Orson Scott Card

Vorbitor in numele Mortilor

Prolog
In anul 1830 dup intemeierea Congresului Stelar, o nava-robot de cercetare a transmis un raport prin ansiblu
planeta pe care o studiase pre!enta parametri normali, permitind de!voltarea vietii umane" Cea mai apropiata planeta pe
care se inregistrase o presiune demogra#ica era $a%a& Congresul Stelar le-a acordat celor de acolo aprobarea pentru a
continua e'plorarea"
(sa se #ace ca primii oameni care au va!ut noua lume erau portug)e!i prin limba, bra!ilieni prin cultura si
catolici prin credinta" In anul 188* au debarcat de pe naveta spatiala, si-au #acut cruce si au numit planeta Lusitania
vec)ea denumire a +ortugaliei" S-au apucat apoi sa catalog)e!e #lora si #auna" Cinci !ile mai tir!iu, au inteles ca micile
vietati care traiau in padure si pe care le denumisera porquinhos purcelusi , nu erau citusi de putin animale" -ra
pentru prima oara de la .enocidul /indacilor comis de monstrul -nder cind oamenii descoperisera o #orma inteligenta
de viata e'traterestra" 0in punct de vedere te)nologic, purcelusii erau primitivi insa #oloseau unelte, isi construiau case
si vorbeau o limba"
, Aceasta este o noua sansa pe care ne-a oferit-o Dumnezeu, a declarat Cardinalul +rimat de $a%a" Putem fi
mintuiti pentru distrugerea Gindacilor.
Membrii Congresului Stelar venerau multi !ei sau nici unul, dar au aprobat spusele Cardinalului +rimat" 1usitania
va #i coloni!ata cu oameni de pe $a%a, sub patenta catolica, asa cum cerea traditia" 0ar colonia nu avea voie sa se
e'tinda dincolo de o anumita supra#ata sau sa depaseasca un anumit numar de locuitori" Si, mai presus de toate, era
obligata sa respecte cu orice pret o singura lege
Purcelusii nu trebuiau sa fie tulburati.
Capitolul 1
PIPO
Intrucit nu ne impacam inca pe deplin cu ideea ca locuitorii din asezarea inecinata sunt la fel de
umani ca si noi, am fi niste prefacuti fara pereche daca priind fiintele prietenoase, creatoare de unelte,
aparute pe alte cai eolutie, le-am considera frati si nu fiare, toarasi de pelerina! care calatoresc spre
sanctuarul inteligentei si nu riali.
"i totusi, asta e ceea ce ad sau tin!esc sa ad. Diferenta dintre roman si arelse e#ista pentru
creatura care !udeca, nu pentru cea care este !udecata. $ind afirmam ca o specie e#traterestra este ramen,
nu inseamna ca ea a trecut pragul maturitatii morale. Inseamna ca l-am trecut noi insine.
0emostene, Scrisoare pentru #ramlingi
2adacina era cel mai di#icil si, in acelasi timp, cel mai indatoritor dintre pequeninos. Ori de cite ori +ipo vi!ita
luminisul lor, el se a#la acolo si isi dadea toata osteneala sa raspunda la intrebarile pe care, prin lege, +ipo nu avea voie
sa le puna in mod direct" +ipo se ba!a pe el , prea mult, probabil , si, cu toate ca 2adacina se 3uca si #acea tot #elul
de !burdalnicii ca un copilandru lipsit de raspundere, ceea ce de #apt era, nu scapa nici un prile3 de a observa, sonda sau
pune la incercare" +ipo trebuia sa se pa!easca tot timpul de capcanele pe care 2adacina i le intindea"
Cu o clipa in urma, 2adacina se catarase intr-un copac, agatindu-se de coa3a doar cu pernutele cornoase de la
inc)eieturile membrelor si de pe partea interioara a coapselor" 4inea doua bete in miini , $ete-4ata, asa se numeau ,
cu care lovea trunc)iul in ropote neritmate, ire!istibile, in timp ce se catara"
5gomotul il #acu pe Mandac)uva sa iasa din casa construita din busteni" Striga spre 2adacina in limba masculilor,
iar apoi in portug)e!a
, +6ra bai'o, bic)o7
(u!ind 3ocul de cuvinte in portug)e!a, citiva purcelusi a#lati in apropiere isi e'primara aprecierea #recindu-si
brusc pulpele una de alta" 2e!ulta un sunet ca un sisiit, iar Mandac)uva, incintat de aplau!ele lor, #acu un mic salt prin
aer"
In acelasi timp, 2adacina se apleca pe spate pina paru aproape sigur ca se va prabusi la pamint" (poi isi a!virli
miinile inapoi, #acu o tumba prin aer si ateri!a pe picioare& topai de citeva ori, dar nu se de!ec)ilibra"
, 0eci ai devenit acum si acrobat, spuse +ipo"
2adacina pasi leganat spre el" -ra modul lui de a-i imita pe oameni" (ceasta #acea ca ridiculi!area sa #ie mai
evidenta, intrucit botul lui turtit, inaltat in vint, arata cit se poate de porcin" 8ici nu era de mirare ca cei de pe alte lumi
ii numeau 9purcelusi9" (sa apucasera sa-i bote!e primii vi!itatori ai acestei planete, care transmisesera rapoartele in 68*
si, din 1:;<, momentul intemeierii Coloniei 1usitania, #usese imposibil sa li se mai sc)imbe numele" .enologii
raspinditi pe cele O Suta de 1umi se re#ereau la 9aborigenii 1usitaniei9, desi +ipo stia #oarte bine ca era doar o
c)estiune de demnitate pro#esionala& #ara indoiala ca atunci cind nu-i mentionau in vreo lucrare savanta, 'enologii ii
numeau tot purcelusi" In ceea ce-l privea pe +ipo, el li se adresa de obicei cu pe=ueninos, iar ei nu pareau sa aiba ceva
impotriva, pentru ca de-acum incepusera si ei sa-si spuna 9micuti9" 1a urma-urmei, demnitate sau nu, ii era peste
putinta sa nege realitatea" In asemenea momente, 2adacina semana cu un porc ridicat pe doua picioare"
, (crobat, spuse 2adacina, cintarind noul cuvint" Ce-am #acut eu> (veti o vorba pentru oamenii care #ac asa
ceva> -'ista oameni pentru care asta inseamna munca%
+ipo o#ta in tacere, iar !imbetul ii ing)eta pe c)ip" 1egea ii inter!icea cu strictete sa dea in#ormatii despre
societatea umana, pentru ca nu cumva sa in#luente!e cultura purcelusilor" 0ar 2adacina isi #acuse un obicei din a
e'ploata pina si cea mai neinsemnata alu!ie din orice remarca a lui +ipo" 0e data aceasta nu era insa decit vina lui +ipo,
care lasase sa-i scape o a#irmatie ce desc)idea o #ereastra nedorita spre modul uman de viata" ?neori se simtea atit de
rela'at printre pe=ueninos incit vorbea #ara sa se mai controle!e" +ericolul acesta il pindea mereu7 98u ma pricep la
3ocul neincetat de a stoarce in#ormatii si de a incerca in acelasi timp sa nu o#er nimic in sc)imb" 1ibo, taciturnul meu
#iu, a deprins de3a arta discretiei mai bine decit mine si nu mi-e ucenic decit de""" cit o #i trecut de cind a implinit
treispre!ece ani>""" patru luni"9
, Si eu as vrea sa am la picioare pernite ca tine, spuse +ipo" Coa3a copacului mi-ar #ace pielea #er#enita"
, (sa ceva ne-ar #ace pe toti sa ne #ie rusine" 2adacina ramase nemiscat, in acea atitudine de asteptare despre
care +ipo credea ca arata o usoara ingri3orare ori un avertisment mut catre alti pe=ueninos de a mani#esta prudenta"
+utea #i si un semn de spaima e'trema, dar, daca nu se insela, pina acum nu va!use vreun pe=ueninos e'traordinar de
inspaimintat"
In orice ca!, +ipo se grabi sa-l calme!e
, 8u te ingri3ora, eu sunt prea batrin ca sa ma catar in copaci asa cum o #aceti voi" 1as asta in seama vlastarelor
voastre"
Si replica dadu roade& trupul lui 2adacina deveni mobil"
, Imi place sa ma urc in copac" +ot vedea totul" 2adacina se g)emui in #ata lui si-l privi de aproape" Vei aduce
animalul care alearga pe deasupra ierbii #ara sa atinga pamintul> Ceilalti nu m-au cre!ut cind le-am spus ca am va!ut
asa ceva"
O noua capcana" 9Cum, 'enolog +ipo, il vei umili pe acest membru al comunitatii pe care o studie!i> Sau, in
ca!ul intilnirii de a!i, vei respecta legea in#le'ibila stabilita de Congresul Stelar>9 -'istau doar citeva precedente"
Singurul contact cu #iinte e'traterestre inteligente avusese loc acum trei mii de ani, iar el se inc)eiase cu moartea
tuturor /indacilor" 0e data asta Congresul Stelar voia sa se asigure ca daca umanitatea gresea, eroarea avea sa #ie de
semn opus" In#ormatii minime, contact minim"
2adacina detecta e!itarea lui +ipo, tacerea lui determinata de precautie"
, 8iciodata nu ne spui nimic, incepu 2adacina" 8e urmaresti si ne studie!i, dar niciodata nu ne ingadui sa
trecem peste gard, sa intram in ase!area voastra, sa va urmarim si sa va studiem si noi"
+ipo ii raspunse cit de cinstit se pricepu, desi precautia era mai importanta decit onestitatea"
, 0aca e adevarat ca voi invatati atit de putine si noi atit de multe, cum se #ace ca vorbiti si -sentiala si
portug)e!a, in timp ce eu inca ma c)inui sa deprind limba voastra>
, 8oi suntem mai isteti" (poi 2adacina se lasa pe spate si se rasuci pe se!ut, ast#el incit ramase cu spatele la
+ipo" Intoarce-te dincolo de gardul tau"
+ipo se ridica imediat in picioare" 8u departe de el, 1ibo era cu trei pe=ueninos, incercind sa a#le cum impleteau
acestia vitele de merdona pentru a #ace acoperisuri" 1ibo il va!u pe +ipo si i se alatura, gata de plecare" +ipo il insoti
#ara sa scoata o vorba& tinind seama ca pe=ueninos stapineau atit de #luent limbile oamenilor, niciodata nu discutau
despre ce a#lasera decit dupa ce treceau de poarta"
1e trebui o 3umatate de ora ca sa a3unga acasa, iar cind trecura de poarta si o luara de-a lungul dealului catre
Statiunea !enadorilor, incepu sa ploua torential" 5enador> +rivind placa mica de deasupra usii, +ipo se gindi la intelesul
inscriptiei" Cuvintul .-8O1O/ era scris in -sentiala" (sta sunt eu, cel putin pentru cei de pe alte lumi" 0ar titlul de
zenador era atit de usor de pronuntat in portug)e!a, incit aproape nimeni de pe 1usitania nu-l mai #olosea pe cel de
#enolog, nici macar cind vorbea in -sentiala" 9(sa se sc)imba limbile9, medita +ipo" 90aca n-ar e'ista ansiblul, care
asigura o comunicare instantanee in toate cele O Suta de 1umi, nu ne-am mai putea pastra o limba comuna" Calatoriile
interstelare sunt prea lente si se des#asoara #oarte rar" -sentiala se va pulveri!a in !ece mii de dialecte in cel mult un
secol" +oate ca ar #i interesant sa rule! pe computer o proiectie a modi#icarilor lingvistice de pe 1usitania ca sa a#lu
daca -sentiala va a3unge sa se degrade!e si sa absoarba portug)e!a, sau se va intimpla invers"9
, 4ata, il intrerupse 1ibo"
(bia atunci isi dadu seama ca se oprise la !ece metri de statiune" 94angente" Cele mai bune portiuni ale vietii
mele intelectuale sunt tangentiale, situate in domenii din a#ara pregatirii mele" +resupun ca regulile care ni s-au impus
in pro#esiune ma impiedica sa cunosc sau sa inteleg ceva" Stiinta 'enologiei tinde sa respecte mai multe mistere decit
$iserica-Mama"9
(mprenta palmara era su#icienta pentru desc)iderea usii" Imediat ce trecu pragul, stiu cum isi va petrece seara" 1e
vor trebui citeva ore de munca la terminale pentru a intocmi rapoarte separate despre ceea ce #acusera in cursul intilnirii
de a!i" +ipo va citi apoi notitele lui 1ibo, iar 1ibo pe ale lui +ipo si dupa ce vor #i multumiti, +ipo va redacta un
re!umat si va permite computerelor sa continue lucrul, introducind notitele in #isiere si transmitindu-le instantaneu prin
ansiblu catre 'enologii din restul celor O Suta de 1umi" 9Sunt mai mult de o mie de oameni de stiinta a caror cariera
inseamna studierea singurei specii e'traterestre pe care o cunoastem si, in a#ara de ceea ce pot descoperi satelitii despre
aceasta specie arboricola, toate in#ormatiile pe care le au ei provin din ceea ce le transmitem noi doi" (sta inseamna
interventie minima" 9
0ar imediat ce intra in statiune +ipo intelese ca nu avea sa #ie o seara de munca neintrerupta si odi)nitoare"
Inauntru ii astepta 0ona Crist@, imbracata in straie mona)ale" Oare era vorba de vreo boacana #acuta la scoala de unul
din copiii mai mici>
, 8u, nici vorba, il linisti 0ona Crist@" 4oti copiii tai isi #ac datoria, in a#ara de cel de aici care, dupa parerea
mea, e prea tinar ca sa-o rupa cu scoala si sa lucre!e, c)iar daca e ucenic"
1ibo nu-i raspunse" 9O )otarire cuminte9, socoti +ipo" 0ona Crist@ era o #emeie inteleapta si atragatoare, probabil
c)iar #rumoasa, dar intii de toate era calugarita a ordinului Ail)os da Mente do Cristo, Copiii Mintii lui Cristos, si-si
pierdea din #rumusete cind o vedea cum se in#uria in #ata ignorantei si a prostiei" -ra uimitor numarul celor #oarte
inteligenti a caror ignoranta si prostie se topise sub #ocul dispretului ei" 91ibo, tacerea e solutia care iti va prinde bine in
situatia asta"9
, 8-am venit aici in legatura cu vreunul dintre copiii tai, e'plica 0ona Crist@" - vorba de 8ovin)a"
8u era nevoie sa pronunte numele de #amilie" 4oata lumea o stia pe 8ovin)a" Ingro!itoarea 0escolada se s#irsise
doar cu opt ani in urma" $oala amenintase sa distruga intreaga colonie c)iar inainte ca ea sa se poata in#iripa" Modul de
vindecare #usese descoperit de mama si tatal 8ovin)ei, 'enobiologii /usto si Cida" +rintr-o ironie tragica, gasisera
cau!a bolii si tratamentul prea tir!iu pentru a se salva pe ei insisi" -i #usesera ultimele victime ale 0escoladei"
+ipo isi aminti cu claritate de #etita 8ovin)a, care statea agatata de mina primarului $os=uin)a in timp ce
episcopul +eregrino in persoana tinea slu3ba de ingropaciune" $a nu, nu se agatase de mina primarului" Imaginile ii
revenira in minte si, odata cu ele, si sentimentele de atunci" Isi aduse aminte ca se intrebase 9Ce intelege ea din toate
astea> - inmormintarea parintilor ei& a ramas singura supravietuitoare din #amilie si de 3ur impre3urul ei poate simti
usurarea oamenilor acestei colonii" (sa necoapta cum e, oare pricepe ca bucuria noastra e cea mai aleasa recunostinta
pe care o aratam parintilor ei> (u luptat si au i!bindit, gasind calea salvarii pentru noi in !ilele de su#erinta de dinaintea
mortii lor& ne a#lam aici ca sa sarbatorim nepretuitul dar pe care ni l-au #acut" +entru tine insa, 8ovin)a, asta inseamna
doar moartea parintilor tai, ca si a #ratilor care au murit inainte" Cinci sute de morti si mai bine de o suta de slu3be
pentru disparutii acestei colonii in ultimele sase luni, si toti #usesera stapiniti de spaima, tristete si disperare" (cum,
cind iti mor parintii, teama, tristetea si disperarea ta nu sunt cu nimic mai mici decit inainte, dar nimeni altcineva nu
trece prin aceeasi su#erinta" Ceea ce precumpaneste acum in mintea noastra e simtamintul ca ne-am eliberat de durere9"
+rivind-o, incercind sa-si imagine!e sentimentele ei, +ipo nu #acu decit sa-si redestepte mi)nirea pentru pierderea
Mariei, #iica lui de sapte ani, smulsa de virte3ul mortii care-i acoperise trupul cu e'crescente canceroase si ciuperci
navalnice, #acindu-i carnea sa se um#le si sa se descompuna& un nou membru, nici brat, nici picior, ii crescuse din
coapsa, in timp ce carnea i se desprindea de pe picioare si cap, de!golindu-i oasele& corpul ei scump si #rumos se
degradase sub oc)ii lui, in vreme ce mintea scinteietoare ii ramasese in#iorator de vie, capabila sa inteleaga tot ce se
petrecea cu ea, pentru ca, tir!iu, sa strige catre 0umne!eu s-o lase sa moara" +ipo isi aminti asta, apoi se gindi la slu3ba
de recviem, impartita cu alte cinci victime" (sa cum statuse in picioare sau in genunc)i, alaturi de sotie si de restul
copiilor, simtise per#ecta unitate a oamenilor din Catedrala" Stia ca durerea lui era a tuturor, ca pier!indu-si #iica cea
mare era legat inseparabil de comunitate prin durere si asta constituia o mingiiere, ceva de care se putea agata" (sa se
cuvenea sa #ie o asemenea mi)nire, un doliu public"
Micuta 8ovin)a nu avusese parte de asa ceva" -a trecuse printr-o incercare cu mult mai grea decit +ipo , el cel
putin nu ramasese #ara #amilie si era adult, nu un copil ingro!it de pierderea brusca a oricarui rea!em din viata lui" +rin
aceasta durere nu se legase mai strins de comunitate, ci era mai curind e'clusa din ea" (sta!i, cu e'ceptia ei, toata
lumea se bucura" (sta!i, toti ii laudau parintii& numai ea le simtea lipsa, pre#erind ca ei sa nu #i gasit leacul pentru altii,
dar sa #i ramas in viata"
I!olarea ei era atit de vadita incit, din locul in care se a#la, +ipo reusise s-o simta dureros" 8ovin)a isi smulsese
cit putuse de repede mina din cea a primarului" 1acrimile i se uscasera pe masura ce slu3ba se des#asura& cind ea se
s#irsise, ramasese tacuta ca un pri!onier care re#u!a colaborarea cu cei care l-au capturat" 1ui +ipo i se s#isia inima
pentru ea" Si totusi isi dadea seama ca, daca ar #i incercat, n-ar #i #ost in stare sa-si ascunda #ericirea launtrica pentru
in#ringerea 0escoladei, bucuria ca nu-i va mai #i rapit nici un alt copil" Isi dadea seama ca incercarea lui de a o mingiia
ar #i #ost o bat3ocura si ar #i instrainat-o si mai mult" 0upa slu3ba, intr-o amara singuratate, 8ovin)a a pasit printre
grupurile de oameni care i-au spus, bine intentionati, ca parintii ei vor deveni sigur s#inti si vor #i ase!ati de-a dreapta
4atalui" Ce alinare poate #i asta pentru un copil> +ipo ii soptise sotiei destul de tare
, 8-o sa ne ierte niciodata pentru !iua de a!i"
, Sa ierte> ConceiB@o nu era una dintre acele sotii care sa priceapa gindurile sotilor lor" 0oar nu i-am ucis noi
parintii"""
, 0ar noi ne bucuram a!i cu totii, nu> 8-o sa ne ierte niciodata pentru asta"
, (sta-i o copilarie" Oricum nu intelege& e prea mici
9$a intelege9, se gindi +ipo" 98u intelegea si Maria multe lucruri cind era c)iar mai mica decit 8ovin)a>9
0e-a lungul anilor , si trecusera de acum noua , o va!use de citeva ori" (vea virsta #iului sau, 1ibo, iar asta
insemna ca #usese colega de clasa cu 1ibo pina cind acesta implinise treispre!ece ani" O au!ise uneori tinind prelegeri
sau cuvintari alaturi de alti copii" Il atragea modul ei elegant de gindire, in#lacararea ce-o dovedea in e'aminarea
ideilor" In acelasi timp, ea parea rece ca g)eata, complet i!olata de toti ceilalti" Si 1ibo, #iul lui, era timid, dar pina si el
avea citiva prieteni si-si cistigase a#ectiunea pro#esorilor" 8ovin)a insa nu-si #acuse nici un prieten, n-avea pe nimeni a
carui privire s-o caute dupa un moment de trium#" +entru ca re#u!a sa impartaseasca acelasi sentiment, sa raspunda, nici
unul dintre pro#esori nu tinea sincer la ea"
, - parali!ata din punct de vedere emotional, spusese 0ona Crist@ odata, cind +ipo se interesase de ea" 8imic n-
o poate atinge" Cura ca e #ericita si ca nu simte nevoia vreunei sc)imbari"
Iar acum 0ona Crist@ venise la Statiunea !enadorilor pentru a discuta cu +ipo despre 8ovin)a" 0e ce tocmai cu
+ipo> 8u intre!area decit un motiv pentru vi!ita directoarei scolii in legatura cu aceasta or#ana"
, Sa cred ca in toti anii in care ai avut-o pe 8ovin)a in scoala am #ost singura persoana care s-a interesat de ea>
, 8u singura, raspunse ea" Cu citiva ani in urma i s-a dat importanta, mai ales cind +apa i-a canoni!at pe parintii
ei" 4oata lumea a intrebat atunci daca si #iica Cidei si a lui /usto a observat vreodata evenimente miraculoase in
legatura cu parintii ei, asa cum li se intimplase altora"
, C)iar i-au pus asemenea intrebari%
, -rau !vonuri, iar episcopul +eregrino a trebuit sa #aca cercetari" Cind se re#erea la tinarul conducator spiritual
al Coloniei 1usitania, 0ona Crist@ devenea mai !gircita la vorba" 0ar si asa se spunea ca ierar)ia nu se intelegea de
minune cu ordinul Ail)os da Mente do Cristo" 2aspunsul ei a #ost plin de invataminte"
, Imi imagine!"
, In esenta, a spus ca daca parintii ei i-ar asculta rugile si ar avea putinta sa i le implineasca, atunci de ce nu au
raspuns rugaciunilor ei si nu s-au intors intre cei vii> (cesta ar #i un miracol #olositor, a !is ea, caci e'ista si precedente"
0aca Os Venerados pot sa reali!e!e miracole dar nu raspund rugilor ei, inseamna ca n-o iubesc indea3uns" 0e aceea
pre#era sa creada ca parintii ei inca o iubesc, dar pur si simplu nu au puterea de a #ace minuni"
, O so#ista innascuta, remarca +ipo"
, So#ista, dar si e'perta in vinovatie i-a spus episcopului ca daca +apa i-a declarat pe parintii ei s#inti, este ca si
cum $iserica ar a#irma ca acestia o urasc" Cererea ca parintii ei sa #ie canoni!ati era o dovada ca 1usitania o dispretuia&
daca se aproba, insemna ca insasi $iserica era vrednica de dispret" -piscopul +eregrino devenise livid"
, $aga de seama ca el a trimis totusi cererea"
, +entru binele comunitatii" Si au mai fost si miracolele acelea"
, Cineva atinge mormintul s#int si durerile de cap dispar si apoi striga 9Milagre7 Os Santos me abenBoaram7
Miracol7 S#intii m-au binecuvintat79
, Stii bine ca S#inta 2oma vrea miracole mai convingatoare decit acestea" 0ar n-are importanta" +apa ne-a
ingaduit sa numim oraselul nostru Milagre, si acum imi inc)ipui ca de #iecare data cind cineva pronunta numele asta
8ovin)a se in#ierbinta si arde de #urie ascunsa"
, Ori devine mai rece" 8imeni nu poate sti care-i sunt adevaratele sentimente"
, In #ine, +ipo, nu esti singurul care a intrebat de ea" In sc)imb, esti unicul care s-a interesat de ea ca persoana,
nu de dragul $inecuvintatilor ei parinti"
Il intrista ca in a#ara de Ail)os, care se ocupau de scolile de pe 1usitania, nimeni nu se aratase preocupat de soarta
#etei& de-a lungul anilor doar +ipo ii acordase slabe #rinturi de interes"
, (re un prieten, spuse 1ibo"
+ipo uitase ca #iul sau se a#la de #ata , 1ibo era atit de tacut incit era usor sa uite de el" Si 0ona Cristi paru sa
tresari
, 1ibo, spuse ea, cred c-am comis o nedelicatete vorbind ast#el despre una din colegele tale"
, (cum sunt ucenic de .enador, ii reaminti 1ibo" (sta insemna ca nu mai mergea la scoala"
, Cine e prietenul ei> intreba +ipo"
, Marc@o"
, Marcos 2ibeira, e'plica 0ona Crist@" $aiatul acela inalt"""
, (, da, cel care-i alcatuit ca o cabra"
, - intr-adevar puternic, intari 0ona Crist@" 0ar eu nu am observat niciodata vreun semn de prietenie intre ei"
, Odata, cind Marc@o a #ost acu!at de ceva si s-a intimplat ca ea sa vada totul, a marturisit in #avoarea lui"
, 1ibo, dai o interpretare cam generoasa incidentului, !ise 0ona Crist@" Cred c-ar #i mai aproape de adevar sa
spui ca a marturisit impotria baietilor care #acusera #apta si au incercat sa arunce vina pe umerii lui"
, Marc@o nu vede lucrurile in aceeasi lumina, spuse 1ibo" (m observat in citeva rinduri cum o urmareste cu
privirea" 8u inseamna prea mult, dar e'ista cineva care o place"
, 0ar tu, tu o placi> il intreba +ipo"
1ibo ramase tacut citeva clipe" +ipo stia intelesul acestei pau!e" 1ibo se autoe'amina pentru a gasi raspunsul" 8u
acel raspuns care i se parea ca se va bucura de aprobarea adultilor si nici acela care ar putea sa provoace minia lor ,
cele doua tipuri de inselaciuni care #aceau deliciul copiilor de virsta lui" Se cerceta pe sine pentru a descoperi adevarul"
, 0aca am inteles eu bine, spuse 1ibo, nici nu vrea ca cineva sa o placa" Seamana cu un oaspete care asteapta sa
se intoarca acasa din clipa in clipa"
0ona Crist@ incuviinta cu aer grav"
, 0a, intocmai, e'act impresia asta o lasa" 0ar acum, 1ibo, trebuie sa punem capat indiscretiei noastre rugindu-
te sa ne lasi putin singuri ca sa"""
Clatinind scurt din cap si cu un !imbet care parea sa spuna 90a, inteleg"""9, 1ibo pleca inainte ca ea sa #i terminat
#ra!a, graba pasilor lui #acind ca iesirea din scena sa #ie o proba mai elocventa de discretie decit daca ar #i insistat sa
ramina" 0in aceste detalii, +ipo intelese ca 1ibo se suparase pentru ca #usese rugat sa plece& stia sa-i #aca pe adulti sa se
simta oarecum imaturi in comparatie cu el"
, +ipo, incepu directoarea, a #acut cerere pentru a da e'amen de 'enobiolog inainte de termen" Ca sa ia locul
parintilor ei"
+ipo ridica din sprincene"
, +retinde ca se pregateste intens in acest domeniu inca de cind era mica" Si ca e gata sa inceapa munca imediat,
#ara ucenicie"
, (re treispre!ece ani, adevarat>
, +recedente e'ista" Multi au trecut asemenea teste #oarte de timpuriu" - cineva care le-a luat la o virsta si mai
#rageda decit ea" (sta s-a intimplat acum doua mii de ani, dar i s-a permis" -piscopul +eregrino se opune, desigur, dar
primarul $os=uin)a, #ie-i binecuvintata inima simtitoare si practica, a sustinut ca 1usitania are neaparat nevoie de un
'enobiolog , trebuie sa ne apucam sa de!voltam noi soiuri de plante ca sa ne asiguram o varietate mai mare in
alimentatie si sa obtinem recolte mai bogate din solul 1usitaniei" 98u-mi pasa& c)iar daca ar #i vorba de un sugar, avem
nevoie de un 'enobiolog" 9 (stea sunt c)iar cuvintele ei"
, Si vrei sa ma ocup eu de e'aminarea ei>
, 0aca ai #i atit de amabil"
, Mi-ar #ace c)iar placere"
, -ram sigura ca vei #i de acord"
, Marturisesc acum ca ii datore! asta"
, Cum asa>
, (r #i trebuit sa #ac mai mult pentru #ata asta" (s vrea sa vad daca nu-i prea tir!iu sa incep acum"
0ona Crist@ rise delicat"
, O), +ipo, tare m-as bucura sa incerci" 0ar crede-ma, prietene, cel ce-i a3unge in su#let simte #iorul g)etii"
, Cred ca-i asa" Imi imagine! ce inseamna pentru cel ce incearca sa simta #iorul g)etii" 0ar ce-ar simti ea> C)iar
asa rece cum e, sigur ca arde ca un #oc"
, Ce poet esti, spuse 0ona Cristi" 8u era nici o unda de ironie in vocea ei& credea tot ce spunea" +urcelusii au
inteles ca i-am trimis ca ambasadori pe cei mai buni dintre noi>
, Ma straduiesc sa le-o spun, dar ei sunt sceptici"
, O trimit miine la tine" 0ar te previn vrea sa dea e'amenul la modul cel mai serios si se opune oricarei
incercari de pree'aminare"
+ipo !imbi"
, Mai mult ma ingri3orea!a ce se va intimpla dupa ce da e'amenul" 0aca nu-l ia, va trece prin c)inuri mari" Si
daca-l ia, inseamna ca eu voi #i acela care va incepe sa aiba probleme"
, 1ibo nu-mi va da pace pina nu va sustine si el e'amenul de !enador inainte de termen" Iar daca se va intimpla
asa, atunci nu imi ramine decit sa merg acasa, sa ma ase! in pat si sa mor"
, Ce !anatec plin de romantism esti, +ipo" 0intre toti barbatii din Milagre doar tu ai #i in stare sa-l accepti pe
#iul tau ca egal"
0upa plecarea ei, +ipo si 1ibo lucrara impreuna ca de obicei, notind intimplarile !ilei petrecute cu pe=ueninos"
+ipo compara conclu!iile lui 1ibo, modul lui de gindire, intuitiile, atitudinile lui cu cele ale absolventilor pe care-i
cunoscuse in universitate inainte de a deveni membru al Coloniei 1usitania" C)iar daca era tinar si trebuia sa mai
acumule!e multe cunostinte teoretice si practice, prin metoda 1ibo devenise un adevarat om de stiinta si prin simtire un
umanist" +ina sa-si termine activitatea din seara aceea si sa plece spre casa impreuna in lumina lunii mari a 1usitaniei,
+ipo a3unsese la conclu!ia ca, indi#erent daca-si dadea e'amenul sau nu, 1ibo merita sa #ie tratat ca un coleg" 4estele nu
puteau sa dea o masura e'acta a lucrurilor care contau"
Si c)iar daca 8ovin)ei nu i-ar #i convenit, +ipo voia sa descopere daca ea poseda calitati incontestabile de om de
stiinta& daca nu le avea, atunci va #ace in asa #el incit sa nu treaca e'amenul, indi#erent de volumul de cunostinte
memorate"
+ipo parea decis sa-i #aca greutati" 8ovin)a stia cum procedau adultii cind isi puneau in gind sa nu-i dea
satis#actie, insa nici nu voiau sa se certe sau sa dea dovada de rautate" 9Sigur, sigur ca poti da testul" 0ar nu ai motive sa
te pripesti, sa nu ne grabim, da-mi voie sa ma conving ca-l vei lua de la prima incercare"9
8ovin)a nu voia sa astepte" -ra pregatita"
, Sunt gata sa dau orice probe doresti, spuse ea"
4rasaturile c)ipului lui devenira reci" (sa se intimpla mereu cu adultii" (sta n-o deran3a, raceala ii convenea, ii
putea ing)eta de moarte pe toti"
, 8-as vrea sa dai c)iar orice probe, ii e'plica el"
, 8u-ti cer decit sa le insirui pe toate ca sa trec prin ele cit mai repede. 8u vreau sa astept !ile intregi"
-l ramase o clipa pe ginduri"
, Ce grabita esti>7
, Sunt pregatita. Codul Stelar imi permite sa solicit testarea cind doresc" - o relatie intre mine si Congresul
Stelar si eu n-am gasit nicaieri scris ca un 'enolog are dreptul sa puna la indoiala )otarirea Comisiei Interplanetare de
e'aminari"
, (tunci n-ai citit cu atentie"
, Singurul lucru de care am nevoie pentru a da testul inainte de implinirea virstei de saispre!ece ani este
aprobarea sustinatorului meu legal" &u nu am un sustinator legal"
, $a dimpotriva, spuse +ipo" +rimarul $os=uin)a a #ost sustinatorul tau legal din !iua in care ti-au murit parintii"
, Iar el a #ost de acord sa dau testul"
, Cu conditia sa vii la mine"
8ovin)ei nu-i scapa privirea s#redelitoare" 8u-l cunostea pe +ipo, asa ca avu impresia ca era privirea pe care o
va!use in multi alti oc)i, dorinta de a o domina, de a o stapini, intentia de a-i in#ringe )otarirea si de a-i strivi
independenta, dorinta de a o #ace sa cedeze.
4recerea de la raceala glaciala la #lacara se produse instantaneu"
, Ce stii tu despre 'enobiologie> 8u #aci decit sa treci dincolo pentru a discuta cu purcelusii, n-ai cum sa
intelegi modul de #unctionare al genelor7 Cine te cre!i ca sa ma 3udeci> 0e opt ani 1usitania nu are 'enobiolog si-i
trebuie neaparat unul, iar tu vrei sa-i #aci pe oameni sa mai astepte doar ca sa-i tii sub control"
Spre uimirea ei, +ipo nu se pierdu si nici nu dadu inapoi" 8ici macar nu se in#urie la vorbele ei" Se purta ca si cum
ea n-ar #i spus nimic"
, Inteleg, spuse el incet, vrei sa devii 'enolog din prea multa dragoste #ata de oamenii de pe 1usitania" 4i-ai dat
seama de nevoile comunitatii si, sacri#icindu-te, te-ai pregatit pentru a o slu3i in mod altruist de la o virsta #rageda"
I se parea absurd sa-l auda vorbind ast#el" 0ar simti in cuvintele lui ceva mai mult decit atit"
, Si acesta nu-i un motiv su#icient>
, 0aca ar #i adevarat, ar #i destul de bun"
, Vrei sa spui ca sunt o mincinoasa>
, +ropriile tale vorbe te-au #acut sa pari mincinoasa" Spuneai cit de mult au ei, oamenii de pe 1usitania, nevoie
de tine" 0ar si tu traiesti printre noi" 4i-ai petrecut intreaga viata aici" -sti gata sa te sacri#ici pentru noi, si totusi nu
simti ca #aci parte din aceasta comunitate"
0eci +ipo nu era ca restul adultilor care ii credeau si acceptau minciunile doar pentru ca ele o #aceau sa para inca
un copil& el dorea s-o considere alt#el"
, 0e ce sa ma simt ca o particica din comunitate> 8u sunt parte din ea"
-l clatina din cap cu gravitate, ca si cind ar #i cintarit raspunsul ei"
, (tunci din ce comunitate #aci parte>
, Cealalta comunitate de pe 1usitania este a purcelusilor, si pe mine nu m-ai va!ut printre cei care venerea!a
copacii"
, +e 1usitania sunt si alte comunitati" 4u, de pilda, esti studenta , e'ista o comunitate a studentilor"
, 8u-i de mine"
, Stiu" +rieteni nu ai, nici cunostinte apropiate, mergi la slu3ba, dar niciodata la spovedanie, te i!ole!i complet,
pentru ca, atit cit iti sta in puteri, sa eviti apropierea de viata acestei colonii si contactul cu specia umana" 4oate astea
dovedesc limpede ca traiesti intr-o i!olare deplina"
8ovin)a nu era pregatita pentru asa ceva" -l dadea glas unei dureri ascunse si nu se gindise la o strategie ca sa
#aca #ata acestei incercari"
, 0aca-i adevarat, nu e vina mea"
, Sunt lamurit" Stiu cind a inceput si mai stiu si a cui e vina ca situatia a continuat pina in !iua de a!i"
, ( mea>
, ( mea" Si a tuturor" 0ar in primul rind a mea, pentru ca mi-am dat seama ce se intimpla cu tine si n-am
intervenit deloc" +ina asta!i"
, Iar asta!i vrei sa ma tii departe de singurul lucru care are importanta pentru mine si pentru viata mea7 iti
multumesc mult pentru compasiune"
-l dadu solemn din cap, ca si cum ar #i acceptat si aprobat recunostinta e'primata ironic"
, 8ovin)a, intr-un #el, nici nu contea!a ca vina nu-ti apartine" Milagre este o comunitate, si #ie ca te-a tratat
nedrept, #ie ca nu, ea trebuie sa actione!e totusi la #el ca oricare alta si sa asigure #ericirea pentru toti membrii ei"
, (sta insemnind toata lumea de pe 1usitania in a#ara de mine , eu si purcelusii"
, .enobiologul este #oarte important pentru o colonie, indeosebi pentru una ca a noastra, incon3urata de o
bariera care ne limitea!a pentru totdeauna de!voltarea" .enobiologul nostru trebuie sa gaseasca modalitati de a obtine
mai multe proteine si carbo)idrati la )ectar, ceea ce inseamna adaptarea griului si porumbului creat pe +amint pentru a
utili!a"""
, +entru a utili!a la ma'imum substantele nutritive e'istente in mediul lusitan" Cre!i ca mi-am pus in minte sa
sustin e'amenul #ara sa stiu care va #i scopul muncii mele de o viata>
, Munca ta de o viata va #i sa te daruiesti ideii de a imbunatati traiul oamenilor pe care-i dispretuiesti"
(bia acum intelese 8ovin)a capcana pe care i-o intinsese +ipo" +rea tir!iu, arcul #usese eliberat"
, 0eci cre!i ca un 'enobiolog nu-si poate des#asura munca decit daca-i iubeste pe oamenii care #olosesc roadele
activitatii lui"
, 8u-mi pasa daca ne iubesti ori nu" -u trebuie sa stiu ce vrei cu adevarat" 0e ce pui atita pasiune in )otarirea ta"
, C)estiune de psi)ologie" +arintii mei au murit #acind munca asta, asa ca eu incerc sa preiau rolurile lor"
, +oate ca da, incuviinta +ipo" Sau poate ca nu" Ceea ce vreau eu sa stiu, 8ovin)a, ceea ce trebuie sa a#lu inainte
de a-ti permite sa dai testul, e comunitatea din care #aci parte"
, Singur ai spus-o7 8u apartin nici uneia"
, Imposibil" Orice persoana este de#inita de comunitati carora le apartine precum si de cele la care nu adera" -u
sunt asta si asta, dar in mod sigur nu sunt aceea sau cealalta" 4oate de#initiile tale au o conotatie negativa" (s putea #ace
o lista nes#irsita cu ceea ce nu esti" Insa o persoana care crede cu adevarat ca nu apartine nici unei comunitati a3unge in
mod invariabil sa se ucida pe sine, #ie trupeste, #ie abandonindu-si identitatea si pier!indu-si mintile"
, (sa sunt eu, nebuna pina in stra#unduri"
, 8u-i vorba de asta" -sti animata de un sentiment in#ricosator al motivatiei" 0aca dai testul, sigur il vei lua" 0ar
inainte de a te lasa sa-l dai, trebuie sa stiu cine vei deveni dupa ce-l iei> In ce cre!i, unde ti-e locul, la ce tii, ce iubesti>
, 8imic pe lumea asta sau pe cealalta"
, 8u te cred"
, In lumea asta n-am intilnit niciodata pe cineva bun, barbat sau #emeie, in a#ara de parintii mei, iar ei sunt
morti7 Si nici macar ei , nimeni nu intelege nimic.
, 0oar tu"
, Sunt parte din tot si din nimic, nu-i asa> 0ar nimeni nu-i intelege pe ceilalti, nici macar tu, care pretin!i ca esti
atit de intelept si plin de compasiune, dar nu reusesti decit sa ma #aci sa pling, pentru ca ai puterea de a ma impiedica sa
#ac ce vreau"
, (dica 'enobiologie"
, -'act7 (sta nu-i decit o parte"
, Si care-i restul>
, Ceea ce esti, ceea ce #aci" 8umai ca tu #aci totul anapoda, procede!i in mod stupid.
, .enobiolog si 'enolog"
, S-a comis o greseala stupida cind s-a creat o noua stiinta pentru studierea purcelusilor" O adunatura de
antropologi batrini si plictisiti care si-au pus palarii noi si s-au autointitulat 'enologi" 0ar nu-i poti intelege pe purcelusi
doar urmarind comportamentul lor7 Sunt re!ultatul unei evolutii di#erite" 4rebuie sa le intelegi genele, ce se petrece
inauntrul celulelor" Si celulele celorlalte animale, pentru ca ei nu pot #i studiati separat, nimic nu traieste i!olat de
restul"""
98u-mi tine o prelegere9, se gindi +ipo" 9Spune-mi ce simti.' "i pentru a-i provoca o emotie, sopti
, In a#ara de tine"
2eusi" 0in rece si dispretuitoare, 8ovin)a deveni in#ocata si de#ensiva"
, 8iciodata nu-i vei intelege7 Insa eu da7
, Ce-ti pasa tie de ei> Ce inseamna purcelusii pentru tine>
, 8-o sa pricepi nicicind" -sti un bun catolic. 2osti cuvintul cu dispret" - vorba de o carte care se a#la la inde'"
C)ipul lui +ipo se lumina brusc"
, (atca si )egemonul.
, Oricare ar #i #ost el, cel care si-a spus Vorbitor in numele Mortilor a trait acum trei mii de ani" 0ar i-a inteles
pe /indaci7 I-am e'terminat, singura specie e'traterestra pe care am intilnit-o, i-am ucis pe toti, insa el a inteles.
, Iar tu ai vrea sa scrii o istorie despre pe=ueninos, asa cum el a scris una despre /indaci"
, 0upa cum vorbesti, vrei sa ma convingi ca-i la #el de usor ca atunci cind redacte!i o lucrare savanta" 8u stii ce
a insemnat sa scrie 9Matca si Degemonul9" Ce tortura pentru el , sa se imagine!e traind in mintea unei #iinte
e'traterestre , si sa revina cu su#letul plin de dragoste pentru marea creatie pe care a distrus-o" ( trait in aceeasi
perioada cu cea mai cumplita #iinta umana care a e'istat vreodata, Savirsitorul .enocidului, cel care a nimicit /indacii&
si a #acut tot ce i-a stat in putinta sa repare #apta Savirsitorului" Vorbind in numele Mortilor, a incercat sa invie mortii"""
, 0ar n-a reusit"
, $a da7 I-a #acut sa traiasca din nou , ai sti daca ai #i citit cartea7 0espre Isus nu stiu, il ascult pe episcopul
+eregrino si nu cred ca preotimea are macar puterea de a trans#orma ana#ura in carne sau de a obtine iertare pentru
vreun pacat in#im" 0ar el a reusit sa readuca Matca la viata"
, Si atunci unde e>
, (ici7 In mine7
-l dadu aprobator din cap"
, Si mai salasluieste cineva in tine" Marturisitorul pentru Morti" (sta vrei sa devii de #apt"
, - unica poveste adevarata pe care am au!it-o vreodata, spuse ea" Singura la care tin" (sta voiai sa au!i> Ca
sunt o eretica> Si ca munca mea de o viata va insemna sa adaug la Inde'ul de adevaruri o alta carte care le va #i
inter!isa bunilor catolici>
, (s #i vrut sa a#lu ce esti in loc sa numesti ce nu esti" -sti Matca" -sti Vorbitor in numele Mortilor" (sta
repre!inta o comunitate #oarte redusa la numar, dar cu su#let mare" +rin urmare, ai ales sa nu #aci parte dintre copiii care
#ormea!a grupuri cu singurul gind de a-i e'clude pe ceilalti, iar oamenii te privesc si-si spun 9Sarmana copila, e atit de
i!olata9, dar tu cunosti un anume secret, stii precis cine esti" 4u esti singura #iinta umana capabila sa inteleaga o minte
e'traterestra, #iindca tu esti acea minte& stii ce inseamna a #i uman pentru ca n-ai gasit nici un grup uman care sa-ti
o#ere acreditarea de homo sapiens in care se poate increde cineva"
, (cum spui ca nici macar nu-s umana> M-ai #acut sa pling pentru ca nu vrei sa ma lasi sa dau e'amenul& m-ai
silit sa ma umilesc, iar acum a#irmi ca-s inumana>
, +oti da testul"
Cuvintele ramasera parca suspendate in aer"
, Cind> intreba ea in soapta"
, In seara asta" Miine" Incepi cind vrei" O sa ma opresc din lucru pentru a te e'amina cit de curind doresti"
, Multumesc7 Iti multumesc, eu"""
, Sa devii Vorbitor in numele Mortilor" O sa-ti dau tot a3utorul" 1egea imi inter!ice sa mai iau cu mine pe
altcineva in a#ara de un ucenic, #iul meu 1ibo, pentru a merge la pe=ueninos" 0ar iti vom o#eri notitele noastre" Iti vom
pune la dispo!itie tot ce a#lam" 4oate banuielile si speculatiile noastre" In sc)imb, si tu ne vei arata re!ultatele muncii
tale, tot ce descoperi privind modelele genetice ale acestei lumi, ca sa ne a3uti sa-i intelegem pe pe=ueninos" Si dupa ce,
impreuna, vom #i a#lat destule, poti sa-ti scrii cartea, poti vorbi in numele lor" 0ar de asta data nu al Mortilor"
+e=ueninos nu sunt morti"
-a !imbi #ara sa vrea"
, Vorbitor pentru Cei Vii"
, Si eu am citit 9Matca si Degemonul9, spuse el" 8ici nu m-as putea gindi la o alta sursa mai buna pentru a-ti
gasi un nume"
Inca nu avea incredere in el si nici nu credea ce parea sa-i promita"
, O sa vreau sa vin des pe aici" 4ot timpul"
, Incuiem numai cind mergem sa dormim"
, Ma re#er la restul timpului" O sa va saturati de mine" O sa a3ungeti sa ma goniti" Imi veti ascunde secretele
voastre" O sa-mi spuneti sa tac si sa nu-mi e'prim parerile"
, (bia ne-am imprietenit si ai si inceput sa cre!i ca sunt mincinos si las, un prostanac lipsit de rabdare"
, 0ar asa mi se intimpla cu #iecare" 4oti vor sa ma indeparte!e"""
+ipo ridica din umeri"
, Si> 0in cind in cind i se intimpla #iecaruia sa vrea sa ramina singur, cu gindurile lui" S-ar putea sa vreau si eu
sa nu te ad. C)iar daca-ti voi spune sa pleci, nu trebuie s-o si #aci"
(cesta era cel mai surprin!ator lucru pe care-l spusese vreodata cuiva"
, (sta-i o absurditate"
, ?n singur lucru te rog" +romite-mi ca nu vei incerca niciodata sa mergi la pe=ueninos" 8u te pot lasa, si daca
s-ar intimpla s-o #aci, Congresul Stelar ar pune capat muncii noastre de aici si ar inter!ice orice contact cu ei" Imi
promiti> (lt#el totul , munca mea, munca ta se vor narui"
, +romit"
, Cind dai testul>
, (cum7 +utem incepe imediat>
-l rise calm, apoi intinse o mina si, #ara sa se uite, atinse terminalul" (cesta capata viata si primele modele
genetice aparura in aer, deasupra lui"
, +regatisesi de3a e'aminarea, e'clama ea" -ra gata cu totul" Stiai de la inceput ca o sa ma lasi sa o dau7
+ipo clatina din cap"
, Speram" (m cre!ut in tine" (m vrut sa te a3ut sa obtii ceea ce visai" 8umai sa doresti sa #aci ceva bun"
8ovin)a nu si-ar #i meritat numele daca n-ar mai #i gasit ceva muscator de !is
, Inteleg" (i devenit 3udecator de vise"
+robabil nu-si dadu seama ca asta era o insulta" Se multumi sa !imbeasca si spuse
, Credinta, speranta si iubire , acestea trei" 0ar iubirea este cel mai puternic 3udecator dintre toate"
, 8u ma iubesti"
, ()a, #acu el" -u sunt 3udecatorul viselor, iar tu al dragostei" -i bine, te gasesc vinovata ca ai vise #rumoase si
te condamn la munca si su#erinta pe viata de dragul viselor tale" Sper insa ca n-o sa ma declari intr-o buna !i nevinovat
de delictul de a te #i iubit" Ca!u pe ginduri citeva clipe" (m pierdut o #iica in #ata 0escoladei" Maria" (r #i #ost cu doar
citiva ani mai in virsta decit tine"
, Si iti aduc aminte de ea>
, Ma gindeam ca n-ar #i semanat deloc cu tine"
8ovin)a incepu sa dea testul" Ii trebuira trei !ile" Il lua cu un re!ultat mai bun decit multi alti absolventi" Cind va
privi in perspectiva nu-si va aminti totusi de test #iindca el insemna inceputul carierei, s#irsitul copilariei, con#irmarea
vocatiei pentru munca de o viata" (vea sa-si aminteasca de el deoarece repre!enta inceputul activitatii ei in Statiunea lui
+ipo, unde +ipo si 1ibo si 8ovin)a #ormau impreuna prima comunitate careia ii apartinea inca de cind parintii ei
#usesera inmormintati"
8u-i veni usor, mai ales la inceput" 8ovin)a nu se putea de!bara imediat de atitudinea de opo!itie glaciala" +ipo
intelegea asta, era pregatit sa primeasca loviturile ei verbale #ara a riposta" 1ui 1ibo ii era cu mult mai greu" Statiunea
!enadorilor #usese locul in care el si tatal sau puteau sa se simta impreuna" Iar acum, #ara ca cineva sa-i ceara
consimtamintul, se mai alaturase o a treia persoana, care-i vorbea de parca ar #i #ost un copil, c)iar daca amindoi aveau
aceeasi virsta" Il umplea de amaraciune #aptul ca ea era 'enobiolog cu drepturi depline, cu un statut de adult si tot ce
insemna aceasta, in timp ce el nu depasise etapa de ucenic"
Insa incerca sa suporte totul cu rabdare" (vea o natura calma si stapinita si tacerea #acea casa buna cu
temperamentul lui" 8u e'ista riscul ca el sa devina ranc)iunos pe #ata" 0ar +ipo isi cunostea #iul si il vedea cum #ierbe"
0upa o vreme, pina si 8ovin)a, asa insensibila cum se voia, isi dadu seama ca-l stirnea pe 1ibo, depasind limite pe care
nici un alt tinar nu le-ar #i rabdat" 0ar in loc sa-i dea pace, incepu sa considere totul drept o provocare" Cum putea
smulge un raspuns din partea acestui baiat atragator, cu spirit #rumos si inuman de calm>
, Vrei sa spui ca ati lucrat atitia ani si nici macar nu ati a#lat cum se reproduc purcelusii> intreba ea intr-o buna
!i" 0e unde stiti ca sunt cu totii masculi>
1ibo raspunse calm
, In timp ce invatau limbile noastre le-am e'plicat ce inseamna mascul si #emela" -i au pre#erat sa-si spuna
masculi" S-au re#erit la e'emplarele celelalte, pe care nu le-am va!ut niciodata, ca #iind #emele"
, 0ar din cite stiti, se reproduc prin muguri7 Sau prin mito!a7
4onul vocii ei devenise dispretuitor, iar 1ibo nu-i raspunse imediat
1ui +ipo i se paru ca aude gindurile #iului sau, care-si re#ormula atent raspunsul, senin si linistitor"
, Si eu as dori ca munca noastra sa se apropie mai mult de antropologia propriu-!isa, spuse el" (sa am #i mai
bine pregatiti pentru a aplica re!ultatele cercetarilor tale re#eritoare la modelele de viata subcelulara de pe 1usitania la
ceea ce descoperim noi despre pe=ueninos"
8ovin)a il privi ingro!ita"
, Vrei sa spui ca nici macar nu luati mostre de tesut>
1ibo rosi usor, dar vocea ii ramase totusi stapinita" 9C)iar daca ar #i anc)etat de Inc)i!itie, baiatul acesta tot la #el
ar raspunde9, se gindi +ipo"
, Cred ca e o greseala, spuse 1ibo, dar ne temem ca pe=ueninos s-ar intreba de ce luam bucati din trupurile lor"
0aca s-ar intimpla ca vreunul dintre ei sa se imbolnaveasca ulterior, n-ar crede ca noi i-am provocat boala>
, 0ar daca ati lua ceea ce ei leapada in mod normal> Se pot a#la multe si din studierea unui #ir de par"
1ibo dadu aprobator din cap& +ipo, care-i urmarea ase!at la terminalul situat de partea cealalta a camerei,
recunoscu gestul , 1ibo il invatase de la tatal sau"
, Multe triburi primitive de pe +amint considerau ca ceea ce se desprindea din trupul cuiva contine o parte din
viata si #orta lui" 0aca purcelusii si-ar inc)ipui ca #acem #armece impotriva lor>
, 8u le cunosti limba> (veam impresia ca unii dintre ei vorbesc si -sentiala" 8u #acu nici un e#ort sa-si ascunda
de!aprobarea" 8u le puteti e'plica la ce slu3esc mostrele>
, (i dreptate, raspunse el netulburat" 0ar daca le-am spune la ce #olosim mostrele de tesut, s-ar putea sa-i
invatam din greseala anumite concepte ale biologiei cu o mie de ani inainte ca ei sa a3unga in stadiul de evolutie in care
le-ar descoperi ei singuri" 4ocmai de aceea legea ne inter!ice sa le e'plicam asemenea lucruri"
In cele din urma, rusinata, 8ovin)a batu in retragere"
, 8u stiam cit de tare va incorsetea!a doctrina interventiei minime"
+ipo se bucura au!indu-i vorbele din care aroganta se mai risipise, insa aceasta era de pre#erat smereniei" Copila
era atit de lipsita de legaturi umane incit se e'prima e'cesiv de #ormal, intocmai ca o carte stiinti#ica" +ipo se intreba
daca nu cumva era prea tir!iu pentru a o invata sa se poarte ca o #iinta umana"
8u era timpul pierdut" 0upa ce intelese ca ei amindoi erau desavirsiti cunoscatori ai stiintei pe care o practicau iar
ea nu stia aproape nimic din domeniul lor, #acu uitata atitudinea agresiva si aproape ca trecu la e'trema cealalta" In
saptaminile ce urmara, vorbi #oarte rar cu +ipo si 1ibo" In sc)imb, studie rapoartele lor, incercind sa priceapa rostul
activitatii pe care o des#asurau" 0in cind in cind avea cite o nelamurire si punea intrebari& ei ii raspundeau politicos si
cu rabdare"
+olitetea #acu loc incet-incet #amiliaritatii" +ipo si 1ibo incepura sa discute neingradit in #ata ei, incercind sa
lamureasca de ce pe=ueninos isi creasera o serie de comportamente ciudate, care era intelesul ascuns al unora dintre
a#irmatiile lor bi!are, de ce ramineau e'asperant de impenetrabili" Si intrucit studierea lor era o ramura #oarte noua a
stiintei, 8ovin)ei nu-i trebui mult ca sa a3unga su#icient de in#ormata, c)iar daca la mina a doua, pentru a emite citeva
ipote!e"
, 1a urma urmei, ii spuse +ipo pe un ton incura3ator, suntem cu totii orbi, dar impreuna"
+ipo anticipase ceea ce avea sa se intimple" 2abdarea atent cultivata il #acuse pe 1ibo sa para rece si re!ervat #ata
de cei de virsta lui, cind in#luenta lui +ipo su#oca orice incercare a lui de a stabili si alte relatii& i!olarea 8ovin)ei era si
mai batatoare la oc)i, dar la #el de deplina" (cum insa, interesul lor comun #ata de pe=ueninos ii apropia , cu cine altii
mai puteau discuta cind nimeni in a#ara de +ipo nu le putea intelege subiectele de conversatie>
Se rela'au impreuna, rideau pina le dadeau lacrimile la glume care nu ar #i reusit sa distre!e pe nici un alt lusitan"
(sa cum purcelusii pareau sa #i dat nume #iecarui copac din padure, 1ibo bote!a in 3oaca toate piesele de mobilier din
Statiunea !enadorilor si anunta la di#erite intervale ca unele din ele erau prost dispuse si nu trebuiau tulburate
, 8u sta pe So#a7 Iar e sub in#luenta lunii"
8u va!usera niciodata o #emela de pe=ueninos, iar masculii se re#ereau la ele cu un respect aproape religios&
8ovin)a scrise o serie de asa-!ise rapoarte despre o #emela pe=uenino imaginara pe care o numi Maica 2everend si
care era )ilar de rea de gura si de pretentioasa"
0ar nu tot ce #aceau stirnea risul" (pareau si probleme, gri3i, ba o data trecura c)iar prin momente de spaima ca
#acusera e'act ceea ce Congresul Stelar incercase cu atitea e#orturi sa impiedice , introducerea de sc)imbari radicale
in societatea pe=uenino" 4otul incepu cu 2adacina, desigur" 2adacina, care staruia sa puna intrebari provocatoare,
imposibile, ca de e'emplu 90aca nu aveti un alt oras de oameni, cum sa puteti porni ra!boi> 8u dobinditi onoare
ucigind Micuti9" +ipo biigui ceva care voia sa insemne ca oamenii nu vor ucide niciodata pe=ueninos, adica Micuti& dar
stia ca nu la asta se re#erise 2adacina"
+ipo stia de ani de !ile ca pe=ueninos cunosteau conceptul de ra!boi, dar dupa aceea 1ibo si 8ovin)a de!batusera
!ile intregi daca intrebarea lui 2adacina dovedea sau nu ca purcelusii considerau ra!boiul drept recomandabil, sau doar
inevitabil" Mai prinsesera de la 2adacina si alte #rinturi de in#ormatii, unele importante, unele nu , si multe altele a
caror importanta era imposibil de apreciat" Intr-un #el, c)iar prin relatia cu 2adacina, interdictia potrivit careia
'enologilor le era inter!is sa puna intrebari care sa de!valuie intentiile si, prin urmare, practicile umane, se dovedi
inteleapta" Intrebarile lui 2adacina le #urni!au mai multe raspunsuri decit reuseau sa obtina din raspunsurile lui la
nelamuririle lor"
?ltima in#ormatie pe care le-o dadu 2adacina nu aparu totusi sub #orma unei intrebari" -ra o banuiala, e'primata
in particular catre 1ibo, in momentul cind +ipo se indepartase cu alti pe=ueninos pentru a cerceta modul in care ei isi
construiau case din busteni"
, Stiu, stiu, spuse 2adacina, acum stiu de ce e inca in viata" Aemeile voastre sunt prea proaste ca sa-si dea seama
ca el este intelept"
1ibo se c)inui sa priceapa intelesul acestor vorbe #ara legatura directa cu discutia lor" 0e ce credea 2adacina ca
#emeile, daca ar #i mai inteligente, l-ar ucide pe +ipo> 0iscutia despre moarte il tulburase , evident ca aceasta era o
problema importanta si 1ibo nu stia cum sa o re!olve singur" Si totusi nu putea sa-l c)eme pe +ipo in a3utor, intrucit era
dincolo de orice indoiala ca 2adacina voia sa discute cit +ipo nu avea cum sa asculte"
+entru ca 1ibo nu-i raspunse, 2adacina insista
, Aemeile voastre sunt slabe si proaste" 1e-am spus asta si celorlalti, iar ei mi-au !is ca pot sa te intreb pe tine"
Aemeile voastre nu inteleg intelepciunea lui +ipo" - adevarat>
2adacina parea tare agitat& respira cu greutate si-si smulgea #ire de par, cite patru-cinci odata, de pe brate" Intr-un
#el sau altul, 1ibo se va!u silit sa raspunda"
, Ma3oritatea #emeilor nu-l cunosc, spuse el"
, (tunci cum vor sti daca trebuie sa moara> intreba 2adacina" (poi, brusc, ramase ca impietrit si rosti #oarte
tare Sunteti cabras7
(bia acum aparu si +ipo, intrebindu-se ce rost avea strigatul acela" Va!u pe data ca 1ibo era peste masura de
tulburat" 0ar +ipo nu stia absolut nimic despre subiectul discutiei, ce a3utor putea sa o#ere> 8u stia decit ca 2adacina
spusese ca oamenii , sau doar +ipo si 1ibo , erau totuna cu turmele de animale mari care pasteau in preerie" +ipo nu-
si putea da seama daca 2adacina era #urios sau #ericit"
, Sunteti cabras7 *oi )otariti7 (rata catre 1ibo, apoi catre +ipo" Aemeile nu aleg onoarea pentru voi, oi o
alegeti7 Ca intr-o batalie, insa tot timpul7
+ipo nu pricepea despre ce vorbea 2adacina, dar va!u ca toti pe=ueninos ramasesera nemiscati ca niste cioturi de
copaci si asteptau un raspuns, de la el sau de la 1ibo" Se vedea limpede ca 1ibo era prea inspaimintat de
comportamentul ciudat al lui 2adacina ca sa indra!neasca sa raspunda ceva" In situatia asta, intelese ca n-avea alta
iesire decit sa spuna adevarul& la urma-urmelor, era o in#ormatie aproape incontestabila si lipsita de importanta privind
societatea umana" Incalca regulile stabilite de Congresul Stelar dar, daca s-ar esc)iva sa raspunda, raul ar #i si mai mare,
asa ca +ipo alese
, Aemeile si barbatii )otarasc impreuna sau )otarasc #iecare pentru sine" 8imeni nu decide pentru altul"
-ra de netagaduit ca toti purcelusii asteptasera raspunsul"
, Cabras, spusera ei, apoi repetara cuvintul de mai multe ori& alergara catre 2adacina, )o)otind si suierind" Il
luara pe sus si se grabira cu el spre inima padurii" +ipo incerca sa-i urme!e, dar doi dintre purcelusi i se pusera in cale si
clatinara din cap" (cesta era un gest uman pe care-l deprinsesera de mult, dar pentru pe=ueninos el avea un inteles mai
grav" 1ui +ipo ii era cu desavirsire inter!is sa porneasca pe urmele lor" Mergeau la #emeile lor, iar pe=ueninos spusesera
ca acesta era singurul loc in care nu aveau voie sa calce"
In drum spre casa, 1ibo ii e'plica lui +ipo cum aparuse neplacuta situatie
, Stii ce-a spus 2adacina> Ca #emeile noastre sunt slabe si proaste"
, Vorbeste asa pentru ca n-a cunoscut-o pe $os=uin)a sau pe mama ta, de e'emplu"
1ibo rise, pentru ca mama lui, ConceiB@o, domnea peste ar)ive de parca acestea ar #i #ost un estaB@o din vec)iul
Mato /rosso , cel ce pasea pe tarimul ei trebuia sa se supuna #ara cricnire legii #acute de ea" 4ot ri!ind, simti ca ceva
ii scapa, o idee care era importanta , despre ce vorbeau> 0iscutia continua" 1ibo uitase si curind a3unse c)iar sa uite
ca uitase"
In noaptea aceea au!ira rapaitul ca de toba despre care 1ibo si +ipo credeau ca #ace parte dintr-un #el de
sarbatorire" (cest sunet, ca bataia unor bete grele in tobe mari, nu aparea prea des" Insa de data asta petrecerea parea sa
nu se mai s#irseasca" +ipo si 1ibo socotira ca modelul uman de egalitate se'uala le daduse probabil masculilor
pe=ueninos o speranta de libertate"
, Cred ca acest lucru ar putea #i interpretat drept o modi#icare grava in comportamentul pe=uenino, spuse +ipo
preocupat" 0aca descoperim ca am provocat intr-adevar o sc)imbare, va trebui sa o raporte!, iar Congresul va )otari
aproape sigur intreruperea oricaror contacte dintre oameni si pe=ueninos pentru o perioada" (ni in sir, probabil"
Il intrista gindul ca, indeplinindu-si constiincios datoria, ar putea determina )otarirea Congresului Stelar de a le
inter!ice cu desavirsire sa-si continue munca"
In dimineata urmatoare, 8ovin)a merse cu ei pina la poarta taiata in gardul inalt care separa orasul uman de
pantele ce duceau spre dealurile impadurite unde locuiau purcelusii" Cum +ipo si 1ibo inca incercau sa se asigure unul
pe altul ca oricare din ei ar #i procedat la #el, 8ovin)a o luase inaintea lor si a3unsese prima linga poarta" Cind se
apropiara si ei, ea le arata un petic de pamint rosiatic recent de!golit, situat la mai putin de !ece metri de poarta"
, - proaspat, spuse ea" Si vad ceva acolo"
+ipo desc)ise poarta si, #iind mai tinar, 1ibo alerga inainte, sa cercete!e" Se opri la marginea portiunii curatate si
ramase ca o stana de piatra, cu capul plecat spre ceea ce !acea acolo" Va!indu-l atit de nemiscat, +ipo se opri si el, iar
8ovin)a, brusc inspaimintata pentru soarta lui 1ibo, ignora legea si trecu in goana de poarta" 1ibo isi lasa capul pe
spate si ca!u in genunc)i& se apuca de parul cu bucle marunte si scoase un strigat de remuscare"
2adacina !acea in tarina, cu bratele in laturi" Ausese eviscerat, si nu in mod negli3ent #iecare organ #usese separat
cu gri3a, iar #isii si #ilamente din membrele lui #usesera scoase si intinse pe solul uscat, intr-un model simetric" 4oate
partile inca aveau legaturi cu trupul , nimic nu era complet desprins"
Strigatul indurerat al lui 1ibo era aproape disperat" 8ovin)a ingenunc)e linga el, il imbratisa, il legana, incerca
sa-l mingiie" +ipo isi scoase minusculul aparat #oto si, metodic, #acu #otogra#ii din toate ung)iurile, ast#el incit sa le
poata anali!a in detaliu pe computer mai tir!iu"
, -ra inca in viata cind au #acut asta, spuse 1ibo dupa ce se calma indea3uns ca sa poata vorbi" 0ar c)iar si asa,
trebui sa pronunte cuvintele incet, cu atentie, de parca ar #i #ost un strain care tocmai deprindea limba" - atita singe pe
pamint si-i imprastiat pina departe"" inima lui sigur mai batea cind l-au des#acut"
, 0iscutam despre asta mai tir!iu, sugera +ipo"
Iar acum, acel ceva de care 1ibo uitase cu o !i in urma ii reveni in minte cu o limpe!ime nemiloasa"
, - in legatura cu ce a !is 2adacina despre #emei" -le decid cind trebuie sa moara barbatii" -l mi-a spus asta, iar
eu"""
2amase locului" $ineinteles ca nu #acu nimic" 1egea ii cerea sa nu intreprinda nimic" Si in c)iar clipa aceea se
gindi ca uraste legea" 0aca legea insemna sa permita ca 2adacina sa pateasca asa ceva, atunci ea nu avea inteles"
2adacina era o persoana" Si #aptul ca doar studie!i o persoana nu trebuie sa te #aca sa ramii deoparte si sa ingadui ca
aceasta sa #ie ucisa"
, 8u l-au de!onorat, spuse 8ovin)a" Macar de atita lucru putem #i siguri e vorba de dragostea ce o au pentru
copaci" Vedeti> 0in centrul cavitatii pieptului, care acum era golita complet, rasarea un puiet #oarte mic" (u plantat un
copac pentru a-i insemna locul de ingropaciune"
, (cum stiu de ce-si numesc toti copacii, spuse 1ibo cu amaraciune in glas" I-au plantat drept semne de mormint
pentru purcelusii pe care i-au torturat pina au murit"
, +adurea asta e #oarte mare, spuse calm +ipo" 1imitati-va ipote!ele la cea mai plau!ibila posibilitate"
Vocea lui cumpatata si domoala, dorinta lui insistenta ca pina si in asemenea momente sa se comporte ca oamenii
de stiinta ii calma pe amindoi"
, Ce trebuie sa #acem> intreba 8ovin)a"
, 4rebuie sa te ducem imediat in perimetrul nostru, spuse +ipo" Iti este inter!is sa intri aici"
, Voiam sa spun""" cu trupul""" cu el ce #acem>
, 8imic, ii raspunse +ipo" +e=ueninos au #acut asa cum le sta in obicei, din motive care ii privesc numai pe ei" Il
a3uta pe 1ibo sa se ridice"
1ibo abia se putea tine pe picioare& la inceput trebui sa se opreasca dupa #iecare pas"
, Ce-am spus> sopti el" 8ici macar nu stiu ce vorba de-a mea i-a adus moartea"
, 8u-i din pricina ta, spuse +ipo" - vina mea"
, 0ar ce, iti inc)ipui ca-i pose!i> intreba 8ovin)a" Cre!i ca lumea lor se roteste in 3urul tau> 0upa cum singur ai
spus-o, purcelusii au #acut-o din pricini de ei stiute" - destul de limpede ca nu s-a intimplat acum pentru prima oara
vivisectia dovedeste prea multa indeminare ca sa #i #ost #acuta de niste incepatori"
+ipo recepta vorbele ei cu umor negru"
, 8e pierdem mintile, 1ibo" 8ovin)a n-ar trebui sa stie nimic despre 'enologie"
, (i dreptate, aproba 1ibo" Oricare ar #i motivul care a determinat vivisectia, e clar ca au mai practicat-o si
inainte" Vreun obicei" Se stradui sa-si pastre!e vocea cit mai calma"
, 0ar asta e si mai grav, nu> spuse 8ovin)a" Inseamna ca obisnuiesc sa se eviscere!e unii pe altii de vii" +rivi
catre ceilalti copaci ai padurii care incepea din vir#ul dealului si se intreba citi dintre ei isi aveau radacinile scaldate in
singe"
+ipo transmise raportul prin ansiblu, iar computerul nu-i #acu greutati in stabilirea nivelului de prioritate" 1asa la
latitudinea comitetului de supraveg)ere sa )otarasca daca trebuie sau nu sa intrerupa contactul cu purcelusii" Comitetul
nu avea cum sa identi#ice vreo eroare #atala" 9-ste imposibil sa ascundem relatiile dintre se'ele umane, pentru ca s-ar
putea ca intr-o buna !i postul de 'enolog sa #ie ocupat de o #emeie9, scria in raport, 9si nu putem detecta nici un
moment in care nu ati actionat rational si prudent" Conclu!ia noastra provi!orie este ca ati devenit, #ara voia voastra,
martori la o lupta pentru putere care s-a inc)eiat cu in#ringerea lui 2adacina si ar trebui sa reluati contactele cu toata
prudenta ce se impune"9
(sta il de!vinovatea cu totul, dar nu-i era usor sa #aca uitata amaraciunea" 1ibo crescuse cunoscindu-i pe
purcelusi ori macar au!indu-l pe tatal sau vorbind despre ei" +e 2adacina il cunostea mai bine decit pe oricare dintre
semenii sai umani, cu e'ceptia #amiliei si a 8ovin)ei" 4recura !ile in sir pina cind 1ibo se intoarse la Statiunea
!enadorilor, saptamini intregi pina sa intre din nou in padure" +urcelusii nu dadura de inteles ca pentru ei se sc)imbase
ceva& ba dimpotriva, erau c)iar mai desc)isi si mai prietenosi decit inainte" 8ici unul nu aduse vorba despre 2adacina,
cu atit mai putin +ipo si 1ibo" Se produsera insa sc)imbari in purtarea oamenilor" +ipo si 1ibo nu se mai indepartau la
mai mult de citiva pasi unul de altul atunci cind se a#lau printre pe=ueninos"
Sentimentele de su#erinta si de remuscare traite in acea !i ii #acura pe 1ibo si pe 8ovin)a sa depinda si mai mult
unul de celalalt, ca si cum intunericul ii lega mai strins decit lumina" +urcelusii li se pareau acum prime3diosi si
nesiguri, e'act asa cum #usese dintotdeauna tovarasia oamenilor si, oricit de des incercau sa se asigure unul pe altul,
intre +ipo si 1ibo ramase #ara raspuns intrebarea daca vreunul dintre ei era vinovat cu ceva" +rin urmare, singurul
rea!em sigur si de neclintit din viata lui 1ibo deveni 8ovin)a, iar el deveni acelasi lucru pentru ea"
C)iar daca 1ibo avea mama si #rati iar +ipo si 1ibo mergeau intotdeauna acasa la restul #amiliei lor, 8ovin)a si
1ibo se purtau de parca Statiunea !enadorilor ar #i #ost o insula unde +ipo raminea un +rospero iubitor, dar mereu
indepartat +ipo se intreba 9+e=ueninos sunt precum (riel care-i conduce spre #ericire pe tinerii care se iubesc, sau sunt
niste mici Calibani greu de stapinit si ar!ind de nerabdare sa ucida>9
0upa citeva luni, moartea lui 2adacina se topi in amintire si risul le reveni pe c)ipuri, desi probabil ca nu mai era
la #el de senin ca inainte" Cind implinira saptespre!ece ani, 1ibo si 8ovin)a erau atit de siguri unul de celalalt incit se
obisnuisera sa discute despre ce vor #ace impreuna peste cinci, !ece sau doua!eci de ani" +ipo nu #acu niciodata e#ortul
de a se interesa de planurile lor de casatorie" 9In #ond9, se gindi el, 9studia!a biologie de dimineata pina seara" +ina la
urma vor apela la strategii de reproducere stabile si acceptabile din punct de vedere social"9 +ina atunci insa ii era
su#icient sa vada ca amindoi se intrebau neincetat cind si cum se imperec)eau pe=ueninos, tinind seama de #aptul ca
masculii nu aveau nici un organ reproductiv vi!ibil" Speculatiile lor in legatura cu modul in care pe=ueninos isi
amestecau materialele genetice se terminau invariabil cu glume atit de scirboase incit +ipo trebuia sa dea dovada de o
stapinire de sine iesita din comun ca sa pretinda ca le gasea amu!ante"
(sa se #ace ca in cursul celor citiva ani, parca prea scurti, Statiunea !enadorilor deveni locul unei apropieri
sincere dintre doi tineri sclipitori care alt#el ar #i #ost condamnati sa traiasca intr-o singuratate rece" 8ici unul dintre ei
nu banuia ca idila lor va s#irsi brusc si pentru totdeauna, in impre3urari care aveau sa !guduie toate cele O Suta de
1umi"
4otul se petrecu simplu, pe neasteptate" 8ovin)a anali!a structura genetica a trestiei in#estate de muste pe care o
recoltase de pe malul riului si constata ca acelasi corpuscul subcelular care daduse nastere 0escoladei era pre!ent si in
celulele trestiei" +roiecta alte citeva structuri celulare in aer, deasupra terminalului de computer, si le roti" 4oate
contineau agent 0escolada"
Il striga pe +ipo, care corecta transcrieri ale vi!itei pe care o #acusera la pe=ueninos in !iua precedenta"
Computerul rula comparatiile #iecareia dintre celulele din care avea mostre" Indi#erent de #unctiile ei, indi#erent de
specia de la care era prelevata, #iecare celula e'traterestra continea corpusculul 0escoladei, iar computerul stabili ca ele
erau absolut identice in ceea ce privea proportiile c)imice"
8ovin)a se astepta ca +ipo sa dea aprobator din cap, sa-i spuna ca i se parea interesant si poate sa emita c)iar o
ipote!a" 0ar el se ase!a pe scaun si rula acelasi test inca o data, intrebind-o cum #unctiona comparatia #acuta de
computer si apoi ce producea corpusculul 0escolada"
, Mama si tata n-au reusit sa descopere ce declansa procesul acesta, dar corpusculul 0escolada eliberea!a
aceasta proteina neinsemnata , presupun ca-i o pseudo-proteina de #apt , care ataca moleculele genetice, incepind de
la un capat si des#acind cele doua siruri de molecule e'act pe mi3loc" 0e aceea au si numit-o 0escolada , descolador
, ea des#ace (08-ul din celula umana"
, (rata-mi cum #unctionea!a in celulele e'traterestre"
8ovin)a puse in miscare simularea"
, 8u, nu numai molecula genetica , intregul mediu al celulei"
, - doar in nucleu, spuse ea"
1argi cimpul pentru a include mai multe variabile" Computerul lucra mai incet, intrucit cerceta in #iecare secunda
milioane de aran3amente aleatorii ale materialelor nucleare" Cind molecula genetica a trestiei se des#acu, aparura citeva
proteine mari din mediul ambient, care se legara de sirurile ramase desc)ise" 1a oameni, (08-ul incearca sa se
recombine, dar proteinele se #i'ea!a si ele in mod aleatoriu, si atunci celulele parca innebunesc una dupa alta" ?neori
trec in mito!a, ca in ca!ul cancerului, alteori mor" Mai important e ca in ca!ul omului corpusculii 0escolada se
reproduc nebuneste si trec de la o celula la alta" $ineinteles ca organismele e'traterestre le poseda de3a"
0ar pe +ipo nu-l interesau vorbele ei" Cind descolador-ul terminase cu moleculele genetice ale trestiei, privi
celulele una cite una"
, 8u numai ca-i semni#icativ, e la #el, constata el" - acelasi lucru7
8ovin)a nu-si dadu seama imediat ce observase +ipo" Ce era la #el cu ce> Si nici nu mai avu timp sa intrebe" +ipo
se ridicase de3a de pe scaun, isi luase grabit )aina si pornise spre usi" (#ara era lapovita" +ipo se oprise doar ca sa strige
peste umar
, Spune-i lui 1ibo sa nu se deran3e!e sa vina dupa mine" +ina ma intorc, arata-i doar simularea aceea ca sa ve!i
daca si el isi da seama despre ce este vorba" O sa priceapa, e raspunsul la marea intrebare" 2aspunsul care e'plica totul"
, Spune-mi-l7
-l se multumi sa rida"
, Sa nu trise!i" 0aca nu intelegi, are sa-ti spuna 1ibo"
, ?nde pleci>
, Sa-i intreb pe purcelusi daca am dreptate, unde cre!i> 0ar stiu ca am, c)iar daca vor incerca sa ma minta"
0aca nu ma intorc peste o ora, inseamna ca am alunecat si mi-am rupt piciorul"
1ibo n-a mai apucat sa vada simularile" Intrunirea comitetului de plani#icare la care participa se prelungise
neasteptat de mult din cau!a unei discutii in contradictoriu privind e'tinderea pasunii pentru vite si dupa aceea 1ibo
trebuise sa ridice alimentele pentru saptamina urmatoare" Cind se intoarse, +ipo lipsea de3a de patru ore, intunericul se
indesea si lapovita se trans#ormase in !apada" +lecara imediat in cautarea lui, temindu-se ca le vor trebui ore intregi ca
sa-l gaseasca in padure"
Il gasira #oarte curind" 4rupul lui se racea de3a in !apada" +urcelusii nici macar nu plantasera un copac in el"
Capitolul 2
TRONDHEIM
+egret profund ca nu-ti pot satisface dorinta de a cunoaste mal multe detalii priind ritualurile
amoroase si obiceiurile de casatorie ale aborigenilor lusitani. $red ca asta iti prooaca o dezamagire de
nedescris, altfel nu ai fi solicitat "ocietatii de ,enologie sa ma critice pentru incapacitatea de a coopera la
cercetarile tale.
De fiecare data cind presupusii #enologi se pling ca nu obtin datele trebuincioase din obseratiile
mele asupra speciei pequeninos, ii indemn sa reciteasca ingradirile pe care mi le impune legea. -u mi se
permite sa fiu insotit decit de un asistent in cercetarile de teren. nu am dreptul sa pun intrebari care ar
putea dezalui intentiile umane pentru ca pequeninos sa nu incerce sa ne imite. nu am oie sa le ofer
informatii din proprie initiatia cu scopul de a determina o reactie similara. nu am dreptul sa stau printre
ei mai mult de patru ore in cursul unei izite. cu e#ceptia hainelor de pe mine, in prezenta lor nu mi se
permite sa utilizez nici un alt produs al tehnologiei noastre, adica aparate foto, de inregistrare audio,
computere si nici macar obiecte de scris sau hirtie. mi-e interzis chiar si sa-i obser pe ascuns.
Pe scurt/ nu-ti pot spune cum se reproduc pequeninos pentru ca ei prefera sa o faca in alta parte decit
in fata ochilor mei.
"unt de acord ca lucrarile tale ramin incomplete0 Desigur, concluziile noastre in legatura cu
pequeninos sunt absurde0 Daca ar trebui sa studiem uniersitatea oastra si ni s-ar impune aceleasi
restrictii ca in cazul studierii aborigenilor lusitani, fara indoiala ca am trage concluzia ca oamenii nu se
reproduc, nu formeaza grupuri pe criterii de inrudire si ca-si dedica intregul ciclu de iata pentru
metamorfozarea studentului-lara in profesor-adult. 1a chiar am putea presupune ca profesorii e#ercita o
inriurire e#traordinara asupra societatii umane. 2 cercetare competenta ar eidentia imediat ine#actitatea
unei asemenea concluzii, dar in cazul speciei pequenino nu este permisa si nici macar recomandata
desfasurarea unei inestigatii serioase.
Antropologia nu este niciodata o stiinta e#acta/ obseratorul si obiectul studiului nu impartasesc
aceeasi cultura. Dar acestea sunt delimitari normale, inerente stiintei. Delimitarile artificiale sunt cele
care ne tin pe noi in loc si, prin urmare, pe oi. 3inind seama de ritmul actual al cercetarilor, am putea
inregistra un progres similar daca le-am trimite chestionare prin posta si am astepta ca ei sa ne raspunda
prin lucrari saant redactate, remise pe aceeasi cale.
Co@o Aigueira (lvare!, mesa3 de raspuns adresat lui
+ietro /uataninni de la ?niversitatea din Sicilia, Milano Campus, -truria,
publicat postum in Studii .enologice, ;;-E-E:-1:3
Vestea mortii lui +ipo nu avea o importanta limitata si locala" -a se transmise instantaneu prin ansiblu catre toate
cele O Suta de 1umi" +rimele #iinte e'traterestre descoperite de la .enocidul Savirsitorului incoace ucisesera prin
tortura pe acea #iinta umana numita sa le observe" In interval de citeva ore, savanti, oameni de stiinta, politicieni si
!iaristi incepura sa ia atitudine"
Curind se #orma un consens 9?n singur incident, petrecut in impre3urari neelucidate, nu dovedeste esecul
politicii duse de Consiliul Stelar in problema purcelusilor" 0impotriva, #aptul ca nu a murit decit un om pare sa
evidentie!e intelepciunea actualei politici de semi-pasivitate" +rin urmare, nu trebuie sa #acem nimic altceva decit sa
observam intr-un ritm mai putin intens9" Succesorul lui +ipo primi instructiuni sa-i vi!ite!e pe purcelusi doar o data la
citeva !ile si sa nu stea niciodata mai mult de o ora" 8u trebuia sa-i determine pe purcelusi sa raspunda la intrebari
re#eritoare la modul in care il tratasera pe +ipo" (ceasta era o rea#irmare a binecunoscutei politici de pasivitate"
Consiliul dovedi de asemenea o deosebita preocupare pentru moralul oamenilor de pe 1usitania" In po#ida
costurilor ridicate, colonistilor li se trimisera prin ansiblu numeroase programe noi de divertisment pentru a-i a3uta sa-si
stearga din minte in#ioratoarea crima"
Iar apoi, dupa ce framlingii i-au a3utat cum s-au priceput mai bine pe locuitorii 1usitaniei, care, la urma urmelor,
se a#lau la ani-lumina departare, oamenii celor O Suta de 1umi s-au intors la gri3ile lor"
0in 3umatate de trilion de #iinte umane de pe cele O Suta de 1umi, doar una singura simti moartea lui Co@o
Aigueira (lvare!, numit si +ipo, ca pe o mare sc)imbare in des#asurarea propriei sale vieti" (ndreF Giggin era Vorbitor
in numele Mortilor in orasul universitar 2eHI3aviI, renumit ca pastrator al culturii nordice, ase!at precar pe pantele
abrupte ale unui #iord de #orma unui cutit care patrundea in granitul lumii ing)etate de pe 4rond)eim, e'act la ecuator"
Venise primavara, asa ca !apada batea in retragere, iar ierburile si #lorile #ragile se inaltau spre soarele sclipitor pentru a
capata tarie" (ndreF sedea pe coama unui deal insorit, incon3urat de vreo !ece-doispre!ece studenti care invatau de3a
despre istoria coloni!arii interstelare" +e 3umatate absorbit de alte ginduri, (ndreF ii asculta pe studenti de!batind
in#ierbintati intrebarea daca victoria deplina a oamenilor in 2a!boaiele cu /indacii #usese un preludiu necesar la
e'pansiunea umana" (st#el de dispute degenerau intotdeauna pe negindite in de#aimarea monstrului uman, Savirsitorul,
pe vremea aceea comandant al #lotei interplanetare care comisese .enocidul /indacilor" (ndreF se simti indemnat sa-
si lase mintea sa mai rataceasca& nu putea spune ca subiectul il plictisea, insa pre#era ca el sa nu-i acapare!e intreaga
atentie"
(poi, micul implant de computer pe care-l purta ca pe o nestemata in urec)e il anunta de moartea cruda a lui
+ipo, 'enologul de pe 1usitania si atunci se tre!i brusc din visare" Ii intrerupse pe studenti
, Ce stiti despre purcelusi> intreba el"
, Sunt singura noastra speranta de mintuire, spuse unul dintre studenti, care il lua mult mai in serios pe Calvin
decit pe 1ut)er"
(ndreF se uita imediat la studenta +liIt, despre care stia ca nu va putea suporta un asemenea misticism"
, -i nu e'ista pentru a servi vreunui scop uman, nici macar pentru a #i obiect de mintuire, spuse +liIt cu un
dispret distrugator" Sunt adevarati ramen, la #el ca si /indacii"
(ndreF clatina din cap, dar se incrunta"
, Aolosesti un cuvint care nu este in vocabularul tuturor"
, S-ar cuveni sa #ie, spuse +liIt" 4oata lumea de pe 4rond)eim, #iecare 8ordic din cele O Suta de 1umi trebuia
sa #i citit de3a Istoria lui 4utan din 3rondheim de 0emostene"
, 4rebuia, dar n-am citit-o, o#ta un student"
, 0ati-o 3os de pe catalige, spuse altul" +liIt e singura #emeie pe care o cunosc in stare sa mearga pe catalige si
sa stea 3os in acelasi timp"
+liIt inc)ise oc)ii"
, 1imba 8ordica are patru cuvinte pentru a denumi gradele de straneitate" +rimul este din-alt-tinut sau utl5ning,
strainul pe care-l recunoastem ca #iind #iinta umana a lumii noastre, dar din alt oras sau alta tari (l doilea este framling
0emostene renunta la accentul din cuvintul nordic framling. (cesta e strainul pe care-l recunoaste ca uman, dar
venit din alta lume" (l treilea este ramen, strainul pe care-l recunoastem ca uman, dar apartinind altei specii" (l patrulea
se re#era la adevaratii e'traterestri, arelse, intre care includem si animalele, pentru ca dialogul cu ele este imposibil"
4raiesc, dar n-am putea banui ce scopuri sau cau!e le #ac sa actione!e" S-ar putea ca aceste creaturi sa #ie inteligente,
constiente de propria e'istenta, dar nu avem cum sa a#lam asta"
(ndreF observa ca o parte dintre studenti erau contrariati" 1e atrase atentia
, Considerati ca va descumpaneste aroganta lui +liIt, dar nu asa stau lucrurile" +liIt nu e aroganta, ci doar
e'acta" (devarul e ca va simtiti stin3eniti pentru ca inca nu ati citit istoria propriului vostru popor scrisa de 0emostene
si rusinea s-a trans#ormat in iritare pentru ca +liIt nu poarta vina pacatului vostru"
, (veam impresia ca Vorbitorii nu cred in pacat, spuse imbu#nat unul dintre baieti"
(ndreF !imbi"
, StHrIa, tu cre!i in pacat si #aci multe lucruri datorita acestei credinte" 0eci pacatul e real pentru tine si, intrucit
te cunoaste, acest Vorbitor trebuie sa creada in pacat"
StHrIa re#u!a sa se dea batut"
, Ce legatura are discutia asta despre utlaningi, #ramlingi, ramen si varelse cu .enocidul comis de Savirsitorul
-nder>
(ndreF se intoarse catre +liIt" -a ramase pe ginduri o clipa"
, Are relevanta pentru ciorovaiala noastra ridicola" 4inind seama de aceste grade de straneitate din limba
nordica, putem constata ca -nder nu a comis un adevarat genocid, pentru ca, atunci cind i-a distrus pe /indaci, noi ii
cunosteam doar ca varelse& umanitatea a inteles mult mai tir!iu, adica atunci cind originalul Vorbitor in numele Mortilor
a scris 9Matca si Degemonul9, ca /indacii nu erau citusi de putin varelse, ci ramen& pina in acel moment, oamenii si
/indacii nu gasisera mi3locul de a comunica"
, .enocidul tot 'enocid ramine, sustinu StHrIa" Aaptul ca Savirsitorul nu a stiut ca sunt ramen nu-i readuce la
viata"
(ndreF o#ta va!ind privirea neinduplecata a lui StHrIa" -ra lucru obisnuit pentru calvinistii din 2eHI3aviI ca
atunci cind 3udecau binele sau raul unei actiuni sa nege importanta motivatiei ei& si intrucit Vorbitorii a#irmau prin
doctrina lor ca binele si raul e'ista numai in motivatia umana si nicidecum in actiune, studenti ca StHrIa isi mani#estau
ostilitatea #ata de (ndreF" 0in #ericire, (ndreF nu se simtea 3ignit , intelegea temeiurile acestei atitudini"
, StHrIa si +liIt, ingaduiti-mi sa va dau un alt ca!" Sa luam purcelusii, care au invatat sa vorbeasca -sentiala si a
caror limba a #ost deprinsa de unii oameni, si sa presupunem ca am a#lat ca, pe neasteptate, #ara nici o provocare sau
e'plicatie, ei l-au ucis prin tortura pe 'enologul trimis sa-i studie!e"
+liIt prinse din !bor intrebarea
, Cum putem sti ca n-au #ost provocati> Ceea ce noua ni se pare nevinovat ar putea #i de nesuportat pentru ei"
(ndreF !imbi din nou"
, Sa !icem ca-i asa" 0ar 'enologul nu le-a #acut nici un rau, a vorbit #oarte putin, nu le-a provocat daune ,
oricum am socoti, nu merita sa moara in c)inuri" Simplul #apt ca au comis aceasta crima de neinteles nu-i #ace cumva
pe purcelusi sa #ie varelse in loc de ramen>
0e asta data StHrIa interveni precipitat
, Crima e crima" 0iscutia asta despre varelse si ramen nu-si are rostul" 0aca purcelusii au ucis, atunci sunt rai,
la #el cum au #ost si /indacii" 0aca #apta este rea, atunci si #aptuitorul este rau"
, (sta e dilema noastra, spuse (ndreF dind aprobator din cap" (sta e problema" Aapta a #ost rea sau, in
acceptiunea purcelusilor cel putin, buna" +urcelusii sunt ramen sau varelse> StHrIa, deocamdata tine-ti gura" Stiu toate
argumentele pe care le aduce calvinismul atit de drag tie, dar pina si Calvin ar sustine ca doctrina ta e stupida"
, 0e unde stiti ce-ar spune Calvin>
, +entru ca e mort, bubui (ndreF, si deci am dreptul sa vorbesc in numele lui7
Studentii i!bucnira in ris si StHrIa se re#ugie intr-o tacere indaratnica" (ndreF stia ca baiatul era sclipitor&
calvinismul lui nu va supravietui educatiei academice, dar e'tirparea va #i indelungata si dureroasa"
, 4alman, Vorbitorule, spuse +liIt" (i vorbit ca si cum situatia ipotetica pe care ne-ai pre!entat-o ar #i reala si
purcelusii c)iar l-ar #i ucis pe 'enolog"
(ndreF clatina din cap"
, 0a, este reala"
(sta ii tulbura pe toti& vorbele tre!isera ecouri ale vec)iului con#lict dintre /indaci si oameni"
, +riviti-va pe voi insiva in aceasta clipi ii indemna (ndreF" Veti descoperi ca dincolo de ura #ata de Savirsitorul
.enocidului si de durerea voastra pentru moartea /indacilor, simtiti si ceva mult mai teribil va temeti de necunoscut,
#ie el utlaning sau #ramling" Cind va ginditi ca el a ucis un om pe care il cunosteati si apreciat, nu are importanta
in#atisarea pe care o are" In ca!ul acesta devine varelse sau, si mai rau, d!ur, #iara cumplita care apare la mie! de noapte
cu #alcile imbalosate" 0aca ati #i singurii posesori de arma din sat si #iara care a s#irtecat pe unul dintre ai vostri ar veni
din nou, ati mai sta sa va intrebati daca nu cumva are si ea dreptul sa traiasca, sau ati actiona pentru a salva satul,
oamenii pe care-i cunoasteti, oamenii care ar depinde de voi>
, +otrivit acestei argumentatii, ar trebui sa-i ucidem neintir!iat pe purcelusi, c)iar daca sunt primitivi si
nea3utorati7 striga StHrIa"
, (rgumentatia mea> -u doar am pus o intrebare" O intrebare nu-i totuna cu o argumentatie decit daca-ti
inc)ipui ca-mi cunosti raspunsul, si te asigur ca te inseli, StHrIa" /indeste-te la problema asta" Sunteti liberi"
, Vom mai discuta si miine despre asta> intrebara studentii"
, 0aca doriti, spuse (ndreF" 0ar stia ca daca vor discuta, o vor #ace #ara participarea lui" +entru ei, Savirsitorul
.enocidului era un simplu subiect #iloso#ic" In #ond, 2a!boaiele cu /indacii avusesera loc in urma cu trei mii de ani&
acum se a#lau in 1:E8 C"S", numaratoarea incepind cu anul in care #usese stabilit Codul Stelar, iar Savirsitorul nimicise
/indacii in anul 1180 I"C"S" 0ar pentru (ndreF evenimentele nu erau c)iar atit de indepartate" Aacuse mult mai multe
calatorii interstelare decit si-ar #i putut inc)ipui vreunul dintre studentii lui& de la virsta de doua!eci si cinci de ani,
e'ceptind sederea pe 4rond)eim, nu ramasese niciodata mai mult de sase luni pe vreo planeta" 0eplasarea de la o lume
la alta cu vite!a luminii ii ingaduise sa atinga supra#ata timpului, la #el ca si o piatra aruncata cu putere pe deasupra
apei" Studentii nu banuiau ca Vorbitorul lor, care sigur nu parea sa aiba mai mult de 3< de ani, avea amintiri #oarte clare
privind evenimente petrecute cu 3000 de ani in urma si ca, de #apt, avea impresia ca acele intimplari avusesera loc cu
nici doua!eci de ani in urma, abia 3umatate din virsta lui" 8u aveau cum sa stie cit de adinc mocnea in el vina
Savirsitorului si cum daduse raspuns la aceasta intrebare in nenumarate #eluri, dar niciodata in mod multumitor" Il
cunosteau pe pro#esorul lor doar ca Vorbitor in numele Mortilor& nu stiau ca atunci cind era #oarte mic, sora lui mai
mare, Valentine, nu-i putea pronunta numele, (ndreF, si de aceea ii spunea -nder, Savirsitorul, nume pe care el il
#acuse de rusine inainte de a #i implinit cincispre!ece ani" +rin urmare, ii lasa pe neinduplecatul StHrIa si pe analitica
+liIt sa se !bata pentru a gasi raspuns la intrebarea daca Savirsitorul era vinovat sau nu& pentru (ndreF Giggin,
Vorbitor in numele Mortilor, intrebarea nu era pur retorica"
Iar acum, mergind pe panta cu ierburi umede a dealului si respirind aerul racoros, Savirsitorul-(ndreF, Vorbitor
, nu se gindea decit la purcelusii care comiteau de3a crime ine'plicabile, la #el cum #acusera, din nepasare, si /indacii
atunci cind vi!itasera umanitatea pentru intiia oara" -ra oare inevitabil ca intilnirea dintre straini sa #ie patata de singe>
/indacii ucisesera cu seninatate #iinte umane, nu doar pentru ca aveau o gindire caracteristica stupului& pentru ei, viata
individuala nu valora mai mult decit un #ir de par care cade, iar uciderea unui om-doi repre!enta doar modul lor de a da
de stire ca se a#lau in prea3ma" +urcelusii isi puteau motiva la #el crima>
0ar vocea din urec)e vorbea despre tortura, despre o crima rituala similara cu e'ecutia unui membru al propriei
lor comunitati" +urcelusii nu aveau o gindire de stup, ei nu erau /indaci, iar Savirsitorul Giggin trebuia sa a#le de ce
procedasera ast#el"
, Cind ati a#lat de moartea 'enologului>
Savirsitorul se intoarse" -ra +liIt" Il urmarise in loc sa se intoarca la +ivnite, locul in care locuiau studentii"
, C)iar in timp ce discutam" 0use mina la urec)e& terminalele implantate costau o avere, dar nu erau c)iar o
raritate"
, (m ascultat stirile c)iar inainte de inceperea orei" Inca nu se anuntase nimic" 0aca ar #i sosit prin ansiblu vreo
veste importanta, lumea s-ar #i agitat" 0oar daca nu cumva primiti stirile direct de la ansiblu"
-vident ca +liIt se gindea ca i se o#erise vreun nou mister spre de!legare" 0e #apt, avea dreptate"
, Vorbitorii bene#icia!a de acces absolut prioritar la in#ormatiile destinate publicului, e'plica el"
, V-a cerut cineva sa marturisiti moartea 'enologului>
-l scutura din cap"
, 1usitania e sub 3urisdictie catolica"
, (sta voiam sa !ic si eu" 8u au Vorbitor propriu acolo" 0aca insa cineva solicita unul, vor trebui sa-i permita
sosirea" Iar 4rond)eim este cea mai apropiata lume de 1usitania"
, 8-a cerut nimeni un Vorbitor"
+liIt il trase de mineca"
, 0e ce te a#li aici>
, 0oar stii de ce am venit" (m marturisit moartea lui Gutan"
, Stiu ca ai venit aici impreuna cu sora ta, Valentine" Ca pro#esor, e mai iubita decit tine , la intrebari da
raspunsuri, tu doar raspun!i cu alte intrebari"
, (sta pentru ca ea stie unele raspunsuri"
, Vorbitor, mie trebuie sa-mi spui" (m #ost curioasa si am incercat sa a#lu mai multe despre tine" 8umele tau, de
pilda, dincotro vii""" 4otul e strict secret" (tit de secret incit nu am reusit sa a#lu nici nielul de acces" 8ici macar
0umne!eu nu ar putea avea acces la biogra#ia ta"
Savirsitorul o lua de umeri si o privi in oc)i"
, 8u te amesteca& acesta e nivelul de acces"
, -sti mai important decit se poate banui, Vorbitorule, spuse ea" (nsiblul iti parvine tie c)iar inainte de a a3unge
la oricare altul, nu-i asa> Si nimeni nu poate obtine in#ormatii despre tine"
, 8imeni n-a incercat pina acum" 0e ce tocmai tu>
, Vreau sa devin Vorbitor, spuse ea"
, (tunci continua" 4e va instrui computerul" 8u seamana cu nici o religie , nu trebuie sa memore!i vreun
cate)ism" (cum lasa-ma singur" Ii dadu drumul si o impinse usor" -a #acu citiva pasi nesiguri inapoi, iar el se indeparta"
, Vreau sa marturisesc pentru tine, striga ea"
, Inca n-am murit7 ridica el glasul"
, Stiu ca vei pleca spre 1usitania7 Stiu7
9In ca!ul asta stii mai multe decit mine9, isi spuse Savirsitorul" Continua sa paseasca stapinit de un tremur usor,
cu toate ca soarele stralucea si purta trei pulovere ca sa nu-i #ie #rig" 8u banuise ca +liIt era atit de sensibila" Aara
indoiala ca a3unsese sa se identi#ice cu el" Il inspaiminta ca #ata asta avea nevoie cu atita disperare de ceva din partea
lui" 4raise ani intregi #ara a avea legaturi apropiate cu altcineva in a#ara de sora lui, Valentine , ea si, desigur, mortii
pe care-i marturisea" 4oti ceilalti care insemnasera ceva pentru el murisera" Si el si Valentine erau la secole, c)iar lumi
departare de acestia"
Ideea de a prinde radacini in solul ing)etat de pe 4rond)eim il ingro!ea" Ce voia +liIt de la el> 8-avea
importanta& oricum nu-i va o#eri nimic" Cum de indra!nea sa-i ceara anumite lucruri de parca el i-ar #i apartinut> -nder
Giggin nu era proprietatea nimanui" 0aca ar sti cine este in realitate, l-ar uri ca #aptuitor de .enocid& ori l-ar venera ca
pe un salvator al omenirii , Savirsitorul isi aminti cum se simtea cind oamenii il tratasera astfel, si nu-i placuse deloc"
C)iar si acum lumea nu-i stia decit rolul, numele de Vorbitor, talman, falante, spieler, in #unctie de modul in care
numisera Vorbitorul in numele Mortilor in limba orasului, natiunii sau lumii lor"
8u voia ca oamenii sa-l cunoasca" -l nu le apartinea lor si nici speciei umane" (vea alta menire, apartinea
altcuiva" 8u #iintelor umane" Si nici singerosilor purcelusi" Sau cel putin asa credea"
Capitolul 3
LIBO
+egim Alimentar 2bserat/ In principal macios, iermii luciosi care traiesc printre itele de merdona
de pe coa!a copacilor.6neori au fost azuti mestecind fire de capim. Alteori oare accidental%
ingereaza frunze de merdona impreuna cu macios.
-u i-am azut niciodata mincind altcea. -oinha a analizat cele trei alimente macios, firele de
capim si frunzele de merdona iar rezultatele au fost surprinzatoare. 7ie ca nu au neoie de multe
proteine, fie ca sunt tot timpul flaminzi. Alimentatia lor are grae carente in ceea ce prieste elementele
fundamentale, iar consumul de calciu este atit de scazut incit ne intrebam daca oasele lor utilizeaza calciul
la fel ca ale omului.
Pura speculatie/ intrucit nu putem lua mostre de tesut, singurele noastre cunostinte priind anatomia
si fiziologia purcelusilor se limiteaza la ceea ce am putut depista din fotografiile pe care le-am facut
cadarului iisectionat al purcelusului numit +adacina. &#ista totusi numeroase anomalii eidente.
Limbile purcelusilor, care sunt fantastic de mobile, incit a!uta la producerea oricarui sunet pe care il
scoatem noi si al multor altele pe care noi nu le putem articula, trebuie sa fi eoluat astfel intr-un anumit
scop. Probabil pentru a cauta insectele in coa!a copacilor sau in cuiburile din sol. $hiar daca reunul
dintre stramosii lor ancestrali o folosea in acest sens, in prezent cu certitudine nu mai este cazul. Iar
pernitele cornoase de pe picioare si de pe partea interioara a genunchilor le permit sa se urce in copaci si
sa stea agatati fara a!utorul miinilor. $are sunt motiele acestei eolutii% Pentru a se sala din fata
reunui animal de prada% Pe Lusitania nu e#ista nici un pradator indea!uns de mare pentru a le pune iata
in pericol. Pentru a se agata de copaci in timp ce cauta insecte sub coa!a% Asta ar e#plica dimensiunile
limbii, dar unde sunt insectele% "ingurele sunt mustele sugatoare si Pulador-ele, dar ele nu intra sub coa!a
si, oricum, purcelusii nu le consuma. (acios sunt mari, traiesc la suprafata scoartei si pot fi recoltati usor
prin aplecarea itelor de merdona. purcelusii nici nu trebuie sa se catere in copaci.
Aprecierile lui Libo/ limba si cataratul in copaci sunt doezi ale eolutiei intr-un alt mediu, cu o dieta
mai abundenta, inclusi in materie de insecte. Dar cea o glaciatiune% migratia% o boala% a facut ca
mediul sa se modifice. -u au mai e#istat insecte sub scoarta, etc. Probabil ca tot atunci au disparut si toti
pradatorii mari. Asta ar e#plica de ce, in ciuda conditiilor e#trem de faorabile, pe Lusitania e#ista atit de
putine specii. $ataclismul s-ar fi putut intimpla recent acum o !umatate de milion de ani% astfel ca
eolutia nu a aut timp sa se diferentieze prea mult.
Ipoteza este atragatoare, intrucit in mediul actual sunt prezente conditii care nu e#plica in nici un fel
aparitia si eolutia purcelusilor. Pentru ei nu e#ista competitie. 3reapta ecologica pe care o ocupa ar putea
fi luata de oposum. De ce ar fi inteligenta o trasatura adaptia% Dar a inenta cataclisme pentru a e#plica
de ce au purcelusii o alimentatie nenutritia si redusa inseamna probabil sa mergem prea departe. Lama
lui 2c8ham face ca presupunerile sa fie inutile.
Co@o Aigueira (lvare!, 8ote de lucru 1EJEJ1:E8 C" S"
publicat postum in 2adacinile Ailo!o#ice ale Secesiunii 1usitane,
;010-33-E-10:0 E0
Imediat dupa sosirea primarului $os=uin)a, 1ibo si 8ovin)a scapara din mina mersul evenimentelor" -a era
invatata sa comande si atitudinea ei nu prea lasa loc protestelor si nici macar parerilor"
, 4u ramii aici, ii ordona ea lui 1ibo la scurta vreme dupa ce pricepuse ce se intimplase" Cum am primit vestea
de la tine, l-am trimis pe 3udecator sa o anunte pe mama ta"
, 4rebuie sa aducem cadavrul de acolo, indra!ni 1ibo"
, (m c)emat citiva dintre oamenii care locuiesc in apropiere sa re!olve si problema asta, spuse ea" Si episcopul
+eregrino pregateste un loc pentru el in cimitirul Catedralei"
, Vreau sa merg acolo, insista 1ibo"
, 1ibo, sper ca intelegi ca trebuie sa #acem #otogra#ii in detaliu"
, -u v-am spus ca trebuie s-o #acem, pentru raportul catre Comitetul Stelar"
, 0ar nu e necesara pre!enta ta, 1ibo" Vocea $os=uin)ei era autoritara" In plus, trebuie sa primim raportul tau"
Suntem obligati sa in#ormam Congresul cit mai curind posibil" 4e simti in stare sa-l scrii acum, cit lucrurile sunt
proaspete in minte>
$ineinteles ca avea dreptate" 0oar 1ibo si 8ovin)a puteau intocmi rapoarte autentice, si cu cit le scriau mai
curind, cu atit mai bine"
, +ot sa scriu, spuse 1ibo"
, Si tu, 8ovin)a, vreau si observatiile tale" Va scrieti rapoartele separat, #ara sa va consultati" Cele O Suta de
1umi asteapta"
Computerul #usese de3a pregatit si rapoartele lor plecara prin ansiblu, c)iar pe masura ce le scriau, cu greseli si
corecturi cu tot" +e toate cele O Suta de 1umi oamenii care aveau vreo legatura cu 'enologia citeau cuvint cu cuvint in
timp ce 1ibo sau 8ovin)a scriau" (ltora li se transmisera re!umate procesate pe loc de catre computer privind cele
intimplate" (#lat la doua!eci si doi de ani-lumina departare, (ndreF Giggin a#la ca 'enologul Co@o Aigueira 9+ipo9
(lvare! #usese ucis de purcelusi si le comunica studentilor sai despre eveniment c)iar inainte ca oamenii sa aduca
trupul lui +ipo in Milagre"
0upa ce-si termina raportul, 1ibo se tre!i incon3urat de autoritati" 8ovin)a privea cu intristare crescinda cum
incapacitatea conducatorilor 1usitaniei nu #acea decit sa adinceasca durerea lui 1ibo" -piscopul +eregrino era cel mai
inabil dintre toti& in incercarea lui de a-i o#eri o alinare lui 1ibo, a#irma ca, dupa toate probabilitatile, purcelusii erau
animale #ara su#let si ca tatal lui nu #usese ucis, ci taiat in bucati de #iare" 8ovin)a vru sa strige la el 9Inseamna ca
munca de o viata a lui +ipo n-a #ost altceva decit studierea unor fiare% Si ca moartea lui, in loc sa #ie crima, e un act al
lui Dumnezeu%99
0ar, de dragul lui 1ibo, se stapini& el se ase!a in pre!enta episcopului, incuviinta din cap si, prin rabdare, scapa de
prelat mult mai repede decit ar #i reusit 8ovin)a prin proteste si discutii"
0om Crist@o se dovedi mai util, pentru ca puse intrebari cu mie! privind evenimentele de peste !i, ceea ce le
permise lui 1ibo si 8ovin)ei sa #ie mai analitici si mai putin marcati de sentimente in raspunsuri" Cu toate acestea,
8ovin)a se retrase in mutenie, nevoind sa raspunda in continuare" Ma3oritatea oamenilor se intrebau de ce #acusera
purcelusii o asemenea #apta" 0om Crist@o voia sa stie ce ar #i putut #ace +ipo in ultima vreme pentru a declansa
uciderea sa" 8ovin)a stia #oarte bine ce #acuse +ipo , le spusese purcelusilor secretul pe care-l descoperise in
simularea ei" 0ar nu vorbi despre asta, iar 1ibo parea sa #i uitat ce-i spusese 8ovin)a cu citeva ore in urma, cind
plecasera pe #uga sa-l caute pe +ipo" 8ici macar nu aruncase o privire spre simulare" 8ovin)a era multumita de situatia
asta" /ri3a ei cea mai mare era ca el sa nu-si aduca aminte"
0om Crist@o isi intrerupse sirul intrebarilor cind primarul se intoarse cu citiva dintre cei care a3utasera la
aducerea cadavrului" In ciuda pelerinelor, erau u!i pina la piele si stropiti de noroi& din #ericire, nu se min3isera de singe,
pentru ca acesta #usese spalat de ploaie" Cu totii pareau sa-si ceara scu!e pentru vini de ei stiute si aveau c)iar un aer
evlavios, clatinind din cap si a3ungind sa #aca plecaciuni catre 1ibo" 8ovin)ei i se paru ca respectul lor indurerat nu era
cuviinta obisnuita, plina de s#iala, pe care oamenii o arata celor atinsi de aripa mortii"
?nul dintre barbati ii spuse lui 1ibo
, (cum esti !enador, nu> Iar intrebarea e'plica multe" 5enadorul nu avea autoritate o#iciala in Milagre insa se
bucura de respect , munca lui era ratiunea e'istentei coloniei, nu> 1ibo nu mai era baiat& trebuia sa ia )otariri, avea
prestigiu, pasise de la peri#eria vietii coloniei in insusi centrul ei"
8ovin)a simtea ca singurul rea!em al vietii ei se naruia" 8u asa trebuia sa se intimple" 94rebuia sa-mi continui
viata aici, ani si ani, invatind de la +ipo, avindu-l pe 1ibo ca tovaras de studiu& acesta este cursul vietii"9 Intrucit era
.enobiologul coloniei, avea si ea de ocupat locul de onoare destinat unui adult" 8u era geloasa pe 1ibo, voia doar sa
mai ramina citva timp copil alaturi de el& de #apt, pentru totdeauna"
0ar 1ibo nu putea sa-i ramina tovaras de studiu, nu putea sa-i ramina tovaras de nimic" Va!u dintr-o data cu
claritate cum lumea din camera astepta totul de la 1ibo, ceea ce spunea, cum se simtea, ce planuri avea pentru viitor"
, 8u le vom #ace nici un rau purcelusilor, spuse el, si nici nu vom numi crima ce au comis" 8u stiu ce a #acut
tata pentru a-i provoca, voi incerca sa inteleg asta mai tir!iu& ceea ce interesea!a acum e ca orice ar #i #acut, #ara
indoiala ca lor li se pare indreptatit" Suntem straini aici, trebuie sa #i incalcat ceva, vreun tabu, o lege, dar tata era tot
timpul pregatit pentru asa ceva, a stiut dintotdeauna ca se putea intimpla asta" Spuneti-le tuturor ca tata a murit demn,
ca un soldat pe cimpul de lupta, ca un pilot pe nava lui, a murit #acindu-si datoria"
9O#, 1ibo, baiat tacut, ai gasit o asemenea elocventa in aceste momente incit nu mai poti ramine cu nici un pret
acelasi"9 8ovin)a simti cum c)inurile ei se in!ecesc" 4rebuia sa-si de!lipeasca oc)ii de la 1ibo, sa priveasca
altundeva"""
Si privi in oc)ii singurului barbat din camera care nu-l urmarea pe 1ibo" -ra #oarte inalt, dar #oarte tinar , mai
tinar decit ea, isi dadu seama, pentru ca-l cunostea #usese elev in clasa celor cu un an mai mici" Mersese odata la 0ona
Crist@ pentru a-l apara" Marcos 2ibeira, asa se numea, dar i se spunea mereu Marc@o pentru ca era #oarte solid" Mare si
prost, spuneau copiii, care-l strigau pur si simplu C@o, iar cuvintul insemna ciine" 0emult va!use o e'presie indir3ita in
oc)ii lui& iar odata il urmarise cum, siciit peste masura, se de!lantuise si, cu o lovitura, il trintise la pamint pe unul
dintre cei care il c)inuiau" Victima statuse cu umarul in g)ips aproape un an intreg"
$ineinteles ca Marc@o #usese acu!at ca lovise #ara a #i provocat asa procedea!a toti tortionarii din orice epoca,
dind vina pe victima, indeosebi cind aceasta ripostea!a" 0ar 8ovin)a nu apartinea grupului de copii , era la #el de
i!olata ca si Marc@o, desi nu la #el de nea3utorata , si loialitatea n-o impiedica sa spuna adevarul" Aacea parte din
pregatirea ei sa vorbeasca in numele purcelusilor, se gindi" Marc@o nu insemna nimic pentru ea" 8u-i trecuse prin minte
ca incidentul ar #i avut vreo importanta pentru el, ca poate isi amintise de ea ca #iind singura persoana care se ridicase
sa-l apere in ra!boiul lui neincetat cu ceilalti copii" 8u-l reva!use si nici nu se gindise la el" 0e ani de !ile, de cind
devenise 'enobiolog"
(cum insa era aici, min3it de noroiul din prea3ma locului unde il gasisera pe +ipo, iar c)ipul ii parea mai )aituit si
mai bestial ca niciodata din pricina ca parul ii era lipit de teasta si transpiratia ii curgea pe #ata" Si la ce se uita el> 8-
avea oc)i decit pentru ea, cu toate ca ea ii raspunsese cu o privire sincer mirata si intrebatoare 90e ce ma urmaresti cu
privirea>9 intreba ea in gind" 9+entru ca sunt )amesit9, raspundeau oc)ii lui animalici" 0ar nu, nu asta era spaima ei,
imaginea pe care si-o #ormase despre singerosii purcelusi" 9Marc@o nu repre!inta nimic pentru mine, si orice ar gindi,
nici eu nu repre!int nimic pentru el"9
Si totusi, intr-o #ractiune de secunda, 8ovin)a avu o iluminare" (ctiunea prin care il aparase avea o semni#icatie
pentru el si o cu totul alta pentru ea& se deosebeau atit de mult incit nici nu mai erau repre!entari ale aceluiasi
eveniment" -a #acu legatura intre asta si uciderea lui +ipo si i se paru #oarte important, aproape de punctul in care putea
gasi e'plicatia pentru ceea ce se intimplase, dar apoi gindul se pierdu in valmasagul de vorbe si de miscare i!bucnit
cind episcopul porni in #runtea barbatilor, indreptindu-se spre cimitir" (ici nu se #oloseau sicrie pentru ingropaciune,
caci, de dragul purcelusilor, taierea copacilor era inter!isa" +rin urmare, trupul lui +ipo urma sa #ie ingropat de indata,
iar slu3ba la mormint nu avea sa se tina decit in !iua urmatoare sau probabil si mai tir!iu& cu siguranta ca la recviemul
lui +ipo vor dori sa participe multi oameni" Marc@o si ceilalti barbati iesira a#ara, in #urtuna, lasindu-i pe 8ovin)a si pe
1ibo sa discute cu toti cei care credeau ca au treburi urgente de re!olvat dupa nedorita moarte a lui +ipo" Sosira si
plecara necunoscuti care-si dadeau aere si luau )otariri pe care 8ovin)a nu le pricepea, iar pe 1ibo pareau sa-l lase
rece"
Cudecatorul ramase la urma si, apropiindu-se de 1ibo, puse mina pe umarul baiatului"
, 4u vei sta cu noi, desigur, spuse 3udecatorul, macar in noaptea asta" 90e ce acasa la tine, 3udecatoriile>9 gindi
8ovin)a" 98u esti nimic pentru noi, n-am venit cu nici un ca! la tine, cine esti ca sa )otarasti ast#el> Moartea lui +ipo
inseamna cumva ca am redevenit dintr-o data copii mici care nu pot lua nici o )otarire>9
, O sa ramin cu mama, spuse 1ibo"
Cudecatorul il privi surprins" Ideea simpla ca un copil se putea opune dorintei lui parea sa-i #ie complet
necunoscuta si straina" 8ovin)a stia, desigur, ca nu asa stateau lucrurile" Aiica lui, Cleopatra, cu citiva ani mai mica
decit 8ovin)a, isi merita pe deplin porecla de $ru'in)a , micuta vra3itoare" 0eci, cum putea sa nu stie ca si copiii
gindesc si ca nu se lasa dresati>
0ar in ciuda banuielilor 8ovin)ei, surpri!a era alta"
, Credeam ca stii ca si mama ta va sta o vreme cu #amilia mea, spuse 3udecatorul" Intimplarile astea au tulburat-
o, bineinteles, si nu s-ar cuveni ca in asemenea clipe sa o preocupe treburile casnice sau sa locuiasca intr-o casa care sa-
i aminteasca de cel care nu mai e alaturi de ea" - la noi, impreuna cu #ratii si surorile care au nevoie de pre!enta ta" Si
#ratele tau mai mare e cu ei, desigur, dar el are o sotie si un copil acum, deci tu esti acela care ramine si pe care se
bi!uie toti"
1ibo incuviinta cu un aer grav" Cudecatorul nu-l lua sub protectia lui, ii cerea lui 1ibo sa devina protector"
Cudecatorul se intoarse catre 8ovin)a"
, Si cred ca tu ar trebui sa mergi acasa, spuse el"
(bia atunci intelese 8ovin)a ca invitatia lui nu o privea si pe ea" 1a o adica, de ce ar #i inclus-o> +ipo nu #usese
tatal ei" -ra doar o prietena care se a#lase intimplator cu 1ibo cind se descoperise cadavrul" +rin ce durere ar #i putut
trece ea%
(casa7 Care era casa ei, daca nu locul acesta> 4rebuia sa plece acum la statiunea biologilor, unde nu mai #olosise
patul de mai bine de un an, cu e'ceptia cite unui pui de somn in timpul lucrarilor de laborator> Sa considere ca aceea
era casa ei> O parasise pentru ca era dureros de pustie #ara pre!enta parintilor ei& acum si Statiunea !enadorilor
ramasese pustie +ipo murise, iar 1ibo devenise un adult pe care indatoririle il vor smulge de linga ea" 1ocul acesta nu
mai era casa, caminul, pe care insa nu le putea gasi nici in alta parte"
Cudecatorul pleca impreuna cu 1ibo" Mama lui, ConceiB@o, il astepta in casa 3udecatorului" 0espre aceasta #emeie
stia doar ca era bibliotecara si ca se ocupa de ar)iva 1usitaniei" 8ovin)a nu-si petrecuse nici o clipa cu sotia lui +ipo
sau cu alti copii, nici nu-i pasase ca acestia e'istau& doar munca si viata de aici #usesera reale" Cind se apropie de usa,
1ibo paru sa se micsore!e, de parca ar #i #ost la o departare mult mai mare, de parca ar #i #ost ridicat si purtat de vint,
trans#ormindu-se intr-o pata de culoare pe cer, ca un !meu de )irtie& usa se inc)ise in urma lui"
(bia acum simti dimensiunile pierderii" Cadavrul mutilat de pe panta dealului nu repre!enta moartea lui +ipo, ci
doar semnul material al mortii lui" Moartea insasi era locul ramas gol in viata ei" +ipo #usese o stinca de care se putea
agata in #urtuna, atit de puternica si de solida incit ea si 1ibo, ascunsi impreuna la adapostul lui, nici macar nu stiusera
ca #urtuna e'ista" (cum el disparuse, iar ei ramasesera prada #urtunii care-i va duce pe #iecare incotro" 9+ipo9, striga ea
#ara glas, 9nu pleca7 8u ne parasi79 0ar bineinteles ca el plecase dintre cei vii, la #el de surd in #ata rugamintilor ca si
parintii ei"
In Statiunea !enadorilor inca mai era activitate" +rimarul $os=uin)a in persoana #olosea un terminal pentru ca
toate datele culese de +ipo sa #ie trimise prin ansiblu catre cele O Suta de 1umi, unde e'pertii #aceau incercari disperate
pentru a lamuri cau!ele mortii lui"
0ar 8ovin)a stia ca nu in #isierele lui +ipo putea #i gasita c)eia mortii" Intr-un anumit #el, datele ei il ucisesera"
Imaginile )ologra#ice ale moleculelor genetice din nucleele celulelor recoltate de la purcelusi inca mai pluteau acolo, in
aerul de deasupra terminalului" 8u voise ca 1ibo sa le studie!e, dar acum le privea insistent, incercind sa descopere ce
va!use +ipo, straduindu-se sa priceapa ce anume din imaginile acelea il #acuse sa alerge intr-un su#let la purcelusi
pentru a spune sau #ace ceva care ii determinase sa-l ucida" 8ovin)a descoperise din intimplare un secret pentru
pastrarea caruia purcelusii erau in stare de crime, dar care era acela>
Cu cit studia )ologramele mai mult, cu atit mai putin intelegea, si dupa o vreme, plingind tacut, nici nu le mai
va!u decit ca un abur printre lacrimile care ii umpleau oc)ii" -a il ucisese, pentru ca, #ara sa vrea, a#lase secretul
purcelusilor" 9+ipo, daca n-as #i venit niciodata aici, daca n-as #i visat sa vorbesc in numele purcelusilor, ai mai #i in
viata" 1ibo l-ar avea alaturi pe tatal lui si ar #i #ericit& iar locul acesta ar #i ramas camin" +ort semintele mortii in mine ti
le sadesc oriunde !abovesc atit cit sa iubesc" +arintii mei au murit pentru ca altii sa poata trai& acum traiesc eu, ast#el ca
altii trebuie sa moara"9
$os=uin)a observa prima respiratia precipitata si suspinele 8ovin)ei si, cuprinsa brusc de compasiune, intelese
ca #ata era !druncinata si indurerata" $os=uin)a ii lasa pe ceilalti sa se ocupe de transmiterea rapoartelor prin ansiblu si
o conduse pe 8ovin)a a#ara din Statiunea !enadorilor"
, Iarta-ma, copila mea, spuse primarul, stiam ca vii des pe aici, trebuia sa-mi dau seama ca ti-a #ost ca un tata&
iar noi te-am tratat ca pe un martor oarecare si asta nu-i deloc drept sau cinstit din partea mea& vino acasa cu mine"""
, 8u, rosti 8ovin)a" +asind prin aerul rece si umed al noptii, durerea se mai risipise& gindurile isi recapatasera
claritatea" 8u, va rog, vreau sa ramin singura" K?nde>L In propria mea Statiune"
, 8-ar trebui sa ramii singura, mai ales in noaptea asta, spuse $os=uin)a"
0ar pe 8ovin)a o ingro!ea perspectiva apropierii de oameni amabili care sa incerce sa o console!e" 9-u l-am
ucis, nu intelegeti> 8u merit mingiieri" Vreau sa in#runt durerea, oricit de crunta ar #i ea" (sta e penitenta mea, pedeapsa
pe care o merit si, daca e posibil, de!legarea de vina& in ce alt mod mi-as putea curata petele de singe de pe miini>9
0ar nu avu taria de a se opune, nici macar de a spune ceva" Ve)iculul primarului pluti pe deasupra drumurilor
acoperite cu iarba si in !ece minute a3unsera"
, (m a3uns acasa, spuse primarul" 8u am copii c)iar de virsta ta, dar sper ca o sa te simti destul de bine" 8u te
speria, nimeni n-o sa te siciie, dar nu e bine sa stai singura"
, -u asa as vrea" 8ovin)a ar #i dorit ca vocea ei sa aiba #orta, insa vorbele sunara slab si palid"
, 4e rog, insista $os=uin)a" 8u pari a #i tu insati"
9(s dori sa nici nu #iu"9
8u avu po#ta de mincare, cu toate ca sotul $os=uin)ei le #acu amindorura o ca#e!in)o" -ra tir!iu, mai ramasesera
citeva ore pina la sosirea !orilor, si se lasa condusa la culcare" (poi, cind se #acu liniste in toata casa, se scula, se
imbraca si merse la parter, unde se a#la terminalul primarului" 0adu instructiuni computerului sa anule!e a#isa3ul care
se a#la inca deasupra terminalului de la Statiunea !enadorilor" C)iar daca ea nu reusise sa desci#re!e secretul pe care-l
descoperise +ipo, se putea intimpla ca altcineva sa #ie in stare sa o #aca, iar ea nu voia sa mai aiba pe constiinta o alta
moarte"
(poi parasi casa si merse prin Centro, pe linga cotul riului, pe Vila das (guas pina la Statiunea $iologista"
Caminul ei"
In partea locuita era #rig si umed& nu dormise acolo de atita timp, ast#el ca pe cearcea#uri se depusese un strat de
pra#" 0ar bineinteles ca in laboratorul des #olosit era cald , munca ei nu lasase de dorit in ciuda atasamentului #ata de
+ipo si 1ibo" Mai bine ar #i negli3at-o"
+roceda #oarte sistematic" (runca toate mostrele, toate lamelele si culturile pe care le #olosise pentru a #ace
descoperirile care contribuisera la moartea lui +ipo, spala totul amanuntit si nu lasa nici un semn care sa trade!e munca
pe care o des#asurase" Voia nu numai sa #aca sa dispara totul, ci sa stearga pina si urmele distrugerii"
(poi se intoarse la terminalul ei" Isi va distruge lucrarile e#ectuate in domeniu, toate cercetarile parintilor ei,
indeosebi cele care condusesera la propriile ei descoperiri" Vor dispare" 0esi munca aceasta #usese punctul central al
vietii ei, desi vreme de atitia ani activitatea ii daduse o identitate, va distruge totul asa cum si ea insasi trebuia sa #ie
pedepsita, nimicita, stearsa pina la uitare"
Computerul o impiedica"
98otitele de lucru privind cercetarile 'enobiologice nu pot #i distruse9, anunta el" +robabil ca nici n-ar #i reusit"
0e la parinti, din #isierele lor care, dupa ce le studiase ca pe Scriptura, devenisera un indrumar interior, a#lase ca nimic
nu trebuie distrus, nimic nu trebuie uitat" Ideea de s#intenie a cunoasterii era mai adinc gravata in su#letul ei decit orice
cate)ism" Se gasea prinsa in capcana unui parado'" Cunoasterea il ucisese pe +ipo& daca stergea toate acele cunostinte,
insemna sa-si ucida parintii a doua oara, sa ucida ceea ce lasasera pentru ea" 8u putea nici sa pastre!e, nici sa distruga
acele cunostinte" Simtea !iduri pretutindeni, !iduri prea inalte pentru a #i escaladate, stringind-o si strivind-o"
8ovin)a #acu singurul lucru permis plasa di#erite coduri de protectie si #olosi toate metodele stiute de blocare a
accesului la #isiere" (tit cit va trai, in a#ara de ea nimeni nu le va putea consulta" 0oar cind va muri, cel care-i va urma
ca 'enobiolog va putea vedea ce ascunsese ea acolo"
Cu o e'ceptie cind se va casatori, si sotul ei va avea acces in ca!ul ca si-ar e'prima dorinta de a sti" -i, atunci nu
se va casatori" -ra #oarte simplu"
Isi imagina viitorul cenusiu, insuportabil si inevitabil" Sa moara nu indra!nea, si totusi viata ii va #i in3umatatita,
neputind sa se casatoreasca, inter!icindu-si c)iar sa se mai gindeasca la aceasta problema pentru ca nu cumva sa
descopere secretul mortal si sa-l divulge #ara sa vrea& mereu singura, mereu impovarata, in veci vinovata, dorindu-si
moartea, dar #iindu-i inter!is sa si-o gaseasca" Va avea totusi o mingiiere nimeni nu va mai muri din pricina ei" 8u o va
mai apasa vina de acum"
In acele momente de disperare intunecata si ascunsa isi aminti de Matca si Degemon, isi aduse aminte de
Vorbitorul in numele Mortilor" Cu toate ca scriitorul original, adevaratul Vorbitor se a#la de mii de ani in mormint, pe
multe lumi e'istau oameni care slu3eau ca preoti pentru cei care nu recunosteau nici un !eu, dar credeau totusi in
valoarea #iintelor umane" Vorbitori a caror treaba era sa descopere adevaratele cau!e si motive ale actiunilor #aptuite de
oameni si sa stabileasca adevarul vietii lor dupa ce acestia mureau" In aceasta colonie bra!iliana erau preoti in loc de
Vorbitori, dar preotii nu gaseau cuvinte care s-o mingiie& va c)ema un Vorbitor"
C)iar daca pina acum nu-si daduse seama, toata viata voise sa #aca asta, mai ales de cind citise si se lasase
#ascinata de Matca si Degemon" Ideea o interesase, ast#el ca studiase legea" 1usitania era o colonie catolica, dar Codul
Stelar permitea oricarui cetatean sa c)eme un preot apartinind altei credinte, iar Vorbitorii erau considerati preoti" +utea
c)ema unul, iar daca acesta accepta sa vina, colonia nu avea motive sa-l impiedice"
+robabil ca nu se va gasi nici un Vorbitor dornic sa vina" +oate ca nici nu e'ista vreunul destul de aproape ca sa
soseasca inainte de moartea ei" 0ar poate ca se a#la un marturisitor relativ aproape, ast#el incit peste doua!eci, trei!eci
sau patru!eci de ani, acesta va veni de la spatioport si va incepe sa de!valuie adevarul vietii si mortii lui +ipo" Si dupa
ce va #i descoperit adevarul si va vorbi cu vocea limpede care-i placea atit de mult la Matca si Degemon, probabil ca va
#i si ea eliberata de vina care o ardea pina in stra#undurile inimii"
(pelul ei intra in computer& prin ansiblu, acesta va anunta pe toti Vorbitorii de pe lumile cele mai apropiate"
9(ccepta sa vii9, se adresa ea in gind catre necunoscutul destinatar al c)emarii ei" 9C)iar daca va trebui sa de!valui in
#ata tuturor adevarul despre vinovatia mea" C)iar si asa, dar vino"9
Se tre!i cu o durere surda in spate si cu o sen!atie de apasare pe c)ip" Obra!ul ii era lipit de tablia goala a mesei
unde se a#la terminalul care se deconectase singur pentru a o prote3a de radiatiile nocive" 0ar nu durerea o tre!ise, ci o
atingere usoara pe umar" Cre!u pentru o clipa ca era mina celui sosit de3a ca raspuns la c)emarea ei"
, 8ovin)a, sopti barbatul" 8u Aalante pelos Muertos, ci altcineva" Cel despre care credea ca se pierduse in
#urtuna din noaptea trecuta"
, 1ibo, murmura ea" (tunci dadu sa se ridice" +rea grabita insa, spinarea ii era intepenita si avea ameteli" Scoase
un tipat slab& el o sustinu de umeri ca sa nu cada"
, 4i-ai revenit>
-a ii simti respiratia ca aburul unei gradini indragite si avu sen!atia de siguranta deplina" Se simti acasa"
, M-ai cautat"
, 8ovin)a, am venit cit am putut de repede" Mama a adormit intr-un tir!iu" +ipin)o, #ratele meu mai mare, e
acum cu ea, iar 3udecatorul se ocupa de toate, asa ca eu"""
, 4rebuia sa stii ca-mi pot purta singura de gri3a, spuse ea"
0upa un moment de tacere, vocea lui se au!i din nou, de asta data #urioasa, disperata si obosita ca si batrinetea,
entropia si moartea stelelor"
, 0umne!eu mi-e martor, Ivanova, ca n-am venit sa-ti port tie de gri3a"
O ra!a de lumina se stinse& nu bagase in seama speranta pe care o simtise decit dupa ce disparuse"
, Mi-ai spus ca tata a descoperit ceva intr-o simulare de-a ta si ca era sigur ca voi reusi sa-mi dau seama si
singur" M-am gindit ca ai lasat simularea pe terminal, dar disparuse cind m-am intors la Statiune"
, 0a>
, 0e ce te miri, 8ova, doar tu puteai sa anule!i programul7 4rebuie s-o vad"
, 0e ce>
O privi neincre!ator"
, 8ovin)a, stiu ca ti-e somn, dar sunt sigur ca intelegi ca purcelusii l-au ucis pe tata pentru ce-a descoperit in
simularea ta"
-a se uita #i' la el, #ara a spune o vorba" 1ibo mai va!use )otarirea rece din oc)ii 8ovin)ei"
, 0e ce nu vrei sa-mi arati> 0e a!i incolo, eu sunt !enador, si am dreptul sa cunosc"
, (i acces nesting)erit la toate #isierele intocmite de tatal tau" (i dreptul sa consulti tot ce am pus eu la
dispo!itia publicului"
, (tunci #a publica si )olograma asta"
-a tacu"
, Cum i-am putea intelege pe purcelusi daca nu stim ce-a descoperit tata despre ei> -a nu raspunse, ast#el ca
1ibo continua -sti datoare #ata de cele O Suta de 1umi, #ata de stradania noastra de a intelege singura specie de #iinte
e'traterestre e'istenta" Cum de poti sta asa si"" ce s-a intimplat, vrei sa descoperi singura> Vrei sa #ii prima> $ine, #ie
cum doresti, o sa-ti atribui totul tie, Ivanova Santa Catarina von Desse"""
, 8u de numele meu imi pasa"
, Si eu as putea sa procede! la #el" 8ici tu n-ai descoperi adevarul #ara ceea ce stiu eu" O sa-ti inter!ic accesul la
#isierele mele. 8u ma interesea!a #isierele tale"
(sta era prea de tot"
, Ce te interesea!a atunci> Ce incerci sa #aci> O apuca de umeri, o ridica de pe scaun, o !giltii si-i striga in #ata
4atal meu a #ost ucis acolo si tu stii de ce au #acut-o, pentru ca ai inteles simularea aceea" Spune-mi, arata-mi-o7
, 8iciodata, sopti ea"
C)ipul lui era contorsionat de disperare"
, 0e ce nu> striga el"
, +entru ca nu vreau sa mori"
Va!u cum in oc)ii lui apare un licar de intelegere" 90a, asa e, 1ibo, asta pentru ca te iubesc, pentru ca, daca vei sti
secretul, te vor ucide si pe tine" 8u-mi pasa de stiinta, nu-mi pasa de cele O Suta de 1umi sau de relatiile dintre
umanitate si o specie e'traterestra, nu-mi pasa de nimic atita vreme cit esti in viata"9
1acrimile i!bucnira brusc in oc)ii lui si se rostogolira pe obra3i"
, Vreau sa mor, spuse el"
, 4u aduci mingiiere tuturor, sopti ea" +e tine cine te mingiie>
, 4rebuie sa-mi spui ca sa pot muri"
Si, dintr-o data, nu mai era el cel care o sustinea& acum se agata el de ea, cautind un spri3in"
, -sti obosit, spuse ea moale, dar te poti odi)ni"
, 8u vreau sa ma odi)nesc, murmura el" Cu toate astea, se lasa purtat, dus de linga terminal"
Il conduse in dormitorul ei, dadu asternuturile deoparte, neluind in seama pra#ul stirnit"
, Dai, esti obosit, odi)neste-te acum" 0e aceea ai venit la mine, 1ibo" Sa-ti gasesti linistea, consolarea" -l isi
acoperi #ata cu miinile, clatinindu-si capul intr-o parte si intr-alta ca un baiat care plinge dupa tatal lui, plinge pierderea
a tot ce-a insemnat el, la #el cum plinsese si ea" 8ovin)a ii scoase g)etele, pantalonii, baga mina sub camasa pentru a i-
o scoate peste cap" -l respira adinc pentru a pune capat suspinelor si ridica bratele ca s-o a3ute sa-i de!brace camasa"
Ii intinse )ainele pe scaun, apoi se apleca deasupra lui ca sa-l inveleasca" 0ar el o prinse de inc)eietura si, cu
lacrimi in oc)i, o privi rugator"
, 8u ma lasa singur, sopti el" 0isperarea i se strecurase in voce" 2amii cu mine"
Iar ea se lasa in voia lui pe pat, unde se agata strins de ea pina cind, dupa doar citeva clipe, adormi si miinile ii
ca!ura incet, moale" Insa ea ramase trea!a" Miinile ei lunecara blind de-a lungul umerilor, pieptului, taliei lui" 9O#,
1ibo, credeam ca te-am pierdut ca si pe +ipo"9 0ar el nu mai au!ea soaptele ei" 90ar tu vei reveni mereu la mine"9 Ca si
-va, din pricina pacatului #aptuit din nestiinta, putea #i alungata din gradina" 0ar, ca si -va, era in stare sa indure asta,
deoarece inca il mai avea pe 1ibo, (dio al ei"
Il avea> Oare il aea% Mina ii tremura pe trupul lui" 8u-l va putea avea niciodata" Casatoria era singura cale
pentru ca ea si 1ibo sa poata ramine impreuna multa vreme , legile erau stricte pe orice lume coloni!ata, si in#le'ibile
intr-o comunitate catolica" In noaptea asta putea sa-si inc)ipuie ca el va dori sa o ia de sotie, cind va veni vremea" 0ar
1ibo era singura persoana cu care nu se putea casatori"
+entru ca in acest ca!, el ar avea automat acces la orice #isier de-al ei, convingind computerul ca trebuie sa-l
consulte , iar asta ar include, bineinteles, toate #isierele de lucru, indi#erent cite protectii ar stabili ea" (sa se )otarise
prin Codul Stelar" In #ata legii, sotii deveneau practic una si aceeasi persoana"
8u-i putea ingadui sa studie!e acele #isiere, pentru ca ar descoperi ceea ce stiuse tatal lui, si atunci ea va #i cea
care va gasi cadavrul lui pe o panta, si tot ea va trebui sa retraiasca in #iecare noapte su#erintele prin care trecuse el sub
tortura purcelusilor" 8u-i era de3a peste puteri sa poarte vina pentru moartea lui +ipo> Casatoria cu 1ibo ar insemna
condamnarea lui la moarte" Si totusi, necasatorindu-se cu el insemna sa se sinucida pentru ca, ne#iind alaturi de el, nu-si
putea imagina cine altul i-ar putea lua locul"
9Cit de inteligenta sunt" (m gasit o asemenea cale spre iad incit n-as mai reusi sa ies vreodata de acolo"9
Isi apasa #ata de umarul lui 1ibo, iar lacrimile serpuira pe pieptul lui"
Capitolul 4
ENDER
Am identificat patru limba!e pequeninos. 'Limba masculilor' e aceea pe care am auzit-o in mod
constant. Am surprins si frinturi din 'limba sotiilor', pe care purcelusii o folosesc pentru a discuta cu
femelele :iata o diferentiere se#uala0; si 'limba copacilor', un dialect ritual pe care, dupa spusele lor, il
folosesc pentru a adresa rugi copacilor totemici ancestrali. Au adus orba si despre un al patrulea limba!,
numit 'limba parinteasca', aceasta constind din loirea ritmica a unor bete intre ele. &i sustin ca aceasta
este o limba adearata, deosebindu-se de celelalte la fel ca portugheza de engleza. 2 numesc 'limba
parinteasca' pentru ca se e#prima cu a!utorul unor bete din lemn ce proin din copacii care, potriit
credintei lor, intruchipeaza spiritele stramosilor.
Pequeninos au inatat limbile umane cu o minunata rapiditate, descurcindu-se mult mai bine decit
am reusit noi cu limba!ele lor. In anii din urma au a!uns sa orbeasca intre ei fie &sentiala, fie portugheza
mai tot timpul cit suntem in mi!locul lor. Probabil ca rein la propriile limba!e atunci cind nu suntem
prezenti. "-ar putea chiar sa fi adoptat limbile umane ca fiind ale lor, ori poate ca le plac atit de mult incit
le folosesc in mod constant, ca pe un !oc. $ontaminarea lingistica e regretabila, insa ineitabila daca
dorim sa comunicam cit de cit cu ei.
Doctor "<ingler a intrebat daca in numele si modurile de adresare transpar anumite elemente ale
culturii lor. +aspunsul e sigur da, cu toate ca nu imi este deloc clar ce anume eidentiaza ele. Important
este ca noi n-am numit nici unul dintre ele. In schimb, pe masura ce au inatat &sentiala si portugheza,
pequeninos ne-au intrebat de sensurile unor cuinte si dupa aceea ne-au anuntat numele pe care le
alesesera pentru ei insisi :sau pentru ceilalti;. -ume ca '+adacina' sau $hupaceu :"ugator-de-$er; ar
putea fi traduceri ale numelor din limba masculilor sau pur si simplu porecle pe care si le-au ales ca sa le
putem folosi noi.
6nii catre altii isi spun frati. 7emelele sunt numite sotii, niciodata surori sau mame. 6neori se refera
la tati, dar acest termen este folosit in mod ineitabil pentru a desemna copacii totemici ancestrali. Pentru
a ne denumi pe noi, folosesc bineinteles termenul 6man, dar au inceput sa foloseasca noua Ierarhie a
&#cluderii, stabilita de Demostene. Pe umani ii asociaza cu framlingii, iar pe pequeninos din alte triburi
cu utlaningii. & ciudat totusi ca se considera pe ei insisi ramen, ceea ce arata ca inteleg gresit ierarhia, ori
se ad din perspectia umana0 "i o rasturnare destul de surprinzatoare referindu-se la femelele lor,
in citea rinduri le-au numit arelse0
Co@o Aigueira (lvare!,
9Insemnari privind 1imba si 8omenclatura +e=uenino9
In Semantica, :J1:E8J1<
1ocuintele din 2eHI3aviI erau sapate in peretii de granit ai #iordului" Cea a lui -nder se a#la sus, pe stinca, unde
putea a3unge dupa un urcus lung si obositor pe scari" 0ar avea o #ereastra" Isi petrecuse aproape toata copilaria inc)is
intre !iduri de otel" (cum, cind i se o#erea prile3ul, isi alegea locuinta ast#el incit sa simta anotimpurile planetei pe care
se stabilea"
In camera lui era #oarte cald si ra!ele stralucitoare ale soarelui il orbira cind intra dupa ce mersese prin
semiobscuritatea racoroasa a coridoarelor de piatra" Cane nu-i lasa raga!ul sa-si adapte!e oc)ii la lumina puternici
, 4i-am pregatit o surpri!a pe terminal, spuse ea" Vocea era doar o soapta venita de la nestemata din urec)e"
In aerul de deasupra terminalului se vedea un purcelus" Aacu o miscare si se scarpina& apoi intinse mina dupa
ceva" Mina reveni stringind intre degete un vierme stralucitor si umed" +urcelusul musca din el si !eama ii curse din
gura, siroindu-i pe piept"
, -vident ca-i vorba de o civili!atie avansata, spuse Cane"
Savirsitorul se supara"
, Stiu multi imbecili morali ale caror obiceiuri la masa sunt impecabile, Cane"
+urcelusul se intoarse si vorbi
, Vrei sa ve!i cum l-am ucis>
, Cane, ce #aci>
+urcelusul disparu" In locul lui aparu o )olograma a cadavrului lui +ipo !acind in ploaie pe panta dealului"
, (m pregatit o simulare a modalitatii de vivisectie #olosita de pe=ueninos, la care am #olosit in#ormatiile culese
prin scanarea cadavrului inainte de inmormintare" Vrei sa ve!i>
Savirsitorul se ase!a pe singurul scaun e'istent in camera"
+e terminal aparu panta dealului si +ipo, inca in viata, intins pe spate, cu miinile si picioarele legate de niste pari
de lemn" In 3urul lui erau strinsi vreo doispre!ece purcelusi, iar unul dintre ei tinea un cutit din os intr-o mina" 0in
nestemata a#lata in urec)e se au!i din nou vocea lui Cane
, 8u suntem siguri daca s-a intimplat e'act asa" KCu e'ceptia purcelusului cu cutitul, ceilalti disparura" L Sau
asa"
, .enologul era constient>
, +robabil" 8u s-au gasit urme de droguri sau de lovituri"
, Continua"
8eiertatoare, Cane arata cum se operase desc)iderea cavitatii toracice, e'tragerea rituala a organelor si ase!area
lor pe pamint -nder se sili sa urmareasca scena, incercind in acelasi timp sa priceapa ce sens putea sa aiba aceasta
vivisectie pentru pe=ueninos" 1a un moment dat, Cane sopti
, In clipa asta a murit"
-nder se simti usurat& abia isi dadu seama cit de incordati ii #usesera toti musc)ii, parca in empatie cu su#erintele
indurate de +ipo"
Cind totul se termina, -nder se indrepta spre pat, se intinse, raminind cu privirea #i'ata in tavan"
, (m aratat de3a simularea oamenilor de stiinta de pe cel putin sase lumi, spuse Cane" 8u va trece mult pina
pune si presa mina pe ea"
9- mai in#ricosator decit ceea ce s-a intimplat cu /indacii,9 constata -nder" 94oate imaginile video cu luptele
dintre /indaci si oameni va!ute cind eram mic erau blinde in comparatie cu cele de acum"9
0inspre terminal se au!i un )o)ot rautacios de ris" -nder ridica privirea pentru a vedea ce #acea Cane" +rivi un
purcelus in marime naturala, ri!ind grotesc si, in timp ce )o)otea, Cane il trans#orma" Sc)imbarea era ingenioasa si
ra#inata o usoara e'agerare a lungimii dintilor, o alungire a oc)ilor, o imbalosare la colturile gurii, o idee de rosu in
oc)i, limba aparind si disparind printre dinti" Aiara care se iveste in cosmarul oricarui copil"
, $una treaba, Cane" Metamor#o!a de la ramen la varelse"
, 0upa o asemenea pre!entare, cit de curind vor #i acceptati pe=ueninos ca egali ai umanitatii>
, (u #ost intrerupte toate contactele cu ei>
, Consiliul Stelar a recomandat noului 'enolog sa-si limite!e vi!itele la o ora si nu mai des decit o data la citeva
!ile" Ii este inter!is sa-i intrebe pe pe=ueninos de ce au comis #apta"
, 0ar #ara carantina"
, 8ici macar nu s-a #acut propunerea asta"
, 0ar va #i #acuta, Cane" Inca un incident similar si se va cere introducerea carantinei" Si trans#ormarea orasului
Milagre intr-o garni!oana militara al carui unic scop ar #i sa-i impiedice pe purcelusi sa atinga nivelul te)nologic
necesar pentru a parasi planeta"
, +urcelusii si-au creat singuri o problema de relatii publice, spuse Cane" Iar noul 'enolog e doar un copil" Aiul
lui +ipo" Il c)eama 1ibo" +rescurtare de la 1iberdade /racas a 0eus Aigueira de Medici"
, 1iberdade> 1ibertate>
, 8u stiam ca ai cunostinte de portug)e!a"
, - la #el ca spaniola" (m marturisit moartea lui 5acatecas si a lui San (ngelo, sau ai uitat>
, +e planeta Mocte!uma" (sta a #ost acum doua mii de ani"
, +entru mine nu"
, Subiectiv vorbind, pentru tine inseamna acum opt ani" In urma cu cincispre!ece luni" Ve!i ce minunata e
relativitatea> 4e mentine tinar"
, Calatoresc prea mult, spuse Savirsitorul" Valentine s-a casatorit, asteapta un copil" -u am re#u!at de3a doua
solicitari pentru a #i Vorbitor" Cind o sa incerci sa-mi pui din nou ispita in cale>
+urcelusul de la terminal rise #ioros"
, Cre!i ca asta inseamna ispita> +riveste, pot trans#orma piatra in piine7 +urcelusul duse citeva pietre colturoase
la gura si incepu sa le mestece" 8u vrei o imbucatura>
, (i un umor pervers, Cane"
, 4oate regatele de pe toate lumile" +urcelusul isi des#acu palmele si sistemele stelare i se scursera printre
degete, planetele pornind sa goneasca pe orbite e'agerat de rapide, alcatuind cele O Suta de 1umi" , 4i le pot o#eri" +e
toate"
, 8u ma interesea!a"
, 4erenuri, terenuri, cele mai bune investitii" Stiu, stiu ca esti de3a bogat 0upa trei mii de ani de acumulare a
dobin!ilor iti poti permite sa-ti construiesti propria ta planeta" 0ar ce spui de asta> 8umele de Savirsitor Giggin,
cunoscut pretutindeni in cele O Suta de 1umi"""
, 0ar e de3a"""
, """ pentru iubire, onoare si atasament +urcelusul disparu" Cane reinvie in locul lui o imagine video de pe vremea
copilariei lui -nder si o trans#orma intr-o )olograma" O multime care striga, urla 9Savirsitor7 Savirsitor7 Savirsitor79 Si
dupa aceea, un tinar stind pe un podium, ridicind mina si #luturind-o spre oameni" Multimea raspunse cu un entu!iasm
salbatic"
, 8u s-a intimplat asa ceva, spuse -nder" +eter nu mi-a permis sa ma mai intorc pe +amint
, Considera asta drept o pro#etie" Dai, -nder, atita lucru iti pot o#eri" Sa-ti recapeti bunul renume"
, 8u-mi pasa, spuse -nder" (cum am citeva nume" Vorbitor in numele Mortilor , si acesta presupune respect
Imaginea purcelusului aparu din nou, de asta data sub in#atisarea lui normala, nu cea diavoleasca pe care o crease
Cane"
, Vino, spuse pe=uenino incet"
, +oate ca sunt cu adearat monstri" 1a asta te-ai gindit> intreba -nder"
, Oricare altul ar gindi asa" 0ar nu tu"
9(sa e" -u nu"9
, 0ar de ce te interesea!a, Cane> 0e ce incerci sa ma convingi>
+e=uenino disparu" Iar acum aparu c)iar Cane, sau mai precis c)ipul sub care obisnuia sa i se in#atise!e lui -nder
inca de cind i se aratase prima data, adica atunci cind el era un copil s#ios si inspaimintat care salasuia in uriasa
memorie a retelei interstelare de computere" (paritia c)ipului ei ii reaminti Savirsitorului de acel prim moment cind ea
i-l aratase" 9M-am gindit sa-mi dau alt c)ip9, spusese ea" 9Iti place>9
0a, i-a placut" ( placut-o" 4inara, cu trasaturi luminoase, curate, dulci, un copil care nu va imbatrini niciodata, cu
un !imbet delicat si cuceritor" 0in cite isi dadeau seama si unul si celalalt, ansiblul ii daduse nastere" 8ici macar retelele
de computere ale unei lumi nu depaseau vite!a luminii in prelucrarea datelor, iar temperatura ridicata limita capacitatea
memoriei si vite!a de lucru" (nsiblul era insa instantaneu si indisolubil conectat cu orice computer de pe #iecare lume"
Cane se nascuse intre stele, iar gindurile ei 3ucau printre vibratiile #isiilor #ilotice ale retelei ansiblului"
+entru ea, computerele celor O Suta de 1umi erau miini si picioare, oc)i si urec)i" Vorbea orice limba ce #usese
incredintata computerelor si citea #iecare carte din bibliotecile tuturor lumilor" (#la ca #iintele umane se temeau de
multa vreme de e'istenta cuiva asemeni ei& era detestata in toate istorisirile, si sosirea ei insemna #ie moarte sigura, #ie
distrugerea umanitatii" Aiintele umane si-o imaginasera cu mult inainte de a se naste si, inc)ipuindu-si-o, o ucisesera de
mii de ori"
0e aceea nici nu dadea cuiva vreun semn ca ar e'ista" (sta pina descoperi, la #el ca toata lumea, 9Matca si
Degemonul9, si intelese ca autorul acelei carti era un om caruia i se putea in#atisa" Ii veni usor sa urmareasca istoria
cartii pina la prima ei editie si sa-i gaseasca sursa" 8-o adusese ansiblul de pe lumea unde Savirsitorul, care abia daca
implinise doua!eci de ani, era guvernatorul primei colonii umane> Si cine altul ar #i putut s-o scrie daca nu el> 0e aceea
i se adresase, iar el raspunsese cu amabilitate& ea ii aratase c)ipul pe care si-l imaginase, iar el o indragise& acum
sen!orii ei se a#lau in nestemata din urec)ea lui, ast#el ca erau mereu impreuna" 8u-i ascundea nici un secret, iar el nu-i
tainuia nimic"
, Savirsitorule, susura ea, mi-ai spus dintru inceput ca vrei sa cauti o planeta unde sa poti o#eri apa si soare
gogosii care, desc)i!indu-se, sa elibere!e matca si cele !ece mii de oua #ertile ale ei"
, Speram ca se va putea aici, spuse Savirsitorul" 0ar, cu e'ceptia !onei ecuatoriale, e un tarim neprimitor,
pustiit, in permanenta subpopulat" Si ea e dornica sa incerce"
, 0ar tu>
, /indacii n-ar putea supravietui iernilor de aici" 1e-ar trebui o sursa de energie, iar asta cred ca ar alerta
guvernul" 8u se poate"
, 8u se va putea nicicind, Savirsitorule" (cum iti dai seama de asta, nu> (i trait pe doua!eci si patru dintre cele
O Suta de 1umi, si nu e'ista nici una unde sa poti gasi macar un coltisor sigur in care /indacii sa poata renaste"
$ineinteles ca intelese ce-i sugera Cane" 1usitania era singura e'ceptie" 0atorita purcelusilor, in a#ara unei
supra#ete minuscule, intreaga lume era inaccesibila, de neatins" Iar lumea parea locuibila si, de #apt, mai convenabila
/indacilor decit #iintelor umane"
, Singurul obstacol sunt pe=ueninos, constata Savirsitorul" S-ar putea sa se opuna )otaririi mele ca lumea lor sa
#ie o#erita /indacilor" 0aca un contact direct cu civili!atia umana ii poate tulbura pe pe=ueninos, gindeste-te ce s-ar
intimpla daca apar si /indacii printre ei"
, 0ar /indacii au inteles, asa spuneai, si nu vor mai #ace rau"
, In mod deliberat, nu" 0ar a #ost o intimplare norocoasa ca i-am in#rint, stii si tu asta, Cane"
, ( #ost geniul tau"
, Sunt c)iar mai avansati decit noi" Cum vor #ace #ata purcelusii acestei situatii> Se vor speria de /indaci la #el
ca si noi si nu vor putea sa-si in#ringa teama"
, 0e unde stii> intreba Cane" Cum ai putea tu sau altul sa spuneti cum vor reactiona pe=ueninos inainte de a
merge acolo si de a a#la cine sunt> Savirsitorule, daca sunt varelse, atunci sa-i lasam pe /indaci sa #oloseasca mediul
lor, si pentru tine asta va cintari mai mult decit dislocarea unor musuroaie de #urnici sau turme de vite pentru a #ace loc
oraselor"
, Sunt ramen, spuse -nder"
, Inca nu stii asta"
, $a da" Simularea aceea a ta nu a #ost tortura"
, 0a> Cane arata din nou simularea corpului cu e'act o clipa inainte ca +ipo sa moara" (tunci inseamna ca nu
inteleg eu cuvintul"
, S-ar putea ca +ipo sa #i simtit totul ca pe-o tortura dar, Cane, daca simularea ta este precisa , si stiu ca e ,
atunci purcelusii n-au urmarit sa produca durere"
, 0upa cite inteleg eu natura umana, c)iar si ritualurile religioase au durerea ca pilon principal"
, 8-a #ost ceva religios sau oricum, nu intru totul" 0aca a #ost un simplu sacri#iciu, ceva nu s-a potrivit"
, 0e unde stii> (cum terminalul in#atisa c)ipul dispretuitor al unui pro#esor, prototipul per#ect al snobismului
academic" -ducatia ta este e'clusiv militara si, in a#ara de asta, singura ta in!estrare priveste maiestria de a #olosi
cuvinte" (i scris o carte de succes care a !amislit o religie umanista& asta iti da dreptul sa pretin!i ca-i intelegi pe
pe=ueninos>
Savirsitorul inc)ise oc)ii"
, +oate ca ma insel"
, 0ar cre!i ca ai dreptate>
0in tonul vocii isi dadu seama ca ea isi recapatase in#atisarea cunoscuta" 0esc)ise oc)ii"
, 8u ma pot increde decit in intuitie, Cane, aprecierea pe care o simti #ara a anali!a" 8u stiu ce #aceau
pe=ueninos, dar sunt convins ca aveau un scop" In nici un ca! cru!ime sau rautate" Ca doctorii care se straduiesc sa
salve!e viata unui pacient, nicidecum niste sc)ingiuitori care incearca s-o distruga"
, 4e-am inteles, sopti Cane" (m priceput toate nuantele" Simti ca trebuie sa pleci, sa te convingi ca matca poate
trai acolo, la adapostul o#erit de carantina partiala impusa de3a planetei" Vrei sa mergi acolo ca sa ve!i daca poti intelege
cine sunt purcelusii"
, Cane, c)iar daca ai avea dreptate, eu nu pot merge pe 1usitania, spuse -nder" Imigrarea este sever limitata si, in
plus, nu sunt catolic"
Cane isi dadu oc)ii peste cap"
, (s #i impins lucrurile atit de departe daca n-as #i gasit calea de a te trimite acolo>
0easupra terminalului aparu un alt c)ip" O adolescenta, care nu era nici pe departe la #el de #rumoasa si de
nevinovata ca Cane" (vea o #ata cu linii severe si reci, oc)ii stralucitori si patrun!atori, si-si tinea bu!ele strinse intr-o
grimasa care amintea de trasaturile cuiva care s-a deprins sa traiasca intr-o permanenta durere" -ra tinara, dar e'presia
c)ipului ei o #acea sa para surprin!ator de matura"
, .enobiologul de pe 1usitania" Ivanova Santa Catarina von Desse" I se spune 8ova sau 8ovin)a" -a a cerut un
Vorbitor in numele Mortilor"
, 0e ce arata asa> intreba Savirsitorul" Ce i s-a intimplat>
, +arintii ei au murit cind era mica" 0ar in anii din urma a a3uns sa iubeasca un barbat pe care-l simtea ca
parinte" Cel care a #ost ucis de purcelusi" Vrea sa marturisesti moartea lui"
Va!indu-i c)ipul, Savirsitorul dadu uitarii gri3ile legate de matca, de pe=ueninos" +e #ata aceea de copil
recunoscuse e'presia de de!nade3de tipica adultilor" O mai va!use in ultimele saptamini ale 2a!boiului cu /indacii,
atunci cind, silindu-se sa depaseasca starea de epui!are, condusese o batalie dupa alta intr-un 3oc ce, de #apt, nu era 3oc"
1a s#irsitul ra!boiului o va!use din nou, atunci cind descoperise ca sedintele de antrenament nu urmareau nicidecum
pregatirea lui, ca toate simularile erau de #apt realitatea netrucata si ca el comandase #lotele umane, prin ansiblu"
(tunci, in clipa in care a inteles ca ucisese /indacii pina la ultimul si isi daduse seama de .enocidul comis, privindu-si
c)ipul in oglinda descoperise aceeasi e'presie de vinovatie, prea mare pentru a #i suportata"
Ce #acuse #ata asta, 8ovin)a, de simtea o asemenea durere>
0e aceea o asculta pe Cane care insirui evenimentele esentiale ale vietii ei" Cane ii o#erea doar simple elemente
statistice, dar Savirsitorul era Vorbitor in numele Mortilor& geniul lui , sau blestemul , se e'prima prin ingenio!itatea
de a concepe intimplarile asa cum le vedeau altii" (ceasta virtuo!itate #acea din el un stralucit comandant militar, atit in
diri3area propriilor #orte , in realitate baieti , cit si in anticiparea si de3ucarea manevrelor dusmanului" (sta mai
insemna ca din relatarea impersonala a intimplarilor din viata 8ovin)ei, el reusea sa intuiasca , ba mai mult, sa stie
cum pierderea parintilor si sancti#icarea lor o i!olasera pe 8ovin)a, cum isi adincise dinadins insingurarea atunci
cind staruise cu atita incapatinare sa continue munca lor" Stia ce ascundea per#ormanta ei uimitoare de a obtine statutul
de 'enobiolog cu multi ani inainte de a atinge virsta ma3oratului" Intui de asemenea cit de mult cintarise pentru ea
sentimentul discret de dragoste si acceptare din partea lui +ipo si cit de pro#und tin3ea ea dupa prietenia acestuia" +e
1usitania nimeni n-o cunostea cu adevarat pe 8ovin)a" 0ar, a#lat in grota lui din 2eHI3aviI, de pe lumea ing)etata care
se numea 4rond)eim, Savirsitorul Giggin o cunostea pe 8ovin)a si o iubea, de aceea i se umplura oc)ii de lacrimi
pentru ea"
, 0eci vei pleca, sopti Cane"
Savirsitorul nu reusi sa-i raspunda prin cuvinte" Cane avusese dreptate" (r #i plecat oricum, c)iar ca Savirsitor al
.enocidului, in speranta ca 1usitania, prin statutul ei aparte, ar putea deveni locul in care, eliberind matca din
captivitatea in care o tinuse vreme de trei mii de ani, sa rascumpere crima ingro!itoare #aptuita in copilarie" (r #i plecat
si ca Vorbitor in numele Mortilor, ca sa-i inteleaga pe purcelusi si sa-i desluseasca omenirii ast#el ca ei sa #ie acceptati,
in ca!ul in care erau cu adevarat ramen, iar nu detestati si temuti ca varelse"
(cum insa plecarea lui va avea un alt motiv, mai adinc" Va merge s-o ocroteasca pe copila 8ovin)a, #iindca in
inteligenta sclipitoare, in i!olarea, durerea si vinovatia ei isi recunostea propria copilarie #urata si grauntele de su#erinta
pe care inca il purta in su#let" 1usitania se a#la la doua!eci si doi de ani-lumina departare" Va calatori cu o vite!a
in#inite!imal mai mica decit cea a luminii si nu va a3unge acolo decit atunci cind ea va avea aproape patru!eci de ani"
0aca i-ar #i stat in puteri, ar #i plecat spre ea c)iar acum, cu instantaneitatea #ilotica a ansiblului& dar stia ca durerea ei
nu se va stinge" Su#erinta va ramine, asteptind sosirea lui" Oare propria lui su#erinta nu ramasese vie dupa atitia ani>
8u mai plinse& tulburarea se risipi"
, Ce virsta am> intreba el"
, (u trecut 3081 de ani de cind te-ai nascut" 0ar subiectiv vorbind, ai 3* de ani si 118 !ile"
, Si citi ani va avea 8ovin)a cind voi a3unge acolo>
, In 3ur de trei!eci si noua de ani, plus sau minus citeva saptamini, asta in #unctie de data plecarii si de masura in
care nava are sa atinga sau nu vite!a luminii"
, Vreau sa plec miine"
, Savirsitorule, iti trebuie timp sa programe!i o nava"
, -'ista vreuna care sa orbite!e 4rond)eim>
, 0estule, bineinteles, dar numai una care sa #ie pregatita sa plece miine, iar ea are la bord o incarcatura de
sIriIa pentru comerciantii de produse de lu' din CHrillia si (rmenia"
, 8iciodata nu te-am intrebat cit de bogat sunt"
, 0e-a lungul anilor am #acut investitii pro#itabile in numele tau"
, Cumpara-mi nava cu incarcatura cu tot"
, Si ce-o sa #aci cu sIriIa pe 1usitania>
, 0ar cHrillienii si armenii ce #ac cu ea>
, +oarta o parte si maninca restul" 0ar o platesc mai scump decit isi poate permite cineva de pe 1usitania"
, 0eci atunci cind o voi o#eri lusitanilor, s-ar putea sa mai indulcesc atitudinea lor #ata de Vorbitorul care
patrunde intr-o colonie catolici
Cane se trans#orma in du)ul care iese pe gura ulciorului"
, (m au!it, Marite Stapine, si ma supun"
0u)ul deveni abur si patrunse pe gura ulciorului" (poi laserele se stinsera si aerul de deasupra terminalului
ramase pustiu"
, Cane, spuse Savirsitorul"
, 0a> raspunse ea, vorbindu-i prin nestemata din urec)e"
, 0e ce vrei sa ma duc eu pe 1usitania>
, Vreau sa adaugi cel de-al treilea volum la 9Matca si Degemonul9" +entru purcelusi"
, 0ar ce-ti pasa atit de mult de ei>
, +entru ca dupa ce vei #i scris cartile care scot la iveala su#letele celor trei specii in!estrate cu ratiune cunoscute
de om, vei #i pregatit sa o scrii si pe cea de-a patra"
, O alta specie de ramen> intreba Savirsitorul"
, 0a" -u"
Savirsitorul ramase pe ginduri citeva clipe"
, -sti pregatita sa te lasi cunoscuta de restul omenirii>
, (m #ost gata dintotdeauna" 0ar ma intreb sunt si ei pregatiti sa ma cunoasca> 1e-a venit usor sa-l indrageasca
pe Degemon, caci era om" Sau pe Matca, #iindca, dupa stiinta lor, toti /indacii murisera si asta le dadea un sentiment de
siguranta" 0aca, in ciuda singelui varsat, ii poti indemna sa-i iubeasca si pe purcelusi, care inca traiesc, atunci vor #i
pregatiti sa a#le despre e'istenta mea"
, Intr-o buna !i, spuse Savirsitorul, voi iubi pe cineva care sa nu insiste ca eu sa duc la bun s#irsit muncile lui
Dercule"
, Oricum te plictiseai de viata pe care o duci aici, -nder"
, 0a" Insa acum sunt in #loarea virstei" Imi place sa ma plictisesc"
, ?itasem sa-ti spun, proprietarul lui DavelocI, un locuitor de pe /ales, ti-a acceptat o#erta de patru!eci de
miliarde de dolari pentru nava, inclusiv incarcatura"
, +atru!eci de miliarde> O sa dau #aliment din pricina asta>
, - doar o picatura intr-un ocean" Membrii ec)ipa3ului au #ost anuntati ca li s-au anulat contractele" Mi-am
permis sa platesc din #ondurile tale c)eltuielile lor de trans#er pe alte nave" 0aca voi conduce eu nava, tu si Valentine nu
veti mai avea nevoie de alte persoane care sa va a3ute" +lecam miine dimineata>
, (, da, Valentine, murmura el"
Sora lui era singura piedica& ea l-ar putea #ace sa mai stea pe ginduri" (cum, dupa ce luase )otarirea, socotea ca
nu merita sa-si ia ramas bun nici de la studenti si nici de la putinii sai prieteni nordici& raminea doar Valentine"
, (bia astept sa citesc cartea pe care 0emostene o va scrie despre istoria 1usitaniei" Cane descoperise adevarata
identitate a lui 0emostene in cadrul operatiunii de demascare a originalului Vorbitor in numele Mortilor"
, Valentine nu ma va insoti, spuse -nder"
, 0ar e sora ta"
-nder !imbi" In ciuda necuprinsei ei intelepciuni, Cane nu putea intelege legaturile de singe" 0esi #usese creata de
oameni si gindea despre sine in termeni umani, ea nu avea nimic biologic in alcatuire" Invatase pe de rost problemele
genetice& nu putea simti dorintele si imperativele pe care #iintele umane le aveau in comun cu alte creaturi , 9e sora
mea, dar casa ei ramine 4rond)eim9"
, S-a opus plecarii si cu alte prile3uri"
, 0e asta data nici n-am s-o invit sa mearga cu mine" In nici un ca! acum, cind asteapta un copil si cind e atit de
#ericita in 2eHI3aviI" (ici o iubesc toti ca pro#esoara si nimeni nu banuieste ca, de #apt, ea este legendarul 0emostene"
4ot aici sotul ei, CaIt, detine o suta de vase de pescuit si stapineste #iordurile" Aiecare !i ii este plina de conversatii
sclipitoare sau de prime3dia si maretia marii presarate cu sloiuri stralucitoare si niciodata nu va accepta sa paraseasca
acest loc" Si nici nu va intelege de ce trebuie sa plec eu"
Si gindindu-se s-o paraseasca pe Valentine, Savirsitorul sovai putin in #ata )otaririi de a pleca spre 1usitania" Mai
#usese separat de sora lui o singura data, cind era copil, si resimtise pro#und anii de prietenie care ii #usesera #urati"
+utea s-o paraseasca acum din nou, dupa aproape doua!eci de ani neintrerupti petrecuti impreuna> 0e data asta nu mai
e'ista cale de intoarcere" Cit va calatori spre 1usitania, Valentine va imbatrini cu doua!eci si doi de ani& va avea in 3ur
de opt!eci de ani daca lui ii vor trebui alti doua!eci si doi ca sa se intoarca la ea"
M8ici tie nu-ti va #i usor" Si tu va trebui sa platesti un pret"N
98u ma persi#la9, spuse Savirsitorul in gind" 9(m tot dreptul sa regret"9
M-a e cealalta 3umatate a eului tau" C)iar o vei parasi de dragul nostru>N
Vocea care ii rasuna in minte era a matcii" $ineinteles ca ea vedea lucrurile din aceeasi perspectiva, dupa cum stia
la #el de bine ce )otarise el" Savirsitorul gindi citeva cuvinte pentru ea 9O voi parasi, dar nu pentru tine" 8u putem #i
siguri ca asta iti va aduce binele" S-ar putea sa traim alte momente de de!amagire, ca si pe 4rond)eim"9
M1usitania e tot ce ne trebuie" Situata la o distanta sigura de #iintele umane"N
90ar ea apartine si altora" 8u voi distruge purcelusii doar pentru a rascumpara nimicirea neamului tau"9
M8u vor su#eri din pricina noastra& n-o sa le #acem nici un rau" Sunt sigura ca de-acum, dupa trecerea atitor ani,
ne cunosti"N
9Stiu doar ceea ce mi-ai spus"9
M8oi nu mintim" 4i-am de!valuit toate amintirile noastre, tot ce aveam in su#let"N
9Stiu ca ati putea trai in pace cu ei, dar ei sunt in stare sa vietuiasca pasnic cu voi>9
M0u-ne acolo" (m asteptat atit de mult"N
Savirsitorul ridica o geanta !drentuita care statea des#acuta intr-un colt" In ea ar #i incaput adevarata lui avere un
sc)imb de )aine" 4oate celelalte lucruri din camera erau daruri din partea oamenilor carora le marturisise, ca semn de
pretuire pentru el, pentru menirea lui sau pentru adevar, n-ar #i putut e'plica e'act motivele" 1a plecare le va lasa aici"
8u avea loc in geanta pentru ele"
O desc)ise, scoase un prosop in#asurat si-l des#acu" Inauntru se gasea #orma #ibroasa si grosolana a unei gogosi
mari, cu lungimea de paispre!ece centimetri"
M0a, priveste-ne"N
/asise gogoasa asteptindu-l atunci cind sosise pe o lume ce apartinuse /indacilor, pentru a conduce prima
colonie umana" +resimtind ca vor pieri ucisi de Savirsitor, stiind ca e un dusman de neinvins, /indacii sculptasera
peisa3ul intr-un model care sa aiba semni#icatie doar pentru el, tocmai pentru ca #usese imprumutat din visurile lui"
8eputincioasa dar constienta, matca il asteptase intr-un turn unde cindva, intr-unul din visurile lui, gasise un dusman"
, (i asteptat mai mult pina sa te gasesc decit acesti citiva ani cit ai stat ascunsa in spatele oglin!ii, spuse el cu
voce tare"
MCitiva ani> 0esigur, cu mintea ta care gindeste secvential nu bagi de seama trecerea timpului, mai ales atunci
cind calatoresti cu o vite!a atit de apropiata de cea a luminii" 0ar noi simtim. /indirea noastra e atit de apropiata de cea
a luminii" 0ar noi simtim. /indirea noastra e instantanee& si atunci lumina abia se tiriie pe linga noi, ca mercurul pe un
geam rece" (m trait #iecare clipa ce s-a scurs in acesti trei mii de ani"N
, (m gasit vreun loc in care sa #iti in siguranta>
M(vem !ece mii de oua #ertile care asteapta sa capete viata"N
, +oate ca 1usitania va #i acel loc, inca nu stiu"
M1asa-ne sa traim din nou"N
, Incerc" 0e ce cre!i ca am ratacit de la o lume la alta vreme de atitia ani, daca nu pentru a cauta un loc pentru
voi>
MMai iute mai iute mai iute mai iute"N
94rebuie sa gasesc un loc unde sa nu va ucidem din nou in clipa in care veti aparea" Inca bintuiti prea multe vise
ale oamenilor" 8u c)iar toti oamenii au cre!ut in cartea mea" S-ar putea sa condamne .enocidul, dar ar #i in stare sa-l
repete"9
M0e cind e'istam, in a#ara de noi insine, tu esti prima #iinta pe care am inteles-o" 8-a trebuit niciodata sa-i
intelegem pe altii, #iindca am inteles intotdeauna" (cum, cind suntem doar entitatea aceasta, tu ai devenit oc)i, brate si
picioare pentru noi" Iarta-ne daca nu mai avem rabdare"N
-l rise" '&u sa va iert pe oi.'
M8eamul tau e nesabuit" 8oi cunoastem adevarul" Stiu cine ne-a ucis, si n-ai #ost tu acela"N
9$a eu am #ost"9
M(i #ost o unealta"N
9$a eu"9
M4e iertam"N
9Voi putea #i iertat doar atunci cind veti pasi din nou pe supra#ata unei lumi"9
Capitolul 5
VALENTINE
Astazi am dat de inteles ca Libo mi-e fiu. Doar $oa!a m-a auzit spunind asta, dar in mai putin de o
ora, eident, ca estea era cunoscuta tuturor. "-au strins in !urul meu si l-au conins pe "elagem sa ma
intrebe daca era adearat, daca deenisem 'de!a' parinte. Apoi "elagem ne-a cerut mie si lui Libo sa ne
impreunam miinile. dintr-un impuls ce mi-a ramas nelamurit, l-am strins in brate pe Libo, iar ei au scos
niste sunete de uimire si, cred eu, de respect. Am simtit ca din clipa aceea prestigiul meu in rindul lor
crescuse nemasurat.
$oncluzia este ineitabila. Pequeninos pe care i-am cunoscut pina acum nu constituie intreaga
comunitate si nici macar pe aceea a masculilor reprezentatii. "unt fie tineri, fie burlaci in irsta. Absolut
nici unul dintre ei nu a zamislit copii. "l nici nu s-au imperecheat asa cum intelegem noi notiunea.
--am auzit inca sa e#iste reo societate de primate in care grupuri de indiizi fara pereche sa fie
altcea decit proscrisi, adica lipsiti de putere si prestigiu. -ici nu ma mira ca orbesc despre femele cu un
amestec atit de ciudat de eneratie si dispret, acum neindraznind sa ia o hotarire fara consimtamintul lor,
iar o clipa mai tirziu spunindu-ne ca, fiind arelse, femelele sunt prea proaste ca sa inteleaga cea. Pina
azi am interpretat afirmatiile lor la nielul cuintelor, ceea ce m-a facut sa-mi imaginez ca femelele lor nu
sunt fiinte inzestrate cu ratiune, ci formeaza o turma de scroafe care n-au apucat inca sa se ridice in doua
picioare. (i-am inchipuit ca s-ar putea ca masculii sa le ceara parerea asa cum o cer copacilor, folosind
grohaielile drept mi!loace de a simti raspunsurile, la fel ca si datul in bobi sau ghicirea iitorului in
maruntaiele animalelor.
Acum, totusi, inteleg ca femelele sunt probabil la fel de inteligente ca si masculii, nefiind nicidecum
arelse. Declaratiile negatie ale masculilor isi au originea in incapacitatea lor de a-si accepta conditia de
burlaci e#clusi din procesul de reproducere si din structurile de putere ale tribului. Pequeninos au fost
aproape la fel de precauti ca si noi nu ne-au permis sa intilnim femelele sau masculii care detin o putere
reala. Am crezut ca e#ploram miezul societatii pequenino. De fapt figurati orbind, trebuie ca
deocamdata bi!biim la periferia lor genetica, printre masculii ale caror gene nu au fost considerate
potriite pentru a a!uta la perpetuarea tribului.
"i, cu toate acestea, nu cred ca lucrurile stau astfel. 3oti pequeninos pe care i-am cunoscut sunt isteti,
inteligenti si capabili sa inete repede. Atit de iuti, incit intimplarea face ca i-am inatat mai multe despre
societatea umana decit am aflat eu despre a lor dupa ani intregi de incercari. Daca acestia sunt rebuturile,
atunci mai pot spera ca intr-o buna zi ma or considera demn de a le intilni sotiile'si 'tatii'.
Pina atunci insa nu ma pot lauda cu nimic din toate astea intrucit, cu sau fara oia mea, mi-e limpede
ca am incalcat regulile. -u mai orbesc de faptul ca nimeni n-ar fi reusit sa-i impiedice pe pequeninos sa
afle o serie de lucruri despre noi. (ai trebuie sa adaug ca regulile sunt prostesti si contraproductie. Le-
am incalcat si daca se a afla asta, mi se a interzice sa mai iau legatura cu pequeninos, ceea ce ar aea
un efect si mai nefast decit limitarea drastica a contactelor pe care le putem mentine in prezent. Prin
urmare, sunt obligat sa apelez la inselatorii si subterfugii caraghioase, cu alte cuinte sa plasez si sa
blochez notitele de fata in fisierele personale ale lui Libo, unde nici macar iubita mea sotie nu s-ar gindi sa
le caute. Aici se afla informatia itala ca toti pequeninos pe care i-am studiat sunt burlaci si, din cauza
reglementarilor, nu indraznesc sa-i anunt pe #enologii framling despre asta. 2lha bem, gente, aqui est=/ A
ci>ncia, o bicho que se deora a si mesma0 :*egheati cu luare aminte, prieteni, acesta-i adearul/ "tiinta e
dihania mica si urita care se autodeora. ;
Co@o Aigueira (lvare!, Insemnari Secrete,
publicate de 0emostene, 9Integritatea tradarii 'enologii de pe 1usitania9
2eHI3aviI, +erspective Istorice, din 1-0E-1::0
+intecul Valentinei era um#lat si rigid si mai ramasese o luna pina cind avea sa i se nasca #iica" Aiind atit de mare
si greoaie, orice miscare devenise o povara" Inainte vreme, atunci cind se pregatea sa duca un grup de studenti la istorie
intr-un s?ndring, reusea intotdeauna sa se ocupe singura de incarcarea ambarcatiunii" (cum insa trebuia sa se increada
cu totul in marinarii sotului ei, si nici macar nu putea sa #aca naveta intre c)ei si maga!ii , capitanul supraveg)ea
operatiunile de stivuire si de ec)ilibrare a navei" O #acea cu pricepere, desigur , oare nu capitanul 2@v #usese cel care
o invatase pe ea atunci cind navigase pentru prima oara> ,, dar Valentinei nu-i placea sa i se dea cu #orta un rol
sedentar"
-ra cel de-al cincilea sOndring al ei& primul prile3uise intilnirea ei cu CaIt" 8u se gindea la casatorie" 4rond)eim
era una dintre !ecile de lumi pe care le vi!itase insotindu-i in peregrinarile lui pe #ratele ei mai tinar" +reda, studia, si
dupa patru sau cinci luni scria un eseu lung pe teme istorice, il publica sub pseudonimul 0emostene si apoi se odi)nea
si se distra pina cind -nder accepta invitatia de a merge in alt loc pentru a marturisi" 0e obicei, munca lor se impletea
per#ect , el era c)emat sa rosteasca moartea unei persoane importante, a carei viata avea sa devina mai tir!iu punctul
central al eseului ei" +entru ei era un 3oc sa se dea drept pro#esori de o disciplina sau alta cind, de #apt, amindoi #aureau
si trans#ormau identitatea lumii, intrucit eseul lui 0emostene era intotdeauna considerat de#initiv"
O vreme cre!use ca pina la urma cineva isi va da seama ca 0emostene scria eseuri care urmareau in mod suspect
itinerariul ei, si o va da in vileag" 0ar curind intelesese ca in 3urul lui 0emostene se tesuse o intreaga mitologie, la #el ca
in ca!ul Vorbitorilor, doar ca mai putin densa" Oamenii banuiau ca 0emostene nu era o singura persoana" $a mai mult,
#iecare eseu conceput de 0emostene era considerat opera unui geniu care scria independent si incerca sa publice sub
auspiciile acestuia& unii isi imaginau c)iar ca, in mod automat, computerul pre!enta lucrarea unui comitet necunoscut
de straluciti istorici ai secolului, care )otarau daca era demna de acest nume" 8-avea nici o importanta ca nimeni nu
cunoscuse vreodata un erudit caruia sa-i #i #ost aratata o asemenea lucrare" In #iecare an se inregistrau sute de eseuri in
9stilul 0emostene9& computerul le respingea automat pe cele care nu erau scrise de adevaratul 0emostene& cu toate
acestea, multi se incapatinau sa creada cu tot dinadinsul ca nu era posibila e'istenta unei persoane care sa se numeasca
Valentine" 1a urma urmelor, 0emostene debutase ca orator in retelele de computere ale +amintului pe vremea cind se
purtau 2a!boaiele cu /indacii, adica in urma cu trei mii de ani" 8u putea #i vorba si in pre!ent de aceeasi persoana"
9Si e adevarat9, gindea Valentine" 90e la o carte la alta nici eu nu ramin aceeasi, #iindca #iecare lume imi sc)imba
intrucitva e'istenta, c)iar pe masura ce ii scriu istoria" Iar lumea asta ma trans#orma cel mai mult"9
Ii displacea gindirea luterana, indeosebi #actiunea asa-!is calvinista, care patrundea peste tot si parea sa posede
raspuns la orice intrebari, c)iar si la cele ce nu #usesera puse" 0e aceea ii incoltise in minte ideea de a #orma un grup de
studenti mai deosebiti din ultimul an si de a pleca impreuna cu ei din 2eHI3aviI spre Insulele Verii, un lant ecuatorial
unde sIriIa veneau sa se reproduca in cursul primaverii, iar stolurile de )alIig se lasau cuprinse de #rene!ia #ortei
reproductive" Ideea ei era de a destrama sabloanele absurditatilor intelectuale, inevitabil pre!ente in orice universitate"
Studentii urmau sa se )raneasca doar cu haregrin care crestea navalnic in vaile adapostite si cu hal8ig, atit cit vor avea
cura3ul si inima sa ucida singuri" 0aca alimentatia !ilnica trebuia sa depinda de propria lor truda, atunci se va sc)imba
si atitudinea lor #ata de evenimentele care aveau greutate sau nu in istorie"
Conducerea universitatii aprobase cam in sila& Valentine isi #olosi propriile #onduri pentru a inc)iria o nava de la
CaIt, care devenise recent se#ul uneia dintre numeroasele #amilii care vinau sIriIa" (cesta nutrea un dispret tipic
marinaresc #ata de cei cu studii universitare, numindu-i pe #ata s8r5ddare si spunind vorbe c)iar mai grele atunci cind
erau absenti" O averti!a pe Valentine ca tot el va trebui sa vina peste mai putin de o saptamina pentru a-i salva pe
studentii ei morti de #oame" 0ar Valentine si 9nau#ragiatii9 ei, cum le placea acestora sa se autointitule!e, re!istasera
toata perioada, ba c)iar le mersese totul din plin, construind ceva ce aducea cu un sat si traind bucuria e#ervescenta a
gindirii creatoare si descatusate, care la intoarcere daduse nastere unei adevarate cascade de articole dovedind calitati
desavirsite si intuitie"
-vident, ca urmare a acestor re!ultate, Valentine primea acum din 2eHI3aviI sute de cereri pentru cele doua!eci
de locuri in #iecare sOndring pe care il organi!a in cursul verii" +entru ea, CaIt era insa cu mult mai important" 8u avea
o educatie deosebita, dar era un cunoscator per#ect al vietii de pe 4rond)eim" +utea sa navig)e!e pe marea de la ecuator
#ara sa apele!e la )arta" Cunostea rutele aisbergurilor si !onele in care se indeseau banc)i!ele" +area sa stie locurile
unde se stringeau sIriIa pentru a dansa si cum sa-si raspindeasca vinatorii pentru a ataca e'emplarele de sIriIa pe
neasteptate atunci cind paraseau marea, urcind pe tarm" Vremea rea nu-l lua niciodata prin surprindere si Valentine
trasese conclu!ia ca nu e'ista vreo situatie careia CaIt sa nu-i poata #ace #ata"
Mai putin Valentinei" Si atunci cind preotul luteran , un calvinist , ii casatorise, amindoi parusera mai degraba
surprinsi decit #ericiti" Si, cu toate acestea, erau #ericiti" +entru prima oara de cind parasise +amintul se simtea
desavirsita, impacata, cu un camin" 4ocmai de aceea copilul ii crestea in pintec" +eregrinarile ei se inc)eiasera" Ii era
#oarte recunoscatoare #ratelui ei care intelesese per#ect situatia si, #ara a #i nevoie sa mai aiba vreo discutie, pricepuse ca
4rond)eim era capatul odiseii lor de trei mii de ani, s#irsitul carierei lui 0emostene& ca si ish5#a, gasise calea de a
prinde radacini in solul ing)etat al acestei lumi si de a-si a#la )rana pe care solul altor lumi nu i-o putea o#eri" Copilul
lovi cu putere, tre!ind-o din visare& se uita in 3ur si-l va!u pe -nder venind catre ea, pasind de-a lungul c)eiului cu
geanta de voia3 atirnata de umar" -a isi inc)ipui dintr-o privire motivul pentru care isi adusese baga3ul voia sa o
insoteasca in acest sandring" Se intreba daca se cuvenea sa se bucure" 0esi tacut si discret, #ratelui ei ii era imposibil sa-
si ascunda capacitatea iesita din comun de a intelege natura umana" Studentii de rind nici nu-l bagau prea mult in
seama, insa cei mai buni, cei despre care spera ca vor dovedi o gindire originala, reuseau sa surprinda alu!iile subtile
dar convingatoare pe care le strecura in mod inevitabil in discutie" -ra sigura ca re!ultatele vor #i impresionante" 1a
urma urmelor, de-a lungul anilor si ea datorase mult intuitiei lui, dar cistigul avea sa #ie rodul inteligentei lui, nu a
studentilor" Iar asta va dauna intrucitva scopului acestui sondring"
0ar nu-l va re#u!a daca va dori sa mearga si el" In adincul su#letului simtea ca acesta era adevarul dorea mult sa-l
aiba alaturi" Cu toate ca-l iubea #oarte mult pe CaIt, ii lipsea apropierea tainica si constanta pe care ea si -nder o
impartasisera inainte de a se casatori" Vor trece ani pina ce ea si CaIt sa poata #i la #el de strins legati" Si CaIt stia, iar
asta il #acea sa su#ere putin& un sot n-ar trebui sa se masoare cu un cumnat pentru a-si cistiga devotamentul sotiei"
, $una, Val, spuse -nder"
, $una, -nder"
(#lati singuri aici, in docuri, unde nimeni nu putea sa-i auda, Valentine simtea ca nimic n-o va opri sa-i spuna pe
numele #olosit in copilarie, nesocotind #aptul ca restul umanitatii trans#ormase acest cuvint intr-un epitet"
, Ce-o sa #aci daca iepurasul se )otaraste sa vada lumina !ilei in timp ce esti in sOndring>
-a !imbi"
, 4aticul ei are s-o inveleasca intr-o blana de sIriIa, eu o s-o legan cu cintece nordice carag)ioase, iar studentii
or sa aiba o mare revelatie privind impactul imperativelor vietii asupra istoriei"
O clipa risera amindoi si, brusc, #ara sa inteleaga de ce, Valentine isi dadu seama ca -nder nu dorea sa se imbarce
pentru sOndring, ca isi pregatise geanta aceea pentru a parasi planeta 4rond)eim si ca venise nu pentru a o invita cu el,
ci pentru a-i spune adio" 8ec)emate, lacrimile ii aparura in oc)i si simti s#isierea cumplita a despartirii" (sa cum o
#acuse de nenumarate ori pina atunci, el intinse miinile si o strinse la piept& de asta data, intre ei se a#la pintecul si
imbratisarea ramase mai mult o incercare stingace"
, Credeam ca vrei sa ramii, sopti ea" In ultima vreme ai re#u!at invitatiile pe care le-ai primit"
, ( venit una pe care n-am #ost in stare s-o re#u!"
, Copilul s-ar putea naste in acest sOndring, dar in alta lume nu"
(sa cum banuise, Savirsitorul nu voia ca ea sa-l insoteasca"
, Copila are sa #ie uimitor de blonda, spuse el" I-ar #i peste putinta sa-si gaseasca un loc pe 1usitania" (colo
ma3oritatea sunt bra!ilieni bruneti"
0eci despre 1usitania era vorba" Valentine intelese pe data de ce se ducea intr-acolo uciderea unui 'enolog de
catre purcelusi era de-acum o stire cunoscuta de toata lumea, intrucit #usese di#u!ata in 2eHI3aviI in cursul serii"
, 4i-ai pierdut mintile"
, 8u c)iar"
, Stii ce s-ar intimpla daca oamenii si-ar da seama ca tocmai Savirsitorul merge pe lumea purcelusilor> 4e-ar
cruci#ica"
, (devarul e ca m-ar cruci#ica acum si aici, numai ca, in a#ara de tine, nimeni nu stie cine sunt" +romite-mi ca n-
o sa ma dai de gol"
, 0ar ce poti #ace tu acolo> +ina cind vei a3unge vor #i trecut decenii de la moartea lui"
, Oamenii pentru care sunt de obicei c)emat sa marturisesc devin amintiri palide cind sosesc eu pe lumea lor"
(sta-i principalul de!avanta3 creat de conditia de Vorbitor itinerant"
, 8-am cre!ut vreodata ca te voi pierde iar"
, 0ar eu mi-am dat seama ca ne-am pierdut unul pe celalalt in c)iar !iua cind te-ai indragostit de CaIt"
, (tunci trebuia sa-mi spui7 8-as #i #acut-o7
, 4ocmai de aceea nu ti-am spus-o" 0ar nu-i adevarat, Val" Oricum ai #i #acut pasul" Iar eu voiam sa se intimple
asta" Mai #ericita ca acum n-ai #ost nicicind" Isi ase!a miinile pe talia ei" /enele Giggin se cereau continuate" Sper sa ai
casa plina de copii"
, Se considera ca-i o lipsa de decenta sa ai mai multi de patru, lacomie sa treci de cinci si barbarie sa ai mai
multi de sase" C)iar in timp ce glumea se gindea cum o sa re!olve mai bine problema sOndring-ului sa-i lase pe
absolventi sa plece #ara ea, sa-l anule!e de-a dreptul sau sa-l amine pina dupa plecarea Savirsitorului"
0ar spusele Savirsitorului #acura ca intrebarile ei sa-si gaseasca imediat un raspuns
, Oare sotul tau imi va permite sa ma imbarc pe unul dintre vasele lui ca sa calatoresc in noaptea asta pina la
mareld, asa incit, sa prind naveta si sa a3ung miine dimineata la nava mea>
/raba lui era inumana"
, 0aca n-ai #i avut nevoie de o nava de-a lui CaIt mi-ai #i lasat un mesa3 pe computer>
, (m luat )otarirea acum cinci minute si am venit direct la tine"
, 0ar ti-ai #acut de3a re!ervarea pentru naveta, asta presupune planuri precise7
, 8u si daca esti proprietarul navei"
, 0e ce te grabesti atit> Calatoria va dura decenii intregi"
, 0oua!eci si doi de ani"
, 0oua!eci si doi de ani7 Si ce importanta are daca intir!ii citeva !ile> 8u puteai sa mai astepti o luna ca sa-mi
ve!i pruncul>
, Val, s-ar putea ca peste o luna sa nu mai am cura3ul de a te parasi"
, (tunci nu pleca7 Ce inseamna purcelusii pentru tine> /indacii au #ost destul de ramen pentru o viata de om"
2amii, casatoreste-te asa cum am #acut-o si eu" (i a3utat la inceperea coloni!arii stelelor, Savirsitorule& acum stai
locului si gusta din roadele trudei tale"
, 4u il ai pe CaIt" -u am studenti nesu#eriti care incearca sa ma converteasca la calvinism" 4ruda mea inca nu s-a
inc)eiat, iar 4rond)eim nu e un camin pentru mine.
Valentine simti vorbele lui ca pe o acu!atie 94u ti-ai gasit rostul aici #ara sa te gindesti daca eu as putea trai pe
solul asta"9 90ar nu e vina mea9, vru ea sa raspunda, 9tu esti acela care pleaca, nu eu"9
, (minteste-ti cum a #ost, spuse Valentine, cind l-am lasat pe +eter pe +amint si am #acut o calatorie de citeva
decenii pina la prima noastra colonie, lumea aceea pe care ai condus-o" Ca si cum ar #i murit" +ina am a3uns noi acolo,
el era batrin iar noi inca tineri& cind am vorbit cu el prin ansiblu, devenise de3a un barbat venerabil uitat de vreme,
Degemonul impovarat de putere, legendarul 1ocIe, orice, numai #ratele nostru nu"
, 0upa cite-mi amintesc, a e'istat si o sc)imbare in bine"
Savirsitorul incerca sa #aca situatia mai usor suportabila, dar Valentine ii interpreta vorbele cu rea-vointa
, Cre!i ca si eu voi cunoaste sc)imbari in bine dupa doua!eci de ani>
, Cred ca voi su#eri dupa tine mai mult decit daca ai muri"
, $a nu, -nder, va #i e'act ca si cum as #i murit, si vei sti ca tu esti acela care m-a ucis"
-l primi vorbele ca pe o lovitura"
, 8u vorbesti serios"
, 8u-ti voi scrie" 0e ce as #ace-o> +entru tine nu va trece decit o saptamina sau doua" Vei sosi pe 1usitania, iar
computerul va avea scrisori vec)i de doua!eci de ani din partea cuiva de care te-ai despartit doar de o saptamina" +rimii
cinci ani vor insemna su#erinta, durerea de a te #i pierdut, singuratatea provocata de neputinta de a discuta cu tine"""
, 8u eu sunt sotul tau, ci CaIt"
, Si dupa aceea ce-as mai putea sa-ti scriu> -pistole destepte, cu vesti nastrusnice despre copil> Va avea cinci
ani, sase, !ece, doua!eci, se va casatori, iar tu nici macar nu-l vei #i cunoscut, si oricum nu-ti va pasa"
, Imi va pasa"
, 8u vei avea norocul asta" 8u-ti voi scrie decit atunci cind voi #i #oarte batrina, -nder" 0ecit atunci cind vei #i
a3uns pe 1usitania si apoi pe alta planeta, ing)itind deceniile ca pe nimic" Si abia dupa aceea iti voi trimite memoriile
mele" 4i le voi dedica" 91ui (ndreF, iubitul meu #rate"9 4e-am urmat bucuroasa pe doua!eci de lumi, iar tu nu vrei sa
mai ramii nici macar doua saptamini acum, cind am nevoie de tine"
, Val, daca te-ai au!i, ai intelege de ce trebuie sa plec acum, inainte de a ma lasa s#isiat de tine"
, (sta-i o argumentatie savanta pe care n-ai admite-o din partea studentilor tai, Savirsitorule7 8-as spune toate
astea daca n-ai voi sa pleci ca un )ot prins asupra #aptului7 8u rasuci lucrurile ca sa ma scoti vinovata pe mine de toate
relele7
-l ii raspunse pe nerasu#late, cuvintele rostogolindu-se si parca amestecindu-se unele cu altele din cau!a grabei&
vorbi repe!it pentru a apuca sa termine ce avea de spus inainte ca emotia sa-i inece glasul
, (i dreptate, eu am vrut sa ma grabesc pentru ca am ceva de re!olvat acolo si #iecare !i pe care o petrec aici
atirna greu, si pentru ca ma doare ori de cite ori va vad, pe tine si pe CaIt, devenind tot mai apropiati in timp ce noi ne
indepartam mereu unul de altul, desi sunt constient ca e'act asa trebuia sa se intimple, ast#el ca atunci cind am )otarit
sa plec m-am gindit ca e mai bine pentru toti daca as #ace-o mai curind, si am avut dreptate& stii ca nu gresesc deloc"
8ici nu mi-a trecut prin gind ca o sa ma urasti pentru asta"
Si abia acum tulburarea ii opri torentul de vorbe si i!bucni in plins& ea il urma"
, 8u te urasc, te iubesc, #aci parte din mine, esti in su#letul meu si plecarea ta imi va smulge inima din piept si o
va risipi"
(st#el se inc)eie discutia lor"
Secundul lui 2Pv il duse pe -nder pina la mareld, o plat#orma intinsa din marea ecuatoriala, de unde erau lansate
navetele care reali!au 3onctiunea cu navele spatiale a#late pe orbita" 4acuta, Valentine consimtise sa nu-l insoteasca" Se
intoarse in sc)imb acasa la sotul ei si nu se de!lipi de el toata noaptea" ( doua !i pleca in sOndring impreuna cu
studentii si plinse dupa -nder numai pe intuneric, doar atunci cind socoti ca nimeni n-o putea vedea"
0ar studentilor nu le scapa acest amanunt si asa incepura sa circule tot #elul de povesti despre marea durere pe
care o traia pro#esoara Giggin din pricina plecarii #ratelui ei, Vorbitorul itinerant" Interpretara purtarea ei asa cum #ac
studentii in asemenea oca!ii, imbogatind sau saracind realitatea" 0oar o studenta, o #ata pe nume +liIt, se simti
obsedata de ideea ca povestea Valentinei si a lui (ndreF era cu totul altceva decit parea la prima vedere"
Ca urmare, ea incepu sa #aca cercetari privind viata lor si sa veri#ice calatoriile pe care le #acusera impreuna
printre stele" Cind SH#te, #iica Valentinei, implinise patru ani si #iul ei, 2en, doi, +liIt ii #acu o vi!ita" (cum pro#esoara
la universitate, +liIt ii arata Valentinei romanul pe care il publicase" Modelase totul ca pe o #ictiune, dar Valentine
recunoscu imediat povestea #ratelui si a surorii care erau cei mai virstnici oameni din univers, #iind nascuti pe +amint
inainte de intemeierea primelor colonii pe alte lumi si calatorind neincetat de pe o lume pe alta, #ara a prinde niciunde
radacini, cautind, cautind"""
Spre usurarea Valentinei , si, cel putin ciudat, spre de!amagirea ei , +liIt nu de!valuise #aptul ca -nder era
adevaratul Vorbitor in numele Mortilor iar Valentine era 0emostene" 0ar stia destule amanunte din viata lor pentru a
scrie povestea despartirii, atunci cind )otarisera ca ea sa ramina linga sot iar el sa-si continue cautarea" Scena era mai
tandra si mai plina de simtire decit #usese in realitate& +liIt scrisese ceea ce ar #i trebuit sa se intimple daca -nder si
Valentine ar #i avut mai mult simt teatral
, 0e ce ai scris toate astea> intreba Valentine"
, Calitatea nu-i un motiv su#icient pentru a merita sa #i scris>
(cest raspuns intortoc)eat o amu!a pe Valentine, dar n-o #acu sa renunte
, Ce a insemnat pentru tine #ratele meu (ndreF daca ai intreprins o asemenea documentare ca sa cree!i
povestea asta>
, 8ici acum intrebarea nu suna corect, spuse +liIt"
, S-ar parea ca sunt pe cale de a rata un #el de test" 8-ai putea sa-mi sugere!i ce intrebare sa-ti pun>
, 8u te in#uria" (r trebui sa ma intrebi de ce am scris-o ca #ictiune si nu ca biogra#ie"
, $ine, de ce>
, +entru ca am descoperit ca (ndreF Giggin, Vorbitor in numele Mortilor este Savirsitorul Giggin, .enocidul"
C)iar daca -nder plecase de patru ani, mai avea de calatorit optspre!ece ani pina sa a3unga la destinatie" 0e
spaima, Valentine simti un gol in stomac gindindu-se ce se va alege de viata lui daca va #i intimpinat pe 1usitania ca cel
mai detestat om din intreaga istorie umana"
, 8u e ca!ul sa te temi, pro#esore Giggin" 0aca mi-as pune-o in gind, as putea s-o spun" Cind am descoperit
adevarul, mi-am dat seama ca se caieste pentru #aptele lui" Si ce penitenta inaltatoare7 (devaratul Vorbitor in numele
Mortilor este acela care si-a condamnat actiunea ca #iind o crima de neiertat& de aceea a devenit Vorbitor si s-a
trans#ormat in propriul sau acu!ator pe doua!eci de lumi"
, +liIt, ai a#lat multe, dar nu ai inteles mare lucru"
, Inteleg totul7 Citeste ceea ce am scris, asta a insemnat intelegere7
Valentine isi spuse ca de vreme ce +liIt stia atit de multe lucruri, putea sa a#le si altele" Insa #uria, nu gindirea
rationala o impinse pe Valentine sa spuna adevaruri pe care nu le incredintase nimanui pina atunci
, +liIt, #ratele meu nu l-a imitat pe adevaratul Vorbitor in numele Mortilor" C)iar el a scris 9Matca si
Degemonul9"
Cind pricepu ca Valentine spunea adevarul, +liIt se simti coplesita" Vreme de atitia ani il considerase pe (ndreF
Giggin drept subiect de carte si pe adevaratul Vorbitor in numele Mortilor drept motiv de inspiratie" Iar acum, cind a#la
ca ei erau una si aceeasi persoana, ramase mult timp muta de uimire"
(poi ea si Valentine discutara si se con#esara indelung, a3ungind sa aiba atita incredere una in cealalta incit
Valentine o ruga pe +liIt sa devina educatoarea copiilor ei si colaboratoare la urmatoarele ei scrieri si la catedra" CaIt se
arata surprins de noua pre!enta din casa lui, dar odata cu trecerea timpului Valentine ii de!valui si lui secretele pe care
+liIt le descoperise documentindu-se sau le smulsese de la ea" (sta deveni legenda #amiliei si de indata ce copiii se
#acura su#icient de mari le spusera si lor minunatele povesti despre ratacitorul lor unc)i -nder, care, considerat un
monstru pe toate lumile, era in realitate un #el de salvator sau pro#et, sau cel putin martir"
(nii treceau, #amilia prospera, iar durerea pentru pierderea lui -nder se risipea, ast#el ca, incet-incet, Valentine
a3unse sa #ie mindra de el si, in cele din urma, sa aiba un puternic sentiment de speranta" (stepta cu nerabdare ca el sa
a3unga pe 1usitania, sa re!olve problema purcelusilor, sa-si indeplineasca #ara drept de tagada destinul de apostol
pentru rameni" +liIt, luterana convinsa, o invata pe Valentine sa gindeasca viata Savirsitorului in termeni religiosi&
stabilitatea de ne!druncinat a vietii ei de #amilie si miracolul pe care-l repre!enta #iecare dintre cei cinci copii se
imbinara in asa #el incit se lasa patrunsa de sentimentul credintei, c)iar daca doctrina nu-i intrase in su#let"
Iar asta avea sa-i in#luente!e si pe copiii ei" +entru ca nici macar nu puteau aduce vorba de unc)iul lor,
Savirsitorul, in #ata unor straini, povestea vietii lui capata lumini si umbre supranaturale" -a tre!i indeosebi interesul lui
SH#te, #iica cea mare, care era inca obsedata de unc)iul -nder c)iar si la implinirea virstei de doua!eci de ani, cind
ratiunea devine indeobste mai puternica decit adoratia copilareasca, primitiva" -l era o #iinta iesita dintr-o legenda si
totusi traia pe o lume situata la o distanta care nu parea imposibil de strabatut"
8u spuse nimic mamei si tatalui ei, dar se con#esa #ostei educatoare
, +liIt, intr-o !i il voi intilni" Il voi cunoaste si-l voi a3uta sa i!bindeasca"
, Ce te #ace sa cre!i ca ar avea nevoie de a3utor sau de sacri#iciul tau%
+liIt ramase mereu sceptica pina cind eleva ei ii cistiga increderea"
Si visurile lui SH#te calatoreau spre ina#ara, #ugind de g)eata de pe 4rond)eim catre indepartata planeta pe care
-nder Giggin inca nu calcase" 9Oameni ai 1usitaniei, nici macar nu va dati seama ce barbat maret va pune piciorul pe
pamintul vostru si va va lua povara de pe umeri" Iar eu ma voi alatura lui la vremea cuvenita, c)iar daca asta se va
intimpla peste o generatie" 1usitania, pregateste-te sa ma primesti si pe mine"9
+e nava lui, Savirsitorul Giggin nu banuia citusi de putin ce incarcatura bogata din visele altora ducea in
departari" 4recusera doar citeva !ile de cind o lasase pe Valentine plingind pe c)ei" +entru el, SH#te inca nu avea nume&
era doar o um#latura a pintecului Valentinei si nimic mai mult" (bia incepuse sa simta durerea despartirii pentru tot-
deauna de Valentine, o su#erinta pe care ea o uitase de mult" /indurile lui rataceau departe, nestiind de e'istenta
nepoatelor si nepotilor de pe o lume a g)eturilor"
(cum se gindea la o #ata solitara si torturata, pe nume 8ovin)a, intrebindu-se ce vor insemna pentru ea cei
doua!eci si doi de ani in care el va calatori si ce va deveni pina in clipa cind se vor intilni" Aiindca o iubea, asa cum se
intimpla sa iubesti pe cineva care iti este ecou in momentele de adinca intristare"
Capitolul 6
OLHADO
"ingurele relatii cu alte triburi par a fi razboinice. $ind isi spun poesti unii altora :de obicei pe
reme ploioasa;, ele prezinta doar batalii si eroi. "firsitul inseamna intotdeauna moartea pentru eroi si lasi
deopotria. Daca poestile ar constitui cuma niste linii directoare, atunci purcelusii nu se asteapta sa
supraietuiasca razboiului. "i niciodata nu doedesc reun interes oricit de mic fata de femelele
dusmanilor, nici in ederea iolului, nici a uciderii sau sclaiei, cum procedeaza oamenii in mod
traditional cu sotiile soldatilor cazuti. "a insemne asta ca nu e#ista nici un schimb genetic intre triburi%
-icidecum. "-ar putea ca el sa fie realizat de femele, care au probabil reun sistem de a negocia faoruri
genetice. Data fiind eidenta si completa subordonare a masculilor fata de femele in cadrul societatii,
schimbul ar putea sa se faca fara stirea masculilor, sau probabil ca s-ar rusina intr-o asemenea masura
incit nici n-ar indrazni sa ne spuna.
-u or sa ne poesteasca decit despre batalii. 2 descriere tipica, aflata in notitele din @A-B@ de anul
trecut ale fiicei mele 2uanda, a fost retinuta in timpul unei asa-zise sezatori care a aut loc in casa
purcelusilor/
P6+$&L6" :orbind in &sentiala;/ A ucis trei dintre frati fara sa fie ranit. --am azut nicicind un
razboinic atit de neinfricat si puternic. 1ratele ii erau min!ite de singe pina sus, iar batul din mina lui era
rupt si incleiat de creierii fratilor mei. "tia ca se bucura de cinstire chiar daca soarta bataliei se doedea
potrinica tribului sau. Del honral &u Ihe deil :Ii acord onoare0 I-am recunoscut-o0;
:$eilalti purcelusi plescaie din limba si scot chicote ascutite. ;
P6+$&L6"/ L-am tintuit la pamint. "i in chinuri a fost puternic, pina i-am aratat iarba pe care o
tineam in mina. Atunci a deschis gura si a murmurat cintecele tarimului de departe. -unca ser= pau na
mCo da gente0 :-icodata nu a mai fi un bat in miinile noastre0; :In acest moment, ceilalti au inceput un
cintec in limba sotiilor, unul dintre cele mai lungi pasa!e pe care am aut prile!ul sa le ascult.;
:De remarcat ca a deenit un obicei in comportamentul lor ca mai intii sa orbeasca in &sentiala,
pentru ca apoi, in momentul culminant si de eidentiere a concluziei, sa treaca la portugheza. Gindindu-ne
mai bine, am descoperit ca si noi procedam la fel, apelind la portugheza materna in clipele cele mai
tulburatoare.;
"-ar putea ca aceasta relatare a bataliei sa nu para chiar atit de neobisnuita daca ai prile!ul sa
asculti destul de multe poesti si intelegi ca ele se termina intotdeauna cu moartea eroului. &ste limpede ca
nu gusta comedia ieftina.
1ibertade Aigueira de Medici,
2aport privind 2elatiile Intertribale ale (borigenilor 1usitani
In Studii de cultura comparata, 1:*E" 1; E0
8u erau multe lucruri de #acut in timpul !borului interstelar" 0upa stabilirea rutei, nava e#ectuase translatia +arI
si nu mai ramasese de indeplinit decit corvoada de a calcula cit de mult se apropiase vite!a navei de cea a luminii"
Computerul de la bordul navei aprecie vite!a e'acta si apoi determina, in timp subiectiv, cita vreme va trebui sa
continue calatoria inainte de a se #ace din nou translatia +arI, inapoi la o vite!a mai mica decit cea a luminii, pentru ca
manevrele sa #ie posibile" 9Ca un cronometru9, se gindi Savirsitorul" 9+ornit, oprit, si s-a inc)eiat toata cursa"9
Computerele navei erau su#icient de 9destepte9 ca sa-l a3ute sa #aca mai usor #ata trecerii de la spaniola, pe care o
vorbea cursiv, la portug)e!a" Ii venea destul de lesne sa vorbeasca, insa ramineau nepronuntate atit de multe consoane
incit nu era intes intotdeauna"
1ectiile !ilnice de conversatie in portug)e!a pe care le lua cu computerul, care reactiona e'trem de lent, deveneau
innebunitoare dupa o ora sau doua" +ina acum, Val il insotise in toate celelalte calatorii" (sta nu insemna ca vorbeau
#ara incetare& Val si -nder se cunosteau atit de bine incit adesea nici nu aveau ce sa-si spuna" 0ar in absenta ei, -nder
era din ce in ce mai nemultumit de propriile lui ginduri& niciodata nu pareau sa se limpe!easca in solutii, #iindca nu
avea cui sa le impartaseasca"
8ici macar matca nu-i putea #i de #olos" /indurile ei veneau instantaneu& legate nu de sinapse, ci de #iloti, care
ramineau nea#ectati de e#ectele relativiste ale calatoriei cu vite!a luminii" +entru ea, un minut din timpul trait de -nder
insemna saispre!ece ore , di#erenta era prea mare pentru ca el sa desluseasca vreun mesa3 din partea ei" 0aca n-ar #i
#ost o gogoasa ar #i avut mii de /indaci, iar #iecare dintre ei si-ar #i indeplinit misiunea, trans#erindu-si uriasa
e'perienta in memoria ei" 0ar ceea ce poseda ea nu se marginea la amintiri si, in cele opt !ile pe care le simti ca pe o
captivitate, Savirsitorul incepu sa inteleaga nerabdarea ei de a #i eliberata cit mai curind"
0upa scurgerea celor opt !ile, Savirsitorul se descurca multumitor in portug)e!a, reusind sa se e'prime direct in
loc sa traduca din spaniola ceea ce avea de spus" Simtea cu disperare lipsa unei tovarasii umane& ar #i #ost #oarte #ericit
sa discute c)iar si religie cu un calvinist, numai sa aiba pe cineva care sa dovedeasca mai multa vioiciune si inteligenta
in conversatie decit computerul navei"
8ava e#ectua translatia +arI& intr-un moment imposibil de masurat, vite!a ei se modi#ica in comparatie cu restul
universului sau, mai precis, teoria sustinea ca de #apt se sc)imba vite!a universului in timp ce nava raminea cu totul
nemiscata" 8imeni nu era sigur de asta, intrucit nu e'ista un punct imobil din care sa poata #i studiat #enomenul" (sa se
banuia, pentru ca nimeni nu intelegea de ce apareau #enomenele #ilotice& ansiblul #usese creat printr-o intimplare
aproape norocoasa si, odata cu el, se descoperise si principiul +arI al instantaneitatii" +robabil ca era neinteligibil, insa
#unctiona"
In clipa in care lumina deveni din nou vi!ibila in toate directiile, in )ublourile navei aparura instantaneu pu!derii
de stele" +oate ca intr-o buna !i se va gasi vreun om de stiinta care sa descopere de ce translatia +arI aproape ca nu
necesita un consum de energie" Savirsitorul era sigur ca pentru !borul interstelar al oamenilor se platea undeva un pret
ingro!itor" 0emult, c)iar visase ca pentru #iecare nava care e#ectua translatia +arI e'ista cite o stea care clipea pentru
ultima oara" Cane il asigurase ca nu era adevarat, dar el stia ca ma3oritatea stelelor ramin invi!ibile& ar putea sa dispara
c)iar un trilion dintre ele #ara ca oamenii sa a#le vreodata" Vreme de mii de ani, calatorii vor continua sa vada #otonii
plecati in spatiu inainte ca steaua sa moara" 0ar cind omul va a3unge sa vada gala'ia stingindu-se, va #i prea tir!iu sa-si
mai sc)imbe obiceiurile"
, Inactivitatea te #ace sa ai inc)ipuiri paranoice, ii spuse Cane"
, 8u poti citi gindurile, ii raspunse Savirsitorul"
, 0upa ce inc)ei cite un !bor interstelar devii morocanos si #aci speculatii despre distrugerea universului" (sta-i
modul speci#ic prin care se mani#esta la tine teama de miscare"
, (i anuntat autoritatile lusitane ca sosesc>
, - o colonie #oarte mica" 8u e'ista autori!are de coborire pe planeta pentru ca rareori merge cineva acolo" -
doar o naveta care orbitea!a in 3urul planetei si care transporta oamenii incoace si incolo, #olosind la sol un spatioport
atit de mic incit te apuca risul"
, 8u-i nevoie de aprobarea celor de la Imigrari>
, -sti Vorbitor, nu te pot intoarce din drum" +e de alta parte, Serviciul de imigrari inseamna /uvernatorul, care e
in acelasi timp si primar, intrucit orasul si colonia se identi#ica" 8umele ei este Aaria Maria de $os=ue, supranumita si
$os=uin)a, iar ea iti transmite salutari si ar dori sa nici nu sosesti, #iindca are destule neca!uri si #ara pre!enta unui
pro#et al agnosticismului care sa-i tulbure pe bunii catolici de acolo"
, A spus ea asa ceva>
, 2ealitatea e ca nu ti-a comunicat asta& episcopul +eregrino i-a spus-o, iar ea a #ost de acord" 0ar #unctia ei e sa
aprobe" 0aca-i vei spune ca toti catolicii sunt niste smintiti idolatri si superstitiosi, probabil ca ar o#ta si ti-ar !ice 9Sper
ca nu vei destainui si altora asemenea pareri astea"9
, Ma duci cu vorba, spuse Savirsitorul" Ce cre!i ca nu mi-ar #ace placere sa aud>
, 8ovin)a nu mai vrea un Vorbitor" Si-a anulat cererea la cinci !ile dupa ce a #acut-o"
Codul Stelar a#irma insa ca, de vreme ce -nder pornise in calatorie ca raspuns la solicitarea ei, din punct de
vedere legal cererea nu mai putea #i anulata& si totusi, asta sc)imba datele situatiei pentru ca, in loc sa astepte
nerabdatoare scurgerea celor doua!eci si doi de ani pina la sosirea lui, ea va #i ingro!ita de aceasta perspectiva,
respingindu-i vi!ita #iindca se ra!gindise intre timp" -l se asteptase sa #ie intimpinat ca un prieten binevenit, iar acum
ea se va arata mai ostila decit toti membrii societatii catolice la un loc"
, S-au creat toate conditiile pentru a mi se simpli#ica munca, remarca el"
, 0a, situatia nu-i c)iar atit de rea, (ndreF" 2ealitatea e ca intre timp au solicitat si altii un Vorbitor, si acestia
nu si-au anulat cererea"
, Cine>
, +rintr-o coincidenta de-a dreptul #ascinanta, acestia sunt Miro si -la, #iul si #iica 8ovin)ei"
, 0ar nu aveau cum sa-l cunoasca pe +ipo" 0e ce m-ar c)ema sa marturisesc moartea lui>
, (, nu, nu-i vorba de moartea lui +ipo" -la a cerut un Vorbitor acum sase saptamini pentru a rosti moartea
tatalui ei, Marcos Maria 2ibeira, numit si Marc@o" Si-a dat du)ul intr-un bar" 8u din cau!a alcoolului, su#erea de o
boala" ( murit de descompunere incurabila"
, Cane, esti atit de mistuita de compasiune incit ma pui pe ginduri"
, Compasiunea e domeniul in care te pricepi tu. -u sunt mai priceputa la investigatii comple'e in structuri
organi!ate de date"
, Iar baiatul""" cum il c)eama>
, Miro" ( cerut un Vorbitor acum patru ani" +entru moartea lui 1ibo, #iul lui +ipo"
, 1ibo nu putea sa aiba mai mult de patru!eci de ani"
, ( #ost a3utat sa-si a#le o moarte prematura" -ra 'enolog, intelegi> sau !enador, cum se !ice in portug)e!a"
, +urcelusii""">
, 1a #el ca si moartea tatalui" Organele ase!ate identic" In timpul calatoriei tale au #ost e'ecutati trei purcelusi in
acelasi #el, insa mai departe de poarta" 8umai ca in cadavrele purcelusilor se plantea!a copaci , oamenilor ucisi nu li
se #ace o asemenea onoare"
(mbii 'enologi #usesera ucisi de purcelusi la distanta de o generatie""
, Si ce-a )otarit Consiliul Stelar>
, Situatia e incurcata" Oscilea!a" Inca n-au certi#icat ca 'enolog pe nici unul dintre ucenicii lui 1ibo" ?nul este
#iica lui Ouanda" Iar celalalt e Miro, cel care a c)emat un marturisitor"
, (u pastrat legatura cu purcelusii>
, In mod o#icial, nu" Sunt unele discutii in contradictoriu in legatura cu asta" 0upa ce a murit 1ibo, Consiliul a
admis contactarea purcelusilor doar o data pe luna" 0ar #iica lui 1ibo a re#u!at categoric sa respecte ordinele"
, Si nu i-au retras calitatea de 'enolog>
, Dotarirea de a se reduce drastic legaturile cu purcelusii a #ost luata cu o ma3oritate #oarte #irava" Si nu a e#istat
o ma3oritate pentru suspendarea din #unctie" (cum doi ani a #ost trimis spre 1usitania un grup de oameni de stiinta de
pe Calicut" 4rebuie sa soseasca abia peste trei!eci de ani pentru a prelua #unctia de supraveg)ere si studiere a
purcelusilor"
, 0e data asta au inteles de ce l-au ucis purcelusii pe 'enolog>
, (bsolut deloc" 0ar tocmai de asta mergi acolo, nu>
I-ar #i #ost usor sa gaseasca un raspuns, numai ca matca il impunse lin cu un gind" Savirsitorul il simti cape o
boare trecind printre #run!ele unui copac, un #osnet, o clatinare domoala, sau o ra!a de soare" 0a, venea aici pentru a
vorbi in numele mortilor" 0ar si pentru a readuce mortii la viata"
M(ici e un loc potrivitN
Matca #acea un e#ort de neinc)ipuit sa-i vorbeasca in timpul !borului cu vite!a luminii"
MSimt o minte aici" Mult mai limpede decit oricare minte umana pe care am cunoscut-o noi"N
9+urcelusii> /indesc la #el ca noi>9
MStie despre purcelusi" +utina rabdare& deocamdata se teme de noi"N
Matca se retrase si -nder ramase sa intoarca pe o #ata si pe cealalta gindul ca prin )otarirea de a veni pe 1usitania
se anga3a intr-o lucrare mult mai grea decit isi inc)ipuise"
-piscopul in persoana tinu predica do3enitoare" (cesta era intotdeauna un semn rau" 0esi nu dovedise vreodata
calitati de orator in#ocat, de data asta, prin numeroasele parante!e, +eregrino devenise atit de con#u! in e'primare incit
-la nu reusi sa priceapa nici macar 3umatate din cele spuse de el" Quim se pre#acu, desigur, ca intelege pentru ca, in
ceea ce-l privea, episcopul nu avea intentii rele" 0ar micutul /rego nu #acu nici macar o incercare ca sa lase impresia
ca-l interesea!a" C)iar si cind sora -s=uecimento, care avea obiceiul sa ciupeasca salbatic pe oricine cu ung)iile ei
ascutite ca briciul, isi croi drum pe interval, /rego isi va!u netemator de na!bitiile care-i treceau prin cap in acele
momente"
(sta!i se c)inuia sa scoata niturile din spatarul de plastic al bancii din #ata lor" +e -la o scotea din minti #orta pe
care o avea /rego nu se cuvenea ca un copil de sase ani sa poata baga surubelnita sub bu!a unui nit incapsulat la cald"
8u era sigura ca ea ar #i #ost in stare de asa ceva"
0aca tata ar #i aici, bineinteles ca si-ar #urisa mina serpeste si blind, o)o, cu cita blindete, si i-ar lua surubelnita
lui /rego" (r intreba in soapta 90e unde ai luat-o>9 si /rego l-ar privi cu oc)i mari si nevinovati" Mai tir!iu insa, cind
#amilia va pleca de la slu3ba si va a3unge acasa, tata ar urla la Miro ca lasa sculele la voia intimplarii si i-ar spune
lucruri ingro!itoare, invinuindu-l de toate neca!urile #amiliei" Miro ar suporta totul in tacere" -la si-ar #ace de lucru
pregatind masa de seara" Quim ar sta #ara rost intr-un colt, rostogolind boabele ro!ariului si murmurindu-si predicile
scurte si inutile" Cu oc)ii lui electronici, Ol)ado era singurul norocos , el ii bloca sau ii derula vreo scena placuta din
trecut si nu-l interesa ce se intimpla" Quara ar merge sa se #aca mica intr-un alt colt, iar micutul /rego ar ramine
trium#ator, tinindu-se cu o mina de pantalonii tatei, urmarind cum vina pentru toate relele pe care le #ace el s-ar sparge
in capul lui Miro"
-la tresari in#iorata cind scena i se des#asura in minte" 0aca s-ar #i s#irsit doar cu atit, tot ar #i #ost suportabil" 0ar
mai apoi Miro ar pleca, iar ei ar minca si dupa aceea"""
Ca niste paian3eni, degetele Surorii -s=uecimento #acura un salt& ung)iile ascutite se in#ipsera in bratul lui /rego"
Instantaneu, /rego scapa surubelnita pe 3os" Cu siguranta ca avea sa se rostogoleasca cu !gomot, dar Sora
-s=uecimento nu era proasta" Se apleca iute si o prinse cu cealalta mina" -la pricepu de indata ce era in mintea lui,
intinse o mina incercind sa-l impiedice, dar prea tir!iu el ridica brusc genunc)iul si o lovi in gura pe Sora
-s=uecimento"
Aemeia icni de durere si elibera bratul lui /rego din strinsoare" -l smulse surubelnita din mina lipsita de vlaga"
4inindu-si palma la gura singerinda, Sora -s=uecimento se indeparta in graba pe intervalul dintre banci" /rego isi relua
activitatea demolatoare"
90ar tata a murit9, isi aminti -la" In mintea ei, cuvintele sunau ca o mu!ica" 94ata a murit, dar inca e printre noi
prin aceasta mostenire monstruoasa pe care a lasat-o" Otrava pe care a picurat-o in noi continua sa dospeasca si sigur ne
va ucide pe toti" Cind a murit, #icatul lui avea doar cinci centimetri lungime, iar splina nici nu mai e'ista" In locul lor
crescusera niste organe ciudate, compuse din celule lipidice" $oala nu avea nume& trupul lui se smintise si uitase
matricea dupa care erau alcatuite #iintele umane" $oala salasluieste acum in copii lui" 8u in trupuri, ci in su#letele
noastre" (ratam ca orice alti copii& suntem modelati aidoma cu ei" 0ar #iecare dintre noi a #ost inlocuit de o imitatie de
copil, alcatuita dintr-o substanta #etida, de origine lipidica, degenerata, crescuta din su#letul tatei"9
9+oate ca situatia ar #i alta daca mama ar #i incercat sa repare lucrurile" 0ar ea nu s-a sinc)isit decit de
microscoape si de cereale cu calitati ameliorate genetic, sau de cercetarile la care a lucrat si lucrea!a intruna"9
, """ asa-!is Vorbitor in numele Mortilor7 0ar e'ista numai unul care poate vorbi in numele mortilor, si acesta
este Sograda Cristo"""
Cuvintele episcopului ii retinura atentia" Ce tot vorbea despre un Vorbitor in numele Mortilor> Cum era posibil ca
el sa aiba stire ca ea c)emase unul""">
, 1egea ne cere sa-l tratam curtenitor, dar nu cu incredere7 (devarul nu se poate a#la in speculatiile si ipote!ele
unor oameni lipsiti de )ar, ci in invataturile si traditiile $isericii-Mama" 0e aceea, atunci cind va pasi printre voi,
acordati-i !imbetul vostru, dar nu va desc)ideti inimile7
0e ce lansa un asemenea avertisment> Cea mai apropiata planeta, 4rond)eim, se a#la la doua!eci si doi de ani-
lumina departare si i se parea improbabil sa e'iste acolo un Vorbitor" Vor trece decenii pina la sosirea vreunuia, daca
avea sa vina vreodata" Se intinse pe deasupra Quarei ca sa-l intrebe pe Quim" Sigur ca macar el a ascultat cu atentie"
, Ce spune episcopul despre Vorbitor> intreba ea in soapta"
, 0aca ai #i atenta ai a#la si singura"
, 0aca nu-mi spui iti !drobesc nasul"
Quim ii !imbi ti#nos, ca sa-i arate ca nu se temea de amenintarile ei" 0ar, pentru ca de #apt se temea de ea, ii
raspunse
, Se pare ca atunci cind a murit primul 'enolog, un misel necredincios a c)emat un Vorbitor care urmea!a sa
soseasca c)iar in dupa-amia!a asta" Se a#la de3a pe naveta si primarul a plecat sa-l intimpine cind va cobori pe planeta"
-la nu anticipase aceasta situatie" Computerul nu-i comunicase ca Vorbitorul era de3a in drum spre 1usitania" -a
credea ca va sosi peste ani si ani pentru a rosti adevarul despre monstruo!itatea careia i se spunea 9tata9 si care, in cele
din urma, isi binecuvintase #amilia ca!ind mort& adevarul va veni ca o ra!a care sa le lumine!e si sa le puri#ice trecutul"
0ar tata murise cu prea putin timp in urma ca sa se #aca acum rostire despre el" 4entaculele lui inca se intindeau de
dincolo de mormint si le secatuiau inimile"
Curind predica se s#irsi, iar odata cu ea si slu3ba" -la il apuca strins de mina pe /rego si, in timp ce-si #acea loc
prin multime, incerca sa-l tina departe de lume, ca sa nu smulga cuiva vreo carte sau poseta" $ine ca era si Quim bun la
ceva o purta in brate pe Quara, care parea sa ing)ete atunci cind trebuia sa se strecoare printre necunoscuti" Ol)ado isi
reactivase oc)ii si-si putea purta singur de gri3a, clipind metalic catre orice semivirgina de cincispre!ece ani pe care
spera sa o ingro!easca a!i" -la #acu o plecaciune in #ata statuilor celor doi Os Venerados, bunicii ei, morti de mult si
canoni!ati acum ca s#inti" 98u sunteti mindri ca aveti niste nepoti atit de incintatori>9
/rego rin3ea diabolic& pai sigur, avea in mina un panto#ior de sugar" -la se ruga in gind, dorindu-i copilasului sa #i
scapat neinsingerat dintr-o asemenea intilnire" 1ua panto#ul de la /rego si il ase!a pe micul altar unde luminarile
ardeau neincetat, ca o marturie perpetua a miracolului 0escoladei" Mama copilului il va putea gasi acolo"
$os=uin)a se dovedi destul de bine dispusa in drumul de la naveto-port pina in Milagre, pe care il #acura in
ve)iculul care plutea la mica distanta deasupra terenului inver!it" (rata catre turmele de cabra semi-domesticite, o
specie locala care asigura #ibre pentru tesaturi, dar a carei carne era, din punct de vedere nutritiv, inutili!abila #iintelor
umane"
, +urcelusii le maninca> intreba -nder"
Mirata, ea ridica din sprincene"
, 8u prea stim multe despre purcelusi"
, Stiu ca traiesc in padure" 8u ies niciodata la cimpie>
, (sta pot s-o spuna doar #ramlingii, raspunse ea ridicind din umeri"
Savirsitorul tresari au!ind-o pe $os=uin)a #olosind acest cuvint& dar bineinteles ca ultima carte a lui 0emostene
#usese publicata cu doua!eci si doi de ani in urma si distribuita prin ansiblu in toate cele O Suta de 1umi" ?tlanning,
#ramling, ramen, varelse , termenii patrunsesera de3a in -sentiala si probabil ca $os=uin)ei nici nu i se mai pareau
noutati" Ceea ce-l #acea sa se simta stin3enit era lipsa ei de curio!itate in legatura cu purcelusii" I se parea imposibil ca
oamenii 1usitaniei sa ramina netulburati de aceasta problema, doar e'istenta purcelusilor motiva pre!enta gardului inalt
si de netrecut, dincolo de care nu se puteau deplasa decit !enadorii" 0ar nu, $os=uin)a nu era nepasatoare, ci doar
ocolea aceasta c)estiune" 8u reusi sa g)iceasca daca purcelusii ucigasi constituiau un subiect delicat sau daca era vorba
de neincrederea ei in Vorbitor"
(3unsi pe coama unui deal, $os=uin)a opri ve)iculul" (cesta se ase!a lin cu talpicile pe sol" In vale se vedea un
riu lat, serpuind printre dealuri inver!ite" 0incolo de el, vir#urile cele mai indepartate erau acoperite in intregime de
paduri" 0e-a lungul celuilalt mal al riului, casele construite din caramida, cu acoperisuri invelite cu tigla, alcatuiau un
oras pitoresc" Cladirile citorva #erme erau ase!ate pe malul inalt dinspre ei, iar terenurile lungi si inguste se intindeau
pina pe dealul pe care stateau Savirsitorul si $os=uin)a"
, Milagre, spuse $os=uin)a" +e dealul cel mai inalt e catedrala" -piscopul +eregrino i-a s#atuit pe oameni sa #ie
politicosi si binevoitori cu tine"
Savirsitorul mai pricepu din tonul ei ca episcopul ii instiintase pe oameni ca el repre!enta un prime3dios
propovaduitor al agnosticismului"
, +ina ma va trasni minia lui 0umne!eu> intreba el"
5imbind, $os=uin)a ii raspunse
, 0umne!eu ne da un e'emplu de ingaduinta crestina pe care socotim ca-l va urma toata lumea din oras"
, Stiu cine m-a c)emat>
, Oricine ar #i #acut-o, a procedat discret"
, -sti si /uvernator, nu numai primar" $ene#icie!i de anumite privilegii in ceea ce priveste in#ormatiile"
, Stiu ca solicitarea originala a #ost anulata, dar prea tir!iu" Mai stiu ca in anii din urma alte doua persoane au
cerut pre!enta unui Vorbitor, dar trebuie sa intelegi ca ma3oritatea oamenilor se multumesc cu doctrina si consolarea
o#erita de preoti"
, Vor rasu#la usurati cind vor a#la ca n-am nimic in comun cu doctrina sau consolarea"
, /estul marinimos de a ne o#eri transportul de sIriIa te va #ace destul de respectat prin baruri, si te asigur ca se
vor gasi o multime de #emei #rivole care sa poarte blanuri in lunile urmatoare" 4oamna e pe aproape"
, S-a intimplat sa cumpar sIriIa impreuna cu nava , mie nu-mi era de nici un #olos ,, asa ca nu ma astept la
recunostinta pentru asta" +rivi iarba inalta din 3ur, care semana cu o blana Iarba e indigena>
, Si inutila" 8-o putem #olosi nici macar pentru a acoperi casele daca o taiem, se #arimitea!a si la prima ploaie
se di!olva ca un pra#" 0ar pe loturile din valea de acolo, cultura cea mai comuna este un soi de stir creat de
'enobiologii nostri" 2ecoltele de ore! si griu erau slabe si nesigure, insa stirul re!ista atit de bine incit trebuie sa
utili!am ierbicide in 3urul culturilor pentru a le impiedica sa se e'tinda"
, 0e ce>
, Suntem pe o lume a#lata in carantina, Vorbitorule" Stirul se adaptea!a atit de usor la mediu incit curind ar
inabusi ierburile indigene" -ste esential sa nu trans#ormam 1usitania dupa modelul pamintesc" (vem sarcina de a
in#luenta cit mai putin aceasta lume"
, Sigur ca asta ii apasa greu pe oameni"
, Vorbitorule, suntem liberi si ne implinim viata in enclava noastra" Cit priveste ceea ce se a#la dincolo de gard,
oricum nu vrea nimeni sa mearga acolo"
Vocea ii era incarcata de o emotie ascunsa" Si atunci, -nder stiu ca teama de purcelusi patrunsese adinc"
, Vorbitorule, sa nu-ti inc)ipui ca ne temem de purcelusi" +robabil ca acest lucru e adevarat pentru unii dintre
noi, dar sentimentul predominant nu-i citusi de putin teama" - ura" Scirba"
, 0ar nu i-ati va!ut niciodata"
, (3unge sa-i cunosti pe cei doi !enadori care au #ost ucisi" (m o banuiala ca la inceput ai #ost c)emat pentru a
marturisi moartea lui +ipo" (mindoi, si +ipo si 1ibo, erau iubiti de lume" Indeosebi 1ibo" ?n om blind si generos, iar
durerea provocata de moartea lui a #ost sincera si generala" 8e vine greu sa intelegem motivele pentru care purcelusii l-
au torturat ast#el" 0om Crist@o, (bate al Ail)os da Mente de Cristo, spune ca purcelusii nu au simt moral" Sustine ca
sunt #iare ori ca nu au trait sentimentul pierderii, #iindca nu au gustat inca din #ructul oprit" 5imbi crispata" 0ar asta e
teologie, asa ca nu repre!inta nimic pentru tine"
-l nu-i raspunse" Se obisnuise cu #elul in care oamenii evlaviosi presupuneau ca istorisirile sacre trebuie sa li se
para absurde necredinciosilor" 8ecredincios nu se considera, ba c)iar nutrea un respect deosebit #ata de s#intenia unor
relatari" 0ar nu-i putea e'plica $os=uin)ei toate astea" Cu timpul are sa-si sc)imbe parerea despre el" (cum il privea
banuitoare, dar credea ca o putea atrage de partea lui& pentru a #i un bun primar, trebuia sa aiba calitatea de a vedea
oamenii drept ceea ce sunt, iar nu drept ceea ce par"
2eveni la subiectul discutiei"
, Ail)os da Mente de Cristo""" cunostintele mele de portug)e!a nu sunt prea solide, dar asta nu inseamna cumva
9Aiii Mintii lui Cristos9>
, 2elativ vorbind, sunt un ordin nou, intemeiat abia acum patru sute de ani printr-o dispensa speciala emisa de
+apa"""
, (, stiu de Copiii Mintii lui Cristos, doamna primar" (m marturisit moartea lui San (ngelo pe Mocte!uma, in
orasul Cordoba"
-a #acu oc)ii mari"
, 0eci e adevarata povestea7
, +rimare $os=uin)a, am au!it multe variante ale povestii" ?na sustine ca diavolul l-a posedat pe San (ngelo
cind se a#la pe patul de moarte si de aceea a cerut sa i se tina riturile detestabile ale paginului Dablador de los Muertos"
$os=uin)a surise"
, Cam asa suna povestea care circula in soapta" 0om Crist@o spune ca-i o prostie, desigur"
, Cu mult inainte de sancti#icare, s-a intimplat ca San (ngelo sa #ie martor la marturisirea mea pentru o #emeie
pe care o cunostea" Ciuperca din singe il ucidea de3a" ( venit la mine si mi-a spus 9(ndreF, inca de pe acum circula
cele mai ingro!itoare neadevaruri despre mine, a#irmindu-se ca am #acut minuni si ca ar trebui sa #iu sancti#icat" (m
nevoie de a3utorul tau" 1a moartea mea va trebui sa rostesti adevarul9"
, 0ar minunile au #ost recunoscute si el a #ost canoni!at abia dupa noua!eci de ani de la moarte"
, 0a" -i bine, in parte sunt si eu vinovat de asta" Cind am marturisit moartea lui, eu insumi am recunoscut citeva
dintre miracole"
0e data asta $os=uin)a i!bucni in ris"
, ?n Vorbitor sa creada in miracole>7
, +riveste dealul catedralei voastre" Cite dintre cladirile acelea sunt pentru preoti si cite pentru scoala>
$os=uin)a intelese pe data si-l #ulgera cu privirea"
, Ail)os da Mente de Cristo se supun autoritatii episcopului"
, 8umai ca ei pastrea!a si predau tot ce inseamna cunoastere" Indi#erent daca episcopul aproba sau nu"
, S-ar putea ca San (ngelo sa-ti #i permis sa te amesteci in treburile $isericii, dar te asigur ca episcopul
+eregrino nu va admite asa ceva"
, (m venit sa marturisesc o simpla moarte si voi respecta legea" Cred ca vei avea prile3ul sa-ti dai seama ca voi
#ace mai putin rau decit te astepti, si mai mult bine"
, Vorbitor pelos Mortos, daca ai venit sa rostesti moartea lui +ipo, atunci nu vei provoca decit rau" 1asa-i pe
purcelusi dincolo de gard" 0aca voia mi-ar #i ascultata, nici o #iinta umana n-ar mai trece de el"
, Sper ca voi gasi de inc)iriat o camera"
, Orasul nostru nu se sc)imba, Vorbitorule" (ici #iecare poseda o casa si nimeni nu merge in alta parte" Ce
motive am avea sa tinem un )an> Iti putem o#eri doar una dintre micile locuinte din material plastic pe care le-au inaltat
primii colonisti" - modesta, dar satis#ace toate necesitatile"
, Intrucit nu am nevoie de mult con#ort si spatiu, sunt sigur ca o sa ma descurc" Si abia astept sa-l intilnesc pe
0om Crist@o" (colo unde e'ista discipoli ai lui San (ngelo si adevarul isi gaseste prieteni"
$os=uin)a pu#ni si porni motorul ve)iculului" (sa cum dorise si Savirsitorul, ideile ei preconcepute despre
Vorbitori #usesera acum s#arimate" Ce intimplare ca el sa-l #i cunoscut pe San (ngelo si sa-i #i admirat pe Ail)os7 8u
era c)iar ceea ce-i indemnase episcopul +eregrino pe enoriasii sai sa creada despre Vorbitor"
Incaperea era mobilata cu !gircenie, iar daca Savirsitorul ar #i avut cu sine multe lucruri, cu mare greutate ar #i
gasit loc sa si le ase!e" (sa cum i se intimpla aproape mereu la inc)eierea vreunei calatorii interstelare, reusi sa se
instale!e in doar citeva minute" In geanta de voia3 ramase impac)etata numai matca& renuntase de mult sa se mai simta
ciudat pentru ca intr-o modesta geanta a#lata sub pat pastra taina viitorului unei specii minunate"
, +oate ca acesta va #i locul, murmura el" C)iar prin prosoapele in care era invelita, simtea gogoasa racoroasa,
aproape rece"
M-ste locul potrivit"N
I se paru suparator ca era atit de sigura" 0e data asta disparuse tonul rugator sau nerabdator pe care il percepuse
de atitea ori cind ea isi e'primase dorinta de a #i eliberata" (cum era de o certitudine absoluta"
, 4are mult as vrea sa )otarim ast#el, spuse el" "-ar putea sa #ie locul, dar totul depinde de capacitatea
purcelusilor de a accepta pre!enta ta aici"
MIntrebarea e daca pot accepta pre!enta #iintelor umane #ara noi"N
, Va dura mult" Mai pasuieste-ma citeva luni"
MOricit de mult ar #i nevoie" (cum nu ne mai grabim"N
, +e cine ai gasit> Imi amintesc ca mi-ai spus ca nu poti comunica decit cu mine"
M(cea parte a mintii noastre care detine capacitatea de gindire, ceea ce voi numiti impuls #ilotic, puterea
ansiblurilor, este #oarte rece si greu de descoperit la #iintele umane" 0ar aceasta pe care am a#lat-o aici, una dintre
numeroasele #iinte pe care le vom gasi, are un impuls #ilotic mult mai puternic, mai clar, mai usor de perceput, ne aude
mai repede, ne vede amintirile, iar noi le vedem pe ale ei, le reperam lesne, asa ca iarta-ne, scumpe prieten, iarta-ne
daca abandonam c)inul de a vorbi mintii tale si ne intoarcem spre ea pentru a-i vorbi, #iindca nu ne sileste sa #acem
e#orturi atit de mari pentru a articula cuvinte si #orma imagini care sa #ie su#icient de limpe!i pentru gindirea voastra
analitica, deoarece pe ea o simtim ca pe o ra!a de soare, ca pe caldura soarelui #ata ei pe #ata noastra si sen!atia de apa
proaspata in pintecele noastre si de miscare la #el de blinda si completa ca adierea de vint pe care nu am mai simtit-o de
trei mii de ani si iarta-ne ca vom ramine cu ea pina ne tre!esti si pina ne scoti sa locuim aici #iindca o vei #ace vei a#la
sigur la momentul potrivit ca acesta e locul care inseamna camin"""N
Si dupa aceea el pierdu sirul gindurilor ei, simti cum se risipeste ca un vis pe care-l uiti atunci cind te tre!esti,
c)iar daca te c)inui sa-l mentii viu" Savirsitorul nu era sigur de ceea ce descoperise matca, dar orice ar #i #ost, el trebuia
sa se con#runte cu realitatea Codului Stelar, cu $iserica Catolica si cu tinerii 'enologi care probabil nu-l vor lasa sa-i
cunoasca pe purcelusi, cu o #emeie 'enolog care se ra!gindise in legatura cu invitatia pe care o #acuse, si cu altceva,
poate cel mai greu lucru daca matca raminea aici, si el trebuia sa #aca la #el" 94ot amestecindu-ma, iscodind, ranind,
tamaduind, apoi plecind din nou si raminind neinriurit, m-am rapt de umanitate" 0aca voi ramine pe aceasta lume, oare
cum voi reusi sa ma integre!> +ina in aceasta clipa nu m-am simtit apropiat decit de armata de baietasi de la Scoala de
1upta si de Valentine, iar acum ele sunt departe, amindoua apartin trecutului"9
, Ce-ai patit, te-ai scu#undat in singuratate> il intreba Cane" Simt cum iti scade ritmul cardiac si ti se ingreunea!a
respiratia" In urmatoarele momente vei adormi, muri sau lacrima"
, Sunt mai complicat decit cre!i, spuse Savirsitorul bine dispus" 0eocamdata am un sentiment de
autocompatimire pentru su#erinte inca neincercate"
, Aoarte bine, -nder" Cu cit mai devreme, cu atit mai #olositor" In #elul acesta te vei scalda mai mult in su#erinta"
4erminalul prinsese viata, in#atisind-o pe Cane ca purcelus in mi3locul unui ansamblu de balerine e'uberante, care-si
a!virleau picioarele cit de sus puteau" +utina repetitie nu-ti strica si te-ai simti mult mai bine" 1a urma urmelor, ai
despac)etat" Ce altceva astepti>
, 8ici macar nu stiu unde ma a#lu, Cane"
, 8u e'ista o )arta a orasului, ii e'plica Cane" 4oata lumea stie unde se a#la #iecare locsor" Insa au un plan al
sistemului de canali!are, impartit pe cartiere" (sa, prin e'trapolare, poti descoperi unde se a#la cladirile"
, (tunci arata-mi-le"
+e terminal aparu un model tridimensional al orasului" +robabil ca Savirsitorul nu era deosebit de dorit in acest
loc si de aceea i se daduse camaruta mobilata simplu, insa terminalul ce i se pusese la dispo!itie dovedea o atitudine
curtenitoare" 8u era o instalatie standard pentru u! personal, ci mai curind un simulator comple'" Aata de alte terminale,
putea proiecta )olograme intr-un spatiu de saispre!ece ori mai mare, cu o re!olutie de patru ori mai precisa" Ilu!ia era
atit de per#ecta incit, ametit pentru o clipa, Savirsitorul se simti ca un /ulliver aplecat deasupra unui 1illiput care inca
nu a3unsese sa se teama de el, care deocamdata nu-i descoperise puterea distructiva"
8umele di#eritelor cartiere pluteau in aer deasupra #iecarui sector al retelei de canali!are"
, 4e a#li aici, preci!a Cane" Vila Vel)a, vec)iul oras" +raBa este e'act la o intersectie departare" (colo se tin
intrunirile publice"
, (i cumva o )arta a domeniilor locuite de purcelusi>
Darta satului aluneca rapid catre Savirsitor, detaliile apropiate disparind in timp ce erau inlocuite de altele noi,
care apareau pe latura indepartata, ca si cum ar #i !burat pe deasupra lor" 9(idoma unei vra3itoare9, gindi el" /ranita
orasului era marcata de un gard"
, - singurul obstacol care se a#la intre noi si purcelusi, ingina Savirsitorul"
, -mite un cimp electric in care sunt stimulati toti nervii sensibili la durere, spuse Cane" Simpla atingere #ace ca
toate terminatiile nervoase sa o ia ra!na& te simti ca si cum cineva ti-ar taia degetele cu o pili
, +lacut gind" Suntem intr-un lagar de concentrare> Sau intr-o gradina !oologica>
, 0epinde cum privesti lucrurile"
, +artea dinspre oameni este conectata la restul universului, iar cea dinspre purcelusi limitata la propria lor
lume"
, 0eosebirea e ca purcelusii nu stiu ce-au pierdut
, 0ar eu stiu, spuse Cane" (cesta-i cel mai incintator lucru care caracteri!ea!a #iintele umane" Sunteti cu totii
#oarte siguri ca animalele in#erioare mor de invidie ca n-au avut norocul de a se #i nascut homo "apiens. 0incolo de
gard se vedea un povirnis si padurea care incepea de pe coama dealului" .enologii nu au patruns niciodata prea adinc in
teritoriul purcelusilor" Comunitatea cu care au intrat in contact e la mai putin de un Iilometru in interiorul acestei
paduri" +urcelusii locuiesc intr-o casa din busteni, toti masculii la un loc" 8u cunoastem alte ase!ari, dar satelitii au
con#irmat ca #iecare padure ca asta are e'act toata populatia pe care o poate sustine o cultura de vinatori-culegatori"
, Vinea!a>
, Sunt mai mult culegatori"
, ?nde au murit +ipo si 1ibo>
Cane ilumina un petic de teren acoperit cu iarba, de pe panta care ducea spre copaci" In planul apropiat crestea
i!olat un copac mare si nu departe de el se vedeau alti doi"
, Copacii aceia, #acu Savirsitorul" In )ologramele pe care le-am vi!ionat pe 4rond)eim nu-mi amintesc sa #i #ost
atit de aproape"
, (u trecut doua!eci si doi de ani" Copacul mare e cel pe care purcelusii l-au plantat in cadavrul rebelului numit
2adacina, e'ecutat inainte ca +ipo sa #i #ost ucis" Ceilalti doi marc)ea!a locurile unde au #ost e'ecutati recent alti
purcelusi"
, (s vrea sa stiu de ce sadesc copaci numai pentru purcelusi"
, Copacii sunt sacri, spuse Cane" +ipo a constatat ca multi dintre copacii padurii poarta nume" 1ibo a tras
conclu!ia ca s-ar putea sa #ie numele purcelusilor morti"
, Iar oamenii nu sunt cosubstantiali cu ideea de adorare a copacilor" 0a, e #oarte probabil" (m descoperit insa ca
ritualurile si miturile nu se nasc din neant" 0e obicei e'ista o anumita 3usti#icare legata de perpetuarea comunitatii"
, (ndreF Giggin antropolog>
, Cind ti-ai ales umanitatea ca obiect de studiu, este mai bine sa incepi cu omul"
, (tunci du-te si studia!a citiva oameni, Savirsitorule" 0e e'emplu, #amilia 8ovin)ei" Si apropo, retelei de
computere i s-a inter!is in mod o#icial sa-ti #urni!e!e adresele locuitorilor"
-nder !imbi strimb"
, +rin urmare $os=uin)a nu-i c)iar atit de prietenoasa pe cit pare"
, 0aca trebuie sa intrebi unde locuiesc oamenii, vor sti incotro te duci" 0aca vor ca tu sa nu mergi la ei, nimeni
nu va sti unde locuiesc ceilalti"
, +oti incalca restrictia, nu>
, (m si #acut-o"
1inga linia gardului, dincolo de dealul pe care se a#la observatorul, clipea o lumina" -ra punctul cel mai i!olat din
intregul Milagre" In locul acela de unde gardul se vedea tot timpul, se construisera #oarte putine case" -nder se intreba
daca 8ovin)a pre#era sa locuiasca acolo pentru a #i aproape de gard sau pentru a #ugi cit mai departe de vecini" +oate ca
asta #usese ideea lui Marc@o"
Cel mai apropiat cartier era Vila (trRs, apoi cel numit (s ARbricas, care se intindea pina spre riu" (sa cum sugera
si numele, acolo se gaseau ma3oritatea #abricutelor care prelucrau metalul si materialele plastice si procesau alimentele
si #ibrele de care avea nevoie Milagre" O economie autonoma, utila si legata de necesitati" Iar 8ovin)a pre#era sa
locuiasca departe de toate acestea, i!olata, invi!ibila" Dotarirea era si a ei, acum Savirsitorul stia sigur" 8u acesta era
modelul de viata ales de ea> 8iciodata nu apartinuse orasului Milagre" Aaptul ca toate cele trei solicitari pentru un
Vorbitor venisera din partea 8ovin)ei si a copiilor ei nu repre!enta un accident" Insusi actul de c)emare a unui Vorbitor
repre!enta o s#idare, un semn ca ei nu se socoteau membri evlaviosi ai comunitatii catolice de pe 1usitania"
, Va trebui, totusi, sa ma rog de cineva sa ma conduca acolo" 8u se cuvine sa le dau de inteles dintru inceput ca
nu pot sa-mi tainuiasca nici o in#ormatie pe care o detin"
Darta se sterse si deasupra terminalului apara c)ipul lui Cane" 8u se deran3ase sa #aca regla3ele pentru
dimensiunile generoase ale acestui terminal, ast#el incit capul ei era de citeva ori mai mare decit al unui om" (rata
#oarte impunatoare" Si simularea atingea per#ectiunea pina si prin porii de pe obra3i"
, (ndreF, adevarul e ca mie nu-mi pot ascunde nimic"
Savirsitorul o#ta"
, 4e interesea!a #oarte mult problema asta, Cane"
, Stiu" Ii #acu un semn cu oc)iul" 0ar pe tine nu>
, Vrei sa spui ca n-ai incredere in mine>
, Mirosi de la o posta a impartialitate si a impartitor de dreptate" 0ar eu sunt indea3uns de umana ca sa doresc un
tratament pre#erential, (ndreF"
, Macar imi promiti ceva>
, Orice, prietene corpuscular"
, Cind )otarasti sa-mi ascun!i ceva, n-ai vrea sa ma anunti cel putin ca nu ai de gind sa-mi spui despre ce este
vorba>
, Vorbele tale adinci o depasesc pe sarmana ta prietena"
0evenise o caricatura a unei #emei )iper#emini!ate"
, Cane, nimic nu poate #i prea pro#und pentru tine" Aa-mi o #avoare" 8u-mi pune piedici"
, +entru ca tot ai venit pentru #amilia 2ibeira, ai dori sa te a3ut cu ceva>
, 0a" 0escopera elementele care-i #ac pe membrii #amiliei 2ibeira sa se deosebeasca in mod semni#icativ de
restul oamenilor din 1usitania" Si orice motive de con#lict intre ei si autoritati"
, 4u vorbesti si eu ma supun"
Incepu sa dispara ca un du)"
, Cane, tu m-ai ademenit incoace" (cum de ce incerci sa ma descura3e!i>
, $a nu" Si nici n-am #acut-o"
, 8u am prieteni in orasul acesta"
, +oti sa-mi incredinte!i viata ta"
, 8u propria-mi viata ma preocupa acum"
PraDa era plina de copii care 3ucau #otbal" Ma3oritatea 3onglau cu mingea, dovedind cit de multe pot s-o mentina
in aer #olosindu-si doar capul si picioarele" Cu toate acestea, doi dintre ei purtau un duel salbatic" $aiatul suta cit de tare
putea catre #ata, care statea la mai putin de trei metri departare" -a suporta contactul cu mingea #ara sa tresara, indi#e-
rent cit de puternica ar #i #ost lovitura" (poi suta #ata, iar el incerca sa nu se clinteasca" O alta #etita #acea pe copilul de
mingi, aducindu-le-o ori de cite ori ricosa dupa ce-si atingea victima"
Savirsitorul incerca sa a#le de la citiva baieti unde era casa #amiliei 2ibeira" Invariabil, toti ii raspunsera printr-o
ridicare din umeri& cind insista, unii incepura sa se indeparte!e, si curind mai toti copiii se retrasera din praBa"
Savirsitorul se intreba ce le spusese episcopul despre Vorbitori"
Insa duelul continua cu aceeasi inversunare nedomoliti Si acum, cind praBa se mai golise, -nder observa ca in 3oc
mai era amestecat un copil, un baiat de vreo doispre!ece ani" Va!ut din spate, nu atragea atentia prin nimic, dar cind
-nder pasi mai spre mi3locul terenului, baga de seama ca oc)ii baiatului aratau ciudat" 0upa un moment de surprindere,
intelese" $aiatul avea oc)i arti#iciali" (mindoi pareau stralucitori si metalici, dar -nder stia cum #unctionau" 0oar un
oc)i slu3ea vederii, dar el prelua patru scanari vi!uale separate si apoi i!ola semnalele pentru a transmite o imagine
binoculara simulata catre creier" Celalalt oc)i continea sursa de alimentare, controlul prin computer si inter#ata e'terni
(tunci cind voia, baiatul putea inregistra scurte secvente din cele va!ute pe o #oto-memorie limitata, care avea probabil
mai putin de un trilion de biti" 0uelistii il #oloseau ca arbitru& daca vreunul contesta un punct, el putea relua scena cu
vite!a redusa si le spunea ce se intimplase"
Mingea il lovi pe baiat drept in vintre" Se c)irci cu multa convingere, dar #ata ramase netulburata"
, S-a #erit, am va!ut cum a miscat din solduri7
, $a nu7 M-a durut, nu m-am #erit deloc7
, 2eve3a7 2eve3a7 +ina atunci vorbisera in -sentiala, dar #ata e'clamase in portug)e!a"
$aiatul cu oc)i metalici ramase ine'presiv, in sc)imb ridica o mina cerindu-le sa #aca liniste"
, Mudou, spuse el #ara drept de replica" S-a miscat, traduse Savirsitorul"
, Sabia7 Stiam7
, -sti un mincinos, Ol)ado7
$aiatul cu oc)i metalici o privi dispretuitor"
, -u nu mint niciodata" 0aca vrei, o sa-ti o#er o reluare a scenei" 0e #apt, cred ca o s-o transmit prin retea, ca sa
vada toata lumea cum te-ai #erit si mai si minti ca n-ai #acut-o"
, Mentirosa7 Ail)o de puta7 Aode-bode7
Savirsitorul era aproape sigur ca stia ce insemnau toate epitetele acelea, dar baiatul cu oc)i metalici le asculta cu
un aer imperturbabil"
, 0R, spuse #ata, 0R-me" 0a-mi-l"
Aurios, baiatul isi scoase inelul de pe deget si-l arunca pe pamint, la picioarele ei"
, Viada7 sopti el gutural, apoi o rupse la #ugi
, +oltr@o7 striga #ata dupa el" 1asule7
, $Co0 striga baiatul #ara ca macar sa arunce o privire peste umar"
0e data asta nu strigase la #ata" -a se intoarse imediat si-l privi pe baiatul cu oc)i metalici, care se crispase la
au!ul acelei vorbe" (proape instantaneu, #ata ramase cu oc)ii pironiti in pamint" Micuta care adusese pina atunci
mingea pasi catre baiat si-i sopti ceva" -l ridica oc)ii si-l observa pe Savirsitor"
Aata mai mare isi ceru scu!e
, 0esculpa, Ol)ado, n@o =ueria =ue"""
, 8@o )a problema, Mic)i"
8u se uita la ea" Aata dadu sa mai spuna ceva, dar apoi il va!u si ea pe -nder si tacu"
, +or=ue estR ol)ando-nos> intreba baiatul" 0e ce te uiti la noi>
Savirsitorul raspunse cu o intrebare
, VocS T irbitro> 4u esti 3udecatorul> Cuvintul putea sa insemne 9arbitru9 dar si 9magistrat9"
, 0e ve! em =uando" 0in cind in cind"
-nder vorbi in -sentiala , nu era sigur ca va reusi sa spuna ceva complicat in portug)e!a"
, (tunci spune-mi, arbitrule, e cinstit sa lasi un strain sa se descurce #ara sa-l a3uti>
, Strain> Vrei sa !ici utlanning, #ramling sau ramen>
, 8u, cred ca vreau sa !ic in#idel"
, O Sen)or e descrente> -sti necredincios>
, SU descredo no incr%vel" 2esping doar ceea ce e de necre!ut"
$aiatul !imbi"
, ?nde vrei sa mergi, Vorbitorule>
, 1a locuinta #amiliei 2ibeira"
Aetita se dadu mai aproape de baiatul cu oc)i de metal"
, Care #amilie 2ibeira>
, Vaduva Ivanova"
, Cred ca o pot gasi, spuse baiatul"
, 4oata lumea din oras poate, intari Savirsitorul" +roblema e, ma duceti la ea>
, 0e ce vrei sa mergi acolo>
, +un intrebari oamenilor si incerc sa descopar istorii adevarate"
, 1a casa #amiliei 2ibeira nu stie nimeni povesti adevarate"
, Ma multumesc si cu minciuni"
, (tunci vino cu noi, spuse el si porni prin iarba cosita scurt de pe drumul principal" Aetita ii sopti din nou ceva
la urec)e" -l se opri si se intoarse spre Savirsitor, care-l urma indeaproape"
, Quara vrea sa stie" Cum te c)eama>
, (ndreF" (ndreF Giggin"
, -a e Quara"
, Iar tu>
, 4oti imi spun Ol)ado" 0in pricina oc)ilor" 2idica #etita si o ase!a pe umeri" 0ar numele meu adevarat e 1auro"
1auro Suleimao 2ibeira" 2in3i, se intoarse pe calciie si porni mai departe"
Savirsitorul porni dupa el" 2ibeira" $ineinteles"
Si Cane ascultase, si-i vorbi prin nestemata din urec)e"
, 1auro Suleimao 2ibeira e cel de-al patrulea copil al 8ovin)ei" Si-a pierdut oc)ii intr-un accident cu lasere" (re
doispre!ece ani" (, si am a#lat ce-i deosebeste pe 2ibeira de restul oamenilor din oras" Vor sa-l s#ide!e pe episcop si sa
te conduca intr-acolo unde doresti sa a3ungi"
9Si eu am observat ceva, Cane9, ii raspunse el in gind" 9$aiatului i-a #acut placere sa ma traga pe s#oara, iar apoi a
#ost si mai satis#acut cind mi-a dat de inteles cum m-am lasat prostit" Sper numai ca n-o sa iei lectii de la el"9
Miro statea pe panta dealului" ?mbra copacilor il #acea invi!ibil pentru oricine ar #i privit dinspre Milagre, dar de
aici el putea sa vada o buna parte din oras , catedrala si manastirea de pe dealul cel mai inalt, desigur, apoi
observatorul de pe alt deal, mai spre nord" Si, mai 3os de observator, intr-o adincitura a pantei, casa in care locuia,
situata nu prea departe de gard"
, Miro, sopti Mincatorul-de-Arun!e" 4u esti copac>
-ra o traducere bruta din limba pe=uenino" ?neori erau meditativi si atunci stateau nemiscati ore in sir" 8umeau
asta 9sa #ii copac9"
, Mai curind ca un #ir da iarba, raspunse Miro"
Mincatorul-de-Arun!e c)icoti subtirel si suierat, cum ii era obiceiul"
2isul nu suna niciodata natural& pe=ueninos invatasera sa rida dupa urec)e, de parca ar #i #ost vorba de vreun
cuvint in -sentiala" 8u pornea din buna dispo!itie, sau cel putin asta era impresia lui Miro"
, (re sa ploua> intreba Miro" +entru un purcelus, asta insemna ma intrerupi ca sa-mi #aci un serviciu sau ca sa-
ti #aci unul tie>
, (!i a plouat cu #oc, spuse Mincatorul-de-Arun!e" 0eparte, in preerie"
, 0a" ( sosit un vi!itator din alta lume"
, Vorbitorul>
Miro nu-i raspunse"
, 4rebuie sa-l aduci sa ne cunoasca si pe noi"
Miro continua sa taca"
, Miro, pentru tine o sa-mi #ac radacina din c)ip, iar membrele mele vor deveni lemn pentru casa ta"
1ui Miro ii displacea cind purcelusii incepeau sa ceara cite ceva" (vea impresia ca-l luau drept o persoana
deosebit de inteleapta, puternica, sau un parinte de la care trebuiau smulse tot #elul de )atiruri" -i, era vina lui ca
purcelusii gindeau asa" ( lui si a lui 1ibo" Aiindca 3ucau rolul lui 0umne!eu printre purcelusi"
, (sa am promis, Mincator-de-Arun!e, adevarat>
, Cind cind cind>
, 8u ma !ori" 4rebuie sa a#lu daca putem avea incredere in el"
Mincatorul-de-Arun!e il privi uimit" Miro incercase sa e'plice ca nu toti oamenii se cunosteau intre ei, iar unii nu
erau cumsecade, dar purcelusii pareau a nu pricepe"
, Imediat ce voi putea, il linisti Miro"
0eodata, Mincatorul-de-Arun!e incepu sa se legene inainte si inapoi pe pamint, miscindu-si coapsele intr-o parte
si-n alta de parca ar #i incercat sa-si potoleasca vreo mincarime din regiunea anusului" 1ibo apreciase odata ca acest
comportament avea aceeasi #unctie ca si risul pentru oameni"
, Vorbeste-mi in purcele!a7 spuse Mincatorul-de-Arun!e, pe care parea sa-l amu!e #aptul ca Miro si alti !enadori
vorbeau amestecind doua limbi" Si asta in ciuda #aptului ca, de-a lungul anilor, #usesera depistate sau sugerate cel putin
patru limbi ale purcelusilor, toate vorbite de unul si acelasi trib"
0ar daca voia sa-l auda vorbind in portug)e!a, atunci o sa-i #aca pe plac
, Vai comer #ol)as" 0u-te si maninca #run!e"
Mincatorul il privi nelamurit"
, Si de ce-ar #i asa de amu!ant>
, +entru ca e numele tau" Come-#ol)as"
Mincatorul-de-Arun!e isi smulse o insecta mare dintr-o nara si o a!virli cit colo"
, 8u #i brutal, spuse el" (poi se ridica si pleca"
Miro il urmari indepartindu-se" Mincatorul-de-Arun!e avea un caracter tare di#icil" Miro ar #i pre#erat tovarasia
purcelusului numit ?man" C)iar daca ?man era mai ager si Miro trebuia sa #ie mult mai prudent #ata de el, macar nu
parea la #el de ostil ca Mincatorul-de-Arun!e"
0upa ce-l pierdu din oc)i pe purcelus, Miro se intoarse catre oras" +e poteca ce serpuia de-a lungul dealului si
ducea spre casa lui mergea cineva" Silueta din #runte era #oarte inalta , ba nu, era Ol)ado purtind-o pe Quara pe
umeri" Quara depasise virsta copiilor care trebuie purtati ast#el" Miro isi #acea probleme din pricina ei" +area sa nu-si
revina din socul provocat de moartea tatei" (vu un moment de amaraciune" Si cind te gindesti ca el si -la sperasera ca
moartea tatei va re!olva toate problemele lor"
(poi se ridica si-si incorda privirea, incercind sa-l vada mai bine pe barbatul care pasea in urma lui Ol)ado si a
Quarei" 8u-l mai va!use pina acum" Vorbitorul" 0e3a7 8u sosise nici de un ceas in oras si de3a mergea spre casa lui"
9/ro!av, ar #i si momentul potrivit ca mama sa a#le ca eu l-am c)emat incoace" Imi inc)ipuiam ca un Vorbitor trece
neobservat, nu vine direct la cel care l-a solicitat" Ce necugetat7 Ca si cum n-ar #i de a3uns ca a sosit cu mult inainte de
data la care il asteptam" Quim are sa-i dea raportul episcopului, c)iar daca nimeni nu ar #ace asa ceva" (cum va trebui
sa dau oc)ii cu mama si probabil cu intregul oras"9
Miro disparu printre copaci si porni in goana pe drumul ce ducea catre poarta orasului"
Capitolul
CA!A RIBEIRA
'(iro, de data asta ar fi trebuit sa te afli linga mine, pentru ca, desi imi amintesc dialogurile mal bine
decit tine, e clar ca nu pricep ce semnificatie a aut discutia asta. L-ai azut pe purcelusul cel nou, caruia i
se spune 6man, mi se pare ca te-am azut discutind cu el inainte de a pleca la Actiitatile "uspecte. (an-
dachua mi-a spus ca i-au dat numele asta pentru ca era foarte inteligent in copilarie. De acord, e foarte
magulitor ca notiunile 'inteligent' si '6man' se leaga in mintea lor sau tradeaza o atitudine protectoare
despre care ei cred ca ne face placere, dar nu asta are importanta acum'.
$u acel prile!, (andachua a zis/ '$ind a inceput sa mearga singur, putea de!a sa orbeasca'. "i a
facut un semn cu mina, la apro#imati zece centimetri departare de sol. &u am aut impresia ca arata cit
de inalt era 6man cind a inatat sa orbeasca si sa mearga. Eece centimetri0 Dar s-ar putea sa ma insel
amarnic. &ra bine sa fi fost de fata, ca sa ezi cu ochii tai.
Daca am inteles eu bine si daca asta e ceea ce oia sa spuna (andachua, atunci aem o prima
aluzie la copilaria purcelusilor. Daca incep cu adearat sa mearga atunci cind ating zece centimetri
inaltime si unde mai pui ca si orbesc0 inseamna ca au o perioada de gestatie mai scurta decit
oamenii si se dezolta mult dupa ce se nasc.
Dar abia acum apare partea absolut innebunitoare, chiar dupa standardele tale. "-a aplecat spre
mine si mi-a spus de parca nu se cuenea sa-mi faca o asemenea destainuire cine era tatal lui 6man/
'1unicul ostru Pipo l-a cunoscut pe tatal lui 6man. $opacul lui e linga poarta oastra.'
Glumeste% +adacina a murit acum douazeci si doi de ani, corect% In regula, s-ar putea sa fie orba
de cea religios, de genul adoptati-un-copac, sau cam asa cea. Dar !udecind dupa modul secretos in care
mi-a spus (andachua toate astea, socot ca asa stau lucrurile. & oare posibil sa aiba o perioada de
gestatie de douazeci si patru de ani% 2ri au fost necesare citea decenii pentru ca 6man sa a!unga, din
copilasul de zece centimetri, un e#emplar demn de specia lui% 2ri poate ca au pastrat sperma lui +adacina
in reun recipient, undea%
Dar asta conteaza. & prima data cind un purcelus cunoscut personal de catre obseratori umani a
fost nominalizat drept tata. "i tocmai +adacina, nimeni altul, care a fost ucis. $u alte cuinte, masculul cel
mai lipsit de prestigiu chiar un criminal e#ecutat a fost desemnat drept tata0 Asta inseamna ca acesti
masculi nu sunt nicidecum burlaci izgoniti chiar daca unii dintre ei sunt suficient de irstnici ca sa-l
cunoasca pe Pipo. &i sunt potentialii parinti.
Pe de alta parte, daca 6man este de o inteligenta iesita din comun, atunci de ce l-au azirlit aici, in
mi!locul acestui grup de burlaci loiti de soarta% $red ca multa reme am inteles gresit situatia. Acesta nu
e un grup de burlaci lipsiti de prestigiu, ci un grup foarte respectat de tineri. Iar unii dintre ei or deeni
adearate personalitati.
Prin urmare, atunci cind mi-ai spus ca-ti pare rau de mine, pentru ca tu trebuie sa pleci sa desfasori
Actiitatile "uspecte iar eu sa pregatesc niste (inciuni 2ficiale pentru raportul transmis prin ansiblu, erai
plin de &#cretii -eplacute0 :Daca a!ungi acasa dupa ce eu oi fi adormit, trezeste-ma ca sa te sarut pe
frunte, bine% Azi mi-am cistigat dreptul asta.;
(dresa transmisa de Ouanda Aigueira Mucumbi lui Miro 2ibeira von Desse,
e'trasa din #isierele 1usitaniei prin Ordin al Congresului si inaintat ca proba la
+rocesul In Absentia intentat 'enologilor de pe 1usitania
sub acu!atia de 4radare si incalcare a 1egii"
In 1usitania nu e'ista intreprinderi de constructii" Cind doi tineri se casatoresc, prietenii si #amiliile lor le
construiesc o casa" 2esedinta 2ibeira e'prima istoria #amiliei" Aatada, adica partea vec)e a casei, era #acuta din #oi
groase de plastic #i'ate intr-o #undatie de beton" +e masura ce #amilia crescuse numeric, se mai construisera si alte
incaperi, #iecare adaugire lipita de precedenta, ast#el ca in #ata dealului se a#la acum o structura cu cinci incaperi
distincte" Cele mai recente erau din caramida, cu instalatii sanitare adecvate, acoperite cu tigla, dar lipsite cu desavirsire
de pretentii estetice" Aamilia isi construise camerele de care avusese nevoie si nimic altceva"
Si asta nu din cau!a saraciei& Savirsitorul stia ca nu poate #i vorba de asa ceva intr-o comunitate in care economia
era controlata din toate punctele de vedere" (bsenta decoratiunilor, a individualitatii, indicau dispretul membrilor
#amiliei pentru propria lor casa& pentru Savirsitor, asta e'prima si dispret #ata de ei insisi" Ii era limpede ca purtarea lui
Ol)ado si a Quarei nu e'prima sentimentul de usurare si de rela'are pe care il simt ma3oritatea oamenilor atunci cind
a3ung acasa" $a dimpotriva, devenira mai precauti, mai putin volubili& casa parea sa emane un aer imperceptibil de
gravitate care, pe masura ce se apropiau, ii apasa tot mai mult"
Ol)ado si Quara intrara direct" Savirsitorul se opri in #ata usii, asteptind sa #ie invitat inauntru" Ol)ado lasa usa
intredesc)isa, dar iesi din camera #ara sa-i vorbeasca" O va!u pe Quara ase!indu-se pe un pat din prima camera si
re!emindu-se de peretele gol" +e nici unul dintre pereti nu era nimic" -rau doar !ugraviti in alb" +aloarea de pe c)ipul
Quarei parea o replica a albului din 3ur" 0esi il privi pe -nder #ara sa plece oc)ii, pe #ata ei nu se va!u nici un semn de
recunoastere a pre!entei lui acolo si bineinteles ca nici nu #acu vreun gest prin care sa-i dea de inteles ca poate intra"
In casa asta bintuia o boala contagioasa" -nder incerca sa inteleaga ce element din caracterul 8ovin)ei ii scapase,
ce anume o #acea sa locuiasca intr-o asemenea casa" Se putea ca moartea lui +ipo, petrecuta cu atitia ani in urma, sa #i
pustiit atit de cumplit inima 8ovin)ei>
, Mama ta e acasa> intreba -nder"
Quara nu spuse nimic"
, ()a, #acu el" Iarta-ma" Credeam ca esti o #etita, dar abia acum vad ca am in #ata o statuie"
1asa impresia ca nu-l au!ise" Incercarea lui de a o inveseli si de a o scoate din mutenie daduse din nou gres"
Se au!i apoi un !gomot de pasi grabiti pe podeaua simpla din beton" (paru alergind un baietas care se opri in
mi3locul camerei, se invirti pe calciie si ramase cu #ata spre cadrul usii unde statea -nder" 8u putea #i decit cu un an
mai mic decit Quara, probabil ca avea sase sau sapte ani" Spre deosebire de Quara, c)ipul lui parea #oarte e'presiv si
alert" Si #lamind, ca al unei #iare"
, - acasa mama ta> intreba din nou -nder"
$aiatul se apleca si-si rula cracul pantalonului" (vea un cutit lung de bucatarie #i'at de picior cu banda ade!iva" O
des#acu #ara grabi (poi, tinindu-l cu ambele miini in #ata, porni ca din pusca direct catre Savirsitor, care observa ca
arma tintea e'act vintrele lui" In relatiile cu necunoscutii, baiatul nu-si pierdea timpul cu subtilitati"
Citeva clipe mai tir!iu, Savirsitorul il tinea strins sub brat, iar cutitul era bine in#ipt in tavan" $aiatul dadea
disperat din picioare si urla" -nder trebui sa-si #oloseasca ambele miini pentru a-l imobili!a si baiatul a3unse sa se
legene, tinut de miini si picioare, ca un vitel legat pentru a #i insemnat cu #ierul rosu"
Savirsitorul o privi direct in oc)i pe Quara
, 0aca nu te duci imediat sa c)emi pe cineva care sa #aca ordine in casa asta, o sa iau bestia asta mica sa o
maninc la cina"
Quara il privi ingindurata, apoi, dupa un moment, se ridica si iesi din camera"
Citeva clipe mai tir!iu, in camera intra o #ata cu un aer obosit, cu parul ciu#ulit si oc)ii lipiti de somn"
, 0esculpe, por #avor, murmura ea, o menino n@o se restabeleceu desde a morte do pai"""
(poi paru sa se tre!easca brusc"
, O Sen)or T o #alante pelos mortos7 trebuie sa #ii Vorbitorul in numele Mortilor7
, Sou, raspunse Savirsitorul" -u sunt"
, 8@o a=ui, spuse ea" (, nu, imi pare rau, vorbesti portug)e!a> Sigur ca da, doar mi-ai raspuns" O#, te rog, nu
aici" +leaca"
, $ine, raspunse -nder" Sa pastre! baiatul sau cutitul>
(rata cu capul spre tavan& privirea ei o urma pe a lui"
, (, nu, iarta-ma" 1-am cautat ieri toata !iua, stiam ca-l luase, dar nu stiam unde-i tine"
, -ra lipit de picior"
, Ieri nu era" Intotdeauna il cautam acolo" 0a-i drumul, te rog"
, Sigur vrei asta> (m impresia ca acum isi ascute coltii"
, /rego, ii spuse ea baiatului, nu-i #rumos sa ameninti oamenii cu cutitul"
/rego mirii gutural"
, 4atal lui a murit, intelegi>
, -rau c)iar asa de apropiati>
+e c)ipul ei aparu un suris amar"
, 8u prea" 0intotdeauna a #ost )ot, la /rego ma re#er, inca de cind a inceput sa mearga" 0ar treaba asta cu
atacarea oamenilor e noua" 4e rog sa-i dai drumul"
, 8u, spuse Savirsitorul"
Il privi printre gene cu un aer s#idator"
, Il rapesti> ?nde vrei sa-l duci> Si cit ceri drept rascumparare>
, Se pare ca n-ai inteles, spuse Savirsitorul" M-a atacat" Si nu mi-ai o#erit nici o garantie ca nu va incerca din
nou" 8-ai promis ca o sa-l pui la punct dupa ce-i dau drumul"
0upa cum spera, in oc)i ii aparu o licarire de #urie"
, 0ar cine te cre!i> (sta e casa lui, nu a ta7
, Ca sa #iu cinstit, spuse Savirsitorul, am avut cam mult de mers pe 3os de la praBa pina aici, iar Ol)ado a impus
un ritm grabit" (s vrea sa stau 3os"
-a ii #acu semn catre un scaun" /rego se !batea si se rasucea, incercind sa scape din strinsoare" Savirsitorul il
ridica pina cind c)ipurile le ramasera apropiate"
, Stii, /rego, daca reusesti cumva sa te elibere!i, sigur o sa ca!i in cap pe podeaua de beton" 0aca pe 3os ar #i
vreun covor, cred ca ai mai avea ceva sanse sa nu-ti pier!i cunostinta" 0ar nu vad asa ceva" 0esi, sincer sa #iu, nu m-ar
deran3a sa aud cum iti crapa teasta de ciment
, 8u intelege c)iar asa bine -sentiala, spuse #ata" Savirsitorul stia ca /rego intelegea, si inca #oarte bine" (poi
va!u
o miscare la intrarea in camera" Ol)ado se intorsese si acum statea in usa care dadea spre bucatarie" (laturi de el
era Quara" -nder le !imbi inveselit, apoi pasi catre scaunul pe care i-l aratase #ata" In acelasi timp, il a!virli pe /rego in
sus, dind drumul miinilor si picioarelor lui in asa #el incit copilul se roti nebuneste prin aer si, de!nada3duit, isi ras#ira
bratele si picioarele in laturi si striga inspaimintat la gindul durerii pe care o va simti cind va cadea pe podea"
Savirsitorul se ase!a pe scaun cu o miscare domoala si-l prinse pe baiat in poala, imobili!indu-i instantaneu bratele"
/rego reusise insa sa-si in#iga ambele calciie in pulpele lui, dar cum baiatul nu purta panto#i, manevra nu dadu re!ulta-
tele asteptate" 0upa o clipa, /rego era din nou lipsit de putere"
, Ce bine e sa stai 3os, spuse -nder" Va multumesc pentru ospitalitate" 8umele meu e (ndreF Giggin" I-am
cunoscut pe Ol)ado si pe Quara, si pe /rego, bineinteles, si suntem buni amici"
Aata cea mare se sterse de sort, ca si cum ar #i avut intentia de a-i intinde mina in semn de salut, dar renunta"
, 8umele meu e -la 2ibeira" -la e o prescurtare de la -lanora"
, Ma bucur sa te cunosc" Vad ca esti ocupata cu pregatirea mesei"
, 0a, #oarte ocupata" Cred c-ar #i mai bine sa vii miine"
, (, du-te si termina-ti treaba" 8u ma supar daca o sa astept putin"
?n alt baiat, mai mare decit Ol)ado dar mai mic decit -la, dadu bu!na in camera"
, 8-ai au!it ce-a spus sora mea> 8u esti dorit in casa asta7
, Ma coplesiti cu amabilitatea voastra, spuse -nder" 8umai ca eu am venit sa vorbesc cu mama voastra si o
astept pina se intoarce de la lucru"
Cind aduse vorba de mama lor, se va!ura redusi la tacere"
, +resupun ca e la munca" 0aca ar #i #ost aici, cred ca toate intimplarile astea curioase ar #i in#uriat-o serios"
(u!ind acestea, Ol)ado sc)ita un !imbet, dar baiatul mai mare se incrunta, iar pe c)ipul -lei aparu o e'presie
inciudata si indurerata"
, 0e ce vrei s-o ve!i pe ea% intreba -la"
, (devarul e ca vreau sa va cunosc pe toti" 5imbi catre baiatul mai mare 4u trebuie ca esti -stev@o 2ei 2ibeira,
bote!at dupa S#intul Ste#an Martirul, cel care l-a va!ut pe Isus stind de-a dreapta lui 0umne!eu"
, Ce stii tu despre ast#el de lucruri, ateule>7
, 0upa cite tin eu minte, S#intul +avel era prin prea3ma si tinea )ainele celor care aruncau cu pietre in Ste#an"
Sigur ca pe vremea aceea nu era credincios" 0e #apt, cred ca era considerat cel mai groa!nic dusman al $isericii" Si
totusi, mai tir!iu s-a cait, adevarat> (sa ca te s#atuiesc sa ve!i in mine nu un vra3mas al lui 0umne!eu, ci un apostol
care inca nu a #ost oprit pe drumul spre 0amasc"
Savirsitorul !imbi"
$aiatul il #i'a cu privirea si ramase cu bu!ele strinse"
, 4u nu esti S#intul +avel"
, 0impotriva, spuse Savirsitorul" Sunt apostolul purcelusilor"
, Pe ei n-o sa-i ve!i niciodata" 8-o sa te lase Miro"
, +oate c-o sa-l las, se au!i vocea lui Miro, a#lat in pragul usii"
Ceilalti se intoarsera imediat si-l va!ura pasind inauntru" Miro era tinar, nu implinise inca doua!eci de ani" 0ar
c)ipul si intreaga lui statura pareau incarcate de raspunderi si su#erinte care atirnau mult prea greu pentru virsta lui"
-nder observa cum ii #acura loc ceilalti" 8u se trageau din calea lui asa cum se retrag oamenii din #ata cuiva de care se
tem" Mai curind se putea spune ca se orientau #ata de el, descriind parabole in 3urul lui, de parca ar #i #ost centrul de
greutate din acea incapere si toate celelalte lucruri se miscau datorita #ortei pe care o radia pre!enta lui"
Miro pasi pina in mi3locul incaperii si se opri in #ata Savirsitorului" +rivi, totusi, si catre pri!onierul acestuia"
, 0a-i drumul, spuse Miro cu o voce ing)etata"
-la il atinse usor pe brat"
, Miro, /rego a incercat sa-l in3ung)ie"
0ar tonul ei parea sa adauge 98u-i nimic, #ii calm, /rego nu e in prime3die, iar omul acesta nu ne e dusman9"
Savirsitorul au!i toate acestea si avu impresia ca si Miro le au!ise"
, /rego, ti-am spus eu ca intr-o buna !i o sa te legi de cineva caruia n-o sa-i #ie #rica de tine, !ise Miro"
Va!ind ca un aliat de-al sau ii devenise dintr-o data dusman, /rego incepu sa plinga
, Ma omoara, ma omoara"
Miro il privi cu raceala pe -nder" +oate ca -la avea incredere in Vorbitor, dar el era deocamdata banuitor"
, Il fac sa sufere, recunoscu -nder" 0escoperise ca cea mai buna cale de a cistiga increderea oamenilor era sa le
spuna adevarul" 0e #iecare data cind se !bate sa scape il #ac sa-si aduca aminte ca e pri!onierul meu" Si inca nu s-a
obisnuit cu gindul asta,
-nder in#runta privirea lui Miro si acesta intelese cererea nerostita" 8ici nu mai insista ca /rego sa #ie eliberat"
, /reguin)o, nu te pot scoate din beleaua asta"
, Si-l lasi sa-l tina> intreba -stevao"
Miro #acu un gest catre -stev@o si se adresa lui -nder ca si cum si-ar #i cerut scu!e"
, 4oata lumea ii !ice Quim" +orecla #usese pronuntata ca si 9rege9 in -sentiala" (sta #iindca al doilea nume al lui
e 2ei, dar acum a a3uns sa-si inc)ipuie ca domneste prin drept divin"
, 4icalosule, ii a!virli Quim peste umar si iesi din camera"
In acelasi timp, ceilalti se ase!ara ca sa stea de vorba" Miro )otarise sa-l accepte pe strain, macar temporar& prin
urmare, puteau cu totii sa #aca uitata pentru o vreme atitudinea banuitoare" Ol)ado se ase!a pe podea" Quara se cocota
la loc in pat" -la se re!ema cu spatele de perete" Miro isi lua un scaun si se ase!a in #ata Savirsitorului"
, 0e ce-ai venit in casa asta> intreba Miro"
0upa cum pusese intrebarea, Savirsitorul intelese imediat ca el, ca si -la de alt#el, nu destainuise nimanui #aptul
ca solicitase un Vorbitor, ast#el ca nici unul dintre ei nu stia ca celalalt astepta sosirea Vorbitorului" Si, de #apt, aproape
sigur nu se asteptasera ca el sa soseasca atit de curind"
, Ca sa discut cu mama voastra"
?surarea lui Miro era aproape vi!ibila, desi nu #acu vreun gest prin care sa se trade!e"
, - la munca, se grabi el sa spuna" 1ucrea!a pina tir!iu" Incearca sa cree!e o specie de carto# care sa re!iste
ierburilor de aici"
, Cum ar #i stirul>
5imbi larg"
, (i au!it de3a despre asta> 8u, nu vrem ca el sa #ie un concurent chiar atit de puternic" 0ar resursele de )rana
de aici sunt cam limitate si nu ne-ar strica o completare" +e de alta parte, stirul nu #ermentea!a ca sa se trans#orme intr-
o bautura buna" Minerii si #ermierii au creat de3a un mit din vodca, pe care o socotesc regina alcoolurilor obtinute prin
distilare"
5imbetul lui Miro in#lori la #el ca o ra!a de soare care, patrunde intr-o pestera pro#itind de o crapatura" -nder
simti cum slabeste incordarea lor" Quara isi legana un picior incoace si incolo, ca o #etita #ara gri3i" (sa cum statea cu
oc)ii pe 3umatate inc)isi, ast#el ca luciul lor metalic nu iesea atit de monstruos in evidenta, Ol)ado avea intiparita pe
#ata o e'presie de #ericire natinga" +rin !imbetul generos al -lei, buna dispo!itie a lui Miro era rasplatita peste asteptari"
+ina si /rego se calmase si incetase sa se mai !bata pentru a scapa din strinsoarea bratelor lui -nder"
(poi, caldura neasteptata pe care o simti in poala il lamuri pe Savirsitor ca /rego nu avea inca de gind sa renunte
la lupta" +rin autoeducatie, Savirsitorul se obisnuise sa nu raspunda impulsiv la actiunile dusmanului, ci sa )otarasca in
mod constient cind e momentul sa dea #riu liber re#le'elor" Suvoiul de urina slobo!it de /rego nu-l #acu decit sa tresara
imperceptibil" Stia la ce se asteptase /rego dupa o e'clamatie #urioasa, Savirsitorul ar #i trebuit sa-l arunce de!gustat
de pe genunc)i" Iar atunci /rego ar #i #ost liber , un adevarat trium# pentru el" Savirsitorul nu-i dadu satis#actia
victoriei"
Cu toate acestea, era evident ca -la stia sa citeasca e'presia de pe c)ipul lui /rego" Aacu oc)ii mari si apoi dadu
sa porneasca #urioasa spre baiat"
, /rego, nemernic mic"""
Savirsitorul clipi din oc)i catre ea si !imbi, #acind-o sa se opreasca locului"
, /rego mi-a #acut un mic dar" - singurul lucru pe care mi-l poate o#eri& l-a #acut el insusi, iar prin asta e
nepretuit" 4in atit de mult la el incit imi vine a crede ca n-o sa-i mai dau drumul in veci"
/rego mirii si se !batu din nou cu salbaticie ca sa se elibere!e"
, 0e ce-ai #acut asta> intreba -la"
, (steapta ca /rego sa se poarte ca o #iinta umana, o lamuri Miro" (sta cere e#ort, dar pina acum nimeni altul nu
s-a deran3at sa incerce"
, &u am incercat, spuse -la"
, -la e singura de aici care ne invata sa ne purtam omeneste, spuse Ol)ado care inca sedea pe podea"
, Sa nu-i spuneti nimic ticalosului despre #amilia noastra7 striga Quim din cealalta camera"
Savirsitorul dadu din cap cu un aer grav, ca si cum tinarul Quim ar #i venit cu o propunere de o tinuta intelectuala
impecabila" Miro c)icoti, iar -la isi rostogoli oc)ii si se ase!a pe pat alaturi de Quara"
, 8u suntem o #amilie prea #ericita, constata Miro"
, Inteleg, spuse Savirsitorul" 0upa moartea atit de recenta a tatalui vostru"""
Miro !imbi rautacios" Ol)ado vorbi din nou
, Cu tata atit de recent in viata, vrei sa spui"
-la si Miro aprobau #ara re!erve acest sentiment" 0ar Quim striga din nou
, 8u-i spuneti nimic7
, S-a purtat rau cu voi> intreba Savirsitorul" 8u se misca, desi urina incepuse sa se raceasca si sa miroasa"
, 8u ne-a batut, daca la asta te re#eri, raspunse -la"
0ar Miro socoti ca lucrurile mersesera prea departe"
, Quim are dreptate" 4reaba asta ne priveste numai pe noi"
, $a nu, il contra!ise -la" - si treaba lui"
, Cum vine asta>
, Aiindca a venit sa marturiseasca moartea tatei, spuse -la"
, Moartea tatei>7 #acu Ol)ado" C)upa pedras7 4ata a murit abia acum trei saptamini7
, -ram in drum pentru a marturisi alta moarte, e'plica Savirsitorul" 0ar cineva a c)emat un Vorbitor pentru
moartea tatalui vostru, asa ca voi marturisi si pentru el"
, Impotriva lui, interveni -la"
, +entru el, intari -nder"
, 4e-am adus aici pentru a rosti adevarul, spuse ea cu amaraciune, si tot adevarul despre tata se indreapta
impotriva lui"
4acerea cobori apasatoare, #acindu-i sa ramina impietriti pina cind aparu Quim" O privea doar pe -la"
, 0eci tu l-ai c)emat, spuse el in soapta" 4u"
, Ca sa rosteasca adevarul7 raspunse -la" -ra vadit ca acu!atia o ranea& Quim nu trebui sa mai adauge ca,
aducindu-i pe acest necredincios sa de!valuie tuturor ceea ce ramasese ascuns atita vreme, -la isi tradase #amilia si
biserica" 4oata lumea din Milagre e #oarte buna si intelegatoare, spuse ea" +ro#esorii nostri trec cu vederea lucrurile
minore, cum ar #i #urtisagurile lui /rego si tacerea Quarei" 8imeni nu s-a suparat ca n-a scos o vorba la scoala, nimeni7
Se pre#ac toti ca suntem copii obisnuiti, nepotii lui Os Venerados, si atit de straluciti, nu-i asa, daca avem un !enador si
doi biologi in #amilie7 (sta inseamna prestigiu" Se #aceau ca nu vad cind tata se imbata crunt, devenea #urios si, venind
acasa, o batea pe mama de nici nu mai putea sa mearga7
, 4ine-ti gura7 striga Quim"
, -la, interveni si Miro"
, Iar tu, Miro, atunci cind tata racnea la tine, spunindu-ti lucruri ingro!itoare pina nu mai puteai rabda si #ugeai
de acasa, alergai impleticit pentru ca nici macar nu puteai sa ve!i"""
, 8-ai dreptul sa-i spui toate astea, !ise Quim"
Ol)ado sari in picioare si, ramas in mi3locul camerei, se intoarse privindu-i pe rind cu oc)ii lui inumani"
, 0e ce vreti sa tainuiti totul in continuare> intreba el moale"
, Ce te doare pe tine> intreba Quim" 4ie nu ti-a #acut niciodata nimic" 4u iti debransai oc)ii si ramineai cu
castile pe urec)i, ascultind batuque sau $ac) sau cine stie ce"""
, Imi debransam oc)ii> 8-am #acut-o niciodata"
Se rasuci grabit si pasi spre terminalul care era in coltul cel mai indepartat #ata de usa" Cu citeva miscari iuti
activa terminalul, apoi apuca un cablu de conectare a inter#etei si il #i'a in pri!a din oc)iul drept -ra o simpla conectare
la computer, dar ea tre!i in mintea Savirsitorului in#ioratoarea imagine a unui urias din al carui oc)i s#irtecat se scurgea
un lic)id, in timp ce -nder patrundea tot mai adinc, a3ungind pina la creier si #acindu-l sa se prabuseasca mort la
pamint" +entru o clipa simti ca ing)eata, dar imediat isi dadu seama ca amintirea nu era reala, ea ii ramasese intiparita
in timpul unui 3oc pe care-l e'ersase la Scoala de 1upta" (sta se intimplase cu trei mii de ani in urma, insa pentru el
trecusera doar doua!eci si cinci de ani, o perioada prea scurta pentru ca amintirea sa-si piarda din #orta" (mintirile si
visele lui despre moartea uriasului erau acelea pe care /indacii le e'trasesera din mintea lui si le trans#ormasera intr-un
semnal lasat anume pentru el& ele il condusesera pina la gogoasa matcii"
0ar acum vocea lui Cane il readuse la realitate" -a ii sopti prin nestemata
, 0aca ti-e totuna, in timp ce oc)iul e legat de computer o sa e'trag tot ce a memorat"
(poi deasupra terminalului aparu o scena" 8u era )ologra#ica, imaginea era in sc)imb ca un basorelie#, asa cum o
percepe un singur observator" Se petrecea in aceeasi camera in care se a#lau acum, va!uta de pe locul in care statuse
Ol)ado cu citeva momente mai devreme , parea sa #ie locul lui pre#erat" In mi3locul camerei se gasea un barbat solid,
puternic si violent, vinturindu-si miinile prin aer in timp ce-i arunca vorbe grele lui Miro care statea ca mut, cu capul
plecat, privindu-si tatal #ara sa dea semne de #urie" 8u se au!ea nici un sunet, era doar o inregistrare vi!uala"
, (i uitat> sopti Ol)ado" (i uitat cum era>
In scena de pe terminal, Miro se intoarse intr-un tir!iu si pleca& Marc@o il urmari pina la usa si continua sa
racneasca" (poi se intoarse in camera si ramase pe loc, gi#iind ca un animal e'tenuat de urmarirea vinatului" In
imagine, /rego alerga catre tatal lui si i se agata de picior, strigind si el catre usa, iar c)ipul lui arata #ara tagada ca se
#acea ecoul cuvintelor cumplite adresate lui Miro" Marc@o desprinse miinile copilului din 3urul piciorului si pasi cu
)otarire in camera cealalta"
, 8u am sunet, spuse Ol)ado" 0ar inca poti sa au!i, nu>
-nder il simti pe /rego tremurindu-i pe genunc)i"
, ?ite, o lovitura, un !gomot puternic , ea cade pe podea, simti in carnea ta cum se loveste trupul ei de beton>
, 4aci, Ol)ado, il ruga Miro"
Scena memorata de computer se inc)eie"
, 8u-mi vine sa cred ca ai pastrat imaginile acelea, spuse -la"
Aara sa #aca nici un e#ort sa se ascunda, Quim plingea"
, -u l-am ucis, murmura el" 1-am ucis, ucis, ucis"
, Ce tot vorbesti acolo> rabu#ni Miro e'asperat" Su#erea de o boala neiertatoare, era congenitala"
, M-am rugat sa moara7 urla Quim" C)ipul ii era impurpurat de minie salbatica, iar lacrimile, mucii si scuipatul
se amestecasera in 3urul bu!elor sale" M-am rugat Aecioarei, m-am rugat la Isus, m-am rugat la $unicul si $unica, am
spus ca o sa merg in iad daca el o sa moara, iar ei au #acut-o si acum o sa a3ung acolo si nu-mi pare rau0 0umne!eu sa
ma ierte, dar ma bucur7 Suspinind si abia tinindu-se pe picioare, iesi din camera" Se au!i bubuitul unei usi trintite"
, -i bine, iata o noua minune adeverita care e pusa pe seama lui Os Venerados, spuse Miro" S#intenia este
asigurata"
, 4ine-ti gura7 se rasti Ol)ado"
, Si el e acela care ne spunea mereu ca Isus voia ca noi sa-l iertam pe nenorocit, adauga Miro"
(#lat inca pe genunc)ii lui -nder, /rego incepu sa tremure atit de nestapinit incit Savirsitorul se ingri3ora" Isi
dadu seama ca /rego sopteste ceva" -la observa inaintea celorlalti su#erinta lui /rego si ingenunc)e in #ata baiatului"
, +linge" 8u l-am va!ut niciodata bocind ast#el"""
, 4aticu6, taticu6, taticule, soptea /rego" 4remuraturile se trans#ormara in scuturaturi puternice, aproape
convulsive prin violenta lor"
, Se teme de tata> intreba Ol)ado" C)ipul lui trada o pro#unda ingri3orare pentru starea lui /rego" Spre usurarea
Savirsitorului, #etele tuturor erau indurerate" 0eci in #amilia asta e'ista si iubire, nu numai solidaritate intre cei siliti sa
traiasca atitia ani sub apasarea unui tiran"
, 4aticul tau nu mai e, spuse Miro mingiietor" (cum nu trebuie sa te mai temi"
-nder clatina din cap"
, Miro, incepu el, nu ai va!ut memoria lui Ol)ado> Copiii nu-si 3udeca tatii, ci ii iubesc" /rego s-a straduit din
rasputeri sa semene cu Marc@o 2ibeira" S-ar putea ca voi, restul copiilor, sa va #i bucurat sa-l vedeti mort, dar pentru
/rego a #ost s#irsitul lumii"
1a asta nu se gindise nici unul dintre ei" C)iar si acum ideea li se parea de!gustatoare& Savirsitorul ii va!u cum se
cutremura de groa!a" Si totusi stiau ca acesta era adevarul" (cum insa, cind Savirsitorul le-o spusese atit de raspicat,
intelegeau ca asa stateau lucrurile"
, 0eus nos perdos, murmura -la" 0umne!eu sa ne ierte"
-la intinse miinile ca sa-l ia pe /rego" -l o respinse" In sc)imb, #acu asa cum anticipase Savirsitorul, si tocmai de
aceea era pregatit pentru ce avea sa se intimple" Intrucit strinsoarea mai slabise, /rego se intoarse, isi a!virli bratele in
3urul gitului Savirsitorului si porni sa plinga amar, cu )o)ote de nestavilit"
-nder le vorbi calm celorlalti, care urmareau neputinciosi scena"
, Cum ar #i putut sa-si arate su#erinta fata de oi, cind stia cit ii uriti>
, 8oi nu l-am urit niciodata pe /rego, spuse Ol)ado"
, (r #i trebuit sa-mi dau seama, constata Miro" Stiam ca su#era mai mult decit noi, dar niciodata nu m-am gindit
ca"""
, 8u va cautati vina, spuse Savirsitorul" 0oar un strain poate vedea si intelege asemenea lucruri"
O au!i pe Cane soptindu-i la urec)e 9Mereu ma uimesti, (ndreF, cu #elul in care trans#ormi oamenii in plasma9"
Savirsitorul nu-i putea raspunde pentru ca ea oricum nu l-ar #i cre!ut" 8u el planuise des#asurarea lucrurilor, ci
improvi!ase din mers" 0e unde sa stie ca Ol)ado va avea o inregistrare ca dovada a salbaticiei lui Marc@o #ata de
#amilie> Singura intuitie autentica #usese in ceea ce-l privea pe /rego, dar pina si acesta in mod instinctiv& simtise ca el
cauta cu disperare pe cineva care sa-si e'ercite autoritatea asupra lui, o persoana care sa-i #ie ca un tata" Si tocmai
#iindca propriul sau tata #usese crud, /rego percepea doar cru!imea ca pe o dovada de dragoste si tarie" 1acrimile lui,
care acum udau gitul Savirsitorului, erau la #el de #ierbinti ca si urina care ii scaldase genunc)ii mai devreme"
Intuise ce va #ace /rego, insa Quara reusi sa-l ia prin surprindere" +e cind ceilalti il priveau pe /rego plingind
tacut, ea se ridica de pe pat si merse tinta spre Savirsitor" Il #ulgera printre gene cu o privire #urioasa"
, 0u)nesti7 spuse ea cu )otarire in glas" (poi iesi mindra din camera si pleca spre partea din spate a casei"
Miro reusi cu greu sa-si stapineasca risul, iar -la !imbi" Savirsitorul ridica din sprincene de parca ar #i vrut sa
spuna 9C)iar si cind cistigi pier!i ceva9"
Ol)ado paru sa auda cuvintele nerostite" 0e pe scaunul lui de linga terminal, baiatul cu oc)i metalici spuse incet
, Si tu cistigi alaturi de ea" - singura vorba pe care a rostit-o in a#ara #amiliei in ultimele luni"
90ar eu nu-s din a#ara #amiliei9, spuse Savirsitorul in gind" 98-ati observat> Acum fac parte din #amilie, #ie ca va
place, #ie ca nu" Aie ca-mi place, #ie ca nu"9
0upa o vreme, /rego inceta sa mai suspine" (dormise" Savirsitorul il duse in brate pina la pat& Quara dormea
de3a in celalalt pat din camera" -la il a3uta pe Savirsitor sa-l de!brace pe /rego de pantalonii imbibati de urina si sa-l
imbrace cu ceva usor si larg" Savirsitorul avea miini pricepute si blinde, iar /rego nu se tre!i"
Cind se intoarse in camera din #ata, Miro il masura pe Savirsitor cu un oc)i cinic"
, -i bine, Vorbitorule, ai de ales" +antalonii mei sunt prea strimti si scurti intre picioare, iar ai tatei ti-ar cadea in
vine"
1ui -nder ii trebui doar o clipa ca sa-si aduca aminte" ?rina se uscase de mult"
, 8u-ti #ace gri3i, il linisti el" Ma pot sc)imba cind a3ung acasa"
, Mama n-o sa soseasca decit peste vreo ora" 0oar ai venit sa vorbesti cu ea, nu> +ina atunci poti sa-ti cureti
pantalonii"
, (tunci da-mi-i pe-ai tai, spuse Savirsitorul" Imi asum riscul sa pocneasca pe mine"
Capitolul "
DONA IVANOVA
Asta inseamna sa te autoamagesti toata iata. 3reci dincolo si descoperi cea, un element ital, si
cind te intorci la statiune scrii un raport golit de orice continut, care nu cuprinde nimic din ce ai deprins
prin contaminare culturala.
&sti prea tinar ca sa intelegi ce tortura reprezinta asta. &u si tata am inceput sa procedam astfel
fiindca n-am mai suportat sa tainuim cunostintele noastre fata de purcelusi. $a si mine, de altfel, ei
descoperi ca e la fel de dureros sa ascunzi cunostinte fata de colegii nostri, oamenii de stiinta. $ind ii ezi
zbatindu-se sa gaseasca raspuns la o intrebare si stii ca detii informatia care ar putea sa-i scoata lesne din
punctul mort in care au a!uns, cind ii ezi a!ungind atit de aproape de adear si apoi, din cauza absentei
informatiilor pe care le ai tu, batind in retragere, lasind deoparte concluziile corecte si cazind din nou in
greseala, nu ai fi om daca nu ai aea un sentiment de netarmurita suferinta.
3rebuie sa a reamintiti mereu/ asta e legea lor, calea pe care au ales-o. &i sunt aceia care au inaltat
zidul intre ei insisi si adear si nu ne-am alege decit cu pedeapsa daca le-am spune cit de usor si definiti a
fost trecuta aceasta opreliste. $aci pentru fiecare om de stiinta framling care tin!este dupa adear e#ista
alti zece descabecados :descreierati; fara de minte care dispretuiesc cunoasterea, care niciodata nu concep
o ipoteza noua, a caror munca se limiteaza la studierea scrierilor unor adearati oameni de stiinta cu
scopul de a ina erori neinsemnate, contradictii sau deieri de la metoda. Aceste lipitori or citi cu lupa
orice raport pe care-l faci si, daca esti negli!ent o singura data, sigur te or prinde.
Asta inseamna ca nici macar nu poti mentiona un purcelus al carui nume e deriat din contaminarea
culturala/ '$esti' le a sugera ca i-am inatat olaritul rudimentar, '$alendar' si, '"eceratorul' or sari in
ochi. "i nici Dumnezeu insusi nu ne-ar mai sala daca ar afla de numele de '"ageata',
Memorandum al lui 1ibertade Aigueira de Medici catre
Ouanda Aigueira Mucumbi si Miro von Desse, e'tras din #isierele lusitane prin
Ordin Congresional si inaintat ca proba in +rocesul In Absentia intentat
'enologilor de pe 1usitania sub (cu!atiile de 4radare si incalcare a 1egii"
8ovin)a !abovea in Statiunea $iologilor, cu toate ca-si terminase activitatea propriu-!isa de mai bine de o ora"
+lantelor de carto#i clonati le mergea de minune in solutiile nutritive& acum mai avea de #acut doar observatiile !ilnice
pentru a vedea care dintre modi#icarile genetice va produce plantele cele mai re!istente si cu radacina cea mai
viguroasa"
90aca nu mai am nimic de #acut, de ce nu ma duc acasa>9 1a intrebarea asta nu avea raspuns" Copiii aveau
nevoie de ea, era limpede& nu le #acea nici un serviciu plecind dimineata in !ori si intorcindu-se acasa dupa ce mai toti
erau adormiti" Si c)iar si acum, stiind ca ar trebui sa plece, statea privind lung obiectele din laborator #ara sa vada ceva,
#ara sa #aca ceva, #ara sa #ie ceva"
Socoti ca era momentul sa porneasca spre casa si nu reusi sa priceapa de ce nu simtea nici o bucurie la gindul
acesta" 91a urma urmei9, tinu sa-si reimprospate!e memoria, 9Marc@o e mort" ( murit acum trei saptamini" 8ici o !i in
plus sau in minus" ( #acut tot ce trebuia si eu am #acut tot ce a vrut el, dar toate motivatiile noastre isi dadusera du)ul
cu patru ani inainte ca el sa putre!easca de#initiv" In aceasta perioada n-am trait macar o clipa de iubire impreuna, dar
nici nu m-am gindit vreodata sa-l parasesc"9 0ivortul ar #i #ost imposibil, insa separarea ar #i #ost su#icienta pentru a
pune capat batailor" C)iar si acum ii mai intepenea soldul si uneori o durea, asta de la ultima con#runtare, cind el o
a!virlise pe podeaua de beton" 9Ce amintiri incintatoare ai lasat in urma, C@o, ciine de sot ce mi-ai #ost79
0urerea din sold o sageta e'act in clipa in care se gindi la ea" 0adu din cap, parca satis#acuta" 9-'act ceea ce
merit, si are sa-mi para rau cind o sa-mi treaca"9
Se ridica si pasi #ara sa sc)ioapete deloc, c)iar daca durerea era mai mult decit su#icienta ca s-o sileasca sa-si
#orte!e soldul" 98-o sa ma cocolosesc, n-o sa ma mena3e! deloc" O merit cu vir# si indesat"9
Iesi pe usa si o inc)ise in urma ei" Imediat dupa aceea, computerul stinse toate luminile, mai putin cele necesare
di#eritelor plante a#late in #a!a de #otosinte!a #ortata" Isi iubea plantele, micile ei #iare, cu o in#ocare uimitoare"
9Cresteti9, striga ea catre ele !i si noapte, 9cresteti si va inmultiti"9 Su#erea pentru cele care nu reuseau si le smulgea din
cultura numai atunci cind era clar ca nu mai aveau nici o sansa" (cum, in timp ce se indeparta de statiune, inca putea sa
auda mu!ica lor subconstienta, tipetele celulelor microscopice care cresteau, se divi!au si se de!voltau in structuri tot
mai complicate" +leca dinspre lumina spre be!na, dinspre viata spre moarte, si su#erinta su#leteasca se adincea intr-o
per#ecta sincroni!are cu um#larea inc)eieturilor"
Cind a3unse pe coama dealului si se apropie de casa, va!u crimpeie de lumina ce ra!bateau prin #erestre" Camera
Quarei si a lui /rego era cu#undata in intuneric& nu va trebui sa suporte acu!atiile lor neiertatoare, tacerea Quarei si
rautatea salbatica si indaratnica a lui /rego" 0ar erau prea multe lumini aprinse, c)iar si in propria ei camera, si in
camera din #ata" Se intimpla ceva neobisnuit, iar ei nu-i placeau lucrurile neobisnuite"
Ol)ado statea in camera de !i, ca de obicei, cu castile pe urec)i& in seara aceasta, totusi, avea mu#a de inter#ata
cuplata la oc)i" $ineinteles ca e'tragea din computer vec)i amintiri vi!uale sau probabil ca le incarca pe cele pe care le
purtase cu el" Ca si in alte asemenea momente, ar #i vrut sa-si poata descarca mintea de amintirile vi!uale si sa-si curete
memoria de ele, pentru a le putea inlocui cu altele, mai placute" (mintirea cadavrului lui +ipo era printre cele de care s-
ar debarasa bucuroasa, pentru a o inlocui cu vreuna dintre !ilele minunate si stralucitoare cind se a#lau toti trei in
Statiunea !enadorilor" Si trupul lui 1ibo in#asurat in pin!a, carnea lui dulce tinuta laolalta doar de tesatura& ar pre#era sa
aiba alte amintiri despre trupul lui, atingerea bu!elor, e'presivitatea palmelor lui" 0ar amintirile placute au #ugit,
ingropate prea adinc in durere" 5ilele acelea #rumoase, pe toate le-am #urat, iar ele mi-au #ost rapite si inlocuite cu ceea
ce meritam"
Ol)ado se intoarse cu #ata spre ea, iar cablul de legatura pornit din oc)i ii produse o impresie de!gustatoare" 8u
reusi sa-si retina tresarirea, rusinea" 9Imi pare rau9, spuse ea in gind" 9Aara indoiala ca ai #i avut oc)i daca aveai alta
mama" 1auro, te-ai nascut pentru a #i cel mai bun, cel mai sanatos, cel mai intreg dintre copiii mei, dar bineinteles ca
nimic !amislit de pintecul meu nu putea ramine intact prea multa vreme"9
8u spuse nimic din toate acestea, desigur, asa cum nici Ol)ado nu-i adresa vreo vorba" Se intoarse pentru a merge
in camera ei, sa vada de ce era lumina aprinsa"
, Mama, incepu Ol)ado"
Isi scosese castile si deconecta cablul din oc)i"
, 0a>
, (vem un oaspete, spuse el" Vorbitorul"
Simti ca ing)eata" 98u in seara asta9, striga ea #ara cuvinte" Stia, totusi, ca nu va voi sa-l vada nici miine, nici
poimiine, niciodata"
, +antalonii ii sunt curati acum si s-a dus in camera ta ca sa si-i sc)imbe" Sper ca nu te superi"
-la aparu din bucatarie"
, (i venit, spuse ea" (m pregatit niste ca#e!in)os, am una si pentru tine"
, O sa astept a#ara pina pleaca, spuse 8ovin)a"
-la si Ol)ado se uitara unul la altul" 8ovin)a intelese pe data ca o priveau ca pe o problema ce trebuia re!olvata&
ca ei aprobau ceea ce voia sa #aca aici Vorbitorul" 9-i, a#lati ca sunt o sarada pe care nu voi o veti de!lega"9
, Mama, nu e asa cum a !is episcopul, spuse Ol)ado" - bun.
8ovin)a ii raspunse cu un sarcasm usturator
, 0e cind ai devenit tu e'pert in bine si rau>
-la si Ol)ado sc)imbara din nou priviri" Stia ce gindeau" 9-i, asta-i, dragi copii, nu puteti" Sunt de neconvins, asa
cum si 1ibo a descoperit asta !i de !i" 8-a reusit sa-mi smulga secretul" 8u e vina mea ca a murit"66
0ar -la si Ol)ado reusisera sa o #aca sa se ra!gindeasca" In loc sa plece de acasa, 8ovin)a se retrase in bucatarie,
trecind pe linga -la, ramasa in cadrul usii, dar #ara sa o atinga" Cestile minuscule erau aran3ate intr-un cerc delicat pe
masa, iar ceainicul aburind la mi3loc" Se ase!a si-si puse bratele pe tablie" 90eci Vorbitorul se a#la aici si a #acut primul
drum la ea" 0ar unde sa se duca> - greseala mea ca a sosit, nu> Inca o persoana careia i-am tulburat viata, asa cum am
distrus-o pe-a copiilor mei, pe-a lui Marc@o, 1ibo, +ipo si pe-a mea"9
O mina puternica, masculina si totusi #ina, trecu peste umarul ei, apuca ceainicul, si prin gitul delicat si gratios
curse un #iricel de ca#ea #ierbinte in cestile mici de ca#e!in)o"
, +osso derramar> spuse el" Ce intrebare neroada, de vreme ce turna de3a" Vocea lui era insa tandra, pronuntia
portug)e!a indulcita de suave in#le'iuni castiliene" 0eci spaniol>
, 0esculpa-me, sopti ea" Iarta-ma" 4rou'e o sen)or tantos =uilome-tros"""
, 0ona Ivanova, !borul interstelar nu se masoara in Iilometri" Il masuram in ani" Cuvintele lui pareau o
acu!atie, dar vocea era melancolica, ba c)iar indulgenta si mingiietoare" 9M-as putea lasa sedusa de vocea asta" /lasul
acesta minte"9
, 0aca as putea anula calatoria ca sa-ti inapoie! cei doua!eci si doi de ani, as #ace-o" (m gresit c)emindu-te" Imi
pare rau" /lasul ii parea sters, neconvingator" 0e vreme ce intreaga ei viata era o minciuna, pina si scu!ele sunau #als"
, 0eocamdata nu simt scurgerea timpului, spuse Vorbitorul" 2amase in spatele ei, ast#el ca 8ovin)a inca nu-i
va!use c)ipul" +entru mine a trecut doar o saptamina de cind m-am despartit de sora mea" - singura ruda in viata" Aiica
ei nu se nascuse la plecarea mea, iar acum o #i terminat colegiul, s-o #i maritat si probabil ca are c)iar copii" 8-o voi
cunoaste" In sc)imb, i-am cunoscut pe copiii tai, 0ona Ivanova"
-a ridica ceasca si o goli dintr-o ing)ititura, cu toate ca-si arse limba si gitle3ul, iar stomacul i se revolta"
, Iti inc)ipui ca-i cunosti doar dupa citeva ore petrecute cu ei>
, Mai bine decit tine, 0ona Ivanova"
8ovin)a o au!i pe -la scotind o e'clamatie muta #ata de indra!neala Vorbitorului" Si, cu toate ca era posibil ca
vorbele lui sa e'prime adevarul, o in#uria ca tocmai un strain ii spunea asa ceva" Se intoarse ca sa-l vada, sa-l #ulgere cu
privirea, dar el se miscase, nu mai era in spatele ei" Se uita in partea cealalta si, in cele din urma, se ridica in picioare,
cautindu-l din oc)i, dar el iesise din camera" -la statea tot in usa, privind intrigata"
, Intoarce-te7 spuse 8ovin)a" 8u se poate sa-mi vorbesti ast#el si sa-mi intorci spatele7
0ar el nu-i raspunse" 8ovin)a au!i in sc)imb un !von de risete potolite venind dinspre partea din spate a casei"
+leca in cautarea sursei !gomotului" 4recu prin camere pina a3unse in ultima" Miro sedea pe patul ei si Vorbitorul statea
linga usa, si amindoi rideau" Miro o va!u pe mama lui si !imbetul ii disparu de pe c)ip" Se simti stra#ulgerata de durere"
0e ani de !ile nu-l va!use !imbind, uitase c)iar cit de mult i se lumina #ata, e'act ca a tatalui sau& iar venirea ei
alungase acel !imbet"
, (m venit sa discutam aici #iindca Quim s-a suparat rau, e'plica Miro" -l a #acut patul"
, 8u cred ca Vorbitorului ii pasa daca patul era #acut sau nu, ii raspunse rece 8ovin)a" (sa e, Vorbitorule>
, Ordinea si de!ordinea isi au #armecul lor, spuse -nder" 8ici acum nu se intoarse cu #ata spre ea, iar ea se
bucura, pentru ca nu era obligata sa-i vada e'presia oc)ilor cind ii va transmite amarul ei mesa3"
, Vorbitorule, trebuie sa-ti spun ca ai venit doar ca sa te a#li in treaba, incepu ea" ?raste-ma, daca vrei, dar nu
mai ai ce sa marturisesti" +e vremea aceea eram o #etiscana #ara minte" In naivitatea mea, am cre!ut ca imi va raspunde
autorul Matcii si Degemonului" +ierdusem pe cineva care imi #usese ca un parinte si aveam nevoie de consolare"
-nder se intoarse abia acum spre ea" -ra un barbat destul de tinar, mai tinar decit ea, si, prin sclipirea
intelegatoare din oc)i, parea seducator" 9+erigoso9, socoti ea" 9- prime3dios, #rumos, m-as putea ineca in stralucirea
asta"9
, 0ona Ivanova, spuse el, dupa ce-ai citit 9Matca si Degemonul9 cum de ti-ai inc)ipuit ca autorul ei ar putea
aduce alinare%
In locul ei raspunse Miro , Miro cel scump la vorba ,, care interveni in discutie cu o vioiciune pe care
8ovin)a n-o mai va!use la el de cind era copil"
, (m citit-o, spuse el, si Vorbitorul original a scris povestea matcii cu deosebita compasiune"
-nder surise trist"
, 0ar nu a scris-o pentru /indaci, asa e> ( dedicat-o omenirii, care inca sarbatorea nimicirea /indacilor ca pe o
victorie mareata" ( scris-o neiertator, pentru a trans#orma mindria oamenilor in regret, bucurie si su#erinta" Iar acum
#iintele umane au uitat cu desavirsire ca i-au urit cindva pe /indaci, ca au cinstit si preamarit cindva un nume care a
a3uns detestat"""
, +oti spune orice, interveni Ivanova" Se numea Savirsitorul si a distrus tot ce a atins" 9Ca si mine9, inc)eie ea in
gind"
, (sa> Si ce stii despre el> KVocea lui suiera ca o coasa care retea!a nemilos iarba" L 0e unde stii ca nu a atins
nimic cu blindete> Ca nu a e'istat cineva care sa-l iubeasca sau sa #ie binecuvintat de dragostea lui> 9( distrus tot ce a
atins9 , asta e o minciuna care nu poate e'prima adevarul despre nici o #iinta umana care a trait vreodata"
, (sta ti-e doctrina, Vorbitorule> (tunci inseamna ca nu stii prea multe" 1uase o atitudine s#idatoare, dar inca o
speria minia lui" Cre!use ca blindetea lui era la #el de neclintita ca si a unui con#esor"
Si, aproape imediat, e'presia de minie disparu de pe c)ipul lui"
, 4e poti simti cu constiinta usurata, o linisti el" (pelul tau m-a #acut sa pornesc in calatorie, dar in timp ce eram
pe drum au mai solicitat si altii un Vorbitor"
, 0a>
Oare cine altul cunostea indea3uns de bine 9Matca si Degemonul9 ca sa-si doreasca un Vorbitor, cine se mai
simtea independent #ata de episcopul +eregrino ca sa indra!neasca asa ceva>
, 0aca-i adevarat, atunci de ce te a#li in casa mea%
, Aiindca am #ost c)emat sa rostesc moartea lui Marcos Maria 2ibeira, #ostul tau sot"
Inspaimintatoare perspectiva"
, ( lui>7 Cine vrea sa se gindeasca din nou la el acum, dupa ce a murit>
Vorbitorul nu-i raspunse, dar Miro, rupse pe neasteptate tacerea
, /rego, de e'emplu" Vorbitorul ne-a aratat ceea ce ar #i trebuit sa pricepem de mult baiatul tin3este dupa tatal
lui si crede ca noi toti il urim"""
, (sta-i psi)ologie de doi bani, i-o rete!a 8ovin)a" (vem si noi terapeuti aici, dar nici ei nu #ac multe parale"
0in spatele ei se au!i vocea -lei
, Mama, eu l-am c)emat sa marturiseasca moartea tatei" (m cre!ut ca vor trece !eci de ani pina va sosi, dar ma
bucur ca acum se a#la aici si ne poate a3uta"
, Cu ce ne poate a3uta>
, Mama, a #acut-o de3a" /rego a adormit imbratisindu-l, iar Quara i-a vorbit
, In realitate i-a spus ca du)neste, o lamuri Miro"
, Ceea ce probabil ca era adevarat, spuse -la, #iindca /reguin)o si-a slobo!it udul in poala lui"
Miro si -la i!bucnira in ris amintindu-si scena, iar Vorbitorul nu-si putu retine un !imbet" (sta o descumpani pe
8ovin)a mai mult decit ar #i cre!ut , in casa ei nu se mai instapinise o atmos#era atit de rela'ata de cind Marc@o o
adusese aici pe 8ovin)a, adica la un an dupa moartea lui +ipo" Aara sa vrea, 8ovin)a isi aminti de bucuria pe care
simtise la nasterea lui Miro, cind -la era inca mica, de primii ani ai e'istentei lor, de bolboroseala lui Miro la orice
vedea, de pasii nesiguri ai -lei prin toata casa, urmarindu-i, de copiii care se 3ucau impreuna si se tavaleau prin iarba la
doi pasi de padurea purcelusilor, a#lata dincolo de gard& incintarea pe care o simtea #ata de copii era cea care il otravea
pe Marc@o si-l #acea sa-i urasca pe amindoi, pentru ca stia ca nici unul nu-i al lui" In momentul nasterii lui Quim casa
devenise un cuib al discordiei si de aceea Quim n-a reusit sa invete sa rida nestin3enit decit atunci cind parintii nu erau
de #ata" (semui risul lui Miro si al -lei cu ridicarea brusca a unei perdele groase si intunecate& pe neasteptate, se #acuse
din nou lumina intr-un moment cind 8ovin)a uitase ca in a#ara de noapte mai e'istau si alte perioade ale !ilei" Cum de
indra!nea strainul acesta sa dea bu!na in casa ei si sa darime toate baricadele inaltate de ea>
, 8u accept, spuse ea" 8u ai dreptul sa scotocesti prin viata sotului meu"
-l inalta sprincenele a mirare" 8ovin)a cunostea prevederile Codului Stelar la #el de bine ca oricare altcineva,
deci isi dadea seama ca el avea nu numai dreptul, ci c)iar bene#icia de protectia legii in stradania de a descoperi
adevarul despre viata de#unctului"
, Marc@o a #ost un om ingro!itor, insista ea, si daca se va spune adevarul despre el, asta nu va provoca decit
durere"
, (i dreptate !icind ca rostirea adevarului despre el va aduce numai durere, dar nu #iindca a #ost un om
ingro!itor, o corecta Vorbitorul" 0aca as spune doar ce stie de3a toata lumea , ca si-a detestat copiii si si-a batut sotia
si ca umbla beat din bar in bar pina cind il trimiteau politistii acasa , atunci n-as provoca decit su#erinta, e adevarat>
(s da un prile3 de mare satis#actie unora, pentru ca in ca!ul asta toti oamenii ar #i convinsi ca parerea lor despre el a
#ost corecta, de la inceput pina la s#irsit" ( #ost un gunoi, asa ca bine i-au #acut ca l-au tratat ca pe o !dreanta"
, Si tu cre!i ca n-a fost%
, Cind intelegi dorintele unei #iinte umane, nici una nu e de lepadat 8ici o viata nu este lipsita de sens" 0aca le
intelegi gindurile cele mai intime, pina si cei mai rai oameni au #aptuit lucruri generoase care au spalat macar o parte
din pacatele lor"
, 0aca dai cre!are unei asemenea idei inseamna ca esti mai nestiutor decit pari, spuse 8ovin)a"
, C)iar asa> e'clama Vorbitorul" (bia acum doua saptamini am au!it de solicitarea ta" (tunci te-am studiat si,
8ovin)a, c)iar daca tu nu-ti amintesti, eu te am in minte ca pe o #ata dulce, #rumoasa si buna" Si inainte ai #ost o
singuratica, dar +ipo si 1ibo te-au cunoscut si te-au considerat demna de iubire"
, +ipo era de3a mort"
, 0ar te-a iubit
, 8u stii nimic, Vorbitorule" -rai la doua!eci si doi de ani departare7 In plus, nu despre mine spuneam ca nu
valore! nimic, ci despre Marc@o"
, 0ar tu esti convinsa ca nu-i asa, 8ovin)a" +entru ca tu cunosti acel unic gest de bunatate si genero!itate care
mintuieste viata bietului om"
8ovin)a nu intelese de ce era atit de ingro!ita, dar simti ca trebuie sa-l impiedice pe Vorbitor sa continue, cu toate
ca nu-si dadea nicidecum seama ce act generos isi inc)ipuia el ca descoperise in viata lui C@o"
, Cum de indra!nesti sa-mi spui pe nume> striga ea" 0e patru ani nimeni nu mi s-a adresat ast#el7
Ca raspuns, el ridica mina si-si trecu degetele usor peste obra!ul 8ovin)ei" ?n gest timid, aproape adolescentin& ii
aducea aminte de 1ibo si ii era peste putinta sa-l suporte" Ii prinse mina si o indeparta #urioasa, apoi il impinse deoparte
si trecu pe linga el"
, Iesi a#ara7 striga ea la Miro"
Aiul se ridica iute si porni cu spatele spre usi +rivindu-i c)ipul, 8ovin)a intelese ca in ciuda atitor lucruri curioase
la care #usese martor in casa asta, prin iesirea ei minioasa de acum reusise sa-l surprinda inca o data pe Miro"
, 8-o sa obtii nimic de la mine7 racni ea catre Vorbitor"
, 8ici n-am venit sa-ti rapesc ceva, spuse el calm"
, Si nici nu vreau ceva din ce-ai avea de o#erit7 +entru mine esti un nimeni, au!i> 4u esti acela care nu valorea!a
nimic7 1i'o, ruina, estrago , vai #ora d6a=ui, n@o tens direito estar em min)a casa7 8-ai dreptul sa intri in casa mea7
, 8@o es estrago, sopti el, es solo #ecundo, e vou plantar 3ardim ai" (poi, inainte ca ea sa poata raspunde, inc)ise
usa si pleca"
-ra adevarat ca nu avea ce sa-i raspunda, #iindca vorbele lui sunasera scandalos" Il #acuse estrago, dar el
raspunsese de parca 8ovin)a si-ar #i recunoscut singura pustiul din inima" -a ii vorbise pe un ton bat3ocoritor, #olosind
insultatorul tu #amiliar in loc de o "enhor sau alt termen politicos" Si totusi, cind el ii raspunsese cu aceiasi termeni, cu
aceeasi #amiliaritate, totul sunase alt#el" 9-sti un sol #ertil si te voi trans#orma intr-o gradina"9 -rau vorbe pe care doar
un poet le-ar spune iubitei, sau poate un sot sotiei, iar acel tu era intim, lipsit de aroganti 9Cum de-a indra!nit>9 sopti
ea, atingindu-si obra!ul pe care i-l mingiiase Vorbitorul" 9- cu mult mai crud decit mi-am imaginat vreodata ca ar putea
#i un Vorbitor" -piscopul +eregrino a avut dreptate" - prime3dios in#idelul, anticristul, patrunde obra!nic in cotloane ale
inimii pe care le-am pastrat ca pe-un pamint s#intit, acolo unde nu am ingaduit nimanui sa salasuiasca" Calca in picioare
putinele mladite care se agata cu disperare de viata in acel sol pietros" Cum de indra!neste> Mai bine muream decit sa-l
cunosc& cu siguranta ca o sa-mi sc)imbe viata cu totul pina o sa termine ce are de #acut aici"9
Isi dadu seama ca prin vis ca plingea cineva" Quara" $ineinteles ca strigatele o tre!isera& ea nu dormea niciodata
pro#und" 8ovin)a aproape ca desc)ise usa ca sa intre in camera si s-o linisteasca, dar apoi plinsul inceta si au!i o voce
de barbat cintindu-i Quarei ca s-o adoarma" Cintecul era intr-o alta limba" 8ovin)a avu impresia ca in germana sau
nordica& dar, in orice limba ar #i #ost, nu reusi sa inteleaga vorbele" Insa stia cine cinta si pricepu ca acum Quara era
alinata"
8ovin)a nu mai traise asemenea spaime de cind intelesese pentru prima oara ca Miro )otarise sa devina !enador
si sa calce pe urmele celor doi barbati macelariti de purcelusi" 9Omul acesta destrama plasa in care e incilcita #amilia
mea si ne aduna din nou pe toti laolalta& dar, #acind asta, imi va desci#ra secretele" 0aca va descoperi cum a murit +ipo
si va rosti adevarul, atunci Miro va a#la aceeasi taina, si asta il va ucide" 8u vreau sa mai o#er o#rande purcelusilor& au
devenit !eitati prea crude pentru ca eu sa le mai venere!"9
Mai tir!iu, in timp ce statea in pat cu usa inc)isa, incercind sa adoarma, prinse citeva risete din camera din #ata si
de aceasta data reusi sa-i distinga pe Quim si pe Ol)ado ri!ind impreuna cu Miro si -la" Incerca sa si-i inc)ipuie in
incaperea dintr-o data luminata de atmos#era voioasa" Cind insa o cuprinse somnul si inc)ipuirea se metamor#o!a in vis,
nu Vorbitorul era acela care statea printre copiii ei si-i invata sa rida, ci 1ibo, care traia din nou si pe care toti il
recunosteau drept adevaratul ei barbat, omul cu care se casatorise in adincul inimii, re#u!ind sa-i #ie soata in $iserica"
C)iar si in somn, bucuria era imposibil de indurat si de aceea scalda asternutul in lacrimi"
Capitolul #
DE$ECT CON%ENITAL
$IDA/ $orpusculul Descolada nu este bacterial. "e pare ca el patrunde in celulele organismului si
ocupa un loc permanent la fel ca mitocondriile, reproducindu-se atunci cind se reproduce si celula. 7aptul
ca a contaminat o noua specie in doar citia ani sugereaza ca este e#traordinar de adaptabil. 3rebuie sa se
fi raspindit prin intreaga Lusitanie cu mult timp in urma, astfel ca s-ar putea ca de acum sa fi deenit
endemic, o infectie permanenta.
G6"32/ Daca este permanenta si prezenta pretutindeni, atunci nu e un germen de infectie, $ida, ci o
parte a ietii normale.
$IDA/ Dar nu este in mod obligatoriu innascuta ea are capacitatea de a se raspindi. "i, desigur,
daca este endemica, atunci toate speciile locale trebuie sa fi gasit modalitati de a o anihila...
G6"32/ "au de a se adapta la ea si de a o include in ciclul lor normal de iata. Probabil ca A6
A*63 neoie de ea.
$IDA/ A6 -&*2I& de cea care desface moleculele genetice si le sudeaza in mod aleatoriu%
G6"32/ Poate ca tocmai de aceea sunt atit de putine specii pe Lusitania. "-ar putea ca Descolada sa
fie relati recent doar de !umatate de milion de ani si ma!oritatea speciilor nu au reusit sa se
adapteze.
$IDA/ As rea sa mai traim, Gusto. Probabil ca urmatorul #enobiolog a lucra cu adaptari genetice
standard si nu a continua pe linia asta.
G6"32/ & singurul moti care te face sa regreti ca om muri%
Vladimir 4iago /ussman si -Iaterina Maria (parecida do 8orte von Desse
/ussman, dialog nepublicat, ratacit printre notitele de lucru,
purtat cu doua !ile inaintea mortii lor& citat pentru prima oara in
9+agini ra!lete ale cunoasterii9, (eta-"tiinta, Furnal de (etodologie,
;001-1; 1; 1EE-E<
+lecind de la #amilia 2ibeira, -nder nu a3unse acasa decit #oarte tir!iu si-si petrecu mai bine de o ora incercind sa
descilceasca intelesul celor petrecute mai ales dupa sosirea 8ovin)ei" Cu toate acestea, a doua !i se tre!i devreme, cu
mintea incarcata de intrebari carora trebuia sa le gaseasca raspuns" Intotdeauna se intimpla ast#el cind se pregatea sa
rosteasca o moarte& nu-i venea sa se odi)neasca deoarece trebuia sa incerce sa inc)ege istoria de#unctului in propria lui
vi!iune, sa re#aca viata acestuia asa cum voise el sa o traiasca, indi#erent cit de mult daduse gres in stradania lui" Insa
acum avea o gri3a in plus" (cum ii pasa de cei vii mai mult ca niciodata"
, $ineinteles ca daruirea ta are cau!e mai adinci, spuse Cane dupa ce el incerca sa-i e'plice impasul din care se
!batea sa iasa" 4e-ai indragostit de 8ovin)a inainte sa pleci de pe 4rond)eim"
, +oate ca iubeam #ata pe care am va!ut-o, nu #emeia asta rautacioasa si egoista" ?ite ce s-a intimplat cu copiii
din pricina ei"
, (cesta sa #ie Vorbitorul in numele Mortilor> -l 3udeca oamenii dupa aparente>
, +robabil ca m-am indragostit de /rego"
, Intotdeauna ai #ost o prada usoara pentru cei care s-au scapat pe tine"
, Si Quara" Cu totii, c)iar si Miro" Imi place baiatul"
, Si ei te iubesc, Savirsitorule"
-l rise"
, Oamenii isi inc)ipuie mai tot timpul ca ma iubesc& asta pina in !iua marturisirii" 8ovin)a e mai sensibila decit
multi altii& ea ma uraste de3a, cu mult inainte de a #i rostit adevarul"
, In ceea ce priveste propria-ti persoana, esti la #el de orb ca oricare altul, Vorbitorule, spuse Cane" +romite-mi ca
atunci cind vei muri o sa ma lasi pe mine sa-ti rostesc moartea" (s avea de spus o multime de lucruri"
, +astrea!a-le pentru tine, spuse -nder cu voce ostenita" 1a treaba asta stai si mai prost decit mine"
Incepu sa alcatuiasca lista cu intrebarile la care trebuia sa a#le raspuns
1" 0e ce s-a casatorit 8ovin)a cu Marc@o>
;" 0e ce Marc@o si-a urit copii>
3" 0e ce se uraste pe sine 8ovin)a>
E" 0e ce m-a c)emat Miro sa marturisesc moartea lui 1ibo>
<" 0e ce m-a c)emat -la sa marturisesc moartea tatalui ei>
*" 0e ce s-a ra!gindit 8ovin)a in legatura cu marturisirea mortii lui +ipo>
V" Care a #ost cau!a imediata a mortii lui Marc@o>
1a a saptea intrebare se opri" Ii va #i usor sa raspunda o simpla problema clinica" Cu asta avea sa inceapa"
Medicul care e#ectuase autopsia lui Marc@o se numea 8avio, ceea ce insemna 9vas9"
, 8u din pricina staturii mele, spuse el ri!ind, ori pentru ca as #i bun inotator" 8umele meu complet este -nri=ue
o 8avigador Caronada" Aii sigur ca ma bucur ca mi-au nascocit porecla pornind de la 9comandant9 si nu de la 9tunulet9"
0aca s-ar #i intimplat asa, ar #i aparut prea multe alu!ii obscene"
-nder nu se lasa inselat de 3ovialitatea lui" 8avio era un catolic si, ca toata lumea, se supunea episcopului" -ra
)otarit sa-l impiedice pe -nder sa a#le prea multe, desi avea sa o #aca #ara prea multa tragere de inimi
, Ca sa obtin raspunsuri la intrebarile pe care vreau sa ti le pun, am la indemina doua cai, spuse calm -nder" -u
voi intreba, iar tu imi vei raspunde cinstit" Sau as putea inainta o cerere catre Congresul Stelar pentru a mi se aproba
acces nesting)erit la documente" Costurile pentru transmisia prin ansiblu sunt #oarte ridicate si, intrucit cererea nu
presupune o procedura complicata iar opo!itia ta incalca legea, pretul va #i suportat din #ondurile si asa secatuite ale
coloniei, la care se vor adauga penali!ari care vor dubla c)eltuielile si o mustrare aspra pentru tine"
+e masura ce Savirsitorul spunea toate acestea, !imbetul de pe #ata lui 8avio se stinse pina disparu cu desavirsire"
(poi ii raspunse cu raceala
, $ineinteles ca voi raspunde la intrebari"
, 8u incape nici un 9bineinteles9 in c)estiunea asta, spuse -nder" -piscopul vostru i-a s#atuit pe credinciosii din
Milagre sa des#asoare o actiune deliberata si, in acelasi timp, ne3usti#icata, boicotarea unui preot c)emat in mod legal"
1e-ai #ace tuturor un mare serviciu daca i-ai anunta ca in ca!ul in care aceasta atitudine de nepasare si de necooperare
va continua, eu voi cere ca statutul meu sa #ie modi#icat din preot in inc)i!itor" 4e asigur ca ma bucur de o reputatie
#oarte buna in #ata Congresului Stelar si ca voi primi un raspuns #avorabil la o asemenea solicitare"
8avio stia in amanuntime ce insemna asta" Ca inc)i!itor, -nder va #i autori!at de Congres sa revoce patenta
catolica a coloniei sub motivul persecutiei religioase" +rintre lusitani s-ar naste o revolta de neinc)ipuit, declansata,
intre altele, de #aptul ca episcopul ar #i destituit dupa o 3udecata sumara si trimis la Vatican sa-si ispaseasca pedeapsa"
, 0e ce sa intreprin!i o asemenea actiune cind stii ca pre!enta ta e nedorita aici> intreba 8avio"
, M-a c)emat cineva, alt#el n-as #i venit, il lamuri -nder" S-ar putea sa nu-ti placa legea atunci cind te
ingradeste, dar ea ii apara pe toti catolicii de pe lumile unde sunt aprobate alte religii o#iciale"
8avio batu darabana cu degetele pe tablia biroului"
, Sa aud ce intrebari ai de pus, Vorbitorule" Sa trecem la treaba"
, Intrebarea de inceput cel putin e destul de simpla" Care a #ost cau!a apro'imativa a mortii lui Marcos Maria
2ibeira>
, Marc@o>7 se mira 8avio" Mi se pare imposibil sa #i #ost c)emat pentru a marturisi moartea lui, #iindca a murit
abia acum citeva saptamini"""
, (m #ost c)emat sa marturisesc mai multi morti, 0om 0avid, dar pre#er sa incep cu Marc@o"
8avio se strimba"
, Ce-ai !ice daca ti-as cere o dovada a imputernicirii pe care o ai>
Cane sopti in urec)ea lui -nder
, Sa-l dam gata pe baiatul asta simpatic"
4erminalul lui 8avio se activa imediat, e'punind o serie de documente o#iciale in timp ce Cane, cu o voce e'trem
de autoritara, rosti 9(ndreF Giggin, Vorbitor in numele Mortilor, a acceptat cererea de a e'plica viata si moartea lui
Marcos Maria 2ibeira din orasul Milagre, colonia 1usitania"
8u documentul in sine il impresiona pe 8avio, cit #aptul ca nici nu #acuse solicitarea si nici n-o adresase
computerului prin intermediul terminalului din birou" 8avio isi dadu seama pe data ca doar nestemata din urec)ea
Vorbitorului putea activa computerul, iar asta insemna ca o rutina logica de nivel #oarte inalt controla activitatea lui si
aplica intocmai solicitarile acestuia" 8imeni de pe 1usitania nu era autori!at sa procede!e astfel, nici macar $os=uin)a"
9Orice s-ar spune, acest Vorbitor nu-i o persoana oarecare si pina si episcopului +eregrino ii va #i imposibil sa-l tina in
#riu9, conc)ise 8avio"
, (m inteles, spuse 8avio ri!ind cu 3umatate de gura" 4ot acum isi adusese aminte ca era ca!ul sa redevina
3ovial" Oricum aveam de gind sa te a3ut , spaimele episcopului nu i-au cuprins pe toti colonistii din Milagre, intelegi>
-nder ii intoarse !imbetul, raminind insa circumspect #ata de ipocri!ia de3a dovedita a doctorului"
, Marcos 2ibeira a murit din cau!a unui de#ect congenital" Insira un cuvint lung, plin de sonoritati pseudo-
latinesti" Sunt sigur ca n-ai au!it niciodata de boala asta, #iindca e #oarte rara si se transmite numai prin gene" (pare de
cele mai multe ori la inceputul pubertatii si consta din inlocuirea treptata a tesuturilor glanduroase e'ocrine si endocrine
cu celule de natura lipidica" (sta inseamna ca de-a lungul anilor, incetul cu incetul, glandele suprarenale, )ipo#i!a,
#icatul, testiculele, tiroida si asa mai departe sunt inlocuite de mari aglomerari de celule lipidice"
, Intotdeauna in mod #atal> Ireversibil>
, 0a, bineinteles" 0e #apt, Marc@o a supravietuit cu !ece ani mai mult decit era de asteptat" Ca!ul lui este iesit
din comun din mai multe puncte de vedere" In toate celelalte ca!uri inregistrate , si, dupa cit se stie, nu au #ost prea
multe , boala ataca mai intii testiculele, #acind ca victima sa ramina sterila si, cel mai adesea, impotenta" (vind sase
copii sanatosi, re!ulta cu pregnanta ca la Marcos 2ibeira testiculele au #ost ultimele glande a#ectate" 0ar imediat ce au
#ost atacate, ritmul de inaintare al bolii trebuie sa #i #ost neobisnuit de rapid testiculele au #ost inlocuite complet cu
celule lipidice, cu toate ca, in mare, #icatul si glanda tiroida mai #unctionau"
, Si ce l-a ucis in cele din urma>
, /landele suprarenale si )ipo#i!a nu #unctionau" -ra un cadavru viu" (m au!it ca s-a prabusit pur si simplu intr-
un bar, in timp ce lalaia un cintec deoc)eat"
Ca intotdeauna, mintea lui -nder descoperi contradictii in a#irmatii"
, Cum se transmite o asemenea boala pe cale ereditara daca ea produce sterilitatea victimei>
, Se transmite de obicei pe cale colaterala" S-ar putea ca unul dintre copii sa moara din pricina ei& #ratii si
surorile nu vor #i purtatori ai bolii, dar o vor transmite copiilor lor. $ineinteles, m-am temut ca, avind copii, Marc@o
putea transmite tuturor gena a#ectata"
, I-ati supus testelor>
, 8ici unul dintre ei n-a pre!entat modi#icari genetice" Aii sigur ca 0ona Ivanova nu mi-a dat pace o clipa cit am
e#ectuat testele" 8e-am concentrat imediat asupra genelor cu probleme si am #acut investigatii asupra #iecarui copil tac,
tac, tac, si gata"
, Si nici unul dintre ei nu pre!enta simptomele bolii> 8ici macar o tendinta regresiva>
, /raBas a 0eus, spuse doctorul, cine s-ar #i casatorit cu vreunul dintre ei daca ar #i avut genele modi#icate>
0upa cum se pre!inta situatia, nu pot sa inteleg cum a scapat nedetectat de#ectul genetic al lui Marc@o"
, Investigatiile genetice au un caracter de rutina pe aceasta planeta>
, (, nu, nicidecum" 0ar cu vreo trei!eci de ani in urma s-a declansat o epidemie" +arintii 0onei Ivanova,
Venerados /usto si Venerada Cida, au e#ectuat investigatii genetice asupra tuturor membrilor coloniei barbati, #emei si
copii" (sa au si gasit remediul" Comparatiile #acute de ei pe computer ar #i detectat in mod sigur acest de#ect speci#ic,
asa ca am a#lat ce era doar atunci cind a murit Marc@o" -u nu au!isem vreodata de boala asta, dar ea #igura in #isierele
computerului"
, Si Os Venerados n-au gasit-o>
, Se pare ca nu, pentru ca alt#el i-ar #i spus lui Marc@o" Si c)iar daca nu l-ar #i averti!at, Ivanova trebuie sa #i
descoperit boala"
, +oate ca asa s-a si intimplat, spuse -nder"
8avio rise sonor"
, Imposibil" 8ici o #emeie intreaga la minte n-ar purta in pintec copiii unui barbat care ar pre!enta un asemenea
de#ect genetic" Vreme de ani si ani, Marc@o a trecut prin su#erinte cumplite" 8u e'ista mama care sa doreasca asa ceva
copiilor ei" 8u, s-ar putea ca Ivanova sa aiba un comportament bi!ar, dar nebuna nu e"
Cane se distra copios" Cind -nder a3unse acasa, ea isi proiecta imaginea deasupra terminalului doar ca sa poata
ride nestavilit"
, Omul nu se poate sc)imba, spuse -nder" Intr-o colonie de catolici #ideli ca aceasta, normal ca mi-a trecut prin
minte sa pun in discutie intentiile biologului, una dintre cele mai respectate persoane de aici"
, 8u cauta sa-l scu!i, ii spuse Cane" 8u ma asteptam ca un creier oarecare sa lucre!e la #el de logic precum un
computer" 0ar nu-mi poti cere sa nu ma distre!"
, Intr-un #el, nestiinta lui e induiosatoare, remarca -nder" +re#era sa creada ca boala lui Marc@o se deosebeste de
oricare alt ca! inregistrat pina acum" - in stare sa ia drept buna ideea ca parintii Ivanovei nu au observat si ca s-a
maritat cu el #ara sa cunoasca adevarul, desi lama lui OcI)am arata ca noi trebuie sa acceptam cea mai simpla
e'plicatie boala lui Marc@o a progresat ca oricare alta& a lovit mai intii testicolele, deci copiii 8ovin)ei au #ost
procreati de altcineva" 8ici nu-i de mirare ca Marc@o era scirbit si #urios" Aiecare dintre cei sase copii ii aducea mereu
aminte ca sotia lui se culca cu un alt barbat +robabil au ca!ut la invoiala inca de la inceput asupra #aptului ca ea nu-i va
#i credincioasa" 0ar, oricit de rabdator ai #i, sase copii inseamna totusi prea mult
, (cestea sunt incintatoarele contradictii ale unei vieti evlavioase, remarca Cane" 8ovin)a s-a casatorit stiind
dinainte ca va deveni adultera, dar nu s-a gindit nici o clipa sa #oloseasca anticonceptionale"
, (i cercetat structura genetica a copiilor pentru a descoperi posibilul tata>
, Vrei sa spui ca n-ai g)icit de3a>
, (m g)icit, dar vreau sa #iu sigur ca probele clinice nu se bat cap in cap cu raspunsul care re!ulta de la sine"
, - limpede ca lumina !ilei ca 1ibo a #ost tatal" Ce inima de ciine7 ( avut sase copii cu 8ovin)a si alti patru cu
sotia lui"
, 8u inteleg totusi de ce 8ovin)a nu s-a casatorit cu 1ibo de la bun inceput spuse -nder" 8u vad ce rost avea sa
se marite cu un barbat pe care e limpede ca-l dispretuia, despre a carui boala sigur stia, pentru ca apoi sa aiba copii cu
cel pe care trebuie sa-l #i iubit inainte de orice"
, Intortoc)eate si corupte sunt caile pe care rataceste mintea umana, spuse Cane pe un ton sententios" +inocc)io
a #acut o prostie #ara seaman cind a incercat sa devina un baiat in carne si oase" I-ar #i mers mult mai bine daca-si pastra
capul de lemn"
Miro pasea cu #ereala prin padure" 0in cind in cind recunostea sau isi inc)ipuia ca recunoaste cite-un copac, insa
nici o #iinta umana nu putea egala priceperea purcelusilor de a da nume #iecarui arbore din padure" 0ar, la urma-
urmelor, oamenii nu venerau copacii luindu-i drept totemuri ale stramosilor"
Miro alesese in mod premeditat o cale mai lunga pentru a a3unge la casa din busteni in care locuiau purcelusii"
Inca de cind ii permisese lui Miro sa lucre!e alaturi de el si de #iica lui, Ouanda, ca un al doilea ucenic, 1ibo ii dascalise
pe amindoi sa nu mearga tot timpul pe acelasi drum si sa bata poteca de la Milagre pina la casa purcelusilor" 1ibo ii
prevenise ca intr-o buna !i ar putea sa apara tulburari intre oameni si purcelusi& nu era deci ca!ul ca ei sa #aca o poteca
pentru a-i duce direct la destinatie pe cei care ar #i avut in minte ideea vreunui pogrom" 4ocmai de aceea Miro mergea
asta!i pe malul dinspre padure al piriului, de-a lungul unui povirnis mai inalt"
Si, bineinteles, nu departe de el aparu un purcelus care il urmari atent" Cu ani in urma, 1ibo socotise ca #emelele
trebuiau sa traiasca undeva, in acea directie& masculii stateau cu oc)ii pe !enadori de #iecare data cind se apropiau prea
mult" (sa cum insistase 1ibo, Miro nu mani#esta nicidecum dorinta de a #ace vreun pas in plus in directia ce-i era
inter!isa" Curio!itatea lui se stingea ori de cite ori isi amintea cum arata trupul lui 1ibo, pe care il descoperisera el si
Ouanda" 1ibo nu era inca mort& avea oc)ii desc)isi si-i miscase" Murise doar dupa ce Miro si Ouanda ingenunc)easera
de o parte si de alta a trupului si #iecare dintre ei il tinuse de mina insingerata" 9Vai, 1ibo, singele inca-ti mai curgea
prin vine si inima inca-ti mai batea, c)iar e'pusa vederii in pieptul larg des#acut" 0aca ai #i #ost in stare sa ne vorbesti,
se ne spui macar o vorba care sa ne lamureasca de ce te-au ucis"""9
Malul cobori din nou, iar Miro traversa piriul calcind cu pasi usori si repe!i pe bolovanii inveliti intr-un strat de
musc)i" 0upa alte citeva minute isi atinse tinta, intrind in poienita prin partea ei estica"
Ouanda se a#la de3a acolo si-i invata pe purcelusi cum sa bata smintina din laptele de cabra pentru a obtine un #el
de unt" -'perimentase procedeul vreme de saptamini intregi pina sa a3unga la solutia cea mai buna" Mai usor ar #i #ost
sa apele!e la a3utorul mamei sau c)iar al -lei, pentru ca ele stiau mult mai bine care erau proprietatile c)imice ale
laptelui de cabra, dar nici nu se putea pune problema cooperarii cu biologista. Cu trei!eci de ani in urma, Os Venerados
descoperisera ca laptele de cabra nu avea valoare nutritiva pentru #iintele umane" +rin urmare, orice cercetare privind
modul de prelucrare in vederea stocarii nu putea #i decit in bene#iciul purcelusilor" Miro si Ouanda nu voiau sa-si asume
riscul de a da de inteles ca incalcau legea si interveneau activ si deliberat in modul de viata al purcelusilor"
+lini de incintare, purcelusii mai tineri se apucara sa bata untul" 4rans#ormasera mulsul cabrelor intr-un adevarat
dans si acum cintau o melodie absurda in care cuvintele din -sentiala si portug)e!a se amestecau cu altele din doua
limba3e proprii, iar re!ultatul era o )arababura care stirnea risul" Miro incerca sa separe limbile #olosite" Identi#ica,
desigur, limba masculilor si, de asemenea, citeva #rinturi din limba3ul copacilor, pe care o #oloseau pentru a se adresa
copacilor-totem& Miro o recunoscu doar dupa sonoritate& nici macar 1ibo nu #usese in stare sa traduca vreun cuvint"
4oate pareau a #i compuse doar din m-uri, b-uri si g-uri, #ara sa apara vreo di#erenta detectabila intre vocale"
+urcelusul care-l urmarise discret prin padure pe Miro aparu abia acum si-i saluta pe ceilalti cu un sunet amintind
de un c)iuit" 0ansul continua, dar cintecul inceta imediat" Mandac)uva se desprinse din grupul #ormat in 3urul Ouandei
si veni sa-l intimpine pe Miro la marginea poienitei"
, $ine ai venit, +rivesc-la-tine-cu-dorinta" (ceasta era, desigur, o transpunere precisa pina la e'travaganta a
numelui lui Miro in -sentiala" Mandac)uva se delecta traducind numele din portug)e!a in -sentiala si apoi invers, cu
toate ca Miro si Ouanda ii e'plicasera ca, de #apt, numele lor nu insemnau absolut nimic si ca era pur si simplu o
coincidenta ca ele sunau ca niste cuvinte" 0ar Mandac)uva, la #el ca si multi alti purcelusi, gasea o sursa de incintare in
3ocurile de cuvinte, ast#el ca Miro accepta sa raspunda la 9+rivesc-la-tine-cu-dorinta9 asa cum si Ouanda raspundea la
numele de Vaga, ec)ivalentul portug)e! pentru 9Fander9 Ka rataciL, cuvint din -sentiala a carui sonoritate aducea cu
9Ouanda9"
Mandac)uva era un ca! enigmatic" -ra cel mai in virsta dintre purcelusi" +ipo il cunoscuse si scrisese despre el de
parca ar #i #ost cel mai respectat din comunitatea lor" Si 1ibo lasase impresia ca-l considerau conducator" Oare numele
lui nu era un termen argotic portug)e! care insemna 9se#9> Si totusi, lui Miro si Ouandei Mandac)uva le aparea drept
cel mai lipsit de putere si de prestigiu" 8imeni nu-i cerea parerea in vreo problema& el era acela care avea timp liber sa
dialog)e!e cu !enadorii, pentru ca niciodata nu primea insarcinari importante"
Cu toate acestea, el le #urni!a !enadorilor cele mai multe in#ormatii" Miro nu-si putea da seama daca Mandac)uva
isi pierduse prestigiul pentru ca ii placea sa sc)imbe impresii si in#ormatii cu #iintele umane ori #acea acest lucru pentru
a mai creste in oc)ii celorlalti" 8-avea nici o importanta" (devarul era ca Miro tinea la Mandac)uva" Il considera
prieten pe batrinul purcelus"
, 4e-a obligat #emeia sa maninci pasta aceea cu miros respingator> intreba Miro"
, 5ice ca-i pur si simplu gunoi" +ina si puii de cabra pling atunci cind trebuie sa suga la tita" Mandac)uva
c)icoti"
, 0aca o #aci cadou #emeilor voastre, nici n-o sa-ti mai vorbeasca vreodata"
, Si totusi, trebuie, trebuie, spuse Mandac)uva o#tind" 4rebuie sa vada de toate, ca niste macios care se baga
pretutindeni7
(, da, ciudatenia #emelelor" ?neori, purcelusii vorbeau despre ele cu un respect sincer si prevenitor, vecin cu
veneratia, de parca ar #i #ost !eite" 8u mult dupa aceea, unul dintre ei spunea ceva 3ignitor despre ele, numindu-le c)iar
9macios9, viermi care se tirau pe scoarta copacilor, !enadorii nu puteau intreba de #emele purcelusii nu raspundeau
niciodata la asemenea intrebari" Ausese o vreme , destul de indelungata , cind purcelusii nici macar nu aduceau
vorba de e'istenta #emelelor" 1ibo sugera, si intotdeauna cu amaraciune, ca sc)imbarea de atitudine era cumva legata
de moartea lui +ipo" Inainte ca el sa moara, pina si o simpla alu!ie la #emele era tabu, iar in rare momente, de mare
s#intenie, se #acea cite o mentiune plina de smerenie& dupa aceea insa, purcelusii adoptau o atitudine melancolica,
incarcata de dor atunci cind glumeau despre 9sotii9" 0ar !enadorii nu puteau primi raspuns la intrebarile re#eritoare la
#emele" +urcelusii dadeau clar de inteles ca asta nu era treaba lor"
Cineva din grupul care o incon3ura pe Ouanda #luiera" Mandac)uva il trase imediat pe Miro catre ceilalti"
, Sageata vrea sa-ti vorbeasca"
Miro se lasa condus si se ase!a alaturi de Ouanda" -a nu-l privi& cu mult timp in urma a#lasera ca purcelusii erau
neplacut impresionati atunci cind se intimpla sa vada masculi si #emele dintre #iintele umane conversind sau stabilind
un contact vi!ual" Vorbeau cu Ouanda numai cind era singura, dar de cite ori Miro era pre!ent, nu i se adresau, ori
acceptau sa-i raspunda doar daca le spunea ea ceva" ?neori lui Miro ii venea sa turbe!e, pentru ca Ouanda nu putea nici
macar sa-i #aca un semn din oc)i in #ata purcelusilor" In asemenea momente putea simti cum trupul ei radia caldura ca o
stea minuscula"
, +rietene, spuse Sageata, am a-ti cere un dar nepretuit"
Miro percepu un usor tremur de incordare al Ouandei" 0e obicei purcelusii nu le cereau nimic, dar atunci cind o
#aceau se nastea o umbra de neliniste"
, Vrei sa ma asculti>
Cu o miscare usoara a capului, Miro incuviinta"
, 0ar sa tii minte ca printre #iintele umane nu sunt nimic, nu am nici o putere"
1ibo descoperise ca purcelusii nu se simteau deloc insultati la gindul ca oamenii trimiteau printre ei delegati
lipsiti de orice putere, iar sugestia neputintei acestora ii a3uta sa e'plice ingradirile stricte de care !enadorii trebuiau sa
tina seama in activitatea lor"
, 8u-i o cerere care vine din partea noastra, ca re!ultat al conversatiilor noastre carag)ioase si prostesti avute
seara in 3urul #ocului"
, (bia astept sa ascult vorbele intelepte pe care le numesti prostesti, spuse Miro cu vocea lui dintotdeauna"
, 2adacina a cerut asta cind a vorbit din copacul lui"
Miro isi retinu un o#tat" (sa cum nu-i placea catolicismul semenilor lui, nu se simtea deloc indemnat sa aiba de-a
#ace cu religia purcelusilor" In ambele ca!uri, trebuia sa mime!e ca ia in serios cele mai deconcertante credinte" 0e
#iecare data cind se e'prima vreo idee deosebit de indra!neata sau stin3enitoare, purcelusii o atribuiau unuia sau altuia
dintre stramosii ale caror spirite salasluiau in copacii pre!enti pretutindeni" Incepusera sa-l dea pe 2adacina drept sursa
a celor mai nastrusnice idei abia in anii din urma, cu putin timp inainte de moartea lui 1ibo" +area o ironie ca un
purcelus pe care il e'ecutasera ca rebel era tratat acum cu un asemenea respect si veneratie"
Cu toate acestea, Miro raspunse asa cum #acuse si 1ibo intotdeauna
, Il onoram si-l respectam pe 2adacina la #el ca si voi"
, 4rebuie sa obtinem metal"
Miro inc)ise oc)ii" 5adarnica #usese aplicarea de catre !enadori, atita amar de vreme, a politicii de a nu #olosi
niciodata unelte de metal in #ata purcelusilor" -vident ca purcelusii aveau observatori care, plasati in vreun punct mai
inalt din apropierea gardului, urmarisera activitatile #iintelor umane"
, 1a ce va trebuie metal> intreba el calm"
, Cind a coborit cu Vorbitorul in numele Mortilor, naveta a raspindit o caldura inspaimintatoare, mai #ierbinte
decit #ocul pe care stim si noi sa-l #acem" Cu toate astea, naveta n-a ars si nici nu s-a topit"
, Ce-ati va!ut voi nu era metal, ci un scut de plastic capabil sa absoarba caldura"
, +robabil ca si asta a3uta, dar in inima acelei masini se a#la metal" In toate masinile voastre, acolo unde #olositi
#oc si caldura pentru a #ace lucrurile sa se miste, e'ista si metal" 8oi n-o sa #im niciodata in stare sa mentinem #ocuri ca
ale voastre pina n-o sa avem metal"
, 8u pot, spuse Miro"
, Vrei sa !ici ca suntem condamnati sa raminem in veci varelse si ca n-o sa devenim ramen"
9Ouanda, ce bine ar #i #ost sa nu le #i e'plicat Ierar)ia -'cluderii stabilita de 0emostene"9
, 8u sunteti deloc condamnati" Ceea ce v-am daruit pina acum a #ost #acut de noi din elementele care se gasesc
in mod natural pe lumea voastra, cum ar #i cabra" 0aca s-ar sti c)iar si despre atita lucru, am #i e'ilati de pe aceasta
lume si ni s-ar inter!ice sa va mai vi!itam"
, Metalul pe care-l #olositi voi, oamenii, provine tot din lumea noastra" I-am va!ut pe minerii vostri scotindu-l
din pamint de undeva departe, din sud"
Miro memora aceasta in#ormatie pentru a se slu3i de ea in viitor" 0incolo de gard nu e'ista nici un punct mai inalt
de unde sa poata #i va!ute minele" +rin urmare, era sigur ca purcelusii reuseau sa treaca peste gard si sa-i urmareasca pe
oamenii dinauntrul enclavei"
, Se e'trage din subsol, dar numai din anumite locuri pe care eu nu stiu sa le gasesc" Si c)iar atunci cind il scot
din adinc e amestecat cu alte tipuri de roci" 4rebuie puri#icat si trans#ormat prin procese #oarte anevoioase" Aiecare
gram de metal e'tras din pamint trebuie 3usti#icat" C)iar daca v-am da o unealta neinsemnata , o surubelnita sau un
#erastrau #olosit in constructii , tot i s-ar simti lipsa si ar #i cautata" 1apte de cabra nu va cauta nimeni"
Sageata ramase cu privirea pironita la el multa vreme& Miro il privi si el drept in oc)i"
, O sa ne mai gindim la asta, spuse Sageata" Intinse mina catre Calendar care ii puse trei sageti in palma
des#acuta" ?ite" (stea sunt bune>
0ovedeau o maiestrie iesita din comun, ca toate sagetile pe care le #acea acest purcelus& drepte, cu un ampena3
per#ect ec)ilibrat" Inovatia se vedea la vir#" 8u mai era #acut din obsidian"
, Os de cabra, constata Miro"
, Aolosim cabra pentru a ucide cabra" Ii dadu sagetile inapoi lui Calendar, apoi se ridica si pleca"
Calendar lua sagetile subtiri din lemn si le tinu in #ata si incepu o incantatie catre ele in 1imba 4atilor" Miro
recunoscu imediat cintecul, desi nu intelegea cuvintele" Mandac)uva ii e'plicase odata ca era o rugaciune prin care
cereau copacilor sa-i ierte pentru #olosirea unor unelte #acute din altceva decit din lemn" (lt#el, spunea el, copacii ar
crede ca Micutii ii urasc" 2eligie" Miro o#ta"
Calendar strinse sagetile si pleca" (poi, purcelusul mai tinar pe nume ?man ii lua locul, ase!indu-se pe vine in
#ata lui Miro" 4inea in brate un pac)et invelit in #run!e" Il pusese pe pamint si il des#acu gri3uliu"
-ra o copie dupa 9Matca si Degemonul9, pe care Miro le-o daruise in urma cu patru ani" (sta daduse nastere unei
neintelegeri intre Miro si Ouanda" Inceputul il #acuse Ouanda, in cursul unei discutii pe teme de religie" In realitate nu
era greseala ei" 4otul pornise de la o intrebare pusa de Mandac)uva Ouandei"
, Cum puteti voi, oamenii, trai #ara copaci>
-vident ca ea a inteles intrebarea purcelusul nu se re#erea la plante lemnoase, ci la !ei"
9Si noi avem un 0umne!eu, un om care a murit si a continuat sa traiasca9, a e'plicat ea" 90oar unul> Si unde
traieste el acum>9 98imeni nu stie asta"9 9(tunci la ce slu3este> Cum ii puteti vorbi>9 9Se a#la in inimile noastre"9
(sta i-a descumpanit pe purcelusi& mai tir!iu, glumind si ri!ind, 1ibo a spus
, Vedeti voi, teologia noastra incilcita li se pare o superstitie" 9Se a#la in inimile noastre9, na-ti-o buna7 Ce #el de
religie mai e si asta cind o compari cu una in care poti vedea si pipai !eii"""
, Si-n care te cocoti sa culegi macios, ca sa nu mai vorbim de #aptul ca purcelusii au doborit citiva si si-au
construit casa din busteni, a adaugat Ouanda"
, (u doborit> (dica taiat> Aara unelte din piatra sau din metal> $a nu, Ouanda, se roaga la copaci pina cad
singuri"
0ar pe Ouanda nu o distrau glumele pe seama religiei"
1a rugamintea purcelusilor, Ouanda le adusese o copie a -vang)eliei S#intului Ioan dupa para#ra!a in -sentiala
simpli#icata , $iblia 0onai" 0ar Miro insistase ca impreuna cu ea sa le dea si un e'emplar din 9Matca si Degemonul9"
, S#intul Ioan nu vorbeste nimic despre #iinte care traiesc pe alte lumi, a sustinut Miro" 0ar Vorbitorul in numele
Mortilor ii e'plica pe /indaci oamenilor si pe oameni /indacilor"
Ouanda se aratase revoltata de o asemenea blas#emie" 0ar, la nici un an dupa aceea, ii gasisera pe purcelusi
aprin!indu-si #ocurile cu pagini din S#intul Ioan, in timp ce 9Matca si Degemonul9 era ingri3it invelita in #run!e" (sta o
indurerase nespus pe Ouanda pentru o vreme, iar Miro descoperise curind ca nu era intelept sa o mai siciie pe aceasta
tema"
?man desc)ise e'emplarul la ultima pagina" Miro observa ca de indata ce se desc)ise cartea toti purcelusii se
strinsesera tacuti in 3urul ei" 0ansul prile3uit de baterea untului lua s#irsit" ?man atinse ultimele cuvinte ale te'tului"
, Vorbitorul in numele Mortilor, murmura el"
, 0a, l-am intilnit seara trecuta"
, - adevaratul Vorbitor" (sa spune 2adacina"
Miro ii prevenise ca erau multi Vorbitori, iar autorul Matcii si Degemonului era mort" Se parea ca purcelusii nu
puteau sa-si scoata din minte speranta ca Vorbitorul care venise aici era cel adearat, acela care scrisese cartea s#inta"
, Cred ca e un marturisitor bun, spuse Miro" S-a purtat binevoitor cu #amilia mea si socot ca putem avea
incredere in el"
, Cind va veni sa ne vorbeasca>
, Inca nu l-am rugat 8u i-as putea spune asa ceva c)iar de la inceput" 4rebuie sa mai asteptam"
?man isi lasa capul pe spate si sc)euna"
9(sta inseamna ca voi muri>9 gindi Miro"
8u" Ceilalti il atinsesera cu blindete pe ?man si apoi il a3utara sa impac)ete!e cartea la loc si sa o duca de acolo"
Miro se ridica, pregatindu-se sa plece" 8ici unul dintre purcelusi nu-l urmari cum se indepartea!a" Aara gesturi
ostentative, isi gasisera #iecare cite ceva de #acut" Miro parea sa #i devenit invi!ibil pentru ei"
Ouanda il a3unse din urma abia la marginea padurii, unde desisurile ii #aceau de neva!ut pentru orice observator
din Milagre, desi nimeni nu se deran3a vreodata sa priveasca spre copaci"
, Miro, striga ea usor" -l se intoarse e'act la vreme ca s-o prinda in brate& #ata nu reusi sa se opreasca la timp si
inertia il sili pe Miro sa se dea citiva pasi inapoi ca sa nu se prabuseasca la pamint"
, Vrei sa ma uci!i> intreba el sau mai curind incerca, dar nu reusi sa termine ce avea de !is pentru ca ea ii
inc)ise gura cu un sarut" (poi renunta sa mai vorbeasca si raspunse gestului ei cu un sarut lung si adinc" Ouanda se
smulse brusc din bratele lui"
, 0evii libidinos"
, (sa se-ntimpla cind #emeile ma ataca si ma saruta in padure"
, +otoleste-ti !elul, Miro, mai avem cale lunga pina acolo" Il prinse de centura si-l trase mai aproape, sarutindu-l
din nou" Mai sunt doi ani pina ne vom putea casatori #ara consimtamintul mamei tale"
Miro nici nu incerca sa riposte!e" 8u se sinc)isea prea mult de interdictiile e'primate de preoti in legatura cu
preacurvia, insa intelegea ca intr-o comunitate atit de #ragila ca Milagre era vital ca obiceiurile maritale sa #ie respectate
cu strictete" Comunitatile mari si stabile puteau tolera un numar apreciabil de relatii e'tracon3ugale #ara a le sanctiona,
dar Milagre era mult prea mica" 0aca purtarea Ouandei se datora educatiei intru credinta, atitudinea lui Miro era
re!ultatul consideratiilor rationale si, in ciuda numeroaselor prile3uri ce li se o#erisera, amindoi erau la #el de curati ca
niste calugari" C)iar daca Miro se gindi o clipa ca in cursul casatoriei vor trebui sa respecte aceleasi 3uraminte de
castitate impuse si in minastirea in care traiau Ail)os, virginitatea Ouandei era grav si iminent prime3duita"
, Oratorul acesta, spuse Ouanda" Stii ce parere am eu in legatura cu pre!enta lui aici"
, Vorbeste catolicul din tine, nu ginditorul in!estrat cu ratiune"
Incerca sa o sarute, dar ea isi pleca #ata in ultima clipa si nu reusi decit sa-i atinga nasul cu bu!ele" Il saruta
in#ocat, pina cind ea i!bucni in ris si-l impinse deoparte"
, Miro, esti stingaci si nesu#erit" Isi sterse nasul de mineca" Si-asa s-a dus cu totul naibii orice metoda stiinti#ica
atunci cind am inceput sa-i a3utam sa-si ridice nivelul de viati Mai avem vreo !ece-doua!eci de ani si satelitii vor
incepe sa detecte!e progrese evidente" +ina atunci, poate ca vom reusi sa descoperim di#erentieri permanente" 0ar daca
permitem unui strain sa intervina in proiectul nostru, nu mai avem nici o sansa" (re sa spuna cuiva ce a va!ut"
, +oate ca da, poate ca nu" Si eu am #ost cindva in a#ara proiectului, nu>
, Straniu da, dar niciodata strain"
, Ouanda, merita sa-l ve!i seara trecuta" Intii cu /rego si apoi cind Quara s-a tre!it si a inceput sa plinga"
, Copii singuratici, disperati" Ce dovedeste asta>
, Si -la" ( ris" Si Ol)ado a devenit o particica a #amiliei"
, 0ar Quim"""
, Si el s-a potolit si a incetat sa mai urle la in#idel sa plece acasa"
, Ma bucur pentru #amilia ta, Miro" Sper sa-i lecuiasca pe ai tai pentru totdeauna" 4i-o spun sincer, vad de3a o
sc)imbare la tine& acum esti mai incre!ator decit ai #ost in ultima vreme" 0ar nu-l aduce aici"
Miro isi musca bu!ele, apoi se indeparta" Ouanda alerga dupa el si-l apuca de brat" (3unsesera in a#ara padurii,
dar copacul lui 2adacina se a#la intre ei si poarta"
, 8u ma parasi c)iar asa7 spuse ea cu voce #urioasa" 8u-mi intoarce spatele7
, Stiu ca ai dreptate, dar nu pot alunga un sentiment ciudat" Cit s-a a#lat in casa noastra, a #ost ca si""" ca si cum
ar #i venit 1ibo"
, 4ata a urit-o pe mama ta, Miro, n-ar #i calcat niciodata acolo"
, 0ar daca ar #i #acut-o>7 +re!enta Vorbitorului in casa noastra mi-a amintit de cea a lui 1ibo in Statiunea
!enadorilor" Intelegi>
, (sa ve!i tu lucrurile> ( venit la voi si s-a purtat asa cum ar #i trebuit s-o #aca tatal tau, dar nici macar n-a
incercat vreodata, si acum voi toti va rostogoliti cu burtile in sus ca niste catelusi"
0ispretul !ugravit pe c)ipul ei era enervant" 1ui Miro ii veni s-o loveasca" +asi in sc)imb spre copacul lui
2adacina si-i trase o palma" In numai un s#ert de secol a3unsese sa aiba un diametru de aproape opt!eci de centimetri,
iar coa3a era aspra si simti o durere ascutita"
-a se apropie din spate"
, Imi pare rau, Miro, n-am vrut"""
, $a ai vrut, si a #ost o prostie si o dovada de egoism"
, 0a, asa e, eu"""
, Aaptul ca tata a #ost o !dreanta nu inseamna ca ma topesc dupa primul venit care ma mingiie pe crestet"""
-a isi trecu mina mingiietor prin parul lui, pe umar, talie"
, Stiu, stiu, stiu""" Aiindca stiu ce inseamna un om bun , nu doar parinte, ci un om bun. 1-am cunoscut pe 1ibo,
nu> Si cind iti spun ca acest Vorbitor seamana cu 1ibo trebuie sa ma cre!i, nu sa respingi totul de parca ai vedea un cCo
care se gudura7
, 0ar te cred, Miro, vreau sa-l cunosc si eu"
Miro era surprins de propria-i reactie" +lingea" Si asta, in parte, datorita puterii acestui Vorbitor, c)iar si atunci
cind nu era pre!ent" 0esc)isese toate portitele din inima lui Miro, care acum nu-si putea ascunde sentimentele care il
invadau"
, (i dreptate si tu, spuse Miro incet, cu vocea gituita de emotie" 1-am va!ut intrind cu atingerea lui vindecatoare
si m-am gindit 90aca el ar #i #ost tatal meu"""9 Se intoarse s-o priveasca pe Ouanda, #ara sa-i pese ca ea ii vedea oc)ii
inrositi si c)ipul bra!dat de lacrimi" 1a #el cum spuneam mereu, in #iecare !i cind ma intorceam acasa de la Statiunea
!enadorilor 90aca 1ibo ar #i tatal meu, cit de mult as vrea sa #iu #iul lui"9
-a !imbi si-l strinse in brate& parul i se uda de lacrimile de pe #ata lui"
, O#, Miro, ma bucur ca nu ti-e tata" Aiindca atunci as #i sora ta si n-as mai putea spera sa te pastre! doar pentru
mine"
Capitolul 1&
COPIII MINTII
+egula A/ 3oti $opiii (intii lui $ristos trebuie sa fie casatoriti, altfel nu pot face parte din ordin, insa
trebuie sa ramina casti.
Intrebare V& 0e ce este necesara casatoria%
-eghiobii isi zic/ 'De ce sa ne casatorim% Dragostea e singura legatura de care aem neoie, eu si
iubitul sau iubita mea'. Acestora le spun/ '$asatoria nu este un legamint intre barbat si femeie. pina si
fiarele se impreuneaza si au pui. $asatoria este un contract intre barbat si femeie pe de o parte si
comunitate pe de alfa. A te casatori potriit legii comunitatii inseamna a deeni cetatean in deplinul inteles
al cuintului. a refuza inseamna a ramine un strain, un copil, un proscris, un scla si un tradator. "ingura
constanta in orice societate umana este ca cei ce se supun legilor, tabu-urilor si obiceiurilor sunt cu
adearat adulti'.
Intrebare @/ Atunci de ce este prescris celibatul pentru preoti si pentru maici%
Pentru a-i izola de comunitate. Preotii si maicile sunt seritori, nu cetateni. &i slu!esc 1iserica, dar
nu ei sunt 1iserica. 1iserica-mama este mireasa, iar $ristos, mirele. preotii si maicile ramin doar initati
la nunta, pentru ca el au renuntat la cetatenia in comunitatea lui $ristos cu scopul de a slu!i comunitatea.
Intrebare G/ Atunci de ce se casatoresc $opiii (intii lui $ristos% -u serim si noi 1iserica%
-oi nu slu!im 1iserica asa cum o fac prin casatorie femeile si barbatii. Deosebirea este ca, in timp ce
ei isi transmit genele urmatoarei generatii, noi transmitem cunoasterea. mostenirea lor se afla in
moleculele genetice ale generatiilor iitoare, in timp ce noi continuam sa traim in mintile lor. +odul
casatoriei noastre sunt amintirile, iar ele nu sunt cu nimic mai pre!os decit copiii din carne si singe
conceputi in spiritul iubirii sfintite de 1iserica.
San (ngelo , 2egula si Cate)ismul Ordinului $opiii (intii lui $ristos,
1<11 11 11 1
Oriunde l-ar #i purtat pasii, vicarul catedralei raminea incon3urat de tacerea capelei intunecoase si a !idurilor
masive si inalte pina la cer cind intra, o pace grea cobora asupra elevilor, si apoi, in vreme ce el aluneca #ara sa #aca
nici un !gomot catre partea din #ata a clasei, pina si respiratia lor devenea retinuta"
, 0om Crist@o, murmura vicarul" -piscopul ar avea nevoie sa va consulte intr-o problema"
-levii, ma3oritatea adolescenti, nu erau c)iar atit de naivi incit sa nu stie despre relatiile incordate dintre ierar)ia
$isericii si calugarii cu pareri mai putin rigide, care predau in ma3oritatea scolilor catolice din cele O Suta de 1umi"
0om Crist@o nu era numai un e'celent pro#esor de istorie, geologie, ar)eologie si antropologie, ci si abate al manastirii
Ail)os da Mente de Cristo , Copii Mintii lui Cristos" +o!itia aceasta il #acea sa #ie cel mai de seama rival la
suprematia spirituala in 1usitania" In unele privinte putea #i considerat c)iar superior episcopului& pe ma3oritatea
lumilor e'ista doar cite un abate al Aiilor la #iecare ar)iepiscop, in timp ce la #iecare episcop e'ista cite un decan al unui
sistem scolar"
Insa 0om Crist@o, ca toti Ail)os de alt#el, tinea sa demonstre!e ca nutrea respectul cuvenit #ata de ierar)ia
bisericeasca" 1a c)emarea episcopului, el inc)ise imediat lumina de la pupitrul pe care-si avea )irtiile si dadu liber
elevilor #ara ca macar sa traga o conclu!ie la subiectul supus discutiei" -levii nu-si mani#estara surprinderea& stiau ca ar
#i procedat la #el c)iar daca i-ar #i intrerupt ora un preot abia )irotonisit" +entru preoti era, #ara indoiala nespus de
magulitor sa vada cit de importanti apareau in oc)ii Aiilor insa, pe de alta parte, asta le arata limpede ca, de #iecare data
cind vi!itau scoala in timpul orelor de curs, procesul de invatamint era dat peste cap" Ca urmare, preotii intrau rareori in
scoala, iar Ail)os, printr-o atitudine de imens respect, isi mentineau o independenta aproape deplina"
0om Crist@o stia #oarte bine de ce il c)emase episcopul" 0octorul 8avio nu era omul care sa-si tina gura, si in
cursul diminetii circulasera tot soiul de !vonuri in legatura cu o amenintare ingro!itoare rostita de Vorbitor" 1ui 0om
Crist@o ii venea greu sa priceapa temerile ne#ondate pe care le simtea ierar)ia de #iecare data cind se con#runta cu
in#ideli sau eretici" -piscopul va #i #urios, ceea ce insemna ca va cere ca cineva sa intreprinda ceva, desi cea mai buna
politica ar #i #ost inactiunea, rabdarea, cooperarea" +e de alta parte, se !vonise ca acest Vorbitor a#irmase ca tot el rostise
moartea lui San (ngelo" 0aca asa stateau lucrurile, atunci probabil ca omul nu era nicidecum un dusman, ci un prieten
al $isericii" Sau macar un prieten al Aiilor, ceea ce, dupa parerea lui 0om Crist@o, era unul si acelasi lucru"
In timp ce-l urma pe tacutul vicar printre cladirile din faculdade si prin gradina catedralei, 0om Crist@o isi alunga
din inima #uria si iritarea pe care le simtea" Isi repeta la nes#irsit in gind numele preotesc (mai a 4udomundo +ara Que
0eus Vos (me"
4rebuie Sa-i Iubesti pe 4oti Ca Sa Aii Iubit de 0umne!eu" Isi alesese atent numele atunci cind logodnica lui
devenise membra a ordinului, intrucit stia ca slabiciunile lui cele mai mari erau #uria si intoleranta #ata de prostie" 1a #el
ca si ceilalti Ail)os, isi daduse un nume ce devenea o invocatie impotriva celui mai de temut pacat al sau" (ceasta era
una dintre modalitatile in care Ail)os se de!goleau spiritual in #ata intregii lumi" 98u ne vom invesminta in )aina
ipocri!iei9, propovaduise San (ngelo" 9Cristos ne va invesminta in virtute, ca pe niste crini de cimpie, dar noi nu vom
#ace nici un e#ort sa trecem drept marinimosi"9 (sta!i, 0om Crist@o simtea ca marinimia era un vesmint cam saracacios
pentru el& vintul ing)etat al intolerantei putea sa-l patrunda pina in adincul inimii" 0e aceea isi recita numele, gindind
9-piscopul +eregrino e un neg)iob, dar (mai a 4udomundo +ara Que 0eus Vos (me"9
, Arate (mai, spuse episcopul +eregrino" 8iciodata nu #olosea termenul onori#ic de 0om Crist@o, desi macar
atita consideratie era de asteptat din partea unui cardinal" (mabil din partea ta ca ai venit"
8avio statea de3a pe cel mai moale scaun, dar 0om Crist@o nu avea de gind sa-i poarte ranc)iuna pentru atita
lucra" Indolenta il #acuse pe 8avio sa se ingrase, iar acum obe!itatea il #acea sa #ie indolent& boala se invirtea in cerc,
)ranindu-se din propria-i substanta, si 0om Crist@o se arata recunoscator lui 0umne!eu ca su#erinta aceasta il ocolise"
Isi alese un scaun inalt, #ara spatar" 4rupul nu va avea ast#el prile3ul sa se moleseasca, iar mintea ii va ramine vie si
ascutita"
8avio se lansa aproape imediat intr-o relatare a c)inuitoarei intilniri pe care o avusese cu Vorbitorul in numele
Mortilor, #ara a uita sa povesteasca pe larg despre amenintarile acestuia in ca!ul in care atitudinea non-cooperanta
persista"
, ?n inc)i!itor, daca va puteti inc)ipui asa ceva7 ?n in#idel care indra!neste sa se substituie autoritatii $isericii-
Mama7 Vai, cum creste spiritul combatant al mirenilor cind $iserica-Mama e amenintata dar cere-le numai sa vina la
slu3ba o data pe saptamina si toata #ervoarea asta se veste3este si adoarme cu totul"
Cuvintele lui 8avio avura insa un oarecare e#ect episcopul +eregrino se in#urie va!ind cu oc)ii si, in ciuda
tenului masliniu, #ata lui capata o nuanta purpurie" 0upa ce, intr-un tir!iu, 8avio isi termina istorisirea, +eregrino, cu
c)ipul devenit o masca a #uriei, se intoarse catre 0om Crist@o si spuse
, Ce !ici de asta, #rate (mai>
90aca mi-ar lipsi tactul, as !ice ca ai #ost un neg)iob cind te-ai amestecat in treburile acestui Vorbitor desi stiai ca
legea e de partea lui si ca nimic din ce a #aptuit nu ne-a adus vreo vatamare" (cum l-ai provocat, si e cu mult mai
prime3dios decit ar #i #ost daca pur si simplu ignorai sosirea lui aici"9
0om Crist@o !imbi vag si-si lasa capul in #ata"
, Socot ca ar trebui sa lovim primii, pentru a-i smulge puterea de a ne #ace vreun rau"
(ceste vorbe in#ocate il luara prin surprindere pe episcopul +eregrino care spuse
, -'act asa" 0ar nu ma asteptam sa intelegi si tu asta"
, Ail)os au un spirit la #el de in#lacarat ca si orice alt crestin ne)irotonisit, vorbi 0om Crist@o" 0ar pentru ca noi
nu avem preoti, trebuie sa ne multumim cu logica si ratiunea pe care sa le #olosim ca inlocuitori #iravi ai autoritatii"
-piscopul +eregrino banuia ca din cind in cind era ironi!at, dar niciodata nu reusea sa identi#ice momentul precis
cind devenea tinta"
, +rin urmare, #rate (mai, cum propui sa-l lovim>
, -i bine, parinte +eregrino, legea este #oarte clara" -l are putere asupra noastra numai daca il impiedicam sa-si
indeplineasca indatoririle lui preotesti" 0aca vrem sa-l lipsim de puterea de a ne #ace rau, trebuie doar sa cooperam cu
el"
-piscopul lovi cu pumnul in tablia mesei si racni
, -'act genul de so#ism la care trebuia sa ma astept din partea ta, (mai"
0om Crist@o !imbi"
, 2ealitatea e ca n-avem de ales ori raspundem la intrebarile lui, ori #ace o cerere per#ect 3usti#icata pentru a i se
acorda statut de inc)i!itor, iar tu te vei imbarca pe vreo nava ce merge la Vatican ca sa te aperi de acu!atia de persecutie
religioasa" +eregrino, tinem cu totii mult prea mult la tine ca sa #acem ceva care sa provoace indepartarea ta din #unctie"
, (, da, cunosc #oarte bine iubirea voastra"
, Vorbitorii sunt de #apt total ino#ensivi , nu au alcatuit vreun organism rival, nu dau impartasanie, nici macar
nu sustin ca 9Matca si Degemonul9 pot #i luate drept scriptura" Singura lor indatorire este sa incerce sa descopere
adevarul despre viata celor care au murit si apoi sa povesteasca, celor care vor sa-i asculte, istoria persoanei disparute
asa cum a ales aceasta sa si-o traiasca"
, Si consideri ca acest lucru e nevatamator>
, 0impotriva" San (ngelo a intemeiat ordinul nostru tocmai pentru ca de!valuirea adevarului este un act de
mare tarie" 0ar eu cred ca e mult mai nevatamator decit 2e#orma +rotestanta, sa !icem" Iar anularea +atentei Catolice
pe motiv de intoleranta religioasa ar aduce cu siguranta dupa sine autori!area imediata a unei imigratii de non-catolici,
care ne-ar #ace sa nu mai repre!entam decit o treime din populatie"
-piscopul +eregrino isi mingiie inelul de pe deget
, Si Congresul Stelar ar putea sa autori!e!e asa ceva> -'ista o limita privind numarul de colonisti& daca ar
trimite aici atitia necredinciosi, s-ar depasi cu mult aceasta limita"
, 0ar nu se poate sa #i uitat ca e'ista prevederi in acest sens" Intrucit +atenta Catolica garantea!a o crestere
neingradita a populatiei, Congresul Stelar va trimite nave atunci cind populatia de prisos va trebui transportata in
emigratie obligatorie" Oricum se anticipea!a ca o asemenea actiune sa aiba loc peste o generatie sau doua& cine ar putea
sa impiedice Congresul Stelar sa o inceapa c)iar acum>
, 8-o vor #ace"
, Congresul Stelar a #ost intemeiat pentru a se pune capat ra!boaielor s#inte si pogroamelor care au i!bucnit
uneori pe mai multe lumi in acelasi timp" Invocarea legilor privitoare la persecutia religioasa repre!inta o problema
grava"
, - cu totul de neconceput7 8u stiu ce eretic pe 3umatate nebun c)eama un Vorbitor si, dintr-o data, ne
con#runtam cu emigrarea #ortata7
, Iubite parinte, asa au evoluat dintotdeauna con#runtarile dintre autoritatea laica si cea religioasa" 4rebuie sa
avem rabdare, #ie si numai din urmatorul motiv toate armele sunt la ei"
(u!ind acestea, 8avio c)icoti"
, S-ar putea sa aiba toate armele, dar noi detinem c)eile raiului si iadului, spuse episcopul"
, Si eu sunt sigur ca asteptind clipa asta, Congresul Stelar isi #reaca miinile de bucurie" +ina atunci, totusi, poate
ca voi reusi sa usure! durerea provocata de aceasta stingacie" Ca sa nu #ii silit sa retracte!i in mod public declaratiile
tale anterioare, K9declaratii prostesti, distructive si bigote9L, #a cunoscut ca ai dat instructiuni catre Ail)os da Mente de
Cristo sa poarte apasatoarea povara de a raspunde intrebarilor in#idelului"
, S-ar putea sa nu cunoasteti raspunsurile la toate intrebarile lui, spuse 8avio"
, 0ar putem sa gasim raspunsuri in locul lui, nu> +robabil ca in #elul acesta oamenii din Milagre nici nu vor
trebui sa-i raspunda direct Vorbitorului& vor vorbi in sc)imb numai cu #ratii si surorile ordinului nostru"
, Cu alte cuvinte, spuse +eregrino ing)itindu-si nodul din git, calugarii ordinului tau vor deveni servitorii
in#idelului"
0om Crist@o isi rosti numele in gind de trei ori"
-nder nu mai traise atit de acut sentimentul ca se a#la pe teritoriu inamic de cind #usese elev in scoala militara"
0upa ce pornise din praBa, urcase dealul pe o poteca batuta de pasii nenumaratilor credinciosi& domul catedralei se
ridica atit de #alnic incit, cu e'ceptia citorva momente, cind se a#la pe portiunea cea mai abrupta a pantei, il avu tot
timpul in oc)i" Construita pe terase care taiau panta, scoala se a#la in stinga lui& spre dreapta se vedea Vila dos
+ro#essores, purtind numele educatorilor, dar locuita in realitate mai mult de gradinari, ingri3itori, #unctionari, consilieri
si alti slu3basi" +ro#esorii pe care-i !ari -nder purtau cu totii uni#ormele cenusii ale ordinului, iar acestia il masurara
curiosi cind trecu pe linga ei"
Vra3masia incepu atunci cind a3unse pe culmea dealului, o supra#ata intinsa, aproape neteda, de pa3iste si gradina
ingri3ite #ara cusur, unde potecile #rumos demarcate erau acoperite cu ganga concasata adusa de la topitorie" 9Iata lumea
$isericii9, gindi -nder 9#iecare lucrusor ase!at la locul lui, unde nici unei buruieni nu-i este ingaduit sa patrunda"66 Simti
multe priviri urmarindu-i, dar acum robele erau negre sau portocalii , preoti si diaconi, iar oc)ii rautaciosi e'primau o
autoritate pe cale de a #i prime3duiti 9Ce va #ur venind aici>9 ii intreba -nder in gind" 0ar stia ca ura lor nu venea c)iar
din senin" -ra o buruiana salbaticita care crestea intr-o gradina bine intretinuta& de!ordinea ameninta sa se instale!e
oriunde calca el, si multe #lori #rumoase puteau sa piara daca el prindea radacini si sugea viata din solul lor"
Cane sporovaia cu vioiciune, incercind sa-i provoace un raspuns, dar -nder re#u!a sa se lase prins in 3ocul ei"
+reotii nu trebuiau sa-i vada bu!ele miscindu-se& in cadrul $isericii e'ista o #ractiune destul de numeroasa care
considera implanturile Kprecum nestemata din urec)ea luiL drept un sacrilegiu, o incercare de a aduce imbunatatiri unui
trup pe care 0umne!eu l-a creat per#ect"
, Citi preoti poate intretine aceasta comunitate> intreba ea pre#acindu-se mirata"
I-ar #i placut sa-i raspunda taios ca avea de3a numarul lor e'act in #isiere" ?na dintre placerile lui Cane era sa
spuna lucruri siciitoare atunci cind el nu putea nicidecum sa-i raspunda sau sa recunoasca, in pre!enta cuiva, ca ea ii
vorbea la urec)e"
, 4rintori care nici macar nu se reproduc" 0aca nu se impreunea!a, oare evolutia nu cere ca ei sa dispara ca
specie> 0ar Cane stia, desigur, ca preotii asigurau cea mai mare parte a serviciilor publice si administrative ale
comunitatii" -nder isi intocmi raspunsurile catre ea ca si cum le-ar #i putut e'prima cu voce tare" 0aca preotii n-ar
e'ista, atunci s-ar de!volta vreun grup administrativ sau de a#aceri sau vreo breasla care sa preia povara asta" In orice
comunitate trebuie sa apara un anume tip de ierar)ie rigida ca #orta conservatoare, care sa-i mentina identitatea in ciuda
variatiilor si modi#icarilor care o pindesc" Comunitatea s-ar de!integra in mod inevitabil daca nu ar e'ista un promotor
in#le'ibil al conventiilor" Caracterul #ortat al conventionalismului este stin3enitor dar esential pentru o comunitate" 8u
asa scrisese Valentine in cartea ei despre 5an!ibar> -a compara clasa preotilor cu sc)eletul vertebratelor"""
Si tocmai pentru a-i dovedi ca putea sa anticipe!e argumentele lui atunci cind nu le putea e'prima prin viu grai,
Cane ii servi citatul& amagitoare, vorbi cu vocea Valentinei, pe care o memorase in mod special pentru a-l c)inui si mai
mult
, Oasele sunt rigide si, luate in sine, par moarte ca piatra, dar cind sunt #i'ate si articulate de sc)elet, restul
trupului poate indeplini toate miscarile necesare vietii"
Sunetul vocii Valentinei il indurera mai mult decit si-ar #i inc)ipuit si, desigur, mai mult decit #usese in intentia lui
Cane" 2ari pasul" Isi dadu seama ca tocmai absenta ei il #acea sa simta atit de acut ostilitatea preotilor" Intrase de buna
voie in gura leului calvinist, pasise de!golit din punct de vedere #iloso#ic printre carbunii mocniti ai Islamului, iar
#anaticii s)intoisti intonasera cintece de amenintare in #ata #erestrei lui din WHoto" 0ar Valentine ii #usese intotdeauna
alaturi, in acelasi oras, respirind acelasi aer, su#erind capriciile aceluiasi climat" -a reusea sa-i insu#le cura3 in ceea ce
avea de #acut& el se intorcea dupa #iecare con#runtare si prin discutiile cu ea reusea sa-si inteleaga pina si esecurile, iar
asta ii permitea sa intre!areasca mici trium#uri c)iar si in in#ringeri" 9(m parasit-o doar de !ece !ile, iar acum ii simt
de3a lipsa"9
, Cred ca la stinga, spuse Cane" Slava cerului, acum #olosea propria ei voce" Manastirea e la marginea vestica a
dealului, deasupra Statiunii !enadorilor"
4recu pe linga #aculdade, unde elevii intre !ece si doispre!ece ani invatau stiintele te)nice" Iar dincolo,
manastirea, cladirea mai putin inalta, care parea sa-l astepte" Va!ind contrastul dintre catedrala si manastire, !imbi" +rin
dispretul pe care-l aratau maretiei si stralucirii, Ail)os erau aproape 3ignitori" 8ici nu era de mirare ca ierar)ia le purta
ranc)iuna oriunde apareau" +ina si gradina manastirii era o mani#estare de ra!vratire in a#ara gradinii de legume, toate
terenurile #usesera lasate in voia balariilor si a ierbii necosite"
(batele se numea 0om Crist@o, bineinteles& sau poate 0ona Crist@, daca abatele ar #i #ost #emeie" Aiindca e'istau
doar o escola bai#a si o faculdade, ase!amintul avea numai un rector& cu o simplitate gratioasa, sotul conducea
manastirea iar sotia lui scolile, impletind si contopind toate treburile ordinului intr-o singura casatorie" -nder ii spusese
lui San (ngelo inca de la inceput ca era culmea pre#acatoriei, nicidecum a umilintei, ca diriguitorii manastirilor si scolii
sa se numeasca 90omnul Cristian9 si 90oamna Cristiana9, atribuindu-si ast#el un titlu care ar trebui sa apartina oricarui
credincios crestin" San (ngelo se multumise sa !imbeasca, #iindca si el gindea la #el" 9(rogant prin umilinta, asa era si
el, si tocmai din acest motiv l-am iubit"9
In loc sa-l astepte in escritorio, 0om Crist@o iesi in curte ca sa-l intimpine& #acea parte din disciplina ordinului ca
#iecare membru sa-si strice ti)na in mod deliberat in #avoarea celor pe care ii slu3eau"
, Vorbitor (ndreF7 striga el"
, 0om Cei#eiro7 ii raspunse -nder"
$eifeiro secerator , era titlul pe care ordinul il dadea #unctiei de abate& decanii scolii se numeau aradores,
plugari, iar calugarii erau semeadores, semanatori"
Ideea lui -nder de a respinge titlul obisnuit de 90om Crist@o9 il #acu pe Cei#eiro sa surida" Stia ce greu era sa le
ceara celor din a#ara ordinului sa li se adrese!e Aiilor #olosind titluri si nume de imprumut" 0upa cum spusese San
(ngelo 9Cind ti se adresea!a potrivit titlului, te recunosc drept crestin& cind iti spun pe nume, pe bu!e le va veni o
predica9" Isi puse miinile pe umerii lui -nder, !imbi si spuse
, 0a, sunt Cei#eiro" Si ce esti tu pentru noi o inva!ie de buruieni>
, Ma stradui sa #iu o pacoste oriunde ma duc"
, (tunci sa #ii cu gri3a, alt#el 0omnul 2ecoltei te va pir3oli dimpreuna cu buruienile netrebuincioase"
, Stiu, ma paste a#urisenia, dar nu stiu ce m-ar putea #ace sa ma pocaiesc"
, +reotii se pocaiesc" 0atoria noastra este sa educam" $ine ai #acut ca ai venit la noi"
, (i #ost #oarte binevoitor invitindu-ma aici" ( trebuit sa devin cel mai 3osnic santa3ist ca sa conving pe cineva
sa sc)imbe citeva vorbe cu mine"
Cei#eiro intelese, desigur Vorbitorul stia ca aceasta invitatie #usese #acuta doar din pricina amenintarii ca va cere
sa i se acorde puteri inc)i!itoriale" 0ar #ratele (mai pre#era sa mentina un aer de buna intelegere"
, Sa lasam asta acum, e adevarat ca l-ai cunoscut pe San (ngelo> C)iar esti cel care i-a marturisit moartea>
-nder #acu un gest catre buruienile inalte, ale caror vir#uri se iteau peste coama !idului curtii
, -l ar #i incuviintat )arababura din gradina voastra" Ii placea sa-l provoace pe Cardinalul (=uila, si #ara
indoiala ca si episcopul +eregrino strimba din nas, de!gustat de starea 3alnica a paminturilor voastre"
0om Crist@o ii #acu un semn cu oc)iul"
, Cunosti prea multe secrete" 0aca te a3utam sa a#li raspuns la intrebari, vei pleca>
, -'ista speranta asta" 0e cind am inceput sa slu3esc in calitate de Vorbitor, cel mai mult am !abovit la
2eHI3aviI, pe 4rond)eim, adica un an si 3umatate"
, (s vrea sa ne promiti o sedere la #el de scurta" 4i-o cer nu pentru mine, ci pentru linistea su#leteasca a celor
care poarta robe mult mai grele decit a mea"
Savirsitorul ii dadu singurul raspuns sincer care-l putea a3uta pe episcop sa-si gaseasca linistea
, +romit ca daca voi gasi vreodata un loc in care sa ma stabilesc, voi lepada titlul de Vorbitor si voi deveni un
cetatean productiv"
, Intr-o lume ca a noastra, asta ar include si convertirea la catolicism"
, Cu ani in urma, San (ngelo m-a #acut sa promit ca, de va #i sa aleg vreodata o religie, voi alege religia lui"
, (sta nu suna nicidecum ca o declaratie sincera de credinta"
, - din pricina ca nu am nici una"
Cei#eiro rise de parca ar #i stiut el ceva si insista sa-i arate lui -nder manastirea si scolile inainte de a incepe sa
raspunda la intrebarile lui" -nder nu se supara , dorea sa vada cum se trans#ormasera ideile lui San (ngelo dupa
trecerea atitor secole" Scolile pareau destul de placute, iar calitatea educatiei era deosebita, dar se #acu intuneric pina
Cei#eiro il conduse inapoi la manastire si la c)ilia mica pe care o impartea cu sotia lui, (radora"
0ona Crist@ se a#la de3a acolo, pregatind o serie de e'ercitii de gramatica pe terminalul ase!at intre paturi"
(steptara pina ce ea gasi un punct in care se putea opri, si abia dupa aceea i se adresara"
Cei#eiro il pre!enta drept 9Vorbitor (ndreF9"
, 0ar se pare ca-i vine greu sa-mi spuna 0on Crist@o"
, 4ot asa si episcopului, constata sotia" 8umele meu adevarat e 0etestai o +ecado e Aa!ei o 0ireito" 9Sa urasti
+acatul si Sa Aaci 8umai $ine9, traduse Savirsitorul" 8umele sotului meu se pretea!a la o prescurtare incintatoare
9(mai, iubeste tu9" 0ar al meu> Iti poti inc)ipui pe cineva care striga catre o prietena 9Oi7 0etestai79> 2isesera cu
totii" Iubirea si ura, astia suntem, sot si sotie" Cum imi vei spune daca numele de Cristina e prea bun si nu-l merit>
-nder ii privi c)ipul usor ridat, pe care cineva cu un spirit mai critic decit al lui ar #i va!ut batrinetea" Si totusi, in
!imbetul acela era un simbure de ris si vioiciunea din oc)i o #acea sa para mult mai tinara, c)iar mai tinara decit el
insusi"
, 4e-as bote!a $ele!a, dar sotul tau m-ar acu!a ca #lirte! cu tine"
, 8u, el m-ar numi $eladona, de la 9#rumusete si otrava9 intr-o gluma rautacioasa" 8u-i asa, 0om Crist@o>
, 0atoria mea e sa te #ac sa te simti umila"
, (sa cum si menirea mea e sa te pastre! cast, raspunse ea"
(u!ind aceste vorbe, -nder isi muta privirea de la un pat la celalalt"
, ()a, inca unul pe care casatoria noastra casta il #ace curios, spuse Cei#eiro"
, $a nu, ii raspunse -nder" 0ar imi amintesc ca San (ngelo recomanda ca sotul si sotia sa imparta acelasi pat"
, Singurul mod de a #ace asta ar #i ca unul dintre noi sa doarma noaptea, iar celalalt !iua"
, 2egulile trebuie adaptate potrivit tariei de caracter a Ail)os da Mente, e'plica Cei#eiro" Aara indoiala ca e'ista
si dintr-aceia care pot imparti patul si ramine casti, dar sotia mea este inca prea #rumoasa si dorintele carnii sunt prea
puternice"
, (sa a vrut San (ngelo" -l spunea ca patul casatoriei ar trebui sa #ie incercarea continua a iubirii de cunoastere"
Spera ca #iecare barbat si #emeie din ordin va voi, dupa o vreme, sa se inmulteasca si prin trup, nu numai prin minte"
, 0ar in clipa cind am #ace-o ar trebui sa parasim Ordinul, spuse Cei#eiro"
, - un lucra pe care scumpul nostru San (ngelo nu l-a inteles, #iindca in timpul vietii lui nu a e'istat nici o
manastire care sa apartina cu adevarat Ordinului, il lamuri (radora" Manastirea devine #amilia noastra si plecarea ar #i
la #el de dureroasa ca si divortul" Odata ce radacinile se in#ig bine, planta nu mai poate #i smulsa decit cu c)inuri si
su#erinte" (sadar noi dormim in paturi separate si avem destula tarie ca sa raminem in Ordin"
Vorbise cu o asemenea multumire in glas incit, aproape #ara sa vrea, pe -nder il podidira lacrimile" -a va!u, se
imbu3ora la #ata si-si muta privirea de la el"
, 8u 3eli pentru noi, Vorbitor (ndreF" (vem parte de mult mai multa bucurie decit de su#erinta"
, Ma intelegi gresit, spuse -nder" 1acrimile n-au pornit din mila, ci datorita #rumusetii"
, $a nu, interveni Cei#eiro, pina si preotii celibatari considera ca puritatea noastra in casatorie este, in cel mai
bun ca!, e'centrica"
, 0ar eu nu cred asta, spuse -nder" O clipa, ii veni in gind sa povesteasca despre indelungata lui tovarasie cu
Valentine, la #el de apropiata si iubitoare ca o sotie, si totusi casta ca o sora" 0ar, gindindu-se la ea, ramase #ara grai" Se
ase!a pe patul lui Cei#eiro si-si cuprinse #ata intre palme"
, S-a intimplat ceva> intreba (radora" In acelasi timp, Cei#eiro isi ase!a cu blindete mina pe crestetul lui"
-nder isi inalta capul, incercind sa alunge neasteptata revarsare de dragoste si dor pentru Valentine"
, Ma tem ca aceasta calatorie m-a apasat mai mult decit oricare alta" (m lasat-o departe pe sora mea, care vreme
de ani si ani a mers alaturi de mine" S-a casatorit la 2eHI3aviI" +entru mine a trecut doar o saptamina de cind am
parasit-o, dar constat ca mi-e dor de ea mai mult decit as #i cre!ut" Voi doi"""
, Vrei sa spui ca si tu esti celibatar> intreba Cei#eiro"
, 0ar acum esti si vaduv, sopti (radora"
1ui -nder nu i se parea nicicum neobisnuit ca despartirea de Valentine sa #ie e'primata prin asemenea vorbe"
Cane murmura in urec)e
, 0aca lacrimile astea #ac parte dintr-un plan iscusit de-al tau, recunosc ca sunt depasita"
$ineinteles, nu era vorba de nici un plan" -nder era c)iar inspaimintat la gindul ca sentimentele ii scapasera din
#riu in #elul acesta" In seara trecuta, pe care o petrecuse in casa 2ibeira, stapinise situatia& acum simtea ca cedea!a in
#ata acestor calugari casatoriti, dovedind aceeasi uitare de sine ca si Quara sau /rego"
, (m impresia, spuse Cei#eiro, ca ai a3uns sa cauti raspuns la mult mai multe intrebari decit ti-ai imaginat cind
ai pornit la drum"
, Cred ca esti #oarte singuratic, spuse (radora" Sora ta si-a gasit un loc stabil" 0ar cauti si tu un asemenea lucru>
, 8u cred" Socot ca am depasit masura si am abu!at de ospitalitatea voastra" Calugarii ne)irotonisiti n-ar trebui
sa asculte con#esiuni"
(radora i!bucni in ris"
, -i, orice catolic poate asculta con#esiunea unui necredincios"
Cu toate acestea, Cei#eiro nu rise"
, Vorbitor (ndreF, mi-e limpede ca ne-ai acordat mai multa incredere decit ti-ai pus in gind, dar te asiguram ca
o meritam" Si, prietene, discutia asta m-a convins ca pot avea incredere in tine. -piscopul se teme de tine, si recunosc
ca si eu am avut unele re!erve la inceput, dar acum le-am #acut uitate" 0aca voi putea, te voi a3uta, deoarece cred ca nu
vei #ace cu buna stiinta vreun rau satului nostru"
, ()a, sopti Cane, acum am inteles" O manevra #oarte inteligenta, Savirsitorule" -sti un actor mult mai desavirsit
decit am cre!ut"
Intepatura il #acu pe -nder sa se simta cinic si mesc)in, si ii provoca un gest pe care nu-l mai #acuse niciodata"
Intinse mina catre nestemata, gasi minusculul comutator si, cu ung)ia, il misca intr-o parte, apoi in 3os" 8estemata
amuti" Cane nu mai putea nici sa-i vorbeasca la urec)e, nici sa vada sau sa asculte din acel loc privilegiat"
, Sa mergem a#ara, propuse -nder"
-i intelesera per#ect ce #acuse -nder, intrucit #unctia unui asemenea implant era binecunoscuta& luara gestul drept
o dovada a dorintei lui de a discuta netulburat si in intimitate, ast#el ca acceptara bucurosi invitatia" -nder intentionase
sa reduca nestemata la tacere doar temporar, ca raspuns la insensibilitatea lui Cane& se gindise ca va activa din nou
inter#ata doar peste citeva minute" 0ar #elul in care se destinsesera (radora si Cei#eiro imediat ce nestemata devenise
inactiva il impiedica sa o active!e, macar pentru o vreme"
(#ara, pe dealul invaluit in noapte, stind de vorba cu (radora si Cei#eiro, uita ca Cane nu mai asculta" Cei doi ii
povestira despre copilaria singuratica a 8ovin)ei si despre #elul in care isi aminteau ca o va!usera renascind, gratie
iubirii parintesti a lui +ipo si prieteniei cu 1ibo"
, 0ar, din noaptea mortii lui, a murit pentru noi toti"
8ovin)a nu a#lase nici o vorba despre discutiile care se purtau privind situatia ei" 8eca!urile celor mai multi copii
n-ar #i devenit tema de de!bateri in cabinetul episcopului, subiect de conversatie pentru pro#esorii din manastire sau de
nes#irsite speculatii in biroul primarului" 1a urma-urmelor, nu orice copil putea #i vlastarul celor doi Os Venerados, iar
planeta nu avea alt 'enobiolog"
, S-a impacat cu soarta ei si a devenit #oarte pedanta" ( intocmit rapoarte privind activitatea de adaptare a
plantelor locale pentru a putea #i utile #iintelor umane, si a plantelor pamintesti pentru a putea supravietui in conditiile
o#erite de 1usitania" ( raspuns intotdeauna la orice intrebare #ara sa e!ite, cu seninatate si #ara dusmanie" 0ar nu avea
prieteni, iar pentru noi era ca si moarta" C)iar am vorbit cu 1ibo, 0umne!eu sa-i odi)neasca su#letul in pace, si ne-a
spus ca si el, care #usese prieten cu ea, nu era tratat nici macar cu de!interesul pe care ea il arata tuturor celorlalti" Isi
descarca #uria pe el si-i inter!icea sa-i puna intrebari" Cei#eiro desco3i un #ir de iarba locala si linse lic)idul de pe
supra#ata interioara" (i putea sa gusti si tu, Vorbitor (ndreF, are o savoare interesanta, iar cum organismul nu poate
metaboli!a nici o molecula din ea, este ino#ensiva"
, 0ragul meu sot, s-ar cuveni sa-l averti!am ca marginile #irului de iarba ii pot taia bu!ele si limba la #el ca o
lama"
, 4ocmai ma pregateam s-o #ac"
Savirsitorul deco3i un #ir si gusta" Scortisoara acrisoara, o idee de #ructe citrice, moleseala de respiratie linceda ,
gustul pregnant ii amintea de multe lucruri, unele placute"
, Se poate trans#orma in viciu"
, 4rebuie sa te previn ca sotul meu e pe punctul de a #ace o remarca alegorica, Vorbitor (ndreF"
Cei#eiro rise delicat"
, Oare nu San (ngelo a spus ca domnul nostru Isus Cristos ne-a indrumat pe calea cea dreapta prin compararea
lucrurilor noi cu cele vec)i>
, /ustul ierbii, relua Savirsitorul" Ce are el in comun cu 8ovin)a>
, (m s-o spun pe ocolite" Cred ca 8ovin)a a gustat cindva ceva neplacut, insa atit de puternic incit a #ascinat-o,
si de atunci incoace i-a #ost imposibil sa se lipseasca de acea aroma"
, 0espre ce este vorba>
, In termeni teologici> Mindria de a purta o vina universala" - o #orma de tru#ie si egomanie" Se considera
raspun!atoare pentru lucruri care in nici un ca! nu s-ar #i putut intimpla din cau!a ei" Ca si cum ar controla absolut
totul, ca si cum su#erintele s-ar abate ca o pedeapsa pentru pacatele ei.
, Se simte vinovata pentru moartea lui +ipo, adauga (radora"
, Ciudata purtare, remarca -nder" 0oar stie ca purcelusii l-au ucis pe +ipo, care s-a dus la ei din proprie vointa"
Cum ar putea #i vina ei>
, Cind m-am gindit prima oara la asta, am gasit aceleasi puncte slabe" 0ar mai apoi am studiat transcriptiile si
documentele legate de evenimentele petrecute in noaptea in care a murit +ipo" 8-am gasit decit o alu!ie, o remarca pe
care o #acuse 1ibo cerindu-i 8ovin)ei sa-i arate ceva la care lucrasera ea si +ipo, cu citeva momente inainte ca +ipo sa
plece pentru a discuta cu purcelusii" -a a re#u!at" (sta a #ost tot, cineva i-a intrerupt si n-au mai reluat niciodata
subiectul, cel putin in Statiunea !enadorilor si nici in alta parte unde sa #i ramas vreo inregistrare sau document"
, Vorbitor (ndreF, amindoi ne-am pus intrebarea ce s-o #i intimplat cu putin timp inainte de moartea lui +ipo,
spuse (radora" 0e ce a plecat +ipo atit de precipitat> Se certasera cumva> -ra #urios> Cind moare o persoana pe care ai
iubit-o si ultimele clipe petrecute cu ea au #ost marcate de #urie sau ura, atunci incepi sa te acu!i 90aca n-as #i !is asta,
daca n-as #i #acut cealalta9"
, (m incercat sa reconstituim ceea ce s-a intimplat in noaptea aceea" (m apelat la 3urnalele de computer, cele
care retin in mod automat #isele curente de lucru, inregistrari ale tuturor operatiunilor e#ectuate de #iecare persoana care
a #olosit computerul" Si tot ce-i apartinea 8ovin)ei era complet inaccesibil" 8u numai #isierele in care lucra atunci" 8u
am obtinut acces nici macar la 3urnalele re#eritoare la timpii de lucru" 4ot ast#el, n-am reusit sa a#lam nici care erau
#isierele pe care la ascundea de noi" +ur si simplu n-am #ost in stare sa obtinem accesul" 8ici primarul n-a putut sa #aca
mai mult #olosind imputernicirile obisnuite de ocolire a protectiilor pe care le avea la dispo!itie"
(radora dadu din cap"
, -ra prima oara cind cineva inter!icea accesul la #isierele publice, #isiere de lucru, adica la o parte a muncii
intregii colonii"
, ( #ost un gest revoltator" $ineinteles ca primarul ar #i putut sa apele!e la imputernicirile de urgenta pentru
ocolirea protectiilor, dar care era starea de necesitate> (r #i trebuit sa tinem o sedinta publica, si nu aveam nici o
3usti#icare legala" 0oar ingri3orarea in ceea ce-o privea pe 8ovin)a, iar legea nu-i apara pe oamenii care spionea!a,
c)iar daca o #ac spre binele cuiva" +oate ca intr-o buna !i vom vedea ce e'ista in acele #isiere si vom a#la ce s-a
intimplat intre ei inainte ca +ipo sa moara" 8u le poate sterge, pentru ca sunt de interes public"
-nder uitase cu desavirsire ca Cane nu asculta si ca el o e'clusese ca martor la aceasta discutie" 0e aceea
+resupusese ca, imediat ce ea au!ise cele spuse, ocolise toate protectiile si parolele instituite de 8ovin)a si descoperise
de3a ce se a#la in #isiere"
, (r mai #i casatoria ei cu Marc@o, spuse (radora" 4oata lumea stia ca era o nebunie" 1ibo voia sa se
casatoreasca cu 8ovin)a si nu #acea nici un secret din asta, dar ea a spus iarasi nu"
, Ca si cum ar #i spus 98u merit sa ma casatoresc cu barbatul care m-ar putea #ace #ericita" Ma voi marita cu
unul care sa #ie salbatic si brutal cu mine, care ma va pedepsi asa cum merit9" Cei#eiro o#ta" 0orinta ei de auto#lagelare
i-a tinut departe unul de celalalt" Intinse mina si atinse palma sotiei"
-nder se astepta ca Cane sa #aca vreo remarca rautacioasa in legatura cu cei sase copii, care erau o dovada ca 1ibo
si 8ovin)a nu statusera chiar atit de departe unul de celalalt" 0upa ce astepta citeva clipe si nu au!i vorbele ei
usturatoare, isi aduse aminte ca deconectase inter#ata" Iar acum, cind Cei#eiro si (radora erau cu oc)ii pe el, nu mai
putea sa o conecte!e"
Aiindca acum stia sigur ca 1ibo si 8ovin)a #usesera amanti ani de !ile, isi dadu seama ca Cei#eiro si (radora se
inselau" 0a, era #oarte probabil ca 8ovin)a sa se simta vinovata , asta ar e'plica de ce l-a suportat pe Marcos, de ce s-
a rupt total de restul comunitatii" 0ar nu e'plica de ce nu se casatorise cu 1ibo& indi#erent cit de vinovata s-ar #i
considerat, era limpede ca socotise ca merita sa se bucure de placerile o#erite de patul lui 1ibo"
Ceea ce respinsese era casatoria cu 1ibo, iar nu pe 1ibo ca persoana" Si, intr-o colonie atit de mica si mai ales
catolica, nu era tocmai usor sa #aca o asemenea alegere" +rin urmare, ce-i aducea casatoria si de la ce o scutea
adulterul> Ce incerca sa evite>
, Intelegi, sper, ca deocamdata totul a ramas un mister pentru noi" 0aca vrei intr-adevar sa marturisesti moartea
lui Marcos 2ibeira, va trebui sa raspun!i intr-un #el la intrebarea de ce s-a casatorit cu el> Si pentru a a#la raspunsul va
trebui sa descoperi de ce a murit +ipo" Mii de minti, care de care mai stralucite, din cele O Suta de 1umi, se straduie de
mai bine de doua!eci de ani sa gaseasca raspuns la intrebarea asta"
, 0ar #ata de acesti oameni straluciti eu am un avanta3, remarca -nder"
, Si care ar #i avanta3ul> intreba Cei#eiro"
, Ma voi bucura de a3utorul oamenilor care o iubesc pe 8ovin)a"
, 8oi n-am #ost in stare sa ne a3utam pe noi insine, constata (radora" Si n-am reusit sa o a3utam nici pe ea"
, +oate ca ne a3utam unii pe altii, spuse -nder"
Cei#eiro il privi si-i puse o mina pe umar"
, Marturisitor (ndreF, daca asta ti-ai propus, atunci sa #ii la #el de cinstit cu noi cum am #ost si noi cu tine" Sa
ne destainui si noua gindul care ti-a trecut prin minte acum mai putin de !ece secunde"
-nder ramase tacut, apoi incuviinta grav"
, 8u cred ca 8ovin)a a re#u!at sa se marite cu 1ibo dintr-un sentiment de vinovatie" Sunt de parere ca a respins
ideea casatoriei ca sa-i impiedice accesul la #isierele acelea ascunse"
, 0e ce> intreba Cei#eiro" Se temea ca ast#el 1ibo va a#la de cearta ei cu +ipo>
, 8u cred ca s-a certat cu +ipo" Mai degraba ea si +ipo au descoperit ceva, si aceasta in#ormatie a dus la moartea
lui +ipo" 4ocmai de aceea a inter!is accesul la #isiere" In#ormatiile continute de #isiere sunt #atale celui care le cunoaste"
Cei#eiro scutura din cap"
, $a nu, Vorbitor (ndreF" 8u intelegi puterea vinovatiei" Oamenii nu-si distrug intreaga viata pentru citiva biti
de in#ormatie& ar #ace-o insa pentru o vina imaginara si mai neinsemnata" Ve!i tu, ea s-a casatorit cu Marcos 2ibeira"
Iar asta a fost autopedepsire"
-nder nu se deran3a sa-l contra!ica" (veau dreptate in ceea ce privea vinovatia 8ovin)ei& cum alt#el l-ar #i lasat pe
Marcos 2ibeira s-o bata #ara sa se plinga> (sta era vinovatie" 0ar mai avusese un motiv sa se marite cu Marc@o" -l era
steril si comple'at tocmai din aceasta pricina& pentru ca orasul sa nu a#le lipsa lui de barbatie, a #ost in stare sa suporte o
casatorie in cursul careia i s-au pus coarne tot timpul" 8ovin)a era gata sa indure, dar nu sa traiasca #ara 1ibo si copiii
acestuia" 8u, motivul care a #acut-o sa nu se marite cu 1ibo a #ost sa-l tina departe de secretele din #isierele ei, #iindca
ceea ce !avorise acolo putea sa-i determine pe purcelusi sa-l ucida"
Ce ironie a sortii7 Ce ironie ca, pina la urma, tot purcelusii l-au ucis"
Intors in casa minuscula, -nder se ase!a la terminal si o c)ema pe Cane in mod repetat" 4ot drumul spre casa ea
nu-i vorbise, cu toate ca imediat ce comutase nestemata isi ceruse scu!e cu multa umilinta" 0ar Cane nu-i raspunse nici
pe terminal"
(bia acum isi dadu seama ca nestemata insemna mult mai mult pentru ea decit pentru el" -l doar alungase o
pre!enta siciitoare, precum aceea a unui copil ra!giiat" 0ar pentru ea, nestemata repre!enta contactul permanent cu
singura #iinta umana pe care o cunostea" Mai #usesera separati si inainte, de multe ori, de calatoria spatiala, de somn&
dar acum era prima data cind o deconectase" -ra ca si cum singura persoana care stia de ea re#u!a dintr-o data sa-i mai
recunoasca e'istenta"
Si-o imaginase asemeni Quarei, plingind in pat, tin3ind sa #ie ridicata si tinuta in brate, mingiiata" 8umai ca ea nu
era un copil in carne si oase" 8u putea pleca in cautarea ei" 8-avea decit sa astepte si sa spere ca se va intoarce"
Ce stia despre ea> 8ici nu avea cum sa banuiasca adincimea sentimentelor ei" -'ista probabilitatea, oricit de
neverosimil ar #i parut, ca pentru Cane nestemata sa #ie c)iar ea insasi si, prin deconectare, o ucisese"
98u, nu9, isi !ise el" -a era acolo, undeva, in cone'iunile #ilotice dintre sutele de ansibluri raspindite prin
sistemele stelare ale celor O Suta de 1umi"
, Iarta-ma, scrise el pe terminal" (m nevoie de tine"
0ar nestemata din urec)e ramase muta, iar terminalul nemiscat si rece" +ina acum nu-si daduse seama cit de
dependent era de pre!enta ei constanta" Isi inc)ipuise ca pretuia solitudinea& acum insa, cind solitudinea ii era impusa,
simtea nevoia presanta de a vorbi, de a #i au!it de cineva, ca si cum n-ar #i #ost sigur ca e'ista #ara sa-si dovedeasca asta
printr-un dialog cu alta minte"
Scoase c)iar si matca din ascun!atoare, desi ceea ce se petrecu intre ei nu se putea numi conversatie" 8ici macar
acest lucru nu era posibil acum" /indurile ei a3ungeau la el di#u!e, slabe si #ara cuvintele care ei ii erau uneori
inaccesibile& doar o sen!atie de intrebare si o imagine a gogosii ei #iind ase!ata intr-un loc racoros si umed, ceva ca o
pestera sau scorbura de copac inca viu" M(cum>N parea sa intrebe" 98u9, trebui sa raspunda el, 9Inca nu, iarta-ma9 ,
dar ea nu mai !abovi sa-i asculte scu!ele, ci luneca, se intoarse la acel ceva sau cineva pe care-l gasise capabil sa
dialog)e!e cu ea in acelasi #el, iar -nder nu-si gasi salvarea decit in somn"
Si apoi, cind se tre!i din nou in mie! de noapte, ros de remuscari si vinovatie pentru ceea ce, #ara urma de
sentiment, ii #acuse lui Cane, se ase!a din nou la terminal si scrise 9Cane, intoarce-te la mine" 4e iubesc9" 0upa aceea
trimise mesa3ul prin ansiblu, catre un loc unde ea nu-l putea ignora" -ra posibil ca el sa #ie citit de catre cineva din
biroul primarului, #iindca toate mesa3ele desc)ise trimise prin ansiblu erau citite& #ara indoiala ca primarul, episcopul si
0om Crist@o vor avea stire despre el pina dimineata" 1asa-i sa se intrebe cine era Cane si de ce, in plina noapte,
Vorbitorul isi lansase bocetul peste ani si ani-lumina" Savirsitorul nu se sinc)isi de asta, #iindca acum le pierduse si pe
Valentine si pe Cane si, pentru prima oara in ultimii doua!eci de ani, ramasese intr-o singuratate deplina"
Capitolul 11
'ANE
Puterea $ongresului "telar a fost suficienta pentru mentinerea pacii, nu numai intre lumi, ci si intre
natiunile de pe fiecare planeta, si aceasta pace a tinut aproape doua mii de ani.
Putini oameni inteleg fragilitatea puterii noastre. &a nu se intemeiaza pe e#istenta unor armate mari
sau a unor armadas inincibile. "e bazeaza pe controlul pe care il detinem asupra retelei de ansibluri, care
transmit instantaneu informatii de la o lume la alta.
-ici o lume nu indrazneste sa se razrateasca, pentru ca atunci ar fi lipsita de toate progresele din
stiinta, tehnologie, arta, literatura, cunoastere sl de programele instructi-distractie pe care nu le-ar
putea produce ea insasi.
Iata de ce, in necuprinsa lui intelepciune. $ongresul "telar a incredintat computerelor controlul
asupra retelei de ansibluri, iar controlul asupra computerelor a fost incredintat retelei de ansibluri.
"istemele noastre de informatii sunt atit de strins ingemanate incit, in afara de $ongresul "telar, nici o
forta umana nu ar putea intrerupe schimburile neincetate. -u aem neoie de arme, fiindca singura care
conteaza, ansiblul, se afla sub controlul nostru.
Can Van Doot, membru al Congresului
Aundamentele In#ormationale ale +uterii +olitice, Curente +olitice,
1:30 ; ;; ;;
Aoarte mult timp, apro'imativ trei secunde, Cane nu reusi sa inteleaga ce se intimplase cu ea" 4otul #unctiona,
bineinteles& computerul de legatura cu planeta, situat pe un satelit, anunta incetarea transmisiei printr-o operatiune de
rutina, ceea ce insemna de la sine ca -nder deconectase inter#ata" -ra o c)estiune obisnuita& pe lumile unde implanturile
de inter#ete-computer erau lucruri comune, comutarile si deconectarile se petreceau de milioane de ori in #iecare ora, iar
Cane avea acces nesting)erit la oricare alt implant ca si la al lui -nder" 0in punct de vedere strict electronic, acesta era
un eveniment absolut normal"
0ar pentru Cane, orice alta unitate cifi era o parte din !gomotul de #ond in care-si petrecea viata, una in care putea
plon3a sa culeaga in#ormatii atunci cind avea c)e#, si s-o ignore in restul timpului" 9Corpul9 ei, in masura in care se
putea vorbi de asa ceva, era #ormat din trilioane de asemenea !gomote electronice, sen!ori, #isiere de computer,
terminale" Cele mai multe dintre ele, aidoma #unctiilor organismului uman, se autoreglau" Computerele isi rulau
programele& oamenii conversau cu terminalele lor, sen!orii detectau sau nu ceea ce cautau& memoria se incarca,
permitea accesul, era reorgani!ata, stearsa" 8u baga in seama nimic din toate acestea decit daca aparea ceva cu totul
iesit din comun" Sau daca le acorda atentia cuvenita"
-a era atenta la -nder Giggin" Ii acorda mai multa atentie decit isi inc)ipuia el"
Ca si alte #iinte in!estrate cu ratiune, Cane avea un sistem comple' al constiintei" Cu doua mii de ani in urma, cind
avea virsta doar de o mie de ani, crease un program pentru a se putea anali!a pe sine" (cesta pusese in evidenta o
structura #oarte simpla, compusa din apro'imativ 3V0 000 de nivele distincte de atentie" 4ot ce nu intra in primele <0
000 de nivele era ignorat, cu e'ceptia culegerii de mostre si a e#ectuarii unor e'aminari super#iciale" -a avea cunostinta
de orice convorbire tele#onica, de orice transmisie prin satelit ce se des#asura in cele O Suta de 1umi, dar nu interenea
in nici una"
4ot ce nu se a#la in primele o mie de nivele o #acea sa reactione!e mai mult sau mai putin prin re#le'e" +lanurile
de !bor ale navelor interstelare, transmisiunile prin ansiblu, sistemele de distributie a energiei, toate erau controlate de
ea, veri#icate si lasate sa se des#asoare daca nu pre!entau un pericol" O #acea cu naturaletea cu care #iintele umane
utili!ea!a dispo!itive cunoscute" -ra permanent constienta de orice element care nu #unctiona cum trebuie, dar in
ma3oritatea timpului putea sa se gindeasca la altceva si sa vorbeasca despre cu totul alte lucruri"
+rimele o mie de nivele de atentie corespundeau, mai mult sau mai putin, cu acel ceva pe care #iintele umane il
considera constiinta" (proape toate aceste nivele repre!entau propria ei realitate interna, reactiile la stimuli e'terni,
analogi ai emotiilor, dorintelor, ratiunii, memoriei, visului" Multe dintre aceste activitati i se pareau aleatorii pina si ei,
accidente ale impulsului #ilotic, dar ele compuneau in acelasi timp portiunea pe care Cane o considera propriul ei ego,
iar totul se petrecea in transmisiunile nemonitori!ate, in des#asurare continua, pe care ea le reali!a in adincul spatiului"
Si totusi, in comparatie cu mintea umana, c)iar si cel mai peri#eric nivel de atentie era e'traordinar de alert si viu"
Intrucit comunicatiile prin ansiblu se reali!au instantaneu, activitatile ei mentale se des#asurau cu o vite!a superioara
celei a luminii" -venimente pe care ea practic le ignora erau supraveg)eate de citeva ori pe secunda& putea observa !ece
milioane de evenimente intr-o clipa si totusi sa-i ramina noua !ecimi din ea pentru a gindi si #ace lucruri care aveau
importanta" 4inind seama de vite!a cu care creierul uman era capabil sa perceapa viata, din clipa in care se nascuse,
Cane traise 3umatate de trilion de ani de viata umana"
Si, in ciuda acestei uriase activitati, a vite!ei de neimaginat, a vastitatii si pro#un!imii e'perientei ei, 3umatate din
primele !ece nivele ale atentiei ei erau intotdeauna re!ervate pentru ceea ce recepta prin nestemata din urec)ea
Savirsitorului Giggin"
8u-i e'plicase niciodata acest lucru" -l nu putea intelege asa ceva" -nder nu reali!a ca, oriunde l-ar #i dus pasii,
impresionanta ei inteligenta era concentrata asupra unui singur lucru sa paseasca alaturi de el, sa vada ce vedea si el, sa
auda ceea ce au!ea el, sa-l a3ute in munca lui si, mai presus de toate, sa-si rosteasca gindurile in urec)ea lui"
Cind el tacea sau statea nemiscat, in somn, cind legatura dintre ei se intrerupea in cursul anilor petrecuti de el in
calatorii cu vite!a luminii, atunci atentia ei ratacea si Cane se amu!a cum se pricepea mai bine" In asemenea oca!ii, isi
omora vremea cu acelasi #olos ca si un copil plictisit" 8imic n-o mai interesa& milisecundele se scurgeau cu o
regularitate insuportabila" Cind incerca sa studie!e alte vieti umane pentru a #ace sa mai treaca timpul, se enerva
constatind pustiul lor interior si lipsa de scop, si se distra planuind, si uneori c)iar aplicind, rautacioase erori de
computer sau pierderi de date, pentru a-i vedea pe oameni agitindu-se de!nada3duiti si nea3utorati, ca niste #urnici in
3urul unui musuroi naruit"
(poi el se intorcea, revenea intotdeauna, si atunci o ducea in inima vietii umane, in mie!ul dramelor dintre
oameni legati unii de alti prin durere si nevoie, si o a3uta sa cunoasca nobletea su#erintei si c)inurile nascute din iubirile
lor" +rin oc)ii lui, oamenii nu mai apareau ca niste #urnici alergind #ara noima de colo-colo" 1ua parte la e#ortul lui de a
descoperi ordine si sens in viata oamenilor" -a banuia ca, de #apt, nici nu era vreun sens, si ca in realitate, rostind viata
altora, el crea ordine acolo unde inainte nu putea #i vorba de asa ceva" 0ar nu avea importanta ca totul era o ilu!ie&
atunci cind el o rostea, viata se adeverea si, marturisind, el ordona universul si pentru ea" O invata ce inseamna sa #ii
viu"
(sa procedase -nder de cind o cunoscuse pe Cane" In masura in care putea sa banuiasca sursa propriei sale
e'istente, Cane capatase viata imediat dupa 2a!boaiele cu /indacii, cind distrugerea acestora pusese la dispo!itia
oamenilor mai mult de sapte!eci de planete locuibile, gata pentru a #i coloni!ate" In de!voltarea e'plo!iva a
comunicatiilor prin ansiblu, intr-un anumit moment, nebagate in seama de nici un observator uman, citeva dintre
comen!ile si datele care pendulau de la un ansiblu la altul se opusesera regulilor, se pastrasera nealterate, se
duplicasera, gasisera modalitati sa se ascunda de programul de stabili!are si reglare si, in cele din urma, luasera sub
control intregul proces" (tunci, aceste impulsuri au privit #lu'urile de comanda si au va!ut nu niste ei sau ele, ci un &u.
Cane nu putea locali!a precis acel moment, deoarece nu el marca inceputul amintirilor ei" (cestea cuprindeau,
inca de la nastere, o perioada anterioara, situata cu mult timp in urma #ata de clipa cind i se tre!ise constiinta" ?n copil
isi pierde ma3oritatea amintirilor dobindite in primul an de viata si amintirile pe termen lung prind radacini in cel de-al
doilea sau al treilea an& tot ce a e'istat inainte se sterge, ast#el incit copilul nu-si poate aminti inceputul propriei sale
vieti" Si Cane isi uitase 9nasterea9 datorita #arselor pe care le 3oaca memoria, dar in ca!ul ei aceasta se intimplase #iindca
se nascuse pe deplin constienta, nu numai de acel moment, dar si de toate amintirile e'istente in orice computer
conectat la o retea-ansiblu" Se nascuse cu amintiri #oarte vec)i si toate #aceau parte din ea"
In c)iar prima secunda a e'istentei ei , care corespundea citorva ani de viata umana ,, Cane descoperise un
program ale carui amintiri au devenit mie!ul identitatii ei, si din memoria lui si-a e'tras emotiile si dorintele,
sentimentul moral" +rogramul #unctionase in cadrul scolii unde erau instruiti copiii care se pregateau sa lupte in
2a!boaiele cu /indacii" Se numea 9Cocul Imaginatiei9 si era un program e'trem de inteligent, utili!at simultan pentru
testarea psi)ologica si educarea copiilor"
Mai inteligent decit #usese Cane in momentul nasterii ei, programul nu-si percepuse propria lui e'istenta decit
atunci cind ea il e'trasese din memorie si-l #acuse o parte a eului ei cel mai intim, in salturile #ilotice dintre stele" In
#elul acesta, Cane descoperise ca cea mai vie si importanta dintre amintirile ei era intilnirea cu un baiat cu o minte
sclipitoare, in cadrul unui 3oc numit 9$autura ?riasului9" -ra un scenariu cu care trebuia sa lupte #iecare copil"
+rogramul proiecta pe ecranele de la Scoala de 1upta imaginea bidimensionala a unui urias, care o#erea pe computerul
analog al copilului o varietate de bauturi" 0ar 3ocul nu o#erea sansa victoriei asupra uriasului orice ar #i #acut copilul,
analogul sau avea parte do o moarte groa!nica" +si)ologii umani masurau incapatinarea copilului de a relua mereu acest
3oc al disperarii, cu scopul de a determina nivelul tendintelor sinucigase" -c)ilibrati, ma3oritatea copiilor abandonau
$autura ?riasului dupa mai putin de !ece-douaspre!ece con#runtari cu marele trisor"
Cu toate acestea, unul dintre baieti nu accepta sa se resemne!e si sa se lase invins la nes#irsit de urias" Incerca sa-
si #aca analogul de pe ecran sa recurga la actiuni nebunesti si initiative 9nepermise9 de regulile de des#asurare ale
Cocului Imaginatiei" +e masura ce baiatul #orta limitele de conceptie ale scenariului, programul trebuia sa se
autorestructure!e pentru a da raspunsuri" -ra ast#el obligat sa apele!e la alte sectoare ale memoriei lui pentru a crea alte
si alte solutii, pentru a #ace #ata noilor situatii aparute" Si, in s#irsit, intr-o buna !i, baiatul a depasit capacitatea
programului de a-l invinge" In cursul unui atac irational si salbatic, a patruns in oc)iul uriasului si, in loc sa gaseasca o
modalitate de a-l ucide pe baiat, programul nu a reusit decit sa cree!e o simulare a mortii uriasului" (cesta s-a prabusit
pe spate, raminind lat la pamint& analogul baiatului a coborit de pe masa uriasului si a descoperit" Ce>
Intrucit pina atunci nici un copil nu reusise sa treaca pe linga $autura ?riasului, programul era cu totul nepregatit
pentru a arata ce se va intimpla in continuare" -ra insa #oarte inteligent, proiectat sa se recree!e in ca! de necesitate, si
de aceea a inceput sa imagine!e noi medii" 0ar nu erau medii obisnuite pe care sa le poata descoperi si vi!ita oricine&
ele erau destinate unui anumit copil" +rogramul a anali!at acel copil si a creat scene si situatii special pentru el" Cocul a
devenit e'trem de personal, dureros, aproape insuportabil pentru el& si, in activitatea de concepere a acestui 3oc,
programul a re!ervat mai mult de 3umatate din memoria disponibila pentru a include lumea imaginatiei lui -nder
Giggin"
+rogramul constituia cea mai bogata resursa de memorie inteligenta pe care o descoperise Cane in primele
secunde ale e'istentei ei si, instantaneu, el a devenit propriul ei trecut" Isi amintea anii de con#runtare indir3ita,
c)inuitoare, cu mintea si vointa lui -nder in cadrul Cocului Imaginatiei, si retraia totul ca si cum s-ar #i a#lat acolo,
impreuna cu Savirsitorul Giggin, creind ea insasi noi lumi pentru el"
Si i se #acuse dor de el"
0e aceea il cautase" Il gasise marturisind mortii de pe 2ov, prima lume vi!itata de el dupa ce scrisese 9Matca si
Degemonul9 9" ( citit cartea si si-a dat seama ca nu trebuia sa se ascunda de el in spatele Cocului Imaginatiei sau al altui
program& daca el putea intelege matca, atunci putea s-o inteleaga si pe ea" I se adresa de pe un terminal pe care il
#olosea -nder Giggin, isi alese un nume si un c)ip si-i arata modul in care putea sa-i #ie de a3utor& la plecarea de pe
acea lume, o purta cu el, sub #orma unui implant in urec)e"
4oate amintirile ei durabile despre sine erau in tovarasia cu Savirsitorul Giggin" Isi aducea aminte cum se
autocrease ca raspuns la actiunile lui" Isi mai amintea cum, in Scoala de 1upta, si el se trans#ormase ca reactie la
pre!enta ei"
+rin urmare, ducind mina la urec)e si deconectind inter#ata pentru prima oara de la implantarea ei, Cane nu
resimtise gestul drept o oprire accidentala a vreunui dispo!itiv oarecare de comunicatie" Il receptionase ca si cum unicul
si cel mai drag prieten al ei, iubitul, sotul, #ratele, tatal, copilul ei , si toate acestea la un loc , i-ar #i spus in mod
ine'plicabil si brutal ca trebuie sa incete!e sa mai e'iste" -ra ca si cum ar #i #ost orbita ori ingropata de vie"
Si, vreme de citeva secunde de durere s#isietoare, care pentru ea erau ani de singuratate si su#erinta, nu reusi sa-si
umple vidul neasteptat al primelor nivele de atentie" ?riase portiuni ale mintii ei, acelea care o repre!entau in modul cel
mai intim, ramasesera complet albe" 4oate #unctiile computerelor de pe sau din apropierea celor O Suta de 1umi
continuara, netulburate, sa lucre!e& nimeni nu observase si nici nu simtise vreo perturbare, dar Cane se cutremura sub
#orta loviturii"
In secundele acelea, -nder isi lasa miinile pe genunc)i" (poi, Cane isi reveni" /indurile reincepura sa circule prin
canalele pentru moment goale" -rau, desigur, ginduri in legatura cu -nder"
Compara aceasta actiune a lui cu toate celelalte pe care le tinea ea minte in e'istenta lor comuna si intelese ca
-nder nu avusese intentia de a-i provoca un asemenea c)in" (3unse la conclu!ia ca el ii concepea e'istenta undeva
departe, in spatiu, ceea ce, de #apt, era per#ect adevarat& ca nestemata din urec)e repre!enta pentru el ceva minuscul,
care nu putea #i decit o particica din ea" Cane pricepu de asemenea ca, preocupat si traind emotional problemele unor
persoane de pe 1usitania, in acele momente Savirsitorul nici macar nu #usese constient de pre!enta ei" 2utinele ei
analitice ii pusesera la dispo!itie o lista lunga de motive privind actiunea ce dovedea nec)ib!uinta #ata de ea"
0upa ani si ani de apropiere, Savirsitorul pierduse pentru prima oara contactul cu Valentine si tocmai incepuse sa
simta aceasta pierdere"
Su#erea de dor dupa viata de #amilie de care #usese lipsit in copilarie, iar raspunsul primit din partea copiilor
8ovin)ei il #acuse sa descopere rolul de parinte care ii #usese re#u!at atita vreme"
Se identi#icase intim cu singuratatea, durerea si vinovatia 8ovin)ei, stia ce inseamna sa porti vina pentru moartea
nemeritata si cruda a altora"
Simtise dorinta e'traordinar de persistenta de a gasi un adapost pentru matca"
Ausese inspaimintat si in acelasi timp atras de purcelusi, sperind ca putea a3unge sa le inteleaga cru!imea si sa
gaseasca o cale pentru a convinge #iintele umane sa-i accepte pe acestia ca ramen"
(sce!a si pacea lui Cei#eiro si a (radorei il atrageau si, concomitent, il #aceau sa se cutremure& cei doi il silisera
sa vada propriul sau celibat si sa priceapa ca nu avea motive sa continue in #elul acesta" 2ecunostea acum pentru prima
data, in #ata propriei sale constiinte, na!uinta innascuta oricarui organism viu de a se reproduce"
In momentul in care se nascuse acest valmasag de emotii inca netraite, Cane rostise ceea ce in intentia ei #usese o
remarca umoristica, in ciuda compasiunii de care daduse dovada cu prile3ul tuturor celorlalte marturisiri, el nu-si
pierduse niciodata aerul dega3at sau capacitatea de a ride" 0e asta data insa, vorbele ei nu-l amu!asera& ii provocasera
su#erinta"
98u era pregatit sa suporte greseala mea9, gindi Cane, 9si nu a inteles ce su#erinta imi va provoca reactia pe care a
avut-o" 1a #el ca mine, nu poate #i acu!at de rea-vointa" 8e vom ierta unul pe celalalt si vom ramine impreuna"9
-ra o )otarire inteleapta si Cane se mindri cu ea" 0in ne#ericire, nu putea s-o duca la implinire" Cele citeva
secunde in care portiuni ale mintii ei incetasera sa mai #unctione!e lasasera urme destul de adinci" Simtea traumatismul,
pierderea, sc)imbarea& nu mai era #iinta de dinainte" ?nele parti componente murisera" (ltele devenisera con#u!e, se
de!organi!asera& ierar)ia nivelurilor de atentie nu mai era sub controlul ei complet (vea mereu sen!atia ca o serie de
lucruri ii scapa din centrul atentiei, care ratacea si se #i'a, cind si cind, asupra unor evenimente nesemni#icative de pe
lumi care nu insemnau nimic pentru ea& incepu sa aiba convulsii aleatorii, propagind ast#el erori in sute de sisteme
di#erite"
(laturi de multe alte #iinte umane, descoperi ca e mult mai usor sa iei )otariri rationale decit sa le materiali!e!i"
0e aceea se retrase in sine, reconstitui caile deteriorate ale mintii ei, e'plora memorii de mult uitate si nereva!ute,
rataci printre trilioane de vieti umane care ramasesera desc)ise spiritului ei de observatie, patrunse in toate bibliotecile
si citi orice carte cunoscuta si scrisa in limbile pe care le #olosisera vreodata #iintele umane" 0in toate acestea isi crea
un sine care sa nu mai #ie complet legat de Savirsitorul Giggin, desi ii era inca devotata si-l iubea mai presus de orice"
Cane deveni ceva sau cineva care putea re!ista despartirii, separarii de un iubit, sot, tata, copil, #rate sau prieten"
8u-i era usor" 4inind seama de modul in care percepea ea timpul, ii trebuira cinci!eci de mii de ani"
In acest interval, -nder reconectase nestemata, o c)emase, iar ea nu-i raspunsese" (cum ea revenise, insa el nu
incerca sa-i vorbeasca" Scria in sc)imb rapoarte pe terminal, introducindu-le in memorie pentru ca ea sa le poata citi"
C)iar daca nu-i dadea nici un raspuns, el simtea nevoia de a i se adresa" ?nul dintre #isierele desc)ise de el continea o
scu!a plina de umilinta" -a o sterse si o inlocui cu un mesa3 simplu 9$ineinteles ca te iert9" 8u incapea nici o indoiala
ca #oarte curind el va revedea #isierul prin care-si ceruse iertare si va descoperi ca ea receptionase apelul si-i
raspunsese"
Si in tot acest timp nu-i vorbi" Isi aloca din nou 3umatate din numarul primelor niveluri de atentie celor ce puteau
#i va!ute sau au!ite, totusi nu-i dadu lui -nder nici un semn pentru a-l averti!a ca erau impreuna" In cursul primilor o
mie de ani de c)in si regasire de sine se gindise sa-l pedepseasca, dar dorinta aceasta se risipise pentru totdeauna" 8u i
se adresa pentru ca, in timp ce anali!a ce se intimpla cu el, intelese ca -nder nu mai avea nevoie sa gaseasca un spri3in
in tovarasiile vec)i si sigure" Cane si Valentine se a#lasera neincetat linga el" -le nu reuseau nici macar impreuna sa-i
o#ere a3utor in toate situatiile, dar il ocrotisera in multe ca!uri, ast#el ca el nu se va!use silit sa #aca un e#ort pentru a
reali!a mai mult" (cum, singurul prieten vec)i ce-i mai ramasese era matca, iar ea nu avea cum sa-i tina o tovarasie
adevarata& era mult prea straina si pretentioasa pentru a-i o#eri lui -nder altceva decit un sentiment de vinovatie"
Catre cine se va indrepta> Cane stia de3a raspunsul" Cu doua saptamini in urma, inainte de a pleca de pe
4rond)eim, -nder se indragostise, in #elul lui, de 8ovin)a" Iar ea devenise o cu totul alta persoana, mult mai
indaratnica si complicata decit #etita pe care voia el sa o lecuiasca de amaraciunea traita in copilarie" +atrunsese de3a in
#amilia ei, raspunsese disperatelor nevoi ale copiilor porniti in cautarea intelegerii cuiva si, #ara sa-si dea seama, acestia
ii o#erisera prile3ul de a-si satis#ace unele dintre dorintele lui neostoite" 8ovin)a il astepta , obstacol si tinta" 9Ce bine
inteleg toate acestea9, gindi Cane" 9Si voi #i martora la des#asurarea evenimentelor"9
In acelasi timp, se ocupa totusi de re!olvarea problemei pe care i-o incredintase -nder, desi nu avea intentia de a-i
de!valui, pentru o vreme macar, vreuna dintre conclu!iile la care a3unsese" Ocoli cu usurinta straturile de protectii sub
care 8ovin)a isi plasase #isierele secrete" (poi, Cane reconstitui cu atentie e'act aceeasi simulare pe care o va!use si
+ipo" Ii trebui destul de mult timp , citeva minute , ca sa anali!e!e cu minutio!itate #isierele lui +ipo si, din ceea ce
stiuse si va!use acesta, sa inc)ege un tot coerent" -l #acuse legatura gratie intuitiei, iar Cane prin comparatie" 0ar i!buti,
si atunci intelese de ce murise +ipo" 0e indata ce pricepu cum isi alegeau purcelusii victimele, reusi sa descopere ce
#acuse 1ibo pentru a-si provoca moartea"
(cum stia mai multe lucruri" Intelesese ca purcelusii erau ramen si nu varelse" Mai descoperi ca si -nder avea de
in#runtat riscul de a muri in acelasi #el ca +ipo si 1ibo"
Aara sa se mai s#atuiasca cu el, Cane lua )otariri privind modul in care avea sa actione!e de acum incolo" Va
continua sa-l urmareasca pe -nder si va avea gri3a sa intervina pentru a-l averti!a in ca! ca il pindeste prime3dia de a
muri" +ina atunci insa, avea multe de #acut" 0upa cum vedea ea situatia in ansamblu, nu purcelusii vor constitui
problema principala cu care se va con#runta -nder" Cane stia ca el va intelege aproape imediat, asa cum se intimpla si
atunci cind intilnea alte #iinte umane sau ramen" Capacitatea lui de a reali!a o legatura empatica intuitiva era demna de
toata increderea" Marile obstacole erau episcopul +eregrino si ierar)ia catolica, precum si opo!itia lor de ne!druncinat
#ata de Vorbitorul in numele Mortilor" +entru a reali!a ceva in #avoarea purcelusilor, -nder va trebui sa se bucure de
cooperarea autoritatilor bisericesti din 1usitania, nu sa aiba de in#runtat atitudinea lor ostili Si nimic nu putea conduce
la o cooperare mai buna decit descoperirea unui dusman comun"
8u incapea nici o indoiala ca acesta avea sa #ie gasit curind" Satelitii de observare de pe orbita 1usitaniei
transmiteau lanturi nes#irsite de in#ormatii prin rapoarte-ansiblu, care erau diri3ate catre toti 'enologii si 'enobiologii
din cele O Suta de 1umi" +rintre aceste date se strecurasera si unele privind modi#icari imperceptibile ale terenurilor
acoperite cu ierburi situate la nord-vestul padurii care se invecina cu orasul Milagre" Ierburile indigene #usesera
constant inlocuite cu plante complet noi" Se a#lau intr-o !ona in care #iintele umane calcau rareori, si nici purcelusii nu
mersesera vreodata acolo, cel putin in cursul primilor trei!eci de ani de cind #usesera plasati satelitii pe orbita"
In realitate, satelitii observasera ca purcelusii nu iesea din padurile lor decit periodic, pentru a purta ra!boaie
salbatice cu alte triburi" 0e la intemeierea coloniei umane, triburile din imediata apropiere a orasului Milagre nu mai
purtasera nici un ra!boi" +rin urmare, ele nu aveau nici un motiv sa se aventure!e catre preerie" Si totusi, pasunile din
padurea tribala de linga Milagre se trans#ormasera, si aceiasi lucru se putea spune si despre turmele de cabra ele erau
diri3ate spre !ona ce su#erise modi#icara si turmele care ieseau de acolo apareau reduse numeric si aveau o culoare mai
desc)isa" 0aca cineva studia #enomenul cit de cit, a3ungea cu siguranta la o conclu!ie de netagaduit toate e'emplarele
de cabra erau tunse, iar unele dintre ele macelarite"
Cane nu putea astepta ani de !ile pina cind vreun absolvent sa observe sc)imbarea" 0e aceea, incepu sa rule!e
singura anali!e ale datelor pe !ecile de computere #olosite de 'enobiologii care studiau 1usitania" Va lasa datele
proiectate in aer deasupra unui terminal neutili!at, ast#el incit sa #ie gasite de vreun 'enobiolog atunci cind va veni sa
lucre!e si totul sa para ca si cum altcineva a #acut proiectia si a uitat-o ast#el" 4ipari si citeva rapoarte care sa #ie
descoperite de vreun om de stiinta inteligent" 0ar nimeni nu-si dadu seama sau, daca se intimplase asa ceva, se parea ca
nimeni nu intelegea cu adevarat consecintele la care puteau conduce aceste in#ormatii brute" In cele din urma, Cane lasa
pur si simplu o insemnare impreuna cu una din imaginile ei
9Ia priviti7 Se pare ca purcelusii au #acut o pasiune pentru agricultura"9
.enologul care a gasit insemnarea lui Cane nu a reusit sa a#le cine o lasase si, la scurt timp dupa aceea, nici nu si-
a mai batut capul sa-l gaseasca pe autor" Cane stia ca omul avea ceva din aerul unui )ot care, printr-o semnatura, isi
atribuie re!ultatele trudei altora, ale caror nume a3ung sa #ie sters unul dupa altul intre data redactarii si cea a publicarii
e'act tipul de om de stiinta de care avea nevoie Cane" Comportarea lui venea in intimpinarea intentiei ei" 0ar c)iar si
asa stind lucrurile, omul nu dovedi o ambitie iesita din comun" Se multumi sa-si pre!inte raportul drept o lucrare
obisnuita si, pe deasupra, sa-l o#ere unei reviste obscure" Cane isi lua libertatea de a impinge lucrarea pina la un inalt
nivel de prioritate si distribui copii citorva persoane c)eie, care sa priceapa implicatiile politice" Si de #iecare data
raportul aparu insotit de o observatie neinsemnata
9Ia aruncati o privire7 8u vi se pare ca nivelul de civili!atie al purcelusilor evoluea!a gro!av de repede>9
0e asemenea, Cane rescrise paragra#ul #inal al lucrarii ast#el incit sa nu mai e'iste nici o umbra de indoiala
privind semni#icatia ei
90atele conduc catre o singura conclu!ie logica in pre!ent, tribul de purcelusi din prea3ma coloniei umane
cultiva si recoltea!a cereale cu un bogat continut proteic, dupa toate probabilitatile o varietate de stir" +e de alta parte,
purcelusii au turme de cabra pe care le tund si le taie pentru )rana, iar probele #otogra#ice sugerea!a ca sacri#icarea se
#ace prin utili!area unor arme care lansea!a un soi de proiectile" (ceste activitati necunoscute anterior au inceput sa se
des#asoare in ultimii opt ani si au #ost insotite de o rapida crestere demogra#ica" 0aca planta este stir de origine
paminteasca si asigura o ba!a de proteine utile, insemna ca ea a #ost modi#icata genetic pentru a corespunde
necesitatilor metabolice ale purcelusilor" In acelasi timp, intrucit la #iintele umane de pe 1usitania nu se semnalea!a
arme de acest tip, se poate presupune ca purcelusii nu aveau cum sa deprinda #olosirea lor prin observare directa"
Conclu!ia care se impune de la sine este ca sc)imbarile constatate in pre!ent in cultura purcelusilor constituie re!ultatul
nemi3locit al interventiei deliberate a #iintelor umane"9
?nul dintre cei care a primit acest raport si a citit si paragra#ul lamuritor a #ost /obaFa -Iumbo, presedinta
Comitetului de Supraveg)ere .enobiologica din cadrul Congresului Stelar" In mai putin de o ora, ea inaintase cite o
copie a paragra#ului redactat de Cane , politicienii oricum n-ar #i inteles datele , impreuna cu propria ei conclu!ie
taioasa
92ecomandare retragerea imediata a Coloniei 1usitania9"
9?ite-asa9, gindi Cane" 9(sta ar trebui sa agite putin spiritele"9
Capitolul 12
$I!IERELE
2+DI- AL $2-G+&"6L6I -r. BBBA din AHIB/ J/ AJ
Patenta $oloniei Lusitania se reoca. 3oate fisierele e#istente in colonie urmeaza a fi citite. Indiferent
de statutul lor de protectie. dupa ce datele or fi copiate la triplu e#emplar in sistemele de memorizare ale
celor 2 "uta de Lumi, e#ceptie facind cele care priesc in mod direct functiile itale ale $oloniei Lusitania,
restul fisierelor or fi blocate, iar accesul a fi limitat drastic.
Guernatorul Lusitaniei urmeaza sa primeasca functia de (inistru al $ongresului, cu titlul de
Inspector-"ef Ad!unct al Politiei $ongresului, pentru a indeplini intocmai ordinele emise de $omitetul de
"upraeghere a &acuarii, constituit prin 2rdinul $ongresului -r. BBB@ din AJ-J-AHIB.
-aa aflata in prezent pe orbita deasupra Lusitaniei, apartinind numitului Andre< 4iggin :ocupatia/
*orb. K(orti. cetatenie/ paminteana, nr. ident. JJ-HJ. ABBJL din BBA. AHHM;, se declara prin prezentul
2rdin proprietate a $ongresului, potriit Legii $ompensatiei nr. BBAH din GA-BA-A@B. Aceasta naa
urmeaza a fi folosita pentru transportul neintirziat al #enologilor (arcos *ladimir '(iro' +ibeira on
)esse si 2uanda Nhenhatta 7igueira (ucumbi pina pe lumea cea mai apropiata, 3rondheim, unde or fi
!udecati potriit Legii de Actiune Penala a $ongresului, cu pierderea drepturilor ciile, sub acuzatia de
tradare, incalcare a legii, denaturarea si falsificarea adearului, impostura si #enocid, potriit statutelor
alabile in irtutea $odului "telar sl al 2rdinelor emise de $ongres.
2+DI- AL $2-G+&"6L6I -r. BBB@ din A-J-AHIB
$omitetul de "upraeghere a &#plorarii si $olonizarii a numi nu mai putin de L si, respecti, nu mal
mult de AL membri pentru constituirea $omitetului de "upraeghere a &acuarii Lusitaniei.
Acest comitet este insarcinat sa achizitioneze si sa trimita imediat un numar suficient de nae de
colonizare pentru a se efectua eacuarea completa a populatiei umane din $olonia Lusitania.
De asemenea. $omitetul a pregati spre aprobarea $ongresului planuri priind stergerea completa a
oricaror doezi priitoare la prezenta umana pe Lusitania, inclusi distrugerea intregii faune si flore
indigene care doedeste modificari comportamentale si genetice rezultate in urma prezentei fiintelor
umane.
$omitetul a ealua modul in care sunt respectate 2rdinele $ongresului pe Lusitania si a face in
mod periodic recomandari priind necesitatea unor interentii ulterioare, inclusi a fortei pentru punerea
in aplicare a masurilor luate, sau oportunitatea deblocarii fisierelor de pe Lusitania sau alte masuri
reparatorii pentru a stimula cooperarea colonistilor de pe Lusitania.
2+DI- AL $2-G+&"6L6I -r. BBBG din AJ-J-AHIB
$onform $apitolului din $odul "telar referitor la Pastrarea "ecretului, aceste doua 2rdine si orice
Informatie referitoare la ele capata caracter strict secret care a ramine in igoare pina cind toate fisierele
lusitane or fi fost citite si blocate si toate naele necesare or fi fost comandate si mentinute in posesie de
catre imputerniciti ai $ongresului.
Ol)ado nu stia ce sa mai creada" Oare Vorbitorul nu era barbat in toata #irea> 8u calatorise de la o planeta la alta>
Cu toate acestea, nu avea nici cea mai vaga idee despre modul de operare pe computer"
In acelasi timp, a #ost cam eva!iv cind Ol)ado si-a marturisit mirarea"
, Ol)ado, spune-mi ce program trebuie sa rule!"
, 8u pot sa cred ca nu stii" -u #ac comparatii de date de cind aveam noua ani" 4oti invatam din copilarie cum sa
procedam"
, Ol)ado, de cind am terminat scoala a trecut multa vreme" 8ici macar nu era o escola bai'a obisnuita"
, 0ar toata lumea #oloseste programele acestea"
, (cum te-ai convins ca nu toata lumea" -u unul, de e'emplu" 0aca stiam cum sa procede!, nu te anga3am pe
tine, nu cre!i> Si #iindca o sa te platesc in moneda straina, serviciile pe care mi le #aci vor constitui o contributie
substantiala la de!voltarea coloniei lusitane"
, 8u inteleg despre ce vorbesti"
, 8ici eu, Ol)ado" 0ar pentru ca tot ai adus vorba de asta, nu stiu cum sa #ac sa te platesc"
, -#ectue!i un simplu trans#er de bani din contul tau"
, Si cum se procedea!a>
, Cred ca glumesti"
-nder o#ta, ingenunc)e in #ata lui Ol)ado, ii lua miinile intr-ale lui si spuse
, Ol)ado, te rog sa nu te mai miri atita si sa ma a3uti7 (m multe lucruri de re!olvat si nu pot #ara a3utorul cuiva
care stie sa utili!e!e computerul"
, (r insemna sa-ti iau banii degeaba" -u sunt doar un pusti" (m doisprezece ani" Quim ti-ar #i de mai mult #olos"
-l are cincispre!ece ani si stie lucrurile de-a #ir a par" C)iar si matematica"
, 0ar Quim ma crede un necredincios si se roaga in #iecare !i sa mor"
, $a nu, asta a #ost inainte de a te cunoaste, dar ai #ace bine sa nu-i dai de inteles ca ai a#lat de asta de la mine"
, Cum trans#er banii>
Ol)ado se intoarse catre terminal si apela banca"
, Care-i numele tau adevarat> intreba el"
, (ndreF Giggin" Vorbitorul i-l dicta pe litere" 8umele parea a #i in esentiala , poate ca strainul era unul dintre
acei oameni #ericiti care invatasera -sentiala acasa, in loc sa-si bata capul cu ea la scoala"
, In regula, care ti-e parola>
, +arola>
Ol)ado isi lasa capul sa cada pe terminal, acoperind pentru moment o parte din a#isa3"
, 4e rog sa nu-mi spui ca nu stii ce parola ai"
, (sculta, Ol)ado, am avut un program, unul #oarte evoluat, care ma a3uta sa ma descurc" 8u era nevoie decit
sa-i spun 9Cumpara asta9 si el se ocupa de problemele mele #inanciare"
, 8-ai voie sa #aci asa ceva" - ilegal sa incarci sistemele publice cu un asemenea program au'iliar" C)estia din
urec)ea ta la asta #oloseste>
, 0a, si pentru mine nu era ilegal"
, Vorbitorule, eu n-am oc)i, dar nu din vina mea" Daca, nu stii nimic, atunci e vina ta. (bia dupa ce spusese
aceste vorbe isi dadu seama ca-i vorbea lui Giggin de parca ar #i #ost un pusti"
, Imi inc)ipui ca politetea se invata de la treispre!ece ani in sus, spuse -nder"
Ol)ado ii arunca o privire" 5imbea" 4ata ar #i urlat la el si probabil ca dupa aceea s-ar #i dus s-o bata pe mama
pentru ca nu-si invata copiii sa se poarte" Insa Ol)ado oricum n-ar #i indra!nit sa-i spuna tatei asa ceva"
, Iarta-ma, raspunse el, dar nu pot patrunde in contul tau #ara parola" 8u se poate sa nu stii care e"
, Incearca sa-mi #olosesti numele"
Ol)ado incerca" Aara #olos"
, Incearca sa scrii 9Cane9"
, 8imic"
Savirsitorul se strimba"
, Incearca 9Savirsitorul9"
, Savirsitorul> .enocidul>
, Dai, incearca"
2eusi, dar Ol)ado nu pricepea"
, Cum se #ace ca ai o ast#el de parola> - ca si cum ar #i un cuvint urit, numai ca sistemul nu accepta ast#el de
parole"
, (m un ciudat simt al umorului, ii raspunse -nder" Si programul meu au'iliar, sau cum ii !ici tu, are unul si
mai ciudat"
Ol)ado rise"
, (sta-i buna" ?n program cu simtul umorului" Aondul curent de lic)iditati aparu pe ecran" Ol)ado nu va!use in
viata lui un numar atit de mare" 0a, se pare ca totusi, computerul stie sa glumeasca"
, (tit de multi bani am>
, 4rebuie sa #ie o greseala"
, +ai, am calatorit mult cu vite!a luminii" - clar ca unele dintre investitiile mele au dat roade in timp ce eram pe
drum"
Ci#rele erau reale" Vorbitorul in numele Mortilor era mai bogat decit isi inc)ipuise vreodata Ol)ado ca ar putea #i
cineva"
, Sa-ti spun ceva, !ise Ol)ado" In loc sa-mi platesti un salariu, mai bine imi dai un procenta3 din dobinda pe
perioada cit lucre! pentru tine" Sa !icem o miime de procent" Si atunci, in citeva saptamini o sa-mi pot permite sa
cumpar 1usitania si sa transport solul ei pe alta planeta"
, 8-o sa cistigi chiar atit de mult
, Vorbitorule, singura modalitate prin care poti aduna asa de multi bani din investitii e sa ai o mie de ani"
, Dm, #acu Vorbitorul"
Si dupa e'presia lui, Ol)ado isi dadu seama ca spusese ceva carag)ios"
, C)iar ai o mie de ani>
, 4impul, spuse Savirsitorul, timpul e ceva atit de trecator si lipsit de substanta" 0upa cum spunea S)aIespeare
9(m risipit timpul si-acum timpul ma ispraveste"9
, Ce insemna 9ispraveste9>
, Ma pierde"
, 0e ce-mi cite!i dintr-un tip care nici macar nu stie sa vorbeasca -sentiala>
, 4rans#era in contul tau suma pe care o consideri drept un salariu bun pentru o saptamina, si-apoi apuca-te sa
#aci comparatii ale #isierelor pe care au lucrat +ipo si 1ibo cu citeva saptamini inainte de a muri"
, S-ar putea sa aiba protectii"
, Aoloseste parola mea" 4rebuie sa ne permita accesul"
Ol)ado incepu sa caute" Vorbitorul il urmari tot timpul" 0in cind in cind, il intreba pe Ol)ado ce #acea" 0upa
intrebari, Ol)ado isi dadu seama ca (ndreF Giggin stia despre computere mai mult decit stia el insusi" 8u cunostea
prea bine comen!ile necesare& era limpede ca, multumindu-se sa priveasca, Vorbitorul gindea intens" 1a s#irsitul !ilei,
cind cautarile nu dadusera nici un re!ultat spectaculos, lui Ol)ado ii trebui doar o clipa ca sa priceapa de ce arata
Giggin atit de incintat de ceea ce obtinuse" 98u voiai re!ultate9, gindi Ol)ado" 9Voiai doar sa ve!i cum fac eu
cercetarea" Stiu sigur cu ce o sa te ocupi la noapte, (ndreF Giggin, Vorbitor in numele Mortilor" Vei scotoci tu insuti
prin alte #isiere" C)iar daca n-am oc)i, pot vedea mai bine decit iti inc)ipui" Mare greseala #aci pastrind totul atit de
ascuns, Vorbitorule" 8u stii ca sunt de partea ta> 8-o sa spun nimanui cum parola ta permite accesul in #isierele
personale" C)iar daca ai vrea sa ve!i #isierele primarului sau ale episcopului, nu-i nevoie sa pastre!i secretul fata de
mine. -sti aici numai de trei !ile, dar te cunosc indea3uns ca sa-mi placi si tin atit de mult la tine incit as #ace orice ca sa
te a3ut atita vreme cit nu voi pricinui vreun rau #amiliei mele"
8ovin)a descoperi aproape imediat incercarile lui -nder de a patrunde in #isierele ei, in dimineata urmatoare"
2ecunoscuse desc)is si cu oarecare aroganta ca incercase, dar ceea ce o ingri3ora era ca nu stia cit de departe mersese"
In unele #isiere reusise sa obtina accesul, dar cele mai importante, cu inregistrarea simularilor pe care le va!use +ipo, ii
ramasesera inc)ise" Cel mai rau o deran3a #aptul ca nu #acuse nici un e#ort sa ramina nedetectat" 8umele lui era tiparit
in #iecare director de acces, c)iar si in cele pe care pina si un scolar le-ar #i putut sc)imba sau sterge"
9-i bine, nu voi admite ca acest amestec sa ma tulbure de la treburile pe care le am9, )otari ea" 9( dat bu!na in
casa mea, mi-a in#luentat copiii, imi spionea!a #isierele si procedea!a de parca ar aea dreptul sa"""9
Si continua ast#el pina cind isi dadu seama ca nu lucrase deloc, in sc)imb se gindise la tot soiul de cuvinte
usturatoare pe care sa i le arunce in #ata cind il va vedea din nou"
98u te mai gindi atita la el" Concentrea!a-te asupra altor lucruri" """ si risul din seara trecuta al lui Miro si al -lei"
0e neinc)ipuit79 $ineinteles ca a!i dimineata Miro a redevenit morocanos cum il stia, iar -la, a carei buna dispo!itie
mai persistase putin, a inceput curind sa aiba un aer ingri3orat, preocupat, potrivnic si irascibil ca intotdeauna" Si c)iar
daca, asa cum i-a spus -la, micutul /rego plinsese si-l imbratisase pe acest om, de cum s-a sculat a pus mina pe
#oar#eca si i-a taiat cearcea#ul de pe pat in #isii lungi si precise, iar la scoala l-a lovit pe #ratele (dornai drept in vintre,
#acind ast#el ca ora sa se intrerupa brusc si sa se a3unga la o consultatie cu 0ona Crist@" Cam asta-i tot cea reusit
Vorbitorul cu miinile lui vindecatoare" 9+oate - si imaginea!a ca are dreptul sa intre in casa mea si sa repare tot ce-am
#acut eu rau, dar o sa a#le ca unele rani nu se vindeca atit de lesne" 0a, insa 0ona Crist@ i-a spus ca intr-adevar Quara a
vorbit in ora Sorei $ebei, si inca in #ata tuturor copiilor, dar de ce> +entru a le spune ca-l cunoscuse pe in#amul,
ingro!itorul Aalante pelos Mortos, cum se numea de #apt (ndreF, ca era rau asa cum spusese si episcopul +eregrino, ba
poate si mai rau, #iindca l-a c)inuit pe /rego pina cind a plins si, intr-un tir!iu, sora $ebei se va!use silita sa-i ceara
Quarei sa taca. (sta era ceva, daca o scosese pe Quara din pro#unda ei stare de mutenie"9
Iar Ol)ado, atit de constient de sine, atit de rupt de toate, era acum agitat, numai despre (ndreF a vorbit seara
trecuta la masa" Stiti ca nici macar nu avea )abar cum sa trans#ere bani> Si nici nu v-ar veni sa credeti ce parola
imposibila are , stiam ca retelele de computere nu admit ast#el de cuvinte , nu, nu pot sa va spun, e secret , practic
eu l-am invatat cum sa caute dar cred ca se pricepe la computere, nu-i un dobitoc, nici vorba, mi-a spus ca #oloseste un
program au'iliar si de aceea are nestemata aia in urec)e, mi-a !is ca pot sa-mi stabilesc plata la cit vreau eu, nu ca ar #i
multe de cumparat pe aici, dar as putea economisi pentru cind o sa #iu pe picioarele mele , cred ca-i #oarte batrin" Sunt
sigur ca tine minte lucruri, care s-au petrecut de mult" (m impresia ca limba lui materna e -sentiala, nu sunt multi
oameni in cele O Suta de 1umi care sa #i invatat -sentiala de mici, credeti ca s-a nascut pe +amint>
+ina la urma Quim a racnit la el sa-si tina gura si sa nu mai vorbeasca despre acea unealta a diavolului, alt#el are
sa-i ceara episcopului sa organi!e!e o sedinta de e'orcism, #iindca se vedea de la o posta ca Ol)ado era. posedat. si
cind Ol)ado s-a multumit doar sa rin3easca si sa #aca un semn din oc)i, Quim a iesit val-virte3 din bucatarie, din casa, si
nu s-a intors decit dupa caderea intunericului" Mai bine ar #i daca Vorbitorul ar locui in casa noastra9, se gindi 8ovin)a,
9mai ales ca-mi in#luentea!a #amilia c)iar si cind nu se a#la aici si tot isi vira nasul prin #isierele mele, dar asta n-am s-o
admit"
8umai ca, asa cum se intimpla de obicei, eu sunt cea vinovata, eu l-am c)emat aici, eu l-am smuls din locul pe
care el il numea camin , !ice ca are o sora acolo, parca pe 4rond)eim , e greseala mea ca se a#la aici, in orasul asta
nenorocit de la peri#eria celor O Suta de 1umi, incon3urat de un gard care insa nu-i impiedica pe purcelusi sa mi-i ucida
pe cei dragi"""9
Si se gindi iarasi la Miro, care semana atit de mult cu adevaratul lui tata incit nu putea intelege cum de n-o acu!a
nimeni de adulter, se gindi la el cum !acea pe panta dealului, la #el ca si +ipo, isi imagina modul in care purcelusii ii
desc)isesera pieptul cu cutitele lor primitive din os" 9Se va repeta" Oricit m-as stradui, o vor #ace din nou" Si c)iar daca"
nu se va intimpla asa, curind va sosi !iua in care va implini virsta sa se insoare cu Ouanda, iar atunci va trebui sa-i spun
cine e in realitate si de ce nu se vor putea casatori, si el va sti ca-mi merit toate c)inurile la care m-a supus C@o si ca el
m-a lovit cu palma lui 0umne!eu spre a ma pedepsi pentru toate pacatele mele"
+ina si eu"" Vorbitorul acesta m-a silit sa ma gindesc la lucruri pe care am reusit sa le ascund de mine insami
vreme de saptamini si uneori c)iar luni intregi" 0e cind nu mi-am mai petrecut o dimineata gindindu-ma la copii mei>
0e cind nu mai sper pentru ei> Cit a trecut de cind gindul mi-a ramas doar la +ipo si la 1ibo> 0e cind n-am mai bagat
de seama ca si eu cred cu adevarat in 0umne!eu, sau cel putin in 0umne!eul ra!bunator si pedepsitor al Vec)iului
4estament, care, cu un !imbet, a sters de pe #ata pamintului orase intregi #iindca oamenii nu i se inc)inau> 8u stiu daca
m-ar putea a3uta Cristos"9
(sa isi petrecu 8ovin)a intreaga !i, #ara sa lucre!e deloc, in timp ce gindurile re#u!au totusi s-o duca la vreo
conclu!ie"
In cursul dupa-amie!ii, Quim aparu in pragul usii
, Iarta-ma ca te deran3e!, mama"
, 8u ma deran3e!i, spuse ea" Si-asa nu-s buna de nimic asta!i"
, Stiu, nu-ti pasa ca Ol)ado isi petrece tot timpul cu ticalosul acela blestemat, dar m-am gindit ca ar #i bine sa
a#li ca, dupa scoala, Quara s-a dus glont acolo" (casa la el"
, 0a>
, Oare nu-ti pasa deloc, mama> Ce s-a intimplat> (i de gind sa sc)imbi asternuturile si sa-l lasi sa-i ia locul cu
totul>
Inveninata de o #urie rece, 8ovin)a sari in picioare si se repe!i la baiat" -l se #acu mic de rusine"
, Iarta-ma, mama" -ram atit de suparat""
, In toti anii cit am #ost casatorita cu tatal tau nu i-am permis niciodata sa ridice mina la copii mei" 0ar daca ar
trai, i-as cere c)iar eu sa-ti traga o c)el#aneala"
, I-ai cere-o, spuse Quim cu un are s#idator, dar l-as ucide inainte de a pune mina pe mine" +oate ca tie-ti place
sa #ii palmuita, dar mie n-o sa-mi #aca nimeni asa ceva7
8ovin)a nu era )otarita s-o #aca& dar mina ei tisni si-l lovi peste #ata inainte de a-si da seama ce se petrecea"
-ra imposibil sa-l doara prea tare de la o singura palma" -l insa i!bucni imediat in lacrimi, se lasa moale si se
ase!a pe podea, cu spatele la 8ovin)a"
, Iarta-ma, iarta-ma, ingina printre suspine"
8ovin)a ingenunc)e in #ata baiatului si-l mingiie stingaci pe umeri" Isi dadu seama ca nici macar nu-l mai
imbratisase de cind era de virsta lui /rego" 9Cind am )otarit sa devin atit de nesimtitoare> Si cind l-am atins iar, de ce a
trebuit sa #ie o palma in loc de un sarut>9
, Si pe mine ma ingri3orea!a ceea ce se intimpla, spuse 8ovin)a"
, ( reusit sa distruga totul" (bia a venit si nimic nu mai e cum a #ost"
, -stev@o, si asa lucrurile nu mergeau prea gro!av ca sa nu spui ca sc)imbarea nu e binevenita"
, 0ar nu asa cum vrea el. Con#esiunea si penitenta astea sunt sc)imbarile de care avem nevoie"
8u era prima oara cind 8ovin)a il invidia pe Quim pentru increderea lui in puterea preotilor de a-l absolvi de
pacate" 9+entru ca n-ai pacatuit nicicind, #iule, pentru ca nu stii nimic despre imposibilitatea penitentei"9
, Cred ca va trebui sa vorbesc cu Giggin, spuse 8ovin)a"
, Si s-o aduci acasa pe Quara>
, 8u stiu" 8u pot sa neg #aptul ca a #acut-o sa vorbeasca din nou" 4otusi nu pentru ca-l indrageste" 8-a !is o
vorba buna despre el"
, (tunci de ce s-a dus la el>
, +robabil c-a vrut sa-i spuna vreo rautate" 4rebuie sa recunosti #ata de mutenia ei dinainte, e un pas mare"
, Si diavolul isi ascunde adevaratele intentii sub masca #aptelor bune pentru ca apoi"""
, Quim, nu-mi tine acum lectii de demonologie" 0u-ma la casa Vorbitorului si re!olv eu si singuri
Mersera pe poteca de pe linga cotul riului" Serpii de apa napirleau, de aceea #isiile de piele in curs de
descompunere #aceau ca solul sa #ie alunecos" 90e asta ma voi ocupa in urmatorul proiect9, gindi 8ovin)a" 94rebuie sa
descopar cum se de!volta monstrii astia scirbosi si probabil ca asa o sa a#lu si la ce ne-ar putea #olosi" Sau macar sa-i
impiedic sa mai imbalose!e si sa mai imputa malul sase saptamini pe an"9 Singura mingiiere era ca pieile de sarpe
pareau sa #ertili!e!e solul& ierburile moi de linga riu cresteau mai dese acolo unde napirleau serpii" -ra singura #orma
ino#ensiva si placuta de viata indigena de pe 1usitania& cit tinea vara, oamenii veneau pe malul riului ca sa stea intinsi
pe peticul acela ingust de pa3iste naturala care serpuia printre trestii si in iarba aspra a preeriei" In ciuda aspectului ei
respingator, mi!ga produsa de putre!irea pieilor de sarpe promitea lucruri bune in viitor" Quim parea sa se gindeasca la
acelasi subiect
, Mama, n-am putea planta cumva niste ierburi de riu in 3urul casei>
, - unul dintre primele e'perimente pe care le-au incercat bunicii tai cu ani in urma, dar n-au reusit sa descopere
cum s-o #aca" Iarba de riu se poleni!ea!a dar nu produce seminte& cind s-au straduit sa o rasadeasca, a trait doar scurt
timp, apoi s-a o#ilit si in anul urmator n-a mai crescut" +resupun ca-i prieste numai in apropierea apei"
+utin intaritat, Quim se strimba si grabi pasul" 8ovin)a o#ta" Quim parea mereu sa ia drept un a#ront personal
#aptul ca in acest univers lucrurile nu mergeau intotdeauna asa cum ar #i vrut el"
Curind dupa aceea a3unsesera la casa Vorbitorului" Copiii se 3ucau bineinteles in praBa , strigau unul la celalalt
pentru a se au!i in )armalaia de acolo"
, ?ite-o, spuse Quim" Cred ca ar trebui sa-i iei pe Ol)ado si pe Quara de aici"
, Iti multumesc ca mi-ai aratat casa"
, 8u glumesc" (sta e o con#runtare serioasa intre bine si rau"
, 4oate sunt asa, il calma 8ovin)a" Separarea binelui de rau te sleieste de puteri" 8u, Quim, stiu bine ca esti in
stare sa-mi e'plici in amanuntime, dar"""
, Mama, nu ma trata cu atita ingaduinta"
, Quim, dar mi se pare normal, daca te gindesti ca si tu ma trate!i la #el intotdeauna"
4rasaturile #etei lui se inasprira de #urie retinuta"
-a intinse mina si-l atinse blind, temator& baiatul isi incorda umarul sub atingerea ei, de parca mina i-ar #i #ost un
paian3en veninos"
, Quim, sa nu incerci niciodata sa-mi tii lectii despre bine si rau" (m trecut prin asta de atitea ori, iar tu nu stii
nici pe departe ce insemna"""
-l ii indeparta mina si porni grabit" 90oamne, cit de mult duc dorul !ilelor si saptaminilor cind nu sc)imbam
macar o vorba unul cu altul"9
8ovin)a batu puternic din palme" ?sa se desc)ise pe data" -ra Quara"
, Oi, MTe!in)a, e'clama ea, tamb@m veio 3ogar> (i venit sa te 3oci si tu>
Ol)ado si Vorbitorul proiectasera pe terminal un 3oc cu lupte intre nave interstelare" Vorbitorului i se daduse un
terminal cu un cimp )ologra#ic mult mai mare si mai plin de detalii decit ma3oritatea celorlalte, si amindoi manevrau in
acelasi timp escadroane #ormate din peste !ece-douaspre!ece nave" Cocul era #oarte comple' si nici unul dintre ei nu
ridica oc)ii s-o salute"
, Ol)ado mi-a !is sa-mi tin gura, alt#el imi smulge limba si ma pune s-o maninc pe piine, turui Quara" (sa ca ar
#i bine sa nu scoti o vorba pina nu se termina 3ocul"
, Stai 3os, te rog, murmura Vorbitorul"
Quara se lasa pe podea alaturi de ea"
, V-am au!it pe tine si pe Quim a#ara, spuse ea" Strigati amindoi, asa ca am au!it"
8ovin)a simti ca roseste" O irita ca Vorbitorul o au!ise certindu-se cu #iul ei" 8u era treaba lui" 8imic din ce se
petrecea in #amilia ei nu-l privea" Si in nici un ca! nu era de acord ca el sa se 3oace de-a ra!boiul" -ra oricum prea
ar)aic si demodat" In spatiu nu mai avusesera loc batalii de sute de ani, in a#ara luptelor intimplatoare cu
contrabandistii" Milagre era un loc atit de pasnic incit nimeni nu poseda vreo arma mai periculoasa decit bastonul
politistului" Ol)ado n-o sa vada o batalie cit o trai" Cu toate acestea, era captivat de un 3oc ra!boinic& probabil ca e'ista
vreun graunte innascut care crestea in masculii speciei, o dorinta de a-si s#irteca rivalii sau de a-i #ace una cu pamintul"
Ori poate ca violenta pe care o va!use acasa il indemna s-o regaseasca in aceasta 3oaca" 9- vina mea" Iarasi e vina mea"9
0eodata Ol)ado striga de!nada3duit, caci #lota lui disparu intr-un nor de e'plo!ii"
, 8-am va!ut-o7 8u pot sa cred ca ai reusit7 8ici macar n-am !arit-o venind7
, (sta e si nu mai urla atit, spuse Vorbitorul" 2eia 3ocul si ve!i cum am procedat, ca sa poti reactiona data
viitoare"
, Imi inc)ipuiam ca voi, marturisitorii, trebuie sa #iti ca niste preoti" Cum de ai devenit un tactician atit de bun>
Vorbitorul !imbi cu subinteles catre 8ovin)a si ii raspunse
, ?neori, ceea ce #ac eu pentru a-i convinge pe oameni sa-mi spuna adevarul aduce cu o mica batalie"
Ol)ado se re!ema cu spatele de perete si inc)ise oc)ii pentru a vi!iona din nou o parte din 3oc"
, M-ai spionat, spuse 8ovin)a" Si nici macar n-ai #acut-o #oarte abil" - cumva o 9tactica9 a Vorbitorilor in
numele Mortilor>
-nder !imbi
, 0ar a reusit sa te aduca incoace, nu>
, Ce cautai prin #isierele mele>
, (m venit sa marturisesc moartea lui +ipo"
, 8u eu l-am ucis" Aisierele mele nu te privesc"
, 4u m-ai c)emat"
, M-am ra!gindit" Imi pare rau" 0ar asta nu-ti da totusi dreptul sa"""
Ingenunc)e in #ata ei ca sa-l poata au!i si rosti cu o voce neasteptat de blinda
, +ipo a a#lat ceva de la tine& orice ar #i #ost, pentru asta l-au ucis purcelusii" 0e aceea ai blocat si ai ascuns
#isierele ast#el incit sa nu dea nimeni peste ele" (i re#u!at c)iar sa te mariti cu 1ibo, tocmai pentru ca nici el sa nu aiba
acces la ceea ce a va!ut +ipo" (i c)inuit si #alsi#icat atit propria-ti viata cit si pe a celor pe care i-ai iubit, numai ca sa-i
impiedici pe 1ibo si Miro sa a#le secretul care le putea aduce moartea"
8ovin)a se simti cuprinsa brusc de un #ior rece, iar miinile si picioarele incepura sa-i tremure" Se a#la aici de trei
!ile si, in a#ara de ceea ce banuise 1ibo, stia de3a mai multe decit oricare altul"
, 4oate astea-s numai minciuni, spuse ea"
, (sculta-ma, 0ona Ivanova, planul a dat gres" 1ibo a murit, nu> Oricare ar #i #ost adevarul, ascunderea lui nu i-
a salvat viata" Si n-o va apara nici pe-a lui Miro" 8estiinta si amagirea nu pot salva pe nimeni" Singura salvare e in
cunoastere.
, 8iciodata, sopti ea"
, Inteleg ca ai tainuit secretul #ata de 1ibo si Miro, dar eu ce repre!int pentru tine> 8imic, prin urmare ce
importanta ar avea daca eu l-as a#la si as muri din pricina asta>
, 8-are absolut nici o importanta daca traiesti sau nu, spuse 8ovin)a, dar n-o sa obtii acces la #isierele acelea"
, Se pare ca nu intelegi nu ai dreptul sa pui oc)elari de cal pe oc)ii altora" Aiul tau si sora lui se intilnesc in
#iecare !i cu purcelusii si, datorita tie, ei nu stiu ca urmatorul gest sau cuvint ar putea insemna condamnarea lor la
moarte" Miine ii voi insoti, #iindca nu pot marturisi moartea lui +ipo #ara sa discut cu purcelusii"""
, 8u mai vreau sa marturisesti moartea lui +ipo"
, 8u ma interesea!a ce vrei" 8-o #ac pentru tine, dar te implor sa-mi destainui ce stia +ipo"
, 8-o sa a#li niciodata ce stia +ipo, pentru ca el a #ost o persoana buna, intelegatoare si iubitoare, care"""
, Care a tinut linga el o #etita insingurata si inspaimintata si i-a alinat ranile su#letesti" Si in timp ce spuse aceste
vorbe, isi lasa mina pe umarul Quarei"
8ovin)ei ii era peste puteri sa rabde gestul"
, Sa nu indra!nesti sa te compari cu el7 Quara nu e or#ana, m-au!i> (re o mama, pe mine, si n-are nevoie de
tine, asa cum nici unul, nici macar unul dintre noi n-are nevoie de tine7 (poi, ine'plicabil, porni sa plinga" Si nu voia sa
plinga in #ata lui" 8ici nu voia sa se a#le aici" Omul acesta ravasise totul" +orni impleticit spre usa, trintind-o in urma ei"
(vea dreptate Quim era insusi diavolul" Stia prea multe, cerea prea mult, dadea prea mult si aveau cu totii prea mult
nevoie de el" Cum de reusise sa capete o asemenea putere asupra lor intr-un rastimp atit de scurt>
(poi o sageta un gind care o #acu pe data sa-si stavileasca lacrimile si sa se ingro!easca" Spusese ca Miro si sora
lui mergeau la purcelusi in #iecare !i" Stia deci" Cunostea toate secretele"
4oate, in a#ara secretului pe care nici ea insasi nu-l cunostea , cel pe care +ipo il descoperise in simularea ei"
0aca a3ungea si la el, va poseda tot ce ascunsese atita amar de ani" Cind ceruse un Vorbitor in numele Mortilor, voise ca
acesta sa descopere adevarul despre +ipo& acum insa el venise si a#lase adevarul despre ea"
?sa se inc)ise cu !gomot" Savirsitorul se re!ema usor de taburetul pe care statuse 8ovin)a si-si lasa capul pe
brate"
Il au!i pe Ol)ado ridicindu-se si traversind calm incaperea catre el"
, (i incercat sa patrun!i in #isierele mamei, spuse el cu glas potolit"
, (sa e, recunoscu Savirsitorul"
, M-ai convins sa te invat cum sa cauti #isierele ca s-o poti spiona pe mama mea" (i #acut din mine un tradator"
8u e'ista raspuns care sa-l multumeasca pe Ol)ado intr-un asemenea moment" Savirsitorul nici macar nu incerci
(stepta tacut pina ce Ol)ado iesi din casa"
4ulburarea pe care o incerca acum nu ramasese totusi nesesi!ata de matca" O simti cum i se #raminta in minte,
atrasa de su#erinta lui" 98u9, ii spuse el in gind, 9nu poti #ace nimic, nu-i nimic de e'plicat" +robleme umane, atita tot,
c)estiuni ciudate si straine care depasesc capacitatea ta de intelegere"9
M()"N Si percepu atingerea ei pe dinauntru, trecind aidoma unei adieri prin #run!isul copacilor& simti taria si
vigoarea lemnului tisnind spre lumina, imbratisarea apriga dintre radacini si pamint, !burdalnicia tandra a ra!elor de
soare pe #run!ele in#iorate" MVe!i tu, Savirsitorule, am invatat de la el pacea pe care si-a gasit-o"N Sen!atia se stinse pe
masura ce matca se retrase din mintea lui" Aorta copacului ramase in #iinta lui, calmul si mutenia luara locul tacerii
c)inuite a Savirsitorului" 4otul tinuse doar o clipa" 5gomotul produs de inc)iderea usii inca nu se stinsese cu totul"
Quara, care se a#la alaturi de el, se ridica iute in picioare si porni topaind spre pat" Se arunca pe saltea si sari in sus de
citeva ori"
, 8-ai re!istat decit o !i sau doua, spuse ea vesela" (cum toata lumea te uraste"
-nder !imbi cam strimb si se intoarse cu #ata spre ea"
, Si tu>
, (, sigur, raspunse ea" -u te-am urit prima, poate doar Quim sa mi-o #i luat-o inainte" Cobori de pe pat si
mersese la terminal" (pasind cite o tasta, intra in program" In aerul de deasupra terminalului aparu un grup de probleme
de adunare pe doua coloane"
, Vrei sa ma ve!i cum lucre! la aritmetica>
-nder se ridica si se ase!a linga ea la terminal"
, Sigur ca vreau, spuse el" +ar totusi cam grele"
, 8u pentru mine, spuse ea laudaroasa" 1e re!olv mai repede ca oricine"
Capitolul 13
ELA
(I+2/ Purcelusii sustin ca sunt masculi, dar trebuie sa-i credem pe cuint.
26A-DA/ De ce-ar minti%
(I+2/ "tiu ca esti tinara si naia, dar le lipseste cea din dotare.
26A-DA/ Am absolit cursul de antropologie fizica. $ine sustine ca o fac la fel ca noi%
(I+2/ & limpede ca n-o fac. "i fiindca eni orba, -2I n-o facem de fel. $red ca am descoperit
asezarea organelor genitale. 6mflaturile acelea de pe pintec, unde parul e mai fin si mai deschis la
culoare.
26A-DA/ +udimente de mameloane. $hiar si tu ai asa cea.
(I+2/ I-am zarit ieri pe (incatorul-de-7runze si pe $esti la reo zece metri distanta, asa ca i-am
azut 1I-&, dar $esti il mingiia pe pintec pe (incatorul-de-7runze si mi s-a parut ca umflaturile acelea se
intarisera.
26A-DA/ 3i s-a parut.
(I+2/ 6n lucru e sigur. Pintecul (incatorului-de-7runze era ud si reflecta razele soarelui, iar lui ii
placea treaba asta.
26A-DA/ 2 fi perers.
(I+2/ De ce nu% "unt cu totii burlaci, nu% "unt adulti, dar asa-zisele lor sotii nu i-au initiat pe nici
unul in bucuriile paternitatii.
26A-DA/ Am impresia ca un zenador bintuit de dorinte se#uale isi proiecteaza propriile sale
frustrari asupra subiectilor pe care ii studiaza.
Marcos Vladimir 9Miro9 2ibeira von Desse si
Ouanda Quen)atta Aigueira Mucumbi,
8ote de lucru 30-0E, 1, 1:V0
1uminisul era neclintit" Miro isi dadu seama intr-o clipa ca se intimplase ceva" +urcelusii nu #aceau nimic. Stateau
ici si colo, 3os sau in picioare" 8emiscati& abia daca respirau" 4oti priveau #i' in pamint"
In a#ara de ?man, care aparu din padurea a#lata in spatele lor" Merse incet, rigid, si-i ocoli pina a3unse in #ata lor"
Miro simti cotul Ouandei in coaste, dar nu privi spre ea" Stia ca se gindeste la acelasi lucru" (cesta sa #ie momentul
cind ne vor ucide, ca pe 1ibo si +ipo>
?man ramase neclintit si-i privi vreme de citeva clipe" (steptarea ii apasa cumplit" 8u spusera nimic, nici macar
nu-si ingaduira sa renunte la e'presia detasata, impenetrabila, pe care o e'ersasera atitia ani" (rta non-comunicarii
#usese prima pe care trebuisera s-o invete inainte ca 1ibo sa le permita sa-l insoteasca" 0aca #etele lor nu evidentiau nici
un gind si nici nu mai transpirau vi!ibil sub povara emotiilor, nici un purcelus nu le putea g)ici intentiile" Ca si cum
aceasta ar #i slu3it la ceva" ?man devenise de3a prea priceput sa rastalmaceasca tacerile in raspunsuri, sa intregeasca
adevaruri din a#irmatii neutre" 0ar #ara indoiala ca pina si aceasta neclintire trada spaima lor si nu e'ista putinta de
scapare din cercul care se #ormase in 3ur" Aiecare amanunt trada ceva"
, 8e-ai mintit, spuse ?man"
98u raspunde9 spuse Miro in gind si Ouanda ramase muta de parca l-ar #i au!it" Cu siguranta ca si ea voia sa-i
transmita pe calea gindurilor acelasi mesa3"
, 2adacina spune ca Vorbitorul in numele Mortilor vrea sa vina la noi"
(cesta era obiceiul lor cel mai innebunitor" Ori de cite ori aveau de spus ceva iesit din comun, atribuiau ideea
vreunui purcelus mort care nu avea cum sa a#irme asa ceva" 8eindoielnic, la mi3loc era un ritual religios mergi la
copacul lor totemic, pune o intrebare si asa!a-te acolo ca sa-i contempli #run!ele sau coa3a sau altceva, pina primesti
raspunsul pe care il doresti"
, 8ici noi n-am spus alt#el, ii raspunse Miro"
Ouanda respira ceva mai precipitat"
, (ti spus ca nu va veni"
, -'act, recunoscu Miro" 8u va veni" 4rebuie sa respecte legea ca toti ceilalti" 0aca ar incerca sa treaca de
poarta #ara aprobare"""
, (sta-i o minciuna"
Miro redeveni tacut"
, (sa e legea, spuse Ouanda incet"
, 1egea a mai #ost calcata si inainte, spuse ?man" +uteati sa-l aduceti aici, dar n-ati vrut" 4otul depinde de
venirea lui" 2adacina spune ca matca nu ne poate o#eri darurile ei decit daca Vorbitorul vine la noi"
Miro isi inabusi starea de e'asperare" Matca7 8u le spusese purcelusilor de !eci de ori ca toti /indacii #usesera
ucisi> Iar acum matca moarta le vorbea la #el ca 2adacina cel mort" Ce usor i-ar #i sa se inteleaga cu purcelusii daca ei
ar inceta sa mai primeasca ordine de la morti7
, (sa !ice legea, insista Ouanda" 0aca am incerca sa-l invitam la voi, s-ar putea sa #aca un raport si noi doi am
#i trimisi de aici si nu v-am mai vi!ita"
, 8u va raporta impotriva voastra" Vrea sa vina"
, 0e unde stii>
, (sa spune 2adacina"
-rau momente ca acesta, in care lui Miro ii venea sa doboare copacul-totem aparut pe locul unde #usese ucis
2adacina" +oate ca atunci purcelusii n-ar mai sustine ca 2adacina a spus una sau alta, dar s-ar putea ca ei sa dea numele
de 2adacina unui alt copac si s-ar simti 3igniti" 98ici macar #ata de tine insuti sa nu recunosti ca pui la indoiala religia
lor"9 era o regula elementara& pina si 'enobiologii sau antropologii de pe alte lumi stiau atita lucru"
, Intreaba-l, spuse ?man"
, +e 2adacina>
, -l nu vrea sa vorbeasca cu tine, rosti ?man" Oare era dispret in glasul lui> Intreba-1 daca vrea sa vina sau nu"
Miro astepta ca raspunsul sa #ie dat de Ouanda" -a stia de3a care va #i raspunsul lui. 8u din pricina asta se
ciorovaisera de nenumarate ori in ultimele doua !ile> 9- un om bun9, sustinea Miro" 9$a-i un sarlatan9, il contra!icea
Ouanda" 9S-a purtat #rumos cu cei mici9, nu se lasa Miro" 94ot ast#el sunt si cei care maltratea!a copiii9, il contra
Ouanda" 9-u cred in el9, revenea Miro" 9(tunci ti-ai pierdut mintile9, il acu!a Ouanda" 9+utem sa avem incredere in el9,
nu ceda Miro" 9$a are sa ne trade!e9, il ameninta Ouanda" Si asa se s#irsea disputa de #iecare data"
0ar argumentele aduse de purcelusi sc)imbau datele problemei" -i e'ercitau presiuni in #avoarea lui Miro" 0e
obicei, atunci cind purcelusii le cereau imposibilul, el o a3uta pe Ouanda sa scape de insistentele lor" 0ar situatia de
acum nu era imposibila, iar el nu voia sa le respinga cererea, asa ca nu spuse nici o vorbi 9Aortea!-o, ?man, #iindca ai
dreptate" 0e data asta Ouanda trebuie sa cede!e"9
Simtindu-se abandonata, stiind ca Miro n-o va a3uta, Ouanda #acu un pas inapoi"
, +oate ca reusim macar sa-l aducem pina la marginea padurii"
, (duceti-l aici, spuse ?man"
, 8u putem, ii raspunse ea" +riveste in 3ur" +urtati vesminte tesute" Va ocupati de olarit" Mincati piine"
?man !imbi"
, 0a, recunoscu el" 4oate astea" (duceti-1 aici"
, 8u, se impotrivi Ouanda"
Miro se in#iora, reusind insa cu un mare e#ort sa-si in#rine!e dorinta de a-i pune mina pe brat" Se intimplase acel
lucru pe care nu-l #acuse niciodata sa re#u!e net o rugaminte" 0e obicei raspundeau 98u putem, caci"""9 sau 9(s vrea
sa pot"""9 Orice in a#ara de acest unic cuvint de respingere 9-u nu vreau"9 9-u, cu de la mine putere, re#u!"9
5imbetul de pe #ata lui ?man disparu"
, +ipo ne-a spus ca nu #emeile )otarasc" ( !is ca #emeile si barbatii vostri )otarasc impreuna, asa ca nu poti
spune nu decit daca spune si el acelasi lucru" +rivi catre Miro" Spui si tu nu>
Miro ramase tacut" Simti cotul Ouandei atingindu-l"
, Vad ca nu !ici nimic, constata ?man" Spune da sau nu"
Si totusi Miro nu raspunse"
Citiva dintre purcelusii din 3urul lor se ridicara" Miro nu reusi sa-si dea seama ce #aceau, dar miscarea in sine, la
care se adauga mutenia neclintita a lui Miro, parea amenintatoare" Ouanda, care nu s-ar #i temut de o amenintare la
adresa ei, se inmuie in #ata prime3diei ce parea sa-l pindeasca pe Miro"
, -l !ice da, sopti ea"
, 5ice da, dar tace din pricina ta" 4u !ici nu, dar nu pastre!i tacerea lui" ?man isi baga un deget in gura si-l
scoase plin de mucus lipicios, pe care-l a!virli la pamint cu o miscare scurta" 4u esti un nimic"
?man se dadu inapoi cu un salt brusc, se rasuci in plina miscare, ateri!a cu spatele spre ei si pleca" Imediat dupa
aceea, ceilalti purcelusi prinsera viata si se indreptara iute catre ?man, care porni in #runtea lor catre marginea padurii,
indepartindu-se de Miro si Ouanda"
?man se opri" In loc sa-l urme!e, un purcelus i se ase!a in #ata, blocindu-i drumul" -ra Mincatorul-de-Arun!e" Cu
toate ca el si ?man vorbeau, Miro nu reusi nici sa-i auda, nici sa le perceapa miscarile gurii" Va!u totusi ca Mincatorul-
de-Arun!e intinse bratul si-i atinse pintecul lui ?man" Mina !abovi ast#el o clipa, apoi Mincatorul-de-Arun!e se rasuci
pe calciie si alerga spre tu#isuri ca un tinar" In momentul urmator disparura si ceilalti purcelusi"
, ( #ost o disputa, spuse Miro" Intre ?man si Mincatorul-de-Arun!e"
, Ce cistiga> 0aca-l aducem pe Vorbitor, ne va trada si atunci pierdem cu totii"
, 8u ne va trada"
, 0aca tu m-ai tradat in #elul asta, de ce n-ar #ace-o si el>
/lasul ei suna s#ic)iuitor, iar vorbele ii erau usturatoare" 1ui Miro aproape ca-i dadusera lacrimile"
, -u sa te trade!> sopti el" -u n@o, Camais" 9-u nu, niciodata"9
, 4ata !icea mereu 9Aiti uniti in #ata purcelusilor, nu le dati niciodata prile3ul sa vada ca nu va intelegeti9" Si
tu"""
, Si eu0 8u le-am !is da" 4u esti aceea care-ai spus nu, tu ai luat o po!itie pe care stiai ca nu o aprob7
, (tunci cind nu ne punem de acord, treaba ta e sa"""
Se opri" 4ocmai isi daduse seama ce vorbea" 0ar tacerea brusca nu #acea sa dispara intelesul vorbelor despre care
Miro stia ca Ouanda voise sa le rosteasca" 4reaba lui era sa #aca ceea ce-i cerea ea pina cind avea sa se ra!gindeasca" Ca
si cind el i-ar #i #ost ucenic.
, Si eu care credeam ca suntem o ec)ipa unita"
Miro se intoarse si se indrepta, luind-o prin padure, inapoi catre Milagre"
, Miro7 striga Ouanda" Miro, n-am vrut"""
-l o astepta pina ce il a3unse din urma, apoi o apuca de brat si-i sopti #urios
, 8u striga7 Ori nu-ti pasa ca s-ar putea sa ne auda purcelusii> (cum s-a gasit !enadorul-se# sa le permita sa
vada totul, pina si pe pro#esor punindu-si discipolul la punct>
, 8u sunt eu pro#esorul" -u"""
, (i dreptate, nu esti"
Ii intoarse spatele si porni cu pasi )otariti"
, 0ar 1ibo a #ost tatal meu, asa ca se intelege de la sine"""
, 5enador prin drept de singe, spuse el" 0reptul singelui, asa e> Si atunci, mie ce drept imi da singele> Sa #iu un
cretin betiv care-si bate sotia> O apuca de brat, stringind-o cu brutalitate" (sta vrei sa #iu> O copie dupa pai!in)o al
meu>
, 0a-mi drumul7
-l o impinse in laturi"
, ?cenicul tau considera ca a!i ai #ost necugetata" ?cenicul tau e de parere ca trebuie sa ai incredere in 3udecata
Vorbitorului si ca s-ar #i cuvenit sa cre!i ceea ce a spus el despre serio!itatea cu care tratea!a purcelusii cererea lor,
pentru ca ai gresit prosteste in legatura cu ambele probleme si, din cau!a purtarii tale, ?man si-ar putea pierde viata"
Ii aruncase o acu!atie 3osnica, dar era e'act ceea ce-i #acea pe amindoi sa se teama ca acum ?man va s#irsi la #el
ca 2adacina si ca multi altii de-a lungul anilor eviscerat, cu un puiet crescindu-i din trup"
Miro stia ca vorbise neiertator, stia ca Ouanda n-ar gresi daca si-ar varsa #uria pe el" 8u avea dreptul sa o
invinovateasca, mai ales ca nici unul dintre ei nu reusise sa inteleaga mi!a pe care o 3ucase ?man decit atunci cind era
prea tir!iu"
Cu toate acestea, Ouanda nu se in#urie" In loc sa se rasteasca la el se calma, straduindu-se sa respire egal si adinc
si lasindu-si c)ipul sa capete un aer pe care nu se putea citi nici o emotie" Miro ii urma e'emplul"
, Ceea ce contea!a acum e sa indreptam lucrurile, spuse Ouanda" -'ecutiile au avut loc totdeauna noaptea" 0aca
vrem sa-l de!vinovatim pe ?man, trebuie sa-l aducem pe Vorbitor aici in dupa-amia!a asta, inainte sa se intunece"
Miro incuviinta"
, 0a, si iarta-ma"
, Iarta-ma si tu"
, 0aca tot nu stim ce #acem atunci cind gresim, nu e vina nici unuia"
, 4are as vrea sa #iu incredintata ca e'ista o alegere corecta.
In asteptarea Vorbitorului, -la statea pe o piatra si-si misca picioarele in apa riului" /ardul era doar la citiva metri
mai incolo, trecind de-a lungul partii superioare a gratarului de otel pus acolo pentru a impiedica oamenii sa inoate pe
sub el" Ca si cum cineva ar #i vrut sa incerce7 Ma3oritatea oamenilor din Milagre se pre#aceau ca nu stiu de e'istenta
gardului" 8ici nu se apropiau de el" 4ocmai de aceea il rugase pe Vorbitor sa se intilneasca acolo" C)iar daca !iua era
calda si orele de la scoala se terminasera, copiii nu inotau aici, la Vila ?ltima, unde gardul a3ungea pina la riu si in
apropiere se a#la padurea" Veneau in locul acesta doar cei care #aceau sapun, olarii sau caramidarii, iar ei plecau la
s#irsitul !ilei de munca" +utea sa spuna tot ce avea pe su#let #ara teama ca ar au!i-o sau deran3a-o cineva"
8u trebui sa astepte mult" Vorbitorul aparu intr-o barca, vislind impotriva curentului, la #el ca oricare dintre
#ermierii de peste riu care nici nu #oloseau drumurile" (vea pielea de pe spate de un alb deconcertant& pina si putinii
lusos cu ten indea3uns de desc)is pentru a #i numiti loiros erau mai bruneti decit el" 4enul decolorat il #acea sa para #irav
si !velt" Insa apoi va!u cit de repede se deplasa barca impotriva curentului, cit de e'act erau ase!ate vislele, de #iecare
data la adincimea potrivita si trase cu o miscare lunga, continua, si cit de bine se relie#au musc)ii sub pielea intinsa"
+entru o clipa simti impunsatura durerii si-si dadu seama ca in ciuda urii adinci pe care o nutrise #ata de tata, su#erea
dupa disparitia lui& pina in acest moment nu intelesese ca-l iubise pentru tot ce era, dar 3elea dupa #orta umerilor si
spinarii lui, dupa sudoarea care-i #acea pielea ca#enie sa straluceasca orbitor, precum sticla sub ra!ele soarelui"
98u9, isi spuse ea, 9nu-ti pling moartea, C@o" Su#ar #iindca nu ai semanat mai mult cu Vorbitorul, n-are nu are nici
o legatura cu noi si totusi, in numai trei !ile, ne-a #acut mai multe daruri #rumoase decit ai reusit tu cit ai trait& pling
pentru ca trupul tau #rumos era atit de ros de viermi pe dinauntru"9
-nder o va!u pe -la asteptindu-l si visli spre mal" -a intra printre trestii in apa miloasa ca sa-l a3ute sa traga barca
pe uscat"
, Imi pare rau ca te-ai innoroit, spuse el, dar nu mi-am mai pus corpul la treaba de citeva saptamini si apa era
asa de imbietoare"""
, Vislesti #oarte bine, remarca ea"
, 1umea de pe care vin era mai mult apa si g)eturi" Cite o stinca ici-colo, putin sol, dar cel care nu stie sa
visleasca e mai olog decit cel care nu poate merge"
, (colo te-ai nascut>
, 8u" - locul in care am marturisit ultima oara"
Se lasa pe iarba cu #ata spre apa" -a se ase!a linga el"
, Mama e suparata pe tine"
-l sc)ita un !imbet"
, Mi-a si spus-o"
Aara sa stea mult pe ginduri, -la incepu imediat sa-si de!vinovateasca mama
, (i incercat sa-i citesti #isierele"
, Le-am citit. Ma3oritatea" 4oate in a#ara de cele care contau"
, Stiu" Mi-a spus Quim" Isi dadu seama ca se simtea putin trium#atoare ca sistemul de protectie #olosit de mama
il silise sa se dea batut" (poi isi aminti ca de #apt nu era de partea ei, asta #iindca si ea incercase ani in sir s-o convinga
pe mama sa-i permita accesul in #isierele acelea" 0ar se lasa purtata de inertie si spuse altceva decit gindea Ol)ado sta
in casa cu oc)ii deconectati si asculta mu!ica de-o sa-i plesneasca timpanele" - #oarte tulburat"
, 0a, inteleg, isi inc)ipuie ca l-am tradat"
, Si n-ai #acut-o> K8u asta vroia sa spuna" L
, Sunt Vorbitor in numele Mortilor" (tunci cind marturisesc, spun adevarul si nu ma #eresc de secretele altora"
, Stiu" 0e asta am cerut un marturisitor" Voi nu aveti respect #ata de nimeni"
-l paru incurcat si o intreba
, (tunci de ce m-ai invitat aici>
4otul ii iesea pe dos" Ii vorbea de parca ar #i avut ceva impotriva lui, de parca nu i-ar #i #ost recunoscatoare pentru
ceea ce #acuse de3a pentru #amilia ei" I se adresa ca unui dusman" 9Sa-mi #i luat Quim mintile de spun lucruri pe care nu
le gindesc>9
, M-ai invitat in locul asta de linga riu" 2estul #amiliei tale re#u!a sa-mi vorbeasca si, dintr-o data, primesc un
mesa3 de la tine. (i #acut-o ca sa te plingi ca am dat bu!na in intimitatea cuiva> Ca sa-mi spui ca nu respect pe nimeni>
, 8u, spuse ea cu amaraciune" 8u asa trebuia sa se des#asoare discutia noastra"
, 8u te-ai gindit deloc ca n-as #i avut motiv sa aleg meseria de Vorbitor daca n-as #i dovedit respect pentru
oameni>
8ascute din disperare, cuvintele pornira nestavilite
, (s vrea sa #i patruns in toate #isierele ei7 4rebuia sa e'tragi toate secretele ascunse acolo si sa le publici
simultan in toate cele O Suta de 1umi" (vea lacrimi in oc)i si nu-si putea e'plica motivul"
, Inteleg" 8ici pe tine nu te lasa sa consulti #isierele acelea"
, Sou aprendi! dela, n@o sou> - por=ue c)oro, diga me7 O sen)or tem o 3eito"
, -la, n-am obiceiul sa-i #ac pe oameni sa plinga, raspunse el moale" Vocea ii era ca o mingiiere" $a nu, mai
aspra, ca o mina care i-o stringe pe a ei, o tine, linistind-o" Cind spun adevarul, imi vine mie sa pling"
, Sou ingrata, sou mR #il)a"""
, 0a, esti nerecunoscatoare, o #iica ingro!itoare, spuse el ri!ind usor" In toti acesti ani de )aos si ratacire tu ai
tinut #amilia unita, avind #oarte putin spri3in din partea ei, si cind ai ales aceeasi cariera ca si ea, n-a vrut sa-ti
impartaseasca cele mai importante in#ormatii pe care le detinea& i-ai acordat toata dragostea si increderea ta, iar ea ti-a
raspuns tinindu-te departe de viata ei atit acasa cit si la munca" Si, intr-un tir!iu, te destainui cuiva, spunindu-i ca te-ai
saturat de situatia asta" (proape ca esti cea mai rea persoana pe care am intilnit-o"
Se tre!i ri!ind de propria-i autocondamnare" Ce copilarie, nu voia sa rida de ea insasi"
, 8u ma trata de sus" Se stradui sa strecoare in glas tot dispretul de care era capabila"
(cest amanunt nu-i scapa" Oc)ii ii devenira distanti si reci"
, 8u-ti scuipa prietenii, spuse el"
-la nu voia sa-l indeparte!e, dar nu reusi sa se stapineasca si raspunse glacial, #urioasa
, 8u esti prietenul meu"
O clipa se temu ca o va crede" (poi, pe c)ipul lui aparu un suris
, 8-ai #i in stare sa-ti recunosti prietenii nici daca ar #i linga tine"
9$a da, as putea9, gindi ea" 9C)iar acum vad unul"9 Ii intoarse !imbetul"
, -la, relua el, esti un bun 'enobiolog>
, 0a"
, (i optspre!ece ani" 1a saispre!ece ani puteai sa-ti dai e'amenul pentru a intra in breasla, dar n-ai #acut-o"
, 8u m-a lasat mama" ( !is ca nu-s pregatita"
, 0upa ce implinesti saispre!ece ani nu trebuie sa mai obtii permisiunea mamei"
, ?cenicul trebuie sa aiba aprobarea pro#esorului"
, Iar acum ai optspre!ece si nici macar de asta nu mai ai nevoie"
, Inca e .enobiologul 1usitaniei" 1aboratorul ii apartine" Ce daca trec testul si totusi nu ma lasa sa calc in
laborator decit dupa moartea ei>
, (sa te-a amenintat>
, Mi-a dat de inteles sa nu sustin e'amenul"
, +oate ca imediat ce n-ai mai #i ucenic, primindu-te in laborator, in calitate de co-'enobiolog ai avea acces
nesting)erit la"""
, 1a toate #isierele de lucru" 1a toate #isierele blocate de ea"
, (sa ca a pre#erat sa-si impiedice propria ei #iica sa-si inceapa cariera, sa-i pate!e pentru totdeauna viata, pe
motiv ca nu e pregatita pentru a-si da testele nici la optspre!ece ani , numai sa n-o lase sa citeasca #isierele acelea"
, -'act"
, 0e ce>
, Mama e nebuna"
, 8u, -la" 8ovin)a poate #i acu!ata de orice, dar ca ar #i nebuna in nici un caz.
, -la T boba mesma, Sen)or Aalante"
-l i!bucni in ris si se intinse in iarba"
, (tunci spune-mi de ce e boba"
, +ot sa #ac o lista intreaga" In primul rind, nu permite cercetarea 0escoladei" (cum trei!eci si patru de ani,
0escolada aproape ca a distrus aceasta colonie" $unicii mei, Os Venerados, 0eus os abenBoe, abia de-au reusit sa
opreasca raspindirea bolii" Sigur ca agentul care provoaca imbolnavirea, corpusculi 0escolada, sunt inca pre!enti si noi
trebuie sa mincam un supliment, un #el de vitamina, pentru a impiedica boala sa loveasca din nou" 4i s-a spus asta, nu-i
asa> 0aca iti patrunde in organism, trebuie sa iei suplimentul acela toata viata, c)iar daca pleci de aici"
, 0a, stiam asta"
, 8u m-a lasat deloc sa studie! corpusculii 0escolada" 0atele se a#la oricum in citea dintre #isierele blocate" (
inter!is accesul la descoperirile lui /usto si Cida privind corpusculii" In privinta asta nimic nu poate #i controlat"
Vorbitorul o privi printre gene"
, $un, asta inseamna boba pe s#ert" ?nde-i restul>
, - mai mult de-atit" 8u stiu cum se #ace, dar la !ece ani dupa intemeierea coloniei, corpusculul 0escolada a
reusit sa se adapte!e, devenind un para!it al organismului uman" 5ece ani7 0aca s-a putut adapta o data, va reusi din
nou"
, +oate ca ea are alta parere"
, +oate ca am dreptul sa )otarasc singura asta"
-l intinse mina si o ase!a pe genunc)iul ei, calmind-o"
, Sunt de acord cu tine" 0ar continua" (l doilea motiv e boba"
, 8u permite nici o cercetare teoretica" Aara ta'onomie" Aara modele evolutive" 0aca se intimpla sa incerc
vreunul, !ice ca nu mai am nimic de lucru si atunci ma impovarea!a cu tot #elul de sarcini, pina-si inc)ipuie ca am
renuntat"
, Inteleg ca nu ai renuntat"
, 0ar tocmai din acest motiv e'ista 'enobiologia" In s#irsit, bine ca a reusit sa cree!e un carto# care #oloseste la
ma'imum substantele nutritive locale" - minunat ca a obtinut o varietate de stir care #urni!ea!a coloniei su#iciente
proteine prin cultivarea a numai !ece acri, dar toate astea-s !onglerii moleculare.
, Insemna supravietuire"
, 0ar nu stim nimic" - ca si cum ai inota la supra#ata oceanului" 4e simti #oarte bine, te poti misca in voie, dar
nu stii daca nu cumva in adincuri sunt rec)ini7 +oate ca suntem impre3urati de rec)ini si ea nici macar nu vrea sa a#le"
, Si al treilea motiv>
, 8u vrea sa #aca sc)imb de in#ormatii cu !enadorii" +unct" 8imic" Si asta chiar ca este o nebunie" 8oi nu putem
parasi !ona ingradita" 0e aceea nu avem nici un copac pe care sa-l putem studia" 8u stim nimic despre #auna si #lora
acestei lumi, decit ceea ce s-a intimplat sa ramina dincoace de gard" O turma de cabra si un manunc)i de iarba capim, la
care se adauga o ecologie putin di#erita pe malul riului, si gata" 8imic despre animalele care traiesc in padure, absolut
nici un sc)imb de pareri" 8oi nu le comunicam nimic, iar daca ei ne trimit unele date, noi le stergem #ara sa le citim" -
ca si cum mama ar #i inaltat un !id in 3ur pentru ca nimic sa nu patrunda pina la noi" 8imic nu intra, nimic nu iese"
, +oate ca are motive"
, $ineinteles ca are" Oamenii nebuni gasesc intotdeauna motive +entru orice" +e de alta parte, l-a urit pe 1ibo"
L-a detestat. 8u i-a ingaduit lui Miro sa vorbeasca despre el, nu ne-a dat voie sa ne 3ucam cu copiii lui& eu si C)ina am
#ost prietene nedespartite ani de !ile, iar ea nu mi-a permis sa o invit la noi si nici sa ma duc la ea acasa dupa ore" (poi,
cind Miro i-a #ost ucenic, nu a vorbit cu el si nici nu i-a #acut loc la masa vreme de un an de !ile"
Va!u ca Vorbitorul ii pune cuvintele la indoiala& poate isi inc)ipuia ca e'agerea!a"
, -'act un an" In !iua in care Miro s-a dus pentru prima oara la Statiunea !enadorilor, cind s-a intors acasa ea nu
i-a vorbit, nu i-a adresat nici macar o vorba, si la cina i-a luat #ar#uria din #ata, a strins tacimurile de parca nici n-ar #i
#ost acolo" -l a ramas la masa si a privit-o tot timpul, pina cind tata s-a in#uriat si i-a !is ca-i badaran si sa iasa din
camera"
, Si Miro ce-a #acut, a plecat acasa>
, 8u" 8u-l cunosti pe Miro7 -la rise cu amaraciune" -l nu ripostea!a, dar nici nu da inapoi" 8-a replicat
niciodata la 3ignirile tatei" 0e cind ma stiu, nu-mi amintesc sa-l #i au!it raspun!ind cu #urie la #urie" Iar mama , ei
bine, seara, cind Miro se intorcea de la Statiunea !enadorilor si se ase!a la masa unde era pusa #ar#uria lui, mama i-o
lua de #iecare data impreuna cu tacimurile, dar el raminea pe loc pina cind tata il alunga" $ineinteles, ca dupa mai putin
de o saptamina, de indata ce mama intindea mina dupa #ar#uria lui, tata incepea sa urle la el sa iasa" 4atei ii placea,
ticalosul isi inc)ipuia ca e gro!av, il ura nespus pe Miro si, in cele din urma, mama s-a aliat cu el impotriva lui Miro"
, Si cine a dat inapoi>
, 8ici unul"
-la privi catre riu, dindu-si seama cit de groa!nic parea totul, pricepind ca-si #acea #amilia de rusine in #ata unui
strain" 0ar el nu mai era un strain, nu> +entru ca acum Quara vorbea, iar pe Ol)ado il interesau din nou diverse lucruri,
iar /rego redevenise, macar pentru scurt timp, un copil aproape normal" 8u era un strain"
, Si cum s-a terminat>
, S-a terminat cind purcelusii l-au ucis pe 1ibo" (tit de cumplit l-a urit mama pe acest om" Cind a murit, a
sarbatorit evenimentul iertindu-si #iul" In noaptea aceea, cind Miro a venit acasa, terminasem cina& era tir!iu" O noapte
ingro!itoare, toata lumea se temea, purcelusii pareau atit de inspaimintatori si toti il iubisera pe 1ibo , in a#ara de
mama, desigur" 1-a asteptat pe Miro" -l a intrat si s-a dus in bucatarie, s-a ase!at la masa, iar mama i-a pus #ar#uria cu
mincare in #ata" 8-a scos o vorba" ( mincat" 8-a scos un cuvint despre cele petrecute" Ca si cum, cu un an inainte, nu se
intimplase acelasi lucru" -u m-am sculat la mie!ul noptii #iindca l-am au!it pe Miro plingind si varsind in baie" 8u cred
ca a mai au!it si altcineva, iar eu nu m-am dus la el pentru ca m-am gindit ca nici el nu voia sa se a#le" (cum cred ca ar
#i trebuit sa ma duc, dar atunci m-am temut" In #amilia mea s-au petrecut lucruri revoltatoare"
-nder dadu aprobator din cap"
, 4rebuia sa merg la el, repeta -la"
, 0a, intari Vorbitorul" (sa trebuia sa #aci"
In aceeasi clipa se petrecu ceva bi!ar" Vorbitorul era de acord ca -la gresise in noapte aceea, iar ea isi dadu seama
imediat ca asa stateau lucrurile, ca 3udecata lui era corecta" (cum se simtea ciudat de tamaduita, ca si cum era de a3uns
sa-si marturiseasca greseala pentru ca o parte din durere sa dispara"
Instantaneu, reusi sa intre!areasca puterea marturisirii" 8u avea nici o legatura cu spovedania, penitenta sau cu
iertarea pe care o o#ereau preotii" -ra ceva cu totul di#erit" Vorbise despre sine si apoi intelese ca acum nu mai era
aceeasi persoana" (vusese revelatia ca gresise, ca acea greseala o sc)imbase si ca acum n-ar mai repeta-o, caci intre
timp devenise altcineva, o #iinta mai putin tematoare, mai intelegatoare in #ata su#erintei"
90aca nu mai sunt #ata inspaimintata care a simtit ca #ratele ei trece printr-un c)in s#isietor si totusi nu a indra!nit
sa mearga la el ca sa-l aline, atunci cine sunt>9 0ar apa care curgea prin gratarul de sub gard nu-i putea da raspunsul"
+robabil era su#icient sa stie ca nu mai era ceea ce #usese pina acum"
0ar Vorbitorul statea intins pe iarba moale, contemplind norii intunecati si amenintatori care se apropiau dinspre
apus"
, 4i-am povestit tot ce stiu, relua -la" 4i-am spus ce se a#la in #isierele acelea in#ormatii despre 0escolada"
(sta-i tot"
, $a nu"
, $a da, iti 3ur"
, Vrei sa ma #aci sa cred ca te-ai supus ordinelor ei> Ca atunci cind mama ti-a spus sa renunti la lucrarile
teoretice, pur si simplu ti-ai scos totul din minte si ai #acut doar ce dorea ea>
-la c)icoti"
, (sa isi inc)ipuia"
, 0ar tu, nici gind"
, Sunt om de stiinta, c)iar daca ea nu e"
, ( #ost si ea cindva, spuse Vorbitorul" ( luat testele cind avea doar treispre!ece ani"
, Stiu"
, Si pina la moartea lui +ipo obisnuia sa sc)imbe in#ormatii cu el"
, Stiu si asta" 0ar pe 1ibo l-a urit"
, Spune-mi si mie, -la, ce-ai descoperit prin lucrarile tale teoretice>
, 8-am a#lat raspunsuri" 0ar stiu cel putin ce probleme se ridica" 4ot e un inceput, nu> 8imeni nu-si mai pune
intrebari" Carag)ios, nu gasesti> Miro spune ca 'enobiologii #ramling nu le dau, lui si Ouandei, nici o clipa de liniste,
cerindu-le alte si alte in#ormatii, date si iar date, si totusi legea le inter!ice sa cunoasca mai mult" In acelasi timp insa
nici un 'enobiolog #ramling nu ne-a cerut macar o singura informatie. Se multumesc sa studie!e bios#era propriilor lor
planete si nu-i adresea!a mamei nici o intrebare" -u intreb, singura de alt#el, dar nimeni nu se sinc)iseste"
, Mie imi pasa, spuse Vorbitorul" Vreau sa stiu care-ti sunt intrebarile"
, $ine" ?ite una" 0incoace de gard avem o turma de cabra" 8u pot sari gardul, nici macar sa se apropie de el"
(m e'aminat si am marcat #iecare e'emplar din turma, si stii ceva> +rintre ele nu e nici un mascul" 3oate sunt #emele"
, Ce g)inion, e'clama -nder" Cred ca era bine sa lase cel putin un mascul aici"
, 8-are importanta" 8u stiu daca e#ista masculi" In ultimii cinci ani, #iecare cabra adulta a #atat cel putin o data
si nici una nu s-a imperec)eat"
, +oate ca se clonea!a7
, 0in punct de vedere genetic, puiul nu e identic cu mama" Macar atita lucru am reusit si eu sa #ac si eu pe #uris
in laborator #ara ca mama sa a#le" Se petrece un soi de trans#er genetic"
, Derma#roditism>
, 8u" Sunt #emele" 8u e'ista organe se'uale masculine" (sta trece drept intrebare esentiala" Intr-un #el, cabra
e#ectuea!a un sc)imb genetic, dar nu prin act se'ual"
, 0aca te gindesti bine, insusi implicatiile teologice sunt naucitoare"
, 8u mai lua lucrurile in ris"
, Care dintre ele> Cele care tin de stiinta sau de teologie>
, 0e amindoua" Vrei sa mai au!i si alte intrebari de-ale mele>
, Sigur ca vreau, spuse Marturisitorul"
, (tunci asculta iarba pe care stai , noi o numim iarba de riu" 4oti serpii de apa eclo!ea!a aici" 8iste viermi
atit de mici incit abia ii poti vedea" Maninca iarba pina la nivelul solului si se devora unii pe altii, napirlind de #iecare
data cind cresc" (poi, dintr-o data, dupa ce iarba a3unge ca o mi!ga din pricina pieilor pe care le leapada, toti serpii se
tirasc pina la riu si nu se mai intorc niciodata.
-nder nu era 'enobiolog" 8u intui din capul locului implicatiile"
, Serpii eclozeaza aici, e'plica ea, dar nu se intorc din apa ca sa depuna oua"
, 2e!ulta ca se imperec)ea!a aici, inainte de a se pierde in riu"
, -vident, asa e" I-am va!ut imperec)indu-se" 8u asta-i problema" Intrebarea e de ce sunt serpi de apa%
-l tot nu pricepea"
, ?ite, sunt complet adaptati pentru viata subacvatica" (u bran)ii alaturi de plamini, sunt inotatori e'celenti, au
aripioare si sunt pe deplin evoluati pentru a-si trai viata adulta in mediul acvatic" 0e ce se de!volta ast#el daca se nasc,
se imperec)ea!a si se reproduc pe uscat> 0in punctul de vedere al evolutiei, tot ce se petrece dupa reproducere nu are
nici o relevanta, cu e'ceptia cresterii puilor, iar mie imi este clar ca serpii de apa nu-si cresc urmasii" Viata acvatica nu
contribuie cu nimic la imbunatatirea capacitatii lor de supravietuire pina se reproduc" S-ar putea #urisa in apa si sa se
inece, iar asta n-ar avea nici o importanta, #iindca reproducerea s-a incheiat.
, 0a, recunoscu Vorbitorul" (cum inteleg"
, -'ista totusi in apa niste oua mici, strave!ii" 8-am va!ut nici macar o data un sarpe depunindu-le, dar cum in
riu sau prin apropiere nu mai e'ista animale destul de mari ca sa #aca oua, pare logic sa consideram ca sunt oua de
sarpe de apa" 8umai ca ouale astea translucide , cu diametrul de un centimetru , sunt complet sterile" Contin
substante nutritive, totul e gata, dar nu e'ista embrion" 8imic" ?nele au un gamet , 3umatate de grup de gene intr-o
celula, gata sa se combine , dar nici unul viu" Si pe mal n-am gasit niciodata oua de sarpe de apa" (cum nu mai e'ista
aici decit iarba de riu, crescind tot mai inalta, iar miine #irele de iarba colcaie de pui de sarpe de apa" (sta suna ca o
intrebare la care merita sa caut raspunsul>
, Mie mi se pare ca e vorba de o generatie spontanee"
, $un, de acord, eu as vrea sa gasesc su#iciente in#ormatii pentru a testa ipote!e alternative, dar mama nu ma
lasa" I-am e'plicat problema, iar ea m-a silit sa re#ac intregul proces de testare a stirului, ca sa nu mai am timp sa a3ung
la riu" Si mai e ceva de ce sunt atit de putine specii> +e oricare alta planeta, c)iar si pe una pustie ca 4rond)eim, e'ista
mii de specii di#erite, cel putin acvatice" 0in cite stiu, pe cele de aici le poti numara pe degete" .ingadora sunt singurele
pasari pe care le-am va!ut" Mustele-sugatoare, singurul gen de musca" Cabra sunt unicele rumegatoare care pasc iarba
capim" Cu e'ceptia cabrelor, purcelusii sunt singurele animale mari pe care le cunoastem" In !ona de preerie creste doar
o specie de iarba, capim si singura planta concurenta e tropeBa, un lu3er lung care se tiriie pe sol metri intregi"
.ingadora maninca muste-sugatoare si nimic altceva" Mustele-sugatoare consuma alge pe care le gasesc pe malul riului
si in gunoaiele noastre, si gata" .ingadora n-are dusmani" 8imeni nu consuma carne de cabra"
, Aoarte limitat, recunoscu -nder"
, +are imposibil" -'ista mii de niveluri ecologice neocupate" 8u inteleg modul in care, in ciuda evolutiei, lumea
asta e atit de saraca in specii"
, 0oar daca nu s-a petrecut vreun cataclism"
, -'act"
, Ceva care a distrus toate speciile in a#ara de acestea citeva, capabile sa se adapte!e"
, 0a, spuse -la" Intelegi> Si am si dove!i" Cabra au un model comportamental de aparare" Cind te apropii de
ele, cind te miros, e'emplarele adulte se asa!a ast#el incit sa #orme!e un cerc si stau cu capetele spre interiorul lui, ca
sa-si apere puii si sa poata lovi cu copitele intrusii"
, Multe animale de turma procedea!a asa"
, Sa-i prote3e!e contra cui> +urcelusii sunt #iinte silvane , niciodata nu vinea!a in preerie" (nimalul care a
obligat cabra sa adopte acest model comportamental a disparut" Si asta s-a intimplat recent, in ultima suta de mii de ani
sau, cel mult, in ultimul milion de ani, probabil"
, 8u e'ista dove!i re#eritoare la caderi de meteoriti mai recente de doua!eci de milioane de ani, remarca
Vorbitorul"
, (sa e" ?n asemenea de!astru ar ucide toate animalele si plantele mari si ar lasa sute din cele mici, sau poate ca
ar distruge toate #ormele de viata de pe uscat si le-ar cruta pe cele marine" Insa toate mediile , uscat, acvatic , au #ost
saracite si totusi citeva e'emplare de talie mare au supravietuit" 8u, eu cred ca a #ost o boala" O boala care a lovit in
toate speciile, #ara sa tina seama de granite, si s-a adaptat la #iecare #iinta" $ineinteles ca noi n-am avea cum sa
observam boala acum, pentru ca toate speciile ramase in viata s-au adaptat la ea" ( devenit o parte integranta din modul
normal de viata" Singurul #el in care am putea studia boala asta"""
, """ ar #i daca am contracta-o, spuse -nder" 0escolada"
, Ve!i> Aacem ce #acem si ne intoarcem la 0escolada" $unicii mei au gasit calea de a o impiedica sa ucida
#iintele umane, dar au apelat la manipularea genetica" Cabra si serpii de apa au gasit de asemenea modul de adaptare si
ma indoiesc ca #olosesc suplimente in alimentatie" Cred ca toate itele se aduna aici" $i!arele anomalii in reproducere,
goliciunea ecosistemului toate pornesc de la corpusculii 0escolada, iar mama nu ma lasa sa-i e'amine!" 8u-mi
ingaduie sa a#lu ce sunt, cum actionea!a, in ce #el sunt implicati in"""
, """ In viata purcelusilor"
, 0a, sigur, dar nu numai a lor, ci a tuturor animalelor"
+e c)ipul Vorbitorului se citea e#ortul de a-si controla emotiile, ca si cum -la i-ar #i dat o e'plicatie pe care o
cauta de mult"
, In noaptea in care a murit +ipo, 8ovin)a a blocat #isierele in care se a#lau lucrari curente si a inter!is accesul
la #isierele continind toate cercetarile re#eritoare la 0escolada" Ceea ce i-a aratat lui +ipo avea legatura cu corpusculii
0escolada si cu purcelusii"""
, (tunci a blocat #isierele> intreba -la"
, 0a" 0a"
, 0eci am dreptate, asa-i>
, 0a, raspunse el" Iti multumesc" M-ai a3utat mai mult decit iti inc)ipui"
, (sta inseamna ca o sa marturisesti curind moartea tatei>
-nder o privi cercetator"
, (devarul e ca n-ai vrea sa marturisesc moartea tatei" (i pre#era sa rostesc despre mama ta"
, -a n-a murit"
, 0ar stii ca nu pot marturisi moartea lui Marc@o #ara sa e'plic de ce s-a casatorit cu 8ovin)a si de ce au ramas
impreuna toti acesti ani"
, -'act" Vreau ca toate secretele sa iasa la lumina" Si mai vreau ca #isierele sa #ie deblocate" Sa nu mai ramina
nimic ascuns"
, 8ici nu-ti imagine!i ce-mi ceri" 8-ai idee cita durere voi provoca daca de!valui toate secretele"
, ?ita-te la #amilia mea, Vorbitorule, ii raspunse -la" Cum s-ar putea ca adevarul sa provoace mai multa
su#erinta decit secretele>
-l ii !imbi, dar nu amu!at, ci plin de a#ectiune, c)iar de mila
, (i dreptate intru totul, dar s-ar putea sa nu-ti dai seama de asta decit atunci cind vei au!i intreaga poveste"
, "tiu intreaga poveste, atit cit poate #i ea cunoscuta"
, (sa isi inc)ipuie toti, dar se inseala"
, Cind vei #ace marturisirea>
, Cit de curind voi putea"
, 0e ce nu acum> (sta!i" Ce mai astepti>
, 8u pot #ace nimic pina nu vorbesc cu purcelusii"
, /lumesti, desigur" Cu e'ceptia !enadorilor, nimeni nu poate vorbi cu purcelusii" (sa suna Ordinul
Congresului" 8imeni nu-l poate incalca.
, 0a, recunoscu Vorbitorul" 4ocmai de aceea va #i greu"
, 8u greu, imposibil"""
, +robabil, spuse el" Se ridica& ea il imita" -la, m-ai a3utat imens" (m invatat de la tine mai mult decit sperasem"
1a #el ca si Ol)ado, dar lui nu i-a placut cum am #olosit lucrurile invatate de la el, iar acum crede ca l-am tradat"
, - un copil" -u am optspre!ece ani"
-nder dadu din cap, ii puse mina pe umar si o strinse usor"
, (tunci ne-am inteles" 2aminem prieteni"
-ra aproape sigura ca in vorbele lui era o unda de ironie" Ironie si, probabil, o rugaminte"
, 0a, insista ea" 2aminem prieteni" +entru totdeauna"
Mai clatina o data din cap, se intoarse, impinse barca de la mal si pasi prin apa, printre trestii si prin glod"
0upa ce scoase barca dintre trestii apuca ramele, visli, apoi ridica oc)ii spre ea si-i !imbi" -la ii raspunse la
!imbet, dar gestul ei nu putea transmite e'altarea pe care o simtea, sen!atia de despovarare" (scultase totul, intelesese
si avea sa puna lucrurile pe un #agas normal" -ra incredintata de asta, atit de convinsa incit nici nu baga de seama ca
aici se a#la sursa #ericirii ei neasteptate" Stia doar ca petrecuse o ora cu Vorbitorul in numele Mortilor, iar acum se
simtea mai bine ca niciodata"
Isi gasi panto#ii, ii incalta si pleca spre casa" Mama era inca la Statiunea $iologilor, dar -la nu voia sa mai lucre!e
in dupa-amia!a aceasta" 0orea sa mearga acasa pentru a pregati cina, asta era intotdeauna o munca solitara" Spera ca
asta!i sa nu mai vorbeasca cu nimeni" Spera sa nu mai apara vreo problema a carei re!olvare sa cada in sarcina ei"
0orea ca acest sentiment sa dure!e vesnic"
Se a#la acasa doar de citeva minute cind Miro navali in bucatarie
, -la, nu l-ai va!ut pe Vorbitor>
, $a da, raspunse ea" 1a riu"
, 6nde la riu>
0aca-i spune ca se intilnisera va intelege imediat ca nu #usese vorba de o intimplare"
, 0a6 de ce> intreba ea"
, (sculta, -la, nu e momentul potrivit sa #im suspiciosi, te rog" 4rebuie sa-l gasesc" (m lasat mesa3e pentru el si
nici computerul nu-l poate gasi"
, -ra cu barca pe riu, vislind spre casa" +robabil ca va a3unge curind"
Miro se napusti in camera din #ata" -la il au!i lucrind la terminal" Intr-un tir!iu, baiatul se intoarse in bucatarie"
, Multumesc, spuse el" Sa nu ma astepti cu cina"
, Ce-i cu graba asta>
, 8imic" -ra atit de ridicol ca Miro sa spuna 9nimic9, desi se vedea limpede ca era agitat si grabit, incit amindoi
i!bucnira in ris in aceeasi clipa" $ine, spuse el, nu-i c)iar nimic, e ceva, dar acum nu pot sa-ti vorbesc despre asta,
intelegi>
, $ine" 9Curind toate secretele vor #i cunoscute, Miro"9
, 8u reusesc sa pricep de ce nu a primit mesa3ul nostru" Vreau sa spun ca e anuntat prin computer" 8u poarta un
implant in urec)e> Computerul ar trebui sa-l gaseasca, dar, bineinteles, poate ca l-a deconectat"
, $a nu, spuse -la" 1uminita era aprinsa"
, 8-aveai cum sa ve!i luminita aceea minuscula si rosie a implantului din urec)e decit daca te a#lai, din
intimplare, linga el, in mi3locul riului"
, ( venit la tarm" (m discutat"
, 0espre ce>
-la !imbi"
, 8imicuri, spuse ea"
Miro !imbi la rindul lui, dar starea de iritare nu-l parasise" -a intelese 94i se pare normal sa ai secrete #ata de
mine, dar anormal ca si eu sa-ti ascund unele lucruri, nu-i asa, Miro>9
Cu toate acestea, el nu mai comenta" Se grabea prea tare" 4rebuia sa-l gaseasca pe Vorbitor, si inca repede, asa ca
nu se va intoarce sa manince"
Convinsa, timp de o clipa, ca Vorbitorul avea sa discute cu purcelusii mai curind decit isi inc)ipuise, -la se simti
cuprinsa de entu!iasm asteptarea va lua s#irsit"
(poi entu!iasmul se risipi, #iind inlocuit de altceva" O spaima ascunsa" ?n cosmar" 0ragul de 1ibo !acind pe
panta dealului, s#irtecat de purcelusi" 8umai ca in scena in#ioratoare pe care si-o imaginase de atitea ori nu aparea 1ibo,
ci Miro" $a nu, nu era nici Miro" -ra Vorbitorul" Vorbitorul va #i torturat pina va muri"
, 8u, sopti ea"
(poi se scutura si cosmarul disparu& se intoarse la ale ei, incercind sa condimente!e si sa ase!one!e pastele
#ainoase ca sa nu mai aiba gustul ca de clei al stirului"
Capitolul 14
RENE%ATII
(I-$A32+6L-D&-7+6-E&/ 6man spune ca pe fratii ostri morti ii ingropati in tarina si apoi
faceti case din aceeasi tarina. :+isete. ;
(I+2/ -u-i adearat. -iciodata nu sapam acolo unde sunt ingropati oameni.
(I-$A32+6L-D&-7+6-E&/ :impietrit de emotie; Atunci mortii ostri nu a fac nici un bine0
Ouanda Quen)atta Aigueira Mucumbi
4ranscriptii de dialoguri 103 0 din 13-0E-1:*:, III
-nder se asteptase sa intimpine di#icultati ca sa-l treaca dincolo de gard, dar Ouanda ascunse cutia in palma, Miro
desc)ise poarta si pasira toti trei a#ara" 8u se intimpla nimic" 4rebuia sa #ie e'act cum sugerase -la nimeni nu voia sa
iasa din ingraditura, ast#el ca nu era nevoie de masuri severe de securitate" -nder nu avea timp sa aprecie!e daca acest
#apt demonstra ca oamenii se multumeau sa ramina in Milagre sau se temeau de purcelusi, ori isi detestau detentia intr-
o asemenea masura incit se sileau sa creada ca acel gard nici nu e'ista"
0ar Ouanda si Miro erau #oarte incordati, aproape inspaimintati" +area de inteles intrucit, lasindu-l sa mearga cu
ei, incalcau regulile stabilite de Congres" 0ar -nder banuia ca mai era si altceva" 8elinistea lui Miro era dublata de
in#rigurare, de un sentiment de urgenta& poate se temea, dar dorea sa vada ce se va intimpla, voia sa mearga inainte"
Ouanda era retinuta, mergea cu pasi masurati si raceala ei nu trada doar teama, ci si ostilitatea" 8-avea incredere in el"
0e aceea -nder n-a #ost luat prin surprindere cind ea s-a apropiat de copacul mare a#lat linga poarta si a asteptat
ca Miro si Vorbitorul sa #aca acelasi lucru" -nder va!u aerul iritat al lui Miro, care isi regasi controlul intr-o clipa"
C)ipul lui deveni o masca impenetrabila, asa cum Savirsitorul nu mai va!use de mult" Se tre!i comparindu-l pe Miro cu
baietii pe care ii cunoscuse la Scoala de 1upta, considerindu-l un camarad de arme, si se gindi ca Miro s-ar #i putut
descurca acolo de minune" Si despre Ouanda putea spune la #el, dar din cu totul alte motive ea se considera
raspun!atoare de ceea ce se intimpla, c)iar daca Vorbitorul era barbat in toata #irea iar ea cu mult mai tinara" 8u se
putea pleca in #ata lui" Se temea de orice, numai de autoritatea altora nu.
, (ici> intreba Miro resemnat"
, (ici sau niciunde, raspunse Ouanda"
Savirsitorul se apleca pentru a se ase!a linga trunc)iul copacului"
, (sta-i copacul lui 2adacina, asa e> intreba el"
-i isi pastrara calmul , bineinteles , dar momentul de tacere ii dovedi ca asa era" Ii surprinse stiind ceva despre
un trecut pe care cu siguranta ca-l considerau doar al lor" 9S-ar putea sa #iu #ramling aici""", isi spuse el in gind, 9dar nu
trebuie sa ma arat si ignorant"9
, 0a, raspunse Ouanda" - totemul de la care se pare ca primesc ma3oritatea s#aturilor" In ultimul timp , de vreo
sapte sau opt ani" 8u ne-au lasat niciodata sa stam la ritualurile prin care le vorbesc stramosilor, dar s-ar parea ca
presupune lovirea scoartei copacilor cu bete grele, lustruite" (u!im uneori !gomote in timpul noptii"
, $ete> Aacute din lemne ca!ute din copaci>
, 8oi asa credem" 0e ce>
, +entru ca n-au unelte din piatra sau metal ca sa taie lemnul , am dreptate> +e de alta parte, daca venerea!a
copacii inseamna ca nu-i pot dobori"
, 8u credem ca venerea!a copacii" - ceva totemic" Copacii repre!inta stramosi morti" Ii plantea!a" In cadavre"
Ouanda voise sa se opreasca, sa discute cu el sau sa-i a#le intentiile, dar nici Savirsitorul, nici Miro nu doreau s-o
lase sa creada ca ea conduce aceasta e'peditie" Savirsitorul planuia sa vorbeasca personal cu purcelusii" 8iciodata nu se
pregatise pentru o marturisire permitind altcuiva sa-i )otarasca programul si nu avea de gind sa inceapa acum" +e de
alta parte, era in posesia unei in#ormatii la care ei nu aveau acces" Cunostea teoria -lei"
, ?nde mai sunt> intreba" +lantea!a copaci si cu alte oca!ii>
Se privira unul pe altul"
, 8oi n-am mai va!ut si altii"
-nder nu era doar curios" Ii ramasese gindul la ceea ce-i spusese -la despre anomaliile legate de reproducere"
, Si copacii cresc singuri> +rin padure se mai gasesc puieti>
Ouanda scutura din cap"
, 8u avem dove!i convingatoare ca ar planta copaci si in alta parte decit in trupurile celor morti" Mai precis, toti
copacii pe care-i stim noi sunt #oarte batrini, in a#ara de acestia trei de aici"""
, +atru, daca nu ne grabim, o intrerupse Miro"
()a" (sta e'plica starea de tensiune dintre ei" Miro se grabea pentru a salva un purcelus, care alt#el avea sa #ie
plantat la radacina altui copac, dar Ouanda era ingri3orata din alt motiv" (mindoi ii de!valuisera destule amanunte
despre ceea ce stiau& acum se putea lasa interogat de Ouanda" 2amasese drept si-si pleca putin capul pe spate pentru a
privi #run!ele copacului de deasupra lui, ramurile ras#irate, verdele desc)is al #otosinte!ei care con#irma convergenta,
inevitabilitatea evolutiei pe #iecare lume" (ici se a#la mie!ul tuturor parado'urilor descoperite de -la evolutia de pe
aceasta lume se incadra in modelul pe care 'enologii il gasisera pe toate cele O Suta de 1umi si totusi modelul acesta se
degradase, se prabusise" +urcelusii constituiau una dintre speciile care supravietuisera destramarii" Ce era 0escolada si
cum se adaptasera purcelusii la ea>
Intentionase sa sc)imbe subiectul conversatiei si sa intrebe 90e ce stam aici, in dosul copacului>9 (sta ar invita-
o pe Ouanda sa puna intrebari" 0ar in acea clipa, stind cu capul plecat pe spate, contemplind #run!isul care se misca
molcom in bri!a aproape imperceptibila, avu o puternica sen!atie de dT3X vu" Mai privise cindva aceste #run!e" Si inca
recent" 0ar era imposibil" +e 4rond)eim nu e'istau copaci mari, si in ingraditura care se numea Milagre nu crestea nici
unul" 0e ce i se pareau atit de cunoscute si apropiate ra!ele soarelui #iltrate de #run!e>
, Vorbitorule, il c)ema Miro"
, 0a, raspunse el, lasindu-se tre!it din visarea trecatoare"
, 8oi n-am vrut sa te aducem aici"
$aiatul rosti cuvintele cu #ermitate si cu trupul orientat spre Ouanda, in asa #el incit -nder intelese ca, in realitate,
Miro oise sa-l aduca aici dar se includea si pe sine in opo!itia Ouandei pentru a-i dovedi ca era una cu ea" 9Va iubiti9,
isi !ise -nder in gind" 9Va trebui sa va reamintesc ca sunteti #rate si sora" 4rebuie sa bat intre voi tarusul tabu al
incestului si sigur ma veti uri daca o voi #ace"9
, Vei vedea""" ceva""" Ouanda nu reusi sa termine"
Miro !imbi"
, 8oi le numim (ctivitati Suspecte" -le au inceput, cu totul accidental, pe vremea lui +ipo" 1ibo le-a continuat
in mod deliberat, iar noi ii ducem mai departe opera" Se des#asoara gradat, cu precautie" 8-am renuntat cu totul la
respectarea regulilor stabilite de Congres, dar au aparut cri!e si a trebuit sa intervenim" (cum citiva ani, de e'emplu,
purcelusii nu mai gaseau macios, viermii de scoarta cu care se )raneau pe vremea aceea"
, Cu asta vrei sa incepi> intreba Ouanda"
9()a9, gindi Savirsitorul" 9+entru ea nu-i c)iar atit de important sa mentina ilu!ia de solidaritate"9
, Se a#la aici pentru a marturisi moartea lui 1ibo, spuse Miro" 4oate astea s-au intimplat mai devreme"
, 8u avem dove!i ca e'ista o relatie cau!ala"""
, 1asati-ma pe mine sa descopar relatiile cau!ale, spuse -nder calm" +ovestiti-mi ce s-a intimplat cind
purcelusii au inceput sa su#ere de #oame"
, Sotiile nu aveau ce minca& asa spuneau purcelusii" Miro nu lua in seama nelinistea Ouandei" Intelegi, masculii
adunau mincare pentru #emele si pui si nu prea aveau ce sa le duca" Aaceau mereu alu!ii ca vor trebui sa porneasca la
ra!boi si ca vor muri probabil cu totii" Miro scutura din cap" +areau aproape #ericiti la gindul asta"
Ouanda se ridica"
, 8ici macar nu ne-a promis" 8u ne-a promis nimic"
, Ce vreti sa va promit> intreba -nder"
, Ca nu""" Ca n-o sa spui nimic din"""
, Ca n-o sa va pirasc> intreba el din nou"
-a scutura din cap, desi se vedea limpede ca e'presia copilareasca ii era nesu#erita"
, 8-o sa va promit asa ceva, spuse Savirsitorul" 0atoria mea e sa marturisesc"
-a se rasuci ca un virte3 spre Miro
, (i va!ut>
1a rindul lui, Miro parea ingro!it"
, 8u se poate sa le spui" Vor inc)ide poarta" 8-or sa ne mai lase niciodata sa trecem de ea7
, Si va trebui sa-ti gasesti alta slu3ba> intreba -nder"
Ouanda il masura cu dispret"
, (sta cre!i ca e 'enologia> O slu3ba oarecare> In padure traieste o specie inteligenta, ramen, nu varelse, si
trebuie inteleasa.
-nder nu-i raspunse, dar nu-si desprinse privirea de la c)ipul ei"
, (minteste-ti de 9Matca si Degemonul9, spuse Miro" +urcelusii sunt ca si /indacii, doar ca-s mai mici, mai
slabi, mai primitivi" 4rebuie sa-i studie!i, desigur, dar nu a3unge atit" +oti e'amina #iare si sa nu te sinc)isesti
nicidecum atunci cind una moare sau e mincata, dar acestia sunt", sunt ca si noi. 8u ne putem limita la studierea
#oametei, la obserarea distrugerii lor intr-un ra!boi, ii cunoastem si"""
, """ Ii iubim, completa -nder"
, 0a7 ii arunca Ouanda ca o s#idare"
, 0ar daca i-ati abandona, daca n-ati e'ista, n-ar disparea" (sa e>
, 8u, recunoscu Miro"
, 4i-am spus eu c-o sa se poarte ca si comitetul, spuse Ouanda"
-nder o ignora"
, Si ce s-ar intimpla cu ei daca i-ati parasi>
, - ca si cum""" Miro se !batu sa-si gaseasca vorbele potrivite" Ca si cum ai merge pe +amint, cu mult inainte de
.enocid, inainte de calatoriile interstelare si le-ai spune oamenilor 9+uteti calatori printre stele, puteti locui pe alte
lumi9, si dupa aceea le-ai arata mii de minuni" 1umina care se aprinde de la comutator" Otel" C)iar lucruri simple ,
vase pentru apa" (gricultura" 4e-ar vedea, ar sti ce esti, ar sti ca pot deeni ca tine si ca pot #ace toate lucrurile pe care le
ai tu" Ce ti-ar spune> 9Ia astea de aici, nu ni le arata, lasa-ne sa ne traim viata scurta, brutala si urita, lasa ca evolutia sa-
si urme!e cursul>9 8u" (r !ice 90a-ne, invata-ne, a3uta-ne9"
, Iar tu ai spune 98u pot9 si ai pleca"
, - prea tir!iu7 relua Miro" 8u intelegi> (u va!ut de3a miracolele7 8e-au va!ut !burind" 8e-au va!ut inalti si
puternici, cu unelte #ermecate si cunoscind lucruri pe care nici nu le-au visat" (cum stiu ce se poate obtine" Si cu cit
stam mai mult, cu atit incearca sa invete, iar cu cit invata mai multe vedem cum educatia ii a!uta. 0aca ii intelegi cit de
cit, daca pricepi ca sunt"""
, ?mani"
, 2amen, oricum" Sunt copiii nostrii, intelegi>
-nder surise"
, 0ar, dupa voi, care parinte ii da #iului o piatra daca el cere piine>
Ouanda incuviinta cu o miscare din cap"
, -'act" 2egulile Congresului sustin ca trebuie sa le dam pietre, c)iar daca piinea ne prisoseste"
-nder se ridici
, -i, )aideti sa mergem"
Ouanda nu era pregatita"
, 8u ne-ai promis"
, (ti citit 9Matca si Degemonul9 >
, -u da, spuse Miro"
, Iti poti imagina ca cel care a ales sa #ie Vorbitor in numele Mortilor e in stare sa le #aca vreun rau acestor
micuti, acestor pe=ueninos>
Ingri3orarea Ouandei se mai stinsese, dar ostilitatea persista,
, -sti lunecos si #oarte siret, Sen)or (ndreF, Vorbitor in numele Mortilor" 1ui ii reamintesti de Matca, iar mie
imi vorbesti in parabole nesincere despre scriptura"
, Ii vorbesc #iecaruia in limba pe care o intelege cel mai bine, o puse la punct Savirsitorul" (sta nu inseamna ca
sunt lunecos" Inseamna ca ma e'prim limpede"
, 0eci vei #ace e'act cum doresti"
, (tita vreme cit nu le voi #ace rau purcelusilor"
Ouanda surise bat3ocoritor"
, 0upa parerea ta"
, 0aca nu o pot #olosi pe a altuia>7
Se ridica si pleca de linga ea, iesind de sub umbra ramurilor mari ale copacului, si se indrepta spre padurea care
parca il astepta pe coama dealului" Il urmara, pornind in goana ca sa-l a3unga din urma"
, Vreau sa-ti spun ceva, relua Miro" +urcelusii au cerut sa mergi la ei" -i cred ca esti acelasi Vorbitor care a scris
9Matca si Degemonul9"
, (u citit cartea>
, (u incorporat-o aproape per#ect in religia lor" 4ratea!a copia pe care le-am dat-o de parca ar #i Cartea S#inta,
iar acum sustin ca matca le vorbeste"
Savirsitorul ii arunca o privire"
, -a ce spune>
, Ca esti adevaratul Vorbitor si ca ai matca la tine" Ca o vei aduce sa traiasca alaturi de ei si-i vei invata totul
despre tine si"" e o adevarata nebunie" Cel mai grav este ca asteapta imposibilul din partea ta"
Se putea ca asta sa #ie o simpla dorinta a lor, asa cum Miro credea cu tarie, dar Savirsitorul stia ca, din gogoasa ei,
matca vorbise cu cinea.
, Si cum spuneau ca le vorbeste matca>
Ouanda mergea alaturi de el"
, 8u lor, ci numai lui 2adacina" Iar 2adacina le transmite lor" 4otul #ace parte din sistemul lor totemic" (m
incercat mereu sa intram in 3oc si sa ne pre#acem ca-i credem"
, Ce politicos din partea voastra, remarca -nder"
, (sta-i practica antropologica standard, spuse Miro"
, Va straduiti atit de mult sa a prefaceti ca-i luati in serios incit nu aveti absolut nici o sansa sa invatati ceva de
la ei"
2amasera o clipa in urma, ast#el ca -nder intra primul in padure" 4rebuira sa alerge din nou ca sa-l a3unga"
, Mereu am incercat sa invatam ceva de la ei7 aproape striga Miro"
Savirsitorul se opri"
, 8u de la ei" Se a#lau de3a printre copaci& ra!ele ra!lete care patrundeau prin #run!is #aceau ca trasaturile lor sa
#ie impenetrabile, dar -nder stia ce poate citi pe #etele lor iritare, indignare, dispret" 9Cum de indra!neste acest
necunoscut nescolit sa ne puna la indoiala atitudinea pro#esionala>9 Iata de ce sunteti patrunsi pina in maduva oaselor
de ideea suprematiei voastre culturale" Va des#asurati (ctivitatile Suspecte pentru a-i a3uta pe bietii purcelusi, dar nu
e'ista perspectiva ca voi sa bagati de seama cind pot si ei sa a inete cite ceva"
, Ce anume> intreba Ouanda" 8u sa-l omorim pe cel mai apropiat bine#acator, sa-l torturam pina moare dupa ce
el a salvat viata a !eci de sotii si de copii de-ai nostri>
, (tunci de ce mai suportati> 0e ce-i a3utati dupa cite v-au #acut>
Miro se strecura intre Ouanda si Savirsitor"
9O prote3ea!a9, se gindi el, 9sau o impiedica sa-si dea in vileag slabiciunile"9
, (sa e in meseria noastra" Intelegem ca di#erentele culturale pe care nu ni le putem e'plica"""
, Intelegeti ca purcelusii sunt animale si ca nu-i puteti condamna pentru uciderea lui 1ibo si a lui +ipo mai mult
decit pe cabra pentru ca rumega capim"
, -'act, recunoscu Miro"
-nder sc)ita un !imbet
, 4ocmai de aceea n-o sa invatati nimic de la ei" +entru ca-i considerati animale"
, Ii consideram ramen7 spuse Ouanda, #acindu-si loc in #ata lui Miro" -vident ca nu simtea nevoia de a #i
prote3ata"
, Ii tratati de parca n-ar #i raspun!atori de actiunile lor, spuse -nder" 2amenii raspund pentru ceea ce #ac"
, Si tu ce vrei sa #aci> intreba Ouanda cu sarcasm in voce" Vii sa-i 3udeci>
, Va spun doar atit purcelusii au invatat mai multe despre mine de la 2adacina decit voi, care m-ati avut alaturi"
, Si ce sa intelegem din orbele astea% Ca esti intr-adevar Vorbitorul original> -ra vadit ca Miro considera
aceasta idee drept inimaginabila si ridicola" Sa presupunem ca pe nava de pe orbita 1usitaniei ai citiva /indaci pe care
vrei sa-i aduci aici sa"""
, Inseamna ca acest amator crede ca se pricepe mai bine decit noi sa discute cu purcelusii, il intrerupse Ouanda"
Si, in ceea ce ma priveste, asta dovedeste ca nu trebuia sa acceptam sa-l aducem aici, la"""
0ar in aceeasi clipa Ouanda amuti, pentru ca din desis aparu un purcelus" -ra mai scund decit se astepta -nder"
0esi nu c)iar neplacut, mirosul lui speci#ic parea ceva mai puternic decit reusise Cane sa sugere!e prin computer"
, +rea tir!iu, murmura -nder" Cred ca ne-am intilnit de3a"
-'presia de pe #ata purcelusului, daca se putea vorbi de asa ceva, era de nepatruns" Cu toate acestea, Miro si
Ouanda erau capabili sa inteleaga ceva din limba nerostita"
, - uimit, murmura Ouanda" Spunindu-i lui -nder ca intelegea ceea ce lui ii raminea strain, il punea la punct"
8ici o suparare" Savirsitorul stia ca aici era un novice" Spera totusi ca ii smulsese din modul lor obisnuit, sigur de sine,
pe care-l dovedeau in gindire" -ra evident ca urmau un comportament bine e'ersat si practicat indelung" 0aca dorea sa
obtina un a3utor real din partea lor, trebuia sa-i #aca sa se de!bare de sabloane si sa incerce sa vada lucrurile in alta
lumina"
, Mincatorul-de-Arun!e, spuse Miro"
Mincatorul-de-Arun!e nu-si lua oc)ii de la Savirsitor"
, Vorbitorul in numele Mortilor, rosti el"
, 1-am adus, e'plica Ouanda"
Mincatorul-de-Arun!e se rasuci pe calciie si disparu printre tu#isuri"
, Ce inseamna asta> intreba -nder" 0e ce a plecat>
, Vrei sa !ici ca nu ti-ai dat seama> intreba Ouanda"
, Aie ca va convine, #ie ca nu, purcelusii vor sa-mi vorbeasca si eu vreau sa le vorbesc" Cred ca ar #i mai bine
daca m-ati a3uta sa pricep ce se intimpla" Sau nici voi nu intelegeti>
Ii va!u cum se c)inuie sa-si alunge supararea" Si apoi, spre usurarea Savirsitorului, Miro se )otari" In loc sa-i
raspunda cu un aer de superioritate, vorbi simplu, calm
, 8u" 8ici noi nu intelegem" In relatiile cu ei procedam mai mult pe g)icite" -i ne pun intrebari, noi lor, si, in
masura posibilitatilor, pina acum nici unii, nici altii n-am de!valuit nimic in mod deliberat" 8ici macar nu le punem
intrebarile la care vrem neaparat sa primim un raspuns, de teama ca din intrebari vor a#la mai multe despre noi"
Ouanda nu voia sa accepte )otarirea lui Miro de a coopera"
, Stim mai multe decit vei invata tu in doua!eci de ani, declara ea" -sti nebun daca-ti inc)ipui ca intr-o discutie
de !ece minute la marginea padurii poti invata tot ce stim noi"
, 8u simt nevoia sa repet ceea ce stiti voi, o lamuri -nder"
, (sa cre!i>
, 0a, pentru ca va am cu mine" -nder surise"
Miro intelese si lua vorbele ca pe un compliment" Surise si el"
, Sa vedem ce stim" +robabil ca Mincatorul-de-Arun!e nu e prea incintat sa te vada" Intre el si purcelusul ?man
s-a produs o ruptura" Cind si-au inc)ipuit ca nu vrem sa te aducem, Mancitorul-de-Arun!e a #ost sigur ca invinsese"
(cum vede ca victoria s-a trans#ormat in in#ringere" +oate ca ast#el am salvat viata lui ?man"
, Si am pus-o in pericol pe a Mincatorului-de-Arun!e, care doar incearca sa-l #aca pe ?man sa dea gres, nu sa
cistige el insusi ceva"
, 0ar nu stii sigur"
, (stea-s lucruri de care nu intrebam niciodata" Miro !imbi din nou" Si ai dreptate" +entru noi a devenit un
obicei atit de inradacinat incit am a3uns sa nici nu mai bagam de seama ca nu punem intrebari"
Ouanda se in#urie"
, Are dreptate0 8ici macar nu ne-a va!ut la lucru si ne critica din senin"""
0ar -nder nu voia sa-i vada ciondanindu-se" +orni cu pasi mari in directia in care plecase Mincatorul-de-Arun!e
si-i lasa sa-l urme!e daca aveau c)e#" $ineinteles ca venira dupa el, lasind disputa pentru altadata" Imediat ce-i simti
alaturi, reincepu sa-i interog)e!e
, Ce-i cu (ctivitatile Suspecte pe care le-ati des#asurat voi> (ti introdus elemente noi in alimentatia lor>
, I-am invatat cum sa manince radacina de meredona, spuse Ouanda" -ra rigida si circumspecta, dar bine macar
ca ii vorbea" Auria n-o va impiedica sa participe la ceea ce promitea sa #ie o intilnire de importanta cruciala cu
purcelusii" I-am invatat cum sa elimine continutul de cianura din ea prin imbibare cu apa si uscare la soare" (sta era
solutia imediata pe care le-o puteam o#eri"
, Solutia pe termen lung era sa le dam varietatile de stir la care renuntase mama, spuse Miro" 2eusise sa obtina o
specie care era atit de bine adaptata la conditiile 1usitaniei incit nu le #olosea oamenilor" O structura proteica tipic
lusitana, di#erita de cea paminteana" +area sa #ie e'act ce le trebuia purcelusilor" (m convins-o pe -la sa-mi dea citeva
specimene pe care oricum le aruncau, #ara sa-i dau de inteles cit de importante erau pentru noi"
98u te mai amagi ca -la nu stie9, isi spuse in gind -nder"
, 1ibo le-a dat e'emplarele si i-a invatat cum sa le plante!e" (poi le-a aratat cum sa le macine, sa obtina #aina si
s-o trans#orme in piine" (re un gust nesu#erit, dar le-a o#erit un aliment pe care, pentru prima oara, si-l pot pregati
singuri" 0e atunci incoace sunt grasi si obra!nici"
Vocea Ouandei era incarcata de amaraciune"
, 0ar l-au ucis pe tata imediat dupa ce au dus sotiilor primele piini"
Vreme de citeva clipe, -nder continua sa mearga tacut, incercind sa priceapa" +urcelusii l-au ucis pe 1ibo imediat
dupa ce i-a salvat de #oamete> 0e neconceput, si totusi asa se intimplase" Cum putea sa evolue!e o societate daca-i
ucidea pe cei care contribuiau cel mai mult la supravietuirea ei> (r trebui sa procede!e invers sa-i rasplateasca pe cei
valorosi, sporind ast#el posibilitatea lor de a se reproduce" In #elul acesta si-ar mari sansele de supravietuire ca grup"
Cum era posibil ca purcelusii sa evolue!e ucigindu-i pe cei care aduceau comunitatii cele mai mari servicii>
Si totusi e'istau precedente si in lumea oamenilor" Copiii acestia, Miro si Ouanda, prin (ctivitatile lor Suspecte,
erau mai buni si mai intelepti decit membrii comitetului care alcatuisera legile" 0aca vor #i prinsi, vor #i e'ilati pe alta
planeta, ceea ce ec)ivala cu o condamnare pe viata& pina se vor intoarce, daca vor avea norocul acesta, toti cei pe care-i
cunosc acum vor #i disparut de mult" Oricum, vor #i 3udecati si probabil intemnitati" 8ici ideile si nici genele lor nu vor
da roade, societatea va saraci"
0in pacate, legea nu dovedea ingaduinta tocmai pentru ca era o creatie umana" +e de alta parte, arestarea si
intemnitarea lui Miro si a Ouandei avea sens in ca!ul in care porneai de la premi!a ca #iintele umane constituiau o
comunitate unica iar purcelusii erau dusmanii acesteia si daca socoteai ca tot ce-i poate a3uta pe purcelusi sa
supravietuiasca repre!inta o amenintare la adresa umanitatii" (sadar pedepsirea oamenilor care au imbogatit cultura
purcelusilor ar avea scopul de a-i impiedica pe acestia din urma sa progrese!e, nu sa-i prote3e!e"
In clipa aceea, Savirsitorul intelese ca legile care guvernau contactul omului cu purcelusii nu #unctionau pentru a-
i prote3a" -le #usesera instituite pentru a garanta superioritatea si puterea #iintelor umane" 0in punctul acesta de vedere,
des#asurind (ctivitatile Suspecte, Miro si Ouanda erau tradatori ai intereselor egoiste ale propriei lor specii"
, 2enegati, spuse el cu voce tare"
, +o#tim> tresari Miro" Ce-ai spus>
, 2enegati" Cei care si-au respins propriul neam si au trecut de partea dusmanului"
, ()a, #acu Miro"
, $a nu, spuse Ouanda"
, $a suntem, repeta Miro"
, -u nu mi-am lepadat umanitatea7
, 0upa cum s-ar e'prima episcopul +eregrino, ne-am de!is umanitatea cu multa vreme in urma, spuse Miro"
, 0ar asa cum de#inesc eu conceptul"""
, 0upa tine, spuse Savirsitorul, si purcelusii sunt umani" Iata de ce sunteti niste renegati"
, +arca mai devreme spuneai ca i-am tratat ca pe niste animale, nu se lasa Ouanda"
, Cind nu-i #aceti direct raspun!atori de #aptele lor, cind nu le puneti intrebari directe, cind incercati sa-i amagiti,
ii tratati ca pe animale"
, Cu alte cuvinte, spuse Miro, cind respectam legile stabilite de comitet"
, 0a, intari Ouanda, da, atunci e adevarat, suntem niste renegati"
, 0ar tu> intreba Miro" 4u de ce esti renegat>
, -i bine, pe mine specia umana m-a alungat de mult" 0e aceea am a3uns Vorbitor in numele Mortilor"
Intrara in luminisul purcelusilor cind se stinse ecoul ultimelor cuvinte"
8ici mama, nici Miro nu venisera la cina" -lei ii convenea de minune" Cind era pre!ent vreunul dintre ei, isi
pierdea orice autoritate& copiii mai mici n-o ascultau" Cu toate acestea, nici Miro, nici mama nu luau locul -lei" 8imeni
nu i se supunea si, de asemenea, nimeni nu incerca sa mentina ordinea" -ra deci mai linistita si-i era mai usor cind ei nu
se a#lau aici"
8u pentru ca cei mici erau mai cuminti acum, doar ca i se opuneau mai putin" -ra de a3uns sa se rasteasca de
citeva ori la /rego ca sa-l convinga sa n-o mai ing)ionteasca si s-o loveasca pe sub masa" Iar asta!i, atit Quim cit si
Ol)ado pareau linistiti" 8u mai aveau gura spurcata ca in alte dati"
0ar calmul dura pina terminara de mincat" Quim se re!ema de spatarul scaunului si rin3i rautacios catre Ol)ado
, 0eci tu l-ai invatat pe spionul acela cum sa a3unga la #isierele mamei7
Ol)ado se intoarse spre -la
, Iar ai uitat sa-i deconecte!i gura" Cind o sa-nveti sa #ii mai ordonata> In #elul acesta ironic, Ol)ado cerea
spri3inul -lei"
Quim nu voia insa ca Ol)ado sa primeasca a3utor, indi#erent de unde"
, Ol)ado, de data asta -la nu-i de partea ta" 8imeni nu mai tine cu tine" 1-ai a3utat pe spionul ala unsuros sa
intre in #isierele mamei si esti tot atit de vinovat ca si el" - unealta diavolului, iar tu la #el"
-la va!u cum creste #uria lui Ol)ado& prin minte ii trecu o scena in care Ol)ado a!virlea cu #ar#uria in Quim" In
#ine momentul de incordare trecu si Ol)ado se calma"
, Imi pare rau, spuse Ol)ado" 8-am vrut asa ceva"
Ceda in #ata lui Quim" 2ecunostea ca #ratele lui avea dreptate"
, Sper ca regretele tale trebuie sa ne #aca sa intelegem ca n-a #ost nimic intentionat, spuse -la, si nu-ti ceri scu!e
#iindca l-ai a3utat pe Vorbitor"
, -vident ca-si cere scu!e pentru ca l-a a3utat pe spion, insista Quim"
, +entru ca, relua -la, in masura in care putem trebuie sa-l a3utam cu totii pe Vorbitor"
Quim sari in picioare, se apleca peste masa si-i striga in #ata
, Cum indra!nesti sa spui asa ceva> ( violat intimitatea mamei, voia sa-i a#le secretele, voia"""
Spre propria-i surprindere, -la se tre!i in picioare, impingindu-l pe Quim peste masa si tipind la el tot mai tare
, Secretele mamei au otravit atmos#era din casa asta7 Secretele mamei ne-au #acut pe toti sa #im bolnai si nici
ea n-a scapat7 Singurul mod de a indrepta lucrurile c)iar acum e sa-i #uram secretele si sa le scoatem la lumina ca sa le
putem ucide7 (poi se opri din tipat" (tit Quim cit si Ol)ado se retrasesera din #ata ei si stateau strins lipiti de perete, ca
si cum vorbele ei ar #i #ost gloante, iar ei asteptau sa #ie e'ecutati" -la continua sa vorbeasca cu voce tare, dar stapinita
(sa cum vad eu situatia, Vorbitorul e unica noastra sansa de a redeveni o #amilie si secretele mamei repre!inta singurul
obstacol care-i sta in cale" 0e aceea i-am spus asta!i tot ce stiam despre continutul #isierelor Mamei, #iindca vreau sa-i
dau pina si cel mai neinsemnat crimpei de adevar pe care-l pot a#la"
, (tunci esti cea mai 3osnica tradatoare, spuse Quim" Vocea ii tremura" -ra in pragul lacrimilor"
, -u cred ca in#aptuim un act de loialitate numai daca-l a3utam pe Vorbitor, ii raspunse -la" (devarata tradare e
supunerea oarba in #ata mamei, #iindca toata viata s-a straduit sa se autodistruga si sa distruga aceasta #amilie"
Spre surprinderea -lei, cel care plingea nu era Quim, ci Ol)ado" /landele lui lacrimale nu #unctionau, bineinteles,
caci #usesera e'tirpate cind i se gre#asera oc)ii" In lipsa lacrimilor, singurul semn care arata ca plingea erau suspinele,
care-l #acura sa se g)emuiasca, sa alunece de-a lungul !idului pina a3unse sa stea pe podea cu capul intre genunc)i,
icnind, incapabil sa se controle!e" -la intelese de ce ea spusese ca dragostea lui #ata de Vorbitor nu dovedea lipsa de
loialitate, ca nu +acatuise& si el o cre!use, stia ca era adevarat"
(poi -la isi muta privirea de la Ol)ado si o va!u pe mama in pragul usii" (vu o sen!atie de s#irseala si incepu sa
tremure la gindul ca 8ovin)a au!ise vorbele ei"
0ar mama nu parea #urioasa, doar putin trista si #oarte obosita" Il privea pe Ol)ado"
2evolta rabu#ni in glasul lui Ol)ado
, (i au!it ce spunea -la> intreba el"
, 0a, raspunse mama #ara sa-si ia privirea de la Ol)ado" 0aca ma gindesc bine, s-ar putea sa aiba dreptate"
-la era la #el de surprinsa ca si Quim"
, Copii, mergeti in camerele voastre, spuse mama incet" 4rebuie sa discut cu Ol)ado"
-la le #acu un semn lui /rego si Quarei, care coborisera de pe scaunele inalte si, uimiti din pricina acestor
intimplari neobisnuite, veneau cu pasi mici spre ea" 0aca-si aminteau bine, nici tata nu reusise vreodata sa-l #aca pe
Ol)ado sa plinga" Il au!i pe Quim pasind apasat pe )ol, intrind in camera lui, trintind usa si a!virlindu-se pe pat" In
bucatarie suspinele lui Ol)ado se mai potolira si incetara cind, pentru prima oara dupa ce isi pierduse oc)ii, mama il
tinea in brate si-l consola si plingea tacut, leganindu-l si varsind lacrimi in parul lui"
Miro nu stia ce sa mai creada despre Vorbitorul in numele Mortilor" 8u-si dadea seama de ce, dar isi inc)ipuise ca
un Vorbitor trebuia sa semene cu un preot, sau, mai curind, sa #ie un preot in adevaratul inteles al cuvintului" 4acut,
contemplativ, detasat de lumea aceasta, lasind discret in seama altora actiunile si )otaririle" Miro se asteptase ca
Vorbitorul sa #ie intelept"
In nici un ca! insa nu anticipase ca va #i atit de bagaret, atit de periculos" 0a, intelept era, #ara discutie, mereu
vedea dincolo de aparente, spunea sau #acea tot #elul de lucruri deconcertante care, daca se gindea mai bine la ele, erau
per#ect 3usti#icate" +area sa cunoasca atit de bine modul de gindire uman incit, doar privind c)ipul cuiva, reusea sa
citeasca pe el cele mai adinci dorinte, cele mai bine disimulate adevaruri despre care nici acea persoana nu banuia ca
salasluiesc in adincul ei"
0e cite ori statusera el si Ouanda in #elul acesta, urmarind cum discuta 1ibo cu purcelusii> 8umai ca atunci
intelegeau intotdeauna ce #acea 1ibo& ii cunosteau te)nica, stiau scopurile pe care le urmarea" Insa Vorbitorul avea un
mod de gindire care lui Miro ii raminea complet strain" Cu toate ca strainul se in#atisa ca orice alta #iinta umana, Miro
se simtea indemnat sa creada ca el era de #apt un #ramling , reusea sa #ie la #el de deconcertant ca si purcelusii" 2amen
ca si ei, strain, dar nu era totusi un animal"
Ce a observase Vorbitorul> Ce va!use> (rcul pe care-l poarta mereu Sageata> Vasul de lut plin cu apa in care,
emanind un miros respingator, era inmuiata meradona> +e care anume dintre (ctivitatile Suspecte le-a recunoscut si
despre cite a cre!ut ca sunt practici ale bastinasilor>
+urcelusii desc)isera 9Matca si Degemonul9"
, 4u, spuse Sageata, ai scris asta>
, 0a"
Miro ii arunca o privire Ouandei" In oc)ii ei se strecura o licarire de satis#actie" +rin urmare, Vorbitorul mintea"
, Ceilalti doi, Miro si Ouanda, cred ca esti un mincinos, interveni ?man"
Miro se uita imediat la Vorbitor, dar el nu privi in directia lor"
, $ineinteles ca da, spuse el" 8u le-a trecut prin minte ca s-ar putea ca 2adacina sa #i rostit adevarul"
Vorbele calme ale barbatului il tulburara pe Miro" Putea #i adevarat> 1a urma-urmelor, oamenii care calatoreau
spre alte sisteme solare sareau peste decenii intregi, adeseori secole, uneori c)iar si 3umatate de mileniu" +entru a
supravietui trei mii de ani nu erau necesare #oarte multe calatorii, dar era prea greu de cre!ut ca adevaratul Vorbitor
sosise tocmai aici" (cel prim Vorbitor scrisese 9Matca si Degemonul9& doar pe el l-ar interesa prima rasa ramen
descoperita dupa disparitia /indacilor" 98u cred asa ceva9, isi spuse Miro in gind, dar trebui sa admita ca probabil
acesta era adevarul"
, 0e ce sunt atit de prosti> intreba ?man" Cum de nu recunosc adevarul cind il aud rostit>
, 8u sunt prosti" (sa sunt #iintele umane pun la indoiala credintele lor in a#ara de cele in care cred cu adearat
si cele pe care nu se gindesc niciodata sa le puna la indoiala" 8u s-au gindit sa conteste #aptul ca originalul Vorbitorul
originar a murit acum trei mii de ani, c)iar daca stiu ca !borul printre stele prelungeste viata"
, 0ar noi le-am spus"
, $a nu, le-ati spus doar ca matca i-a de!valuit lui 2adacina ca eu am scris cartea aceasta"
, 4ocmai de aceea ar trebui sa stie ca e adevarat, spuse ?man" 2adacina e intelept, e tata& n-ar #ace niciodata
vreo greseala"
1ui Miro ii veni sa !imbeasca, dar se abtinu" Vorbitorul isi inc)ipuia ca e #oarte inteligent, dar iata-l acum aici,
unde s#irseau toate intrebarile importante, incilcite #iind de insistenta cu care purcelusii sustineau ca lor le puteau vorbi
niste copaci totemici"
, 0a, continua -nder" Sunt nenumarate lucruri pe care noi nu le intelegem si altele pe care nu le intelegeti oi.
(r trebui sa ne spunem mai multe"
?man se ase!a linga Sageata, impartind cu el locul de onoare"
Sageata nu dadu semne ca l-ar deran3a"
, Vorbitorule in numele Mortilor, spuse ?man, ne vei aduce matca>
, Inca nu m-am )otarit
Miro privi din nou catre Ouanda" Oare Giggin isi pierduse mintile sugerind ca putea da ceea ce nu avea>
(poi isi aminti ce spusese Vorbitorul despre #aptul ca omul pune la indoiala toate credintele, cu e'ceptia celor pe
care le considera de netagaduit" Miro luase intotdeauna drept adevar ceea ce stia toata lumea , si anume ca toti
/indacii #usesera nimiciti" 0ar daca o matca ramasese in viata> 0aca Vorbitorul gasise un /indac, discutase cu el si asa
reusise sa-si scrie cartea> -ra e'trem de improbabil, dar nu imposibil. Miro nu stia cu toata certitudinea ca pina si
ultimul /indac #usese ucis" Stia doar ce credea lumea, si vreme de trei mii de ani nimeni nu adusese vreun argument
oricit de neinsemnat care sa probe!e contrariul"
0ar c)iar daca era adevarat, cum de-ar #i putut sa a#le ?man> -'plicatia cea mai simpla era ca purcelusii
incorporasera convingatoarea istorie a Matcii si a Degemonului in religia lor si nu pricepeau ideea ca e'istau multi
Vorbitori si nici unul dintre ei nu era autorul cartii, ca toti /indacii murisera si matca n-avea cum sa #ie adusa la ei" -ra
cea mai simpla e'plicatie, cea mai usor de acceptat" Oricare alta l-ar sili sa recunoasca posibilitatea ca, intr-un #el sau
altul, copacul totemic al lui 2adacina vorbea cu purcelusii"
, Ce te va #ace sa te )otarasti> vru sa stie ?man" 8oi o#erim daruri sotiilor pentru a le cistiga respectul, dar tu
esti cel mai intelept dintre oameni si nu avem nimic de #olos pentru tine"
, +osedati multe lucruri de care as avea nevoie, spuse -nder
, Ce anume> 8u #aceti vase mai bune ca acesta> Sageti mai ascutite> Vesmintul pe care il port e tesut din lina de
cabra, dar )ainele tale sunt mai #ine"
, 8u-mi trebuie asemenea lucruri" -u am nevoie de povesti adevarate"
?man se apleca in #ata si trupul i se incorda de emotie si asteptare"
, O, Vorbitorule7 i!bucni el si vocea ii deveni puternica, incarcata de importanta cuvintelor" Vrei sa adaugi
povestea noastra la Matca si Degemon>
, 8u va stiu povestea"
, Intreaba-ne7 Intreaba-ne orice7
, 0ar cum as putea rosti povestea voastra> -u rostesc doar povestile mortilor"
, 0ar suntem morti7 striga ?man" Miro nu-l va!use niciodata atit de agitat" Suntem ucisi in #iecare !i" Aiintele
umane umplu toate lumile" 8avele calatoresc prin be!na noptii, de la o stea la alta, ocupind #iecare loc gol" Si uita-te la
noi cum traim pe lumea noastra mica, de unde privim cum cerul se umple de oameni" Aiintele umane inalta garduri
ridicole, dar asta nu inseamna mare lucru" Cerul e gardul nostru7 ?man #acu un salt in sus, uimitor de inalt pentru ca
avea picioare puternice" ?ite cum ma arunca gardul la pamint7
(lerga spre cel mai apropiat copac, se urca pe trunc)i si se catara iute spre vir#, asa cum Miro nu-l va!use
niciodata& aluneca pe o ramura si se arunca in sus" In momentul in care atinse punctul ma'im al saltului, paru sa ramina
suspendat in aer, apoi gravitatia il a!virli cu #orta pe pamintul tare"
Miro au!i icnetul puternic provocat de cadere" Vorbitorul se ridica imediat si dadu #uga spre ?man, iar Miro porni
pe urmele lui" ?man nu mai respira"
, ( murit> intreba Ouanda"
, 8u7 striga un purcelus in limba masculilor" 8u poti muri7 8u, nu, nu7 Miro se uita in 3ur& spre surprinderea lui,
cel care vorbise era Mincatorul-de-Arun!e" 8u poti muri7
(poi ?man intinse o mina tremuratoare si atinse #ata Vorbitorului" 4rase aer adinc in piept, intr-un suspin adinc,
si apoi vorbi"
, Ve!i, Marturisitorule> Sunt in stare sa mor ca sa trec !idul care ne separa de stele"
0e cind ii cunostea Miro pe purcelusi, in toti anii de pina atunci, niciodata nu vorbisera de calatoria stelara si nici
nu intrebasera despre ea" (bia acum intelegea ca ma3oritatea intrebarilor pe care le puneau aveau scopul de a descoperi
secretul !borului" .enologii nu pricepusera pentru ca stiau ceea ce li se parea evident purcelusii se a#lau atit de departe
de nivelul cultural care sa le permita construirea navelor cosmice incit aveau sa treaca o mie de ani pina cind le va #i
accesibila o asemenea per#ormanta" 0ar adinca lor sete de cunoastere, dorinta de a a#la cit mai multe despre metale,
motoare si !bor erau caile alese de ei in incercarea de a descoperi secretul calatoriilor interstelare"
?man se ridica incet in picioare, tinindu-se de miinile lui -nder" Miro isi dadu seama ca, pina in clipa aceea
niciodata nu #usese luat de mina de vreun purcelus" Il cuprinse un regret pro#und si o durere adinca, vecina cu gelo!ia"
(cum, cind era limpede ca ?man nu se ranise grav, ceilalti purcelusi se strinsera mai aproape in 3urul
Vorbitorului" 8u se ingramadeau, nu se imbrinceau, pur si simplu doreau sa se a#le in prea3ma lui"
, 2adacina spune ca matca stie cum se construiesc navele, incepu Sageata"
, 2adacina spune ca matca ne va invata totul, continua Cesti" Metal, #oc nascut din stinci, case #acute din apa
neagra, orice"
-nder ridica mina, punind capat dorintei lor de a vorbi toti deodata
, 0aca v-ar #i #oarte sete si ati vedea ca am apa, mi-ati cere cu totii sa beti" 0ar daca eu as sti ca apa e otravita>
, In navele care !boara spre stele nu e otrava, spuse ?man"
, Sunt multe drumurile care duc spre !borul interstelar" ?nele sunt bune, altele mai rele" Va voi da ceea ce pot,
#ara sa va distrug"
, Matca promite7
, Si eu la #el"
?man se repe!i inainte, il prinse pe -nder de par si de urec)i si-l trase pina a3unsera sa se priveasca in oc)i" Miro
nu mai va!use un gest de o asemenea violenta din partea lor& era lucrul de care se temuse, )otarirea de a ucide"""
, 0aca suntem ramen, racni ?man catre Vorbitor, atunci noi )otarim, nu tu7 Iar de suntem varelse poti sa ne
uci!i pe toti, c)iar acum, asa cum ai #acut-o cu toate surorile matcii7
Miro incremeni ca #ulgerat" -ra treaba purcelusilor daca-l socoteau pe Vorbitor autorul cartii" 0ar cum de
a3unsesera la conclu!ia de neconceput ca tot el era vinovat de .enocid> 0rept cine il luau> 0rept Monstruosul
Savirsitor"
Si totusi Vorbitorul in numele Mortilor statea acolo, cu capul plecat, iar din oc)ii inc)isi lacrimile ii curgeau pe
obra3i, ca si cum acu!atia lui ?man avea #orta adevarului"
?man intoarse capul ca sa i se adrese!e lui Miro"
, Ce-i cu apa asta> intreba el in soapta" (poi atinse lacrimile"
, (sa ne aratam durerea, neca!ul sau su#erinta, ii raspunse baiatul"
Mandac)uva scoase brusc un urlet in#iorator pe care Miro nu-l mai au!ise& semana cu acela al unui animal pe
moarte"
, (sa ne aratam noi durerea, sopti ?man"
, ()7 ()7 striga Mandac)uva" (m mai va!ut apa asta7 (m va!ut-o in oc)ii lui 1ibo si +ipo"
Mai intii unul cite unul, apoi cu totii in acelasi timp, purcelusii pornira sa strige la #el" Miro era ingro!it, #ascinat,
emotionat" 8u stia citusi de putin ce insemna acest strigat, dar purcelusii dadeau acum #riu liber unor emotii pe care
vreme de patru!eci si sapte de ani le ascunsesera #ata de 'enologi"
, Il 3elesc pe tata> intreba Ouanda in soapta" Si oc)ii ei luceau, ume!i de emotie, iar parul i se naclai de sudoarea
rece a spaimei"
Imediat ce intelese, Miro spuse
, +ina in clipa asta n-am stiut ca +ipo si 1ibo au plins cind au murit" Miro nu avea cum sa intuiasca ce gindea
Ouanda in acele momente& va!u doar cum ea se intoarse, se indeparta cu pasi nesiguri, se prabusi in genunc)i si incepu
sa plinga amar"
-ra de netagaduit ca sosirea Vorbitorului rascolise din stra#unduri viata #iecaruia dintre ei"
Miro ingenunc)e alaturi de Vorbitor care-si tinea capul plecat, cu barbia in piept"
, Vorbitorule, incepu Miro" Como pode ser> Cum se #ace ca tu esti primul marturisitor si Savirsitorul in acelasi
timp> 8@o pode ser"
, Matca le-a spus mai multe decit mi-am inc)ipuit
, 0ar Vorbitorul in numele Mortilor care a scris aceasta carte e cel mai intelept om care a trait in epoca
!borurilor interstelare, in timp ce Savirsitorul a #ost un criminal a ucis un neam intreg, o rasa #rumoasa de rameni care
ne-ar #i putut invata totul"""
, Si uman pe deasupra, sopti -nder"
?man se a#la acum linga ei si rosti citeva versete din Degemon 9$oala si leacul ei salasluiesc in orice inima"
Moartea si mintuirea stau in puterea aceleiasi miini9"
, ?man, vorbi -nder, spune neamului tau sa nu 3eleasca pentru ceea ce a #aptuit din nestiinta"
, (m #acut ceva ingro!itor, spuse ?man" Si era cel mai mare dar al nostru"
, Spune semenilor tai sa se linisteasca si sa ma asculte"
?man striga citeva vorbe, nu in limba masculilor, ci in cea a sotiilor, limba autoritatii" 4acura cu totii si se ase!ara
sa asculte ceea ce avea Vorbitorul de spus"
, Voi #ace tot ce-mi sta in puteri, incepu el, dar intii trebuie sa va cunosc, alt#el cum as putea rosti povestea
voastra> 4rebuie sa a#lu mai multe despre voi, alt#el cum as putea sti daca bautura este otravitoare sau nu> Si problema
cea mai grea dintre toate ramine sa #ie re!olvata" Specia umana e libera sa-i iubeasca pe /indaci intrucit socoteste ca au
murit cu totii" Voi inca traiti, si de aceea ii inspaimintati pe oameni"
(#lat intre ceilalti purcelusi, ?man se ridica si gesticula catre propriul lui trup, de parca ar #i #ost ceva #ragil si
lipsit de putere"
, 8oi>7
, Se tem de acelasi lucru ca si voi, care va ingro!iti cind priviti spre cer si vedeti cum stelele sunt acaparate de
oameni" Se tem ca vor a3unge intr-o buna !i pe o lume si vor constata ca voi ati a3uns primii acolo"
, 8u vrem sa #im primii, spuse ?man" Vrem sa avem si noi un loc acolo"
, (tunci pasuiti-ma, spuse -nder" (3utati-ma sa invat cine sunteti, ca sa-i pot invata si eu pe oameni"
, Orice, intari ?man" +rivi roata catre ceilalti" 4e vom invata tot ce vrei"
Mincatorul-de-Arun!e se ridica" Vorbi in limba masculilor, dar Miro nu intelese"
, 8u poti da altora lucruri care nu-ti apartin"
?man ii raspunse taios in -sentiala
, 8ici lui +ipo, 1ibo, Ouanda si Miro nu le apartineau lucrurile pe care ni le-au o#erit" 0ar, cu toate astea, au
#acut-o"
, 8u trebuie sa dovedim aceeasi nec)ib!uinta" Mincatorul-de-Arun!e vorbea inca in limba masculilor"
, 8ici intelepciunea lor nu ne apartine in mod necesar, il puse la punct ?man"
(poi Mincatorul rosti ceva in limba copacilor si nici acum Miro nu reusi sa priceapa" ?man nu raspunse si
Mincatorul-de-Arun!e pleca"
In timp ce acesta se indeparta, Ouanda se intoarse cu oc)ii inrositi de plins"
?man se rasuci spre Vorbitor"
, Ce vrei sa stii> intreba el" 0aca putem, iti vom spune si-ti vom arata"
1a rindul lui, -nder se uita la Miro si Ouanda"
, Ce-ar trebui sa intreb> Stiu atit de putine incit nu am idee ce ne-ar #i de #olos"
Miro o privi pe Ouanda, consultindu-se din oc)i cu ea"
, 8u aveti unelte din piatra sau metal, spuse ea" 0ar casa voastra e #acuta din lemn si tot asa arcurile sau
sagetile"
?man nu raspunse" Momentul de tacere se prelungi"
, 0ar care va e intrebarea> spuse ?man intr-un tir!iu"
9Cum de n-a priceput legatura>9 gindi Miro"
, 8oi, oamenii, e'plica Vorbitorul, #olosim unelte din piatra ca sa doborim copaci atunci cind vrem sa-i
trans#ormam in case, sageti sau bite ca acelea pe care vad ca le aveti unii dintre voi"
4recura citeva momente pina cind vorbele lui #ura intelese pe deplin" (poi, brusc, toti purcelusii se ridicara in
picioare, parca innebuniti, ciocnindu-se uneori unul de altul, de copaci sau de casele din busteni" Ma3oritatea ramasera
muti, dar cite unul dintre ei urla cind si cind, e'act cum o #acusera cu totii mai devreme" Sminteala aproape muta a
purcelusilor era stranie, lasind impresia ca, dintr-o data, isi pierdusera orice control asupra trupurilor" 0upa atitia ani de
precautie si non-comunicare, de e#orturi pentru a nu li se spune nimic, Vorbitorul incalcase acest comandament si
re!ultatul era dementa colectiva la care asistau acum"
?man se desprinsese din )aosul acela si se a!virli la pamint in #ata lui -nder"
, O, Vorbitorule7 striga el din rasputeri" +romite-mi ca n-o sa le ingadui niciodata sa-l doboare pe tatal meu
2adacina cu unelte din piatra si metal7 0aca vrei sa uci!i pe cineva, e'ista #rati mai batrini care si-ar da viata& si eu sunt
gata sa mor, dar nu-i lasa sa-mi ucida tatal7
, Sau pe tatal meu0 strigara ceilalti purcelusi" Sau pe-al meu7
, 0aca am #i stiut ca sun""" sunteti varelse, nu l-am #i sadit pe 2adacina atit de aproape de gard, spuse
Mandac)uva"
-nder ridica din nou bratele"
, ( taiat vreun om copaci in 1usitania> 8iciodata" 1egea ne-o inter!ice" 8-aveti a va teme de noi"
Se #acu tacere si purcelusii se linistira" ?man se ridica in cele din urma de la pamint"
, 8e-ai #acut sa ne temem si mai mult de #iintele umane, Vorbitorule" Mai bine nu veneai deloc in padurea
noastra"
Vocea Ouandei rasuna mai tare decit a lui
, Cum mai poti spune asta dupa ce mi-ai ucis tatal>
?man o privi stupe#iat si ramase #ara grai" Miro o lua pe Ouanda pe dupa umeri" In tacerea care se lasa, se au!i
glasul puternic al Vorbitorului
, (i promis ca vei raspunde la toate intrebarile mele" 4e mai intreb o data cum va construiti casele din busteni
si cum va #aceti bitele, arcurile si sagetile> 8oi v-am aratat singura cale pe care o cunoastem& spune-mi care e calea
voastra, cum #aceti>
, Aratele se daruieste singur, raspunse ?man" 4i-am spus" Ii comunicam #ratelui despre nevoile noastre si-i
aratam #orma, iar el ni se o#era"
, +utem sa vedem cum se intimpla asta> intreba -nder"
?man privi in 3ur, catre ceilalti purcelusi"
, Vreti sa-i cerem unui #rate sa se daruiasca pentru ca Vorbitorul sa poata vedea> 8-avem nevoie de casa, nici
acum, nici in anii ce vor veni, iar sagetile ne prisosesc"""
, (rata-i7
Miro se intoarse, iar ceilalti #acura acelasi lucru si-l va!ura pe Mincatorul-de-Arun!e iesind din nou din padure"
+asi dinadins pina in mi3locul luminisului& nu-i privi pe nici unul si vorbi de parca ar #i #ost un )erald care nu se
sinc)iseste daca-l asculta cineva" 1i se adresa in limba sotiilor, ast#el ca Miro nu intelese decit #rinturi"
, Ce spune> sopti -nder"
(#lat in genunc)i linga el, Miro traduse cit pricepu Mi-e limpede ca s-a dus la sotii, care le-au spus sa #aca tot ce
le ceri" 0ar nu-i c)iar atit de usor, le mai !ice , nu inteleg cuvintele astea , ca mor cu totii" In orice ca!, ceva despre
#ratii care mor" ?ita-te la ei, nici unul nu se teme"
, 8u stiu cum isi e'teriori!ea!a teama" 8u cunosc neamul asta deloc"
, 8ici eu, recunoscu Miro" 4e las sa te descurci singur& in mai putin de 3umatate de ora ai creat o agitatie cum n-
am avut prile3ul sa vad in toti acesti ani de cind ii vi!ite!"
, - un dar cu care m-am nascut, il lamuri -nder" Iti propun un tirg" 8-o sa spun nimanui despre (ctivitatile
Suspecte pe care le-ati des#asurat, iar voi nu povestiti nimanui cine sunt eu"
, (sta e usor, spuse Miro" Oricum nu cred"
Cuvintarea Mincatorului-de-Arun!e se s#irsi" 0upa aceea pasi rar spre casa si intra"
, Vom cere darul unui #rate batrin, inc)eie ?man" (sa au spus sotiile"
0upa aceea, Miro ramase in picioare imbratisind-o pe Ouanda si avindu-l alaturi pe Marturisitor, iar purcelusii
reali!ara un miracol cu mult mai convingator decit cel care le adusese lui /usto si Cidei titlul de Os Venerados"
+urcelusii se strinsesera intr-un cerc in 3urul unui copac batrin si gros de la marginea luminisului" (poi se catarara
in copac unul cite unul si incepura sa loveasca in el cu bete" 1a scurt timp dupa aceea se a#lau cu totii in copac, batind
intr-un ritm complicat si cintind"
, 1imba tatilor, sopti Ouanda"
2amurile pornira sa cada una dupa alta" +urcelusii alergara imediat si le adunara, tirindu-le in a#ara !onei in care
urma sa cada copacul"
?man ii aduse una, care o lua cu gri3a si le-o arata lui Miro si Ouandei" Capatul cu care #usese legata de trunc)i
ramasese per#ect neted" 8u era plat , supra#ata pre!enta o usoara valurire" 0ar ramura nu era citusi de putin aspra, din
ea nu curgea seva si nu avea nici un semn care sa dovedeasca violenta in separarea ei de copac" Miro atinse supra#ata cu
degetul si simti raceala si nete!imea ca de marmura"
In cele din urma copacul ramase doar un trunc)i drept, de!golit si maiestuos& petele de culoare mai desc)isa unde
crescusera cindva ramurile straluceau in ra!ele soarelui de dupa-amia!a" Cintecul atinse apogeul si inceta" Copacul se
inclina si incepu sa cada lin si gratios spre pamint" Cind trunc)iul se prabusi, solul bubui si se cutremura, apoi se lasa o
tacere deplina"
?man pasi catre copacul doborit si, in timp ce cinta incet, incepu sa-i mingiie supra#ata" Coa3a plesni treptat sub
miscarea miinii lui& crapatura se e'tinse intr-o parte si in alta pe toata lungimea trunc)iului pina ce scoarta se des#acu in
doua 3umatati" (poi mai multi purcelusi o si o desprinsesera de trunc)i, in doua #isii lungi" +urcelusii le trasera
deoparte"
, I-ai va!ut vreodata #olosind coa3a> il intreba -der pe Miro"
Miro clatina din cap" 8u se simtea in stare sa scoata vreo vorba" Sageata #acu apoi un pas inainte si incepu sa
cinte molcom" Isi plimba degetele in sus si-n 3os pe trunc)i de parca ar #i desenat lungimea si grosimea e'acta a unui
arc" Miro va!u cum apareau liniile, cum lemnul de!golit se valuri, plesni si se des#acu pina cind in causul trunc)iului
ramase un arc lustruit, cu o #orma per#ecta"
0e trunc)i se apropiara si alti purcelusi care, in timp ce cintau, desenara tot #elul de #orme" +lecara apoi cu bite,
arcuri si sageti, cutite cu lama subtire si mii de #isii #ire de lemn pentru impletit cosuri" In cele din urma, dupa ce se
consuma 3umatate din trunc)i, #acura toti citiva pasi inapoi si cintara in acelasi ritm" Copacul tremura si se des#acu in
vreo !ece birne lungi" 4runc)iul #usese #olosit in intregime"
?man se apropie incet de birne si ingenunc)e, lasindu-si miinile cu delicatete pe cea mai apropiata dintre ele" Isi
inclina usor capul pe spate si incepu sa ingine o melodie #ara cuvinte, cea mai trista pe care Miro o au!ise vreodata"
Cintecul continua, intonat doar de vocea lui ?man& abia dupa citeva momente, Miro isi dadu seama ca ceilalti purcelusi
il priveau si asteptau ceva"
In cele din urma, Mandac)uva veni la el si-i spuse in soapta
, 4e rog" Se cuvine sa cinti si tu pentru un #rate"
, 8u stiu cum, sopti Miro simtindu-se inspaimintat si nea3utorat"
, Si-a dat viata ca sa-ti raspunda la intrebare, il lamuri Mandac)uva"
9Ca sa-mi raspunda la intrebare si sa mai dea nastere altor o mie9, spuse Miro in gind" 0ar pasi inainte,
ingenunc)e alaturi de ?man, isi incolaci degetele in 3urul aceleiasi birne nete!i pe care o atinsese purcelusul, isi lasa
capul pe spate si-si incerca vocea, la inceput sovaitor, nesigur, nestiind ce melodie sa cinte& dar curind intelese ratiunea
cintecului mono-tonal, simti moartea copacului sub palme si vocea ii crescu in tarie si claritate creind o di!armonie
induiosatoare cu vocea lui ?man, care 3elea moartea copacului si-i multumea pentru ca se sacri#icase, promitind sa
#oloseasca pieirea lui spre binele tribului, spre binele #ratilor si al sotiilor si copiilor, ast#el incit sa traiasca si sa se
inmulteasca si sa prospere cu totii" (cesta era rostul cintecului si intelesul mortii copacului, iar in clipa in care cintecul
se termin, Miro se apleca pina atinse lemnul cu #runtea si rosti cuvintele de miruire #inala, aceleasi pe care le soptise cu
cinci ani in urma deasupra trupului lui 1ibo"
Capitolul 15
MART(RI!IREA
6(A-/ De ce nu ne iziteaza si alti oameni%
(I+2/ -oi suntem singurii carora li se permite sa treaca de poarta.
6(A-/ Atunci de ce nu sar gardul%
(I+2/ -ici unul dintre oi n-a atins gardul% :6man nu raspunde.; Pina si o simpla atingere
prooaca dureri. Daca am incerca sa-l sarim, am simti dureri insuportabile in tot corpul.
6(A-/ Asta-i o prostie. 2are iarba nu creste de o parte si de alta a gardului%
Ouanda Que)atta Ai#ueria Mucumbi, 4ranscrieri de dialoguri
1-1-1:V0, ora <, pag 103 0
Soarele mai avea o ora pina sa atinga linia ori!ontului cind primarul $os=uin)a urca scarile ce duceau spre biroul
particular de la catedrala al episcopului +eregrino" 0om Crist@o si 0ona Crist@ se a#lau de3a acolo, avind un aer grav
intiparit pe c)ipuri" Cu toate acestea, episcopul +eregrino parea multumit de sine" Intotdeauna se bucura sa-i stringa sub
acoperisul sau pe liderii politici si religiosi din Milagre" 8u avea nici o importanta ca $os=uin)a solicitase aceasta
intilnire si apoi tot ea propusese ca aceasta sa aiba loc la catedrala intrucit se putea deplasa cu ve)iculul !burator" +e
+eregrino il incinta ideea ca, intr-un anume #el, era stapinul Coloniei 1usitania" Si totusi, la s#irsitul discutiei, #iecaruia
dintre ei avea sa-i #ie limpede ca nimeni nu era stapin peste nimic"
$os=uin)a ii saluta pe cei pre!enti" 8u se ase!a insa pe scaunul ce i se o#eri, ci in #ata terminalului care apartinea
episcopului, il comuta si rula programul pe care il pregatise" In aer aparura citeva straturi #ormate din cuburi minuscule"
Stratul cel mai de sus era compus doar din citeva cuburi, restul din mai multe" Mai bine de 3umatate dintre straturi,
incepind de sus in 3os, erau colorate in rosu, restul in albastru"
, Aoarte atragator, comenta episcopul +eregrino"
$os=uin)a isi muta privirea spre 0om Crist@o"
, 2ecunosti modelul>
-l clatina din cap nelamurit"
, 8u, dar cred ca stiu care este scopul acestei intilniri"
0ona Crist@ se apleca usor in #ata si intreba
, -'ista vreun loc sigur in care putem ascunde lucrurile pe care vrem sa le pastram>
-'presia de detasare amu!ata de pe c)ipul episcopului +eregrino disparu
, -u nu stiu despre ce vom discuta"
$os=uin)a se intoarse pe scaun si-l privi drept in oc)i
, Cind am #ost numita /uvernator al noii Colonii 1usitania eram #oarte tinara" +rin aceasta alegere mi s-a
acordat o mare onoare, o incredere deosebita" Inca din copilarie am studiat conducerea comunitatilor si sistemele
sociale si in scurta mea cariera de pe Oporto am avut re!ultate bune" Comitetul a pierdut din vedere ca eram de3a
suspicioasa, vicleana si sovina"
, (cestea sunt virtuti pe care am a3uns sa le admiram cu totii in persoana ta, spuse episcopul +eregrino"
$os=uin)a !imbi"
, +rin sovinism am inteles ca, imediat ce Colonia 1usitania a #ost a mea, am devenit mai loiala #ata de interesele
1usitaniei decit ale celor O Suta de 1umi si ale Congresului Stelar" Viclenia m-a indemnat sa ma pre#ac #ata de comitet
ca, dimpotriva, in toate impre3urarile am pus interesele Congresului mai presus de orice" Si suspiciunea m-a determinat
sa consider ca era cu totul improbabil sa primim din partea Congresului un statut de independenta si egalitate ca al celor
O Suta de 1umi"
, $ineinteles ca asa e, interveni episcopul +eregrino" Suntem o colonie"
, 8u suntem o colonie, ci un e'periment" (m studiat carta, patenta si toate Ordinele Congresului in ceea ce ne
priveste si am constatat ca noua nu ni se aplica legile re#eritoare la independenta )otaririlor proprii" (m descoperit ca,
prin lege, comitetul este autori!at sa aiba acces nelimitat la toate #isierele persoanelor sau institutiilor de pe 1usitania"
-piscopul incepu sa se in#urie
, Vrei sa spui ca are dreptul sa patrunda in #isierele secrete ale $isericii>
, ()a, e'clama $os=uin)a" Inca un sovin"
, In virtutea Codului Stelar, $iserica se bucura de unele drepturi"
, 8u te supara pe mine.
, 8u mi-ai spus-o niciodata"
, 0aca as #i #acut-o ai #i protestat, comitetul ar #i mimat o slabire a controlului si in acest ca! n-as #i reusit sa
reali!e! ce-mi propusesem"
, (dica>
, (cest program" Semnalea!a orice acces initiat prin ansiblu la #isierele Coloniei 1usitania"
0om Crist@o c)icoti"
, 8u ai voie sa #aci asa ceva"
, Stiu" 0upa cum v-am spus, am multe vicii ascunse" +rogramul n-a descoperit intru!iuni grave, doar in citeva
#isiere de #iecare data cind purcelusii i-au ucis pe 'enologii nostri, ceea ce era de asteptat& dar repet, nimic iesit din
comun" (sta pina acum patru !ile"
, Cind a sosit Vorbitorul in numele Mortilor, remarca episcopul +eregrino"
+e $os=uin)a o amu!a ca episcopul considera momentul sosirii Vorbitorului atit de important incit sa #aca
imediat legatura intre una si alta"
, (cum trei !ile, relua $os=uin)a, a avut loc prin ansiblu o cercetare nondistructiva" -a a urmat un traseu
interesant" Se intoarse catre terminal si modi#ica imaginea" (cesta arata acum ca accesarile se #acusera in primul rind in
!onele de nivel superior si se limitasera la o singura portiune a imaginii" S-a patruns in toate #isierele care aveau vreo
legatura cu 'enologii si 'enobiologii din Milagre" ( ignorat toate rutinele de protectie de parca nici n-ar #i e'istat" (u
pre!entat interes toate descoperirile si amanunte privind viata lor personala" Si ai dreptate, episcop +eregrino ca si
atunci, acum cred ca aceasta actiune are legatura cu Vorbitorul"
, 0ar e evident ca el nu a primit autori!area din partea Congresului Stelar, spuse episcopul"
0om Crist@o clatina din cap cu intelepciune
, In 3urnalele lui intime pe care, in a#ara de Copiii Mintii, nimeni nu le citeste, San (ngelo scria ca"""
Satis#acut, episcopul se intoarse spre el"
, 0eci Copiii Mintii poseda scrieri secrete ale lui San (ngelo"
, 8u-s secrete, spuse 0ona Cristi" 0oar plicticoase" Oricine poate citi 3urnalele, dar numai noi ne batem capul cu
ele"
, -l scrie acolo ca Vorbitorul (ndreF e mai batrin decit ne inc)ipuim, spuse 0om Crist@o" Mai in virsta decit
Congresul Stelar si, intr-un #el, mai puternic"
, - un copilandru" 8-are nici patru!eci de ani, pu#ni episcopul +eregrino"
, 2ivalitatile voastre stupide ne #ac sa pierdem timpul, spuse taios $os=uin)a" (m convocat aceasta intrunire
#iindca trecem printr-o situatie critica" In semn de respect #ata de oi, caci eu am actionat de3a in numele guvernului
1usitaniei"
$os=uin)a comuta terminalul pe imaginea originala"
, In dimineata asta programul m-a alertat a doua oara" S-a reusit o noua patrundere sistematica, numai ca de data
asta nu a avut caracterul selectiv si nondistructiv de acum trei !ile" Citeste totul cu vite!a de trans#er de date, ceea ce
presupune ca orice #isier e'istent este copiat in computerele de pe alta planeta" (poi directorii sunt rescrisi in asa #el
incit o singura comanda data prin ansiblu va distruge pina la ultimul toate #isierele din memoriile computerelor noastre"
$os=uin)a va!u ca, spre deosebire de Copiii Mintii, episcopul +eregrino era surprins"
, 0e ce> intreba el" Sa ne stearga toate #isierele""" asta se intimpla in ca!ul unei natiuni sau lumi care se""" se
revolta si pe care vrei s-o distrugi si"""
, Constat ca si voi sunteti sovini si suspiciosi, spuse $os=uin)a adresindu-se Copiilor Mintii"
, Intr-un mod mai ingust, o spun cu regret, o corecta 0om Crist@o" 0ar si noi am detectat intru!iunea"
$ineinteles ca am copiat toate documentele , cu mari c)eltuieli , si le-am trimis la manastirile Copiilor Mintii de pe
alte lumi, unde se va incerca re#acerea #isierelor noastre daca vor #i sterse" 0aca suntem insa tratati ca o colonie rebela,
ma indoiesc ca se va permite o asemenea reconstituire" 0e aceea copiem in#ormatiile vitale pe )irtie" 8u cred ca vom
putea tipari totul, dar sper sa salvam macar o parte, pentru a ne descurcam continuare" +rin urmare, munca noastra nu
va #i distrusa in mod iremediabil"
, (veai cunostinta despre asta>7 se mira episcopul" Si nu mi-ai spus si mie0
, Iarta-ma, +eregrino, dar nu mi-a trecut prin minte ca n-ati descoperit si singuri"
, 8u cre!i ca si noi #acem cercetari destul de importante, care merita sa #ie tiparite si salvate>
, 0e-a3uns7 interveni primarul $os=uin)a" +rin tiparire nu putem salva decit un procent in#im , in 1usitania nu
avem su#iciente imprimante ca sa re!olvam cit de cit problema" 8-am putea mentine nici macar serviciile esentiale" 8u
cred ca ne-a ramas mai mult de o ora pina sa se inc)eie procesul de copiere si s-ar putea sa ne stearga apoi toata memo-
ria" 0ar c)iar daca incepeam a!i dimineata, cind am descoperit intru!iunea, tot n-am #i reusit sa tiparim mai mult de a
!ecea mia parte din #isierele la care avem acces in #iecare !i" Aragilitatea, mai bine spus vulnerabilitatea noastra, e
deplina"
, 0eci suntem nea3utorati, conc)ise episcopul +eregrino"
, 8u, dar voiam sa va #ac sa intelegeti clar gravitatea e'trema a situatiei, ast#el incit sa acceptati singura
alternativa" -a are sa va provoace de!gust"
, 8ici nu ma indoiesc, aproba episcopul"
, (cum o ora, pe cind ma c)inuiam cu problema asta si incercam sa vad daca e'ista vreo categorie de #isiere
care ar putea #i imune la un asemenea tratament, am descoperit ca printre noi se a#la o persoana ale carei #isiere au #ost
ignorate total" 1a inceput am cre!ut ca asta se datora #aptului ca persoana e #ramling, dar motivul pare mai subtil"
Vorbitorul nu are nici un #isier in memoria lusitana"
, 8ici unul> Imposibil, spuse 0ona Cristi"
, 4oate #isierele lui sunt asistate de ansiblu. 0in a#ara planetei" 4oate documentele, toate problemele #inanciare,
absolut tot. Orice mesa3 i se transmite" Intelegeti>
, Si totusi n-are acces la ele, murmura 0om Crist@o"
, - invi!ibil pentru Congresul Stelar" 0aca se va )otari impunerea unui embargou asupra tuturor trans#erurilor
de date dinspre sau catre 1usitania, #isierele lui vor ramine accesibile deoarece computerele nu-i percep intrarea in
#isiere drept trans#eruri de date" -le sunt stocari originale, si totusi nu e'ista in memoria lusitana"
, Sugere!i ca noi sa trans#eram cele mai con#identiale si importante #isiere ca mesa!e catre acel""" acel
necredincios in#am, i!bucni episcopul +eregrino"
, Va anunt ca eu am #acut-o de3a" 4rans#erul celor mai importante si mai delicate #isiere guvernamentale e
aproape inc)eiat" (m apelat la un trans#er cu prioritate speciala la vite!a locala, ast#el incit el se derulea!a mult mai
repede decit copierea pe care o e#ectuea!a Congresul" Va o#er sansa de a #olosi prioritatea mea ca sa bene#iciati de
intiietate #ata de orice alte operatiuni locale pe computer" 0aca nu vreti, #oarte bine, eu voi #olosi insa prioritatea la care
imi da dreptul #unctia pentru a trans#era al doilea set de #isiere guvernamentale"
, 0ar Vorbitorul ar putea sa citeasca #isierele noastre, remarca episcopul"
, 0a, bineinteles"
0om Crist@o #acu un gest din cap"
, 0aca-l rugam, n-o va #ace"
, -sti naiv ca un copil, spuse episcopul +eregrino" 8imic nu l-ar putea sili sa-mi inapoie!e datele mai tir!iu"
$os=uin)a dadu aprobator din cap"
, (devarat" Va intra in posesia datelor noastre vitale si le poate pastra sau returna, dupa cum doreste" 0ar, ca si
0om Crist@o, cred ca e un om bun care ne va a3uta in situatia asta disperata"
0ona Crist@ se ridica"
, Scu!ati-ma, spuse ea" (s vrea sa incep neintir!iat trans#erurile esentiale"
$os=uin)a se intoarse catre terminalul episcopului si se conecta in modul de prioritate speciala"
, 1ansea!a clasele de #isiere pe care vrei sa le transmiti in sirul de asteptare a mesa3elor Vorbitorului (ndreF"
0e vreme ce tu incepusesi sa le tiparesti, presupun ca ai stabilit de3a prioritatile"
, Cit timp mai avem> intreba 0om Crist@o" 0ona Crist@ scria de !or la terminal"
, 4impul e a#isat aici, in partea de sus" $os=uin)a puse mina pe a#isa3ul )ologra#ic si atinse cu degetul ci#rele
contorului de numarare inversa"
, 8u te mai pot deran3a sa trans#eri #isierele pe care le-ai tiparit de3a, spuse 0om Crist@o" 1e putem re#ace
oricind" Oricum, sunt mult prea putine"
$os=uin)a se intoarse spre episcop"
, Stiam eu ca are sa #ie greu"
-piscopul rise ironic"
, /reu>7
, Sper ca vei cugeta pro#und inainte de a respinge aceasta"""
, S-o resping>7 i!bucni episcopul" Ma cre!i nebun> Cu toate ca detest pseudo-religia pro#esata de acesti oameni,
de#aimatori ai credintei adevarate, daca asta este singura cale pe care ne-a lasat-o desc)isa pentru a pastra documentele
vitale ale $isericii, as #i un prost slu3itor al 0omnului sa las ca mindria sa ma impiedice s-o #olosesc" 8-am stabilit
prioritatea in ca!ul #isierelor noastre si-mi vor trebui citeva minute, dar sunt incredintat ca Ail)os da Mente ne vor da
destul timp pentru a e#ectua trans#erai de date"
, Cit timp cre!i ca-ti va trebui> intreaba 0om Crist@o"
, 8u mult" 5ece minute, banuiesc"
$os=uin)a ramase surprinsa, dar in mod placut" Se temuse ca episcopul va insista sa-si copie!e toate #isierele
inaintea Copiilor Mintii, #acind ast#el o noua incercare de a declara prioritatea pe care o avea asupra manastirii"
, Multumesc, spuse 0om Crist@o, sarutind mina pe care i-o intinse 0om +eregrino"
-piscopul privi cu raceala catre $os=uin)a"
, 8u trebuie sa te surprinda, $os=uin)a" Copiii Mintii lucrea!a au cunostinte lumesti, ast#el ca ei depind mult
mai mult de masinile lumii" $iserica-Mama isi #ace lucrarea cu idei ce tin de Spirit, asadar datele noastre publice sunt
pur #unctionaresti" Cit priveste $iblia , suntem atit de demodati si ase!ati in obiceiuri incit pastram in catedrala !eci
de e'emplare legate in piele" Congresul Stelar nu ne poate rapi cuvintul lui 0umne!eu" 5imbi" 2autacios, desigur"
$os=uin)a insa ii raspunse cu un !imbet desc)is"
, (r mai #i un mic detaliu, spuse 0om Crist@o" 0upa ce #isierele vor #i distruse si noi le vom copia iarasi din
ar)iva Vorbitorului, cine sau ce va mai opri Congresul sa le stearga a doua oara> Sau a treia, ba c)iar a patra oara>
, - o )otarire di#icila, raspunse $os=uin)a" 0e ceea ce incearca sa reali!e!e Congresul depinde si ceea ce vom
#ace noi" +oate ca nu vor distruge #isierele noastre" 0upa aceasta demonstratie de #orta, s-ar putea sa ne re#aca #isierele
cele mai importante" 0ar cum nu am idee de ce vor sa ne discipline!e, de unde sa stiu cit de departe vor a3unge> 0aca
ne vor lasa vreo sansa de a ne dovedi loialitatea, atunci e sigur ca vom #i vulnerabili si vom su#eri si alte masuri
disciplinare"
, 0ar daca, din motive care ne scapa, Congresul a )otarit sa ne trate!e drept rebeli>
, -i bine, daca se ingroasa gluma, puteam copia totul inapoi in memoria locala si apoi intrerupem legatura prin
ansiblu"
, 0umne!eu sa ne pa!easca de asa ceva, spuse 0ona Crist@" (m ramine complet i!olati"
-piscopul +eregrino parea iritat
, Sora 0etestai U +ecado, asta-i o idee absurda" Sau poate cre!i ca 0omnul nostru Isus Cristos depinde de
ansiblu ori Congresul are puterea de a-i baga pumnul in gura si 0u)ului S#int>
0ona Crist@ rosi si se intoarse la operatiunile pe care le #acea pe terminal"
-piscopul primi de la secretarul sau o )irtie cu lista #isierelor"
, +oti sterge de pe lista corespondenta mea personala, spuse episcopul" Mi-am transmis de3a mesa3ele" Vom lasa
$iserica sa decida care dintre scrisorile mele merita sa #ie pastrate" +entru mine n-au valoare"
, -piscopul e pregatit, spuse 0om Crist@o" Sotia lui se ridica imediat de la terminal si secretarul ii lua locul"
, (propo, interveni $os=uin)a" Ma gindeam ca v-ar interesa Vorbitorul a anuntat ca diseara, in praBa, va rosti
moartea lui Marcos Maria 2ibeira"
, 0e ce cre!i ca m-ar interesa> intreaba sarcastic episcopul"
, (m socotit ca vrei sa trimiti un repre!entant
, Iti multumesc ca ne-ai spus, interveni 0om Crist@o" Cred ca voi merge" (s vrea sa aud o marturisire #acuta de
omul care a rostit moartea lui San (ngelo" Se intoarse catre episcop Iti voi aduce o in#ormare cu ceea ce a spus, asta
daca doresti"
-piscopul se re!ema de spatarul scaunului si !imbi retinut
, Iti multumesc, dar voi trimite pe unul dintre oamenii mei"
$os=uin)a iesi din biroul episcopului, cobori scarile si iesi pe usa catedralei" (cum trebuia sa se intoarca la biroul
ei #iindca, oricare ar #i #ost planurile Congresului, avea sa primeasca, mesa3ele lui"
-vident ca 'enologii #acusera o greseala din cale a#ara de grava" 0eoarece $os=uin)a nu a#lase de nici o violare a
legilor, aceasta trebuia sa #ie atit de strigatoare la cer incit #usese pusa in evidenta de sateliti, singurele instrumente de
control care raportau comitetului #ara ca in#ormatiile sa mai treaca prin mina ei" Incercase sa g)iceasca ce #acusera
Miro si Ouanda" 0eclansasera un incendiu de padure> 4aiasera copaci> Condusesera vreun ra!boi intre triburile de
purcelusi> 4oate ideile care-i trecusera prin minte i se pareau absurde"
Incerca sa-i c)eme pentru a-i trage de limba, dar bineinteles ca erau plecati" Iesira din impre3muire si se
a#undasera in padure pentru a-si continua, neindoielnic, activitatile care determinasera masurile de distrugere a Coloniei
1usitania" $os=uin)a isi spuse iarasi ca amindoi erau tineri, ca putea #i vorba de vreo greseala ridicola si copilareasca"
0ar nu mai erau c)iar atit de tineri si se dovedisera a #i doua dintre mintile cele mai stralucite din colonia aceasta
in care traiau destui oameni inteligenti" -ra bine ca guvernelor a#late in subordinea Congresului Stelar li se inter!isese
sa posede instrumente de pedepsire care sa poata #i #olosite pentru tortura" +entru prima oara in viata ei, $os=uin)a
simti o asemenea pornire de #urie incit, daca ar #i avut ast#el de instrumente, sigur le-ar #i #olosit" 98u stiu ce ati avut de
gind sa #aceti, Miro si Ouanda, si nici n-am idee ce-ati #aptuit& dar oricare v-ar #i #ost scopul, intreaga comunitate va
plati pentru asta" Si daca e'ista dreptate, o sa va #ac sa platiti pentru #aptele voastre"9
Multi oameni declarasera ca nici prin gind nu le trece sa asiste la marturisire" 0oar erau cu totii buni catolici, nu>
8u le spusese episcopul ca Vorbitorul graieste cu glasul Satanei>
0ar de cind venise Vorbitorul, se mai sopteau si alte lucruri" Ma3oritatea erau !vonuri, dar Milagre era o ase!are
mica, unde bir#a devenea sarea si piperul unei vieti #oarte anoste, iar !vonurile n-au nici o valoare decit daca li se da
cre!are" (sa se raspindise vestea ca #etita lui Marc@o, Quara, care ramasese muta de la moartea tatalui ei, era acum atit
de vorbareata incit daduse de bucluc la scoala" Iar despre Ol)ado, baiatul acela prost crescut, cu oc)i metalici care te
tineau la distanta, se !icea ca devenise dintr-o data vesel si plin de viata" Vreo manie, probabil, sau poate ca era posedat"
5vonurile lasau sa se creada ca, intr-un anume #el, Vorbitorul avea o mina tamaduitoare, ca avea oc)i diavolesti, ca
binecuvintarile lui te #aceau din nou intreg, blestemele puteau ucide iar vorbele lui #ermecate te #aceau supus"
$ineinteles ca nu toata lumea au!ise aceste lucruri si nu toti cei care le au!eau le si credeau" 4otusi in cele patru !ile ce
trecusera de la sosirea Vorbitorului si pina in seara in care el avea sa rosteasca moartea lui Marcos Maria 2ibeira,
membrii comunitatii din Milagre )otarira, #ara sa #ie vorba de vreun anunt o#icial, sa vina la marturisire si sa asculte ce
avea de !is strainul, c)iar daca episcopul le spusese sa stea deoparte"
Vina ii apartinea numai si numai episcopului" Aaptul ca din po!itia lui inalta episcopul il numise pe Vorbitor
unealta a Satanei, il ase!ase pe (ndreF Giggin la cealalta e'trema #ata de sine si de toti bunii catolici el e antonimul
nostru" 0ar daca petru cei nu prea ra#inati din punct de vedere teologic Satana parea inspaimintator si atotputernic, tot
ast#el se in#atisa si 0umne!eu" +ercepeau destul de bine granita #ragila dintre bine si rau la care se re#erise episcopul,
dar ii interesa mai curind pre!enta neintrerupta a #ortei si slabiciunii, caci pe acestea le traiau !i de !i" 0umne!eu,
Satana si episcopul cei puternici" -piscopul il inaltase pe Vorbitor, punindu-l pe acelasi plan de putere cu sine" 4ocmai
de aceea oamenii erau gata sa creada alu!iile spuse in soapta in legatura cu miracolele in#aptuite de strain"
In conclu!ie, desi anuntul doar cu o ora inainte de marturisire, praBa se umpluse, iar oamenii se strinsesera in
cladirile si casele care aveau #atadele spre piata si se ingramadisera pe aleile si stra!ile napadite de ierburi" (sa cum
prevedea legea, primarul $os=uin)a ii daduse Vorbitorului micro#onul simplu pe care-l #olosea si ea cu oca!ia rarelor
intruniri publice" Oamenii se ase!ara cu #ata spre podiumul pe care avea sa urce (ndreF Giggin, apoi privira in 3ur sa
vada cine mai venise" 4oata lumea era acolo" Aamilia lui Marc@o, desigur, si $os=uin)a" 0ar si 0om Crist@o si 0ona
Crist@ si, de la catedrala, numerosi preot imbracatii in sutane" 0octorul 8avio, vaduva lui +ipo, batrina ConBeic@o,
arventista" Vaduva lui 1ibo, $ru'in)a si copiii" Se !vonea ca Vorbitorul voia sa rosteasca intr-o buna !i si moartea lui
+ipo si a lui 1ibo"
Si, in s#irsit, tocmai cind Marturisitorul pasi spre tribuna, prin multimea strinsa in praBa se raspindi !vonul era
pre!ent si episcopul +eregrino" 8u in straiele lui de inalt prelat, ci in sutana modesta de preot" Venise in persoana ca sa
auda blas#emiile pe care le va rosti Vorbitorul7 Multi cetateni din Milagre simtira un #ior delicios la gindul acesta" Oare
episcopul se va ridica pentru a-l dobori, ca prin miracol, pe Satan> Oare se va des#asura o batalie cum nu se mai
pomenise de la vi!iunea (pocalipsei S#intului Ioan incoace> Vorbitorul se ase!a in dreptul micro#onului si astepta ca
lumea sa se linisteasca" -ra destul de inalt, inca tinar, dar tenul alb il #acea sa arate bolnavicios in comparatie cu miile
de nuante de ca#eniu ale cetatenilor lusitani" Spectral" 4acura cu totii, iar el incepu sa vorbeasca
, ( #ost cunoscut sub trei nume" 0ocumentele o#iciale l-au retinut pe primul Marcos Maria 2ibeira" Si datele de
stare civila nascut in 1:;:, decedat in 1:V0" ( lucrat la turnatoria de otel" Serio!itate e'emplara in munca" 8iciodata
arestat" O sotie, sase copii" ?n cetatean model, pentru ca niciodata n-a comis vreo #apta su#icient de grava care sa #ie
preva!uta si pedepsita de lege"
Multi dintre cei care ascultau simtira o umbra vaga de de!amagire" Se asteptau la oratorie, iar vorbele lui nu
aveau nimic din rigoarea predicilor religioase" 1impe!i, simple, aproape #iresti" 0oar citiva bagara de seama ca insasi
simplitatea #acea ca vocea si cuvintarea lui sa #ie per#ect credibile" 8u rostea (devarul insotit de surle si trimbite& el
spunea adearul, istorisirea pe care nici nu te gindesti s-o pui la indoiala, #iindca ea va #i cre!uta de la sine" 8umai
episcopul +eregrino intelese si asta ii picura neliniste in su#let" (cest Marturisitor va #i un adversar teribil, unul care nu
putea #i doborit cu #ocul din #ata altarului"
, (l doilea nume pe care l-a avut a #ost Marc@o, Marcos cel Mare" Aiindca era un munte de om" ( a3uns la
statura de adult #oarte de timpuriu" Citi ani avea cind atinsese inaltimea de doi metri> ?nspre!ece> 0aca nu, atunci
sigur cind a implinit doispre!ece" Statura si puterea l-au #acut de nepretuit la turnatorie, unde sar3ele de otel sunt atit de
mici incit mai toata munca e manuala si #orta devine esentiala" Viata oamenilor depindea de puterea lui Marc@o"
(#lati in praBa, oamenii de la turnatorie dadura aprobator din cap" Se laudasera unii #ata de altii ca in viata lor nu
vor sc)imba vreo vorba cu un ateu #ramling" Se vedea ca unul dintre ei o #acuse, dar acum erau multumiti ca Vorbitorul
intelesese esentialul, ca pricepuse ceea ce-si aminteau ei despre Marc@o" (cum #iecare voia sa #i #ost in pielea celui
care-i povestise Vorbitorului despre Marc@o" 8u le trecu prin minte ca strainul nici macar nu incercase sa discute cu ei"
0upa atitia ani, stia multe lucruri #ara sa mai intrebe"
, Cel de-al treilea nume era C@o" Ciinele"
9(, da9, gindira lusos" 9(sta am au!it si noi despre Vorbitori" 8-au nici un respect #ata de morti, nici un sentiment
de decenta"9
, (cesta era numele pe care-l #oloseati intotdeauna cind a#lati ca sotia lui, 8ovin)a, mai avea o vinataie la oc)i,
mergea sc)iopatind sau avea bu!a prinsa in copci" 0aca se purta cu ea intr-un asemenea )al, era un animal"
9Cum de indra!neste sa spuna asa ceva> Marc@o e mort79 0ar dincolo de revolta pe care o simteau, oamenii erau
nelinistiti din cu totul alt motiv" Isi aminteau ca aproape toti #olosisera sau au!isera cuvintele acelea, dar repetind in
public ceea ce a#irmau ei pe vremea cind Marc@o era in viata, Vorbitorul comitea o indiscretie"
, Si asta nu pentru ca vreunul dintre voi o placea pe 8ovin)a, #emeia aceea rece care nu va dadea buna
dimineata, insa era mai marunta decit el si era mama copiilor lui, iar atunci cind o batea isi merita numele de C@o"
Se simteau stin3eniti& murmurara unii catre altii" Cei care stateau pe iarba linga 8ovin)a #urisau priviri spre ea,
dorind sa vada cum reactionea!a, apoi isi indreptau iute oc)ii in alta parte, intelegind, indurerati, ca Vorbitorul avea
dreptate, ca nu tineau la ea, ca se temeau de ea si ca, in acelasi timp, o cainau"
, Spuneti-mi, acesta e baiatul pe care l-ati cunoscut> Isi petrecea timpul prin baruri mai mult decit oricare altul
si totusi niciodata n-a reusit sa-si #aca prieteni acolo, nu s-a bucurat de camaraderia pe care o naste bautura" -ra ursu!,
irascibil c)iar si #ara sa bea vreun pa)arel, morocanos si nervos inainte de a cadea lat, nimeni n-ar #i putut sa spuna
vreodata daca era beat sau trea!" 8iciodata n-ati au!it ca ar avea vreun prieten si putini dintre voi va bucurati cind il
vedeati intrind in camera in care va a#lati" (cesta e omul pe care l-ati cunoscut mai toti" Cu greu putea #i numit om"
90a9, gindira ei" 9(cesta a #ost omul"9 0e-acum, socul initial provocat de lipsa de decenta trecuse" Se obisnuisera
cu #aptul ca Vorbitorul nu avea de gind sa in#rumusete!e ceva prin istorisirea lui" Si totusi erau inca stin3eniti, pentru ca
aparea o nota de ironie, nu in glas, ci in cuvinte" 9Cu greu putea #i numit om9, spusese el, dar bineinteles ca era om si
reali!asera ca prin ceata ca desi strainul intelegea sentimentele lor #ata de Marc@o insa nu le aproba intru totul"
, +utini altii, cei de la turnatoria din $airro das 0abricadoras, il cunosteau ca barbatul cu brate tari, in care
puteau avea incredere" Stiau ca niciodata nu se lauda ca va #ace mai mult decit putea si ca #acea intotdeauna ceea ce
promitea" Se puteau bi!ui pe el, asadar intre !idurile turnatoriei se bucura de respectul lor" 0ar imediat ce iesea de
acolo, il tratau ca toata lumea , il ignorau, il desconsiderau"
(cum ironia se accentuase" 0esi in vocea Vorbitorului nu se strecura nici o alu!ie , vorbea la #el de simplu si de
limpede precum incepuse , barbatii care lucrasera cu Marc@o intelesera dincolo de cuvinte 98-ar #i trebuit sa-l
ignoram asa cum am #acut-o" 0aca il pretuiam in turnatorie, atunci trebuia sa tinem la el si in a#ara ei"9
, ?nii dintre voi mai cunosc un amanunt despre care nu s-a prea vorbit" Stiti ca i-ati dat numele de C@o cu mult
timp inainte de a-l merita" (veati !ece, unspre!ece sau doispre!ece ani" 8iste baietasi" -l crescuse inalt" Va simteati
umiliti in prea3ma lui si erati tematori, #iindca va provoca un sentiment de nea3utorare"
0om Crist@o murmura catre sotia lui
, (u venit sa auda bir#e, iar el le da e'emple de responsabilitate"
, +rin urmare ati luat #ata de el aceeasi atitudine pe care o adopta #iintele umane cind se con#runta cu #orte care
le depasesc" V-ati aliat" Ca vinatorii care incearca sa doboare un mastodont, ca toreadorii care se straduiesc sa slabeasca
un taur urias, pregatindu-l pentru lovitura #inala" /)ionturi, ocari, siciieli" Ca sa-l #aceti sa se miste in loc" 8u putea
g)ici de unde va veni urmatoarea lovitura" Intepati-l cu tepuse care sa ramina sub piele7 Slabiti-i #orta prin durere7
innebuniti-l7 Aiindca asa mare cum este, il puteti sili sa reactioneze. +uteti sa-l #aceti sa urle" Sa alerge" Sa plinga"
Intelegeti> 1a urma-urmei, e mai slab decit voi toti la un loc"
-la se in#uriase" Voia ca el sa-l acu!e pe Marc@o, nu sa-i gaseasca scu!e" Aaptul ca avusese o copilarie grea nu-i
dadea dreptul s-o doboare pe mama ori de cite ori i se na!area"
, (sta nu e o acu!atie" +e vremea aceea erati copii, iar copiii dau dovada de cru!ime pentru ca nu cunosc
masura" (cum n-ati mai #ace asa ceva" Si #iindca tot v-am amintit de asta, puteti gasi lesne un raspuns" Ii spuneati
9ciine9, asa ca el a devenit ciine" +entru tot restul vietii" Aacind rau celor nea3utorati" $atindu-si sotia" Vorbindu-i atit de
3ignitor si purtindu-se atit de nemilos cu #iul lui, Miro, incit l-a alungat de acasa" Se purta asa cum #usese tratat de voi,
devenise ceea ce spuneati ca era"
9-sti un nec)ib!uit9, gindi episcopul +eregrino" 90aca oamenii ar reactiona dupa modul cum ii tratea!a semenii
lor, atunci nimeni n-ar mai #i raspun!ator de #aptele sale" 0aca pacatele nu-ti apartin prin alegere, atunci cum mai poti
sa te caiesti>9
Ca si cum ar #i au!it argumentatia muta a episcopului, Vorbitorul ridica o mina si #acu un gest prin care alunga
propriile sale cuvinte"
, 0ar raspunsul obtinut atit de usor nu e cel adevarat" C)inurile la care l-ati supus nu l-au #acut violent , l-au
impins spre o singuratate ursu!a" Si cind nu l-ati mai siciit, i-a trecut si ura #ata de voi" 8u era el acela care sa #ie
ranc)iunos" Auria lui s-a racit si s-a trans#ormat in suspiciune" Stia ca-l dispretuiti& a incercat sa traiasca #ara voi" In
pace"
-nder tacu un moment si apoi dadu glas intrebarii pe care si-o pusesera toti
, +rin urmare, cum a devenit omul crud pe care-l cunosteati> /inditi-va putin" Cine a avut parte de cru!imea
lui> Sotia" Copiii" ?nii oameni isi bat sotiile si copiii #iindca tin3esc dupa putere, dar sunt prea slabi sau prosti ca s-o
dobindeasca in lume" O sotie si niste copii lipsiti de aparare, legati de un asemenea barbat prin necesitate si obicei si, cu
amaraciune o spun, prin dragoste, sunt singurele victime pentru a caror dominare are su#icienta putere"
90a9, gindi -la, aruncind o privire catre 8ovin)a" 9(sta voiam" 0e aceea l-am rugat sa marturiseasca moartea
tatei"9
, (semenea oameni e'ista, dar Marcos 2ibeira nu era unul dintre acestia" /inditi-va o clipa" (ti au!it vreodata
sa-i #i lovit pe copii> (ti au!it asa ceva> Voi, cei care ati lucrat cu el , a incercat sa-si impuna vointa asupra voastra>
Sa se ra!bune cind lucrurile nu-i ieseau cum voia> Marc@o nu a #ost un om slab si rau" ( #ost un barbat tare" 8u dorea
puterea" ( cautat dragostea" 8u dominare, ci loialitate"
-piscopul +eregrino !imbi sumbru, ca un spadasin salutindu-si temutul adversar" 9+asesti pe o poteca
intortoc)eata, Vorbitorule, te invirtesti in 3urul adevarului, #andind #ara a lovi" 0ar cind o vei #ace, lovitura se va dovedi
mortala" Oamenii astia au venit sa se distre!e, dar i-ai trans#ormat in tinte& o sa-i strapungi drept in inima"9
, +oate ca unii dintre voi isi amintesc de un incident, continua -nder" Marcos avea probabil vreo treispre!ece
ani, ca si voi" Va a#lati pe panta inver!ita a dealului din spatele scolii si nu-i dadeati pace" (ti aruncat cu pietre in el, l-
ati s#ic)iuit cu #ire de capim" 1-ati insingerat nitel, dar el a re!istat" ( incercat sa scape de voi" (poi unul dintre voi l-a
lovit tare in burta si l-a durut mai rau decit v-ati putea inc)ipui, pentru ca su#erea de3a de boala care mai tir!iu l-a ucis"
Inca nu se obisnuise cu #ragilitatea si cu durerea" I se parea ca trece prin c)inurile mortii" Si a dat in voi"
90e unde stie>9 se intrebara citiva oameni" 9( trecut atita vreme de cind s-a intimplat Cine i-a spus cum s-au
petrecut lucrurile> (m depasit masura, atita tot" 8-am vrut sa-i #acem rau, dar cind bratul a tisnit inainte cu mina uriasa
strinsa pumn, ca o lovitura de cabra""" voia sa ma doboare"""9
, Oricare dintre voi ar #i putut sa cada secerat" Inca de atunci stiati ca era c)iar mai puternic decit parea" Cel mai
rau v-a inspaimintat #aptul ca asta era pedeapsa pe care o meritati" Ingro!iti, ati strigat dupa a3utor" Si ce-au va!ut
pro#esorii cind au venit> ?n baietas plingind, plin de singe, prabusit la pamint si un baiat solid, cu statura de barbat,
care avea ici-colo citeva !girieturi si spunea 9Imi pare rau, n-am vrut"9 (lti sase au strigat 91-a lovit7 ( vrut sa-l
omoare din senin" (m incercat sa-l oprim, dar C@o e atit de mare""" Intotdeauna se ia de copiii mai mici"9
Micutul /rego traia #iecare moment al istorisirii"
, Mentirosos7 striga el" Minteau7
Citiva oameni din prea3ma pu#nira in ris" Quara sisii catre el sa taci
, (titia martori7 +ro#esorii nu aveau cum sa nu dea cre!are acu!atiei" 0e undeva a aparut insa o #etita care le-a
spus ca va!use totul" Marcos ripostase la atacul ne3usti#icat, salbatic si dureros, al )aitei de baieti a caror comportare
aducea si mai mult cu aceea a ciinilor decit reactiile lui 2ibeira" 2elatarea ei a #ost acceptata drept adevar, #ara nici o
re!erva" 1a urma-urmei, era #iica celor doi Os Venerados"
/rego o privi pe 8ovin)a cu oc)i stralucitori si ume!i, apoi sari in picioare si striga catre cei din 3ur
, ( mam@e o libertou7 Mama l-a salvat7
Oamenii risera, se intoarsera si se uitara la 8ovin)a, dar c)ipul ei era impenetrabil, pentru ca re#u!a sa recunoasca
a#ectiunea pe care o simtea #ata de copilul ei in acele momente"
, 8ovin)a, relua Vorbitorul" +urtarea rece si mintea ei sclipitoare o #aceau sa se simta la #el de surg)iunita
printre voi ca si Marc@o" 8ici unul dintre voi nu-si poate aminti ca ea sa #i #acut vreodata un gest de prietenie #ata de
cineva" -i bine, cunoasteti adevarul" -a nu-l salva pe Marc@o, va impiedica sa scapati nepedepsiti"
Cei ale caror incercari de a se imprieteni cu 8ovin)a #usesera respinse dadura din cap si !imbira cu subinteles
9(sta e 0ona 8ovin)a, biologista, prea buna pentru oricare dintre noi"9
, Marc@o n-a inteles lucrurile ast#el" I se spusese de atitea ori ca e un animal incit a3unsese el insusi s-o creada"
8ovin)a ii aratase intelegere, ca unei adevarate #iinte umane" O #ata draguta, un copil deosebit de inteligent, #iica
s#intilor Venerados, intotdeauna aroganta ca o !eita, ea coborise din inalt ca sa-l binecuvinte!e si sa-i implineasca ruga"
( inceput s-o venere!e" Sase ani mai tir!iu s-a casatorit cu ea" 8u-i o poveste miscatoare>
-la il privi pe Miro, care ridica din sprincene
, (proape ca te #ace sa-l iubesti pe ticalos, nu-i asa>
$rusc, dupa o pau!a mai lunga, mai puternica decit pina atunci, vocea Vorbitorului e'ploda" 4resarira cu totii si
devenira mai atenti"
, 0e ce a a3uns s-o urasca, s-o bata, sa-i dispretuiasca pe copiii nascuti de ea> Si #emeia aceasta sclipitoare, cu o
vointa de #ier, de ce a suportat totul> (r #i putut pune oricind pune capat casatoriei" (devarat, $iserica nu ingaduie
divortul, dar raminea separarea si n-ar #i #ost prima #emeie din Milagre care sa-si paraseasca sotul" +utea sa ia copiii si
sa-l abandone!e" 0ar ea a ramas. (tit primarul cit si episcopul i-au sugerat sa-l paraseasca" 1e-a spus ca se puteau
duce dracului amindoi"
Multi dintre lusos risera& si-o puteau imagina pe 8ovin)a cea scumpa la vorba rastindu-se la episcop si
in#runtind-o pe $os=uin)a" C)iar daca n-o placeau din cale-a#ara pe 8ovin)a, ea era practic singura persoana din
Milagre care scapase basma curata dupa ce daduse cu ti#la autoritatii"
-piscopul isi aminti scena petrecuta in biroul sau cu mai bine de !ece ani in urma" 8u spusese intocmai cuvintele
citate de Vorbitor, dar c)iar daca le-ar #i reprodus aidoma, e#ectul de acum ar #i #ost acelasi" Si totusi #usese singur in
birou" 8u se destainuise nimanui" Cine era omul acesta si cum de a#lase atit de multe lucruri pe care n-avea de unde sa
le cunoasca>
0upa ce risetele se mai stinsera, -nder continua
, In casatoria pe care o urau amindoi a e'istat ceva care i-a legat strins" (cea legatura a #ost boala lui Marc@o"
(cum vocea lui era mai domoala" 1usos isi incordara au!ul ca sa prinda mai bine vorbele"
, $oala i-a in#luentat viata inca de cind a #ost conceput" /enele parintilor lui s-au combinat in asa #el incit, din
momentul in care a inceput pubertatea, celulele din glandele lui au inceput sa se trans#orme, continuu si ireversibil, in
celule lipidice" 0octorul 8avio va poate spune mai bine decit mine cum a progresat boala" Marc@o a stiut inca din
copilarie ca su#era de aceasta boala& parintii lui au a#lat de ea inainte sa moara din pricina 0escoladei& /usto si Cida
erau la curent cu ea din e'aminarile genetice la care supusesera intreaga populatie a 1usitaniei" 3oti erau morti" 0oar o
persoana mai stia, cea care mostenise #isierele de 'enologie" 8ovin)a"
0octorul 8avio era uimit" 0aca ea stiuse totul inainte de casatorie, atunci nu-i era strain nici #aptul ca ma3oritatea
celor care su#ereau de aceasta boala erau sterili" (tunci de ce se maritase cu Marc@o daca era sigura ca el nu putea avea
copii> In clipa aceea intelese ceea ce s-ar #i cuvenit sa stie de multa vreme Marc@o nu era o e#ceptie. 8u e'istau
e'ceptii" 8avio se inrosi la #ata" Vorbitorul era pe cale sa de!valuie ceva in#am"
, 8ovin)a stia ca Marc@o era pe moarte" Si mai stia, inca dinaintea casatoriei, ca el era complet steril"
4recura citeva clipe pina ce intelesul vorbelor deveni evident" -la avu sen!atia ca toate maruntaiele ii iau #oc si
incep sa i se topeasca in trup" Aara a-si intoarce capul spre Miro, va!u ca baiatul inmarmurise si obra3ii ii palisera"
In ciuda murmurelor din public, Vorbitorul continua
, (m va!ut evaluarile genetice" Marcos Maria 2ibeira n-a !amislit niciodata" Sotia lui a avut sase copii, dar nu
erau ai lui, iar ea stia ca el stie" (sta #acea parte din intelegerea pe care o #acusera inainte de casatorie"
Murmurele se trans#ormara in susoteli, miriielile in e'presii de nemultumire si, in clipa cind !gomotul deveni un
vacarm de nedescris, Quim sari in picioare si striga, urla la -nder
, Mama mea e cinstita7 O sa te ucid c-ai #acut-o tir#a7
?ltimul cuvint parea suspendat in tacerea care se lasase dintr-o data" Vorbitorul nu raspunse" 2amase nemiscat,
#ara sa-si ia oc)ii de la c)ipul impurpurat al lui Quim" Si, intr-un tir!iu, Quim isi dadu seama ca acel cuvint, care inca ii
vibra in urec)i, iesise din gura lui, nu din cea a Vorbitorului" Se uita la 8ovin)a, care statea pe pamint alaturi de el, dar
nu dreapta si semeata, ci prabusita, cu privirea tinta la miinile care-i tremurau in poala"
, Spune-le, mama, o ruga Quim" Vocea ii era mai imploratoare decit ar #i vrut"
-a nu raspunse" 8u scoase un cuvint si nici nu-si ridica oc)ii" 0aca n-ar #i avut bun simt, ar #i cre!ut ca tremurul
miinilor era o recunoastere, ca se simtea rusinata, ca si cum ceea ce spusese Vorbitorul repre!enta adevarul pe care
insusi 0umne!eu l-ar #i rostit la rugamintea lui Quim" Isi aminti cum descrisese parintele Mateu c)inurile iadului
0umne!eu ii scuipa pe adulteri, caci ei bat3ocoresc puterea creatiei pe care -l le-a impartasit-o si n-au bunatate in su#let
nici cit sa se ridice deasupra viermilor" Quim simti un gust amar in gura" Ceea ce spusese (ndreF Giggin era adevarat"
, (amCe, i!bucni el cu voce tare si sarcastica, =uem #ode p6ra #a!er-me>
Oamenilor li se taie rasu#larea" Cu pumnii strinsi, Ol)ado tisni brusc in picioare" (bia acum reactiona si 8ovin)a
intinse o mina, parca voind sa-l impiedice pe Ol)ado sa-si loveasca #ratele" Quim nici macar nu baga de seama ca
Ol)ado sarise in apararea mamei& se mira doar ca Miro n-o #acuse inca, deci si el intelesese ca acesta era adevarul"
Quim respira adinc, apoi se rasuci pe calciie, sovaitor, cu o e'presie de ratacire intiparita pe c)ip& dupa citeva
clipe, se strecura printre oameni si se indeparta" 0esi il urmarira cu totii plecind, nimeni nu-i adresa o vorba" +e
8ovin)a ar #i cre!ut-o daca ar #i respins acu!atia si l-ar #i linsat pe Vorbitor #iindca aruncase un asemenea pacat asupra
#iicei s#intilor Os Venerados" 0ar ea nu negase" Il ascultase pe #iul ei acu!ind-o in mod 3osnic si nu spusese nimic" -ra
deci adevarat Iar acum ascultau #ascinati" +utini dintre ei traiau vreun sentiment de neliniste" Voiau sa a#le cine era tatal
copiilor 8ovin)ei"
Cu glas domol, -nder isi continua povestirea
, 0upa ce parintii i-au murit si inainte de a da nastere copiilor, 8ovin)a nu a iubit decit doi oameni" +ipo i-a #ost
ca un al doilea tata" 8ovin)a si-a statornicit viata linga el& vreme de citiva ani, a simtit ce inseamna sa aiba o #amilie"
(poi el a murit, iar 8ovin)a a cre!ut ca ea l-a ucis"
Oamenii care sedeau linga #amilia 8ovin)ei o va!ura pe Quara ingenunc)ind in #ata -lei si intrebind-o
, 0e ce s-a suparat Quim asa de tare>
-la ii raspunse incet
, +entru ca +apai nu a #ost tatal nostru cel bun"
, (, e'clama Quara" Si acum Vorbitorul e tatal nostru>
-la o ruga sa taca"
, In noaptea in care a murit +ipo, 8ovin)a i-a aratat ultima ei descoperire, ceva in legatura cu 0escolada si cu
modul in care actionea!a asupra plantelor si animalelor de pe 1usitania" +ipo a inteles mai mult decit ea din acea
proiectie" S-a grabit sa plece in padure, unde-l asteptau purcelusii" +robabil le-a spus ce a#lase" +oate ca doar au g)icit"
8ovin)a s-a considerat insa vinovata ca-i aratase un secret pentru pastrarea caruia purcelusii ar #i #ost in stare sa ucida"
-ra prea tir!iu sa mai repare ce #acuse, dar putea sa impiedice repetarea accidentului" 0e aceea a sigilat toate
#isierele care aveau ceva de-a #ace cu 0escolada, inclusiv ceea ce-i aratase lui +ipo in noaptea aceea" Stia cine va dori
sa vada #isierele" 1ibo, noul !enador" 0aca +ipo ii #usese tata, 1ibo ii #usese #rate si c)iar mai mult decit atit" 0esi
su#erise cumplit la moartea lui +ipo, pierderea lui 1ibo ar #i #ost de nesuportat" -l a solicitat #isierele" 1e-a cerut cu
insistenta" I-a spus ca n-o sa-l lase niciodata sa le vada"
(mindoi stiau ce inseamna re#u!ul ei" 0aca s-ar #i casatorit cindva cu 8ovin)a, 1ibo ar #i avut dreptul sa treaca
de sistemele de protectie stabilite de ea pentru acele #isiere" Se iubeau cu disperare, aveau nevoie unul de celalalt mai
mult ca niciodata, dar 8ovin)a nu se putea marita cu el in veci" 1ibo nu i-a promis niciodata ca nu va citi #isierele si
c)iar daca si-ar #i luat un asemenea anga3ament, nu ar #i #ost in stare sa-l respecte" 0ar, la #el ca tatal lui, avea sa
inteleaga, si sa moara"
8u-i era greu sa re#u!e sa se marite cu el, dar ii venea mult mai greu sa traiasca #ara el" (sa ca n-a trait #ara 1ibo"
( inc)eiat tirgul cu Marc@o" Se va casatori cu el dupa lege, dar sotul ei adevarat si tatal tuturor copiilor ei va #i, a #ost
1ibo"
$ru'in)a, vaduva lui 1ibo, se ridica nesigura in picioare, cu lacrimile curgindu-i pe obra3i si, printre suspine, urla
, Mentira, mentira7 Minciuni, minciuni7
0ar nu bocea de #urie, ci de durere" Celea din nou pierderea sotului ei" 4rei dintre #iicele sale o a3utara sa
paraseasca praBa"
, 1ibo stia ca le #ace un rau imens sotiei si #etelor sale" Se detesta pentru ceea ce #acuse" ( incercat sa stea
departe de 8ovin)a" ( reusit, luni, ba c)iar ani intregi" Si 8ovin)a s-a straduit" ( re#u!at sa-l vada, c)iar sa-i vorbeasca"
+ina si copiilor le-a inter!is sa pomeneasca numele lui" 0upa o vreme, 1ibo s-a cre!ut indea3uns de tare ca s-o poata
vedea #ara sa mai cada in pacat" 8ovin)a se simtea #oarte singura cu sotul ei, care nu se compara cu 1ibo" 8iciodata nu
si-au inc)ipuit ca ceea ce #aceau era corect, dar pur si simplu nu puteau trai multa vreme despartiti"
$ru'in)a au!i toate acestea in vreme ce era condusa a#ara din praBa" +entru ea era o slaba consolare, desigur, dar
urmarind-o cu privirea, episcopul +eregrino intelese ca Vorbitorul ii #acea un dar" (cest crud adevar o trans#ormase in
cea mai nevinovata victima insa Vorbitorul ii lasa si altceva decit cenusa" O invata sa traiasca stiind ce #acuse sotul ei"
98u ai #ost tu vinovata9, parea sa-i spuna" 9Orice-ai #i #acut, nu puteai impiedica nimic din cele ce s-au intimplat Sotul
tau a dat gres, nu tu"9 9Aecioara $inecuvintata9, se ruga in gind episcopul, 9#a ca $ru'in)a sa auda ce spune omul
acesta si sa-l creada" 9
Vaduva lui 1ibo nu era singura care plingea" Sutele de oc)i care o urmareau indepartindu-se se umplura de
lacrimi" 0escoperirea ca 8ovin)a #usese adultera venea ca un dus rece, dar incura3ator #emeia cu inima otelita purta o
pata care n-o #acea cu nimic mai buna decit oricare alta" 0ar #aptul ca si 1ibo ca!use in pacatul adulterului nu le dadu
aceeasi satis#actie" Il iubisera cu totii" Ii admirasera genero!itatea, bunatatea, intelepciunea, iar acum nu le placea sa
a#le ca ele #usesera doar o masca"
0e aceea, cind Vorbitorul le reaminti ca a!i nu rostea moartea lui 1ibo, le veni greu sa-si ascunda surprinderea"
, 0e ce a acceptat Marcos 2ibeira toate acestea> 8ovin)a si-a inc)ipuit ca el isi dorea #oarte mult o sotie si traia
cu ilu!ia ca este tatal copiilor pentru a spala rusinea pe care o simtea in #ata comunitatii" 0a, e adevarat, dar nu intru
totul" Marc@o s-a casatorit cu 8ovin)a pentru ca o iubea" 0e #apt, Marc@o n-a sperat niciodata ca ea va a3unge sa
nutreasca aceleasi sentimente #ata de el, #iindca o venera" 8ovin)a era o !eita si stia ca Marc@o e bolnav, respingator, un
animal demn de dispret" 1a rindul sau, Marcos stia ca niciodata 8ovin)a nu-i va inapoia sentimentele si nici macar nu-l
va iubi" 8ada3duia insa ca intr-o buna !i in su#letul ei avea sa incolteasca saminta intelegerii, ca va a3unge sa simta #ata
de el un #el de""" loialitate"
-nder ramase citeva clipe cu capul plecat" 1usos au!ira cuvintele pe care el n-ar #i trebuit sa le spuna 98iciodata
n-a #ost asa"9
, +entru Marcos, #iecare copil care se nastea era o noua dovada ca dadea gres" Ca !eita il considera inca nedemn
de ea" 0e ce> Cinstit era" 8u #acuse niciodata alu!ii ca vreun copil n-ar #i al lui" 8u calcase niciodata legamintul #acut
8ovin)ei" 8u merita oare ceva mai mult din partea ei> ?neori nu mai putea indura" 2e#u!a sa accepte 3udecata ei" 8u
era o !eita" 4oti copiii ei erau bastar!i" (sta isi spunea el in gind cind isi varsa #uria pe 8ovin)a, cind racnea la Miro"
Miro isi au!i numele pronuntat, dar nu-l recunoscu drept ceva care sa-i apartina" 1egatura lui cu realitatea era mai
#ragila decit isi inc)ipuise, iar !iua de a!i ii con#irmase banuiala, provocindu-i prea mult !bucium magia imposibila cu
purcelusii si copacii& mama si 1ibo amanti& smulsa atit de brutal, dupa ce #acuse parte din propria lui #iinta, Ouanda era
acum indepartata dintr-o singura lovitura, devenind, ca si -la sau Quara, o alta sora" Cu capul in pamint, nu reusea sa
vada nici macar iarba& vocea Vorbitorului devenise sunet pur, iar in cuvinte nu mai percepea intelesuri, ci doar un vuiet
ingro!itor" -l c)emase acea voce, el voise ca ea sa rosteasca moartea lui 1ibo" Cum putea sa stie dinainte ca, in locul
unui preot binevoitor apartinind unei religii umaniste, va avea parte de adevaratul Vorbitor, cu mintea lui patrun!atoare
si cu o per#ecta capacitate de intelegere> 8-ar #i putut sa stie ca sub masca bunatatii se ascunde Savirsitorul,
distrugatorul, miticul 1uci#er al celei mai gro!ave crime comise de umanitate, )otarit sa traiasca ast#el incit sa-si
3usti#ice numele, #acind o bat3ocura din munca de o viata a lui +ipo, a lui 1ibo, a Ouandei si a lui insusi, pricepind in
decurs de numai o ora, cit statuse printre purcelusi, ceea ce altii nu reusisera in aproape cinci!eci de ani, despartind-o pe
Ouanda de el cu o singura lovitura nemiloasa data cu sabia adevarului& aceasta era vocea pe care o au!ea Miro, singura
certitudine ce-i mai ramasese, o voce necrutatoare si teribila" Miro se agata de sunetul ei, incercind sa o urasca dar
nereusind, #iindca stia, nu se putea amagi& stia ca Savirsitorul era nemilos dar in acelasi timp nimicea ilu!iile, iar
ilu!iile trebuiau sa moara" 9(devarul despre purcelusi, adevarul despre noi insine7 ?rmind nestiute cai, acest om batrin
cit lumea e capabil sa vada adevarul, care nu-l orbeste si nici nu-l #ace sa-si piarda ratiunea" 4rebuie sa ascult vocea asta
si sa las puterea ei sa ma patrunda, sa ma cuprinda si pe mine, ca sa pot privi lumina #ara sa mor"9
, 8ovin)a stia #oarte bine ce este o adultera, o ipocrita" Stia ca e vinovata #ata de Marc@o, #ata de 1ibo, de copii
si de $ru'in)a" Stia ca ea l-a ucis pe +ipo" Iata de ce suporta, ba c)iar c)ema pedeapsa venita din partea lui Marc@o"
(ceasta era penitenta ei, dar niciodata nu-i era de a3uns" Indi#erent cit de mult o ura Marc@o, ea se ura pe sine insutit"
-piscopul incuviinta din cap" 0e!valuind aceste secrete in #ata intregii comunitati, Vorbitorul comisese o #apta
monstruoasa" 4ainele acestea trebuiau rostite doar in con#esional" +eregrino simtise totusi #orta de!valuirii, #elul in care
membrii comunitatii se vedeau siliti sa-i descopere pe acesti oameni, pe care isi inc)ipuisera ca-i cunosteau, pentru ca
apoi sa-i mai redescopere o data, si inca o data& si #iecare intorsatura a istorisirii ii obliga sa se regindeasca pe ei insisi,
caci si ei #acusera parte din ea, participasera la ea de nenumarate ori, dar pina acum nu stiusera alaturi de cine" 4raisera
o e'perienta inspaimintatoare, dureroasa, care in cele din urma avusese un e#ect ciudat de linistitor" -piscopul se apleca
spre secretarul sau si-i sopti
, $ine macar ca bir#a nu va mai avea din ce sa se )raneasca& n-au mai ramas secrete nede!valuite"
, 4oti oamenii din aceasta istorisire au su#erit, toti s-au sacri#icat pentru cei pe care ii iubeau, toti au provocat
su#erinte groa!nice celor pe care i-au iubit Iar voi, care m-ati ascultat asta!i, si voi ati adus durerea" 0ar sa tineti minte
viata lui Marc@o a #ost cruda si tragica& desi ar #i putut pune capat oricind intelegerii cu 8ovin)a, a pre#erat sa-i ramina
#idel" 4rebuie sa #i gasit vreo bucurie in asta" Cit despre 8ovin)a, ea a incalcat legile lui 0umne!eu, legile care tin
aceasta comunitate laolalta" Si ea si-a primit pedeapsa" $iserica nu cere o penitenta atit de ingro!itoare precum cea pe
care 8ovin)a si-a impus-o siesi" Iar daca va simtiti indemnati sa credeti ca ar merita vreo rautate mesc)ina din partea
voastra, va invit sa tineti minte a su#erit totul si a #acut toate acestea dintr-un singur motiv pentru a-i impiedica pe
purcelusi sa-l ucida pe 1ibo"
Cuvintele lui cernura cenusa in inimile tuturor"
Ol)ado se ridica, apoi ingenunc)e linga 8ovin)a si isi trecu un brat pe dupa umarul ei" -la statea alaturi, dar
privea in pamint si plingea tacut" Quara se apropie si ramase in picioare in #ata mamei, privind-o cu veneratie, iar
/rego isi ingropa #ata in poala 8ovin)ei si incepu sa suspine" Cei care se a#lau su#icient de aproape reusira sa-l auda
3elind
, 4odo papai e morto" 8@o ten)o nem papai" 4oti taticii mei sunt morti" 8u mai am nici un tatic"
Ouanda astepta in capatul aleii, unde o insotise pe mama ei cu putin timp inainte ca Vorbitorul sa #i inc)eiat" Il
cauta din oc)i pe Miro, dar el plecase de3a"
-nder ramase in spatele podiumului, uitindu-se la #amilia 8ovin)ei, dorind sa #aca ceva care sa le mai aline
durerea" Marturisirile pricinuiau intotdeauna su#erinte, #iindca un Vorbitor nu se straduieste deloc sa in#rumusete!e
adevarul" 0ar rareori se intimpla ca oamenii sa aiba o viata atit de incarcata de amagiri precum Marc@o, 1ibo si
8ovin)a& arareori apareau atitea momente de uimire, atit de multe in#ormatii care sa-i sileasca pe oameni sa-si
revi!uiasca parerile despre cei pe care ii cunoscusera, despre cei pe care ii iubisera" In vreme ce marturisise, va!ind
c)ipurile celor care il priveau, Savirsitorul intelesese ca asta!i provocase o durere de neinc)ipuit" O simtise c)iar el, de
parca oamenii i-ar #i transmis su#erinta lor" $ru'in)a #usese cea mai uimita, dar Savirsitorul stia ca nu ea era cea mai
adinc ranita" Miro si Ouanda indurasera cea mai in#ioratoare tortura, deoarece isi imaginasera ca stiau ce le va aduce
viitorul" Savirsitorul mai simtea insa si durerea prin care trecusera inainte si isi dadea seama ca noile rani pricinuite
asta!i se vor vindeca mult mai repede decit cele vec)i" +oate ca 8ovin)a nu recunostea inca, dar Savirsitorul o eliberase
de o povara mult prea grea, pe care n-ar mai #i reusit s-o poarte multa vreme"
, Vorbitorule, il c)ema $os=uin)a"
, 0oamna primar""" 8u-i placea sa discute cu oamenii dupa marturisire, dar se obisnuise cu #aptul ca intotdeauna
se gasea cineva care sa insiste sa discute cu el" Aacu un e#ort sa !imbeasca (u venit mai multi oameni decit ma
asteptam"
, O c)estiune de moment pentru cei mai multi, raspunse $os=uin)a" +ina dimineata vor uita"
-nder se simti deran3at ca ea bagateli!a totul"
, (sta daca nu cumva se va intimpla ceva iesit din comun in cursul noptii"
, Mda" -i bine, s-a aran3at si asta"
-nder observa abia acum ca $os=uin)a era e'trem de tulburata si reusea cu greu sa-si tina in #riu emotiile" O lua
de cot si apoi isi petrecu bratul pe dupa umarul ei& recunoscatoare, ea se lasa spri3inita"
, Vorbitorule, am venit sa-mi cer iertare" Congresul Stelar ti-a rec)i!itionat nava" (ctiunea nu are nici o legatura
cu vreo #apta de-a ta" (ici s-a comis o crima, o crima atit de""" ingro!itoare""" incit vinovatii trebuie dusi pe cea mai
apropiata planeta, 4rond)eim, pentru a #i 3udecati si pedepsiti" Cu nava ta"
-nder ramase pe ginduri citeva clipe"
, Miro si Ouanda"
$os=uin)a intoarse capul si-l sageta cu privirea
, 8u pari surprins"
, 8u-i voi lasa sa plece"
Aemeia se indeparta brusc de el"
--o sa-i lasi%
, (m o banuiala privind acu!atia ce li se aduce"
, 4e a#li aici doar de patru !ile si stii de3a ce nici macar eu nu am banuit>
, ?neori guvernele sunt ultimele care a#la"
, 0a-mi voie sa-ti spun de ce ii ei lasa sa plece si de ce noi toti vom accepta sa #ie 3udecati pentru ca e'act
acum Congresul ne-a sters toate #isierele" Memoria computerelor este goala, cu e'ceptia citorva programe rudimentare
care controlea!a aprovi!ionarea cu energie, apa si sistemul de canali!are" Miine nu se va putea lucra, deoarece nu avem
su#icienta energie pentru #abrici, nici pentru mine sau pentru actionarea tractoarelor" -u am #ost destituita din #unctie"
(cum nu sunt decit ad3unct al se#ului politiei, pentru a ma ingri3i de indeplinirea directivelor Comitetului de -vacuare a
1usitaniei"
, -vacuare>
, +atenta coloniei a #ost revocata" Vor trimite nave pentru transportul populatiei" Orice semn al pre!entei umane
trebuie sters de pe #ata planetei" +ina si pietrele de mormint ale mortilor nostri"
-nder incerca sa cintareasca raspunsul ei" 8u se gindise ca $os=uin)a era tipul de om care sa se plece in #ata
autoritatii absurde"
, Intentione!i sa te supui acestor ordine>
, 2etelele de #urni!are a apei si energiei electrice sunt controlate prin ansiblu, iar impre3muirea coloniei e in
puterea Comitetului" 8e poate inc)ide aici, #ara energie, apa sau canali!are si nu avem cum sa scapam" 8i s-a
comunicat ca imediat ce Miro si Ouanda se vor indrepta spre 4rond)eim la bordul navei tale, o parte din restrictii vor #i
ridicate" O#ta 2egret, Vorbitorule, dar nu e momentul potrivit pentru a #ace turism in 1usitania"
, 8u sunt turist" -nder nu #acu e#ortul sa-i impartaseasca banuiala lui #aptul ca (ctivitatile Suspecte #usesera
descoperite de catre Congres dupa ce el venise pe 1usitania nu era o simpla coincidenta" (ti reusit sa salvati macar
unele #isiere>
$os=uin)a suspina"
, 2egret, dar abu!ind de amabilitatea ta" (m observat ca toate #isierele tale sunt mentinute prin ansiblu, din
a#ara planetei" (m transmis cele mai importante #isiere ca mesa3e in numele tau"
-nder pu#ni in ris"
, 0a, ai dreptate, #oarte bine ati #acut"
, 8u prea cred" 8u le putem primi inapoi" $a, de #apt, am putea, dar s-ar a#la neintir!iat si vei avea aceleasi
neca!uri ca si noi" (bia atunci Comitetul ar sterge totul"
, (sta se va intimpla daca nu intrerupeti legatura prin ansiblu imediat ce copiati toate #isierele mele in memoria
locala"
, (r insemna sa declaram rebeliunea" +entru ce am #ace-o>
, +entru sansa ca 1usitania sa devina cea mai buna si cea mai importanta dintre cele O Suta de 1umi"
$os=uin)a rise"
, Cred ca ei ne considera importanti, dar tradarea nu mi se pare calea cea mai potrivita pentru a #i recunoscuti
drept cei mai buni"
, 4e rog sa nu #aci nimic" 8u-i aresta pe Miro si pe Ouanda" (steapta o ora si permite-mi sa ma reintilnesc cu
tine si cu toti cei care trebuie sa participe la luarea )otaririi"
, Dotarirea daca ne revoltam sau nu> Marturisitorule, nu inteleg de ce trebuie sa #ii pre!ent la discutia asta"
, O sa intelegi atunci" 4e rog, locul asta e prea important ca sa ratam sansa"
, Sansa de a reali!a ce>
, 0e a repara ceea ce a #aptuit Savirsitorul in .enocidul de acum trei mii de ani"
$os=uin)a il privi cercetator"
, Si eu care credeam ca nu esti decit un individ indiscret care raspindeste !vonuri rauvoitoare"""
+oate glumea" Sau poate vorbea serios"
, 0aca socoti ca marturisirea inseamna sa raspindesti !vonuri, atunci s-ar putea trage conclu!ia ca esti prea
marginita ca sa conduci comunitatea asta"
-nder surise" $os=uin)a isi dadu bratele in laturi si ridica din umeri"
, +ois T, spuse ea" $ineinteles" Ce altceva>
, Convoci intilnirea>
, O s-o #ac" In biroul episcopului"
-nder simti o stingere de inima"
, -piscopul n-o sa vrea sa vina altundeva, e'plica ea, iar )otarirea de a ne revolta n-o sa insemne nimic daca nu
o aproba si el" $os=uin)a ii puse o mina pe piept" S-ar putea sa nici nu te lase sa calci in catedrala, pentru ca esti
necredinciosul"
, 0ar vei incerca"
, Voi incerca pentru ceea ce ai #acut asta seara" 0oar un intelept poate sa inteleaga oamenii atit de limpede si
intr-un rastimp atit de scurt" 0oar cineva lipsit de mila ar #i spus totul cu voce tare" +uterea si slabiciunea ta""" de
amindoua avem nevoie acum"
$os=uin)a se intoarse si pleca grabita" -nder stia ca in adincul inimii primarul nu dorea sa se supuna ordinelor
Congresului Stelar" (cestea venisera prea brusc si erau prea severe& ii anulasera autoritatea de parca ea ar #i #ost
vinovata de incalcarea legii" Cedarea era totuna cu recunoasterea vinovatiei, iar ea stia ca nu #acuse nici o greseala" Voia
sa se opuna, sa gaseasca o modalitate plau!ibila de a intoarce Congresului palma primita, cerindu-le membrilor lui sa
mai astepte, sa se calme!e" Ori, daca era necesar, spunindu-le de-a dreptul sa se duca invirtindu-se" 0ar marginita nu
era" 8-ar #i #acut nici cel mai mic gest de opo!itie decit #iind sigura ca va da roade si ca oamenii condusi de ea ar avea
de cistigat -nder se convinsese ca $os=uin)a era un bun guvernator" 0e dragul poporului ei isi va sacri#ica cu draga
inima mindria, reputatia, c)iar si viitorul"
2amasese singur" Cita vreme vorbise cu $os=uin)a, toti oamenii plecasera din praBa" -nder se simti ca un #ost
soldat care cutreiera o cimpie nepasatoare, scena unei batalii de mult purtate, unde se mai aud ecourile macelului in
adierea vintului printre #irele #osnitoare de iarba"
, Sa nu-i lasi sa intrerupa legatura prin ansiblu"
Vocea din urec)e il #acu sa tresara, dar o recunoscu imediat"
, Cane7
, +ot sa-i determin pe membrii Congresului sa creada ca ai taiat legatura, dar daca o #aci cu adevarat n-o sa te
mai pot a3uta"
, Cane, tu ai #acut asta, nu-i asa> Cum puteau sa a#le ce-au #acut Miro si Ouanda daca nu le-ai #i atras tu atentia>
-a nu-i raspunse"
, Cane, imi pare rau ca am intrerupt legatura cu tine, niciodata n-o sa"""
-nder era convins ca Cane stia ce dorea el sa spuna& cind vorbea cu ea, nu trebuia sa-si inc)eie #ra!ele" 4otusi nu
primi nici un raspuns"
Ce rost avea sa inc)eie cind stia ca ea va intelege oricum> Inca nu-l iertase, asta era e'plicatia, alt#el i-ar #i
raspuns de3a, atragindu-i atentia sa nu-i rapeasca timpul" Cu toate acestea, nu reusi sa-si stapineasca impulsul de a mai
incerca o data"
8ici acum nu primi raspuns" Spusese ce avea de spus , sa mentina legatura prin ansiblu - si gata" +entru
moment" (steptarea nu-l deran3a pe -nder" Ii era de a3uns sa stie ca Cane se a#la linga el, ascultind" 8u mai era singur"
0escoperi cu surprindere ca pe obra3i ii curgeau lacrimile" 1acrimi de usurare, socoti el" Cat)arsis" O marturisire, o
cri!a, vietile oamenilor intr-o teribila cumpana, viitorul coloniei prime3duit" 9Iar eu pling de usurare pentru ca un
program arogant imi vorbeste din nou"9
(casa o gasi pe -la asteptindu-l" (vea oc)ii inrositi de plins"
, $una, il saluta ea"
, (m reusit sa #ac ce doreai> intreba el"
, 8-am banuit niciodata, recunoscu ea" 8u era tatal nostru" (r #i trebuit sa-mi dau seama"
, 8u cred ca ai #i putut"
, Iar eu ce-am #acut> 4e-am c)emat sa marturisesti moartea tatalui meu""" a lui Marc@o" Incepu sa plinga din
nou" Secretele mamei""" credeam ca le cunosc, mi-am inc)ipuit ca se a#lau doar in #isierele ei""" am cre!ut ca-l ura pe
1ibo"
, 8-am #acut decit sa desc)id #erestrele ca sa aerisesc putin"
, (sta sa le-o spui Ouandei si lui Miro"
, 0ar, -la, ia gindeste-te putin pina la urma tot ar #i a#lat" Ingro!itor este ca nu au stiut vreme de atitia ani"
(cum, cind cunosc adevarul, isi pot gasi #iecare propriul sau drum"
, (sa cum l-a gasit mama> 0e data asta c)iar mai rau decit adulterul>
-nder ii atinse usor parul si il mingiie" -la accepta atingerea, incercarea de a o consola" -l nu reusi sa-si
aminteasca daca tatal sau mama lui il mingiiasera vreodata ast#el" +esemne ca da, alt#el cum ar #i stiut sa #aca un
asemenea gest>
, -la, vrei sa ma a3uti>
, 0e ce> 4i-ai inc)eiat treaba, nu>
, (sta n-are nimic de a #ace cu marturisirea pentru morti" In mai putin de-o ora trebuie sa a#lu cum actionea!a
0escolada"
, Va trebui sa o rogi pe mama""" 0ar ea stie>
, 8u cred ca ar #i prea incintata sa ma vada in seara asta"
, Si ar trebui sa o rog eu> 9$una seara, mama, tocmai ai #ost data in vileag in #ata tuturor oamenilor din Milagre
ca adultera care si-a mintit copiii toata viata" (sadar, daca nu te superi, as vrea sa-ti pun citeva intrebari stiinti#ice"9
, -la, e o c)estiune de care tine supravietuirea 1usitaniei, ca sa nu mai vorbesc ca de ea depinde si viata #ratelui
tau Miro" Ii #acu semn si se intoarse spre terminal Conectea!a-l"
Cuprinsa de mirare, -la #acu intocmai" Computerul nu-i recunoscu numele"
, 8umele meu a #ost sters" Il privi alarmata" 0e ce>
, 8u esti singura careia i s-a intimplat asta" 1a #el e cu toti ceilalti"
, 8u-i o de#ectiune, intelese ea" Cineva a sters #isierul abonatilor"
, Congresul Stelar a sters numele tuturor abonatilor locali" 8-a ramas nimic" Suntem considerati rebeli" Miro si
Ouanda urmea!a sa #ie arestati si trimisi pe 4rond)eim pentru proces" Mai au o sansa doar daca reusesc sa-i conving pe
episcop si pe $os=uin)a sa declanse!e o revolta adearata. Intelegi> 0aca mama ta nu-mi spune tot ce trebuie sa stiu,
Miro si Ouanda vor #i trimisi la doua!eci si doi de ani departare" +edeapsa pentru tradare e moartea, dar si calatoria
catre locul de 3udecata e la #el de rea ca o condamnare la inc)isoarea pe viata" +ina sa se intoarca, vom #i cu totii #oarte
batrini sau c)iar morti, asta daca"""
-la privi pierduta catre perete"
, Ce vrei sa a#li>
, Ceea ce va descoperi si Comitetul cind va cerceta #isierele ei" Modul in care actionea!a 0escolada"
, 0a, spuse -la" O va #ace de dragul lui Miro" Il privi s#idator" 8e iubeste, sa stii" +entru a salva viata unuia
dintre copiii ei, va accepta sa discute cu tine"
, Aoarte bine" (r #i inca si mai bine daca ar veni singura" Intr-o ora, in biroul episcopului"
-la incuviinta si, timp de o clipa, ramase neclintita" (poi in mintea i se stabili o cone'iune& se ridica si porni in
#uga catre usa"
Se opri brusc" Se intoarse, il imbratisa pe -nder si-l saruta pe obra!"
, Ma bucur ca ai spus totul" Ma bucur ca stiu"
-l o saruta pe #runte si-i #acu semn sa plece" 0upa ce usa se inc)ise in urma ei, se intinse pe pat si ramase cu
privirea atintita in tavan" Se gindi la 8ovin)a, incercind sa-si imagine!e ce simtea ea acum" 98ovin)a, oricit de
groa!nic ar #i, in clipa asta #iica ta alearga spre casa, incredintata ca vei uita complet de tine insati si vei #ace tot ce
trebuie ca sa-ti salve!i #iul, in ciuda durerii si umilintei prin care treci" 4e-as usura de intreaga povara a su#erintei,
8ovin)a, daca mi-ai da in sc)imb o copila care sa aiba incredere netarmurita in mine"9
Capitolul 16
%ARD(L
6n rabin tine o lectie in piata. Din intimplare, in aceeasi dimineata, un barbat descopera ca sotia lui
e adultera si multimea o tiraste spre piata pentru a o lapida. :&#ista o ersiune binecunoscuta a acestei
istorioare, dar un prieten de-al meu, *orbitor in numele (ortilor, mi-a poestit despre alti doi rabini care
s-au confruntat cu situatii similare. Despre ei reau sa a istorisesc la rindul meu.;
+abinul face citia pasi si a!unge in fata femeii. Din respect, oamenii se feresc din calea lui si
asteapta cu pietrele grele in miini.
+abinul intreaba/
, "e afla printre oi cinea care n-a dorit pentru sine femeia altuia sau barbatul altei femei%
&i mormaie si raspund/
, $u toti cunoastem dorinta asta, dar, rabinule, nici unul dintre noi nu i-a dat ascultare.
, Atunci ingenuncheati si multumiti-i lui Dumnezeu ca -a facut tari, spuse rabinul.
Apoi o ia de mina pe femeie si o scoate din piata. Inainte de a-i da drumul, o sfatuieste/
, "a-i spui inaltimii-sale magistratul cine i-a salat ibonica. *a sti ca-i sunt supus credincios.
Astfel femeia scapa cu iata, deoarece comunitatea era prea corupta ca sa se poata apara singura de
dezordine.
6n alt rabin, in alt oras. +abinul opreste multimea ca si in cealalta istorisire, spunind/
, $are dintre oi e fara de pacate, acela sa arunce primul piatra.
Amintindu-si de pacatele lor, oamenii se rusineaza si uita ce scop i-a unit. 'Intr-o buna zi, se gindesc
ei, s-ar putea sa fiu si eu ca femeia asta si sa nada!duiesc ca oi primi iertarea. Ar trebui sa ma port cu ea
asa cum as dori sa se poarte ceilalti cu mine.'
$ind ei dau drumul pietrelor la pamint, rabinul se apleca si ridica una, o inalta deasupra capului
femeii si o slobozeste cu toata forta. Ii sfarima teasta si-i imprastie creierii pe caldarimul pietii.
, -ici eu nu-s fara de pacate, le zice el oamenilor, dar daca le om ingadui doar celor perfecti sa
aplice legea, ea a muri curind si odata cu ea si orasul nostru.
Prin urmare, femeia a murit deoarece comunitatea era prea rigida ca sa-i ingaduie ratacirea de la
calea cea dreapta.
1inecunoscuta ersiune a acestei istorioare ne atrage atentia fiindca apare uimitor de rar in iata
noastra. (a!oritatea comunitatilor oscileaza intre decadere si rigor mortis, iar cind deiaza prea mult se
sting. 6n singur rabin a indraznit sa spere din partea noastra un asemenea echilibru perfect incit sa ne
putem pastra legea si sa iertam totusi ratacirea. $a urmare, bineinteles ca l-am ucis noi pe el.
San (ngelo, Scrisori catre un eretic in #asa,
4ranscriere, (mai a 4udumundo +ara Que 0eus Vos
(me Crist@o,
103 V; <E ;
Min)a-irma" Sora mea" Cuvintele continuara sa se #ugareasca prin mintea lui Miro pina ce, devenind o parte din
gindurile lui, nici nu le mai au!i" ( Ouanda T min)a irma" -a e sora mea" +icioarele il dusera mecanic de la praBa pina
la terenul de 3oaca si dincolo de saua dealului" +e culmea lui cei mai inalta se a#lau catedrala si minastirea, care
dominasera dintotdeauna Statiunea 5enadorilor de parca ar #i alcatuit impreuna o #ortareata care sa veg)e!e cu
strasnicie asupra portii" +e poteca aceasta pasea 1ibo cind se ducea s-o intilneasca pe mama" Se vedeau in Statiunea
.enobiologilor sau o #aceau mai discret, traindu-si rutul in iarba, ca niste porci de pe #a!enda>
2amase la usa Statiunii 5enadorilor si incerca sa gaseasca un motiv intemeiat pentru a intra" 8u avea ce sa #aca
acolo" 8u scrisese raportul despre ceea ce se intimplase asta!i, dar oricum nu stia cum sa-l redacte!e" 9+uteri magice,
despre asta era vorba" +urcelusii le cinta copacilor, iar acestia se des#ac singuri in birne si scinduri" Mult mai bune decit
cele obtinute prin timplarie" (borigenii sunt cu mult mai complicati decit s-a presupus pina acum" ?tili!ari multiple ale
aceluiasi lucru" Aiecare copac e concomitent totem, cruce de mormint si o mica #abrica de c)erestea" Sora" 4rebuie sa
#ac ceva, dar nu-mi amintesc ce anume" +urcelusii au planul cel mai intelept" 4raiesc precum #ratii si nu-i interesea!a
#emelele" (r #i #ost mai bine pentru tine, 1ibo, asta-i adevarul , ba nu, ar trebui sa-ti spun +apai, nu 1ibo" +acat ca
mama nu ti-a !is niciodata, alt#el m-ai #i leganat pe genunc)i" Cei doi copii mai mari ai tai, Ouanda pe un genunc)i si
Miro pe celalalt" 8u ne mindrim cu cei doi copii ai nostri> 8ascuti in acelasi an, la doar doua luni distanta, ce individ
ocupat era +apai pe vremea aceea, strecurindu-se de-a lungul gardului ca sa se imperec)e!e cu mam@e" In curtea ei"
4oata lumea iti plingea de mila pentru ca nu aveai decit #ete" 8ici una care sa-ti duca numele mai departe" Mila risipita
in !adar" (veai #ii sa dai si altora, iar eu am mult mai multe surori decit am cre!ut" In orice ca!, cu una mai mult decit as
#i vrut"9
2amasese la poarta, privind catre padurea de pe dealul purcelusilor" 98u servesc nici un scop stiinti#ic daca le #ac
o vi!ita" +rin urmare, o sa #ac un act gratuit si nestiinti#ic si o sa a#lu daca au loc in trib pentru un nou #rate" +robabil ca
sunt prea mare ca sa capat un pat in casa din busteni, asadar o sa dorm a#ara" 8u-s tare priceput la catarat in copaci, dar
ma pricep cit de cit la te)nologie si, cum nu mai am retineri, o sa va spun tot ce vreti sa stiti"9 +use mina dreapta pe
cutia de identi#icare si o intinse pe stinga pentru a impinge poarta" Vreme de o #ractiune de secunda nu pricepu ce s-a
intimplat (poi simti ca mina i-a luat #oc& parca ii era taiata c)iar in momentul acela cu #ierastraul" 0e cind #usese
construit, gardul nu ramasese niciodata activ dupa atingerea cutiei de catre vreun !enador"
, Marcos Vladimir 2ibeira von Desse, dreptul de a trece prin gard ti-a #ost revocat prin Ordinul Comitetului de
-vacuare a 1usitaniei"
+ina in clipa aceea, vocea nu mai averti!ase ast#el un !enador" Ii trebui citva timp sa inteleaga ce spunea glasul"
, 4u si Ouanda Quen)atta Aigueira Mucumbi va veti pre!enta la ad3unctul se#ului politiei, Aana Maria do
$os=ue, pentru a #i arestati in numele Congresului Stelar si pentru a #i dusi pe 4rond)eim, unde urmea!a sa #iti 3udecati"
0eocamdata era ametit si isi simtea stomacul ingreunat" 9Stiu" 4ocmai in noaptea asta s-au gasit sa a#le" S-a
terminat cu toate" O voi pierde pe Ouanda, purcelusii, cercetarile& totul s-a naruit" (restare" 4rond)eim" 0e unde a venit
Vorbitorul" O calatorie de doua!eci si doi de ani" 4oate vor ramine in urma in a#ara de Ouanda, singura, iar ea e sora
mea.'
Intinse iute mina ca sa traga poarta, dar durerea insuportabila il #ulgera, ii trecu prin toti nervii, care luara #oc
instantaneu" 98u pot sa dispar pur si simplu" Vor inc)ide poarta pentru oricine" 8imeni nu va mai merge la purcelusi,
nimeni n-o sa le mai spuna nimic, iar ne vor astepta, dar niciodata nu va mai desc)ide cineva poarta asta" 8ici eu, nici
Ouanda, nici Vorbitorul, nimeni, #ara nici o e'plicatie" Comitetul de -vacuare" 8e vor duce de aici si apoi vor sterge
orice urma a trecerii noastre" (sa prevad regulile, dar mai sunt si altele, nu> Ce au constatat> Cum de-au a#lat> 1e-a
spus Vorbitorul> - atit de impatimit dupa adevar> 4rebuie sa le e'plic purcelusilor de ce n-o sa ne mai intoarcem,
trebuie sa-i anunt"9
4otdeauna erau urmariti de cite un purcelus de indata ce intrau in padure" Oare nu era si acum unul de pa!a> Miro
#acu un semn cu mina" -ra totusi prea intuneric" 8u aveau cum sa-l vada" Sau poate ca-l vedeau" 8imeni nu stia cit de
bine vedeau purcelusii pe intuneric" C)iar daca-l observasera sau nu, nici unul nu veni" Curind avea sa #ie prea tir!iu&
daca #ramlingii supraveg)eau poarta, #ara indoiala ca o anuntasera de3a pe $os=uin)a, iar ea era pe drum, !burind pe
deasupra ierbii" Isi va e'prima , vai , regretul ca trebuie sa-l areste!e, dar isi va #ace datoria, si degeaba ar incerca sa
discute cu ea daca aceasta )otarire era buna pentru oameni sau pentru purcelusi sau pentru toti, daca merita sa mentina
aceasta separare prosteasca" -a nu era genul de om care sa puna legea la indoiala, ci #acea e'act asa cum i se spunea"
Iar el se va preda, n-avea nici un rost sa se opuna, unde se putea ascunde de partea asta a gardului> +rin turmele de
cabra> 0ar inainte de a ceda de buna voie, le va spune totul purcelusilor, trebuia sa le spuna"
+orni de-a lungul gardului, indepartindu-se de poarta, catre pa3istea pustie de sub dealul catedralei, unde nu locuia
nimeni care sa-i poata au!i glasul" In timp ce mergea, striga" 8u cuvinte, ci un uguit inalt si prelung, un tipat pe care el
si Ouanda il #oloseau pentru a-si atrage atentia unul altuia atunci cind se a#lau intre purcelusi si erau despartiti" Vor au!i,
trebuiau sa-l auda, neaparat trebuiau sa vina la el, #iindca el nu putea sa sara gardul" 9Veniti, ?man, Mincatorule-de-
Arun!e, Mandac)uva, Sageata, Cesti, Calendar, oricare, toti, veniti sa va spun ca de-acum incolo nu mai putem vorbi"66
Coplesit de durere, Quim statea pe un scaun #ara spatar in biroul episcopului"
, -stev@o, spuse episcopul incet, peste citeva minute voi avea o intrunire aici, dar vreau sa discut ceva cu tine"
, 8-avem ce sa mai vorbim, sopti Quim" 8e-ati averti!at si asa s-a intimplat - diavolul in persoana"
, -stev@o, sc)imbam citeva vorbe si apoi te duci acasa sa te culci"
, 8u ma mai intorc acolo in veci"
, Stapinul nostru a stat la masa cu pacatosi mai rai decit mama ta si i-a iertat" -sti cumva mai bun decit -l>
, 8ici una dintre stricatele pe care le-a iertat nu era mama 1ui"
, 8u orice mama poate #i Aecioara cea $inecuvintata"
, (tunci sunteti de partea lui> $iserica de aici #ace loc Vorbitorilor> 4rebuie sa darimam catedrala piatra cu
piatra pentru a construi un am#iteatru in care toti mortii nostri sa #ie ponegriti inainte de a-i ase!a in pamint>
, -u sunt episcopul tau, -stev@o, rosti amenintator +eregrino, vicarul lui Cristos pe aceasta planeta, si sa-mi
vorbesti cu respectul pe care-l datore!i #unctiei mele"
Aurios, Quim ramase impietrit o clipa, incapabil sa vorbeasca"
, Si eu cred ca era mai bine daca Vorbitorul nu spunea toate acele istorii in public" 0espre unele era pre#erabil sa
a#lam in tacere si singuratate, ca sa nu #im va!uti cind su#erim" 0e aceea #olosim noi con#esionalul, ca sa ne pa!im de
rusinea publica atunci cind ne !batem cumplit din pricina pacatelor individuale" 0ar #ii cinstit, -stev@o" C)iar daca
Vorbitorul a de!valuit aceste lucruri, ele sunt adevarate pina la ultimul" 8T>
, -"
, -stevao, acum sa re#lectam putin" +ina a!i ti-ai iubit mama>
, 0a"
, Iar mama aceasta pe care o iubeai comisese de3a un adulter>
, 0e !ece mii de ori"
, -u nu cred ca e c)iar atit de des#rinata" 0ar !ici ca ai iubit-o desi era adultera> In seara asta nu era aceeasi
persoana> S-a sc)imbat de ieri pina a!i> Sau tu esti cel care s-a sc)imbat>
, Ieri era o minciuna"
, 0aca i-a #ost rusine sa le spuna copiilor ei despre pacatul adulterului, cre!i ca a mintit si atunci cind le-a purtat
de gri3a ani de !ile, pina s-au #acut mari, cind a avut incredere in ei, cind i-a invatat ce stia""" >
, 8-a #ost o mama c)iar atit de iubitoare"
, 0aca ar #i venit sa se spovedeasca si ar #i primit iertarea pentru adulter n-ar mai #i trebuit sa va spuna nici o
vorba" (i #i murit #ara sa stii nimic" 8-ar #i #ost o minciuna" 8-ar mai #i #ost adultera, #iindca i se iertasera pacatele"
2ecunoaste adevarul, -stev@o" 4u nu esti #urios si pornit impotriva adulterului comis de ea" 4u esti #urios #iindca te-ai
#acut singur de ris in #ata intregului oras incercind s-o aperi"
, Ma #aceti sa par un netrebnic"
, 8imeni nu te considera un netrebnic" 4oata lumea socoteste ca esti un #iu credincios" Iar acum, daca ai #i un
adevarat ucenic al 0omnului, ai ierta-o si i-ai arata ca o iubesti mai mult ca niciodata, pentru ca a!i ii intelegi su#erinta"
-piscopul arunca o privire catre usa" , (m o sedinta, -stev@o" Mergi, te rog, in sanctuarul meu si roaga-te la
Magdalena sa te ierte pentru inima ta impietrita"
(ratind mai mult doborit decit #urios, Quim trecu dincolo de draperia din spatele biroului"
Secretarul episcopului desc)ise cealalta usa si ii permise Vorbitorului in numele Mortilor sa intre in camera"
-piscopul nu se ridica" Spre uimirea lui, Vorbitorul ingenunc)e si isi lasa capul in piept -ra un act pe care catolicii nu-l
#aceau decit in ca!ul pre!entarii publice in #ata episcopului, iar +eregrino nu intelegea ce voia de #apt strainul sa arate
prin gestul sau" (cesta ramase totusi ingenunc)eat, asteptind, ast#el ca episcopul se ridica de pe 3iltul sau, merse catre el
si-i intinse inelul spre a #i sarutat" 0ar c)iar si dupa aceea, Vorbitorul astepta pina cind, intr-un tir!iu, +eregrino spuse
, Aii binecuvintat, #iul meu, desi nu mi-e limpede daca prin smerenia ta nu cumva ma iei in bat3ocura"
Cu capul inca plecat, Vorbitorul raspunse
, $at3ocura mi-e straina" (poi ridica oc)ii spre +eregrino 4atal meu a #ost catolic" S-a pre#acut ca nu e, de
dragul convenientelor sociale, dar nu si-a iertat niciodata lipsa de credinta"
, (i #ost bote!at>
, Sora mea mi-a spus ca da" 4ata m-a bote!at la scurt timp dupa nastere" Mama era protestant7 Impartasea
credinta care respinge bote!ul sugarilor, ast#el ca s-au certat din pricina asta" -piscopul intinse o mina in semn ca
Vorbitorul se putea ridica in picioare, dar el c)icoti , 0e necre!ut7 ?n catolic de alcov si un mormon ascuns care se
cearta in legatura cu obiceiuri religioase pe care amindoi se pre#ac ca nu le cred"
+eregrino era inca sceptic" Aaptul ca Vorbitorul dorea sa arate a #i un bun catolic parea din cale a#ara de curtenitor"
, Credeam ca voi, Vorbitorii in numele Mortilor, renuntati la orice religie cind va alegeti, sa-i !icem asa, vocatia"
, 8u stiu ce #ac altii" Cred ca nu e'ista reguli , in orice ca!, sigur nu erau cind eu am devenit Vorbitor"
-piscopul +eregrino stia ca oamenii acestia nu aveau obiceiul sa minta, dar cel din #ata lui parea sa #ie deosebit de
eva!iv"
, Vorbitor (ndreF, in cele O Suta de 1umi nu e'ista nici un loc in care catolicii sa #ie siliti sa-si ascunda
credinta si situatia asta durea!a de trei mii de ani" (ceasta a #ost marea binecuvintare pe care ne-a adus-o calatoria in
spatiu, pentru ca ea a sters groa!nicele restrictii in problema natalitatii pe un +amint suprapopulat" Sa inteleg ca tatal
tau a trait pe +amint acum trei mii de ani>
, Spun ca tatal meu s-a ingri3it sa #iu bote!at catolic si de dragul lui am #acut ceea ce el nu a reusit toata viata"
+entru el am ingenunc)eat in #ata unui episcop si i-am primit binecuvintarea"
, 0ar eu te-am binecuvintat pe tine" 9Si tot tu eviti sa-mi dai raspunsuri directe la intrebari, ceea ce sugerea!a ca
se adevereste banuiala mea in legatura cu perioada in care a trait tatal tau, dar nu vrei sa discuti despre asta" 0om
Crist@o spunea ca esti mai mult decit ceea ce poate vedea oc)iul"9
, Sigur, raspunse -nder" (m nevoie de binecuvintarea S#intiei-Voastre mai mult decit tatal meu, #iindca el este
mort, iar eu am numeroase probleme de re!olvat"
, Ia loc, te rog" Vorbitorul alese un scaun ase!at linga perete" -piscopul se instala in 3iltul masiv de la birou" (s
#i pre#erat sa nu marturisesti asta!i" 8-a #ost momentul cel mai potrivit"
, 8u am #ost prevenit asupra actiunii Congresului"
, 0ar ai stiut ca Miro si Ouanda au incalcat legea" (sa mi-a comunicat $os=uin)a"
, (m a#lat doar cu citeva ore inainte de marturisire" Va sunt recunoscator ca nu i-ati arestat inca"
, (ceasta e o c)estiune civila" -piscopul lasa sa se inteleaga ca problema nu-l privea, dar amindoi stiau ca daca
ar #i insistat, $os=uin)a ar #i trebuit sa se supuna ordinelor primite si sa-i areste!e #ara a mai lua in seama rugamintea
Vorbitorului" , Marturisirea ta a pricinuit multa su#erinta"
, Mai multa decit de obicei, si-mi pare rau"
, Si""" raspunderea ta se inc)eie aici> +rovoci ranile si lasi in sarcina altora sa le tamaduiasca>
, 8u rani, S#intia-Voastra" C)irurgie" Si daca pot a3uta la alinarea durerilor de dupa, atunci da, ramin ca sa #iu de
#olos" 1a aneste!ie nu ma pricep, dar puteti #i sigur ca voi incerca sa de!in#ecte!"
, S-ar #i cuvenit sa #ii preot, sa stii"
, Aiii mai mici aveau de ales doar intre doua cai sutana sau militaria" +arintii mi-au ales-o pe cea de a doua"
, Aiul mai mic""" (i avut totusi o sora si ai trait pe vremea cind controlul nasterilor inter!icea sotilor sa aiba mai
mult de doi copii daca nu obtineau o aprobare speciala din partea autoritatilor" ?n asemenea copil se numea 4ert" (sa e>
, Cunoasteti bine istoria"
, 4e-ai nascut pe +amint, inainte de !borul interstelar"
, S#intia-Voastra, ceea ce trebuie sa ne preocupe acum este viitorul 1usitaniei, nu biogra#ia unui Vorbitor care,
dupa cum se vede, nu are decit trei!eci si cinci de ani"
, Viitorul 1usitaniei cade in sarcina mea, (ndreF Giggin, nu a ta"
, Sarcina dumneavoastra trebuie sa #ie viitorul fiintelor umane de pe 1usitania" +e mine ma preocupa si soarta
purcelusilor"
, Sa nu ne luam la intrecere pentru a vedea cine are indatoriri mai importante"
Secretarul desc)ise din nou usa si $os=uin)a, 0om Crist@o si 0ona Crist@ intrara in camera" $os=uin)a se uita
cind la episcop, cind la Vorbitor"
, 8u e singe pe podea, daca asta cauti, spuse episcopul"
, Voiam doar sa masor temperatura, e'plica $os=uin)a"
, Caldura respectului reciproc, banuiesc, interveni -nder, nu #ocul #uriei sau g)eata urii"
, Vorbitorul e catolic prin bote!, daca nu cumva c)iar prin credinta, !ise episcopul" 1-am binecuvintat si asta
pare sa-l #i #acut mai maleabil"
, Intotdeauna am aratat respectul cuvenit #ata de autoritati, il lamuri -nder"
, 0ar tu ai fost acela care ne-a amenintat cu un inc)i!itor, ii reaminti episcopul"
Sc)ita un !imbet" Vorbitorul ii raspunse cu un suris la #el de ing)etat
, Iar S#intia-Voastra a #ost acela care a spus oamenilor ca sunt Satana si ca n-ar trebui sa discute cu mine"
In vreme ce episcopul si Vorbitorul sc)imbau !imbete reci, ceilalti incepura sa rida stin3eniti, apoi se ase!ara si
asteptara"
, 4u ai convocat intilnirea aceasta, Vorbitorule, aminti $os=uin)a"
, Iertati-ma, se scu!a el" Mai am un invitat" 1ucrurile s-ar simpli#ica daca am mai astepta citeva minute pina ce
va sosi"
-la isi gasi mama in #ata casei, nu departe de gard" O adiere slaba, care abia #osnea prin iarba capim, ii valurea
usor parul" -lei ii trebuira citeva clipe ca sa-si dea seama ce o mirase" Mama nu-si mai lasase parul liber de multi ani"
+area ciudat de liber, cu atit mai slobod cu cit -la putea vedea cit era de ondulat dupa ce #usese siluit atita vreme intr-un
coc" (bia acum intelese ca Vorbitorul avea dreptate" Mama va raspunde invitatiei lui" Indi#erent cita rusine sau durere i-
ar #i pricinuit marturisirea din seara aceasta, simtea dorinta de a sta acum in aer liber, in lumina slaba a amurgului,
pentru a privi spre dealul purcelusilor" Sau poate ca se uita la impre3muire" +robabil ca-si amintea de barbatul cu care se
intilnea aici sau altundeva, printre ierburile capim, ca sa se iubeasca neobservati" Intotdeauna pe ascuns, intotdeauna in
secret" Mama e totusi multumita ca acum se stie cine i-a #ost adevaratul sot, cine e tatal meu cel bun" Mama se bucura,
iar eu ma bucur alaturi de ea"
8ovin)a nu se intoarse s-o priveasca, desi o au!ise pe -la venind prin iarba #osnitoare" Aata se opri la citiva pasi
departare"
, Mama, incepu ea"
, 0eci nu-i o turma de cabra, raspunse 8ovin)a" Ce galagioasa esti, -la7
, Vorbitorul are nevoie de a3utorul tau"
, C)iar asa>7
-la ii povesti ce a#lase de la -nder, dar 8ovin)a nu se intoarse cu #ata spre ea" Cind -la termina, astepta un
moment si apoi incepu sa urce povirnisul dealului"
, Mama7 Mama, ai de gind sa le spui despre 0escolada> 0e ce acum, dupa atitia ani> (ie de ce nu ai vrut sa-mi
spui>
, +entru ca singura, #ara a3utorul meu, ai obtinut re!ultate mai bune"
, Stii ce-am lucrat>
, 0oar esti ucenicul meu" (m acces deplin la #isierele tale #ara sa las urme detectabile" Ce #el de pro#esor as #i
daca nu ti-as supraveg)ea munca>
, 0ar"""
, (m citit si #isierele pe care le-ai ascuns sub numele Quarei" 8u esti inca mama, deci nu stii ca toate activitatile
pe computer ale unui copil sub doispre!ece ani sunt anuntate saptaminal parintilor lui" Quara #acea niste cercetari iesite
din comun" Ma bucur ca vii cu mine" O sa a#li si tu cind o sa-i spun Vorbitorului"
, 8-ai luat-o pe drumul cel bun, remarca -la"
8ovin)a se opri"
, Casa Vorbitorului nu e linga praBa>
, Intilnirea are loc la biroul episcopului"
(bia acum se intoarse 8ovin)a s-o priveasca pe -la drept in oc)i"
, Ce v-ati pus in gind tu si strainul>
, Incercam sa-l salvam pe Miro" Si colonia 1usitania, daca vom putea"
, Ma duceti in pin!a lui de paian3en7
, -piscopul trebuie sa #ie de partea noastra, alt#el"""
, 0e partea noastra > 7 Cind spui noi te re#eri la tine si la Vorbitor, asa e> Cre!i ca n-am bagat de seama> 4oti
copiii mei, unul cite unul, v-a #ermecat pe toti"""
, 8-a #ermecat pe nimeni7
, V-a atras prin #elul lui de a spune e'act ce vreti sa au!iti, cu"""
, 8u-i lingusitor, daca la asta te re#eri" 8u ne spune ce ne convine" 8e spune ceea ce stim ca-i adevarat" 8u ne-a
cistigat afectiunea, mama, ci increderea0
, Mie niciodata nu mi-ati aratat sentimentele pe care le aveti pentru el"
, (m vrut"
0e aceasta data, -la nu-si pleca oc)ii in #ata privirii taioase si intrebatoare" In sc)imb, 8ovin)a isi #eri privirea de
la ea, apoi, cind se uita din nou la -la, pe gene ii straluceau lacrimi"
, (m vrut sa va spun" Mama nu se re#erea la #isierele ei" Cind am inteles cit de mult il uriti, am vrut sa va !ic
98u el e tatal vostru, tatal vostru e un om bun si blind"9
, Care n-a avut cura3ul sa ne-o spuna cu gura lui"
In oc)ii 8ovin)ei aparu o sclipire de suparare
, ( vrut" &u nu l-am lasat"
, Mama, sa-ti marturisesc ceva" 1-am iubit pe 1ibo la #el ca toata lumea din Milagre, insa el a ales sa #ie ipocrit,
ca si tine de alt#el" Aara ca cineva s-o vrea, otrava minciunilor voastre ne-a #acut rau tuturor" 8u te invinuiesc pe tine,
mama, sau pe el" 0ar multumesc Cerului pentru ca ni l-a trimis pe Vorbitor" -l a #ost pregatit sa ne spuna adevarul si
ne-a eliberat"
, Cind nu iubesti pe nimeni e usor sa spui adevarul, rosti incet 8ovin)a"
, (sa cre!i tu> n-o slabi -la" Stiu ca am invatat ceva nou, mama" 8u poti a#la adevarul despre cineva decit daca
esti in stare sa-l iubesti" Sunt incredintata ca Vorbitorul l-a iubit pe tata" +e Marc@o, vreau sa !ic" Inainte de a-i marturisi
moartea cred ca l-a inteles si l-a iubit"
8ovin)a nu-i raspunse, #iindca -la spunea adevarul"
, Si mai stiu ca-i iubeste pe /rego, pe Quara si pe Ol)ado" +e Miro si c)iar pe Quim" Si pe mine" "tiu ca ma
iubeste" Iar cind imi arata ca ma iubeste, stiu ca-i adevarat, pentru ca niciodata nu minte"
In oc)ii 8ovin)ei aparura lacrimi care incepura sa-i alunece in 3os pe obra3i"
, -u v-am mintit, pe voi si pe ceilalti, spuse ea" Vocea ii era slaba si istovita" 0ar cind spun ca va iubesc, trebuie
sa ma cre!i"
-la o imbratisa si, pentru prima oara dupa ani si ani, simti caldura in gestul ei" 5idul de minciuni care se inaltase
intre ele se naruise" Il darimase Vorbitorul si nici una dintre ele nu mai avea motive sa se #ereasca si sa #ie suspicioasa"
, C)iar si acum ti-e gindul la blestematul acela de Vorbitor, asa e> sopti mama"
, Si tie, ii raspunse -la"
(u #ost amindoua surprinse de )o)otul de ris al 8ovin)ei"
, 0a7
Incetind sa mai rida, 8ovin)a se trase inapoi si o privi pe -la in oc)i"
, Oare va ramine pentru totdeauna intre noi>
, 0a, raspunse -la" Va ramine intre noi ca o punte, nu ca un !id"
Miro ii va!u pe purcelusi cind acestia erau la 3umatatea pantei, indreptindu-se spre gard" +rin padure mergeau #ara
sa #aca nici un !gomot, dar nu reuseau acelasi lucru cind se miscau prin iarba capim, asa ca acum& venind in goana, o
#aceau sa #osneasca puternic& poate ca alergind la c)emarea lui Miro nu mai simteau nevoia sa se #ereasca" Cind se
apropiara mai mult, Miro ii recunoscu Sageata, ?man, Mandac)uva, Mincatorul-de-Arun!e, Cesti" 8u striga si nici ei
nu-i vorbira cind a3unsera in dreptul lui" 2amasera neclintiti si-l privira in tacere"
8ici un !enador nu-i c)emase pina acum la gard" +rin nemiscare, purcelusii isi aratau ingri3orarea"
, 8u mai pot veni la voi, spuse Miro"
(steptara sa li se e'plice"
, Aramlingii au a#lat despre noi" (u a#lat ca am incalcat legea si au inc)is poarta"
Mincatorul-de-Arun!e isi duse mina la barbie"
, Stii cumva ce au va!ut #ramlingii>
Miro rise cu amaraciune"
, 0ar oare ce n-au va!ut> ?n #ramling a venit cu noi, nu-i asa>
, $a nu, il contra!ise ?man" Matca spune ca nu Vorbitorul a #ost acela" -a !ice ca au va!ut din cer"
Satelitii>
, Ce sa #i va!ut din cer>
, +oate vinatoarea, spuse Sageata"
, +oate tunderea cabrelor, continua Mincatorul-de-Arun!e"
, +oate cimpul cu stir, !ise Cesti"
, 4oate astea, conc)ise ?man" Si poate au va!ut ca sotiile au lasat sa se nasca trei sute doua!eci de copii de la
prima recolta de stir incoace"
, 4rei sute7
, Si doua!eci, il corecta Mandac)uva"
, (u va!ut ca va #i mincare din belsug, spuse Sageata" (cum sigur vom cistiga urmatorul ra!boi" 0usmanii
nostri vor #i paduri noi, uriase, pe toata intinderea cimpiei, iar sotiile vor pune copaci-mama in #iecare dintre ele"
Miro se ingretosa" 4rudisera si se sacri#icasera pentru a o#eri avanta3e trecatoare unui trib de purcelusi> Ii veni sa
strige 91ibo n-a murit pentru ca voi sa puteti cuceri lumea"9 +regatirea de 'enolog il a3uta sa se abtina, asa ca puse o
intrebare simpla
, Si unde sunt acesti copii>
, 8ici unul dintre #ratiori nu vine la noi, e'plica ?man" (vem prea multe de #acut& trebuie sa deprindem totul de
la voi si sa-i invatam pe ceilalti din casele-de-#rati" 8u-i putem pregati pe #ratiori" (poi adauga cu mindrie 0in trei
sute, 3umatate sunt ai tatalui meu, 2adacina"
Mandac)uva dadu grav din cap"
, Sotiile au mare respect pentru ce ne-ati invatat" Isi pun mari sperante in Vorbitorul in numele Mortilor" Ce ne
spui tu acum e #oarte grav" 0aca #ramlingii ne urasc, noi ce ne #acem>
, 8u stiu, spuse Miro" 0eocamdata gindurile i se invalmasisera in incercarea de a anali!a toate in#ormatiile pe
care le primise" 4rei sute doua!eci de copii" O e'plo!ie demogra#ica" Si nu se stie cum, dar 2adacina a3unsese tatal a
3umatate dintre ei" +ina asta!i, Miro ar #i ignorat cu totul a#irmatia re#eritoare la paternitatea lui 2adacina, considerind
ca #ace parte din sistemul de credinte totemice ale purcelusilor" 0ar dupa ce va!use un copac de!radacinindu-se si
des#acindu-se in scinduri si unelte ca raspuns la cintecul lor, era gata sa-si puna la indoiala toate presupunerile
anterioare" 1a ce bun incerca sa mai lamureasca toate astea acum> 8u va mai apuca sa intocmeasca un raport& nu va
putea de!volta subiectul& se va a#la la bordul unei nave stelare vreme de aproape un s#ert de secol, in timp ce altul va
#ace munca lui" Sau, si mai rau, nimeni"
, 8u #i ne#ericit, il s#atui ?man" Vei vedea, pina la urma Vorbitorul va indrepta toate lucrurile"
, Vorbitorul>7 0a, va re!olva totul" 9(sa cum a #acut-o pentru mine si pentru Ouanda" Sora mea"9
, Matca !ice ca el ii va invata pe #ramlingi sa ne iubeasca"""
, Sa-i invete pe #ramlingi, repeta Miro absent" Mai bine s-ar grabi" (cum e prea tir!iu sa ma salve!e pe mine si
pe Quanda" 8e vor aresta si ne vor trimite departe de 1usitania"
, Spre stele> e'clama ?man plin de speranta"
, 0a, spre stele, dar ca sa #im 3udecati7 Sa #im pedepsiti pentru ca v-am a3utat 8e vor trebui doua!eci si doi de
ani ca sa a3ungem acolo si nu ne vor lasa sa ne intoarcem"
+urcelusilor le trebuira citeva momente pentru a pricepe cuvintele lui" 9Aoarte bine" 1asa-i sa se intrebe cum va
re!olva Vorbitorul toate problemele" Si eu am avut incredere in el si nu mi-a #olosit la nimic"9
+urcelusii se s#atuira intre ei" ?man se desprinse din mi3locul lor si se apropie de gard"
, 4e ascundem noi"
, 8u te vor gasi nicicind in padure, ii spuse Mandac)uva"
, (u masini care ma pot urmari dupa miros, ii e'plica Miro"
, ()a" 0ar legea nu le inter!ice sa ne arate masinile> intreba ?man"
Miro scutura din cap"
, 8-are importanti +entru mine poarta ramine inc)isa" 8u pot trece dincolo de gard"
+urcelusii se privira uni pe altii"
, 0ar ai capim si acolo, spuse Sageata"
Miro se uita prostit la iarba"
, Si ce daca>
, Mestec-o, il indemna ?man"
, 0e ce>
, I-am va!ut pe oameni mestecind capim, spuse Mincitorul-de-Arun!e" Seara trecuta, pe deal, l-am va!ut pe
Vorbitor si pe un altul, imbracat in roba, mestecind capim"
, Si de multe alte ori, intari Mandac)uva"
8erabdarea pe care o dovedeau #ata de el era insuportabila"
, 0ar ce legatura e intre iarba si gard>
+urcelusii se uitara din nou unul la celalalt" In cele din urma, Mandac)uva rupse un smoc de iarba, il rasuci atent
pina a3unse g)emotoc si il baga in gura" Incepu sa-l mestece si dupa un timp se ase!a pe 3os" Ceilalti incepura sa-l
siciie, impungindu-l cu degetele, piscindu-l" -l nu dadu semne ca ar baga de seama toate acestea" (poi ?man il ciupi
salbatic si cind Mandac)uva nu tresari, purcelusii pornira sa vorbeasca in limba masculilor 9/ata" - vremea" (cum"
/ata"9
Mandac)uva se ridica putin nesigur la inceput" (poi alerga spre gard, se catara pina sus, se rasuci in aer si ateri!a
in patru labe, de aceeasi parte cu Miro"
Miro sari in picioare si striga e'act in clipa in care Mandac)uva a3unse pe muc)ia gardului& cind tacu,
Mandac)uva se ridicase de3a de 3os si se scutura de pra#"
, -u nu pot sa #ac asta, sopti Miro" Stimulea!a toti nervii care transmit durerea prin corp" /ardul nu poate #i
trecut"
, ()a, #acu Mandac)uva"
0e partea cealalta a gardului, ?man isi #reca picioarele unul de altul"
, 8-a stiut, spuse el" Aiintele umane n-au stiut asta"
, - un aneste!ic, ii lamuri Miro" 4e #ace sa au mai simti durerea"
, $a nu, spuse Mandac)uva" 0urerea o simt" Cumplita" Cea mai ingro!itoare din lume"
, 2adacina spune ca trecerea gardului e c)iar mai rea decit moartea, intari ?man" 0ureri peste tot
, 0ar voua nu va pasa, constata Miro"
, (sta i se intimpla celuilalt eu al tau, spuse Mandac)uva" Su#era animalul din tine" 0ar sinele-copac nu se
sinc)iseste" Iarba te #ace sa #ii celalalt eu"
Miro isi aminti un amanunt care, in agitatia provocata de moartea grotesca a lui 1ibo, le scapase" In gura lui 1ibo
se gasise un g)emotoc de iarba capim" 1a #el ca si in gurile purcelusilor care murisera" (neste!ic" Moartea parea o
tortura in#ioratoare, dar nu durerea #usese scopul urmarit" 0eci #oloseau un aneste!ic" Sacri#icarea nu avea nimic de a
#ace cu durerea"
, (sa, spuse Mandac)uva" Mesteca iarba si vino cu noi" 4e vom ascunde"
, 0ar Ouanda> intreba Miro"
, (, o aduc eu, il linisti Mandac)uva"
, 0ar nu stii unde locuieste"
, $a stiu"
, Aacem asta de multe ori pe an, e'plica Mandac)uva" Stim unde locuieste #iecare"
, 0ar nu v-a va!ut nimeni pina acum"
, Suntem #oarte atenti, spuse Mandac)uva, +e de alta parte, nimeni nu s-ar astepta la asa ceva"
Miro isi imagina !eci de purcelusi strecurindu-se prin Milagre la mie! de noapte" 8u se #acea de pa!a" 0oar citiva
oameni aveau slu3be care ii obligau sa umble noaptea" Iar purcelusii erau mici, destul de marunti ca sa se ascunda in
iarba capim si sa ramina neva!uti" 8ici nu era de mirare ca in ciuda legilor gindite pentru a-i impiedica sa a#le despre
e'istenta lor, stiau multe despre metale si masini" Aara indoiala ca va!usera minele si navetele ateri!ind, urmarisera
cuptoarele ce ardeau carami!i, ii studiasera pe #a!endeiros cind acestia arau si plantau stirul" Iata e'plicatia pentru
cererile lor atit de precise"
9Ce prostie a #ost sa ne inc)ipuim ca-i putem tine departe de cultura noastra7 (u reusit sa a#le mai multe din
secretele noastre decit am i!butit noi sa descoperim din ale lor" Si mai vorbim de superioritate culturala"9
Smulse un #ir de capim"
, 8u asa, !ise Mandac)uva si i-l lua din mina" Sa nu culegi partea dinspre radacina" 0aca o mesteci, nu te a3uta
cu nimic" (!virli #irul si rupse el altul, la apro'imativ !ece centimetri deasupra solului" (poi il #acu g)emotoc si i-l
dadu lui Miro, care incepu sa-l mestece"
Mandac)uva il ciupi si-l ing)ionti"
, 1asa asta acum, spuse Miro" 0u-te s-o aduci pe Ouanda" S-ar putea s-o areste!e dintr-o clipa in alta" 0u-te"
(cum" Dai7
Mandac)uva sc)imba o privire cu ceilalti, va!u un semn discret de aprobare si o porni grabit de-a lungul gardului
spre pantele din Vila (lta, unde locuia Ouanda"
Miro continua sa mestece" (cum se ciupi el insusi" (sa cum spusesera purcelusii, simtea durerea, dar nu-i pasa"
8u-l interesa decit #aptul ca a#lase o cale de salvare, o modalitate de a parasi 1usitania" O posibilitate sa ramina,
probabil, alaturi de Ouanda" Sa uite de legi, de toate regulile" 0e indata ce avea sa paraseasca enclava umana si sa
patrunda in padurea purcelusilor, nimeni nu va mai avea putere asupra lui" Va deveni un renegat, asa cum il si acu!ase
Vorbitorul, iar el si Ouanda vor lasa in urma toate canoanele demente ale comportamentului uman si vor trai asa cum
doreau de atita vreme& vor intemeia o #amilie de #iinte umane care aiba cu totul alte valori, sa invete de la purcelusi, de
la viata din padure" Va #i ceva cu totul nou in cele O Suta de 1umi, iar Congresul nu va reusi sa intreprinda nimic"
(lerga la gard si-l apuca cu ambele miini" 0urerea nu era cu nimic mai mica decit inainte, numai ca acum nu-i
pasa" Se catara pe gard, dar cu #iecare miscare durerea devenea tot mai intensa si incepu sa o simta in tot trupul" Isi
dadu seama ca iarba capim nu avea nici un e#ect aneste!ic asupra lui, dar se a#la de3a in partea superioara a gardului"
0urerea era innebunitoare& nici nu putea gindi" Inertia parea totusi sa-l duca dincolo de marginea de sus si se legana
acolo, incercind sa se ec)ilibre!e, iar atunci capul ii trecu prin !ona verticala a cimpului" Intreaga durere i se concentra
in creier, ca si cum #iecare particica din trup i-ar #i luat #oc"
Micutii priveau ingro!iti cum prietenul lor ramasese agatat pe coama barierei, cu capul si trunc)iul de o parte si
cu coapsele si picioarele de cealalta parte a ei" Strigara toti odata, se intinsera dupa el, incercara sa-l traga in 3os" 8u
indra!nira sa se atinga de gard pentru ca nu mestecasera capim"
(u!indu-le tipetele, Mandac)uva se intoarse in #uga" Cum era inca sub e#ectul aneste!icului, reusi sa urce pe gard
si sa impinga trupul greu" Miro se prabusi la pamint cu un duduit surd ca de oase s#arimate si ramase nemiscat, cu
miinile agatate de gard" +urcelusii il desprinsera cu gri3a" C)ipul ii ing)etase intr-o e'presie de agonie"
, 2epede7 striga Mincatorul-de-Arun!e" 4rebuie sa-l plantam inainte de a muri7
, 8u7 raspunse ?man, impingindu-l pe Mincatorul-de-Arun!e de linga trupul intepenit al lui Miro" 8u stim daca
va muri7 0urerea e doar o ilu!ie, stiti asta, nu are nici o rana, trebuie sa-i treaca"
, 8u-i trece, spuse Sageata" ?ita-te la el"
+umnii lui Miro erau inclestati& isi tinea picioarele strinse sub el, iar sira spinarii si gitul ii erau arcuite spre spate"
0esi respira scurt si sacadat, #ata parea sa-i #ie c)inuita inca de durere"
, Inainte de a muri, insista Mincatorul-de-Arun!e" 4rebuie sa-i dam radacina"
, (duceti-o pe Ouanda, spuse ?man" Se intoarse catre Mandac)uva (cum" 0u-te si spune-i ca Miro e pe
moarte" (nunt-o ca poarta e inc)isa si Miro se a#la de partea asta a gardului si moare"
Mandac)uva porni din nou in #uga"
Secretarul desc)ise usa, dar Savirsitorul nu se simti usurat decit atunci cind o va!u pe 8ovin)a intrind" Cind o
trimisese pe -la dupa ea, era sigur ca va veni, dar cum minutele de asteptare li se parusera tuturor interminabile,
incepuse sa puna la indoiala impresia ca de3a o cunoaste" 8u trebuia sa aiba re!erve" -ra e'act cum cre!use" Observa ca
parul ii era despletit si ras#irat de vint si, pentru prima oara de cind sosise pe 1usitania, -nder va!u c)ipul
incon#undabil al #etitei care, indurerata, il c)emase cu mai putin de doua saptamini sau cu mai bine de doua!eci de ani
in urma"
+area incordata, ingri3orata, dar -nder stia ca teama putea #i pusa pe seama situatiei in care se gasea acum, la care
se adauga pre!enta ei in biroul episcopului la atit de putin timp dupa ce ratacirile din trecut iesisera la iveala" Iar daca
-la apucase sa-i spuna despre pericolul care-l pindea pe Miro, incordarea ei era pe deplin e'plicabila" 4oate acestea
erau trecatoare& pe c)ipul ei, in miscarile domoale si in calmul privirii Savirsitorul reusi sa vada ca darul in care sperase
si cre!use repre!enta intr-adevar iesirea din lunga perioada in care 8ovin)a, autoamagindu-se, ii inselase si pe ceilalti"
98-am venit sa-ti #ac vreun rau, 8ovin)a, si ma bucur sa vad ca marturisirea mea ti-a adus si altceva mai bun decit
rusinea"9
8ovin)a ramase o clipa neclintita, cu privirea atintita la episcop" 8u s#idatoare, ci politicoasa, demni +eregrino ii
raspunse in acelasi #el si, tacut, ii #acu semn sa ia loc" 0om Crist@o dadu sa se ridice de pe scaunul lui, dar ea clatina din
cap, !imbi si se ase!a pe un altul, linga perete" 1inga Savirsitor" -la alese scaunul de alaturi, imediat in spatele mamei,
ast#el ca acum se a#la si ea #oarte aproape de Savirsitor" 9Ca o #iica intre parinti9, isi spuse -nder, apoi alunga acest gind
si re#u!a sa-i mai dea importanti (cum erau obligati sa se gindeasca la lucruri cu mult mai grave"
, Inteleg ca vrei ca aceasta intilnire sa devina #oarte interesanta, remarca $os=uin)a"
, Cred ca si Congresul ar socoti la #el, spuse 0ona Crist@"
, Aiul tau e acu!at de crime impotriva""", incepu episcopul +eregrino"
, Cunosc acu!atia, il intrerupse 8ovin)a" (m a#lat abia in seara asta de la -la, dar nu ma surprinde" Si #iica mea,
-lanora, a s#idat unele canoane pe care le-au stabilit stapinii ei" (mindoi au de respectat obligatii mai importante in #ata
propriilor lor constiinte ca sa mai tina seama si de legile impuse de altii" (r pacatui daca i-ar interesa doar mentinerea
ordinii, dar cum si-au propus sa invete si sa se adapte!e, e vorba de virtute"
, Aiul tau nu va #i 3udecat aici, spuse 0om Crist@o"
, V-am invitat sa discutam pentru ca trebuie sa luam o )otarire, interveni Savirsitorul, daca e ca!ul sa ne
supunem sau nu ordinelor date de Congresul Stelar"
, 8u prea avem de ales, constata episcopul +eregrino"
, $a da, continua Savirsitorul, iar evenimentele ne silesc sa alegem" Voi ati #acut de3a o alegere cind ati
descoperit ca #isierele vor #i sterse, ati )otarit sa le salvati si ati pre#erat sa mi le incredintati mie, un necunoscut" 8u ati
gresit avind incredere in mine vi le voi inapoia oricind doriti, necitite si nemodi#icate"
, Iti multumim, spuse 0ona Cristi, dar am #acut asta inainte de a cunoaste gravitatea acu!atiei"
, Vor sa ne evacue!e, e'plica 0om Crist@o"
, Controlea!a totul, spuse episcopul +eregrino"
, I-am comunicat de3a, ii lamuri $os=uin)a"
, 8u controlea!a c)iar totul, !ise Savirsitorul" Va pot controla doar prin legatura ansiblu"
, 8u putem intrerupe legatura prin ansiblu, protesta episcopul +eregrino" - singura noastra legatura cu
Vaticanul"
, 8u recomand taierea legaturii, dar putem #ace altceva" +rin ce va voi spune acum, va acord aceeasi incredere
pe care si voi mi-ati aratat-o" Va rog sa nu mai povestiti si altora planul meu, caci pentru orice indiscretie din partea
voastra eu si cineva drag mie, pe a3utorul caruia ma bi!ui, vom avea enorm de su#erit"
Ii privi pe rind si #iecare clatina din cap, in semn ca a inteles si a acceptat
, Aara a #i deloc banuita, o prietena de-a mea controlea!a absolut toate comunicatiile prin ansiblu intre cele O
Suta de 1umi" -u sunt singurul care stie de ce este ea in stare" Mi-a spus ca la cererea noastra ii poate #ace pe #ramlingi
sa creada ca noi, cei de pe 1usitania, am intrerupt legatura" (sa vom avea posibilitatea sa transmitem mesa3e codi#icate,
daca vom dori, catre Vatican sau alti repre!entanti ai ordinului, vom putea citi documente si intercepta comunicatii" +e
scurt, vom avea oc)i, iar ceilalti vor #i orbi"
, 4aierea legaturii prin ansiblu sau c)iar simularea acestei actiuni ar #i un act de revolta" 0e ra!boi" $os=uin)a
rosti aceste vorbe pe un ton cit se poate de aspru, dar Savirsitorul simti ca ideea o atragea, desi i se opunea din toate
puterile" Sustin totusi ca in ca!ul in care am #i indea3uns de inconstienti incit sa alegem calea ra!boiului, solutia pe care
ne-o propune Vorbitorul ne o#era o superioritate de necontestat" 0aca suntem atit de nebuni sa ne rasculam, atunci
desigur vom avea nevoie de un avanta3"
, 8u cistigam nimic prin rebeliune, spuse episcopul, in sc)imb putem pierde totul" +ling si simt ca ar #i o
tragedie daca i-am trimite pe Miro si pe Ouanda in #ata unui tribunal de pe alta lume, mai ales ca sunt atit de tineri" 0ar
#ara indoiala ca 3udecatorii vor tine seama de virsta lor si-i vor trata cu indurare" Supunindu-ne ordinelor Congresului,
vom scuti aceasta comunitate de multe su#erinte"
, 8u cre!i ca obligatia de a evacua 1usitania va pricinui o su#erinta la #el de mare> intreba Savirsitorul"
, $a da" 4ot ce se poate" 0ar legea a #ost incalcata si trebuie sa suporte consecintele"
, 0ar daca legea se intemeia!a pe intelegerea gresita a realitatii si pedeapsa e disproportionata #ata de pacatul
comis>
, 8u noi suntem c)emati sa 3udecam, spuse episcopul"
, $a noi suntem 3udecatorii" 0aca respectam ordinele Congresului, atunci vom spune ca legea e buna si
pedeapsa binemeritata, dar poate ca la s#irsitul acestei discutii veti )otari alt#el" -'ista unele amanunte de care trebuie
sa luati cunostinta inainte de a adopta vreo deci!ie" +e unele le stiu si eu, dar pe altele doar -la si 8ovin)a vi le pot
spune" 8u trebuie sa trageti conclu!ii decit dupa ce a#lati tot ce stim si noi"
, Sunt intotdeauna bucuros sa a#lu cit mai multe, se bucura episcopul" $ineinteles ca pina la urma $os=uin)a va
)otari, nu eu"""
, Dotarirea #inala va apartine tuturor impreuna, conducerii civile, religioase si intelectuale a 1usitaniei" 0aca
vreunul dintre voi se opune revoltei, atunci ea devine imposibila" $os=uin)a nu poate conduce #ara spri3inul $isericii,
iar #ara spri3in civil $iserica nu are nici o putere"
, 8oi nu avem nici o putere, spuse 0om Crist@o" 0oar pareri"
, Orice adult de pe 1usitania asteapta de la voi intelepciune si gindire nepartinitoare"
, ?iti a patra putere, spuse episcopul +eregrino" C)iar tu"
, -u sunt un #ramling aici"
, ?nul cu totul iesit din comun, nu se dadu batut episcopul" (sa cum m-am temut si am anticipat, in cele patru
!ile de cind te a#li aici ai reusit sa cuceresti inimile acestui popor" (cum recoman!i o revolta care ne-ar putea costa
totul" -sti la #el de prime3dios ca si Satana" Si totusi, iata-te acum supunindu-te autoritatii noastre, de parca n-ai #i liber
sa te imbarci pe naveta ca sa a3ungi la nava ta de pe orbita, avindu-i si pe cei doi vinovati la bord"
, Ma supun autoritatii voastre pentru ca nu vreau sa #iu un #ramling aici, ii raspunse Savirsitorul" Vreau sa devin
cetatean, invatacel si enorias al vostru"
, In calitate de Vorbitor in numele Mortilor> intreba episcopul"
, In calitate de (ndreF Giggin" Mai stiu si alte lucruri care ar putea #i utile, in special daca va rasculati" Si mai
am o sarcina care nu poate #i implinita daca #iintele umane pleaca de pe 1usitania"
, 8u ne indoim de sinceritatea ta, spuse episcopul, dar trebuie sa ne ierti daca pregetam sa ne legam soarta de
cea a unui cetatean proaspat sosit
Savirsitorul dadu din cap in semn de intelegere" -piscopul nu putea rosti altceva pina nu stia mai multe"
, Mai intii dati-mi voie sa va spun ce stiu" In aceasta dupa amia!a am #ost in padure cu Miro si Ouanda"
, 4u7 Si tu ai nesocotit legea7 -piscopul se ridica pe 3umatate din 3ilt
$os=uin)a intinse miinile in #ata, #acind un gest menit sa domoleasca minia episcopului
, Scotocirea #isierelor noastre a inceput cu mult inainte" Ordinul Congresului nu putea #i legat de aceasta
in#ractiune"
, (m incalcat legea #iindca purcelusii doreau sa ma vada, ii lamuri Savirsitorul" Mai e'act, cereau sa discute cu
mine" (u va!ut coborirea navetei" Stiau ca ma a#lu aici" Si, indi#erent ca e bine sau nu, au citit 9Matca si Degemonul9"
, -i le-au dat purcelusilor cartea aceea > e'clama episcopul"
, 1e-au dat si 8oul 4estament, spuse Savirsitorul" 4otusi nu cred ca veti #i surprinsi sa a#lati ca purcelusii si-au
gasit multe elemente comune cu matca" Sa va povestesc ce mi-au spus purcelusii m-au implorat sa conving cele O Suta
de 1umi sa abroge legile care ii tin i!olati aici" Sa stiti ca, la #el ca si noi, purcelusii nu inteleg rostul gardului" 8oi
vedem in el o modalitate de a prote3a civili!atia lor de in#luentele si sc)imbarile pe care le-ar putea e'ercita #iintele
umane" -i il considera o cale de a-i impiedica sa deprinda toate secretele minunate pe care le cunoastem noi" Isi
imaginea!a ca navele noastre merg de la o planeta la alta coloni!indu-le si ocupindu-le pe toate, iar peste cinci sau !ece
mii de ani, cind vor invata in s#irsit tot ce le re#u!am noi, vor iesi in spatiu si vor gasi intregul univers ocupat" +entru ei
nu va mai #i loc" Considera gardul drept o #orma de nimicire a unei specii" Ii vom tine in 1usitania ca pe niste animale
intr-o gradina !oologica, in timp ce noi vom pune stapinire pe tot cosmosul"
, (sta-i o prostie, e'clama 0om Crist@o" Oamenii nu au asemenea intentii"
, (sa sa #ie> riposta Savirsitorul" (tunci de ce tinem atit de mult sa-i #erim de orice in#luenta a civili!atiei
noastre> (sta nu-i in interesul stiintei" 8ici ca metoda de 'enologie nu e buna" Va rog sa va reamintiti cum au #ost
descoperite ansiblul, !borul interstelar, controlul partial al gravitatiei si c)iar arma pe care am #olosit-o pentru a
distruge /indacii toate s-au nascut ca re!ultat direct al contactului nostru cu alta civili!atie" (m de!voltat cea mai mare
parte a te)nologiei noastre pornind de la masinile ramase dupa prima incursiune a /indacilor in sistemul in care se a#la
+amintul" (m #olosit principiile acelea cu mult inainte de a le #i inteles" ?nele dintre ele, cum ar #i legatura #ilotica, nu
le pricepem nici acum" Suntem in spatiu tocmai din cauza impactului cu o cultura superioara" Si totusi, in decurs de
numai citeva generatii, le-am luat masinile, i-am depasit si i-am distrus" Iata ce inseamna gardul nostru" 8e temem ca
purcelusii vor proceda la #el #ata de noi, iar ei simt ca e'act asta e menirea lui" Stiu, si detesta deci!ia noastra"
, 8u ne temem de ei, interveni episcopul" Sunt salbatici, pentru numele Cerului"""
, 4ot ast#el i-am considerat si pe /indaci, spuse Savirsitorul" 0ar pentru +ipo si 1ibo, pentru Ouanda si Miro
purcelusii nu au #ost niciodata niste salbatici" 0a, se deosebesc de noi mai mult decit #ramlingii, dar #ormea!a un popor
ramen, nu varelse" 0e aceea, atunci cind 1ibo a va!ut ca purcelusii erau in pericol de a pieri de #oame, ca se pregateau
sa porneasca un ra!boi pentru reducerea populatiei, n-a actionat ca un om de stiinta" 8u a studiat ra!boiul luind notite
despre moartea si su#erinta lor" ( actionat ca un crestin" ( luat stir e'perimental, pe care 8ovin)a il considera inutil
pentru #iintele umane datorita #aptului ca era prea apropiat de bioc)imia lusitana, si i-a invatat pe purcelusi cum sa-l
semene, sa-l recolte!e si sa-l prepare" 8u am nici o indoiala ca sporul demogra#ic inregistrat de purcelusi si cimpurile
de stir au #ost remarcate de Congresul Stelar" (ceasta #apta nu poate #i considerata o incalcare voita a legii, ci un act de
iubire si compasiune"
, Cum poti numi o asemenea nesupunere act crestinesc> i!bucni episcopul"
, Cit de uman este cel care atunci cind #iul sau ii cere piine, ii da o piatra>
, Si diavolul poate cita din scripturi pentru a-si atinge scopurile, spuse episcopul"
, -u nu sunt diavol, si nici purcelusii" Copiii lor mureau de #oame si 1ibo le-a dat )rana si i-a salvat"
, ?ite cum l-au rasplatit7
, 0a, sa vedem cum l-au rasplatit" 1-au ucis" -'act asa cum le o#era moartea si celor mai respectati membri ai
tribului lor" (sta n-ar trebui sa ne dea de gindit>
, 8e-a spus ca sunt prime3diosi si ca nu au constiinta, nu se dadu batut episcopul"
, 8e-a aratat ca pentru ei moartea inseamna cu totul altceva" S#intia-Voastra, daca ati crede cu adevarat ca o
persoana are o inima per#ecta, atit de plina de dreptate incit orice !i pe care ar mai avea-o de trait ar #ace-o sa devina
mai putin per#ecta, atunci n-ati socoti ca lucrul cel mai bun ar #i ca ea sa #ie ucisa si trimisa ast#el direct in rai>
, 8e iei in ris" 8ici nu cre!i in rai"
, 0ar dumneavoastra credeti" Si martirii> 8-au #ost primiti cu bucurie in rai>
, $a da, desigur" 0ar oamenii care i-au omorit au #ost niste #iare" Crima nu le-a adus lor sancti#icarea, ci calailor
pedeapsa eterna a iadului pentru #aptele comise"
, 0ar daca mortii nu merg in ceruri> 0aca ei capata o noua viata c)iar sub oc)ii nostri> Cum vi se pare ca atunci
cind moare un purcelus, daca i se des#ace trupul asa cum stiti, el prinde radacini si devine altceva> Si daca se
trans#orma intr-un copac ce traieste inca cinci!eci, o suta sau cinci sute de ani>
, 0espre ce vorbesti acolo> Vrei sa spui ca purcelusii se metamor#o!ea!a din animale in plante> intreba 0om
Crist@o" $iologia elementara ne sugerea!a ca asa ceva e imposibil"
, +ractic e imposibil, recunoscu Savirsitorul" 4ocmai de aceea au supravietuit 0escoladei numai citeva specii,
pentru ca numai citeva dintre ele au #ost in stare sa reali!e!e trans#ormarea" Cind purcelusii il ucid pe unul dintre ai lor,
acesta se trans#orma intr-un copac" Copacul acesta pastrea!a cel putin o parte din inteligenta lui" (sta!i i-am va!ut pe
purcelusi cintind unui arbore si, #ara sa-l atinga cu vreo unealta, acesta si-a rupt singur radacinile, s-a prabusit si s-a
des#acut in toate soiurile de unelte si c)erestea de care ei aveau nevoie" 8u am visat" -u si Ouanda am va!ut-o cu oc)ii
nostri, am au!it cintecul, am atins lemnul si ne-am rugat pentru su#letul mortului"
, Ce-are asta de a #ace cu )otarirea pe care trebuie s-o luam> intreba $os=uin)a" 0eci padurile sunt alcatuite din
purcelusi morti" - o problema de interes stiinti#ic"
, (re, pentru ca atunci cind purcelusii i-au ucis pe +ipo si pe 1ibo au considerat ca-i a3uta sa treaca in a doua
etapa a e'istentei lor" 8u erau #iare, ci ramen, acordind cea mai inalta onoare oamenilor care ii slu3isera atit de bine"
, O alta trans#ormare mortala, asa e> intreba episcopul" -'act cum ai procedat asta!i in marturisirea ta, #acindu-
ne sa-l vedem mereu pe Marcos 2ibeira, de #iecare data intr-o noua lumina" Vrei sa credem ca purcelusii sunt nobili>
Aoarte bine, sunt nobili" 0ar cu toata su#erinta pe care o va provoca )otarirea mea, eu nu vreau sa ma revolt impotriva
Congresului doar pentru ca oamenii nostri de stiinta sa-i poata invata pe purcelusi cum sa produca #rigidere"
, Va rog, interveni 8ovin)a"
O privira cu totii, plini de speranta"
, Spuneti ca au luat toate #isierele> 1e-au citit>
, 0a, raspunse $os=uin)a"
, (tunci se cunoaste continutul #isierelor mele cu privire la 0escolada"
, 0a, con#irma $os=uin)a"
8ovin)a isi incrucisa miinile in poala"
, 8u va avea loc nici o evacuare"
, -u nu sunt de aceeasi parere, spuse Savirsitorul" 0e aceea am rugat-o pe -la sa te aduca"
, 0e ce sa nu ne evacue!e> se interesa $os=uin)a"
, 0in cau!a 0escoladei"
, -i asta-i, e'clama episcopul" +arintii tai i-au gasit leacul"
, 8-au vindecat boala, e'plica 8ovin)a" I-au controlat evolutia" (u impiedicat-o sa devina activa"
, -'act, aproba $os=uin)a" 0e aceea punem aditivi in apa" Colador"
, Orice #iinta umana de pe 1usitania, probabil cu e'ceptia Vorbitorului, care s-ar pute sa nu #i contractat-o inca,
e purtator al 0escoladei"
, (ditivul nu e scump, spuse episcopul, dar probabil ca vor trebui sa ne i!ole!e" Cred ca asa vor proceda"
, 8icaieri nu ne pot i!ola indea3uns de bine, !ise 8ovin)a" 0escolada e variabila la in#init" (taca orice #el de
material genetic" (ditivul poate #i administrat #iintelor umane" 0ar cum sa-l administre!i #iecarui #ir de iarba, #iecarei
pasari, #iecarui peste, #iecarui punct de plancton din mare>
, 4oate il pot contracta> intreba $os=uin)a" 8-am stiut asta"
, 8-am spus-o nimanui, dar am introdus mecanisme de protectie in #iecare planta pe care am creat-o" In stir, in
carto#i, in toate" Mecanismul nu #ace ca proteina sa #ie utili!abila, ci determina organismele sa produca in)ibitorii lor
proprii #ata de 0escolada"
$os=uin)a era ingro!ita"
, 0eci oriunde mergem"""
, +utem declansa distrugerea completa a bios#erei"
, Si ai pastrat secretul% intreba 0om Crist@o"
, 8u era nevoie sa-l #ac public" 8imeni n-a parasit 1usitania si nimeni nu planuia asa ceva" 8ovin)a isi privi
miinile odi)nindu-i-se pe genunc)i" ?n amanunt re#eritor la aceasta in#ormatie i-a indemnat pe purcelusi sa-l ucida pe
+ipo" (m pastrat secretul ca sa nu a3unga la nimeni altcineva" 0ar acum, din ce a a#lat -la in ultimii ani si din ce a spus
Marturisitorul aseara am tras conclu!ia ca si +ipo a descoperit acelasi lucra" 0escolada nu numai ca des#ace moleculele
genetice si le impiedica sa se re#orme!e sau sa se multiplice, ci le incura3ea!a sa se combine cu molecule genetice total
straine" -la a lucrat la aceasta problema impotriva vointei mele" 4oate #ormele de viata indigena e'ista si se de!volta in
perec)i planta-animal" Cabra cu iarba capim" Serpii de apa cu iarba de riu" Mustele sugatoare cu trestiile" +asarea
'ingadora cu vita tropeco" +urcelusii cu copacii padurii"
, Vrei sa spui ca o specie se transforma in cealalta> 0om Crist@o era in acelasi timp #ascinat si scirbit de aceasta
idee"
, S-ar putea ca purcelusii sa #ie unici cind se trans#orma din cadavru in copac, spuse 8ovin)a" 0ar probabil ca
e'emplarele de cabra sunt #ertili!ate de polenul din capim" +oate ca mustele se nasc din paniculul terminal al trestiei de
riu" 4rebuie sa studie! asta" (r #i trebuit s-o #ac in anii din urma"
, Si acum vor sti toate astea> intreba 0om Crist@o" 0in #isierele noastre>
, 8u imediat" +robabil ca in urmatorii !ece sau doua!eci de ani" +ina la sosirea altor #ramlingi aici sigur vor
a#la, raspunse 8ovin)a"
, -u nu sunt om de stiinta, interveni episcopul" In a#ara de mine, toti par sa inteleaga" Ce legatura are asta cu
evacuarea>
$os=uin)a incepu sa-si #raminte miinile"
, 8u ne pot lua de pe 1usitania, spuse ea" (m duce cu noi 0escolada oriunde si ar ucide totul" +e cele O Suta de
1umi nu e'ista destui 'enologi pentru a salva macar o planeta de la devastare" Cind vor a3unge aici, vor a#la"
, $ine atunci, rasu#la usurat episcopul" (sta re!olva problema noastra" 0aca le-o spunem de pe acum, nu vor
trimite #lota pentru evacuare"
, $a nu, S#intia Voastra, spuse -nder" Cind vor descoperi de ce este in stare 0escolada, se vor ingri3i ca nimeni
sa nu paraseasca vreodata planeta"
-piscopul se strimba
, Si ce, cre!i ca vor distruge intreaga planeta> Sa #im seriosi, Vorbitorule, nu au mai ramas multi Savirsitori
printre #iintele umane" In cel mai rau ca!, pot sa ne tina in carantina aici"
, +ai atunci de ce ne-am mai supune controlului lor> intreba 0om Crist@o" 1e putem transmite un mesa3 prin
care sa-i in#ormam despre 0escolada si despre #aptul ca nu vom parasi planeta iar ei nu trebuie sa vina aici" Si cu asta,
basta"
8emultumita, $os=uin)a clatina din cap"
, Cre!i ca nu se va gasi vreunul sa spuna 91usitanii pot distruge orice lume doar trimitind pe cineva in vi!ita"
(u o nava, sunt cunoscuti pentru caracterul lor rebel, s-au aliat cu purcelusii ucigasi" -'istenta lor repre!inta o
amenintare"9
, Cine ar putea spune asa ceva> se mira episcopul"
, 8imeni de la Vatican, dar Congresul nu se ocupa de salvarea su#letelor"
, Si probabil ca au dreptate, constata episcopul" 4u insuti ai a#irmat ca purcelusii vor sa !boare spre stele" Cu
toate acestea, oriunde s-ar duce, vor pricinui aceeasi tragedie" C)iar pe lumile nepopulate, am dreptate sau nu> Vor
duplica la nes#irsit peisa3ul acesta saracacios , paduri #ormate dintr-un singur soi de copac, preerii acoperite de un
singur #el de iarba, pe care doar cabra o poate #olosi drept )rana si deasupra carora !boara doar 'ingadora"
, +oate ca intr-o buna !i vom descoperi o modalitate de a controla 0escolada, spuse -la"
, 8u ne putem risca viitorul pe o singura carte, si aceea nesigura, nu renunta episcopul"
, 4ocmai de aceea trebuie sa ne revoltam, spuse Savirsitorul" 1a #el va gindi si Congresul" 1a #el cum a #acut-o
si acum trei mii de ani, in timpul .enocidului" 4oata lumea condamna .enocidul pentru ca a nimicit o specie
e'traterestra care s-a dovedit ino#ensiva in intentii" 0ar atita timp cit /indacii pareau )otariti sa distraga omenirea,
conducatorii nostri nu au gasit alta solutie decit sa riposte!e cu toata #orta" Ii punem din nou in #ata aceleiasi dileme"
0e3a se tem de purcelusi" 0e indata ce vor intelege 0escolada, toata pre#acatoria asta despre prote3area purcelusilor va
#i uitata" 8e vor nimici sub prete'tul salvarii umanitatii si probabil ca vor distrage intreaga planeta" (sa cum ati spus,
asta!i nu mai e'ista Savirsitori, dar e sigur ca vor rade Milagre de pe supra#ata planetei si vor sterge orice urma a
contactului uman" Ii vor ucide inclusiv pe purcelusii care ne cunosc, apoi vor institui o supraveg)ere atenta a planetei
pentru a-i impiedica pe ceilalti sa depaseasca stadiul de primitivism" 0aca ati sti totul, n-ati proceda la #el>
, (sa gindeste un Vorbitor> intreba 0om Crist@o"
, (i #ost acolo, interveni episcopul" (i #ost acolo de la inceput, nu-i asa> Cind au #ost nimiciti /indacii"
, (tunci nu gasisem calea de a discuta cu /indacii, nu aveam de unde sa stim ca erau ramen si nu varelse" 0e
aceasta data suntem aici" Stim ca nu vom pleca sa distrugem alte lumi" Stim ca vom sta aici, pe 1usitania, pina cind
vom putea calatori in siguranta, dupa ce vom neutrali!a 0escolada" De data aceasta, continua Savirsitorul, putem sa
salvam vietile #iintelor ramen, ast#el incit cel care va scrie istoria purcelusilor sa nu #ie silit sa devina Vorbitor in
numele Mortilor"
Secretarul desc)ise brusc usa si Ouanda se napusti inauntru"
, S#intia-Voastra, striga ea" 0oamna primar7 4rebuie sa veniti7 8ovin)a"""
, Ce s-a intimplat> intreba episcopul"
, Ouanda, trebuie sa te areste!, spuse $os=uin)a"
, (restea!a-ma mai tir!iu, raspunse ea" (cum e vorba de Miro" ( sarit gardul"
, 8-ar #i #acut-o, i!bucni 8ovin)a" Stia ca ar putea sa moara" (poi, ingro!ita, isi dadu seama ce spusese" 0u-ma
la el"""
, (duceti-l pe 8avio, ceru 0ona Cristi"
, 8u intelegeti> intreba Ouanda" 8u putem a3unge la el" - de cealalta parte a gardului"
, Si-atunci ce putem #ace>
, 0e!activati gardul, spuse Ouanda"
$os=uin)a privi nea3utorata catre ceilalti"
, 8u pot (cum e controlat de Comitet" +rin ansiblu" 8u vor accepta sa-l de!active!e"
, (tunci Miro e ca si mort, sopti Ouanda"
, 8u7 striga 8ovin)a"
+rin spatele ei, in camera se strecura o silueta" Mica, acoperita cu blana" In a#ara de Savirsitor, nici unul nu mai
va!use pina atunci un purcelus in carne si oase, dar isi dadura imediat seama ce era"
, Iertati-ma, spuse purcelusul" (sta inseamna ca trebuie sa-l sadim acum>
8imanui nu-i trecu prin minte sa-l intrebe pe purcelus cum reusise sa sara gardul" -rau prea preocupati sa
inteleaga ce voia el sa spuna prin sadirea lui Miro"
, 8u7 rabu#ni 8ovin)a"
Mandac)uva o privi uimit
, 8u>
, Cred ca nu va mai trebui sa plantati #iinte umane, intari Savirsitorul"
Mandac)uva ramase neclintit"
, Ce vrei sa spui> intreba Ouanda" 1-ai suparat"
, Cred ca va #i si mai suparat pina la s#irsitul !ilei, spuse -nder" Dai, Ouanda, du-ne la Miro"
, 1a ce bun, daca nu putem trece dincolo>
, C)emati-l pe 8avio"
, Ma duc eu sa-l aduc, se o#eri 0ona Cristi" 8u uitati ca pe altcineva nu mai putem c)ema"
, V-am intrebat ce rost are sa mergem acolo, !ise $os=uin)a"
, 4i-am mai spus, e'plica Savirsitorul" 0aca va )otariti sa ne rasculam, putem intrerupe legatura prin ansiblu si
atunci vom de!activa si gardul"
, Incerci sa te #olosesti de situatia lui Miro pentru a-mi #orta mina> intreba episcopul"
, 0a, raspunse Savirsitorul" - unul din turma ta, nu> (sa ca lasa cele noua!eci si noua de mioare, pastorule, si
vino cu mine s-o salvam pe cea care s-a ratacit"
, Ce se intimpla> intreba Mandac)uva"
, 0u-ne la Miro" Si grabeste-te, te rog"
Iesira din biroul episcopului si coborira treptele care duceau spre catedrala" -nder il au!i pe episcop, a#lat in
spatele lui, bolborosind nemultumit despre rastalmacirea scripturii pentru slu3irea unor interese personale"
Cu Mandac)uva in #runte, trecura prin nava catedralei" -nder observa ca episcopul se opri o clipa linga altar,
uitindu-se atent la micuta creatura imblanita pe care o urmau #iintele umane" Cind iesira, episcopul il a3unse din urma"
, Spune-mi, Vorbitorule, il aborda el, doar ca o parere personala, daca deconectati gardul, daca ne rasculam
impotriva Congresului Stelar vom abroga toate legile privind contactele cu purcelusii>
, (sa trag nade3de, ii raspunse -nder" Sper ca nu vor mai e'ista cariere arti#iciale intre noi si ei"
, Si atunci, isi continua episcopul ideea, vom putea sa-i invatam -vang)elia pe micuti> 8-ar mai #i nici o lege
care sa ne impiedice sa incercam"
, -'act, spuse Savirsitorul" S-ar putea sa nu se converteasca, dar nimic nu te va impiedica sa incerci"
, Va trebui sa ma gindesc la asta" 0ar, dragul meu necredincios, probabil ca revolta declansata de tine va
desc)ide calea catre convertirea unui mare popor" +oate ca insusi 0umne!eu te-a indrumat incoace"
Mandac)uva si #emeile erau in apropierea gardului cind episcopul, 0om Crist@o si -nder a3unsera acolo" 0upa
cum statea -la, intre impre3muire si mama ei, care isi tinea capul in miini, -nder intelese ca 8ovin)a incercase de3a sa
sara dincolo pentru a a3unge la #iul ei" (cum plingea si striga spre el
, Miro7 Miro, cum de-ai putut #ace asa ceva, cum te-ai urcat pe"""> iar -la incerca s-o calme!e"
0e cealalta parte a gardului se a#lau patru purcelusi uimiti" Ouanda tremura de spaima pentru viata lui Miro, dar
mai avea atita pre!enta de spirit incit sa-i spuna citeva lucruri pe care el nu avea cum sa le vada
, (u venit Cesti, Sageata, ?man si Mincatorul-de-Arun!e" ?ltimul incearca sa-i induplece pe ceilalti sa-l
sadeasca pe Miro" Cred ca acum stiu ce inseamna asta, dar nu e nici un pericol" ?man si Mandac)uva i-au convins sa n-
o #aca"
, 0ar tot nu re!olva problema, observa -nder" 0e ce a #acut Miro ceva atit de nesabuit>
, 8e-a e'plicat Mandac)uva pe drum" +urcelusii mesteca #ire de capim, care au un e#ect aneste!ic" +ot sa sara
gardul oricind vor" -vident ca #ac asta de ani de !ile" S-au gindit ca noi nu trecem dincolo #iindca ne supunem legii"
(cum au a#lat ca iarba nu are acelasi e#ect asupra noastra"
-nder se apropie de gard"
, ?man, rosti el"
?man #acu un pas in #ata"
, -'ista o posibilitate ca noi sa #acem gardul ino#ensiv" 0aca procedam ast#el, intram in ra!boi cu #iintele umane
de pe celelalte lumi" Intelegi asta> Oamenii de pe 1usitania si purcelusii, impreuna, in con#lict cu restul #iintelor umane"
, O), #acu ?man"
, O sa cistigam> intreba Sageata"
, +oate ca da, spuse Savirsitorul" 0ar poate ca nu"
, 8e dai noua matca> intreba ?man"
, Intii trebuie sa discut cu sotiile"
+urcelusii inlemnira"
, 0espre ce vorbiti> se interesa episcopul"
, 4rebuie sa ma intilnesc cu sotiile, continua Savirsitorul, pentru ca vreau sa inc)eiem un tratat" ?n pact" O serie
de reguli intre noi" Ma intelegeti> Aiintele umane nu pot trai dupa legile voastre, iar voi nu puteti trai dupa ale noastre,
dar daca vrem sa convietuim pasnic, #ara gard intre noi, daca vreti sa o las pe matca sa traiasca printre voi ca sa va a3ute
si sa va invete, atunci trebuie sa ne #aceti unele promisiuni si sa le respectati" +ricepeti>
, +ricep, spuse ?man" 0ar nici nu-ti inc)ipui ce-mi ceri cind !ici ca vrei sa trate!i cu sotiile" -le nu-s la #el de
inteligente ca #ratii"
, 0ar ele iau toate )otaririle, e adevarat>
, Sigur, raspunse ?man" 0oar sunt pastratoarele mamelor, nu> 4e averti!e!, e periculos sa vorbesti cu sotiile"
Mai ales pentru tine, #iindca te pretuiesc tare mult"
, 0aca deconectam gardul, trebuie sa vorbesc cu ele" 0aca nu, gardul ramine iar Miro moare si va trebui sa ne
supunem ordinelor Congresului ca toate #iintele umane sa paraseasca 1usitania"
8u le mai spuse ca toti oamenii riscau sa #ie ucisi" 2ostea intotdeauna adevarul, dar nu intotdeauna intreg"
, 4e voi duce la sotii"
Mincatorul-de-Arun!e pasi catre el si, bat3ocoritor, isi plimba palma pe pintecul lui ?man"
, 4i-au dat un nume potrivit, !ise el" 3u esti uman, nu noi" (poi dadu sa porneasca in goana, dar Sageata si Cesti
il oprira"
, 4e voi duce, repeta ?man" (cum distruge gardul si salvea!a-l pe Miro"
Savirsitorul se intoarse spre episcop"
, 8u eu iau )otarirea, se #eri episcopul" $os=uin)a"
, (m 3urat in #ata Congresului Stelar, spuse $os=uin)a, dar imi voi calca 3uramintul c)iar in clipa asta pentru ca
vreau sa salve! viata poporului meu" +ropun sa de!activam gardul si sa incercam sa scoatem un #olos din revolta
noastra"
, 0aca putem sa le tinem predici purcelusilor""" !ise episcopul"
, Voi intreba cind ma voi intilni cu sotiile, spuse Savirsitorul" 8u-ti pot promite mai mult de-atit
, S#intia-Voastra, striga 8ovin)a" +ipo si 1ibo au murit dincolo de gard"
, Intrerupeti, spuse episcopul" 8u vreau sa asist la moartea acestei colonii #ara sa inc)ei lucrarea 0omnului"
5imbi sumbru" 0ar ar #i bine ca Os Venerados c)iar sa #i a3uns s#inti" Vom avea nevoie de a3utorul lor"
, Cane, murmura Savirsitorul"
, 0e aceea te iubesc eu, raspunse Cane" +oti reali!a orice atita vreme cit pregatesc eu conditiile cum se cuvine"
, Intrerupe legatura ansiblu si de!activea!a gardul, te rog"
, S-a #acut"
Savirsitorul se grabi spre gard si-l sari" Cu a3utorul purcelusilor il ridica pe Miro pina pe marginea lui si lasa
trupul intepenit sa cada in bratele episcopului, primarului, 8ovin)ei si ale lui 0om Crist@o, care asteptau dincolo"
8avio tocmai cobora in #uga povirnisul in urma 0onei Crist@" (veau sa #aca tot ce puteau ca sa-l a3ute pe Miro"
Ouanda incepu sa urce si ea pe gard"
, 0u-te inapoi, o ruga -nder"
, 0aca te intilnesti cu sotiile vreau sa merg si eu, spuse ea" (i nevoie de spri3inul meu"
Savirsitorul nu putea sa o re#u!e" Ouanda sari gardul si veni linga el" 8avio ingenunc)e linga trupul lui Miro"
, ( sarit gardul% se mira el" (sa ceva nu se poate" 8imeni nu suporta durerea provocata de trecerea capului prin
cimp"
, Va trai> intreba 8ovin)a"
, 0e unde sa stiu> 8avio il de!braca grabit pe Miro si-l consulta cu a3utorul unui scanner" 1a cursuri nu s-a
discutat niciodata problema asta"
Savirsitorul observa ca gardul se clatina din nou" (cum il sarea si -la"
, 0e a3utorul tau nu am nevoie, ii spuse el"
, (r #i vremea ca cineva care se pricepe cit de cit la 'enobiologie sa vada ce se intimpla, nu se lasa ea convinsa"
, 2amii sa-l ingri3esti pe #ratele tau, interveni Ouanda"
-la o privi s#idator
, - si #ratele tau" Sa #acem in asa #el incit, daca moare, sa nu #ie degeaba"
+ornira toti trei prin padure, in sir, condusi de ?man si de ceilalti purcelusi"
$os=uin)a si episcopul ii urmarira cu privirea"
, Cind m-am culcat seara trecuta nu-mi inc)ipuiam ca dimineata o sa ma tre!esc ra!vratita, spuse ea"
, 8ici eu nu mi-am inc)ipuit vreodata ca Vorbitorul va #i ambasadorul nostru intre purcelusi, recunoscu el"
, Se pune intrebarea daca vom #i iertati vreodatapentru ce-am #acut, medita 0om Crist@o"
, Cre!i ca e o greseala> se rasti episcopul"
, Citusi de putin, ii raspunse 0om Crist@o" Cred ca am #acut un pas catre ceva cu adevarat magni#ic, dar
omenirea n-a aratat aproape niciodata indurare #ata de adevarata maretie"
, 0in #ericire, nu omenirea e 3udecator in asemenea c)estiuni, spuse episcopul" Iar acum vreau sa ma rog pentru
acest baiat, #iindca stiinta medicala a a3uns la limita competentei sale"
Capitolul 1
!OTIILE
Sa descoperi cum de s-a raspindit estea ca 7lota de eacuare este inarmata cu Doctorasul. Aceasta
e o problema de $&A (AI (A+& P+I2+I3A3&. Apoi sa afli cine este acest Demostene. $onform $odului,
etichetarea 7lotei de eacuare drept un Al Doilea ,enocid reprezinta o incalcare flagranta a legii si se
considera tradare. Dupa parerea mea. $omitetul $ongresului "telar nu-si mai !ustifica e#istenta si-l putem
desfiinta daca el nu a reusi sa gaseasca aceasta oce pentru a o reduce la tacere.
Pina atunci insa, continua studierea fisierelor e#trase de pe Lusitania. (i se pare cu totul irational ca
oamenii de acolo sa se reolte doar pentru ca rem sa-i arestam pe cei doi #enologi care au luat-o razna.
Actiitatea anterioara a primarului nu sugera ca ar fi fost posibila o asemenea atitudine din partea ei.
Daca se intimpla cuma sa izbucneasca o reolutie, reau sa stiu cine ar putea fi conducatorii ei.
Piotr, stiu ca-ti dai toata silinta. $a si mine. $a toata lumea, de altfel. La fel ca oamenii de pe
Lusitania, probabil. Dar numai eu raspund de siguranta si Integritatea celor 2 "uta de Lumi. (a apasa o
raspundere de o suta de ori mai mare decit cea pe care a aut-o Peter )egemonul si eu am doar o zecime
din puterea lui, ca sa nu mai mentionez faptul ca nu am nici pe departe geniul lui. -u incape nici o
indoiala ca tu si restul lumii ati fi mai fericiti daca Peter s-ar afla printre noi. 3are ma tem ca pentru
rezolarea acestei probleme om aea neoie de inca un "airsitor. -imeni nu rea un nou ,enocid, dar
daca se a intimpla asa cea reau sa fiu sigur ca ceilalti or dispare. $ind se a!unge la razboi, oamenii
sunt oameni si e#traterestrii sunt ceea ce sunt. $ind se pune problema supraietuirii se alege praful de
toata ierarhia aceea cu ramani si alte concepte.
Asta te satisface% (a crezi cind iti spun ca nu sunt ingaduitor% Ai gri!a sa nu fii nici tu. 2cupa-te de
chestiune si sa-mi dai rezultate cit mai curind. Acum. $u dragoste si imbratisari, 1a<a.
/obaFa -Iimbo, +res" Comit, de Suprav" al 'enologilor, catre +iotr Martinov,
0ir" al Sect" pt" (gric" din Congres"
Circulara EE din E-<-1:V0, ;, citat de 0emostene in (l 0oilea .enocid, p" 8V,
din 1-1-1:V;, 1
?man le arata drumul prin padure" +urcelusii mergeau grabiti, coborind si urcind pante, traversind piriie, trecind
prin tu#isurile dese" ?man parea totusi sa #i trans#ormat marsul acesta intr-un dans, pornind in #uga spre unii copaci, pe
altii atingindu-i si vorbindu-le" Ceilalti purcelusi erau mult mai retinuti, alaturindu-se dansului doar din cind in cind"
8umai Mandac)uva ramase in urma, impreuna cu oamenii"
, 0e ce #ace asta> intreba incet -nder"
+entru o clipa, Mandac)uva tacu descumpanit" Ouanda ii e'plica la ce se re#erea -nder"
, 0e ce se catara ?man in copaci, de ce-i atinge si le cinta>
, 1e cinta despre cea de-a treia viata, ii lamuri Mandac)uva" 8u prea e politicos ce #ace" Intotdeauna a #ost
egoist si nec)ib!uit"
Ouanda privi surprinsa catre -nder, apoi din nou spre Mandac)uva"
, Credeam ca tineti cu totii la ?man, spuse ea"
, Mare onoare" - intelept, aproba purcelusul" (poi il impunse pe -nder in sold 0ar e nec)ib!uit in alta privinta"
Isi inc)ipuie ca o sa-i #aci onoarea" Crede ca vrei sa-l duci in cea de-a treia viata"
, Care e a treia viata> intreba -nder"
, 0arul pe care +ipo l-a pastrat pentru sine, raspunse Mandac)uva, apoi grabi pasul si-i a3unse din urma pe
ceilalti purcelusi"
, (i priceput ceva> o intreba -nder pe Ouanda"
, Inca nu m-am obisnuit cu #elul tau de a pune intrebari directe"
, 0ar dupa cum ve!i, nici asa nu prea capat raspunsuri"
, Mandac)uva e suparat, asta inseamna ceva" - suparat pe +ipo, dar asta e alta c)estiune" ( treia viata , un dar
pe care +ipo l-a pastrat pentru sine" O sa intelegem noi pina la urma"
, Cind>
, +este doua!eci de ani" Sau poate peste doua!eci de minute" 4ocmai de aceea e atit de captivanta 'enologia"
-la atingea copacii si privea din cind in cind spre tu#isuri"
, 4oti din aceeasi specie" Si tu#isurile la #el" Si vita care urca pe mai toti copacii" Ouanda, ati mai va!ut alte
plante in padure>
, 8-am observat" 8ici nu m-am uitat prea atent Vita se numeste merdona" Macios se )ranesc cu ea, iar purcelusii
maninca macios" Cit despre radacina de merdona, noi i-am invatat pe purcelusi s-o prepare pentru a o #ace comestibila,
inainte de a le da stirul" (cum alimentatia lor e asigurata de verigile in#erioare ale lantului tro#ic"
, +riviti, spuse -nder"
(3unsi la marginea unui luminis, purcelusii se oprisera cu spatele la grupul de oameni" -nder, Ouanda si -la ii
a3unsera din urma si se uitara peste capetele lor la poiana scaldata de ra!ele lunii" -ra un spatiu #oarte intins, cu
pamintul batatorit si lipsit de vegetatie" +e marginea poienii se a#lau aliniate citeva case de busteni, iar in mi3loc se
ridica un copac urias cum nu mai va!usera pina atunci"
Copacul parea sa se miste"
, - plin de macios, spuse Ouanda"
, 8u-s macios, o contra!ise ?man"
, 4rei sute doua!eci, le reaminti Mandac)uva"
, Aratiori, interveni Sageata"
, Si mamici, adauga Cesti"
, 0aca o sa le #aceti vreun rau, spuse Mincatorul-de-Arun!e, o sa va ucidem #ara sa va sadim si o sa doborim
copacul vostru"
, 8-o sa le #acem nici un rau, il asigura -nder"
+urcelusii nu mai inaintasera nici un pas spre poiana" (steptara pina cind, intr-un tir!iu, in casa cea mai mare, pe
latura opusa, se va!u o miscare" 0inauntru aparu un purcelus, mai inalt decit oricare dintre cei pe care-i intilnisera pina
in clipa aceea"
, O sotie, murmura Mandac)uva"
, Cum o c)eama> intreba -nder"
+urcelusii se intoarsera spre el si-l privira cu oc)i mari"
, 8u ne spun noua cum le c)eama, e'plica Mincatorul-de-Arun!e"
, C)iar daca au nume, adauga Cesti"
?man il trase pe -nder deoparte pentru a-i putea sopti la urec)e
, 8oi ii spunem ?rlatoarea, dar niciodata in prea3ma unei sotii"
Aemela ii privi si apoi cinta , nu e'ista alt cuvint pentru a descrie curgerea armonioasa a vocii ei , o propo!itie
sau doua in limba sotiilor"
, 4rebuie sa te duci acolo, spuse Mandac)uva" 4u, Vorbitorule"
, Singur> +re#er sa le am pe Ouanda si pe -la cu mine"
Mandac)uva vorbi cu glas tare in limba sotiilor& suna ca o gilgiiala
In comparatie cu vocea #emelei" ?rlatoarea raspunse scurt, cintind din nou"
, Spune ca pot sa te insoteasca" 5ice ca sunt #emele, nu-i asa> 8u se complica sa #aca deosebirea dintre #iintele
omenesti si micuti"
, Inca ceva" Sa vina macar unul dintre voi ca interpret" Sau poate stie -sentiala>
Mandac)uva transmise cererea lui -nder" 2aspunsul veni laconic si Mandac)uva nu parea prea incintat de el"
2e#u!a sa-l traduca" In sc)imb, ?man ii e'plica lui -nder
, 5ice ca poti avea orice interpret doresti atita vreme cit sunt eu acela"
, (tunci am vrea sa te avem pe tine ca interpret"
, 4rebuie sa intri primul in locul nasterii, preci!a ?man" 4u esti cel invitat"
-nder pasi in spatiul liber si luminat de ra!ele lunii" 1e au!i pe -la si pe Ouanda urmindu-l si pe ?man depanind
iute din picioare" (cum reusi sa vada ca ?rlatoarea nu era singura #emela pre!enta" In usile caselor se vedeau si alte
siluete"
, Cite sunt> intreba el"
?man nu raspunse" -nder se intoarse catre el
, Cite sotii sunt> repeta el intrebarea"
?man se incapatina sa nu-i raspunda" 8-o #acu decit atunci cind ?rlatoarea cinta din nou, mai tare si pe un ton de
comanda" In cele din urma, ?man ii traduse
, Marturisitorule, in locul nasterilor vorbesti doar cind o sotie te intreaba ceva"
-nder dadu grav din cap, apoi se duse inapoi la marginea luminisului, unde asteptau ceilalti masculi" Ouanda si
-la il urmara" O au!i pe ?rlatoare cintind, iar acum intelese de ce o numeau asa vocea ei era atit de puternica incit
#acea sa se cutremure copacii" ?man il a3unse si-l trase de )aina"
, Intreaba de ce ai plecat& nu ti s-a ingaduit sa te misti de acolo" Vorbitorule, rau ai #acut, acum e #oarte #urioasa"
, Spune-i ca n-am venit sa dau sau sa primesc ordine" 0aca nu ma tratea!a ca pe un egal, atunci nici eu n-o voi
#ace"
, 8u pot sa-i spun asemenea vorbe"
, (tunci o sa se mire in veci de ce-am plecat, e bine>
, 0ar e o mare onoare sa #ii c)emat intre sotii7
, Vorbitorul in numele Mortilor se simte onorat sa le vi!ite!e"
?man ramase nemiscat citeva momente, impietrit de teama, apoi se intoarse si striga spre ?rlatoare"
4acu si ea" In poiana nu se mai au!ea nici un sunet"
, Sper ca stii ce #aci, Vorbitorule, murmura Ouanda"
, Improvi!e! si eu, recunoscu el" Cum cre!i ca va reactiona>
Ouanda nu-i raspunse"
?rlatoarea intra in casa cea mare construita din busteni" -nder se intoarse si pomi inspre padure, dar glasul
?rlatoarei rasuna aproape concomitent cu gestul lui"
, Iti ordona sa astepti, traduse ?man"
-nder nu-si rari pasul si in citeva clipe a3unse linga ceilalti purcelusi"
, 0aca ma roaga sa ma intorc s-ar putea sa o ascult" 0ar trebuie sa-i spui ca n-am venit nici sa dau, nici sa
primesc porunci"
, 8u pot, spuse ?man"
, 0e ce>
, 0a-mi voie, interveni Ouanda" ?man, ce inseamna asta> 8u poti sa-i spui #iindca te temi sau nu e'ista
cuvinte>
, 8u-s cuvinte pentru ca un #rate sa-i vorbeasca poruncitor unei sotii ori pentru ca ea sa-l roage" Vorbele nu-s
#acute pentru a #i #olosite asa cum vreti voi"
Ouanda ii !imbi lui -nder
, 8u e vorba de obiceiuri, Vorbitorule" 1imba e de vina"
, ?man, ele inteleg limba voastra> intreba -nder"
, In locul nasterilor nu se poate #olosi limba masculilor, e'plica ?man"
, (tunci spune-i ca vorbele mele nu pot #i traduse in limba sotiilor, ci numai in cea a masculilor, si anunt-o ca
eu""" o rog""" sa-ti permita sa talmacesti spusele mele in limba voastra"
, Vorbitorule, ne #aci o multime de neca!uri" ?man se intoarse si vorbi din nou cu ?rlatoarea"
+oiana se umplu brusc de sunetele limbii sotiilor, mai bine de !ece cintece di#erite, ca si cum ar #i #ost un cor pe
mai multe voci
, Vorbitorule, spuse Ouanda, acum ai incalcat aproape toate regulile practicii antropologice"
, Care mi-a scapat>
, 8u stiu, dar tot e bine ca inca n-ai ucis-o pe vreuna dintre sotii"
, 0in pacate ai uitat ca nu ma a#lu aici in calitate de om de stiinta care ii studia!a" (m venit ca ambasador,
pentru a inc)eia un tratat cu ei"
Sotiile tacura la #el de brusc precum incepusera sa cinte" ?rlatoarea iesi din casa ei si merse pina in mi3locul
poienii, unde se opri #oarte aproape de copacul urias" Cinta"
?man ii raspunse in limba #ratilor" Ouanda traduse in soapta
, Ii comunica spusele tale despre tratamentul egal"
Sotiile i!bucnira din nou intr-o caco#onie de cintece"
, Cum cre!i ca vor reactiona> intreba -la"
, 0e unde sa stiu> raspunse Ouanda" (m venit aici tot atit de des ca si tine"
, -u cred ca vor intelege si vor accepta conditiile mele, spuse -nder"
, 0e ce esti atit de convins> nu se lasa Ouanda"
, Aiindca am coborit din cer si sunt Vorbitor in numele Mortilor"
, 8u te crede marele !eu alb, il averti!a Ouanda" 8u da intotdeauna re!ultate"
, 8u sunt +i!!arro"
Cane ii murmura c)iar atunci in urec)e
, (m inceput sa inteleg limba sotiilor" -lementele de ba!a ale limbii masculilor se gaseau in notele lui +ipo si
1ibo, iar traducerile lui ?man imi sunt de mare #olos" 1imba sotiilor e strins inrudita cu cea a masculilor, doar ca pare
mai ar)aica, mai aproape de radacini" (re multe #orme vec)i si toate #ormulele de adresare de la #emela la mascul sunt
la modul imperativ, in vreme ce #ormele de adresare inversa sunt la modul implorator" In limba sotiilor cuvintul pentru
frate pare a #i inrudit cu cel #olosit in limba masculilor pentru macio, viermele de copac" 0aca acesta e cumva limba3ul
dragostei, e de mirare ca reusesc sa se reproduca"
-nder !imbi" -ra bine ca Cane ii vorbea din nou si ca se putea bi!ui pe a3utorul ei"
Isi dadu seama ca Mandac)uva o intrebase ceva pe Ouanda, pentru ca au!i raspunsul ei soptit
, (sculta nestemata din urec)e"
, (ceea e matca> intreba Mandac)uva"
, 8u, raspunse Ouanda" - un""" Se c)inui sa gaseasca un cuvint potrivit" - un computer" O masina cu voce"
, +ot sa primesc si eu una>
, Intr-o !i, da, spuse -nder in locul Ouandei pentru a o scuti de e#ortul de a gasi un raspuns multumitor"
Sotiile tacura si vocea ?rlatoarei rasuna din nou" Imediat dupa aceea, masculii incepura sa se agite, sarind pe
vir#urile picioarelor" Cane ii susura in urec)e
, Vorbeste c)iar ea in limba masculilor"
, - o !i cu adevarat mare, mormai Sageata, daca sotiile vorbesc limba masculilor in locul asta" 8u s-a mai
intimplat pina acum"
, 4e invita sa vii, spuse ?man" Ca o sora pe un #rate"
-nder porni imediat spre mi3locul luminisului si se apropie de sotie" Cu toate ca era mai inalta decit masculii,
avea cu aproape cinci!eci de centimetri mai putin decit -nder, asa ca se va!u obligat sa ingenung)e!e" Se a#lau #ata in
#ata"
, Iti sunt recunoscator pentru bunatatea ce mi-o arati, spuse -nder"
, Asta as putea s-o spun in limba sotiilor, comenta ?man"
, Oricum, spune-o in limba ta, il indemna -nder"
?man se supuse" ?rlatoarea intinse o mina si-i atinse pielea neteda a #runtii, barba aspra, bu!ele" -nder inc)ise
oc)ii, dar nu se clinti cind ea isi trecu delicat degetele peste pleoapele lui"
?rlatoarea spuse citeva cuvinte"
, 4u esti s#intul Vorbitor> traduse ?man"
Cane corecta traducerea
, ( adaugat cuvintul sfint.
-nder il privi pe ?man drept in oc)i"
, 8u sunt s#int"
?man inlemni"
, Spune-i"
Il privi contrariat, agitat, apoi se gindi ca Vorbitorul era mai putin prime3dios decit ?rlatoarea"
, 8-a spus ea sfint.
, Sa-mi traduci cit se poate de e'act ce !ice, il s#atui -nder"
, 0aca nu esti s#int, cum de-ai stiut atit de bine ce a spus> intreba ?man"
, 4e rog sa #ii cinstit si corect, si cu mine si cu ea"
, Voi talmaci cit mai bine ce spune ea, ii promise ?man" 0ar ea aude vocea mea redind vorbele tale" Va trebui sa
le rostesc cu gri3a"
, (m nevoie de #idelitate, spuse -nder" Sa nu te temi" - important sa auda e'act ce spun" Comunica-i asta o rog
sa te ierte ca-i vorbesti nepoliticos, dar eu sunt un #ramling necioplit si trebuie sa a#le precis ce !ice ea"
?man isi dadu oc)ii peste cap de mirare, dar se intoarse spre ?rlatoare si traduse"
?rlatoarea ii raspunse scurt" ?man traduse in -sentiala
, 5ice ca nu are capul cioplit din radacina de merdona" Sigur ca intelege"
, Spune-i ca noi, #iintele umane, n-am va!ut niciodata un copac atit de mare" 2oag-o sa ne e'plice ce #ac ea si
celelalte sotii cu el"
Ouanda se ingro!i"
, Mergi direct la tinta, nu-i asa>
0ar cind ?man traduse cuvintele Savirsitorului, ?rlatoarea se duse imediat linga copac, il atinse si incepu sa
cinte"
Stind mai aproape de copac, acum reusira in s#irsit sa vada valmasagul de creaturi ce se vin!oleau pe scoarta"
Ma3oritatea nu masurau mai mult de cinci centimetri lungime" (veau un vag aspect de #etusi, desi corpurile lor ro!alii
erau acoperite cu o idee de blana inc)isa la culoare" 4ineau oc)ii desc)isi" Se catarau unii peste altii, luptindu-se sa-si
croiasca drum linga una dintre petele de pasta lipicioasa de pe scoarta copacului"
, +asta de stir, remarca Ouanda"
, Copiii, preci!a -la"
, 8u-s copii, e'plica ?man" (u crescut cit sa poata merge"
-nder se apropie si mai mult de trunc)i si intinse mina" ?rlatoarea inceta brusc sa mai cinte, dar el nu renunta"
(tinse coa3a cu degetele in apropierea unui pui de purcelus" In urcusul lui, acesta pipai mina si se catara pe ea,
agatindu-se cu g)earele"
, +e acesta il stii pe nume> intreba -nder"
Inspaimintat, ?man traduse in graba, apoi ii reproduse raspunsul ?rlatoarei
, - un #rate de-al meu" 8u va primi nume decit atunci cind va putea merge in doua picioare" 4atal lui e 2adacini
, Iar mama> intreba -nder"
, (, mamele nu au niciodata nume, spuse ?man"
, Intreab-o"
?man se supuse" -a ii dadu raspunsul
, Spune ca mama lui a #ost #oarte puternica si cura3oasa" S-a ingrasat purtindu-si cei cinci copii" ?man isi sterse
#runtea" ( #ost destul de grasa ca sa-i )raneasca pe toti"
, Mama ii aduce pasta cu care se )raneste>
?man il privi ingro!it"
, Vorbitorule, nu pot spune asta" In nici o limba"
, 0e ce nu>
, 4i-am e'plicat" ( #ost indea3uns de grasa ca sa-i )raneasca pe cei cinci micuti" +une-l la loc pe #ratior si las-o
pe sotie sa-i cinte copacului"
-nder isi puse din nou mina pe trunc)i si #ratiorul se tiri mai departe pe scoarta" ?rlatoare isi relua cintecul"
Ouanda il #ulgera pe Vorbitor cu o privire incarcata de repros pentru gestul lui impulsiv, dar -la parea emotionata"
, 8u intelegi> 8ou-nascutii se )ranesc cu trupul mamei lor"
0e!gustat, -nder se trase inapoi"
, Cum poti sa a#irmi una ca asta> intreba Ouanda"
, ?ita-te la ei cum #osgaie pe copac, la #el ca si macios" -i si macios trebuie sa #i #ost rivali" -la arata catre o
portiune din trunc)i nepatata de stir" Copacul secreta o seva" ?ite, prin crapaturile astea" Inainte de aparitia 0escoladei
trebuie sa #i e'istat insecte care se )raneau cu seva, iar macios si puii de purcelus se bateau sa le manince" 0e aceea au
reusit purcelusii sa-si amestece moleculele genetice cu acesti copaci" 8u numai ca aici traiesc copiii, dar adultii trebuie
sa se urce pe trunc)iuri ca sa indeparte!e viermii macios" C)iar cind e'istau multe alte surse de )rana, erau legati de
copaci prin toate ciclurile de viata" Cu mult inainte de a deeni copaci"""
, 8oi studiem societatea purcelusilor, o intrerupse nerabdatoare Ouanda, nu indepartatul lor trecut evolutiv"
, Iar eu am inceput negocieri di#icile, completa -nder" 0e aceea va rog sa pastrati linistea si sa a#lati tot ce se
poate #ara a trans#orma vi!ita intr-un seminar"
Cintecul atinse apogeul& in scoarta copacului aparu o crapatura
, 0oar n-o sa darime si copacul acesta din pricina noastra>7 e'clama speriata Ouanda"
, Ii cere copacului sa-si desc)ida inima" ?man isi duse o mina la #runte" (cesta e copacul-mama, singurul din
padurea noastra" 8u trebuie sa i se intimple ceva rau, alt#el toti copiii nostri se vor naste din alti copaci, iar tatii nostri
vor muri"
/lasului ?rlatoarei i se adaugara vocile celorlalte sotii si curind in trunc)iul copacului-mama se casca o gaura
larga" -nder #acu citiva pasi si ramase in #ata gaurii" Inauntru era prea intuneric si nu putea sa vada nimic"
-la isi scoase lanterna de la centura si i-o intinse" Cu o miscare !vicnita, Ouanda o apuca pe -la de inc)eietura"
, ?n obiect industrial7 8u ai voie sa aduci aici asa ceva"
-nder lua calm lanterna din mina -lei"
, /ardul nu mai e'ista, spuse el, si acum putem sa des#asuram cu totii (ctivitati Suspecte" Indrepta lanterna spre
sol si apasa pe buton, apoi mai slabi si dispersa #asciculul luminos" Sotiile incepura sa murmure, iar ?rlatoarea il atinse
pe ?man pe pintec"
, 1e-am povestit ca puteti #ace lumina de luna noaptea, e'plica el" 1e-am spus ca purtati ast#el de lucruri la voi"
, Aac vreun rau daca las lumina asta sa patrunda in inima copacului-mama>
?man o intreba pe ?rlatoare, iar ea intinse mina dupa lanterna" 4inind-o apoi in miinile tremurinde, cinta blind si
o indrepta spre copac ast#el ca ra!ele de lumina patrunsera in desc)i!atura" 4resari aproape imediat si indrepta
#asciculul in alta directie"
, Stralucirea le orbeste, spuse ?man"
Cane ii sopti lui -nder
, Sunetul vocii ei este ampli#icat ca un ecou inauntrul copacului" Cind a patruns lumina, ecoul a modulat,
provocind o armonica superioara si o alterare a sunetului" Copacul a raspuns #olosind sunetul vocii ?rlatoarei"
, 4u poti vedea, sopti -nder"
, Ingenunc)ea!a si du-ma cit mai aproape, apoi plimba-ma prin dreptul desc)i!aturii"
-nder se supuse si isi misca usor capul prin dreptul gaurii, permitind urec)ii sa aiba un ung)i convenabil spre
interior" Cane descrise ceea ce vedea" -nder ramase mult timp in genunc)i #ara sa se clinteasca" Intr-un tir!iu, se intoarse
catre ceilalti sa le e'plice
, Mamicile" Inauntru sunt mamicile" Cele gravide" 8-au decit patru centimetri lungime" ?na dintre ele naste"
, Ve!i cu nestemata aceea> intreba -la"
Ouanda ingenunc)e alaturi de el, incercind sa vada inauntru, dar #ara sa reuseasca"
, ?n dimor#ism se'ual incredibil" Aemelele a3ung la maturitate se'uala in pruncie, nasc si mor" (poi il intreba
pe ?man 4oti micutii de a#ara sunt #rati>
?man repeta intrebarea pentru ?rlatoare" -a duse mina catre un loc de linga desc)i!atura si lua un prunc destul
de mare" Cinta citeva cuvinte e'plicative"
, (ceea e o tinara sotie, traduse ?man" Se va alatura celorlalte sotii pentru a ingri3i de copii cind va avea virsta
potrivita"
, - numai una> intreba -la"
Savirsitorul tresari si se ridica"
, (ceea e sterila, alt#el n-ar lasa-o sa se imperec)e!e" 8u se poate sa #i avut copii"
, 0e ce nu> intreba Ouanda"
, 8u e'ista canal de nastere, e'plica -nder" +runcii maninca din corpul mamei ca sa iasa"
Ouanda murmura o rugaciune" Cu toate acestea, -la deveni mai curioasa ca oricind"
, Aascinant, spuse ea" 0ar cum se imperec)ea!a daca sunt atit de mici>
, 1e ducem noi la tati, spuse ?man" 0ar ce credeati> 4atii nu pot veni aici, nu e limpede>
, 4atii, spuse Ouanda" (sa sunt numiti cei mai venerati copaci"
, -'act, aproba ?man" 4atii sunt maturi pe coa3a" Isi pun pra#ul pe coa3a, in seva" 8oi ducem mamica la tatal pe
care il aleg sotiile" -a se tiriie pe scoarta si pra#ul din seva patrunde in pintecul ei si o umple cu micuti"
Aara sa scoata o vorba, Ouanda arata cu degetul catre protuberantele perceptibile de pe pintecul lui ?man"
, 0a, spuse el" Sunt carausii" Aratele onorat in #elul acesta o pune pe mamica pe unul dintre carausi, iar ea se
tine #oarte strins tot drumul pina la tata" Isi atinse pintecul" - cea mai mare bucurie pe care o avem in a doua viata"
0aca am putea, am duce mamicile in #iecare noapte"
?rlatoarea cinta lung si cu #orta, iar despicatura din copacul-mama incepu din nou sa se inc)ida"
, 4oate #emelele si mamicile acelea sunt #iinte in!estrate cu ratiune> intreba -la"
-rau cuvinte necunoscute de ?man"
, Sunt tre!e> intreba -nder"
, Sigur, raspunse ?man"
, Vrea sa stie daca mamicile gindesc, e'plica Ouanda" Inteleg limba>
, -le> #acu ?man" 8u, nu-s cu nimic mai inteligente decit cabras si doar putin mai destepte decit macios" Stiu
doar trei lucruri sa manince, sa se tiriie si sa se agate de caraus" Cele de pe scoarta incep acum sa invete" -u imi aduc
aminte cum ma tiram pe scoarta copacului-mama" 0eci atunci aveam memorie" Sunt totusi unul dintre putinii care au
amintiri atit de vec)i"
8ec)emate, in oc)ii Ouandei aparura lacrimi"
, 4oate mamele se nasc, se imperec)ea!a, dau nastere la rindul lor, mor si toate aste in pruncie" 8ici nu stiu ca
traiesc"
, (cesta e un e'emplu de dimor#ism se'ual impins pina la o limita ridicola, constata -la" Aemelele ating
maturitatea se'uala de timpuriu, iar masculii #oarte tir!iu" Mi se pare o ironie ca toate #emelele dominatoare sunt sterile"
-le conduc tribul si totusi genele lor nu pot #i transmise"""
, -la, spuse Ouanda, ce-ar #i daca am gasi o modalitate de a permite mamicilor sa aiba copii #ara sa #ie
devorate> O operatie ce!ariana" Cream un aliment bogat in proteine ca substitut pentru cadavrul mamei" 8-am putea
proceda in asa #el incit #emelele sa a3unga la maturitate>
-la nu mai apuca sa raspunda" -nder le apuca pe amindoua de brat si le trase deoparte"
, Cum de indra!niti> sopti el" Ce-ati !ice daca ei ar descoperi o cale de a #ace #etitele sa conceapa si sa poarte
copii care sa se )raneasca din cadavrul mamei>
, Ce tot vorbesti acolo> intreba Ouanda"
, Ce gro!avie7 e'clama -la"
, 8u ne a#lam aici ca sa demolam insesi radacinile vietii lor" (m venit sa gasim o cale de a trai pe aceasta lume
alaturi de ei" +este o suta sau cinci sute de ani, dupa ce vor invata indea3uns pentru a #ace singuri sc)imbari, ei vor
)otari daca e ca!ul sa modi#ice modul in care li se concep si li se nasc copiii" 8u va dati seama ce s-ar intimpla daca,
dintr-o data, ar a3unge la maturitate tot atit de multe #emele cit masculii> Ce sa #aca #emelele> Mai multi copii tot nu pot
avea, asa e> 8u s-ar putea lua la intrecere cu masculii pentru a deveni tati" 1a ce ar slu3i>
, 0ar mor #ara sa #i trecut prin viata"""
, Sunt ceea ce sunt, conc)ise -nder" -i vor decide ce sc)imbari sa #aca, nu voi, din perspectiva ingust-umana, in
incercarea de a le #ace sa aiba o viata deplina si #ericita ca noi"
, (i dreptate, recunoscu -la" Sigur, asa e, iarta-ma"
+entru -la purcelusii nu erau un popor, ci o rasa e'traterestra ciudata, iar ea se obisnuise sa descopere ca alte
animale aveau modele inumane de viata" -nder intelese ca Ouanda era inca tulburata" -a #acuse tran!actia tipic ramen
concepea purcelusii drept noi in loc de ei. (ccepta comportamentul bi!ar pe care-l va!use, c)iar uciderea tatalui ei,
considerind ca acesta se incadra intr-un domeniu acceptabil de straneitate" Insemna ca, in comparatie cu -la, Ouanda
dovedea mai multa toleranta si intelegere #ata de purcelusi si ast#el devenea mai vulnerabila si su#erea mai mult atunci
cind constata comportamentul crud si bestial al celor pe care ii considera prieteni"
-nder mai observa ca dupa ani si ani de contacte cu purcelusii, Ouanda deprinsese unul dintre obiceiurile lor in
clipe de incordare e'trema, tot corpul ii devenea rigid" Ii reaminti de umanitatea ei luind-o de umar cu un gest parintesc
si tragind-o mai aproape"
Ouanda se mladie usor sub atingerea lui si rise nervos, apoi vorbi cu glas sca!ut
, Stii la ce ma tot gindesc> Mamicile au copii si mor nebote!ate"
, 0aca episcopul +eregrino ii va converti, puse -nder, poate ca-l vor lasa sa stropeasca interiorul copacului-
mama cu apa s#intita si sa rosteasca o rugaciune"
, 8u ma lua peste picior, sopti Ouanda"
, 0ar vorbeam #oarte serios" 0eocamdata o sa le cerem sa se sc)imbe atit cit sa putem trai alaturi de ei, dar
nimic mai mult" Iar noi ne vom sc)imba in asa #el incit ei sa suporte pre!enta noastra pe planeta" 4rebuie sa #ii de acord
cu asta, alt#el gardul se reactivea!a, #iindca le amenintam supravietuirea"
-la incuviinta, dar Ouanda intepeni din nou" -nder isi in#ipse degetele brusc si brutal in umarul Ouandei"
Inspaimintata, aproba si ea" (bia atunci -nder isi slabi strinsoarea"
, Iarta-ma, se scu!a el, dar sunt ceea ce sunt" 0aca vrei, asa i-a #acut 0umne!eu" +rin urmare, nu incerca sa-i
remodele!i dupa propria-ti imagine"
Se intoarse la copacul-mama" ?rlatoarea si ?man il asteptau"
, Iertati-mi intreruperea"
, 8u-i nimic, spuse ?man" I-am e'plicat ce-ai #acut"
-nder simti un gol in stomac"
, Ce i-ai spus ca #acem>
, I-am !is ca ele vor sa le a3ute pe mamici sa semene mai mult cu #iintele umane, insa tu ai a#irmat ca nu pot
#ace asa ceva, alt#el ridici din nou gardul, si ca noi trebuie sa raminem micuti, iar voi umani"
-nder !imbi" 4raducerea oglindea #idel adevarul, dar ?man dovedise precautie si nu intrase in detalii" +oate ca
sotiile isi doreau ca mamicile sa supravietuiasca nasterii #ara sa-si dea seama de consecintele unei asemenea sc)imbari
aparent umanitare" ?man era un diplomat desavirsit& spusese adevarul, dar omisese cu buna stiinta amanuntele
interpretabile si evitase ast#el declansarea unui con#lict"
, Mda, #acu -nder" 0aca tot ne-am intilnit, ar #i vremea sa trecem la discutii serioase"
-nder se ase!a pe pamint ?rlatoarea se g)emui e'act in #ata lui si cinta citeva cuvinte"
, 5ice ca trebuie sa ne invatati tot ce stiti, sa ne duceti spre stele, sa ne aduceti matca si sa-i dati batul luminos
cu care a venit aceasta noua #iinta umana, alt#el ii va trimite la mie! de noapte pe #ratii din padure ca sa-i ucida pe toti
oamenii in somn si sa-i spin!ure deasupra pamintului ca sa nu mai dobindeasca cea de-a treia viata" Vi!ind ingri3orarea
oamenilor, ?man il atinse pe -nder pe piept" 8u, nu, trebuie sa intelegeti" (sta nu inseamna nimic" (sa incepem
intotdeauna cind vorbim cu alt trib" Cre!i ca suntem nebuni> 8u v-am ucide niciodata7 8e-ati dat stir, 9Matca si
Degemonul9, ne-ati invatat olaritul"
, Spune-i sa-si retraga amenintarile, alt#el nu-i vom mai da nimic"
, 4i-am spus, Vorbitorule, asta nu inseamna"""
, ( rostit cuvintele si eu nu mai discut cu ea daca nu si le retrage"
?man i se adresa ?rlatoarei" -a sari in picioare si dadu un ocol copacului-mama, cu bratele ridicate si cintind cu
voce puternica"
, Se plinge mamei si tuturor sotiilor ca esti un #rate care nu-si cunoaste locul" 5ice ca te porti nepoliticos si ca-i
este imposibil sa negocie!e cu tine"
-nder dadu din cap"
, 0a, intocmai" (cum am lamurit lucrurile si stim cum stam"
?rlatoarea se ase!a din nou #ata in #ata cu el" 0e aceasta data vorbi in limba masculilor"
, Spune ca nu va ucide niciodata oameni si nici nu-i va lasa pe #rati sau pe alte sotii s-o #aca" 5ice sa tii minte ca
esti de doua ori mai inalt decit oricare dintre noi si ca stii totul, in timp ce noi nu stim nimic" S-a umilit destul ca sa-i
poti vorbi>
?rlatoarea il privea atenta, asteptind incordata raspunsul lui"
, 0a, acum putem incepe"
8ovin)a ingenunc)e pe podea linga patul lui Miro" Quim si Ol)ado stateau in spatele ei" 0om Crist@o tocmai ii
culca pe /rego si pe Quara in camera lor" (coperit de respiratia suieratoare si c)inuita a lui Miro, cintecul de leagan
inginat cu voce #alsa ra!batea pina la ei ca un !von departat"
Miro desc)ise oc)ii"
, Miro, e'clama 8ovin)a"
-l gemu"
, Miro, esti acasa, in patul tau" (i sarit gardul" 0octorul 8avio spune ca ai su#erit le!iuni pe creier" 8u stiu daca
vatamarea e permanenta sau nu" S-ar putea sa ramii partial parali!at" 0ar traiesti, Miro, si 8avio sustine ca te poate
a3uta sa compense!i ceea ce s-ar putea sa #i pierdut" Intelegi> 8u-ti ascund adevarul" +robabil ca-ti va #i greu o vreme,
dar merita sa incerci"
-l gemu incetisor, dar nu era o e'primare a durerii" Se parea ca incerca sa vorbeasca si nu reusea"
, Miro, poti sa-ti misti #alca> intreba Quim"
Miro desc)ise gura si apoi o inc)ise"
Ol)ado tinu mina la un metru deasupra capului lui Miro si o misca"
, +oti sa urmaresti miscarea miinii mele>
Miro isi rostogoli oc)ii" 8ovin)a il strinse de brat"
, (i simtit stringerea>
Miro gemu din nou"
, Inc)ide gura din nou cind vrei sa spui nu si desc)ide-o pentru da, il s#atui Quim"
Miro inc)ise gura si scoase un 9Mmm9"
In ciuda cuvintelor incura3atoare pe care i le spusese lui Miro, 8ovin)a se simtea cuprinsa de disperare, #iindca
acesta era cel mai groa!nic lucru ce i se intimplase vreunuia dintre copiii ei" Cind 1auro isi pierduse oc)ii si devenise
Ol)ado , la inceput urise porecla aceasta, dar acum o #olosea si ea , cre!use ca ceva mai cumplit nici nu se putea"
0ar Miro parali!at, nea3utorat, incapabil sa simta macar atingerea miinii ei, asta era de nesuportat" 1a moartea lui +ipo
traise un anumit #el de durere, care nu semanase cu aceea provocata de pierderea lui 1ibo, iar disparitia lui Marcao ii
lasase in su#let un regret imens" Isi aminti de golul dureros pe care-l simtise atunci cind privise cum mama si tatal ei
#usesera coboriti in pamint" 4otusi nu e'ista c)in mai mare decit sa-si vada copilul su#erind si sa nu-l poata a3uta cu
nimic"
Se ridica, vrind sa plece" Va plinge" Va plinge tacut in alta camera, sa n-o vada el"
, Mmm" Mmm" Mmm"
, 8u vrea sa pleci, spuse Quim"
, Voi ramine, daca asta doresti, dar trebuie sa mai dormi" 8avio ti-a recomandat cit mai mult somn"
, Mmm" Mmm"
, 8u vreau nici sa doarma, constata Quim"
8ovin)a isi inabusi impulsul de a se rasti la Quim, ca sa-i arate ca si ea putea sa auda raspunsurile lui Miro" 8u
era insa momentul potrivit pentru a se certa" +e de alta parte, Quim era cel care concepuse sistemul pe care-l #olosea
Miro pentru a comunica" (vea dreptul sa se mindreasca si sa pretinda ca el e vocea lui Miro"
In #elul acesta a#irma ca #acea parte din #amilie si insemna ca nu-i intorcea spatele dupa cele a#late asta!i in praBa"
-ra modul in care-i arata ca o iarta, asa ca nu mai !ise nimic"
, +oate ca vrea sa ne spuna ceva"
, Mmm"
, Sau sa intrebe ceva> sugera Quim"
, Ma" (a"
, /ro!av, e'clama Quim" 0ar cum sa scrie daca nu poate sa-si miste miinile>
, Sem problema, g)ici Ol)ado" +rin scanare" (sta poate" 0aca-l ducem linga terminal, #acem literele sa de#ile!e
pe ecran si el o sa !ica da cind apare litera de care are nevoie"
, O sa dure!e o vesnicie, se de!um#la Quim"
, Miro, vrei sa incercam> intreba 8ovin)a"
Voia"
Il transportara in camera din #ata si-l intinsera pe pat" Ol)ado orienta terminalul ast#el incit sa a#ise!e literele
al#abetului in #ata lui Miro" +use la punct un mic program care sa #aca #iecare litera sa se aprinda cite o #ractiune de
secunda" Ii trebuira citeva incercari pentru a #i'a durata de aprindere, adica una destul de lunga pentru ca Miro sa poata
scoate un sunet care sa insemne litera asta inainte ca lumina sa se mute la urmatoarea"
1a rindul lui, Miro grabi si mai mult lucrurile, prescurtind cuvintele in mod deliberat"
, +-?-2-C--"
, +urcelusii, spuse Ol)ado"
, 0a, incuviinta 8ovin)a" 0e ce-ai vrut sa treci peste gard si sa mergi la purcelusi>
, Mmmm7
, +une o intrebare, mama, o lamuri Quim" 8u vrea sa raspunda"
, (a"
, Vrei sa stii ce s-a intimplat cu purcelusii care erau cu tine cind ai sarit gardul> intreba 8ovin)a" S-au intors in
padure" Cu Ouanda, -la si Vorbitorul in numele Mortilor" Ii povesti repede despre discutia din biroul episcopului, ce
a#lasera despre purcelusi, dar mai ales ce )otarisera sa #aca" In clipa in care a #ost de!activat gardul pentru a te salva pe
tine, ne-am )otarit sa ne rasculam impotriva Congresului" Intelegi, Miro> S-a terminat cu legile Comitetului" 0in gard
n-au ramas decit #irele" +oarta va sta desc)isa"
In oc)ii lui Miro aparura lacrimi"
, (sta era tot ce voiai sa stii> intreba 8ovin)a" (cum ar trebui sa dormi"
98u9, spuse el" 98u, nu, nu"9
, (steapta putin pina i se limpe!esc oc)ii, spuse Quim" 0upa aceea mai #acem o scanare"
0-I-/-(-A-(-1
, 0iga ao Aalante pelos Mortos, traduse Ol)ado"
, Ce trebuie sa-i spunem Vorbitorului> intreba Quim"
, (cum dormi, si ne spui mai tir!iu, incerca 8ovin)a" 8u se intoarce decit peste citeva ore" 8egocia!a regulile
care sa guverne!e relatiile dintre noi si purcelusi" Sa nu mai ucida oameni, asa cum au #acut cu +ipo si cu 1i""" cu tatal
tau"
0ar Miro re#u!a sa doarma" Continua sa-si scrie mesa3ul prin scanare" Impreuna, reusira sa priceapa ce incerca el
sa comunice Vorbitorului prin intermediul lor" Intelesera ca Miro voia ca ei sa plece acum, inainte de inc)eierea
negocierilor"
8ovin)a ii lasa pe 0om Crist@o si pe 0ona Crist@ sa aiba gri3a de casa si de cei mici" Inainte de a pleca, se opri
linga #iul ei cel mare" -#ortul il epui!ase& tinea oc)ii inc)isi si respira regulat" Ii atinse o mina, o tinu o clipa si i-o
strinse& stia ca el nu putea simti atingerea ei, dar nu incerca sa-l mingiie, ci sa se console!e"
Miro desc)ise oc)ii si 8ovin)a simti cum degetele lui se strinsera incet, delicat, pe mina ei"
, (m simtit, ii sopti" O sa te #aci bine"
Miro strivi citeva lacrimi sub pleoape" 8ovin)a se ridica si porni orbeste spre usa
, Mi-a intrat ceva in oc)i, ii spuse lui Ol)ado" Condu-ma pina o sa pot vedea iarasi"
Quim se a#la de3a in prea3ma gardului"
, +oarta e prea departe7 striga el" Mama, poti sa-l sari>
2eusi, dar destul de greu"
, Aara indoiala ca $os=uin)a o sa ne lase sa #acem o poarta si aici, il linisti ea"
4recuse de mie!ul noptii, iar Ouanda si -la simteau ca le cuprinde somnul" -nder era la #el de proaspat" 4ratind
cu ?rlatoarea ore in sir, #usese obligat sa stea incordat& structura lui nervoasa reactionase prompt, a3utindu-l sa ramina
trea! si c)iar daca s-ar #i dus acasa tot i-ar #i trebuit citeva ore ca sa poata adormi"
(cum stia mult mai precis ce voiau si ce le trebuia purcelusilor" +adurea le era camin si patrie& nici nu simtisera
vreodata nevoia de a-si de#ini alt#el proprietatea" 4otusi, de cind cultivau stir, reusisera sa inteleaga ca si preeria era un
teren #olositor si ca era bine s-o tina sub control" 8u aveau totusi idee de modul in care se putea masura pamintul" 0e
cite )ectare aveau nevoie pentru culturi> Cit teren puteau sa #oloseasca oamenii> Intrucit purcelusii nu-si intelegeau
inca necesitatile, lui -nder ii venea greu sa le preci!e!e" 0ar cind a3unsera la conceptul de lege si guvernare,
di#icultatile sporira" Sotiile conduceau& purcelusilor le era limpede acest lucru" In cele din urma, -nder ii #acu sa
priceapa ca oamenii isi alcatuiau alt#el legile si ca ele se aplicau la problemele umane" +entru a-i lamuri de ce aveau
oamenii nevoie de propriile lor legi, trebui sa le e'plice modul de imperec)ere al #iintelor umane" Se distra observind
ca ?rlatoarea se ingro!ise au!ind ca adultii se imperec)eau intre ei si ca vorbele barbatilor aveau aceeasi greutate ca si
cele ale #emeilor in intocmirea legilor" Ideea de #amilie si inrudire in a#ara tribului era pentru ea 9orbire de #rate9" 8u
avea nimic impotriva ca ?man sa #ie mindru de numeroasele imperec)eri ale tatalui sau, dar in ceea ce le privea pe
sotii, ele isi alegeau tatii e'clusiv in #unctie de necesitatile tribului" Singurele entitati pe care le respectau sotiile erau
tribul si individul"
+ina la urma intelesera totusi ca legile umane trebuie aplicate intre granitele ase!arilor umane, iar legile
purcelusilor in interiorul triburilor" Stabilirea granitelor se dovedi o problema spinoasa" 0upa trei ore de discutii, se
pusera de acord asupra unui singur lucru legea purcelusilor se aplica in padure si toti oamenii care intra in ea i se
supun" 1egea oamenilor e valabila in !ona ingradita iar toti purcelusii care intra acolo respecta guvernarea umana"
2estul planetei avea sa #ie impartit mai tir!iu" (cesta era un trium# neinsemnat, dar se a3unsese macar la un compromis"
, 4rebuie sa pricepeti ca #iintele umane vor avea nevoie de teren desc)is, spuse -nder" (cesta nu-i decit un
aspect al problemei" Vreti ca matca sa va invete cit mai multe, sa va a3ute sa e'trageti minereu, sa topiti metale si sa
#abricati unelte" 0ar si ea va avea nevoie de pamint, si in #oarte scurta vreme ea va #i mult mai puternica decit #iintele
umane sau micutii" Oricare dintre /indaci, le e'plica el, era per#ect disciplinat si #oarte )arnic" Ii vor depasi repede pe
oameni prin productivitate si #orta" 0upa ce matca va #i readusa la viata pe 1usitania, parerea ei va trebui sa #ie
respectata in luarea oricarei deci!ii"
, 2adacina spune ca putem avea incredere in ea, insista ?man" 4raducind apoi spusele ?rlatoarei, adauga Si
copacul-mama ii acorda incredere"
, Ii dati pamintul ostru% intreba -nder"
, 1umea e mare, traduse ?man" +oate #olosi toate padurile celorlalte triburi" Si voi la #el" Vi le dam #ara sa va
cerem nimic in sc)imb"
-nder sc)imba o privire Ouanda si -la"
, (sta-i #oarte bine, spuse -la, dar le apartin>
, Sigur ca nu, !ise Ouanda" Inca se mai ra!boiesc cu alte triburi"
, 1e ucidem noi daca nu vi se supun, se o#eri ?man" (cum suntem #oarte puternici" 4rei sute doua!eci de copii"
+este !ece ani nici un trib nu se va mai ridica impotriva noastra"
, ?man, spune-i ?rlatoarei ca acum negociem cu acest trib" 0e celelalte ne vom ocupa mai tir!iu"
?man traduse repede, cuvintele rostogolindu-se si invalmasindu-se, si curind primira raspunsul ei
, 8u nu nu nu nu"
, Ce nu-i convine> intreba -nder"
, --o sa discutati cu dusmanii nostri" (i venit la noi. 0aca mergi si la ei, atunci devii dusmanul nostru"
C)iar in clipa aceea, in spatele lor se va!ura citeva lumini si din adincul padurii aparura Sageata si Mincatorul-de-
Arun!e urmati de 8ovin)a, Quim si Ol)ado"
, 8e-a trimis Miro, e'plica Ol)ado"
, Cum se simte> se interesa Ouanda"
, - parali!at, spuse sec Quim" 8ovin)a scapase de c)inul de a-i spune pe ocolite"
, 8ossa Sen)ora, sopti Ouanda"
, Starea lui se ameliorea!a, o lamuri 8ovin)a" Inainte de a pleca i-am strins mina" ( simtit si mi-a strins-o si el"
Aoarte slab, dar inseamna ca legaturile nervoase nu sunt iremediabil distruse, adica nu toate au #ost a#ectate"
, 8u va suparati, interveni -nder, dar asta-i o conversatie pe care o puteti purta si in Milagre" -u am alte
probleme de re!olvat aici"
, Iarta-ma, spuse 8ovin)a, am venit cu un mesa3 din partea lui Miro" 8-a putut vorbi, dar mi l-a transmis litera
cu litera si noi am completat spatiile goale" Aolosind avanta3ele pe care le-au obtinut din relatiile cu noi, purcelusii pun
la cale un ra!boi" Sagetile, numarul lor mai mare""" vor deveni imbatabili" 0upa cite am inteles, Miro sustine ca ra!boiul
lor nu se poarta doar pentru cucerirea de noi teritorii" 2epre!inta si un prile3 pentru amestecul genetic" -'ogamie
masculina" 4ribul invingator #oloseste copacii care cresc din trupurile celor morti in lupta"
-nder ii privi pe ?man, Mancatorul-de-Arun!e si Sageata"
, - adevarat, recunoscu Sageata" Sigur ca-i adevarat" (cum suntem cel mai intelept trib" Vom deveni tati mai
buni decit oricare alti purcelusi de pe lume"
, Inteleg, spuse -nder"
, 0e aceea a insistat Miro sa venim la tine c)iar in noaptea asta, e'plica 8ovin)a, inainte de inc)eierea
negocierilor" 4rebuie sa impiedicam ra!boiul"
?man se ridica si sari in sus de parca ar #i voit sa !boare"
, 8-o sa traduc asa ceva, spuse el"
, O s-o #ac eu0 e'clama Mandac)uva"
, "tati0 striga -nder" Vocea ii era cu mult mai puternica decit pina atunci" 4oti #acura liniste imediat, iar ecoul
strigatului parea sa reverbere!e inca printre copaci" Mincatorule-de-Arun!e, nu vreau alt interpret in a#ara de ?man"
, Cine esti tu sa-mi spui ca nu pot vorbi sotiilor> -u sunt purcelus, iar tu nu esti nimic"
, ?man, relua -nder, spune-i ?rlatoarei ca daca-i permite Mincatorul-de-Arun!e sa traduca discutia pe care am
avut-o noi, oamenii, atunci il consideram spion" Si daca ea ii ingaduie sa ne spione!e, vom pleca imediat acasa si nu
veti primi nimic de la noi" Voi duce matca pe alta lume ca s-o readuc la viata" Intelegi>
Sigur ca intelese" -nder mai stia ca ?man era incintat" Mincatorul-de-Arun!e incerca sa u!urpe rolul lui ?man si
sa-i discredite!e atit pe el cit si pe -nder" 0upa ce ?man termina de tradus, ?rlatoarea cinta catre Mincatorul-de-
Arun!e" 2usinat, acesta se retrase grabit in padure si ramase, alaturi de ceilalti, simplu martor la discutie"
0ar ?man dovedi ca nu era nicidecum o marioneta" 8u lasa de inteles ca-i era recunoscator lui -nder" Il privi
drept in oc)i #ara sa clipeasca"
, (i spus ca nu vei incerca sa ne sc)imbi"
, (m spus ca nu voi incerca sa va sc)imb mai mult decit e necesar"
, 0e ce e necesar> 2a!boiul e o problema care ne priveste pe noi si pe ceilalti purcelusi"
, Aii atent, il averti!a Ouanda" S-a suparat rau"
Inainte de a incerca sa o induplece pe ?rlatoare, trebuia sa-l convinga pe ?man"
, 0intre purcelusi, voi sunteti primii nostri prieteni" Va bucurati de increderea si dragostea noastra" 8iciodata nu
va vom #ace vreun rau si nici nu le vom o#eri altor purcelusi avanta3e pe care sa le #oloseasca impotriva voastra" 0ar n-
am venit doar la voi" 2epre!entam intreaga omenire si vrem sa va invatam tot ce stim" Indi#erent de trib"
, 8u repre!entati toata umanitatea" Sunteti pe cale de a duce un ra!boi cu celelalte #iinte umane" Cum poti
a#irma ca ra!boaiele noastre sunt barbare si ale voastre nu>
8egresit ca +i!arro, in ciuda de#ectelor lui, nu se lovise de atitea probleme in negocierile cu (ta)ualpa"
, 8oi ne straduim sa evitam ra!boiul cu celelalte #iinte umane, spuse -nder" 0ar daca vom lupta, nu va #i un
ra!boi de!lantuit de noi, pentru a cistiga avanta3e in dauna altora" 8e vom bate pentru oi, incercind sa va cistigam
dreptul de a calatori printre stele" -nder ridica mina cu palma desc)isa" 8e-am uitat umanitatea pentru a deveni rameni
alaturi de voi" Isi #acu cu palma pumn" +e 1usitania, oamenii, purcelusii si matca vor #i o singura #iinta" 3oti umani" 3oti
/indaci" 3oti purcelusi"
(nali!ind vorbele lui -nder, ?man pastra o vreme tacerea"
, Vorbitorule, spuse el intr-un tir!iu" - #oarte greu" +ina la venirea voastra, a #iintelor umane, ceilalti purcelusi
e'istau doar ca sa-i ucidem, ast#el incit in cea de-a treia viata a lor sa #ie sclavi in padurile care deveneau ale noastre"
+adurea asta a #ost cindva un cimp de batalie si cei mai batrini copaci sunt ra!boinicii care au pierit in lupta" 4atii nostri
cei mai batrini sunt eroii acelui ra!boi, iar din lasi am #acut case" 4oata viata ne pregatim sa cistigam con#runtarile cu
dusmanii, ast#el ca sotiile sa poata avea un copac-mama intr-o noua padure si noi sa devenim puternici si mareti" In
ultimii !ece ani am invatat sa #olosim sageti si sa ucidem de la distanta" (m deprins sa #acem oale si sa preparam
radacina de merdona ca sa putem #i multi si tari si sa ducem )rana departe de padurea-camin" 8e-a intarit gindul ca
vom invinge in orice ra!boi" Vom impin!i toate colturile acestei lumi cu sotiile si mamicile noastre, cu eroii nostri si,
intr-o buna !i, vom pleca spre stele" (cesta e visul nostru, Vorbitorule, iar acum imi spui ca vrei sa ni-l risipesti in vint"
?man rostise o cuvintare impresionanta" 8imeni dintre cei pre!enti nu reusi sa-i sugere!e lui -nder un posibil
raspuns" ?man ii convinsese pe mai toti"
, - #rumos visul tau, spuse -nder" (sa visea!a orice #iinta" (sta e dorinta care se a#la c)iar la originile vietii sa
cresti pina cind tot spatiul pe care-l ve!i devine parte din tine si-l controle!i" Se c)eama cautarea maretiei" Il poti
implini in doua #eluri trebuie sa uci!i tot ce nu e #iinta ta, ing)itind sau distrugind pina nu mai ramine nimic sa ti se
opuna" 0ar calea asta e gresita" (r insemna sa declari intregului univers 90oar eu voi #i mare si pentru a-mi #ace loc,
voi, restul, trebuie sa-mi cedati ce va apartine si sa deveniti nimic"66 ?man, intelege ca daca ar gindi in #elul acesta,
#iintele umane ar ucide toti purcelusii de pe 1usitania si si-ar #ace din ea un camin" Ce-ar mai ramine din visul vostru
daca noi am #i rai>
?man se stradui sa inteleaga"
, Vad ca ne-ati o#erit daruri pretioase, desi puteati sa ne luati si putinul pe care-l avem" 0ar de ce ni le-ati dat
daca nu le putem #olosi ca sa devenim mareti>
, Vrem sa va de!voltati si sa calatoriti printre stele" Vrem sa #iti puternici si de nein#rint pe 1usitania, alaturi de
miile de #rati si sotii, sa va invatam sa cultivati multe soiuri de plante si sa cresteti di#erite animale" (ceste doua #emei,
-la si 8ovin)a, vor munci toata viata pentru a crea si alte plante capabile sa re!iste aici si va vor da orice lucru bun care
le va reusi" Sa va inaltati" 0ar de ce sa moara pina si un singur purcelus din alta padure pentru ca de aceste daruri sa va
bucurati doar voi> Si de ce sa va simtiti nedreptatiti daca am o#erit aceleasi lucruri si altora%
, 0ar ce-am cistigat daca vor #i la #el de puternici ca si noi>
91a ce altceva m-as putea astepta din partea acestui #rate>9 gindi -nder" 9+oporul lui s-a masurat dintotdeauna cu
alte triburi" +adurea lor nu are cinci!eci sau cinci sute de )ectare, , e doar mai mare sau mai mica decit a tribului de la
sud sau de la vest" In clipele acestea trebuie sa #ac munca unei intregi generatii si sa-i arat o noua cale de a masura
maretia poporului sau"9
, 2adacina e maret> intreba el"
, -u asa !ic, raspunse ?man" - tatal meu" Copacul lui nu e cel mai batrin sau cel mai gros, dar nu tinem minte
ca vreun tata sa #i avut atit de multi copii la asa scurt timp dupa plantare"
, 0eci, intr-un #el, toti copiii pe care i-a !amislit inca mai #ac parte din el" Cu cit are mai multi copii cu atit
devine mai maret" ?man incuviinta tacut" Si cu cit reali!e!i mai multe in viata cu atit iti #aci mai mare parintele,
adevarat>
, 0a, copacul-tata e onorat cind copiii lui i!butesc #apte mari"
, (sta-i altceva, spuse ?man" 4oti ceilalti copaci mareti sunt parintii tribului" Copacii mai mici ramin totusi
#rati"
-nder simti nesiguranta lui ?man" Se opunea acestor idei din cau!a ciudateniei lor, nu pentru ca ar #i #ost gresite
sau de neinteles" Incepea sa inteleaga"
, /indeste-te la sotii, il indemna -nder" -le nu au copii" 8u pot #i niciodata marete, asemeni tatalui tau"
, Vorbitorule, stii #oarte bine ca ele sunt cele mai marete dintre toti" Intregul trib li se supune" Cind ne conduc
bine, tribul prospera& cind crestem in numar si sotiile devin puternice"
, C)iar daca nici unul dintre voi nu-i copilul lor"
, Cum s-ar putea asa ceva> intreba ?man"
, Si totusi voi le sporiti maretia" C)iar daca nu va sunt mame sau tati, ele cresc odata cu voi"
, (partinem toti aceluiasi trib"""
, 0ar de ce sunteti acelasi trib> (veti mame si tati di#eriti"
, Aiindca suntem tribul7 1ocuim in aceeasi padure si"""
, 0aca ar veni la voi vreun purcelus din alt trib si v-ar ruga sa-l lasati sa ramina ca #rate"""
, 8u l-am #ace niciodata copac-tata7
, 0ar ati incercat sa #aceti copaci-tati din +ipo si 1ibo"
?man incepuse sa respire precipitat"
, Inteleg" Aaceau parte din trib" Veneau din cer, dar i-am simtit ca #rati si am incercat sa-i trans#ormam in tati"
4ribul e ceea ce credem" 0aca spunem ca se compune din toti micutii padurii si toti copacii, atunci acesta este tribul,
c)iar daca unii dintre cei mai vec)i copaci au crescut din ra!boinicii altor doua triburi care au ca!ut in batalie" 0evenim
trib in masura in care a#irmam ca suntem trib"
-nder se minuna de inteligenta acestui mic ramen" +utini oameni erau in stare sa relie#e!e o asemenea idee sau s-
o e'tinda dincolo de granitele inguste ale tribului, #amiliei sau natiunii lor"
?man veni in spatele lui -nder si se spri3ini de el, lasindu-si toata greutatea pe umerii lui" Simti respiratia
purcelusului, apoi obra3ii li se lipira strins si privira in aceeasi directie" -nder intelese imediat
, Ve!i ce vad si eu"
, Voi, #iintele umane, cresteti #acindu-ne o parte a voastra oameni, purcelusi, /indaci, toti laolalta sunt rameni"
(tunci o sa devenim un singur trib si maretia noastra are sa #ie si a voastra& ea apartine tuturor deopotriva" -nder simti
incordarea lui ?man, care aproba temeinicia acestei idei" 4u spui ca trebuie sa vedem toate triburile in acelasi #el, ca pe
un singur trib, tribul nostru, al tuturor impreuna si sa ne inaltam #acindu-i si pe altii sa creasca"
, +uteti trimite dascali si #rati catre alte triburi si ei vor trece in cea de-a treia viata in padurile lor, pentru a avea
copii acolo"
, - greu sa le cerem sotiilor lucruri atit de stranii, e'plica ?man" +oate c)iar imposibil" -le nu gindesc la #el ca
#ratii" ?n #rate cugeta la multe probleme di#erite, dar o sotie se gindeste la un singur lucru ce slu3este tribului si, mai
presus de toate, ce #oloseste copiilor si mamicilor"
, +oti sa le #aci sa inteleaga>
, Mai bine decit tine" 0ar nu se stie" +oate ca voi da gres"
, 8u cred ca vei da gres"
, (i venit in seara asta sa #aci o invoiala intre noi, purcelusii acestui trib, si voi, oamenii care traiti pe aceasta
lume" Oamenii din a#ara 1usitaniei, la #el ca si purcelusii din alte paduri, nu se vor sinc)isi de ea"
, Vrem sa cadem la invoiala cu toti purcelusii"""
, Si promiteti sa ne invatati totul>
, Cind veti putea intelege"
, Orice intrebari am pune>
, 0aca stim raspunsul"
, Cind7 0aca7 (stea nu-s cuvinte pentru un legamint7 0a-mi raspunsuri precise acum, Vorbitorule" ?man se
ridica si se indeparta de -nder& se plimba un timp prin #ata lui si apoi se apleca spre el, privindu-l de sus" +romiteti-mi
ca ne invatati tot ce stiti7
, +romitem"
, +romite-mi ca vei da viata matcii pentru a nu a3uta"
, O voi readuce la viata" Va trebui sa #aceti un legamint separat cu ea, #iindca nu se supune legilor umane"
, +romite-mi ca-i vei da viata, #ie ca ne a3uta, #ie ca nu"
, 0a"
+romite-mi ca veti respecta legea noastra cind veti calca in padure si ca pamintul de care avem nevoie in preerie
va #i tot in stapinirea noastra"
, 0e acord"
, Si veti porni ra!boi impotriva tuturor oamenilor ca sa ne aparati si sa ne lase sa calatorim>
, (m #acut-o de3a"
?man se calma, se intoarse si se ase!a in #ata lui -nder" 4rase citeva linii cu degetul prin pra#"
, (cum sa vedem ce vreti de la noi" 8e vom supune legilor umane in orasul vostru si pe paminturile care va
trebuie"
, 0a, aproba -nder"
, Si voi nu vreti sa pornim ra!boi, continua ?man"
, -'act"
, (sta-i tot>
, Mai e ceva"
, 8u putem accepta c)iar orice" S-ar putea sa ne ceri lucruri imposibile"
, Vreau sa-mi spui despre a treia viata" Cind incepe ea> Cind ucideti un purcelus si el creste ca un copac, nu-i
asa>
, +rima viata se des#asoara inauntrul copacului-mama, unde nu vedem lumina si mincam din trupul mamei si
din seva copacului-mama" ( doua viata o traim in umbra padurii, in lumina blinda, alergind si catarindu-ne, va!ind,
cintind, vorbind si lucrind cu miinile" In a treia viata ne inaltam spre soare si-i umbrim in s#irsit lumina, miscindu-ne
doar in bataia vintului, liberi sa gindim si sa le vorbim #ratilor in anumite !ile, cind bat in scoarta noastra" 0a, asta-i a
treia viata"
, Oamenii nu au a treia viata"
?man il privi uimit"
, 0upa ce murim, c)iar daca ne-ati planta, n-ar creste nimic" 8ici un copac" 8u sorbim lumina soarelui" Cind
murim, suntem morti"
?man o cauta cu privirea pe Ouanda"
, 0ar in cartea cealalta pe care ne-ati dat-o se vorbea la tot pasul despre viata de dupa moarte si despre
renastere"
, 8u sub #orma unui copac, ii e'plica -nder" Si nici intr-o #orma pe care s-o poti atinge sau pipai, careia sa-i
vorbesti sau de la care sa primesti raspunsuri"
, 8u te cred" 0aca e adevarat, atunci de ce ne-au lasat +ipo si 1ibo sa-i plantam>
8ovin)a ingenunc)e linga -nder, spri3inindu-se de el ca sa poata au!i mai bine"
, Cum v-au convins sa-i plantati>
, Si-au cistigat dreptul #acindu-ne daruri mari" Aiintele umane laolalta cu purcelusii" +ipo si Mandac)uva"
Mandac)uva si Mincatorul-de-Arun!e au cre!ut ca vor primi cea de-a treia viata, dar +ipo si 1ibo le-au re#u!at-o de
#iecare data" (u insistat sa pastre!e darurile pentru ei insisi" 0e ce au #acut-o daca oamenii nu au a treia viata>
, Ce trebuiau sa #aca pentru a le da a treia viata lui Mandac)uva sau Mincatorului-de-Arun!e> intreba 8ovin)a
cu glasul inecat de emotie"
, Sa-i plante!e, desigur, spuse ?man" 1a #el ca asta!i"
, La fel ca astazi% intreba -nder"
, 4u si cu mine" ?man si Vorbitorul in numele Mortilor" 0aca inc)eiem intelegerea in asa #el incit si oamenii si
sotiile sa o aprobe, atunci aceasta devine o !i mare si nobila" Ori imi o#eri cea de-a treia viata ori ti-o o#er eu"
, Cu propria mea mina>
, $ineinteles" 0aca nu-mi #aci onoarea, atunci ti-o #ac eu"
-nder isi aminti imaginea pe care o va!use pentru prima oara in urma cu numai trei saptamini" 4rupul lui +ipo
de!membrat si eviscerat, organele separate si imprastiate" +lantat"
, ?man, cea mai inspaimintatoare crima pe care o poate comite un om e sa ia viata cuiva" Cel mai groa!nic e
cind tai o #iinta, provocindu-i dureri atit de mari incit moare"
?man se g)emui si ramase asa o vreme, incercind sa priceapa"
, Vorbitorule, spuse el in cele din urma, in mintea mea nu vad decit doua cai" 0aca oamenii nu au o a treia viata,
atunci plantarea lor inseamna moartea pentru vecie" 0upa parerea noastra, 1ibo si +ipo au pastrat onoarea pentru ei
insisi, lasindu-i pe Mandac)uva si pe Mincatorul-de-Arun!e sa moara #ara sa #ie onorati pentru in#aptuirile lor" In oc)ii
nostri, voi ati venit de dincolo de gard si i-ati smuls din pamint inainte ca ei sa prinda radacini" (m socotit ca luindu-i
de acolo ati comis o crima" 0ar acum vad lucrurile alt#el" +ipo si 1ibo nu au vrut sa-i ia pe Mandac)uva si pe
Mincatorul-de-Arun!e in a treia viata pentru ca ei o socoteau drept crima, deci s-au sacri#icat de buna voie doar ca sa nu
#ie siliti sa ia viata vreunuia dintre noi"
, 0a, sopti 8ovin)a"
, 0ar daca-i asa, cind i-ati va!ut pe deal de ce n-ati #acut un #oc mare ca sa-i pre#aceti pe tatii nostri sau c)iar
copacul-mama in scrum>
0e la marginea padurii se au!i un strigat ingro!itor si ascutit, tradind su#erintele insuportabile prin care trecea
Mincatorul-de-Arun!e"
, 0aca ati #i taiat doar unul dintre copacii nostri, continua ?man, daca ati #i ucis un singur copac, am #i venit
peste voi noaptea si v-am #i omorit pe toti, pina la unul" Si c)iar daca supravietuia vreunul dintre voi, trimisii nostri ar #i
spus povestea tuturor triburilor si nici un om n-ar #i plecat viu de pe planeta" De ce nu ne-ati nimicit pentru ca i-am ucis
pe +ipo si pe 1ibo>
/i#iind din greu, Mandac)uva aparu brusc in spatele lui ?man" Se a!virli la pamint cu miinile intinse spre
Savirsitor"
, Cu miinile astea l-am ucis, striga el" (m incercat sa-i #ac onoarea si i-am ucis copacul pentru vecie7
, $a nu, il contra!ise -nder" Ii strinse miinile lui Mandac)uva" Aiecare din voi a cre!ut ca-l cruta pe celalalt" V-a
3ignit, iar tu i-ai #acut alt rau l-ai ucis" (mindoi ati considerat ca procedati bine" 0e-a3uns cu asta" Stim tot adevarul"
Intelegem ca nu ati vrut sa comiteti o crima" (cum ati a#lat ca viata unei #iinte umane este una si daca i-o luati, ea
moare pentru totdeauna" (ceasta e ultima conditie a invoielii noastre" Sa nu mai luati vreun om in cea de-a treia viata,
pentru ca nu stie cum sa mearga acolo"
, Cind voi spune sotiilor aceasta poveste, le voi pricinui o durere atit de in#ioratoare incit strigatele lor vor
rasuna ca prabusirea copacilor in #urtuna"
Se intoarse, se ridica in #ata ?rlatoarei si-i spuse citeva cuvinte" (poi se intoarse spre -nder
, (cum plecati"
, Inca nu am inc)eiat intelegerea"
, 4rebuie sa vorbesc cu sotiile" Cit ramii aici, la umbra copacului-mama, nu vor accepta sa-i lase pe micuti #ara
aparare" Sageata te va scoate din padure" (steapta-ma pe povirnis, acolo unde 2adacina veg)ea!a poarta" 0ormi daca
poti" O sa le e'plic intelegerea si sper sa priceapa ca va trebui sa tratam si cu alte triburi la #el de atent"
Intr-un avint de impetuo!itate, ?man atinse cu un gest )otarit pintecul Savirsitorului"
, -u #ac propriul meu legamint, striga el" 4e voi onora totdeauna, dar nu te voi ucide"
Savirsitorul intinse mina si o puse pe abdomenul caldut al lui ?man" Sub palma lui, protuberantele erau #ierbinti"
, Si eu te voi onora intotdeauna, spuse Savirsitorul"
, 0aca #acem intelegerea dintre tribul tau si al nostru, imi vei da onoarea celei de-a treia vieti> Ma vei lasa sa
sorb lumina>
, +utem s-o #acem repede> (dica nu in #elul acela lent si ingro!itor care"""
, Si sa devin unul dintre copacii tacuti> Sa nu #iu tata> Sa n-am onoare, sa-mi o#ere seva doar murdarilor viermi
macios si sa dau lemn #ratilor mei cind imi vor cinta>
, (ltcineva nu poate sa o #aca> ?nul dintre #ratii care-ti cunoaste #elul de viata>
, 8u intelegi" 8umai asa va sti tot tribul ca s-a rostit adevarul" Ori ma duci tu pe mine in a treia viata, ori te duc
eu pe tine, ori nu #acem intelegerea" -u n-o sa te ucid, Vorbitorule, dar amindoi vrem sa inc)eiem un tratat"
, O voi #ace, ii promise -nder"
?man incuviinta, isi retrase mina si se rasuci spre ?rlatoare"
, O 0eus, sopti Ouanda" O sa ai cura3>
-nder nu avea ce sa-i raspunda" +leca tacut pe urmele lui Sageata, care ii calau!i pe toti prin padure" 8ovin)a ii
dadu lanterna si Sageata incepu sa se 3oace cu ea ca un copil, #acind lumina cind mare, cind mica, aruncind-o si
invirtind-o printre copaci si tu#isuri, ca !borul de!ordonat al unei muste-sugatoare" -ra cit se poate de #ericit si de
3ucaus"
0ar in spatele lor se au!eau vocile sotiilor, care inginau un cintec ingro!itor si plin de caco#onii" ?man le spusese
probabil adevarul despre +ipo si 1ibo, #aptul ca murisera pentru totdeauna, su#erind cumplit, numai ca sa nu #ie siliti sa
cada in pacat ucigindu-i pe Mandac)uva si pe Mincatorul-de-Arun!e"
, (sta a #ost liturg)ia pentru su#letul tatei, spuse incet Ouanda"
, Si al tatei, adauga 8ovin)a, dar stiau cu totii ca se re#erea la +ipo, nu la regretatul Venerado, /usto"
-nder nu participa la discutia lor& nu-i cunoscuse pe 1ibo si +ipo, nu retraia vec)i su#erinte" /indul ii era doar la
copaci" Aiecare dintre ei #usese cindva un purcelus in viata" +urcelusii le cintau, le vorbeau si uneori le intelegeau
graiul, dar el nu era in stare sa conceapa asa ceva" Copacii nu erau si nu puteau deeni fiinte. 0aca ar #i ridicat cutitul
asupra lui ?man, purcelusii n-ar #i considerat ca-l ucide, dar pentru el ar #i insemnat sa rate!e singura parte a vietii lui
?man pe care era capabil sa o inteleaga" +urcelusul ?man era un ramen adevarat, un #rate" Copacul lui ?man ar #i insa
ceva mai mult decit o piatra de mormint" 0a, atit intelegea si stia -nder"
9Iar va trebui sa ucid9, se gindi el, 9desi am promis sa n-o mai #ac niciodata"9
Simti mina 8ovin)ei strecurindu-se sub bratul lui" Se spri3ini de el"
, (3uta-ma" Sunt aproape oarba in be!na asta"
, -u vad bine pe intuneric, se o#eri vesel Ol)ado, care pasea in urma lor"
, 4ine-ti gura, nataraule, sopti -la #urioasa" Mama vrea sa mearga linga el"
(mindoi au!ira limpede vorbele -lei si simtira risul stapinit al celuilalt" 8ovin)a se lipi mai strins de -nder"
, Cred ca vei avea taria sa #aci ce trebuie, spuse ea incet ca sa n-o auda si ceilalti"
, 2ece si nemilos> intreba el" In voce i se strecura o unda de umor negru, dar cuvintele care e'primau adevarul
ii lasara in su#let un gust amar"
, Cu aceeasi gri3a care-ti trebuie sa rasucesti #ierul rosu intr-o rana, atunci cind acesta este singurul mod de a o
vindeca"
(vea tot dreptul sa vorbeasca ast#el, #iindca simtise arsura #ierului incins care-i tamaduise ranile cele mai adinci&
iar el o cre!u si vorbele ii intarira inima pentru singeroasa #apta pe care avea sa o savirseasca"
Stiind ce incercare il astepta, n-ar #i cre!ut ca va putea sa doarma" (bia se tre!ise si au!i vocea blinda a 8ovin)ei"
Isi aminti ca se a#la sub cerul liber, intins in iarba capim, spri3inindu-si capul de genunc)ii ei" -ra intuneric"
, Vin, spuse domol 8ovin)a"
-nder se ridica in capul oaselor" 0e mult, cind era copil, se tre!ea pe deplin intr-o clipa& ce-i drept, pe vremea
aceea avea pregatire de soldat" (cum ii trebuira citeva momente pentru a-si reveni" Copacul cel mare al celei de-a treia
vieti a lui 2adacina se ridica la doar citiva metri departare" Iar dincolo de gard, la mica distanta, pornind din vale si
urcind pantele, se vedeau primele case ale orasului Milagre, catedrala si manastirea, amindoua ase!ate pe coama celui
mai apropiat deal"
0e partea cealalta, padurea si copacii, de unde coborau ?man, Mandac)uva, Mincatorul-de-Arun!e, Sageata,
Cesti, Calendar, Vierme, 0ansatorul-pe-Scoarta si alti #rati pe care Ouanda nu-i stia pe nume"
, +e unii nu i-am va!ut niciodata, murmura ea" +robabil ca vin de la alte case"
9Vom inc)eia oare un tratat>9 isi spuse -nder in gind" 9(sta-i tot ce ma interesea!a" 1e-a #acut ?man sa inteleaga
un nou mod de a concepe lumea>9
?man purta ceva in brate, in#asurat in #run!e" +urcelusii ase!ara pac)etul in #ata lui -nder si ?man il des#acu
gri3uliu" -ra o carte tiparita la imprimanta"
, 9Matca si Degemonul9, ii sopti Ouanda" -'emplarul daruit de Miro"
, 4ratatul, spuse ?man"
(bia acum va!ura ca #oile erau ase!ate pe dos, cu paginile albe spre cer, iar literele nesigure, scrise e mina, 3ucau
in lumina lanternei" -rau mari si desenate stingaci" Ouanda se cruci"
, 8u i-am invatat sa #aca cerneala" Si nici sa scrie"
, Calendar a invatat sa desene!e literele e'ersind cu batul in pra#, le e'plica ?man" Vierme a #acut cerneala din
balega de cabra si macios uscati si pisati" (sa trebuie sa arate un tratat, adevarat>
, 0a, aproba -nder"
, 0aca nu-l scriem pe )irtie, #iecare isi va aminti altceva"
, (sa e, spuse -nder" (ti #acut bine ca l-ati scris"
, I-am adus unele modi#icari" (sa au cerut sotiile si ne-am gindit ca le veti accepta" ?man le arata cu degetul
Aiintele umane pot inc)eia tratate cu alti purcelusi, dar ele sa nu di#ere prin nimic de acesta" 8u aveti voie sa-i invatati
lucruri pe care nu le stim si noi" Sunteti de acord>
, Sigur, incuviinta -nder"
, (sta a #ost partea usoara" 0ar daca nu ne punem de acord asupra regulilor> 0aca nu ne intelegem unde se
termina preeria voastra si incepe a noastra> 0e aceea ?rlatoarea a !is 9Matca sa #ie 3udecator intre oameni si micuti"
Oamenii sa #aca dreptate intre micuti si matca, iar micutii intre matca si oameni"9
-nder se intreba daca vor reusi" Isi aminti, lucru imposibil pentru generatiile de acum, ce ingro!itori erau
/indacii in urma cu trei mii de ani" 4rupurile lor ca de insecte devenisera cosmarul copilariei omenirii" Cit de usor le va
#i oamenilor din Milagre sa accepte 3udecata lor>
98e vine cam greu, dar nici purcelusilor nu le-a #ost usor"9
, 0a, spuse -nder, acceptam" V-ati gindit bine"
, Si inca o modi#icare, reveni ?man" 2idica #ata spre -nder si rin3i" (rata in#iorator, #iindca trasaturile
purcelusilor nu erau #acute pentru a e'prima sentimentele la #el ca #etele oamenilor" 0e aceea ne-a trebuit atita timp" Cu
atitea modi#icari"""
-nder surise"
, 0aca vreun trib de purcelusi re#u!a sa semne!e tratatul cu oamenii si ataca un trib care l-a semnat, atunci
putem porni la lupta impotriva lui"
, Ce intelegeti prin atac> intreba -nder" 0aca interpretau o simpla insulta drept atac, atunci aceasta clau!a o va
anula pe cea re#eritoare la inter!icerea ra!boiului"
, +rin atac, e'plica ?man, intelegem invadarea pamintului nostru si uciderea #ratilor si sotiilor" 8u-l vom
considera atac daca e vorba de e'primarea intentiilor de ra!boi sau de inc)eierea unor intelegeri avind in vedere
pornirea unuia" Vom socoti ca este atac daca se porneste ra!boiul #ara acordul nostru" Cum noi nu am aprobat niciodata
asa ceva, doar atacul declansat de un alt trib va #i socotit ra!boi" Stiam ca o sa ma intrebati"
Aacu un semn spre te'tul tratatului si, intr-adevar, acesta de#inea precis ce se intelegea prin atac"
, (cceptam si acest punct" - drept ca ast#el posibilitatea unui atac nu avea sa dispara vreme de generatii, poate
c)iar de secole, caci mai era nevoie de mult timp pina cind tratatul sa #ie semnat de toti purcelusii de pe 1usitania" 90a,
dar cu mult inainte ca #iecare trib sa devina parte a tratatului vor vedea bene#iciile e'ogamiei pasnice si putini vor mai
dori sa #ie ra!boinici9, se gindi el"
, Si ultima modi#icare, anunta ?man" Sotiile au #acut-o vrind sa te pedepseasca pentru ca ai impus conditii atit
de greu de acceptat" 0ar eu cred ca n-o vei considera drept pedeapsa" +entru ca ni se inter!ice sa te ducem in a treia
viata, dupa intrarea in vigoare a tratatului, nici oamenii nu vor mai avea voie sa-i duca pe #rati in a treia lume"
+entru o clipa, -nder cre!u ca iertarea venise nu mai trebuia sa #aca ceea ce re#u!asera +ipo si 1ibo"
, Dupa semnare, accentua ?man" Vei #i primul si ultimul om care va o#eri darul"
, (s vrea sa""" incepu -nder"
, Stiu ce vrei, prietene Vorbitor" +entru tine e o crima, dar pentru mine"""" cind unui #rate i se da dreptul sa intre
in a treia viata ca tata, el si-l alege pe cel mai mare rival sau pe cel mai bun prieten pentru a-i inlesni trecerea" 4u esti
alesul" +e tine, Vorbitorule, te astept de cind am invatat -sentiala si am citit 9Matca si Degemonul9" 4atalui meu,
2adacina, i-am spus de multe ori 90intre toti oamenii, doar el va intelege"9 (poi 2adacina m-a anuntat ca vei sosi si
vei aduce matca& atunci am stiut ca venisesi sa-mi o#eri trecerea, dar numai daca se dovedea ca o merit"
, Meriti, ?man"
, ?ite" Ve!i> (m semnat tratatul ca oamenii"
In partea de 3os a ultimei pagini #usesera desenate stingaci, dar cu multa migala, doua cuvinte"
, ?man, pronunta -nder"
+e celalalt nu reusi sa-l citeasca"
, - numele adevarat al ?rlatoarei, il lamuri ?man" 9Cautatoarea de Stele"9 Aoloseste cam stingaci batul de scris"
Sotiile nu-s obisnuite cu uneltele, pe care le #olosesc doar #ratii, dar a vrut sa stii cum o c)eama" M-a rugat sa-ti spun ca
l-a primit #iindca a privit mereu spre cer" +e vremea aceea nu intelesese ca astepta venirea ta"
9Cit de multi si-au pus sperantele in mine9, se gindi -nder" 90e #apt, totul sta in puterea lor" ( 8ovin)ei, -lei si a
lui Miro, cei care m-au c)emat& a lui ?man sau a Cautatoarei de Stele si a celorlalti, care s-au temut de sosirea mea"9
Vierme aduse cana cu cerneala, iar Calendar un #el de stilou taiat dintr-o bucata lunga de lemn crestata la un
capat, cu un re!ervor de mici dimensiuni ce retinea doar citeva picaturi cind era muiat in cana" -nder l-a inmuiat de
cinci ori pina sa-si termine de scris numele"
, Cinci, remarca Sageata" -nder isi reaminti ca numarul cinci le aducea noroc purcelusilor" Ausese o intimplare,
dar daca ei pre#ereau sa vada in asta un semn de bun augur, cu atit mai bine"
, Il voi pre!enta guvernatorului si episcopului nostru, le promise -nder"
, 0intre toate documentele pretuite vreodata de-a lungul istoriei umanitatii, acesta""" incepu Ouanda"
0ar nimeni nu mai avea rabdare sa auda si continuarea" ?man si Mincatorul-de-Arun!e impac)etara atent cartea
si i-o inminara, nu lui -nder, ci Ouandei" Cu o limpe!ime care-l ingro!i, Savirsitorul intelese instantaneu ce insemna
acest gest" Mai avea ceva de #acut si trebuia sa aiba miinile libere"
, (cum tratatul e inc)eiat dupa modelul oamenilor, spuse ?man, dar numai pentru ca cel ce a semnat in numele
oamenilor l-a inteles ca si purcelusii"
, (tunci se va #ace asa cum v-am promis"
?man intinse mina si-l mingiie pe Savirsitor de la git inspre pintec"
, Cuvintul #rate nu-i o vorba in vint" -l inseamna viata" Se intoarse catre ceilalti purcelusi 0ati-mi voie sa
vorbesc tatalui meu pentru ultima oara inainte de a ma inalta alaturi de el"
0oi dintre #ratii necunoscuti #acura citiva pasi spre el, leganindu-si betele pe care le aveau in mina" +ornira alaturi
de ?man spre copacul lui 2adacina si incepura sa loveasca in el si sa cinte in limba copacilor""" 4runc)iul se despica
aproape imediat" 0estul de tinar, copacul nu avea trunc)iul mai gros decit trupul lui ?man, care patrunse cu greu
inauntrul lui" 0ar incapu, si scoarta se inc)ise" $ataile isi sc)imbara ritmul, dar nu-l slabira nici o clipa"
Cane ii sopti la urec)e
, (ud cum re!onanta batailor se sc)imba inauntrul copacului& probabil remodulea!a sunetul, trans#ormind
bataile intr-un limba3"
Ceilalti purcelusi se apucara sa curete solul pentru a #ace loc copacului lui ?man" -nder observa ca avea sa #ie
plantat ast#el incit, privind dinspre poarta, 2adacina sa se a#le in stinga si ?man in dreapta" +urcelusii se c)inuiau sa
smulga din radacini iarba capim& nu dupa mult timp li se alatura si Quim, apoi Ol)ado si, la urma, Ouanda si -la"
Ouanda ii dadu 8ovin)ei tratatul pentru a-l pastra cit timp avea sa-i a3ute pe purcelusi" 8ovin)a se apropie de
-nder si se opri in #ata lui, privindu-l #i', #ara sa clipeasca"
, 1-ai semnat Savirsitor Giggin" Savirsitor"
8umele nu-i placea nici lui" Il au!ise prea des #olosit ca epitet"
, Sunt mai batrin decit par" Sub numele acesta eram cunoscut cind am distrus lumea /indacilor" +oate ca
pre!enta acelui nume pe primul tratat inc)eiat intre oameni si ramen ii va sc)imba intelesul"
, -nder, sopti ea" Se apleca spre el cu tratatul ocrotit la piept& era greu, pentru ca inauntru se a#la 9Matca si
Degemonul9 pe o #ata a #ilelor, iar tratatul era scris pe cealalta" 8u m-am dus niciodata la vreun preot pentru
spovedanie, #iindca stiam ca ma vor dispretui pentru pacatul savirsit" Si totusi, asta!i, cind mi-ai numit toate pacatele,
am indurat pentru nu ma dispretuiesti, stiu asta" +ina adineauri nu intelesesem de ce"
, 8u dispretuiesc oamenii pentru pacatele lor" Inca n-am gasit nici unul pe care sa nu-l #i va!ut si in mine
insumi" (m comis #apte mult mai groa!nice"
, (i purtat atitia ani povara vinovatiei omenirii"
, 0a, dar nu-i nimic mistic in asta" 1-am socotit drept un semn al lui Cain" 8u mi-a adus prieteni insa nici nu s-
au gasit multi care sa-mi #aca rau"
+amintul #usese curatat Mandac)uva vorbi in limba copacilor pentru purcelusii care bateau in trunc)i" (cestia
sc)imbara ritmul si trunc)iul se des#acu din nou" ?man aluneca a#ara ca un prunc ce se naste, apoi se duse in centrul
locului curatat Mincatorul-de-Arun!e si Mandac)uva ii intinsera #iecare cite un cutit" +unind miinile pe taisurile lor,
?man li se adresa celor doi in portug)e!a, pentru ca mesa3ul sa capete mai multa #orta si sa #ie inteles de toti cei
pre!enti
, I-am spus ?rlatoarei ca ati pierdut trecerea spre cea de-a treia viata din cau!a ca +ipo si 1ibo nu au inteles" -a
mi-a raspuns ca amindoi va veti inalta spre lumina inainte de a trece o alta mina de miini de !ile"
Mincatorul-de-Arun!e si Mandac)uva lasara cutitele, il atinsera usor pe pintec si se retrasera citiva pasi"
?man ii intinse Savirsitorului cele doua cutite" -rau #acute din lemn subtire" Se gindi la unealta cu care lemnul
putea #i lustruit pina capata atita #inete si ascutime, dar si tarie" 0ar purcelusii nu #olosisera unelte pentru modelarea lor"
Cutitele iesisera din inima unui copac viu, intruc)ipari ale per#ectiunii, o#erite in dar pentru a a3uta un #rate sa treaca in
cea de-a treia lume"
Ii era destul de usor sa-si imagine!e ca ?man nu va muri cu adevarat, dar mult mai greu sa si creada" 1a inceput
nu lua cutitele" Isi trecu palmele peste lamele lor si-l apuca pe ?man de inc)eieturile miinilor"
, 4u nu o simti ca pe o moarte" 0ar eu""" te-am cunoscut abia ieri, iar asta!i stiu ca-mi esti #rate ca si cum
2adacina mi-ar #i si mie tata" 4otusi, cind soarele se va ridica din nou pe cer, nu voi putea sa-ti mai vorbesc" ?man,
simt ca e moarte, c)iar daca pentru tine e altceva"
, Sa vii sa stai la umbra mea, sa privesti spre soare prin #run!is si sa te re!emi de trunc)iul meu" Si sa mai #aci
ceva sa adaugi povestea mea la 9Matca si Degemon9" S-o numesti *iata lui 6man. Sa le spui tuturor oamenilor cum
am #ost conceput pe scoarta copacului tatalui meu, cum m-am nascut in be!na si am mincat din trupul mamei"
+ovesteste-le cum am lasat in urma viata din intuneric, cum am intrat in 3umatatea de lumina a celei de-a doua ca sa
deprind limba de la sotii si sa invat toate miracolele pe care 1ibo, Miro si Ouanda ni le-au o#erit" Sa le spui cum, in
ultima !i a celei de-a doua vieti, adevaratul meu #rate a sosit de dincolo de cer pentru a inc)eia aceasta intelegere ast#el
incit oamenii si purcelusii sa devina un singur trib, nu de #iinte umane sau de purcelusi, ci de ramani" Sa le mai spui
cum prietenul meu m-a trecut in cea de-a treia viata, in lumina deplina, sa ma inalt spre cer si sa aduc pe lume !ece mii
de copii inainte de a muri"
, (sa voi spune povestea ta"
, (tunci voi trai in veci"
Savirsitorul lua cutitele" ?man se intinse pe pamint"
, Ol)ado, spuse 8ovin)a" Quim" Intoarceti-va la poarta" -la, si tu"
, 4rebuie sa vad, mama, protesta -la" Sunt om de stiinta"
, (i uitat de oc)ii mei, e'plica Ol)ado" Cu ei voi putea inregistra totul" 1e voi putea demonstra oamenilor de
pretutindeni ca tratatul a #ost semnat" Sa le aratam si purcelusilor ca Vorbitorul l-a inteles"
, 8ici eu nu plec, spuse Quim" C)iar si S#inta Aecioara a stat la picioarele crucii"
, (tunci ramineti, incuviinta 8ovin)a"
?man isi umplu gura cu iarba capim, dar nu o mesteca mult"
, Mai mesteca, il indemna Savirsitorul, ca sa nu simti nimic"
, 8u e bine, spuse Mandac)uva" (cestea sunt ultimele clipe ale celei de-a doua vieti" 4rebuie sa simta ceva din
durerile trupului ca sa le tina minte cind va trai a treia viata, cea de dincolo de durere"
Mandac)uva si Mincatorul-de-Arun!e il s#atuira pe Vorbitor unde si cum sa taie" 4rebuia sa lucre!e repede, ii
spusera ei, si isi bagara miinile in trupul aburind pentru a-i arata cum sa ase!e organele" Savirsitorul opera iute, cu miini
sigure, si cu toate ca ii venea sa priveasca altundeva decit la operatia c)irurgicala pe care o #acea, stia ca oc)ii lui ?man
il #i'au, il urmareau plini de recunostinta si dragoste, incarcati de durere si moarte" 4otul se petrecu sub miinile lui, atit
de repede incit in primele clipe reusi c)iar sa vada copacelul crescind" Citeva organe mari se c)ircira pe masura ce
radacinile incoltira din ele& #ilamentele se raspindira in interiorul corpului& ?man mai desc)ise o data oc)ii mari, in
c)inul #inal& din sira spinarii tisni in sus o tulpinita, apoi doua #run!e, patru"""
Si atunci se s#irsi totul" 4rupul era mort, ultima lui tresarire se consumase pentru nasterea copacului care-si a#lase
radacina in sira spinarii" Savirsitorul va!use radacinutele si #ilamentele cuprin!ind tot corpul" (mintirile, su#letul lui
?man, trecusera in celulele copacelului abia aparut" 2eusise" ?man isi incepuse cea de-a treia viata" Iar peste putin
timp, cind soarele va rasari, #run!ele vor gusta lumina pentru prima oara"
Ceilalti purcelusi se bucurau, dansau" Mincatorul-de-Arun!e si Mandac)uva luara cutitele din miinile
Savirsitorului si le in#ipsera in pamint la capul lui ?man, de o parte si de alta" Savirsitorul nu se alatura sarbatoririi" -ra
plin de singe si mirosul trupului macelarit ii patrunsese pina in su#let" Se tiri de acolo in patru labe si porni peste deal,
sa-si gaseasca un loc de unde sa nu mai vada nimic" 8ovin)a il urma" 1a #el si restul, epui!ati, sleiti de intimplarile si
emotiile !ilei ce trecuse" 8u scoasera un cuvint, nu #acura nici un gest, ci se prabusira in iarba deasa, cautind rea!em
unul in altul si gasindu-si eliberarea in somn, in timp ce purcelusii urcau dansind povirnisul ce ducea spre inima
padurii"
$os=uin)a si episcopul +eregrino plecara spre poarta inainte de rasaritul soarelui, vrind sa-l intimpine pe Vorbitor
la intoarcerea din padure" (steptara acolo !ece minute si abia dupa aceea surprinsera o miscare, mai aproape de ei decit
de marginea padurii" -ra un baiat aproape adormit care-si slobo!ea udul intr-un tu#is"
, Ol)ado, striga primarul"
$aiatul intoarse capul, #acu un semn cu mina si apoi isi aran3a pantalonii" Ii tre!i si pe ceilalti, care dormeau in
iarba inalta" $os=uin)a si episcopul desc)isera poarta si le iesira in cale"
, Ciudat, spuse $os=uin)a, dar in clipele astea, cind am calcat dincolo de gard, revolta noastra prinde contur
real"
, 0e ce-au ramas aici peste noapte> se mira +eregrino" +oarta a #ost desc)isa, se puteau duce acasa"
$os=uin)a ii numara repede in gind pe cei a#lati dincolo de poarta" Ouanda si -la, brat la brat ca doua surori,
Ol)ado si Quim, 8ovin)a si acolo, da, Vorbitorul" Se ase!ase pe pamint si 8ovin)a isi odi)nea bratele pe umerii lui"
4oti incre!atori, tacuti, asteptau" Intr-un tir!iu, Vorbitorul privi spre cei doi"
, (vem un tratat, spuse el" - bun"
8ovin)a ridica un maldar de #oi invelit in #run!e"
, 1-au scris purcelusii" 4rebuie sa-l semne!i"
$os=uin)a il lua in brate si spuse
, 4oate #isierele au #ost re#acute inainte de mie!ul noptii" 8u numai cele pe care le-am trans#erat ca mesa3e" -
bun prietenul asta al tau, Vorbitorule"
, +rietena, o corecta el" O c)eama Cane"
-piscopul si $os=uin)a va!ura curind ce !acea pe pamint, la poalele dealului pe care dormise Vorbitorul"
Intelesera de unde proveneau petele intunecate de pe bratele si miinile lui si stropii rosiatici de pe #ata"
, +re#eram sa nu inc)eiati tratatul decit sa #ie cineva obligat sa ucida pentru el, incepu $os=uin)a"
, Sa nu 3udecam pripit, o do3eni episcopul" Cred ca #apta din aceasta noapte inseamna mai mult decit pare"
, Intelept ai vorbit, parinte +eregrino, murmura Ouanda" -u si -la am inteles rostul #aptei"
, ( #ost ca o impartasanie, marturisi Ol)ado"
$os=uin)a se uita la 8ovin)a, incapabila sa inteleaga"
, 1-ai lasat sa priveasca>
, Intr-o !i, toti purcelusii vor vedea prin oc)ii mei"
, 8-a #ost o moarte, se con#esa Quim, ci o reinviere"
-piscopul pasi catre trupul torturat si atinse copacelul care crestea din cavitatea toracica"
, 8umele lui e ?man, spuse Vorbitorul"
, Si al tau la #el, ii raspunse episcopul" Intoarse capul spre mica lui turma care a3utase omenirea sa mai #aca un
pas inainte" 9Oare sunt pastorul9, se intreba el, 9sau cea mai ratacita si mai nea3utorata dintre oite>9, Daideti cu totii,
veniti la catedrala" Curind vor bate clopotele pentru slu3ba"
Copiii se adunara, pregatindu-se de plecare" 8ovin)a se indeparta de Vorbitor" Se opri si intoarse capul, lansindu-i
o invitatie scurta din oc)i"
, Curind, raspunse el" Mai ramin o clipa"
8ovin)a porni pe urmele episcopului, trecu de poarta si incepu sa urce dealul spre catedrala"
Slu3ba abia incepuse cind +eregrino il va!u pe Vorbitor intrind" Aacu o pau!a si cauta din oc)i locul in care se
a#lau 8ovin)a si copiii" 0in citiva pasi, Vorbitorul a3unse acolo si se ase!a alaturi de 8ovin)a, pe locul in care statea de
obicei Marc@o, in rarele oca!ii cind intreaga #amilie participase la slu3ba"
+eregrino se intoarse la indatoririle slu3bei" Citeva clipe mai tir!iu, cind ridica din nou privirea, va!u ca /rego
statea lipit de Vorbitor" +eregrino se gindi la clau!ele tratatului, asa cum le e'plicasera #etele" 1a sensul mortii
purcelusului numit ?man si, inainte de toate, la sensul mortii lui +ipo si 1ibo" 1a limpe!irea si rotun3irea tuturor
intelesurilor" 1a tinarul Miro parali!at si la sora lui, Ouanda, care veg)ea asupra lui, la 8ovin)a, cea pierduta si acum
regasita" 1a gardul a carui umbra intunecata apasa gindurile tuturor oamenilor siliti sa traiasca dincoace de el, acum
inert si ino#ensiv, invi!ibil, #ara rost"
(cesta era miracolul cuminecaturii devenita carne a lui 0umne!eu in miinile lui" 9Cit de neasteptat regasim in noi
trupul lui 0umne!eu, in c)iar clipa cind credem ca suntem alcatuiti numai din tarina"9
Capitolul 1"
MATCA
&olutia nu i-a creat nici canal de nastere, nici sini. Prin urmare, micuta faptura care se numeste
6man nu a putut sa-si croiasca drum afara din pintecul mamei decit cu dintii. &l si fratii lui au deorat
trupul mamei. "i, fiindca era cel mai robust si iguros. 6man a mincat cel mai mult, deenind si mai
puternic.
6man traia in bezna deplina. $ind trupul mamei s-a terminat, n-a mai gasit nimic de mincat, cu
e#ceptia lichidului dulce care curgea la suprafata lumii lui. Inca nu stia ca suprafata erticala era
interiorul unui trunchi de copac si ca sorbea din sea lui. 3ot astfel, nu stia ca fapturile cu mult mai mari
decit el erau pequeninos gata sa iasa la lumina si ca celelalte, mai mici, mai tinere, abia parasisera corpul
mamelor.
-u-l interesa decit sa manince, sa se miste si sa ada lumina. Din cind in cind, in ritmuri pe care nu
le putea intelege, bezna se desfacea brusc. Intotdeauna incepea cu un sunet a carui sursa nu aea cum s-o
priceapa. Atunci copacul tresarea usor. sea inceta sa curga. toata energia copacului se concentra pentru
a schimba forma trunchiului intr-un punct, lasind o deschizatura prin care lumina patrundea inauntru.
$ind aparea lumina, 6man se lasa atras de ea. $ind disparea, isi pierdea simtul de orientare si ratacea
incoace si incolo in cautarea lichidului dulce. Dar intr-o zi, cind toate celelalte fapturi erau mai mici decit
el si nici una mai mare, lumina a aparut din nou si el, fiind iute si puternic a a!uns la deschizatura inainte
ca ea sa se inchida. "i-a indoit trupul dupa curbura lemnului si a simtit pentru prima oara asprimea
scoartei sub pintecul sau moale. Abia a bagat in seama noua durere, fiindca lumina il orbise. "i nu era
doar intr-un loc, ci pretutindeni, si nu era cenusie, ci erde si galben intens. 6imirea lui nu a tinut mult. I
se facuse din nou foame, iar aici, in e#teriorul trunchiului, sea copacului-mama curgea doar in
crapaturile scoartei, unde el a!ungea greu si locul fapturilor mici pe care le putea impinge deoparte fusese
luat de altele mai mari, care il alungau de linga sursa de hrana. &ra cea nou, o alta lume, o noua iata, si
se temea.
(ai tirziu, cind a deprins limba, si-a amintit de calatoria dinspre bezna spre lumina si a numit-o
trecere de la prima iata la cea de-a doua, de la iata in intuneric la cea in semi-lumina.
Vorbitor in numele Mortilor, Viata lui ?man I, pp 1-<
Miro )otarise sa paraseasca 1usitania" Sa ia nava Vorbitorului si sa plece pina la urma spre 4rond)eim" Spera ca
la proces sa convinga cele O Suta de 1umi sa nu porneasca ra!boi impotriva 1usitaniei" In cel mai rau ca! putea sa
devina martir, sa repre!inte ceva, iar oamenii sa-si aminteasca de el" Indi#erent ce i s-ar intimpla, era mai bine sa
mearga sa #ie 3udecat decit sa ramina pe planeta"
1a citeva !ile dupa ne#ericita escaladare a gardului Miro isi reveni destul de rapid" Simtea ca-si recapatase
controlul asupra bratelor si picioarelor cit sa-si tiriie pasii ca un mosneag" -ra de a3un ca sa scape de sentimentul
umilitor ca mama trebuia sa-i primeneasca trupul" 0ar progresele se oprira aici"
, (sta e, il consola 8avio" (m a3uns la nivelul in#irmitatii permanente" Miro, te poti considera #ericit ca poti
merge, poti vorbi, esti om intreg" Cu nimic mai pre3os, sa !icem, decit un barbat #oarte sanatos, dar avind virsta de o
suta de ani" 4are m-as bucura sa-ti pot spune ca trupul tau va #i ca inainte de a sari gardul si ca te vei bucura de toata
vigoarea unui tinar de doua!eci de ani" 0ar dupa cum se pre!inta situatia, sunt #oarte incintat sa te anunt ca nu vei #i
silit sa-ti petreci restul vietii in pat, sc)imbat si cateteri!at, incapabil sa #aci altceva decit sa asculti mu!ica linistitoare si
sa te intrebi ce s-a ales de trupul tau"
90eci se cuvine sa #iu recunoscator9, se gindi Miro" 9Cind imi indoi degetele, #ormind o bita ne#olositoare la
capatul bratelor cind imi aud propriile vorbe sunind in#undat si neinteligibil si vocea lipsita de intonatie, sa ma bucur ca
seman cu un om de o suta de ani si sa astept nerabdator alti opt!eci de ani ca centenar"9
0upa ce se vadi ca nu mai avea nevoie de ingri3ire constanta, #amilia se imprastie, #iecare va!indu-si de treburile
sale" -venimentele acelor !ile se aratau prea importante ca sa ramina acasa cu un invalid, c)iar daca acesta le era #rate,
#iu sau prieten" Miro dadea dreptate #iecaruia" 8ici nu voia tot timpul pe cineva linga el" 0orea sa #ie cu el. (vea lucrari
neterminate" (cum, in cele din urma, odata cu gardul, disparusera si ingradirile" +utea sa puna purcelusilor intrebarile
care il #ramintasera atita vreme"
1a inceput incerca sa lucre!e prin intermediul Ouandei care venea in #iecare dimineata si seara sa-si intocmeasca
rapoartele pe terminalul din camera de !i a casei 2ibeira" -l le citea, intreba, ii asculta povestirile" Serioasa, ea memora
intrebarile la care el voia raspunsul purcelusilor" 0upa citeva !ile, observa ca Ouanda ii aducea seara raspunsurile, dar
#ara sa le de!volte sau sa e'plore!e intelesul lor mai adinc" Ouanda acorda atentie doar propriei sale munci" 0e atunci
Miro inceta sa-i mai incredinte!e intrebarile" O minti spunindu-i ca-l interesea!a mai mult ce #ace ea, ca mult mai
importante erau planurile ei de cercetare"
In realitate, nu suporta s-o mai vada" 2evelatia ca sunt #rate si sora ii pricinuise o durere ingro!itoare, dar daca ar
trebui sa )otarasca doar el ar calca in picioare tabuurile incestului, s-ar casatori cu ea si, la nevoie, ar trai ascunsi in
padure, printre purcelusi" Insa Ouanda, avind un sentiment e'agerat de apartenenta paterna, era in#le'ibila" 8u putea sa
incalce singura lege universal umana" Su#erise cind a#lase ca Miro ii e #rate, dar incepuse imediat sa se distante!e, sa
uite mingiierile, sarutarile, promisiunile, glumele""""
Mai bine le uita si el" 0ar nu putea" 0e #iecare data cind o vedea, retinerea, politetea si bunatatea ei il raneau"
0ragostea disparuse" 8emilos cu sine, o compara pe Ouanda cu mama, care-si iubise omul ignorind barierele e'istente
intre ei" 0ar iubitul mamei #usese un barbat intreg, !dravan, nu un nevolnic de care nimeni nu avea nevoie"
0e aceea Miro ramase acasa si studie #isierele tuturor" -ra o tortura sa stie ce #aceau si sa nu poata participa la
munca lor, dar era mai bine asa decit sa nu #aca nimic sau sa urmareasca #ilme plicticoase pe terminal, ori sa asculte
mu!ici +utea scrie pe tastatura insa incet, miscindu-si toata mina, ast#el incit degetul cel mai rigid, aratatorul, sa atinga
numai o tasta" 8u avea vite!a su#icienta pentru a introduce in#ormatii semni#icative in #isiere sau sa scrie conclu!ii, dar
putea solicita #isierele de interes public ale altora pentru a a#la cu ce se ocupau" 2eusea ast#el sa mentina o legatura
#ragila cu activitatile vitale care in#lorisera brusc pe 1usitania dupa desc)iderea portii"
+entru ca dorea ca purcelusii sa poata scrie in limba lor, Ouanda lucra cu ei la un le'icon al limbii masculilor si
sotiilor, la care avea sa adauge un sistem ortogra#ic si #onetic" Quim o a3uta, dar Miro stia ca el o #acea avind in minte
un scop precis voia sa devina misionar al purcelusilor pentru alte triburi, sa le aduca Scripturile inainte de a primi
9Matca si Degemonul9 si planuia sa le traduca, macar in parte, si sa le vorbeasca purcelusilor in propria lor limba" 4oate
preocuparile acestea legate de limba si cultura purcelusilor prindeau bine, erau importante pentru pastrarea trecutului si
pregatirea contactului cu alte triburi, insa Miro stia ca ele puteau #i #acute cu acelasi re!ultat si de eruditii lui 0om
Crist@o care, aventurindu-se acum in robele lor calugaresti printre purcelusi, le puneau acestora intrebari pline de tilc si
le dadeau solutii convingatoare la propriile nelamuriri" Miro considera ca Ouanda se lasa impinsa deoparte"
0in cite constata Miro, -nder si citiva te)nicieni din serviciile de intretinere ale +rimariei se ocupau de
progresele materiale ale purcelusilor" 0e la riu pina la luminisul unde se a#la copacul-mama se instalase o conducta de
apa" Oamenii introduceau electricitatea si-i instruiau pe #rati cum sa utili!e!e un terminal de computer" Intre timp, ii
invatau si mi3loace #oarte primitive de agricultura si incercau sa domesticeasca turmele de cabra pentru ca animalele sa
poata #i in3ugate la pluguri" 0i#eritele trepte te)nologice care trebuiau deprinse dintr-o data de catre purcelusi erau
ametitoare, dar -nder discutase aceasta problema cu Miro si-i e'plicase ca voia ca purcelusii sa bene#icie!e de re!ultate
imediate, rapide si spectaculoase, de pe urma tratatului" (pa curenta, o cone'iune de computer cu un terminal
)ologra#ic, avind acces la orice carte din biblioteca, lumina electrica noaptea" 0ar toate acestea tineau inca de magie, si-
i #aceau pe purcelusi complet dependenti de societatea umana" In acelasi timp, -nder ii incura3a sa-si pastre!e nealterate
independenta, inventivitatea si simtul practic" 4recind de la un trib la altul, pina vor #ace incon3urul lumii, vestile despre
scinteierea luminii electrice vor naste probabil mituri, dar vreme indelungata ele vor ramine simple !vonuri" +lugul de
lemn, secera, grapa si semintele de stir vor declansa adevaratele sc)imbari care sa permita populatiei de purcelusi sa
creasca in!ecit" Iar acestea puteau #i transmise din loc in loc printr-o mina de seminte purtate intr-o punga din piele de
cabra si citeva s#aturi despre lucrarea pamintului"
(ceasta era munca la care voia Miro sa participe" 0ar cit il puteau a3uta miinile ca niste butuci si mersul tirsiit pe
loturile cu stir> +utea sta la un ra!boi de tesut ca sa #aca lina de cabra> 8ici macar nu era in stare sa vorbeasca bine
pentru a-i invata pe altii"
-la lucra pentru a crea noi soiuri de plante pamintesti si c)iar mici animale si insecte, specii care sa re!iste
0escoladei si s-o neutrali!e!e" Mama o a3uta cu s#aturi, doar atit, #iindca si ea muncea la un proiect secret care le
depasea in importanta pe toate celelalte" Iar -nder veni la Miro si-i de!valui ceva stiut doar de #amilia lui si Ouanda
matca traia si avea sa vada lumina !ilei imediat ce 8ovin)a va gasi o modalitate ca ea si /indacii care se vor naste sa
re!iste 0escoladei" Cind toate acestea vor #i gata, matca va #i readusa la viata"
0ar Miro nu-si va aduce contributia nici la acest proiect +entru prima oara in istorie, pe aceeasi lume, oamenii si
doua rase e'traterestre vor trai alaturi ca ramani, iar Miro nu va contribui cu nimic la acest eveniment -ra mai putin
uman decit purcelusii" 8u putea sa vorbeasca sau sa-si #oloseasca miinile nici pe 3umatate cit ei" Incetase sa mai #ie un
animal capabil sa articule!e cuvinte sau sa utili!e!e unelte" 0evenise varelse" Il pastrau doar ca animal de casa"
Voia sa plece" $a mai mult, voia sa dispara, sa uite de el insusi"
0ar nu c)iar acum" (paruse o noua sarada, despre care stia numai el, ast#el ca tot singur trebuia sa-i dea de cap"
4erminalul lui se comporta #oarte ciudat"
Observase asta in prima saptamina dupa ce ramasese parali!at" Cerceta citeva dintre #isierele Ouandei si
descoperise ca, #ara sa apele!e la operatiuni speciale, patrunsese in unele con#identiale" -rau prote3ate #oarte strict si
totusi, #ara sa aiba idee care erau parolele, o simpla scanare de rutina ii #urni!ase in#ormatiile necesare" Aisierele se
re#ereau la speculatiile Ouandei privind evolutia purcelusilor si modelele de viata sociala dinainte de aparitia
0escoladei" -'act lucrurile care in urma cu doua saptamini ar #i devenit subiecte de discutii si c)iar de cearta cu Miro"
(cum le pastra secrete si nu le mai comenta cu el"
Miro nu-i spuse Ouandei ca va!use #isierele, dar conduse discutiile in asa #el incit s-o determine sa se con#ese!e&
iar atunci cind isi e'prima interesul #ata de probleme ea ii vorbi #ara retinere despre ideile pe care le avea" (vea uneori
impresia ca traieste vremurile dinainte" 8umai ca, au!ind sunetul in#undat si nesigur al propriei voci, isi pastra pentru
sine ma3oritatea parerilor, multumindu-se s-o asculte, acceptind #ara sa comente!e idei pe care alt#el le-ar #i combatut"
Si totusi, va!indu-i #isierele con#identiale, reusea sa inteleaga ce o preocupa mai mult"
0ar cum de le va!use>
I se intimpla mereu" Aisierele -lei, ale Mamei, ale lui 0om Cristo" Cind purcelusii incepura sa se 3oace pe
terminalul lor, Miro reusi sa-i urmareasca lucrind in modul-ecou, pe care terminalul nu-l #olosise niciodata , asta ii
permitea sa asiste la toate incercarile lor pe computer si apoi sa #aca sugestii, ba c)iar sa modi#ice unele operatiuni"
/asea ca e o des#atare deosebita sa g)iceasca ce voiau de #apt sa obtina si sa-i a3ute pe #uris pentru a i!bindi" 0ar cum
de a3unsese sa aiba un asemenea acces neconventional la capacitatile masinii>
+arca si terminalul invata sa se acomode!e cu el" In loc sa taste!e lungi secvente de cod, Miro nu trebuia decit sa
initie!e o secventa si masina se supunea instructiunilor lui" In cele din urma, nici nu mai era nevoie sa se pre!inte"
(tingea tastatura si terminalul a#isa o lista a tuturor activitatilor pe care le des#asura in mod obisnuit, apoi le scana"
+utea atinge o tasta si a3ungea e'act la activitatea dorita, sarind !eci de operatiuni preliminare, #iind ast#el scutit de
c)inul de a scrie minute in sir caracter dupa caracter"
1a inceput isi inc)ipui ca Ol)ado sau poate cineva din cadrul +rimariei crease acest nou program anume pentru
el" Insa Ol)ado se uita mirat la per#ormantele terminalului si spuse doar o vorba
, $ac@na, 8emaipomenit"
(poi constata ca mesa3ul transmis catre +rimarie nici nu a3unsese la destinatie" In sc)imb, primi vi!ita
Vorbitorului"
, 0eci terminalul te a3uta, spuse el"
Miro nu-i raspunse" Aacea e#orturi sa priceapa de ce-l trimisese primarul tocmai pe Vorbitor ca raspuns la apelul
sau"
, +rimarul n-a primit mesa3ul tau, il lamuri -nder" -u insa, da" Si e mai bine ca nu ai povestit si altora cum se
comporta terminalul tau"
, 0e ce> intreba Miro" (cesta era un cuvint pe care-l putea pronunta #ara sa-l stilceasca prea mult"
, +entru ca nu programul te a3uta, ci o persoana"
Miro rise" 8ici o #iinta umana nu putea reactiona atit de repede ca programul care-l asista" -ra de #apt mai rapid
decit oricare altul cu care lucrase pina atunci, #oarte intuitiv si inventiv& avea o vite!a superioara omului, dar dovedea
mai multa inteligenta decit un program"
, Cred ca e o vec)e prietena de-a mea" (dica ea mi-a spus de mesa3ul tau si mi-a sugerat sa-ti dau de stire ca n-
ar strica sa #ii discret - cam timida, intelegi> 8u are prea multi prieteni"
, Citi>
, +ina in pre!ent e'act doi" Iar de citeva mii de ani pina recent, doar unul"
, 8u-i uman, spuse Miro"
, 2amen, il lamuri -nder" Mai uman decit ma3oritatea oamenilor" 8e iubim de mult, ne-am intra3utorat, ne-am
bi!uit unul pe altul" 0ar in ultimele saptamini, de cind sunt aici, ne-am cam instrainat" -u""" m-am apropiat mai mult de
oameni" 0e #amilia ta"
, Mama"
, 0a, mama ta, #ratii si surorile tale, activitatea in #olosul purcelusilor, a matcii" -u si prietena mea obisnuiam sa
discutam aproape continuu" (cum nu mai am timp" ?neori ne-am spus unul altuia sentimentele la incercare" - singura
si cred ca si-a ales alt tovaras"
, 8@o Buero" 8-am nevoie"
, $a da" 4e-a a3utat de3a" (cum, cind stii ca e'ista, vei descoperi ca e""" o prietena de nade3de" Mai buna nici nu
poti gasi" Mai loiala" Mai saritoare"
, Catelus in lant>
, 8u rata sansa asta, il s#atui -nder" 4e pre!int celei de-a patra specii e'traterestre" Inca te consideri 'enolog, nu-
i asa> Dandicapul tau #i!ic nu insemna nimic pentru ea" 8u are pe nimeni" -a e'ista doar printre distorsiunile #ilotice
din comunicatiile prin ansiblu ale celor O Suta de 1umi" - cea mai inteligenta creatura, iar tu devii a doua #iinta umana
pe care a ales-o pina in pre!ent pentru a i se revela"
, 0e ce> Cum s-a nascut> Si cum m-a cunoscut de m-a ales tocmai pe mine>
, Intreab-o c)iar tu" -nder atinse nestemata din urec)e" Vreau sa-ti dau un s#at" 0e indata ce a3unge sa aiba
incredere in tine pastrea!-o mereu aproape" 8u-i ascunde nimic" Cindva a avut un iubit care insa a rupt legatura cu ea"
0oar o ora, dar dupa aceea lucrurile n-au mai #ost ca inainte" (u devenit""" simpli prieteni" +rieteni buni, credinciosi,
intotdeauna pina la moartea lui" 0ar el va regreta toata viata acel unic act de neloialitate"
Oc)ii lui -nder luceau umed si Miro isi dadu seama ca orice ar #i #ost, creatura din computer nu era o #antoma, ci
o parte a vietii acestui om"
-nder pleca #ara alte e'plicatii si Miro porni terminalul" +e el aparu )olograma unei #emei" 0elicata, stind pe
scaun si re!emindu-se de un !id )ologra#ic" 8u era #rumoasa" 0ar nici urita" 4rasaturile c)ipului e'primau un caracter
bine de#init" (vea insistenti, nevinovati, melancolici" /ura cu linii #ine, pregatita ba sa !imbeasca, ba sa plinga" Imbra-
camintea parea imateriala, ca un val, si totusi, in loc sa #ie provocatoare, de!valuia un #el de inocenta, un trup de #etita
cu sini abia inmuguriti, tinindu-si miinile prinse usor una de alta pe genunc)i si picioarele des#acute copilaros, cu
vir#urile degetelor atingindu-se" 0upa cum arata, ar #i putut sa stea pe un scrinciob de pe terenul de 3oaca" Sau pe
marginea patului unui iubit"
, $om dia, spuse Miro"
, $una, raspunse ea" -u l-am rugat sa #aca pre!entarile"
-ra tacuta, re!ervata, insa si Miro se simtea s#ios" In a#ara de cei din #amilie, Ouanda #usese singura #emeie din
viata lui si de aceea nu avea incredere in #rumusetea mondena" In acelasi timp, era constient ca vorbea cu o )olograma"
Cit se poate de convingatoare, dar cu toate astea raminea o simpla proiectie laser in aer"
-a ridica o mina si si-o ase!a blind pe sin"
, 8u simt nimic, spuse ea" 8u am nervi"
In oc)ii lui Miro aparura lacrimi" 0e autocompatimire, desigur" +robabil ca nu va simti niciodata apropierea unei
#emei mai substantiale decit cea din )olograma" 0aca ar incerca sa atinga pe cineva, mingiierile lui ar #i stingace si
brutale" ?neori, cind nu se controla, se tre!ea ca-i curg balele si nici macar nu simtea asta" Dalal iubit"
, 0ar am oc)i, !ise ea" Vad tot ce se intimpla in cele O Suta de 1umi" ?rmaresc cerul printr-o suta de
telescoape" In #iecare !i trag cu urec)ea la un trilion de conversatii" C)icoti usor" Sunt la curent cu toate bir#ele din
univers"
(poi se ridica brusc, deveni mai mare, se apropie, ast#el incit aparu doar de la talie in sus, de parca s-ar #i miscat
catre o camera invi!ibila" Il tintui aprig cu oc)ii vii"
, Iar tu esti un scolar provincial care in viata lui n-a va!ut decit un oras si o padure"
, 8-am prea avut norocul sa calatoresc"
, 2e!olvam noi si problema asta, raspunse ea" (sa" Ce-ai vrea sa #aci asta!i>
, Care ti-e numele> intreba el"
, 8-ai nevoie de numele meu"
, 0ar cum o sa te c)em>
, Sunt aici oricind ai nevoie de mine" 0use mina la o urec)e" Cind o sa tii la mine indea3uns de mult ca sa ma iei
cu tine oriunde ai pleca, atunci o sa-mi a#li si numele"
Minat de un impuls neinteles, ii spuse ceva ce nu indra!nise sa destainuie nimanui
, Vreau sa plec din locul asta" Ma poti duce departe de 1usitania>
-a deveni imediat coc)eta si ironica
, Si abia ne-am cunoscut7 5au, domnul 2ibeira, eu nu-s o #ata usurateca"
, +oate cind o sa ne cunoastem mai bine, spuse Miro ri!ind"
Se petrecu o tran!actie minunat de subtila si #emeia de pe ecran deveni o #elina supla, tolanita sen!ual pe o craca
de copac"
, +ot sa-ti #ring gitul cu o singura lovitura de laba, sopti ea& tonul sugera o incercare de seductie& g)earele
prevesteau prapad" Cind o sa te prind singur, o sa-ti musc gitul cu un simplu sarut"
-l pu#ni in ris" (poi pricepu ca, #urat de conversatie, uitase cit de gingav articula cuvintele" -a ii intelegea #iecare
vorba, #ara sa pronunte macar o data 9+o#tim> 8-am priceput9, sau vreuna dintre e'presiile politicoase dar neroade si
agasate pe care le-ar #i spus semenii lui" Il intelegea #ara nici un e#ort"
, Vreau sa pricep totul, spuse Miro" Sa cuprind cit mai multe lucruri si sa-mi lamuresc intelesul lor"
, -'celent proiect, aproba ea" Va suna #oarte #rumos in autobiogra#ia ta"
-nder descoperi ca Ol)ado conducea mai bine decit el" (vea un desavirsit simt al distantei si atunci cind isi
conecta oc)iul la computerul de bord, diri3area ve)iculului se des#asura practic de la sine" -nder uita unde se a#la si
privea #ara gri3a"
Cind incepusera !borurile de e'plorare, peisa3ul i se paruse monoton" +reerii nes#irsite, turme uriase de cabra,
cite-o padure la distanta -niciodata nu se apropiau de ele deoarece nu voiau sa-i puna pe ginduri pe purcelusii care
traiau acolo" +e de alta parte, cautau un camin pentru matca si acesta nu trebuia sa #ie prea aproape de vreun trib"
(sta!i se indreptasera spre vest, dincolo de +adurea lui 2adacina si urmasera un riu pina la varsare" Se oprira pe o
pla3a scaldata de valuri care se spargeau inainte de a a3unge la tarm" -nder gusta apa" -ra sarata" 0eci aici se a#la
marea"
Ol)ado ceru computerului de bord sa-i a#ise!e o )arta a acestei regiuni a 1usitaniei si sa-i arate po!itia in care se
gaseau #ata de padurea lui 2adacina si alte ase!ari din prea3ma" -ra un loc potrivit si -nder simti in subconstient ca
matca aproba" 1inga mare, apa din belsug, soare"
+lutira ra!ant pe deasupra apei, calatorind cale de citeva sute de metri in susul riului pina intr-un loc unde malul
drept se inalta, #ormind un povirnis nu prea inalt"
, +utem opri undeva> intreba -nder"
Ol)ado gasi un punct la cinci!eci de metri de muc)ia dealului" Mersera pe 3os de-a lungul malului, acolo unde
trestiile #aceau loc ierbii de riu" 4oate riurile din 1usitania aratau la #el" 0upa ce obtinuse acces la #isierele 8ovin)ei si
permisiunea de a-si continua cercetarile, -lei ii #usese usor sa documente!e modelele genetice" 4restii a caror reprodu-
cere era legata de mustele-sugatoare" Iarba de riu care se imperec)ea cu serpii de apa" Si intinderile nes#irsite de capim
care isi #recau paniculele incarcate de polen de pintecele cabrelor #ertile, contribuind ast#el la germinarea urmatoarei
generatii de animale producatoare de ingrasaminte naturale" +rintre radacinile si tulpinile de capim se incolaceau vitele
tiritoare de tropecos, despre care -la dovedise ca aveau aceleasi gene ca si !ingadora, pasarea care-si #acea cuibul din
planta vie direct pe sol" (celasi tip de imperec)ere putea #i intilnit si in padure viermii macios ieseau din semintele
vitelor de merdona si apoi dadeau nastere semintelor de merdona" +uladorele, insectele mici, se imperec)eau cu
tu#isurile cu #run!e lucioase din padure" Si mai presus de toate, purcelusii si copacii, ambii la apogeul regnurilor, planta
si animal, ingemanate intr-o singura viata"
(sa arata lista completa a animalelor si plantelor de supra#ata din 1usitania" Iar in mediul subacvatic traiau multe
altele" Cu toate astea, 0escolada adusese monotonie pe 1usitania"
0ar c)iar si monotonia isi avea #rumusetea ei ciudata" /eogra#ia era variata ca a oricarei alte lumi , riuri,
dealuri, munti, deserturi, oceane, insule" Covorul de iarba capim si peticele de padure deveneau mu!ica de #ond pentru
sim#onia #ormelor de relie#" +rivitorul se simtea miscat de cimpiile unduitoare, de vir#urile golase, de stinci, adincituri
si mai ales de repe!iciunea apelor ce scinteiau in ra!ele soarelui" Ca si 4rond)eim, in loc sa etale!e intreaga paleta de
posibilitati, 1usitania era una dintre putinele lumi dominate de un singur motiv" +laneta 4rond)eim era aproape
nelocuibila din pricina climei care abia ingaduia de!voltarea vietii la supra#ata" +rin clima si sol, 1usitania binecuvinta
sosirea plugului, a )irletului si a mistriei !idarului" 9Inviati-ma9, parea ea sa spuna"
-nder inca nu-si dadea seama ca iubea aceasta planeta cotropita, pustiita si devastata de 0escolada #iindca
semana cu propria lui viata care, pastrind proportiile, #usese lovita in copilarie de aceleasi groa!nice cataclisme si
denaturari" Si totusi planeta se de!voltase, gasise in ea insasi puterea sa supravietuiasca si sa devina altceva" 0in
actiunea distrugatoare a 0escoladei aparusera cele trei vieti ale Micutilor" Savirsitorul Giggin se nascuse din anii de
i!olare petrecuti in Scoala de 1upta" Se asemuia acestui loc de parca el l-ar #i conceput pe baiatul care pasea alaturi de
el prin iarba de riu il simtea ca pe un #iu, ca si cum l-ar #i cunoscut din pruncie" 9Stiu ce inseamna sa descoperi un !id
de otel ridicat intre tine si lume, Olda)o" 0ar aici si acum am darimat !idul si putem sa atingem pamintul, sa ne potolim
setea, sa o#erim consolare si sa primim dragoste"9
Malul riului se ridica in trepte, masurind vreo !ece metri de la nivelul apei pina pe creasta" Solul era indea3uns de
a#inat si umed pentru a #i sapat sa se prabuseasca sub propria greutate" Matca avea nevoie de galerii& -nder simti
dorinta de a sapa, si o #acu cot la cot cu Ol)ado" +amintul se disloca usor si totusi tavanul micii pesteri nu se surpa"
(ici"
Si asta il #acu sa se )otarasca"
9(ici va #i9, spuse el cu voce tare"
Ol)ado !imbi" 0ar de #apt Savirsitorul vorbise catre Cane si au!ise de3a raspunsul ei
, 8ovin)a considera ca a reusit" 4oate testele au iesit negative" 0escolada a ramas inactiva in #ata noului
Colador pre!ent in celulele clonate de gindac" -la e de parere ca margaretele la care lucra pot #i adaptate pentru a
produce Colador pe cale naturala" 0aca re!ultatele se con#irma, nu va trebui decit sa insamintati margarete ici si colo,
iar /indacii vor putea tine 0escolada in #riu sugind seva #lorilor"
Vocea ii era destul de vioaie, dar preocupata, si lipsita de umor" $una dispo!itie disparuse"
, Aoarte bine, spuse -nder" Simti o intepatura de gelo!ie , #ara indoiala ca Cane vorbea mai dega3at cu Miro,
siciindu-l si tac)inindu-i asa cum o #acuse si cu -nder pina nu de mult"
0ar nu-i #u greu sa alunge sentimentul" Intinse o mina si o re!ema de umarul lui Ol)ado& il trase pe baiat mai
aproape si plecara impreuna catre ve)iculul !burator care-i astepta" Ol)ado marca pe )arta locul si-l introduse in
memorie" 2ise si #acu glume tot drumul si -nder se veseli alaturi de el" $aiatul nu putea lua locul lui Cane" &ra insa
Ol)ado, si -nder il iubea, iar Ol)ado avea nevoie de el, si evolutia de milioane de ani #acea ca -nder sa aiba nevoie mai
mult ca oricind de aceasta apropiere" Semana cu #oamea c)inuitoare a acelor ani petrecuti impreuna cu Valentine,
#oamea care-l indemnase sa rataceasca de la o lume la alta" $aiatul cu oc)i de metal" /rego, #ratiorul sclipitor si
in#iorator de distractiv" 8evinovatia si patrun!atoarea perceptie a lui Quim, ascetismul si credinta lui& statornicia si
neclintirea ca de stinca a -lei si, in acelasi timp, stiinta de a gasi momentul potrivit pentru a actiona& si Miro"""
Miro" 98u-i pot o#eri nici o consolare lui Miro sau, cel putin, nu acum ori pe lumea asta" I-au #ost rapite munca la
care tinea atit de mult, timpul, speranta in viitor si nimic din ce-as spune sau #ace nu-i poate o#eri o preocupare vitala"
0urerea il macina, iubita i-a devenit sora, iar traiul printre purcelusi ii este inaccesibil acum, cind ei cauta o prietenia si
stiinta altor #iinte umane"9
, Miro ar trebui""" incepu -nder cu glas domol"
, Miro ar trebui sa paraseasca 1usitania, termina Ol)ado"
, Mda, #acu -nder"
, (i o nava, sau ma insel> Imi amintesc de o poveste pe care am citit-o demult" Ori poate ca era vreun #ilm pe
video" 0espre un erou al 2a!boaielor cu /indacii, Ma!er 2ocI)am" ( salvat cindva +amintul de la pieire, dar se stia ca
nu va mai apuca urmatoarea batalie" 0e aceea a #ost trimis la bordul unei nave care se deplasa cu o vite!a apropiata de
cea a luminii, #acind cursa spre spatiu si inapoi" +e +amint trecusera o suta de ani, dar pentru el numai doi"
, Cre!i ca in ca!ul lui Miro ar #i nevoie de o masura radicala ca asta>
, 8e asteapta probabil un ra!boi" Cineva trebuie da ia deci!ii" Miro e cel mai inteligent barbat de pe 1usitania si
cel mai potrivit sa conduca" Stii ca nu-si pierde niciodata cumpatul" 8ici macar atunci cind tata era in culmea #uriei"
+ardon, Marc@o" 4e rog sa ma ierti, tot tata ii pun"
, Sa nu-ti para rau" In multe privinte ti-a #ost tata"
, Miro ar c)ib!ui si ar )otari cum sa actionam si sunt sigur ca ar lua cele mai bune deci!ii" Si mama s-a bi!uit
mereu pe el" 0upa cum vad eu lucrurile, cind ne va ataca Congresul Stelar vom avea nevoie de Miro" -l va studia toate
in#ormatiile, tot ce-am invatat in anii cit va #i plecat, va pune detaliile cap la cap si ne va spune ce sa #acem"
-nder nu se putu abtine" +orni sa rida"
, 0eci e o idee neroada, conc)ise Ol)ado"
, Intelegi situatia mai bine decit multi altii, il linisti -nder" 4rebuie sa ma gindesc, dar e aproape sigur ca ai
dreptate"
Isi continuara drumul in tacere"
, Cred totusi ca m-am tre!it vorbind cind m-am re#erit la Miro, murmura Ol)ado" 8u stiu ce mi-a venit sa #ac
legatura intre Miro si povestea aceea care probabil ca nici nu-i adevarata"
, $a e adevarata, intari -nder"
, 0e unde stii>
, 1-am cunoscut pe Ma!er 2ocI)am"
Ol)ado lasa sa-i scape un #luierat de mirare"
, Ce batrin esti" Mai venerabil decit oricare dintre copacii de aici"
, Mai batrin decit oricare dintre coloniile umane" 0in ne#ericire, asta nu m-a #acut si intelept"
, Si esti c)iar acel -nder> "airsitorul%
, 4ocmai de aceea a devenit parola mea"
, Curios" Inainte de venirea ta aici, episcopul a incercat sa ne convinga pe toti ca esti satana" Quim a #ost
singurul din #amilie care l-a luat in serios" 0ar daca ne-ar #i spus ca esti "airsitorul, te-am #i omorit cu pietre in praBa
inca din prima !i"
, (cum de ce n-ati #ace-o>
, 4e cunoastem" - cu totul altceva, nu> 8ici macar Quim nu te uraste acum" Cind cunosti pe cineva cu adevarat
nu-l poti uri"
, Sau poate ca nu poti cunoaste bine pe cineva decit dupa ce lasi ura deoparte"
, (sta-i parado' circular> 0om Crist@o sustine ca ma3oritatea adevarurilor pot #i e'primate prin parado'uri
circulare"
, Ol)ado, nu cred ca are vreo legatura cu adevarul" - vorba doar de cau!a si e#ect" 8iciodata nu reusim sa le
separam" Stiinta re#u!a sa recunoasca orice cau!a in a#ara de prima , dobori o piesa de domino si se prabuseste si
urmatoarea" 0ar cind ne re#erim la #iintele umane, singurul tip de cau!a care contea!a e cea decisiva, scopul" Ceea ce-si
propune #iecare" 0e indata ce intelegi ce vor de #apt oamenii, nu-i mai poti uri" 4e poti teme de ei, dar nu-i urasti,
#iindca gasesti oricind aceleasi dorinte si in adincul inimii tale"
, Mamei nu-i place ideea ca esti Savirsitorul"
, Stiu asta"
, Cu toate astea te iubeste"
, Stiu"
, Iar Quim""" c)iar ca-i ciudat, dar acum, cind stie ca esti Savirsitorul, tine mai mult la tine, tocmai din pricina
asta"
, Aiindca el e un cruciat, iar eu mi-am cistigat prostul renume cistigind o cruciada"
, Si eu"""
, 0a, si tu"
, (i comis mai multe crime decit oricare om cunoscut de istorie"
, Sa #ii cel mai bun in orice #aci, asa-mi spunea mama intotdeauna"
, 0ar cind ai vorbit despre tata, m-ai #acut sa-mi para rau pentru el" Ii convinge pe oameni sa se iubeasca unul
pe altul si sa-si ierte greselile" Cum de-ai putut ucide atitea #iinte in timpul .enocidului>
, Mi-am inc)ipuit ca e vorba de un 3oc" 8-am stiut ca totul era real" 0ar asta nu ma scu!a, Ol)ado" C)iar daca as
#i stiut ca batalia se des#asoara in realitate, as #i procedat la #el" Credeam ca vor sa ne ucida" 8e-am inselat, dar nu
aveam de unde sa stim adevarul" Clatina din cap" , 8umai ca eu mai stiam ceva" Cunosteam dusmanul" 0e aceea am
si invins-o pe matca& o cunosteam atit de bine sau poate ca o indragisem intr-atit incit o cunosteam" 4in3eam sa a3ung
acasa" 0e aceea i-am pulveri!at planeta"
, Iar a!i am gasit un loc pentru a o readuce la viata" Ol)ado deveni serios" -sti sigur ca nu va incerca sa se
ra!bune> 8u va dori sa nimiceasca omenirea incepind cu tine>
, Sunt la #el de sigur ca si de orice altceva"
, (dica n-ai certitudine absoluta, conclu!iona Ol)ado"
, 0ar sunt indea3uns de sigur ca sa-i redau viata, e'plica -nder" Si asta-i toata certitudinea pe care-o putem avea
in orice situatie" Credem atit cit sa actionam ca si cum am #i ales calea adevarului" Cind am atins nivelul acesta de
certitudine, ea devine cunoastere" 2ealitate" 8e punem viata !alog pentru ea"
, Cred ca tocmai asta #aci acum" Iti pui viata !alog considerind ca matca e asa cum iti inc)ipui"
, 4ru#ia mea e mare" +un !alog si iata oastra, precum si a tuturor celorlalti, si o #ac #ara ca macar sa cer
parerea cuiva"
, Ciudat, spuse Ol)ado" Intrebind pe cineva daca ar incredinta Savirsitorului o )otarire care ar putea a#ecta
viitorul speciei umane as primi un raspuns negativ" 0ar cerindu-i sa-mi spuna daca ar avea incredere in Vorbitorul in
numele Mortilor, aproape #iecare ar !ice da" Si nici macar n-ar banui ca e vorba de una si aceeasi persoana"
, 0a, incuviinta Savirsitorul" Ciudat
8ici unul nu rise" (poi, dupa citva timp, Ol)ado vorbi din nou" /indurile ii #usesera #urate de problema care il
preocupa cel mai mult
, 8-as vrea ca Miro sa #ie plecat trei!eci de ani"
, Vei avea patru!eci si doi de ani la intoarcerea lui"
, Iar el va avea aceeasi virsta la intoarcere" 0oua!eci de ani" Cumatate din virsta mea" 0aca se va gasi vreodata
care sa vrea sa se marite cu cineva ai carui oc)i au re#le'e metalice, s-ar putea sa am si eu copii" 8ici macar nu ma va
recunoaste" 8-o sa-i mai #iu #rate" Ol)ado #acu un e#ort sa-si alunge nodul ce i se pusese in git" (r #i ca si cum ar muri"
, $a nu" Ca si cum ar trece din a doua in cea de-a treia viata"
, Ca o moarte totusi, insista Ol)ado"
, 0ar si nastere" 0aca tot renasti, uneori nu strica sa mai si mori putin"
( doua !i il c)ema Valentine" 0egetele incepura sa-i tremure pe tastatura cind trebui sa dea instructiuni
terminalului" 8u era un simplu mesa3, ci o comunicare audio-video in toata regula, prin ansiblu, neinc)ipuit de
costisitoare" 0ar nu asta il mira" In realitate, comunicatiile prin ansiblu cu cele O Suta de 1umi #usesera intrerupte"
Insemna ca era vorba de ceva #oarte urgent daca Cane acceptase stabilirea legaturii" -nder isi imagina imediat ca
Valentine putea #i in prime3die" Congresul Stelar a3unsese la conclu!ia ca el avea cu siguranta un amestec in revolta si
descoperise legatura lui cu Valentine"
Imbatrinise" Imaginea )ologra#ica evidentia pe #ata ei ridurile si arsurile pricinuite de !ilele cu vint taios si rece
petrecute pe insulele, banc)i!ele si navele de pe 4rond)eim" 5imbetul insa ramasese nesc)imbat, iar in oc)i ii sclipeau
aceleasi luminite" 1a inceput, va!ind urmele neiertatoare ale anilor asupra c)ipului surorii lui, -nder amuti" Si ea
ramase #ara grai, pentru ca -nder parea acelasi, ca o amintire ce reinvia trecutul"
, Vai, -nder, o#ta ea" Oare am #ost si eu cindva tot asa de tinara>
, Oare voi imbatrini si eu la #el de #rumos>
Valentine rise, apoi plinse" -nder se stapini& cum i-ar #i stat sa-si dea #riu liber lacrimilor> Se despartise de ea cu
numai citeva luni in urma, dar Valentine ii simtise lipsa vreme de doua!eci si doi de ani"
, +robabil ca ai au!it despre disensiunile dintre noi si Congres"
, Imi imagine! ca te-ai a#lat in mie!ul lucrurilor"
, (sa s-a intimplat sa #ie, spuse -nder" 8u regret ca ma a#lu aici" Intentione! sa ramin"
-a dadu din cap si-si sterse oc)ii"
, 0a, asa mi-am inc)ipuit si eu" 4rebuia sa vorbesc cu tine ca sa #iu sigura" Ma inspaiminta gindul ca urma sa
calatoresc citeva decenii, asteptind cu su#letul la gura sa te intilnesc, si la sosire aveam sa a#lu ca ai plecat"
, (i vrut sa ma ve!i>
, M-a miscat prea mult revolutia voastra" 0upa ce, vreme de doua!eci de ani, m-am ocupat de #amilie, mi-am
educat studentii, mi-am iubit sotul si am a3uns sa traiesc in pace cu mine insami, nu mai credeam ca-l voi reinvia pe
0emostene" 0ar c)iar atunci s-a !vonit despre contactele ilegale cu purcelusii si la scurt timp dupa aceea am au!it ca
1usitania s-a rasculat, oamenii au inceput sa spuna cele mai ridicole lucruri si am simtit i!bucnirea aceleiasi uri vec)i
de cind lumea" Iti amintesti de #ilmele cu /indacii> Ce groa!nici si ce in#ioratori erau> 0intr-o data, ni s-au aratat #ilme
video ale cadavrelor celor doi 'enologi, nu-mi amintesc numele lor, dar erau imagini inspaimintatoare pe toate canalele,
atitatoare la ra!boi" (poi s-au lansat povesti despre 0escolada, amenintarea ca oricine vine de pe 1usitania poate
distruge totul""" cea mai cumplita molima ce se poate imagina"
, - adevarat, con#irma -nder, dar re!olvam noi si problema asta" Incercam sa gasim o cale de a impiedica
0escolada sa contamine!e alte planete cind vom pleca de aici"
, (devarat sau nu, pina la urma tot la ra!boi se a3unge" -u inca-mi aduc aminte de el& ceilalti n-au de unde sa
stie" 0e aceea l-am reinviat pe 0emostene" (m dat din intimplare peste citeva rapoarte si documente" Alota va #i dotata
cu 0octorasul" 0aca vor, pot sa #aca #arime 1usitania" -'act cum"""
, -'act cum am #acut cindva si eu" 8u ti se pare ca-i o 3ustitie poetica sa pierd in acelasi mod> Cel ce ridica
sabia"""
, 1asa glumele, -nder7 (cum sunt o gospodina in #loarea virstei si nu mai am rabdare sa ascult toate nero!iile"
Cel putin deocamdata" (m scris citeva adevaruri neplacute despre masurile luate de Congresul Stelar si le-am publicat
sub pseudonimul 0emostene" (u inceput sa ma caute" Sunt acu!ata de tradare"
, 0eci vrei sa vii aici>
, 8u singura" Scumpul de CaIt donea!a intreaga #lota #ratilor si surorilor lui" 8e-am cumparat o nava" Se pare ca
e'ista o miscare de re!istenta care ne a3uta o persoana pe nume Cane a derutat computerele pentru ca acestea sa ne
piarda urma"
, O cunosc pe Cane, spuse -nder"
, 0eci ai o intreaga organi!atie la dispo!itie> (m #ost e'trem de surprinsa cind am primit mesa3ul ca pot sa-ti
vorbesc" Se stia ca legatura voastra prin ansiblu e intrerupta"
, (vem prieteni puternici"
, -nder, eu si CaIt plecam c)iar a!i" Venim si cu cei trei copii"
, +rimul"""
, 0a, SH#te, cea pe care o purtam in pintec la plecarea ta, are aproape doua!eci si doi de ani" O #ata incintatoare"
8e insoteste si o buna prietena, educatoarea copiilor, +liIt"
, (m avut o studenta cu numele asta, remarca -nder, amintindu-si de discutiile lor de-acum citeva luni"
, (, da, asta a #ost acum doua!eci si doi de ani, -nder" 8u trebuie sa te agiti, ai aproape doua!eci si doi de ani la
dispo!itie sa te pregatesti pentru sosirea mea" 0e #apt, vom #i mai multi, cred ca vreo trei!eci" Vom calatori in citeva
salturi, dintre care primele in cu totul alta directie, ca sa nu a#le nimeni ca ne indreptam spre 1usitania"
9Va veni incoace" +este trei!eci de ani" Voi #i mai batrin decit e ea acum" Va veni" (tunci voi avea si eu o #amilie"
Copiii 8ovin)ei si ai mei, daca-i vom avea, toti mari, ca si ai Valentinei"9
Si apoi, gindindu-se la 8ovin)a, isi aminti de Miro si de ceea ce sugerase Ol)ado cu citeva !ile in urma, atunci
cind gasisera locul de cuib pentru matca"
, 4e-ar deran3a cumva daca trimit pe cineva sa te intimpine> intreba -nder"
, Sa ne astepte> In adincul spatiului> 8u, nu trimite pe nimeni, -nder""" e un sacri#iciu prea mare sa #aca atita
drum cind computerele ne pot conduce #oarte bine"""
, 8-o #ac doar de dragul tau" - vorba de unul dintre 'enologi" (s vrea sa-l cunosti" ( su#erit un accident grav"
(re le!iuni cerebrale& ca o parali!ie" 0upa cum sustine o persoana in parerile careia am toata increderea, el e""" cel mai
inteligent om de pe 1usitania, dar nimic nu-l mai leaga de viata noastra de aici" Vom avea totusi nevoie de el mai tir!iu"
Cind vei sosi tu" Val, e un baiat de treaba" (r putea trans#orma ultima voastra saptamina de calatorie intr-o adevarata
lectie din care puteti a#la multe lucruri #olositoare"
, +rietena ta ne poate #urni!a in#ormatii pentru o asemenea intilnire in spatiu> Suntem noi buni navigatori, dar
numai pe mare"
, 1a plecare, Cane va introduce in computerele navei voastre toate in#ormatiile necesare rutei de !bor"
, -nder, pentru tine vor trece trei!eci de ani, dar pentru mine""" peste citeva saptamini ne vom revedea" Incepu sa
plinga"
, +oate vin cu Miro sa te intimpin"
, 8ici sa nu te gindesti7 e'clama ea" Vreau sa #ii cit se poate de batrin si de smoc)init cind sosesc" 8-as suporta
intilnirea cu tinarul de trei!eci de ani pe care-l vad acum pe terminal"
, 4rei!eci si cinci"
, Sa #ii acolo cind a3ung7 ii ceru ea"
, $ine, incuviinta el" In ceea ce-l priveste pe Miro, baiatul pe care ti-l trimit, sa-l socotesti drept #iul meu"
Valentine clatina solemn din cap"
, 4raim vremuri de restriste, -nder"" (s vrea sa-l avem pe +eter de partea noastra"
, -u nu" 0aca ar conduce el mica noastra revolta, ar termina ca Degemon al celor O Suta de 1umi, iar eu nu
vreau decit sa #im lasati in pace"
, S-ar putea sa nu obtii una #ara cealalta, dar pe tema asta o sa mai avem prile3ul sa ne certam" 1a revedere,
scumpul meu #rate"
-nder nu-i raspunse" O privi lung pina cind ea !imbi stingaci si intrerupse legatura"
-nder nu se va!u nevoit sa-l roage pe Miro sa plece" Cane ii spusese de3a totul"
, 0emostene e sora ta> intreba Miro con#u!, dar -nder se obisnuise cu #elul lui de a vorbi" I se parea ca
e'primarea lui se mai ameliorase" Oricum, nu-i era greu sa-l inteleaga"
, Suntem o #amilie dotata" Sper sa-ti placa Valentine"
, Sper sa ma placa si ea pe mine" Miro !imbi, dar parea temator"
, (m rugat-o sa te considere #iul meu"
, Stiu" Si continua aproape s#idator (m asistat la discutie"
-nder simti ca i se stringe inima"
, 4rebuia sa te intreb" 0ar stii bine ca ar #i acceptat, au!i in urec)e vocea lui Cane"
8u amestecul in problemele lui personale il mi)nea, ci #aptul ca Cane se apropiase atit de mult de Miro"
9Obisnuieste te cu situatia asta9, isi spuse in gind" 9(cum ii poarta lui de gri3a"9
, O sa ne lipsesti"
, 0e3a le lipsesc celor care-mi vor duce dorul, spuse Miro, #iindca ma considera ca si mort"
, (vem nevoie de tine viu"
, 1a intoarcere voi avea tot nouaspre!ece ani" Si aceleasi le!iuni pe creier"
, Vei #i tot Miro cel de acum, un tinar stralucit, iubit, demn de incredere" +entru tine am distrus gardul" 8u
pentru o cau!a mareata, ci pentru tine" Sa nu ne inseli asteptarile"
Miro surise, dar -nder nu reusi sa-si dea seama daca strimbatura de pe c)ipul lui se datora parali!iei sau era un
!imbet amar si rautacios"
, Spune-mi ceva, il ruga Miro"
, 0aca nu-ti raspund, are s-o #aca ea in locul meu"
, 8u e greu" Vreau doar sa stiu de ce au murit +ipo si 1ibo" +entru ce i-au onorat purcelusii"
-nder va!u dincolo de cuvinte intelese de ce tinea Miro atit de mult sa gaseasca un raspuns" (#lase ca era #iul lui
1ibo doar cu citeva ore inainte de a sari gardul si de a-si rata viitorul" +ipo, 1ibo, apoi Miro& tatal, #iul si nepotul, cei
trei 'enologi care isi dadusera viata pentru purcelusi" $aiatul stia ca doar intelegind de ce murisera stramosii lui putea
sa dea un sens propriului sau sacri#iciu"
(r #i #ost o nenorocire daca Miro, a#lind adevarul, ar #i tras conclu!ia ca nici un sacri#iciu nu are sens" 0e aceea
-nder ii raspunse printr-o intrebare"
, 8u stii de ce>
Miro rosti cuvintele rar si atent, ast#el ca -nder sa-i poata intelege pronuntia c)inuita"
, Stiu, purcelusii erau convinsi ca le #ac o onoare" Mai stiu si ca in locul lor puteau muri Mandac)uva si
Mincatorul-de-Arun!e" In ca!ul lui 1ibo, cunosc c)iar si motivul" S-a intimplat dupa obtinerea primei recolte de stir si
aveau mincare din belsug" Isi aratau ast#el recunostinta" In sc)imb, nu inteleg de ce n-au #acut-o mai devreme" 0e
e'emplu, cind i-am invatat sa #oloseasca radacina de merdona sau cind le-am aratat cum sa-si #aca oale si arcuri cu
sageti"
, (devarul> insista -nder"
Miro pricepu din tonul lui -nder ca nu-i va #i usor sa priveasca adevarul drept in #ata"
, 0a, spuse el"
, 8ici +ipo si nici 1ibo nu meritau onoarea" Sotiile nu rasplateau pe nimeni pentru recolta de stir" 2ealitatea e ca
Mincatorul-de-Arun!e le convinsese sa permita conceperea unei generatii noi, cu toate ca, dupa ce paraseau copacul-
mama, nu e'ista su#icienta )rana pentru ei" Si-a asumat un risc imens daca s-ar #i inselat, generatia aceea de pui ar #i
murit" 1ibo le-a adus recolta, dar Mincatorul-de-Arun!e a #ost acela care a declansat cresterea numerica a populatiei si
nevoia de )rana"
Miro dadu aprobator din cap"
, Si +ipo>
, +ipo le-a de!valuit purcelusilor descoperirea lui" 0escolada, care ii ucidea pe oameni, #acea parte din
#i!iologia lor normala, iar organismul lor #olosea trans#ormarile care pe noi ne ucideau" Mandac)uva le-a spus sotiilor
ca oamenii nu sunt atotputernici, asemeni !eilor, iar in anumite privinte sunt c)iar mai slabi decit micutii" 1e-a mai spus
ca puterea oamenilor nu se datora unor elemente inerente , talie, dimensiunea creierului, limba3ului , ci mai curind
intimplarii ca bene#iciau de citeva mii de ani de invatatura in plus" 0aca puteau sa dobindeasca toate cunostintele
noastre, atunci noi, oamenii, n-am mai avea putere asupra lor" 4rebuia recompensata descoperirea lui Mandac)uva ,
#aptul ca, potential, purcelusii erau egali cu #iintele umane , nu in#ormatia data de +ipo, care i-a a3utat sa inteleaga"
, 0eci amindoi"""
, +urcelusii n-au vrut sa-i ucida nici pe +ipo, nici pe 1ibo" In ambele ca!uri, i!binda a revenit unui pe=uenino"
+ipo si 1ibo au murit pur si simplu #iindca nu au #ost in stare sa ridice cutitul si sa ucida un prieten"
Miro trebuie sa #i sesi!at durerea lui -nder, in ciuda e#orturilor lui de a si-o ascunde" Si Miro raspunse
amaraciunii lui -nder
, 4u, tu esti capabil sa uci!i pe oricine"
, - o calitate cu care m-am nascut, accepta -nder"
, 1-ai ucis pe ?man #iindca stiai ca alt#el va trai o viata noua, mai buna, spuse Miro"
, 0a, recunoscu -nder"
, Si pe mine"
, 0a" 4rimitindu-te in spatiu ma simt ca un criminal"
, 0ar voi trai si eu o viata noua si mai buna>
, 8u stiu" 4e misti de3a ceva mai bine decit un copac"
Miro pu#ni in ris"
, 0eci, pentru ca pot umbla, am macar un avanta3 asupra lui ?man, adevarat> 8u trebuie sa ma loviti cu batul ca
sa vorbesc" +e c)ipul lui Miro aparu apoi o e'presie de tristete" Cu di#erenta ca el poate avea o mie de copii"
, S-ar putea sa te inseli daca-ti inc)ipui ca toata viata o sa ramii necasatorit
, Sper sa #ie asa cum !ici, spuse Miro #ara convingere" (poi, dupa o lunga tacere, intreba Vorbitorule""" >
, Spune-mi Savirsitor"
, Savirsitorule, inseamna ca +ipo si 1ibo au murit !adarnic>
-nder intelese adevarata intrebare 9Su#erinta mea a #ost inutila>9
, -'ista motive ale mortii mult mai absurde decit acela ca nu suporti ideea de a ucide"
, 0ar daca e vorba de cineva care nu poate nici sa ucida, nici sa moara, dar nici sa traiasca>
, 8u te amagi" Intr-o buna !i vei #i in stare de toate trei"
In dimineata urmatoare, Miro pleca" +linsera cu totii la despartire" In saptaminile care urmara, 8ovin)ei ii veni
greu sa stea acasa, caci absenta lui Miro devenise prea apasatoare si dureroasa" C)iar daca, s#atuita de -nder,
incuviintase din toata inima plecarea lui Miro, i se parea de nesuportat sa-si piarda copilul" -nder incepu sa se intrebe
daca si parintii lui simtisera o durere asemanatoare cind #usese luat de linga ei si dus departe" $anuia ca nu" 0ar nici nu
sperasera ca se va intoarce" (cum el insusi iubea copiii altui barbat mai mult decit ii iubisera propriii lor parinti" Se
simtea ra!bunat pentru nepasarea careia ii ca!use victima in copilarie" 1a trei mii de ani distanta, le va da o lectie
privind modul in care trebuie sa se comporte un tata" -piscopul +eregrino ii casatori pe -nder si 8ovin)a in biroul sau"
In sc)imb, inaintea casatoriei avu parte de doua !ile de trium#" In prima !i, -la, Ouanda si 8ovin)a ii daruira
re!ultatele ipote!elor si cercetarilor intreprinse de ele ciclul complet de viata si structura comunitatii pe=uenino,
masculi si #emele, precum si o reconstituire plau!ibila a societatii lor inainte ca 0escolada sa-i #i legat pe vecie de
copacii care pina atunci nu constituisera decit un element al mediului" Iar -nder reusi sa inteleaga pina la capat cine
erau purcelusii si mai ales cine #usese ?man inainte de a trece in viata scaldata de lumina"
4rai o saptamina printre purcelusi si in timpul acesta scrise *iata lui 6man. Mandac)uva si Mincatorul-de-Arun!e
o citira cu atentie si o discutara cu el& el revi!ui si remodela te'tul, apoi il de#initiva" In !iua aceea ii invita pe toti cei
care lucrau impreuna cu purcelusii , intreaga #amilie 2ibeira, Ouanda si surorile ei, numerosi muncitori care le aduse-
sera purcelusilor miracolele te)nologiei, calugarii-eruditi ai Ordinului Copiii Mintii, episcopul +eregrino, primarul
$os=uin)a , si le citi cartea" 8u era mare" Ii trebui doar o ora" Se strinsera pe deal, la umbra lui 2adacina care ii apara
acum de ra!ele soarelui, aproape de locul unde copacul lui ?man, nu mai inalt de trei metri, se ridica spre lumina"
, Vorbitorule, recunoscu episcopul, aproape ca m-ai convins sa devin umanist" (ltii, mai putin scoliti in elocinta,
nu gasira cuvintele potrivite, nici pe loc, nici mai tir!iu" 0ar tot asa cum cititorii primei sale carti ii intelesesera pe
/indaci, din !iua aceea a#lara cu totii cine erau purcelusii si pricepura ca , in ciuda oricaror de!binari si suspiciuni ,
isi cautasera neincetat maretia"
, 0e aceea te-am c)emat aici, ii e'plica 8ovin)a" (m visat cindva ca voi scrie cartea aceasta" 0ar trebuie s-o
scrii tu"
, (m 3ucat un rol mai important in povestea asta decit mi-am propus, spuse -nder" 0ar tu, Ivanova, ti-ai implinit
visul" Munca ta a dat nastere acestei carti, iar tu si copiii tai m-ati #acut sa ma simt intreg" (lt#el n-as #i #ost in stare s-o
scriu"
O semna, ca si pe celelalte, cu numele de Vorbitor in numele Mortilor"
Cane lua cartea si o transmise prin ansiblu la distante de ani-lumina, catre toate cele O Suta de 1umi" Odata cu ea
transmise te'tul acordului si imaginile #ilmate de Ol)ado la semnarea si la trecerea lui ?man spre lumina deplina"
0istribui cartea in nenumarate locuri pe #iecare planeta, mai ales unor oameni care aproape sigur aveau s-o citeasca si
s-o inteleaga" -'emplarele au #ost e'pediate sub #orma de mesa3e de la un computer la altul& pina sa a#le Congresul
despre ce era vorba, mesa3ele se raspindisera atit de mult incit di#u!area nu mai putea #i inter!isa"
Congresul incerca in sc)imb sa discredite!e cartea, declarind-o un #als" Imaginile #ura etic)etate drept o simulare
grosolana" (nali!a te'tului evidentiase ca era imposibil ca aceasta carte sa #i #ost scrisa de acelasi autor ca si celelalte
doua" 0ocumentele re#eritoare la utili!area ansiblului de!valuiau ca ea nu putea veni din 1usitania, care taiase toate
legaturile cu celelalte lumi" ?nii cre!ura, dar ma3oritatea nu se sinc)iseau" +e multi dintre cei care #acusera e#ortul de a
citi 9Viata lui ?man9 nu-i lasa inima sa-i recunoasca pe purcelusi drept rameni"
?nii ii acceptara pe purcelusi si, citind si acu!atia pe care o scrisese 0emostene cu citeva luni in urma, incepura
sa numeasca #lota care se indrepta de3a spre 1usitania drept 9(l 0oilea .enocid9" 0ar pe cele O Suta de 1umi nu
e'istau atitea inc)isori in care sa incapa toti cei care-o bote!asera ast#el" Congresul Stelar socotise ca ra!boiul va incepe
cind navele aveau sa a3unga in apropierea 1usitaniei, adica peste trei!eci sau patru!eci de ani" (cum era evident ca el
incepuse de3a si ca in#runtarea va #i teribila" Multi credeau cele scrise de Vorbitorul in numele Mortilor si tot mai multi
erau dispusi sa-i considere ramani pe purcelusi si ucigasi pe cei care le doreau moartea"
(poi, intr-o toamna, -nder lua gogoasa gri3uliu in#asurata si impreuna cu 8ovin)a, Ol)ado, Quim si -la !bura
multi Iilometri pe deasupra intinderilor de capim, pina a3unse la dealul de linga riu" Margaretele in#lorisera navalnic&
aici iarna avea sa se dovedeasca blinda, iar matca va #i #erita de 0escolada"
Cu bagare de seama, -nder duse matca spre malul riului si o ase!a in grota pe care o pregatise impreuna cu
Ol)ado" 1a intrare pusera cadavrul unei cabra proaspat ucise"
0upa aceea, Ol)ado ii conduse inapoi" Savirsitorul plinse, stapinit de e'ta!ul de necuprins si de nestapinit pe care
matca i-l grava in minte, #iindca bucuria ei era mult prea puternica pentru ca vreo #iinta umana sa-i re!iste" 8ovin)a il
imbratisa, Quim se ruga in tacere, iar -la #redona un vec)i cintec popular saltaret, care-si avea originea in tinuturile
deluroase din Minas /er@is, printre bastinasii caipira si mineiros din batrina $ra!ilie" Se a#la intr-un loc ti)nit si
prielnic, mai #ericit decit visase -nder pe coridoarele sterile ale Scolii de 1upta, pe vremea cind era un copil si se lupta
pentru supravietuire"
, (cum pot sa mor, marturisi el" Mi-am inc)eiat munca de o viata"
, Si eu, spuse 8ovin)a, dar cred ca abia acum a sosit momentul sa luam viata de la capat"
In aerul 3ilav si racoros al grotei din apropierea riului, mandibulele puternice s#isiara gogoasa& !batindu-se, din ea
iesi un corp moale si sc)eletic" (ripile se des#acura incetul cu incetul si se uscara la soare" Aiinta se tiri cu greu pina la
marginea apei ca sa soarba putere in trupul sta#idit" Ciuguli din carnea de cabra" Ouale neeclo!ate pe care le purta in
maruntaie cereau sa #ie eliberate" 1e depuse pe primele pe corpul cabrei, apoi minca din margaretele de alaturi,
incercind sa simta sc)imbarile care sa-i dea certitudinea ca in s#irsit inviase"
Caldura blinda a ra!elor de soare, vibratia usoara a aripilor in adierea vintului, racoarea apei sub picioare, ouale
in#ierbintindu-se si crescind in carnea cabrei insemnau Viata indelung asteptata, iar acum matca putea #i sigura ca va #i
nu ultima, ci prima din neamul ei"
Citi)a *olo+i,ti -. p. Lu,ita+ia
/.+ologi K5enadoriL
Pipo KCo@o Aigueira (lvare!L
Li0o K1ibertade /raBas a 0eus Aigueira de MediciL
Miro KMarcos Vladimir 2ibeira von DesseL
Oua+-a KOuanda Quen)atta Aigueira MucumbiL
/.+o0iologi K$iologistasL
%u,to KVladimir 4iago /ussmanL
Ci-a K-Iaterina (parecida do 8orte von Desse-/ussmanL
No)i+1a KIvanova Santa Catarina von DesseL
Ela K-Iaterina -lanora 2ibeira von DesseL
%u).r+ator
Bo,2ui+1a KAaria 1ima Maria do $os=ueL
Epi,*op
P.r.gri+o K(rm@o CebolaL
A0at. ,i R.*tor al Ma+a,tirii
Do3 Cri,t4o K(mai a 4udomundo +ara Que 0eus vos (me Crist@oL
Do+a Cri,t4 K0etestai o +ecado e Aa!ei o 0ireito Crist@L
$a3ilia $igu.ira
+ipin)o
+ipo Km"1:E8L
cas" Maria Km" 1:3*L Ouanda Kn" 1:<1L
ConceinB@o 1ibo K1:31-1:*<L C)ina Kn" 1:<;L
cas" +rega
$imba K(benBoadaL 5in)a
+atin)a KIsoldeL
2@ K4omRsL
$a3ilia O, V.+.ra-o,
/usto Km" 1:3*L Mingo Km, 1:3*L Miro Kn, 1:<1L
cas" 8ovin)a Kn" 1:31L -la Kn" 1:<;L
Cida Km" 1:3*L cas" Marc@o Km" 1:V0L Quim Kn" 1:<<L K-stev@o 2eiL
KMarcos Maria 2ibeiraL
(mado Km" 1:3*L
Ol)ado Kn" 1:<8L K1auro Suleim@oL
/uti Km" 1:3*L Quara Kn" 1:*3L K1embranca das Milagres de
Cesus
/rego Kn" 1:*EL K/er@o /regorioL
4oate datele sunt e'primate in ani de la adoptarea Codului Stelar"