Alchimistul Paolo Coelho

Uploaded by Daniela Pop on Feb 15, 2014

 94% (18) · 8K views · 63 pages

Document Information 
x

Download now
Date uploaded 
Feb 15, 2014

Copyright
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)

Available Formats PAULO COELHO

Alchimistul
DOC, PDF, TXT or read online from Scribd

Share this document

PREFAŢĂ

Este important să spunem cîteva lucruri despre faptul că Alchimistul este o carte
simbolică, diferită de Jurnalul unui magician, care n-a fost o lucrare de ficţiune
Unspre!ece ani de viaţă am dedicat Alc"imiei #impla idee de a transforma metalele în
aur sau Facebook
de a descoperi Eli$irul tinereţii Twitter
fără bătrîneţe era prea fascinantă ca să treacă
neobservată de orice novice în ale ma%iei &ărturisesc că Eli$irul tinereţii fără bătrîneţe mă
seducea cel mai tare' înainte de a înţele%e (i simţi pre!enţa lui )umne!eu, ideea că totul se


va sfîr(i într-o bună !i mă aducea la disperare Astfel, aflînd despre posibilitatea de a obţine
un lic"id în stare să-mi prelun%ească pentru mulţi ani e$istenţa, am "otărît să mă dedic trup
(i suflet fabricării lui
Era o perioadă de mari transformări sociale * începutul anilor + * (i încă nu e$istau
Emailcu privire la Alc"imie Am început, la fel ca unul dintre persona.ele cărţii,
publicaţii serioase
să c"eltui puţinii bani pe care îi aveam pe cumpărarea unor cărţi din străinătate, (i-mi
dedicam multe ore din !i studiului simbolo%iei lor complicate Am căutat două-trei persoane
serioase din /io de 0aneiro care se dedicaseră în mod serios &arii Opere, dar acestea au
Did you
refu!at find
să mă this document
primească useful?
1-am cunoscut (i pe alţii care î(i spuneau alc"imi(ti, î(i aveau
laboratorul propriu (i promiteau să mă înveţe tainele Artei în sc"imbul unei adevărate averi2
a!i înţele% că ace(tia nu (tiau nimic din ceea ce pretindeau să mă înveţe
)ar cu toată stăruinţa mea, re!ultatele au fost !ero absolut 3u se întîmpla nimic din ceea
ce manualele de Alc"imie afirmau în limba.ul lor complicat Era un (ir nesfîr(it de simboluri,
de dra%oni, de lei, sori, luni (i ar%int viu, iar eu aveam mereu impresia că mer%eam pe un
drum %re(it, pentru că limba.ul simbolic permite o cantitate uria(ă de erori 4n 567, disperat
de absenţa oricărui pro%res, am comis un act de o iresponsabilitate supremă 4n acel timp
eram an%a.at la #ecretariatul pentru Educaţie din &ato 8rosso, pentru a ţine cursuri de teatru
Is acel
în thisstat,
content
a(a că aminappropriate? Report
"otărît să-mi folosesc this
studenţii Document
la ni(te ateliere de teatru care aveau ca
temă 9abla de #marald Aceasta, împreună cu unele incursiuni ale mele în !onele mocirloase
ale ma%iei, au făcut ca în anul următor să pot simţi pe propria piele adevărul proverbului'
:)upă faptă, (i răsplată: 9otul în .urul meu s-a prăbu(it complet
&i-am petrecut următorii (ase ani din viaţă într-o atitudine destul de sceptică în ceea ce
prive(te tot ce era le%at de mistică 4n acest e$il spiritual am învăţat multe lucruri importante'
că acceptăm un adevăr numai după ce l-am ne%at din tot sufletul, că nu trebuie să fu%im de
propriul nostru destin (i că mîna lui )umne!eu este infinit de %eneroasă, în pofida severităţii
ei
4n 56;5, am făcut cuno(tinţă cu /A&, or%ani!aţia ocultă unde mi-am %ăsit (i un
&aestru, care avea să mă readucă pe drumul ce-mi era scris <i în timp ce el mă pre%ătea în
învăţătura mea, m-am apucat din nou să studie! Alc"imia pe cont propriu, într-o noapte, cînd
stăteam de vorbă după o epui!antă sesiune de telepatie, am întrebat de ce limba.ul

Simplu, Rapid, Sigur

alc"imi(tilor era atît de va% (i de complicat

* #înt trei tipuri de alc"imi(ti, spuse &aestrul meu Aceia care sînt impreci(i pentru că
nu (tiu ce vorbesc2 aceia care sînt impreci(i pentru că (tiu ce vorbesc, dar (tiu (i că limba.ul
Alc"imiei este un limba. adresat inimii (i nu raţiunii
* <i al treilea tip= am întrebat
* Aceia care nu au au!it niciodată vorbindu-se despre Alc"imie, dar care au reu(it, prin
e$perienţa lor, să descopere Piatra >ilosofală
A(a s-a "otărît &aestrul meu * care aparţinea celui de-al doilea tip * să-mi predea
lecţii de Alc"imie Am descoperit că limba.ul simbolic, care mă irita (i mă descumpănea atît,
era unicul mod de a atin%e #ufletul Lumii, sau ceea ce 0un% a denumit :incon(tientul
colectiv: Am descoperit Le%enda personală (i #emnele lui )umne!eu, adevăruri pe care
raţionamentul meu intelectual refu!a să le accepte din cau!a simplităţii Am descoperit că a
a.un%e la &area Operă nu este misiunea unor ale(i, ci a tuturor fiinţelor omene(ti de pe faţa
Pămîntului #i%ur că nu totdeauna vedem &area Operă sub forma unui ou sau a unui flacon
cu lic"id, dar toţi putem * fără umbră de îndoială * să ne cufundăm în #ufletul Lumii
)e aceea Alchimistul este (i un te$t simbolic )e-a lun%ul pa%inilor sale, în afară de
faptul că am transmis tot ce am învăţat despre aceasta, am încercat să aduc un oma%iu
marilor scriitori care au reu(it să a.un%ă la Limba.ul Universal' Hemin%?a@, laBe, or%es
care a folosit (i el istoria persană într-una din povestirile luiD, &alba 9a"an (i alţii
Pentru a completa această lun%ă prefaţă (i a ilustra ceea ce &aestrul meu voia să spună
cu al treilea tip de alc"imi(ti, merită să amintim o întîmplare pe care el însu(i mi-a povestit-o
în laboratorul lui
#fînta &aria, cu pruncul 1sus în braţe, s-a "otărît să vină pe Pămînt ca să vi!ite!e o
mînăstire &îndri foarte, călu%ării au făcut un (ir lun% (i fiecare s-a înfăţi(at în faţa #fintei
>ecioare pentru a 1 se înc"ina Unul a declamat poeme frumoase, altul 1-a arătat miniaturile
sale pentru iblie, al treilea 1-a recitat numele tuturor sfinţilor <i a(a unul după altul, fiecare
călu%ăr (i-a adus oma%iul &aicii )omnului (i Pruncului 1sus
)ar ultimul din (ir era cel mai umil călu%ăr din mînăstire, care niciodată nu învăţase
înţeleptele scrieri ale epocii Părinţii lui fuseseră oameni simpli care lucrau la un vec"i circ
din împre.urimi (i tot ce-l putuseră învăţa era să arunce min%i în sus (i să facă cîteva
.on%lerii
Cînd a venit rîndul acestuia, ceilalţi călu%ări au vrut să pună capăt înc"inăciunilor, pentru
că fostul scamator nu avea nimic important de spus (i putea strica ima%inea mînăstirii )ar
călu%ărul simţea, în adîncul sufletului, o dorinţă ar!ătoare să dăruiască ceva lui 1sus (i #fintei
>ecioare
/u(inat, simţind privirea mustrătoare a fraţilor lui, a scos cîteva portocale din sutană (i a
început să le arunce în sus (i să .on%le!e cu ele, a(a cum (tia el
<i doar în acel moment Pruncul 1sus a !îmbit (i a început a bate din palme în braţele
#fintei &arii <i &aica )omnului numai lui i-a întins braţele, lăsîndu-l să-l atin%ă pe Prunc
AUTORUL

Şi pe cînd mergeau ei, El a intrat întrun sat, iar ! "emeie, cu numele #arta, La primit
în casa ei$
Şi ea a%ea ! s!r& ce se numea #aria, care, a'e(înduse la pici!arele )!mnului, asculta
cu%întul Lui$
*ar #arta se silea cu mult& slu+ire 'i, apr!piinduse, a (is

)!amne- au nu s!c!te'ti c& s!ra mea ma l&sat singur& s& slu+esc. /punei deci s&mi
a+ute$
Şi r&spun(înd, )!mnul ia (is
#art!, #art!, te îngri+e'ti 'i pentru multe te sile'ti$
)ar un lucru tre0uie c&ci #aria partea cea 0un& a ales, care nu se %a lua de la ca$
LUCA, 5' 7;-F

PROLOG

Alc"imistul luă o carte pe care o adusese cineva din caravană 9omul era fără copertă,
dar reu(i să-i identifice autorul' Oscar Gilde 4n timp ce-i răsfoia pa%inile, %ăsi o povestire
despre 3arcis
Alc"imistul cuno(tea le%enda lui 3arcis, frumosul băiat care-(i contempla !ilnic propria
frumuseţe într-un lac Era atît de fascinat de el însu(i că într-o bună !i a că!ut în lac (i a
murit înecat 4n locul acela, a apărut o floare care s-a numit narcisă
)ar nu a(a î(i înc"eia Oscar Gilde povestirea El spunea că atunci cînd a murit 3arcis,
au venit naiadele * !eiţele i!voarelor (i ale pădurii * (i au vă!ut lacul transformat dintr-
unul cu apă dulce, într-un ulcior cu lacrimi sărate
* )e ce plîn%i= au întrebat naiadele
* Plîn% pentru 3arcis, răspunse lacul
* A", nu-i de mirare că plîn%i pentru 3arcis, continuară ele La urma urmelor, de(i noi
am aler%at mereu după el prin pădure, tu erai sin%urul care puteai să-i contempli de aproape
frumuseţea
* )ar 3arcis era frumos= întrebă lacul
* Cine altul poate (ti mai bine decît tine= răspunseră, surprinse, naiadele La urma
urmelor, doar pe mar%inile tale se apleca el în fiecare !i
Lacul rămase tăcut o vreme 4ntr-un tîr!iu, !ise'
* 4l plîn% pe 3arcis, dar niciodată n-am (tiut că el era frumos 4l plîn% pe 3arcis pentru
că de fiecare dată cînd se apleca deasupra apelor mele, eu puteam să văd reflectată, în fundul
oc"ilor lui, propria-mi frumuseţe
:Ce povestire frumoasă:, spuse Alc"imistul

Partea întîi

ăiatul se numea #antia%o #e întuneca tocmai cînd a.unse cu turma lui în faţa unei vec"i
biserici părăsite Acoperi(ul se prăbu(ise de mult, (i in locul unde pe vremuri se afla sacristia
cre(tea acum un sicomor uria(
Hotărî să petreacă noaptea aici 4(i mînă toate oile prin ruinele porţii (i apoi puse ni(te
scînduri pentru ca acestea să nu fu%ă în timpul nopţii 3u erau lupi pe acolo, dar odată îi
scăpase una în timpul nopţii (i a trebuit să-(i piardă toată !iua următoare pentru a %ăsi oaia
rătăcită
4(i întinse "aina pe .os (i se a(e!ă, folosind cartea pe care o terminase de citit drept pernă

Simplu, Rapid, Sigur

4(i spuse, înainte de a adormi, că ar trebui să înceapă să citească ni(te cărţi mai %roase *
durau mai mult pînă se sfîr(eau (i erau perne mai confortabile în timpul nopţii
Era încă întuneric cînd se tre!i Privi în sus (i vă!u stelele care străluceau prin acoperi(ul
aproape năruit
:oiam să mai dorm puţin:, se %îndi el Avusese acela(i vis ca (i săptămîna trecută, (i
iară(i se tre!ise înainte de sfîr(it
#e ridică (i luă o în%"iţitură de vin Apoi î(i luă toia%ul (i începu să-(i tre!ească oile care
încă mai dormeau Observase că imediat ce se tre!ea el, cea mai mare parte a animalelor se
de(teptau (i ele Ca (i cum ar fi e$istat o ener%ie misterioasă care îi unea viaţa de aceea a
oilor cu care străbătuse pămîntul de doi ani încoace în căutare de "rană (i apă
* #-au obi(nuit atîta cu mine că-mi cunosc obiceiurile, î(i spuse în (oaptă )ar stătu o
clipă (i se %îndi că ar fi putut să fie (i invers' s-o fi obi(nuit el cu orarul oilor
)ar erau (i unele oi care întîr!iau să se scoale ăiatul le tre!i pe rînd cu toia%ul, stri%înd-
o pe fiecare pe nume 9otdeauna cre!use că oile sînt în stare să înţelea%ă ce vorbe(te el )e
aceea obi(nuia uneori să le citească părţi din cărţile care îl impresionaseră, sau să vorbească
despre sin%urătatea (i bucuria unui cioban pe cîmp, ori să comente!e ultimele noutăţi pe care
le vedea prin ora(ele pe unde se întîmpla să treacă
4nsă în ultimele două !ile avusese o sin%ură %ri.ă' fata ne%ustorului care locuia în ora(ul
unde avea să a.un%ă peste patru !ile 3u fusese decît o sin%ură dată acolo, anul trecut
3e%ustorul avea o prăvălie de stofe (i ţesături (i îi plăcea totdeauna să vadă cu oc"ii lui cum
sînt oile tunse, ca să se ferească de "oţii 4i spusese un prieten despre prăvălie, a(a că
ciobanul î(i dusese oile acolo

* reau să vînd ceva lînă, îi spuse ne%ustorului

Prăvălia era plină de clienţi (i ne%ustorul îl ru%ă să a(tepte pînă seara El se a(e!ă pe
caldarîmul din faţa ma%a!inului (i scoase o carte din desa%i
* 3u (tiam că ciobanii citesc cărţi, se au!i un %las feminin lîn%ă el
Era o fată ce arăta leit ca acelea din Andalu!ia, cu părul ne%ru (i neted (i oc"i ce
aminteau va% de vec"ii cuceritori mauri
* Asta pentru că oile te învaţă mai multe decît cărţile, răspunse băiatul
Au stat de vorbă mai bine de două ore Ea îi spuse că era fata ne%ustorului, (i-i vorbi
despre viaţa din acea a(e!are unde fiecare !i era la fel cu cealaltă Ciobăna(ul îi povesti
despre cîmpiile Andalu!iei, despre ultimele noutăţi pe care le vă!use în ora(ele pe unde
trecuse Era mulţumit că vorbea (i cu altcineva, nu numai cu oile
* Cum ai învăţat să cite(ti= întrebă fata la un moment dat
* Ca toată lumea, răspunse băiatul La (coală
* )ar dacă (tii să cite(ti, cum de e(ti doar un simplu cioban=
ăiatul bălmă.i ceva ca să ocolească răspunsul Era încredinţat că fata nu va înţele%e
niciodată 4(i continuă pove(tile de călătorie (i oc"i(orii cei mauri clipeau de frică (i mirare
Pe măsură ce trecea timpul, băiatul î(i dorea să nu se mai sfîr(ească !iua, să-l vadă tot ocupat
pe tatăl fetei care să-i ceară să a(tepte trei !ile A înţeles că simţea un lucru pe care nu-l mai
simţise' dorinţa de a rămîne într-un sin%ur loc pentru totdeauna Lîn%ă fata cea oac"e(ă !ilele
n-ar fi fost niciodată la fel una cu cealaltă
)ar ne%ustorul veni (i îi ceru să tundă patru oi Apoi îi plăti cît îi datora (i-i ceru să
revină anul următor

Peste doar patru !ile a.un%ea din nou în oră(elul acela Era a%itat (i nesi%ur pe el' poate
că fata îl (i uitase Pe acolo treceau mulţi ciobani care vindeau lînă
* 3u-i nimic, le spuse flăcăul oilor lui <i eu cunosc alte fete în alte ora(e
)ar în străfundul inimii (tia că are importanţă <i că păstorii, ca (i marinarii sau comis-
voia.orii, cuno(teau cîte un ora( unde se afla cineva în stare să-i facă să uite de bucuria de a
călători liberi prin lume
#e iveau !orile (i ciobanul î(i mînă oile în a(a fel încît să mear%ă după soare :Astea
niciodată nu trebuie să ia o "otărîre:, %îndi el :Poate de asta stau mereu lîn%ă mine:
Aveau nevoie doar de apă (i "rană Cîtă vreme băiatul (tia cele mai ver!i pă(uni din
Andalu!ia, ele îi vor fi credincioase C"iar dacă !ilele erau toate la fel, cu ore nesfîr(ite care
se tîrau între răsăritul (i apusul soarelui, c"iar dacă ele nu citiseră niciodată o carte în scurta
lor viaţă (i nu cuno(teau limba oamenilor care povesteau noutăţile de prin sate Erau
mulţumite să %ăsească apă (i "rană, atîta le era de a.uns 4n sc"imb, î(i ofereau cu mărinimie
lîna, compania (i * din cînd în cînd * carnea
:)acă eu acum a( deveni un monstru (i m-a( "otărî să le omor una cîte una, ele ar vedea
abia la urmă că turma a fost e$terminată:, %îndi băiatul :Pentru că au încredere în mine (i au
uitat să se bi!uie pe propriile lor instincte <i asta numai pentru că eu le mîn la mîncare (i la
adăpătoare:
ăiatul începu să se minune!e de propriile lui %înduri Poate biserica aceea, cu sicomorul
crescut într-însa, să fi fost cu %"inion 4i inspirase acela(i vis pentru a doua oară, (i asta îi
dădea o sen!aţie de furie împotriva tovară(elor lui, mereu a(a de credincioase ău puţinul
vin care rămăsese de la cina de cu seară (i-(i strînse "aina la mi.loc <tia că peste cîteva ore,
cu soarele în vîrful suliţei căldura va fi a(a de mare că nu-(i va mai putea duce oile pe cîmp
Era ora cînd toată #pania dormea în timpul verii Căldura ţinea pînă seara (i în toată această
vreme el trebuia să-(i care după el "aina )ar cînd se %îndea la %reutate, imediat îi venea în
minte că nu simţise fri%ul dimineţii numai pentru că o avea :9rebuie să fim mereu pre%ătiţi
pentru surpri!ele vremii:, se %îndea el atunci, (i se simţea mulţumit cu %reutatea "ainei
Haina î(i avea rostul ei, (i băiatul de asemenea )e doi ani pe cîmpiile Andalu!iei, (tia pe
dinafară toate a(e!ările din re%iune, pentru că aceasta era marea pasiune a vieţii lui * să
călătorească #e %îndise că de data asta o să-i e$plice fetei cum de un simplu cioban (tia să
citească' fusese c"iar la seminar, pînă la (aispre!ece ani Părinţii lui voiau ca el să devină
preot, (i să fie motiv de mîndrie pentru o familie de simpli ţărani care muncea din %reu doar
pentru mîncare (i apă, ca (i oile lui 4nvăţase latină, spaniolă (i teolo%ie )ar încă de mic visa
să cunoască lumea, iar asta era mult mai important decît să-l cuno(ti pe )umne!eu sau
păcatele oamenilor, într-o seară, cînd se afla în vi!ită la ai săi, î(i luă inima-n dinţi (i-i spuse
tatălui său că nu voia să fie preot oia să călătorească

* Oameni din toată lumea au trecut prin satul ăsta, fiule, răspunse tatăl Au venit în
căutare de lucruri noi, dar au rămas aceia(i #e duc pînă pe deal ca să vadă cetatea (i sînt de
părere că trecutul era mai bun decît pre!entul #înt bălai sau tuciurii, dar nu-s deosebiţi de

Simplu, Rapid, Sigur

oamenii din satul nostru

* )ar eu nu cunosc cetăţile din ţinuturile de unde vin ei, !ise băiatul
* Oamenii ace(tia, după ce ne văd pămînturile (i femeile, spun că le-ar plăcea să
trăiască pentru totdeauna aici, continuă tatăl
* reau să cunosc femeile (i ţinuturile de unde vin ei, spuse băiatul Pentru că ace(tia
nu se a(a-!ă niciodată pe aici
* Oamenii ace(tia au tot timpul pun%a plină cu bani, mai spuse tatăl )intre ai no(tri,
numai ciobanii umblă de colo-colo
* Atunci mă fac cioban
9atăl nu mai spuse nimic A doua !i îi dădu o pun%ă cu trei monede spaniole vec"i de
aur
* Le-am %ăsit într-o !i pe cîmp Urmau să fie ale bisericii, ca !estre a ta Cumpără-ţi o
turmă (i bate lumea în lun% (i-n lat, pînă ai să înţele%i că cetatea noastră e cea mai însemnată,
iar femeile noastre, cele mai frumoase
Apoi îl binecuvîntă 4n oc"ii tatălui, băiatul citi aceea(i dorinţă de a cutreiera lumea O
dorinţă încă vie, în ciuda !ecilor de ani cît încercase să o înăbu(e cu apă, mîncare (i acela(i
culcu( pentru toate nopţile

Ori!ontul se coloră în ro(u, apoi apăru soarele ăiatul î(i aminti de discuţia cu taică-său
(i se simţi u(urat2 cunoscuse de.a multe cetăţi (i multe femei dar nici una ca aceea care îl
a(tepta peste două !ileD Avea o "aină, o carte pe care o putea sc"imba pentru alta (i o turmă
de oi 9otu(i, cel mai important era că în fiecare !i î(i împlinea marele vis al vieţii lui * să
călătorească Cînd va obosi de cîmpiile andalu!e va putea să-(i vîndă oile (i să se facă
marinar Cînd se va sătura de mare va fi cunoscut de.a multe ora(e, multe femei, multe oca!ii
de a fi fericit
:3u (tiu cum îl caută pe )umne!eu la seminar:, se %îndi el în timp ce privea răsăritul
soarelui
)e cîte ori putea o lua pe alt drum 3u mai fusese niciodată pe la acele ruine ale bisericii,
de(i trecuse de atîtea ori prin apropiere Lumea era mare (i nesfîr(ită, (i dacă s-ar fi lăsat
numai un pic condus de oi, ar fi descoperit (i mai multe lucruri interesante :Problema este
că ele nu (tiu că fac drumuri noi în fiecare !i 3u-(i dau seama că pă(unile se sc"imbă, că
anotimpurile trec, pentru că sînt ocupate numai cu adăpatul (i cu mîncarea:
:Poate că a(a este cu noi toţi:, î(i !ise ciobăna(ul :C"iar (i cu mine, care nu mă mai
%îndesc la altă femeie de cînd am vă!ut-o pe fata ne%ustorului:
Privi cerul (i socoti că pe la prîn! ar a.un%e la 9arifa Acolo putea să sc"imbe cartea
pentru una mai %roasă, să-(i umple carafa cu vin, să se radă (i să se tundă2 trebuia să se
pre%ătească pentru ca s-o întîlnească pe fată, (i nici nu voia să se %îndească la posibilitatea ca
alt cioban să fi a.uns înaintea lui cu mai multe oi, (i să-i ceară mîna
:9ocmai posibilitatea să-ţi împline(ti un vis face viaţa interesantă:, reflectă el în timp ce
iară(i privea cerul (i %răbea pasul 9ocmai î(i adusese aminte că la 9arifa stătea o bătrînă
care (tia să interprete!e visele 1ar el avusese de două ori acela(i vis în acea noapte

ătrîna îl conduse pe flăcău într-o încăpere din fundul casei, separată de sufra%erie

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125

million titles without ads or interruptions!

Start Free Trial

Cancel Anytime.

printr-o perdea făcută din fî(ii de plastic colorate 4năuntru avea o masă, o icoană cu #fînta
1nimă a lui 1sus (i două scaune
ătrîna se a(e!ă (i-i ceru (i lui să facă la fel Apoi îi luă mîinile (i se ru%ă în (oaptă
Părea o ru%ăciune ţi%ănească >lăcăul mai întîlnise mulţi ţi%ani în drumurile lui2 ace(tia
umblau din loc în loc, dar nu aveau %ri.a oilor Oamenii spuneau că viaţa unui ţi%an era
făcută numai ca să-i în(ele pe ceilalţi <i mai spuneau că făcuseră înţele%ere cu diavolul, (i că
furau copii ca să-i facă sclavi în misterioasele lor tabere Cînd fusese mic, mereu i-a fost
%roa!ă să nu-l fure ţi%anii, (i aceea(i frică vec"e o simţi cînd ţi%anca îi luă mîinile
:)ar are icoana cu #fînta 1nimă a lui 1sus:, %îndi el, încercînd să se lini(tească 3u voia
ca mîna să înceapă a-i tremura, iar bătrîna să-(i dea seama că-i e frică #puse 9atăl nostru în
%înd
* Ce interesant, !ise bătrîna fără a-(i lua oc"ii de la mîna băiatului Apoi tăcu din nou
>lăcăul deveni nervos &îinile începură să-i tremure fără voie, iar bătrîna vă!u <i le
trase repede
* 3-am venit ca să-mi %"ice(ti în palmă, spuse, căindu-se că intrase în casa aceea C"iar
se %îndi că mai bine-i plătea acum (i pleca fără să fi aflat nimic )ăduse prea multă
importanţă unui vis care se repetase
* Ai venit pentru vise, răspunse bătrîna isele sînt limba.ul )omnului <i cînd el
vorbe(te pe Limba.ul Lumii, pot să-l interprete! (i eu )ar dacă El vorbe(te limba sufletului
matale, numai tălică poţi s-o înţele%i )a+ io îţi iau oricum banii
4ncă o "oţie, se %îndi flăcăul )ar se "otărî să ri(te Un cioban riscă mereu să se-
ntîlnească cu lupii sau cu seceta, dar asta face ocupaţia de păstor mai atractivă
* Am avut de două ori la rînd acela(i vis, începu el #e făcea că eram pe o pă(une cu
oile, cînd a apărut un copil care a început să se .oace cu animalele &ie nu-mi place să se
ba%e cineva pe oile mele, se sperie de străini )ar copiii totdeauna reu(esc să se apropie de
animale fără să le sperie 3u (tiu de ce 3u (tiu cum de cunosc animalele vîrsta oamenilor
* 4ntoarce-te la vis, îi ceru bătrîna Am o oală pe foc <i pe urmă, ai bani puţini, nu-mi
pot pierde tot timpul cu tine
* Copilul s-a mai .ucat cu oile încă o vreme, continuă băiatul, u(or intimidat <i
deodată, m-a luat de mînă (i m-a dus la Piramidele din E%ipt
#e opri puţin pentru ca să vadă dacă bătrîna (tia ce sînt acelea piramidele din E%ipt )ar
bătrîna rămase lini(tită
* Atunci, la Piramidele din E%ipt * (i pronunţă ultimele trei cuvinte rar, pentru ca
bătrîna să le înţelea%ă bine * copilul mi-a spus' :)acă ai să vii pînă aici, ai să %ăse(ti o
comoară ascunsă: )ar cînd să-mi arate locul e$act, m-am tre!it La amîndouă visele
ătrîna rămase tăcută 4ntr-un tîr!iu, luă iară(i mîinile flăcăului (i le cercetă atent
* 3u-ţi iau nici un ban acuma, !ise ea )a+ vreau a !ecea parte din comoară dacă o
%ăse(ti
>lăcăul rîse )e fericire asă!ică baba strîn%ea ban pe ban din puţinul care-i pica, (i asta
datorită unui vis care vorbea de comori ascunseI ătrîna trebuie că era ţi%ancă %et-be%et, că
ţi%anii sînt pro(ti
* Atunci spune ce înseamnă visul, îi ceru băiatul
* 0ură mai întîi 0ură că o să-mi dai o !ecime din comoara ta în sc"imbul vorbelor mele
ăiatul .ură aba îi ceru să repete .urămîntul cu oc"ii la icoana #fintei 1nimi a lui 1sus
Cristos
* E un vis în Limba.ul Lumii, spuse ea <tiu să-l interprete!, dar e o tălmăcire foarte
%rea )e asta cred că merit o parte din ce %ăse(ti

1ar înţelesul e ăsta' trebuie să mer%i pînă la Piramidele din E%ipt 3-am au!it niciodată de
ele, dar dacă ţi le-a arătat un copil, înseamnă că e$istă Acolo matale ai să %ăse(ti o comoară
care te va face bo%at
>lăcăul rămase descumpănit, dar pe urmă se supără 3u trebuia să o caute pe bătrînă
pentru atîta lucru )ar apoi î(i aminti că nu trebuia să plătească nimic
* Pentru atîta lucru nu trebuia să-mi pierd timpul, !ise
* )e-asta ţi-am !is că visul e foarte %reu de interpretat Lucrurile simple sînt cele mai
%rele, (i numai înţelepţii reu(esc să le va!ă <i cum eu nu mi-s o înţeleaptă, trebuie să cunosc
alte arte, cum ar fi cititul în palmă
* <i cum o să a.un% eu pînă-n E%ipt=
* Eu doar interprete! vise 3u (tiu să le transform în realitate )e-asta trebuie să trăiesc
din ce-mi dau fetele mele
* <i dacă nu a.un% în E%ipt=
* /ămîn fără plată 3-o să fie prima oară
<i bătrîna nu mai spuse nimic 4i ceru băiatului să plece, că pierduse prea mult timp cu el

>lăcăul plecă de!amă%it (i "otărît să nu mai creadă niciodată în vise 4(i aminti că avea
mai multe de re!olvat &erse la ma%a!in să cumpere de mîncare, sc"imbă cartea pe una mai
%roasă (i se a(e!ă pe o bancă în piaţa principală pentru ca să %uste vinul pe care tocmai îl
cumpărase Era o !i fierbinte de vară (i vinul, printr-una din acele taine de nepătruns, reu(ea
să-l răcorească puţin Oile le lăsase la intrarea în ora(, la stînă unui prieten Cuno(tea multă
lume din părţile acelea, doar de asta îi plăcea să călătorească Cu prietenii pe care (i-i face
omul nu trebuie să stea !i de !i Cînd ve!i acelea(i feţe mereu, cum i se întîmpla lui la #e-
minar, a.un%i să-i consideri ca făcînd parte din viaţa ta <i dacă fac parte din viaţa noastră,
încep să vrea să ne-o (i sc"imbe )acă nu e(ti a(a cum vor ei, se supără Pentru că toţi (tiu
e$act cum trebuie să trăim noi <i niciodată n-au "abar de cum trebuie să-(i trăiască propriile
lor vieţi Ca femeia cu visele, care nu (tia să le transforme în realitate
#e "otărî să a(tepte să mai coboare soarele spre asfinţit înainte de a pleca cu oile spre
cîmp Peste trei !ile avea să fie alături de fata ne%ustorului
4ncepu să citească din cartea pe care i-o dăduse un preot din 9arifa Era o carte %roasă,
care vorbea despre o în%ropăciune c"iar din prima pa%ină Pe lîn%ă aceasta, numele
persona.elor erau în%ro!itor de complicate )acă într-o bună !i o să scrie o carte, se %îndi el,
avea să pună un sin%ur persona., pentru ca cititorii să nu trebuiască să reţină tot felul de
nume
Cînd reu(i să se concentre!e puţin asupra lecturii * (i era bună, pentru că vorbea despre
o înmormîntare pe !ăpadă, ceea ce îi dădea o sen!aţie de fri% sub soarele acela teribil * un
bătrîn se a(e!ă lîn%ă el (i începu să-i vorbească
* Ce fac ăia acolo= întrebă el, arătînd spre oamenii din piaţă
* &uncesc, răspunse sec flăcăul (i se prefăcu prins din nou de lectură 4n realitate, se
%îndea să tundă oile în faţa fetei ne%ustorului, ca să vadă (i ea că era în stare să facă lucruri
interesante 4(i înc"ipuise această scenă de mii de ori2 de fiecare dată, fata se minuna cînd el
îi e$plica că oile trebuie tunse de la coadă spre cap <i încerca să-(i amintească (i cîteva
povestiri frumoase pe care să i le istorisească în timp ce el ar fi tuns oile Pe cele mai multe
le citise în cărţi, dar avea să le spună ca (i cum le-ar fi trăit cu adevărat Ea n-o să (tie
niciodată adevărul fiindcă nu (tia să citească

Simplu, Rapid, Sigur

)ar bătrînul insistă 4i spuse că era obosit, că-i era sete, (i-i ceru o %ură de vin băiatului
Acesta îi întinse carafa, doar-doar o tăcea bătrînul
)ar mo(ul voia să stea la taclale cu tot dinadinsul 4l întrebă ce carte cite(te ăiatul se
%îndi să fie aspru (i să se mute pe altă bancă, dar taică-său îl Jnvăţase să fie respectuos cu
bătrînii A(a că îi întinse bătrînului cartea, din două motive' primul, pentru că nu (tia să
citească titlul 1ar al doilea, pentru că dacă nici bătrînul nu (tia, s-ar fi mutat sin%ur pe altă
bancă pentru ca să nu se simtă umilit
* Hmmm, !ise bătrînul, sucind cartea pe toate părţile, ca (i cum ar fi fost cine (tie ce
ciudăţenie E o carte importantă, dar e foarte plicticoasă
>lăcăul rămase surprins <i mo(ul citea, ba c"iar citise acea carte 1ar dacă acea carte era
plicticoasă, cum spunea el, mai avea timp să o sc"imbe pe alta
* E o carte care vorbe(te despre ce vorbesc cam toate cărţile, continuă bătrînul )espre
neputinţa oamenilor de a-(i ale%e propriul destin <i se termină făcînd în a(a fel încît toată
lumea să creadă cea mai %o%onată minciună din lume

* <i care e cea mai mare minciună din lume= întrebă mirat băiatul
* Păi, asta' într-o anume clipă din e$istenţă, pierdem controlul asupra vieţii noastre care
începe să fie %uvernată de soartă Asta-i cea mai %o%onată minciună din lume
* Cu mine nu s-a întîmplat a(a, spuse flăcăul Au vrut ca eu să fiu preot, dar eu m-am
"otărît să mă fac cioban
* E mai bine a(a, !ise bătrînul, pentru că-ţi place să călătore(ti
:&i-a %"icit %îndurile:, î(i spuse băiatul
4n acest timp, bătrînul răsfoia cartea %roasă, fără cea mai mică intenţie de a o înapoia
>lăcăul a observat că purta ni(te "aine ciudate' părea arab, ceea ce nu era o raritate prin
părţile acelea Africa se afla la numai cîteva ore de 9arifa2 (i n-aveai decît să străbaţi
#trîmtoarea cea mică cu vaporul )eseori apăreau arabi în ora(, după cumpărături (i spuneau
ru%ăciuni bi!are de mai multe ori pe !i
* )e unde sînteţi= întrebă
* )in mai multe locuri
* 3imeni nu poate fi din mai multe locuri, ripostă flăcăul Eu sînt păstor (i umblu prin
multe părţi, dar sînt dintr-un sin%ur loc, dintr-un ora( aproape de o cetate vec"e Acolo m-am
născut
* Atunci să spunem că m-am născut la #alem
ăiatul nu (tia unde se află #alemul, dar nu vru să întrebe, ca să nu se simtă umilit de
propria-i ne(tiinţă A mai rămas o vreme privind piaţa Oamenii treceau de colo colo (i
păreau foarte ocupaţi
* <i cum mai e la #alem= întrebă flăcăul, căutînd un punct de orientare
* Cum a fost întotdeauna
3u nimerise )ar (tia că #alemul nu se află în Andalu!ia, fiindcă dacă ar fi fost l-ar fi
cunoscut
* <i ce faceţi la #alem= insistă el
* Ce fac eu la #alem= pentru prima oară bătrînul rîse cu poftă Păi, eu sînt /e%ele
#alemuluiI
:Oamenii spun lucruri foarte ciudate:, %îndi băiatul :Uneori e mai bine să stai cu oile,
care tac (i-(i caută doar "rană (i apă #au să stai cu cărţile, care povestesc istorii de necre!ut

numai atunci cînd omul vrea să le asculte )ar cînd vorbe(ti cu oamenii, spun ni(te lucruri de
nu (tii ce să le răspun!i:
* 3umele meu este &elc"isedec, spuse bătrînul Cîte oi ai=
* )estule, răspunse flăcăul Prea voia să afle multe despre viaţa lui, omul acesta
* Atunci avem în faţă o dilemă' nu te pot a.uta dacă c"iar cre!i că ai oi destule
>lăcăul se enervă )oar nu cerea a.utor ătrînul îi ceruse (i vin, (i conversaţie, (i cartea
* )ă-mi cartea înapoi, !ise 9rebuie să-mi caut oile (i să plec
* )ă-mi o !ecime din oile tale, spuse bătrînul 1ar eu te învăţ cum să a.un%i la comoara
ascunsă
Abia atunci î(i aminti băiatul de vis (i dintr-o dată totul se limpe!i aba nu-i luase
nimic, dar bătrînul, care poate era bărbatu-său, urma să stoarcă mult mai mulţi bani pentru un
pont care nu e$ista Pesemne că (i mo(ul era ţi%an
)ar înainte ca băiatul să spună vreo vorbă, bătrînul se aplecă, luă un băţ (i începu să scrie
pe nisipul pieţei Cînd s-a aplecat, a strălucit ceva la %îtul lui, dar a(a de tare, că aproape l-a
orbit )ar cu o mi(care neobi(nuit de iute pentru vîrsta lui, bătrînul î(i acoperi pieptul cu
"aina ederea băiatului reveni la normal (i putu să deslu(ească ce scria bătrînul pe .os
4n praful pieţei centrale din micul ora(, flăcăul citi numele tatălui (i al mamei sale Apoi
citi povestea vieţii lui pînă în acel moment, .ocurile copilăriei (i nopţile reci de la seminar
Citi numele fetei ne%ustorului, pe care el nu-l cunoscuse Citi lucruri pe care niciodată nu le
spusese cuiva, cum ar fi !iua în care a furat pu(ca tatălui său ca să vîne!e cerbi, sau prima (i
sin%ura lui e$perienţă se$uală

:Eu sînt /e%ele #alemului:, spusese bătrînul

* )ar cum se face că un re%e stă de vorbă cu un păstor= întrebă flăcăul, ru(inat (i peste
măsură de uimit
* #înt mai multe motive )ar "ai să !icem că cel mai important e că tu e(ti în stare să-ţi
împline(ti Le%enda Personală
ăiatul nu (tia ce este aceea Le%endă Personală
* Este ceea ce tu ai vrut dintotdeauna 9oţi oamenii, la adolescenţă, (tiu care este
Le%enda lor Personală 4n acest moment al vieţii totul este limpede, totul este posibil (i
oamenii nu se tem să vise!e (i să dorească tot ce le-ar plăcea să facă în viaţă Cu toate
acestea, pe măsură ce timpul trece, o forţă misterioasă încearcă, încet, încet, să dovedească
faptul că Le%enda Personală este imposibil de reali!at
Ce spunea bătrînul nu prea avea înţeles pentru băiat oia să afle ce erau acele :forţe
misterioase:2 fata ne%ustorului avea să rămînă cu %ura căscată au!ind toate acestea
* #înt forţe care par mîr(ave, dar care în realitate te învaţă cum să-ţi reali!e!i Le%enda
Personală 4ţi pre%ătesc spiritul (i voinţa, pentru că pe lumea asta e$istă un mare adevăr'
oricine ai fi (i orice ai face, cînd dore(ti ceva cu adevărat, vrei pentru că această dorinţă s-a
născut în sufletul Universului Este misiunea ta pe Pămînt
* C"iar dacă e numai dorinţa de a călători= #au de a te căsători cu fata unui ne%ustor de
ţesături=
* #au să-ţi cauţi o comoară #ufletul Lumii se "răne(te cu fericirea oamenilor #au cu
nefericirea, cu invidia, cu %elo!ia lor 4mplinirea Le%endei Personale este sin%ura îndatorire a
oamenilor 9otul este un sin%ur lucru <i cînd tu vrei ceva cu adevărat, tot Universul conspiră
la reali!area dorinţei tale

Cea mai bună alegere

pentru bebeluși

Au rămas o vreme în tăcere, privind piaţa (i oamenii ătrînul vorbi primul'

* )e ce pa(ti oile=
* Pentru că îmi place să călătoresc
)ar bătrînul îi arătă un vîn!ător de floricele, cu căruciorul lui ro(u, care se afla într-un
colţ al pieţei
* <i acelui vîn!ător de floricele i-a plăcut să călătorească cînd era mic )ar a preferat
să-(i cumpere un cărucior de floricele (i să strîn%ă bani buni, ani de !ile Cînd o să fie bătrîn,
o să petreacă o lună în Africa 3-a înţeles niciodată că omul poate totdeauna să-(i
împlinească visele
* 9rebuia să fi ales să se facă cioban, %îndi băiatul cu voce tare
* #-a %îndit la asta, răspunse bătrînul, dar vîn!ătorii de floricele sînt mai importanţi
decît ciobanii Au o casă, pe cîtă vreme păstorii dorm sub cerul liber Oamenii preferă să-(i
dea fetele după vîn!ători de floricele decît după ciobani
ăiatul simţi o împunsătură în inimă, %îndindu-se la fata ne%ustorului 4n ora(ul ei
trebuie să fi e$istat vreun vîn!ător de floricele
* 4n sfîr(it, părerea oamenilor despre vîn!ători de floricele (i despre ciobani a.un%e mai
importantă pentru ei decît Le%enda Personală
ătrînul răsfoi cartea (i rămase citind o pa%ină >lăcăul a(teptă un timp, apoi îl întrerupse
în acela(i fel în care o făcuse (i el
* )e ce vorbiţi despre toate lucrurile astea cu mine=
* Pentru că tu încerci să-ţi trăie(ti Le%enda Personală )ar e(ti pe punctul de a te lăsa
pă%uba(
* 4ntotdeauna apăreţi în asemenea momente=
* 3u totdeauna sub forma asta, dar e drept că niciodată nu am lipsit Uneori apar sub
forma unei ie(iri din impas, a unei idei bune Alteori, într-un moment de răscruce, fac în a(a
fel încît lucrurile să fie mai simple, (i a(a mai departe )ar ma.oritatea oamenilor nu ba%ă de
seamă
ătrînul povesti cum săptămîna trecută fusese obli%at să apară unui căutător de pietre
scumpe sub forma unei pietre Omul acela lăsase totul baltă ca să caute smaralde Cinci ani
trudise pe un rîu, (i spărsese 666 666 de bolovani în căutarea unui smarald <i acum voia să
renunţe, (i nu lipsea decît o piatră, doar O P1A9/K, pentru a-(i descoperi smaraldul Cum
omul î(i pusese în .oc Le%enda Personală, bătrînul se "otărî să intervină #-a transformat într-
o piatră care s-a rosto%olit la picioarele căutătorului Acesta însă, cople(it de mînie (i de
neîmplinirea celor cinci ani de muncă !adarnică, a aruncat piatra cît colo )ar a a!vîrlit-o cu
atîta putere, că aceasta s-a lovit de altă piatră care s-a spart, dînd la iveală cel mai frumos
smarald din lume
* Oamenii află foarte devreme care e raţiunea lor de a trăi, spuse bătrînul, cu o undă de
tristeţe în priviri Poate că din cau!a asta renunţă la tot atît de curînd )ar a(a e lumea
Abia atunci (i-a amintit băiatul că discuţia începuse cu comoara ascunsă
* Comorile sînt scoase de sub pămînt de (uvoaiele de apă (i sînt în%ropate tot de
(uvoaie, spuse bătrînul )acă vrei să afli ceva despre comoara ta, trebuie să-mi dai a !ecea
parte din oile tale
* )ar nu se poate să-ţi dau o !ecime din comoară=
ătrînul îl privi de!amă%it
* )acă-mi fă%ăduie(ti ce nu ai încă, o să-ţi pier!i dorinţa de a obţine acel lucru
Atunci băiatul îi spuse că fă%ăduise o !ecime ţi%ăncii
* i%anii sînt de(tepţi, oftă bătrînul Oricum, e bine să înveţi că totul în viaţă are un

preţ Asta este ceea ce încearcă să ne înveţe /ă!boinicii Luminii

ătrînul înapoie cartea băiatului
* &îine, tot la ora asta, îmi aduci o !ecime din oi 1ar eu te voi învăţa cum să capeţi
comoara ascunsă ună seara
<i dispăru după un colţ al pieţei

ăiatul încercă să mai citească din carte, dar nu reu(i să se concentre!e Era a%itat (i
încordat, pentru că (tia că bătrînul spusese adevărul #e duse pînă la vîn!ătorul de floricele,
cumpără un cornet de floricele, %îndindu-se dacă trebuia să-i povestească ce !isese bătrînul
:Uneori e bine să la(i lucrurile cum sînt:, se %îndi flăcăul (i rămase tăcut )acă i-ar fi
spus ceva, vîn!ătorul avea să se frămînte trei !ile cu %îndul de a lăsa totul baltă, dar era atît
de obi(nuit cu căruciorul lui
Putea să-l cruţe de această suferinţă Porni a%ale fără ţintă prin ora( (i a.unse în port
Acolo era o clădire mică, (i aceasta avea o ferestruică de unde oamenii cumpărau bilete
E%iptul era în Africa
* )oriţi ceva= întrebă tipul de la %"i(eu
* Poate mîine, murmură băiatul depărtîndu-se )acă vindea numai o oaie, putea a.un%e
de partea cealaltă a strîmtorii Era o idee care-l înspăimînta
* 4ncă un visător, !ise funcţionarul de la %"i(eu a.utorului lui, în timp ce băiatul se
îndepărta 3-are bani de călătorie
La %"i(eu, băiatul î(i aminti de oile lui, (i-i fu teamă să se întoarcă la ele )oi ani
petrecuse învăţînd totul despre arta păstoritului2 (tia să tundă, să în%ri.ească de oile %estante,
să-(i apere animalele de lupi Cuno(tea toate cîmpurile (i pă(unile Andalu!iei Cuno(tea
preţul e$act de vîn!are (i cumpărare al fiecărui animal pe care-l avea