
auzit despre mine a a cum am auzit eu despre
dumneavoastr ?
V cunosc opera, S.Q., i în arhiva mea de in
rezumate ale lucr rilor dumneavoastr . Tocmai de
aceea am venit s v v d. Efectuez unele cercet ri,
atât în privin a P mântului, care este cunoscut ca
planet unde- i are originea specia uman , cât i
în leg tur cu perioada de început a explor rii i
coloniz rii Galaxiei. Iar ca interes special, doresc
aflu o serie de lucruri despre întemeierea
Sayshellului.
Judecând dup subiectul lucr rii, presupun
v intereseaz miturile i legendele, spuse
Quintesetz.
Chiar i istoria, evenimentele reale, dac se
poate. Dac nu, doar mituri i legende.
Quintesetz se ridic în picioare i începu s
umble încolo i-ncoace prin birou, se opri o clip
i-l privi cu luare aminte pe Pelorat, apoi î i relu
plimbarea.
Ner bd tor, Trevize nu se putu ab ine:
V ascult m, domnule.
Ciudat! Foarte ciudat! Nu mai departe ieri...
Ce s-a întâmplat ieri? deveni curios Pelorat.
V-am spus, Doctore Pelorat da i-mi voie s
spun J.P. Mi se pare anormal s folosesc
numele complet.
V rog.
V-am spus, J.P., c lucrarea dumneavoastr
mi s-a p rut admirabil i c voiam s v cunosc
sau s v întâlnesc pentru c , de i poseda i o
colec ie cuprinz toare de legende privind
începuturile lumii, pe ale noastre nu le ave i. Cu
alte cuvinte, voiam s v comunic exact ceea ce
uta i dumneavoastr .
Ce leg tur exist între aceast coinciden i
ceea ce s-a întâmplat ieri, S.Q.? întreb Trevize.
Legende avem destule. Mai precis, o legend .
Important pentru societate, deoarece ea a devenit
misterul nostru esen ial...
Mister? se mir Trevize.
Vreau s spun c nu e o arad sau ceva
asem tor. Cam a a s-ar traduce cuvântul în
Galactica Standard. Are un sens mai ascuns.
Înseamn "ceva secret"; ceva anume, al c rui
în eles îl cunosc doar câ iva adep i: un lucru care
nu trebuie cunoscut de str ini... Iar ieri a fost ziua
aceea.
Ce zi, S.Q.? întreb Trevize mimând o
atitudine r bd toare.
Ieri a fost Ziua Zborului.
 A, da, explic Trevize, o zi a medita iei i
lini tei, când toat lumea ar fi trebuit s stea în
cas .
Destul de exact, în teorie, numai c în ora ele
mai mari i în regiunile mai mondene nu se prea
respect vechile obiceiuri. Dar v d c ti i despre
ce e vorba.
Pelorat, pu in îngrijorat din cauza aerului de
iritare al lui Trevize, interveni gr bit:
Am auzit i noi câte ceva ieri, când am sosit
aici.
Tocmai ieri ne-am g sit i noi s sosim, f cu
Trevize sarcastic. Asculta i-m , S.Q. Dup cum v-
am spus, eu nu-s cadru universitar, dar a avea de
pus o întrebare. A i afirmat c ar fi vorba de un
mister esen ial, ceea ce înseamn c nu poate fi
divulgat str inilor. Atunci de ce ne vorbi i despre
el? Doar suntem str ini.
Ave i dreptate. Dar eu nu respect ziua asta i
nu împ rt esc din tot sufletul aceast supersti ie.
Cu toate acestea, lucrarea Doctorului J.P. a f cut
renasc un sentiment pe care-l aveam de foarte
mult vreme. Miturile i legendele nu cap
substan din nimic. Nimic nu se na te astfel.
Oricât de înflorite ar fi legendele, dincolo de ele
trebuie s existe un sâmbure de adev r, iar eu a
vrea s cunosc adev rul care se afl la originea
legendei noastre despre Ziua Zborului.
Putem discuta în siguran despre asta?
întreb Trevize.
Quintesetz ridic din umeri:
Nu sunt sigur. Elementele conservatoare ale
societ ii noastre s-ar cutremura la a a o idee.
Totu i, nu ele controleaz guvernul i nici nu l-au
mai controlat în ultima sut de ani. Ateii sunt
puternici i ar fi i mai puternici dac ace ti
conservatori n-ar profita de, i v rog s m scuza i
pentru asta, de atitudinea noastr anti-Funda ie.
i, la urma urmei, Liga Academicienilor m va
sus ine cu hot râre dac va fi nevoie, pentru c eu
discut, la urma urmei, problema din punctul de
vedere al istoriei antice.
Prin urmare, vre i s ne povesti i despre acest
mister esen ial, S.Q.?
Da, dar mai întâi a vrea s m asigur c nu
vom fi deranja i i c nimeni nu va trage cu
urechea. Avem o zical : "Dac trebuie s dai ochii
cu taurul nu face prostia s -l stârne ti".
Ap pe butonul unui instrument aflat pe
biroul lui i spuse:
Acum nu mai suntem în leg tur cu restul
lumii.
Sigur nu suntem intercepta i? se interes
Trevize.
Intercepta i?
Asculta i! Spiona i! Supraveghea i prin
mijloace de ascultare sau video sau chiar ambele.
Quintesetz p rea consternat:
Nu se întâmpl a a ceva pe Sayshell!
Dac spune i dumneavoastr ... f cu Trevize
ridicând din umeri.
Continua i, v rog, interveni Pelorat.
Quintesetz î i uguie buzele, se a ez mai
comod pe scaunul care scâr âi sub greutatea lui i-
i împreun vârfurile degetelor. Se gândea cum s
înceap . Într-un târziu zise:
ti i ce este un robot?
Un robot? f cu Pelorat surprins. Nu.
Quintesetz privi spre Trevize care cl tin încet
din cap.
i totu i ti i ce e un computer.
Bineîn eles, spuse Trevize impacientat.
 A adar, o unealt mobil computerizat ...
E o unealt mobil computerizat , îl îngân
Trevize din ce în ce mai iritat. Exist nenum rate
tipuri i nu cunosc alt expresie generalizat în
afar de asta: unealt mobil computerizat .
...Care arat exact ca o fiin uman se
nume te robot, termin defini ia S.Q. f s dea
semne de sup rare. Ceea ce distinge un robot este
forma lui uman .
De ce form uman ? întreb Pelorat sincer
surprins.
Nu tiu exact de ce. Reprezint o form total
ineficient pentru o unealt , v asigur, dar nu fac
decât s repet legenda. "Robot" e un cuvânt vechi
dintr-o limb necunoscut acum, de i savan ii
sus in c are în elesul de "munc ".
Nu cunosc vreun cuvânt, î i exprim Trevize
scepticismul, care s sune cât de cât ca "robot" i
care s aib leg tur cu "munc ".
Nici eu n-am auzit, asta-i sigur, îl aprob
Quintesetz, dar a a sus in ei.
S-ar putea s aib o etimologie invers , spuse
Pelorat. Obiectele acestea erau folosite în munc ,
i s-a spus c cuvântul înseamn "munc ". Bine,
bine, dar de ce ne spune i toate astea?
Pentru c pe Sayshell s-a dezvoltat o tradi ie
potrivit c reia robo ii au fost inventa i i construi i
atunci când P mântul era singura lume i întreaga
Galaxie nepopulat i se deschidea în fa . Au
coexistat la vremea aceea dou tipuri de fiin e
umane: unele naturale i altele inventate, unele
din carne i oase, iar altele din metal, unele
biologice, celelalte mecanice, unele complexe,
celelalte simple. Quintesetz se opri s i trag
sufletul i apoi ad ug râzând amar: Ierta i-m .
Mi-e imposibil s v vorbesc despre robo i f a
cita din Cartea Zborului. Robo ii au fost inventa i
de c tre oamenii P mântului, mai mult nu-i nevoie
spun. Asta-i limpede ca lumina zilei.
Dar de ce-au construit robo i? întreb
Trevize.
Quintesetz ridic din umeri:
Cine mai tie dup atâta amar de vreme?
Probabil c erau în num r redus i aveau nevoie
de ajutor, cu deosebire în uria ul efort de a explora
i popula Galaxia.
Ideea mi se pare acceptabil , spuse Trevize.
De îndat ce Galaxia a fost colonizat nu le-au mai
trebuit robo i. Am certitudinea c ast zi nu mai
exist unelte mobile computerizate cu form
umanoida în Galaxie.
În orice caz, relu Quintesetz, dac o
simplific m considerabil i l m deoparte
nenum ratele zorzoane poetice pe care, cinstit s
fiu, nu le prea accept, de i lumea, în general,
pretinde c au farmecul lor, povestea urmeaz cam
a: în jurul P mântului s-au dezvoltat lumi-
colonii care se roteau în jurul stelelor i aceste
colonii erau mult mai bogate în robo i chiar decât
mântul. Pe lumile noi, nemodelate, robo ii se
utilizau pe scar mai mare. De fapt. P mântul s-a
retras, n-a mai dorit robo i i s-a r sculat
împotriva lor.
i ce s-a întâmplat? întreb Pelorat.
Lumile Exterioare erau mai puternice. Cu
ajutorul robo ilor lor, copiii au înfrânt i controlat
mântul-Mam . Ierta i-m , dar mi-e imposibil s
nu strecor citate. Dar mai erau i alte grupuri de
pe P mânt, care fugiser pe lumile lor, cu ajutorul
unor nave mai perfec ionate, capabile de c torii
hiperspa iale. Ei s-au îndreptat spre stele i lumi
îndep rtate, cu mult mai departe de lumile
colonizate la început. Au fost întemeiate noi colonii
de ast dat f robo i unde fiin ele umane
puteau tr i dup pofta inimii. Acestea au fost a a-
numitele Vremuri ale Zborului, iar ziua în care
primii p mânteni au ajuns în Sectorul Sayshell
adic exact aceast planet este Ziua Zborului,
rb torit cu regularitate de mii de ani.
Dragul meu prieten, se lumin Pelorat, din
ceea ce spune i în eleg c Sayshell a fost întemeiat
chiar de oameni de pe P mânt.
Quintesetz se gândi i avu o ezitare înainte de a
spunde:
Aceasta este credin a oficial acceptat .
Dar evident, remarc Trevize, dumneavoastr
n-o accepta i.
Mi se pare c ... începu Quintesetz apoi
izbucni: Of, pe toate stelele i planetele, nu! E cu
totul improbabil , dar reprezint dogma oficial i
oricât de ateu ar deveni guvernul, credin a trebuie
respectat m car de form . i, ca s revenim la
subiectul nostru, J.P., din articolul dumneavoastr
nu rezult c a i cunoa te aceast legend despre
robo i i despre dou valuri de coloniz ri, unul cu
robo i, cel lalt, mai mare, f ei.
N-am tiut-o, bineîn eles, recunoscu Pelorat.
Acum am auzit-o pentru prima oar i, drag S.Q.,
r mân etern îndatorat c mi-a i spus-o. Sunt
chiar uimit c n-am g sit nici m car o aluzie în
vreuna dintre lucr rile pe care le-am consultat.
Asta dovede te, înt ri Quintesetz, cât de
eficient este sistemul nostru social. E marele secret
sayshellian marele nostru mister.
Tot ce se poate, rezum Trevize sec. Cu toate
astea, al doilea val de coloniz ri, cel f robo i,
trebuie s se fi îndreptat în toate direc iile. Cum se
explic faptul c numai pe Sayshell se p streaz
acest secret?
Secretul ar putea exista i-n alte lumi unde
este la fel de bine p zit, spuse Quintesetz.
Conservatorii no tri cred cu t rie c numai
Sayshell a fost colonizat cu oamenii veni i de pe
mânt i c restul Galaxiei s-a format având ca
plecare Sayshell. Probabil c asta este o vorb
goal .
Cu timpul, aceste necunoscute secundare pot
fi descifrate, socoti Pelorat. Acum, dac avem acest
punct de plecare, pot c uta informa ii similare pe
alte lumi. Important mi se pare c am descoperit
ce întreb ri trebuie s punem, iar o întrebare bine
formulat este, desigur, cheia cu ajutorul c reia
putem ob ine r spunsul la dilema noastr . Ce
întâmplare fericit c ...
Da, Janov, interveni Trevize, dar amabilul
domn S.Q. nu ne-a spus toat povestea. Ce s-a
întâmplat cu coloniile mai vechi i cu robo ii lor?
Tradi iile dumneavoastr men ioneaz asemenea
lucruri?
Nu în detaliu, ci în esen . Oamenii i formele
umanoide nu pot tr i împreun , asta-i limpede.
Lumile cu robo i au murit. Nu erau viabile.
Iar P mântul?
Oamenii au plecat i s-au stabilit aici, dar
probabil i pe alte planete, de i conservatorii n-ar
agrea o asemenea p rere.
Dar e sigur c nu toate fiin ele umane au
sit P mântul. Doar n-o fi r mas pustiu.
Probabil c nu. Nu tiu.
A r mas radioactiv? întreb Trevize pe
nea teptate.
Radioactiv? f cu Quintesetz v dit surprins.
Exact asta v-am întrebat.
Dup câte tiu eu, nu. N-am cuno tin de-
 a ceva.
Trevize duse o mân Ia gur i se gândi o clip ,
dup care spuse:
S.Q., s-a f cut târziu, iar noi probabil c v-
am r pit destul timp. (Pelorat f cu un gest care
ar ta c avea de gând s protesteze, dar Trevize î i
mâna pe genunchiul lui i-l strânse u or, a a
Pelorat în elese i se st pâni.)
M bucur c v-am putut fi de folos, îi
spunse Quintesetz.
Chiar ne-a i ajutat i dac putem face ceva
pentru dumneavoastr , v rog s nu v sfii i.
Quintesetz râse cu amabilitate:
Dac în bun tatea sa, J.P. se va ab ine s
men ioneze numele meu în leg tur cu misterul
nostru în vreo lucrare viitoare, m voi considera pe
deplin recompensat.
Pelorat se pomi îndatoritor:
V ve i bucura de toate onorurile pe care le
merita i i probabil c ve i fi mai apreciat dac vi s-
ar permite s efectua i o vizit pe Terminus i s
mâne i poate ca profesor invitat de universitatea
noastr pe o perioad mai îndelungat . Ne-am
putea ocupa noi de asta. Poate c Sayshell nu
agreaz Federa ia, dar nu cred c-ar refuza o
solicitare direct pentru a v permite s veni i pe
Terminus pentru a participa, de exemplu, la un
colocviu pe o tem de istorie antic .
Quintesetz d du s se ridice de pe scaun:
Vre i s spune i c pute i trage sfori pentru a
aranja a ceva?
Nici nu m gândisem la asta, dar J.P. are
perfect dreptate, aprob Trevize. Dac ne d m
silin a s-ar putea aranja. i bineîn eles, cu cât mai
satisf cu i ne vom declara noi de întâlnirea
noastr , cu atât mai mult ne vom str dui.
 Quintesetz r mase t cut, apoi se încrunt :
Ce vre i s spune i, domnule?
C ar trebui s ne povesti i despre Gaia, S.Q.,
îl l muri Trevize.
Instantaneu, buna dispozi ie de pe chipul lui
Quintesetz se stinse.

53

Quintesetz r mase ab tut, cu privirea fixat la

obiectele de pe birou. Î i trecu absent mâna prin
rul scurt i cârlion at, apoi se uit la Trevize i
strânse din buze, dând de în eles c era hot rât s
nu spun o vorb .
Trevize deschise ochii mari, a teptând, i, într-
un târziu, Quintesetz spuse cu o voce chinuit :
Chear c s-a f cut târziu s-a întunerecit.
Pân în momentul acela vorbise într-o Galactic
impecabil , îns acum cuvintele c tar forme
ciudate de parc felul sayshellian de a vorbi
împingea în planul doi ecua ia lui clasic .
Întunericit, S.Q.?
E aproape noapte.
Trevize încuviin cu o u oar înclinare a
capului:
Am pierdut no iunea timpului. i acum mi s-
a f cut i foame. Nu vre i s lua i masa de sear cu
noi, S.Q.? Sunte i invitatul nostru. Am putea,
eventual, s continu m discu ia noastr despre...
Gaia.
Quintesetz se ridic nehot rât în picioare. Era
mai înalt decât ei, dar mai în vârst i mai
corpolent, astfel c în imea nu crea impresia de
for . P rea mai ostenit decât îl v zuser la sosire.
Clipi nervos i spuse:
 Am uitat ce-nseamn ospitalitatea. Sunte i
str ini de aceast lume i nu se cade s accept
invita ia dumneavoastr . Veni i la mine acas ,
adic în centrul universitar. Nu-i departe i, dac
dori i s ne continu m discu ia, o putem face
sim indu-ne mai în largul nostru acolo decât aici.
Singura mea p rere de r u este ( i p ru pu in
stânjenit) c nu v pot oferi decât o mas modest .
Eu i so ia mea suntem vegetarieni, iar dac
dumneavoastr obi nui i s consuma i carne, nu-
mi r mâne decât s v prezint scuze, dar asta e
situa ia.
Mie i lui J.P. chiar ne-ar prinde bine s mai
uit m de obiceiurile noastre alimentare m car o
dat pe zi. Sper c farmecul conversa iei cu
dumneavoastr va compensa din plin acest mic
neajuns.
V promit un meniu interesant, indiferent
cum va decurge discu ia, spuse Quintesetz, dac
aromele i condimentele tipice pentru Sayshell
sunt pe gustul dumneavoastr . Eu i so ia mea am
studiat în detaliu specificul local.
A tept cu ner bdare felurile exotice pe care ni
le ve i oferi, S.Q., spuse Trevize f entuziasm,
de i Pelorat p rea pu in îngrijorat de aceast
perspectiv .
Quintesetz îi conduse. Ie ir din birou i
merser pe un coridor ce li se p ru c nu se mai
sfâr ea, pe lâng grupuri de studen i i colegi care-
l salutar pe S.Q., dar acesta nu- i manifest
dorin a de a-i prezenta pe înso itorii lui. Trevize î i
du seama cu nepl cere c ceilal i se holbau
curio i la pieptarul i la centironul lui, care din
întâmplare erau de culoare cenu ie. Culorile lipsite
de str lucire în materie de îmbr minte nu erau
de rigueur în centrul universitar.
 În cele din urm ie ir din cl dire i ajunser în
aer liber. Era într-adev r întuneric i destul de
rece. De-o parte i de alta a aleii luminate de l mpi
discrete, se profilau siluetele cenu ii ale arborilor.
Pelorat se opri deodat cu spatele la lumina ce
se rev rsa prin ferestrele Universit ii i privi spre
cer.
Minunat, spuse el. Într-o poezie a unuia
dintre marii no tri poe i e un vers care vorbe te de
"str lucirea nestematelor din 'naltul cerului
Sayshell".
Trevize contempl i el cerul i spuse cu voce
re inut :
S.Q., suntem de pe Terminus, i prietenul
meu, cel pu in, n-a v zut cerul de pe alte planete.
De pe Terminus se vede doar cea a palid i
neîntrerupt a Galaxiei i câteva stele mai r rite.
i avea cuvinte de laud pentru cerul de aici dac
i tr i pe planeta noastr .
Îl apreciem cum se cuvine, v asigur, îi
spunse Quintesetz cu gravitate. Nu numai c ne
afl m într-o zon mai pu in aglomerat a Galaxiei,
dar i distribu ia stelelor era remarcabil de
uniform . Cred c nu ve i g si nic ieri în Galaxie
stele de prim magnitudine dispuse atât de perfect.
i nici nu sunt prea multe. Am v zut cerul unor
lumi situate în interiorul aglomer rii globulare i
acolo exist prea multe stele cu str lucire
puternic . Fur din profunzimea cerului nop ii i
mic oreaz considerabil din splendoarea lui.
Sunt de acord cu dumneavoastr , îl flata
Trevize.
M -ntreb, relu Quintesetz, dac pute i vedea
pentagonul acela aproape regulat format din stele
de str lucire aproximativ egal . Le numim Cele
Cinci Surori. În direc ia aceea, pu in deasupra
 irului de arbori. Vede i?
V d, spuse Trevize. Extraordinar.
Într-adev r. Se spune c simbolizeaz
succesul în dragoste i nu exist scrisoare de
dragoste care s nu se termine cu un pentagon
format din puncte pentru a indica dorin a de a face
dragoste. Fiecare dintre cele cinci stele reprezint
un pas în dragoste i avem poeme renumite care se
întrec în a scrie cât mai am nun it fiecare etap a
erotismului. Când eram tân r, am încercat i eu s
pun în versuri acest subiect i nici nu-mi
închipuiam atunci c voi ajunge s nu m mai
intereseze Cele Cinci Surori, de i presupun c asta
ne-a teapt pe to i. Vede i steaua mai palid
situat aproape în centrul celor Cinci Surori?
Da.
Se spune c aceea reprezint dragostea
neîmp rt it . Exist i o legend potrivit c reia
steaua a avut o str lucire la fel de puternic
precum celelalte, dar s-a stins de durere, explic
S.Q. i iu i pasul.

54

Trevize trebui s recunoasc în sinea lui c

masa se dovedise delicioas . Se delectar cu o
nesfîr it varietate de arome i condimente, cu
garnituri având gusturi subtile i nea teptate.
Apropo, toate legumele astea care au o
savoare deosebit fac parte din regimul alimentar
al întregii Galaxii, nu-i a a?
Da, bineîn eles.
Presupun, totu i, c exist i forme indigene
de via .
Sigur. Planeta Sayshell avea o atmosfer
bogat în oxigen când au sosit primii coloni ti, deci
trebuie s fi avut forme de via . Iar noi am p strat
unele forme indigene. Avem rezerva ii naturale pe
suprafe e mari, unde s-au p strat atât flora cât i
fauna Vechiului Sayshell.
Pelorat se întrista:
În privin aceasta ne-a i luat-o înainte, S.Q.
Pe Terminus, suprafa a de uscat era redus i, cu
regret trebuie s-o spun, mult vreme nu s-a f cut
nici cel mai neînsemnat efort pentru a se conserva
formele de via marin , adic cele produc toare
de oxigen. F ele n-ar fi fost posibil colonizarea.
În prezent, Terminus are o ecologie de provenien
pur galactic .
Pe Sayshell, spuse Quintesetz cu mândrie
re inut , via a este conservat cu mult dragoste,
iar aceasta constituie o tradi ie durabil .
Iar Trevize g si acum prilejul pentru a relua
subiectul:
S.Q., la plecarea din biroul dumneavoastr ,
mi s-a p rut c dorea i s ne oferi i o cin i s ne
povesti i despre Gaia.
So ia lui Quintesetz, o femeie brunet , durdulie,
prietenoas , dar destul de re inut i care vorbise
foarte pu in în timpul mesei, privi cu uimire pe cei
prezen i, se ridic i plec din camer f s
scoat un cuvânt.
Îmi pare r u, dar so ia mea este foarte
conservatoare, îi l muri Quintesetz i o nelini te te
pân i cea mai nevinovat aluzie la... la lumea
asta. V rog s-o scuza i. Dar de ce v intereseaz ?
Pentru c -i important pentru lucrarea lui
J.P.
Dar de ce m întreba i pe mine? Discut m
despre robo i, despre întemeierea Sayshellului. Ce
are asta în comun cu Gaia?
 Poate c n-are, i totu i apar multe ciud enii
în leg tur cu acest subiect. De ce e tulburat
so ia dumneavoastr când aude de Gaia? De ce v
deranjeaz pe dumneavoastr ? Unii vorbesc despre
ea f s i fac griji. Nu mai departe i ast zi ni
s-a spus c Gaia este chiar P mântul i c a
disp rut în hiperspa iu din pricina r ut ii
oamenilor.
Pe chipul lui Quintesetz trecu o umbr de
durere:
Cine v-a spus neghiobia asta?
O persoan pe care-am cunoscut-o la
universitate.
Asta-i o simpl supersti ie.
Deci nu face parte din dogma esen ial a
legendelor privind Zborul?
Nu, sigur nu. E doar o n scocire a oamenilor
obi nui i, lipsi i de educa ie.
Sunte i sigur? întreb Trevize cu r ceal .
Quintesetz se rezem i privi absent la resturile
din propria farfurie:
Veni i în camera de zi. So ia mea nu va putea
strâng masa i s fac ordine dac r mânem
discut m aici despre problema asta.
Sunte i sigur c -i o n scocire? repet Trevize
dup ce se a ezar în fa a unei ferestre care l sa
se vad splendoarea cerului.
Stinser câteva din luminile din camer pentru
a putea contempla cerul mai în voie. Silueta
întunecat a lui Quintesetz se deta a vag în
semiobscuritate.
Dumneavoastr nu sunte i siguri? întreb
Quintesetz. Crede i c orice lume se poate dizolva
în hiperspa iu? Trebuie s în elege i c oamenii
obi nui i n-au decât o idee foarte confuz despre
ceea ce înseamn hiperspa iul.
 Adev rul e c nici eu nu iu prea bine ce
este hiperspa iul, îl aprob Trevize, cu toate c am
trecut prin el de sute de ori.
Arunci s m refer la realit i. V asigur c
mântul, oriunde s-ar afla, nu e situat în
apropierea grani elor Uniunii Sayshell i c lumea
la care face i aluzie nu e P mântul.
S.Q., dar chiar dac nu ti i unde e
mântul, ar trebui s ave i idee unde putem g si
lumea despre care vorbim. Ea se afl sigur în
interiorul grani elor Uniunii Sayshell. M car atâta
lucru tim i noi, nu-i a a Pelorat?
Pelorat, care ascultase cu aten ie, tres ri când
i auzi numele i zise:
Golan, dac despre asta-i vorba, tiu unde se
afl .
Trevize se înjtoarse spre el:
De când tii, Janov?
Din seara asta, dragul meu. S.Q., în drum
spre locuin a ta ne-ai ar tat Cele Cinci Surori. Ne-
ai indicat o stea mai pu in luminoas din centrul
pentagonului. Bag mâna-n foc c aceea este Gaia.
Quintesetz ov i, iar la ad postul
semiobscurit ii, tr turile chipului s u nu l sar
i se ghiceasc sentimentele. În cele din urm ,
spuse:
Ei bine, a a afirm astronomii no tri, dar nu
în public. În jurul acelei stele se rote te o planet .
Trevize se uit admirativ la Pelorat, dar expresia
de pe chipul profesorului era impenetrabil .
Trevize i se adres lui Quintesetz:
Atunci spune i-ne ceva despre steaua aceea.
Îi ti i coordonatele?
Eu? Nu, neg el aproape violent. N-am de
unde s vi le dau. Le pute i ob ine de la Catedra de
astronomie, de i îmi imaginez c nu tocmai u or.
Nu sunt permise c torii spre acea stea.
De ce nu? Doar e în teritoriul
dumneavoastr ?!
Din punct de vedere teritorial, da. Politic, nu.
Trevize a tept , sperând ca S.Q. s continue.
Când se l muri nu mai avea rost s st ruie, se
ridic :
Profesore Quintesetz, nu sunt nici poli ist,
nici soldat, nici diplomat, nici r uf tor. N-am
venit s v smulg informa ii cu for a. M voi duce
în schimb la ambasadorul nostru, de i o fac
împotriva voin ei mele. Sunt sigur c în elege i c
nu va solicit aceste informa ii în interes personal.
Sunt în joc interesele Funda iei i n-a vrea s
provoc un incident interstelar. Cred c nici
Uniunea Sayshell nu dore te a a ceva.
i ce interese are Funda ia? întreb
Quintesetz tem tor.
Nu pot discuta acest aspect cu
dumneavoastr . Dac nu vre i s vorbi i cu mine
despre Gaia, atunci vom aborda problema la nivel
guvernamental i în aceste condi ii, situa ia se
agraveaz pentru Sayshell. Sayshell i-a p strat
independen a fa de Federa ie, iar eu nu am nimic
de obiectat în aceast privin . N-am motive s
doresc r ul pentru Sayshell i nu a vrea s
întreprind demersuri pe lâng ambasadorul
nostru. De fapt, dac a recurge la solu ia asta mi-
periclita cariera, pentru c am ordine precise s
ob in informa iile a transforma totul într-o
problem oficial . Prin urmare, spune i-mi, v rog,
dac exist vreun motiv serios care v interzice s
discuta i despre Gaia. Dac ve i vorbi, ve i fi
arestat sau pedepsit în alt mod? Vre i s -mi
spune i de-a dreptul c n-am de ales i c trebuie
m adresez ambasadorului?
 Nu, nu, protest slab Quintesetz, care p rea
total dezorientat. Nu m pricep la probleme
guvernamentale. Pur i simplu nu discut m despre
lumea aceea.
Din supersti ie?
Ei bine, da. Din supersti ie! O, Cerule, cu ce
sunt eu mai breaz decât neghiobul care v-a
povestit despre Gaia c se afl în hiperspa iu, sau
decât so ia mea, care nici m car nu r mâne în
camera unde se men ioneaz numele Gaiei i care
s-ar putea s fi plecat de-acas de team s nu ne
loveasc ...
Tr snetul?
Ceva din dep rt ri. Iar eu, pân i eu ov i
când e s -i pronun numele. Gaia! Gaia! Silabele
nu dor! i nu mi s-a întâmplat nimic. i cu toate
astea ezit. Dar crede i-m , v rog, atunci când v
declar pe cuvânt de onoare c nu cunosc
coordonatele stelei din apropierea planetei Gaia. A
putea încerca s le ob in pentru dumneavoastr ,
dac v va fi de folos, dar vreau s v spun c noi
nu discut m despre lumea asta. Alung m ideea
asta din minte. V pot spune cele câteva lucruri pe
care le tiu ca adev rate, i nu simple supozi ii,
dar m îndoiesc c ve i afla altceva în plus de la
cineva de pe lumile Uniunii. tim c Gaia e o lume
foarte veche, iar unii cred c e cea mai veche din
acest sector al Galaxiei, dar nimeni nu are
certitudinea. Patriotismul ne dicteaz s credem c
Planeta Sayshell e cea mai veche; teama ne
îndeamn s credem c e Gaia. Singura cale de a
pune de acord cele dou p reri înseamn s
presupunem c Gaia e P mântul, întrucât se tie
p mântenii au întemeiat Sayshell. Majoritatea
istoricilor consider , dar în sinea lor i în cerc
restrâns, c Planeta Gaia a fost întemeiat în mod
independent. Ei împ rt esc p rerea c ea nu e
colonia nici uneia dintre lumile Uniunii i c
Uniunea n-a fost colonizat de Gaia. N-am auzit s
existe consens în ceea ce prive te vârsta lor, a a c
nu se tie care dintre ele a fost colonizat mai
întâi.
Pân aici, ceea ce ti i nu aduce nici un
element nou, remarc Trevize, întrucât fiecare
dintre p reri are sus in torii proprii.
Am rât, Quintesetz încuviin din cap:
A a se pare. Abia târziu ne-am dat seama de
existenta Gaiei. La început ne-a preocupat
formarea Uniunii, apoi lupta i respingerea
Imperiului Galactic, iar mai târziu dorin a de a ne
si rostul ca provincie imperial i de a limita
puterile Viceregilor. Abia când Imperiul a ajuns
într-o stare avansat de dec dere, unul dintre
Viceregi, asupra c ruia Imperiul exercita un
control foarte slab, i-a dat seama c Gaia exista i
rea s i p streze independen a atât fa de
provincia Sayshell, cât i fa de Imperiu.
sese pur i simplu izolat i tainic , astfel c ,
de fapt, nu se tia cu nimic mai mult atunci decât
acum. Viceregele a hot rât s-o cucereasc . Nu
de inem am nunte despre cele întâmplate, dar
expedi ia lui a fost zdrobit i s-au întors doar
câteva nave. Desigur, pe vremea aceea navele nu
erau într-o stare perfect i nici bine conduse.
Întreaga popula ie de pe Sayshell a jubilat când a
aflat de înfrângerea pe care-o suferise Viceregele,
considerat opresor imperial, i dezastrul lui a dus
aproape direct la restabilirea independen ei
noastre. Uniunea Sayshell a rupt orice leg turi cu
Imperiul i s rb torim i acum aniversarea acelui
eveniment de Ziua Uniunii. Aproape recunosc tori,
am dat pace Gaiei timp de-aproape un secol, dar
apoi a venit vremea când am devenit îndeajuns de
puternici pentru a nutri gânduri de expansiune.
De ce s nu cucerim Gaia? Sau de ce s nu
întemeiem m car o Uniune Vamal ? Am trimis
flota într-acolo i a fost i ea zdrobit . Dup aceea
ne-am limitat la încerc ri timide de a stabili rela ii
comerciale încerc ri sortite e ecului. Gaia
mânea în izolarea ei semea i, dup câte tiu,
n-a f cut niciodat nici cea mai neînsemnat
încercare de a se ocupa de comer sau de a lua
leg tura cu vreo alt lume. Bineîn eles c nici n-a
întreprins ac iuni ostile împotriva nim nui. i
apoi...
Quintesetz aprinse lumina atingând un buton
aflat pe bra ul fotoliului s u.
Lui Trevize i lui Janov nu le sc expresia
sardonic de pe chipul lui când relu :
Pentru c sunte i cet eni ai Funda iei v
aminti i probabil de Catâr.
Trevize ro i u or. În cinci secole de existen ,
Funda ia fusese cucerit doar o dat . Ocupa ia
durase pu in i nu frânase ascensiunea ei spre
întemeierea ceiui de-al Doilea Imperiu, dar
bineîn eles c nimeni nu ezita s aduc vorba de
Catâr, singurul ei ocupant, atunci când avea
resentimente fat de Funda ie i voia s -i r neasc
orgoliul. i probabil c Quintesetz aprinsese
lumina (se gândi Trevize) pentru a putea vedea
sentimentul lor de stânjeneal .
Da, to i ne amintim despre Catâr, recunoscu
Trevize.
Catârul, urm Quintesetz, a domnit o vreme
într-un Imperiu care era la fel de mare ca Federa ia
controlat acum de Funda ie. Cu toate astea, nu
i-a extins st pânirea asupra noastr . Ne-a dat
pace. A trecut prin Sayshell o singur dat . A
semnat un tratat de neutralitate i o declara ie de
prietenie. Nu ne-a cerut mai mult. Eram singurii
de la care n-a vrut mai mult în zilele de dinaintea
bolii care l-a silit s i a tepte sfâr itul i s pun
cap t cuceririlor. S ti i c n-a fost un om lipsit
de în elepciune. N-a folosit for a în mod nes buit,
nici sângeros n-a fost i, cât a domnit, a dovedit
omenie.
Doar c-a avut inten ii de cucerire, zise Trevize
sarcastic.
Ca i Funda ia, îl puse la punct Quintesetz.
Luat pe nepreg tite, Trevize întreb iritat:
Mai pute i s ne spune i ceva despre Gaia?
Numai despre declara ia pe care a semnat-o
Catârul. Potrivit relat rilor, la întâlnirea dintre
Catâr i Pre edintele Uniunii, Kallo, dup ce i-a
semnat numele cu o înfloritur . Catârul ar fi
afirmat: "Din fericire pentru voi, acest document
stabile te neutralitatea voastr fa de Gaia. Nici
car eu nu m voi atinge de ea".
Trevize cl tin din cap:
De ce-ar fi f cut-o? Sayshell abia a tepta s
dobândeasc statut de neutralitate, iar despre
Gaia se tia c nu tulburase niciodat lini tea i
pacea vreunei lumi. La vremea respectiv , Catârul
pl nuia cucerirea întregii Galaxii, prin urmare, ce
rost avea s z boveasc pentru nimicuri? Avea
timp berechet s se abat i asupra Sayshellului i
a Gaiei dup ce- i realiza planul.
Probabil, spuse Quintesetz, dar potrivit unui
martor de atunci, o persoan demn de încredere,
Catârul a a ezat stiloul pe mas i a declarat: "Nici
chiar eu nu m voi atinge de Gaia". Vocea lui
sc zuse i, într-o oapt pe care n-ar fi vrut s-o
aud cineva, a ad ugat: "din nou".
Zice i c nu era pentru urechile altora. Atunci
cum de se tie asta?
Pentru c stiloul s-a rostogolit i a c zut de
pe mas i un sayshellian s-a apropiat i s-a
aplecat s -l ridice, cum era normal. Urechea lui se
afla lâng gura Catârului când a fost pronun at
cuvântul i el l-a auzit. N-a povestit nim nui acest
incident decât dup moartea Catârului.
i cum pute i dovedi c nu-i o simpl
scocire?
Omul acela a avut o via f de pat i nu
s-ar fi coborât s n scoceasc a a ceva. Relatarea
lui este acceptat .
i ce dac ?
Catârul n-a venit în Uniunea Sayshell decât
cu acel prilej, i nici nu s-a mai apropiat vreodat
de ea. Iar dac pusese piciorul cândva pe Gaia,
asta trebuie c se întâmplase înainte de apari ia sa
în istoria Galaxiei.
Ei bine, i ce-i cu asta?
Ei, bine, unde s-a n scut Catârul?
Nu cred c tie cineva asta, zise Trevize.
În Uniunea Sayshell, mul i sus in cu t rie c
s-ar fi n scut pe Gaia.
Judecând dup acel cuvânt?
Par ial adev rat. Catârul n-a putut fi înfrânt,
deoarece poseda calit i mentale deosebite. Nici
Gaia nu poate fi înfrânt .
Asta deocamdat . Asta nu dovede te c n-ar
putea fi înfrânt .
Nici m car Catârul nu voia s se apropie de
ea. Cerceta i documentele din vremea domniei lui.
Descoperi i dac a mai fost tratat atât de blând
vreo alt regiune precum Uniunea Sayshell. i s
ti i c nu s-a mai întors nici unul dintre cei care-
au plecat spre Gaia cu gândul pa nic de a face
comer . De ce crede i c tim atât de pu ine lucruri
despre ea?
Atitudinea dumneavoastr e vecin cu
supersti ia, spuse Trevize.
Numi i-o cum vre i. Înc de pe vremea
Catârului noi am ters Gaia din min ile noastre.
Nu vrem ca ea s se gândeasc la noi. Ne sim im în
siguran dac socotim c pur i simplu ea nu
exist . S-ar putea ca guvernul s fi ini iat i
încurajat în secret legenda potrivit c reia Gaia a
disp rut în hiperspa iu cu speran a c oamenii vor
uita c mai exist o stea cu numele acesta.
Crezi c Gaia e o lume a Catârilor?
Probabil. Spre binele dumneavoastr ,
sf tuiesc s nu v duce i acolo. Dac o ve i face, n-
o s v mai întoarce i. Dac Funda ia va încerca
i fac sim it prezen a acolo, va dovedi mai
pu in în elepciune decât Catârul. Pute i s
comunica i asta ambasadorului dumneavoastr .
Da i-mi coordonatele, insist Trevize, i voi
si pe dat lumea dumneavoastr . Voi ajunge
pe Gaia i m voi întoarce.
Le voi ob ine, încuviin Quintesetz. Catedra
de astronomie lucreaz noaptea, desigur, i le voi
avea chiar acum, dac voi putea. Dar vreau s v
spun înc o dat s nu încerca i s ajunge i pe
Gaia.
Eu vreau s fac încercarea asta, îi r spunse
Trevize.
Asta înseamn sinucidere, spuse Quintesetz
sumbru.

14 Înainte!

55
 JENOV PELORAT privi peisajul sc ldat în
lumina difuz i cenu ie a zorilor cu un amestec
de regret i nehot râre:
Am stat cam pu in, Golan. Lumea asta mi s-a
rut interesant i agreabil . A fi vrut s-o
cunosc mai bine.
Trevize, aflat în fa a computerului, ridic ochii
spre el i zâmbi strâmb:
Crezi c eu n-a vrea s mai r mânem? Aici
am luat trei mese excelente, de i atât de diferite
una de alta. i singurele femei pe care le-am v zut
abia le-am privit în fug , iar unele dintre ele ar tau
grozav; ei bine, exact pe gustul meu.
Pelorat strâmb din nas:
Of, prietene, prietene. Cu t ngile acelea la
pantofi i înve mântate în culori stridente i
neasortate i cu genele facute-n fel i chip. Ai
gat de seam cum î i picteaz pleoapele?
Închipuie- i c nu mi-a sc pat nici un
am nunt, Janov. Te deranjeaz chestii de
suprafa . Nu-i greu s le faci s se spele pe fa i
chiar s i lepede pantofii i straiele colorate, dac
insi ti pu in.
Bine, Golan, te cred pe cuvânt, spuse Pelorat.
Eu m gândeam cum s facem ca s ne continu m
cercet rile privind P mântul. Ceea ce ni s-a spus
pân acum nu m satisface; toate se bat cap în
cap ba radia ii, ba robo i.
Ba moarte, aici to i spun acela i lucru.
Adev rat, recunoscu Pelorat cu greu, dar n-
avem cum s tim cine are dreptate. Serios, când
auzi tot felul de istorisiri care arunc o pâcl din ce
în ce mai groas i în el toare asupra realit ii,
bineîn eles te sim i îmboldit s explorezi i s
descoperi ce se afl dincolo de toate astea.
 A a e, îl aprob Golan. Pe toate stelele pitice
din Galaxie, ai dreptate. Problema num rul unu
este, totu i, Gaia. Dup ce rezolv m asta putem s
mergem pe P mânt sau s ne-ntoarcem pe
Sayshell pentru a sta mai mult. Dar întâi i-ntâi
Gaia.
Pelorat cl tin aprobator din cap:
Problema prioritar ! Dac lu m de bun
povestea pe care ne-a spus-o Quintesetz, pe Gaia
ne-a teapt moartea. S mergem acolo?
i eu stau la-ndoial . i-e fric ?
Pelorat ezit , încercând s i defineasc
sentimentele. Apoi spuse simplu i direct:
Da. Grozav.
Trevize se roti cu scaun cu tot spre Pelorat i
vorbi rar i ap sat:
Janov, n-ai nici un motiv s participi la
aventura asta. Doar s spui o vorb i te debarc pe
Sayshell cu bagajele personale i jum tate din
credite. La întoarcere o s te iau i vom merge
tre Sectorul Sirius, dac ii atât de mult, i spre
mânt sau unde mai vrei. Dac n-o s m mai
întorc, oamenii no tri de pe Sayshell se vor îngriji
ca s ajungi teaf r pe Terminus. Nu-i nici o
sup rare dac r mâi aici, prietene.
Pelorat clipi m runt din ochi i r mase t cut
câtva timp. Apoi controlându- i cu greu vocea,
întreb :
Prietene. De când ne cunoa tem? De-o
pt mân ? Nu-i ciudat c refuz s p sesc
nava? Mi-e fric , dar vreau s r mân cu tine.
Trevize f cu un gest de nehot râre:
Dar de ce? Serios, nu- i cer s m -nso ti.
Nu tiu de ce, tocmai asta m fr mânt .
Poate pentru c ... eu... Golan, am încredere în tine.
Simt c tii întotdeauna ce vrei. Voiam s merg pe
Trantor, unde probabil c nu s-ar fi-ntâmplat
nimic. Acum m-am l murit. Tu ai insistat s
ut m Gaia care sigur e un punct sensibil în
Galaxie. Tot ce se întâmpl pare s aib leg tur cu
Gaia. i dac ce i-am spus nu te-a convins, te-am
studiat când l-ai obligat pe Quintesetz s i dea
informa ii despre Gaia. Stra nic l-ai mai dus de
nas. Eram topit de admira ie.
Deci ai încredere-n mine.
Da, sigur.
Mi cat, Trevize îl strânse u or de bra pe
Pelorat, p ru pu in încurcat, apoi spuse:
Janov, te rog de pe-acum s m ier i dac o
gre esc i dac o s te trag dup mine în cine
tie ce necazuri.
Vai, dragul meu prieten, ce tot vorbe ti?!
Singur am luat hot rârea asta, din motive
personale. i te rog s plec m deîndat . Mi-e
team ca nu cumva s m las cuprins de vreun
acces de la itate de care s -mi fie ru ine mai
târziu.
Cum zici tu, Janov, îi r spunse Trevize.
Plec m cât de curând posibil, numai s consult
computerul. De data asta ne vom deplasa gravitic
direct spre spa iu imediat ce m asigur c nu
exist vreo nav deasupra noastr . i pe m sur
ce atmosfera se va rarefia, vom accelera. În mai
pu in de-o or vom fi în spa iu.
Bine, r sufl u urat Pelorat i rupse sigiliul
unui container cu cafea. Pe orificiul proasp t
deschis începu s ias un abur aromat. Pelorat
duse containerul la buze i sorbi u or ca s nu se
frig .
Trevize zâmbi larg:
Ce bine-ai înv at s folose ti inven iile astea!
Ai ajuns deja un veteran al spa iului, Janov.
 Pelorat privi atent containerul de plastic i
întreb :
Dac acum avem nave cu câmp gravita ional
propriu ce poate fi reglat dup dorin , putem
folosi i containere obi nuite, nu?
Fire te, dar n-o s reu ti s -i faci pe
oameni s renun e la dot rile tipice pentru o nava
spa ial . Cum s dovedeasc un veteran uns cu
toate alifiile c n-are nici în clin, nici în mânec cu
oamenii care n-au c lcat în via a lor pe o nav
dac bea dintr-o can obi nuit ? Vezi inelele
acelea de pe pere i i de pe tavane? Vreme de mai
bine de dou zeci de mii de ani ele au reprezentat o
tradi ie, dar pe o nav cu ac ionare gravitic sunt
absolut inutile. i cu toate astea, ele exist i pun
la b taie nava contra unei ce ti de cafea c
veteranul va sus ine c se sufoc la pornire i se
va leg na încoace i încolo, ag at de inelele
acelea, de parc s-ar afla la gravita ie zero când de
fapt ea este normal , adic unu.
Glume ti.
Da, i poate exagerez pu in, dar iner ia
social este prezent peste tot, chiar i în progresul
tehnologic. Ca dovad inelele de pe pere i i
containerele cu tetin .
Pelorat încuviin cu o mi care u oar din cap
i continu s soarb tacticos din cafea.
i când plec m? întreb el.
Trevize îi r spunse printre hohote de râs:
Te-am p lit. Te-am inut de vorb i nici n-
ai b gat de seam c am pornit. Suntem deja la o
mil deasupra planetei.
Nu vorbe ti serios.
Prive te afar dac nu crezi.
Pelorat f cu întocmai i exclam :
Dar n-am sim it nimic.
 Nici nu trebuia.
Nu înc lc m legile? Nu trebuia s urm m
fasciculul radio i s ne ridic m în spiral a a cum
am f cut-o la sosire?
Acum nu mai avem de ce, Janov. N-o s ne
împiedice nimeni. Absolut nimeni.
Dar când am coborât spuneai c ...
Atunci era altceva. Nu s-au prea bucurat s
ne vad venind, a a c vor fi în al nou lea cer de
fericire c plec m.
De ce vorbe ti a a, Golan? Singura persoan
care ne-a spus câte ceva despre Gaia a fost
Quintesetz, iar el ne-a implorat s nu plec m
acolo.
Nu te l sa în elat, Janov. A f cut-o de form .
A vrut s fie sigur c vom pleca spre Gaia. Janov,
i-ai exprimat admira ia pentru felul în care l-am
convins pe Quintesetz s ne dea informa ii. Regret,
dar nu merit atâtea laude. Chiar dac a fi stat ca
de lemn i tot mi-ar fi oferit informa iile. i, dac-a
fi încercat s -mi astup urechile, ar fi ipat ca s -l
aud.
Golan, de ce spui asta? E-o nebunie.
Paranoia? Da, recunosc, spuse Trevize i se
întoarse c tre computer i se concentra intens. Nu
ne opre te nimeni. Nici o nav prin preajm i nici
semnale de avertizare.
Se roti cu scaunul i-l privi pe Peîdrat:
Spune-mi te rog, Janov, tu cum ai aflat
despre Gaia? tiai despre ea înc de când ne aflam
pe Terminus. tiai c -i în Sectorul Sayshell i c
într-un anume fel se numea tot P mânt. De unde
ai auzit asta?
Pelorat se crispa:
Dac-a fi în biroul meu de pe Terminus mi-a
putea consulta dosarele. N-am luat chiar totul cu
mine i sigur n-am aici fi ele în care am dat peste
informa ia asta.
Mai gânde te-te, spuse Trevize moroc nos.
ine seama c în i sayshellienii nu vorbesc de
bun voie despre problema asta! ov ie atât de
mult când cineva aduce vorba despre Gaia încât e
aproape sigur c , în realitate, ei încurajeaz
supersti ia care-i face pe oameni s cread c nu
exist o asemenea planet în spa iul normal. De
fapt, i-a putea spune i altceva. Ia prive te!
Trevize se întoarse c tre computer i- i plimb
degetele peste senzori cu u urin a i gra ia
tat prin exerci iu. Când î i plas palmele la
locul lor pe computer, sim i pl cuta înv luire ce-l
cuprindea mereu la stabilirea contactului. Avu
senza ia de-acum familiar c o parte din voin a
lui se transmite computerului.
Aceasta-i harta galactic , a a cum ar ta ea în
memoria computerului înainte de a ajunge pe
Sayshell. O s i expun por iunea care reprezint
cerul nop ii pe Sayshell, a a cum l-am v zut noi
seara trecut .
Camera se cufund în întuneric i pe ecran
ap ru o reprezentare a cerului nop ii.
Pelorat nu- i putu re ine o exclama ie:
La fel de frumoas cum am v zut-o de pe
Sayshell.
Chiar mai frumoas , zise Trevize gr bit. Nu
apare nici o neclaritate datorat atmosferei, norilor
sau fenomenului de absorb ie de la orizont. Acum
stai pu in s fac o reglare.
Imaginea se mi cu repeziciune dându-le
amândurora impresia, nu prea pl cut , c se
deplasau i ei. Instinctiv, Pelorat se apuc de
bra ele fotoliului ca s i recapete echilibrul.
Uite! f cu Trevize. Recuno ti imaginea?
 Fire te. Acelea sunt cele Cinci Surori
pentagonul de stele pe care ni l-a ar tat
Quintesetz. Sunt inconfundabile.
Într-adev r. Dar unde-i Gaia?
Pelorat clipi mirat. În mijlocul pentagonului nu
se vedea steaua mai pu in luminoas .
Nu-i acolo, recunoscu el.
Exact. Nu-i acolo. i asta pentru c banca de
date din computer nu con ine coordonatele ei. i
pentru c mi se pare dincolo de orice închipuire ca
datele s fi fost descompletate în sensul sta
numai pentru noi, trag concluzia c galactografii
Funda iei care au proiectat fi ierele computerului
i care de altfel con in cantit i uria e de
informa ii nu tiu de existen a Gaiei.
Crezi c dac am fi mers pe Trantor...
îndr zni Pelorat.
Presupun c n-am fi aflat nimic despre Gaia.
Existen a ei este p strat în cel mai adânc secret
de c tre sayshellieni, ba mai mult, chiar de c tre
cei de pe Gaia. Ai spus i singur acum câteva zile
nu era ie it din comun ca unele lumi s i
streze în mod deliberat anonimatul pentru a
sc pa de plata taxelor i de amestecul din afar .
De obicei, atunci când cartografii i
statisticienii întâlnesc o asemenea lume, ea se afl
în sectoare pu in populate ale Galaxiei. Izolarea le
permite s r mân ascunse. Gaia nu-i izolat .
Adev rat. i acesta-i un detaliu care m face
curios. S l m totu i harta pe ecran ca s ne
minun m de ignoran a galactografilor no tri, dar
vreau s te mai întreb o dat : având în vedere
ignoran a dovedit de oamenii care-ar fi trebuit s
tie aproape totul, cum de-ai reu it tu afli
despre Gaia?
Golan drag , vreme de mai bine de treizeci de
ani am strâns mituri, legende i istorisiri despre
mânt. F s am toate fi ele i dosarele cum
crezi c-a putea...?
Putem începe de undeva, Janov. Ai întâlnit
referiri la Gaia în primii cincisprezece ani de
cercetare sau în ultimii cincisprezece?
A, dac ne referim la perioade atât de lungi, e
vorba de ultimii cincisprezece ani.
Mai f un efort. S presupunem c i-a
sugera c ai aflat despre Gaia abia în ultimii ani.
Trevize privi spre Pelorat, dar dându- i seama
pe întuneric nu putea surprinde expresia de pe
chipul acestuia, ridic nivelul de iluminare al
camerei. Str lucirea cerului de noapte de pe ecran
li considerabil. Pelorat avea o expresie împietrit
i impenetrabil .
Ei, bine? facu Trevize.
M gândesc, r spunse Pelorat calm. S-ar
putea s ai dreptate. N-a b ga mâna-n foc, dar
când i-am scris lui Jimbor de la Universitatea
Ledbet, nu am f cut nici o men iune despre Gaia,
de i ar fi trebuit, i asta s-a întâmplat în... s
vedem... În 95, adic acum trei ani. Cred c ai
dreptate, Golan.
i cum ai dat de informa ia asta? întreb
Trevize. Într-o comunicare tiin ific ? Vreo carte?
Vreo lucrare? Vreun cântec vechi? Cum? Hai,
gânde te-te!
Pelorat se a ez mai comod i încruci a bra ele
la piept. Se adânci în gânduri i r mase nemi cat.
Trevize a tepta în t cere.
Într-un târziu, Pelorat spuse:
Într-o comunicare personal . Dar n-are rost
m -ntrebi de la cine era, dragul meu prieten.
Nu-mi amintesc.
Trevize î i trecu mâinile peste centiron. i le
sim ea u or transpirate i lipicioase din cauza
acestui efort continuu de a afla ce-l interesa f a-
i sugera lui Pelorat ce s spun :
De la un istoric? Un expert în mitologie?
Galactograf?
Degeaba. Nu reu esc s fac leg tura între
comunicare i un nume.
Poate c nici nu exist vreun nume.
A, nu. Nu se poate.
De ce? Ai fi aruncat la co o comunicare
nesemnat ?
Cred c nu.
Ai primit i a a ceva?
Când i când. În anii din urm , devenisem
binecunoscut în unele cercuri academice pentru
pasiunea mea de colec ionar de mituri i legende
pe o anumit tem , a a c unii dintre
coresponden ii mei erau foarte amabili i-mi
trimiteau materiale culese din surse neacademice.
Uneori ele nu pot fi atribuite cuiva anume.
Bine, dar ai primit vreodat direct informa ii
nesemnate, trimise de cineva din afara lumii
academice?
S-a întâmplat i-a a ceva, dar foarte rar.
i po i fi sigur c nu e cazul informa iei
referitoare la Gaia?
Comunic rile anonime ap reau atât de rar,
încât cred c ar trebui -mi amintesc dac a a s-a
întâmplat în cazul sta. Cu toate astea, nu pot
sus ine cu t rie c informa ia nu a avut o surs
misterioas . Aten ie, îns , asta nu înseamn c am
primit-o de la un corespondent anonim.
În eleg. Dar r mâne ca posibilitate, nu?
Cred c da, r spunse Pelorat f chef. Dar
ce importan are?
Stai c n-am terminat, spuse Trevize f
drept de replic . De unde ai primit informa ia asta,
anonim sau nu? Din ce lume?
Pelorat ridic din umeri:
Asta-i bun . Crede-m c n-am nici cea mai
vag idee.
Putea s fie din Sayshell?
Dar i-am spus c nu tiu.
Eu sugerez c ai primit-o exact de pe
Sayshell.
Po i s sugerezi ce pofte ti, dar asta nu-
nseamn c -i adev rat.
Z u? Când Quintesetz ne-a ar tat steaua mai
palid din centrul celor Cinci Surori ai tiut pe
dat c era Gaia. Chiar tu i-ai spus asta mai târziu
lui Quintesetz, identificând-o înaintea lui. Î i
aminte ti?
Da, sigur.
Cum de-a fost posibil? Cum de-ai recunoscut
imediat c stelu a aceea era Gaia?
Pentru c în materialul pe care l-am primit
despre Gaia, ea era foarte rar numit astfel. Se
foloseau eufemisme. Unul dintre ele, care se repeta
de câteva ori, suna: "Fr iorul celor Cinci Surori",
iar altul era "Centrul Pentagonului". Stelei i se
spunea chiar "Pentagonul 0". Când Quintesetz ne-
a ar tat cele Cinci Surori i steaua central , mi-am
amintit instantaneu de aluziile acelea.
Mie nu mi-ai povestit despre ele.
Nu tiam ce înseamn i nu credeam c-ar fi
atât de importante ca sa le discut cu tine, care
erai... i Pelorat avu o ezitare.
Un nespecialist?
Da.
Sper c i dai seama c pentagonul celor
Cinci Surori e o form cu torul relativ ?
Ce vrei s spui?
 Trevize râse în eleg tor:
Of, ne tiutor mai e ti! Crezi c cerul are o
form obiectiv proprie? C stelele sunt b tute-n
cuie? Pentagonul are forma aceasta când îl prive ti
de pe lumile sistemului planetar din care apar ine,
dar numai de aici. De pe o planet care se rote te
în jurul altei stele, cele Cinci Surori apar altfel. Pe
de o parte, le vezi dintr-un alt unghi. Pe de alt
parte, cele cinci stele ale pentagonului se afl la
distan e diferite fa de Sayshell i, v zute din alt
unghi, nu po i detecta nici o rela ie între ele. Una
sau dou dintre stele s-ar putea situa într-o
jum tate a cerului, restul în cealalt jum tate.
Prive te aici.
Trevize f cu din nou întuneric în camer i se
aplec deasupra computerului:
Uniunea Sayshell se compune din optzeci i
ase de sisteme planetare populate. S p str m pe
loc Gaia sau, mai bine zis, punctul în care-ar
trebui s se afle ea ( i în timp ce spuse asta ap ru
un cerc mic i ro u în centrul pentagonului format
de cele Cinci Surori) i s ne mi m ca i când am
privi la întâmplare de pe unele dintre cele optzeci
i ase de lumi.
Cerul avu o mi care de transla ie i Pelorat clipi
nelini tit. Cercule ul ro u r mase în centrul
ecranului, dar cele Cinci Surori disp rur . Stelele
str lucitoare din apropiere se vedeau, dar nu în
forma ie pentagonal . Cerul defila din nou prin
fa a ochilor lor într-o mi care continu . Cercul
ro u r mânea mereu la locul lui, dar micul
pentagon format din stele de aceea i
luminozitate nu mai ap ru. Se z ri întâmpl tor un
pentagon neregulat alc tuit din stele de str lucire
diferit , îns acesta nu sem na în frumuse e cu cel
pe care li-l ar tase Quintesetz.
 Te-am convins? întreb Trevize. Te asigur c
nici o alt lume în afar de Sistemul planetar
Sayshell nu poate vedea Cele Cinci Surori grupate
într-un pentagon perfect.
Poate c imaginea v zut pe Sayshell a intrat
în tradi ia celorlalte planete. În epoca imperial
existau multe proverbe dintre care unele mai
inuie i toate provin din Trantor.
Când Sayshell vegheaz atât de aprig secretul
Gaiei? i de ce ar prezenta atâta interes pentru
lumile din afara Uniunii Sayshell? De ce le-ar p sa
lor de "Fr iorul celor Cinci Surori" dac pe cerul
lor n-ar putea vedea a a ceva?
Poate c ai dreptate.
Atunci în elegi c informa ia original provine
sigur chiar din Sayshell? i nu de undeva din
Uniune, ci precis din Sistemul planetar din care
face parte planeta-capital a Uniunii.
Pelorat protest cl tinând din cap:
Ai demonstrat foarte conving tor, dar nu mai
in minte am nuntul sta. Pur i simplu nu-mi
amintesc.
Cu toate astea, ti convins c am dreptate,
nu-i a a?
Da.
Mai departe... Când crezi c se putea na te
legenda?
Oricând. Presupun c în Epoca Imperial .
Are-n ea ceva antic.
Te-n eli, Janov. Cele Cinci Surori sunt destul
de aproape de Planeta Sayshell, de aceea
str lucesc atât de puternic. Patru dintre ele au
mi ri proprii mari i nici m car nu fac parte din
aceea i familie, astfel c fiecare posed propria
direc ie de deplasare. Uite ce se întâmpl dac fac
harta s defileze înapoi în timp cu vitez redus .
 Cercul ro u care marca locul Gaiei r mase din
nou nemi cat, dar pentagonul se desf cu încet
când patru dintre stele alunecar fiecare într-o
direc ie, iar a cincea se deplas doar pu in.
Prive te, Janov, îl invit Trevize. Ai mai zice
a fost un pentagon regulat?
E total deformat, recunoscu Pelorat.
Mai vezi Gaia în centru?
Nu, e într-o parte.
Foarte bine. A a ar tau stelele în urm cu o
sut cincizeci de ani. Acum un secol i jum tate.
Materialul pe care l-ai primit în leg tur cu
"Centrul Pentagonului" n-are sens pentru nici un
sistem, nici m car pentru Sayshell, decât în
contextul secolului pe care îl tr im. Cu siguran
el i-a fost trimis din Sayshell i asta relativ
recent, probabil, în cursul ultimilor zece ani. i l-ai
primit, cu toate c Sayshell pare s p streze atât
de bine secretul.
Trevize aprinse lumina, opri computerul, astfel
harta disp ru, apoi se întoarse spre Pelorat pe
care-l fix cu o privire întreb toare.
Nu mai în eleg nimic, spuse Pelorat. Ce-
nseamn toate astea?
Mai bine mi-ai spune tu. Ia ascult ! Nu tiu
cum mi-a venit ideea asta c cea de-a Doua
Funda ie înc ar exista. ineam un discurs în
timpul campaniei mele electorale. Am încercat s
stârnesc interesul auditoriului, îndep rtându-m
de la subiect cu scopul de a mai stoarce câteva
voturi de la cei indeci i i am spus pe un ton
dramatic: "Dac cea de-a Doua Funda ie ar mai
exista..." i tot în ziua aceea m-am gândit: Dar
dac exist cu adev rat? Am început s citesc c i
de istorie i în mai pu in de-o s pt mân îmi
formasem o convingere. N-am g sit nici urm de
dovezi, dar dintotdeauna un sim special m-a
ajutat s ajung la o concluzie corect având la
dispozi ie un v lm ag de specula ii care se b teau
cap în cap. De data asta, totu i...
Trevize r mase pu in pe gânduri, apoi urm :
i uite ce s-a-ntâmplat de-atunci încoace.
Din câ i prieteni aveam, l-am ales tocmai pe
Compor pentru a m dest inui, iar el m-a tr dat.
Dup aceea Primarul Branno a dat ordin s fiu
arestat i trimis în exil. De ce în exil când putea s
întemni eze sau s încerce s m reduc la
cere prin amenin ri? De ce mi-a dat tocmai mie
o nav de ultimul tip care s -mi permit s fac o
asemenea c torie prin Galaxie? i, colac peste
pup , de ce a insistat s te iau pe tine la bord,
sugerându-mi s te ajut s descoperi P mântul?
Dar de ce am fost eu atât de sigur c nu trebuie
mergem pe Trantor? Eram convins c tu tiai
mai bine de unde s începem cercet rile i tu, pe
nepus mas , apari cu lumea asta misterioas a
Gaiei despre care se dovede te c ai primit
informa ii în condi ii foarte neclare. Apoi am mers
pe Sayshell, prima noastr escal i, nici una nici
dou , ne-am întâlnit cu Compor care ne-a servit o
poveste despre P mânt i despre moartea acestuia.
Tot el ne-a asigurat c el se afl înSectorul Sirius
i ne-a îndemnat s mergem degrab într-acolo.
Uite ce e, interveni Pelorat. Vrei s sugerezi
toate întâmpl rile astea ne oblig s ne
îndrept m spre Gaia, dar a a cum singur ai spus,
Compor a-ncercat s ne conving s mergem în
alt parte.
Ca r spuns, eu eram hot rât s continu m
ceea ce ne propusesem de la început i asta din
cauz c nu am deloc încredere în omul sta. Nu
crezi c tocmai pe asta s-a bazat el? Poate c în
mod deliberat ne-a spus s mergem în alt parte,
tiind c n-o s facem ceea ce ne-a sf tuit el.
Asta-i o simpl impresie, bolborosi Pelorat.
Chiar a a? Arunci s continu m. Am luat
leg tura cu Quintesetz pur i simplu pentru c era
singurul disponibil...
Nu-i adev rat, spuse Pelorat. Eu am
recunoscut numele.
i s-a p rut cunoscut. N-ai citit nici o lucrare
de-a lui demn de a fi men ionat . De ce- i suna
familiar numele?... În fine, a rezultat c el citise o
lucrare de-a ta i fusese cople it... dar cât de
adev rat era afirma ia asta? Tu însu i ai
recunoscut c lucr rile tale nu-s chiar celebre. Pe
lâng asta, tân ra care ne-a condus la el a adus
vorba despre Gaia f s-o întrebe nimeni,
insistând c se afl în hiperspa iu, de parc voia
fie sigur c n-o s uit m. Când l-am întrebat
pe Quintesetz despre Gaia, omul s-a comportat ca
i cum n-ar fi dorit s dicut m un asemenea
subiect, dar nu ne-a dat afar , cum era de
teptat, de i i-am vorbit cam nepoliticos. În
schimb, ne-a dus la el acas i, pe drum, s-a
deranjat s ne arate cele Cinci Surori. Ba chiar a
insistat asupra stelei mai slab luminoase din
centru. De ce? Nu reprezint toate astea o
extraordinar înl uire de coinciden e?
Dac le prezin i a a... îndr zni Pelorat.
Oricum le-a prezenta, totuna e. Nu cred
într-un asemenea lan de coinciden e.
Atunci cum interpretezi toate astea? C
suntem manevra i s plec m spre Gaia?
Da.
De c tre cine?
Nu-ncape nici o îndoial c suntem
manipula i, înt ri Trevize. Cine poate s
influen eze gândurile, s te-mping u urel într-o
direc ie sau alta, i s îndrepte evenimentele într-
un sens sau altul?
Vrei s spui c ... te referi la a Doua
Funda ie?
Ei, ce ni s-a spus despre Gaia? C -i de
neatins. C flotele ce pornesc împotriv -i sunt
spulberate. C oamenii care-ajung acolo nu se mai
întorc. Nici m car Catârul n-a îndr znit s-o atace,
iar Catârul probabil c s-a n scut acolo. Totul pare
ne-arate c Gaia este a Doua Funda ie i mi-am
pus în minte s aflu dac -i adev rat.
Pelorat cl tin sceptic din cap:
Dar dup unii istorici, a Doua Funda ie a
oprit ascensiunea Catârului. Cum putea s fie
unul dintre membrii ei?
Încruntându-se, Trevize r mase cu privirea
pierdut în gol, încercând s se l mureasc :
S ne mai gândim. A Doua Funda ie
întotdeauna a considerat c -i important ca Galaxia
tie cât mai pu in despre ea, dorind chiar ca
propria-i existen s r mân necunoscut . M car
de asta suntem siguri. Vreme de o sut dou zeci
de ani s-a apreciat a Doua Funda ie disp ruse
i asta le-a convenit de minune membrilor s i.
Totu i, atunci când am început s b nuiesc c ea
exist cu adev rat, nu s-a întreprins nici o ac iune.
Compor tia. A Doua Funda ie l-ar fi putut folosi
ca s m determine ca, într-un fel sau altul, s -mi
in gura, chiar ucigându-m . Dar n-au f cut nimic.
Au contribuit la arestarea ta, interveni
Pelorat, dac ii neap rat s pui ceva în seama
celei de-a Doua Funda ii. Dup cum mi-ai spus,
prin ac iunea asta, poporul de pe Terminus nu i-a
aflat p rerile. Cei de pe a Doua Funda ie i-au
atins scopul f violen i, din punctul sta de
vedere, s-ar p rea c sunt urma ii direc i ai lui
Salvor Hardin, care obi nuia s spun : "Violen a
este ultimul refugiu al incompeten ilor".
Dar p strând secretul fa de popula ia de pe
Terminus n-au ob inut mai nimic. Primarul
Branno îmi tie p rerea i, în cel mai r u caz se-
ntreab dac nu cumva am dreptate. A a c acum,
precum vezi, e prea târziu ca s ne mai fac vreun
u. Pe de o parte, dac ar fi încercat s m
lichideze s-ar fi dat de gol. Pe de alta, dac m-ar fi
sat în pace, tot s-ar fi dat în vileag, pentru c ar
fi trebuit s controleze tot Terminusul i s fac pe
toat lumea s cread c sunt excentric sau de-a
dreptul nebun. Distrugerea carierei mele politice
m-ar fi redus la t cere de îndat ce-a fi în eles ce
însemna s -mi trâmbi ez p rerile peste tot. Iar
acum e prea târziu ca s mai întreprind ceva.
Primarul Branno i-a dat seama c -i ceva necurat
la mijloc i l-a trimis pe Compor s m urm reasc
dar, neavând încredere nici în el, s-a dovedit cea
mai ireat dintre to i, fiindc a instalat un
hiperreleu pe nava lui.
În concluzie, ea tia c ne afl m pe Sayshell.
a c noaptea trecut , în timp ce tu dormeai, eu
am pus computerul s transmit un mesaj direct
tre computerul ambasadorului Funda iei,
explicându-i c noi plec m spre Gaia. M-am
deranjat pân -ntr-atât încât i-am comunicat i
coordonatele. Sunt sigur c Branno va cere o
investiga ie dac ni se va întâmpla ceva r u, iar
cea de-a Doua Funda ie nu dore te s atrag
aten ia asupra ei.
Dac ar fi atât de puternici i-ar mai face griji
atrag aten ia Funda iei asupra lor?
Da, spuse Trevize ap sat. Stau ascun i
pentru c i simt sl biciunea i pentru c
Funda ia a progresat din punct de vedere
tehnologic mai mult decât ar fî putut anticipa
Seldon însu i. Modul discret, chiar perfid, în care
încearc s ne determine s mergem pe lumea lor
pare s demonstreze dorin a lor nest pânit de a
nu întreprinde nimic prin care s atrag aten ia. i
dac a a stau lucrurile, înseamn c deja au
pierdut, cel pu in par ial, b lia, pentru c s-au
deconspirat i m îndoiesc c mai pot face ceva
pentru a îndrepta situa ia.
Dar de ce ar proceda astfel? întreb Pelorat.
Dac analiza ta este corect , de ce ar risca
încercând s ne atrag ? Ce vor de la noi?
Trevize îl fulger cu privirea pe Pelorat i se
îmbujor :
Janov. Am un presentiment. Natura m-a
înzestrat cu darul de a ajunge la concluzii corecte
chiar când nu mi se ofer multe detalii. Simt cum
cre te în mine un fel de certitudine care-mi spune
când am dreptate i asta-i ceea ce mi se-ntâmpl
acum. Ei vor ceva ce se afl în posesia mea i-l
vor cu atâta ardoare, încât sunt gata s i
primejduiasc propria existeri . Nu tiu despre ce
este vorba, dar trebuie s aflu, pentru c dac
lucrurile stau a a i prezint importan , atunci
vreau s folosesc atuul sta pentru a ob ine ceea
ce simt eu merit . (Ridic u or din umeri.)
Prietene, acum când te-ai convins cât de nes buit
sunt, mai vrei s mergi cu mine?
i-am spus c am încredere în tine. Nu mi-
am schimbat p rerea, îi r spunse Pelorat.
Complet u urat, Trevize izbucni într-un râs
eliberator:
Minunat! i asta pentru c simt c i tu e ti,
din motive care-mi scap , de neînlocuit în toat
încurc tura asta. Janov, în concluzie vom porni
spre Gaia, cu vitez maxim . Înainte!

56

Primarul Harla Branno ar ta cu mult peste

vârsta ei real . Nu p rea întotdeauna atât de
trân ca acum. O fr mântau atâtea gânduri
încât uitase cu totul s se priveasc în oglind , iar
acum, în drum spre sala h ilor, î i z rise
întâmpl tor chipul reflectat de o fereastr . Abia
a în elese pe deplin cât de r it îi era
înf area.
Oft . Se sim ea sleit de puteri. De inea func ia
de Primar de cinci ani i vreme de doisprezece ani
înainte de asta fusese adev ratul creier care
condusese Funda ia din umbra liderilor oficiali.
Totul se petrecuse într-o atmosfer calm ,
pres rat de succese, dar ea avea un sentiment de
sfâr eal . Se întreb cum ar fi fost via a ei dac ar
fi avut parte doar de încordare, e ecuri i dezastre.
Din punct de vedere personal nu-i mersese
chiar r u, hot rî ca. Pu in ac iune ar mai fi
înviorat-o. Sentimentul acut c nu putea
întreprinde nimic i c trebuia s a tepte o obosea
cel mai mult.
De asemenea, o rodea ideea c Planul Seldon
func iona perfect i c de aceasta se ocupa a Doua
Funda ie. De i de inea cu autoritate frâiele puterii
pe Funda ie (de fapt Prima Funda ie, dar nimeni
nu mai f cea efortul de a ad uga adjectivul acesta)
ea era doar purtat de val.
Istoria nu va consemna prea multe despre ea.
Se afla în cabina de comand a unei nave spa iale
care era manevrat din exterior.
Pân i Indbur al III-lea, care administrase
Funda ia pân la catastrofala ei capitulare în fa a
Catârului, f cuse ceva. El m car se pr bu ise.
Dar Primarul Branno n-avea nici o ans s
întreprind ceva care s intre în istorie dac Golan
Trevize, acest Consilier nesocotit, acest
paratr snet, nu- i va duce misiunea la bun sfâr it.
Înc adâncit în gânduri sumbre, privi harta
care nu era o structur oferit de un computer
modern, ci o aglomerare de lumini care înf au o
imagine holografic a Galaxiei. De i nu putea fi
cut s se mi te, s se roteasc , s se dilate sau
se contracteze, privitorul avea posibilitatea s se
deplaseze în jurul ei pentru a o cerceta din orice
unghi.
O mare sec iune a Galaxiei, probabil o treime
(cu excep ia miezului, care era "t râmul nim nui")
se lumin în ro u când atinse un contact. Aceasta
era Federa ia Funda iei, adic cele peste apte
milioane de lumi locuite aflate sub conducerea ei i
a Consiliului cele apte milioane de lumi cu
drept de vot i reprezentate în Parlamentul
Lumilor, care dezb tea probleme de importan
minor , apoi vota i niciodat , nici m car
întâmpl tor, nu se ocupa de lucruri capitale.
Mai ap un contact i, ici i colo, marginile
Federa iei c tar o culoare roz deschis. Sferele
de influen ! Acestea nu erau teritorii ale
Funda iei, ci regiuni care, de i independente cu
numele, n-ar fi îndr znit s se opun vreunei
ac iuni a Funda iei.
Branno considera c nici nu se punea problema
ca vreo for din Galaxie fie chiar a Doua
Funda ie, s se împotriveasc Funda iei, fiind
sigur c dac dorea, Funda ia putea s i
mobilizeze întreaga flot compus din nave
ultramoderne i s întemeieze al Doilea Imperiu.
 Trecuser îns doar cinci secole de la
conceperea Planului care stabilise c vor fi
necesare zece secole pân la constituirea celui de-
al Doilea Imperiu i a Doua Funda ie se îngrijea de
respectarea Planului. Primarul cl tin cu triste e
din cap. Dac Funda ia ar încerca vreo ac iune, ea
ar fi sortit e ecului. Cu toate navele ei irezistibile,
orice ac iune ar da gre .
Asta dac Trevize, paratr snetul Funda iei, nu
atr gea asupra sa fulgerul celei de-a Doua
Funda ii i astfel s se poat ajunge la sursa lui.
i roti privirea. Unde era Kodell? Nu alesese
bine momentul pentru a întârzia.
Kodell intr cu pa i vioi, zâmbitor, de parc i-ar
fi auzit gândul. Cu musta a lui sur i cu tenul
bronzat ar ta ca un bunicu . Un bunicu sf tos,
care nu p rea b trân. La urma urmei, era cu zece
ani mai tân r decât Branno.
Cum de nu se z reau pe fa a lui urmele
încord rii? Cei cincisprezece ani ca Director al
Siguran ei nu l saser urme de ne ters pe chipul
lui?

57

Kodell î i aplec capul u or în fa în semn de

salut obligatoriu înainte de a începe discu ia cu
Primarul. Acest ceremonial era o tradi ie ce
inuia de pe vremea nefericit a Indburilor.
Aproape toate se schimbaser , îns eticheta
sese aceea i.
Regret întârzierea, Primare, dar ecourile
arest rii lui Trevize au început s i croiasc loc
prin min ile anesteziate ale Consilierilor.
Da? f cu Primarul cu nep sare. Anticipezi
cumva o revolu ie de palat?
Nici vorb de-a a ceva. Control m situa ia.
Dar va ie i cu t boi.
Las -i s fac t boi. A a se vor sim i mai
bine, iar eu... eu o s stau deoparte. Presupun c
opinia public va fi, în general, de partea mea.
Cred c da. Mai ales pe Terminus. Nu cred c
celor din afara Terminusului le pas ce i se
întâmpl unui Consilier care a luat-o pu in razna.
Mie-mi pas .
Aha. Ve ti noi?
Liono, spuse Primarul. Spune-mi tot ce tii
despre Sayshell.
Nu-s carte ambulant de istorie, îi r spunse
Liono Kodell zâmbind.
Nu vreau istorie. Adev rul. De ce este
Sayshell independent? Uite-aici. (Ar spre
por iunea ro ie de pe harta holografic i undeva,
în interiorul spiralelor, se vedea o zon alb .
Înconjurat din toate p ile, aproape înghi it , i
cu toate astea, reprezentat prin alb.) Harta nici n-
arat m car ro ul care semnific un aliat loial.
Kodell ridic neputincios din umeri:
Oficial nu ne e aliat i problema loialit ii nu
se pune, îns nu ne-a creat niciodat probleme.
Are o pozi ie de neutralitate.
În regul . Atunci prive te aici. ( i Branno
atinge un buton. Culoarea ro ie cuprinse i alte
regiuni, acoperind practic jum tate din Galaxie.)
Acesta era teritoriul cucerit de Catâr la vremea
mor ii lui. Dac te ui i mai atent, vei vedea
Uniunea Sayshell. Complet înconjurat . E singura
enclav pe care Catârul a l sat-o liber .
Era neutr i pe vremea aceea.
Catârul nu prea respecta neutralitatea.
Se pare c a f cut-o în cazul de fa .
 Se pare. Dar ce reprezint Sayshell?
Nimic! spuse Kodell. Crede-m , Primare, va fi
a noastr când vom dori.
Sigur? i totu i nu-i a noastr .
Nici nu sim im nevoia ei.
Branno se a ez greoi pe un scaun i,
trecându- i mâna peste butoane, stinse
reprezentarea Galaxiei.
Cred c acum vrem s fie a noastr .
N-am în eles.
Liono, l-am trimis pe Consilierul acela
neghiob pe post de paratr snet. Am sim it c a
Doua Funda ie îl va considera un pericol mai mare
decât e de fapt i va ignora Funda ia o vreme.
Socoteam c tr snetul îl va lovi pe el i astfel vom
vedea de unde pleac ).
Da, Primare!
Inten ia mea era ca el s mearg pe Trantor
cotrob ie prin ceea ce a mai r mas întreg din
Bibliotec i s caute dovezi despre existen a
mântului. Dac i aminte ti, unii mistici sus in
asta-i lumea pe care- i are originea umanitatea,
ca i cum, dac ar fi adev rat, ar mai prezenta vrea
importan . Nu se poate ca cea de-a Doua
Funda ie s nu- i fi dat seama ce caut el în
realitate i sigur îl urm re te.
Dar nu s-a dus pe Trantor.
Nu. Cu totul surprinz tor, a ajuns pe
Sayshell. De ce?
Nu tiu. Dar te rog s -l ier i pe copoiul b trân
a c rui îndatorire este s pun totul la îndoial i
spune-mi cum de-ai aflat c el i Pelorat au ajuns
pe Sayshell. tiu c i raporteaz Compor orice
mi care a lui Trevize, dar cât de mult ne putem
încrede în Compor?
Hiperreleul ne confirm c nava lui Compor a
coborât pe Planeta Sayshell.
Neîndoielnic, dar e ti sigur c Trevize i
Pelorat se afl tot acolo? Poate c Munn Compor s-
a dus pe Sayshell mânat de interese personale i
nu tie sau nici nu-i pas unde-s ceilal i.
Dac vrei s tii, ambasadorul nostru de pe
Sayshell ne-a informat despre sosirea navei pe care
se aflau Trevize i Pelorat. Nu pot crede c nava a
ajuns acolo f ei. În plus, Compor raporteaz c
a discutat cu ei i, dac punem la îndoial
afirma ia lui, am primit alte rapoarte care
semnaleaz prezen a lor la Universitatea Sayshell,
unde s-au consultat cu un istoric neînsemnat.
La mine n-a ajuns nici una din informa iile
astea, spuse Kodell calm.
Branno pufni u or:
Nu-i cazul s te sim i ofensat. M ocup
personal de problema asta, iar acum e ti în
posesia acestor informa ii f întârziere prea
mare. Ultimele ve ti le-am primit de la ambasador.
Paratr snetul nostru îsi continu drumul. A stat
pe Sayshell dou zile, apoi a plecat. Se îndreapt
spre alt sistem planetar, situat la aproximativ zece
parseci dep rtare. A dat numele i coordonatele
galactice ale destina iei lui, iar ambasadorul ni le-a
transmis cu promptitudine.
Avem raportul de la Compor care s confirme
aceste informa ii?
Compor a raportat înaintea ambasadorului c
Trevize i Pelorat au plecat de pe Sayshell. Compor
nu a descoperit înc destina ia lui Trevize. E de
presupus c -l va urm ri.
Ne scap motivele acestei plec ri, spuse
Kodell. (Î i vârî o pastil în gur i, gânditor,
începu s-o sug :)
Ce-a c utat Trevize pe Sayshell? De ce-a
plecat de-acolo?
Întrebarea care m fr mânt cel mai mult
este: Unde? Unde a plecat?
Primare, ai afirmat c a comunicat
ambasadorul numele i coordonatele destina iei.
Vrei s zici c l-a min it pe ambasador? Sau c
ambasadorul ne minte?
Chiar dac am presupune ca toat lumea
spune adev rul i nimeni n-a în eles gre it, a
ap rut un nume care m intereseaz . Trevize l-a
anun at pe ambasador c pleac spre Gaia. Asta se
scrie G-A-I-A. Trevize l-a scris cu mare grij .
Gaia? se mir Kodell. N-am auzit de ea.
Serios? Nu m mir deloc, spuse Branno i
ar spre locul în care pân nu demult se aflase
harta. Pot localiza într-o clip orice stea în jurul
reia se rote te o lume locuit , precum i multe
stele importante cu sisteme nepopulate. Dac
manevrez comenzile cum se cuvine, pot eviden ia
peste treizeci de milioane de stele: una câte una, în
pereche sau în aglomer ri. Exist posibilitatea de a
le face s apar în cinci culori diferite, câte una
sau toate-odat . Dar pe harta asta nu pot localiza
Gaia. Potrivit acestei h i, Gaia nu exist .
Pentru fiecare stea prezentat , exist alte
zece mii pe care harta nu le arat , o l muri Kodell.
De acord, dar stelele pe care nu le arat nu
au planete locuite i de ce-ar dori Trevize s ajung
pe o planet nelocuit ?
Ai încercat prin Computerul Central? Are
listate toate cele trei sute de miliarde de stele
galactice.
A a mi s-a spus i mie, dar crezi c le are?
Amândoi tim foarte bine c sunt sute de planete
nelocuite care-au sc pat inventarierii pe toate
ile noastre, începând cu cea de-aici i
terminând cu cea din Computerul Central. Gaia e
neîndoielnic una dintre acestea.
Vocea lui Kodell r mase calm , chiar
consolatoare:
Primare, probabil c n-ai de ce s te
nelini te ti. Presupun c Trevize a pornit în
utarea zilei de ieri sau ne minte i c , de fapt,
nici nu exist vreo stea cu numele de Gaia, sau cu
coordonatele pe care ni le-a transmis. Încearc s
ne pun pe o pist gre it , mai ales c s-a întâlnit
cu Compor i i-a dat seama c l-am pus sub
urm rire.
Cum s ne pun pe-o pist gre it ? Compor
tot îl va urm ri. Nu, Liono, m gândesc la altceva,
care poate da na tere unor necazuri de
neînchipuit. Ascult ... (F cu o pauz , apoi
continu :) Camera aceasta este ecranat , Liono. Te
rog s în elegi asta. Nimeni nu poate trage cu
urechea, a a c spune tot ce-ai de spus. Voi vorbi
i eu f ocoli uri. Dac accept m informa ia,
aceast planet numit Gaia este situat la zece
parseci distan de Planeta Sayshell i, prin
urmare, face parte din Uniunea Sayshell. Uniunea
este o por iune explorat a Galaxiei. Toate
sistemele ei stelare, locuite sau nu, se reg sesc în
documente, iar cele locuite sunt cunoscute în
detaliu, în afar de Gaia. Nimeni n-a auzit de ea,
pentru c nu apare pe nici o hart . Adaug la asta
faptul c Uniunea Sayshell î i men ine un ciudat
statut de independen fa de Federa ia Funda iei
i c s-a bucurat de acela i privilegiu i fa de
fostul regat al Catârului. E independent înc de la
pr bu irea Imperiului Galactic.
i ce-nseamn asta? întreb Kodell prudent.
Cele dou aspecte pe care le-am enumerat
sunt sigur legate unul de altul. Sayshell
încorporeaz un sistem planetar total necunoscut
i nu poate fi atins. Între ele exist o leg tur . E
clar c Gaia se ap singur . Are grij ca nimeni
nu tie de existen a ei. În afar de vecinii din
imediata apropiere pe care-i protejeaz , astfel încât
ei s nu poat fi cuceri i de puteri din afar .
Primare, vrei s insinuezi c Gaia este
bârlogul celei de-a Doua Funda ii?
Insinuez c s-ar cuveni s investig m Gaia.
Îmi dai voie s m refer la un am nunt ciudat
care cu greu ar putea fi explicat prin aseast
teorie?
Te rog.
Dac Gaia este, de fapt, a Doua Funda ie i
dac vreme de-atâtea secole s-a ap rat împotriva
intru ilor protejând Uniunea Sayshell care-a
devenit un scut i o pav pentru ea, i dac a
împiedicat pân i r spândirea ve tilor despre
propria existen , de ce s-a ridicat dintr-o dat
valul acesta care-o înv luia în mister? Trevize i
Pelorat au plecat de pe Terminus i, cu toate c i-
ai îndemnat s se duc spre Trantor, s-au
îndreptat imediat spre Sayshell, iar acum spre
Gaia. Pe lâng asta, acum po i s te gânde ti la
Gaia i s apreciezi situa ia. De ce nu te împiedic
nimeni s faci asta?
Primarul Branno l capul în jos i r mase
cut mult timp. Într-un târziu, spuse:
Nu-mi dau seama cum, dar Consilierul
Trevize a r scolit totul. A întreprins sau
întreprinde ceva care va pune în pericol Planul
Seldon.
Imposibil, Primare.
Cred c po i g si lipsuri oriunde. Nici m car
Hari Seldon n-a fost perfect. Planul are undeva o
fisur i Trevize a descoperit-o din întâmplare, i
nici m car nu tie asta. Trebuie s afl m ce se
întâmpl . De aceea ne vom deplasa la fa a locului.
De data aceasta Kodell lu o înf are serioas
i grav :
Nu lua hot râri de una singur . Nu trebuie
facem vreo mi care f a o justifica perfect.
M crezi nebun , Liono? N-am de gând s
declan ez un r zboi. Nu voi trimite o for
expedi ionar care s ocupe Gaia. Vreau numai s
aflu la fa a locului sau în apropiere. În elegi?
Liono, mi-e lehamite s discut cu cei de la
Ministerul Ap rii, pe care-i consider total
anchiloza i i ridicoli dup o sut dou zeci de ani
de pace, dar cred c pe tine nu te deranjeaz prea
tare asta. Te rog s afli doar câte nave de lupt se
afl în apropiere de Sayshell. A, i dac putem s
facem ca manevrele lor s nu arate a mobilizare, ci
par absolut normale.
La aceste vremi de pace sigur nu sunt multe
nave în zon , dar o s m interesez.
Ar fi suficiente chiar dou sau trei nave, mai
ales dac una e din clasa Supernova.
Ce dore ti s faci cu ele?
A vrea ca ele s se apropie cât pot de mult
de Sayshell, bineîn eles, f s provoace vreun
incident i le-a mai vrea aproape una de alta
pentru a- i oferi sprijin reciproc.
i ce rost au manevrele astea?
Flexibilitate, adic s poat ataca i lovi
oricând în caz de nevoie.
S loveasc a Doua Funda ie? Dac Gaia a
reu it s r mân izolat i neatins pe vremea
Catârului, sigur va rezista i acum în fa a câtorva
nave.
Cu ochii dintr-o dat foarte vii, în care p reau
se reflect str fulger ri de b lii cosmice,
Branno spuse:
Prietene, i-am spus c nimeni i nimic nu-i
infailibil. Nici m car Hari Seldon. Când a
perfec ionat Planul nu putea s nu r mân un om
al timpului s u. A fost matematician pe vremea
pr bu irii Imperiului, când tehnologia tr gea s
moar . Prin urmare, nu putea atribui un rol foarte
însemnat progresului tehnologic. Gravitica, de
exemplu, reprezint o direc ie cu totul nou pe
care a luat-o progresul i el n-ar fi putut s
anticipeze a a ceva. i mai sunt i altele.
Poate c i Gaia a progresat.
În starea ei de izolare? S fim serio i. În
cadrul Federa iei Funda iei exist zece cvadrilioane
de fiin e umane, dar pu ine dintre ele se pot
considera creatoare de progres tehnologic. O lume
singur , izolat , nu poate realiza lucruri mari.
Navele noastre vor avansa, iar eu voi fi cu ele.
Poftim? Primare, ce vrea s -nsemne asta?
O s merg eu îns mi cu navele care se vor
grupa la grani a cu Sayshell. Vreau s controlez
situa ia.
Kodell r mase o clip cu gura c scat . Înghi i
cu greu i icni încercând s i revin din surpriz :
Primare, nu... nu-i o hot râre în eleapt .
Nim nui în afar de Kodell nu i-ar fi sc pat o
remarc atât de t ioas .
În eleapt ori nu, se enerv Branno, a a o s
fac. M-am s turat de Terminus i de neîncetatele
lii politice, de luptele intestine, de alian ele
care se fac i se desfac mereu, de tr ri i de
vicle uguri. Am tr it aptesprezece ani în mijlocul
lor i acum vreau s mai fac i altceva orice
altceva. Acolo, departe, i spunând aceasta flutur
mâna spre cer, se poate schimba întreaga istorie a
Galaxiei i vreau s joc i eu un rol important.
 Primare, dar nu te pricepi defel la astfel de
lucruri.
Dar cine se pricepe? (Se ridic greoaie de pe
scaun.) Dup ce-mi vei aduce informa iile despre
nave i de îndat ce punem la punct mersul
înainte al neroadelor afaceri interne, voi pleca. i
înc ceva, Liono. S nu cumva s -ncerci vreo
manevr ca s m -mpiedici s -mi duc hot rârea
pân la cap t, pentru c fac uitat prietenia care
ne leag i te distrug. Înc mai pot face atâta lucru.
Kodell d du din cap aprobator:
tiu c po i, Primare, dar înainte de a lua
hot rârea asta, îndr znesc s te rog s te mai
gânde ti la for a Planului Seldon. Ceea ce vrei s
faci poate însemna sinucidere.
Nu-mi fac eu griji din pricina asta, Liono.
Planul a gre it în ceea ce-l privea pe Catâr, pe care
nu l-a putut anticipa, i un asemenea prim e ec
nu-l exclude pe al doilea.
Bine-atunci, oft Kodell, dac e ti chiar atât
de pornit , î i voi oferi loialitatea i tot sprijinul
meu.
Foarte faimos. A dori îns ca aceast ultim
remarc s vin din adâncul inimii tale, altfel... i
dac o s ii minte vorbele astea, pot pleca lini tit
spre Gaia. Înainte!

15 Gaia S

58

SURA NOVI p i în camera de comand a navei

mici i destul de demodat pe care Stor Gendibal o
conducea str tând parsec dup parsec,
efectuând din când în când câte un Salt.
Novi ie ise de curând din camera de baie, unde
uleiurile aromate, aerul fierbinte i apa, de i
dr muit cu zgârcenie, îi împrosp taser trupul.
Era înf urat într-un halat pe care i-l inea
strâns cu o pudicitate exagerat . P rul îi era uscat,
îns nepiept nat. Cu o voce sc zut zise:
St pâne?
Gendibal ridic ochii de pe harta afi at de
computer:
Da, Novi?
Eu a fi înc rcat de triste e... (Se opri i apoi
spuse rar:) Iart -m c te deranjez, St pâne (apoi
alunec din nou în dialectul hamish), dar eu a fi
pierdut hainele.
Îmbr mintea? (Gendibal o privi o clip
neîn elegând despre ce era vorba, apoi avu
mustr ri de con tiin i se ridic în picioare).
Novi, mi-a ie it din minte. Trebuiau sp late i
le-am pus în ma ina de cur at. Sunt acolo,
curate, uscate, împ turite i te a teapt . Trebuia
le scot i s le las la vedere. Am uitat cu totul de
ele.
N-am vrut s ... s te sup r.
N-ai sup rat pe nimeni, îi r spunse Gendibal
or amuzat. Uite, când termin m, m voi îngriji
ai multe haine toate noi i în pas cu moda.
Am plecat în mare grab i nu m-am gândit s mai
iau i alte ve minte, dar nu-i nimic, Novi. Suntem
numai noi doi i vom mai r mâne o vreme
împreun în spa iul sta strâmt. Nu-i nevoie s
fii... s fii atât de preocupat de treaba asta... F cu
un gest imprecis cu mâna dar observ brusc
privirea ei îngrozit i se gândi: La urma urmei e o
fat de la ar cu obiceiuri adânc înr cinate;
probabil c -i obi nuit s aud tot felul de vorbe
dar s fie îmbr cat .
Apoi se ru in de cele gândite i se bucur c
ea nu era înc "înv at" ca s -i poat descifra
gândurile.
S i le-aduc?
O, nu, St pâne. Asta n-a fi treaba pentru
tine. tiu unde s le g sesc.
Mai târziu o v zu îmbr cat i cu p rul
piept nat. Avea un aer de sfiiciune i modestie.
Mi-e ru ine, St pâne, c m-am purtat
necuviincios. Trebuia s le caut singur .
Las asta, încerc Gendibal s fac uitat
întâmplarea. Faci progrese la limba galactic , Novi.
Prinzi foarte repede limbajul înv ilor.
Novi nu- i putu re ine un zâmbet. N-avea din ii
perfect regula i îns acest mic defect nu r pea din
dr enia i iluminarea chipului atunci când se
auzea l udat , socoti Gendibal. Î i zise c asta se
datora faptului c îi pl cea s fie încurajat i
apreciat .
Hamishii se vor distra pe socoteala mea când
o s m -ntorc acas , spuse ea. Or s spun c eu
a fi... sunt cioplitoare de cuvinte. A a le zic ei celor
care vorbesc ciudat. Nu le prea place.
Novi, m -ndoiesc c te vei întoarce printre
hamishi. Sunt sigur c î i vei g si locul în complex
între înv i, vreau s spun, dup ce ispr vim.
A vrea s se-ntâmple asta, St pâne...
Cred c nu te superi dac te rog s mi te
adresezi cu "Orator Gendibal": sau simplu... A, nu
îndr zne ti, f cu el, ca r spuns la atitudinea ei de
protest. Bine, cum vei.
Nu se cade, St pâne. Dar a vrea s te-ntreb
când voi i termina.
Gendibal cl tin nesigur din cap:
Cine tie? Acum, de exemplu, trebuie s
ajung undeva cât de repede se poate. Nava asta,
care e foarte, bun pentru clasa ei, n-are vitez
prea mare i acest "cât de repede se poate" nu-i
atât cât a vrea eu. Vezi tu ( i f cu un gest c tre
computer i c tre h ile risipite pe mas ), trebuie
calculez rute pentru a traversa spa ii uria e, dar
computerul are puteri limitate i nici eu nu
pricep perfect s fac calcule.
Trebuie s-ajungi acolo repede pentru c
suntem în pericol?
Ce te face s crezi c suntem în pericol?
Pentru c te privesc uneori când cred c nu
bagi în seam i chipul t u pare... nu tiu cum
spun. Nu tem tor, sau însp imântat, dar nici
teptându-te la lucruri bune.
Preocupat, o ajut Gendibal.
Pari... îngrijorat. Asta e cuvântul?
Depinde. Ce în elegi prin îngrijorare, Novi?
Ar i de parc i-ai spune mereu: "Care este
urm torul pas în problema asta complicat ?"
Gendibal r mase înm rmurit:
Asta înseamn "îngrijorat", dar po i s cite ti
asta pe fa a mea, Novi. La Palatul înv ilor am
mare grij s nu le ofer celorlal i prilejul de a-mi
citi pe chip sentimentele, dar cred c acum, de
când sunt singur cu tine vreau s spun pot s
relaxez i s m port normal. Îmi pare r u dac
asta te-a f cut s suferi în vreun fel. O s încerc s
controlez mai bine dac e ti atât de sim itoare.
Din când în când trebuie s -mi reamintesc c i
nementali tii pot s ghiceasc sentimentele.
Novi p rea nel murit :
St pâne, nu în eleg...
Vorbeam mai mult pentru mine. Nu te-
ngrijora. Vezi, iar cuvântul sta.
Dar suntem în pericol?
 Nu tocmai, Novi. Nu tiu ce-o s aflu când voi
ajunge pe Sayshell într-acolo mergem noi acum.
S-ar putea s m confrunt cu o situa ie extrem de
dificil .
i asta nu înseamn primejdie?
Nu, c ci voi putea g si o solu ie.
i cum tii asta de pe-acum?
Nu uita c -s înv at. Cel mai bun dintre ei.
Nu exist vreo situa ie c reia s nu-i g sesc
rezolvarea.
St pâne, i tr turile ei tr dar o adânc
tulburare, nu vreau s te sim i jignit, adic s te
sup r i s te enervez. Te-am v zut dând piept cu
bruta aceea de Rufirant i erai i-atunci în
primejdie, iar el nu era decât un biet fermier
hamish. Acum n-am habar ce te-a teapt i... i
nici tu nu tii.
Gendibal se sim i îndurerat:
i-e team , Novi?
Nu pentru mine, St pâne. Mi-e team ... am
temeri... pentru tine.
Po i s spui f grij "mi-e team ", murmur
Gendibal. i asta-i în galactic .
mase adâncit în gânduri câteva clipe. Apoi
ridic privirea, lu mâinile aspre ale Surei Novi
între ale sale i spuse:
Novi, nu vreau s i fie team de nimic. S i
explic. tiu c i-ai dat seama c eram sau c vom
fi în primejdie dup tr turile chipului meu ca
i când mi-ai putea citi gândurile.
Da.
Eu pot citi gândurile mai bine decât tine.
Asta-i deprinderea înv ilor i eu sunt un înv at
foarte bun.
Novi f cu ochii mari de uimire i- i trase
mâinile. P rea s fi r mas f glas, dar reu i s -l
întrebe:
Po i s -mi cite ti gândurile?
Gendibal ridic degrab un deget în sus:
Nu, Novi. Nu- i citesc gândurile decât atunci
când trebuie. Nu citesc gândurile tale.
tia c în esen min ea. Îi era imposibil s se
afle cu Sura Novi i s nu în eleag sensul general
al unora dintre gândurile ei. Nici nu prea era
nevoie s apar ii celei de-a Doua Funda ii pentru
asta. Gendibal sim i c e cât pe ce s ro easc .
Chiar dac o asemenea atitudine venea din partea
unei femei hamish nu putea s nu se simt
gulit. Trebuia s -i insufle încredere...)
Pot chiar influen a modul de gândire al
oamenilor. Am puterea de a-i face s le pac r u.
i mai pot...
Dar Novi cl tin din cap:
Cum po i face toate astea, St pâne? Arunci,
cu Rufirant...
Las -l pe Rufirant, spuse Gendibal iritat. Îl
puteam opri într-o clip . Sau puteam s -l fac s
cad la p mânt. Puteam s -i influen ez pe to i... (Se
opri brusc, cuprins de remu care pentru c
începuse s se laude, i s încerce s-o
impresioneze pe aceast femeie simpl . Iar ea
continua s clatine din cap:)
St pâne, încerci s -mi alungi teama, dar eu
tem doar pentru tine. tiu c e ti mare înv at
i po i face nava asta s zboare prin spa iu când
al ii în locul t u s-ar pierde cu totul. i mai
folose ti ma ini pe care nici eu, nici alt hamish nu
le-ar putea în elege. Dar nu-i nevoie s -mi vorbe ti
despre puterile min ii, care sigur nu pot fi atât de
mari, pentru c , din tot ce-ai spus c -i puteai face
lui Rufnant, n-ai f cut nimic, de i erai în primejdie.
Gendibal strânse din buze ca s nu
izbucneasc . "Las lucrurile a a cum sunt", gândi
el. "Dac femeia consider c nu se teme pentru
sine, a a s fie". Nu voia, totu i, ca ea s -l cread
un nevolnic i un l ud ros. Nu i nu.
Nu i-am f cut nimic din toate astea lui
Rufirant pentru c n-am vrut. Noi, înv ii nu
trebuie s le facem vreun r u fermierilor hamish.
Suntem oaspe i pe lumea lor. În elegi?
Sunte i st pânii no tri. A a zicem noi
întotdeauna.
Gendibal r mase mirat:
Cum explici atunci c acest Rufirant m-a
atacat?
Nu tiu, r spunse ea simplu. Cred c nici el
nu tie. Trebuie s fi fost cu mintea pe coclauri...
adic nebun.
Gendibal pufni nemul umit:
În orice caz, noi nu facem r u hamishilor.
Dac a fi fost obligat s -l opresc, f cându-i vreun
u, probabil c ceilal i înv i m-ar fi
desconsiderat total i mi-a fi pierdut pozi ia. Dar
ca s scap f a fi eu însumi v mat grav aveam
dreptul s -l influen ez foarte pu in doar o idee.
Novi se întrista dintr-o dat :
Atunci nu era nevoie s dau buzna ca o
neroad .
Ai f cut exact ce trebuia, o consol Gendibal.
Am spus, doar c n-ar fi fost bine dac -l v mam
în vreun fel. M-ai scutit de a face ceva r u. Tu l-ai
oprit i acesta a fost norocul meu. Î i r mân
îndatorat.
Ea zâmbi din nou fericit :
Acum în eleg de ce-ai fost atât de bun cu
mine.
Recunosc tor, o corect Gendibal pu in
încurcat, dar trebuie s în elegi c nu suntem în
primejdie. Pot face fa unei armate de oameni
obi nui i. Orice înv at poate asta mai ales cei
importan i i i-am spus c -s cel mai bun dintre
ei. Nimeni din Galaxie nu-mi poate rezista.
St pâne, dac a a spui tu, sunt sigur .
A a spun. Acum te mai temi de mine?
Nu, St pâne, numai c ... doar înv ii no tri
pot citi gândurile i...? Nu mai sunt i al i înv i,
diii alte p i, care i se pot opune?
Pentru o clip Gendibal r mase ca lovit de
tr snet. Femeia avea un uimitor dar de a p trunde
pân în esen a lucrurilor.
Trebui s mint :
Nu mai exist al ii.
Dar sunt atât de multe stele pe cer. Am
încercat odat s le num r i n-am fost în stare.
Dac exist tot atâtea lumi cu oameni câte stele, n-
ar putea unii dintre ei s fie înv i? În afar de
înv ii de pe lumea noastr , vreau s zic.
Nu.
Dar dac sunt?
N-ar fi la fel de puternici.
Dar dac sar la tine pe nea teptate?
Nu pot face asta. Dac vreun înv at
necunoscut s-ar apropia de mine, a ti pe dat .
ti cu mult înainte de-a putea s -mi fac vreun
u!
Ai putea fugi ca s te salvezi?
N-ar trebui. Dar (anticipând obiec iile ei),
dac a fi silit a face-o cu o nav nou , mai bun
decât oricare alta din Galaxie. Nu m-ar prinde.
N-ar putea s i schimbe gândul i s te fac
r mâi pe loc?
Nu.
Dar s-ar putea ca ei s fie mai mul i. Tu nu
ti decât unul.
 Imediat ce i-a sim i, i cu mult înainte ca ei
i imagineze c m-ar putea prinde, eu a ti ce
vor i a pleca. Atunci întreaga noastr lume ar
porni împotriva lor i n-ar putea rezista. Iar ei ar
ti asta, a a c n-ar îndr zni s m atace. De fapt,
ei nici nu vor ca eu s tiu de existen a lor dar
eu vreau.
Pentru c e ti cu mult mai bun decât ei?
întreb Novi nesigur , dar cu chipul str lucind de
mândrie.
Gendibal nu putu rezista. Inteligen a ei
înn scut , capacitatea de a în elege repede orice, îl
umpleau de bucurie c o avea al turi de ei. Orator
Delora Delarmi, acel monstru cu vorba mieroas , îi
cuse o mare favoare când îl obligase s-o ia pe
aceasta femeie în c torie.
Nu, Novi, spuse el, nu pentru c -s mai bun
decât ei, de i asta-i realitatea, ci pentru c te am
pe tine cu mine.
Pe mine?
Exact, Novi. Ai b nuit asta?
Nu, St pâne, r spunse ea mirat . i eu ce-a
putea face?
M refer la mintea ta. (Ridic mâna ca s-o
lini teasc .) Nu- i citesc gândurile. V d doar
conturul min ii tale i trebuie s m rturisesc c el
este neobi nuit de simplu, f asperit i.
Ea duse mâna la frunte:
St pâne, fiindc sunt needucat ? Fiindc
sunt atât de proast ?
Nu, draga mea. (Nici nu- i d du seama de
modul în care i se adresase.) Pentru c e ti cinstit
i neprih nit ; pentru c e ti deschis i spui tot
ce-ai pe suflet; pentru c ai o inim cald i... i
altele. Dac al i înv i ar vrea s ne influen eze
gândurile mie i ie interven ia lor ar fi
instantaneu detectabil în mintea ta.Voi sim i cu
mult mai u or orice schimbare în mintea ta decât
în a mea i atunci voi avea timp s adopt o
strategie pentru a contracara acest amestec i a-l
îndep rta.
Dup aceasta r maser mult vreme t cu i.
Gendibal observ c ochii lui Novi str luceau nu
doar de fericire, ci i de încântare i mândrie. Novi
întreb încet:
Din pricina asta m-ai luat cu tine?
Gendibal încuviin cu o mi care domoal din
cap:
Da. Acesta a fost un motiv important.
Vocea ei sc zu pân ajunse o oapt :
i cum i-a putea sluji mai cu folos,
St pâne?
P strându- i calmul. Nu te teme. S r mâi
a cum e ti.
O s r mân. i m voi a eza între tine i
primejdie, a a cum am facut atunci cu Rufirant.
Ie i din camer i Gendibal privi lung dup ea.
Uimitoare fiin . Cum de putea o femeie atât de
simpl s posede o asemenea complexitate?
Simplitatea structurii min ii ei ascundea o
inteligen extraordinar , o în elegere i un curaj
neb nuit. Ce altceva i-ar mai fi dorit?
Reu i s surprind , nici el nu în elese cum, o
imagine a Surei Novi, care nu era Orator, nici
car membr a celei de-a Doua Funda ii i nici
educat mohorât al turi de el, jucând un rol
auxiliar deosebit de important în drama care avea
se petreac .
Înc nu reu ea s perceap limpede toate
detaliile. Nu putea s vad cu precizie ce-i a tepta.
 59

Un singur salt, murmur Trevize, i-am

ajuns.
Gaia? întreb Pelorat privind la ecran peste
um rul lui Trevize.
Soarele Gaiei. Nume te-l Gaia-S, dac vrei, ca
nu le confunzi. A a procedeaz galactografii.
i-atunci unde-i Gaia? Sau o numim Gaia-P,
de la planet ?
Pentru planet va fi suficient Gaia. Înc n-o
putem vedea. Planetele se v d mai greu decât
stelele i suntem oricum la o sut de microparseci
dep rtare de Gaia-S. Observ , te rog, c -i o stea
simpl , de i foarte str lucitoare. Nici n-am ajuns la
o distan de la care s-o vedem ca pe un disc.
Janov, s n-o prive ti direct. E suficient de
str lucitoare ca s i ard retina. Imediat ce-mi voi
termina observa iile voi pune un filtru. Abia dup
aceea po i s-o prive ti pe s turate.
Golan, cât reprezint o sut de microparseci
în unit i de m sur pe care s le poat în elege i
un istoric?
Trei miliarde de kilometri; de aproximativ
dou zeci de ori distan a de la Terminus pân la
propriul lui Soare. L murirea asta te ajut ?
Grozav. Dar n-ar trebui s ne apropiem mai
mult?
Nu! spuse Trevize i-l privi surprins pe
Pelorat. Nu imediat. Dup ce-am auzit atâtea
despre Gaia, de ce s ne gr bim? Una e s ai curaj,
dar alta e s dai buzna orbe te. Mai întâi s
cercet m atent.
Ce, Golan? Ai spus c înc nu putem vedea
Gaia.
În nici un caz cu ochiul liber. Avem îns
telescop i un computer excelent pentru a face
rapid o analiz . Pentru început, am putea s
studiem Gaia-S, i s efectu m i alte câteva
observa ii. Calm, Janov. (Întinse mâna i-l b tu
prietene te pe um r, dup care continu :) Gaia-S e
o stea unic sau, dac are pereche, ea e situat
mult mai departe decât suntem noi de ea în acest
moment i, în cel mai bun caz, ar putea fi o pitic
ro ie, ceea ce înseamn c nu prezint importan
pentru noi. Gaia-S este o stea de clasa G4, deci ar
putea s aib o planet locuibil , i asta-i bine.
Dac ar fi din clasa A sau M, ar trebui s facem
cale-ntoars imediat.
M-oi pricepe eu doar la mitologie, dar când ne
aflam pe Sayshell nu puteam determina clasa
spectral a Gaiei-S?
Puteam i am i f cut-o, Janov, dar nu stric
niciodat s verifici la fa a locului. Gaia-S are un
sistem planetar, dar asta nu m surprinde. Se v d
dou gigante gazoase i una dintre ele este mare i
frumoas dac aprecierea f cut de computer de
la distan a asta se dovede te exact . Ar putea s
existe înc una mai greu de detectat de partea
cealalt a stelei, pentru c , din întâmplare, suntem
destul de aproape de planul planetar. Nu detectez
nimic în regiunile interioare, i nici asta nu m
surprinde.
Asta-i r u?
Nu chiar. Era de a teptat. Planetele locuibile
se compun din roci i metale, sunt mai mici decât
gigantele gazoase i mult mai apropiate de stea ca
sa fie suficient de calde i din aceste motive nu
s-ar vedea cu u urin tocmai de la o asemenea
distan . Rezult c mai avem de a teptat pân s
ajungem la circa patru microparseci de Gaia-S
pentru a cerceta zona.
 Eu sunt gata.
Eu nu. L m Saltul pe mâine.
De ce mâine?
De ce nu? S le l m o zi ca s încerce s ne
captureze sau eventual s ne îndep rt m dac -i
sim im venind i nu ne place ce întors tur iau
lucrurile.

60

i continuar c toria încet i cu precau ie.

Trevize î i dedic mai toat ziua efectuând cu
ajutorul computerului o serie de calcule privind
diferite rute i încercând s o aleag pe cea mai
bun . Neavând date verificate la dispozi ie, nu se
putea bizui decât pe intui ie care, din nefericire,
nu-l ajuta câtu i de pu in. Îi lipsea acel sentiment
de "siguran " care-l îndruma uneori.
Stabili în cele din urm direc ii pentru un Salt
care l-ar fi adus departe de planul planetar.
Asta ne va oferi o imagine mai bun a zonei
în întregul ei, spuse Trevize, pentru c numai a a
vom putea vedea planetele pe orbitele lor la
distan maxim de soare. Iar ei, oricine ar fi,
poate nu supravegheaz atât de atent regiunile din
afara planului. A a sper eu.
Erau acum la aceea i distan de Gaia-S ca i
cea mai apropiat i cea mai mare dintre uria ele
gazoase. Îi desp eau aproape jum tate de miliard
de kilometri de planet . Trevize m ri imaginea de
pe ecran pentru ca Pelorat s-o poat vedea. Oferea
o priveli te impresionant , chiar dac ignora cele
trei inele înguste i rarefiate alc tuite din praf
cosmic, roci i resturi de meteori i.
Posed num rul obi nuit de sateli i, dar
 ezat la distan a asta fa de Gaia-S tiu c nici
una dintre ele nu poate fi locuit . Nici una n-a fost
colonizat de fiin e umane care oricum n-ar putea
supravie ui decât sub un dom de sticl sau în alte
condi ii, strict artificiale.
De unde tii asta?
În banda radio nu detectez zgomote pe care
le pot califica drept semnale de natur
inteligent . Desigur, ad ug el, explicându- i
afirma ia, se poate concepe c un avanpost uman
ar lua toate m surile necesare pentru a- i ecrana
semnalele radio, iar uria a gazoas emite parazi i
radio capabili s acopere undele pe care le caut eu.
i totu i, receptorul nostru radio este deosebit de
sensibil, iar computerul posed calit i
extraordinare, îndr znesc s spun c
probabilitatea ca sateli ii aceia s fie popula i este
foarte redus .
Asta-nseamn c nu exist Gaia?
Nicidecum. Dar înseamn c dac ea exist ,
nu s-a deranjat s colonizeze acei sateli i. Probabil
nu are capacitatea sau interesul s-o fac .
Bine, bine, dar exist Gaia?
Ai r bdare, Janov.
Trevize cercet cerul cu o r bdare ie it din
comun. La un moment dat, se opri i constat :
Serios, faptul c n-au ie it în spa iu ca s ne
loveasc m cam descurajeaz într-un fel. A, dac-
ar avea puterea despre care se tot vorbe te, pân
acum ar fi dat vreun semn.
Poate c totul este rodul imagina iei unora,
i d du Pelorat cu p rerea.
S -i spunem mit, Janov, f cu Trevize i
zâmbi cam f chef, i-atunci intr m în domeniul
u. Exist , totu i, o planet care se mi prin
ecosfer , ceea ce înseamn c-ar putea fi locuibil .
Vreau s-o mai studiez cel pu in o zi.
De ce asta?
În primul rând ca s m asigur c e locuibil .
Golan, tocmai ai afirmat c se afl în
ecosfer .
Da, în momentul sta, dar orbita ei ar putea
fi foarte excentric i asta ar duce-o la mai pu in
de un microparsec de stea sau la o dep rtare de
cincisprezece microparseci. Ambele situa ii sunt
posibile. Va trebui s determin m i s compar m
distan a de la planet la Gaia-S cu viteza ei
orbital i asta ne va ajuta s observ rii direc ia ei
de mi care.

61

Înc o zi.
Are o orbit aproape circular , spuse Trevize
într-un târziu, ceea ce înseamn c nu ne în el m
deloc dac afirm m c e locuibil . Cu toate astea,
nici m car acum nu se apropie nimeni de noi. Va
trebui s-o facem noi.
De ce ne trebuie atât de mult pentru a
calcula un Salt? Mai bine f mai multe Salturi
mici.
I-auzi la el. Salturile mici sunt mai greu de
controlat decât cele mari. Ce-i mai u or s apuci
între degete: o piatr sau un fir de nisip? În plus,
Gaia-S se afl în apropiere i spa iul prezint o
curbur accentuat . Calculele devin complicate
chiar i pentru computer. Pân i un specialist în
mitologie ar trebui s în eleag asta.
Pelorat morm i nemul umit.
Acum po i vedea planeta cu ochiul liber, îl
anun Trevize. Uite, acolo. O vezi? Perioada de
rota ie e de aproximativ dou zeci i dou de ore
Galactice i înclinarea ei de circa dou sprezece
grade. Practic, e un exemplu tipic de planet
locuibil care prezint urme de via .
Asta de unde-ai mai scos-o?
În atmosfer exist cantit i mari de oxigen
liber care nu apare decât în prezen a unei vegeta ii
abundente.
Asta înseamn i via inteligent ?
Depinde de analiza radia iei de unde radio.
Desigur, poate exista via inteligent care a
renun at la tehnologie, dar presupun c e foarte
imposibil ea a a ceva s se întâmple.
Au mai fost cazuri, spuse Pelorat.
Te cred pe cuvânt. Doar e domeniul t u. Cu
toate astea nu mi se pare plauzibil s existe doar o
via pastoral pe o planet care l-a inut la
respect pe Catâr.
Are vreun satelit?
Da, are, r spunse Trevize calm.
Cât de mare? întreb Pelorat cu o voce
gâtuit de emo ie.
Nu pot spune sigur. Probabil cu diametrul de
vreo sut de kilometri.
Ce p cat, f cu Pelorat cu o privire plin de
regret. A vrea s am la îndemân i alte cuvinte
care s exprime ceea ce simt, dar asta e, drag
prietene.
Vrei s spui c dac avea un satelit uria
putea fi chiar P mântul?
Da, dar sigur nu e.
P i dac -l credem pe Compor, P mântul nu
se afl în aceast regiune galactic , ci departe,
spre Sirius. Regret nespus. Janov.
Ce s -i faci...
Ei bine, vom mai a tepta i vom risca înc un
mic Salt. Dac n-o s descoperim urme de via
inteligent , atunci putem s coborâm în siguran ,
de i în cazul sta n-ar mai avea rost s-o facem,
nu?

62

Dup urm torul Salt, Trevize exclam uimit.

Am reu ii, Janov. Uite Gaia. Bine c posed o
civiliza ie tehnologic .
i-ai dat seama dup undele radio?
Nu numai dup asta. Exist i o sta ie
spa ial care orbiteaz în jurul planetei. O vezi?
Pe ecran se vedea un obiect. Pentru Pelorat care
n-avea ochiul format, ea nu p rea cu totul ie it
din comun, dar Trevize explic :
Artificial , metalic i surs radio. i-acum
ce facem?
Pentru moment, nimic. La un asemenea nivel
tehnologic e imposibil s nu ne detecteze. Mai
tept m pu in i dac nu dau nici un semn de
via o s transmit un mesaj radio. Dac nici a a
nu reac ioneaz , ne vom apropia cu precau ie?
i dac reac ioneaz ?
Depinde cum. Dac n-o s -mi plac , atunci
va trebui s profit de faptul c ei n-au ajuns la o
tehnologie care s le permit s fac un Salt ca
nava noastr .
Vrei s spui c vom pleca?
Cu viteza unui proiectil spa ial.
Dar asta înseamn c ne-ntoarcem la fel de
ne tiutori cum am venit.
Nu-i deloc a a. Vom ti cel pu in c Gaia
exist , c posed o tehnologie bine pus la punct
i c a întreprins ceva care s bage groaza-n noi.
 Golan, s nu ne l m însp imânta i.
De acord. Janov, tiu c n-ai dorin mai
mare pe lumea asta decât s afli cât mai multe
despre P mânt i c e ti în stare de orice pentru
asta, dar te rog s ii minte c eu nu suf r de-o
asemenea monomanie. Ne afl m pe o nav
neînarmat , iar oamenii aceia au r mas izola i
vreme de secole întregi. S presupunem c n-au
auzit niciodat de Funda ie i c n-au ajuns s o
respecte. Sau s spunem c acolo este a Doua
Funda ie i c de îndat ce-am fi prin i în
strânsoarea lor s-ar putea s nu mai r mânem a a
cum suntem acum. Asta în cazul c au ceva
împotriva noastr . Vrei s i tearg cu totul
memoria i s te treze ti c nu mai tii deloc mituri
i legende?
Pelorat deveni sumbru:
Dac a a vezi tu lucrurile... Dar ce-o s
facem dup ce plec m?
Nimic deosebit. Ne întoarcem pe Terminus cu
vestea asta, sau ne apropiem atât cât ne va
permite b trâna. Apoi ne putem întoarce spre
Gaia, ceva mai repede de data asta, f a mai
pierde atâta timp, dar cu o nav înarmat sau cu o
flot întreag . Situa ia ar fi cu totul alta.

63

teptar . Se obi nuir curând cu asta.

maser în preajma Gaiei mai mult timp decât le
trebuise pentru a str bate distan a de la Terminus
pân la Sayshell.
Trevize program computerul pentru
declan area automat a alarmei i- i permise s
mo ie cu nep sare pe un scaun capitonat.
 Tocmai de aceea se trezi speriat când alarma
începu s sune. Pelorat intr în camera lui Trevize,
ar tând Ia fel de zdruncinat Alarma îl prinsese în
timp ce se b rbierea.
Ai primit vreun mesaj? întreb el.
Nu, îi r spunse Trevize agitat. Ne deplas m.
Ne deplas m? Încotro?
C tre sta ia spa ial .
Cum a a?
Nu tiu. Motoarele au pornit, iar computerul
nu vrea s -mi r spund la comenzi... dar ne
deplas m. Janov, am fost captura i. Ne-am
apropiat prea mult de Gaia.

16 Convergen

64

ÎNTR-UN TÂRZIU, când reu i s identifice pe

ecran nava lui Compor, Stor Gendibal avu senza ia
ajunsese la cap tul unei c torii incredibil de
lungi. Dar bineîn eles c nu era sfâr itul, ci doar
începutul. Drumul parcurs de la Trantor pân la
Sayshell reprezentase numai un prolog.
Novi privi uimit :
St pâne, aceea e o nav a spa iului?
O nav spa ial , Novi. Cea pe care trebuia s-o
întâlnim. E mai mare decât a noastr i mult mai
perfec ionat . Se poate deplasa prin spa iu atât de
iute, încât, dac ar fugi de noi, n-am putea nici s-o
ajungem din urm i nici s-o urm rim.
Mai iute decât o nav a înv ilor? (Sura
Novi p rea revoltat de o asemenea sfidare.)
Gendibal f cu un semn nep tor:
Dup cum sus ii, sunt înv at i st pân, dar
nu le pot st pâni chiar pe toate. Noi, înv ii, nu
avem nave ca aceea i nici alte lucruri materiale.
Dar cum se poate ca înv ii s nu aib a a
ceva, St pâne?
Pentru c noi suntem st pâni peste ceea ce
este important. Progresele lor materiale sunt
mofturi.
Novi spuse gânditoare:
Mie nu mi se pare c -i un moft ca unii s
zboare atât de repede iar un înv at s nu poat .
Cine sunt oamenii ace tia care au a a lucruri de
minune, perfec ionate, vreau s zic?
Gendibal se binedispuse:
Se numesc Funda ia. Ai auzit vreodat de
Funda ie?
(Se întreb ce tiau i ce nu tiau hamishii
despre Galaxie i de ce pe Oratori nu-i preocupase
problema asta pân atunci. Oare el era singurul
care nu- i pusese astfel de întreb ri i considera
hamishii nu erau buni decât s trudeasc pe
mânturile lor?)
Novi î i înso i r spunsul de o mi care a
capului:
N-am auzit niciodat despre ea, St pâne.
Când m-a înv at tiin a literelor, cititul adic ,
pedagogul mi-a explicat c exist multe alte lumi i
mi-a i spus numele câtorva. Tot el mi-a povestit
lumea hamish se nume te de fapt Trantor i c ,
demult, ea a domnit peste toate celelate. Zicea c
Trantor fusese acoperit cu metal str lucitor i c
avusese un împ rat atotputernic. (Zâmbi sfioas i
ridic ochii spre Gendibal.) Nu puteam s cred
toate astea. În nop ile de iarn se povestesc multe
istorii. Când eram mic , credeam tot ce auzeam,
dar când am mai crescut, am descoperit c multe
nu erau adev rate. Acum nu tiu dac mai cred
vreuna dintre pove tile pe care le-am auzit. Pân i
pedagogii spun uneori lucruri de mirare.
Cu toate astea, istoria pe care i-a spus-o
înv torul acela a fost adev rat , dar demult.
Trantor era acoperit cu metal i avea un împ rat
care domnea peste întreaga Galaxie. Acum pe
Trantor tr iesc oamenii Funda iei care într-o bun
zi vor conduce toate lumile. Ei sunt din ce în ce
mai puternici.
Vor cârmui peste, toate. St pâne?
Nu imediat. Peste cinci sute de ani.
i-i vor st pâni pe st pâni?
A, nu. Vor conduce lumile. Noi le vom cârmui
spre binele fiec reia în parte i spre binele tuturor.
Novi se încrunt :
St pâne, oamenii Funda iei au multe nave
grozave ca aceea?
Îmi închipui c da.
i alte lucruri foarte uimitoare?
Au arme puternice de tot felul.
i ei nu pot sa cucereasc toate lumile acum?
Nu, nu pot. Înc n-a sosit vremea.
De ce nu pot? I-ar opri înv ii?
Nu va fi nevoie, Novi. Chiar dac noi nu ne-
am opune, tot n-ar putea cuceri toate lumile.
Dar ce i-ar împiedica?
Vezi tu, începu Gendibal, exist un plan pe
care l-a conceput cândva un om în elept. (F cu o
pauz , zâmbi imperceptibil i cl tin din cap:)
Novi, e greu s i explic acum. Poate alt dat . De
fapt, dac vei fi atent la ceea ce se va întâmpla
pân ne vom întoarce pe Trantor, s-ar putea s
în elegi i singur .
Ce se va-ntâmpla, St pâne?
Nu tiu sigur. Dar totul se va termina cu
bine.
 Îi întoarse spatele i se preg ti s intre în
contact cu Compor. În acela i timp, nu-si putut
re ine un gând care suna: Cel pu in sper c totul
se va sfâr i cu bine.
Se sup imediat pe el însu i, pentru c i
du seama care era sursa acelui gând r cit i
prostesc: o imagine a puterii enorme i a
progresului Funda iei pe care o reprezenta nava lui
Compor, i propria lui p rere de r u pentru
admira ia neascuns a lui Novi fot de aceast
nav .
E o prostie! Cum de- i permite s compare for a
i puterea cu capacitatea de a dirija evenimentele?
Asta era ceea ce genera ii de Oratori numiser :
"Neputin a bra ului care vrea s ucid ."
i când te gânde ti c înc nu era imun în fa a
acestei ispite.

65

Munn Li Compor nu tia prea bine cum s se

comporte. Î i imaginase mai tot timpul c
atotputernicii Oratori existau dincolo de t râmul
experien ei lui zilnice. Intrase rareori în leg tur cu
Oratorii care prinseser întreaga umanitate în
strânsoarea lor misterioas .
În ultimii ani fusese îndrumat de Oratorul Stor
Gendibal. De cele mai multe ori nu comunicase cu
o voce, ci cu o simpl prezen mental purtând o
conversa ie f ajutorul unui hiperreleu.
A Doua Funda ie dep ise cu mult Funda ia în
aceast privin . În absen a oric ror mijloace
materiale, aceste comunic ri care nu puteau fi
interceptate sau deviate str teau distan e uria e
numai i numai prin for a i puterea min ii
educate i evoluate. Ele formau o re ea invizibil i
nedetectabil care înv luia strâns toate lumile prin
intermediul unui num r restrâns de indivizi
înzestra i.
Toate firele mergeau spre Oratori, ca acest
Gendibal, bun oar , despre care Compor credea c
într-o bun zi va deveni urm torul Prim Orator, cu
alte cuvinte, mai puternic decât un împ rat al
necuprinsului Imperiu.
Gendibal era acum aici, pe o nav de pe
Trantor, i Compor f cu un efort ca s i ascund
dezam girea c aceast întâlnire nu avea loc chiar
pe Trantor.
fie aceea o nav de pe Trantor? Pân i
Negu torii de-acum câteva secole care
cutreieraser printr-o Galaxie ostil în c utare de
cump tori pentru m rfurile produse de Funda ie
avuseser nave mai bune decât asta. Nici nu era
de mirare c Oratorului îi trebuise atâta timp
pentru a parcurge distan a dintre Trantor i
Sayshell.
Nici m car nu era echipat cu mecanism de
cuplare care s permit unirea cu alt nav atunci
când ar fi fost necesar vreun transfer de personal
de pe o nav pe alta. Navele Flotei sayshelliene,
a demodate i demne de tot dispre ul cum erau,
tot aveau asemenea facilit i. Oratorul trebui s
analizeze nava, s o fac s se deplaseze cu
aceea i vitez i s arunce un cablu de-a lungul
ruia s porneasc pân la bordul navei lui
Compor. Exact ca pe vremea Imperiului.
Asta e situa ia, gândi Compor sumbru,
nereu ind s i în bu e sentimentul de neputin .
Nu era decât o nav imperial demodat , de
dimensiuni mai mult decât modeste.
De-a lungul cablului se mi cau dou siluete,
una dintre ele atât de stângace i de caraghioas
încât nu înc pea nici o îndoial c persoana
respectiv nu mai ie ise pân atunci în spa iu.
Ajunser în cele din urm la bordul navei lui
Compor i- i scoaser costumele spa iale. Oratorul
Stor Gendibal, de statur medie, nu-i l o
impresie deosebit : nici nu ar ta impun tor i
robust, nici nu radia un aer de distinc ie i
erudi ie. Doar în ochii negri i adânci i în orbite se
putea citi în elepciunea. Numai c acum Oratorul
privi în jur cu o expresie care ar ta f doar i
poate cât de cople it se sim ea el însu i. Era înso it
de o femeie cu înf are simpl , cam de aceea i
statur . Uimit de ceea ce vedea, femeia r sese
cu gura c scat .

66

Pentru Gendibal, deplasarea de-a lungul

cablului întins între cele dou nave nu fusese o
experien cu totul dezagreabil . Ca oricare alt
membru al celei de-a Doua Funda ii, el nu
devenise un expert în zboruri spa iale, dar nici nu
sese complet ne tiutor, pentru c nim nui
nu-i era îng duit a a ceva. La urma urmei,
toria spa ial putea deveni o necesitate pentru
fiecare dintre ei, de i to i sperau ca aceast
obliga ie s apar cât mai rar posibil. (Preem
Palver, care c torise atât de mult încât intrase în
legend , spusese odat în glum c succesul unui
Orator putea fi m surat prin num rul mic de
torii efectuate cu scopul de a asigura
desf urarea normal i reu ita Planului.)
Pân acum, Gendibal trebuise s foloseasc
deplasarea pe cablu de trei ori. Asta era a patra
oara, i chiar dac ideea de a se mi ca astfel îi
dea o stare nepl cut , ea disp ru când se gândi
îngrijorat cum avea s se comporte Sura Novi. N-
avea nevoie s fac un sondaj mental pentru a- i
da seama c acel pas în gol o însp imânta de
moarte.
Mi-e fric , St pâne, spuse ea, dup ce el îi
explic ce vor trebui s fac . A fi s p esc în gol.
Numai i rec derea în dialectul hamish tr da
starea ei de încordare i spaim .
Gendibal îi spuse cu blânde e:
Novi, nu te pot l sa la bord, pentru c eu voi
merge pe cealalt nav i trebuie s te am al turi.
Nu e nici un pericol, deoarece costumul spa ial te
va proteja i n-ai unde s cazi. Chiar dac pierzi
contactul cu cablul, s r mâi în apropiere f s
faci mi ri inutile, iar eu voi întinde mâna ca s te
ajut. Hai, Novi, dovede te-mi c e ti curajoas i
inteligent , demn de a deveni înv at.
Ea nu mai scoase nici un murmur, iar
Gendibal, de i nu voia s intervin pentru a
tulbura starea de moliciune i netezime a min ii ei,
reu i s -i transmit o und u oar i lini titoare.
Po i s -mi vorbe ti, îi explic el, dup ce
îmbr car costumele etan e. Dac gânde ti intens,
voi în elege. S gânde ti cuvintele limpede, unul
câta unul. Acum m auzi, da.
Da, St pâne, îi r spunse ea.
Reu i s -i vad buzele mi cându-se i o rug :
S spui totul f s folose ti buzele, Novi.
Costumele înv ilor nu au instala ii radio. Totul
se face prin gânduri.
Buzele îi r maser nemi cate i chipul ei deveni
îngrijorat: Po i s m-auzi, St pâne?
Perfect, gândi Gendibal, f s tresar . Dar tu
auzi?
 Da, St pâne,
Atunci vino cu mine i te rog s faci ceea ce fac
eu.
Pornir . Gendibal cuno tea teoria, chiar dac în
practic mai dovedea stâng cii. Secretul consta în
men inerea picioarelor perfect drepte i împreunate
i mi carea lor doar din coaps . În felul acesta,
centrul de greutate se deplasa în linie dreapt , în
timp ce mâinile se mi cau alternativ de-a lungul
cablului. Îi explicase toate acestea Surei Novi i,
s se întoarc pentru a vedea cum se
descurca, îi afl inuta corpului cercetându-i
zonele motorii din creier.
Pentru o încep toare, reu ea s se mi te foare
bine, aproape la fel de bine ca i el. Ea î i domolise
încordarea i respecta întocmai sfaturile primite. O
dat în plus, Gendibal era mul umit de ea.
Apoi, la fel ca i Gendibal, se bucur sincer
când ajunser la bordul celeilalte nave. Gendibal
privi în jur în timp ce- i scotea costumul spa ial i
mase mut de uimire v zând luxul i aspectul
aparaturii. Nu recunoa tea aproape nici unul
dintre aparate i se întrist dintr-o dat la gândul
va avea prea pu in timp la dispozi ie pentru a
deprinde folosirea lor. Putea s transfere
cuno tin ele i experien a în mod direct de la
Compor, dar acest lucru nu d dea niciodat
satisfac ia adev ratei înv ri.
Dup aceea se concentr asupra lui Compor.
Compor era înalt i zvelt, cu câ iva ani mai în
vârst , foarte atr tor, îns cu unele tr turi
or efeminate, poate din cauza p rului cârlion at
de un uimitor blond deschis ce amintea de
culoarea untului.
Gendibal în elese dintr-o privire c aceast
persoan era dezam git de Oratorul pe care-l
întâlnea acum pentru prima oar i pe care chiar îl
dispre uia. În plus, nici nu reu ea prea bine s i
ascund aceste sentimente.
În general, pe Gendibal nu-l deranjau toate
acestea. Compor nu era trantorian nici m car
membru deplin al celei de-a Doua Funda ii i
bineîn eles c i f cuse iluzii. O cercetare
superficial a min ii lui ar ta limpede ce
sentimente nutrea Compor. El î i închipuia c
adev rata putere era în mod necesar legat de
aparen a puterii. Atâta vreme cât iluziile nu
unau planurilor lui Gendibal, ele puteau fi
strate, dar în acel moment ceea ce sim ea
Compor era foarte sup tor.
Gendibal îi transmise pe calea gândului
echivalentul unui pocnet din degete. Compor se
dezechilibr u or la receptarea unei dureri intense,
dar trec toare. Gândirea lui purta acum pecetea
concentr rii maxime, c ci în elesese dintr-o dat
puterea înfrico toare pe care o avea un Orator i
pe care o i putea folosi oricând.
Compor c un respect ne rmurit fa de
Gendibal care-i vorbi binevoitor:
Prietene Compor, n-am f cut decât s i atrag
pu in aten ia. Te rog s -mi comunici unde se afl
amicul t u, Golan Trevize i cel lalt, Janov Pelorat.
Nehot rât, Compor întreb :
Pot vorbi în prezen a femeii, Orator?
Compor, femeia reprezint o prelungire a
mea. Nu v d motivele care te-ar împiedica s
vorbe ti f ezitare.
Cum dore ti, Orator. În aceste momente,
Trevize i Pelorat se apropie de o planet
cunoscut sub numele de Gaia.
Mi-ai comunicat acela i lucru acum câteva
zile. Trebuie s fi coborât deja pe Gaia i probabil
 au plecat de acolo. N-au stat mult nici pe
Planeta Sayshell.
Orator, înc nu coborâser când am plecat eu
de acolo. Se apropiau cu mult precau ie de
planet , oprindu-se îndelung între micro-Salturi.
Mi-e clar c nu de in nici o informa ie despre
planet i acesta-i motivul ezit rilor.
Dar tu de ii informa ii despre ea?
Absolut nimic, Orator. Computerul navei nu
de ine date despre planet .
Computerul acesta? (Gendibal cercet din
ochi tabloul de control i întreb plin de speran :)
Te ajut cu ceva la conducerea navei?
Poate s controleze nava i s-o conduc
singur, Orator. Nu trebuie decât s -i comunici
gândurile tale.
Gendibal deveni dintr-o dat îngrijorat:
Atât de departe a ajuns Funda ia?
Da, dar cu stâng cii. Computerul nu
func ioneaz perfect. Trebuie s -mi repet gândurile
de câteva ori i nici a a nu ob in decât informa ii
minime.
S-ar putea ca eu s m descurc, mai bine
decât tine, spuse Gendibal.
Sunt sigur de asta, Orator, confirm Compor
respectuos.
Dar pentru moment s l m asta. De ce nu
de ine nici o informa ie despre Gaia?
Nu tiu, Orator. Pretinde c de ine informa ii
despre toate planetele locuite din Galaxie, dac se
poate spune c un computer are dreptul s emit
asemenea preten ii.
Nu poate de ine alte informa ii decât cele ce i-
au fost introduse în memorie, iar dac cei care l-au
programat i-au închipuit c au date despre toate
planetele, i de fapt s-au în elat amarnic, atunci i
computerul lucreaz cu aceast fals impresie
despre sine. Am dreptate?
Fire te, Orator.
Ai f cut cercet ri pe Sayshell?
Orator, r spunse Compor tulburat, pe
Sayshell se vorbe te despre Gaia, dar ceea ce am
aflat n-are nici o valoare. Pure supersti ii. Se
poveste te c Gaia e o lume puternic i c l-a
respins pân i pe Catâr.
Chiar a a se spune? întreb Gendibal,
controlându- i emo ia i tulburarea. i încredin at
asta era o supersti ie n-ai mai cerut i alte
detalii?
Ba da. Am pus o sumedenie de întreb ri, dar
ceea ce i-am spus e tot ce-am putut afla. Oamenii
vorbesc vrute i nevrute despre planeta asta, dar
totul se rezum la ceea ce i-am spus deja.
Atunci e limpede c i Trevize a auzit cam
acelea i lucruri i a plecat spre Gaia ca s afle mai
multe, sau ca s intre în leg tur cu aceast
putere. i procedeaz cu atâta fereal pentru c
probabil se teme de for a ei.
Tot ce se poate, Orator.
i cu toate astea, nu l-ai urm rit?
Ba da, Orator, dar atât cât s fiu sigur c se
îndreapt cu adev rat spre Gaia. Dup aceea m-
am întors aici, la marginea sistemului Gaia.
De ce asta?
Din trei motive, Orator. În primul rând,
trebuia s sose ti i voiam s te întâmpin i s te
invit la bordul navei mele cât mai curând posibil,
a cum ai transmis instruc iuni. Întrucât nava
mea are un hiperreleu la bord, nu puteam s m
îndep rtez prea mult de Trevize i Pelorat f a
stârni suspiciuni pe Terminus, dar am socotit c
nu era nici o primejdie dac m deplasez pu in în
zon . În al doilea rând, când am în eles c Trevize
se apropie foarte încet de Planeta Gaia, am
considerat c am timp suficient ca s m îndrept
spre tine ca s gr bim întâlnirea, f a m l sa
dep it de evenimente, mai ales c tu vei fi mai
potrivit i mai competent decât mine s -l urm re ti
chiar pân pe planet i ca s solu ionezi orice
problem care ar putea s apar .
Pân aici foarte adev rat. i care-i cel de-al
treilea motiv?
Orator, de la ultimul contact pe care l-am
avut, s-a întâmplat ceva nea teptat i de neîn eles.
De aceea am considerat c ar fi bine s ne întâlnim
cât mai curând posibil.
i care-i evenimentul la care te referi?
Nave ale flotei Funda iei se apropie de
frontiera sayshellian . Computerul a recep ionat
aceast informa ie din buletinele de tiri transmise
pe Sayshell. Flotila e format din cel pu in cinci
nave foarte perfec ionate, care au destul for de
foc pentru a ob ine o victorie asupra Sayshellului.
Gendibal nu r spunse imediat, pentru c nu se
cuvenea s arate c nu s-ar fi a teptat la o
asemenea întors tur a evenimentelor sau c n-ar
fi în eles-o. Prin urmare, dup câteva momente de
cere, spuse nep tor:
Crezi c asta are vreo leg tur cu deplasarea
lui Trevize spre Gaia?
Asta s-a întâmplat imediat dup aceea i
dac B urmeaz lui A, atunci exist posibilitatea,
chiar minim , ca evenimentul A s fi provocat
evenimentul B, r spunse Compor.
Ei bine, în cazul acesta se pare c ne
îndrept m cu to ii spre Gaia: Trevize, eu i Prima
Funda ie. Ai ac ionat bine, Compor, spuse
Gendibal. Uite cum vom proceda acum. În primul
rând s -mi ar i cum func ioneaz computerul i
cum poate fi manevrat nava. Sunt sigur ca n-o s
ne ia mult timp. Dup aceea, vei merge pe nava
mea, pentru c î i voi întip ri în minte cum s-o
conduci. Nu vei avea probleme deosebite, de i
trebuie s i m rturisesc c e cam primitiv . Cred
i-ai dat seama i singur de asta dup
înf area ei. De îndat ce vei prelua controlul
asupra navei, o vei men ine în acest punct i m
vei a tepta.
Cât timp, Orator?
Pân m voi întoarce. Nu cred c voi sta atât
cât s ri ti s r mâi f provizii, dar dac voi
întârzia nepermis de mult, po i s te îndrep i spre
vreuna dintre planetele locuite ale Uniunii Sayshell
i m vei a tepta acolo. Te voi g si oriunde te-ai
afla.
Cum spui tu, Orator.
i s nu te alarmezi. Dac va fi nevoie, m
pot ocupa atât de aceast misterioas Gaia, cât i
de cele cinci nave ale Funda iei.

67

Littoral Thoobing ocupa func ia de Ambasador

al Funda iei pe Sayshell de apte ani. Îi pl cea tare
mult aceast pozi ie.
Înalt i destul de corpolent, Thoobing purta o
musta stufoas , de i atât pe Funda ie cât i pe
Sayshell b rba ii se b rbiereau cu mare grij , iar
moda c zuse în desuetudine. Chipul îi era adânc
br zdat de riduri la numai cincizeci i patru de ani
i întreaga lui atitudine tr da o nep sare studiat
care nu l sa s se în eleag adev rata p rere pe
care o avea despre munca i despre îndatoririle de
ambasador.
Pre uia aceast func ie, c ci ea îl inea departe
de vârtejul politic de pe Terminus i era profund
recunosc tor pentru asta. În plus, slujba îi d dea
ansa de a tr i ca un favorizat al soartei i de a
oferi so iei i fiicei lui confortul i luxul care de-
acum ajunseser s li se par absolut normale i
meritate. Cu nici un chip n-ar fi vrut ca aceast
tihn s -i fie tulburat .
Pe de alt parte, nu-l avea la inim pe Liono
Kodell, poate pentru c i acesta arbora o musta
impun toare, cu toate c a lui era mai mic , mai
scurt i sur . Pe vremuri, amândoi fuseser
singurele personalit i ale vie ii publice care
purtaser musta i asta declan ase între ei o
competi ie nem rturisit . "Acum", se gândea
Thoobing, "competi ia disp ruse"; musta a Iui
Kodell ar ta jalnic.
Kodell fusese Director al Siguran ei de pe
vremea când Thoobing se mai afla înc pe
Terminus, visând s intre în curs pentru func ia
de Primar împotriva Harlei Branno, dar se l sase
cump rat i acceptase postul de ambasador.
Branno i-l oferise din motive lesne de în eles, dar el
sfâr ise prin a-i fi recunosc tor perftru acest gest.
Dar lui Kodell n-avea de ce s -i fie
recunosc tor. i asta din cauza senin ii pe care
i-o impunea Kodell i aerului întotdeauna atât de
prietenos, chiar dac tot el hot râse cu câteva clipe
înainte cum s i se taie capul celui c ruia îi era
adresat amabilitatea.
Acum ap ruse într-o imagine hiperspa ial ,
radiind bonomie i bun dispozi ie ca întotdeauna.
Era bine c trupul lui Kodell se afla pe Terminus
pentru c asta-l scutea pe Thoobing s -i ofere
vreun semn palpabil de ospitalitate.
 Kodell, începu el, solicit retragerea navelor.
Kodell îi zâmbi larg:
P i i eu vreau acela i lucru, dar b trâna
doamn a hot rât altfel.
Parc te tiam mai conving tor.
În alte cazuri, poate. Când a vrut s se lase
convins . De data asta n-a mai vrut... Thoobing,
i datoria i calmeaz spiritele în Sayshell.
Kodell, acum nu m gândesc la Sayshell, ci la
Funda ie.
Nu e ti singurul.
Kodell, nu te ascunde dup deget. Te rog s
ascul i cu aten ie.
Întru totul de acord, dar tr im vremuri
tulburi pe Terminus i n-am de gând s te-ascult o
ve nicie.
Voi fi cât se poate de scurt, mai ales c -i
vorba de posibilitatea unui e ec pentru Funda ie.
Dac aceast linie hiperspa ial nu e interceptat
voi vorbi f nici o re inere.
Nu poate fi interceptat .
Atunci uite ce-am de spus. Am primit acum
câteva zile un mesaj de la un anume Golan Trevize.
Eu îmi amintesc de un Trevize de pe vremea când
eram i eu în politic , un Ministru al
Transporturilor.
Unchiul tân rului, îl ajut Kodell.
Aha, atunci îl cuno ti pe acest Trevize care
mi-a transmis mesajul. Potrivit informa iilor pe
care le-am primit pân acum, el a fost Consilier,
îns dup rezolvarea cu succes a unei Crize Seldon
a fost arestat i trimis în exil.
Exact.
Nu-mi vine a crede.
Ce nu- i vine a crede?
C a fost exilat.
 i de ce nu?
Când s-a mai întâmplat ca vreun cet ean al
Funda iei s fie exilat? întreb Thoobing. El e
arestat sau nu. Dac -i arestat, e judecat sau nu.
Dac -i judecat, e condamnat ori nu. Dac -i
condamnat, e amendat, destituit, i se ridic o serie
de drepturi, e închis ori executat. Nimeni nu e
trimis în exil.
Toate au un început.
Vorbe goale. Cu o nav ultraperfec ionat ?
Orice cretin î i poate da seama c b trâna l-a
trimis într-o misiune special . Pe cine î i închipuie
ea c o s p leasc ?
i dup tine, care ar putea fi misiunea asta?
S zicem descoperirea planetei Gaia.
Kodell începu s i mai piard din buna
dispozi ie pe care o avusese pân în acel moment.
În ochi î i f cu loc o c ut tur mânioas .
tiu c nu te sim i îndemnat s iei în serios
afirma iile mele, Domnule Ambasador. Dar în acest
caz î i solicit în mod special s m crezi. Nici
Primarul i nici eu nu auzisem despre Gaia atunci
când Trevize a fost trimis în exil. Abia zilele trecute
am aflat i noi despe Gaia. Dac m crezi, putem
continua djjscu ia.
O s renun la atitudinea mea de scepticism
o vreme ca s accept ideea asta, Directore, de i mi-
e foarte greu s-o fac.
Domnule Ambasador, este foarte adev rat, i
dac am adoptat dintr-o dat o atitudine oficial în
ceea ce afirm, o fac pentru c dup ce vom termina
discu ia, vei descoperi c va trebui s r spunzi la
unele întreb ri de-a dreptul stânjenitoare. Te referi
la Gaia de parc i-ar fi o lume familiar . Cum se
face c tii ceva ce noi, cei de pe Terminus nu
tim? Nu intr în îndatoririle tale s ne informezi
despre tot ce afli despre entitatea politic pe care ai
fost numit?
Thoobing spuse moale:
Gaia nu face parte din Uniunea Sayshelî.
Probabil c nici nu exist cu adev rat. Trebuia s
transmit pe Terminus toate basmele pe care
indivizii ne coli i i supersti io i din Sayshell le
povestesc despre Gaia? Unii dintre ei sus in ca
Gaia e situat în hiperspa iu. Dup al ii, ar fi o
lume care ap Sayshellul prin for e
supranaturale. Ba mai sunt unii care afirm c
Gaia a trimis Catârul pentru a pune mâna pe
Galaxie. Dac i-ai pus în minte s comunici
guvernului sayshellian c Trevize a fost trimis
pentru a g si Gaia i c cele cinci nave ale
Funda iei s-au deplasat pân aici pentru a-l
sprijini în cercet rile lui, nimeni nu te va crede.
Poate c oamenii cred în basmele despre Gaia, dar
guvernul în nici un caz, i nu se vor l sa convin i
Funda ia î i închipuie a a ceva. Vor considera
inten iona i s for i Sayshellul s intre în
Federa ia Funda iei.
i dac pl nuim i asta?
Ar fi fatal. Hai s fim serio i, Kodell, în cinci
secole de istorie a Funda iei, când s-a pomenit s
purt m un r zboi de cucerire? Am avut r zboaie ca
respingem încerc rile altora de a ne cuceri i
o dat am i dat gre dar nici un r zboi nu s-a
terminat prin expansiunea noastr teritorial .
Afilierea la Federa ie s-a f cut prin acorduri
pa nice. Ni s-au al turat cei care au întrev zut
avantajele care le ofer aceast uniune.
N-ar fi posibil ca i Sayshell s vad
avantajele acestei afilieri?
Asta nu se va întâmpla atâta vreme cât
navele noastre r mân la grani a lor. Retragele.
 Nu se poate.
Kodell, situa ia actual reprezint un prilej
minunat pentru a demonstra bun voin a
Federa iei Funda iei. Aproape înconjurat de
teritoriul nostru, Sayshell se afl într-o pozi ie
deosebit de vulnerabil i totu i a tr it în
siguran pân acum, i-a ales singur calea de
dezvoltare, a putut chiar s i men in o politic
extern anti-Funda ie f a se sim i primejduit.
Cum altfel putem ar ta întregii Galaxii c nu
for m pe nimeni, c venim c tre to i cu gânduri
amicale? Dac vom cuceri Sayshell, vom poseda
ceea ce, în esen , posed m deja. La urma urmei, o
domin m din punct de vedere economic, chiar dac-
o facem discret. Dar dac o cucerim prin for a
armelor, ne facem reclam în Galaxie c am
devenit expansioni ti.
i dac i voi spune c de fapt ne intereseaz
Gaia?
Atunci n-o s cred asta nici cât v crede
Uniunea Sayshell. Omul sta, Trevize, mi-a
transmis c e în drum spre Gaia i mi-a cerut s
înaintez mesajul c tre Funda ie. Cu adânc p rere
de r u, am f cut-o pentru c asta mi-e datoria, i
nici nu s-a r cit bine linia de comunica ie cu voi,
Flota Funda iei s-a i pus în mi care. Cum ve i
ajunge la Gaia f a viola spa iul sayshellian?
Dragul meu Thoobing, cred c nu tii ce
vorbe ti. N-ai spus adineauri c Gaia, dac ea
exist cumva, nu face parte din Uniunea Sayshell?
i presupun c tii c hiperspa iul e al tuturor i
nu apar ine nici unei lumi. Atunci cum ar putea
protesta Sayshell dac noi ne deplas m din
teritoriul Funda iei (unde se afl acum navele
noastre) prin hiperspa iu, c tre teritoriul Gaiei, iar
în aceast c torie nu ocup m nici un centimetru
cub din spa iul sayshellian?
Sayshell nu va interpreta evenimentele în
felul acesta, Kodell. În caz c exist , Gaia este
înconjurat total de Uniunea Sayshell, chiar dac
nu-i apar ine din punct de vedere politic, i cunosc
precedente care calific enclavele de acest fel drept
por iuni din teritoriul înconjur tor atunci când
vine vorba de nave de lupt du mane.
Navele noastre n-au inten ii du noase.
Suntem în rela ii pa nice cu Sayshell.
V anun c s-ar putea ca Sayshell s declare
zboi. Nici nu s-ar a tepta s -l câ tige prin
superioritate militar , dar adev rul e c un conflict
armat în aceast zon ar declan a un val de reac ii
anti-Funda ie în întreaga Galaxie. Noua politic
expansionist a Funda iei va încuraja constituirea
de alian e împotriva noastr . Unele dintre lumile
membre ale Federa iei vor începe s i reconsidere
leg turile cu noi. S-ar putea s pierdem r zoiul din
cauza tulbur rilor interne i atunci sigur vom da
înapoi procesul de cre tere care i-a slujit atât de
bine Funda iei în aceste cinci sute de ani.
Hai, las , Thoobing, spuse Kodell cu
nep sare. Vorbe ti de parc cinci sute de ani n-au
însemnat nimic, i am fi r mas aceea i Funda ie
de pe vremea lui Salvor Hardin, când ne luptam cu
Anacreon, regatul acela pr dit. Acum suntem cu
mult mai puternici decât a fost vreodat Imperiul
Galactic la apogeul lui. O escadril de nave de-ale
noastre ar putea înfrânge întreaga Flot Galactic
sau ar putea ocupa orice sector f ca m car s i
dea seama c a participai la un r zboi.
Nu lupt m împotriva Imperiului Galactic, ci
împotriva planetelor i sectoarelor existente în
prezent.
Care n-au progresat la fel ca noi. Acum
putem cuprinde toat Galaxia.
Potrivit Planului Seldon nu putem face asta
vreme de înc cinci sute de âni.
Planul Seldon subestimeaz ritmul de
dezvoltare tehnologic . St în puterea noastr s-o
facem acum! Te rog s m -n elegi, nu spun c o
vom face sau c ar trebui s-o facem imediat. Spun
doar c putem realiza asta foarte curând.
Kodell, ai tr it toat via a pe Terminus. Nu
cuno ti Galaxia. Flota i tehnologia noastr pot
înfrânge For ele Armate ale altor lumi dar n-am
reu i s guvern m o Galaxie rebel i înc rcat de
ur , c ci la asta s-ar ajunge dac o cucerim prin
for a armelor. Retrage navele!
Nu se poate, Thoobing. Ia gânde te-te. Dac
Gaia nu-i un simplu mit?
Thoobing r mase t cut, cercetând chipul lui
Kodell, vrând parc s -i citeasc gândurile:
O lume în hiperspa iu nu-i un mit?
O lume în hiperspa iu e o supersti ie, dar
pân i supersti iile se nasc dintr-un sâmbure de
adev r. Omul sta care a fost exilat, Trevize,
vorbe te despre ea de parc-ar fi o lume real în
spa iu real. Dac are dreptate?
Prostii. Nu cred a a ceva.
Nu? Încearc , m car pentru o clip . O lume
real , care i-a asigurat Sayshellului imunitatea
împotriva Catârului i împotriva Funda iei!
Dar te contrazici singur. Cum îi ap Gaia
pe sayshellieni împotriva Funda iei? Nu trimitem
nave contra ei?
Nu contra ei, ci contra Gaiei, care-i atât de
misterioas i de pu in cunoscut i care are atâta
grij s r mân ascuns încât, de i se afl în
spa iul real, convinge lumile vecine c este situat
în hiperspa iu i reu te chiar s fie trecut cu
vederea când se alc tuiesc h ile computerizate
complete ale Galaxiei.
Atunci e sigur o lume cu totul neobi nuit ,
pentru c reu te s manipuleze con tiin ele
oamenilor.
i n-ai spus chiar tu acum câteva clipe c un
basm sayshellian sus ine c Gaia a trimis pe Catâr
pentru a cuceri Galaxia? Catârul nu manipula
min ile?
i-atunci Gaia e o lume a Catârilor?
Dar n-ar putea s fie?
Atunci de ce n-ar fi lumea ren scut a celei
de-a Doua Funda ii?
Chiar. De ce nu? Nu trebuie s-o cercet m?
Thoobing deveni serios. Zâmbise pu in
dispre uitor în timpul ultimelor schimburi de
replici, dar acum l capul în jos i privi pe sub
sprâncene:
Dac vorbe ti serios, o asemenea investiga ie
nu e periculoas ?
Chiar a a?
Îmi r spunzi la întreb ri prin alte întreb ri
pentru c nu po i g si ni te r spunsuri
mul umitoare. La ce ne-ar folosi navele împotriva
Catârilor sau a membrilor celei de-a Doua
Funda ii? Nu i se pare plauzibil c , dac ei exist ,
încearc s ne ademeneasc pentru a ne distruge?
Ascult , spuneai c Funda ia poate întemeia
Imperiul acum, chiar dac Planul Seldon s-a
desf urat doar pe jum tate, iar eu te-am avertizat
te-ai aventurat cam mult i c i ele Planului te
vor trage cu for a înapoi. Dac Gaia exist i e ceea
ce sus ii tu, atunci probabil c ea ac ioneaz ca un
mecanism care va produce acea frânare. F din
proprie ini iativ ceea ce în curând vei fi silit s
faci din constrângere. F în mod pa nic i f
 rs ri de sânge ceea ce s-ar putea s fii silit s
faci prin nenorociri i dezastru. Retrage navele.
Nu se poate. Thoobing, de fapt Primarul
Branno în persoan inten ioneaz s conduc flota
i câteva nave de cercetare au trecut deja prin
hiperspa iu c tre presupusul teritoriu gaian.
Thoobing bulbuc ochii:
Cu siguran c va izbucni r zboi, a a zic eu.
Tu e ti ambasadorul nostru. F demersurile
necesare pentru a împiedica asta, D -le
sayshellienilor toate asigur rile pe care le solicit .
Respinge orice acuza ie de rea credin . Dac va
trebui, spune-le c nu vor avea decât de câ tigat
dac r mân lini ti i i a teapt ca Gaia s ne
distrug . Spune-le tot ce dore ti, dar lini le te-i.
Kodell f cu o pauz , studie expresia împietrit
de pe chipul lui Thoobing i relu :
Serios, asta-i tot. Dup câte tiu, nici o nav
a Funda iei nu va coborî pe vreo lume din Uniunea
Sayshell i nici nu va p trunde în vreun punct din
spa iul real care apar ine Uniunii. Cu toate
acestea, orice nav sayshellian care va încerca s
ne provoace în afara teritoriului Uniunii, adic pe
teritoriul Funda iei, va fi neîntârziat distrus .
Explic -le asta foarte r spicat i lini te te-i pe
sayshellieni. Dac dai gre , vei r spunde direct.
Thoobing, pân acum ai avut o misiune u oar ,
dar te-a teapt vremuri grele i urm toarele
pt mâni î i vor hot rî soarta. Dac ne vei în ela
tept rile, n-o s g se ti nici un col or din
Galaxie în care s te ascunzi.
Chipul lui Kodell nu mai era nici bine dispus i
nici prietenos când contactul se întrerupse i
imaginea lui disp ru.
Thoobing r mase cu ochii holba i i cu gura
scat c tre locul din care imaginea tocmai se
mistuise.

68

Golan Trevize se tr gea de p r de parc ar fi

încercat s i aprecieze stare gândurilor prin
intermediul sim urilor. Apoi îl lu pe nea teptate
pe Pelorat:
Care-i starea ta de spirit?
Starea de spirit? repet absent Pelorat.
Da. Uite în ce situa ie am ajuns, prin i, f
nici un control asupra navei i atra i în mod
inexorabil c tre o lume despre care nu tim nimic.
N-ai un sentiment de panic ?
Pe fa a lung a lui Pelorat trecu o umbr de
melancolie:
Nu. Sunt cam ab tut. M simt pu in
îngrijorat, dar n-am intrat în panic .
Nici eu. Nu-i ciudat? De ce nu ne agit m mai
mult?
Ne a teptam la asta, Golan, sau la ceva
asem tor.
Trevize se întoarse c tre ecran. Pe el r sese
fixat imaginea sta iei spa iale. Acum era mai
mare, ceea ce însemna c se apropiaser mai mult
de ea.
Ca înf are, sta ia nu i se p rea
impresionant . Nu prezenta nici un elemnt care s
sugereze super tiin a. De fapt, ar ta cam primitiv.
i cu toate acestea, inea nava în strânsoare.
Janov, încerc s analizez situa ia la rece. A
vrea s cred c nu-s la i c m pot comporta
bine în condi ii de criz , dar probabil c m
supraapreciez. To i p tuim prin asta. Ar trebui
m agit nebune te de colo-colo i s m treac
toate r corile. Poate c ne-am a teptat la ceva, dar
nu s fim redu i la neputin i eventual uci i.
Nu cred, Golan. Dac cei de pe Gaia au putut
prelua controlul asupra navei de la o asemenea
distan , nu ne puteau ucide deja? De vreme ce
suntem înc în via ...
Dar nu mai suntem noi în ine. Prea a tept m
cu calm. Cred c ne-au tranchilizat.
De ce?
Ca s ne p streze întregi la minte. A a cred.
Poate vor s ne interogheze, iar dup aceea s ne
ucid .
Dac sunt atât de ra ionali încât vor s ne
interogheze, s-ar putea s i p streze un dram de
minte i s nu ne ucid f un motiv întemeiat.
Trevize se l cu spatele pe sp tarul scaunului
i- i puse picioarele pe pupitrul unde de obicei î i
plasa mâinile pentru a intra în leg tur cu
computerul.
Ingenio i cum sunt, s-ar putea s g seasc
vreun motiv care s par întemeiat. Dac ne-au
perturbat gândurile, n-au lucrat prea brutal.
Catârul, de exemplu, ne-ar fi f cut s tres lt m i
vibr m din fiecare fibr a fiin ei noastre din
dorin a de a ajunge mai repede acolo, spuse
Trevize i ar cu degetul spre sta ia spa ial . N-ai
acela i sentiment, Janov?
Nu. Sigur nu.
Sper c bagi de seam c am o stare de spirit
în care înc mai pot s analizez totul la rece. Din
cale-afar de ciudat! Ori simt altceva? Sunt
panicat, incoerent, nebun i doar am impresia c
ra ionez?
Pari întreg la minte, spuse Pelorat ridicând
din umeri. Probabil c eu sunt la fel de bolnav la
minte ca i tine i tr iesc cu aceea i iluzie, dar
discu ia asta nu ne-ajut s rezolv m situa ia. S-
ar putea ca toat umanitatea s sufere de aceea i
boal i s se îmbete cu acelea i iluzii în timp ce
tr ie te într-un haos comun. Nu ai cum s
dovede ti contrariul, i pentru c tot n-o s g sim
alt cale, trebuie s ne l m în voia sim urilor.
(Apoi, brusc înviorat, ad ug :) De fapt, m-am
gândit i eu la ceva.
Da?
Ei bine, am ajuns s consider m Gaia fie o
lume a Catârilor, fie o a Doua Funda ie ren scut .
Nu te-ai gândit c-ar putea exista i o a treia
explica ie, mai plauzibil ?
i care-ar fi asta?
În ochii lui Pelorat ap ru o expresie de
concentrare. Nu-l privi pe Trevize, iar vocea îi
deveni adânc i st pânit :
Din vremuri imemoriale, lumea asta, Gaia, a
cut tot ce i-a stat în putin ca s r mân într-o
strict izolare. N-a încercat deloc s intre în
leg tur cu alte lumi, nici m car cu vecinii s i
apropia i din Uniunea Sayshell. Are o tiin
dezvoltat în unele domenii, dac d m crezare
pove tilor despre distrugerea unor flote i sigur pot
controla oamenii, dar cu toate acestea n-au f cut
nici o tentativ de a- i extinde puterea. Nu cere
decât s fie l sat în pace.
i?
Mi se pare inuman. Cei peste dou zeci de mii
de ani de istorie uman reprezint un proces
neîntrerupt de expansiune i de încerc ri e uate
de extindere a teritoriului. Aproape toate lumile
care pot fi populate sunt populate. De-a lungul
timpului, aproape fiecare dintre lumi a avut o
neîn elegere cu un vecin sau altul. Dac Gaia se
deosebe te atât de mult de celelalte lumi în
privin a asta, atunci înseamn c e inuman .
Trevize cl tin din cap cu hot râre:
Imposibil.
De ce imposibil? întreb Pelorat împ timit.
i-am spus doar c rasa uman reprezint o
enigm tocmai pentru c este singura forma
inteligent i evoluat din Galaxie. i ce dac Gaia
nu-i uman ? N-ar putea exista pe vreo planet o
alt form de via c reia s -i lipseasc tendin a
de expansiune tipic uman ? De fapt, spuse Pelorat
din ce în ce mai convins, ce dac exist un milion
de inteligen e în Galaxie i doar una este
expansionist ? Noi în ine. Celelalte ar r mâne
acolo unde se afl i acum, discrete, ascunse...
Ridicol! protest Trevize. Le-am întâlni. Am
coborî pe lumile lor. Ar apare în toate ipostazele i
tipurile de evolu ie tehnologic i pu ine ni s-ar
putea opune. Dar nu le-am întâlnit niciodat .
Pentru numele Spa iului! Nu am descoperit nici
ruine, nici relicve ale vreunei civiliza ii neumane.
Tu e ti istoric, a a c ar trebui s tii mai bine. Am
întâlnit a a ceva?
Pelorat cl tin din cap:
Nu, Golan, dar ar putea exista una! Lumea
asta!
Nu cred: Zici c se nume te Gaia, ceea ce
înseamn "P mânt" într-un dialect antic. Cum ar
putea fi non-uman?
Fiin ele umane i-au dat numele de "Gaia", dar
cine tie din ce motive? Asem narea cu vreo lume
antic ar putea fi o simpl coinciden . Gânde te-
te numai. A a cum explicai tu cu câtva timp în
urm , simplul fapt c am fost ademeni i spre Gaia
i acum suntem atra i spre ea împotriva voin ei
noastre se prezint ca argumente în favoarea ideii
non-umanit ii celor de pe Gaia.
 De ce? Ce are asta cu non-umanitatea?
Vor s tie despre noi, oamenii.
Janov, ai luat-o razna, spuse Trevize. Tr iesc
în Galaxie, înconjura i de oameni, de mii de ani.
De ce ar fi devenit curio i exact acum? i dac
doresc s i satisfac aceast curiozitate, de ce ne-
au ales tocmai pe noi? Dac-ar vrea s studieze
fiin ele umane i cultura lor, de ce n-ar începe cu
lumile Sayshelluluî? De ce ne-ar alege neap rat pe
noi, de pe Terminus?
Poate c -i intereseaz Funda ia.
Prostii, izbucni Trevize cu o violen
nea teptat . Janov, tu vrei o inteligen non-
uman i o vei avea. Eu cred c dac te-ai gândit
vei întâlni non-umani, nu te-ar mai îngrijora
ideea c e ti capturat, neajutorat sau c vei fi chiar
ucis, dar numai s i ofere pu in r gaz ca s i
satisfaci curiozitatea.
Pelorat încerc s protesteze, dar începu s se
bâlbâie, de aceea se opri, trase adânc aer în piept
i zise în cele din urm :
Bine, s-ar putea s ai dreptate, Golan, dar o
r mân la p rerea mea. Nu cred c va trebui s
tept m prea mult ca s vedem cine are
dreptate... Prive te!
Ar c tre ecran. Trevize, care în înfl rarea
lui uitase s mai priveasc la ecran, î i arunc
ochii înspre el:
Ce s-a întâmplat?
Aceea care p se te sta ia nu-i cumva o
nav ?
Da, e ceva, recunoscu Trevize, nevenindu-i s
cread . Înc nu percep detaliile i nu pot s
resc imaginea mai mult. i a a e la maximum.
Dup ce privi mai atent spuse: Pare s se apropie
i cred c -i o nav . Facem un pariu?
 Ce fel de pariu?
Dac ne-om mai întoarce vreodat pe
Terminus, s d m o mas la care fiecare dintre noi
invite pe cine pofte te, dar maximum patru
persoane, i pl tesc eu totul dac pe nava care se
apropie acum de noi sunt non-umani, iar dac
sunt oameni pl te ti tu.
M prind, spuse Pelorat.
S-a f cut, încuviin Trevize i privi spre
ecran, încercând s disting detaliile navei i
întrebându-se dac acestea puteau s -i dezv luie
mai presus de orice îndoial umanitatea sau non-
umanitatea ocupan ilor ei.

69

Judecând dup piept tura îngrijit i atent

i dup vioiciunea tinereasc a chipului, puteai
jura c Branno se afla înc în Palatul Prim riei.
Nimic din comportarea ei nu l sa s se în eleag c
se afla în spa iu doar pentru a doua oar . (Prima ei
ie ire în spa iu, când fusese înso it de p rin i
într-o vacan pe Kalgan, nici nu se putea
considera cu adev rat o c torie spa ial . La
vremea aceea avea doar trei ani.)
La urma urmei, se adres ea lui Kodell cu o
voce stins , treaba lui Thoobing e s i exprime
rerea i s m avertizeze. Nu-i port ranchiun
pentru asta.
Kodell, care se îmbarcase pe nava Primarului
pentru a-i putea vorbi neîngr dit de bariera
psihologic pe care o creau distan a i imaginea
nefireasc , îi r spunse:
Se afl la post de prea mult vreme. A
început s gândeasc la fel ca i sayshellienii.
 sta-i riscul meseriei de ambasador, Liono.
a tept m pân se va ispr vi totul i dup aceea
o s -i d m o vacan mai lung i o s -l trimitem
la post în alt parte. E un tip capabil. La drept
vorbind, a avut curajul i în elepciunea de a ne
transmite neîntârziat mesajul lui Trevize.
Pe fa a lui Kodell lic ri un zâmbet:
Da, mi-a spus c a f cut-o împotriva voin ei
lui. "Am f cut-o pentru c trebuia", cam astea au
fost cuvintele lui. Vezi, Doamn Primar, trebuia s
ne anun e chiar dac nu era de acord, pentru c
imediat ce Trevize a intrat în spa iul Uniunii
Sayshell, eu l-am informat pe Ambasadorul
Thoobing s înainteze orice date referitoare la el.
Da? f cu Primarul Branno i se întoarse în
scaun pentru a-l privi mai bine pe Kodell. i ce te-
a determinat s procedezi astfel?
Considera ii elementare. Trevize avea la
dispozi ie o nav de ultimul tip, apar inând
Funda iei i era normal ca sayshellienii s observe
asta. De asemenea, comportarea lui lipsit de tact
i de diploma ie nu putea s le scape. Prin urmare,
putea s dea de bucluc i orice cet ean al
Funda iei tie c trebuie s dea fuga s se plâng
celui mai apropiat reprezentant al Funda iei.
Personal nu mi-ar displace s -l tiu pe Trevize
prins la-nghesuial , c ci asta l-ar mai ajuta s i
vâre min ile în cap, dar l-ai trimis pe post de
paratr snet i voiam s po i aprecia cum se cuvine
ceea ce ar lovi, a a c m-am îngrijit ca
reprezentantul cel mai autorizat al Funda iei s -l
supravegheze.
În eleg! Abia acum pricep de ce Thoobing a
reac ionat atât de energic. i eu îi transmisesem
un avertisment similar. Întrucât a primit separat
ordine de la noi, nici nu-i de acuzat dac i
închipuie c manevrele câtorva nave ale Funda iei
ar putea însemna mai mult decât pare la prima
vedere. Liono, cum se face c nu m-ai consultat
înainte de a transmite acest mesaj?
Kodell r spunse cu r ceal :
Dac te-a implica în toate activit ile mele,
n-ai mai avea timp s fii cu adev rat Primar. Dar
tu de ce nu m-ai informat de inten iile tale?
Dac te-a ine la curent cu toate inten iile
mele, ai ti prea multe, îi r spunse Branno f
chef. Asta e o problem minor , care nu justific
îngrijorarea Iui Thoobing. Iar reac iile de protest
ale Sayehellului nu m ating. Pe mine m
intereseaz Trevize.
Navele noastre de cercetare l-au reperat pe
Compor. Îl urm re te pe Trevize i amândou
înainteaz cu precau ie c tre Gaia.
Am primit rapoartele acelor nave, Liono. E
clar c atât Trevize cât i Compor au luat în serios
problema Gaiei.
Doamn Primar, toat lumea zâmbe te ironic
auzind de supersti ia numit Gaia, dar, în acela i
timp, to i gândim: "Dac totu i..." Chiar i
Ambasadorul Thoobing pare cam îngrijorat de
situa ia creat . Ar putea fi o politic foarte ireat
din partea sayshellienitor. Ca un fel de culoare
protectoare. Dac r spânde ti zvonuri despre o
lume misterioas i invincibil , oamenii se vor feri
nu numai de lumea respectiv , dar i de lumile
vecine, precum cele care compun Uniunea
Sayshell.
Crezi c de aceea s-a ferit Catârul s -i supere
pe cei de pe Sayshell?
Probabil.
Crezi c Funda ia nu s-a atins de Sayshell
din cauza Gaiei? tii bine c nu aveam cuno tin
de existen a acestei lumi.
Recunosc c nu exist nici o men iune despre
Gaia prin arhivele noastre, dar nu putem g si o
explica ie plauzibil pentru atitudinea noastr
tolerant fa de Uniunea Sayshell.
S sper m c , în ciuda p rerii lui Thoobing,
guvernul sayshellian s-a convins m car în parte de
puterea Gaiei i de pericolul pe care-l reprezint .
De ce asta?
Pentru c -n acest caz, Uniunea Sayshell nu
va condamna inten ia noastr de a ne îndrepta
spre Gaia. Cu cât mai vehement vor respinge
planul nostru, cu atât mai grabnic se vor convinge
singuri c ac iunea noastr trebuie aprobat , astfel
încât Gaia s ne înghit . Î i vor imagina c lec ia
pe care-o vom primi va fi binevenit i va sluji de
exemplu pentru al i poten iali invadatori.
Dac , totu i, au motive întemeiate s cread
asta, Primare? Dac Gaia este cu adev rat
primejdioas ?
Branno zâmbi:
Mereu pui pe "Dac totu i" în fa , Liono.
Trebuie s cânt resc toate posibilit ile,
Primare. Asta mi-e meseria.
Dac Gaia e primejdioas , atunci îl va
captura pe Treyize. Asta e menirea lui, ca
paratr snet al meu. i sper ca i Compor i
easc la fel.
Speri asta? De ce?
Pentru c asta îi va face s se încread prea
mult în propriile for e i ne vom sluji de aceast
sl biciune. Ne vor subestima puterea i ne vor
ura astfel sarcina.
Dar dac cei care se supraapreciaz suntem
noi?.
Nu vom fi noi, i-o retez sec Branno.
 Dar nu avem nici cea mai vag informa ie
despre Gaia i nu putem aprecia poten ialul ei.
Primare, nu mi-o lua în nume de r u, dar ar trebui
luat în calcul i posibilitatea asta.
Serios? De unde-ai mai scos-o i pe asta,
Liono?
i tu crezi c , în cel mai r u caz, Gaia ar
putea fi cea de-a Doua Funda ie. Sayshell are o
istorie interesant înc de pe vremea Imperiului.
Numai Sayshell a fost l sat s se autoguverneze.
Tot Sayshell a beneficiat de scutiri de taxe în
timpul domniei a a-numi ilor "împ ra i
Necru tori". Pe scurt, Sayshell pare s fi beneficiat
de protec ia Gaiei chiar în perioada imperial .
i-atunci?
A Doua Funda ie a fost întemeiat de Hari
Seldon în acela i timp cu Funda ia noastr . A
Doua Funda ie nu exista în vremurile imperiale,
dar Gaia exista. Prin urmare, Gaia nu este a Doua
Funda ie, ci altceva. Probabil ceva mai periculos.
Nu mi-am propus s m las intimidat de
ceea ce nu cunosc, Liono. Exist doar dou surse
poten iale de pericol arme fizice i arme mentale
iar noi suntem preg ti i s rezist m oric reia
dintre ele. Mergi înapoi pe nava ta i men ine toate
navele în alert la grani a cu Sayshell. Numai nava
mea se va îndrepta spre Gaia, dar va r mâne, tot
timpul în leg tur cu tine i te vom a tepta s ne
urmezi printr-un singur salt, dac va fi nevoie...
Mergi, Liono, i alung expresia asta de tulburare
de pe fa a ta.
Îmi dai voie i mai pun o întrebare? tii
sigur în ce te bagi?
Sigur, r spunse ea sumbru. i eu am studiat
istoria Sayshellului i am în eles c Gaia nu poate
fi a Doua Funda ie dar, a a cum i-am mai spus,
am primit raportul complet al navelor de cercetare
i din ele am...
Da?
Ei bine, Liono, acum tiu unde se afl a Doua
Funda ie, a a c ne vom ocupa de amândou . Întâi
Gaia i dup aceea Trantorul.

17 Gaia

70

NAVA PORNITA de pe sta ia spa ial ajunse în

apropiere de Far Star dup patru ore care i se
rur ani lui Trevize.
În condi ii normale, Trevize ar fi încercat s
semnalizeze i s-ar fi a teptat la un r spuns. Iar
dac n-ar fi primit r spuns ar fi luat hot rârea s
se îndep rteze.
Dar întrucât nava nu era înarmat i oricum nu
spundea la comenzi, nu putea decât s a tepte.
Computerul nu primea alte instruc iuni decât cele
care priveau interiorul navei.
În rest, totul func iona normal. Sistemele de
ventila ie i de înc lzire erau perfecte; astfel c el i
Pelorat nu sim eau nici un inconvenient fizic. Dar
asta nu slujea la nimic. Minutele se scurgeau greu
i Trevize era ap sat de nesiguran cu privire la
soarta ce li se rezervase. Observ contrariat c
Pelorat p rea calm. i, ca s pun cap t la toate,
în timp ce el n-avea poft de mâncare, Pelorat
desf cuse un mic container cu carne de pui care se
înc lzise imediat dup deschidere i acum
împr tia un miros îmbietor. Iar acum, nep tor
i metodic, Pelorat mânca.
Enervat, Trevize nu se mai putu st pâni:
 Pentru numele Spa iului, Janov! Pute!
Pelorat se uit mirat i mirosi containerul.
Mie nu-mi miroase urât, Golan.
Trevize cl tin din cap:
Nu m lua în serios. Sunt nervos. Dar m car
folose te o furculi . O s i miroas degetele toat
ziua.
Pelorat î i privi uimit degetele:
Scuze! Nici n-am b gat de seam . M
gândeam la altceva.
Trevize îl întreb sarcastic:
Te gândeai probabil în ce categorie s
încadrezi creaturile non-umane care se apropie de
noi? (Se sim ea umilit pentru c Pelorat se dovedea
mai calm decât el.) El, un veteran al Flotei (de i nu
participase la nici o b lie) se temea, în timp ce
Pelorat, un simplu istoric, p rea netulburat.
Ar fi imposibil de imaginat cum ar evolua
formele de via în condi ii diferite de cele ale
mântului. De i destul de mari, diferen ele n-ar
putea fi infinite. Cu toate astea, presimt c fiin ele
astea nu se vor manifesta extrem de violent i c
vom beneficia de un tratament civilizat. Dac era
altfel, ne ucideau de mult.
Bine c m car tu i-ai p strat cump tul,
prietene. Eu sunt nelini tit i nervos de parc a
vrea s ies din starea de tranchilizare pe care ne-
au indus-o. Simt c nu pot sta locului. De ce nu
mai ajunge odat nava aia blestemat ?
M-am înv at s fiu pasiv, Golan. Mi-am
petrecut jum tate din via aplecat asupra
documentelor, a teptând mereu altele i altele. Tu
ti un om de ac iune i suferi când nu te po i
mi ca.
Trevize se sim i mai u urat i morm i:
Pelorat, nu i-am apreciat bunul sim la
adev rata lui valoare.
Te în eli, r spunse Pelorat placid, dar pân i
un profesor, cu capul în nori ajunge uneori s
în eleag rostul vie ii.
i pân i un politician abil se poate în ela.
N-am afirmat a a ceva. Golan.
Nu, dar o spuneu. A a c las -m s fac
ceva. M car s observ. V zut mai de-aproape,
nava asta pare primitiv .
Pare?
Dac e produsul unor min i i bra e non-
umane, ceea ce nou ne pare primitiv ar putea fi
de fapt doar non-uman.
Crezi c-ar putea fi un artefact non-uman?
întreb Pelorat ro ind u or,
Nu-mi dau seama. B nuiesc c oricât de mult
ar diferi de la cultur la alta, artefactele nu-s la fel
de expresive ca produsele ce poart amprenta
deosebirilor genetice.
Asta-i doar o b nuial . Noi n-am întâlnit
decât culturi diferite. Nu cunoa tem multe specii
inteligente i, prin urmare, nu avem unitatea de
sur cu ajutorul c reia s apreciem cât de mult
poate s se deosebeasc un artefact de altul.
Pe tii, delfinii, pinguinii, calmarii, ba chiar i
ambiflexii, care nu sunt de origine p mântean ,
presupunând c restul sunt, rezolv problema
mi rii printr-un mediu lichid prin unduire, iar
înf area lor nu difer atât de mult pe cât te-ar
face s crezi structura lor genetic Probabil c
situa ia se repet în cazul artefactelor.
În orice caz, spuse Trevize, m simt mai bine
acum. Tot sporov ind cu tine m-am mai calmat. i
cred c foarte curând vom afla în ce ne-am vârât.
Nava aceea nu va putea s se lipseasc de-a
noastr pentru c n-are ecluz i fie c vom merge
noi la ei folosind cablul, fie c vor veni ei în acela i
fel, dac nu cumva vor folosi un alt sistem.
Cât de mare-i nava?
Dac n-am cum s folosesc computerul navei
pentru a calcula la ce distan se afl nu pot s -mi
dau seama de m rimea ei.
Un cablu se îndrept erpuind spre Far Star.
Umani sau non-umani, tot cablu vor folosi.
Se pare c nu exist alt solu ie.
Ar putea folosi un tub sau o scar , suger
Pelorat.
Sunt rigide. Ar fi prea complicat s realizezi
leg tura în felul sta. Trebuie ceva care s combine
flexibilitatea cu rezisten a.
Când cablul atinse peretele exterior al navei, se
auzi un zgomot surd care f cu aerul din interior s
vibreze. Cablul se mai întinse pu in. În timp ce
nava cealalt reduse viteza pentru a o egala pe
aceea a navei lui Trevize. Acum cablul nu mai
vibra.
În peretele navei str ine ap ru un punct negru
care se dilat ca pupila unui ochi.
Ia te uit , exclam Trevize. În loc de u
glisant are o diafragm care se deschide.
Non-uman?
Nu neap rat, dar oricum interesant.
În deschiz tur ap ru o siluet .
Pelorat o privi încordat i strânse din buze, apoi
zise dezam git.
P cat. Uman .
Nu se tie, f cu Trevize calm. Distingem cinci
extremit i. Astea ar putea fi capul, dou bra e,
dou picioare, dar... Stai a a...
Ce s-a întâmplat?
Silueta se mi mai repede i mai u or decât
m-a teptam. Aha!
 Ce mai e?
Are un fel de propulsie. Dup câte-mi dau
seama, n-are propulsie-rachet i nici nu- i
folose te bra ele. Totu i, deplasarea nu-i în mod
necesar tipic uman .
În ciuda rapidit ii cu care silueta se mi ca de-
a lungul cablului, a teptarea li se p ru nesfâr it ,
dar în cele din urm se auzi un zgomot.
Nu tiu ce-o fi, dar acum intr . Cred c-am s-o
trântesc la podea imediat ce apare, spuse Trevize
i- i încle pumnii.
Cred c-ar fi mai bine s ne calm m, îl sf tui
Pelorat. Ar putea fi mai puternic decât tine, iar pe
nava aceea trebuie s mai fie i alte creaturi.
tept m pân ne l murim.
Devii din ce în ce mai în elept, Janov,
constat Trevize, în timp ce eu îmi pierd capul.
Auzir zgomotul produs de deschiderea ecluzei
i în cele din urm silueta ap ru în untrul navei.
Are o statur aproape normal , bolborosi în
barb Pelorat, în costumul acela spa ial începe o
fiin uman .
N-am mai v zut asemenea model, dar dup
cum arat pare f cut de oameni. V d c nu scoate
nici un sunet.
Silueta în costum spa ial se opri în fa a lor i- i
mi un bra c tre casca rotund care, chiar dac
rea din sticl , nu era transparent . Nu putur
vedea nimic prin ea.
Bra ul atinse ceva cu o mi care rapid pe care
Trevize nu reu i s-o urm reasc , i casca se deta
de restul costumului. Se ridic .
zur chipul unei femei tinere i atr toare.

71
 Pe chipul de obicei lipsit de expresie al lui
Pelorat ap ru o expresie de stupefac ie. Întreb
nesigur:
E ti uman ?
Femeia deschise ochii mari, arcuindu- i
sprâncenele i strâmb din buze. Din gestul acesta
nu se putea deduce dac auzea o limb
necunoscut i neîn eleas , sau dac în elegea
limbajul, dar întrebarea o punea pe gânduri.
Ea duse mâna spre partea stâng a costumului,
care se desf cu de parc ar fi avut balamale. P i
afar din costum i acesta r mase o clip în pozi ie
vertical apoi, cu un sunet ce aducea cu un oftat,
se pr bu i la podea.
Acum, dup ce ie ise din costumul spa ial,
femeia p rea i mai tân . Îmbr mintea îi era
larg i translucid , iar pu inele articole intime se
vedeau ca ni te umbre. Roba de deasupra îi venea
pân la genunchi.
Avea sânii mici i talia sub ire, cu olduri pline
i rotunde. Picioarele bine f cute aveau gleznele
fine i gra ioase. P rul negru i bogat îi c dea pe
umeri, buzele pline p reau u or asimetrice, iar
ochii mari i c prui privir în jur, apoi spre
picioare i rezolv dilema, ar tând c pricepea
limbajul lor:
Nu ar t uman ?
Vorbea Galactica Standard cu o ezitare abia
detectabil , p rând c face un mic efort pentru a
pronun a foarte corect.
Pelorat încuviin cu o mi care a capului,
înso it de un zâmbet:
N-a putea nega asta. Foarte uman .
Încânt tor de uman .
Tân ra î i desf cu bra ele larg de parc i-ar fi
invitat s o priveasc mai de aproape.
A a sper i eu, domnilor. Mul i b rba i ar
muri dup corpul acesta.
A prefera s tr iesc pentru el, gl sui Pelorat,
cu un aer galant care-l lu i pe el prin
surprindere.
Bun alegere, spuse femeia cu solemnitate.
Corpul acesta na te oapte i extaz.
Râse, iar Pelorat porni i el s râd .
Trevize, care r sese încruntat i t cut în
timpul acestui schimb de vorbe galante, g si
momentul s întrebe:
Ce vârst ai?
Femeia încet s râd i r spunse cu
seriozitate:
Dou zeci i trei, domnilor.
De ce-ai venit? Cu ce scop ne vizitezi?
Am venit s v -so esc pe Gaia, r spunse ea,
rotunjind u or vocalele în diftongi, semn c nu
st pânea la perfec ie Galactica Standard.
S ne-nso easc o fat ?
Ea deveni dintr-o dat mai b oas , vrând s le
dovedeasc lui Trevize i lui Pelorat c era st pân
pe situa ie:
Eu reprezint Gaia la fel de bine ca oricare
altul. Dac s-a întâmplat s fiu eu de tur pe
sta ie...
Tura ta? Erai singur la bordul sta iei?
Nici nu trebuie mai multe persoane, r spunse
ea semea .
i acum nu-i nimeni pe ea?
Sta ia nu e p sit dac eu lipsesc de acolo.
Ea mâne.
Ea? La ce te referi?
La sta ie. Ea este Gaia. N-are nevoie de mine
cât vreme v re ine nava.
 Atunci tu ce faci pe sta ie?
Datoria.
Pelorat îl apucase de mânec pe Trevize i-l
tr sese u or. Repet gestul i-i spuse în oapt :
Golan, nu mai ipa la ea. Nu vezi ce tân e?
Las -m pe mine s vorbesc cu ea.
Trevize se smuci furios, dar Pelorat i-o lu
înainte i întreb :
Domni oar , cum te nume ti?
Chipul ei se lumin într-un zâmbet larg, ca
reac ie la tonul mai blând, i r spunse:
Bliss.
Bliss? repet Pelorat. Ce nume frumos. Dar
nu e singurul, nu-i-a a?
Fire te. Era caraghios c am un nume format
dintr-o silab . S-ar putea repeta pe fiecare
sec iune i nu ne-am mai putea deosebi, iar
rba ii ar muri luând un trup drept altul. Numele
meu complot e Blissenobiarella.
i se umple gura pronun ându-l.
Poftim? Cu numai apte silabe? Nu-i lung
deloc. Am prieteni cu nume din cincisprezece
silabe i nu mai prididesc încercând tot felul de
combina ii pentru a- i g si un apelativ mai scurt.
Eu am r mas la Bliss de când am împlinit
cincisprezece ani. Mama îmi spunea "Nobby", dac
vine-a crede.
În Galactica Standard "bliss" înseamn
"extaz" sau "bucurie nem rginit " spuse Pelorat.
Tot a a i-n limba gaian . Nu se deosebe te
foarte mult de Standard, i vreau -mi i justific
numele.
Numele meu e Janov Pelorat.
i cel lalt domn, cel care strig , este Golan
Tievize. Am primit mesajul din Sayshell.
Cum adic a i primit mesaj? întreb Trevize
 nuitor.
Bliss se-ntoarse c tre el i r spunse calm.
Nu l-am primit eu personal, ci Gaia.
Domni oar Bliss, ne dai voie s discut m
ceva între patru ochi? vorbi Pelorat.
N-am nimic împotriv , dar s ti i c suntem
tepta i.
Nu dureaz mult. (Îl trase de bra pe Trevize
care-l urm f chef în cealalt camer ).
Ce-nseamn toate astea? spuse Trevize în
oapt . Sunt sigur c ne aude i de-aici. Probabil
ne cite te i gândurile, creatur perfid .
N-are importan dac ni le cite te sau nu.
Pu in izolare psihologic nu ne stric . Ascult ,
prietene, las-o în pace. Nu putem face nimic i n-
are rost s te r ste ti la ea ca s i ver i n duful.
Probabil c nici ea nu ne poate ajuta. Nu-i decât
un emisar. De fapt, cât vreme se afl la bord,
suntem în siguran ; n-ar l sa-o aici dac ar
inten iona s distrug nava. Dac te por i ca un
ran or s ne spulbere dup ce o recheam .
Nu suport s m simt neajutorat, îi explic
Trevize îmbufnat.
Cui îi place? Dar nervozitatea te face i mai
neajutorat. Devii un revoltat f cauz . Dragul
meu prieten, nu vreau s te sâcâi i eu i s nu
mi-o iei în nume de r u c te critic atât de aspru,
dar fata n-are nici o vin .
Janov, e atât de tân c i-ar putea fi fiic .
Pelorat lu o pozi ie b ioas :
Cu atât mai mult va trebui s ne purt m
delicat cu ea, de i nu prea-mi dau seama ce vrei s
spui cu asta.
Trevize se gândi o clip , apoi chipul i se lumin :
Foarte bine. Ai dreptate, am gre it. Totu i e
sup tor c au trimis o fat . Puteau s
îns rcinezeun ofi er, de exemplu, i ne arate c
ne pre uiesc cât de cât. Dar o fat , care una-dou
arunc toat r spunderea pe Gaia?
Se refer probabil la un cârmuitor care
prime te numele planetei ca titlu onorific, ori are
în vedere consiliul planetar. O s afl m i asta, dar
nu întrebând de-a dreptul.
Mor b rba ii dup ea! pufni Trevize. Asta-i
bun ! E cam plinu la olduri!
Nu i-a cerut nimeni s i dai via a pentru ea,
Golan, spuse Pelorat domol. Vino! Ce, nu-i dai voie
se autoironizeze? Mi se pare amuzant i lipsit
de prejudec i.
O g sir pe Bliss a ezat în fa a computerului,
aplecat asupra lui i privind cu ochi mira i la
componentele acestuia, inându- i mâinile la spate
de parc s-ar fi temut s -l ating .
Când ei intrar , aplecându- i capetele ca s nu
se loveasc de tocul u ii, ea ridic ochii i rosti:
Uimitoare nav . Nu în eleg nici jum tate din
ceea ce v d, dar dac-a i vrea s -mi face i un cadou
de bun venit, mi-a dori nava. E minunat . A mea
arat groaznic.
Pe chip îi ap ru o expresie de curiozitate
nepotolit :
Chiar veni i de pe Funda ie?
De unde tii despre Funda ie? întreb
Pelorat.
Înv m la coal despre ea. Mai ales din
pricina Catârului.
De ce din cauza lui, Bliss?
E unul dintre noi, dom... Ce silab din
numele voastre pot folosi, domnilor?
Pelorat reac iona primul:
Jan sau Pel. Pe care-l preferi?
Pel. A plecat dintre noi, Pel, relu Bliss cu un
zâmbet complice. S-a n scut pe Gaia, dar se pare
nimeni nu tie cu exactitate unde.
Bliss, s -n eleg c e un erou al Gaiei? (Trevize
se hot râse s adopte o atitudine aproape agresiv
de prietenoas i arunc o privire r ut cioas i
ucig toare în direc ia lui Pelorat.) Po i s -mi spui
Trev, ad ug el.
A, nu, spuse ea pe ner suflate. A plecat de pe
Gaia f s i se permit acest lucru, i nimeni nu
trebuie s fac asta. Nimeni nu tie cum a reu it.
Dar a plecat i tocmai de-aceea cred c-a avut un
sfâr it nefericit. Funda ia l-a înfrânt în cele din
urm .
A Doua Funda ie? întreb Trevize.
Mai exist una? Cred c mi-a aminti dac a
face un efort, dar nu m-a interesat istoria. Dac
gândesc mai bine, ceea ce socote te Gaia c -i
mai bun m intereseaz i pe mine. Dac istoria
nu s-a lipit de mine, înseamn c sunt destui
istorici sau c nu m-a atras prea mult obiectul
acesta de studiu. Probabil c de aceea am devenit
tehnician spa ial. Primesc mereu îns rcin ri pe
sta ie i-mi place ceea ce fac, a a c se-n elege de
la sine c ...
Începuse s vorbeasc repede, pe ner suflate
aproape, i Tevize trebui s pândeasc un moment
de pauz ca s-o întrebe:
Cine-i Gaia?
Bliss îl privi nedumerit
Gaia. Pel i Trev, hai s trecem la treab .
Trebuie sa ajungem pe planet .
Deci într-acolo mergem, nu-i a?
Da, dar încet. Gaia simte c v pute i deplasa
mult mai repede dac folosi i for a navei. Vre i s -
ncerca i?
Vrem, r spunse Trevize moroc nos. Dar dac
ni se va reda controlul asupra navei, nu v teme i
c-a putea ni înspre spa iu?
Ce caraghios e ti, ispuse Bliss printre hohote
de râs. Bineîn eles c Gaia n-o s te lase s mergi
în alt direc ie. Dar po i zbura mai repede în
direc ia în care vrea Gaia. Pricepi?
Pricep, încuviin Trevize, i-o s încerc s -mi
mai temperez sim ul umorului. Unde cobor?
N-are importan . Zboar spre suprafa a
planetei i vei coborî în locul potrivit. Se va îngriji
Gaia de asta.
Pelorat nu- i putu st pâni curiozitatea:
i tu vei mâne cu noi ca s fii sigur ne
vor trata cum se cuvine?
A putea s-o fac i pe asta. S vedem,
onorariul obi nuit pentru serviciile mele vreau
zic tipul acesta de servicii se poate v rsa
direct în contul meu.
i pentru altfel de servicii...?
Bliss chicoti:
Ce b trânel simpatic e ti.
Pelorat primi lovitura în plin.

72

Bliss r mase pu in uimit când nava descrise o

curb rapid spre Gaia:
Nu se simte deloc efectul accelera iei,
Ac ionare gravitic , o l muri Peiorat.
Accelera ia antreneaz totul de pe nav , inclusiv
ocupan ii, a a c nu avem de suferit.
Pel, dar cum func ioneaz ?
Pelorat ridic din umeri: ,
Cred c Trev tie mai bine, dar e cam
indispus i nu pare s aib chef de vorb .
 Trevize dirij nava cu destul brutalitate spre
suprafa a planetei. Nava r spundea par ial la
comenzile lui, a a cum de altfel îl avertizase Bliss. I
se accept încercarea de a traversa oblic liniile de
for gravitic , dar numai dup o scurt ezitare O
oar tentativ de ridicare a navei spre înalt
mase f r spuns. Nava nu-i mai apar inea cu
totul.
Pelorat întreb blajin:
Golan, nu zbur m cu vitez prea mare?
Str duindu-se s r mân calm i netulburat.
Trevize spuse cu o voce egal i f nici o
inflexiune:
Tân ra doamn sus ine c Gaia va avea grij
de noi.
Bineîn eles, Pel, interveni Bliss, Gaia n-ar
permite navei s ne pun via a în pericol. Ave i
ceva de mâncare la bord?
Desigur, r spunse îndatoritor Peiorat. Ce i-ai
dori?
Ceva f carne, Pel, îi r spunse Bliss
aproape nep toare, dar poate s fie i pe te sau
legume.
Bliss, o parte dintre proviziile noastre provin
de pe Sayshell, explic Pelorat. Nu tiu prea bine
ce-i în cutii, dar s-ar putea s i plac .
Întâi s gust i vom vedea, f cu ea vis toare.
Oamenii de pe Gaia sunt vegetarieni? vru s
tie Peiorat.
Mul i da, r spunse ea dând vioi din cap.
Depinde ce substan e nutritive îi trebuie
organismului în anumite momente. În ultima
vreme carnea nu m-a prea tentat, a a c nici acum
nu vreau. i nici dup dulciuri n-am tânjit.
Brânzeturile i creve ii îmi plac pentru c au un
gust pl cut. În fine, cred c-ar trebui s mai
sl besc. i spunând acestea, se b tu cu palma
peste fund, De-aici trebuie s dau jos câteva
kilograme.
Nu v d ce motiv ai avea, o lini ti Pelorat. Abia
ai pe ce s ezi mai confortabil.
Bliss întoarse capul ca s se admire:
În fine, n-are importan . Când pierzi în
greutate, când câ tigi. Nu-mi fac eu probleme
dintr-atât.
Trevize t cea, pentru c se lupta cu Far Star.
Ezitase cam mult c utând o orbit convenabil , iar
acum treceau vâjâind prin limitele inferioare ale
ecosferei planetare. Încetul cu încetul, nava începu
scape controlului lui ca i când o alt for
înv ase deja s dea comenzi motoarelor gravitice.
Far Stor, conducându-se aproape singur , intr în
atmosfera rarefiat i încetini rapid. Apoi se
deplas într-o curb lin .
Bliss r mase impasibil la uieratul ascu it
produs de aerul care opunea rezisten la
înaintarea navei i mirosi cu delicate e aburul ce
se în a din container:
Trebuie s fie delicios, Pel, altfel n-ar avea
mirosul sta pl cut i apetisant. (B degetul în
sos i apoi i-l linse.) Ai avut dreptate. Pel. Par
creve i. Excelen i.
Cu un gest de nemul umire, Trevize p si
computerul.
Doamn , exclam el, de parc arunci ar fi
zut-o pentru prima oar .
Numele meu e Bliss, îi r spunse ea ferm.
Bliss, fie! tiai cum ne numim.
Da, Trev.
De unde ai aflat numele noastre?
Trebuia s le tiu ca s -mi pot face datoria.
tii cine a Munn Li Compor?
 Dac ar prezenta importan pentru munca
mea a ti. N-am idee cine e, dar Compor nu vine
aici. i, ca s fiu mai exact , spuse ea i f cu o
mic pauz , în afar de voi doi nu mai vine nimeni.
Vom vedea.
Privi în jos i v zu nori. Nu erau în strat
compact i continuu, ci în mai multe straturi
succesive, care nu ofereau o priveli te clar a
suprafe ei planetei.
Comut pe micround i radarul se ilumin .
Suprafa a p rea o copie aproape fidel a cerului.
Ar ta ca o lume compus din insule foarte
asem toare cu Terminus, numai c aici erau
mai numeroase, nici una prea mare sau izolat de
restul lor. Aminteau de un arhipelag planetar.
Nava se înscrise pe o orbit cu înclina ie mare fa
de planul ecuatorial, dar nu se z ri nici una dintre
calotele polare.
Trevize nu reu i s vad nici semnele
neîndoielnice ale distribu iei inegale a popula iei,
cum era de a teptat, dup luminarea din zona
cufundat în noapte.
Vom coborî lâng capital , Bliss? întreb
Trevize.
Gaia te va ajuta s ajungi într-un loc
convenabil, r spunse ea cu un aer indiferent.
A prefera un ora mare.
Vrei s zici o grupare mare de oameni?
Da.
Gaia va hot rî.
Nava continu s coboare i Trevize î i g si o
distrac ie încercând s ghiceasc pe care insul se
va a eza.

73
 Nava coborî u or ca un fulg, i se a ez pe sol
zdruncin turi sau efecte gravita ionale
nepl cute. Coborâr unul dup altul: întâi Bliss,
apoi Pelorat i în cele din urm Trevize.
Vremea aducea cu prim vara timpurie din
Terminus City. Adia o briz u oar , iar soarele
dimine ii str lucea puternic pe cerul pres rat cu
nori rari. Solul era acoperit de verdea i la o
oarecare distan se afla o livad cu copacii alinia i
în iruri lungi, iar în partea opus se z rea linia
rmului.
Printre ierburi forfoteau insecte, o pas re
geta cerul i, de undeva, din apropiere, se auzir
zgomotele înfundate f cute de cineva care folosea
vreo unealt agricol .
Pelorat rupse t cerea dup ce trase adânc aer
în piept:
O, miroase pl cut, a suc de mere.
P i de la livada de colo. Probabil c la ferm
face cineva suc de mere, spuse Trevize.
Fiindc tot veni vorba, nava voastr are un
miros... greu de suportat, interveni Bliss.
Atunci de ce n-ai spus nimic? mârâi Trevize.
Din polite e. Doar eram oaspete.
i-acum ai uitat de polite e?
Acum sunt pe lumea mea. Tu ti oaspete,
a c te rog s fii politicos.
Are probabil dreptate, Golan. Avem cum s
aerisim nava? se b în vorb Pelorat.
Da, i-o retez Trevize, sigur, dac aceast
mic domni oar ne asigur c nu se va atinge
nimeni de nav . Ne-a dovedit deja c are puteri
neobi nuite asupra ei.
Bliss î i arcui trupul i nu se l mai prejos:
Nu sunt chiar mic i dac i închipui c se
aerise te dac o las în pace, atunci a a o sa fac.
Bine, i-acum ne duci la omul c ruia îi
spune i Gaia?
Bliss p rea amuzat :
Trev, nu tiu dac o s m crezi. Eu sunt
Gaia.
Trevize înm rmuri. Auzise de nenum rate ori
fraza: "a- i aduna min ile" folosit metaforic, îns
abia acum sim i pe propria-i piele adev rul pe
care-l exprima ea. Reu i s îngaime:
Tu?
Da. i p mântul. i pomii aceia. i iepurele
acela, ascuns între ierburi. i b rbatul pe care-l
vezi umblând prin livad . Întreaga planet i tot ce
vie uie te pe ea înseamn Gaia. Suntem indivizi
organisme separate dar cu to ii împ rt im o
con tiin comun . Planeta are o parte infim din
aceast con tiin , diferitele forme de via î i au i
ele partea lor mai mare sau mai mic , iar fiin ele
umane, cea mai mare parte.
Trevize, cred c vrea s spun c Gaia e un
fel de con tiin de grup, explic Pelorat.
Trevize aprob dând din cap:
Asta am în eles i eu. Bliss, în cazul acesta,
cine conduce lumea?
Se conduce singur . Copacii aceia cresc în
iruri drepte i ordonate din propria lor voin . Se
înmul esc doar în m sura în care e nevoie pentru
a-i înlocui pe cei care mor. Fiin ele umane
recolteaz merele de care au nevoie; celelalte
animale, inclusiv insectele, consum partea ce li se
cuvine, dar nimic mai mult.
i zici c insectele tiu ce li se cuvine?
întreb ironic Trevize.
Într-un fel, da. Plou când trebuie i uneori
plou toren ial când este necesar, i uneori se-
ntâmpl i câte-o perioad de secet pentru c i
asta este necesar .
i ploaia tie i ea când s cad ?
Da, r spunse Bliss cu seriozitate. Nu se-
ntâmpl la fel i-n organismul t u? Celulele tiu ce
fac . tiu când s produc anumite substan e
i când s inhibe acest proces, iar când produc
respectiva substan , ele tiu ce cantit i sunt
necesare, i nu secret nici mai mult, nici mai
pu in. Fiecare dintre celule este, într-o anumit
sur , o uzin chimic independent , dar toate
i extrag materia prim dintr-o surs comun ,
adus de un sistem de transport ce le apar ine
deopotriv i toate î i elimin reziduurile într-o
serie de canale comune. Toate acestea contribuie
la formarea unei con tiin e de grup.
Entuziasmat, Pelorat exclam :
Extraordinar. Vrei s spui c planeta e un
superorganism i c tu e ti o celul a lui.
Am încercat o analogie, n-am spus c totul
merge pân la identificare. Suntem analogii
celulelor, dar nu ne identific m cu ele, în elegi?
P i, în ce fel nu sunte i celule? încerc
Trevize s-o încurce.
i noi în ine suntem construi i din celule i
avem o con tiin de grup, dac vorbim din
punctul acesta de vedere. Aceast con tiin a
organismului individual, a unei fiin e, umane, în
cazul meu...
Cu un organism dup care mor b rba ii...
Exact. Con tiin a mea e mult mai avansat
decât cea a unei celule individuale. Faptul c noi,
la rândul nostru, suntem o p rticic dintr-o
con tiin de grup mai cuprinz toare, situat la un
nivel superior, nu ne reduce la nivelul celulelor. Eu
mân o fiin uman dar deasupra noastr se
afl o con tiin de grup pe care n-o pot cuprinde,
a cum o celul din structura mu chiului biceps
nu poate cuprinde con tiin a mea de sine.
Cineva a ordonat sechestrarea navei noastre.
Cine? întreb Trevize.
În nici un caz cineva anume. Gaia a ordonat.
Noi to i am vrut asta.
i copacii i p mântul, Bliss?
Au avut o contribu ie foarte mic , dar sigur .
Ascult , dac un muzician ar scrie o simfonie,
întrebi care celul din corpul lui a ordonat
compozi ia i care celul a supravegheat
arhitectura ei?
i, dup câte în eleg, gândirea comun , ca s
zicem a a, a con tiin ei de grup este mult mai
puternic decât gândirea unui individ, spuse
Pelorat, a a cum un mu chi e mai puternic decât o
celul individual din acel mu chi. Prin urmare,
Gaia a capturat nava noastr de la distan ,
controlând computerul, chiar dac individual, nici
o minte de pe planet n-ar fi putut s-o fac .
Ai în eles perfect, Pel, îl încuraja Bliss.
Tot a a am priceput i eu, zise Trevize. Nu-i
chiar a a de complicat. Dar ce vre i de la noi? N-
am venit cu inten ii du noase. Voiam s afl m
anumite lucruri. De ce ne-a i capturat?
Ca s discut m cu voi?
Puteam s r mânem pe nava noastr dac
dorea i numai atât.
Nu cu mine ve i vorbi, spuse Bliss cu
gravitate.
Dar nu faci parte din con tiin a de grup?
Da, dar nu pot zbura ca pas rea, bâzâi ca o
insect sau cre te înait ca un copac. Fac ceea ce
pricep i nu trebuie s v informez eu, de i mi
s-ar putea încredin a informa iile care v
intereseaz .
Cine-a hot rât asta?
Noi to i.
i cine ne va spune ceea ce dorim s tim?
Dom.
Cine-i Dom?
Numele lui complet este
Endomandiovizamarondayaso i a a mai departe,
spuse Bliss. Fiecare i se adreseaz folosind silaba
pe care-o consider potrivit , dar îl tiu ca Dom, i
cred c-ar fi bine s -i spune i la fel. Probabil c
apar ine Gaiei mai mult decât oricare altul dintre
noi i locuie te pe insula asta. El a cerut s v
vad i i s-a aprobat.
Cine a aprobat? întreb Trevize, dar g si
spunsul aproape imediat: A. da, tiu cum; voi
to i.
Bliss îl aprob .
i când îl vom întâlni pe Dom? se interes
Pelorat.
Imediat. Dac m urma i, o s v duc la el
chiar acum, Pel. i tu e ti a teptat, Trev.
i dup aceea vei pleca? întreb Pelorat.
Vrei s r mân, Pel?
Ca s fiu sincer, da.
A a se întâmpl mereu, spuse Bliss, p ind
înaintea lor pe un drum bine pietruit care ocolea
livada. Cât ai zice pe te le i cad cu tronc
rba ilor. Chiar i cei vârstnici se las cuprin i de
ardoare tinereasc .
Pelorat izbucni în râs:
Ardoarea tinereasc s-a cam stins, Bliss, dar
cred c s-ar aprinde din nou, i n-ar fi numai din
pricina ta.
Nu te nelini ti, ea înc exist . Pot s fac
minuni, îi spuse Bliss.
 Trevize întreb ner bd tor:
Dup ce ajungem unde trebuie, cât vom avea
de a teptat pân vine acest Dom?
El a teapt pe voi. De altfel, Dom-prin-Gaia
a trudit ani de zile ca s v aduc aici.
Trevize r mase cu un picior în aer, uitând s
mai p easc , i privi pe furi spre Pelorat care-i
spuse pe mute te: Ai avut dreptate.
a privi spre ei, Bliss rosti calm:
Trev, tiu c ai b nuit c Eu/noi/Gaia ne
interes m de voi,
Eu/noi/Gaia? îngân Pelorat cu jum tate de
gur .
Ea se întoarse spre el i-i zâmbi:
Avem al turi de diferite pronume pentru a
exprima nuan ele de individualitate existente pe
Gaia. Vi le-a putea explica dar, pân una-alta,
de i "Eu/noi/Gaia" pare cam stângaci, sugereaz
destul de exact ce vreau s comunic. Hai, ce-ai
mas a a, Trev? Dom ne a teapt i n-a vrea s
te fac s mergi împotriva voin ei tale. Î i d un
sentiment nepl cut dac nu e ti ob nuit cu a a
ceva.
Trevize porni. Privirea pe care i-o arunc lui
Bliss tr da o adânc neîncredere.

74

trânul Dom recit cele dou sute cincizeci i

trei de silabe ale numelui s u într-o frazare
muzical curg toare i unduitoare.
Într-un fel, spuse el, numele meu reprezint o
scurt biografie. El comunic celui ce-l aude, îl
cite te sau îl percepe, cine sunt, ce rol am jucat în
întreg i ce-am împlinit. De mai bine de cincizeci
de ani m mul umesc s mi se spun Dom. Când
se aduce vorba i de al ii cu acela i nume, sunt
numit Domandio, iar în numeroasele mele leg turi
profesionale se folosesc i alte variante. O dat pe
an, de ziua mea, numele meu complet este recitat-
în-minte, a a cum am f cut-o eu acum cu voce
tare pentru voi. Impresioneaz , dar personal, m
simt stânjenit.
trânul Dom era înalt i slab, aproape stafîdit.
Ochii adânci i în orbite aveau o str lucire
neobi nuit de tinereasc , de i mi rile îi erau
domoale. Nasul ascu it i sub ire avea n rile larg
dep rtate una de alta. Mâinile, cu vene
proeminente, nu p reau s sufere de artrit . Purta
o rob lung , de culoare cenu ie, care îi c dea
pân peste glezne, iar în picioare, sandale
decupate la vârf care-i l sau libere degetele.
Ce vârst ave i, domnule? întreb Trevize.
Trev, te rog s mi te adresezi cu Dom.
Folosirea altor formule de adresare ar impune o
polite e rece care-ar împiedica schimbul liber de
idei între noi. În Ani Galactici Standard, am trecut
de nou zeci i trei de ani, dar adev rata mea
aniversare va fi peste câteva luni, când voi împlini
nou zeci de ani dup standardul Gaiei,
Eram sigur c n-ai mai mult de aptezeci i
cinci, do..., Dom spuse Trevize.
Potrivit standardelor gaiene nu-i o
performan , nici ca vârst , nici ca înf are, Trev.
Dar s l m asta.
Pelorat privi spre farfuria lui, pe care erau
câteva resturi dintr-un fel de mâncare deosebit de
simplu, apoi se adres lui Dom cu oarecare
re inere:
Dom, pot s i pun o întrebare stânjenitoare?
Bineîn eles, dac te deranjeaz , te rog s -mi spui
 i o facem uitat .
Nu te jena, îl invit Dom cu un zâmbet. Chiar
doresc s i satisfac orice curiozitate în leg tur cu
Gaia,
De ce? reac ion pe dat Trevize.
Pentru c sunte i ni te oameni de vaz . S
începem cu întrebarea lui Pel.
Pentru c toate lucrurile de pe Gaia particip
la con tiin a de grup, cum se face c tu, ca
element al grupului, ai putut mânca ceea ce a fost
neîndoielnic un alt element?
Adev rat! Dar toate lucrurile sunt recirculate.
Trebuie s mânc m ca s tr im i, în acela i timp,
toate, adic atât hrana de origine vegetal cât i de
origine animal , ba chiar i ingredientele, sunt o
rticic din Gaia. Dar vede i voi, nimic nu-i ucis
din pl cere sau din distrac ie i moartea nu
înseamn durere inutil . Îmi pare r u, dar nu voi
încerca s laud preparatele noastre culinare,
pentru c nici un gaian nu m nânc decât din
necesitate. Nu i-a pl cut prea mult masa, nu-i
a, Pel? Mâncarea nu trebuie s fie o pl cere. În
alt ordine de idei, ceea ce se m nânc r mâne, la
urma urmei o parte din con tiin a planetar . În
sura în care por iuni din ea sunt încorporate în
organismul meu, el va participa mai din plin la
con tiin a total . Când voi muri, i eu voi deveni
hran , chiar dac pentru bacterii de
descompunere, i voi participa într-un grad mult
mai redus. Dar într-o bun zi, p i din mine vor
intra în compozi ia altor fiin e umane.
Un fel de transmigra ie a sufletelor, încerc
explice, Pelorat.
A cui, Pel?
M refeream la un mit vechi, cunoscut pe alte
lumi.
 A, nu-l tiu. S mi-l poveste ti i mie cu alt
ocazie.
Dar con tiin a voastr individual , interveni
Trevize, adic ceea ce reprezin i tu, Dom, nu se va
mai alc tui complet.
Nu, sigur c nu. Dar ce importan are? Voi
mâne o p rticic din Gaia, i asta conteaz .
Printre noi sunt unii mistici care se întreab dac
n-ar trebui s lu m m suri pentru a crea memorii
de grup ale unor existen e trecute, dar nu po i
ajunge s percepi Gaia în mod practic, iar asta
oricum n-ar servi la nimic. N-ar face decât s
întunece actuala con tiin . Desigur, pe m sur ce
condi iile se vor schimba i Gaia va fi perceput
altfel, dar eu nu cred c schimb rile se vor petrece
prea curând.
De ce trebuie s mori, Dom? întreb Trevize.
Ai ajuns la nou zeci de ani. Con tiin a de grup n-
ar putea s ...
Niciodat , îl întrerupse Dom, care se i
încrunt . M car cu atât s contribui i eu. Fiecare
nou individ reprezint o rearanjare a moleculelor i
genelor într-o fiin nou . Noi talente, noi
inteligen e, alte contribu ii la dezvoltarea Gaiei.
Avem nevoie de ele, i singura solu ie este s le
facem loc. Am realizat mai multe decât al ii, dar i
eu am o limit pe care am atins-o deja. Nu exist
dorin de a tr i mai mult decât i-e dat, i nici
dorin de a muri înainte de vreme.
Apoi, dându- i seama c ad ugase un aer de
triste e serii, se ridic i- i întinse mâinile c tre cei
doi. )
Haide i, Trev i Pel, s mergem în biroul meu,
unde-a vrea s v ar t câteva dintre obiectele de
art la care in. Sper c n-o s lua i în nume de
u mica vanitate a unui om b trân.
 Îi conduse în alt camer unde, pe o mas , se
aflau câteva lentile fumurii legate dou câte dou .
Acestea sunt Particip ri pe care le-am f cut
eu, spuse Dom. Nu-s chiar expert, dar m-am
specializat în obiecte lipsite de via cu care marii
mae tri nu- i bat capul.
Pot s pun mâna? Nu-s fragile? întreb
Pelorat.
Nu, nu. Po i s dai cu ele de podea, dac vrei,
dar ar fi mai bine s n-o faci. ocurile ar putea
afecta contrastul imaginii.
Cum se folosesc, Dom?
Le pui la ochi i se vor fixa acolo singure. Nu
transmit lumina, ci dimpotriv , mai întunec din
str lucirea care altfel i-ar distrage aten ia, de i
senza iile ajung oricum la creier prin nervul optic.
În esen , con tiin a devine mai precis i poate
participa la alte aspecte ale vie ii de pe Gaia. Cu
alte cuvinte, dac vei privi peretele acela, îl vei
percepe a a cum se percepe el însu i.
Fascinant, bolborosi Pelorat. Pot s -ncerc cu
sta?
Fire te, Pel. Ia unul la întâmplare. Fiecare e
construit în felul lui. Privind prin el un perete sau
oricare alt obiect vei percepe diferite aspecte ale
con tiin ei obiectului.
Pelorat î i puse o pereche la ochi i aceasta se
fix instantaneu. Avu o tres rire u oar , apoi
mase nemi cat câtva timp.
Când nu mai vrei s prive ti, s pui palmele
pe fiecare parte a Particip rii i s ape i u or. Se
va desprinde imediat.
Pelorat f cu întocmai cum i se spusese i apoi
începu s clipeasc m runt i s se frece la ochi.
Ce-ai sim it? îl întreb Dom.
Greu de explicat sau de exprimat în cuvinte.
Zidul p rea s sclipeasc i s radieze o lumin ,
iar din când în când p rea s devin fluid, având
simetrii schimb toare. Îmi pare r u, Dom, dar nu-l
sesc prea atr tor.
Dom oft :
Nu participi la con tiin a Gaiei, a a c nu
po i vedea ceea ce v d eu. M temusem de asta.
cat! V asigur c , de i Particip rile acestea sunt
apreciate în primul rând pentru valoarea lor
estetic , ele au i utiliz ri practice. Un zid fericit
este durabil, practic, util.
Un zid fericit? f cu Trevize, zâmbind vag.
Zidul tr ie te o senza ie neclar , analog
"fericirii" noastre. Un zid se simte fericit atunci
când e bine proiectat, când se reazem ferm pe
funda ie, când simetria lui echilibreaz p ile
componente i nu sufer deform ri sup toare. O
bun proiectare se poate realiza pe baza
principiilor matematice ale mecanicii, dar folosirea
unei Particip ri potrivite contribuie la o reglare de
fine e pân la nivel atomic. Nici un sculptor nu
poate produce o oper de art pe Gaia f o
Participare bine f cut , i cele pe care le fac eu
sunt considerate excelente, v rog s m crede i.
Particip rile vii, care nu intr în preocup rile mele,
continu Dom cu entuziasmul celui care se
teapt ca ascult torii s i s aib acelea i
pasiuni, ne dau, prin analogie, o tr ire direct a
echilibrului ecologic. El este destul de simplu pe
Gaia, ca i pe toate celelalte lumi, dar cel pu in aici
nutrim speran a s -l putem face mai complex,
îmbog ind astfel con tiin a total .
Trevize ridic o mân ca s i-o ia înainte lui
Pelorat i-i f cu semn s tac :
De unde tii c o planet ar putea avea un
echilibru ecologic mai complex dac toate celelalte
au unul mai simplu?
Aha, f cu Dom cu o lic rire ireat în ochi,
vrei s -l pui la încercare pe b trânul Dom. tii la
fel de bine ca i mine c leag nul originar al
umanit ii, P mântul, avea un echilibru ecologic
extraordinar de complex. Doar lumile secundare,
adic cele derivate, sunt simple din punct de
vedere ecologic.
Pelorat nu se putu ab ine:
Mi-am dedicat întreaga via acestei
probleme. De ce numai P mântul a avut un sistem
ecologic complex? Ce l-a deosebit de alte lumi? De
ce milioane de alte lumi din Galaxie, capabile de a
sus ine via a, au creat doar o vegeta ie s rac i
forme de via animal de dimensiuni reduse i cu
o inteligen embrionar ?
Noi avem o poveste despre asta, r spunse
Dom, sau mai degrab o fabul . Nu pot garanta
autenticitatea ei. De fapt, cinstit vorbind, sun ca
o n scocire.
Bliss, care nu luase masa împreun cu ei, intr
în camer în acest moment al discu iei, i-i zâmbi
lui Pelorat. Purta o bluz argintie, foarte sub ire i
str vezie.
Pelorat se ridic :
Credeam c-ai plecat.
Nici vorb . Trebuia s rezolv ni te rapoarte t
alte treburi. Dom, pot r mâne i eu?
Dom se ridicase i el (de i Trevize r sese
ezat):
E ti binevenit . Prezen a ta umple de bucurie
ochii b trânului Dom.
Tocmai de aceea am îmbr cat bluza asta. Pel
a ajuns la vârsta când astfel de lucruri nu-l mai
intereseaz , iar Trevize le ignor .
Bliss, dac i închipui a a ceva, s-ar putea
 i fac o surpriz într-o bun zi, îi replic Pelorat.
Ar fi o pl cere deosebit , spuse Bliss i se
ez , urmat de ceilal i doi b rba i. Dar n-a vrea
v întrerup.
Tocmai m preg team s le spun oaspe ilor
no tri povestea Eternit ii, îi explic Dom. Pentru a
o în elege, trebuie mai întâi s pricepe i c exist
multe Universuri virtual, un num r infinit. Orice
eveniment individual poate s se petreac sau nu,
sau poate avea loc într-un mod sau altul, i fiecare
dintre nenum ratele posibilit i va contribui la
desf urarea viitoare a evenimentelor, iar
deosebirile dintre ele ar fi considerabile. De
exemplu, se putea ca Bliss s nu intre exact acum,
sau putea s fi sosit mai devreme, sau cu mult
timp în urm , sau venind abia acum, putea s
aib alt bluz sau, chiar dac ar fi avut-o pe ea,
exista posibilitatea ca ea s nu zâmbeasc atât de
treng re te unor b trâni. În oricare dintre aceste
cazuri, sau în fiecare dintre nenum ratele
posibilit i ale aceluia i eveniment, Universul ar fi
luat alt curs. i a a mai departe, pentru fiecare
varia ie a fiec rui eveniment, oricât de neînsemnat
ar p rea el.
Trevize se foi pe scaun:
Consider c asta e de fapt o specula ie
obi nuit i bine cunoscut în mecanica cuantic .
Deci ai mai auzit de ea. Dar s continu m. S
ne imagin m c ar fi posibil ca fiin ele umane s
înghe e num rul infinit de Universuri i s
easc de pe unul pe altul dup dorin i s -l
aleag pe acela care-ar trebui s devin "real", în
contextul de care vorbim.
Te ascult i-mi imaginez chiar conceptul pe
care-l descrii, dar nu reu esc s m conving c a a
ceva s-ar putea întâmpla, remarc Trevize.
 Nici eu nu pot percepe întregul, îl aprob
Dom, i de aceea afirm c totul ar p rea un basm.
Cu toate acestea, basmul zice c au existat unii
oamenj care puteau p i în afara timpului ca s
examineze nesfâr itele crâmpeie poten iale de
realitate. Ace tia se numeau Eterni i atunci când
ie eau din timp se spunea c ajung în Eternitate.
Sarcina lor era s aleag o Realitate care s
convin umanit ii. Tot timpul aduceau modific ri,
i povestea intr în detalii, pentru c trebuie s i
rturisesc c ea a fost scris în form epic de
dimensiuni apreciabile. Bineîn eles c au g sit
(sau cel pu in a a se spune) un Univers în care
mântul era singura planet din întreaga Galaxie
care poseda un sistem ecologic complex, împreun
cu specii inteligente capabile s dezvolte o
tehnologie superioar . Asta era situa ia în care
umanitatea putea s supravie uiasc în perfect
siguran , au considerat ei. Au înghe at acel ir de
evenimente drept Realitate i apoi au încetat
opera iunile. Acum tr im într-o Galaxie care a fost
colonizat numai cu fiin e umane i, într-o mare
sur , cu plante, animale i forme microscopice
de via duse de oameni din proprie ini iativ
sau din întâmplare de la o planet la alta,
cople ind i învingând formele indigene de via .
Undeva, în ce urile întunecate ale probabilit ii,
exist alte Realit i în care Galaxia g zduie te
multe alte inteligen e, dar ele sunt intangibile.
Suntem singuri în Realitatea noastr . Din fiecare
eveniment al Realit ii pornesc noi ramuri, dintre
care doar una este o continuare a Realit ii, astfel
încât exist un num r nem rginit de Universuri
poten iale care se nasc din Universul nostru, dar
toate sunt probabil asem toare, deoarece con in
Galaxia cu o singur inteligen . Sau probabil c-ar
trebui s spun c toate, în afara unui procentaj
din ce în ce mai mic, sunt asem toare în acest
fel, pentru c în cazul în care posibilit ile devin
aproape infinite ca num r, este primejdios s
elimini ceva.
cu o pauz , ridic li or din umeri, i ad ug :
A a spune povestea. Dateaz dinaintea
întemeierii Gaiei. Nu tiu cât de adev rat este.
Ceilal i îl ascultaser foarte concentra i. Bliss
cl tin din cap, ca i cum ar fi cunoscut povestea
i aproba exactitatea relat rii. Pelorat r mase
cut, cu un aer solemn, apoi î i l greu mâna
pe bra ul scaunului.
Nu, spuse el cu o voce sugrumat , asta nu
schimb cu nimic lucrurile. Nu se poate demonstra
adev rul pove tii prin mijloace ra ionale, a a c ea
mâne doar un produs al gândirii, îns în afar
de asta... Dar s presupunem c -i adev rat !
Universul în care tr im este înc acela în care doar
mântul a dezvoltat o via bogat i specii
inteligente astfel încât, în acest Univers, fie c el
reprezint totalitatea sau doar una dintre
nenum ratele posibilit i trebuie s existe ceva
unic în natura planetei P mânt. Moi vrem totu i s
cunoa tem în ce const aceast unicitate.
În t cerea care urm , doar Trevize cl tin din
cap i încerc s continue argumenta ia:
Nu, Janov, nu merge a a. S zicem c
probabilitatea este de una la un miliard de
trilioane, adic de una din 102l, ca din miliardul de
planete locuibile din Galaxie doar P mântul, prin
jocul întâmpl rii, s poat dezvolta un sistem
ecologic bogat i, bineîn eles, inteligen . Dac
acest lucru este adev rat, atunci numai una dintre
cele 102l de crâmpeie de Realit i posibile ar
reprezenta o asemenea Galaxie i Eternii au ales-o
exact pe asta. Prin urmare, tr im într-un Univers
în care P mântul este singura planet care a
dezvoltat o ecologie complex , o specie inteligent ,
o tehnologie avansat , nu pentru c el reprezint
un caz special, ci pentru c , pur i simplu din
întâmplare, toate acestea au ap rut pe P mânt i
nu în alt parte. De fapt, presupun c exist
por iuni de Realitate în care doar Gaia a dezvoltat
o specie inteligent , ori numai Sayshell ori
Terminus, ori alt planet care în aceast Realitate
se-ntâmpl s nu aib deloc via . i toate aceste
cazuri foarte speciale reprezint un procentaj din
ce în ce mai redus din num rul tolal de Realit i în
care exist mai mult de o specie inteligent în
Galaxie. Presupun c dac Eternii ar fi c utat mai
atent, ar fi descoperit o por iune de Realitate în
care orice planet locuibil putea s fi dezvoltat o
specie inteligent .
Pelorat relu ideca:
Dar n-ai putea, de asemenea, s sus ii c s-a
descoperit o Realitate în care P mântul infera la fel
ca în alte por iuni, dar special înzestrat într-un
anume mod pentru a dezvolta inteligen ? De fapt,
putem merge chiar mai departe, i vom spune c s-
a g sit o Realitate în care întreaga Galaxie era
diferit de alte por iuni, în sensul c ea se afla
într-o asemenea etap de dezvoltare, încât numai
mântul putea produce inteligen .
Se poate argumenta i a a, nu se l Trevize
mai prejos, dar presupun c versiunea mea este
mai inteligibil .
Asta-i o p rere pur subiectiv , desigur,
începu Pelorat înfocat, dar Dom îi potoli.
A i început s despica i firul în patru. Haide i
nu stric m aceast sear pl cut i tihnit cu
astfel de controverse.
 Pelorat se str dui s se calmeze. În cele din
urm zâmbi i încuviin :
Cum spui tu. Dom.
Dup ce aruncase ocheade înspre Bliss, care
st tea cu mâinile pe genunchi, într-o atitudine
ironic pudic , interveni:
i cum a ap rut aceast lume, Dom? M
refer la Gaia i la con tiin a ei de grup.
Dom î i l capul u or pe spate i începu s
râd pe un ton pi ig iat. Apoi spuse:
Iar i pove ti? Uneori, când citesc
documentele pe care le avem despre istoria uman ,
gândesc la asta. Indiferent cât de atent ar fi
strate, fi ate i computerizate, documentele
devin neclare o dat cu trecerea timpului. Pove tile
se dezvolt prin sedimentare. Ele se adun
precum... praful. Cu cât e mai îndep rtat
perioada de timp, cu atât e mai pr fuit istoria,
pân când ea degenereaz în poveste.
Dom, noi, istoricii, cunoa tem îndeaproape
fenomenul. Exist o anumit preferin pentru
pove ti. În urm cu circa cincisprezece secole,
Liebel Gennerat a afirmat: "Falsul dramatism
compenseaz abunden a de elemente plicticoase."
Acum afirma ia asta se nume te Legea lui
Gennerat.
Adev rat? f cu Dom. i eu care credeam c -i
un comentariu cinic din partea mea. Ei bine. Legea
lui Gennerat confer farmec i imprecizie istoriei
noastre trecute. tii ce-i acela un robot?
Am aflat pe Sayshell, r spunse sec Trevize.
A i v zut vreunul?
Nu, am fost întreba i i dac-am spus c n-am
zut, ni s-a explicat
În eleg. Umanitatea a tr it demult cu robo i,
dar asta n-a dat rezultate bune.
 A a am auzit i noi.
Robo ii erau îndoctrina i s respecte cele trei
Legi ale fepboticii, a c ror origine se pierde în
negura istoriei. Exist mai multe versiuni ale celor
Trei Legi. Cea mai cunoscut dintre ele sun cam
a: "1) Un robot nu are voie s fac vreun r u
unei fiin e umane sau, prin inac iune, s permit
ca o fiin uman s sufere v ri; 2) Un robot
trebuie s execute ordinele primite de la o fiin
uman numai în m sura în care aceste ordine nu
contravin Primei Legi; 3) Un robot trebuie s i
protejeze propria existen atâta vreme cât aceast
protec ie nu contravine Primei sau celei de-a Doua
Legi." Pe m sur ce au devenit tot mai inteligen i i
mai diversifica i, robo ii au început s interpreteze
aceste Legi din ce în ce mai larg i mai divers, în
special atotputernica Prim Lege, i i-au asumat
într-o m sur din ce în ce mai mare rolul de
protectori ai umanit ii. Protec ia aceasta r pea
oamenilor libertatea i ini iativa, i situa ia
devenise de nesuportat. Robo ii erau cu totul
pa nici. Munca desf urat de ei era tipic uman
i menit a aduce foloase tuturor, ceea ce i-a f cut
cu atât mai nesuferi i. Orice perfec ionare adus
robo ilor înr ut ea starea de lucruri. Se creaser
robo i cu capacitate telepatic , dar asta însemna
pân i gândirea uman putea fi controlat ,
astfel încât comportamentul uman devenise tot
mai dependent de supravegherea robo ilor. Mai
trebuie spus c exista tendin a ca robo ii s
semene cu oamenii, dar prin comportament tot
robo i r mâneau, iar forma lor humanoid îi f cea
cu atât mai resping tori. Prin urmare, bineîn eles
trebuia s se pun cap t acestei situa ii.
De ce "bineîn eles"? întreb Pelorat, care
ascultase foarte atent.
 Pentru c logica trebuie urmat pân la
concluzia final , oricât de amar ar fi ea, îl l muri
Dom. În mod inexorabil, robo ii au ajuns atât de
perfec iona i, încât au c tat calit i aproape
umane care le-au permis s aprecieze de ce fiin ele
umane trebuiau, spre binele lor, s resping ideea
de a fi lipsite de tot ce era uman. În cele din urm ,
robo ii au fost obliga i s ajung la concluzia c
umanitatea ar fi mai fericit dac i-ar purta
singur de grij , chiar dac ar mai apare cazuri de
ineficient sau neglijen . În concluzie, se spune c
robo ii au creat Eternitatea, nimeni nu tie cum, i
au devenit Eterni: Ei au descoperit Realitatea în
care considerau c fiin ele umane puteau tr i în
siguran maxim , dar singure în Galaxie. Apoi,
dup ce-au f cut tot ce-au putut pentru a ne
ap ra, respectând astfel cu stricte e Prima Lege,
robo ii au hot rât s dispar din viata oamenilor i
de atunci am r mas numai noi, fiin ele umane,
pentru a progresa singure, cum ne vom pricepe
mai bine.
Dom t cu. Î i mut privirea de la Trevize la
Pelorat, apoi întreb :
Ei, crede i povestea asta?
Trevize d du din cap ca s i limpezeasc
gândurile:
Nu. Nici un document istoric nu men ioneaz
a ceva. În orice caz, eu n-am auzit o asemenea
poveste. Dar, tu, Janov?
Exist mituri similare în unele aspecte,
spunse Pelorat.
Janov, sunt mituri care s-ar asem na cu
orice am îns ila noi, dac d m dovad de
inventivitate. Eu vorbesc despre istorie, despre
documente în care s putem avea încredere.
A. În sensul sta nu exist documente, din
câte cunosc eu.
Nu-i de mirare, constat Dom. Înainte de
retragerea robo ilor, multe grupuri mari de oameni
au plecat pentru a coloniza lumi din adâncul
spa iului, unde nu existau robo i, dorind s
tr iasc liberi i neîngr di i. Proveneau în special
de pe P mântul suprapopulat, unde rezisten a fa
de dezvoltarea robo ilor î i avea o istorie
îndelungat . Noile lumi pe care se stabiliser
porneau aproape de la zero i oamenii nici m car
nu voiau s i mai aminteasc de amarele
suferin e pe care le înduraser sub obl duirea
matern a robo ilor. N-au inut documente i
curând au uitat.
E cu totul improbabil, spuse Trevize.
Pelorat se întoarse spre el:
Nu, Golan. Nu-i deloc improbabil. Societ ile
i urmeaz propria lor istorie i au tendin a de a
terge cu totul începuturile lipsite de m re ie, fie
uitându-le, fie apelând la tot felul de fic iuni
salvatoare. Guvernul imperial a încercat s
distrug cuno tin ele despre trecutul pre-Imperial
pentru a înt ri aura mistic a domniei eterne. De
asemenea, nu exist aproape nici o m rturie
despre vremurile de dinaintea zborurilor
hiperspa iale i tii bine c îns i existen a
mântului a r mas necunoscut pentru
majoritatea oamenilor care tr iesc în prezent.
Nu le po i împ ca pe toate, Janov, îl corect
Trevize. Dac Galaxia a uitat de robo i, cum explici
Gaia înc i aminte te?
Bliss interveni cu un hohot cristalin de râs:
Noi suntem altfel.
Da? În ce fel?
Dom încerc s calmeze spiritele:
Bliss, las asta în seama mea. Noi suntem
diferi i, domnilor de pe Terminus. Dintre toate
grupurile de refugia i care i-au c utat sc parea de
sub tirania robo ilor, cei care au ajuns pe Gaia
(urmând altor grupuri care au ajuns pe Sayshell),
am fost singurii care am înv at de la robo i arta
telepatiei. E o art , s ti i, care apar ine în mod
firesc min ii umane, dar ea trebuie dezvoltat , i
acest lucru pretinde subtilitate i înl turarea unor
obstacole. Sunt necesare multe genera ii pentru ca
ea s ajung la un poten ial deplin, dar dup aceea
se dezvolt de la sine. Posed m arta asta de peste
dou zeci de mii de ani i perceperea Gaiei ne arat
n-am atins capacitatea maxim nici m car
acum. Dezvoltarea pe care-a c tat-o telepatia
ne-a f cut s în elegem con tiin a de grup, la
început a fiin elor umane, apoi a animalelor, a
plantelor i, în cele din urm , acum câteva secole,
a structurii neînsufle ite a planetei. Noi nu i-am
uitat pe robo i pentru c de la ei am înv at
telepatia. Noi i-am considerat profesori, iar nu
mame excesiv de iubitoare. Am apreciat c ei ne-au
cut sensibili la unele lucruri pe care acum n-am
mai vrea s le pierdem. Ne amintim de ei cu
recuno tin .
Dar a a cum a i fost odat copii neajutora i
pentru robo i, tot a a a i devenit acum vl stare ale
con tiin ei de grup, remarc Trevize. Nu v-a i
pierdut i acum din umanitate, cum s-a întâmplat
pe vremea robo ilor?
Nu-i acela i lucru, Trev. Ceea ce facem acum
reprezint propria noastr op iune. Asta conteaz .
Nimeni nu ne-o impune, ba dimpotriv , ea cre te
din noi în ine. i ne deosebim i din alt punct de
vedere. Suntem unici in Galaxie. Nici o lume nu
seam cu Gaia.
i cum de sunte i a a de siguri?
 Dac n-ar fi a a, am ti. Am detecta o
con tiin planetar ca a noastr chiar i la cel lalt
cap t al Galaxiei. Putem identifica începuturile
unei asemenea con tiin e la cea de-a Doua
Funda ie, de exemplu, iar ea nu exista pân acum
dou secole.
Pe vremea Catârului?
Da. Catârul a plecat dintre noi. Era o
personalitate aberant i ne-a p sit. În naivitatea
noastr , am crezut c un asemenea lucru nu se
putea întâmpla, a a c n-am ac ionat la vreme
pentru a-l opri. Apoi, când ne-am îndreptat aten ia
tre Lumile Exterioare, am devenit con tien i de
existen a a ceea ce voi numi i a Doua Funda ie i l-
am l sat pe Catâr în seama ei.
Trevize r mase cu privirea fixat în gol câteva
momente, apoi murmur :
C ile de istorie nu mai valoreaz nimic.
(Cl tin din cap i se adres lui Dom cu voce tare:)
A fost o dovad de la itate din partea Gaiei, nu
crezi? Nu v-a i asumat responsabilitatea.
Ai dreptate. Dar de-ndat ce ne-am îndreptat
ochii spre Galaxie, am constatat c pân atunci
fuseser m orbi, astfel c tragedia provocat de
Catâr s-a dovedit salvatoare pentru noi. Numai a a
am identificat criza care sigur se va abate asupra
noastr .
Ce fel de criz ?
Una care ne amenin cu distrugerea
Nu pot crede. A i rezistat Imperiului.
Catârului i Sayshellului. Ave i o con tiin de
grup care poate atrage o nav de la o dep rtare de
milioane de kilometri. Cum s v teme i? Uit -te la
Bliss. Ea nu pare tulburat deloc. Ea nu crede c
va avea loc o criz .
Bliss î i a ezase un picior pe bra ul scaunului
 i- i mi degetele spre el:
Ba sunt i eu îngrijorat , Trev. Tu vei rezolva
criza.
Trevize nu se putu st pâni
Eu?
Gaia te-a adus aici printr-o mie de manevre,
îi spuse Dom. Tu trebuie s înfrun i criza noastr .
Trevize holb ochii la Dom i expresia de
stupefac ie de pe chipul lui se transform în
revolt i furie:
Eu? Pentru numele Spa iului, de ce tocmai
eu? N-am nimic de-a face cu criza asta.
Cu toate acestea, spuse Dom cu o voce calm
i aproape hipnotic , tu vei fi acela, Trev. Doar tu.
Din tot spa iul, numai tu.

18 Confruntarea

75

STOR GENDlBAL se îndrepta spre Gaia la fel de

nuitor i de precaut ca i Trevize, iar acum,
când steaua planetei se vedea ca un disc i nu maj
putea fi privit decât prin filtre puternice, avu
prilejul s apreciem situa ia.
Sura Novi st tea al turi, ridicând din când în
când ochii tem tori spre el.
St pâne?! rosti ea încet.
Ce s-a întâmplat, Novi? întreb el pe
jum tate absent.
E ti nefericit?
O privi scurt:
Nu. Îngrijorat. Î i aminte ti cuvântul acesta?
Încerc s decid dac e cazul s m gr besc sau s
mai a tept o vreme. S fiu foarte curajos, Novi?
 Eu cred c e ti curajos în toate ocaziile,
St pâne.
Curajul în toate ocaziile e vecin cu
nes buin a.
Cum ar putea s fie nes buit un înv at?
spuse Novi zâmbind. Acela e un soare, nu-i a a,
St pâne? întreb ea ar tând spre ecran.
Gendibal d du afirmativ din cap.
Dup o scurt ezitare, Novi întreb din nou:
E soarele care lumineaz Trantorul? Soarele
hamish?
Nu, Novi. E un soare total diferit. Exist mul i
sori, miliarde.
Aha! Asta tiam i eu cu mintea mea, dar nu-
mi venea s cred. St pâne, cum î i explici c se
poate întâmpla s tii ceva i totu i s nu crezi?
Pe chipul lui Gendibal ap ru un zâmbet fugar:
În mintea ta, Novi,... începu el i de îndat ce
spuse aceste vorbe îi p trunse aproape mecanic în
minte. (O mângâie u or, a a cum f cuse
întotdeauna când se afla acolo, doar o atingere
delicat a prelungirilor nervoase, pentru a o
men ine calm i senin , i ar fi ie it imediat dac
aten ia nu i-ar fi fost atras de ceva.)
Ceea ce sim i nu putea fi redat exact nici m car
în termeni mentali, dar metaforic spus, creierul lui
Novi str lucea slab. Abia perceptibil, dar str lucea.
Aceast lic rire nu ar fi ap rut decât dac
exista un câmp mental impus din afar un câmp
de o intensitate atât de sc zut încât mintea lui
Gendibal, foarte fin i bine antrenat pentru a
recepta orice semnal, abia îl detecta pe acesta, cu
toate c structura mental a lui Novi era absolut
neted .
O întreb pe nea teptate:
Novi, cum te sim i?
 Ea deschise larg ochii:
M simt bine, St pâne.
Nu e ti ame it , confuz ? Închide ochii i
mâi nemi cat pân î i voi spune: "Acum!"
Ascult toare, ea închise ochii. Cu mare
precau ie, Gendibal îndep rt din mintea ei toate
senza iile de provenien str in , îi potoli
gândurile, îi lini ti emo iile, atinse, mângâie... Nu
nimic în afar de str lucirea aceea atât de
slab , încât cu greu se putea convinge pe sine c
exista.
Acum! spuse el i Novi deschise ochii. Cum te
sim i?
Foarte calm , St pâne. Odihnit .
Influen a extern era prea slab pentru a avea
vreun efect asupra ei.
Se întoarse la computerul care-i d dea de furc .
Trebuia s admit c nu reu ea s devin una cu
el. Asta se datora probabil faptului c se obi nuise
i foloseasc mintea în mod direct, iar acum nu
era în stare s lucreze printr-un intermediar. Dar
uta o nav , nu o minte, i cercet rile preliminare
nu puteau fi realizate eficient decât cu ajutorul
computerului.
i la dep rtare de jum tate de milion de
kilometri descoperi tipul de nav pe care-l b nuia.
Era foarte asem toare cu a lui, dar mult mai
mare i mai perfec ionat .
De îndat ce-o detecta cu ajutorul
computerului, Gendibal îng dui min ii lui s preia
sarcina. Î i proiect gândurile în exterior, ca pe un
fascicul îngust, cu ajutorul c ruia pip i (cam
acesta era echivalentul mental al ac iunii lui) nava
pe din untru i ne dinafar .
Apoi î i lans gândurile spre planeta Gaia, pân
la câteva milioane de kilometri i, i le retrase. Nici
una dintre aceste încerc ri nu era suficient ca s -
i confirme f nici o umbr de îndoial sursa
câmpului mental.
Novi, a vrea s stai lâng mine pentru a mai
încerca ceva.
St pâne, suntem în primejdie?
Pe tine nu trebuie s te preocupe nimic
altceva acum, Novi. M voi îngriji eu s r mâi
teafar i nev mat .
St pâne, pe mine nu m preocup siguran a
mea. Dac suntem în pericol, a vrea s te pot
ajuta.
Gendibal se înmuie:
Novi, m-ai ajutat deja. Datorit ie am devenit
con tient de ceva foarte important. F tine a fi
orbec it i a fi nimerit într-o încurc tur din care
n-a fi reu it s ies decât cu mari sfor ri.
St pâne, am f cut asta cu mintea mea, a a
cum mi-ai explicat mai demult? întreb Novi
cutremurat .
Exact, Novi. Nici un instrument nu s-ar fi
dovedit atât de sensibil. i nici mintea mea nu m
putea sluji, pentru c e prea complex .
Pe chipul lui Novi ap ru o expresie de
încântare:
Sunt atât de recunosc toare c pot s i fiu
de folos...
Gendibal zâmbi i cl tin din cap, apoi se l
cuprins de gânduri sumbre, pentru c mai avea
nevoie de ajutor i din alt parte. Sim i protestul
unui gând aproape copil resc. Era misiunea lui,
numai a lui.
i totu i n-o putea duce la îndeplinire de unul
singur. Miza cre tea...
 76

Pe Trantor, Quindon Shandess sim ea povara

sufocant a func iei de Prim Orator. De când nava
lui Gendibal disp ruse în bezna de dincolo de
atmosfera planetei, nu mai convocase nici o
întrunire a Mesei. Se l sase furat de propriile
gânduri.
Fusese oare o dovad de în elepciune s -l lase
pe Gendibal s plece singur? Gendibal avea o
minte deosebit , dar nu chiar atât de str lucit
încât s fie uneori umbrit de o încredere
nejustificat în propriile for e. Marea sl biciune a
lui Gendibal era arogan a, dup cum punctul
vulnerabil al lui Shandess (cuget el cu
am ciune) era oboseala datorat vârstei.
Mereu î i amintea c Preem Palver stabilise un
precedent periculos atunci când c torise prin
Galaxie pentru a pune lucrurile în ordine. Mai
putea cineva s procedeze la fel ca Preem Palver?
Avea s reu easc Gendibal? M car Palver o
avusese al turi pe so ia lui.
Desigur, Gendibal era înso it de aceast femeie
hamish, dar ea u-l putea ajuta prea mult. So ia lui
Palver fusese Orator cu drepturi depline.
Tot a teptând ve ti de la Gendibal, Shandess
sim ea c îmb trâne te i c starea de încordare
cre tea zi dup zi.
Trebuia trimis o flot sau m car o flotil ...
Ba nu. Masa n-ar fi acceptat.
i totu i...
Când, în cele din urm , sosi i mesajul, epuizat
de a teptare Shandess fusese cuprins de un somn
agitat care nu putea s -i aduc lini tea. Adormise
foarte greu din cauza vântului care b tuse cu furie
i avusese la un moment dat impresia c vântul
aducea un zvon de glasuri.
Înc înainte de-a se scufunda în somn,
gândurile îi deveniser un vârtej ame itor de
întreb ri i n luciri, n scute din neputin i
resemnare. În care dorin a de a întreprinde ceva se
lovea de sentimentul c nu putea face nimic i c
Delarmi avea s -i succead la conducerea Mesei.
Apelul îi întrerupse co marul. Se ridic în capul
oaselor, perfect treaz, i întreb :
E totul bine?
Perfect, Prim Orator, îl lini ti Gendibal.
Stabilim leg tura vizual pentru o comunicare mai
intim ?
Poate mai târziu. Mai întâi spune-mi care
este situa ia.
Gendibal vorbi cu deosebit aten ie, con tient
de brusca ie ire din somn i de starea de oboseal
a lui Shandess.
M aflu în apropierea unei planete locuite
numit Gaia, despre a c rei existen n-am g sit
nici m car o aluzie în analele galactice.
Lumea celor care au ac ionat pentru a
perfec iona Planul? Anti-Catârii?
Tot ce se poate, Prim Orator. Am motive s
cred c da. În primul rând, nava pe care erau
Trevize i Pelorat s-a deplasat spre Gaia i probabil
a ajuns deja pe planet . În al doilea rând, la
distan de aproximativ jum tate de milion de
kilometri de mine am detectat o nav de lupt a
Funda iei.
E imposibil ca ei s manifeste atâta interes
s aib motive întemeiate.
Prim Orator, probabil c interesul lor e
justificat.Eu m aflu aici doar pentru c -l
urm resc pe Trevize, iar nava de lupt ar putea s
aib acela i scop. R mâne de l murit motivul care
l-a îndemnat pe Trevize s se aventureze pân aici.
Orator, inten ionezi sa-l urm re ti pe Trevize
pân pe planet ?
Am luat în calcul aceast posibilitate, dar
între timp s-a întâmplat ceva nea teptat. Acum
sunt la o sut de milioane de kilometri de Gaia i
simt un câmp mental foarte slab dar omogen în
spa iul înconjur tor. Nici nu mi-a fi dat seama de
existen a lui dac n-ar fi avut un efect de focalizare
asupra min ii femeii hamish. O minte cu totul
neobi nuit ; tocmai din aceast cauz am
încuviin at s-o iau cu mine.
Deci b nuielile tale s-au adeverit... Crezi c
Orator Dalarmi tia c i va fi de folos?
Când m-a îndemnat s iau femeia cu mine?
Nu cred c s-a gândit, dar mie mi-a folosit enorm,
Prim Orator.
M bucur, Orator Gendibal. Dup p rerea ta
planeta aceea este sursa câmpului?
Pentru a afirma cu certitudine, ar trebui s
efectuez m sur tori din puncte diferite, situate la
mare distan unele de altele, i s v d dac acest
câmp are o form simetric i sferic . Sondajul
mental unilateral îmi indic planeta ca surs
probabil . Totu i nu cred c-ar fi în elept s fac alte
cercet ri în prezen a navei de lupt a Primei
Funda ii.
Constituie o amenin are direct ?
Probabil. Prim Orator, nu sunt sigur, dar i
nava ar putea emite câmpul.
Dar ea...
Prim Orator, cu respectul datorat, permite-mi
te întrerup. Nu tiu ce progrese tehnologice a
mai f cut Prima Funda ie. Nava evolueaz cu o
dezinvoltur ciudat i s-ar putea s ne rezerve
surprize nepl cute. Trebuie s stabilim dac au
înv at s foloseasc mijloacele mentale. Pe scurt,
Prim Orator, m voi confrunta fie cu o nav de
lupt având la bord capacit i mentale, fie cu o
planet populat de mentali ti. Dac mentali tii se
afl pe nav , înseamn c sunt mult prea slabi ca
m imobilizeze, dar ar putea s m fac s pierd
timp, iar armele pe care le au sunt suficiente
pentru a m distruge. Pe de alt parte, dac sursa
se afl pe planet , atunci prezen a câmpului la o
asemenea distan dovede te c la nivelul
suprafe ei intensitatea este enorm i n-a putea
-i fac fa . În orice caz, va fi necesar crearea
unei re ele totale, i solicit s mi se pun la
dispozi ie resursele complete ale Trantorului.
Primul Orator ezit :
O re ea total ?! Procedeul nu s-a folosit
niciodat i nu a fost sugerat decât pe vremea
Catârului.
Prim Orator, aceast criz ar putea fi mai
grav decât aceea.
Nu cred c Masa va aproba.
Nu-i nevoie s -i rogi, Prim Orator. Trebuie s
declari stare de urgen .
i ce motiv s invoc?
Spune-le c a a am cerut eu, Prim Orator.
Orator Delarmi va declara c e ti la i
incompetent, cuprins de nebunie datorat spaimei.
Gendibal întârzie cu r spunsul:
Aproape sigur va face asemenea afirma ii,
Prim Orator, dar las-o s spun despre mine tot ce
dore te, c n-o s mor eu din atâta lucru. Acum
nu se afl în joc mândria sau orgoliul meu, ci
îns i existen a celei de-a Doua Funda ii.

77
 Harla Branno zâmbi amar, i asta îi scoase în
eviden ridurile adânci ce-i br zdau chipul.
Cred c putem ac iona, spuse ea. Eu sunt
preg tit .
E ti sigur c tii ce ai de f cut? întreb
Kodell.
Liono, dac-a fi nebun , a a cum m
consideri tu, ai mai fi insistat s r mâi pe aceea i
nav cu mine?
Probabil c da, r spunse Kodell ridicând din
umeri. M-a afla aici cu speran a c te-a putea
opri sau m car potoli înainte de a face ceva
ireparabil. Desigur, dac nu e ti nebun ...
Da?
Atunci n-a vrea ca istoricii s acorde aten ie
numai persoanei tale. A dori s se poat men iona
i eu am fost al turi de tine i chiar s se
întrebe care dintre noi merit laudele. Ce zici de
asta, Primare?
Inteligent, Liono, dar inutil. Vreme de prea
multe învestituri am fost adev rata putere din
spatele Primarului pentru a permite ca o asemenea
anomalie s se petreac tocmai în timpul
mandatului meu.
Vom vedea.
Te în eli, pentru c istoria ne va judeca dup
moarte. Dar n-am de ce s m tem. Nici pentru
locul meu în istorie, nici pentru aceea, i ar un
punct pe ecran.
Nava lui Compor, constat Kodell.
Da, nava lui Compor, remarc Branno.
Numai c el nu se afl la bord. Una dintre navele
noastre de cercetare a observat schimbul. Nava lui
a fost oprit de o alta. Dou persoane au trecut pe
nava lui Compor, iar el s-a transferat pe-a lor. (Î i
frec mâinile satisf cut :) Trevize i-a jucat perfect
rolul. L-am azvârlit în spa iu ca s serveasc drept
paratr snet, iar el a atras fulgerul. Nava care l-a
oprit apar ine celei de-a Doua Funda ii.
M -ntreb cum de po i fi atât de sigur , spuse
Kodell sco ându- i pipa i începând s-o umple
tacticos cu tutun.
Dintotdeauna l-am b nuit pe Compor c s-ar
putea afla sub controlul celei de-a Doua Funda ii.
Via a lui era prea cuminte. Toate îi ie eau perfect
i, în plus, era expert în detec ie hiperspa ial .
Denun area lui Trevize putea s treac drept o
simpl manevr politic a unui om ros de ambi ii
dac n-ar fi fost f cut cu atâta con tiinciozitate.
Astea-s doar b nuieli, Primare!
B nuielile astea s-au confirmat când l-a
urm rit pe Trevize cu atâta u urin a de-a lungul
atâtor Salturi de parc ar fi fost vorba doar de
unul.
S-a folosit de computer, Primare.
Branno se a ez mai confortabil i pufni în râs:
Dragul meu Liono, e ti atât de ocupat s pui
la cale tot felul de stratageme complicate, încât ui i
de eficacitatea unor solu ii directe. Nu l-am trimis
pe Compor pe post de urm ritor ca s tiu ce face
Trevize. N-aveam nevoie, pentru c oricât de
discret s-ar fi deplasat de colo-colo, Trevize n-ar fi
cut decât s atrag aten ia oric rei planete care
nu apar ine Federa iei Funda iei. O nav atât de
perfec ionat de pe Funda ie, accentul evident,
credite ale Funda iei, aveau s -i confere o aur de
notorietate. Iar dac d dea de bucluc, trebuia s
apeleze obligatoriu la reprezentan ii Funda iei, a a
cum s-a întâmplat pe Sayshell, de unde am aflat
totul, f ajutoail lui Compor. Nu, continu ea
îngândurat , Compor a fost trimis pentru a se da
de gol. i stratagema asta a dat roade, pentru c
dinadins i-am instalat la bord un computer cu
unele minusuri, care s -i permit efectuarea în
siguran a unor manevre ale navei, dar care s nu
fie atât de perfect în urm rirea prin Salturi
multiple. Cu toate acestea, Compor s-a descurcat
admirabil.
Primare, constat c sunt multe lucruri pe
care nu mi le comunici decât atunci când e
limpede c nu le mai po i t inui.
Liono, nu te sim i jignit, dar in secrete
numai acele ac iuni care nu te privesc în mod
direct. Te admir, i-mi e ti de mare folos, dar
uneori n-am încredere decât în mine îns mi. Nici
tu nu-mi dest inui unele secrete, i te rog s nu te
ostene ti s negi asta.
Nici n-am s-o fac, spuse Kodell, iar într-o
bun zi o s -mi iau libertatea de a v reaminti
acest am nunt. Pân una-alta, mai e ceva ce-ar
trebui s tiu? De exemplu, cui apar inea nava
care i-a oprit? Fiind vorba de Compor, cred c e
vorba de o nav a celei de-a Doua Funda ii.
Conversa ia cu tine e-ntotdeauna o pl cere,
pentru c intri foarte repede în subiect. Dup cum
consta i, a Doua Funda ie nu mai face nici un efort
ca s se ascund . Consider c poate terge orice
urm pe care-ar l sa-o. Nici nu i-ar trece prin
minte vreunui membru al celei de-a Doua Funda ii
c toreasc pe o nav de provenien str in ,
chiar dac tie cât de exact putem s identific m
originea ei dup modelul de utilizare a energiei. Ar
putea terge din memoria oricui faptul c a v zut
nava, a a c la ce bun s i mai bat capul ca s
se ascund ? i uite-a a, la câteva clipe dup ce-au
detectat-o, cerceta ii no tri au putut preciza
originea navei care l-a oprit pe Compor.
 Iar acum presupun c a Doua Funda ie va
terge din memoria noastr acest am nunt.
Dac vor putea, îi r spunse Branno, pentru
vor constata c lucrurile s-au cam schimbat.
Ai spus mai devreme c tii unde se afl a
Doua Funda ie, înseamn c întâi te vei ocupa de
Gaia i dup aceea de Trantor. Am dedus c
cealalt nav apar ine Trantorului.
Exact. i asta te surprinde?
Kodell cl tin încet din cap:
Privind lucrurile în perspectiv istoric , nu
surprinde. Ebling Mis, Toran Darell, i Bayta
Darell s-au aflat pe Trantor în perioada înfrângerii
Catârului. Arkady Darell, nepoata Baytei, s-a
scut pe Trantor i a vizitat din nou planeta când
s-a considerat c ascensiunea celei de-a Doua
Funda ii a fost oprit . În relatarea ei apare im
anume Preem Palver care a jucat un rol-cheie,
ap rând în momentele cruciale ca negu tor
trantorian. Rezult f putin de t gad c a
Doua Funda ie era pe Trantor unde, întâmpl tor, a
tr it i Hari Seldon atunci când a întemeiat ambele
Funda ii.
Evident, numai c nimeni n-a sugerat
vreodat aceast posibilitate. A Doua Funda ie s-a
îngrijit s p streze secretul propriei existente. Asta
voiam s spun când am afirmat c nu trebuia s i
ascund prezen a. Puteau lesne s aranjeze ca
nimeni s nu-i caute sau chiar s tearg din
minte orice amintire care s -i dea de gol.
În cazul acesta, continu Kodell, s nu ne
mp li i i s privim în alt direc ie decât cea
pe care ne-o sugereaz ei. Cum de-a putut Trevize
ajung la concluzia c cea de-a Doua Funda ie
exist ? De ce nu l-a împiedicat ea?
Branno ridic mâna i începu s numere pe
degete:
În primul rând, Trevize e un individ cu totul
imprevizibil care, în ciuda capacit ii lui de a fi
precaut, are ni te calit i pe care nici eu n-am
reu it s le în eleg pe deplin. S-ar putea s fie un
caz special. În al doilea rând, a Doua Funda ie n-a
fost ca totul ignorant . Compor l-a urm rit
îndeaproape pe Trevize i mi-a raportat de îndat
rerile lui. Ideea era ca eu s -l reduc la t cere pe
Trevize f ca a Doua Funda ie s ri te un
amestec direct. În al treilea rând, când n-am
reac ionat a a cum se anticipa, adic n-a urmat
nici execu ie, nici închisoare, nici tergerea
memoriei i nici utilizarea Sondei Psihice, când m-
am mul umit s -l trimit în spa iu, a Doua Funda ie
a mers mai departe. A decis s trimit una dintre
navele sale în urm rire. Apoi Branno ad ug
încântat de sine: Excelent paratr snet.
i care va fi urm toarea noastr mi care?
întreb Kodell.
Îl vom provoca direct pe membrul celei de-a
Doua Funda ii. Mai precis, în momentul de fa , ne
îndrept m spre el.

78

Gendibal i Novi st teau al turi, privind cu

aten ie încordat la ecran.
Novi era însp imântat . Gendibal sim ea cu
acuitate zbaterea ei disperat de a sc pa din
ghearele fricii, dar nu putea face nimic pentru a o
ajuta, întrucât considera c nu-i în elept s aduc
vreo atingere min ii ei în aceste clipe. Nu voia ca
interven ia lui s influen eze în nici un fel reac ia
pe care o avea ea fa de câmpul mental slab care-i
înconjura.
Nava de lupt a Funda iei se apropia încet, dar
sigur. Avea un echipaj format probabil din ase
persoane, judecând dup m rimea ei. Gendibal era
sigur c armele de la bord puteau pune stavil i,
la nevoie, zdrobi o flot compus din toate navele
aflate în posesia celei de-a Doua Funda ii, asta în
cazul c acestea s-ar baza doar pe for a fizic .
a cum st teau lucrurile acum, apropierea
navei de lupt de cea pilotat doar de un membru
al celei de-a Doua Funda ii d dea na tere câtorva
concluzii. Chiar dac nava poseda capacit i
mentale, nu era normal ca ea s se arunce orbe te
în col ii celei de-a Doua Funda ii. Mai plauzibil era
ignoran a c pitanului i a echipajului o
împingea înainte.
Asta însemna c acel c pitan nu- i d duse
seama c cineva îl înlocuise pe Compor sau, dac
prinsese de veste, nu tia c cel care-l înlocuise
apar inea celei de-a Doua Funda ii, ori n-avea
habar de for a ei.
Dar dac nava poseda for mental (c ci
Gendibal lu în calcul i aceast posibilitate) i
tocmai de aceea înainta f re inere sau team ?
Asta însemna c era condus de o persoan
megaloman sau avea la dispozi ie for e care
dep eau orice închipuire.
Dar ceea ce considera el posibil nu reprezenta
ultima concluzie.
Cercet atent mintea lui Novi. Ea nu era
con tient de câmpul mental dar, în acela i timp,
mintea lui Gendibal nu putea percepe un câmp
atât de slab. Acesta era un paradox care merita s
fie studiat în viitor i, în cele din urm , roadele
unei asemenea munci puteau s se dovedeasc
mai importante decât rezolvarea problemei de
interes imediat pe care o ridica apropierea navei de
lupt .
Gendibal întrev zuse intuitiv aceast chestiune
atunci când detectase pentru prima oar
netezimea i simetria din mintea lui Novi i
avusese un sentiment de mândrie amestecat cu
am ciune gândindu-se la propriile lui calit i.
Oratorii se f liser dintotdeauna cu puterea lor
intuitiv , dar în ce m sur era ea rezultatul
incapacit ii de a aprecia câmpurile prin metode
fizice directe i, prin urmare, a imposibilit ii lor de
a în elege exact ceea ce puteau s realizeze? P rea
lesne s define ti ne tiin a printr-un cuvânt cu
rezonan mistic : "intui ie". i cât din aceast
ne tiin î i avea sursa în subestimarea
importan ei fizicii în compara ie cu mentalica?
i cât din aceasta era mândrie oarb ? Gendibal
se gândi c situa ia se va schimba imediat ce va
deveni Prim Orator. Pr pastia fizic dintre cele
dou Funda ii va trebui mic orat . Cea de-a Doua
Funda ie nu se putea împ ca cu ideea de a fi
distrus într-un moment în care monopolul asupra
puterii mentale ar fi pierdut.
Monopolul p rea s nu func ioneze în aceste
momente. Probabil c Prima Funda ie f cuse
progrese remarcabile sau încheiase o alian cu
Anti-Catârii. (Acest gând, care-l str fulgerase acum
pentru prima oar , îi d du fiori.)
Gândurile legate de acest subiect se derular
prin mintea lui cu o repeziciune obi nuit pentru
un Orator i, în timp ce evalua situa ia, r mase
con tient de str lucirea din mintea lui Novi, de
reac ia creierului ei la p trunz torul câmp mental
ce-i înconjura. El nu devenea mai puternic pe
sur ce nava Funda iei se apropia.
În sine, acest lucru nu constituia un indiciu
absolut sigur c nava nu era echipat cu
instrumente mentale. Se tia bine c un câmp
mental nu respect legea inversului p tratului. El
nu devenea mai puternic exact ca p trat al
distan ei cu care se reducea dep rtarea dintre
emi tor i receptor. Din punctul acesta de vedere,
câmpul mental se deosebea net de cel
electromagnetic sau cel gravita ional. Totu i, în
compara ie cu diferite alte câmpuri, cel mental
variaz mai pu in în func ie de distan i nu
mâne cu totul neinfluen at de ea. Reac ia din
mintea lui Novi ar trebui s indice o cre tere
detectabil la apropierea navei de lupt .
(Cum se întâmplase c vreme de cinci secole
nici un membru al celei de-a Doua Funda iinu se
gândise s dezvolte o rela ie matematic între
intensitatea câmpului mental i distan ? Trebuie
se pun cap t acestei atitudini de nesocotire a
fizicii, î i jur în gând Gendibal.)
Dac cei de pe nav posedau for e mentale i
dac erau siguri c se apropie de un membru al
celei de-a Doua Funda ii n-ar m ri la maximum
intensitatea câmpului? i în acest caz, mintea lui
Novi ar eviden ia sigur o reac ie crescut la acest
câmp. Cu toate acestea, mintea ei nu ar ta nimic!
Pe deplin încredin at de acest lucru, Gendibal
alung temerea c nava de lupt avea capacit i
mentale. Înainta, condus de ignoran i i
periculozitatea ei putea fi trecut cu vederea.
Câmpul mental înc exista, desigur, dar el
provenea de pe Gaia. Asta îl tulbura îndeajuns pe
Gendibal, dar trebuia s acorde prioritate navei.
Dup eliminarea acesteia putea s i îndrepte
aten ia asupra lumii Anti-Catârilor.
tept . Nava de lupt va face o mi care sau se
va apropia îndeajuns pentru ca el s se
încredin eze c putea trece la ofensiv deschis .
Nava continua s se apropie destul de repede
acum i totu i nu se întâmpla nimic. În cele din
urm , Gendibal socoti c for a interven iei sale va
fi suficient . Cei de pe nav nu vor sim i nici o
durere, nici un disconfort, dar vor descoperi c
mu chii bra elor i spatelui vor r spunde cu
întârziere la comenzi.
Gendibal îngust câmpul mental controlat de
mintea lui. Acesta deveni intens i se n pusti cu
viteza luminii peste abisul ce desp ea cele dou
nave. (Ele erau suficient de aproape una de alta
astfel încât contactul hiperspa ial devenise inutil).
i Gendibal f cu un pas înapoi, mut de uimire.
Nava Funda iei poseda un scut mental care
cre tea în densitate pe m sur ce câmpul emis de
Gendibal devenea mai intens. Se dovedea c nava
nu era nepreg tit i c avea o nea teptat arm
defensiv .

79

Aha, f cu Branno. A încercat un atac, Liono.

Prive te!
Acul psihometrului se mi i vibra în urcarea
lui.
Crearea câmpului mental îi preocupase pe
oamenii de tiin de pe Funda ie vreme de o sut
dou zeci de ani în cadrul unui program tiin ific
desf urat într-o discre ie egalat doar de
cercet rile lui Seldon în domeniul analizei
psihoistorice. Cinci genera ii de savan i trudiser
îmbun easc încetul cu încetul un sistem
care nu se sprijinea pe o teorie satisf toare.
Dar acest salt n-ar fi fost posibil f
psihometru, inven ie care ac iona ca un indicator
al progresului înregistrat în fiecare etap . Nimeni
nu putea explica modul lui de func ionare, dar
existau indicii c era capabil s m soare
nem surabilul i s atribuie numere
indescriptibilului. Branno nutrea sentimentul
(împ rt it, de altfel, i de unii dintre savan i) c
dac Funda ia ar reu i vreodat s explice modul
de func ionare al psihometrului, ea va ajunge
egalul celei de-a Doua Funda ii în ceea ce privea
controlul i manipularea mental .
Dar asta c dea în sarcina viitorului. În aceste
momente, scutul trebuia s fie rezistent, sprijinit
de suprema ia armelor fizice.
Branno transmise mesajul pronun at cu o voce
masculin , din care fuseser eliminate toate
inflexiunile emo ionale pân ce frazele deveniser
plate, reci i mortale:
Apel c tre nava Bright Star i c tre persoanele
de la bord. A i ocupat o nav din Flota Federa iei
Funda iei printr-un act pirateresc. V som m s v
preda i imediat, altfel ve i fi ataca i.
spunsul sosi rostit cu voce normal :
Primar Branno de pe Terminus, tiu c te afli
pe nav . N-am ocupat Bright Star prin piraterie.
Am fost invitat la bord de c tre c pitanul ei legal,
Munn Li Compor. Solicit o perioad de armisti iu,
astfel încât s putem discuta probleme importante
care ne privesc pe amândoi.
Kodell îi opti lui Branno:
Primare, las -m pe mine s vorbesc.
Ea ridic mâna cu un gest dispre uitor:
E r spunderea mea, Liono.
Dup ce regl emi torul, Branno folosi acela i
ton rece i lipsit de emo ie:
Omule de pe a Doua Funda ie, sper c
în elegi situa ia în care te afli. Dac nu te predai
neîntârziat, î i vom spulbera nava într-o frac iune
de secund i te asigur c suntem preg ti i s-o
facem. Nu avem ce pierde prin dispari ia ta, c ci
nu de ii secrete care s ne determine s i cru m
via a. tim c vii de pe Trantor i dup ce ne vom
ocupa de tine vom fi gata s facem acela i lucru i
cu planeta ta. Suntem dispu i s i acord m o
amânare ca s ai i tu un cuvânt de spus dar,
pentru c nu ne po i oferi mare lucru, te rug m s
nu abuzezi de r bdarea noastr .
În cazul acesta, r spunse Gendibal, voi vorbi
scurt i la obiect. Scutul vostru nu-i perfect i nici
n-ar putea fi. L-a i supraevaluat i mi-a i
subestimat puterea. Înc pot manevra i controla
gândurile voastre. Ceva mai greu, din cauza
scutului, dar pot. În chiar clipa când ve i încerca
folosi i o arm împotriva mea, v voi lovi iv
rog s în elege i un lucru: F scut v pot
manipula f a v provoca vreun r u. Dat fiind
prezen a scutului, va trebui s lovesc i s
penetrez, lucru pe care pot s -l realizez, îns
interven ia va fi brutal i direct . Min ile voastre
vor fi sfârtecate la fel ca i scutul, iar efectul
ireversibil. Cu alte cuvinte, nu m pute i opri i, pe
de alt parte, dac m obliga i, v pot face un r u
mai mare decât moartea. Ve i r mâne ni te epave
minte. Vre i s risca i a a ceva?
tii c nu- i po i pune în aplicare
amenin rile.
Deci vre i s v expune i riscului de a
suporta consecin ele pe care le-am descris? întreb
Gendibal cu un aer rece i indiferent.
Kodell se aplec spre urechea ei i opti:
Primare, pentru numele lui Seldon...
Gendibal continu (nu instantaneu, pentru c
pân i luminii îi trebuia mai bine de-o secund
pentru a parcurge distan a de la o nav la alta):
Î i urm resc gândurile, Kodell. Nu-i nevoie s
vorbe ti în oapt . tiu i ce gânde te Primarul. Ea
e nehot rât , a a c nu trebuie s intri în panic .
i simplul fapt c tiu aceste detalii dovede te f
putin de t gad c scutul vostru are fisuri.
Poate fi intensificat, îl sfid Primarul.
La fel i for a mea mental , spuse Gendibal.
Dar eu stau lini tit aici, consumând doar
energie fizic pentru a men ine scutul i pot rezista
mult vreme. Tu trebuie s folose ti energie
mental pentru a str punge scutul i curând vei
obosi.
Nu sunt obosit, o contrazise Gendibal. În
aceste clipe, nici unul dintre voi nu poate s dea
ordine echipajului sau altor nave. Reu esc asta
s v provoc nici un r u, dar s nu face i
vreun gest pentru a sc pa de sub control, c ci voi
spori i eu for a câmpului i ve i suferi în mod
iremediabil, a a cum v-am avertizat.
Voi a tepta, i-o retez Brartno, a ezându-se
cu bra ele încruci ate, vrând s arate c are o
bdare inepuizabil . Vei obosi, i atunci nu te voi
distruge, pentru c vei fi neputincios, ci voi da
ordin ca marea Flot a Funda iei s porneasc
împotriva Trantorului. Dac vrei s i salvezi
lumea, pred -te. Organiza ia ta nu va mai
supravie ui acestei orgii distructive, a a cum s-a
întâmplat pe vremea Marii Devast ri.
Primare, nu în elegi c dac voi sim i c
obosesc îmi pot salva lumea pur i simplu
distrugându-v înainte de a-mi pierde puterea?
N-o vei face. Sarcina ta de c petenie este de a
men ine Planul Seldon. Dac vei distruge pe
Primarul de pe Terminus i vei da o lovitur
mortal prestigiului i încrederii de care se bucur
Prima Funda ie, vei provoca pr bu irea ei ca
putere i vei încuraja pe du manii ei de
pretutindeni, iar asta va duce la o asemenea
perturbare a Planului, încât va fi sinonim cu
distrugerea Trantorului. Mai bine te predai.
i e ti gata s joci totul pe cartea pe care-o
reprezint ezitarea mea de a te distruge?
Branno trase adânc aer în piept, expir încet,
apoi spuse cu hot râre:
Da!
Kodell, care edea al turi de ea, se f cu alb ca
varul.

80

Gendibal privea fix spre silueta Iui Branno,

proiectat în spa iul liber din fa a unui perete.
Imaginea era pu in înce at i pâlpâitoare din
cauza interferen ei provocate de scut. Tr turile
rbatului de lâng ea r seser de nedeslu it
pentru c Gendibal nu voise s i risipeasc
energia i pentru el. Trebuia s i îndrepte toat
aten ia asupra lui Branno.
Bineîn eles c Branno nu avea imaginea lui
Gendibal în fa a ochilor, a a c nu putea ti c i
el era înso it de cineva. Nev zând expresia
chipului, sau mi rile corpului, care constituie
prin ele însele un limbaj special, ea nu putea
aprecia situa ia corect. Din aceasta cauz era
dezavantajat .
Tot ce spusese Gendibal era adev rat. Putea
o loveasc cu pre ul unui consum mental enorm
i, procedând astfel, i-ar fi provocat suferin e
mentale aproape ireparabile.
 În acela i timp îns , i ceea ce afirmase Branno
era perfect adev rat. Dac el ar distruge-o, ar
perturba Planul. Noua deviere ar putea fi i mai
grav decât cea provocat de Catâr, pentru c
acum Planul se afla în plin desf urare i nimeni
din Galaxie n-ar mai fi avut la dispozi ie timpul
sau for a de a repara o eroare atât de grav .
i pericolul cel mare era Gaia, care reprezenta
înc un element necunoscut în aceast ecua ie, cu
un câmp mental slab dar constant, ce putea fi
detectat doar cu eforturi chinuitoare.
Vreme de câteva clipe atinse mintea lui Novi
pentru a se convinge c fluxul înc mai exista. Era
în continuare prezent i neschimbat.
Ea n-ar fi putut s -i simt atingerea, dar se
întoarse spre el i cu expresie de groaz întip rit
pe chip, îi opti:
St pâne, v d un abur u or lâng perete. Lui
îi vorbe ti?
Detectase probabil cea a atunci când se
stabilise contactul între min ile lor. Gendibal duse
un deget la buze:
Nu te teme. Novi. Închide ochii i lini te te-te.
Apoi ridic vocea:
Primare Branno. Într-un fel, merit s joci
totul pe aceast carte. Nu doresc-s te înl tur
imediat pentru c socot c dac i-a da câteva
explica ii vei asculta de glasul ra iunii i nu va fi
nevoie s provoc m distrugeri. Primare, s
presupunem c tu vei câ tiga i c eu m voi
preda. Ce se va întâmpla dup aceea? Într-o
dezl uire de încredere nes buit în scutul t u
mental, tu i urma ii t i ve i încerca s v extinde i
puterea asupra Galaxiei, gr bindu-v în mod
gubitor. Procedând în felul acesta, nu ve i reu i
decât s amâna i constituirea celui de-al Doilea
Imperiu, pentru c , în acela i timp, ve i distrage i
Planul Seldon.
Dorin a ta m surprinde i cred c dac vei
mai analiza situa ia, vei ajunge s în elegi c nici
nu îndr zne ti s m distrugi, spuse Branno.
Nu te am gi cu vise de arte. Asculta-m bine.
Majoritatea Galaxiei a r mas înc în afara
Funda iei i, într-o m sur considerabil ,
manifest o atitudine anti-Funda ie. Exist chiar
i componente ale Federa iei Funda iei care n-
au uitat vremea independen ei lor. Dac Funda ia
întreprinde ac iuni necugetate i pripite dup ce a
ceda eu, ea va lecui restul Galaxiei de bolile care-o
macin în prezent: dezbinarea i nehot rârea.
Teama le va sili s se uneasc i tot tu vei alimenta
tendin ele de revolt din interior.
Cu pove tile astea n-ai putea speria nici un
copil, i-o t ie scurt Branno. Avem puterea necesar
pentru a înfrânge cu u urin orice du man, chiar
dac toate lumile ce nu apar in Funda iei i-ar uni
for ele împotriva noastr i chiar dac acestea ar fi
ajutate de o rebeliune izbucnit în jum tate din
Federa ie. Asta n-ar fi o problem .
N-ar fi o problem de interes imediat. Nu face
gre eala de a vedea numai rezultatele care apar pe
loc. Po i întemeia al Doilea Imperiu doar
proclamându-l, dar nu vei putea s -l men ii. Va
trebui s -l recucere ti din zece în zece ani.
Atunci vom face asta pân când toate lumile
vor obosi, a a cum se va întâmpla i cu tine
curând.
Nu vor ceda, a a cum nici eu nu m voi da
tut. i procesul acesta nu va ine o ve nicie,
pentru c exist alt pericol, cu mult mai mare,
pentru acest pseudo-Imperiu pe care vrei s -l
proclami. Întrucât el poate fi men inut doar printr-
o for militar în permanent cre tere, care
trebuie inut într-o alert continu , generalii
Funda iei vor deveni, la început, mai importan i i
mai puternici decât autorit ile civile. Apoi pseudo-
Imperiul se va fragmenta în regiuni militare în
cadrul c rora comandan ii vor deveni autorit i
supreme. Va apare o stare de anarhie i o
alunecare înapoi, în barbarie, care ar putea dura
mai mult decât cei treizeci de mii de ani calcula i
de Seldon înainte ca Planul s fi fost pus în
aplicare.
Amenin ri puerile. Chiar dac matematica
Planului Seldon ar face asemenea predic ii, ele
privesc numai probabilit ile, nu situa iile
inevitabile.
Primare Branno, relu Gendibal cu hot râre.
Las Planul Seldon. Nu-i în elegi matematica i nu
po i vizualiza modelul general. Dar probabil c nici
nu trebuie. E ti un politician trecut prin multe
încerc ri, cu reu ite notabile, dac judec m dup
pozi ia pe care o ai; ba mai mult, dai dovad de
mare curaj dac punem la socoteal jocul pe care-l
faci acum. Prin urmare, î i sugerez s i folose ti
în elepciunea politic . Examineaz întreaga istorie
politic i militar a umanit ii i apreciaz-o în
lumina cuno tin elor pe care le ai despre natura
uman despre modul în care oamenii, politicienii
i militarii superiori ac ioneaz , reac ioneaz i
interac ioneaz i vei constata c nu gre esc
câtu i de pu in.
Chiar dac ai avea dreptate, este un risc pe
care trebuie s ni-l asum m. Cu o conducere
competent i cu o dezvoltare continu a
tehnologiei, precum i a mentalicii i fizicii, putem
învinge. Hari Seldon n-a luat în calcul asemenea
progrese. Nici nu putea. Se reg se te în Planul lui
crearea unui scut mental de c tre Prima Funda ie?
i, la urma urmei, de ce-am ine atât de mult s
respect m Planul? Vom risca s întemeiem un nou
Imperiu f el. E ecul prin nerespectarea Planului
ar fi mai de dorit decât succesul ob inut cu
ajutorul lui. Nu vrem un Imperiu în care s
devenim marionete manipulate din umbr de c tre
a Doua Funda ie.
Vorbe ti astfel doar pentru c refuzi s
în elegi ce semnifica ie ar avea pentru oamenii
Galaxiei un e ec al vostru.
Tot ce se poate! spuse Branno cu glas ca de
ghea . Ai început s obose ti?
Nu- i pune speran e în asta. D -mi voie s i
propun o ac iune alternativ pe care n-ai cânt rit-
o pân acum, una în care nici unul dintre noi nu
se va considera înfrânt. Ne afl m în vecin tatea
unei planete numit Gaia.
Nu mi-a sc pat acest am nunt.
Te-ai gândit vreodat c s-ar putea ca pe
planeta aceasta s se fi n scut Catârul?
Vreau mai multe dovezi care s sus in o
asemenea afirma ie.
Planeta este înconjurat de un câmp mental.
Pe ea tr iesc mul i Catâri. Dac i vei împlini visul
de a distruge a Doua Funda ie ve i deveni cu to ii
sclavii acestei planete de Catâri. Ce r u v-au f cut
pân acum membrii celei de-a Doua Funda ii? Dar
-mi r spunzi precis, f s fabulezi sau s
teoretizezi. i dup aceea gânde te-te cât r u a
putut s v fac un singur Catâr.
Nu pot da crezare unor afirma ii f
acoperire.
Atâta vreme cât r mânem în acest loc, nu- i
pot oferi alte detalii. Prin urmare, î i propun un
armisti iu. Dac n-ai încredere, men ine activ
scutul, dar fii preg tit s conlucrezi cu mine. S
ne apropiem împreun de aceast planet i când
te vei convinge ce pericol reprezint , atunci eu voi
anula câmpul ei mental i tu vei ordona navelor
tale s o ia în st pânire.
i dup aceea?
Dup aceea, cele dou Funda ii vor r mâne
continue cursa pentru suprema ie f alte forte
exterioare care s le stea în cale. Atunci lupta se va
da pe un teren deschis pentru c , dup cum
consta i, acum nu îndr znim o confruntare
direct , deoarece existen a ambelor Funda ii se
afl în grea cump .
De ce nu mi-ai spus asta pân acum?
Am crezut c te-a putea convinge c nu
suntem du mani, astfel încât s cooper m. Pentru
mi-e limpede c am dat gre cu asta sugerez
oricum s ne sprijinim reciproc.
Branno r mase t cut i c zu pe gânduri.
Dup câteva momente spuse:
Încerci s -mi adormi vigilen a cu cântece de
leag n. Cum vei putea, singur, s anulezi câmpul
mental al unei întregi planete de Catâri? Ideea este
atât de ridicol încât nu pot avea încredere în
propunerea ta.
Nu sunt singur, explic Gendibal. În spatele
meu se afl întreaga for a celei de-a Doua
Funda ii, i aceast for , canalizat prin mine, va
fi îndreptat spre Gaia. În plus, ea ar putea
oricând s îndep rteze scutul t u ca pe o pânz
sub ire de cea .
Dac a a stau lucrurile, de ce-ai avea nevoie
de ajutorul meu?
În primul rând pentru c anularea câmpului
nu ajunge. Cea de-a Doua Funda ie nu- i poate
dedica întreaga existen acestei sarcini, tot a a
cum nici eu nu pot s -mi petrec tot restul vie ii
participând la acest balet verbal cu tine. Avem
nevoie de for a navelor voastre. i, în al doilea
rând, dac prin argumente ra ionale nu reu esc s
te conving c cele dou Funda ii trebuie s se
considere aliate, poate c voi avea succes prin
cooperarea în aceast încercare grea. Dac vorbele
ne dezbin poate faptele ne vor uni.
Branno r mase din nou t cut , apoi încuviin :
Sunt dispus s ne apropiem de Gaia, dar o
vom face împreun . Mai mult nu- i pot promite.
Mi-e de ajuns i atât, spuse Gendibal
aplecându-se asupra computerului.
Nu, St pâne, pân în acest moment poate nu
avea importan , dar acum te rog s nu întreprinzi
nimic. Trebuie s -l a tept m pe Consilierul Trevize
din Terminus, rosti Novi ap sat.

19 Hot rârea

8l

SERIOS, GOLAN, f cu Pelorat cu o umbr de

iritare în glas, nimeni nu las impresia c i-ar p sa
cât de cât c într-o via destul de lung nu
excesiv de lung , Bliss, te asigur asta-i prima
dat când c toresc prin Galaxie. i cu toate
astea, nici n-apuc bine s pun piciorul pe o lume,
imediat trebuie s-o p sesc i s plec din nou
în spa iu f ca m car s mi se ofere o ans cât
de mic de a o studia. Pân acum am p it asta de
dou ori.
Adev rat, îl consol Bliss, dar dac nu plecai
de pe Sayshell atât de precipitat nu aveai norocul
m întâlne ti decât cine tie când. Cred c asta
compenseaz pierderea pe care ai suferit-o.
Sigur. Pe cuvântul meu, draga mea, a a e.
i, Pel, chiar dac ai p sit planeta i de
data asta, m ai pe mine, iar eu reprezint Gaia i
tot ce înseamn ea.
Trevize, care ascultase încruntat acest schimb
de amabilit i, nu se mai putu ab ine:
E dezgust tor. De ce n-a venit Dom cu noi?
Pentru numele Spa iului, n-o s m obi nuiesc
niciodat cu monosilabele astea. Auzi, s ai un
nume format din dou sute cincizeci de silabe i s
nu folose ti decât una. De ce nu ne înso te el, cu
toate silabele lui? Dac treaba e-atât de
important , dac îns i existen a Gaiei depinde de
aventura asta, de ce nu-i cu noi ca s ne
sf tuiasc ?
Sunt eu aici, Trev, spuse Bliss, iar eu
reprezint Gaia la fel de mult ca i el. Apoi,
privindu-l cercet tor cu ochii ei negri: Te sup
i spun "Trev"?
Da. i eu, am dreptul la obiceiuri. Numele
meu e Trevize. Trei silabe Tre-vi-ze.
Foarte bine. Nu vreau s te-nfurii, Trevize.
Nu sunt furios. Doar iritat. (Se ridic brusc,
se plimb dintr-un cap t în cel lalt al camerei,
ind peste picioarele întinse în fa ale lui
Pelorat, care i le trase repede înapoi, i f cu
drumul întors. Se opri i, întorcându-se, o privi pe
Bliss drept în ochi:)
Ascult ! începu el, ar tând cu degetul spre
ea. Nu mai sunt propriul meu st pân! Am fost
manevrat de pe Terminus pân pe Gaia i chiar
când începusem s b nuiesc asta, nu am g sit
calea de a m smulge din strânsoare. Iar acum,
când am ajuns pe Gaia, mi se spune c scopul
manipul rii a fost ca eu s salvez Gaia. De ce? i
cum? Ce reprezint Gaia pentru mine sau, mai
bine zis, ce reprezint eu pentru ea ca s trebuiasc
s-o salvez? Între atâtea cvintilioane de fiin e umane
din Galaxie n-a i g sit pe altul s fac asta?
Te rog, Trevize, i se adres Bliss cu gravitate
i cu o atitudine din care aerul treng resc
disp ruse dintr-o dat . Nu te înfuria. Vezi, folosesc
numele t u întreg i o fac cu toat seriozitatea. i
Dom te-a rugat s ai r bdare.
Pentru numele tuturor planetelor din Galaxie,
locuibile sau nu, nu vreau s mai am r bdare.
Dac -i atât de important nu merit s mi se dea o
explica ie? Întâi i-ntâî s -mi spui de ce n-a venit
Dom cu noi. Nu-i destul de important sarcina
asta ca s fie i el pe Far Star?
Dar este aici, Trevize, spuse Bliss. Dac -s eu
aici, înseamn c e i el, dup cum fiecare om de
pe Gaia, fiecare fiin i fiecare p rticic din
planet se afl al turi de noi.
Poate c tu ti convins -i adev rat, dar eu
nu socot a a. Doar nu pot s iau toat planeta pe
nav . Abia dac mai încape o persoan . Te avem
pe tine i Dom e o parte din tine... Foarte bine. De
ce n-a mers Dom, iar tu s r mâi o parte din el?
În primul rând, îl l muri Bliss, Pel, vreau s
spun c Pe-lo-rat a cerut ca eu s vin cu voi. Deci
eu, nu Dom.
A fost galant. Trebuia s -l lua i în seam ?
Of, drag prietene, asta-i bun , izbucni
Pelorat, ridicându-se în picioare, ro u în obraji. Am
vorbit serios. Nu vreau s fiu ignorat în felul sta.
Recunosc c n-are importan ce parte din Gaia se
afl pe nava noastr . Îns e mai pl cut pentru
mine c ne înso te Bliss, iar tu ar trebui s sim i
la fel. Hai, Golan, te por i ca un copil r sf at.
Da? Chiar a a? protest Trevize încruntându-
se. Bine, a a o fi. Cu toate astea, amenin el,
împungând din nou cu degetul spre Bliss, v
asigur c n-o s fac ce vre i voi dac nu sunt tratat
omene te. Întâi de toate am de întrebat dou
lucruri: Ce trebuie s fac? i de ce tocmai eu?
Bliss r mase cu ochii holba i i se d du u or
înapoi:
Iart -m , dar nu pot s i spun acum. Nici
Gaia, în întregul ei, nu- i poate spune. Trebuie în
primul rând s ajungi acolo f a ti nimic. Apoi
va trebui s faci ceea ce crezi c trebuie f cut,
calm i f s te Ia i purtat de emo ii. Dac vei
mâne în starea de acum, totul va fi zadarnic i,
într-un fel sau altul, Gaia î i va g si sfâr itul.
Trebuie s i revizuie ti atitudinea i nu tiu cum
te ajut.
Dom ar ti dac-ar fi aici? întreb cu
înd tnicie Trevize.
Dom se afl aici. El/eu/noi nu tim cum s
proced m ca s te lini te ti. Nu în elegem fiin ele
umane care nu pot s simt care-i locul lor în
planul general, care nu simt c sunt o parte dintr-
un întreg.
Nu-i adev rat. A i putut captura nava mea de
la o distan mai mare de un milion de kilometri i
ne-a i f cut s fim calmi, de i sentimentul nostru
dominant era de disperare. Calma i-m i acum.
nu-mi spune i c nu pute i.
Dar nu trebuie. Nu în aceste clipe. Dac i-am
schimba starea sau te-am condi iona într-un fel
sau altul n-ai valora mai mult decât un om
obi nuit i nu ne-ai fi de nici un folos. Dac te
influen m în momentul acesta, am fi pierdu i. Te
rog. Trebuie s te calmezi prin propriile tale forte.
Nici o ans , domni oar , dac nu-mi spui
car o parte din ceea ce vreau s tiu.
 Bliss, las -m pe mine s -ncerc, se rug
Pelorat. Du-te rogu-te în cealalt camer .
Bliss se retrase încet cu spatele. Pelorat
închise u a în urma ei.
Poale s aud , s vad i s simt totul,
spuse Trevize. Ce importan are dac r mânem
singuri sau nu?
Pentru mine are. Vreau sâ fiu numai cu tine,
chiar dac izolarea nu-i decât o iluzie. Golan, dac
te temi...
Nu fi caraghios.
Ba i-e team . Nu tii încotro mergi, ce te
teapt , ce ar trebui s faci. Ai tot dreptul s te
sim i nelini tit.
Darjm sunt.
Ba da. Probabil c nu te temi, ca mine, de
pericolele fizice. Mie mi-a fost groaz s m
aventurez în spa iu, m-am temut de fiecare nou
lume pe care aveam s-o v d, i m-a înfiorat orice
lucru pe care nu-l mai v zusem pân atunci. La
urma urmei, mi-am petrecut jum tate de secol în
izolare, în renun ri de tot felul, în timp ce tu ai
cut parte din Flot i te-ai azvârlit în vârtejul
politicii, într-un cuvânt, te-ai înv at i cu binele i
cu r ul de acas sau din spa iu. Eu am încercat s
fiu mai curajos i tu m-ai ajutat. De când suntem
împreun ai avut r bdare cu mine, ai fost bun i
în eleg tor i, datorit ie, am înv at s -mi
st pânesc teama i s m port b rb te te. D -mi
voie i mie s i întorc serviciul pe care mi l-ai
cut i s te ajut în clipele astea.
Dar i-ain spus c nu m tem.
Ba te temi. Dac nu de altceva, te temi din
cauza r spunderii ce te apas . i-e limpede c o
lume întreag depinde de tine i c prin urmare va
trebui s tr ie ti cu sentimentul c distragerea ei
s-a datorat nereu itei tale. De ce s por i
spunderea pentru o lume care nu înseamn
nimic pentru tine? Ce drept au ei s i pun în
spate o asemenea sarcin ? Nu te temi numai de
ec, a a cum i s-ar întâmpla oricui în situa ia
asta, dar te înfurie c ei te-au pus în postura de a-
i fi fric .
Te-n eli amarnic.
Nu cred, a a c te rog s m la i s-o fac eu în
locul t u. M ofer s ac ionez eu, indiferent despre
ce-ar fi vorba. Presupun c nu-i un lucru care s i
cear for fizic sau vitalitate, pentru c atunci
un simplu mecanism te-ar înlocui cu acela i
rezultat. B nuiesc c nu e nici ceva care s
necesite aptitudini mentale, pentru c asta e
specialitatea lor. S-ar putea s , ei bine, nu tiu,
dar dac nu- i trebuie nici mu chi, nici inteligen ,
atunci întrunesc i eu calit ile necesare i sunt
gata s -mi asum r spunderea.
De ce e ti a a de dornic s preiei povara
asta? îl întreb t ios Trevize.
Pelorat privi în p mânt, parc temându-se s -l
priveasc drept în ochi:
Am avut o so ie. Am cunoscut femeile, totu i
ele n-au devenit importante în via a mea.
Întotdeauna interesante, pl cute, dar niciodat
foarte importante. i deodat , femeia asta...
Cine? Bliss?
Pentru mine înseamn ceva.
Pentru numele Terminusului, Janov, ea tie
fiecare vorb de-a ta.
Asta nu schimb situa ia. tie oricum. Vreau
-i fac pe plac. Voi prelua eu sarcina asta, oricare
ar fi ea; voi risca oricât, cu speran a foarte
îndep rtat c ea m va aprecia.
Janov, e-un copil.
 Nu-i copil, i ceea ce crezi tu despre ea nu are
nici o importan pentru mine.
Nu- i dai seama cum apari în fa a ei?
Un b trân? i ce dac ? Ea e o parte dintr-un
întreg, iar eu nu sunt, i fie i numai asta ridic
un zid de netrecut între noi. Crezi c nu-mi dau
seama? Dar nu-i cer nimic altceva decât s ...
S aib o p rere bun despre tine?
Da, sau orice alt sim mânt ce l-ar putea
nutri.
i pentru atâta lucru vrei s faci totul în locul
meu? Janov, poate n-ai ascultat cu aten ie. Nu te
vor pe tine, ci pe mine dintr-un motiv blestemat pe
care nu-l pricep nici în ruptul capului.
Dac tu nu vrei i cineva trebuie oricum s-o
fac , mai bine eu decât altul, asta-i clar.
Trevize cl tin din cap:
Nu-mi vine a crede c se poate întâmpla a a
ceva. B trâne ea î i bate la u , iar tu descoperi
dintr-o dat tinere ea. Janov, încerci tu s-o faci pe
eroul ca s po i muri i tu pentru trupul acela.
Nu mai vorbi a a. Nu-mi arde de glume.
Trevize vru s râd , dar v zând chipul grav al
lui Pelorat î i drese glasul i spuse;
Ai dreptate. Îmi cer scuze. Cheam-o înapoi,
Janov. Cheam-o, te rog.
Bliss intr , or mâhnit i vorbi cu glas slab:
Regret, Pel. Nu-i po i lua locul. Trebuie s fie
Trevize sau nimeni altcineva.
Foarte bine, încuviin a Trevize. O s m
calmez. Orice ar fi, o s m str duiesc s nu dau
gre . Sunt în stare de orice ca s -l scutesc pe
Janov s-o fac pe eroul romantic la vârsta lui.
Îmi cunosc vârsta, bolborosi Pelorat.
Bliss se apropie încet de Pelorat i-i puse mâna
pe um r:
 Pel, eu .. am o p rere bun despre tine.
Î i mul umesc, Bliss, spuse încet Pelorat cu
privirea pierdut în gol. Nu-i nevoie s fii atât de
amabil .
Dar nu-i vorba de amabilitate, Pel. Te
apreciez foarte mult.

82

La început confuz, apoi din ce în ce mai

limpede, Sura Novi în elese c se numea
Suranoviremblastiran i c atunci când era mic
rin ii îi spuneau Su, iar prietenii Vi.
Bineîn eles c nu uitase cu totul, dar aceste
am nunte seser adânc întip rite i
necunoscute celorlal i. i niciodat nu fuseser
mai t inuite decât în aceast ultim lun , pentru
pân acum nu se aflase vreme îndelungat în
preajma unei min i atât de puternice.
Dar acum era momentul. Nu din propria ei
vrere se întâmpla. Aproape tot ce însemna ea î i
croia drum c tre suprafa dintr-o necesitate
fireasc i global .
Procesul era înso it de o stare ciudat ca un fel
de dorin arz toare care se topea iute într-un
sentiment pl cut de revelare a sinelui. De ani de
zile nu fusese atât de aproape de globul Gaiei.
i aminti de una dintre formele de via pe care
le iubise pe Gaia atunci când era copil , în elegând
la vremea aceea sim mintele acelei fiin e drept o
rticic din ea îns i, acum retr i mai acut, la
nivelul propriei existen e sentimentele acelea
confuze. Se sim ea ca un fluture care iese din
gogoa .
 83

Stor Gendibal o privi sever i p trunz tor pe

Novi i din cauza surprizei provocate de vorbele ei,
era cât pe ce s piard controlul asupra lui
Branno. Iar asta se întâmpla, probabil, datorit
unui sprijin din afar , i pe care, vreme de o clip ,
îl ignorase.
Novi, ce tii despre Consilierul Trevize? (Iar
apoi, brusc, con tient de complexitatea din ce în ce
mai vast a min ii ei, strig :) "Ce e ti tu?".
Încerc s -i p trund în minte i s i-o
st pâneasc , dar descoperi c devenise
impenetrabil . i instantaneu, recunoscu uimit c
strânsoarea în care o inea pe Branno era
sus inut de o for mai puternic decât a sa.
Repet :
Ce e ti tu?
St pâne, spune ea cu o expresie u or
dramatic , Orator Gendibal. Numele meu adev rat
este Suranoviremblastiran i reprezint Gaia.
Spuse doar atât, iar Gendibal, înfuriat dintr-o
dat , î i intensific aura mental , i cu mare
abilitate sc blocajului din ce în ce mai puternic
i o cuprinse pe Branno într-o strânsoare aprig în
timp ce începu o lupt surd i încordat cu
mintea lui Novi.
Ea îl îndep rt cu o pricepere care o egala pe a
lui, îns nu- i putu p stra gândurile ascunse sau
nici nu voi acest lucru.
Gendibal îi vorbi ca oric rui alt Orator:
Ai jucat un rol, m-ai în elat, m-ai atras aici i
apar ii neamului din care a provenit Catârul.
Catârul a fost o monstruozitate, Orator.
Eu/noi nu suntem Catâri. Eu/noi suntem Gaia.
 Întreaga esen a Gaiei i se descrise prin acea
comunicare complex cu mult mai precis decât
prin cuvinte.
O întreag planet vie, în elese Gendibal.
i cu un câmp mental mult mai puternic
decât al unui individ ca tine. Te rog s nu te opui
cu atâta disperare. M tem c i-ar putea d una i
nu vreau s se-ntâmple asta.
Chiar ca planet vie, nu sunte i mai puternici
decât cei de pe Trantor la un loc. i noi constituim,
într-un fel, o planet vie.
Doar câteva mii de oameni într-o cooperare
mental , Orator, iar în momentul de fa nici nu te
po i bizui pe sprijinul lor, pentru c i-am blocat
orice posibilitate de a intra în leg tur cu ei.
Încearc i te vei convinge.
i ce pl nuie ti, Gaia?
Orator, sper c vei continua s -mi spui Novi.
Acum ac ionez în numele Gaiei, dar în acela i timp
sunt i Novi, i tot astfel vreau s r mân pentru
tine.
Gaia, ce vrei s faci?
Gendibal percepu echivalentul mental al unui
oftat, apoi Novi rosti:
Vom r mâne într-un triplu impas. O vei intui
pe Primarul Branno prin scutul ei i eu te voi
ajuta, astfel c nu vom obosi. Presupun c tu î i
vei men ine strânsoarea asupra mea, iar eu mi-o
voi p stra pe a mea asupra ta, i nici unul dintre
noi nu va osteni. i vom r mâne încle ta i astfel.
În ce scop.
Dup cum i-am spus, îl a tept m pe
Consilierul Trevize, care ne va scoate din impas,
dar a a cum va dori el.
 84

Computerul de la bordul navei Far Star localiz

cele dou nave i Golan Trevize proiect imaginea
fiec reia pe câte o jum tate de ecran.
Ambele apar ineau Funda iei. Una era exact ca
Far Star i apar inea neîndoielnic lui Compor.
Cealalt p rea mai mare i mult mai puternic .
Se întoarse c tre Bliss i-o întreb :
A a, tii ce se-ntâmpl acum? Po i s -mi dai
vreo sugestie?
Da! Dar nu te alarma. Nu- i vor face nici un
u.
De ce-i toat lumea convins c tremur de
fric ? întreb Trevize cert re .
Las-o s vorbeasc , Golan. Nu te r sti la ea, îl
îndemn gr bit Pelorat.
Trevize ridic bra ele împ ciuitor:
Nu m r stesc. Vorbe te, doamn .
Pe nava mare se afl cârmuitorul Funda iei
voastre. Cu ea...
Trevize nu- i putu re ine uimirea:
Cârmuitorul? Te referi la B trâna Doamn
Branno?
Nu acesta-i e titlul, r spunse Bliss, u or
amuzat . Dar la ea m-am referit. (F cu o pauz ca
i cum ar fi ascultat cu aten ie glasul organismului
din care f cea, parte.) O cheam Harlabranno. Mi
se pare ciudat c are doar patru silabe când ocup
o asemenea func ie pe lumea ei, dar presupun c
a se obi nuie te acolo.
A a cred i eu, r spunse posomorât Trevize.
nuiesc c o s -i spui Brann. Dar ce caut aici?
De ce nu se afl pe... a, în eleg. Gaia a atras-o i pe
ea. De ce?
Bliss ignor întrebarea i spuse:
 Al turi de ea se afl Lionokodell, cinci silabe,
de i îi e subordonat. Mi se pare o lips de respect,
cu toate c ocup o func ie oficial suspus în
lumea ta. Mai sunt al i patru care se ocup de
armele navei. Vrei s tii cum îi cheam ?
Nu. În eleg c pe cealalt nav e un b rbat,
Munn Li Compor, care reprezint a Doua Funda ie.
i pus fa -n fa cele dou Funda ii. De ce?
Nu tocmai, Trev, vreau s zic Trevize...
Hai, las , spune-mi cum vrei. Nu-mi mai
pas .
Bine, Trev. Compor a p sit nava i a fost
înlocuit de dou persoane. Una este Storgendibal,
o for a celei de-a Doua Funda ii, supranumit
Orator.
O persoan cu func ie important ? Îmi
imaginez c are puteri mentale, a a-i?
Desigur. Considerabile.
Po i s -i rezi ti?
Fire te. A doua persoan de pe nava lui este
Gaia.
Unul dintre oamenii vo tri?
Da. Se nume te Suranoviremblastiran. Ar
trebui s aib un nume mai lung, dar a stat mult
timp departe de mine/noi/restul.
i poate s in sub control un personaj atât
de puternic de pe a Doua Funda ie?
Nu ea, ci Gaia îl ine în strânsoare.
Ea/eu/noi/to i putem s -l strivim.
i vrea Gaia s fac a a ceva? S -i înfrâng
pe el i pe Branno? Ce-nseamn asta? Gaia vrea s
distrug Funda iile i s întemeieze propriul ei
Imperiu Galactic? Iar i Catârul? Unul i mai
puternic?
Nu, nu Trev. Nu te fr mânta. Nu trebuie. To i
trei sunt în impas i a teapt .
 Ce?
Hot rârea ta.
Iar o luam de la început. Ce hot râre? De ce
tocmai eu?
Te rog, Trev, zisg Bliss. i se va explica în
curând. Eu/noi/ea am spus tot ce am putut.

85

E limpede c-am f cut o gre eal , Liono,

probabil fatal , constat Branno cu o voce marcat
de b trâne e i oboseal .
Trebuie s facem m rturisiri complete?
bolborosi Kodell printre buze.
Ei tiu ce gândesc eu. Acum nu mai conteaz
i-o spun. S nu- i închipui c ei nu- i cunosc
gândurile, chiar dac vorbe ti f s i mi ti
buzele. Trebuia s a tept pân duceam la
perfec iune scutul.
De unde-aveai s tii, Primare? Dac am fi
teptat ca s fim de o mie de ori mai siguri de
scut ne-ar fi trebuit înc o via . A, sigur c era
mai bine dac nu veneam noi în ine. Mai bine-i
puneam pe al ii s treac prin chinurile astea, pe
Trevize de exemplu.
Branno oft adânc:
Voiam s -i iau pe nepreg tite, Liono, îns ai
pus degetul pe ran . Puteam s mai am r bdare
pân scutul era impenetrabil, sau aproape de
netrecut. tiam c exist fisuri, dar n-am mai
suportat s a tept. Pân se rezolva problema
fisurilor mi-ar fi expirat mandatul i voiam s
tran m confruntarea cât mai eram Primar i s
aflu în miezul ac iunii. În orbirea mea
neghioab , m-am silit s cred c scutul era perfect.
N-am voit s aplec urechea la sfaturile ce m
invitau la pruden i nici n-am vrut s dau
crezare îndoielilor tale
Înc mai putem câ tiga dac avem r bdare.
Po i s ordoni deschiderea focului asupra
celeilafte nave?
Nu pot, Primare, i nu reu esc s m împac
cu gândul acesta.
Nici eu. Iar dac eu sau tu am reu i s d m
acest ordin, sunt sigur c oamenii no tri nu l-ar
respecta, pentru c n-ar puteas fac nici o
mi care.
În condi iile astea nu, dar ele s-ar putea
schimba, Primare. De fapt, pe scen apare un nou
personaj.
Ar spre ecran. Computerul navei împ ise
automat ecranul de îndat ce detectase prezen a
unei alte nave în raza lui de ac iune. Ea ap ru
înjum ea din dreapta a ecranului.
Liono, po i m ri imaginea
F probleme. E dibaci acest membru al
celei de-a Doua Funda ii. Ne las s facem orice
manevr care nu-l stânjene te pe el.
Hei, exclam Branno, dup ce studie
imaginea, dar asta-i Far Star. i-mi închipui c la
bord se afl Trevize i Pelorat. (Apoi continu cu
glas amar:) Dac nu cumva au fost i ei înlocui i de
membri ai celei de-a Doua Funda ii. Paratr snetul
meu s-a dovedit inutil. M car de-am fi avut un
scut mai rezistent.
R bdare, ceru Kodell.
În camera de comand a navei r sun o voce
i, f s tie cum, Brannoî i d du seama c nu
era vorba de unde sonore. Auzi totul direct în
minte i aruncând o privire spre Kodell în elese c
i el o auzise.
 Vocea li se adres :
Primare Branno, m auzi? Dac da, nu este
nevoie s -mi r spunzi, Ajunge s gânde ti asta.
Ce e ti tu? întreb calm Braanno.
Eu sunt Gaia.

86

Raportate una la cealalt , cele trei nave se aflau

în stare de repaos. toate rotindu-se încet în jurul
planetei Gaia, ca un satelit format din trei p i
distincte, înso ind planeta în nesfâr ita ei c torie.
ezat pe un scaun, Trevize privea la ecran,
tul s tot încerce a ghici ce rol avea de jucat
dup ce parcursese o mie de parseci pân aici.
Nu tres ri când mesajul îi r sun în minte. Se
putea spune c -l a tepta de mult. Îi comunica:
Golan Trevize, m auzi? Dac da, nu este
nevoie s -mi r spunzi. Ajunge s gânde ti asta.
Trevize privi în jur. Luat prin surprindere,
Pelorat î i arunc ochii în toate p ile de parc ar
fi încercat s descopere sursa Sunetului. Bliss
st tea lini tit , cu mâinile l sate pe genunchi.
Trevize era absolut convins c i ea percepuse
sunetul.
Trevize ignor ordinul de a folosi calea gândului
i vorbi limpede i ap sat:
Dac nu aflu despre ce este vorba, nu voi face
nimic din ceea ce mi se cere.
Iar vocea îi r spunse:
Vei afla curând.

87
 M ve i auzi doar în minte, anun Novi. Ave i
libertatea de a r spunde tot astfel. Voi aranja în
a fel încât s v pute i auzi cu to ii între voi. i,
dup cum v da i i singuri seama, ne afl m la
distan relativ mic unii fa de al ii, iar mesajele
vor fi transmise f întârzieri sup toare pentru
în cadrul câmpului mental ele c toresc cu
viteza luminii. V anun dintru început c ne afl m
aici datorit unui aranjament.
În ce sens? se auzi vocea lui Branno.
Nu prin interven ii mentale, explic Novi.
Gaia nu a perturbat gândurile nim nui. Noi nu
ac ion m astfel. Am profitat doar de ambi iile
fiec ruia. Primarul Branno voia s întemeieze
imediat cel de-al Doilea Imperiu; Orator Gendibal
voia s devin Prim Orator. Era de ajuns s
încuraj m aceste dorin e i s l m lucrurile s
se desf oare de la sine în mod selectiv i judicios.
tiu cum am fost adus aici, spuse Gendibal
cu emfaz . i chiar tia de ce se ar tase atât de
dornic s plece în spa iu, s -l urm reasc pe
Trevize i de ce fusese atât de sigur c va reu i s
rezolve toate problemele.
Novi era cauza. Da, Novi!
Orator Gendibal, tu constitui un caz special.
Ambi ia ta era devoratoare, dar aveai unele puncte
slabe care ne-au f cut sarcina mai u oar . Ai
manifestat bun tate fa de persoane pe care, prin
natura educa iei pe care ai primit-o, trebuia s le
socote ti inferioare ie din toate punctele de vedere.
Am folosit aceast tr tur i-am îndreptat-o
împotriva ta. Eu/noi m /ne ru in m din aceast
cauz . Situa ia grav prin care trece Galaxia
justific i scuz ac iunea noastr .
Novi f cu o pauz , iar vocea (de i nu vorbea
folosindu- i coardele vocale) îi deveni mai serioas
 i grav , asemeni chipului ei.
Acum era momentul. Gaia nu mai putea sta
în a teptare. Vreme de mai bine de-un secol,
oamenii de tiin de pe Terminus au lucrat s
perfec ioneze un câmp mental. Netulbura i timp de
înc o genera ie, ei ar fi devenit impenetrabili chiar
i pentru Gaia i ar fi putut s foloseasc
nestingheri i armele lor fizice. Galaxia nu ar fi
putut s se opun , i s-ar fi întemeiat un al doilea
Imperiu Galactic dup modelul impus de
Terminus, în pofida Planului Seldon, a oamenilor
de pe Trantor i a Gaiei. Trebuia ca Primarul
Branno s fie manipulat pentru a întreprinde o
ac iune atâta timp cât scutul avea unele
imperfec iuni. Câteva cuvinte despre Trantor.
Planul Seldon func iona perfect, pentru Gaia s-
a str duit s dirijeze precis evenimentele pe
ga ul lor firesc. Mai mult de-un secol au existat
Primi Oratori inactivi, astfel c Trantor a vegetat.
Acum îns , Stor Gendibal era într-o rapid
ascensiune. Urma s devin sigur Prim Orator i,
sub conducerea lui, Trantorul avea s i asume un
rol activ. Existau indicii c se va concentra asupra
for ei fizice, va recunoa te pericolul pe care-l
reprezenta Terminus i va desf ura ac iuni
împotriva lui. Dac putea ac iona împotriva
Terminusului înainte de perfec ionarea scutului,
atunci Planul Seldon se sfâr ea printr-un al Doilea
Imperiu Galactic dup modelul gândit de Trantor,
nesocotind dorin ele Terminusului i ale Gaiei. În
concluzie, Gendibal trebuia manipulat într-un fel
sau altul pentru a ac iona înainte de a deveni Prim
Orator. Din fericire, i asta întrucât Gaia a ac ionat
cu luare aminte vreme de zeci de ani, am reu it s
aducem cele dou Funda ii la locul ales într-un
moment potrivit. Repet toate acestea pentru ca
Golan Trevize, Consilier pe Terminus, s poat
în elege situa ia.
Trevize interveni imediat i din nou nesocoti
invita ia de a comunica prin gânduri. Vorbi cu
hot râre:
Nu în eleg. Prin ce sufer fiecare dintre
versiunile celui de-al Doilea Imperiu Galactic?
Dup modelul Terminusului, al Doilea
Imperiu Galactic va avea un caracter militar,
întemeiat pe cale militar , men inut prin for i va
fi sigur distrus prin violen . N-ar însemna decât
rena terea primului Imperiu Galactic. Asta este
rerea Gaiei.
Dup modelul construit de Trantor, al Doilea
Imperiu Galactic va fi o întruchipare paternalist ,
întemeiat prin calcule, men inut prin calcule i
tr ind tot timpul între via i moarte datorit
nesfâr itelor calcule. Înseamn un permanent
impas. A a socote te Gaia.
i ce solu ie propune Gaia? întreb Trevize.
O Gaie cu mult mai cuprinz toare. Galaxia!
Cu fiecare planet locuit la fel de vie ca i ea. i
fiece planet vie participând la o via
hiperspa ial i mai bogat , în care s fie incluse i
planetele nepopulate. Cu toate stelele. Cu fiecare
râm de gaz interstelar. Înglobând chiar i uria a
gaur neagr din centrul galaxiei. O galaxie vie
care s devin prielnic dezvolt rii vie ii în forme
pe care înc nu le putem prezice. Un mod de via
diferit de ceea ce a existat pân în prezent, în care
nu se mai repete nici una din gre elile de pân
acum.
S dea na tere unor gre eli originale,
bolborosi sarcastic Gendibal.
Am avut la dispozi ie mii de ani pe Gaia ca s
elimin m toate gre elile posibile.
 Dar nu la scar galactic .
Neluând în seam acest duel verbal, Trevize
merse direct la int :
i care este rolul meu în aceast disput ?
Transmis prin mintea lui Novi, vocea Gaiei
bubui: Alege! care e solu ia cea mai bun ?
Se l o t cere adânc i atotcuprinz toare.
Într-un târziu, în lini tea aceea se auzi vocea lui
Trevize, mental în cele din urm , pentru c el era
surprins pentru a mai vorbi. Suna slab dar
sfid tor:
De ce eu?
Novi spuse:
Pentru c nu am putut ac iona noi în ine,
de i ne-am dat seama c , la un moment dat,
Terminus sau Trantor vor deveni prea puternice ca
mai fie oprite sau, i mai grav, amândou vor
dobândi o asemenea for încât întreaga Galaxie va
intra într-un impas mortal i pustiitor. Pentru a
atinge scopul pe care ni-l propusesem aveam
nevoie de o anumit persoan capabil s
deosebeasc adev rul de neadev r. Te-am g sit pe
tine, Consiliere. Nu, nu e numai meritul nostru.
Oamenii de pe Trantor te-au descoperit prin
Compor, de i nici ei nu tiau ce ans nesperat
avuseser . Golan, faptul c ei te-au ales a atras
aten ia noastr asupra persoanei tale. Golan
Trevize, tu posezi darul de a alege întotdeauna
drumul cel drept.
Resping aceast afirma ie, protest Trevize.
Tu e ti mai întotdeauna sigur. i vrem ca de
data asta s fii sigur în numele Galaxiei. Probabil
nu vrei s i asumi r spunderea. Ai face orice ca
nu fi silit s alegi. Cu toate astea, vei în elege c
se cuvine s hot ti. Vei fi sigur! i dup aceea
vei alege. De îndat ce te-am descoperit, am tiut
 toate c ut rile noastre se sfâr iser i apoi ani
întregi am trudit pentru a determina desf urarea
evenimentelor astfel încât, f amestec mental,
afla i to i trei: Primarul Branno, Oratorul
Gendibal i Consilierul Tvevize, în vecin tatea
Gaiei în acela i moment. Am reu it!
În aceast clip i în actualele condi ii, nu e
adev rat c tu, Gaia, dac preferi s i spun a a, ii
po i înfrânge, atât pe Primar cât i pe Orator? Nu-i
adev rat c po i întemeia aceast Galaxie vie
despre care vorbe ti i f ajutorul meu7 De ce n-
o faci?
Novi îi r spunse:
Nu cred c i pot oferi o explica ie care s te
mul umeasc . Gaia s-a format cu mii de ani în
urm cu ajutorul robo ilor care, pentru o scurt
perioad de timp, au slujit speciei umane, dar
acum n-o mai fac. Ei ne-au demonstrat cu
limpezime c nu vom putea supravie ui decât dac
respect m strict cele Trei Legi ale Roboticii aplicate
la via în general. În formularea lor, Prima lege
suna astfel: "Gaia nu are voie s fac r u vie ii
sau, prin inac iune, s permit ca via a s fie
mat ." Am urmat aceast regul de-a lungul
întregii noastre istorii i nu putem proceda altfel.
Prin urmare, acum suntem neajutora i. Nu putem
impune viziunea noastr despre o Galaxie vie
cvintilionului de fiin e umane i nenum ratelor
forme de via i nici nu avem dreptul s facem
u altora. Pe de alt parte, nu putem s st m cu
mâinile încruci ate i s asist m cum se
autodistruge întreaga Galaxie într-o zbatere pe
care avem posibilitatea s-o împiedic m. Nu tiu
dac ac iunea sau inac iunea vor ap sa Galaxia
mai mult sau mai pu in. În caz c alegem calea
ac iunii, nu avem cum s apreciem dac ajutorul
pe care va trebui s -l acord m Terminusului sau
Trantorului va însemna un r u mai mic pentru
Galaxie. Consilierul Trevize s hot rasc i Gaia va
face a a cum va spune el.
i cum a putea s hot sc eu? Ce s fac?
Ai computerul, îl sf tui Novi. Când l-au
conceput, oamenii Terminusului n-au tiut c
performan ele lui vor dep i orice închipuire.
Computerul de la bordul navei tale încorporeaz
ceva din Gaia. A eaz i palmele pe terminal i
gânde te-te. De exemplu, poate crezi c scutul
Primarului Branno este impenetrabil. Dac -i a a,
s-ar putea ca ea s foloseasc imediat armele de
care dispune pentru a distruge sau deteriora
celelalte dou nave i pentru a pune st pânire
întâi pe Gaia, iar apoi pe Trantor.
i nu ve i face nimic ca s-o împiedica i?
întreb Trevize împietrit.
Absolut nimic. Dac tu e ti sigur c
domina ia Terminusului va provoca Galaxiei mai
pu in r u decât orice alt solu ie, noi vom sus ine
bucuro i aceast domina ie, chiar dac asta ar
însemna propria pieire. Pe de alt parte, po i
descoperi câmpul mental al Oratorului Gendibal i
atunci ai posibilitatea de a-i oferi sprijinul t u
amplificat de computer. În cazul acesta, el ar sc pa
din strânsoarea min ii mele i m-ar respinge. Apoi
el ar putea s influen eze gândurile Primarului, i
folosind navele ei, ar reu i s impun o domina ie
fizic asupra Gaiei i ar asigura suprema ia
Planului Seldon. Gaia nu va întreprinde nimic
pentru a împiedica acest curs al evenimentelor.
Ca o alternativ , po i descoperi câmpul meu
mental i m po i sprijini, iar atunci Galaxia vie va
fi pus în mi care pentru a ajunge la apogeu, nu
imediat sau în cursul urm toarei genera ii, ci dup
secole de str danii i eforturi, urmând Planul
Seldon. Tu trebuie s alegi.
Primarul Branno interveni:
A teapt ! S nu iei hot rârea acum. Pot s
spun i eu ceva?
Ai toat libertatea, o invit Novi. La fel i
Oratorul Gendibal.
Consilier Trevize, începu Branno, când ne-am
întâlnit ultima oar pe Terminus ai afirmat:
"Doamn Primar, s-ar putea s vin clipa când m
vei ruga s fac un efort i arunci voi proceda cum
voi crede de cuviin , dar ine seama de ceea ce mi
s-a întâmplat în ultimele dou zile." Nu tiu dac
ai anticipat situa ia asta, dac ai intuit cum vor
evolua lucrurile sau pur i simplu ai avut talentul
de a g si calea cea mai bun , a a cum sus ine
femeia asta care vorbe te despre o Galaxie vie. În
orice caz, ai avut dreptate. Î i cer ca acum, în
numele Federa iei, s faci un efort. Presupun c ai
dori s mi-o pl te ti pentru c te-am arestat i
exilat. Te rog s m ii minte c am procedat astfel
spre binele Federa iei Funda iei. Chiar dac am
gre it sau am ac ionat mânat de interese înguste,
tii c eu am hot rât, nu Funda ia. S nu
distrugi întreaga Funda ie din dorin a de a-mi pl ti
cu aceea i moned pentru ce i-am f cut.
Aminte te- i c e ti funda ionist i fiin uman ,
nu vrei s devii o simpl cifr în planurile
matematicienilor trantorieni lipsite de orice
sentiment, sau, i mai pu in de atât în acest
talme -balme galactic de via i non-via pe
care îl propune Gaia. Vrei ca tu însu i, urma ii t i,
precum i restul oamenilor s r mâne i fiin e
independente, înzestrate cu voin neînc tu at .
Nimic altceva nu trebuie s influen eze hot rârea
ta. S-ar putea ca ceilal i s i spun c Imperiul
nostru va duce la v rs ri de sânge i la nenorociri,
dar nu e obligatoriu s se întâmple astfel. Totul
depinde de voin a noastr . Putem alege i alt cale.
i, în orice caz, e mai bine s pleci la lupt din
propria- i voin i sa pierzi, decât s tr ie ti cu
certitudinea neroad c e ti ca o roti într-un
mecanism uria . Te rog s ii seama c acum i se
cere s iei o hot râre în calitate de fiin uman .
Înzestrat cu voin proprie. Cei de pe Gaia,
incapabili s decid din cauz c ma in ria pe
care au pus-o la punct nu le d libertatea de
mi care, se bazeaz pe tine. i dac tu le-o vei
cere, se vor autodistruge. Asta e ceea ce dore ti s
se întâmple în întreaga Galaxie?
Primare, nu tiu ce înseamn voin liber ,
spunse Trevize. Probabil c gândurile mi-au fost
perturbate pentru a da r spunsul pe care Gaia îl
teapt
Mintea nu i-a fost perturbat în nici un fel, îl
asigur Novi. Dac puteam s i influen m
gândurile pentru a sluji scopurilor noastre, nu mai
organizam aceast întâlnire. Dac am fi atât de
lipsi i de principii, am adopta calea care ne-ar
conveni nou , far s ne mai preocupe problemele
mari i binele umanit i.
Gendibal o întrerupse:
Cred c ar fi timpul s -mi permite i i mie s -
mi spun p rerea. Consilier Trevize, nu te las
mânat de o concep ie partizan i meschin .
Faptul c te-ai n scut pe Terminus nu trebuie s
te fac s crezi c Terminusul are prioritate în fa a
Galaxiei. De cinci secole Galaxia se dezvolt
conform Planului Seldon. Procesul s-a desf urat
i în untrul i în afara Federa iei Funda iei. E ti i
ai fost o parte din Planul Seldon, dincolo de locul
pe care-l ocupi ca membru al Primei Funda ii. S
nu întreprinzi ceva care s devieze Planul în
numele unei în elegeri m runte a patriotismului
sau din goana romantic dup o experien nou
i neîncercat înc . A Doua Funda ie nu va
împiedica exprimarea liber a voin ei umanit ii.
Suntem îndrum tori, nu despo i. V oferim un al
Doilea Imperiu Galactic fundamental diferit de
Primul. De-a lungul întregii istorii umane, în zecile
de mii de ani de când se cunoa te c toria prin
hiperspa iu. n-au existat nici m car perioade de
zece ani în care s nu se înregistreze v rs ri de
sânge i violen e în Galaxie. Chiar i pe vremea
când Funda ia era pa nic s-au petrecut fapte
sângeroase. Dac o vei alege pe Primarul Branno,
aceste groz vii vor continua la nesfâr it. Vom tr i
din nou acelea i orori. Planul Seldon ofer ansa
de a le evita, dar nu devenind atomi într-o Galaxie
compus din atomi, ca egali ai ierburilor,
bacteriilor sau firelor de praf.
Aprob p rerea Oratorului Gendibal despre
modul în care Prima Funda ie concepe cel de-al
Doilea Imperiu, spuse Novi. Nu aprob felul in care
prezint planurile celei de-a Doua Funda ii. La
urma urmei, Oratorii Trantorului sunt fiin e
umane independente, cu voin proprie, a a cum
au fost dintotdeauna. Nu-i anim dorin e
distructive, nu-i atrag politica i c rarea în
posturi înalte cu orice pre ? Nu exist certuri, ba
chiar i dezl uiri de ur la Masa Oratorilor? Pot
r mân educatori pe care omenirea s -i urmeze
nici o re inere? Onoreaz -l pe Orator Gendibal
cu o astfel de întrebare.
Nu-i nevoie, se oferi Gendibal. Recunosc
deschis c la Masa Oratorilor se manifest ura,
competi ia neloial i tr darea. Dar când se ia o
hot râre, ea este respectat de c tre to i. Nu
cunosc excep ii de la aceast regul .
i dac nu aleg ce se va întâmpla?
Trebuie, îi spuse Novi. Vei în elege c a a se
cuvine i pân la urm vei alege.
Dar dac încerc s aleg i nu pot?
Trebuie s po i.
Cât timp am la dispozi ie?
Pân vei fi sigur, oricât ar dura.
Trevize nu scoase nici o vorb .
Ceilal i a teptar în t cere i Trevize avu
impresia c i aude sângele pulsând prin vene.
Apoi auzi vocea hot rât a Primarului Branno:
Voin neîngr dit !
Vocea lui Gendibal r sun puternic, parc
neadmi ând replic :
Îndrumare i pace!
i în cele din urm se auzi vocea trist i
melancolic a lut Novi:
Via .
Trevize întoarse capul i constat c Pelorat îl
privea întreb tor.
Ai auzit, Janov? f cu Trevize.
Da, Golan, totul.
i cum i se pare?
Nu eu trebuie s hot sc.
tiu asta. Dar ce p rere ai?
Nici una. M sperie fiecare dintre cele trei
solu ii. i totu i mi-a venit o idee ciudat ...
Da?
Când am ie it pentru prima dat în spa iu
mi-ai ar tat Galaxia. Î i aminte ti?
Fire te.
Ai f cut timpul s se scurg mai repede i
Galaxia p rea c se rote te. i, ca i cum a fi
anticipat momentul acesta, eu am exclamat:
"Galaxia seam cu un organism viu care se
târ te prin spa iu." Nu i se pare c , într-un fel, e
deja vie?
Iar Trevize, amintindu- i acele clipe, se sim i
sigur pe sine; Sim i c i Pelorat va avea un rol
important de jucat. Se r suci precipitat, din
dorin a de a nu mai avea timp s se gândeasc , s
se-ndoiasc , s se lase cuprins de nesiguran .
Puse palmele pe terminalul computerului i se
gândi cu o încordare i o intensitate pe care nu le
mai cunoscuse pân atunci.
Luase hot rârea de care atârna soarta întregii
Galaxii.

20 Încheiere

PRIMARUL HARLA BRANNO avea toate motivele

se simt satisf cut . Vizita de stat nu inuse
mult, îns fusese rodnic din toate punctele de
vedere.
Dar bineîn eles c nu putem avea deplin
încredere în ei, remarc ea, încercând s nu par
insolent .
Privea la ecran. Navele Flotei intrau una dup
alta în hiperspa iu, revenind pe pozi iile lor.
Nici nu înc pea vreo îndoial c oficialit ile din
Sayshell se ar taser deosebit de pl cut
impresionate de prezen a celor doi, dar era limpede
nu le sc paser dou am nunte: navele
seser tot timpul în spa iul Funda iei i
plecaser în grab de îndat ce Branno promisese
acest lucru.
Pe de alt parte, Sayshell nu avea s uite c
navele puteau fi rechemate la grani în cel mult o
zi. Era o manevr care demonstrase atât for , cât
i bun voin .
 Ai dreptate, o aprob Kodell, nu ne putem
încrede orbe te în ei, dar i Sayshell are interesul
respecte clauzele acordului. Am fost genero i cu
ei.
Multe depind de punerea la punct a detaliilor
i anticipez c asta o s dureze luni de zile. Liniile
generale ale acordului pot fi acceptate imediat, dar
mai r mân lucrurile de fine e: stabilirea perioadei
de carantin pentru importuri i exporturi,
calcularea echivalent a valorii cerealelor i vitelor
i câte altele, spuse Branno.
tiu, dar asta-i doar o chestiune de timp.
Totul se va aranja, iar meritele î i apar in în
întregime, doamn Primar. A fost un act îndr zne
de a c rui în elepciune recunosc sincer c m-am
îndoit la început.
Las , Liono. Vizita reprezentan ilor Funda iei
a constituit o recunoa tere a mândriei
sayshelliene. i-au p strat o anumit
independen înc de pe vremea Imperiului.
Acesta-i un lucru demn de toat lauda i
admira ia.
Da, mai ales c de-acum încolo n-o s ne mai
deranjeze.
Exact, a a c trebuie s l m deoparte
propria noastr mândrie i s facem un gest de
bun voin . Ca Primar al puternicei Federa ii, la
început mi-a venit greu s m decid s onorez cu o
vizit grupul acesta de stele, dar acum, dup ce
am facut-o, mi se pare c-a meritat efortul: le-am
dat un prilej de satisfac ie. Trebuia s ne d m
seama c vor accepta vizita, mai ales dup sosirea
navelor noastre la grani .
Kodell o aprob :
Am renun at la etalarea for ei p strând îns
esen a acesteia.
 Exact. Cine a spus prima oar vorbele astea?
Cred c un personaj dintr-o pies de Eriden,
dar n-a b ga mâna-n foc. Poate întreb m pe
vreunul dintre criticii literari când ajungem pe
Terminus.
Dac o s mai in minte. Trebuie s urgent m
vizita de r spuns a sayshellienilor i s ne ocup m
ca ei s fie trata i ca egali ai no tri. Dar m tem c
se impune s iei m suri stricte de securitate,
Liono. Unele capete mai înfierbântate de la noi ar
putea organiza demonstra ii de protest i n-ar fi
deloc în elept s -i supunem pe oaspe ii no tri unor
umilin e inutile.
Bineîn eles, spuse Kodell. i apropo,
trimiterea lui Trevize a fost o manevr inteligent .
A, paratr snetul meu? Ca s fiu cinstit , a
realizat mai multe decât mi-a fi imaginat. A sosit
în Sayshell cu mult tevatur i a atras aten ia i
protestele lor cu o iu eal incredibil . Pentru
numele Spa iului, asta a constituit o excelent
motivare pentru vizita mea. În primul rând, am
dovedit c m preocup constant ca nici un
cet ean al Funda iei s nu tulbure obiceiurile altei
lumi, iar în al doilea rând mi-am exprimat
recuno tin a pentru r bdarea i în elegerea pe care
le-au ar tat fa de situa ia creat de Trevize.
Subtil! Dar nu crezi c era mai bine dac -l
luam pe Trevize cu noi la plecare?
Nu. La drept vorbind, îl prefer oriunde, numai
acas nu. Pe Terminus ar deveni un factor
destabilizator. Prostiile pe care le debita despre a
Doua Funda ie au servit ca pretext ideal pentru a-l
izgoni i eram sigur c Pelorat îl va convinge s
mearg spre Sayshell. Dar n-a vrea ca el s se-
ntoarc i s vorbeasc din nou vrute i nevrute.
Nu se tie ce necazuri ne-ar mai putea crea.
 Kodell chicoti:
Nu cred c s-ar putea g si palavragii mai
des vâr i decât intelectualii cu preten ii
academice. M -ntreb câte-ar mai fi înghi it Pelorat
dac l-am fi încurajat.
Credin a lui în existen a Gaiei mitice ne-a
slujit de minune. Dar s l m asta. La întoarcere
va trebui s d m piept cu Consiliul, c ci avem
nevoie de voturile lor pentru aprobarea tratatului
cu Sayshell. Din fericire, avem declara ia lui
Trevize, cu amprenta lui vocal i tot ce ne mai
trebuie ca s convingem pe oricine c a plecat de
bun voie de pe Terminus. Voi prezenta în mod
oficial scuze pentru re inerea lui temporar i cred
vom da satisfac ie Consiliului.
Sunt încredin at ea vei reu i s -i ame ti cu
vorba, Primare, spuse sec Kodell. Dar te-ai gândit
Trevize ar putea totu i s caute în continuare
cea de-a Doua Funda ie?
S-o caute, zise Branno ridicând nep toare
din umeri, numai s nu se-ntoarc pe Terminus.
Asta-i va da iluzia c face ceva, cu toate c n-o s
ajung la nici un rezultat. Existen a celei de-a
Doua Funda ii devine mitul secolului, a a cum
Gaia e mitul Sayshellului.
Cu un aer mul umit, se a ez mai lejer pe
scaun i continu :
Iar acum avem i Sayshellul în mân i când
or s i dea seama de asta are s fie prea târziu ca
mai scape. Funda ia va continua s se dezvolte
încet, dar sigur.
Toate meritele î i apar in, primare.
tiam i singur asta, îi r spunse Branno.
Nava intr în hiperspa iu i reap ru în
apropierea Terminusului.
 89

Aflat din nou pe propria-i nav , Gendibal avea

toate motivele s fie mul umit. De i scurt ,
întâlnirea cu Prima Funda ie fusese foarte rodnic .
Transmisese deja un mesaj în care î i
exprimase cu discre ie triumful. Deocamdat
trebuia ca Primul Orator s tie c totul a decurs
bine (lucru ce se putea deduce i din simplul fapt
nu fusese obligat s apeleze la for a total a
celei de-a Doua Funda ii.). Detaliile aveau s fie
dezv luite mai târziu.
Va povesti cum o interven ie atent i minor
asupra min ii Primarului Branno a f cut-o s
renun e la fantasmagoriile ei imperiale i s revin
pe t râmul mai practic al tratatelor comerciale;
cum o interven ie precaut , f cut de la mare
distan , asupra min ii conduc torului Uniunii
Sayshell avusese ca rezultat o invita ie adresat
Primarului pentru efectuarea unei vizite de stat i
cum, mai târziu, s-a ajuns la o apropiere a
pozi iilor f alte interven ii i Compor s-a putut
întoarce pe Terminus pe propria lui nav pentru a
supraveghea respectarea acordului. Gendibal se
gândi c totul fusese un exemplu aproape clasic
privind rezultatele ce se pot ob ine prin folosirea
expert a mentalicii.
Sigur c toate astea o vor reduce la t cere pe
Orator Delarmi, i vor duce la numirea sa ca Prim
Orator foarte curând dup prezentarea detaliilor în
cadrul întrunirii formale a Mesei. În ceea ce-l
privea, Gendibal nu putea s minimalizeze
importan a prezen ei Surei Novi, de i acest aspect
nu trebuia eviden iat în mod deosebit în fa a
Oratorilor. Ea nu numai c i adusese o
contribu ie esen ial la victoria lui, dar îi oferise i
scuza de care avea acum nevoie pentru a- i savura
bucuria aproape copil reasc ( i foarte uman ,
pentru c i Oratorii sunt oameni) la gândul c va
deveni obiectul aten iei i admira iei tuturor.
Gendibal tia c ea nu în elegea numic din ceea
ce se întâmplase, fiind doar con tient c lucrurile
se aranjaser dup placul lui, iar acum nu- i mai
înc pea în piele mândrindu-se cu succesul lui. El
mângâie perfecta netezime a min ii ei, sim i
ldura acestui sentiment, i spuse:
Novi, f tine n-a fi reu it. Cu ajutorul t u
am putut spune Primei Funda ii, adic oamenilor
de pe nava aceea mare...
Da, St pâne, tiu despre cine-i vorba.
Tu m-ai ajutat s -mi dau seama c aveau un
scut mental i c emiteau un câmp mental slab.
Din efectul reflectat de mintea ta am în eles perfect
caracteristicile amândurora. Astfel am reu it s
penetrez scutul i s deviez câmpul.
St pâne, nu în eleg exact despre ce vorbe ti,
spuse Novi. Dar dac-a fi putut, f ceam chiar mai
mult ca s te ajut.
tiu asta, Novi, dar mi-ai fost de mare ajutor.
Am r mas uimit cât de periculo i pot s fie, îns
prin i acum, înainte de a- i perfec iona scutul i
câmpul mental, ar putea fi opri i. Primarul se
întoarce acas uitând i de scut i de câmp,
mul umit c a ob inut un tratat comercial cu
Sayshell, care va deveni astfel o parte constitutiv
a federa iei. Nu neg c mai sunt multe de f cut
pentru a dezafecta armele lor, pentru c pân
acum am cam ignorat acest aspect. R mase t cut
i gânditor câteva clipe, apoi continu cu voce
sc zut : Ne-am în elat asupra posibilit ilor reale
ale Primei Funda ii. Trebuie s instituim o
supraveghere foarte atent . Acum e momentul s
ac ion m pentru a uni Galaxia. Va trebui s
folosim mai intens mentalica pentru a realiza o
cooperare strâns între con tiin e, c ci asta ar
sluji Planului. Adânc convins de aceste adev ruri,
voi str dui s le aplic întocmai.
St pâne?! spuse Novi îngrijorat .
Gendibal nu- i putu re ine un zâmbet:
Iart -m . Gândeam cu voce tare... Novi, î i
mai aminte ti de Rufirant?
Fermierul acela tare de cap care te-a atacat?
Eu zic c da.
Sunt convins c agen i ai Primei Funda ii,
înarma i cu scuturi mentale personale, au pus la
cale acea întâmplare, precum i altele care ne-au
cut via a amar . i când te gânde ti c am fost
orbi la asemenea anomalii. Pe vremea aceea,
uitasem cu totul de Prima Funda ie, absorbit cu
totul de mitul acestei lumi misterioase, mai precis,
de supersti ia sayshellian referitoare la Gaia. i în
problema asta mintea mi-a fost de folos. M-a ajutat
stabilesc cu precizie c sursa câmpului mental
se afl pe nava de lupt , iar nu în alt parte.
i frec mâinile satisf cut.
St pâne?! întreb timid Novi.
Da, Novi?
Vei fi recompensat pentru ceea ce-ai realizat?
Ba bine c nu. Shandess se va retrage, iar eu
voi deveni Prim Orator i astfel voi avea prilejul s
fac din a Doua Funda ie un factor activ în
dezvoltarea Galaxiei pe un nou f ga .
Prim Orator?
Da, Novi. Voi fi cel mai important i mai
puternic înv at.
Cel mai important? Îl privi cu adânc triste e.
De ce te-ai sup rat, Novi? N-ai vrea s fiu
recompensat?
Ba da, St pâne, a vrea. Dar dac vei fi cel
mai important dintre înv i n-o s mai dore ti s
ai în preajma ta o femeie hamish. Nu i-ar face
cinste.
A a crezi? Cine m poate-mpiedica? spuse el
i se sim i cuprins de un val de afec iune. Novi, o
r mâi lâng mine oriunde a merge i orice a
face. Î i închipui c vreau s mai risc s lucrez
împreun cu unele dintre fiarele care alc tuiesc
Masa f mintea ta, care-mi poate ar ta oricând,
ca tu s i dai seama i înainte ca ei s tie,
care le sunt emo iile? Pe lâng acestea..., continu
el i p ru str fulgerat de o revela ie. În plus, eu...
Îmi place s te am al turi i doresc s te p strez
lâng mine. Dar numai dac vrei i tu acela i
lucru.
Of, St pâne, opti Novi i- i l capul pe
um rul lui, în timp ce el o cuprinse de talie.
În straturile cele mai profunde, acolo unde nici
mintea lui Novi nu putea p trunde i în elege,
esen a Gaiei r sese vie i dirija cursul
evenimentelor, iar acea masc impenetrabil f cea
posibil continuarea m re ei misiuni.
Iar masca apar inând femeii hamish se
sim ea întru totul fericit . Atât de fericit , încât
Novi se consolase cu distan a ap rut între ea i
ea/ei/to i, mul umit s r mân i pe viitor ceea
ce p rea a fi.

90

Frecându- i încântat mâinile i încercând s i

domoleasc entuziasmul, Pelorat exclam :
Ce fericit sunt c ne-am întors pe Gaia.
 Hmm, f cu Trevize gândindu-se la ale lui.
tii ce mi-a spus Bliss? Primarul se întoarce
pe Terminus cu un tratat comercial încheiat cu
Sayshell. Oratorul celei de-a Doua Funda ii revine
pe Trantor convins c el a rezolvat criza i femeia
aceea Novi, îl înso te ca s fie sigur c se vor
ini ia schimb rile care s fac posibil rena terea
Galaxiei. i c nici una dintre Funda ii n-are habar
Gaia exist . E uimitor.
Da, r spunse Trevize. Mi s-a comunicat i
mie. Dar noi tim Gaia exist i putem vorbi
despre ea f grij .
Bliss nu-i de aceea i p rere. Zice c n-o s ne
cread nimeni i c ar trebui s fim con tien i de
asta. În plus, eu unul nu inten ionez s mai plec
de pe Gaia.
Vorbele acestea îl trezir pe Trevize din starea
de visare în care c zuse. Ridic ochii surprins:
Poftim?
Vreau s r mân aici. Nici nu-mi vine s cred.
Pân acum câteva s pt mâni duceam o via
solitar pe Terminus, a a cum am tr it zeci de ani,
absorbit de documente, i de propriile mele
gânduri, fericit în felul meu, dar vegetând. Apoi
peste noapte am devenit c tor prin spa iu, m-am
trezit în mijlocul unei crize de propor ii galactice
i... s nu râzi, Golan, am g sit-o pe Bliss.
Nu râd, Janov, îl asigur Trevize, dar crezi c
e bine ce faci?
Fire te. Problema asta, a P mântului, nu
mai preocup atât de mult. S-a explicat
mul umitor de bine c a fost prima lume cu un
sistem ecologic dezvoltat i echilibrat i cu o via
inteligent . Eternii, î i aminte ti?
Da, sigur. i ai de gând s stai pe Gaia?
Bineîn eles. P mântul apar ine trecutului, iar
eu sunt s tul de istorie. Gaia reprezint viitorul.
Nu e ti o parte a Gaiei, Janov. Crezi c vei
putea deveni o parte a ei?
Bliss spune c din punct de vedere
intelectual, dac nu biologic, a putea. Are s m
ajute, în elegi?
Dar dac ea este parte component a Gaiei,
cum ve i putea s tr i al turi, s ave i un punct
de vedere comun i interese...
Se aflau undeva în aer liber i Trevize
contempl grav insula rodnic i lini tit , marea i,
la orizont, o alt insul ce p rea împurpurat din
cauza distan ei... toate radiind calm, via ,
civiliza ie i unitate.
Janov, rosti el, ea e o lume; tu doar un
minuscul individ. Dac se va plictisi de tine? E
tân ...
M-am gândit, Golan. Numai la asta mi-a fost
gândul în ultimele zile. Nu sunt chiar un prost nac
romantic. S-ar putea s se plictiseasc de mine,
dar m voi mul umi cu ceea ce-mi va oferi pân la
desp ire. Mi-a oferit deja destule. Am primit mai
mult decât am visat toat via a. Chiar dac din
clipa asta n-a mai vedea-o, tot m consider
câ tig tor.
Nu te cred, spuse Trevize cu blânde e. Socot
ti un prost nac romantic i, pe cuvântul meu,
nici nu te-a vrea altfel. Janov, de i nu ne
cunoa tem de mult vreme, am trecut împreun
prin atâtea în ultimele s pt mâni... Iart -m dac -
i par ridicol, dar in foarte mult la tine.
i eu te pre uiesc, Golan, îl asigur Pelorat.
N-a vrea s suferi. Ar trebui s m la i s
vorbesc cu Bliss.
Nu, nu. Te rog s n-o faci. O s -i ii o predic .
N-o s -i in nici o predic . Vreau s vorbesc
cu ea între patru ochi, dar nu neap rat în leg tur
cu tine. Te rog, Janov, n-am inten ia de a face asta
asentimentul t u, a a c las -m s am o
discu ie cu ea pentru a clarifica o serie de lucruri.
Dac o s fiu mul umit, a s i adresez cele mai
sincere felicit ri i o s r mân i eu cu cugetul
împ cat, orice s-ar întâmpla dup aceea.
O s strici totul, spuse Pelorat cl tinând
neîncrez tor din cap.
Î i promit c nu. Te implor.
Bine, dar s fii atent, drag prietene...
Ai cuvântul meu de onoare.

91

Mi-a zis Pel c voiai s -mi vorbe ti.

Da, r spunse Trevize.
Bliss se afla în micul apartament ce-i fusese
rezervat lui Trevize.
Se a ez cu elegan , i puse picior peste picior.
Ochii ei frumo i i limpezi îl privir cercet tori.
rul lung i negru avea reflexe aib strui.
Nu- i prea sunt pe plac, a a-i? M-ai privit
dezaprobator înc de la început.
mas în picioare, Trevize îi spuse:
Î i dai seama ce-i în mintea altora. tii ce
cred despre tine i cuno ti motivul.
Cu o u oar mi care din cap Bliss neg :
Mintea ta nu e înc tu at de Gaia. tii asta i
singur. Am avut nevoie de alegerea ta, c ci trebuia
cut de o minte limpede i neinfluen at din
afara. Când v-am capturat nava, tu i Pelorat v-a i
aflat sub înrâurirea unui câmp calmant, dar acest
lucru era esen ial. Din cauza panicii sau fricii se
putea întâmpla ceva grav cu mintea ta, c ci ar fi
putut s i piard calit ile i s nu ne foloseasc
la nimic în momentele cruciale care au urmat. Atât
i nimic mai mult. N-am trecut dincolo de acest
prag i nici n-am f cut-o de atunci încoace, a a c
nu tiu la ce te referi.
Am f cut alegerea de care avea i nevoie. Am
hot rât în favoarea Gaiei i a Galaxiei. Atunci de ce
mai vorbim despre faptul c mintea mea a mas
limpede i neinfluen at ? A i ob inut ceea ce
dorea i i acum pute i face ce vre i din mine.
Te în eli profund, Trev. S-ar putea ca în viitor
mai fie nevoie de luat hot râri importante. Tu
mâi ceea ce e ti i, cât vei tr i, te vom considera
o resurs natural rar a Galaxiei. F îndoial c
s-ar putea s existe sau s mai apar i al ii ca
tine în Galaxie, dar deocamdat nu cunoa tem
altul. Înc nu- i putem aduce nici o atingere.
Trevize r mase pe gânduri.
Tu e ti Gaia, dar eu nu doresc s vorbesc cu
ea. Eu vreau i voebesc ie, ca individ, dac a a
ceva e posibil.
Se poate. Suntem departe de a duce o
existen comun . Pot bloca existen a Gaiei pentru
un timp.
Da, spuse Trevize, cred c po i. Ai f cut-o în
clipa asta?
Da.
Atunci d -mi voie s i spun c n-ai jucat
cinstit. Probabil c n-ai p truns în mintea mea
pentru a-mi influen a hot rârea, dar sigur ai
înfluen at-o pe a lui Pelorat, a a-i?
A a i s-a p rut?
Exact. În momentul crucial, Pelorat mi-a
amintit de viziunea pe care o avea el despre o
Galaxie vie i gândul lui m-a determinat s fac
alegerea din acea clip . S-ar putea ca gândul s fi
fost al lui, dar mintea care-l inspirase era a ta, nu-i
a?
Gândul acesta, ca i altele, existau în mintea
lui. Am netezit calea i activat ideea de Galaxie vie,
dar nu în dauna altui gând. Prin urmare, el a
lunecat cu u urin din con tiin ajungând s fie
exprimat în cuvinte. Te rog s m crezi, nu eu l-am
creat. El se afla acolo.
Acest lucru poate fi totu i considerat un
amestec direct în libertatea total pe care o aveam
pentru a lua o hot râre, nu?
Gaia a socotit c e necesar.
A socotit? Atunci, în speran a c asta te-ar
putea face s te sim i mai bine sau mai nobil ,
vreau s tii c de i remarca lui Janov m-a convins
iau hot rârea în acel moment, eu a fi f cut
aceea i alegere chiar dac n-ar fi scos o vorb sau
dac ar fi încetat s m determine s aleg în alt fel.
in foarte mult s cuno ti acest fapt.
M simt u urat , îi r spunse Bliss cu
ceal . Asta e tot ce voiai s -mi comunici când i-
ai exprimat dorin a de a m vedea?
Nu.
Mai e ceva?
Trevize se a ez pe un scaun pe care-l pusese
în fa a ei, astfel c genunchiili se atinser . Se
aplec spre ea i spuse:
Când ne-am apropiat de Gaia, tu erai de
serviciu pe sta ia spa ial . Tu ne-ai capturat; tu ai
venit s ne iei i de atunci ai r mas tot timpul cu
noi, cu excep ia mesei pe care am luat-o cu Dom,
când n-ai fost de fa . i înc ceva. Tot tu te-ai
aflat pe Far Star cu noi când am luat hot rârea.
Mereu tu.
Eu sunt Gaia.
Explica ia nu m satisface. Un iepure
înseamn Gaia. Chiar i o pietricic înseamn
Gaia, dar nu toate reprezint Gaia în aceea i
sur . Unele sunt mai importante. Dar de ce
tocmai tu?
Tu ce crezi?
Trevize las deoparte orice re inere:
Eu cred c tu nu e ti Gaia. Reprezin i mai
mult de-atât.
Bliss î i uguie buzele i scoase un sunet
dispre uitor. Trevize nu se d du b tut:
În momentele când trebuia s iau hot rârea,
femeia care se afla împreun cu Oratorul...
El îi spunea Novi.
A a, aceast Novi a afirmat c robo ii, care
acum nu mai exist , au îndrumat Gaia pe drumul
acesta i au educat-o s urmeze o versiune a celor
trei Legi ale Roboticii.
Foarte adev rat.
i robo ii nu mai exist ?
A a a spus Novi.
Novi nu a spus a a ceva. Îmi amintesc exact
cuvintele ei: "Gaia s-a format cu mii de ani în urm
cu ajutorul robo ilor care, pentru o scurt
perioad , au slujit speciei umane, dar acum n-o
mai fac."
Trev, i asta înseamn c ei mai exist ?
Nu, înseamn c nu mai slujesc omenirii. Dar
n-ar putea cârmui?
Ridicol idee!
Sau supraveghea? De ce te aflai acolo în
momentul hot rârii? Nu p reai atât de important .
Novi a condus tratativele i ea reprezenta Gaia. Ce
nevoie era de tine? Doar dac nu cumva...
Ei bine? Doar dac ce?
Doar dac nu cumva tu e ti supraveghetorul
care are rolul de a aprecia dac Gaia respect sau
nu cele Trei Legi. Doar dac tu nu e ti cumva un
robot atât de iscusit construit încât nimeni nu te
poate deosebi de o fiin uman .
Dac nimeni nu poate, cum se face c tu e ti
în stare? întreb Bliss cu o und de sarcasm.
Trevize se rezem de sp tarul scaunului:
Nu v întrece i cu to ii s -mi spune i c
posed capacitatea de a fi sigur? de a lua hot râri?
de a vedea solu ii i de a ajunge la concluzii
corecte? Eu n-am o asemenea preten ie; voi
sus ine asta. D -mi voie s i spun c din
momentul când te-am v zut pentru prima oar m-
am sim it nelalocul meu. Cu tine mi se-ntâmpl
ceva ciudat. Sunt la fel de sensibil la gra ia
feminin ca i Pelorat, ba chiar mai sensibil, i tu
ai o înf are pl cut . Cu toate astea, n-am sim it
nici o clip vreo atrac ie fa de tine.
M simt distrus din pricina asta.
Trevize ignor remarca i continu netulburat:
Când ai ap rut pe nava noastr , noi tocmai
discutam despre posibilitatea existen ei unei
civliza ii non-umane pe Gaia, i când Janov te-a
zut, în nevinov ia lui, te-a i întrebai: "E ti
uman ?" Probabil c un robot trebuie s spun
întotdeauna adev rul, dar presupun c poate
spunde i evaziv. Tu te-ai mul umit s spui: "Nu
ar t uman ?" Da, pari uman , Bliss, dar vreau s
te mai întreb o dat : "E ti uman ?"
Bliss nu-i r spunse i Trevize urm :
Cred c din acel prim moment am sim it c
nu e ti femeie. E ti robot i nu tiu cum se face,
dar mi-am dat seama de asta. i din cauza acestui
sentiment, toate evenimentele care s-au petrecut
dup aceea au avut pentru mine o anumit
semnifica ie în special absen a ta de la mas .
Trev, crezi c nu pot mânca? întreb Bliss. Ai
uitat c am luat câteva îmbuc turi din creve i pe
nava ta? Te asigur c pot mânca i îndeplini toate
celelalte func ii biologice umane. Inclusiv sexuale,
ca s te scutesc s m mai întrebi. i te
încredin ez c nici asta nu dovede te c nu sunt
robot. Robo ii atinseser culmea perfec iunii chiar
cu mii de ani în urm , când doar creierul îi
deosebea de fiin ele umane i atunci diferen a era
detectabil doar pentru cei capabili s utilizeze
câmpurile mentale. Orator Gendibal ar fi putut s
spun dac sunt robot sau om, asta în cazul c s-
ar fi deranjat s m studieze. Dar bineîn eles c n-
a f cut-o.
Foarte bine, dar de i eu nu am acces la
mentalic , sunt convins c e ti robot.
i dac a fi? întreb Bliss. Nu recunosc
nimic, dar m-ai f cut curioas . Dac sunt?
Nu-i nevoie s recuno ti nimic. tiu c e ti
robot. Dac mi-ar trebui o dovad cât de mic , m-
folosi de afirma ia ta de adineauri, când ai
sus inut c po i bloca influen a Gaiei pentru a-mi
vorbi ca un simplu individ. Nu cred c-ai putea face
asta dac ai fi o parte din Gaia, numai c tu nu
apartii planetei. Tu e ti un robot supraveghetor i,
prin urmare, vii din afara Gaiei. i pentru c am
adus vorba despre asta, de câ i robo i
supraveghetori are nevoie Gaia i câ i posed ea?
Î i repet: nu recunosc nimic, dar m-ai f cut
curioas . Dar dac sunt robot?
În cazul acesta, a vrea s tiu un singur
lucru: Ce vrei de la Janov Pelorat? Mi-e prieten i,
în felul lui, a r mas un copil. El î i închipuie c te
iube te. Crede c vrea doar ceea ce e ti tu dispus
-i oferi, socotind c i-ai dat deja destul. El nu
cunoa te i nici nu-i în stare s i imagineze ce
înseamn dezam gire în dragoste sau, în cazul de
fa , agonia de a afla nu e ti uman ...
Dar tu tii ce-nseamn durerea pricinuit de
dragostea neîmp rt it ?
Am trecut prin asemenea momente. Eu n-am
dus o via retras ca Janov. Nu mi-am consumat
inutil existen a i nici nu am uitat de mine
sându-m antrenat într-o goan intelectual care
înghit cu totul celelalte laturi ale vie ii, cum ar
fi so ia i copilul, a a cum a f cut el. Acum, dintr-o
dat , renun la toate de dragul t u. N-a vrea ca
el s sufere. Nu accept asta. Dac am adus un
serviciu Gaiei, cred c merit o recompens , iar
aceasta e asigurarea c Janov Pelorat nu va
regreta alegerea f cut .
S declar c -s robot i s i dau un r spuns
acum?
Da. Chiar acum, spuse Trevize.
Foarte bine. Atunci s presupunem c-a fi
robot i c am func ia de supraveghetor. S mai
admitem ca exist i al ii ca mine, pu ini la num r,
care au acela i rol. S zicem c ceea ce ne une te
este dorin a de a ne îngriji de fiin ele umane în
ideea c pe Gaia nu exist fiin e umane în
adev ratul în eles al cuvântului, deoarece toate
formeaz o fiin planetar atotcuprinz toare. S
presupunem de asemenea c purtând de grij
Gaiei sim im c ne îndeplinim menirea. S mai
presupunem c în noi subzist ceva primar, care
tânje te dup fiin a uman în sensul ce i se d dea
pe vremea când abia ap ruser primii robo i. S
nu m în elegi gre it; eu nu sus in c sunt b trân
(presupunând c sunt robot). Am aceea i vârst ca
i tine, a a cum i-am spus ori, cel pu in, asta e
durata existen ei mele. Presupunând c -s robot,
structura mea robotic va r mâne întotdeauna la
fel, i grija pe care-o acord fiin elor umane se va
 stra constant . Pel este o astfel de fiin . Nu
apar ine Gaiei i a dep it vârsta pentru a mai
deveni cu adev rat o parte a ei. El vrea s mân
cu mine pe Gaia pentru c fa de persoana mea
are cu totul alte sentimente decât tine. El nu
socote te c eu a fi robot. În sfâr it, i eu vreau ca
el s r mân aici. Dac sus ii c eu sunt robot,
nu-i greu s te convingi de adev rul spuselor mele.
Sunt capabil de orice reac ie uman i-l voi iubi.
Insi ti asupra ideii c sunt robot i consideri,
probabil, c nu-s în stare s iubesc în în eles
uman i mistic, dar tu n-ai reu it s deosebe ti
reac iile mele de cele pe care tu le asociezi cu
dragoste, a a c te rog s -mi spui care ar fi
diferen a.
mase t cut i-l privi sfid tor pe Trevize.
Vrei s spui c nu-l vei p si? întreb
Trevize.
Dac tu presupui c sunt robot, atunci po i
în elege i singur c , potrivit Primei Legi, nu l-a
putea p si niciodat decât dac el mi-ar ordona
acest lucru i, în plus, a fi i eu convins c
vorbe te serios i c i-a provoca mai mult r u
mânând lâng el decât p sindu-l.
Dar un b rbat mai tân r n-ar...?
Care b rbat mai tân r? Tu ai fi acela, dar nu-
mi închipui c ai avea nevoie de mine la fel de mult
ca Pel i, de fapt, nici nu m vrei, a a c Prima
Lege mi-ar interzice s încerc s -mi leg via a de a
ta.
i dac nu ti robot? întreb Trevize cu
vocea st pânit i calm .
Hot te-te, îl invit Bliss.
Am spus: Dac nu e ti robot?
Atunci n-ai nici un drept s mai tii ceva i-
ar r mâne ca numai eu i Pelorat s decidem.
 În cazul acesta, revin la prima mea idee, rosti
Trevize. Îmi cer recompensa, iar prin ea în eleg ca
tu s -l tratezi cu tot respectul pe Janov. Nu mai
insist s aflu ce e ti. Vreau garan ia c te vei purta
frumos cu el.
O s m port frumos cu el, spuse Bliss încet,
nu pentru a te recompensa pe tine. ci pentru c
a vreau. Asta e dorin a mea cea mai fierbinte. Î i
promit c o s m in de cuvânt. Apoi strig : "Pel!
Pel!"
Da, Bilss, îi r spunse Pelorat intrând în
camer .
Bliss îi întinse o mân :
Cred c Trev vrea s i spun ceva.
Pelorat îi strânse mâna, apoi Trevize, luând
mâinile lor împreunate între ale lui, spuse:
Janov, m bucur din inim pentru voi
amândoi.
Of, prieten drag, se fâstâci Pelorat.
Probabil c eu voi p si Gaia, îi anun
Trevize. Plec chiar acum s vorbesc cu Dom despre
problema asta. Nu tiu dac ne vom mai revedea,
dar în orice caz, Janov, ne-am în eles bine
împreun .
Ai dreptate. Înt ri Pelorat zâmbind.
La revedere, Bliss, i- i mul umesc anticipat.
La revedere, Trev.
Iar Trevize, fluturând u or o mân , ie i din
cas .

92

Ai reu it. Trev... Dar, la urma urmei, ai

procedat a a cum m a teptam.
Erau din nou la mas . Trevize manc f
poft , la fel ca i prima oar , numai c de data
aceasta nu-i mai sa. Probabil c nu avea s mai
nânce vreodat pe Gaia.
Am procedat a a cum te a teptai, dar
probabil c nu din motivele pe care i le închipui,
spunse Trevize.
Bineîn eles c-ai fost sigur de corectitudinea
hot rârii tale.
Da, dar nu din cauza darului meu înn scut
de a surprinde esen a adev rului. Dac am ales
Galaxia, am f cut-o potrivit unui ra ionament
obi nuit, la care ar fi apelat oricare altul pus într-o
asemenea situa ie. Te superi dac i explic?
Deloc. Te tog, Trev.
A fi putut face trei lucruri: fie s m al tur
Primei Funda ii, fie celei de-a Doua, fie Gaiei. Dac
treceam de partea Primei Funda ii, Primarul
Branno ar fi luat imediat m suri pentru a- i
asigura domina ia asupra celei de-a Doua Funda ii
i a Gaiei. Dac m al turam celei de-a Doua
Funda ii, Oratorul Gendibal ar fi trecut de îndat
la ac iune pentru a domina Prima Funda ie i
Gaia. În oricare dintre aceste cazuri s-ar fi petrecut
ceva ireversibil i dac vreuna dintre solu ii ar fi
fost gre it , ar fi rezultat o catastrof . Totu i, dac
al turam Gaiei, atunci atât Prima cât i cea de-
a Doua Funda ie ar fi plecat cu convingerea c
fiecare a ob inut o victorie minor împotriva
celeilalte. Totul ar fi continuat ca i pân acum,
deoarece, dup cum mi s-a spus, constituirea
Galaxiei va dura genera ii, chiar secole. Alegerea
mea s-a oprit asupra Gaiei în ideea de a mai ob ine
o amânare i de a fi siguri c vom avea suficient
timp la dispozi ie pentru a modifica anumite
lucruri sau chiar pentru a schimba total planul
dac am gre it acum.
 Dom î i arcui sprâncenele. În rest, chipul lui
aproape cadaveric, r mase inexpresiv. Cu o voce
pi ig iat i melodioas spuse:
i p rerea ta este c alegerea ar putea fi
gre it ?
Trevize ridic din umeri:
Nu cred, dar ca s tiu sigur ar mai trebui s
fac ceva. Inten ionez s vizitez P mântul, în caz c
voi reu i s -l g sesc.
Trev, noi nu te vom împiedica s pleci dac
a i-e voia.
Nu m potrivesc lumii voastre.
Nici Pel, dar dac totu i vrei s r mâi vei fi
bine primit, la fel ca i el. Noi nu te vom re ine cu
for a... dar spune-mi, de ce dore ti s vizitezi
mântul?
Cred c în elegi foarte bine de ce, afirm
Trevize.
Te în eli.
Dom, mi-ai ascuns unele lucruri pe care le
tiai. Probabil c ai avut motive serioase, dar eu a
fi preferat ca lucrurile s stea altfel.
Stai pu in. Nu în eleg, spuse Dom.
Ascult , Dom, când am luat hot rârea, am
folosit computerul i, pentru scurt vreme, m-am
aflat în contact cu min ile celor din jurul meu:
Primarul Branno, Oratorul Gendibal, Novi. În acele
momente mi-au trecut prin minte tot felul de
viziuni, care, luate izolat, nu aveau prea mare
însemn tate pentru mine. Între care, de exemplu,
efectul pe care Gaia, prin mijlocirea lui Novi, îl
produsese asupra Trantorului. În scopul de a-l
determina pe Orator s mearg spre Gaia.
Da?
Da, i unul dintre acestea era i epurarea
bibliotecii de pe Trantor de orice men iuni
referitoare la P mânt.
Retragerea tuturor men iunilor despre
mânt?
Exact. Am tras concluzia c P mântul este
important i c secretul asupra existen ei lui
trebuie p strat atât fa de cea de-a Doua
Funda ie, cât i fa de mine. Iar dac eu trebuie
port r spunderea pentru direc ia în care se va
dezvolta Galaxia, nu accept s r mân ignorant. N-
ai vrea s -mi spui de ce e atât de important s mi
se ascund orice cuno tin e despre P mânt?
Trev, spuse Dom cu gravitate. Gaia nu are
cuno tin despre aceast opera iune. Absolut
nimic!
Trevize se gândi câteva clipe i- i plimb vârful
limbii peste buze:
Atunci cine a f cut-o?
Nu tiu. i nici nu v d rostul unei asemenea
ac iuni.
Cei doi se privir cu încordare, apoi Dom
ad ug :
Ai dreptate. Aveam impresia c am ajuns la
un epilog fericit, dar întrucât aceast problem
mâne confuz , nu ne putem îng dui s ne
odihnim. R mâi o vreme cu noi ca s vedem ce
concluzie putem trage împreun . Apoi vei fi liber s
pleci i- i vom acorda tot sprijinul de care vei avea
nevoie.
Mul umesc, spuse simplu Trevize.

SFÂR IT (deocamdat )