JUDEŢUL ALBA

UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Studiu de cercetare „Metode şi instrumente de activare a tinerilor

pentru autocunoaştere şi planificarea carierei”

- Studiu integrat privind opţiunea şcolară şi cariera profesională în rândul

elevilor, specialiştilor în educaţie şi angajatorilor -

realizat de către Asociaţia Atitudini şi Alternative în cadrul proiectului

Realizarea unui parteneriat în vederea stabilirii unei Scheme de Garantare pentru

Tineri în Judeţul Alba, România

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene

prin Acţiunea de pregătire „Scheme de Garantare pentru Tineri” 2012

1
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Studiu integrat privind opţiunea şcolară şi cariera profesională în rândul

elevilor, specialiştilor în educaţie şi angajatorilor

CUPRINS

Cuvânt înainte …………………………………………………………………………………………3

Cap. 1. Metodologia de cercetare si analiza …………………………………………………………..4
Cap. 2. Analize si rezultate …………………………………………………………………………..11
2.1 Analiza contextuala, economică şi socio-ocupaţională ………………………………….11
2.2 Opinii ale elevilor implicati in activitatea job cluburilor ………………………………..23
2.4 Opinii ale angajatorilor/ specialistilor IOP1 cu privire la orientarea scoala si cariera
profesionala ……………………………………………………………………………..29
Cap. 3. Concluzii şi recomandări ……………………………………………………………………39
Anexa 1 – Chestionar – angajatori …………………………………………………………………..42
Anexa 2 – Chestionar profesori ……………………………………………………………………..45
Anexa 2.3 Opinii ale specialiştilor în educaţia formală şi nonformală cu tinerii ……………………49
Anexa 3 – Focus group – ghid de interviu …………………………………………………………...59

1
Indrumare şi orientare profesională
2
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Cuvânt inainte
Considerată multă vreme o problemă pe care familia o rezolvă în funcţie de statutul său social şi
ocupational, activitatea de orientare scolara si profesională nu trebuie minimalizata in cadrul
programelor şcolare pe considerentul că familia detine suficiente resurse si informatii care sa sustina
alegerea pe care o face pentru copilul in cauza.
Informaţiile furnizate de familie, rude si prieteni plecati “afara la munca” sau aflati in pozitii sociale nu
pot acoperi in totalitate nevoia de orientare scolara si profesionala a elevilor din cicluri tranzitorii clasa
VIII, clasa XII. Contactul elevilor cu diverse sectoare de activitate ca urmare a activitatilor de practica
ce ii pune in contact cu realitatea pietei fortei de munca joacă un rol esenţial în consolidarea sau
identificarea preferinţelor profesionale.
Lipsa sau slaba comunicare si colaborare dintre familie, consultantul in orientare scolara si
profesionala si angajator se influenteaza modul in care elevii din clasele terminale isi proiecteaza
viitorul educational si/sau professional astfel:
 pe termen scurt alegerile pe care le fac tinerii sunt influentate de relaţiile sociale ale parintilor,
de experienta “de afara” a prietenilor, rudelor cu asteptari financiare consistente si immediate;
 pe termen lung alegerile sunt influentate de „transferul” experientei familiei, rudelor prietenilor
si de cutumele create in piata fortei de munca conform carora “fara facultate ai slabe sanse de
angajare in orice post in ziua de azi”, si intr-o proportie mai mica de experienta proprie.
Din punct de vedere profesional, orientarea carierei scolare constituie un şir de momente de
conştientizare a necesităţii de a efectua o opţiune profesională pe o piata a fortei de munca conditionata
de gradul de dezvoltare al acesteia.
Pentru creionarea unui plan de orientare si dezvoltare a carierei profesionale, specialiştii în carieră
definesc mai multe stadii:
 stadiul interesului (incepe la 10 sau 12 ani), copilul începe să distingă între ceea ce îi place şi
ceea ce nu îi place.
 stadiul de capacitate (de la 12 la 14 ani), adolescentul începe să realizeze care sunt cerinţele
asociate unei profesii, îşi defineste singur sau ajutat de familie propriile puteri şi aptitudini
legate de tipurile de activitati preferate.
 stadiul valorii (de la 14 la 16 ani), adolescentul începe să realizeze importanţa atitudinilor
personale şi ţelurilor pentru alegerea profesiei, devine conştient de faptul ca anumite profesii se
potrivesc mai bine decât altele, valorilor sale interne.
Conform specialistilor in orientare scolara planul de orientare scolara individualizat pentru fiecare
copil ar putea avea, in linii mari, urmatorul model:
 elevului i se transmit recomandări privind directiile de continuare a educaţiei,
 i se pot oferi informaţii despre unităţile şcolare care corespund cerinţelor sale educaţionale /
vocaţionale,
 i se pot furniza informatii despre condiţiile de acces la aceste unităţi şi despre formalităţile ce
trebuie îndeplinite în acest scop.
Cum consilierea şcolară este o etapă premergatoare orientării profesionale o informare despre
principiile care guvernează piaţa muncii ca de exemplu evaluare posibilitati reale de angajare,
oportunitati de perfectionare profesionala organizata de angajator raportate la nivelul de educaţie al
elevului reprezintă un demers util încă din perioada şcolarizării.
O alegere corectă a profilului şi a specializării are menirea de a uşura traseul educaţional in vederea

3
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

continuarii cu studii superioare si/sau calificăre profesionala ulterioara.

Educarea elevilor în vederea alegerii carierei …”presupune însuşirea unui ansamblu de cunoştinţe cu
privire la diversele domenii ale realităţii, formarea de abilităţi şi deprinderi, dezvoltarea unor interese
multilaterale şi a unor interese profesionale dominante, dezvoltarea aptitudinilor generale şi speciale,
formarea unor atitudini pozitive faţă de muncă, dezvoltarea unei motivaţii superioare şi a idealului
profesional, formarea unor trăsături volitiv-caracteriale pozitive necesare în exercitarea diverselor
profesiuni pentru care optează elevii etc.”.2

Cap. 1. Metodologia de cercetare si analiza

Context:
Acest raport a fost elaborat în cadrul activităţii 5 a proiectului – activitatea care constă în
implementarea programului de acompaniament si suport prin dezvoltarea de servicii integrate, prin
elaborarea unui studiu de cercetare pe tema metodelor si instrumentelor de activare a tinerilor pentru
autocunoaştere şi planificarea carierei. Alături de alte rapoarte de cercetare (realizare prin utilizarea
unor metode cantitative şi calitative), prezentul raport va sta la baza ghidului Metode si instrumente de
activare a tinerilor pentru Autocunoastere si planificarea carierei.

Obiectivele si ipotezele stabilite in cadrul proiectului sunt completate in cadrul studiului integrat elevi,
profesori si angajatori de urmatoarele ipoteze de lucru:
 majoritatea elevilor îşi stabilesc traiectoria şcolară şi profesională cu precadere la sfatul
/consilierea “familiei” si mai putin la sfatul unui specialist si in mica masura in functie de
cerinta venita de pe piata fortei de munca – din partea unui angajator sau altul.
 “prezenta” activitatii de consilierie şcolara la nivelul scolilor din Alba Iulia este o simpla
prezenta in grila/curricula fara rezultate, remarcabile in randul grupului tinta (“am auzit ca ar
exista dar nu stiu daca avem asa ceva in liceul nostru”elev Alba Iulia)
 capacitate scazuta de relationare si comunicare intre elevi si profesori/specialisti implicati in
consiliere scolara
 reticenta fata de capacitatea specialistilor in consiliere scolara si profesionala in furnizarea unor
„servicii cu succes garantat”

Metodologia de cercetare
Demersul investigativ privind consilierea scolara si orientarea profesionala in randul grupului tinta a
utilizat o strategie complexa de cercetare si in acelasi timp suficient de simpla care sa surpinda
aspectele esentiale ale activitatii mai susmentionate.
 Este complexa pentru ca isi propune sa surprinda problematica din punct de vedere sistemic:
o profesor/specialist in educatie, elev versus angajator la iesire din sistem.

2
Tomşa, G. Consilierea şi dezvoltarea carierei la elevi. Bucureşti, Casa de Editură şi Presă Românească, 1999.

4
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

 Este simpla si usor de inteles pentru ca temele si obiectivele abordate in cadrul cercetarii sunt
unitare in contextul activitatii celor 3 parti supuse analizei: specialist, elev si angajator.
Ce este de mentionat in abordarea si analiza celor 3 componente ale sistemului sunt instrumentele de
lucru utilizate pentru colectarea datelor:
a. pentru profesori a fost utilizat ca instrument de colectare de date si informatii chestionarul pe
format hartie –offline cu intrebari inchise si semi deschise, cu raspuns preformulat
b. pentru angajatori a fost utilizat ca instrument de colectare de date si informatii chestionarul cu
intrebari inchise si semi deschise, cu raspuns preformulat atat in format hartie-offline cat si in
mediul online
c. pentru elevi au fost utilizate doua metode de cercetare (online si offline) si in acelasi timp doua
instrumente de masurare a acelorasi opinii:
- ghidul de interviu semistructurat folosit la realizarea de focus-grupuri cu elevii selectati
din populatia elevilor implicati in activitatile proiectului.
- ghid de interviu semistructurat cu intrebari deschise creat special pentru mediul online.
d. analiza ( de tip desck research) contextuala in profil economic si socio-ocupational

Instrumente de cercetare
1. Chestionarul
Chestionarul aplicat în prima etapă a cercetării s-a facut pe un eşantion de aproximativ 200 de elevi din
4 licee din judeţul Alba.
Chestionarul are o concepţie unitară (adresabilitate – elevii din clasele a X-a si a XI-a selectate, de la
cele 4 licee), va avea întrebări preponderent închise (cu o paletă optimă de opţiuni), dar şi semi-
deshise(ce permite o largă exprimare detaliată a opiniilor).
Chestionarele elaborate în cele 3 etape ale cercetării atat in mediul online cat si offline au permis
tuturor participanţilor din grupurile ţintă ţintă să-şi exprime opinia, întrebările de control sau întrebările
filtru având doar rol metodologic.
Intrebările deschise au avut rolul de a stimula oferirea unor răspunsuri acolo unde s-a prezumat că pot
exista dificultăţi în colectarea acestora.
Anomizarea itemilor de răspuns asigură respectarea principiului confidenţialităţii cercetării
sociologice, astfel încât respondenţii să se poată exprima fără teamă iar rata nonrăspunsurilor să fie
minimalizată.
Nu în ultimul rând, opţiunile predefinite (în cazul întrebărilor închise) sunt suficient de cuprinzatoare
astfel incat să acopere o diversitate optimă, dar nu atât de multe încât să conducă la o eterogenitate
extremă a opţiunilor exprimate.
Chestionarele au fost administrate prin metoda autocompletării iar acolo unde a fost cazul acestea au
fost însoţite de o fişă de instructaj. Pentru mediul online întrebările din chestionar au fost însoţite de
precizări clare privind modul de completare (evidenţiate distinct de „corpul” întrebării printr-un text
scris cu caractere italice). Indiferent de natura chestionarului, aplicarea chestionarelor si/sau trainingul
privind metodologia de completare s-a realizat cu suportul unui consilier capabil să ofere asistenţă în

5
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

completarea corectă a formularelor.

2. Sesiunile focus-grup (sinteză metodologică)

 Interviul de grup nestructurat. Focus-grupul
Populatie tinta: Selectia unor grupuri reprezentative de participanti, alesi pe baza unor caracteristici
comune (de exemplu, sunt interesati de incluziune socială, corelarea învăţării cu cerinţele pieţei
muncii şi ocupare activă) cu scopul de a asculta si a analiza informatii de calitate in sesiuni de
discutie moderate, pentru o mai buna intelegere a temei puse in discutie, identificare de soluţii,
imagini, idei, etc..
 Tematică şi desfăşurare:
Pe baza ghidului de interviu elaborat şi agreat de partenerii angrenati in proiect se iniţiază o serie de
discuţii libere între participanţi, urmărind opiniile, percepţiile, aşteptările şi soluţiile posibile în
legătură cu problematica de refeinţă (creşterea angajabilităţii tinerilor din judeţul Alba).
Profilul grupei de participanţi: omogenitate, persoane cu experienţe similare.
 Pregătire şi organizare:
4. Reguli preliminare de organizare
 a nu forta pe nimeni sa raspunda, participantii fiind incurajati sa-si 6rofessional6;
 nu exista parere buna sau mai putin buna
 nu se critica opinia celuilalt si nu se vorbeste peste alti interlocutori
4. Conditii generale
 grupul sa fie natural (participantii sa se cunoasca intre ei)
 sa se discute liber pe baza topicurilor sau intrebarilor prestabilite
 discutia sa graviteze in jurul problemelor familiare din viata grupului
 sa fie ghidat de moderator
Focus grupul este precedat de o serie de conversatii preparatorii, particulare intre cercetator si fiecare
participant, cu ocazia carora se explica tema, durata si importanta parerii subiectului.
Se va asigura o serie de conditii preliminarii vizând derularea: locul unde se desfasoara, ora, data,
caracteristicile participantilor (este de dorit sa nu fie prezentă o persoana cu o inalta pozitie sociala
deoarece poate avea un efect inhibator asupra participantilor).
4. Determinarea numarului de grupuri necesara studiului
Regula generala este aceea a obtinerii saturatiei teoretice intelegand prin aceasta obtinerea tuturor
informatiilor de care avem nevoie. In general, saturatia teoretica se obtine dupa 3-4 focus-grupuri,
prin intermediul principiului comparatiei dintre diferite grupuri de persoane.
În cazul proiectului de referinţă, vor fi organizate 4 sesiuni de focus-grup (8-10 participanţi per focus)
pentru a se asigura un nivel adecvat de cunoaştere a problemelor, expectanţelor şi oportunităţilor
privind corelarea învăţării cu piaţa muncii.

6
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

4. Planificarea sesiunilor de focus grup

Planificarea focus-grupurilor va implica efortul tuturor membrilor echipei de implementare care care
s-a pus de acord asupra scopului studiului, rezultatelor la care se asteapta să se ajungă, respectiv s-a
stabilit cea ce este necesar de facut cu ajutorul resurselor previzionate.
In faza preliminara organizarii focus-grupurilor se va derula o discuţie cu lărgită in cadrul careia se va
urmări:
 tematica / subiectele tratate in cadrul sesiunilor de focus-grup
 scopul studiului
 informatiile ce se urmaresc a fi obtinute
Obiectivele urmarite pe parcursul sesiunilor de focus-grup:
 categorisirea sentimentelor si parerilor pe care oamenii le au fata de subiectele abordate;
 stabilirea diferentelor de perspectiva dintre grupuri si categorii diferite de persoane;
 aflarea motivatiilor, factorilor care influenteaza opiniile si comportamentul acestora;
 trasarea unei linii de actiune in etapa urmatoare prin testarea reactiilor la o anumita idee;
 obtinerea unei informatii eficiente si subtile in vederea validarii anumitor rezultate ale cercetarii
cantitative;
 nevoia de a intelege mai bine informatia deja obtinuta prin intermediul studiului cantitativ.
Durata – 60 de minute/10 minute pauza
Număr de participanţi: 8-10 per sesiune – total 4 grupe.
Echipamente necesare: mobilier (masă, scaune) echipament de înregistrare, flip-chart.
Moderatorul poate fi asistat de un comoderator/ asistent, după caz.
Reguli şi comportamente:
- dispunere în sală: circular, de preferat în jurul unei mese
- întrebări deschise, neutre
- moderare de încurajare a răspunsurilor libere
Instrumente de lucru auxiliare – la nevoie vor putea fi utilizate câte un Role play: anunţarea unui
subiect de discuţie, participanţii notează pe o foaie de hârtie câteva răspunsuri, acestea sunt citite si
sustinute/elaborate de catre fiecare participant si sunt scrise pe un flip-chart de către un moderator şi
ulterior discutate de către participanţi.
 Validitatea
Metoda calitativă focus-grup este este verificabilă în sensul în care şi alţi cercetatori, daca folosesc
documentele si informatiile pe care le punem la dispozitie, altfel spus dacă vor utiliza aceleaşi
instrumente aplicabile aceluiaşi grup ţintă – ar trebui să ajungă la concluzii similare (acelaşi set de
concluzii, din punct de vedere structural).

7
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Pe de altă parte, trebuie ţinut cont de faptul ca analiza focus grupului diferă de analiza cifrelor.
Analiza calitativă începe o data cu primul focus grup, în acelasi timp cu acumularea primului set de
informaţii. Fiind un proces dinamic, este o procedura care favorizeaza transcrierea conversatiei,
ajutand moderatorul sa inteleaga daca sunt necesare mai multe informatii.
 Rezultatele focus grupurilor: analiza, raport
Raportul cercetării calitative reprezintă o reflectare a îndeplinirii obiectivelor stabilite şi, totodată,
materia primă din care sunt extrase recomandări şi concluzii compatibile cu/ transferabile într-un set de
măsuri integrate vizând susţinerea ocupaţională si integrarea pe piaţa muncii a tinerilor.

3. Interviul semistructurat/ ghidurile de interviu standardizat

Principalul atuu al interviului semistructurat constă in faptul ca prin acesta se obtin mai multe
informatii despre motivatiile, aspiratiile, obiectivele, atitudinile si valorile unei persoane.
Alte avantajele interviului semistructurat (comparative cu cel standardizat):
 are aparenta unei discutii informale, insa este structurat dupa obiectivele prestabilite; discuţia
poate fi condusă acolo unde se doreşte, atingand subiectele care de interes;
 are o flexibilitate mult mai mare, se poate adapta oricarui tip de interlocutor, la orice nivel de
pregatire si de experienţă;
 nu este unidirectionat, de la intervievator la intervievat, ci este o comunicare in ambele sensuri,
cel care conduce discutia putand oricand sa preia controlul si sa revina la obiectivele urmarite;
 poti pune intrebari suplimentare si poti intra in detalii pentru a obtine mai multe informatii;
 imbina observatia cu posibilitatea de a obtine date factuale si de a conduce discutia prin
intrebari predefinite;
 raspunsurile sunt mult mai complete si mai complexe;
În cazul interviului standardizat, se pun serii de intrebari iar raspunsurile sunt inregistrate intr-o forma
standardizata, si apoi variantele mai putin formale, in care se lasa operatorului de interviu libertatea de
a modifica ordinea intrebarilor, de a le explica intelesul, de a adauga unele intrebari suplimentare sau
chiar de a schimba formularea.
Avantajele interviului standardizat:
a) face informatia comparabila,
b) este mai fidel,
c) minimizeaza erorile de formulare a intrebarilor.
În funcţie de nevoile de cunoaştere identificate, cerinţele metodologice corespunzătoare fiecărei etape
de cercetare şi progresele înregistrate în activităţile în care vor fi implicaţi elevii şi consilierii
educaţionali, se va face apel la una sau alte din tipurile de interviu prezentate mai sus.

8
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Esantion - populatie supusa investigatiei analitice

1. Unitati de invatamant
Interviurile in profunzime si focus grupurile au fos realizate urmarind acelasi esantion general cu cel
utilizat in prima etapa a studiului cand au fost selectate următoarele 4 unităţi de învăţământ
preuniversitar:
I. Colegiul Economic “Dionisie Pop Marţian” Alba Iulia
II. Liceul Tehnologic Ocna Mures
III. Liceul Tehnologic “Timotei Cipariu” Blaj
IV. Colegiul Tehnic I.D. Lazarescu, Cugir
Motivele (criterii generale) care au stat la baza selecţiei:
I. Datorita eterogenitatii grupului tinta – elevi – in realizarea esantionului indicatorul varsta nu a
fost inclus iar in ceea ce priveste indicatorul sex s-a cautat sa se realizeze o distributie normala;
II. Disponibilitatea, manifestarea de intenţie (interes) şi acordul managementului instituţional;
III. Tradiţia derulării cu succes a unor stagii de practică/ internship cu unităţi economice
reprezentative la nivel judeţean;
IV. Experienţa, implicarea unităţilor şcolare în proiecte şi iniţiative ce vizează parteneriatele puse
în slujba corelării învăţării cu piaţa muncii (cu rezultate notabile la nivel judeţean, naţional şi
chiar internaţional, după caz);
V. Distribuţia teritorială la nivel judeţean – liceea din 4 oraşe diferite, care concentreză populaţie
şcolară din zonele urbane şi rurale acoperind practic tot judeţul Alba;
VI. Profiluri/ specializări diversificate şi care au corespondenţă cu piaşa muncii (activităţile
economice semnificative la nivel judeţean şi regional): comerţ, alimentaţie publică, prestări
servicii, industria prelucrătoare, construcţii,

2. Elevi
Eşantionul tinerilor: din totalul tinerilor inclusi in esantionul care a participat la elaborarea primului
studiu (200 de elevi) au fost selectati 80 de respondenti dupa criterii legate de domiciliu urban/ rural,
condiţii socio economice (context familial) rezultatele obtinute la invatatură, gradul de interes şi
implicare (măsurat în contextul derulării studiului iniţial). Pentru realizarea focus-urilor au fost
selectati aproximativ 40 de elevi dupa criteriul implicarii in activitatile job cluburilor si al
disponibilitatii.

3. Angajatori
Ancheta prin chestionar realizată cu reprezentanţi ai angajatorilor (manageri, responsabili cu resursele

9
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

umane, directori de department) a cuprins un număr de aproximativ 30 de subiecţi.

Ca metodă de colectare a datelor, putem spune că acest instrument a fost autocompletat în urma
transmiterii acestuia prin mijloace electronice (email, online) sau prin poştă. În cazul completării
online, s-a asigurat o compatibilizare a strcturii şi conţinutului chestionarului (respectiv a variabilelor
şi codificărilor cu care s-a operat). In mediul online chestionarul a fost vizualizata de un numar de 32
de companii din care 12 au si completat. Diferenta a fost completata offline adica in format clasic.
Companiile de la nivelul cărora au fost selectaţi subiecţii aparţin unor domenii diferite ale economiei şi
sunt situate în judetul Alba.
Reamintm faptul că instrumentul de colectare a datelor a fost elaborat „în oglindă” cu celelalte
chestionare aplicate elevilor, respectiv specialiştilor în educaţia formală şi informală cu tinerii, pentru a
putea realiza comparaţii valide între percepţiile exprimate în legătură cu aceeaşi arie problematică.
Evident, chestionarul are şi întrebări destinate exclusiv angajatorilor, prin urmare analiza comparativă
este conexată numai aspectelor de inters comun pentru cele 3 grupe ce compun cele 3 eşantioane
descrise în subactivitatea 5.1.1 din proiect.
Cu precizarea că lista beneficiilor nu este exhaustivă, realizarea studiului având ca eşantion angajatorii
ne ajută să ştim:
 Cerinţele angajatorilor adresate tinerilor absolvenţi (calităţi, abilităţi, competenţe, nivel
educaţional);
 Percepţia angajatorilor despre sistemul educaţional, despre corelarea acestuia cu piaţa muncii;
 Tipologia barierelor privind ocuparea şi dezvoltarea antreprenoriatului, măsurile ce ar putea fi
depăşite sau adoptate;
 Disponibilitatea angajatorilor privind suportul acordat în organizarea stagiilor de practică;
 Percepţia angajatorilor privind factorii de reuşită în viaţă

4. Specialisti in educatie
Esantionul a fost format din 30 de specialisti in educaţia formala si nonformala. Pe lângă cei 30 de
specialişti selectaţi, a existat libertatea de a fi inclusi in esantion şi alte persoane implicate în unele
activităţi suport, in măsura în care aceasta nu împiedică derularea proiectului în termeni de
operativitate, eficienţă şi eficacitate.

10
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Cap. 2. Analize şi rezultate

2.1 Analiza contextuala, economică şi socio-ocupaţională

Faptul ca procesul de orientare scolara si consilierea profesionala este unul sistemic indreptateste
opinia conform careia este necesara o creionare a imaginii si contextului socio-economic in care se
desfasoara activitatile implicate de proiect.
Functionarea defectuoasa a unei componente sistemice –de exemplu educarea neadecvata a viitorilor
angajati conform cu cerintele pietei fortei de munca- va produce efecte in lant in cadrul sistemului:
- scoala produce someri,
- scoala pregateste elevi pe baza unor informatii neadecvate pietei fortei de munca,
- cunostintele acumulate de elevi nu le permite sa isi asigure traiul, nu isi gasesc de munca,
- sunt nevoiti sa accepte munci neconforme cu pregatirea iar angajatorul trebuie sa estimeze in
cat timp noul angajat va aduce profit. Un anagajat bine pregatit va aduce profit companiei intr-
un timp mult mai mic decat unul nepregatit care pe linga perioada de acomodare mai necesita si
o intensa perioada de formare profesionala – angatorul va fi cel care prin resurse proprii il va
forma conform nevoilor sale.
Pentru creionarea analizei contextuale s-a făcut apel la surse referenţiale ce descriu atât situaţia la nivel
regional (Centru), cât şi la nivelul judeţului Alba.

Componenta economică
Din analiza mediului economic judeţean si regional se desprind concluziile cu privire la trendul privind
creşterea “încurajatoare” a investiţiilor (industrie, tranzacţii imobiliare, comerţ, transport, depozitare şi
comunicaţii) şi dinamica firmelor mici şi mijlocii. Chiar daca a trecut prin restructurări masive
incepand cu anii ’90 judeţul Alba îşi păstrează un profil investionat si industrial semnificativ :
 industria prelucrătoare beneficiază de cea mai mare pondere din totalul investiţiilor brute la
nivel judeţean,
 dezvoltarea si/sau extinderea parcurilor industriale,
 prezenţa în creştere a firmelor cu capital străin, în special în industria prelucrătoare.
Tot acest proces evolutiv privit din punctul de vedere al nevoii de forta de munca sugereaza faptul ca
este nevoie de o masa de angajati sau viitori angajati cu o calificare de calitate sau supra-calificare.
Planul de Dezvoltare Regională (PDR) 2007-2013 arata ca in economia judeţului Alba sunt
reprezentate aproape toate ramurile industriei. Datele INS arată că în anul 2010 în regiunea Centru (din
care face parte şi judeţul Alba) existau 58.207 de unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ
şi alte servicii, cele mai multe din domeniul “Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea
autovehiculelor şi motocicletelor” (20908 unităţi), următoarea activitate economică fiind reprezentată
de industria prelucrătoare (7.805 unităţi).

11
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Tabel numărul şi cifra de afaceri a unităţilor locale de activitate (Regiunea Centru CAEN Rev.2)
mil. lei, preţuri Total
Activitatea (secţiuni CAEN Rev. 2) Activitatea (secţiuni CAEN Rev. 2)
curente unităţi
Centru / Center 95354 Centru / Center 58207
Industrie extractivă / Mining and quarrying 3904 Industrie extractivă / Mining and quarrying 181
Industrie prelucrătoare / Manufacturing 31967 Industrie prelucrătoare / Manufacturing 7805
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi Producţia şi furnizarea de energie electrică şi
5905 90
termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea Distribuţia apei; salubritate, gestionarea
1923 359
deşeurilor, activităţi de decontaminare deşeurilor, activităţi de decontaminare
Construcţii / Construction 6487 Construcţii / Construction 6320
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea
32753 20908
autovehiculelor şi motocicletelor autovehiculelor şi motocicletelor
Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi de Transport şi depozitare / Transport and
5217 4230
curier storage
Hoteluri şi restaurante / Hotels and
Hoteluri şi restaurante / Hotels and restaurants 1402 3960
restaurants
Informaţii şi comunicaţii / Information and Informaţii şi comunicaţii / Information and
1520 1878
communication comunication
mil. lei, preţuri Total
Activitatea (secţiuni CAEN Rev. 2) Activitatea (secţiuni CAEN Rev. 2)
curente unităţi
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de
3096 Tranzacţii imobiliare / Real estate activities 1402
servicii prestate în principal întreprinderilor
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice /
Professional, scientific and technical 6016
activities
Activităţi de servicii administrative şi
1988
activităţi de servicii suport
Învăţământ1) / Education1) 57 Învăţământ1) / Education1) 355
1)
Sănătate şi asistenţă socială / Health and Sănătate şi asistenţă socială1) / Health and
1) 352 998
social assistance social assistance1)
Activităţi de spectacole, culturale şi
recreative / Shows, culture and recreation 573
activities
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi Alte activităţi de servicii / Other service
771 1144
personale activities
1) Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate ca societăţi
comerciale.
Sursa: INS, prelucrare baza de date TEMPO Online.

Din punct de vedere al mărimii angajatorilor, la nivel regional unităţile economice din ramurile
relevante (industrie prelucrătoare, comerţ şi servicii) au în general între 0 şi 9 angajaţi. Aglomerare
unitatilor cu astfel de caracteristici ne indica faptul ca acestea activeaza intr-un mediu competitiv unde
viteza de reactie la preferinta consumatrorului este mare si prin urmare calitatea resursei umane,
angrenata de acest tip de IMM, trebuie sa fie „ridicata” bine pregatita: atat din punct de vedere
profesional cat si din punct de vedere al cunostinelor, informatiilor.

12
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Tabel –Profilul de competitivitate comunitară pe judeţe şi medii rezidenţiale

Dezvoltare Competitivitate Dezvoltare Competitivitate Comunicare Coeziune Dezvoltare prin
economico comunitara sociala economica sociala proiecte
sociala
Urban judeţ

Alba 66 65 63 56 66 46 44

Mureş 62 64 59 54 65 43 38

Sibiu 62 63 48 63 66 41 40

Braşov 62 63 55 60 60 45 38

Harghita 58 61 62 43 66 42 44

Covasna 58 58 55 50 67 43 54

Sursa: Manual de evaluare a competitivităţii regionale, p. 49-50.

Chiar dacă elementele definitorii ale economiei judeţene reflectă o varietate semnificativa a tipurile de
activitati dezvoltate la nivel de judet institutiile care genereaza si implementeaza politicile
ocupaţionale şi educaţionale trebuie să ţină cont de un tablou economic specific şi să asigure
implementarea principiilor dezvoltării comunitare durabile (în contextul reducerii disparităţilor
intraregionale).

Componenta socio-ocupaţională

La nivelul anului 2011, principalele constatări din analiza pieţei muncii indică o scădere a populaţiei
active şi mai ales a populaţiei ocupate. În judeţul Alba rata de ocupare a resurselor de muncă este mai
mare decât la nivel naţional şi regional.
Principalii Indicatori din Balanţa forţei de munca la sfarsitul anului 2011
RO R. Centru Jud. Alba
Resurse de muncă - mii pers. 14047,7 1667,4 243,4
Populaţia ocupata civila - mii pers. 8365,5 1006,8 158,1
Şomeri înregistraţi - mii pers. 461,0 65,0 13,2
Populaţia activa civila - mii pers. 8826.5 1071,8 171,3
Populaţia în pregătire prof. şi alte categ. De pop. în vârstă de muncă – mii pers. 5221,2 595,6 72,1
Rata de activitate a resurselor de muncă (%) 62,8 64,3 70,4
Rata de ocupare a resurselor de muncă (%) 59,6 60,4 65,0
Rata şomajului înregistrat (%) 5,2 6,1 7,7
Sursa: Raport asupra starii sistemului judetean de invatamant preuniversitar an scolar 2012 – 2013,
p. 36, document elaborat de Inspectoratul Şcolar Alba.

13
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Sub aspectul ocupării, tendinta pare sa fie una usor negativa în condiţiile în care datele ANOFM arată
o rată a şomajului3 foarte ridicată (10,41 aproape dublă faţă de media naţională – care era de 5,65).
Rata relativ mare a somajului din regiunea Centru este probabil ca aceasta sa fie explicata prin
incapacitatea sistemului educational de a reactiona in timp util la semnalele venite din piata, la nevoia
de updatare a cunostintelor tehnice ce trebuie difuzate in randul noiii generatii dar la fel de bine ar
putea fi explicata si prin interesul scazut al angajatorilor in ceea ce priveste apropierea vizibila de
nevoile scolii. “Cand mergem in practica ne da pe mana unui angajat care de cele mai multe ori nu
are timp de noi si noi nu-l deranjam ca trebuie sa vorbeasca cu clientii”- practica la sucursala
bancara- elev Cugir.
Angajatorii nu aloca resurse speciale, nu sunt interesati sa intervina in educatia potentialilor angajati.
Relatia scoala angajator este una deformata, scoala nu este sprijinita decat in foarte mica masura de
angajator in procesul educational iar cand procesul educational se muta la nivelul angajatorului acesta
din urma prefera sa piarda bani ulterior angajarii decat sa intervina anterior in procesul educational
prin sprijinirea scolii.
La nivelul judeţului Alba, cele mai recente date disponibile ale AJOFM Alba privind distributia
elevilor absolventi pe tip de invatamant arată următoarea situaţie4:

AJOFM Alba, pana in iulie

AJOFM Alba, iunie 2013 nr % nr %
2013
total persoane inregistrate,
total persoane inregistrate, absolventi 3970 100.00 17501 100.00
absolventi
provin din învăţământul liceal şi provin din învăţământul liceal şi
3404 85.74 16297 93.1
post-liceal post-liceal

provin din învăţământul primar, provin din învăţământul primar,

466 11.74 364 2.1
gimnazial şi profesional gimnazial şi profesional

provin din învăţământul

provin din învăţământul universitar 100 2.52 840 4.8
universitar

Din datele de mai sus se poate observa că majoritatea absolvenţilor aflaţi în evidenţele AJOFM Alba
provin din învăţământul liceal şi post-liceal.

Dată fiind constatarea de mai sus, respectiv în contextul consolidării şi dezvoltărilor parteneriatelor
locale, proiectul “Realizarea unui parteneriat în vederea stabilirii unei Scheme de Garantare pentru
Tineri în judetul Alba, România” poate realiza o ajustare între profilul şi specializările urmate de
absolvenţii din învăţământul liceal (învăţământ tehnic, servicii etc.), portofoliul de cursuri gratuite
organizate de AJOFM
Alba5 şi politica de formare profesională la nivel naţional (vezi tabelul de mai jos):

3
Calculată la populaţia activă civilă la 01.010.2013 comunicată de INS. Sursa primară: www.anofm.ro
4
Sursa utilizată în prelucrarea datelor: http://www.alba.anofm.ro, respectiv link-ul
http://www.alba.anofm.ro/Documente/instintari/Atentie%20absolventi.pdf
5
O listă orientativă a cursurilor organizate de AJOFM Alba în 2013 (cele mai recente date disponibile) poate fi consultată
accesând link-ul: http://www.alba.anofm.ro/Documente/cursuri/Anexa%20FP%202013.PDF
14
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Tabel -Distributie numar persoana in cursuri de formare profesionala în 2013

Persoanele cuprinse în Persoane cuprinse în pregătire / Persons din care: s-au încadrat în activitate / of wich:
cursuri de formare attending © courses employed in activity
profesională (Anuar 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2006 2007 2008 2009 2010 2011
statsistic 2013)

Total 65031 64093 59703 44347 39987 54751

din care:
Şomeri 55931 53651 50622 41306 37979 52788
Persoane care 5452 6007 5307 1346 825 1014
beneficiază de servicii
gratuite de formare
profesională

Persoane care nu 3648 4435 3774 1695 1183 949

beneficiază de servicii
gratuite de formare
profesională

Au încheiat pregătirea 54906 45731 44490 36586 30692 50906 24819 21891 8924 5894 6713 6713
în cursuri organizate:

Şomeri care au urmat 33215 26601 25241 24910 23480 33713 10567 6387 4818 3369 5008 5008
cursuri finanţate din
bugetul asigurărilor
pentru şomaj

Şomeri care au urmat 1630 1432 2258 911 1702 10210 277 244 236 74 141 141
cursuri organizate din
alte fonduri

Persoane care 3359 3531 3504 659 413 608 - - - - - -

beneficiază de servicii
gratuite de formare
profesională finanţate
din bugetul asigurărilor
pentru şomaj

Persoane care au început 13169 11942 11643 9035 4297 5776 13975 15260 3870 2451 1564 1564
cursurile în anul anterior
La cererea persoanelor 3280 2016 1513 960 601 506
fizice interesate
La cererea operatorilor 253 209 331 111 199 93
economici

În pregătire (cursuri în 3508 12910 9912 4533 6391 9848

derulare)

Au întrerupt cursurile 5150 3508 3681 2301 1406 2180

1)

15
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Datele se referă numai la numărul şomerilor înregistraţi conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul
asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă cu modificările şi completările
ulterioare. Sursa primară: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Aşa cum se poate constata din tabelul de mai sus, numărul persoanelor încadrate a urmat o linie
descendentă (2010 şi 2011 faţă de 2006 şi 2007), ca şi numărul beneficiarilor de servicii gratuite de
formare profesională finanţate.

Chiar daca judetul Alba se afla intr-o regiune in plina dezvoltare cu investitii in diferite ramuri
industriale de varf evolutia si ofera oportunitati de dezvoltare componenta demografica nu reuseste sa
tina pasul. Modul cum se estimeaza ca va evolua populatia judetului din care au fost selectate
esantioanele pentru studiul integrat este surpins in Planurile Strategice de dezvoltare a judetului din
care mentionam cateva aspecte:
a. Până în 2025, numărul tinerilor se va menţine constant sub cel al vârstnicilor, populaţia
judeţului cunoscand un accentuat proces de îmbătrânire;
b. În perioada 2005-2015, pentru efectivele din grupa de vârstă 15-18 ani se prognozează la nivel
regional o reducere cu 60150 persoane (-36,7%). La nivelul judeţului se prognozează o
reducere cu cca. 9245 persoane (-37,8%). Situaţia este şi mai dramatică până în 2025 când se
prognozează o reducere a efectivelor din grupa de vârstă 15 – 18 ani cu 43.2%;
c. Un interes particular pentru grupul ţintă principal al activităţii de planificare strategică în
învăţământul profesional şi tehnic îl reprezintă grupa de vârstă 15-18 ani din care fac parte
elevii de liceu şi cei de şcoală de arte şi meserii.
Recomandări privind reducerea şomajului şi creşterea ratei de ocupare
Existenţa şomajului ridicat în rândul tinerilor şi a şomajului de lungă durată obligă in primul rand
sistemul de IPT la:
 anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii;
 acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor;
 abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe
parcursul întregii vieţi;
 implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele
privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea
şcolii;
 dezvoltarea parteneriatelor active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă,
autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor –
prioritate permanentă a managementului şcolar (potrivit documentelor strategice ale ISJ Alba).
Aspecte privind cerere potentiala pe domenii de pregatire
Studiul previzional6 privind cererea de formare profesională în perspectiva 2020, oferă repere
importante pentru planificarea ofertei educaţionale. Fara o astfel de corelare a domeniului educational

6
Realizat de către Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) în
calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic
cu cerinţele pieţei muncii”
16
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

cu cererea potentiala este de asteptat sa creasca procentul popluatiei neocupate si implicit a ratei
somajului: latent si manifest.
Plecînd de la Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în Regiunea Centru, în baza
analizei specificului economic şi de piaţa muncii al judeţului Alba, se apreciză că Structura proiecţiei
cererii potenţiale pe domenii de pregătire din judeţul Alba este următoarea (clasament ponderi):
economic, construcţii, instalaţii şi lucrări publice, comerţ etc. Adica pentru aceste domenii ne asteptam
sa existe in viitorul apropiat o cerere ridicata de personal bine pregatit.
Tabel Structura cererii potenţiale, pe domenii de formare profesională din IPT, în ipoteza scenariului
moderat, în judeţul Alba, în perspectiva 2017-2020 (%):
Domeniul de educatie si formnare profesionala Ponderi previzionate ale cererii de formare profesionala%
Agricultură 6
Chimie industrială 2
Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 9
Comerţ 8
Economic 10
Electric 5.5
Electromecanică 2.5
Electronică şi automatizări 5
Fabricarea produselor din lemn 5
Industrie alimentară 3
Industrie textilă şi pielărie 7
Materiale de construcţii 2.5
Mecanică 23
Turism şi alimentaţie 8
Protecţia mediului/ Silvicultură 3
Tehnici poligrafice 0.5

Informaţiile şi evaluările din sistemul de educaţie şi formare profesională evidenţiază un grad diferit de
dezvoltare a parteneriatului cu agenţii economici, în funcţie de managementul şcolii, interesul agenţilor
economici şi condiţiile locale. În timp ce în unele şcoli parteneriatul cu întreprinderile se limitează la
asigurarea de multe ori conjuncturală şi limitată a unor locuri de practică pentru elevi, în altele se poate
vorbi de o diversitate a relaţiilor de parteneriat (din punct de vedere al numărului agenţilor economici
implicaţi şi al obiectivelor asumate de parteneri). Astfel, doar 74% din totalul şcolilor IPT din judeţ au
agenţi economici reprezentaţi în CA, 89% din şcoli au mai multe domenii de pregătire, dar numai 16%
dintre acestea au mai mult de un domeniu reprezentat de agenţi economici în CA. Procentul de
reprezentare al agentilor economici in CA-ul scolilor din judet se rasfrange asupra posibilitatilor
elevilor de a face practica astfel, 23,3% respectiv 1886 de convenţii de instruire practică.
Aproximativ 38% dintre şcoli nu asigură cuprinderea în practică pentru toţi elevii. Doar 21% dintre
şcoli au parteneriate cu agenţii economici pentru activităţi de orientare şi consiliere, 15,8% pentru
formarea adulţilor, nici un parteneriat pentru formarea cadrelor didactice şi 74% pentru CDL
(curriculumului în dezvoltare locală).
În contextul activităţilor extrascolare si extracurriculare (respectiv al educaţiei pentru dezvoltarea
durabilă), în unităţile şcolare au fost evidenţiate următoarele puncte slabe:
 existenţa unui număr însemnat de copii proveniţi din medii defavorizate, care au probleme de

17
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

frecvenţă la cursuri;
 consilierii educativi nu sunt stimulaţi in nici un fel pentru volumul mare de muncă depusă;
 unele proiecte au fost realizate doar „pe hârtie” ;
 nu toţi diriginţii îşi îndeplinesc sarcinile ce le revin în cunoaşterea clasei şi în derularea
activităţilor educative.
Reteaua scolara in aria de acoperire a proiectului
Tabel – Reţea şcolară
Tip Nr. total de unitati Din care:
urban rural
Şcoli cu clasele I – IV 128 20 108
Şcoli cu clasele I – VIII 121 31 90
Licee şi grupuri şcolare 33 30 3
Grădiniţe cu Program Normal 230 66 164
Grădiniţe cu Program Prelungit 24 20 4
Cluburi Sportive Şcolare 4 4 0
Şcoli Speciale 2 2 0
Centre CJRA, logopedie 1 1 0
Palate şi cluburi elevi 7 7 0
TOTAL: 550 181 369
Casa Corpului Didactic 1 1 0
Inspectorat Şcolar – aparat propriu 1 1 0

Tabel-Situaţia statistică la sfârşit de an şcolar 2012-2013

Nivel de învăţământ Elevi înscrişi la început de Elevi rămaşi la final de
an şcolar an şcolar

Primar 15185 14744

Gimnazial 13676 13104
Liceu zi 12550 12121
Liceu seral 1837 1673
Liceu fr. Redusă 122 124
Stagii de practică 141 84
înv .profesional clasa a X-a 276 245
An de completare seral 58 55
învăţământ postliceal buget 263 252
învăţământ postliceal taxa 395 376
învăţământ special primar 195 156
învăţământ special gimnazial 300 305
învăţământ special liceu 142 120
înv.special stagii de practică 7 6

18
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Promovabilitate an şcolar 2012 – 2013

Situaţia şcolară a elevilor la final de an scolar 2012 – 2013 exprimata in promovabilitate se prezinta
conform graficului de mai jos:

Grafic-privind promovabilitatea in anul scolar 2012-2013 pe niveluri de invatamant

Notă: cel mai mic procent de promovabilitate s – a inregistrat la stagiile de practica 59,57%.
Analizând evoluţia gradului de cuprindere în învăţămînt în perioada 2002/2003 – 2011/2012 la nivelul
judeţului se observă o tendinţă de creştere a gradului de cuprindere în grupele de vârstă 15-18 ani şi
19-23 ani.
Conform datelor statistice (INS), în anul şcolar 2011/2012, ratele specifice de cuprindere în învăţământ
sunt mai mari la nivelul judeţului Alba decât la nivel regional şi naţional în toate grupele de vârstă, cu
excepţia învăţământului preşcolar (valori mai mici decât la nivel regional, dar mai mari decât la nivel
naţional) şi primar (sub nivelul regional şi naţional7).
Analiza pe sexe evidenţiază rate specifice de cuprindere în învăţământ mai mici în cazul fetelor,
comparativ cu băieţii în toate grupele de vârstă, cu excepţia grupelor 3-6 şi 19-23 ani.
Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED
Rata abandonului şcolar este un indicator important în cadrul politicilor de coeziune economică şi
socială, în strânsă legătură cu accesul la educaţie şi pentru evaluarea gradului de retenţie a tinerilor în
educaţie pe fiecare nivel ISCED. Conform datelor INS, în perioada 2003/2004 – 2010/2011, la nivelul
judeţului se constată o tendinţă îngrijorătoare de creştere şi valori mari ale abandonului în mod
dedosebit în învăţământul profesional.

7
Vezi Anexa 6f 2, din Raportul asupra stării sistemului judeţean de învăţământ preuniversitar, an şcolar 2012 – 2013.
19
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Grafic privind rata abandonului scolar in invatamantul liceal si profesional- judet Alba

Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED

Potrivit datelor INS, se constată o creştere în perioada 2000/2001 – 2010/2011, a ratelor de absolvire a
liceului. Rata de absolvire a învăţamântului profesional a cunoscut o creştere până în 2008/2009
urmată de o scădere accentută la sfârşitul intervalului analizat.
Ratele de absolvire sunt mai mici pentru populaţa feminină comparativ cu cea maculină în cazul
învăţământului profesional şi mai mari în cazul liceului. Şi în cazul acestui indicator, datele INS
detaliate pe medii de rezidenţă par să să se bazeze pe locaţia şcolilor (nu pe mediul de provenienţă al
elevilor).
Rata de succes
Ratele de succes la examenele finale de certificare a competenţelor profesionale (examenele de
absolvire la şcoala de ucenici, şcoala profesională, postliceală şi de maiştri; respectiv atestatul de
competenţe profesionale la liceul tehnologic) oscilează în jurul valorii de 99% conform datelor
furnizate de IŞJ. Această constatare este mai degrabă de natură să pună sub semnul întrebării
corectitudinea şi relevanţa evaluărilor finale. Măsurile care trebuie avute în vedere în raport cu acest
indicator trimit, pe de o parte , la asigurarea calităţii în procesul de evaluare în raport cu standardele de
pregătire profesională , iar pe de altă parte la necesitatea unor programe remediale ( şcoala de după
şcoală, etc.) pentru elevii cu dificultăţi de învăţare.
Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie
Conform datelor INS, rata de tranziţie de la învăţământul gimanzial la cel liceal şi profesional în anul
şcolar 2012-2013 a fost de 99,1%. Din datele ISJ din ultimii ani, rata de tranziţie la clasa a IX-a se
plasează între un maxim de 97,12% în anul şcolar 2010-2011 şi un minim de 90,30% în anul şcolar
2005/2006, rezultând un procent între 3 şi 10% de elavi care nu-şi continuă studiile după clasa a VIII-a
în anul şcolar următor .
Se recomandă creşterea ratelor de tranziţie în ciclul superior al liceului, inclusiv prin ofertă de
pregătire în învăţământul seral în sprijinul celor care se angajează şi doresc să continue studiile.
Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie
20
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Indicatorul se referă la tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani care au părăsit sistemul de educaţie, nu
doar învăţământul secundar inferior sau mai puţin (maxim ISCED 2) absolvit.
În ciuda apropierii de media UE-27, valoarea indicatorului la nivel naţional (17,5% în 2011) este încă
departe de media europeană (13,5%) şi ţinta UE (benchmark) care prevede o rata medie de abandon
şcolar timpuriu de maxim 10% până în 2020 (N.B. ţinta pentru 2020 stabilită de România prin PNR
este de 11,3%)
Bacalaureat
La nivelul judeţului Alba, procentul de promovabilitate a examenului de Bacalaureat sesiunea iunie –
iulie 2013 a fost de 63,41% faţă de 56,4% la nivel naţional, repartiţia pe promoţia curentă şi promoţie
anterioară fiind:
 68,24% promovabilitate promoţie curentă la nivel de judeţ faţă de 63,1% la nivel naţional;
 39,92% promovabilitate promoţie anterioară la nivel de judeţ faţă de 31,7% la nivel naţional.

Tabel - Unitati de invatamant cu procent de promovabilitate in prima sesiune a Examenului de

Bacalaureat 2012 – 2013 sub media pe judet(63,41%):
LICEUL „CORNELIU MEDREA” ZLATNA 63.04%
LICEUL „DR. LAZAR CHIRILA” BAIA DE ARIES 56.67%
LICEUL „HOREA. CLOŞCA SI CRISAN” ABRUD 50.36%
COLEGIUL TEHNIC „APULUM” ALBA IULIA 47.18%
COLEGIUL NATIONAL „BETHLEN GABOR” AIUD 42.25%
LICEUL TEHNOLOGIC JIDVEI 41.38%
LICEUL TEHNOLOGIC: „ŞTEFAN MANCIULEA” BLAJ 38.71%
LICEUL TEHNOLOGIC’ SILVIC CIMPENI 36.84%
LICEUL TEHNOLOGIC SEBES 35.33%
COLEGIUL TEHNIC „ALEXANDRU DOM SA” ALBA IULIA 34.15%
COLEGIUL TEHNIC „DORIN PAVEL” .ALBA IULIA 28.26%
COLEGIUL TEHNIC AIUD 27.70%
LICEUL TEOLOGIC GRECO-CATOLIC „SFANŢUL VA SILE CEL MARE” BLAJ 25.00%
LICEUL TEOLOGIC: ROMANO-CATOLIC „GROF MAJLATH GUSZTAV KAROLY” .ALBA 22.73%
IULIA
COLEGIUL DE AFACERI ALBA IULIA 22.22%
LICEUL TEHNOLOGIC’ „TARA MOŢILOR” ALBAC 22.22%
LICEUL TEHNOLOGIC’ AGRICOL „ALEXANDRU BORZA” CIUMBRUD 21.43%
LICEUL tehnologie: OCNA MUREŞ 18.75%
LICEUL TEHNOLOGIC’ „TIMOTEI CIPARIU” BLAJ 11.36%
LICEUL TEHNOLOGIC: DE TURISM SI ALIMENTAŢIE ARIE SENI 10.53%

Tabel – Unitati de invatamant cu procent de promovabilitate de peste 90%

COLEGIUL MILITAR LICEAL „MIEIAI VITEAZUL” ALBA IULIA 100.00%
COLEGIUL NATIONAL „HOREA CLOŞCA SI CRISAN” ALBA IULIA 98.96%
COLEGIUL NATIONAL „AVRAM IANCU” CIMPENI 96.26%
COLEGIUL NATIONAL „INOCHENTIE MICU CLAIN” BLAJ 93.98%
COLEGIUL NATIONAL „LUCIAN BLAGA” SEBES 91.84%

21
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

In prima sesiune a Examenului de Bacalaureat, promovabilitatea cea mai mica s – a obtinut in cadrul
filierei tehnologice, unde candidatii au provenit atat de pe ruta directa de profesionalizare cat si de pe
ruta progresiva de profesionalizare.
In cadrul filierei tehnologice, rezultatele mai bune sunt in cadrul profilului servicii, unde mediile de
acces in clasa a IX – a sunt mai mari decat in cazul profilului tehnic si resurse naturale si protectia
mediului.

Grafic privind promovabilitatea pe filiere tehnologic, teoretic si vocational

Promovabilitatea de 41,41% la filiera Tehnologică, se datorează profilului Tehnic unde mediile de

admitere în clasa a IX – a sunt cele mai mici(domeniul mecanic, de exemplu, ultima medie de admitere
sub 5,00).

Observatii analiza contextuala:

Analiza economică şi socio-ocupaţională nu este exhaustivă şi nu are pretenţia de a epuiza toate
aspectele relevante pentru derularea studiului integrat (implicit pentru implementarea optimă a
activităţilor proiectului).
La nivelul judeţului se constată o tendinţă îngrijorătoare de creştere şi valori mari ale abandonului în
mod dedosebit în învăţământul profesional fapt care ar necesita o atentie marita din partea
consultantilor in orientare scolara si a consilierului psihopedagog.
În contextul activităţilor extrascolare si extracurriculare în unităţile şcolare din judet au fost evidenţiate
următoarele puncte slabe:
 existenţa unui număr însemnat de copii proveniţi din medii defavorizate, care au probleme de
frecvenţă la cursuri;
 consilierii educativi nu sunt stimulaţi in nici un fel pentru volumul mare de muncă depusă;
 unele proiecte au fost realizate doar „pe hârtie” ;
 nu toţi diriginţii îşi îndeplinesc sarcinile ce le revin în cunoaşterea clasei şi în derularea
activităţilor educative.
22
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Informaţiile şi evaluările din sistemul de educaţie şi formare profesională evidenţiază un grad diferit de
dezvoltare a parteneriatului cu agenţii economici, în funcţie de managementul şcolii, interesul agenţilor
economici şi condiţiile locale.
În timp ce în unele şcoli parteneriatul cu întreprinderile se limitează la asigurarea de multe ori
conjuncturală şi limitativa a unor locuri de practică pentru elevi, în altele se poate vorbi de o diversitate
a relaţiilor de parteneriat (din punct de vedere al numărului agenţilor economici implicaţi şi al
obiectivelor asumate de parteneri).

2.2 Opinii, observatii si comentarii ale elevilor implicati in activitatea job cluburilor
De regula pentru elevii aflati in anii terminali activităţile de orientare scolara si în cariera profesionala
contin de regula, patru mari etape: autocunoaştere, explorarea traseelor educaţionale şi profesionale,
decizia de carieră şi marketing/promovare personală (Lemeni şi Miclea, 2004).
Comportamentul de explorare şi structurare a informaţiilor referitoare la oportunităţi educaţionale
si/sau profesionale reprezintă etape pe care elevii intervievati le-au parcurs in parte pina la luarea
deciziei de a urma o cariera sau alta. Eleva – Liceul Tehnologic Ocna Mures- “Vreau sa urmez
Facultatea de Pedagogie pentru ca imi plac copii” elev- Colegiul Tehnic Ion. D. Lazarescu Cugir
“pentru ca de mic sunt pasionat de robotica eu vreau sa fac o facultate de robotica dar nu m-am
hotarat inca in ce oras”.
Principalul support în alegerea viitoarei profesii este oferit in primul rand de parinti, “deoarece
experienta lor de viata este valoroasa”, la care se adauga autocunoasterea de sine acceptata de familie
in procesul de alegere“… ei ma sprijina, orice aleg eu ma incurajeaza daca imi place si ma
pasioneaza” si nu in ultimul rand profesorii “…cand avem nevoie de un sfat o indrumare sunt
parintii, familia, prietenii, profesorii. Ne sprijina prin sfaturi bune si ajutor”. – elev Liceul Tehnologic
Timotei Cipariu.
Se face distinctie intre tipurile de sprijin oferite de principalii “furnizori de consultanta” in orientarea
scolara si profesionala: parinti si profesori – sprijin moral, sfaturi; parintii –sprijin financiar; parinti,
prieteni si rude-marketing personal (recomandare directa).
Experientele personale ale familiei extinse: pariniti, rude, prieteni reprezinta pentru elevi sursele
principale de informatii si in acelasi timp vectorii de imagine si suport ce vor interveni in parcursul lor
educational sau profesional. Profesia aleasa in acest fel trebuie sa fie una de success prin prisma
experientei si trairilor acestora –parinti, rude, prieteni- (’ imi fac cunostinta cu anumite persoane care
lucreaza in domeniul pe care doresc sa continui.’ Nu imi trebuie multa experienta pentru ca verii si
prietenii mei se descurca bine in Germania si castiga foarte bine. Sa termin scoala in domeniul asta
care se cauta acolo si vad ce o sa fac in afara.” –Elevi –Liceul Tehnologic Ocna Mures.
Nu este o constanta dar in procesul de alegere a carierei profesionale elevii apeleaza pe linga
informatiile culese din „surse demne de incredere” – „rude prieteni, colegi care au mai facut acel
liceu” si la informatii culese din proprie initiativa de pe internet din ziare si reviste „De obicei imi
intreb parintii sau caut pe internet mai multe informatii’- eleva – Cugir.

23
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Profilul socio-economic al zonelor in care se afla liceele intrate in esantion se suprapune peste
comportamentul elevilor de cautare de informatii cu privire la evolutia lor viitoare. Cu alte cuvinte
profilul socio-ocupational, respectiv oportunitatile oferite de o zona aflata in dezvoltare influenteaza
pozitiv comportamentul proactiv al elevilor. Mi-as cauta un loc de munca aici, iar apoi peste ani, sa
ma transfer la alte companii, sa acumulez cat mai multa experienta, si sa ajung tot mai sus. Elev Alba
Iulia.
Faptul ca intentia de a cere ajutorul profesorilor, de a apela la sfatul acestora apare destul de rar in
discutia cu elevii intervievati semnaleaza existenta unei probleme de functionare a relatiei
„profesionale” dintre cele doua categorii sociale. Prin natura activitatii nu ar trebui sa existe probleme
de comunicare si relationare: la baza realtiei dintre elevi si profesori sta activitatea de comunicare si cu
toate acestea au fost identificate suficiente cazuri in care elevii si-au manifestat reticenta in a apela la
ajutorul profesorilor precum si nivelul scazut de comunicare (marketing) a profesorilor cu privire la
alte forme de educare si formare prezente in unitatea de invatamant proprie sau din proximitate. Elev –
Liceul Economic „Dionisie Pop Martian” Alba-Iulia „Nu am primit nici un sfat cu privire la
orientarea mea profesionala deoarece nu prea am pe cine sa intreb, nu avem cabinet in liceu pentru
asa ceva din cate stiu eu.”
Alegerea profilului si stabilirea parcursului educational este o combinatie de initiativa proprie a
elevilor cu o „mostenire” a profesiei practicata in familie: Am fost inspirata de mama vazandu-o
luncrand in domeniul financiar si am fost hotarata sa invat la liceul Economic; „am ales liceul
economic pentru ca prietenii care au terminat liceul acolo au spus ca ai ce sa inveti acolo si ca poti sa
ajungi cineva in viata „.Eu am ajuns la acest liceu fiindca eu am dorit sa fac aceasta meserie de
electrician , pentru ca am persoane in familie care si ei au terminat acest liceu la accelasi profil ca
mine.

Aspiratia catre continuare studiilor nu este intotdeauna o conditie de reusita in viata. O parte insemnata
din elevii intervievati in Ocna Mures si Blaj si mai putini din Cugir nu sunt interesati de continuarea
studiilor mai degraba sunt atrasi de castigarea, in viitorul apropiat, a propriilor bani. Continuarea
studiilor cu exceptia elevilor care s-au decis deja, este contrabalansata de nevoia imediata de
realizarea de venituri din varii motive: sa-mi castiga banii mei, sa sustin familia pentru ca parintii sunt
plecati, elev Ocna Mures, etc

Aspiraţiile elevilor in cea ce priveste imbunatatirea parcursului lor educational si profesional se

muleaza pe profilul socio-profesional descris in analiza contextuala; zonele cu un mai bun nivel al
ofertei educationale, potential de dezvoltare, versus zone slab dezvoltate cu o oferta sub nivelul de
asteptare al elevilor si sustinatorilor acestora. Astfel, din punct de vedere al intentiei de continuare a
studiilor la niveluri superioare de educaţie şi formare profesionala numarul de elevi scade incepand de
la Alba Iulia, Cugir, Blaj si pe ultimul loc Ocna Mures.
Rezultatele studiului demonstrează importanta materialelor de informare, site, brosuri dar şi a
interactiunilor directe (actualii elevi şi prezentările lor în licee despre avanatejele proiectului, fosti
studenti si prezentarile lor despre optiunile profesionale ale facultatii) ca strategii eficiente de
promovare a ofertei academice
Lipsa unor informatii corecte si reale de pe piata fortei de munca precum si lipsa educatiei in ceea ce
priveste utilizarea serviciilor de consiliere scolara si profesionala face ca paleta studiilor superioare

24
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

aflate pe lista de preferinte a elevilor sa fie una extrem de diversa si de aici si nesiguranta acestora in
estimarea parcursului lor viitor. Dupa terminarea liceului vom primi o diploma cu meseria absolvita ,
dar eu vad ca aceasta diploma nu poate sa ne ajute prea mult la obtinerea locului de munca dorit fara
studi superioare sau cel putin bacalureatul luat – elev Cugir. Dupa terminarea liceului as dori sa iau
bacul si sa fac studi superioare tot pe aceasta meserie de electrician la facultatea de politehnica din
Cluj . Dupa acea as dori o meserie in acest domeniu de preferabil inginer sau chiar si mai bine –elev
Ocna Mures.

Criza economica se pare ca este responsabila de schimbarea comportamentului la unii dintre elevii
intervievati. Placerea de a invata un domeniu s-a transformat in obligatia de a avea o diploma de studii
superioare indiferent de specialitate cu care „vad eu unde o sa gasesc de lucru”, „ca sa te angajezi ai
nevoie de o specializare cu studii superioare si diploma”. „Dupa terminarea liceului nu cred ca as
avea sanse mari de gasire a unui loc de munca, deoarece nu am experienta suficienta pe care o cer
angajatorii. Fapt pt care aleg sa studiez si la o facultate, sa obtin o diploma specializata.”elev Alba
Iulia.
Aceasta schimbare trebuie sa fie privita ca un semnal de alarma petru ceea ce inseamna sistemul de
valori pe piata fortei de munca- este un sistem de valori distorsionat care „gafaie” sa tina pasul cu
ritmul inovarii si al schimbarilor.

Cunostintele despre oferta scolara se datoreaza in mai mare masura notorietatii indirecte de care se
bucura scola si mai putin informatiilor create si distribuite elevilor: lipsa unor modalitati creative de
marketing si comunicare prin care aceste licee sa aduca de partea lor angajatorii si sa-si faca cunoscuta
oferta elevilor.

Mai de incredere decat informatiile oficiale par a fi recomandarile, informatiile culese de la fata locului
personal sau prin interpusi; M-au influentat colegii dar mi-am dorit si eu. Nimeni nu imi putea oferi
informatiile pe care le doream la momentul respectiv,dintre cei pe care ii cunosteam sau ii cunosc in
acest moment. Am ajuns sa studiez la acest liceu deoarece am o prietena care a urmat acelasi profil si
m-a pasionat si pe mine la momentul respectiv. Am venit la Economic deoarece mi s-a parut cea mai
buna idee la momentul respectiv dintre toate liceele.-eleva Alba Iulia.
Modul cum isi proiecteaza viitorul parcurs educational si profesional semnaleaza lipsa unor informatii
autorizate sau lipsa unor modalitati creative de marketing prin care informatiile sa ajunga la elevi sau
daca acestea exista nu sunt „traduse” la nivelul si pe intelesul elevilor. ” Eu mi-am dorit sa ajung la
liceul economic deoarece ma vedeam ca , peste cativa ani buni ca as putea sa ajung un om de afaceri
de succes . Si am ales liceul economic pentru ca prietenii care au terminat liceul acolo au spus ca ai
ce sa inveti acolo si ca poti sa ajungi cineva in viata . Asa ca in clasa a8-a la primele doua variante de
admitere am ales 2 sectii de la liceul economic.” Elev Alba
Am ajuns la acest liceu pentru ca am vrut sa ajung la un liceu renumit din Alba si pentru ca am vrut sa
aflu mai multe despre domeniul economic si sa vad daca pe partea asta mi-as gasi cariera. Elev Alba
Iulia

Optimism si incredere in viitorul parcurs exista la un numar mare de elevi in ceea ce riveste parcursul
educational dar nu acelasi lucru se poate spune despre imaginea elevilor asupra viitorului parcurs
profesional; acesta are o mare doza de incertitudine probabil ca urmare influentei stereotipurile

25
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

prezente in piata fortei de munca cu privire la ”obligativitatea” studiilor superioare atunci cand iti
doresti un job mai bine platit. Doresc sa continui cu o facultate.Nu m-am gandit inca la o meserie
anume.Vreau sa continui tot in acest domeniu, pentru ca in acest domeniu sunt salarii mari. Elev
Cugir

Implicarea elevilor in cadrul proiectului a fost un lucru benefic recunoscut in mare parte de elevi:
entuziasmul si optimismul specific varstei i-a ajutat pe elevi sa dea un sens pozitiv activitatii
desfasurate in cadrul job cluburilor: am invatat sa facem un plan de afaceri, am invatat cate ceva
despre cum este sa ai o afacere – elev Ocna Mures .Dupa terminarea liceului imi doresc sa urmez
facultatea de stiințe economice de la Cluj si mai apoi imi doresc sa imi deschid o afacere , insa nu m-
am gandit pana acum la obiectul de activitatea ale ei .elev Cugir

Este suprinzator faptul ca in modul cum elevii privesc relatia invatare munca nu sunt utilizate
cunostintele acumulate in orele de curs decat intr-o foarte mica masura. Intr-un test initiat in cadrul
focus-grupului de la Ocna Mures s-a putut face distinctie intre nivelul cunostintelor acumulate prin
activitatea de la jobclub si pregatirea teoretica de la clasa. Diferenta a fost in favoare jobclubului.
„inveti lucruri pe care nu le inveti la orele de curs.” Elev –Cugir.
Tot jobclubul este cel care ar putea sa le ofere mai mult elevilor implicati in activitate: sa se faca niste
vizite la ceilalti colegi sa vedem ei cum au facut, cum aurezolvat probleme.
Elevii intervievati sunt constienti de diferenta dintre nivelul cunostintelor acumlate in scoala si
cerintele de pe piata fortei de munca. „Consider ca programa scolara nu este foarte bine structurata,
si unele lucruri te invata degeaba. Stiti zicala aia: cu teoria stam cum stam,dar practica ne omoara.
Deci degeaba studiem daca nu si practicam. „ Elev –Colegiul Tehnic I.D.Lazarescu,Cugir.

Situarea intr-un oras mic cu un ritm scazut de dezvoltare se regaseste si in intentia elevilor de a lucra
/investi intr-un oras mare sau alta tara. Nu cunosc piata fortei de munca in orasul/judetul meu si nu
doresc sa caut un loc de munca in acest oras deoarece nu doresc sa lucrez in Romania.elev –Cugir.
Lipsa de vizibilitate si slaba prezenta a domeniului privat in viata scolii este principalul factor in
imposibilitatea elevilor de a vedea in piata fortei de munca locala un potential partener in realizarea lor
profesionala.
Responsabilitate starii de fapt in ceea ce priveste legatura intre scoala si privat este atribuita fara
argumente teoretice sau practice unor institutii ca primarie, ministerul educatiei, „alora de la judet”
prin prisma experientei si interactiunii cotidiene pariniti-dezbatere TV, stirii politice, etc.
Ce anume ii ajuta in viata si cariera pe linga ambitie, perseverenta ar fi faptul ca sunt elevi la un liceu
economic ”Fiindcă domeniul economic se cere, iar ”cât există oameni, există bani”. Pregătirea
superioară a dascălilor de specialități ne ancorează pe piața forței de muncă prin ceea ce se cere. „
elev Alba Iulia.

Momentul inceperei carierei profesionale ca potential antreprenor se pozitioneaza pentru marea

majoritate a elevilor intervievati in timpul sau la finalizarea unei facultati si care ar trebui sa se
continue cu deschiderea unei afaceri. Deocamdata, nu intentionez sa merg mai departe, la facultate, pe
aceeasi specializare din liceu. Aceasta cariera pe care o studiez in liceu, consider ca este un avantaj
important in caz ca doresc sa deschid o afacere si in caz ca voi lucra in astfel de domenii sau ca ma
voi intalni cu ele in viata. Elev Alba Iulia; „in ziua de azi avem nevoie de cel putin o facultate si un
26
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

minin de experienta pentru a te putea angaja.” Elev Blaj.

Ce ii diferentiaza din punct de vedere al evolutiei carierei profesionale este faptul ca doar un mic
numar dintre elevi si-au ales deja domeniul in care vor sa se instruiasca. „Dupa ce termin liceul vreau
sa merg la facultate.Vreau sa merg la politie.Imi place ceva legat de MAI”. Elev Blaj.

Mentalitatea, reticența sau refuzul din partea unor familii de a colabora cu specialistul in orientare
scolara, neincrederea in instrumentele de masurare si posibil număr redus de personal cu atestat de
liberă practică se transpune in randul elevilor intr-o incredere redusa in potentialul specialistilor de a-I
ajuta 27rofess duce in final la o abordare neadecvata a modului cum va evolua pe mai departe cariera
profesionala; elev din Blaj: Nu as apela la un specialist deoarece nu consider ca as fi la varsta la
care sa imi aleg defintiv un loc de munca as dori sa fac asta 27rofess voi acumula mult mai multa
experienta. Momentan,nu am ales o cariera anume ci doar am ales facultatea pe care vreau sa o
urmez: Studii de securitare la Cluj.Consider ca mai am timp pentru a imi 27rofes o cariera.elev Cugir.

Un lucru care confirma importanta familiei in cee ace priveste reposanbilitatea orientarii educationale
este data de faptul ca in discutia cu elevii nu a fost identificata participarea părinţilor la programele de
27rofessiona educaţională.

In situatia ipotetica a angajarii intr-un viitor apropiat principalele motive care i-ar impiedica in evolutia
carierei profesionale in viitorul apropiat ar fi „bacul” si lipsa de experienta iar motivele care ar putea
sa ii ajute sa se angajeze sunt urmatoarele: faptul ca sunt tineri, sunt creativi pot veni cu idei noi,
optimisti si rezistenti, ar putea sa faca munci diverse care sa ii ajute pe patroni .

Oportunitatea de a mentiona participarea la un proiect in cadrul CV-ului, posibilitatea de a capata

experienta de a invata lucruri noi sunt cateva din motivele pentru care elevii sunt dipusi sa se implice
in cadrul unui proiect. Stagiile de practica sunt vazute ca un substitut al lipsei de experienta: ar fi
interesant deoarece mi-as da seama daca chiar imi place sa lucrez in acel domeniu, elev Blaj, stagile
de practica ar ajuta la partea de experienta a CV-ului elev Alba Iulia.
Realitatea privind stagiile de practica este alta:
- institutia receptoare de elevi este interesata in primul rand de efectul de marketing si mai putin
de eficienta stagiilor de practica
- elevii sunt dati in sarcina unui angajat care nu are competente psihopedagocice,
- lipsa „coltului scolii” din cadrul institutiei determina reactii de bun simt in randul elevilor „cum
sa ma duc sa-l intreb cum se face aia cand sunt clienti?, nu pot sa-l intrerup sa-mi arate pentru
ca nu-si mai face norma”.
Avantajul efectiv al stagiilor de practica pentru elevi este dat de faptul ca au ocazia sa vada si sa pipaie
o mica parte din ceea ce ar putea sa profeseze la un moment dat.

Observatii si recomandari

Valorile vehiculate de elevii intervievati sunt legate cu precadere de modul de viaţă şi bunăstare
cotidiană, de proiectia asupra relaţiilor sociale ale familiei extinse8 la locul de muncă şi de satisfacţia

8
Familia extinsa: pariniti, rude din tara sau strainatate
27
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

financiară, cele mai slab reprezentate valori profesionale au fost cele legate de valori estetice şi creatie
la locul de muncă.

Ce ii motiveaza pe elevi in a urma o cariera academica, o perfectionare, este o imagine deformata

asupra potentialului pietei fortei de munca: te poti angaja daca ai studii superioare cu toate ca in
practica exista suficiente exemple in care un absolvenit SAM (scoala de arte si meserii) castiga mult
mai mult decat un absolvent de studii superioare. Prin urmare motivatia elevilor in a-si urmari cariera
profesionala tine mai degraba de factori extrinseci decat de factori intrinseci motivationali.

O parte insemnata dintre elevii intervievati sunt puţin sau deloc informaţi pe filiera oficiala în 28rofess
priveşte oferta educaţională din judetul Alba iar scoala prin intermediul specialistilor si al profesorilor
le ofera un sprijin minimal în 28rofess priveste opţiunea şcolara şi profesionala. In consecinta
recomandăm realizarea unui program de orientare şi 28rofessiona in parteneriat cu parinti si angajatori
in 28rofess priveste filierele, profilele, specializările, atestate şi certificate profesionale, prestigiul şi
alte avantaje oferite de unităţile şcolare post-gimnaziale.

Profilul şcolii nu determină în mod obligatoriu un traseu 28rofessional chiar daca asteptarile elevilor
sunt in acest sens. Avantajul in schimb este dat de studierea aprofundată a acelor discipline studiate de
parcursul şcolar iar apoi de viitoarea meserie.

Profilul şcolii nu nu limitează în nici un fel accesul la formele de învăţământ postliceal sau universitar

Imbunatatirea conditiilor de practica fie prin atragerea angajatorilor in parteneriate cu scoala fie prin
deschiderea „coltului scolii” in cadrul institutiilor care accepta elevi in practica.

Este important ca elevii sa inteleaga faptul ca aspiratia catre continuare studiilor nu este intotdeauna o
conditie de reusita in viata. Continuarea studiilor este contrabalansata de catre nevoia imediata de
realizarea de venituri din varii motive: sa-mi castiga banii mei, sa sustin familia pentru ca parintii sunt
plecati, etc

Experienta pozitiva a implicarii elevilor in activitatile proiectului a indicat o anumita disponibilitate

catre activitati extrascolare, activtati care au avut un impact considerabil mai mare decat predarea
clasica. Exista dispozitie in randul elevilor pentru ca acestia odata ce au finalizat activitatile in care au
fost implicati sa vina la clasa sa predea know how-acumulat la colegii lor mai tineri.

Cu toate ca trăim în perioada unui proces de mobilitate socială sporită nevoia de relationare sociala cu
privire la teme de interes comun ii determina pe elevi sa-si doreasca si chiar sa propuna vizite la
colegii implicati in activitati specifice proiectului fapt care ar trebui sa fie transpus in practica sub
forma unor intalniri comune. Este imbucurator faptul ca generatia facebook are reactii de aparare in
sensul cresterii nevoii de contact real cu alte persoane.

Incorporare de noi tehnologii in cele mai diverse aspecte ale vietei, globalizarea pietei fortei de munca,
migratia investitionala si sociala se adauga provocarilor la care trebuie sa faca fata consilierea şi
orientarea şcolară:

28
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

- creşterea surplusului si a mobilitatii forţei de munca şi, mai ales, a celei tinere;
- accelerarea transformari organizationale a locului de muncă;
- creşterea importanţei cunoştintelor, aptitudinilor de lectură, de calcul, comunicare, a alfabetizării
informaţionale şi învăţării continue.

2.4 Angajatori / IOP – judeţul Alba9

În general angajatorii au un grad de de satisfacţie scăzut în legătură calitatea resurselor umane pe care
le oferă şcoala românească (valoarea medie = 5,33 pe o scală de la 1 la 10).
Competenţele de învăţare, sociale şi civice sunt cel mai des menţionate calităţi pe care tinerii ar trebui
să le aibă pentru a reuşi în viaţa profesională. Cu toate acestea, angajatorii au indicat un set mai
restrâns de competenţe prin comparaţie cu specialiştii IOP (vezi Tabelul 15).
Tabel 1
Competenţe nr. menţiuni
Competenţa de a învăţa 25
Competenţe sociale şi civice 22
Comunicare în limbi străine 21
Comunicare în limba maternă/ oficială 17
Competenţe informatice (PC/ IT) 15
Competenţe de bază în matematică, ştiinţă, tehnologie 14
Competenţe antreprenoriale 10
Competenţe de exprimare culturală 4

În ceea ce priveşte nivelul educaţional/ tipul de studii solicitate cu precădere pe piaţa muncii locală,
angajatorii cred că tinerii care au absolvit şcoli profesionale/ tehnice / arte şi meserii sau care au
bacalaureatul au „mai mare căutare” pe piaţa muncii.

Tabel 2
Nivel educaţional %
Şcoală profesională / tehnică / arte şi meserii 36,7
Diplomă de bacalaureat 23,3
Licenţă (Facultate absolvită) 20,0
Cursuri de formare profesională (diplome, atestate, calificări) 10,0
Diplomele, cursurile de formare şi calificările nu au importanţă 6,7
Minim 8-10 clase 3,3
Diplome post universitare (master, doctorat) 0,0

9
Referintele cu privire la opiniile si raspunsurile IOP se gasesc si separate in cadrul Anexa 2.3 altfel opiniile acestora au
fost incluse in punct 2.4 din cadrul raportului.
29
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Angajatorii cred că ceea ce elevii învaţă la şcoală corespunde în mică măsură cerinţelor societăţii/
firmei pe care o aceştia o reprezintă (valoarea medie = 4,56 pe o scală de la 1 la 10), şansele de
angajare ale unui tânăr absolvent (în firma pe care o reprezintă respondenţul), în viitorul apropiat, fiind
relativ modeste (6,07 pe acelaşi tip de scală cu valori de la 1 la 10).
În fine, măsura importanţei acordate carierei lor profesionale se situază la un nivel scăzut în opinia
angajatorului ce formeză eşantionul din acest studiu (valoarea medie = 5,8 pe o scală de la 1 la 10).
Lipsa activităţilor şcolare/ extraşcolare care să îmi creeze abilităţi şi competenţe de planificare
individuală a carierei şi deficitul de specialişti IOP sunt, potrivit angajatorilor, cele mai importante
bariere educaţionale. Pe de altă parte, profilul liceal pare a restrânge destul de mult opţiunile de
dezvoltare a carierei (acest obstacol social şi personal fiind cel mai frecvent menţionat). În fne, cea mai
importantă barieră profesională constă în existenţa unor oferete educaţionale necorelate cu piaţa
muncii (ex., facultăţi. Şcoli postliceale ce pregătesc profesii necerute pe piaţa muncii).
Într-un fel sau altul, şcoala ar trebui să-şi regândească ofertele şi să-şi consolideze resursele atâta
vreme cât angajatorii cred că e nevoie de mai mulţi specialişti în îndrumare şi orientare profesională,
de profile liceala adaptate cerinţelor pieţei dar şi opţiunilor persoanale ale elevilor vizând dezvoltarea
unei carire în acord cu aspiraţiile lor.
Tabel 3
Bariere personale şi sociale
Bariere educaţionale (A) frq_A frq_B Bariere profesionale © frq_C
(B)
1. incorectitudinea angajatorilor/ patronilor
1. lipsa serviciilor specializate în îndrumare şi 6 19 11
1. lipsa suportului familial; faţă de tineri (descurajează planificarea în
orientare profesională (acces la un cabinet); 2 6 0
carieră);
2. în liceu nu există surse de informare pe tema 2. lipsa unui cerc de prieteni, 2. piaţa muncii are oferte inadecvate
3 7 9
planificării carierei (cărţi, reviste, pliante, cunoştinţe care să mă ajute în pregătirii şi aşteptărilor mele (personale,
2 2 6
acces la pagini web specializate); planificarea carierei; profesionale, materiale etc.)
3. activitatea de practică şcolară la angajatori 3. profilul liceului pe care îl 3. inexistenţa/ necunoaşterea serviciilor
19 0 6
este inadecvată (ex., perioadă scurtă, nu se urmez îmi restrânge opţiunile publice de consiliere/ consultanţă în
6 13 6
preocupă de practicanţi); de dezvoltare a carierei; planificarea carirei (altele decât şcoala);
4. absenţa resurselor proprii de 4. existenţa unor oferete educaţionale
4. lipsa activităţilor şcolare/ extraşcolare care
2 informare destinate planificării 10 necorelate cu piaţa muncii (ex., facultăţi. 7
să îmi creeze abilităţi şi competenţe de
10 carierei (cărţi, reviste, internet, 6 Şcoli postliceale ce pregătesc profesii 17
planificare individuală a carierei;
presă); necerute pe piaţa muncii)
5. discriminarea şi inegalitatea 5. slaba calitate a serviciilor private de
5. lipsa specialiştilor în îndrumare şi orientare 8 de şanse în urmarea unei 3 recrutare, îndrumare şi consiliere în carieră 6
profesională; 10 cariere (pe criterii de vârstă, 3 (costuri mari/ eficienţă scăzută/ informaţii 1
sex, etnie etc.) nerelevante);

Notă: Pe linia de sus sunt trecute opţiunile specialiştilor IOP, iar pe linia următoare –opţiunile angajatorilor.
Reamintim că în cazul eşantionului format din specialişii IOP, din rândul barierelor educaţionale,
respectiv personale şi sociale, s-a remarcat: activitatea de practică şcolară la angajatori este inadecvată,
lipsa suportului familial (în ambele cazuri, jumătate dintre răspunsurile valide). Interesant este şi faptul
că, în cazul eşantionului anterior menţionat, barierele profesionale sunt asociate incorectitudinii
angajatorilor şi faptului că piaţa muncii are oferte inadecvate pregătirii şi expectanţelor elevilor. În
fine, aşa cum era de aşteptat, dintre cele 3 categorii de bariere analizate, cadrele didactice implicate în
îndrumare şi orientare profesională manifestă cel mai mare grad de optimism în legătură cu
posibilitatea depăşirii obstacolelor de tip educaţional (vezi coloana A, Tabel 3).
Din perspectiva obstacolelor ce pot fi depăşite, aproape jumătate dintre angajatorii chestionaţi (46,6%)
creed că piaţa munci ar putea oferi în viitor oferte care să fie adecvate într-o mai mare măsură

30
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

pregătirii şi aspiraţiilor elevilor. Şi lipsa activităţilor şcolare/ extraşcolare care să creeze elevilor
abilităţi şi competenţe de planificare individuală a carierei ar fi un obstacol abordabil (36,7% dintre
repondenţi cred asta).
Interesant este şi faptul că, deşi discriminarea şi inegalitatea de şanse în urmarea unei cariere a fost
sporadic menţionată, 1 din 6 angajatori chestionaţi cred că acest obstacol poate fi depăşit. Faptul că
sunt mai mulţi cei care cred că o barieră poate fi depăţită deşi nu se recunoaşte în primă instanţă
existenţa ei, denotă un efort de conştientizare şi o recunoaştere implicită (în ultimă instanţă, o asumare
– discriminarea încă există pe piaţa muncii, felurile acesteia şi modul de manifestare putând face
obiectul unor alte studii de profil).
Referinţa la specialiştii IOP versus angajatori s-a realizat cu scopul de a reflecta anumite clivaje (nu
neapărat în sesnsul transferului de vină şi responsabilitate), ceea ce reclamă necesitatea unui dialog
pentru a găsi şi implementa constructiv cele mai bune soluţii în ceea ce priveşte îndrumarea şi
orientarea profesională.
În opinia angajatorilor, modalităţile prin care tinerii încearcă să-şi găsească un loc de muncă sunt: prin
transiterea de CV-uri şi/ sau Scrisori de intenţie şi prin accesarea relaţiilor personale.
Tabel 4
Modalităţi de accesare a unui loc de muncă %
Prin transmiterea cererilor de muncă (CV, Scrisoare de intenţie etc.); 32,9
Prin intermediul relaţiilor personale; 24,7
Prin intermediul agenţiilor judeţene de ocupare a forţei de muncă; 16,4
Prin vizite/ contactarea directă a firmelor private; 13,7
Prin studierea ofertelor de pe piaţa muncii (ziare, site-uri specializate etc.); 12,3
Pe de altă parte, observăm că în cazul specialiştilor în educaţe, dintre modalităţile de obţinere a unui
loc de muncă cele mai frecvent accesate sunt: (1) Studierea ofertelor; (2) Apelarea la relaţii personale;
Tabel nr. 5
Specialişti
Modalitati de gasire a unui loc de muncă Angajatori
IOP
(Angajatori versus specialişti IOP)
% %
Prin studierea ofertelor de pe piaţa muncii (ziare, site-uri specializate etc.); 22,9 12,3
Prin intermediul relaţiilor personale; 22,9 24,7
Prin transmiterea cererilor de muncă (CV, Scrisoare de intenţie etc.); 20,6 32,9
Prin intermediul agenţiilor judeţene de ocupare a forţei de muncă; 18,3 16,4
Prin vizite/ contactarea directă a firmelor private; 15,3 13,7

În medie au fost menţionate 2,4 modalităţi de accesare a unui loc de muncă (faţă de specialiştii IOP
care au menţionat în medie 4,2 modalităţi).
Motivul principal care i-ar putea determina pe elevi să iniţieze sau dezvolte o afacere este reprezentat
de dorinţa de a fi independent (propriul şef). Interesant că acelaşi motiv este invocat de către
specialiştii IOP dar si de elevi care mai adauga un factor cel a responsabilitatii (intretinerea familiei ca
urmare a unui membru plecat in strainatate).

31
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Tabel 6
Motivul principal care I-ar putea determina pe elevi să iniţieze/ dezvolte o afacere %
Dorinţa de a fi independent (propriul şef); 41,2
Dorinţa de a oferi un viitor familiei / copiilor; 17,6
Siguranţa familiei, eliminarea grijilor zilnice; 17,6
Dorinţa şi profesională; 8,8
Dorinţa de a avea avere; 5,9
Timp liber/ lipsa unei ocupaţii sau loc de muncă; 2,9
Insatisfacţia pentru munca pe care o fac acum; 2,9
Alt motiv (ex., dezvoltare personală) 2,9
Insatisfacţia rezultatelor anterioare (a realizărilor personale); 0,0
Lipsa monotoniei/ alungarea plictiselii; 0,0

Comerţul, turismul, industria prelucrătoare şi prestările de servicii sunt domeniile cele mai adecvate
pentru derularea stagiilor de practică. Cu toate acestea pot fi observate difereinţieri între opiniile
specialiştilor IOP şi cele ale reprezentanţilor angajatorilor (vezi construcţii, turism, hoteluri şi
restaurante, industria alimentară – producţie). Mai trebuie adăugat faptul că la “Alt domeniu”,
angajatorii au menţionat: exploatări forestire, industrie mobilă tapiţată, servicii, economic, resurse
umane, producţie porţelan, mass media, reparaţii motoutilaje şi consultanţă în afaceri.

Tabel 7
Domeniile de activitate economică ar fi adecvate derulării Angajatori Specialişti
stagiilor de practică a elevilor (%) IOP (%)
a. comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; 16,6 20,5
b. construcţii; 10,2 17,9
c. turism, hoteluri şi restaurante; 16,6 7,7
d. industrua alimentară (producţie); 12,7 5,1
e. industria extractivă; 0,6 0,0
f. industria prelucrătoare (tehnologia prelucrării, asamblare etc.); 16,6 15,4
g. informaţii şi comunicaţii (poştă, curierat, IT, telefonie); 8,9 0,0
h. prestări servicii (transport, depozitare, reparaţii etc); 14,6 12,8
i. producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze,
apă caldă; 1,9 0,0
j. alt domeniu 1,3 20,5

Potrivit angajatorilor, departamentele de producţie/ asamblare şi cele de marketing/ vânzări/ clienţi sunt
cele mai potrivite (ca nevoi şi profil) de a primi elevi în stagii de practică. Dealtfel, la producţie/ asamblare şi,
respectiv, prelucrare şi finisare sunt şi cele mai multe locuri disponibile.

32
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Tabel 8
Unde s-ar putea derula stagiul de practică? % nr. locuri (medie)
Producţie/ asamblare; 15,9 9,6
Marketing/ vânzări/ clienţi 15,9 1,6
Prelucrare şi finisare; 9,5 9,0
Depozitare/ logistic/ tehnic 9,5 2,8
Management/ secretariat; 9,5 1,4
Contabilitate; 7,9 1,5
Proiectare şi testarea produselor; 6,3 1,8
Controlul calităţii; 6,3 3,4
Juridic/ contracte; 6,3 2,0
Transport şi aprovizionare materiale 4,8 1,8
Alta (preponderent expoatări forestiere) 4,8 3,0
Resurse umane; 3,2 2,0

În cazul specialiştilor IOP, departamente pretabile derularii stagiilor de practica sunt: cel de prelucrare
şi finisare, cele de producţie şi asamblare, respectiv marketing vânzări clienţi.
În ceea ce priveşte calităţile morale, respectiv abilităţile pe care trebuie să le îndeplinească un tânăr
absolvent pentru a avea şanse de angajare, remarcăm faptul că corectitudine, integritate, seriozitate şi
responsabilitate.
Abilităţile cele mai solicitate sunt cele tehnice (inclusiv IT), de comunicare şi de lucru în echipă.

Tabel 9
Calităţi morale (listare selectivă) Abilităţi (listare selectivă)
ascultare şi atenţie, conştinciozitate;
disciplină, disponibilitate; Tehnice;
caracter (integru)/ cinste, corectitudine, decenţă; de comunicare;
altruism, devotament, fidelitate, loialitate; abilităţi de lucru în echipă;
modestie, respect, seriozitate; de observare critică, constructivă;
capacitate de muncă (disponibilitate); gândire logică şi/ sau strategică;
comunicativ; abilităţi organizaţionale (bun organizator);
creativitate; sociabilitate (abilităţi sociale şi de integrare);
voinţă, curaj, dezinvoltură abilităţi de utilizare PC;
deschidere (spre lucruri noi), dorinţă de rezistenţă la stres, capacitate de a intervenii în
dezvoltare; situaţii critice;
integritate, loialitate; îndemânare (abilităţi şi deprinderi practice);
seriozitate, respect, abilităţi şi competenţe lingvistice;
responsabilitate; adaptabilitate, dorinţă şi capacitate de a învăţa
sinceritate; lucruri noi;
umilinţă (docilitate în a învăţa).

33
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Din baza de date s-a identificat o listă eterogenă de abilităţi şi competenţe, dar şi desemnarea unor
calităţi morale (interpresonale) care se regăsesc şi în lista de abilităţi. În tabelul de mai sus am încercat
o diferenţiere, dar este clar nevoie de o aprofundare a conceptelor şi noţiunilor cu care se operează:
calităţi, deprinderi, abilităţi, competenţe (cheie, longitudinale sau transversale).
Din punct de vedere profesional, un tânăr care doreşte să-şi deschidă o afacere ar trebuie să deţină/
ştie10:
 să fie serios si perseverent, si sa aiba capacitatea de a intelege piata;
 să stie sa ia decizii rapid si eficient (decision maker), sa stie sa identifice oportunitati
(problem-solver);
 sa isi poata intocmi singur un plan de afaceri cu previziuni castiguri vs. Cheltuieli, sa
poata coordona o echipa de oameni aflati in subordinea lui;
 să cunoasca foarte bine meseria pe care o vor practica, sa aiba cunostinte de baza de
contabilitate, juridice si de management al afacerii, dar şi de marketing al afacerii;
 să benefcieze de sfaturile unui antreprenor;
 să aibă experienţă într-o firmă (daca se poate in domeniu asemanator). Este recomandabil
ca pentru început să aibă pozitia de angajat si abia apoi pe cea de antreprenor;
 are nevoie de foarte multe cunostinte in diverse domenii. E nevoie de viziune! Trebuie sa fie
dispus sa treaca prin toate etapele si muncile pentru a intelege foarte bine bunul mers al
lucrurilor. De exemplu: degeaba este un bun economist daca nu este si harnic , deschis
pentru nou, comunicativ, flexibil, creativ, modest.
 să aibă cunostinte tehnice, comerciale, legislative;
 să ştir/ cunoască domeniul de activitate in care isi va deschide afacerea (industria),
cunostinte despre administrarea unor afaceri;
Schimburile de experienţe, cunoştinţe (deschiderea), cunoştinţele practice acumulate şi experienţa
individuală sunt cei mai importanţi factori pentru a reuşi în viaţă.
Tabel 10
Factori de reuşită în viaţă %
Schimburile de experienţe, cunoştinţe (deschiderea); 26,6
Cunoştinţele practice acumulate; 23,3
Experienţa individuală de viaţă (să ştii cum să te descurci); 20,0
Educaţia (superioară); 16,6
Profesia (cariera); 13,3
Rolul/ suportul familiei; 6,6
Norocul; 3,3
Banii; 0
Aspectul fizic plăcut; 0
Relaţiile/ „pilele”; 0

10
Recomandările angajatorilor au fost grupate în funcţie de semnificaţia cerinţelor vizate.
34
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Prestările de servicii, activităţile comerciale şi exploatarea şi prelucrarea unor materii prime sunt, în
opinia angajatorilor chestionaţi, principalele activităţi eneratoare de venituri care se practică în zonă.
Tabel 11
Care sunt activităţile generatoare de venituri ce se practică în zona dvs.? %
prestări de servicii; 23,2
activităţi comerciale; 21,7
exploatarea şi prelucrarea unor materii prime; 17,4
transport de mărfuri/ persoane; 7,2
activităţi sezoniere (agricultură, apicultură, grădinărit); 5,8
producţia de materiale de construcţii, unelte, feronerie, articole de uz gospodăresc; 5,8
turism/ agroturism; 5,8
alte tipuri de activităţi – ex., constructii, industrie, productie zootehnica (lactate, crescatori de
animale) 5,8
servicii sociale sau de utilitate publică ; 4,3
activităţi vizând valorificarea patrimoniului cultural local 2,9

La întrebarea “Care din aceste activităţi ar putea fi o idee de afacere pentru un tânăr întreprinzător”,
distribuţia răspunsurlor a fost următoarea:

Tabel 12
Care din aceste activităţi ar putea fi o idee de afacere pentru un
% Nr. menţiuni
tânăr întreprinzător
exploatarea şi prelucrarea unor materii prime; 25,0 7
prestări de servicii; 21,4 6
turism/ agroturism; 17,9 5
activităţi sezoniere (agricultură, apicultură, grădinărit); 14,3 4
activităţi comerciale; 10,7 3
producţia de materiale de construcţii, unelte, feronerie, articole de
3,6 1
uz gospodăresc;
servicii sociale sau de utilitate publică ; 3,6 1
activităţi vizând valorificarea patrimoniului cultural local 3,6 1
transport de mărfuri/ persoane; 0,0 0
alte tipuri de activităţi – ex., constructii, industrie, productie
0,0 0
zootehnica (lactate, crescatori de animale)

35
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Tabel 13
Context general (A)
1. Birocraţia;
2. Corupţia;
3. Criza economică;
4. Legislaţia economică
nefavorabilă;
5. Discriminarea şi
inegalitatea de şanse şi
tratament;
6. Lipsa de atractivitate a
localităţii (slab dezvoltată,
poziţionată inadecvat);
7. Lipsa unui sprijin din
partea statului (consultanţă,
facilităţi oferite);
8. Condiţii sociale
nefavorabile (sărăcirea
populaţiei);
Competenţe şi resurse Mediul economic şi instituţional
%_A personale (B) %_B local © %_C
1. Lipsa de cursuri,
1. Lipsa de informaţie despre
28,1 competenţe, şi calificări 0,0 30,0
oportunităţile de afaceri;
necesare în afaceri;
2. Necunoaşterea surselor de
finanţare a afacerii 2. Slabă reprezentare a agenţilor
9,4 21,9 3,3
(rambursabile/ economici la nivel local;
nerambursabile);
3. Dificultate în identificarea 3. Neîncrederea în ofertele
0,0 unei idei de afaceri 25,0 investiţionale ale mediului de 6,7
realizabile(fezabile); afaceri existent;
4. Lipsa de experienţă (riscuri, 4. Lipsa unor oferte de afaceri în
18,8 28,1 10,0
temere); asociere;
5. Ineficienţa serviciilor publice
3,1 5. Lipsa banilor/ capitalului; 18,8 judeţene de susţinere a 6,7
afacerilor;
6. Lipsa de sprijin a instituţiilor /
6. Lipsa altor resurselor
organizaţiilor locale (ex.,
necesare pentru a demara o
0,0 6,3 Primărie, Consiliul local, 6,7
afacere (materiale, logistice,
asociaţii agricole/ ale agenţilor
echipamente, spaţii, teren);
economici;
7. Inexistenţa serviciilor locale
7. Lipsa relaţiilor „sus-puse”
37,5 0,0 de consultanţă şi consiliere în 16,7
(„pilelor”);
afaceri;
8. Necunoaşterea instituţiilor
8. Întâmpinarea unor obstacole
3,1 0,0 locale responsabile în susţinerea 20,0
din partea familiei;
iniţiativelor private;

În context general, lipsa unui sprijin din partea statului (consultanţă, facilităţi oferite) şi birocraţia
reprezintă în opinia angajatorilor cele mai importante bariere în deschiderea/ dezvoltarea unor afaceri.
Lipsa de experienţă (riscuri, temere) şi dificultăţile în identificarea unei idei de afaceri
realizabile(fezabile) ar putea reprezenta, pentru un tânăr antreprenor, cele mai dificile obstacole.
În fine, necunoaşterea instituţiilor locale responsabile în susţinerea iniţiativelor private este o barieră
semnificativă pentru cei care au nevoie de suport instituţional în derualrae/ demararea unor iniţiative
private,

36
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Tabel 14
Context general (A)
1. Reducerea birocraţiei;
2. Diminuarea corupţiei;
3. Depăşirea crizei
economice;
4. Îmbunătăţirea legislaţiei
economice;
5. Eliminarea discriminării
şi a inegalităţii;
6. Dezvoltarea generală
localităţii (sporirea
atractivităţii pentru
investitori);
7. Susţinerea statului
(consultanţă, facilităţi
oferite pentru afaceri);
8. Creşterea nivelului de
trai;
mas 1 Competenţe şi resurse personale (B)
1. Absolvirea unor cursuri/ dobândirea
18 de competenţe şi calificări necesare în
afaceri;
2. Cunoaşterea surselor de finanţare a
11
afacerii (rambursabile/ nerambursabile);
3. Identificarea unei idei de afaceri
2 11
realizabile;
9 4. Acumularea de experienţă în afaceri;
2 5. Disponibilitatea financiară (bani, capital)
6. Disponibilitatea unor resurse necesare
6 pentru a demara o afacere (materiale,
logistice, echipamente, spaţii, teren);
7. Susţinerea din partea oamenilor cu relaţii
13
„sus-puse” („pilelor”);
1 8. Susţinerea din partea familiei;
mas 2 Mediul economic şi instituţional local © mas 3
1. Cunoaşterea oportunităţilor de afaceri
9 17
din zonă;
10 2. Dezvoltarea mediului de afaceri local; 9
3. Existenţa unor oferte investiţionale
2
credibile;
5 4. Creşterea posibilităţilor de asociere; 5
5. Eficienţa serviciilor publice judeţene de
6 6
susţinere a afacerilor;
6. Sprijinul instituţiilor / organizaţiilor
comunale (Primărie, Consiliul local,
3 10
asociaţii agricole/ ale agenţilor economici
etc.);
7. Existenţa serviciilor locale de consultanţă şi
0 7
consiliere în afaceri;
8. Cunoaşterea instituţiilor locale responsabile
0 6
în susţinerea iniţiativelor private;

Reducerea birocraţiei şi dimininiuarea corupţiei, alături de susţinerea statului (consultanţă, facilităţi

oferite pentru afaceri) sunt principalele măsuri ce ar trebui adoptate pentru stimularea iniţiativelor
private.
Şansele de reuşită antreprenorială depind de absolvirea unor cursuri/ dobândirea de competenţe şi
calificări necesare în afaceri, dar mai ales de identificarea unei idei de afaceri realizabile şi de
cunoaşterea surselor de finanţare a afacerii (rambursabile/ nerambursabile);
În contextul mediului de afaceri şi instituţional local, ar trebui adoptate măsuri care să permită:
Cunoaşterea oportunităţilor de afaceri din zonă;
Obţinerea sprijinului din partea instituţiilor / organizaţiilor comunale (Primărie, Consiliul local,
asociaţii agricole/ ale agenţilor economici etc.);
Încurajarea dezvoltării mediului de afaceri local (această ultimă măsură putând fi considerată şi o
rezultantă a celorlalte măsuri analizate în tabelul de mai sus).
Angajatorii au păreri uneori similare, alteori diferite faţă de specialiştii în educaţie în legătură cu:

37
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Tabel 15
Specialişti în
Aspecte comparative: Angajatori
educaţie
Gradul de satisfacţie în legătură cu pregătirea profesională a resurselor umane pe 7,60 5,33
care le oferă şcoala românească
Măsura în care se corelează educaţia elevilor cu cerineţle pieţei muncii din Alba 7,77 4,56
Aproximarear numărului de competenţe-cheie care trebuie să le aibă un tânăr 5-6 4-5
absolvent în ziua de azi
Studii preponderent solicitate pe piaţa muncii (Şcoală profesională / tehnică / arte 47,5% 36,6
şi meserii)
Gradul în care elevii acordă o importanţă carierei lor profesionale 6,6 5,8
Motivaţie antreprenorială – Dorinţa de a fi independent (propriul şef) 67,5% 46,6%
Încredere mare în utilitatea unui Plan Centralizat de Acţiune Comună 47,5% 30,0%
Disponibilitate de a participa la alte activităţi ale proiectului (mare şi foarte mare) 72,5% 43,3%
Încredere în rezultatele proiectului 7,98 6,07

Structură eşantion
 sex: 60% bărbaţi, 40% femei;
 Vârsta medie: 47 ani (dar 23,3% au maxim 35 ani inclusiv);
 Doar 6,7 % nu au studii superioare;
 Cvasitotalitatea respondenţilor angajatori sunt din mediul urban (doar 3,3% - rural) şi sunt
români (un singur respondent este italian);
 Ca angajatori sau reprezentanţi ai acestora, respondenţii ocupă poziţii decizionale şi, respectiv,
de management (top sau executive management);

38
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Cap. 3. Concluzii şi recomandări:

Principala concluzie a studiului constă în necesitatea unui dialog pentru a găsi şi implementa
constructiv cele mai bune soluţii în ceea ce priveşte îndrumarea şi orientarea profesională.
În continuare redăm punctual un set de concluzii şi recomandări, după cum urmează:
Concluzie: Recomandare
Este necesară o mai bună colaborare între
factorii educaţionali responsabili şi mediul de
afaceri, dezvoltarea unor reţele şi parteneriate
În general angajatorii au un grad de de satisfacţie
fiind benefică atât pentru eliminarea unor
scăzut în legătură calitatea resurselor umane pe
clivaje, identificarea unor soluţii şi bune practici
care le oferă şcoala românească;
transferabile (piaţa muncii – sistem educaţional)
şi îmbunătăţirea imaginii învăţământului
românesc;
Prin intermediul unor forme de colaborare
extinsă (proiecte, întâlniri, mese rotunde etc.) s-
Angajatorii au indicat un set mai restrâns de
ar putea răspunde la întrebarea: numărul de
competenţe prin comparaţie cu specialiştii IOP;
competenţe sau selectarea corectă a acestora
reprezintă un factor de succes pe piaţa muncii?
Angajatorii cred că tinerii care au absolvit şcoli Studiile şi analizele aprofundate (inclusiv prin
profesionale/ tehnice / arte şi meserii sau care au consultarea extinsă a mediului de afaceri) ar
bacalaureatul au „mai mare căutare” pe piaţa putea stabili o mai bună adecvare între oferta
muncii educaţională, aria curiculară şi cerinţele pieţei
Angajatorii cred că ceea ce elevii învaţă la şcoală muncii;
corespunde în mică măsură cerinţelor societăţii/
firmei pe care o aceştia o reprezintă, şansele de Chiar daca este o informatie strategica
angajare ale unui tânăr absolvent (în firma pe care consideram ca ar fi interesant de aflat distributia
o reprezintă respondenţul), în viitorul apropiat, statistica la nivel de judet sau regiune a
fiind relativ modeste; meseriilor si evolutia acestora pe un interval
stabilit de timp. Evident ca cererea pentru o
Angajatorii cred că profilul liceal pare a restrânge meserie sau alta se schimba ca urmare a vitezei
destul de mult opţiunile de dezvoltare a carierei de dezvoltare si a investitiilor dar in acest fel s-
(în condiţiile în care majoritatea angajatorilor ar putea redefini pozitia meseriilor in piata si
chestionaţi cred că oferete educaţionale sunt potential in curicula liceelor.
necorelate cu piaţa muncii - ex., facultăţi şcoli
postliceale ce pregătesc profesii necerute pe piaţa
muncii).
Măsura importanţei acordate carierei lor Facilitarea relaţiei angajatori – tineri (viitori)
profesionale se situază la un nivel scăzut în opinia absolvenţi este utilă pentru îmbunătăţirea acestei
angajatorului; percepţii;

39

UNIUNEA EUROPEANĂ
Lipsa activităţilor şcolare/ extraşcolare care să îmi
creeze abilităţi şi competenţe de planificare
individuală a carierei şi deficitul de specialişti
IOP sunt, potrivit angajatorilor, cele mai
importante bariere educaţionale;
Specialiştii IOP cred că activitatea de practică
şcolară la angajatori este inadecvată, barierele
profesionale sunt asociate incorectitudinii
angajatorilor şi faptului că piaţa muncii are oferte
inadecvate pregătirii şi expectanţelor elevilor;
Încurajator este că angajatorii cred că piaţa munci
ar putea oferi în viitor oferte care să fie adecvate
într-o mai mare măsură pregătirii şi aspiraţiilor
elevilor. Şi lipsa activităţilor şcolare/ extraşcolare
care să creeze elevilor abilităţi şi competenţe de
planificare individuală a carierei ar fi un obstacol
abordabil;
În opinia angajatorilor, modalităţile prin care
tinerii încearcă să-şi găsească un loc de muncă
sunt: prin transiterea de CV-uri şi/ sau Scrisori de
intenţie şi prin accesarea relaţiilor personale. Pe
de altă parte, observăm că în cazul specialiştilor în
educaţe, dintre modalităţile de obţinere a unui loc
de muncă cele mai frecvent accesate sunt: (1)
Studierea ofertelor; (2) Apelarea la relaţii
personale;
Este relevant aici faptul că angajatorii au
menţionat, în medie, 2,4 modalităţi de accesare a
unui loc de muncă (faţă de specialiştii IOP care au
menţionat în medie 4,2 modalităţi).
JUDEŢUL ALBA
CONSILIUL JUDEŢEAN
Este imperios necesară o mai bună colaborare
între angajatori şi specialiştii IOP, setul de
activităţi ale cabinetelor de îndrumare şi
orientare ar trebui să prevadă şi întâlniri cu
angajatorii locali;
Este nevoie şi din partea angajatorilor de o mai
bună înţelegere şi implicare în asigurarea unor
stagii de practică adecvate aspiraţiilor
profesionale ale elevilor şi, poate,o adecvare a
ofertelor de angajare care să ofere accesul
absolvenţilor pe piaţa muncii în condiţii de
egalitate de şanse şi lansarea unor cerinţe socio-
profesionale obiective;
Analiza datelor arată că la nivel perceptiv
discriminarea încă există pe piaţa muncii,
felurile acesteia şi modul de manifestare putând
face obiectul unor alte studii de profil).
În sens generic, rezultă necesitatea unei mai
bune colabărări între şocală şi piaţa muncii;
Interesant ar putea fi o noua abordare strategica
de dezvoltare din partea angajatorilor care ar
putea sa investeasca printr-un proiect de
colaborare scoala angajator intr-un colt al scolii
in cadrul companiei.
Poate derularea unor sesiuni tip „JobClub”,
extinderea unor practici similare ar contribui la
o corectă accesare a locurilor de muncă
disponibile, adecvată expectanţelor
angajatorilor;
40
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Cultivarea spiritului antreprenorial ar trebui să

vizeze inclusiv conştientizarea de către elevi a
Motivul principal care i-ar putea determina pe beneficiilor şi responsabilităţilor pe care le
elevi să iniţieze sau dezvolte o afacere este presupune statutul de întreprinzător;
reprezentat de dorinţa de a fi independent Deasemenea elevii ar trebui implicati in actiuni
(propriul şef). Interesant că acelaşi motiv este de diseminare de informatii cu privire la
invocat şi de către specialiştii IOP si elevi. oportunitatile de a se instrui sau de a fi implicati
in proiecte cu componente de formare a
spiritului antreprenorial.
În privinţa domeniilor în care s-ar putea derula
viitoarele stagii de practică pot fi observate Adecvarea ofertei angajatorilor cu proiectele
difereinţieri între opiniile specialiştilor IOP şi cele şcolare referitoare la stagiile de practică;
ale reprezentanţilor angajatorilor;
Încredere mare în utilitatea unui Plan Centralizat Mai reduse în cazul angajatorilor (vezi Tabel
15), comparativ cu „măsurătorile” realizate în
de Acţiune Comună;
cazul specialiştilor IOP chestionaţi.
Disponibilitate de a participa la alte activităţi ale Această constatare reprezintă o provocare
proiectului (mare şi foarte mare); pentru echipa proiectului, pentru ceilalţi factori
interesaţi de implementarea şi asigurarea
sustenavilităţii acestuia.
Se recomandă o colaborare mai strânsă cu
angajatorii, o promovare eficientă a rezultatelor
Încredere în rezultatele proiectului; proiectului şi, mai ales identificarea unor intenţii
strategice viitoare, prin intermediul unei reţele
de parteneriat, pentru identificarea şi
implementarea unor soluţii viabile pe termen
scurt şi mediu în domeniul de referinţă

41
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Anexa 1 – Chestionar- angajatori

Nr. |__||__| Cod_Ang. |__||__|

În această perioadă, echipa de implementare a proiectului “Realizarea unui parteneriat în vederea stabilirii unei Scheme de
Garantare pentru Tineri în judeţul Alba, România” derulează studiul de cercetare pe tema Metodelor şi instrumentelor de
activare a tinerilor pentru Autocunoaştere şi planificarea carierei. Proiectul menţionat este finanţat printr-un grant acordat
de Comisia Europeană şi este implementat de Consiliul Judeţean Alba, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al judeţului
Alba, Asociaţia Atitudini şi Alternative, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Alba, Patronatul Român şi
Asociaţia A.S.M.E.A.
În acest context, vă rugăm să sprijiniţi realizarea studiului prin completarea chestionarului de mai jos. Precizăm că datele
furnizate sunt anonime şi confidenţiale şi că acestea vor fi utilizate doar pentru prelucrare statistică. Chestionarul va dura
aproximativ 30 de minute. Vă mulţumim!
1. Cât de muţumit sunteţi de calitatea resurselor umane pe care le oferă şcoala românească? Notă între 1-10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Foarte nemulţumit Foarte mulţumit

2. Care credeţi că sunt cerinţele/ competenţele pe care trebuie să le aibă un tânăr absolvent în ziua de azi? (posibilităţi de răspuns multiplu)
11

1. Comunicare în limba maternă/ 3. Competenţe de bază în

5. Competenţa de a învăţa 7. Competenţe antreprenoriale
oficială matematică, ştiinţă, tehnologie
2.Comunicare în limbi străine 4. Competenţe informatice (PC/ IT) 6. Competenţe sociale şi civice 8. Competenţe de exprimare culturală

3. Ce tip de studii sunt solicitate mai mult pe piaţa muncii locale? Indicaţi un singur răspuns corespunzător – cele mai freccente studii solocitate
d. Licenţă e. Diplome post f. Cursuri de formare g. Diplomele, cursurile de
a. minim 8- b. Şcoală profesională / c. Diplomă de
(Facultate universitare profesională (diplome, formare şi calificările nu
10 clase tehnică / arte şi meserii bacalaureat
absolvită) (master, doctorat) atestate, calificări) au importanţă

4. În ce măsură ceea ce ceea ce elevii învaţă la şcoală corespunde cerinţelor societăţii/ firmei pe care o reprezentaţi? (note de la 0 la 10: 0 – deloc; 1-4 –
puţin; 5-6 – nu stiu/ nehotărât, 7-10 – mult/ foarte mult)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
deloc foarte puţin/ puţin Nehotărât/ nu ştiu mult/ foarte mult

5. Care sunt şansele de angajare ale unui tânăr absolvent, în firma dvs., în viitorul apropiat (2014-2015) ?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
deloc foarte puţin/ puţin Nehotărât/ nu ştiu mult/ foarte mult

6. Ce importanţă credeţi că acordă tinerii elevi azi carierei profesionale Daţi câte o notă, de la 1 la 10,: ____ ←← (notă în spaţiul din stânga).

7. Pentru fiecare din coloanele A,B şi C, indicaţi principala barieră în planificarea carierei tinerilor (1 singur răspuns din 5 pentru fiecare coloană).
Bariere educaţionale (A)
1. lipsa serviciilor specializate în îndrumare şi
orientare profesională (acces la un cabinet);
2. în liceu nu există surse de informare pe tema
planificării carierei (cărţi, reviste, pliante, acces
la pagini web specializate);
3. activitatea de practică şcolară la angajatori
este inadecvată (ex., perioadă scurtă, nu se
preocupă de practicanţi);
4. lipsa activităţilor şcolare/ extraşcolare care
să îmi creeze abilităţi şi competenţe de
planificare individuală a carierei;
5. lipsa specialiştilor în îndrumare şi orientare 5. discriminarea şi inegalitatea de şanse în
profesională;
Bariere personale şi sociale (B)
1. lipsa suportului familial;
2. lipsa unui cerc de prieteni, cunoştinţe care
să mă ajute în planificarea carierei;
3. profilul liceului pe care îl urmez îmi
restrânge opţiunile de dezvoltare a carierei;
4. absenţa resurselor proprii de informare
destinate planificării carierei (cărţi, reviste,
internet, presă);
urmarea unei cariere (pe criterii de vârstă, sex, îndrumare şi consiliere în carieră (costuri mari/
Bariere profesionale (C)
1. incorectitudinea angajatorilor/ patronilor faţă
de tineri (descurajează planificarea în carieră);
2. piaţa muncii are oferte inadecvate pregătirii şi
aşteptărilor mele (personale, profesionale, materiale
etc.)
3. inexistenţa/ necunoaşterea serviciilor publice de
consiliere/ consultanţă în planificarea carirei (altele
decât şcoala);
4. existenţa unor oferete educaţionale necorelate cu
piaţa muncii (ex., facultăţi. şcoli postliceale ce
pregătesc profesii necerute pe piaţa muncii)
5. slaba calitate a serviciilor private de recrutare,

11
Competentele cheie pentru educatie si instruire de-a lungul intregii vieti. Competentele sunt definite ca un ansamblu de cunostinte, aptitudini si atitudini
corespunzatoare contextului. Competentele cheie sunt cele necesare oricarui individ pentru formare si dezvoltare personale, cetatenie activa, munca si
incluziune sociala. Cadrul de referinta (vezi Recomandarea cu privire la competentele cheie, adoptată de Parlamentul european şi Consilul la 18.12.2008)
descrie cele 8 competente cheie.
42
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

etnie etc.) eficienţă scăzută/ informaţii nerelevante);

8. Care dintre barierele de mai sus pot fi depăşite? Exemplu: încercuirea cifrei 1 la Bariere profesionale (rând 2) înseamnă că obstacolul „lipsa suportului
familial;” poate fi depăşit (vezi tabelul de mai sus, coloana din mjloc, cifra 1). Puteţi încercui una sau mai multe cifre.

1. Bariere educaţionale (A) – se încecuieşte 1 sau mai multe cifre din tabelul de mai sus 1 2 3 4 5
2. Bariere personale şi sociale (B) – se încecuieşte 1 sau mai multe cifre din tabelul de mai sus 1 2 3 4 5
3. . Bariere profesionale (C) – se încecuieşte 1 sau mai multe cifre din tabelul de mai sus 1 2 3 4 5

9. Care sunt modalităţile prin care tinerii încearcă să-şi găsească un loc de muncă? (posibilitate de răspuns multiplu)

1. Prin vizite/ contactarea directă a firmelor 3. Prin transmiterea cererilor de muncă

5. Prin intermediul relaţiilor personale;
private; (CV, Scrisoare de intenţie etc.);
2. Prin intermediul agenţiilor judeţene de 4. Prin studierea ofertelor de pe piaţa 6. Alte modalităţi:_____________________________
ocupare a forţei de muncă; muncii (ziare, site-uri specializate etc.); ____________________________________________

10. Care credeţi că ar putea fi motivul principal care v-ar putea determina să iniţiaţi/ dezvoltaţi o afacere? (o singură alegere):
E. Dorinţa de a oferi un G. Siguranţa familiei, I. Lipsa monotoniei/
A. Dorinţa de a avea avere; C. Dorinţa şi profesională;
viitor familiei / copiilor; eliminarea grijilor zilnice; alungarea plictiselii;
J. Alt motiv:
B. Dorinţa de a fi D. Insatisfacţia rezultatelor F. Timp liber/ lipsa unei H. Insatisfacţia pentru
________________
independent (propriul şef); anterioare (a realizărilor personale); ocupaţii sau loc de muncă; munca pe care o fac acum;
____

11. În ce măsură credeţi în utilitatea unui plan destinat reducerii riscului de abandon şcolar timpuriu şi diminuării şomajului în rândul tinerilor absolvenţi
(Plan Centralizat de Acţiune Comună?) 1. mică măsură 2. orarecare măsură (nici mică, nici mare) 3. mare măsură

12. În care din următoarele domeniile de activitate economică firma dvs. ar putea oferi stagii de practică elevilor? (posibilitate de răspuns multiplu)

a. comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; f. industria prelucrătoare (tehnologia prelucrării, asamblare etc.);

b. construcţii; g. informaţii şi comunicaţii (poştă, curierat, IT, telefonie);
c. turism, hoteluri şi restaurante; h. prestări servicii (transport, depozitare, reparaţii etc);
d. industrua alimentară (producţie); i. producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă;
e. industria extractivă; j. alt domeniu şi anume_______________________________________

13. În care din secţiile/ departamentele firmei s-ar putea derula stagiul de practică (posibilitate de răspuns multiplu, se încercuieşte una din literele a-l.
Pentru secţiile/departamentele selectate, se precizează, estimativ, şi numărul de locuri disponibile. Fiind un sondaj de opinie, precizarea numărului de
locuri nu reprezintă o asumare din partea dvs., sau a firmei, în ceea ce priveşte disponibilitatea derulării stagiilor de practică în viitor.

a. Proiectare şi testarea produselor; nr. locuri......... g. Resurse umane; nr. locuri.............

b. Producţie/ asamblare; nr. locuri......... h. Depozitare/ logistic/ tehnic nr. locuri.............
c. Prelucrare şi finisare; nr. locuri......... i. Marketing/ vânzări/ clienţi nr. locuri.............
d. Controlul calităţii; nr. locuri......... j. Management/ secretariat; nr. locuri.............
e. Transport şi aprovizionare materiale nr. locuri......... k. Juridic/ contracte; nr. locuri.............
f. Contabilitate; nr. locuri......... l. Alta, şi anume_________________________ nr. locuri.............

14. Precizaţi 3 calităţile morale, respectiv 3 abilităţi pe care trebuie să le îndeplinească un tânăr absolvent pentru a avea şanse de angajare la societatea dvs:

Calităţi morale (tineri angajaţi) Abilităţi (tineri angajaţi)

1................................................................................................................... 1...........................................................................................................
2................................................................................................................... 2..........................................................................................................
3................................................................................................................... 3.........................................................................................................

15. Din punct de vedere profesional, ce ar trebui să ştie un tânăr care doreşte să-şi deschidă o afacere?
...........................................................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................................................

16. În ce măsură aţi participa şi la alte activităţi ale proiectului? 1. foarte mică 2. mică 3. mare 4. foarte mare

17. Cum credeţi că vor fi rezultatele acestui proiect (0 – nule; 1-4 – foarte slabe/ slabe; 5-6 – nu stiu/ nehotărât, 7-10 – bune/ foarte bune)

43
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
nule foarte slabe/ slabe Nehotărât/ nu ştiu bune/ foarte bune

18. Care credeţi că sunt cele mai importante aspecte pentru a reuşi în viaţă? (bifaţi una din literele a –j, o singură variantă de răspuns).

a. Banii; c. Educaţia (superioară); e. Aspectul fizic plăcut; g. Profesia (cariera); i. Rolul/ suportul familiei;
b. Cunoştinţele practice d. Experienţa individuală de viaţă j. Schimburile de experienţe,
f. Norocul; h. Relaţiile/ „pilele”;
acumulate; (să ştii cum să te descurci); cunoştinţe (deschiderea);

19. Care sunt activităţile generatoare de venituri ce se practică în zona dvs.? (încercuiţi 1 sau mai multe litere a-j):
b. activităţi sezoniere
a. Exploatarea şi prelucrarea
(agricultură, apicultură, c. activităţi comerciale; d. prestări de servicii; e. transport de mărfuri/ persoane;
unor materii prime;
grădinărit);
g. producţia de materiale de h. activităţi vizând
f. servicii sociale sau de j. alte tipuri de activităţi şi anume:
construcţii, unelte, feronerie, valorificarea patrimoniului i. turism/ agroturism;
utilitate publică; ___________________________
articole de uz gospodăresc; cultural local;

20. Care din aceste activităţi ar putea fi o idee de afacere pentru un tânăr întreprinzător.? (notaţi un singur cod de la Q19). Cod____

21. Ce dificultăţi întâmpină tinerii în deschiderea / preluarea unei afaceri/ iniţierea unor activităţi generatoare de venituri (1 singur răspuns pe fiecare
coloană):
Context general (A)
1. Birocraţia;
2. Corupţia;
3. Criza economică;
4. Legislaţia economică nefavorabilă;
5. Discriminarea şi inegalitatea de şanse şi
tratament;
6. Lipsa de atractivitate a localităţii (slab
dezvoltată, poziţionată inadecvat);
7. Lipsa unui sprijin din partea statului
(consultanţă, facilităţi oferite);
8. Condiţii sociale nefavorabile (sărăcirea
populaţiei);
Competenţe şi resurse personale (B)
1. Lipsa de cursuri, competenţe, şi calificări
necesare în afaceri;
2. Necunoaşterea surselor de finanţare a afacerii
(rambursabile/ nerambursabile);
3. Dificultate în identificarea unei idei de afaceri
realizabile(fezabile);
4. Lipsa de experienţă (riscuri, temere);
5. Lipsa banilor/ capitalului;
6. Lipsa altor resurselor necesare pentru a demara o
afacere (materiale, logistice, echipamente, spaţii,
teren);
7. Lipsa relaţiilor „sus-puse” („pilelor”);
8. Întâmpinarea unor obstacole din partea familiei;
Mediul economic şi instituţional local (C)
1. Lipsa de informaţie despre oportunităţile de
afaceri;
2. Slabă reprezentare a agenţilor economici la nivel
local;
3. Neîncrederea în ofertele investiţionale ale
mediului de afaceri existent;
4. Lipsa unor oferte de afaceri în asociere;
5. Ineficienţa serviciilor publice judeţene de
susţinere a afacerilor;
6. Lipsa de sprijin a instituţiilor / organizaţiilor
locale (ex., Primărie, Consiliul local, asociaţii
agricole/ ale agenţilor economici etc.);
7. Inexistenţa serviciilor locale de consultanţă şi
consiliere în afaceri;
8. Necunoaşterea instituţiilor locale responsabile în
susţinerea iniţiativelor private;

22. Care ar fi primele 3 măsuri realizabile (2-5 ani, pe termen scurt/ mediu) ce ar putea stimula niţiativele tinerilor întreprinzători?

Context general (A)
1. Reducerea birocraţiei;
2. Diminuarea corupţiei;
3. Depăşirea crizei economice;
4. Îmbunătăţirea legislaţiei economice;
5. Eliminarea discriminării şi a inegalităţii;
6. Dezvoltarea generală localităţii (sporirea
atractivităţii pentru investitori);
7. Susţinerea statului (consultanţă, facilităţi
oferite pentru afaceri);
8. Creşterea nivelului de trai;
Competenţe şi resurse personale (B)
1. Absolvirea unor cursuri/ dobândirea de
competenţe şi calificări necesare în afaceri;
2. Cunoaşterea surselor de finanţare a afacerii
(rambursabile/ nerambursabile);
3. Identificarea unei idei de afaceri realizabile;
4. Acumularea de experienţă în afaceri;
5. Disponibilitatea financiară (bani, capital)
6. Disponibilitatea unor resurse necesare pentru a
demara o afacere (materiale, logistice,
echipamente, spaţii, teren);
7. Susţinerea din partea oamenilor cu relaţii „sus-
puse” („pilelor”);
8. Susţinerea din partea familiei;
Mediul economic şi instituţional local (C)
1. Cunoaşterea oportunităţilor de afaceri din zonă;
2. Dezvoltarea mediului de afaceri local;
3. Existenţa unor oferte investiţionale credibile;
4. Creşterea posibilităţilor de asociere;
5. Eficienţa serviciilor publice judeţene de susţinere
a afacerilor;
6. Sprijinul instituţiilor / organizaţiilor comunale
(Primărie, Consiliul local, asociaţii agricole/ ale
agenţilor economici etc.);
7. Existenţa serviciilor locale de consultanţă şi
consiliere în afaceri;
8. Cunoaşterea instituţiilor locale responsabile în
susţinerea iniţiativelor private;

Denumirea societăţii____________________________________________________________________________________________________
Obiectul principal de activitate: _____________________________________________________________________________________________

44
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Date despre respondent:

Gen: 1. Masculin 2. Feminin Vârsta: |___|___| (în ani împliniţi)

Ultimele studii absolvite_______________________________; Funcţie:_________________________________; Poziţie:__________________

Domiciliul: 1. urban 2. rural Localitatea dumneavoastră de domiciliul ____________________Judeţ_____________

Distanţa faţă de cel mai apropiat oraş (km, numai de către cei cu domiciiul în mediul rural)____________________________

Etnie a. Română b. Maghiară c. Germană d. Romă e. Alta________________________________

Anexa 2- Chestionar profesori

Nr. |__||__| Cod_Edu. |__||__|

În această perioadă, echipa de implementare a proiectului “Realizarea unui parteneriat în vederea stabilirii unei Scheme de Garantare
pentru Tineri în judeţul Alba, România” derulează studiul de cercetare pe tema Metodelor şi instrumentelor de activare a tinerilor pentru
Autocunoaştere şi planificarea carierei. Proiectul menţionat este finanţat printr-un grant acordat de Comisia Europeană şi este
implementat de Consiliul Judeţean Alba, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al judeţului Alba, Asociaţia Atitudini şi Alternative,
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Alba, Patronatul Român şi Asociaţia A.S.M.E.A.
În acest context, vă rugăm să sprijiniţi realizarea studiului prin completarea chestionarului de mai jos. Precizăm că datele furnizate sunt
anonime şi confidenţiale şi că acestea vor fi utilizate doar pentru prelucrare statistică. Chestionarul va dura aproximativ 30 de minute. Vă
mulţumim!

1. Cât de muţumit sunteţi de pregătirea profesională a resurselor umane pe care le oferă şcoala românească? Notă între 1-10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Foarte
nemulţumit Foarte mulţumit

2. În ce măsură instituţia/ organizaţia în care activaţi reuşeşte să coreleze educaţia elevilor cu cerineţle pieţei muncii din Alba? Notă
între 1-10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Foarte mică măsură Foarte mare măsură

3. Care credeţi că sunt cerinţele/ competenţele12 pe care trebuie să le aibă un tânăr absolvent în ziua de azi? (posibilităţi de răspuns
multiplu)
1. Comunicare în limba 3. Competenţe de bază în
5. Competenţa de a învăţa 7. Competenţe antreprenoriale
maternă/ oficială matematică, ştiinţă, tehnologie
4. Competenţe informatice (PC/ 6. Competenţe sociale şi 8. Competenţe de exprimare
2.Comunicare în limbi străine
IT) civice culturală

4. Ce tip de studii sunt solicitate mai mult pe piaţa muncii locale? Indicaţi un singur răspuns corespunzător – cele mai freccente studii
solocitate
f. Cursuri de formare
b. Şcoală profesională d. Licenţă e. Diplome post g. Diplomele, cursurile de
a. minim c. Diplomă de profesională
/ tehnică / arte şi (Facultate universitare formare şi calificările nu au
8-10 clase bacalaureat (diplome, atestate,
meserii absolvită) (master, doctorat) importanţă
calificări)

5. Ce importanţă credeţi că acordă tinerii elevi azi carierei profesionale Daţi câte o notă, de la 1 la 10,: ____ ←← (notă în spaţiul din
stânga).

12
Competentele cheie pentru educatie si instruire de-a lungul intregii vieti. Competentele sunt definite ca un ansamblu de cunostinte, aptitudini si atitudini
corespunzatoare contextului. Competentele cheie sunt cele necesare oricarui individ pentru formare si dezvoltare personale, cetatenie activa, munca si
incluziune sociala. Cadrul de referinta (vezi Recomandarea cu privire la competentele cheie, adoptată de Parlamentul european şi Consilul la 18.12.2008)
descrie cele 8 competente cheie.
45
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

6. Vă rugăm să vă exprimaţi satisfacţia legată de calitatea serviciilor de îndrumare şi orientare profesională oferite (în şcoala dvs. sau în
altă unitate la care liceul este arondat). (0 – deloc mulţumit, 1 – foarte nemulţumit;2 – nemulţumit, 3 – nici nemulţumit, nici mulţumit, 4 –
mulţumit, 5 – foarte mulţumit). Cod 98 pentru „nu este cazul”/ nu se aplică în cazul meu.
1. utilitatea serviciilor IOP; 0 1 2 3 4 5 98
2. accesibilitatea serviciilor IOP (în ce măsură elevii din şcoala dvs. au acces la aceste servicii); 0 1 2 3 4 5 98
3. frecvenţa activităţii de IOP din cadrul şcoli (din care faceţi parte/ sunteţi arondaţi) – ex. inexistente/ rare (1 sau
0 1 2 3 4 5 98
2), periodice, suficiente ca număr/ lună (5 sau 4);
4. gradul de încredere pe care îl manifestaţi în calitatea serviciilor IOP. Ex., încredere mică (1 sau 2), ridicată (5
0 1 2 3 4 5 98
sau 4);
5. competenţa personalului implicat în IOP; 0 1 2 3 4 5 98
6. amabilitatea/ solicitudinea personalului care oferă servicii de IOP; 0 1 2 3 4 5 98
7. comunicarea ambivalentă dintre dvs. şi persoana care oferă orientare şi îndrumare profesională; 0 1 2 3 4 5 98
8. gradul de înţelegere faţă de problemele elevilor din şcoala dvs. (manifestat de specialistul în IOP); 0 1 2 3 4 5 98
9. comunicarea dintre dvs. şi profesorii-diriginţi pe teme de IOP; 0 1 2 3 4 5 98
10. comunicarea dvs. cu părinţii pe teme de IOP; 0 1 2 3 4 5 98
11. modul în care specialistul în IOP relaţionează cu profesorii-diriginţi.; 0 1 2 3 4 5 98
12. interesul manifestat de părinţii elevilor faţă de orientarea şi îndrumarea profesională; 0 1 2 3 4 5 98
13. măsura în care aveţi şanse de a vă perfecţiona/ specializa în îndrumarea şi orientarea profesională. Ex. şanse
0 1 2 3 4 5 98
mici (1 sau 2), şanse foarte mari sau mari (5 sau 4);
14. şansele pe care le au elevii de a urma o facultate corespunzătoare specificului liceului pe care îl urmează; Ex.
0 1 2 3 4 5 98
şanse mici (1 sau 2), şanse foarte mari sau mari (5 sau 4);
15. şansa de a se angaja/ de a urma o meserie în care să utilizeze cunoştinţele acumulate în liceu; (1,2 – mici, 5,4 –
0 1 2 3 4 5 98
mari)

7. Pentru fiecare din coloanele A,B şi C, indicaţi principala barieră în planificarea carierei tinerilor (1 singur răspuns din 5 pentru fiecare
coloană).

Bariere educaţionale (A)
1. lipsa serviciilor specializate în
îndrumare şi orientare profesională (acces
la un cabinet);
2. în liceu nu există surse de informare pe
tema planificării carierei (cărţi, reviste,
pliante, acces la pagini web specializate);
3. activitatea de practică şcolară la
angajatori este inadecvată (ex., perioadă
scurtă, nu se preocupă de practicanţi);
4. lipsa activităţilor şcolare/ extraşcolare
care să îmi creeze abilităţi şi competenţe de
planificare individuală a carierei;
5. lipsa specialiştilor în îndrumare şi
orientare profesională;
Bariere personale şi sociale (B)
1. lipsa suportului familial;
2. lipsa unui cerc de prieteni,
cunoştinţe care să mă ajute în
planificarea carierei;
3. profilul liceului pe care îl urmez îmi
restrânge opţiunile de dezvoltare a
carierei;
4. absenţa resurselor proprii de
informare destinate planificării carierei
(cărţi, reviste, internet, presă);
5. discriminarea şi inegalitatea de
şanse în urmarea unei cariere (pe criterii
de vârstă, sex, etnie etc.)
Bariere profesionale (C)
1. incorectitudinea angajatorilor/ patronilor
faţă de tineri (descurajează planificarea în
carieră);
2. piaţa muncii are oferte inadecvate
pregătirii şi aşteptărilor mele (personale,
profesionale, materiale etc.)
3. inexistenţa/ necunoaşterea serviciilor
publice de consiliere/ consultanţă în
planificarea carirei (altele decât şcoala);
4. existenţa unor oferete educaţionale
necorelate cu piaţa muncii (ex., facultăţi.
şcoli postliceale ce pregătesc profesii
necerute pe piaţa muncii)
5. slaba calitate a serviciilor private de
recrutare, îndrumare şi consiliere în carieră
(costuri mari/ eficienţă scăzută/ informaţii
nerelevante);

8. Care dintre barierele de mai sus pot fi depăşite? Exemplu: încercuirea cifrei 1 la Bariere profesionale (rând 2) înseamnă că obstacolul
„lipsa suportului familial;” poate fi depăşit (vezi tabelul de mai sus, coloana din mjloc, cifra 1). Puteţi încercui una sau mai multe cifre.

1. Bariere educaţionale (A) – se încecuieşte 1 sau mai multe cifre din tabelul de mai sus 1 2 3 4 5
2. Bariere personale şi sociale (B) – se încecuieşte 1 sau mai multe cifre din tabelul de mai sus 1 2 3 4 5
3. . Bariere profesionale (C) – se încecuieşte 1 sau mai multe cifre din tabelul de mai sus 1 2 3 4 5

9. Care sunt modalităţile prin care tinerii încearcă să-şi găsească un loc de muncă? (posibilitate de răspuns multiplu)

1. Prin vizite/ contactarea directă 3. Prin transmiterea cererilor de muncă

5. Prin intermediul relaţiilor personale;
a firmelor private; (CV, Scrisoare de intenţie etc.);

46
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

2. Prin intermediul agenţiilor

4. Prin studierea ofertelor de pe piaţa 6. Alte modalităţi:_____________________________
judeţene de ocupare a forţei de
muncii (ziare, site-uri specializate etc.); ____________________________________________
muncă;

10. Care credeţi că ar putea fi motivul principal care ar determina elevii să iniţieze/ dezvolte o afacere? (o singură alegere):
G. Siguranţa familiei,
A. Dorinţa de a avea E. Dorinţa de a oferi un I. Lipsa monotoniei/
C. Dorinţa şi profesională; eliminarea grijilor
avere; viitor familiei / copiilor; alungarea plictiselii;
zilnice;
B. Dorinţa de a fi D. Insatisfacţia rezultatelor F. Timp liber/ lipsa unei H. Insatisfacţia pentru J. Alt motiv:
independent (propriul anterioare (a realizărilor ocupaţii sau loc de munca pe care o fac ________________
şef); personale); muncă; acum; ____

11. În ce măsură credeţi în utilitatea unui plan destinat reducerii riscului de abandon şcolar timpuriu şi diminuării şomajului în rândul
tinerilor absolvenţi (Plan Centralizat de Acţiune Comună?) 1. mică măsură 2. orarecare măsură (nici mică, nici mare)
3. mare măsură

12. Care din următoarele domeniile de activitate economică ar fi adecvate derulării stagiilor de practică a elevilor? (posibilitate de
răspuns multiplu)

a. comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; f. industria prelucrătoare (tehnologia prelucrării, asamblare etc.);

b. construcţii; g. informaţii şi comunicaţii (poştă, curierat, IT, telefonie);
c. turism, hoteluri şi restaurante; h. prestări servicii (transport, depozitare, reparaţii etc);
d. industrua alimentară (producţie); i. producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă;
e. industria extractivă; j. alt domeniu şi anume___________________

13. În care din secţiile/ departamentele ar trebui să se deruleze stagiile de practică ale elevilor dvs. (posibilitate de răspuns multiplu, se
încercuieşte una din literele a-l.

a. Proiectare şi testarea produselor; g. Resurse umane;

b. Producţie/ asamblare; h. Depozitare/ logistic/ tehnic
c. Prelucrare şi finisare; i. Marketing/ vânzări/ clienţi
d. Controlul calităţii; j. Management/ secretariat;
e. Transport şi aprovizionare materiale k. Juridic/ contracte;
f. Contabilitate; l. Alta, şi anume_____________

14. Precizaţi 3 calităţile morale, respectiv 3 abilităţi pe care trebuie să le îndeplinească un tânăr absolvent pentru a avea şanse de
angajare:

Calităţi morale (tineri angajaţi) Abilităţi (tineri angajaţi)

1.................................................................................... 1...........................................................
2.................................................................................... 2..................................................................
3................................................................................... 3..................................................................

15. Din punct de vedere profesional, ce ar trebui să ştie un tânăr care doreşte să-şi deschidă o afacere?
..............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................. .................................................

16. În ce măsură aţi participa şi la alte activităţi ale proiectului? 1. foarte mică 2. mică 3. mare 4.
foarte mare

17. Cum credeţi că vor fi rezultatele acestui proiect (0 – nule; 1-4 – foarte slabe/ slabe; 5-6 – nu stiu/ nehotărât, 7-10 – bune/ foarte bune)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
nule foarte slabe/ slabe Nehotărât/ nu ştiu bune/ foarte bune

47
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

18. Care credeţi că sunt cele mai importante aspecte pentru ca tinerii să reuşească în viaţă? (bifaţi una din literele a –j, o singură variantă
de răspuns).

a. Banii; c. Educaţia (superioară);
d. Experienţa individuală de
b. Cunoştinţele practice
viaţă (să ştii cum să te
acumulate;
descurci);
e. Aspectul fizic
g. Profesia (cariera); i. Rolul/ suportul familiei;
plăcut;
j. Schimburile de experienţe,
f. Norocul; h. Relaţiile/ „pilele”;
cunoştinţe (deschiderea);

19. Care sunt activităţile generatoare de venituri ce se practică în zona dvs.? (încercuiţi 1 sau mai multe litere a-j):

a. Exploatarea şi b. activităţi sezoniere

prelucrarea unor (agricultură, apicultură,
materii prime; grădinărit);
g. producţia de materiale
f. servicii sociale sau de construcţii, unelte,
de utilitate publică; feronerie, articole de uz
gospodăresc;
c. activităţi
d. prestări de servicii; e. transport de mărfuri/ persoane;
comerciale;
h. activităţi vizând
j. alte tipuri de activităţi şi
valorificarea
i. turism/ agroturism; anume:
patrimoniului
___________________________
cultural local;

20. Care din aceste activităţi ar putea fi o idee de afacere pentru un tânăr întreprinzător.? (notaţi un singur cod de la Q19). Cod____

21. Ce dificultăţi întâmpină tinerii în deschiderea / preluarea unei afaceri/ iniţierea unor activităţi generatoare de venituri (1 singur
răspuns pe fiecare coloană):
Context general (A)
1. Birocraţia;
2. Corupţia;
3. Criza economică;
4. Legislaţia economică nefavorabilă;
5. Discriminarea şi inegalitatea de
şanse şi tratament;
6. Lipsa de atractivitate a localităţii
(slab dezvoltată, poziţionată
inadecvat);
7. Lipsa unui sprijin din partea statului
(consultanţă, facilităţi oferite);
8. Condiţii sociale nefavorabile
(sărăcirea populaţiei);
Competenţe şi resurse personale (B)
1. Lipsa de cursuri, competenţe, şi calificări
necesare în afaceri;
2. Necunoaşterea surselor de finanţare a
afacerii (rambursabile/ nerambursabile);
3. Dificultate în identificarea unei idei de
afaceri realizabile(fezabile);
4. Lipsa de experienţă (riscuri, temere);
5. Lipsa banilor/ capitalului;
6. Lipsa altor resurselor necesare pentru a
demara o afacere (materiale, logistice,
echipamente, spaţii, teren);
7. Lipsa relaţiilor „sus-puse” („pilelor”);
8. Întâmpinarea unor obstacole din partea
familiei;
Mediul economic şi instituţional local (C)
1. Lipsa de informaţie despre oportunităţile
de afaceri;
2. Slabă reprezentare a agenţilor economici la
nivel local;
3. Neîncrederea în ofertele investiţionale ale
mediului de afaceri existent;
4. Lipsa unor oferte de afaceri în asociere;
5. Ineficienţa serviciilor publice judeţene de
susţinere a afacerilor;
6. Lipsa de sprijin a instituţiilor /
organizaţiilor locale (ex., Primărie, Consiliul
local, asociaţii agricole/ ale agenţilor
economici etc.);
7. Inexistenţa serviciilor locale de consultanţă
şi consiliere în afaceri;
8. Necunoaşterea instituţiilor locale
responsabile în susţinerea iniţiativelor
private;

22. Care ar fi primele 3 măsuri realizabile (2-5 ani, pe termen scurt/ mediu) ce ar putea stimula niţiativele tinerilor întreprinzători?

Context general (A)
1. Reducerea birocraţiei;
2. Diminuarea corupţiei;
3. Depăşirea crizei economice;
4. Îmbunătăţirea legislaţiei economice;
5. Eliminarea discriminării şi a
inegalităţii;
Competenţe şi resurse personale (B)
1. Absolvirea unor cursuri/ dobândirea de
competenţe şi calificări necesare în afaceri;
2. Cunoaşterea surselor de finanţare a afacerii
(rambursabile/ nerambursabile);
3. Identificarea unei idei de afaceri
realizabile;
4. Acumularea de experienţă în afaceri;
5. Disponibilitatea financiară (bani, capital)
Mediul economic şi instituţional local (C)
1. Cunoaşterea oportunităţilor de afaceri din
zonă;
2. Dezvoltarea mediului de afaceri local;
3. Existenţa unor oferte investiţionale
credibile;
4. Creşterea posibilităţilor de asociere;
5. Eficienţa serviciilor publice judeţene de
susţinere a afacerilor;

48
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

6. Dezvoltarea generală localităţii
(sporirea atractivităţii pentru
investitori);
7. Susţinerea statului (consultanţă,
facilităţi oferite pentru afaceri);
8. Creşterea nivelului de trai;
6. Disponibilitatea unor resurse necesare
pentru a demara o afacere (materiale,
logistice, echipamente, spaţii, teren);
7. Susţinerea din partea oamenilor cu relaţii
„sus-puse” („pilelor”);
8. Susţinerea din partea familiei;
6. Sprijinul instituţiilor / organizaţiilor
comunale (Primărie, Consiliul local, asociaţii
agricole/ ale agenţilor economici etc.);
7. Existenţa serviciilor locale de consultanţă
şi consiliere în afaceri;
8. Cunoaşterea instituţiilor locale
responsabile în susţinerea iniţiativelor
private;

Date sociodemografice

Instituţia / organizaţia pe care o reprezentaţi:

_________________________________________________________________________

Calitatea în proiect: (puteţi bifa mai multe opţiuni)

a. cadru didactic; e. director instituţie de învăţământ;

b. consilier IOP (îndrumare şi orientare profesională); f. diriginte (la clasa X-a sau a XI-a);
c. consilier psihopedagogic; g. formator.
d. consilier şcolar/ educaţionali/ vocaţionali; h. maistru (atelier);

Date despre respondent:

Gen: 1. Masculin 2. Feminin Vârsta: |___|___| (în ani împliniţi)

Ultimele studii absolvite_______________________________;

Domiciliul: 1. urban 2. rural Localitatea dumneavoastră de domiciliul

____________________Judeţ_____________

Distanţa faţă de cel mai apropiat oraş (km, numai de către cei cu domiciiul în mediul rural)____________________________

Etnie a. Română b. Maghiară c. Germană d. Romă e.

Alta________________________________

Anexa 2.3 Specialişti în educaţia formală şi nonformală cu tinerii

Din punct de vedere al specialistilor in educatie gradul de satisfacţie în legătură cu pregătirea
profesională a resurselor umane si masura in care educaţia primita de elevi raspunde cerineţelor venite
de pe piaţa muncii din Alba este una peste medie (7,6 si respectiv 7,8 pe o scală de la 1 la 10);
Distributia competentelor cheie pe care ar trebui sa le aiba un tânăr absolvent în ziua de azi este una
eterogenă ceea ce indică faptul că respondenţi au reprezentări diversificate în legătură cu cerinţele
pieţei muncii din judeţul Alba.
Profilul pe care-l doresc specialistii absolventilor este unul cu accente antreprenoriale in care cerintele
globale de la forta de munca sa primeze (comunicare in limbi straine, competente de baza in stiinta
tehnologie, competente informatice, competente de a invata si intr-o masura mai mica competente de
exprimare sociala si culturala.
Atunci cand sunt in situatia de a descrie un profil functional pe piata fortei de munca ( cerut de
angajatori) primeaza caracteristicile specifice unui profil practic in detrimentului unuia mai academic:
absolvenţii trebuie să aibă o şcoală profesională / tehnică / arte şi meserii sau cursuri de formare

49
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

profesională (diplome, atestate, calificări), respectiv să aibă diplomă de bacalaureat.

Studii solicitate de angajatori (opinii ale specialistilor in educatie) %

a. minim 8-10 clase 0
b. Şcoală profesională / tehnică / arte şi meserii 47,5
c. Diplomă de bacalaureat 22,5
d. Licenţă (Facultate absolvită) 5
e. Diplome post universitare (master, doctorat) 0
f. Cursuri de formare profesională (diplome, atestate, calificări) 22,5
g. Diplomele, cursurile de formare şi calificările nu au importanţă 2,5

Atunci cand li s-a cerut sa evalueze importanta carierei profesionale la tineri respondenţii educaţionali
cred că elevii nu acordă o importanţă foarte mare carierei lor profesionale13;
Reticenta parintilor si interesul scazut la elevilor in valorizarea serviciilor de consiliere scolara si
orientare profesionala schimba ordinea calitatilor in descrierea facuta de specialistii implicati in aceste
servicii: ei cre ca sunt definiti prin calitati precum amabilitate, solicitudine, competenţă, empatie,
comunicare. Mai puţin valorizate sunt aspectele legate de frecvenţa activităţii de IOP14 din cadrul şcoli,
respectiv interesul manifestat de părinţii elevilor faţă de orientarea şi îndrumarea profesională;

Satisfactia privind serviciile IOP Valori medii

amabilitatea/ solicitudinea personalului care oferă servicii de IOP; 4,03
competenţa personalului implicat în IOP; 3,97
gradul de înţelegere faţă de problemele elevilor din şcoala dvs. (manifestat de
specialistul în IOP); 3,94
comunicarea dintre dvs. şi profesorii-diriginţi pe teme de IOP; 3,89
modul în care specialistul în IOP relaţionează cu profesorii-diriginţi.; 3,87
comunicarea ambivalentă dintre dvs. şi persoana care oferă orientare şi îndrumare
profesională; 3,78
măsura în care aveţi şanse de a vă perfecţiona/ specializa în îndrumarea şi orientarea
profesională. Ex. şanse mici (1 sau 2), şanse foarte mari sau mari (5 sau 4);
3,76
gradul de încredere pe care îl manifestaţi în calitatea serviciilor IOP. Ex., încredere
mică (1 sau 2), ridicată (5 sau 4); 3,73
şansele pe care le au elevii de a urma o facultate corespunzătoare specificului
liceului pe care îl urmează; Ex. şanse mici (1 sau 2), şanse foarte mari sau mari (5 sau
4); 3,63
comunicarea dvs. cu părinţii pe teme de IOP; 3,58
15. şansa de a se angaja/ de a urma o meserie în care să utilizeze cunoştinţele
acumulate în liceu; (1,2 – mici, 5,4 – mari) 3,58
utilitatea serviciilor IOP; 3,55

13
Valoarea medie = 6,6 pe o scală de la 1 la 10, evaluarea tipică este 6, rata nonrăspunsurilor fiind de 10%.
14
Indrumare si Orientare Profesionala
50
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

accesibilitatea serviciilor IOP (în ce măsură elevii din şcoala dvs. au acces la aceste
servicii); 3,46
frecvenţa activităţii de IOP din cadrul şcoli (din care faceţi parte/ sunteţi arondaţi) –
ex. inexistente/ rare (1 sau 2), periodice, suficiente ca număr/ lună (5 sau 4);
3,32
interesul manifestat de părinţii elevilor faţă de orientarea şi îndrumarea
profesională; 3,16

Dintre cele 3 categorii de bariere analizate (educationale, profesionale si personale si sociale),

respondenţii manifestă cel mai mare grad de optimism în legătură cu posibilitatea depăşirii
obstacolelor de tip educaţional. Datele din analiza contextuala (situarea strategica in apropiere de
centre universitare, marimea si tipurile de investitii, tineri cu intentii de dezvoltare academica, etc.)
confirma faptul ca exista potential in ceea ce priveste depasirea obstacolelor din punct de vedere
educational
Ca bariere educaţionale, respectiv personale şi sociale respondentii pun pe primul loc activitatea de
practică şcolară la angajatori (inadecvată- datorita a lipsei de suport uman si investitional angrenat in
aceasta activitate), lipsa suportului familial- suport inteles ca potential educational pentru ca daca luam
in considerare opiniile exprimate de elevi in focus grupuri si interviurile in profunzime, conform
acestora, exista intentie, suport material , moral si financiar manifestat activ din partea familiei,
Barierele profesionale sunt asociate incorectitudinii angajatorilor şi faptul că piaţa muncii are oferte
inadecvate pregătirii şi expectanţelor.Acest fapt este confirmat si de elevii intervievati care declara ca
si bariere pentru o posibila angajare dupa terminarea liceului ca fiind: lipsa de experienta, posibila
angrenare a tinerilor in munci neconforme cu asteptarile lor, salarizare neatractiva, neadecvare
cunostintlor educationale cu cerintele angajatorilor decat in foarte mica masura.
Lipsa serviciilor specializate şi practica şcolară neadevcată sunt cele mai menţionate obstacole ce pot fi
depăşite (din categoria barierelor educaţoonale)la care se adauga lipsa de experienta si bacalaureatul in
viziunea mai multor elevi intervievati.
Din categoria barierelor personale şi sociale absenţa resurselor proprii de informare destinate
planificării carierei reprezintă cel mai abordabil obstacol – care poate fi depasit fara eforturi
suplimentare.
Dintre modalităţile de obţinere a unui loc de muncă cele mai frecvent accesate sunt:
 Studierea ofertelor;
 Apelarea la relaţii personale;

Modalitati de gasire a unui loc de munca Frq Proc. %

Prin studierea ofertelor de pe piaţa muncii (ziare, site-uri specializate etc.); 30 22,9
Prin intermediul relaţiilor personale; 30 22,9
Prin transmiterea cererilor de muncă (CV, Scrisoare de intenţie etc.); 27 20,6
Prin intermediul agenţiilor judeţene de ocupare a forţei de muncă; 24 18,3
Prin vizite/ contactarea directă a firmelor private; 20 15,3

51
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

În medie au fost menţionate 4 modalităţi de accesare a unui loc de muncă.

Dorinţa de a fi independent (propriul şef) reprezintă pentru majoritatea respondenţilor motivul
principal care ar determina elevii să iniţieze/ dezvolte o afacere? (67,5% invocând acest motiv).

În ce măsură credeţi în utilitatea unui

plan destinat reducerii riscului de
abandon şcolar timpuriu şi diminuării
şomajului în rândul tinerilor absolvenţi 0,0
(Plan Centralizat de Acţiune Comună?)
2,5

50,0
47,5

1. mică măsură
2. orarecare măsură (nici mică, nici mare)
3. mare măsură
NS/NR

In opinia respondentilor comerţul, turismul, industria prelucrătoare şi prestările de servicii sunt

domeniile cele mai adecvate pentru derularea stagiilor de practică. Opinia elevilor nu poate fi
contrapusa deoarece profesorii sunt cei implicati in orgnizarea sesiunilor de practica. Cu toate acestea
in opinia elevilor cele mai interesante stagii de practica s-au desfasurat in banci, ateliere in care „au
putut invata ceva practic” au vazut cum arata profesia si si-au pus semne de intrebare cu privire la
continuarea sa u nu a studiilor in domeniul in care au invatat pina in prezent .

Diferentierea preferintelor in ceea ce privesc departamentele pretabile derularii stagiilor de practica

este una greu de atins de aceea aceste preferinte sunt in parte tributare profilului actual al liceului:
prelucrare şi finisare, cele de producţie şi asamblare, respective marketing vânzări clienţi.

Departamente pretabile derularii stagiilor de

practica FRQ
Prelucrare şi finisare; 23
Producţie/ asamblare; 22
Marketing/ vânzări/ clienţi 22
Contabilitate; 19
Controlul calităţii; 17
Depozitare/ logistic/ tehnic 12
52
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Proiectare şi testarea produselor; 8

Resurse umane; 8
Transport şi aprovizionare materiale 7
Management/ secretariat; 7
Juridic/ contracte; 5
Altul, şi anume 2

În ce măsură aţi participa şi la alte activităţi ale proiectului? (% )

5,0 12,5

10,0

32,5

foarte mică
mică
mare
foarte mare
40,0 NS/NR

Respondenţii sunt încrezători în rezultatele proiectului ( “Cum credeţi că vor fi rezultatele acestui
proiect” – pozitive in proportite de 7,97 pe o scală de la 1 la 10).Aproape tre sferturi dintre respondenţi
sunt dispuşi să participe şi la alte activităţi ale proiectului în mare sau foarte mare măsură;
Cunoştinţele practice acumulate, profesia (cariera) şi schimburile de experienţe sunt primii 3 factori de
reuşită menţionaţi de către respondenţi.

53
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Factori de reusita in viata (% )

Relaţiile/ „pilele”; 1,4

Aspectul fizic plăcut; 1,4

Norocul; 2,9

Banii; 7,1

Rolul/ suportul familiei; 8,6

Educaţia (superioară); 8,6

Experienţa individuală de viaţă (să ştii cum să te descurci); 11,4

Schimburile de experienţe, cunoştinţe (deschiderea); 15,7

Profesia (cariera); 18,6

Cunoştinţele practice acumulate; 24,3

Activităţile generatoare de venituri practicate în zonă sunt din domeniul comerţului, prestărilor de
servicii şi activităţilor sezoniere (preponderant agricole). Din cele 9 activităţi economice predefinite,
respondenţii cred că activităţi sezoniere (agricultură, apicultură, grădinărit) şi prestările de servicii sunt
principalele domenii în care s-ar putea dezvolta o idee de afacere pentru un tânăr întreprinzător.

Resurse si potential local (% ierarhia mentiunilor)

alte tipuri de activităţi 2.4

activităţi vizând valo rificarea

2.4
patrimo niului cultural lo cal;

pro ducţia de materiale de co nstrucţii,

unelte, fero nerie, artico le de uz 3.9
go spo dăresc;

turism/ agro turism; 5.5

transpo rt de mărfuri/ perso ane; 8.7

explo atarea şi prelucrarea uno r materii

8.7
prime;

servicii so ciale sau de utilitate publică; 9.4

activităţi sezo niere (agricultură,

14.2
apicultură, grădinărit);

prestări de servicii; 18.9

activităţi co merciale; 26.0

Din perspective contextului socioeconomic general, principala barieră în deschiderea unei afaceri este
reprezentată de birocraţia.

54
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Barierele cel mai des menţionate ce ţin de competenţele şi resursele generale sunt reprezentate de lipsa
de experienţă antreprenorială şi lipsa banilor/ capitalului.
Obstacolele ce pot fi associate mediului economic şi instituţional local sunt reprezentate de lipsa de
informaţie despre oportunităţile de afaceri şi, în mai mică măsură, de inexistenţa serviciilor locale de
consultanţă şi consiliere în afaceri.
Competenţe şi resurse Mediul economic şi
Context general (A) %_A personale (B) %_B instituţional local (C) %_C
1. Lipsa de cursuri,
1. Lipsa de informaţie despre
1. Birocraţia; 39.3 competenţe, şi calificări 6.7 35.9
oportunităţile de afaceri;
necesare în afaceri;
2. Necunoaşterea surselor de
2. Slabă reprezentare a
finanţare a afacerii
2. Corupţia; 5.4 11.1 agenţilor economici la nivel 7.7
(rambursabile/
local;
nerambursabile);
3. Dificultate în identificarea 3. Neîncrederea în ofertele
3. Criza economică; 7.1 unei idei de afaceri 15.6 investiţionale ale mediului de 7.7
realizabile(fezabile); afaceri existent;
4. Legislaţia economică 4. Lipsa de experienţă (riscuri, 4. Lipsa unor oferte de afaceri
14.3 22.2 7.7
nefavorabilă; temere); în asociere;
5. Discriminarea şi 5. Ineficienţa serviciilor
inegalitatea de şanse şi 3.6 5. Lipsa banilor/ capitalului; 20.0 publice judeţene de susţinere 7.7
tratament; a afacerilor;
6. Lipsa de sprijin a
6. Lipsa altor resurselor instituţiilor / organizaţiilor
6. Lipsa de atractivitate a
necesare pentru a demara o locale (ex., Primărie,
localităţii (slab dezvoltată, 10.7 15.6 12.8
afacere (materiale, logistice, Consiliul local, asociaţii
poziţionată inadecvat);
echipamente, spaţii, teren); agricole/ ale agenţilor
economici;
7. Lipsa unui sprijin din 7. Inexistenţa serviciilor
7. Lipsa relaţiilor „sus-puse”
partea statului (consultanţă, 10.7 6.7 locale de consultanţă şi 15.4
(„pilelor”);
facilităţi oferite); consiliere în afaceri;
8. Condiţii sociale 8. Necunoaşterea instituţiilor
8. Întâmpinarea unor obstacole
nefavorabile (sărăcirea 8.9 2.2 locale responsabile în 5.1
din partea familiei;
populaţiei); susţinerea iniţiativelor private;

Printre calităţile pe care trebuie să le îndeplinească un tânăr absolvent, specialiştii în educaţie au

desemnat: corectitudine, seriozitate, punctualitate, responsabilitate, cinste sau onestitate, hărnicia,
perseverenta, adaptabilitatea.
În ceea ce priveşte abilităţile şi competenţele pe care trebuie să le îndeplinească un tânăr absolvent
pentru a avea şanse de angajare, remarcăm pe cele digitale, profesionale, tehnice sau lingvistice alături
de capacitatea de a comunica eficient, spiritul antreprenorial şi de echipă.
Lista selectivă a menţiunilor (reformularea unor răspunsuri, listare în ordine alfabetică – ordonate pe
coloane):
abilităţi de comunicare capacitate de observare critică performanţă
competent în domeniul respectiv
abilitati de redactare de documente perseverenţă
(competent în general)
abilitati de tehnoredactare competente digitale sau profesionale persuasiune
abilitati intelectuale si practice competenţe IT pregătire profesională adecvată

55
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

abilitati şi aptitudini practice/ deprinderi

competenţe lingvistice spirit de inovaţie
de muncă/ îndemânare
competente specializate/ tehnice/ spirit întreprinzător/
abilităţi antreprenoriale
matematice antreprenorial
cunoştinţe: practice, teoretice/ ale
adaptabilitate rezistenţă/ rezistenţă la sres
domeniului specific
capacitate de învăţare/ capacitatea de a
învăţa rapid lucruri noi, utile/ inteligenţă, isteţime respectabilitate
disponibilitatea de a învăţa
inteligenţă socială (abilităţi de
capacitate de lucru în echipă sociabilitate
orientare)
capacitate de lucru idividuală operare PC utilizare PC

Constatările de mai sus reclamă o aprofundare a conceptelor şi noţiunilor cu care se operează: calităţi,
deprinderi, abilităţi, competenţe (cheie, longitudinale sau transversale).
Din punct de vedere profesional, un tânăr care doreşte să-şi deschidă o afacere ar trebuie să deţină/
ştie15:
 abilitati antreprenoriale/ baza privind cunostintele antreprenoriale/ competente antreprenoriale/
competenţe în educaţia antreprenorială/ notiuni de baza antreprenoriale
 antreprenoriat si legislatie / cunoasterea legislatiei in domeniu si transpunerea in practica a
cunostintelor obtinute in scoala/ legea si educatia teoretica in ceea ce priveste notiunile
antreprenoriale
 să stăpânească cunoştinţele de bază ale domeniului în care se înscrie respectiva afacere
 bună pregatire profesionala
 meserie in domeniu sau bazele acestuia
 minim 50% din domeniul in care vrea sa se lanseze
 cererea pietei, notiuni de antreprenoriat si marketing
 cum sa infiinteze o firma si cum sa o gestioneze
 etapele ce trebuie parcurse, o estimare a necesarului de resurse materiale, financiare, umane
 pasi de urmat in derularea afacerii si cunostinte de specialitate in domeniul ales
 bun negociator
 sa stie sa comunice, sa negocieze, sa fie convingator, bun organizator, cu capacitate de a
mobiliza resursele necesare pentru afacere
 riscurile la care se supune
 notiuni referitoare la meseria pe care o aplica in afacere, notiuni de antreprenoriat, initiere in
afaceri, comportament fata de angajati

15
Recomandările specialiştilor în educaţie au fost grupate în funcţie de semnificaţia cerinţelor vizate.
56
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

 pregatire antreprenoriala si profesionala

 să aibă profil, studii, bine pregătit profesional
 sa fie certificat in domeniu si sa aiba studii de marketing
 sa fie increzator in el
 sa aibă cunostinte in domeniul economico-administrativ
 să cunoasca finalitatile afacerii
 să întocmeacă un plan de afaceri şi paşii parcurşi în elaborarea documentaţiei pentru AF sau
SRL/ sa stie cum sa isi faca un plan de afaceri realizabil
 sa stie ce afacere vrea sa isi faca, dotare pentru ce vrea sa faca, initiere de afaceri,
comportament fata de angajati.
Alte constatări relevante:
(1) Satisfacţia în legătură cu pregătirea profesională a resurselor umane pe care le oferă şcoala
românească

Satisfacţia în legătură cu pregătirea profesională a resurselor umane pe care le oferă şcoala românească
pare să coreleze pozitiv cu măsura în care educaţia şcolară corespunde cerinţelor pieţei muncii.
Satisfacţia pozitivă în legătură cu pregătirea profesională a resurselor umane este însoţită de regulă de
satisfacţia legată de corelarea educaţiei cu cerinţele de pe piaţa muncii.

Barbaţii sunt în general mai mulţumiţi decât femeile de calitatea pregătirii profesionale a resurselor
umane pe care le oferă şcoala românească;

(2) măsura în care instituţia/ organizaţia în care activează respondenţii reuşeşte să coreleze educaţia
elevilor cu cerineţle pieţei muncii din Alba.

Cei care cred că elevii acordă o importanţă mare carierei profesionale au în egală măsură convingerea
că şcoala în care activează reuşeşte o bună corelare între educaţie şi piaţa muncii;

Respondenţii sunt cu atât mai disponibili în a se implica şi în alte activităţi ale proiectului cu cât cred
că şcoala oferă o bună corelare între educaţie cu piaţa muncii;

Încrederea în calitatea resurselor umane din învăţământ corelează pozitiv cu încrederea în rezultatele
proiectului;

Disponibilitatea în a se implica în alte activităţi ale proiectului este însoţită de o încredere ridicată în
rezultatele acestuia.

Încrederea în rezultatele proiectului este similară în cazul ambelor categorii de vârstă (sub 44 ani,
respsctiv 45 ani şi peste). În schimb, disponibilitatea de a se implica şi în alte activităţi ale proiectului
este mai ridicată în rândul respondenţilor care au sub 44 ani inclusive (comparatic cu cei care au vârsta

57
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

de 45 ani sau peste).

Structură eşantion
Preocupări în domeniul îndrumării şi orientării profesionale – experienţă, competenţe şi certificări:

Profil respondenti – abilităţi şi competenţe IOP FRQ

cadru didactic; 29
consilier IOP (îndrumare şi orientare profesională); 13
diriginte (la clasa X-a sau a XI-a); 11
formator. 6
consilier şcolar/ educaţionali/ vocaţionali; 3
director instituţie de învăţământ; 3
maistru (atelier); 3
consilier psihopedagogic; 0
Cadrul instituţional:

Liceul FRQ %
Colegiul Economic “Dionisie Pop Marţian”
9 22.5
Alba Iulia
Liceul Tehnologic Ocna Mures 11 27.5
Liceul Tehnologic “Timotei Cipariu” Blaj 11 27.5
Colegiul Tehnic I.D. Lazarescu, Cugir 9 22.5

Structura esantion:
 Distribuţie de gen: 35% bărbaţi, 65% femei
 Vârsta medie: 44,6 ani (personal cu experienţă în educaţia formală şi informală a tinerilor
liceeni);

Nivel educational - eşantion specialişti IOP %

şcoala de maistri 2.7
universitare 48.6
postuniversitare 21.6
master 21.6
doctorat 5.4
 Mediul de rezidenţă preponderent urban (circa 80%). Domiciliul celor din mediul rural este
relativ apropiat de zonele urbane (distanţa medie = 6,2 km);
 Componenţa etnică: preponderent română (2,5% - naţionalitate maghiară);

58
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Anexa 3 - FOCUS GROUP

GHID DE INTERVIU

" Metode si instrumente de activare a tinerilor pentru Autocunoastere si planificarea carierei"

I. Preambul
Buna ziua,
Numele meu este D N. De profesie sunt sociolog la fel ca si colegul meu d-ul Victor Badoiu pe
care probabil il stiti sau cel putin ati auzit de el.
In cele ce urmeaza ne propunem sa discutam cu privire la modul cum este vazuta, inteleasa,
punerea in practica a activitatii de alegere sau planificare a profesiei in viitorul apropiat sau mai
indepartat.
Discutia va fi inregistrata pentru ca ar fi destul de greu ca cineva sa scrie dupa o persoana care
vorbeste dar dupa 2 sau 3 ar fi imposibil prin urmare de aceea se inregistreaza.
Cum este si firesc intr-o discutie in grup trebuie sa existe si cateva reguli:
- Nu vorbi peste altcineva care vorbeste in acelasi timp.
- Vorbim pe rand pentru a ne putea intelege si pentru a putea urmari firul discutiei
- Vobeste din punctul tau de vedere si desigur nu este necesar sa fii de acord cu opiniile
colegului. Fiecare avem o perspectiva personala asupra lucrurilor
- Fii deschis si simte te bine.
Informațiile pe care le colectăm în timpul focus-grup vor fi confidențiale și nu vor fi atribuite niciunei
persoane. Vom folosi înregistrarea pentru a produce o transcriere care sa ne ajute la analiza noastră.

Inainte de a discuta efectiv despre ceea ce spuneam va propun ca mai intai sa ne cunoastem. Sa
incepem de la stanga spre dreapta. Nu stiu daca va cunoasteti sau nu dintre dumneavoastra dar va
propun ca sa ne spunem pe numele mic. Deci cateva cuvinte despre dumneavoastra: cum va numiti, de
unde sunteti, de la ce liceu, in ce clasa, ce intentionati sa faceti in viitorul foarte apropiat.

1. Pentru inceput as vrea sa completam fiecare spatiile libere din propozitiile de pe aceste
cartoane. Poate fi un cuvint, o propozitie, orice care reflecta opinia ta cu privire la aceste
aspecte.
(Exemple de cuvinte care pot fi puse in spatiul lasat liber: impact, considerabil, proces,
semnificativ, venit.)

1. Alegerea unei cariere poate fi ...........................

2. Ideea conform careia o persoana ................................................................nu este intotdeauna

59
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

adevarata.
3. Imbunatatirea competentelor academice va avea .................................................asupra locului de
munca.
4. Hobby-urile te pot ajuta sa obtii ......................................
5. Multe locuri de munca necesita .............................................pe cand altele......................................
6. Pierderea unui loc de munca poate avea.................................................asupra alegerilor pe care le
vei face in viitor.
7. Este nevoie de mult timp si efort pentru ....................................................locul de
munca............................
8. Inscriere intr-un program de training sau urmarea unor cursuri academice poate
fi...................................pentru multi oameni
9. Statul peste program si jonglarea cu nevoile/programul prietenei/familiei ar putea
insemana...................
10. .............................................................în fiecare săptămână/luna este o modalitate buna de a vă
ajuta să economisiți pentru un telefon nou/o masina noua/casa noua.

2. Fiecare dintre noi am auzit de orientare profesionala. Daca ati fi in situatia in care ar trebui
sa vorbiti cuiva, unui strain, despre ce este orientarea profesionala cum ati descrie-o in cat mai
putine cuvinte?

3. Ca orice lucru, produs sau serviciu si activitate de indrumare si orientarea profesionale

are plusuri si minusuri. Din punctul dumneavoastra de vedere care credeti ca sunt punctele
tari/beneficiile si care sunt punctele slabe/provocarile activitatii de indrumare si orientare
profesionala?

4. Alegerea carierei profesionale este primul pas. Ce se intampla dupa ce ai luat aceasta
decizie? Cine a ales sa mergeti la acest liceu? Cine a ales profesia pe care sa o urmati? Pina in
present v-ati schimbat optiunea cu privire la cariera profesionala pe care o sa urmati? Ce
credeti ca se intampla cu abilitatile pe care le-ai dobandite in situatia in care schimbi locul de
munca?

5. Din experienta fiecaruia dintre noi primii consultanti in planificarea carierei sunt parintii
si apoi scoala. Prin comparatie, ce a lipsit fiecaruia dintre cei doi consultanti (scoala versus
pariniti)?

6. Daca este sa ne oprim la activitatea de îndrumare şi orientare şcolară şi profesională din

şcoală, cum ati caracteriza aceasta activitate din punct de vedere personal – al impactului pe
care l-a avut asupra intentiei de a alege o facultate , un loc de munca? Ce ce metode de de
îndrumare şi orientare şcolară şi profesională s-au folosit în acest an? Cum le apreciati, ce
impact au avut, ce ar mai trebui îmbunătăţit. Aceasta activitate coincide cu derularea

60
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

proiectului..
7. Indiferent cum ati ajuns la acest liceu cum va planificati parcursul educaţional in viitorul
apropiat? Dar in ceea ce priveste cariera profesionala? Ce anume va motiveaza atat in evolutia
educationala cat si in viitorul parcurs profesional? Cine va ajută sa va planificati evolutia
educationala si profesionala? Care sunt strategiile, tacticile metodele si ce resurse folositi in
planificarea educationala si profesionala? Cum a contribuit activităţile proiectului nostru la
îmbunătăţirea proceselor de planificare educaţională şi ocupaţională?
8. Piata muncii de multe ori evolueaza inaintea pietei educatiei. Ce ati recomanda sa fie
schimbat pentru ca sa se realizeze o mai bună corelare intre învaţare si piaţa muncii? Cine ar
trebui sa implementeze propunerile şi cine să le susţină pe plan local? Dar la nivel naţional?
Cum anume să ajute (propunerile privind implementarea)?
9. Indiferent de varsta toata lumea viseaza la o cariera profesionala. Ce reprezintă pentru
cariera profesionala pentru fiecare dintre noi. De ce este importantă. Care este vârsta optimă
pentru planificarea carierei? Cum va ajuta proiectul în dezvoltarea viitoarei cariere? (cum i-a
ajutat cursurile, portalul, lucru în echipă?)
10. Orice proiect este un inceput dar fara sprijin proiectul poate inceta. In viitorul apropiat
cum vedeti implicarea fiecarua în proiect. Care sunt acele masuri propuse de elevi sau profesori
ce ar trebui să se regăsească în viitorul ghid de " Metode si instrumente de activare a tinerilor
pentru Autocunoastere si planificarea carierei"
11. Parcursul educational poate fi diferit daca nu este insotit de stagii de practica. Cat de
importante sunt pentru voi stagiile de practica? Cum ar trebui sa fie organizate stagiile de
practică si cine ar trebui sa se implice in sustinerea acestora? Cum v-ar ajuta ele in viitoarea
carieră si sau afacere? Ce exemple de succes si ce esecuri cunoasteti? Care ar fi solutiile pe care
le vedeti pentru depasirea barierelor in ceea ce priveste o mai buna aplicabilitate a
cunostintelor teoretice.?
12. In orice societate pentru a reusi in viata este necesar fie sa fii sprijinit fie sa-ti urmezi un
drum stabilit. Cum ar trebui sprijiniti tinerii in ziua de azi? Care sunt valorile tinerilor si cine
sau ce ii sustine pentru a reusi in viata
13. Cum va sprijinit proiectul? Va influentat/modificat ideile de viata? Care a fost cea mai
importanta idee sau lectie invatata din proiect? Care sunt planurile evolutie viitoare dupa
finalizarea proiectului pentru a-i conferi sustenabilitate?
14. Concluzii si recomandari.

61
 JUDEŢUL ALBA
UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Realizat în anul 2014

Responsabilitatea exclusivă a acestui material revine Consiliului Judeţean Alba, beneficiar al
contractului de grant. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a
Uniunii Europene.

62