Proiect Managementul Calitatii

UNIVERSITATEA TEHNICA GHE.
ASACHI IASI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI INSTALATII
MANAGEMENTUL CALITATII
Tema proiectului
1.Intocmirea unei documentatii tehnice pentru realizarea unei constructii cu

respectarea continutului cadru pentru intocmirea D.T.A.C si P. Th.
Observaţii:
- Se va fundamenta stabilirea categoriei de importanţă a construcţiei;
- Caietul de sarcini va face referire la minim două procese/lucrări de
construcţii;
- Documentaţia va include instrucțiunile de exploatare și intreținere precum şi
programul de control a lucrărilor aferente structurii de rezistenţă
2. Intocmirea a doua proceduri tehnice de executie

3. Intocmirea documentelor privind verificarea calitatii lucrarilor pe decursul
executiilor
4. Intocmirea unei fise de control a calitatii lucrarilor pe decursul executie lor
5. Intocmirea documentatiei privind receptia la terminarea lucrarilor
BORDEROU
PIESE SCRISE:
- Borderou
- Fisa responsabilități
- Memoriu general
-Arhitectura
-Rezistenta
- Caiete de sarcini
-Arhitectura
-Rezistenta
- Programe de urmarire si control
- Studiu geotehnic
- Ridicare topografica
- Scenariu la foc
- Expertiza tehnica
- Avize / Acorduri
MEMORIU GENERAL
ARHITECTURA
I Date generale
1. Denumirea obiectului de investitie: HOTEL

2. Amplasament: Iaşi
3. Titularul investitiei: SC College Business SRL
4. Beneficiarul investitiei SC College Business SRL
II Informatii generale privind proiectul
Prezenta documentatie s-a intocmit la comanda beneficiarului, in baza temei de

proiectare, in conformitate cu prevederile Certificatului de Urbanism nr. 6352 din 10 decembrie
2007 eliberat de Primaria Municipiului Iasi si cu legislatia in vigoare referitoare la autorizarea
executarii lucrarilor de constructie.
1. Situatia actuala
Hotelul Concordia se afla in partea de S-E al Munivipiului Iasi, la iesirea spre Vaslui, intr-
o zona cu functiune preponderent rezidentiala, Zona Bucium, o zona colinara, linistita care ofera
perspective asupra orasului, si care este una din cele mai bine cotate zone rezidentiale ale
Iasului.
Descrierea functionala a cladirii existente:

PARTER
Restaurant S = 214 mp
Hol receptie S = 38 mp
Receptie S = 15 mp
Garderoba S = 9 mp
Oficiu S = 9.5 mp
Spalator S = 4.5 mp
Hol de acces la zona de birouri S = 9.5 mp
Centrala termica S = 14.5 mp
G.S.- femei S = 8 mp
G.S.- barbati S = 9.5 mp
Hol G.S. S = 3.5 mp
Vestiar bucatari S =15 mp
G.S. S = 2.4 mp
Preparari S = 19 mp
Depozit carne S = 8 mp
Depozit coloniale S = 6 mp
Hol aprovizionare S = 22 mp
MEZANIN
Salon mic-dejun S = 116.00 mp
Bar S = 5,00 mp
Hol restaurant S = 14,00 mp
Bucatarie S = 50,00 mp
Depozit vesela S = 4,50 mp
Spalator vesela S = 4,50 mp
Grup sanitar femei S = 9,50 mp
Grup sanitar barbati S = 9,50 mp
Hol grup sanitar S = 5,00 mp
Hol aprovizionare S = 4,50 mp
Hol distributie la birouri S = 30,50 mp
Salon de protocol S = 34,00 mp
Birou S = 19,00 mp
Birou S = 9,50 mp
Birou S = 21,00 mp
Birou S = 16,50 mp
Arhiva S = 8,00 mp
Oficiu - spalator S = 8,50 mp
Terasa S = 68,00 mp
ETAJ CURENT
Camera 1 pat dublu S = 20 mp
Camera 2 paturi S = 20 mp
2 Camere 2 paturi S = 21 mp
Apartament S = 30 mp
Camera 1 pat dublu S = 13.5 mp
Camera 1 pat dublu S = 18.5 mp
Salon infrumusetare S = 15 mp
Hol de distributie S = 84 mp
Balcon S = 3.5 mp
Logie S = 2.5 mp
Spalator (la etaj 3 - camera rufe curate) S = 10 mp
2. Descrierea investitiei
Investitia pe care beneficarul doreste sa o realizeze vine in sprijinul dorintei sale de a
inbunatati, moderniza si extinde activitatea pe care o desfasoara deja. In prezent cladirea
existenta este dotata cu spatii de cazare (4*), restaurant, salon mic-dejun, salon protocol, birouri,
bucatarie si spatiile anexe aferente.
Accesul spre hotelul Concordia se face din Soseua Bucium, pe o alee privata cu latimea
de 7 m, (care deserveste mai multe proprietati), distanta fiind de aproximativ 100 m.
Prin extindere, beneficiarul doreste sa puna la dispozitie un centru de conferinte si
banchete, marirea restaurantului actual si un centru SPA (cu piscina, mesaj, sauna etc), dar si
spatii de cazare pentru cerinte de 5 stele. De asemeni la demisol pe linga centrul SPA, se vor
afla centralele termice si o spalatorie care va deservi si unitatea existenta si o parcare subterana
cu 18 locuri.
Pentru a raspunde functiunii impuse de tema, propunerea prevede construirea unui imobil
avind regimul de inaltime D+P+2M+3E. Functia de baza este de hotel si centru de conferinte si
banchete, asigurindu-se conditiile de confort, sanitare, de suprafata, iluminare etc. Se vor realiza
camerele pentru cerinte de cinci stele, asftfel camerele detin grupuri sanitare, si sint
dimensionate corespunzator, conform Ordinului Ministrului Turismului nr. 510/ 2002 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice.
Pentru personanele cu dizabilitati se vor amenaja 2 camere cu bai dimensionate si dotate
corespunzator, la nivelul inferior de cazare. De asemeni hotelul dispune in zona intrarii de doua
rampe de acces la nivelul receptie (lobby), de asemenea lifturile si holurile sunt dimensionate
pentru acces facil. Doua locuri de parcare, aflate in zona intrarii sunt dimensionate, iar trotuarele
sint amenajate sa asigure accesul si deplasarea facila a persoanelor care au nevoie.
3. Date tehnice ale investitiei

Date generale
a) zona si amplasamentul
Asezare geografica
Municipiul Iasi se afla in partea de Est a Moldovei, in Campia Moldovei.Orasul se afla pe
raul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsa in raul Prut.
Nord-Est este o regiune de dezvoltare a Romaniei, creata in 1998. Ca si celelate regiuni
de dezvoltare, nu are puteri administrative, functiile sale principale fiind coordonarea proiectelor
de dezvoltare regionala si absorbtia fondurilor de la Uniunea Europeana. Contine sase judete
ce fac parte din regiunea istorica Moldova: Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui.
Economia regiunii Nord-Est are un caracter predominant agrar, in special catre nord, desi
exista mai multe orase industriale, cele mai mari fiind Iasi, Bacau si Suceava. PIB-ul este cel
mai mic din Romania, la circa doua treimi din media nationala.
In prezent industria textila are cresterea cea mai rapida. Turismul este de asemenea
foarte important, in special in zonele montane din vestul regiunii, precum si in orase ca Iasi sau
Suceava. Alte atractii turistice sunt manastirile din nordul Moldovei, ce fac parte din patrimoniul
universal.
Relief
Prin extinderea lui, Iasul este legendara urbe a celor 7 coline: Cetatuia, Galata, Copou-
Aurora, Bucium-Paun, Sorogari, Repedea si Breazu, cu altitudini variind intre 40 m in Lunca
Bahluiului si 400 m pe Dealul Paun si Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetatuia,
Tatarasi si Galata. Orasul mai este traversat de raul Nicolina si de paraul Sorogari; la rasarit de
oras, curge paraul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.
Spre vest, dealurile devin mai inalte, pregatind ochiul pentru lantul montan al Carpatilor
Orientali, cu paduri in care deseori moldovenii s-au refugiat din calea ostilor invadatoare.
Vegetatia si animalele salbatice sint similare celor din Europa Centrala - paduri de fag si stejar,
cringuri cu plopi si salcii, in care gasesti caprioare, vulpi, iepuri, bursuci si chiar lupi.
Judetul Iasi nu are resurse bogate in subsol, dar exista multe cariere de materiale de
constructii (nisip, pietris, calcar); de asemenea lut de olarie (la Ciurea, Tomesti, Holboca); apele
minerale de la Strunga, Nicolina, Cucuteni sunt cunoscute pentru proprietatile lor terapeutice.
Clima
Clima prezinta un caracter continental pronuntat, fiind influentata de masele de aer cu
provenienta rasariteana; iernile sunt geroase, iar verile calduroase. Temperatura maxima
inregistrata a fost 40°C (27 iulie 1909), in timp ce minima a fost de - 36,3°C (1 februarie 1937).
Cai de acces
Drum national DN28 (de la Roman) si DN24 (de la Vaslui), Cale ferata, Aeroport.
Populatia: 339.889 locuitori (recensamant 2002)
In urma recensamantului din 2002, Iasul este al doilea municipiu al Romaniei dupa
Bucuresti. Impreuna cu zona metropolitana, populatia se situeaza in jurul valorii de 430.000
locuitori. Impreuna cu numarul mare de studenti care studiaza aici precum si cu ceilalti flotanti
orasul depaseste 520.000 de locuitori fiind pe departe cel mai mare oras din Romania, dupa
Bucuresti.
b) statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat

Regimul juridic:
- Terenul pe care se va construi cladirea se afla in intravilan Municipiului Iasi, in
suparafata de 2923.31 mp;
- Teren proprietate privata, identificare: cv. 1, parcela 19/1/2-19/2-20(17/19/1/2-17/19/2-
18/20, nr. Cad. 2308/19/1/2-19/2-20;
Regimul economic:
- Categoria de folosinta- teren construit si neconstruit;
Regimul tehnic:
- Conform PUG-ului + RLU aferent Municipiul Iasi
c) situatia ocuparilor definitive de teren
Pe teren se afla constructia pe care se doreste a se extinde cu o suprafata construita de
460 mp.
Distante fata de limitele proprietatii: la nord-vest – 3.0 m (existent 3.0 m); la sud-est – 8.3-
17.08 m (existent 42 m); la nord-est 11.26 m (existent 8 m), la sud-vest 3.0 m (existent 3.0 m).
In zona nu se gasesc locuinte. Cea mai apropiata cladire este, in partea de vest, (dupa
drumul de acces), la aproximativ 12 m, cu functiunea de cantina, si regim de inaltime pe parter.
In partea de sud la aproximativ 31 m se afla o cladire p+2+m - sediul administrativ al unei
societati comerciale. In partea de est si nord amplasamenatul se invecineaza cu o livada.
d) studii de teren
- ridicare topometrica
Corpul de proprietate are nr cadastral (2308/19/1/2-19/2-20)/1, parcela 1CC.
Pentru obtinerea datelor topo s-a efectuat o recunoastere a terenului in urma careia s-au
stabilit amplasamentul si modul de semnalizare al punctelor cat si tipul ridicarii. Culegerea
datelor de teren s-a efectuat cu statia totala Leica TC 1610 care asigura o precizie de masurare
a unghiurilor orizontale de 2 sec. si a distantelor de +/-(2mm+2ppm).
Statiile au fost materializate in teren prin tarusi din lemn iar masuratorile au fost efectuate
in sistem de coordonate Stereo ‘70 .
- studiul geotehnic
e) caracteristicile principale ale constructiei
Ansamblul este alcatuit din urmatoarele constructii:
 corpul A, reprezentand constructia existenta P+3E;
 corpul B, reprezentand constructia din stanga constructiei existente;
 corpul C, reprezentand constructia din fata constructiei existente.
Conform normativului P100-1/2006, clasa de importanta si de expunere este II (gI=1.2),
categoria de importanta este normala “C”, iar amplasamentul se afla intr-o zona seismica avand
valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare a g=0,20g si perioada de control (colt)
Tc=0.7.
Amplasamentul se incadreaza in:
 zona climatica III – STAS A907/91
 zona " C " din punct de vedere al actiunii date de zapada - STAS 10101 / 21-92,
avand greutatea de referinta a stratului de zapada gz= 2,5 KN/m2 (corespunzatoare perioadei de
revenire de 50 ani); iar valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol pe amplasament
este de 2,5 kN/m2 conform „Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor”
indicativ CR 1-1-3/2005;
 conform STAS 10101/21-92, din punct de vedere al incarcarii din vant,
amplasamentul se incadreaza in zona B, valoarea presiunii dinamice de baza la inaltimea de 10
m deasupra terenului fiind de 0.55 KN/m²; iar presiunea de referinta a vantului (pentru 50 ani
interval mediu de recurenta) este 0.7 kPa conform „Cod de proiectare. Actiunea vintului, indicativ
NP-082-04.
REALIZAREA FUNCTIONALA A CONSTRUCTIEI PROIECTATE

Actualul hotel are de 28 camere (4*), single si double, si doua garsoniere, dispuse pe
doua niveluri, din care cite o camera pe fiecare nivel se va dezafecta pentru a se putea amenaja
cite un oficiu de nivel. In structura extinsa se vor construi alte 22 camere double, 11 single (din
care 2 pentru persoane cu dizabilitati) si 3 apartamente, dispuse pe doua niveluri curente si un
nivel partial.
Conform conform Ordinului Ministrului Turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, la cerinte de cinci (5)
stele, cerintele minime sunt indeplinite, astfel hotelul va avea:
- starea generala a cladirii, aspect, foarte buna (- cladire noua, finisaje de calitate);
- firma luminoasa, cu insemn distinctiv privind categoria unitatii;
- parcaj auto propriu mai mare de 30% din numarul camerelor, un garaj (parcare
subterana), de asemeni peste 30% din numarul camerelor;
- intrari separate pentru personal, primirea marfurilor si materialelor;
- rampe de acces al carucioarelor pentru persoane cu handicap;
- numarul minim de camere, garsoniere sau apartamente, este mai mare de 20;
- holul de primire (receptie) cu suprafata de 174.35mp ceea ce reprezinta 3.22mp/
camera (cerintele minime sint de 2.5mp/camera);
- receptia dotata cu computere, sistem de gestiune hoteliera, canapele, fotolii,
demifotolii, mese de hol, aparat curatat incaltamintea, corpuri de iluminat adecvate (candelabre,
aplice), telefon public.
- receptia cu spatii pentru pastrat bagajele turistilor;
- spatiu pentru administratie;
- spatiu pentru pastrarea valorilor turistilor;
- minim 2 ascensoare pentru turisti si unul pentru personal (pentru personal va fi folosit
actualul lift care deserveste hotelul)
- suprafata camerelor: double - 20mp (20mp minim), single - 18mp (16 mp), salon
apartament - 30mp (20mp), dormitor apartament – 20mp (20mp), suprafata camerelor de baie
este 4mp (4mp);
- camerele dotate cu mobilier, lenjerie, mochete sau covoare, pat tip hotelier cu saltea
relaxa, saltea lina 5 cm, salteluta, noptiera, fotolii, masuta, masa toaleta, scaun tapisat, spatiu
pentru bagaje, cuier si oglinda, dulap pentru lengerie si haine cu umerase, veioze sau aplice la
capatul patului, scrumiere de masa pt camerele si spatiile destinate pentru fumatori, pahare,
perii pentru haine, perii pentru incaltaminte, trusa cusut, vaze pentru flori, televizor, radio, prize
pentru calculator, telefon, sistem trezire, minibar frigorific, pled, cearsaf, perna mare infatata,
perna mica infatata, cuvertura pat, perdele, draperii, masa de scris (birou) in salonnul din
apartamente, tava pahare, fotolii si canapele, corpuri de iluminat adecvate, lampa birou, serviciu
de birou, vaza pentru flori sau aranjamente florale,
- inaltimea spatiilor de cazare de 2.8m (2.8m);
- holurile cu o latime de 1.4 m, ce vor fi acoperite cu mocheta sau covoare pentru
atenuarea zgomotului;
- grupuri sanitare care dispun de cada sau dus, lavoar, bideu si WC, dotate cu oglinda,
savoniera, cos gunoi, cuier baie, perie WC, covoras protectie sau alt echipament pentru evitarea
alunecarii, suport pt prosoape, priza pt aparate de ras, derivatie de telefon, pahare pentru apa
(in ambalaj), uscator de par, hirtie igienica, miner sprijin intrare-iesire din cada, sampon spumant
sau gel pentru dus, sapun tip turist, casca baie (ambalate), prosop plusat pentru fata, prosoape
plusate pentru picioare, halat plusat pentru baie, papuci de unica folosinta,
- grupuri sociale pentru personal – vestiare, dusuri, WC pe sexe;
- grupuri sanitare, separate pe sexe in receptie;
DEMISOL - PARCARE, CRAMA, SPA, SP. TEHNICE - 1408.15MP:

Parking___________________________________________
 18 locuri – 599.65 mp
 casa scarii + hol – 37 mp
Crama – 90MP
Centru SPA – 317.95MP
Filtru SPA_________________________________________
 filtru femei – 24.9 mp
 filtru barbati – 22.6 mp
 hol – 5.45 mp
Piscina___________________________________________
 piscina + jacuzzi– 125.7 mp
 birou supraveghetor + g.s. – 5.5 mp
 cabinet prim ajutor + g.s. – 10.25 mp
 sp. tehnice instalatii – 7.8 mp
 sala masaj, solar – 48 mp
 sauna, baie aburi, g.s. – 33.3 mp
 sp. personal – 8.13 mp
Spalatorie – 40.8 mp
Centrale termice – 53.45 mp
PARTER – RECEPTIE, RESTAURANT, BAR DE ZI, BIROURI –473MP:
 lobby receptie, bar de zi – 265.5 mp
 extindere restaurant – 50.15 mp
 birou receptie/bagaje/seif – 15.85 mp
 birou manager/administratie – 27.24 mp
 vestiar personal – 15.85 mp
 g.s. femei – 3.3 mp
 g.s. barbati – 3.3 mp
 g.s. pers dizab.- 2.95 mp
MEZANIN I - SALA POLIVALENTA – 774.15 MP:
 sala polivalenta – 264 mp
 cabine traducatori/sp tehnic – 13.35 mp
 sala receptii – 61.3 mp
 foyer – 189.75 mp
 hol scara – 65 mp
 g.s. femei – 15.3 mp (+ vestibul – 5.4 mp)
 g.s. barbati – 15.3 mp (+ vestibul – 5.2 mp)
 g.s. pers dizab. – 3.2 mp
 depozitare sala poliv – 14.15 mp
 camera conferentiar – 10.45 mp
 oficiu preparari – 105 mp
 terasa – 143 mp
MEZANIN II – SALI CONFERINTE - 587.65 MP:
 sala 1 – 117.75 mp (+ oficiu – 6.4 mp)
 sala 2 – 115.45 mp
 hol – 200 mp
 terasa-gradina – 194.55 mp
Birouri_____________________________________
 director general – 13.75 mp
 director adjunct – 14 mp
 secretariat – 18.3 mp
 contabilitate – 26.15 mp
 sas – 4.65 mp
 g.s. – 2.9 mp
ETAJ 1 - CAZARE - 612.2MP:
 1 camera single – 17.45 mp
 vest. – 2.9 mp
 gr. san – 4.65 mp
 2 camere (single) pers. dizab – 19.3 mp si 18.3 mp
 vest. – 2.9 mp
 gr. san – 4.65 mp
 9 camere double – 23.5 mp
 vest. – 2.9 mp
 gr. san – 4.65 mp
 apartament
 salon – 25.6 mp
 dormitor – 20.1 mp
 hol – 3.5 mp
 gr. san. – 4.3 mp
 hol scara – 75.7 mp
 culoar – 47.47 mp
ETAJ 2 - CAZARE - 612.2MP:
 2 camere single – 17.45 mp
 vest. – 2.9 mp
 gr. san – 4.65 mp
 vest. – 2.9 mp
 gr. san – 4.65 mp
 apartament
 hol – 3.5 mp
 gr. san. – 4.3 mp
 hol scara – 73.7 mp
ETAJ 3 – CAZARE – 462.1 MP:
 6 camere single – 18.45 mp
 vest. – 2.9 mp
 gr. san – 4.65 mp
 vest. – 2.9 mp
 gr. san – 4.65 mp
 1 apartament
 vest. – 7.25 mp
 gr. san. – 6.95 mp
 hol + scara – 61.45 mp
Aria construita existenta Ace = 460 mp

Aria construita propusa Acp = 851.6 mp
Aria construita totala Act = 1311.6 mp
Aria desfasurata Adc = 4878.66 mp
Suprafata teren At = 2923.31 mp
POT – 44.86% CUT – 2.1
Inaltimea nivelului principal H parter = 3.85 m
Inaltimea de nivel mezanin I H mez = 4.42 m
Inaltimea de nivel mezanin II H mez = 3.85 m
Inltimea de nivel a etajului H etaj = 297 m
Inaltimea la cornisa H = 21.00 m
Din punct de vedere al eficientei energetice, cladirea a fost proiectata astfel incat sa aiba
pierderi minime de energie. Astfel:
 La alcatuirea elementelor de constructie perimetrale se vor utiliza materiale

termoizolante eficiente si se va monta termosistem 10 cm grosime, tamplarie exterioara cu
geamuri termoizolante si se vor elimina total puntile termice, in special in zonele de intersectie a
elementelor de constructie prin placare cu polistiren de 5 cm grosime.
 Acoperisul va fi termoizolat cu vata minerala in grosime de 12 cm.
 Datorita iluminatului natural al cladirii si masurilor propuse pentru reducerea
consumului de energie termica, apreciem ca in exploatarea cladirii se vor realiza consumuri
energetice minime (economie de energie ).
Finisaje interioare
Alegerea si distributia finisajelor tine cont de calitatea texturilor si caracterul armoniilor
cromatice specifice zonei in care este amplasat obiectivul realizand, impreuna cu mobilierul si
materialele textile specifice, spatii ambientale complexe, unitare din punct de vedere stilistic.
Se vor realiza:
-Pardoseli reci: dale granit in hol, scari, circulatie si gresie in grupuri sanitare;
-Pardoseli calde: mocheta in camere si holuri cazare si dusumea in crama;
-Tencuieli driscuite si gleturi la pereti si tavane;
-Zugraveli in culori de apa, vopsitorii in var lavabil;
-Placaje cu faianta in bai la grupurile sanitare, spatii SPA si vestiare;
-Placari locale cu lemn;
-Parapeti si grile trafor decorativ din lemn;
-Tavane si placari speciale pentru salon si receptie.
Finisaje exterioare
Finisajele exterioare subliniaza volumetria caracteristica propusa constructiei proiectate,
inscriindu-se in arhitectura specifica zonei.
S-au prevazut in proiect:
-soclu cu placaj din granit
-fatade ventilate
-tencuieli decorative si vopsitorii
-tamplarie pereti cortina din Al
-glafuri din piatra naturala sau mozaic turnat
-balustrade din otel si sticla
Izolatii termice:
- Termosistem cu Polistiren expandat ignifugat de 10 cm grosime placare pereti zidarie,
stalpi, grinzi si buiandrugi din beton armat; polistiren extrudat ignifugat 10 cm grosime la elevatii
subsol.
Amenajari exterioare
In jurul cladirii se vor realiza trotuare de minim 1 m latime, cu pante si rigole, care vor
dirija si indeparta rapid apele meteorice.
O alee pietonala dalata va face legatura intrarii principale cu parcarea, de asemenea se
vor prevedea trepte, parapete si jardiniere ce asigura legatura intre cladire si terenul amenajat.
Parcarea supraterana dispune de 35 locuri de parcare. La subsol mai sint inca 18 locuri
de parcare.
Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

Nu se produc emisii de poluanti care pot afecta negativ meiul, activitatea desfasurata in
imobil nu genereaza substante rezidule cu evacuare in mediu. De altfel hotelul functioneaza cu
aviz de la APM Iasi
Nu este prevazut la acest tip de program acord de mediu si studiul de impact adupra
mediului.
Dupa terminarea constructiei se va solicita un nou aviz de functionare de la Agentia de
mediu.
Masuri de protectia muncii

In proiectare, s-au luat masuri de tehnica securitatii muncii, conform normativelor in
vigoare din care mentionam:
 Legea nr. 90/1966, Norme metodologice de aplicare aprobate de ordinul
290/23VII96 (cap.3.1 art.20-1)”.
 Regulamentul privind protectia muncii in constructii.
 In executie se vor indeplini prevederile cap. 34 (instalatii tehnico-sanitare si
incalzire) si cap.36 art. 2037-2042 izolatii termice la conducte privind protectia si igiena muncii.
 Prin proiectare, au fost respectate obligatiile ce revin organizatiilor de proiectare
prevazute in, Normele republicane de protectia muncii” art 73 privind elaborarea documentatiei
tehnice ale lucrarilor de constructii montaj.
Masuri PSI
In proiectare s-au avut in vedere urmatoarele normative:
 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind actiunea focului P
118/98.
 Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor pentru ramura energiei
electrice si termice.
In acest sens, s-a intocmit lista cu dotari PSI pentru centrale termice, care cuprinde
necesarul de materiale si produse pentru combaterea incendiilor, lista anexata la documentatie.
Evaluarea lucrarilor de executie

Valoarea lucrarilor de executie este de 10.963,79 mii RON
Concluzii si recomandari
Se vor respecta detaliile din prezentul proiect, iar orice neconcordanta dintre acestea si
teren se va rezolva doar cu acordul proiectantului general.
Se vor respecta normele de tehnica securitatii muncii si de protectie impotriva incendiilor,
specifice lucrarilor ce se vor executa.
Verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii se vor realiza cu respectarea
prevederilor normative prezentate mai sus, completate cu prevederile din normativul C.56-85
“Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii” si imbunatatite prin
metodologia de aplicare a instructiunilor din Legea 10/1995 privind “Calitatea in constructii”.
In executie, constructorul va asigura pe propria raspundere respectarea prevederilor
proiectului, Ord. 91/1991 al MLPAT, Legea50/1991 si a normativelor de protectie a muncii
aferente lucrarilor de constructii- montaj si de prevenire a incendiilor.
Se impune necesitatea respectarii normelor tehnice specifice executiei, de securitate a
muncii si de protectie impotriva incendiiilor.
Se vor respecta fazele determinante la care va fi convocat obligatoriu proiectantul. Orice
modificare fata de proiect fara avizul proiectantului absolva pe acesta de orice responsabilitate.
STRUCTURA
1. Generalitati
Amplasamentul ansamblului de constructii este situat in intravilanul localitatii Iasi, judetul
Iasi.
Ansamblul este alcatuit din urmatoarele constructii:
- corpul A, reprezentand constructia existenta P+3E realizata din doua tronsoane;
- corpul B, reprezentand constructia din stanga constructiei existente;
- corpul C, reprezentand constructia din fata constructiei existente.
Corpul A are dimensiunile in plan de 17,50m x 34,95m, iar regimul de inaltime al cladirii
este parter + 3E cu o inaltime de 14,00m.
Corpul B are dimensiunile in plan de 29,20m x 43,95m, iar regimul de inaltime al cladirii
este: subsol cu inaltimea de 2,95m pe zona parcarii, respectiv 3,50m pe zona piscinei si cramei,
parter cu inaltimea de 3,85m, E1 cu inaltimea de 3,72m, respectiv 4,42m intre axele B si D, E2
cu inaltimea de 3,85m, respectiv 3,15m intre axele B si D, E3 cu inaltimea de 2,97m, E4 cu
inaltimea de 3,30m, E5 cu inaltimea de 2,97m.
Corpul C are dimensiunile in plan de 13,95m x 18,05m, iar regimul de inaltime al cladirii
este: subsol cu inaltimea de 2,95m, parter cu inaltimea de 3,85m intre axele 9 si 10, respectiv
4,50m intre axele 10 si 12, E1 cu inaltimea de 3,67m intre axele 9 si 10, respectiv 3,07m intre
axele 10 si 12, E2 cu inaltimea de 3,85m, E3 si E4 cu inaltimea de 2,97m.
Clasa de importanta si expunere este II ( = 1,2), iar categoria de importanta este

normala "C".
Conform normativului P100/2006, amplasamentul se afla in zona cu ag=0,2g avand
perioada de colt Tc=0,7s.
 zona climatica III - STAS 1907/91;
 valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol s0k=2,5 kN/m2 conform codului
de proiectare CR 1-1-3-2005;
 valoarea caracteristica a presiunii de referinta a vintului este 0,70 kPa din punct de
vedere al codului NP-082-04.
2. Infrastructura
2.1. Infrastructura se va realiza in felul urmator:
a) La corpul B - sub forma unui radier general tip placa si grinzi dispuse pe doua directii,
continui sub stalpi. Grosimea placii radierului este de 35cm, iar sectiunea grinzilor este
75x120cm. Inainte de zona de alipire cu corpul A, radierul urca sub forma unui zid de sprijin cu
contraforti (patru la numar cu dimensiunea de 120x120cm), astfel incat sa ajungem cu baza
radierului aproape de cota de fundare a corpului A. Perimetral subsolului se realizeaza un perete
strctural din beton armat monolit cu grosimea de 30cm armat pe ambele fete pe toata inaltimea
cu bare independente ø10/15cm pe ambele directii, prevazut cu centuri de 30x30cm la partea
seperioara.
Intre axele 5 si 7 si axele B si D, se realizeaza o piscina, acest lucru ducand la ruperea
radierului pe aceasta zona si coborarea lui sub fundul piscinei. Pentru a se realiza o buna
conlucrarea pe verticala si orizontala a radierului, grinzile care bordeaza acest gol coboara cu
aceeasi sectiune, transformandu-se intr-un zid de sprijin.
La interiorul subsolului structura de rezistenta este realizata de stalpii din beron armat cu
sectiunea de 35x65cm si 60x100cm legati intre ei cu grinzi longitudinale, cu sectiunea de
25x50cm si grinzi transversale, cu sectiunea de 30x60cm. Planseul de peste subsol este realizat
din beton armat monolit cu grosimea de 15cm.
Armarea infrastructurii se va realiza cu otel PC52 si OB37, iar betonul folosit va fi de clasa
C18/22,5, rezistent la apa cu agresivitate sulfatica redusa.
b) La corpul C - sub forma unui radier general tip placa si grinzi dispuse pe doua directii,
continui sub stalpi. Grosimea placii radierului este de 35cm, iar sectiunea grinzilor este
75x120cm. In axa A radierul urca sub forma unui zid de sprijin cu contraforti (patru la numar cu
dimensiunea de 120x120cm), astfel incat sa ajungem cu baza radierului aproape de cota de
fundare a corpului A. Perimetral subsolului se realizeaza un perete structural din beton armat
monolit cu grosimea de 30cm, armat pe ambele fete pe toata inaltimea cu bare independente
ø10/15cm pe ambele directii, prevazut cu centuri de 30x30cm la partea seperioara.
In continuarea subsolului in axa 12 se realizeaza un rezervor de apa sub rampa de acces
in subsol. Acesta se va raliza astfel: se continua radierul de beton de pe care se vor ridica pereti
structurali din beton armat monolit cu grosimea de 30cm, prevazuti cu centuri de 30x30cm la
partea superioara. Planseul de inchidere a rezervorului este realizat de rampa de acees in
subsol, aceasta avand o grosime de 15cm.
La interiorul subsolului structura de rezistenta este realizata de stalpii din beton armat cu
sectiunea de 35x65cm si 60x100cm legati intre ei cu grinzi longitudinale, cu sectiunea de
25x50cm si grinzi transversale, cu sectiunea de 30x60cm. Planseul de peste subsol este realizat
din beton armat monolit cu grosimea de 15cm.
Armarea infrastructurii se va realiza cu otel PC52 si OB37, iar betonul folosit va fi de clasa
C18/22,5, rezistent la apa cu agresivitate sulfatica redusa.
c) La corpul A fundatiile sunt realizate subforma unei retele de grinzi de fundare din beton
armat, care prezinta evazari (gen vute) la intersectii.
2.2. Conform sondajelor realizate, terenul de pe amplasament are urmatoarele

caracteristici:
- umplutura de pamant pana la 2,10 m adancime de la CTN;
- argila prafoasa galbena cu zone cafenii, plastic consistenta la plastic moale, pana
la adancimi de 6,10m de la CTN;
- argila galbena plastic consistenta, aflata in stare plastica, pana la adancimi de
7,00m de la CTN;
- nivelul apei subterane are un caracter ascensional, nefiind intalnita in timpul
executarii forajului, aceasta stabilindu-se la adancimea de 4,30m de la CTN dupa patru zile de
la executarea forajului.
Apa prezinta agresivitate sulfatica slaba.
Adancimea de fundare este de min. 110 cm fata de CTN.
2.3 Capacitatea portanta a terenului de fundare calculata conform STAS 3300/2-85 si

Normativul P7-2000 este urmatoarea:
- pentru gruparea fundamentala:
pplastic=plimita=150 KPa
- pentru gruparea speciala:
pcritic = 190Kpa
Deaoarece apa prezinta un caracter ascensional si este agresiva sulfatic slab se va
realiza o foarte buna hidroizolare a incintei astfel: dupa ce se realizeaza sapaptura se toarna un
strat de egalizare cu grosimea de 10cm, peste care se aseaza hidroizolatia “CEMtobent DS”, iar
la rosturile intre tronsoane se dispun profile PVC AD 32/3/6 care se ridica pe peretii exteriori ai
subsolului pana la cota parterului.
3. Suprastructura
A. Suprastructura cadirii existente este de tip cadre spatiale din beton armat monolit si
includ stalpi cu sectiunea de 40x50cm, 35x50cm, 35x35cm la parter si 35c50cm, 35x45cm,
35x35cm la etaje si grinzi cu sectiunea de 30x60cm.
Planseele peste parter si etaje au grosimea de 13 cm si sunt realizeate din beton armat
monolit.
Pentru exploatarea constructiei in siguratntã la cutremurele de pamant severe se va
consolida conform propunerilor din raportul de expertizã tehnicã. Interventiile structurale se vor
face cu predilectie la stalpi. Aceste elemente structurale sunt de cea mai mare importantã
(conform teoriei stalpilor puternici-grinzi slabe) se vor consolida prin camasuire cu profile
metalice inglobate in beton de protectie (prin torcretare) pe inaltimea parterului si a etajului unu.
Inainte de a incepe realizarea acestei consolidari se va inlãtura tencuiala de pe stalpi.
Pentru ancorarea profilelor metalice (corniere) de fundatiile existente se va proceda la
crearea unor cuzineti din beton armat la intersectiile grinzilor de fundare. Detalierea exacta a
acestor interventii se va putea face numai dupã decopertarea fundatiilor, in functie de situatiile
existente. Cu toate acestea se vor da cateva detalii de principiu pentru a contura salutia de
consolidare.
Cand se va trece efectiv la executie se vor face corectiile de rigoare, in functie de
situatia reala de la fata locului, dupa o prealabila consultare asupra solutiilor cu expertul tehnic.
Pentru o buna exploatare a constructiei se impune consolidarea suprastructurii.
Interventiile structurale se vor face cu predilectie la stalpi, acestia vor fi consolidati prin realizarea
de juguri metalice pe inaltimea parterului si a etajului unu. Inainte de a incepe realizarea acestei
consolidari se va inlatura tencuiala de pe stalpi.
B. Suprastructura cladirilor noi se va realiza din cadre cu stalpi si grinzi din beton armat
turnati monolit astfel:
a) Stalpii au sectiunea de 35x65cm, 60x100cm (stalpii de la sala polivalenta), iar grinzi
longitudinale, cu sectiunea de 25x50cm si grinzi transversale, cu sectiunea de 30x60cm si grinzi
principale cu sectiunea de 50x90 (peste sala polivalenta).
b) Planseele peste parter si etaje au grosimea de 15 cm si se realizeaza din beton
armat monolit.
c) Scarile interioare si exterioare de acces de la subsol la parter si la etaje se vor
realiza de asemenea din beton armat monolit cu grosimea de 15 cm (respectiv pentru scara
exteriora realizata la corpul C pornirea este realizata din beton armat si restul din profile metalice
OL37 laminate la cald.
Acoperisul este tip terasa necirculabila pentru corpul B si tip terasa circulabila pentru
corpul C.
Stalpii si grinzile din peretii exteriori vor fi placati cu polistiren expandat de 5cm, pentru a
se evita formarea puntilor termice.
Materialele utilizate in suprastructura vor fi: beton clasa C20/25 conform NE 012-99 si
armaturi PC52 in barele longitudinale si OB37 in etrieri.
Zidaria executata la peretii exteriori este inramata in ochiurile de cadru si se va realiza
din blocuri de BCA 250x300x600 mm, iar mortarul din rosturi va fi de marca M50z. Peretii
exteriori sunt termoizolati la exterior cu polistiren expandat, ajungand la grosimea de 30 cm.
Conlucrarea dintre stalpi si zidarie se face prin prevederea de bare 6 mm (mustati)
lasate din stalpi la intervale de 60cm pe verticala, care intra in rosturile orizontale ale zidariei.
Toate golurile de usi si ferestre vor fi bordate la partea superioara cu centuri buiandrug.
Peretii exteriori au grosimea de 25 cm.
4. Lucrari de terasamente
4.1 Executarea sapaturilor
4.1.1 Executarea sapaturilor se vor realiza in conformitate cu prevederile din "Normativ
privind executarea lucrarilor de terasamente pentru ralizarea fundatiilor constructiilor civile si
industriale" indicativ C169-88.
4.1.2 Se dezafecteaza zona.
4.1.3 Se executa sapaturile pentru fundatii sub protectia sprijinirilor.
4.1.4 Se verifica natura terenului de fundare la cota de fundare.
4.1.5 Nu se va trece la executarea lucrarilor de betoane decat dupa incheierea
proceselor verbale de verificare a naturii terenului de fundare.
4.1.6 La executie se vor respecta ordinea si tehnologia aferente lucrarilor prevazute in
proiect.
4.2 Executarea umpluturilor

4.2.1 Umpluturile de pamant in jurul fundatiilor sau sub pardoseli se vor realiza din
pamant sortat - din cariera - argila prafoasa, praf argilos, conform normativ C169-88.
4.2.2 Umpluturile se vor executa in straturi elementare de 10-15 cm care se vor
compacta cu maiul mecanic sau manual, pana la atingerea unui grad de compactare mediu de
95% si minim de 92%. Inainte de punerea in lucru a pamantului se va determina umiditatea
optima de compactare si se vor aduce corectii dupa caz - conform prevederi STAS 1913/13-83.
4.2.3 Verificarile se vor efectua conform "Normativ C169-88 si C56-85 pentru fiecare
strat elementar. Abaterile admisibile fata de gradul de compactare prevazut in STAS este de -
1% pentru mediu si 2% pentru minim.
Rezultatele acestor verificari se vor consemna in procesul verbal de lucrari ascunse.
5. Lucrari de fundatii
5.1 Executarea fundatiilor
5.1.1 Lucrarile de fundatii se vor executa in conformitate cu prevederile din "Normativ
pemtru proiectarea structurilor de fundare directa" indicativ N112-04.
5.1.2 Executarea fundatiilor se face numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente.
5.1.3 La executarea fundatiilor se vor avea in vedere:
- materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor
tehnologice in vigoare;
- rosturile de turnare vor respecta prevederile din Prescriptii tehnice "Cod de practica
pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat", indicativ NE 012-99,
aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999.
5.2 Receptia lucrarilor de fundatii

5.2.1 Lucrarile de fundatii se vor receptiona in conformitate cu normativul C56-85.
5.2.2 La receptionarea lucrarilor de fundatii in afara de prevederile de la pct. 4.2.2. se
vor mai verifica :
- clasa betonului;
- aplicarea masurilor de protectie prevazute in proiect la turnarea betoanelor;
- modul in care se respecta acoperirea armaturilor cu beton, pozitia si diametrul
armaturilor;
- continuitatea betonului sau respectarea rosturilor de lucru prevazute in proiect;
- existenta si conformitatea cu proiectul a armaturilor ce pleaca din fundatii (armaturi
longitudinale din stalpi).
5.2.3 Toate verificarile si constatarile efectuate cu ocazia receptiei fundatiilor se vor
consemna in procesele verbale de lucrari ascunse.
6. Executarea lucrarilor de beton armat monolit
6.1 Lucrarile se vor executa in conformitate cu prevederile din Prescriptii tehnice " Cod
de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat ", indicativ
NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999.
6.2 Stalpisorii, grinzile, centurile si planseele unui nivel se vor executa in aceeasi etapa
sau in doua etape astfel:
6.3 Se vor executa in prima etapa stalpii pana la cota inferioara a grinzilor si centurilor.
6.4 Se vor executa in a doua etapa grinzile inclusiv nodurile stalp - grinda si planseele.
In varianta de turnare a structurii nivelului in doua etape vor aparea rosturi de turnare la
partea inferioara a grinzilor. Rosturile de turnare (de lucru) se vor trata conform cu prevederilor
din Prescriptii tehnice "Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat", indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august
1999.
6.5 Lucrarile de turnare a betonului monolit se vor executa numai dupa ce au fost
realizate corespunzator masurile pregatitoare, sau adus si verificat materialele necesare, iar
utilajele si dotarile necesare sunt in stare de functionare.
Betonarea va incepe dupa verificarea existentei proceselor verbale de lucrari
ascunse, care sa confirme ca suportul structurii ce urmeaza a se executa corespunde intocmai
prevederilor tehnice precum si ca toate cofrajele si elementele de constructie adiacente
corespund ca pozitie si dimensiuni cu proiectul si au fost curatate si corect pregatite.
7. Lucrari de hidroizolatii.
7.1 Lucrarile de izolatii se vor executa in conformitate cu prevederile proiectului si a
normativului C 112-86. Hidroizolatia folosita va fi de tip elastic realizata din carton asfaltat si
amorsaj din bitum (in locul acestui tip de hidroizolatie se pot folosi si alte produse moderne cu
conditia ca acestea sa detina agrementul MLPTL).
7.2 Inainte de inceperea lucrarilor se va verifica daca suprafata de aplicare a
hidroizolatiei nu prezinta discontinuitati, zone segregate sau fisuri peste limitele admise, precum
si daca golurile de instalatii sunt corect pozitionate astfel incat sa nu fie necesare spargeri
ulterioare; se va verifica daca sunt asigurate conditiile realizarii aderentei stratului suport
(suprafete umezite in prealabil, fara impuritati, etc.).
7.3 Nu se vor executa lucrari de hidroizolatii pe timp de ploaie.
7.4 Receptia hidroizolatiilor se va face pe baza proceselor verbale de lucrari ascunse din
care sa reiasa:
- daca structura hidroizolatiei este identica cu cea prevazuta in proiect;
- daca executia s-a efectuat in ordinea si etapele corespunzatoare;
- daca pe parcursul executiei au fost verificate suprafetele suport, calitatea amorsajului si
realizarea corecta a straturilor.
8. Lucrari de termoizolatii
8.1 Lucrarile de termoizolare a elementelor de beton (plansee, centuri si stalpisori) vor fi
executate in conformitate cu prevederile tehnice specifice materialului din care este executata
termoizolatia.
8.2 Termoizolatia stalpisorilor din beton se va executa intre rebordurile din dreptul
planseelor, iar a grinzilor se va executa pe inaltimea grinzii sub rebordul din placa.
Ancorarea placajului din polistiren se face cu plase de rabit prinse de bare 6 prevazute
la 60cm distanta pe verticala pentru stalpi (sau cu bolturi impuscate) si 40cm distanta pentru
grinzi.
8.3 Indiferent de tipul de izolatie prevazut, la receptie se vor avea in vedere:
- calitatea si dimensiunile materialelor folosite;
- continuitatea stratului termoizolator pe toata suprafata, conform proiectului;
- modul de prindere si protectie.
9. Executarea lucrarilor pe timp friguros
Pe timp friguros lucrarile se vor executa in conditii prevazute in actele normative in
vigoare, printre care:
- Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat NE 012-99;
- Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros C 16 84;
- Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton C28 83.
10. Masuri de protectie a muncii

La executarea lucrarilor se vor respecta toate masurile de protectie a muncii prevazute
in legislatia in vigoare in special din: "Regulamentul privind protectia si igiena muncii in
constructii" editia 1993; Legea Protectiei Muncii Nr. 90 1996; "Norme generale de protectie a
muncii" editia 1996; precum si "Norme specifice de protectie a muncii pentru diferite categorii de
lucrari".
Lucrarile se vor executa pe baza proiectului de organizare si a fiselor tehnologice
elaborate de tehnologul executant, in care se vor detalia toate masurile de protectie a muncii.
Se va verifica insusirea fiselor tehnologice de catre intreg personalul din executie.
Dintre masurile speciale ce trebuie avute in vedere se mentioneaza:
 zonele de lucru periculoase vor fi marcate cu placaje si inscriptii;
 se vor face amenajari speciale ( podine de lucru, parapeti, dispozitive ) ;
 toate dispozitivele, mecanismele si utilajele vor fi verificate in conformitate cu normele
in vigoare;
 asigurarea cu forta de munca calificata si care sa cunoasca masurile de protectie a
muncii in vigoare din "Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii" editia 1993
cap. 1 41.
Se atrage atentia asupra faptului ca masurile de protectie a muncii prezentate nu au
caracter limitativ, constructorul avand obligatia de a lua toate masurile necesare pentru
prevenirea eventualelor accidente de munca (masuri prevazute si in "Norme specifice de
securitate a muncii pentru diferite categorii de lucrari").
11. Controlul calitatii lucrarilor

Verificarea calitatii materialelor componente si a betoanelor se va face in conformitate cu
prevederile din NE 012-99.
Pentru lucrarile de beton si beton armat pe diferite faze de executie care devin lucrari
ascunse, verificarea calitatii trebuie consemnata in “Registrul de procese verbale pentru
verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse“.
Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal
referitor la faza precedenta daca aceasta urmeaza sa devina o faza ascunsa.
La urmatoarele faze verificarile se vor face in prezenta proiectantului:
 dupa executarea sapaturilor la fundatii;
 dupa armarea centurilor diafragma care consolideaza fundatiile existente;
 dupa montarea armaturilor pentru stalpisori si centuri;
La intocmirea "Cartii constructiei" se va tine cont de prevederile H.G.273/14.06.94 privind
aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii  anexa 6.
CAIET DE SARCINI
ARHITECTURA
Cuprins
DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR
CAPITOLUL 1. INCHIDERI EXTERIOARE SI COMPARTIMENTARI

1.1. Inchideri exterioare si interioare din b.c.a.
1.2. Timplarie exterioara din aluminiu
1.3. Placaje exterioare – fatada
1.4. Placaje cu paneluri din aluminiu
1.5. Placaje cu granit
1.6. Compartimentari interioare pereti din gips-carton
1.7. Timplarie interioara
CAPITOLUL 2. PARDOSELI
CAPITOLUL 3. TENCUIELI
CAPITOLUL 4. ZUGRAVELI, VOPSITORII, TAPETE
CAPITOLUL 5. PLACAJE
5.1.Placaj tavane din gips-carton
5.2. Placaje cu ridurit
CAPITOLUL 6. SCARI, LOGII SI PARAPETI
CAPITOLUL 7. IZOLATII
7.1. Termice - Termosistem
7.2. Terase
7.3. Hidroizolatii
CAPITOLUL 8. MOBILIER SI ALTE DOTARI

8.1. Mobiler si dotari modul de cazare (camere), Sali conferinta
8.2. Sisteme prezentare electronica , traducere simultana
8.3. Perdele si jaluzele
CAPITOLUL 9. TERASAMENTE
Alei, platforme, parcare
CAPITOLUL 10. ALTE PREVEDERI
CAIET DE SARCINI
DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR
In conditiile initiale cladirea are destinatia hotel si restaurant Prin extindere este necesara o consolidare a
structurii de rezistenta, lucru ce rezulta in baza expertizei tehnice.
Cladirea va avea functiunea de spatii de cazare (hotel 5 stele), si centru pentru coferinte, receptii, banchete,
si centru Spa.
La demisol se afla centrul Spa – piscina, hammam, jacuzzi, masaj, parcare, centrale, spalatorie.
Parterul va avea destinatia de spatii pentru public – receptie, bar de zi, restaurant, grupuri sanirare, si spatii
administrative, si vestiare.
La mezanin I si II, are destinatia de sali de conferinta cu spatii aferente, grupuri sanitare, birouri si tarese.
La ultimele trei etaje se gasesc spatiile de cazare – camere double, single, apartamente si camere pentru
persoane cu dizabilitati.
Accesul publicului la parter se face prin intrarea principala dinspre o alee acoperita. Accesul personalului
se face pe fatada posterioara dintr-o alee de acces.
Pentru rezolvarea functionala a spatiilor de la parter si etaje s-a prevazut desfacerea partiala a zidariei
existente realizate la inchideri, compartimentari si balcoane.
La lucrarile de constructii se propun:
- Constructia noului corp de cladire, formata din doua tronsoane ;
- Ca urmare a propunerii de recompartimentare, se impune desfacerea tuturor compartimentarilor, creand
posibilitatea amenajarii unor birouri cu functiuni specifice ;
- Zidurile de compartimentare din intreaga cladire exceptand grupurile sanitare se vor executa din
gipscarton cu termoizolatie din vata minerala ;
- Pardoseli cu mocheta, granit si parchet laminat si gresie ceramica grupurile sanitare;
- Placarea peretilor exteriori termosistem si placi ceramice – fatada ventilata ;
- Executarea trotuarelor de garda si executarea de rigole de scurgere a apelor de ploaie ;
- Executarea unei scari exterioare de la parter la mezanin pentru terasa amplasata pe fatada principala,
confectionata beton, cu parapet din sticla colorata ;
- Timplarie cu pereti cortina – Tip Schuco sau echivalent;
- Relizarea unei pasarelecare sa lege bucataria existenta cu zona de preparare din zona salilor de
conferinta ;
- Asigurarea obiectelor sanitare si a instalatiei interioare de apa si canalizare in grupurile sanitare ;
- Asigurarea instalatiei electrice si a corpurilor de iluminat si a aparaturii electrice specifice ;
- Executarea de rampe pentru accesul persoanelor cu handicap locomotor;
- Realizarea unei parcari.
CAPITOLUL 1.
1.1. INCHIDERI EXTERIOARE SI COMPARTIMENTARI
Inchiderile exterioare se vor realiza din:
- blocuri din beton celular autoclavizat format 250x300x600 mm cu termosistem de 10 cm grosime din
polistiren expandat, ignifugat si vata minerala placata cu gips carton, deasupra golurilor respectind normele P.S.I.
Zidaria executata la peretii exteriori este inramata in ochiurile de cadru, iar mortarul din rosturi va fi de
marca M50z. Peretii exteriori termoizolati la exterior cu polistiren expandat, ajung la grosimea de 35 cm.
La interior compartimentarile se vor realiza din:
- blocuri din beton celular autoclavizat format 600x200x200 mm
- pereti de rigips cu panotaj dublu si termo si fonoizolatie la mijloc.
La executarea lucrarilor de zidarie se vor respecta prevederile "Instructiunilor tehnice privind compozitia si
prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala", indicativ C.17/1982.
De asemenea este obligatoriu ca dimensiunile, marca si calitatea caramizilor, precum si marca mortarului
de zidarie sa fie conform celor indicate in proiect.
Conditiile de calitate si verificare a calitatii lucrarilor de zidarie de caramida sunt cele aratate in STAS
10109/ 1-1982 si in "Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente " indicativ
C.56/1985.
La executarea lucrarilor de zidarie se vor respecta prevederile din "Norme republicane de protectia muncii"
aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele nr. 34/1975 si 60/1975 inclusiv modificarile aprobate
cu Ordinele 110/1977 si 39/1977.
Vor fi de asemenea avute in vedere Normele generale P.S.I. la proiectarea si realizarea constructiilor
aprobate prin D. 290/ 16.08.1977.
Normativele privind proiectarea si executarea lucrarilor de zidarie si pereti:
- P.2./1985: "Normativ privind alcatuirea , calculul si executarea structurilor de zidarie;
- STAS 10109/1-1982 "Lucrari de zidarie , calculul si alcatuirea elementelor".
- C.17. /1982 "Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si
tencuiala".
- STAS 5185/2 - 1986 "Caramizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale ".
- STAS 1030/1985 "Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala".
- STAS 6793/1986 "Cosuri si canale de fum pentru focare obisnuite la constructii civile.Prescriptii
generale".
- Ordin M.C.Ind.nr.1233/D/80 "Norme de protectie a muncii in activitatea de constructii -
montaj".
- D. 290/1977 "Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea
constructiilor.
- C.56/1985: "Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente".
- C.16/1984: "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a
instalatiilor aferente".
- P.104/83: "Instructiuni tehnice pentru proiectarea si realizarea peretilor si acoperisurilor din
elemente din beton celular autoclavizat".
1.2 TIMPLARIA DIN ALUMINIU
CERINTE GENERALE
OBSERVATII TEHNICE PRELIMINARE

LUCRARI DE FATADA si CONFECTII METALICE
In cele ce urmeaza sunt prezentate cerintele tehnice pentru devizul de lucrari ale fatadelor si confectiilor
metalice compuse din: peretilor cortina, tamplarii, placajelor ventilate.
Generalitati
Conditiile contractuale au la baza normele tehnice romanesti aflate in vigoare, astfel incat sa se obtina o
autorizare de functionare fara restrictii.
De asemenea, se vor respecta NORMELE specificate in capitolul generalitati din Caietul de Sarcini, privind
asigurarea calitatii lucrarilor. Suplimentar se vor avea in vedere prescriptiile de vitrare, de producere a geamurilor
termoizolante si indicatiile furnizorului sistemului de tamplarii.
Ofertantul trebuie sa precizeze orice situatie care este la limita normelor, respectiv in zona neacoperita de
norme in faza de ofertare – negociere. Aceste observatii se vor inscrie in protocolul de adjudecare.
Obiectivul, tipul si volumul lucararilor

Lucrarile cuprind: proiectarea tehnologica, confectia si montajul elementelor constructive din aluminiu,
vitrari, sisteme de umbrire, placari ventilate.
Indicatii suplimentare la CS
Contradictiile contractuale se rezolva dupa urmatoarea succesiune de prioritati:
1.CS
2.specificatii tehnice
3.detalii prezentate
Neclaritatile se vor lamuri inainte de adjudecare, respectiv se vor mentiona in scris in memoriul de insotire
al ofertei.
Precizarile pozitiilor din caietul de sarcini se vor verifica din punct de vedere al integritatii, fezabilitatii tehnice
si al gradului de utilitate, in vederea obtinerii scopului propus. Modificarile sau completarile se vor argumenta sub
forma scrisa.
PREZENTARE FORMALA
Planurile si fatadele puse la dispozitie pentru constructiile de aluminiu sunt cu titlu obligatoriu in
raport cu forma (prezentarea optica) arhitecturala.
Dimensiuni
Dimensiunile date in caietul de sarcini sunt dimensiunile de proiect. Modificarile de dimensiuni, care la
lucrarile de constructie metalica per bucata sunt de pana la +/- 50 mm din dimensiunea totala, nu necesita modificari
ale pretului unitar. La abateri mai mari se recalculeaza pretul conform cu modificarile suprafetei.
Dimensionarile pentru determinarea pozitiilor vor fi calculate de catre Ofertant la fata locului. In cazul in
care exista constructii ce trebuie confectionate inainte de a fi posibila dimensionarea acestora, atunci dimensiunile
de realizare vor fi stabilite de comun acord cu Beneficiarul, sub forma scrisa.
Dispozitiile Beneficiarului
Intelegeri suplimentare referitoare la: normele si prescriptiile referitoare la incendii, legislatia muncii,
utilizarea incaperilor, suprafete de depozitare, activitati de regie, schele, racord la energie electrica, apa si
canalizare, indepartarea si mentinerea curateniei pe santier, intarzieri si lucrul in acord s.a.m.d. se vor specifica in
scris.
Date despre sistemul de profile
Caietul de sarcini are la baza caracteristicile constructive ale sistemelor de profile din aluminiu care
fac parte din baza de date a RomDesign srl. Echivalenta altor sisteme cu sistemul indicat se va dovedi in
baza certificatelor de atestare, a desenelor de detaliu si, in cazurile in care aceasta se impune, se vor
prezenta mostre. Precizarile facute in continuare nu impun un anume sistem, obligativitatea consta in
respectarea conditiilor tehnice, plastica arhitecturala si de functionare.
Se vor avea in vedere datele despre dimensiunile standard ale profilelor (adancimea de montaj si latimea
vizibila) precum si caracteristicile constructiei din pozitiile de detaliu. Echivalenta cu sistemul indicat se va dovedi
in baza certificatelor de atestare, a desenelor de detaliu si, in cazurile in care aceasta se impune, se vor prezenta
mostre.
Pentru sistemul de profile ofertat se vor respecta prescriptiile si indicatiile de prelucrare ale producatorului
respectiv.
Producatorul, respectiv furnizorul profilelor va prezenta la solicitarea beneficiarului un certificat ISO 9000.
CERINTE PRIVIND MATERIALELE

Aluminiu
Se vor folosi profile laminate de aluminiu in aliaj AlMgSi0,5F22 . Pentru tablele de aluminiu vopsite se vor
folosi aliaje de AlMg1 sau Al99,5 de calitate normala.
Abaterile se vor argumenta in scris si se vor specifica in memoriul atasat ofertei.

Diversele materiale si forme de livrare (profile, table respectiv balamale si parti de feronerie) se vor
stabili in functie de cerinte si mod de prezentare.
Otel
Piesele de otel pentru ancorari, rigidizari si precadre vor fi fie inoxidabile, fie zincate termic. Se vor evita
prelucrarile ulterioare. Zincarea pieselor de otel se va verifica temeinic dupa transportul la santier si inainte de
montajul pieselor de aluminiu. Partile zincate deteriorate ca si eventualele suduri se vor curata si degresa iar apoi
se aplica grund de calitate superioara in doua straturi.
Gaurile necesare procesului de zincare vor fi astupate etans cu materiale plastice.
Solutiile propuse vor fi astfel formulate incat sa impiedice pe viitor coroziunea pieselor.
CERINTE PRIVIND CONSTRUCTIA

Alegerea profilelor
Profilele izolate termic sunt alcatuite din o parte exterioara si o parte interioara care sunt unite cu o punte
izolatoare din material plastic de calitate superioara (de exemplu: fibra de sticla din poliamida durificata). Profilele
trebuie sa suporte incarcarile in mod sigur. Intre partea interna si cea externa, fortele taietoare aparute trebuie sa
se transmita in siguranta prin cuplare (fara glisari intre partea de profil interna si cea externa). La fatade si
luminatoare, partile exterioare si interioare ale profilelor sunt prinse solid una de cealalta.
Pentru legaturile cu cladirea trebuie prevazute sisteme de profile cu cleme si cordoane de izolare.
Principiul izolarii termice este prevazut pentru intreaga constructie.
Drenajul apei + Eliberarea presiunilor (de vapori)

Aerisirea, respectiv drenajul falturilor si al camerelor anterioare ale profilelor trebuie realizat asa incat
umezeala sa fie dirijata catre exterior. Drenarea camerei anterioare se va face in punctul cel mai adanc. Eliminarea
presiunilor din falturile de geam trebuie facuta conform prevederilor producatorilor de geam izolat.
Dimensiunile elementelor
Se vor respecta prescriptiile producatorului sistemului de tamplarii referitor la dimensiunile maxime
respectiv la greutatea maxima ale elementelor mobile.
Cerinte statice
Constructia trebuie sa respecte cerintele statice. Dimensiunile si grosimile materialelor sunt, atat timp cat
nu sunt prevazute initial, alese de catre ofertant incat sa corespunda solicitarilor. Incarcarile efective trebuie preluate
in siguranta de catre cladire. Pentru preluarea sarcinilor se iau in considerare normativele romanesti ,in special NP
082/2004 si SR EN 13116 pentru sarcinile din vant; NP 102/2004 –Indrumar de prelucrarea si montajul peretilor
cortina;CR 1/3/2005 pentru incarcarile din zapada;P100/2004 incarcarile din seism.
Deformatiile de calcul ale montantilor, traverselor si ramelor de tamplarie prevazute cu geam termoizolator
nu trebuie sa depaseasca L/200 sau maxim 15 mm –conform SR-EN 13830- (L fiind distanta intre doua puncte de
fixare)
Sageata celui mai lung cant de sticla nu trebuie sa depaseasca L/300 dar maxim 8 mm. Sageata maxima
a traverselor sub greutatea geamului nu trebuie sa depaseasca L/500 dar mai putin de 3 mm-conform SR EN 13830
Prinderi si rigidizari
Toate prinderile si rigidizarile trebuie construite astfel incat sa fie compatibile cu tolerantele constructiei la
rosu.
Elementele de prindere, precum suruburi, bolturi, piulite sa, aflate in contact cu piese de aluminiu, vor fi
confectionate din otel-crom-inoxidabil (cel putin calitatea A4 cu continut scazut de cupru). Pentru toate cuplajele
uzuale si piesele marunte din otel se vor folosi materiale zincate termic. Toate asamblarile cu suruburi vor fi
asigurate contra desurubarii accidentale.
Pentru evitarea coroziunii de contact a doua metale diferite se va folosi o piesa intermediara de PVC. (Se
face exceptie in cazul pieselor de legatura de otel-crom-inoxidabil din zonele uscate).
Legatura cu structura de rezistenta a cladirii:

- a tamplariei se va face cu conexpanduri metalice, montate conform prescriptiilor tehnice date de furnizor.
- a peretilor cortina se va face cu piese din otel ale caror dimensiuni rezulta din calcule statice, avand
urmatoarele caracteristici de executie:
i. executie mijlocie conform STAS 11111/86;
ii. sudurile se incadreaza in clasa IV de calitate conform STAS 9398/83 actualizat conform EN
29692:1994;
iii. clasa de abateri mijlocii (pt. suduri) conform STAS 9101/1-95 A.E.;
iv. acoperire electrochimica OL…Zn12/PasC conform STAS 7222/80.
Imbinarea profilelor (Coltare)

Coltarii de imbinare trebuie sa se potriveasca in sectiunea interioara a profilului. Imbinarile cap la cap si
cele de colt trebuie trebuie cuplate rigid si lipite etans. La imbinarile oblice se va avea in vedere o lipire ireprosabila
intre coltar si suprafata oblica (a profilului). Se va evita patrunderea apei in constructie atat in cazul imbinarilor T cat
si in cel al imbinarilor in cruce.
Ca material de lipire se foloseste adeziv de metale bicomponent. Imbinarile trebuie sa indeplineasca durabil
conditiile de stabilitate, rigiditate si izolare in sectiunea profilului .
Profile de etansare
Material pentru profilul de etansare: APTK; denumirea internationala: EPDM = Ethylen-Propylen-
Terpolymere.
Trebuie folosite sisteme originale de izolare. Pentru cercevele sunt permise numai garniturile de mijloc.
Garniturile trebuie sa fie interschimbabile si cu elmente de colt vulcanizate.
La cercevelele cu bataie se foloseste suplimentar fata de garnitura mediana si o garnitura interioara.
Ferestrele in doua canate au prevazute in zona garniturii de mijloc elemnte speciale de etansare.
Feronerie
Este permisa folosirea numai a pieselor originale proprii sistemului, de inalta calitate.
Daca caietul de sarcini nu specifica altfel toate lementele de feronerie – cu exceptia manerului si a
balamalelor – trebuiesc montate ascuns. Tijele de actionare trebuie sa fie din aluminiu
Elementele de feronerie trebuie dimensionate sa poata prelua inacarcarile existente.
Elemtele de feronerie montate in faltul tamplariei se vor cupla rezistent mecanic cu profilele.
La imbinarile cu suruburi in pertele profilelor se vor folosii nituri speciale cu filet metric interior.
Feroneria trebuie sa fie ajustabila si sa permita asamblarea pieselor suplimentare precum zavoare
intermediare, blocaje la rotire, foarfece suplimentare.
Feroneria pentru deschideri roto-basculante este prevazuta cu un dispozitiv de siguranta pentru evitarea
manevrarii gresite si cu foarfeca cu piedica suplimentara.
CERINTE FIZICE ALE CONSTRUCTIEI

Dilatari
Deformarile pieselor constructiei datorita deplasarilor si a temperaturilor se vor dimensiona constructiv,
derivand din aceasta stabilirea rosturilor de deplasare si inchidere, a etansarilor la aer si apa.
Rosturile de cuplare cu corpul cladirii sunt etansate fata de apa.
Constructia trebuie sa preia prin elementele de imbinare toate fortele efective si sa le transmita la cladire.
Ferestrele si elementele de fatada nu vor prelua sarcini de la corpul cladiri.
In domeniul constructiv, rosturile convenite sunt pentru deplasari nezgomotoase si cu posibilitati de
alunecare.
Etansarea la corpul cladirii

Etanseizarea rostului dintre rame oarbe si cladire,respectiv intre rama oarba si tamplarie se va realiza in
conformitate cu cerintele fizicii constructiilor.
Cerinte de protectie la caldura, la umiditate, la zgomot, protectie contra incendiului, cerinte de deplasare
ale rosturilor sunt de avut in vedere la alegerea izolarilor. La izolarea rosturilor de imbinare cu materiale izolatoare
elestice trebuie avute in vedere prescriptiile producatorului. Aplicarea izolatorilor trebuie facuta numai pe vreme
favorabila. La stabilirea latimii rosturilor este hotaratoare deformabilitatea totala admisibila a materialului izolator.
Folii izolatoare (Bariere de vapori)
Legaturile la corpul cladirii sunt izolate cu o folie izolatoare speciala din cauciuc butilic, respectiv APTK
(denumire internationala EPDM = Ethylen- Propylen-Termopolymere).
Imbinarea foliilor izolatoare si dispunerile in diverse planuri se face cu respectarea unei suprapuneri
suficiente.
La lipirea foliei izolatoare trebuie curatate suprafetele de lipit de materiale/ substante straine. Trebuie
evitata formarea bulelor de aer intre suprafetele de lipire.
Foliile au latimi minime indicate de producator , si lipiturile vor fi asigurate suplimentar mecanic.
Materiale izolante
Se vor monta numai materiale izolante termic, ignifuge, durabile si rezistente la intemperii. Pentru
asigurarea unei bune izolari termice in timp trebuie impiedicata umezirea materialului termoizolant.
Spatiile goale intre corpul cladirii si precadre trebuie umplute cu materiale izolatoare termic care nu
oxideaza.
Izolare termica
Pe durata montajului constructiei se va evita producerea de punti termice. Separarea dintre clima interioara
si cea exterioara trebuie sa se faca in zona calda (a profilelor).
Pentru impiedicarea aparitiei condensului, trebuie sa existe o zona de separatie clar definita intre zona
calda si zona rece in toate detaliile constructiei de aluminiu cat si la imbinari.
In cazul in care nu este altfel specificat in caietul de sarcini, coeficientul de transfer termic U w -conform DIN
EN 12831- al profilelor nu va depasi 2.2 W/m²K (clasa 1 de izolare termica), coeficientul de transfer termic Ug va fi
maxim 0.8 W/m²K
Coeficientul de transfer va fi verificat – la cerere – de catre o institutie de verificare abilitata.
Substructurile din otel (console, substructura fatadelor ventilate etc.) se vor separa termic de
constructia la rosu.
Permeabilitatea rosturilor si etanseitatea la ploaie torentiala

Permeabilitatea rosturilor si etanseitatea la ploaie torentiala trebuie sa respecte norma EN 12152 repectiv
EN 12154.
Protectie la zgomot (izolarea fonica)

Valoarea majorata de laborator Rw –ceruta pentru elementul de inchidere se va confrunta la cererea
beneficiarului cu valoarea masurata Rw printr-un certificat DIN EN ISO 2140-3 eliberat de un verificator autorizat.
Elementul de legatura dintre elementul de inchidere si corpul cladirii se va realiza tinand cont de cerintele
de izolare fonica.
Izolatie fonica intre incaperi (izolare fonica longitudinala)

Pentru asigurarea unei izolatii fonice intre incaperi se vor respecta cerintele de izolare in directia orizontala
si verticala. Se vor avea in vedere racordajele la peretii interiori si la peretii despartitori.
Atenuarea zgomotelor fatadei

Diversele imbinari constructive, inclusiv elementele de fixare, se vor izola fonic pentru a impiedica aparitia
unor zgomote in cazul miscarilor fatadelor.
Elemente constructive usoare

Se va reduce efectul de vibratie al elementelor prin asigurarea unei grosimi suficiente a materialului si/sau
printr-o rigidizare posterioara.
Protectie la ploaie si roua

Pentru a se evita formarea punctelor de roua pe geam, panele si profile trebuie avut in vedere mai ales
felul si realizarea incalzirii sau a climatizarii.
Toate legaturile la constructie sunt izolate la interior contra apei, iar la exterior permit eliminarea apei.
Trebuie atentie la pozitionarea corecta a ramei in momentul montarii.
Falturile si nuturile de profil in care precipitatiile pot patrunde si in care se poate forma condens trebuie sa
aiba din constructie prevazuta posibilitatea de drenare a apei. Se vor respecta indicatiile de prelucreare specificate
de catre furnizorul de profile.
Orificiile de drenare a apei catre exterior sunt protejate cu capacele de protectie.
Protectie la foc
Se vor respecta reglementarile din domeniul constructiilor, completarile acestora precum si autorizatia de
constructie. Se vor avea in vedere in special eventualele clasificari ale partilor constructive, a materialelor acestora
precum si ancorarile aferente.
Cerintele de rezistenta la foc sunt descrise in completare pentru fiecare pozitie in parte a prezentului caiet
de sarcini.
Se vor respecta toate normele si prescriptiile romanesti aflate in vigoare cu privire la protectia impotriva
incendiilor, in special norma P118/99.
Vata minerala utilizata intre nivele pentru intarzierea propagarii incendiilor va avea o masa minima de 80
kg/m3 si o conductivitate termica de calcul maxima de 0,04 mK/W.
Succesiunea straturilor va fi astfel realizata incat sa nu se produca condens sau socuri termice si tot odata
sa fie etanse si rezistente la foc 30 minute.
TRATAREA SUPRAFETELOR DE ALUMINIU

Vopsirea in camp electrostatic
Vopsirea in camp electrostatic al aluminiului se face conform cerintelor normativului EN ISO 12206-1.
De asemenea, se vor avea in vedere specificatiile de calitate ale institului GSB –International (Institutul
calitatii vopsirii pieselor de constructie), ale QUALICOAT.
Modul de pregatire si grosimea straturilor va respecta precizarile si indicatiile din GSB, respectiv
QUALICOAT.
Baza de ofertare o constitue nuantele de culoare RAL, respectiv culorile de eloxare specificate in CS.
Dupa contractare, se va hotari, de comun acord, ce abateri de culoare si textura sunt permise –prin punerea
la dispozitie a unor mostre .
Se admit tolerante de culoare conform normei VDL- 10.
Eloxare
Eloxarea profilelor de aluminiu si al tablelor de aluminiu se va face conform DIN 17611.
Tratarea si executia suprafetei se face conform indicatiilor specificate in prezentul caiet de sarcini.
Etapele de tratare preliminara (de pregatire), incl. posibilitatile si limitarile in acest sens, sunt prezentate in
norma DIN 17611, referitoare la calitatea suprafetei. Eloxajul CO (EV1), precum si C31 C35, vor fi in conformitate
cu mostrarele RAL. Eloxarea dupa procedeul Sandalor se va efetua dupa stabilirea in prealabil a nuantei (premiza
o constituie grupele de culoare Sandalor confom mostrarului).
Vopsire electrostatica
Vopsirea electrostatica a profilelor de aluminiu si/sau a tablei conform GSB International si /sau Qualicoat
se va efectua intr-un strat de vopsea pe baza de poliester de minim 50 μm.
Vopsire umeda
Vopsirea profilelor de aluminiu si/sau tablei se va efectua cu vopseluri acrilice, poliuretanice sau lacuri
PVDF, produse PPG sau similar. Aplicarea vopselei se va realiza in conformitate cu specificatiile producatorului.
Suprafete de otel
Zincare termica:
Strat aplicat: 50-85 µm conform Önorm E 4015, daca nu se foloseste material zincat.
Montajul geamurilor, montarea garniturilor

Izolarea geamurilor si a panelurilor se face cu ajutorul garniturilor de calitate superioara, originale
sistemului APTK – EPDM sau acu rame vulcanizate (din acelasi tip de garnitura EPDM).
Livrarea si montajul garniturilor exterioare cad in sarcina Executantului.
In cazul peretilor cortina si al luminatoarelor, vitrarea se face prin montajul geamului, garniturilor, a profilelor
presoare si a clipsurilor de aluminiu de catre Ofertant.
Placaje ventilate
Inchiderile la perete, parapet cat si alte inchideri ventilate, vor fi astfel realizate incat apa care poate
patrunde sa poata fi evacuata fara a uda izolatia termica (vata minerala).
MONTAJ SI EXECUTIE
Desene de executie
Planurile si proiectul, se vor redacta in patru exemplare si se vor prezenta in format electronic, ca fisiere
stocate pe suport CD.
Dimensionarile statice vor fi insotite la cerere de breviare de calcul.
Aprobarea de catre arhitect se refera doar la specificatiile arhitecturale date.
Responsabilitatea privind corectitudinea tehnica, stabilitate, etanseitate etc. ramane in totalitate,
chiar si dupa aprobarea desenelor de executie, in sarcina Executantului.
Demararea lucrarilor
Lucrarile se vor demara dupa prezentarea in prealabil a incercarilor si certificarilor in CS.
Prelucrare
Debitarea profilelor de aluminiu, in cazul de fata – cu masini de debitat, se efectueaza astfel incat precizia
colturilor prin asamblare sa fie indeplinita. Dupa prelucrarile mecanice, canturile se curata cu grija. Dupa degajarea
spanului, profilele de aluminiu prelucrate nu mai trebuie ajustate ulterior.
In timpul prelucrarii trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:
-Potrivirea exacta si imbinarea colturilor si a imbinarilor T
-Montarea la dimensiune exacta si lipirea precisa a garniturilor, a colturilor de garnitura si a pieselor de
etansare
-Dimensionarea si ordonarea drenajelor pentru indepartarea apei
-Izolarea contactului intre profile, a zonelor crestate si a celor de insurubare
-Potrivirea exacta a suporturilor de cercevea
-Sistemul instalat original de accesorii de inalta calitate este conform instructiunilor
furnizorului/producatorului de accesorii. Trebuie asigurata o functionare impecabila printr-o ungere(dupa caz) si o
pozitionare corecta a accesoriilor.
Prelucrarea tablelor
Chiar daca nu se mentioneaza in mod expres in caietul de sarcini, trebuie sa se ia in considerare materiale
pentru realizarea unei functionari corecte la inchiderile interioare si exterioare, rame de fixare, constructie invizibila,
materiale ajutatoare, izolatoare, de etansare a rosturilor.
Inchiderile exterioare si interioare sunt realizate din tabla de aluminiu de cel putin doi milimetri grosime.
Prelucrarea tablelor trebuie sa respecte prescriptiile prevazute pentru suprafetele respective.
Montajul tamplariilor
Piesele din profile de aluminiu trebuie sa fie legate pe fiecare parte in cel putin doua locuri. Distanta maxima
dintre doua locuri de ancorare este de 800 mm. Distanta maxima fata de colturile exterioare este de 150-200 mm.
Modificarile dimensiunilor conditionate de temperatura care apartin elementelor constructive cat si
modificarilor de forma ale pieselor componente de racord trebuie sa fie preluate prin rosturile constructive.
Dupa caz, se vor prevedea elemente de dilatare care respecta cerintele de etanseitate si izolare.
Elementele de aluminiu vor fi montate orizonatal si aliniate pe verticala.
Racordajele trebuie sa corespunda fizicii cladirilor.
Se vor respecta cerintele referitoare la etanseitate si izolare termica respectiv fonica.
Se vor lua in calcul elementele de racordaj la formarea pretului unitar.
Montajul elementelor se face cu acceptul beneficiarului dupa clarificarea detaliilor cu ceilati
subantrebprenori cu lucrari adiacente tamplariilor.
Daca sunt prevazute in CS lucrari suplimentare precum: grilaje de vantilatie si sau de incalzire, glafuri de
ferestre,elemente de racordaj,cabluri,storuri, etc., atunci, in formarea pretului se vor avea in vedere manoperele
referitoare la gauri, piese de fixare etc necesare montajului elementelor anuntate.
Schela
Executantul va include in preturile unitare din oferta sa costurile implicate de schele.
Executia:
Schela se va executa la alegerea Executantului. Volumul prestatiilor producatorului va include:
transportul, montajul si celelalte lucrari aferente necesare in vederea aducerii intr-un stadiu functional,
precum si demontarea si transportul de pe santier dupa incheierea prestatiilor contractate.
Dimensionarea statica si incercarile exceptionale se vor include in preturile unitare.
De asemenea, in pretul unitar se vor include incercarile curente si costurile de mentenanta.
Protectia activitatii pe schela:
Protectia activitatii pe schela va avea in vedere prevederile legale in vigoare si normele de protectia muncii.
Scarile si accesul:
In preturile unitare se vor include toate scarile si caile de acces necesare.
Manipularea schelelor mobile, respectiv al celor atarnate, nu se vor calcula separat pe durata executiei
lucrarilor. La mutarea schelei aceasta va fi demontata si apoi remontata in pozitia urmatoare.
Protectie la fulger
Toate elementele metalice ale peretilor cortina, ferestrelor, glafurilor de aluminiu, mascarilor de tabla,
substructurilor etc. vor fi legate la pamant de catre Executant in locuri specifice (in zonele de soclu si atic). Masurile
necesare vor fi clarificate cu proiectantii de electrice.
Protectia suprafetelor
In masura in care prezentul caiet de sarcini prevede folii protectoare, se va asigura inlaturarea acestora
astfel incat sa se evite eventuale urme pe profile.
Curatarea finala
Daca in CS se prevede acest lucru in mod expres, atunci se va efectua o curatare finala. Perioada dintre
finalizarea montajului si curatenia finala nu trebuie sa depaseasca 1 an. Volumul lucrarilor de curatare corespunde
clasei de curatare E, conform normelor privind curatarea fatadelor metalice, asigurarea calitatii RAL/GZ632. Pentru
aceste lucrari, se vor utiliza numai agregate certificate (conform certificatului asigurarii calitatii RAL-GZ632).
Asigurarea calitatii
Executantul raspunde de calitatea productiei precum si de asamblarea profesionala a elementelor
constructiei.
Pentru asigurarea calitatii, in cataloagele producatorilor de profile de aluminiu se afla norme de prelucrare
si de montare. Acestea sunt puse la dispozitia Beneficiarului la cerere.
Atestarea faptului ca producatorul sistemului ofertat poseda un sistem de asigurare a calitatii in
conformitate cu DIN EN ISO 9001.
Certificari si incercari
La cerere, se vor certifica proprietatile fizice ale sistemului de profile din aluminiu utilizat prin intermediul
unui institut de verificare atestat.
Breviarele de calcul se vor intocmi si verifica de catre un inginer constructor autorizat.
De asemenea, tot la cerere, se vor prezenta datele privind deformarile profilelor portante intr-o forma
verificabila.
Costurile certificarilor, inclusiv cele aferente inginerului constructor, se vor include in poziile individuale si
nu vor fi remunerate separat.
NOTA GENERALA:
1. Suprafetele indicate in prezentul Caiet de sarcini sunt suprafete vizibile pe cladire si nu includ
pierderile.
2. Referitor la tamplaria de aluminiu, sensurile de deschidere vor fi supuse aprobarii inainte de
executie.
3. Toate caracteristicile fizice si geometrice ale elementelor de fatada, indicate in prezentul Proiect
sunt cele minime acceptabile. Ofertantul / Executantul va trebui sa-si dimensioneze si sa-si insuseasca valorile
rezultate din propriile calcule, pastrand arhitectura fatadelor si bugetul ofertat.
CERINTE SPECIFICE
USI – FERESTRE CU BARIERA TERMICA
Element tehnic de referinta

Tip SCHÜCO AWS 60 sau similar
Dimensiuni minimale:
Toc-adancime de montaj: min-60mm
Cercevea fereastra-adancime de montaj: min-70 mm
FERONERIE DE FEREASTRA
Acestea se vor livra in functie de modul de deschidere, ca feronerie completa de sistem, incliare maner, si
anume:
Maner de fereastra
Feronerie oscilo-batanta
Feronerie ascunsa, cu foarfeca, cu lungimea corelata cu latimea cercevelei, incl. piesa de colt de
rabatare si piesa de pivotare, piesa de transmitere de colt, cu siguranta contra actionarilor gresite, cu
asigurare contra efractiei, inchidere laterala (de partea manerului) sus si jos, actionare cu o singura mana,
prin intermediul cremonului cu pozitii predefinite,
Garniturile utilizate sunt EPDM si asigura o buna etansare a rosturilor (a<0.1mc/h) si nu sunt intrerupte de
elementele de feronerie care se monteaza in faltul elementului de rama si toc.
Ferestre de desfumare
Pentru actionarea acestora se vor folosi motoare electirce, alimentate la 24 V. In oferta
vor fi incluse inclusiv redresoarele necesare alimentarii motoarelor. Ferestrele de desfumare
impreuna cu sistemul de actionare trebuie sa aiba agremente specifice care sa dovedeasca ca
au fost testate impreuna si ca satisfac cerintele RWA.
Feronerie pentru usi
Usi intr-un canat

2-3 buc balamale de usa din doua sau trei parti, cu fixare pe profil –
aplicate ;
1 buc butuc – broasca cu limba si zavor din otel nichelat;
1 buc sild din otel, cu buzunar din plastic pentru zavor;
2 buc maner de usa cu arc de revenire
2 buc masca pentru butuc
Usi in doua canate

4-6 buc balamale de usa din doua sau trei parti, cu fixare pe profil -
aplicate;
1 buc butuc – broasca cu limba si zavor din otel nichelat;
2 buc maner de usa cu arc de revenire
1 buc zavor de cant asezat in falt, cu maner basculant, tija rotunda zincata de 10 mm diametru,
bucsa de bronz de podea si bucsa superioara
Usi in doua canate antipanica

4-6 buc balamale de usa din doua sau trei parti, cu fixare pe profil - aplicate;
1 buc butuc – broasca antipanica cu limba si zavor din otel nichelat;
2 buc maner de usa cu arc de revenire (var. 1) sau bara antipanica (var.2)
pentru aripa activa
zavor de cant antipanica asezat in falt si bara antipanica pentru aripa pasiva tija rotunda zincata de 10 mm
diametru, bucsa de bronz de podea si bucsa superioara
USI LIFTANT GLISANTE

Element tehinc de referinta:
Tip SCHÜCO ASS 50 sau similar
Se vor monta usi liftant glisante, la care etansarea este ferma, realizata prin presare pe garnituri EPDM.
Mecanismul de glisare preia greutatea cercevelei doar in momentul manipularii usii. In pozitia inchis cerceveaua va
fi decuplata de pe mecanism, intreaga greutate distribuindu-se uniform pe toc, asigurand si o etansare superioara.
Se vor monta sine de glisare din inox.
Nu este admisa etansarea pe garnituri de tip perie.
VOPSIRE
Toate profilele de aluminiu,si racordajele se vor vopsi pe fetele vizibile. Vopsirea in culori diferite la interior
si exterior se face fara majorare de pret.
Culoarea partilor de aluminiu la exterior: RAL 9007.

Culoarea partilor de aluminiu la interior: RAL 9007.
Culoarea feroneriei: EV1(ELOX)
Culoarea manerului: EV1(ELOX)
Culoarea din proiect este un standard universal maxim,
Culoarea finala se va stabili de catre arhitect, la ofertarea timplariei.
ELEMENTE PERETE CORTINA CLASIC – CU CAPACE PE AMBELE DIRECTII
Element tehnic de referinta:

Tip SCHÜCO FW 50+.1 sau similar
Structura de rezistenta pentru fatada consta in profile tubulare multicamerale - cu unghiuri drepte, cu o
latime vizibila la interior si la exterior de 50 mm. Toate canturile profilelor sunt rotunjite. Drenajul se face in cascada,
pe trei nivele: Nivelul 1= rigla; nivelul 2= rigla; nivelul 3= montant, profilele de nivel inferior suprapunandu-se peste
profilele de nivel superior.
Imbinarea riglelor pe montant se realizeaza prin insurubarea profilelor / imbinari T. Toate imbinarile sunt
stabilite in functie de cerintele statice. Zona de suprapunere este izolata cu piese de etansare.
Etansarea ochiurilor de geam si/sau a
panourilor se realizeaza cu garnituri de EPDM.
Elementele care se includ in fatada

ochiuri mobile respectiv ferestrele se vor
integra identic cu elementele de geam si se vor
realiza in sistemul O importanta deosebita va fi
acordata ochiurilor mobile, care vor fi
confectionate in sistem structural (nu se disting
pe fatada), profilul exterior al cercevelei va fi
obligatoriu din aluminiu eloxat EV1.
Sistemul de perete cortina trebuie
sa fie in clasa 1 de izolare termica
Toate suruburile de fixare folosite

la exterior sunt din otel inox – A4.
In faltul montantilor se vor monta

obligatoriu piese speciale pentru
asigurarea egalizarii presiunilor si drenajul
apelor infiltrate sau din condens. Aceste
piese vor fi montate in punctele inferiore si superioare ale montantilor, cat si din maxim 8 in 8 metri.
In zona rosturilor de dilatare ale montantilor se vor monta

obligatoriu piese pentru continuitatea canalelor de drenaj. Aceste
piese trebuie fixare cu ajutorul suruburilor autofiletante. Piesele
trebuie sa prezinte canale transversale, in interiorul carora sa se
injecteze thiocol pentru etansarea corespunzatoare intre piesa si
montant (apa nu va putea patrunde intre piesa si montant prin efectul
de tensiune superficiala).
ELEMENTE PERETE CORTINA STRUCTURAL – FARA

CAPACE PE EXTERIOR
Element tehnic de referinta:
La exterior, constructia nu va avea capace iar etansarea se va face cu chit siliconic rezistent UV depus pe
o garnitura buretoasa. Este interzisa folosirea unor sisteme improvizate, la care izolatorul pe zona siliconata este
mai mic de 14mm, fara garnitura buretoasa de min 5mm. Geamul termopan este confectionat in varianta structurala,
folosind o bagheta speciala, prevazuta cu un nut in care intra piesele pentru fixarea mecanica a geamului. Pentru
asigurarea unei sigurante sporite in exploatare, o importanta deosebita va fi acordata baghetei distantier a sticlei
care va fi obligatoriu din aluminiu eloxat EV1.
Latimea vizibila a profilelor: 50mm:
Adancimea de montaj :
Montanti, montanti de montaj,rigle :50 mm-250 mm
Montanti, nivelul 3 : 125 mm
Rigle, nivelul :180 mm
Capace : 15 –200 mm
Grosimea geamului : 4-50mm
Culoarea partilor de aluminiu la exterior: RAL 9007 .

Culoarea partilor de aluminiu la interior: RAL 9007 .
Culoarea din proiect este un standard universal maxim,
Culoarea finala se va stabili, de catre arhitect, la ofertarea timplariei.
VITRARE
Constructiile descrise in CS se vor vitra cu geamuri termoizolante prin intermediul garniturilor de sistem.
Geamurile termoizolante vor fi sigilate in general perimetral. Sigilarea primara se face cu cauciuc butilic, iar sigilarea
secundara cu Polisulfid sau silcon bicomponent.Profilul distantier trebuie sa fie retras fata de cantul geamului cu
minim 3mm.Alte sisteme de sigilare nu sunt admise.Ofertantul trebuie sa certifice ca tipul de geam ales are o durata
de viata de minimum100 de ani conform “Skandinavian IG-Standard-Nordtest 11-74”.Grosimile de geam se vor
dimensiona respectand cerintele fizicii cladirii in conformitate cu EN 12600/2002.
Calitatea optica
Pentru evaluarea optica a calitatii geamurilor termoizolante sunt valabile directivele de evaluare calitatii
vizuale ale geamurilor termoizolate emise de SIV-Hadamar, editie aprilie 1990.Se va face dovada existentei unui
contract intre furnizorul de geam si o firma terta de control autorizata.Se vor prezente doar produse, care pot fi
vizualizate de furnizor la obiective deja realizate.
Geamurile securizate trebuie sa aiba imprimat (vizibil si durabil) un numar de verificare.Se vor
respecta cerintele refritoare la incovoiere DIN 52303, incercare la pendul DIN 52338 si DIN 52349 descrierea
fragmentarii sticlei.
GEAM Tip 1: PERETE CORTINA STRUCTURALA
Pachetul de geam (sticla) termopan cu lipitura structurala va avea minim 32 mm, structurat dupa
cum urmeaza:
-la exterior - 6mm Tip STB 136, securizat;
-la mijloc (distantier) - 20 mm Argon;
-la interior - 6 mm Tip FLOAT,
cu urmatoarele caracteristici:
-transmisie UV;
-transmisie luminoasa 32;
-factor solar 0,27;
-coeficient de transfer termic 1,1W/mpK
GEAM Tip 1: La perete semistructural si nestructural se vor urmari aceleasi structura si

caracteristici ca la peretele structural, mai putin faptul ca stratul cu Argon va avea 14mm, iar
geamul exterior de 6 mm nu necesita lipitura structurala.
Geamul exterior se securizeaza
Grosimi sticla:
Se vor verifica in functie de incaracarile si dimensionarile din normativele in vigoare.
SISTEM PARASOLAR (BRISE-SOLEIL)
Element de referinta: tip SCHÜCO ALB PASIVE sau similar
Sistemul de parasolar se va monta in structura peretele cortina cu piese proprii din sistem.
Profil parasolar : material aluminiu vopsit in camp electrostatic
Lamela de 305mm, orientate la 300
Pas montaj : 442.50 mm
Piese fixare : Cleme specifice sistemului din aluminiu vopsit in camp electrostatic
Suruburi fixare : ST 5,5X30 DIN912
Structura fixare : material aluminiu vopsit in camp electrostatic
Console specifice sistemului – pentru a evita infiltratiile nu se admit decat piesele sistemului de perete
cortina.
Dimensiunea propusa : 305 mm
ANEXA – FISE DATE TEHNICE
FISA 1. DATE TEHNICE FERESTRE
1) Profile de aluminiu din aliaj AlMgSiF22 conform DIN EN 755 T6-66, DIN 1748 si
DIN EN 12020
2) Izolarea termica: grupa de materiale 2.1 ( 2<Uf<2.8 W/mpK) cf DIN EN ISO 10077-1
3) Izolarea fonica: 32dB clasa 3 DB cf. DIN 4109
4) Etanseitate la apa : 9A cf DIN EN 12208
5) Etanseitate la aer: clasa 4 cf DIN EN12207
6) Sistem de feronerie proprie cu componente din Al, Zn sau otel (fara parti din otel
zincat), dimensionate pentru fiecare aplicatie in parte.
7) Garnituri EPDM cf DIN7863 .
FISA 2. DATE PERETE CORTINA
1) Profile de aluminiu din aliaj AlMgSiF22 conform DIN EN 755 T6-66, DIN 1748 si
DIN EN 12020-2
2) Izolarea termica: grupa de materiale 1 (Uf<2 W/mpK) cf DIN EN ISO 10077-2
3) Izolarea fonica: 32dB clasa 3 DB cf. DIN 4109
4) Etanseitate la apa : RE 1200 cf DIN EN 12154
5) Etanseitate la aer: clasa AE cf DIN EN12152
6) Sistem de feronerie proprie cu componente din Al, Zn sau otel (fara parti din otel
zincat), dimensionate pentru fiecare aplicatie in parte.
7) Garnituri EPDM cf DIN7863.
1.3 PLACAJE EXTERIOARE- FATADE
FATADE VENTILATE PLACI CERAMICE
Obiectul specificaţiei
Prezentul capitol cuprinde specificaţiile tehnice privind cerintele de calitate a materialelor pentru fatade ventilate
executate cu placi din gresie portelanata tip KeraTwin K15 sau echivalent.
Acolo unde exista contradictii intre prezentele specificatii si standardele de referinta precum si alte
documente ce fac parte din proiect sau contract vor avea prelevanta prezentele specificatii tehnice si de plastica
arhitecturala.
Placarile se vor realiza din Sisteme complete de fatade ventilate placate ceramic - placi din gresie
portelanata - cu tratament de autocuratare (denumit Hidrofil sau Hydrotect / echivelent), rezistente la radiatii
ultraviolete, poluare, intemperii si la actiunea ciupercilor si muschilor.
Sistemul KeraTwin K15 / K18 -verificat printr-o indelungata utilizare sau echivalent se foloseste pentru
realizarea de fatade cortina ventilate cu placi ceramice cu prindere ascunsa (adaptori/cleme de fixare nu sunt
vizibile). Se pot realiza fatade de dimensiuni mari sau mici, la constructii noi sau reabilitari de constructii.
Sistemul este compus din din placi ceramice (gresie portelanata) de fatada si sistemul de cleme sau
adaptori. El poate fi folosit in combinatie cu toate sistemele uzuale de structuri suport (tip BWM, ETEM etc).
Materialele ceramice listate in acest caiet de sarcini trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati calitative si
caracteristici :
- Placaj ceramic cu gresie portelanata de inalta calitate fabricata conform normelor europene DIN
EN 14411, cu suprafata activata fotocalitic (autocuratare) si cu efect antibacterian prin tratament tip Hydrotect sau
echivalent. Placile din gresie portelanata au grosimea de 15 mm (25 kg/m.p.) si format de 600 x 300 mm. Culori
specificate : 410/411 si 415.
Placile din gresie portelanata trebuie sa aiba urmatoarele proprietati :

 rezistenta la ciclul inghet – dezghet (ingeliv) si rezistent la vreme
 rezistentea la actiunea luminii si sa nu isi schimbe culoarea dupa expunerea indelungata la lumina
 rezistenta la zgariere
 nu prezinta inconveniente din punct de vedere bacteriologic
 neinflamabile – nu degaja gaz de semicarbonizare
 antistatice
 inodore
 rezistente la incarcare si lovire
 nu putrezesc
 nu inmagazineaza si nu conduc caldura
 rezistente la substantele agresive provenite din atmosfera (poluare)
 favorabile mediului inconjurator
 nu prezinta inconveniente din punct de vedere al biologiei constructiilor
 igienice
 usor de intretinut
DESCRIEREA SISTEMULUI
 Placile ceramice de fatada trebuie sa fie prevazute la partea inferioara cu nuturi si se pot fixa pur
si simplu prin agatare si / sau cu agrafe pe sinele de montaj.
 Structura support din aluminiu (se pot folosi toate sistemele uzuale de structuri support) este
calculate special pentru elementele de fatada.
 Pentru a impiedica clampanitul placilor si solicitarile fortate datorate incarcarilor la vant, placile sunt
montate moale (prin intermediul unor piese stantate din material sintetic spongios) pe structura suport.
VALORI TEHNICE
Placile ceramice ale diversilor producatori se disting printr-un numar mare de caracteristici deosebit de
pretioase pentru folosirea lor la acoperirea fatadelor.
Sistemul trebuie sa indeplineasca urmatoarele valori:
- Materialul –gresie portelanata de inalta calitate fabricata conform normelor europene DIN EN 14411 Grupa
AIIa, glazurat / neglazurat (GL/UGL), cu suprafata activata fotocatalitic (autocuratare) si cu efect
antibacterian prin tratament Hydrotect.
- Greutate proprie foarte redusa (~32kg/mp)
- Sarcina la rupere >1000 N
- Coefficient redus de dilatare termica – α= 6+10-6 / K
- Absorbtie redusa de apa (3 % < E ≤ 6%)
- Rezistenta deosebita la lumina si la radiatiile UV (ultraviolete) – culoarea ne se schimba in timp
- Ingelivitate – registenta la ciclu inghet-dezghet
- Rezistenta la substante agresive provenite din atmosfera (poluare)
- Incombustibile (nu ard) si cu proprietati ignifuge (rezistenta la foc). Chiar si in caz de incendiu nu trebuie sa
degaje substante toxice
- Rezistenta la eroziunea datorata poluarii si a conditiilor climatice
- Grad inalt de reflexie al suprafetei, fapt ce determina o izolare termica suplimentara in perioada de vara
- Material neutru din punct de vedere ecologic - se poate recicla
DESCRIERERE SISTEM HYDROTECT
Finisajul HIDROFIL /
HYDROTECT / echivalent -
consta intr-un procedeu prin care
fatada se autocurata sub actiunea
razelor solare si a ploii. In fapt,
ploaia care ajunge pe fatada
contine o cantitate de impuritati
care in alte conditii s-ar putea
depune pe elementul de fatada.
Finisajul Hydrotect, uneste
picaturile de apa, formand o
pelicula fina si omogena de apa,
ceea ce face ca ploaia sa
antreneze particulele de murdarie,
spaland de fapt fatada. Sub
actiunea razelor de soare,
substantele organice depuse pe
fatada sunt descompuse cu ajutorul dioxidului de titan (TiO2), catalizatorul din finisajul Hydrotect, care elibereaza
oxigen activ sub actiunea luminii. Oxigenul activ actioneaza imediat si in mod continuu, eliminind bacteriile si virusii,
oxidand si descompunand materiile organice, care sunt spalate de prima ploaie.
SISTEM DE MONTARE 1 (cu adaptori):
PANEL CERAMIC
ADAPTORI
BRIDA DE ANCORARE
PROFIL PORTANT VERTICAL

(SPECIAL)
CONSOLA (AL)
SISTEM DE MONTARE 2 (cu cleme)
PANEL CERAMIC
CLEME DE FIXARE DIN INOX
PROFIL PORTANT VERTICAL
CONSOLA (AL)
Fixarea este ascunsa. Sistemul este alcatuit din panouri care se fixeaza cu ajutorul unor adaptori din
aluminiu sau unor cleme din inox (4 buc./placa) de profilele verticale portante, ancorate de peretele portant prin
console si ancore speciale.
Se vor folosi accesoriile de prindere originale, recomandate de producator.
Placile se vor monta obligatoriu cu latura mai mare pe orizontala.
O grija deosebita se va acorda montarii placilor, atat la ferestre, cat si la muchii, atice si la alte imbinari cu
alte tipuri de materiale.
Producatorul trebuie sa aiba agrementul tehnic, eliberat de “Consiliul tehnic permanent pentru constructii”.
Unele din motivele pentru care s-a optat pentru aceste sisteme sunt:
 fatadele se pastreaza tot timpul curate, prin sistemul de autocuratare (Toate placile cu suprafata glazurata
si neglazurata sunt tratate Hydrotect
 libertate mare de modelare a fatadei printr-o paleta mare de formate si culori
 greutate proprie foarte redusa pe mp
- Grosime de material a placii de 15 mm, greutate redusa, numai 25 kg/m².
- Grosime de material a placii de 18 mm, greutate redusa, numai 32 kg/m²
 Un mare sortiment de cleme de fixare
 montaj rapid si sigur datorat componentelor de sistem optimizat
 poate fi folosit in combinatie cu toate sistemele uzuale de structuri suport
 pentru montajul placilor nu sunt necesare scule si materiale ajutatoare
Pe fatada principala este o zona ce se va realiza cu un sistem Brise-Soleil ceramic, din tuburi
rectangulare. Pozitia acestuia este evidentiata pe fatada. Acesta se va corela cu placile de pe fatada, dupa
consultare prealabila si cu aprobarea arhitectului.
Ofertantul trebuie sa asigure consultanta tehnica pentru impartirea justa a fatadei (realizarea caroiajului),
tinind cond de golurile (ferestrele) de pe fatada, si racordurile cu acestea, cit si de atice. Solutia propusa va fi
discutata si aprobata impreuna cu architectul.
Toate materialele ce intra in componenta sistemului nu vor intra in lucrare decat daca in prealabil
s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de calitate si agrementele,
care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.
Se vor asigura de catre executant certificate de garantie si service post-montaj pentru sistemele de
fatada.
Verificarea calitatii se face la fiecare faza in parte:
• verificarea proiectului de montaj propus de ofertant, inaintea lansarii comenzii, impreuna cu arhitectul
Se vor urmari dimensiunile placilor, corelarea cu golurile si muchiile fatadelor, culori, si suprafetele de
acoperit
• verificarea modului de realizare a scheletului metalic;
• verificarea prinderii placilor ceramice si a planeitatii generale;
• verificarea muchiilor, si realizarea glafurilor (detallilor de ferestre).
1.4. PLACAJE CU PANELURI DIN ALUMINIU
Sistemul REJNOBOND, ALUCOBOND, ALPOLIC

- destinat placării unor elemente de faţada.
Elemente principale ale sistemului
a. panouri simple sau casetate realizate din două plăci de aluminiu cu grosimea de 0,5 mm şi un miez de
polietilenă cu grosimea de 1,5-5,0 mm, în cazul panourilor rezistente la foc stratul de polietilenă este ignifugat, iar
grosimea plăcilor metalice este de 0,7 mm (tipul RB 200 FR) sau 0,5 mm (tipul RB. 180 FR). Suprafaţa vizibilă a
panourilor este finisată cu poliester sau cu PVDF; suprafaţa interioară este protejatăcu poliester;
b. profile de susţinere din aluminiu tip "H" pe care se montează elementele de fixare din aluminiu sau oţel
galvanizat.
c. accesorii de finisaj şi pozare - reprezentate prin diferite tipuri de profile şi plăci de aluminiu, profile cornier,
şuruburi şi componente din oţel inoxidabil.
1. Domeniile de utilizare în construcţii acceptate

Sistemul de panouri este destinat placării ornamentale a pereţilor sau tavanelor din construcţii civile.
2. Exploatare
Sistemul de panouri nu participă la stabilitatea generală a construcţiei, funcţiunile de transmitere a
încărcărilor, de rezistenţa la acţiunea vântului sau a şocurilor necesitând o lucrare care să le suporte.
Din punctul de vedere al izolării termice sistemul satisface reglementările aplicabile construcţiilor noi.
La determinarea sistemului de prindere se va ţine seama - în acest caz - şi de valoarea greutăţii panoului
la stabilirea valorii săgeţii maxime admisibile.
Pentru plăcile de aluminiu, verificările se efectuează conform specificaţiilor ECCA.
Conform acestor specificaţii verificarea aderenţei straturilor componente se efectuează la intervale de 1
oră, conform metodologiei prevăzute în ASTM D 903.
3. Abateri dimensionale - Valori admise

Se vor verifica conform STAS Normativ 9410/80
- grosime - max. ± 0,1 mm
- lăţime - max. - 0,8/+1,6 mm
- lungime - max. 0/+3 mm
- diferenţa între diagonal - max. 3,0 mm
- diferenţa între plăcile exterioare de aluminiu - max. 1,3 mm.
2. Masa (areică) (Kg/m2) proc. L.C. - 5,50 Kg/m2
3. Rezistenţa la rupere RM STAS - 160 N/mm2
4. Limita de elasticitate 0,2 R po 6642/73 - 130 N/mm2
5. Alungirea la rupere A5. - 7,0 %
LUCRĂRI DE PLACAJE
Placajele fiind destinate să rămână vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificată
oricând, chiar după terminarea întregului obiect şi în consecinţă nu este necesar să se încheie procese-verbale de
lucrări ascunse, şi numai pe faze de lucrări.
Lucrările de placaje vor începe după verificarea:
- stratului suport pe care urmează a fi aplicate:
- existenţei tuturor elementelor constructive destinate a proteja placajul (planşee,
învelitori, atice, cornişe, balcoane);
- existenţei lucrărilor a căror execuţie ulterioară ar putea deteriora placajul (tâmplărie, ghermele, praznuri,
suporţi şi toate lucrările de instalaţii).
Lucrările enumerate mai sus vor fi recepţionate conform capitolelor respective, înainte de începerea
montării placajelor.
Înainte de începerea lucrărilor de placare trebuie să fie verificate suprafeţele suport atât în ceea ce priveşte
abaterile de la verticală şi orizontală cât şi depistarea unor eventuale vicii sau degradări aparente pentru a se stabili
corecturile care trebuie efectuate în vederea placării.
Verticalitatea se verifică cu firul de plumb în mai multe puncte depistându-se eventualele convexităţi sau
concavităţi.
Planeitatea se verifică cu dreptarul.
Pentru pereţi şi stâlpi sunt admise abateri de la planeitate de 3 mm/m pe verticală şi de 2 mm/m pe
orizontală. Eventualele neregularităţi locale nu trebuie ca să depăşească 10 mm.
Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intră în componenţa lucrărilor de placare nu vor fi
introduse în operă decât dacă în prealabil:
- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că materialele au fost livrate cu certificat de calitate
care să confirme că sunt corespunzătoare cu normele tehnice respective;
- au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice degradare a lor;
- s-au efectuat la locul de punere în operă (după prescripţiile tehnice specifice sau proiectul le cer), încercări
de calitate;
- mortarele provenite de la staţii centralizate, chiar situate în incinta şantierului, pot fi introduse în lucrare
numai dacă transportul este însoţit de documente din care să rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice şi
de compoziţie.
Lucrările de placare se verifică la:
- aspect şi stare generală;
- elemente geometrice (grosime, planeitate, verticalitate);
- aderenţa placajului de stratul suport;
- rosturi, etanşeitate, ţesătura plăcilor;
- corespondenţa cu proiectul;
- executarea muchiilor ieşinde sau intrânde.
1.5. PLACAJ CU GRANIT

Pentru montarea placajelor lipite pe suprafaţa suport se foloseşte mortar de ciment de marca M100-T.
Pentru siguranţa montării se adaugă plase sudate 100 x 100 x 3 prinsă de zidăria de BCA (6 - 8 prinderi/mp).
Planul feţei placajului se materializează prin montarea unui dreptar în tot lungul peretelui, deasupra
placajului. Dreptarul se fixează cu pastă de ipsos sau cu crampoane metalice şi pene de lemn.
Poziţia lui trebuie să fie riguros exactă.
Operaţia montării plăcilor

la aşezarea provizorie pe uscat a plăcilor se notează precis ordinea lor.
Pentru aşezarea plăcii în poziţia corectă se folosesc linia trasată la nivelul inferior al placajului, firul cu
plumb, bolobocul, dreptarul, pene de lemn, scoabe şi colţuri de cărămidă sau spărturi de piatră.
După fixarea celor 2 plăci din colţurile peretelui la care se lucrează se întinde sfoara sau sârma la nivelul
canatului superior care trebuie să corespundă cu reperele fixate iar plăcile trebuie să fie tangente la ea.
Montajul granitului pe faţada de la nivelul parterului se va realiza cu adezivi speciali indicaţi de furnizorul
granitului.
Abateri admisibile la recepţia calitativă a lucrărilor de placaje exterioare
a) Placaje din piatră naturală şi piatră artificială.
- Denivelarea relativă a plăcilor la suprafeţe şlefuite sau lustruite:
. marmură, granit - 0,5 mm dar maximum în 3 locuri pe 1 m 2;
- Denivelarea resturilor de la verticală sau orizontală la suprafeţele şlefuite sau lustruite:
. marmură, granit - 0,05% din lungimea totală a rostului şi maximum 1,5 mm;
- ştirbituri la muchii, la suprafeţe şlefuite sau lustruite:
. marmură, granit - maximum 3 ştirbituri pe 1 m 2 şi o adâncime de maximum
0,5 mm;
- Abateri la dimensiunile rosturilor la suprafeţe şlefuite sau lustruite:
. marmură, granit - 1,5 mm.
Principalele verificări de calitate

- aspectul şi starea generală;
- elementele geometrice (grosimea, planeitatea, verticalitatea);
- fixarea placajelor pe suport;
- racordările placajelor cu alte elemente ale construcţiei;
- corespondenţa cu proiectul.
Verificarea pe faze de lucrări se va face în cazul placajelor exterioare pentru fiecare tronson de folosinţă în
parte şi se referă la următoarele obiective:
a) rezistenţa mortarelor sau a pastelor de aplicare a plăcilor de placaj (determinate pe cuburi de 7,07 cm
latura turnate chiar de la prepararea mortarelor şi pastelor respective;
b) numărul de straturi din structura placajelor şi grosimile respective (determinate prin sondaje) iar umărul
stabilit de comisie, dar cel puţin câte unul la fiecare 100 m 2);
c) aderenţa la suport a mortarului de poză şi între spaţiile plăcilor şi mortarului de fază (cu aceeaşi frecvenţă
ca la punctul b);
d) planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor (bucată cu bucată);
e) dimensiunile, calitatea şi poziţia elementelor decorative care se plachează (solbancuri, brâie, cornişe,
etc) bucată cu bucată.
1.6. COMPARTIMENTARI INTERIOARE, PERETI DIN GIPS – CARTON

Panourile din gips – carton sunt formate dintr-un miez de ipsos marginit de doua fete laterale din carton de
calitate superioara.
Compartimentarile interioare se vor realiza din pereti de gips – carton in locurile indicate prin planele de
arhitectura.
Structura peretilor din gips – carton va fi alcatuita din cate doua foi de gips – carton de 12,5 mm pe fiecare
parte, prinse pe structura metalica cu vata minerala la mijloc.
Panourile din gips carton sunt compuse dintr-un miez de gips, care se acoperă pe ambele părţi cu carton.
Panourile vort fi livrate la grosime de 9…12,5 mm.
Pentru o întrebuinţare sigură şi optimă a panourilor din gips – carton în încăperile umede, se vor folosi panourile
din gips - carton rezistente la umezeală şi panourile din gips - carton rezistente la foc şi umezeală.
Combinate cu profilele din metal, care servesc ca structură de susţinere,
cu o izolaţie în spaţiul intermediar al peretelui şi cu pastele de rosturi ", dau naştere la pereţi de compartimentare
cu caracter masiv.
Aceştia au capacitatea de a suporta solicitările, au o durată lungă de viaţă sunt stabili şi siguri.
Sistemele oferă soluţia optimă pentru instalaţiile mascate, pereţii pentru instalatii sau ghenele sanitare
permit o execuţe stabilă sigură şi cu economie de spaţiu.
Pentru toate condiţiile care se impun tehnicii sanitare există o varietate de produse şi sisteme, care pot să
se adapteze atât dorinţelor individuale, cât şi acestor condiţii.
În tehnologiile de montaj cu panouri din gips - carton, pereţii de compartimentare ai încăperilor sunt de
regulă pereţi autoportanţi.
Sistemele pentru pereţii de compartimentare care sunt panotaţi într-un singur strat, pot să atingă prin
montarea unui strat de vată minerală, un nivel al izolaţiei acustice de până la 47 dB.
Instalaţiile sanitare şi cele electrice se pot monta repede şi convenabil.
În cazul tehnologiilor de montaj care folosesc rigle orizontale, acestea pot fi întrebuinţate în acelaşi timp ca
traseu pentru cabluri. Conductele electrice se pot monta liber peste golurile de uşă.
Pereţii de compartimentare ai locuinţei în tehnologiile de montaj uscat cu gips - carton sunt în mod obişnuit
pereţi cu structură dublă.
Structura de susţinere este compusă în acest caz din montanţi CW 50 dublaţi. Aceste profile se monteazăla
o distanţă de 60 cm şi se prevăd în continuare cu o panotare dublă din panouri de gips carton. Spaţiul gol din
interiorul peretelui se izolează cu vată minerală. Pentru pereţii de compartimentare ai locuinţei normativul DIN 4109
(protecţie acustică în construcţiile supraterane) recomandă un nivel estimat al izolaţiei acustice (Rw) de 53 dB.
Avand in vedere ca tipul de perete se alege in functie de inaltimea incaperilor, de gradul de izolare fonica
dorit si de rezistenta la foc a peretilor, se vor utiliza peretii de 10 cm grosime.
Tehnologia de executie:
1) Trasarea
Toate trasarile peretilor se fac in prezenta arhitectului. Orice abateri care duc la corectii, vor fi suportate de
catre constructor
Mai intai se deseneaza traseul peretelui pe pardoseala cu sfoara sau cu dreptarul. Apoi se traseaza urma
peretelui pe peretii adiacenti si pe planseu cu nivela si dreptarul.
2) Profilele de racordare
Profilele de racordare in pardoseala se fixeaza de pardoseala cu elemente de prindere universale la
distanta de 80 cm unele de altele. Pe peretii adiacenti se realizeaza racorduri cu profile speciale. Din motive de
izolare fonica, profilele de racordare trebuie presate cat mai strans de elementele constructive respective.
3) Profilele montanti
Profilele montanti sunt introduse cel putin 2 cm in profilele de racordare cu planseul. Profilul montant se
introduce intai in profilul de racordare de jos, iar apoi in cel de sus.
Apoi, profilele montante se dispun la un interex de 60 cm. Ele trebuie sa fie orientate cu latura deschisa
inspre directia de montaj in asa fel incat fixarea panourilor sa incapa pe muchia stabila.
1) Panotarea primei fete a peretelui
Panotarea primei fete a peretelui incepe cu o latime intreaga de panou (120 cm). In acest scop, panourile
de gips carton se fixeaza de profilele montanti cu o surubelnita electrica, folosind suruburi rapide dispuse la 25 cm
distanta. In cazul panotarii duble, distanta intre suruburile primului rand de panotaj este de 75 cm. Din cauza
necesitatii de alternare a rosturilor, al doilea rand se monteaza incepand cu o jumatate de latime de panou (60 cm).
5) Izolarea spatiului liber
Dupa montarea primei fete a peretelui si dupa montarea instalatiilor electrice necesare in spatiul liber din
interiorul viitorului perete, se fixeaza izolatia din fibre minerale.
Spatiul liber din interior trebuie izolat in totalitate iar materialul izolant trebuie impiedicat sa alunece.
6) Panotarea celei de-a doua fete a peretelui
Prin montarea celei de-a doua fete, peretele capata stabilitatea sa finala. Se incepe cu o jumatate de latime
de panou (60 cm) in asa fel incat rosturile celor doua fete sa fie decalate cu latimea unui camp dintre montanti.
Peretele este acum pregatit pentru montarea celui de-al doilea rand de placi din gips carton. Ulterior se
poate trece la tratarea rosturilor, racordarilor si a capetelor de suruburi.
Realizarea tocurilor de usi
Tocurile de usi pot fi introduse fara probleme in peretii din gips carton. In alegerea tehnica de prindere,
esentiala este sarcina produsa de greutatea usii. Trebuie luati in considerare urmatorii factori:
A) Inaltimea maxima a peretelui: 3.15 cm
B) Deschiderea usii: <90 cm
C) Greutatea maxima a foii de usa: 25 kg.
Daca aceste date corespund, se poate realiza tocul de usa cu profile metalice obisnuite grosimea tablei de
0,6 mm structura. Aceste profile pentru montantii usii se fixeaza de profilele de racordare cu pardoseala prin nituri
cu cap ascuns. Profilele de racorduri cu pardoseala trebuie prinse de pardoseala in stanga si in dreapta golului usii
cu cate 2 dibluri. Drept buiandrug al usii se monteaza in partea superioara a golului profile metalice speciale.
Alaturarea panourilor din care se realizeaza peretele trebuie sa se produca intotdeauna deasupra buiandrugului si
nici intr-un caz in dreptul profilelor verticale ale tocului.
In acest scop, in profilul buiandrug se aseaza doua profile montanti care rezolva problema rosturilor
decalate ale celor doua fete de perete.
In cazul unor inaltimi de perete mai mari de 2,8 m, a unor latimi de usi mai mari de 90 cm sau a unei greutati
a foii de usa mai mare de 25 kg, trebuie folosite profile de rigidizare.
Aceste profile, care au grosimea de tabla de 2 mm si care pot fi fixate la rostul de planseul inferior si de cel
superior prin dibluri amplasate in zonele speciale de colt, se fabrica pentru diferite grosimi ale peretelui.
Pentru montarea unor tocuri din lemn se recomanda ca partea deschisa a profilului metalic de contur sa fie
bordata cu montanti din lemn.
In functie de firma producatoare a gips-cartonului, se vor corela prescriptiile tehnice generice prevazute de
proiectant cu cele ale producatorului.
Trecerea instalatiilor - instalatiile se monteaza in solul peretilor de montaj dupa ce s-a executat panotarea
unei fete a structurii de sustinere.
In profilele montanti sunt prevazute goluri speciale pentru trecerea instalatiilor. Cu clestele pot fi realizate
goluri rotunde suplimentare care pot fi prevazute cu garnituri din materialul plastic pentru protejarea instalatiilor
electrice.
Dozele montate in golul interior al peretilor capata stabilitate prin conlucrarea marginii dozei cu aripile
metalice aplatizate din interior.
Se monteaza intai doza in peretele de montaj, apoi intrerupatorul sau priza. Racordul cu planseul,
pardoseala si peretii laterali
Pentru protectia fonica sunt necesare racorduri etanse. Este deci strict necesara prinderea unor benzi de
etansare pentru racorduri ca si umplerea rosturilor de la racorduri cu substante speciale, respectiv chit permanent
elastic.
Privind necesitatea protectiei la foc, trebuie folosite benzi de etansare pentru racorduri din clasa de
materiale A (fibre minerale, din fibre de piatra sau zgura).
Privind detaliile specifice ale racordurilor intre pereti si planseu si respectiv intre planseu si pardoseala,
precum si detaliile specifice de etansare fonica intre incaperi, se vor consulta dosarele tehnice si caietele de sarcini
ale producatorului pentru care se va opta in procurarea gips cartonului.
Referitor la modul de prelucrare a panourilor, transportul si depozitarea lor, precum si detaliile specifice de
prelucrare a rosturilor cu benzi de protectie, precum si modul de finisare a suprafetelor, se va proceda in
conformitate cu caietele de sarcini ale producatorului.
Se vor solicita agremente tehnice pentru materialele puse in opera, se vor urmari cu strictete succesiunea
procedeelor tehnologice, precum si utilizarea tuturor accesoriilor prevazute de producator pentru realizarea unor
lucrari durabile si de calitate.
Izolatii fonice
a. La executarea peretilor stratificati (pereti dubli) se va urmari sa nu se creeze legaturi rigide intre cele
doua straturi ale peretelui, in afara de cele prevazute in proiect; in acest sens se vor incheia procese verbale de
lucrari ascunse.
b. la lucrarile de instalatii de apa si incalzire se va verifica:
- daca conductele de apa inglobate au fost invelite in prealabil pe tot parcursul lor, in fese care sa asigure
o desolidarizare de perete;
- daca strapungerile prin pereti si prin plansee au fost realizate prin mansoane din teava de metal sau din
material plastic si daca rosturile dintre aceste mansoane si conducte au fost bine umplute cu chituri plastice sau cu
materiale elastice;
- daca agregatele pentru circulatia apei (pompe, compresoare, hidrofoare), au fost asezate pe suport elastic
conform proiectului si daca nu s-au creat punti rigide care sa alterneze rezemarea elastica;
- daca intre agregate si reteaua de conducte s-au realizat racorduri elastice impotriva propagarii vibratiilor
conform proiectului;
- daca strapungerile prin pereti si plansee au fost realizate prin mansoane elastice si daca sustinerea
canalelor instalatiei de ventilare a fost realizata fara legaturi rigide cu elemente de constructie, conform proiectului;
- pentru toate lucrarile cu destinatie specifica de izolare fonica si in general la acustica de constructii se va
verifica respectarea stricta a proiectului; orice modificare de solutie se va face numai cu avizul scris al proiectantului
de specialitate.
Tratamentul suprafetelor
Placile din gips carton sunt compatibile cu aproape toate tipurile de straturi de acoperire uzuale pentru
interiorul incaperilor, cum ar fi: lacuri si vopsele de dispersie, aplicari de tapete, placute, straturi textile si altele
asemanatoare. Nu este indicata folosirea colorantilor pe baza de silicati sau var.
Pentru aplicarea ulterioara a unor straturi de tencuiala suplimentare sau rasini artificiale sunt necesare
tratamente preliminare, cum sunt aplicarea de punti de lipire sau aplicarea de grunduri.
Verificarea pe faze a lucrarilor:
Verificarea calitatii lucrarilor se face la fiecare faza in parte:
- verificarea trasarii corecte a peretilor
- verificarea modului de realizare a scheletului metalic;
- verificarea scheletului metalic in dreptul golurilor de usi;
- verificarea prinderii placilor si a planeitatii generale;
- spacluirea scheletului metalic in dreptul golurilor de usi;
- verificarea duritatii muchiilor.
Băi şi încăperi cu utilizare asemănătoare în tehnologiile de montaj uscat cu gips – carton

Condiţia de bază pentru executarea băilor sau a încăperilor cu utilizare asemănătoare, ca de exemplu a
bucătăriilor, este o aerisire constantă şi eficientă. Prin aceasta se va asigura ventilarea sau evacuarea acelor
cantităţi reduse de umezeală care se infiltrează în pereţii de gips -carton.
Pentru siguranţă ar trebui ca încăperile umede să se construiască în principiu cu panouri impregnate
rezistente la umiditate. Aceasta deoarece prin rosturile chituite neetanşe sau în urma întrebuinţării diblurilor de
prindere a corpurilor în consolă, dar şi datorită condensului ce apare în spaţiul gol interior al peretelui, nu se vor
putea elimina complet cantităţi mai mari de umezeală.
Atât cartonul cât şi miezul de gips sunt tratate special la panourile din gips impregnate, în vederea reducerii infiltraţiei
apei.
Pentru execuţie,se vor folosi panouri "verzi" din gips:
- Panou din gips - carton impregnat, Grosime = 12,5 mm
- Panou impregnat rezistent la foc , Grosime = 12,5 mm
- "Grasul - Die Dicke" 20 mm, panou impregnat rezistent la foc şi la umiditate.
Pentru pereţi de compartimentare din gips - carton şi pentru mascarea instalaţiilor din încăperile umede, se
vor folosi panotare dublă cu panouri din gips - carton impregnate (2 x 12,5 mm).
De asemenea, se poate folosi alternativ un panou de 20 mm grosime, "verde", cu panotare într-un singur
strat. Acest montaj elimină prelucrarea cu şpaclul pentru cea de a doua panotare.
Numai pereţii autoportanţi dublu panotaţi sau panotaţi cu un singur strat cu "Grasul" 20 mm, dispun de o
stablitate suficientă pentru a fi prevăzuţi cu faianţă sau alte finisaje ceramice.
Pereţii care au contact cu apa (de exemplu în zona duşurilor sau a căzilor) trebuie să se panoteze cu
panouri impregnate, atât pe partea interioară a băii, cât şi pe partea exterioară.
În cazul încăperilor care sunt expuse numai unei umezeli reduse, ca de exemplu toaletele de serviciu cu o
singură chiuvetă, este suficient să se panoteze cu panouri impregnate numai părţile interioare ale băii.
Din aceasta rezultă că în cazul toaletelor mici de serviciu cu un grad redus de instalaţii, se pot executa
pereţi cu o grosime de 125 mm sau chiar 150 mm, care oferă în spaţiul din interiorul pereţilor loc suficient pentru
toate conductele de instalaţii. Din motive statice trebuie ca în cazul în care se montează pereţi autoportanţi şi
instalaţii mascate în spaţiul sanitar, se va reduce distanţa montanţilor de la 600 mm.
Montarea instalaţiilor este posibilă şi în pereţii autoportanţi simpli.
Secţiunea profilului nu are voie insă să fie mai mare decât înălţimea de aplicare a profilelor utilizate. Pentru execuţia
traseelor de ţevi este permisă o decupare în stâlp în treimea inferioară sau superioară a înălţimii peretelui.
Peretele pentru instalaţii, cu spaţiu interior variabil

În cazul în care în spaţiul unui perete se instalează mai multe ţevi, conducte de alimentare cu apă şi de
scurgere, se naşte posibilitatea de a se monta un perete cu două rânduri de montanţi ca perete pentru instalaţii. În
acest fel grosimea peretelui poate să se adapteze variabil la gradul necesar de ocupare a instalaţiilor.
Aceasta se stabileşte în funcţie de diametrul ţevilor întrebuinţate.
Pentru execuţia pereţilor pentru instalaţii se folosesc de obicei profilele CW 50 (perete cu structură dublă).
În vederea măririi rigidităii peretelui, se leagă profilele – montanţi în treimea inferioară şi superioară prin
fâşii de panouri cu o lăţime de cca. 30 cm.
În acest fel, în ciuda sarcinilor grele şi a gradului înalt de ocupare a instalaţiilor, nu se prejudiciază rigiditatea
peretelui.
Montarea clapetelor de revizie garantează acces uşor către armături, contoare de apă şi contoare pentru
energie termică. Instalaţiile mascate oferă multe avantaje.
Instalaţiile sanitare se pot executa ca instalaţii ascunse. În acest caz se montează structura de susţinere,
inclusiv montanţi portanţi sanitari, în faţa peretelui de compartimentare a încăperii (distanţa maximă a stâlpilor în
zona instalaţiilor mascate = 600 mm).
Acesta poate să fie un perete -portant masiv sau un perete -neportant executat din panouri de gips - carton.
În continuare se racordează toate conductele de alimentare cu apă şi de scurgere a apei menajere. După aceea se
panotează cu panouri "verzi". Panotarea se face ori cu "Grasul" de 20 mm impregnat, ori cu 2 straturi fiecare de
12,5 mm de panouri din gips - carton impregnate.
Avantajele instalaţiilor mascate sunt:
1. Distanţa până la peretele masiv poate fi utilizată ca depozit practic.
Nu iau naştere costuri suplimentare pentru această suprafaţă de depozitare.
2. În cazul instalaţiilor mascate se elimină lucrările de spargere care necesită muncă intensivă
În conformitate cu normativul DIN1053 (zidărie), lucrările de spargere a şliţurilor se pot executa în pereţii-
portanţi numai într-o măsură limitată. În cazul instalaţiilor mascate se pot neglija aceste restricţii.
Instalaţiile mascate măresc în acest fel posibilităţile de a se realiza proiectare individuală şi execuţie la
costuri convenabile.
Montanţi şi stative sanitareîn sistemul pentru chiuvetă şi WC (cu spaţiu pentru rezervorul WC-ului ).
Montanţii - portanţi din sistemul sanitar
Montanţii - portanţi din sistemul sanitar şi panourile de gips – carton sunt special concepuţi pentru sistemele
de montaj uscat.
Stâlpii – portanţi oferă următoarele avantaje:
1. Deoarece montanţii – portanţi sunt concepuţi special pentru construcţia cu gips -carton şi se potrivesc
acestei tehnologii de montaj, mascarea se poate executa repede şi fără probleme
2. Montanţii - portanţi sunt asamblaţi şi conţin toate piesele de conexiune necesare.
Montanţii pentru WC-uri se livrează împreună cu rezervorul WC-ului (produs de marcă).
3. Toţi montanţii - portanţi sanitari sunt reglabili pe înălţime.
4. Montarea conductelor de alimentare cu apă şi de scurgere se poate executa complet de pe o singură
latură a încăperii.
5. Pentru a uşura montajul chiuvetelor şi al WC-urilor se livrează şi un şablon de montaj
Protecţie acustică îmbunătăţită prin intermediul instalaţiilor mascate

Mascarea instalaţiilor are consecinţe favorabile asupra nivelului de zgomot al încăperii învecinate.
Conductele de alimentare cu apă şi de scurgere, care se execută În interiorul unui perete de baie,
diminuează protecţia acustică.
Acest lucru poate fi evitat prin mascarea instalaţiilor. Zgomotele produse de instalaţii iau naştere în spaţiul
interior gol dintre perete şi tencuiala uscată pe structură. În acest fel este eliminată ridicarea nivelului de zgomot în
încăperile învecinate. O izolaţie acustică suplimentară se poate atinge prin utilizarea colierelor de ţeavă izolate
fonic.
Normativul DIN 4109 prevede că nivelul presiunii acustice în încăperile care necesită protecţie trebuie să
fie mai mic de 35 dB(A).
Această condiţie este îndeplinită de către instalaţiile mascate chiar şi la un montaj variabil al conductelor
de alimentare cu apă şi de scurgere.
Soluţii complet modulate pentru mascarea instalaţiilor sanitare

Instalaţiile sanitare mascate ,combinate cu instalaţiile prefabricate, oferă avantaje suplimentare. În cazul
utilizării modulelor sanitare în sistemul de construcţii este impusă de la început o separare clară a domeniilor:
- execuţia peretelui de compartimentare de către montatorul de gips - carton;
- execuţia instalaţiei sanitare de către instalator;
- etanşarea şi montarea faianţei de către faianţar.
Instalaţie sanitară mascată folosind module din programul sanitar

Modulele sanitare sunt compuse dintr-o structură de oţel zincat, cu părţi ale instalaţiilor gata montate,
împreună cu toate racordurile de alimentare cu apă şi de scurgere, precum şi cu panourile din gips – carton
impregnate, necesare pentru panotarea spaţiilor intermediare şi a instalaţiei de la partea superioară.
Modulele sanitare se găsesc sub următoarele forme:
- modul pentru lavoar;
- modul pentru WC cu rezervor cu spălare sub presiune;
- modul pentru pişoar;
- modul pentru bideu;
- module pentru căzi de baie cu suporturile pentru armăturile de baie;
- element de ghenă pentru panotarea coloanelor de ţevi.
Protecţie acustică cu valoare ridicată

Toate modulele sanitare sunt prevăzute cu elemente de amortizare a zgomotelor, astfel încât condiţiile
normativului DIN 4109 (Protecţie acustică în construcţiile supraterane) să fie îndeplinite. În acest fel, zgomotele
continue care iau naştere nu se pot transmite structurii sau peretelui din spate.
Zgomotele continue rămân astfel în spaţiul interior gol al peretelui!
Protecţia la foc a instalaţiilor mascate şi a elementelor pentru ghene

O protecţie la foc F 90 nu este neapărat cerută pentru instalaţiile sanitare mascate. Doar atunci când
conductele de alimentare care nu sunt laminate, ci din material plastic, sunt trecute prin planşeu şi pardoseală, este
recomandat ca aceste ţevi să se panoteze pentru F 90.
În asemenea cazuri este necesară o panotare pe trei laturi cu panouri Ridurit cu o grosime de 2 x 20 mm.
Până la o deschidere de 2,00 m se poate renunţa în acest caz la structura de susţinere. În orice caz, este
recomandat să se reducă ghenele şi trecerile, iar străpungerile să se închidă cu beton monolit.
Acest lucru produce în acelaşi timp o îmbunătăţire a protecţiei acustice. Dacă nu sunt suficiente aceste
măsuri în conformitate cu cerinţele autorităţilor legale, atunci se montează manşoane de protecţie la incendiu. În
acest caz este recomandat să se monteze plafon fals-despărţitor, de protecţie la foc, care nu necesită întreţinere,
pentru a evita ulterior costurile pentru lucrările de revizie.
Construcţiile pentru pereţii ghenelor oferă următoarele avantaje :
- pereţi subţiri ce economisesc spaţiul;
- posibilitatea reviziilor pentru contoarele de apă şi armături;
- aplicarea faianţei şi a altor finisaje ceramice.
Toate problemele pot fi rezolvate printr-o multitudine de soluţii constructive Secţiuni de bază (detaliu orientativ)
pentru pereţii ghenelor cu protecţie la foc.
Clapetele de revizie
În special casele cu mai multe etaje necesită lucrări crescânde de inspecţie şi întreţinere. De aceea este
important să se ajungă repede şi comod la conducte, ţevi şi cabluri. Aici sunt necesare clapete de revizie cu acces
comod, care corespund cerinţelor de protecţie la incendii şi care se potrivesc d.p.d.v. al aspectului cu spaţiile
interioare.
Ghene din gips - carton şi clapete pentru reviziru revizii
Zonele de etanşare în băi
Panourile din gips - carton impregnate ("verzi") oferă o protecţie optimă la umezeală din băi.
În cazul suprafeţelor de perete care nu sunt solicitate la apă, rosturile se prelucrează cu şpaclul şi pastă de
chituire a rosturilor "vario". Aceste zone ale pereţilor se pot tapeta.
Mai întâi se tratează panourile impregnate şi rosturile gletuite cu un grund pentru asigurarea legăturii cu
suportul şi pentru a mări aderenţa tapetului.
În afară de aceasta, o astfel de grunduire uşurează şi îndepărtarea ulterioară a tapetului fără a deteriora panotajul.
În categoria suprafeţelor solicitate la apă sunt considerate zonele de perete de la duşuri, precum şi de la
pardoseală. În aceste zone se aplică adezivul pentru faianţă pe întreaga suprafaţă. Muchiile panourilor din gips -
carton se pot umple într-o etapă de lucru tot cu adeziv pentru faianţă.
Proiectarea detaliilor pentru trecerile ţevilor

În zona care nu este solicitată la apă, este suficient ca găurile de trecere prin panourile de gips -carton (de
exemplu: ţevi, armături, rezervor pentru WC) să se închidă cu un material permanent elastic. În zona care este
solicitată la apă trebuie ca etanşarea suprafeţei să se execute până la capăt sau pe o zonă cu o rază de 300 mm
de la străpungere.
Trebuie să se acorde atenţie montajului sigur şi ferm precum şi etanşării corespunzătoare a racordurilor
armăturilor.
Prinderi practice
Pe pereţii din gips - carton se poate prinde pur şi simplu orice.
Sarcinile uşoare până la 15 kg se pot prinde simplu cu agăţători pentru tablouri pe panourile din gips.
Dulapurile suspendate şi rafturile de perete se pot monta fără probleme cu dibluri uzuale. Dulapurile grele în mod
special se pot ancora sigur cu dibluri pentru cavitate, în funcţie de adâncimea şi greutatea dulapului (între 85 kg
până la 100 kg pe metru liniar).
Sarcinile grele din consolă (lavoare,bideuri sau WC-uri suspendate) trebuie să se prindă întotdeauna pe
pereţii - portanţi din sistemul sanitar.
Placarea ghenelor de instalatii cu gips carton rezistent la umiditate

Pentru placarea ghenelor de instalatii se vor folosi ante de pereti realizate din gips carton rezistent la
umiditate de culoare verde. Se vor chitui foarte bine muchiile precum si zonele de intersectie a placilor cu chituri
speciale pentru a preintampina patrunderea eventualelor infiltratii la nivelul gips cartonului.
1.7. TIMPLARIA INTERIOARA

1.7.1. DOMENIUL DE APLICARE
Prevederile din prezentul capitol se refera la verificarea calitatii receptia lucrarilor de tamplarie (usi si
inchideri interioare), geamuri aferente tamplariei si lucrarilor de tinichigerie (glafuri).
1.7.2. TIMPLARIA - RECEPTIA SI VERIFICAREA MATERIALELOR UTILIZATE SI A LUCRARILOR

EFECTUATE
1.7.2.1. Verificarea produselor de tamplarie din lemn montata pe santier se face la primirea pe santier si in
tot timpul punerii in opera (montarii) precum si la receptie.
1.7.2.2. Tamplaria din lemn care soseste pe santier gata confectionata, trebuie verificata de catre
conducatorul tehnic al lucrarii, sub aspectul:
• existentei si continutului certificatelor de calitate;
• corespunderii cu prevederile din proiect si cu prescriptiile tehnice de produs;
• existentei si calitatii accesoriilor de prindere, manevrare, etc.;
1.7.2.3. La punerea in opera se verifica daca in urma depozitarii si manipularii, tamplaria nu a fost
deteriorata. Eventualele deteriorari se vor remedia inainte de montare. Verificarea pe parcursul montarii va fi
executata de catre conducatorul tehnic al lucrarii.
1.7.2.4. Verificarea pe faze a calitatii lucrarilor se face conform reglementarilor in vigoare si se refera la
corespondenta cu prevederile din proiect si conditiile de calitate si incadrare in abaterile admisibile prevazute mai
jos.
1.7.2.5. Verificarea pe faze se refera la intreaga categorie de lucrari de tamplarie sau dulgherie si se va
face pentru fiecare tronson in parte, incheindu-se PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE LUCRARI,
acestea inscriindu-se in registrul respectiv.
1.7.2.6. La receptia preliminara a intregului obiect, comisia de receptie va verifica lucrarile de tamplarie si
dulgherie urmarind:
a) examinarea existentei si continutul proceselor verbale de verificare si receptie pe faze de lucrari;
b) examinarea directa a lucrarilor executate prin sondaje;
c) se va avea in vedere ca tamplaria sa indeplineasca perfect functia pentru care a fost prevazuta.
1.7.2.7. Se va controla in detaliu fiecare subansamblu, urmarindu-se:
a) existenta si calitatea accesoriilor metalice;
b) verticalitatea si orizontalitatea elementelor tocurilor si a captuselilor (nu se admit abateri mai mari de 1
mm/m);
c) intre foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant de 3 pana la 8 mm;
d) incadrarea tocului sa fie facuta in peretii existenti prin ghermele, dibluri, pane cuie, suruburi sau praznuri,
astfel ca tocul sa nu aiba nici un fel de joc:
e) abaterile de planeitate a foilor de usi sau a cercevelelor mai lungi de 1500 mm, trebuie sa fie mai mici
de 1% din lungimea pieselor respective;
f) potrivirea corecta a foilor de usi precum si a cercevelelor pe tocuri, pe toata lungimea faltului respectiv,
nu trebuie sa depaseasca 2 mm;
g) intre cercevea si marginea spaletului tencuit trebuie sa fie un spatiu de minim 3,5 cm;
h) glafurile interioare vor fi montate cu o panta catre interior de 1% si la aceeasi inaltime fata de pardoseala
camerei;
i) existenta pieselor auxiliare (lacrimar, pazii de tabla) la ferestre (pentru indepartarea apelor de ploaie)
este obligatorie:
j) accesoriile metalice trebuie sa fie bine montate si sa functioneze perfect;
k) balamalele, cremoanele, drucarele, sa fie montate la inaltime constanta (pentru fiecare parte) de la
pardoseala:
l) lacasurile de patrundere a zavoarelor in pardoseala si tocuri, trebuie protejate prin placute metalice sau
alte dispozitive bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului;
m) descrierea cercevelelor cuplate trebuie sa se faca cu usurinta; ele nu trebuie sa fie blocate in urma
vopsirii;
n) verificarea calitatii vopsitoriei se face conform capitolului zugraveli si vopsitorii.
CAPITOLUL 2
PARDOSELI
2.1. Prevederi comune
Prevederile prezentului capitol se aplica la toate lucrarile de pardoseli executate: cu imbracaminti din lemn
(parchete), piatra naturala si artificiala, placi si covoare din materiale sintetice (plastice).
Executarea pardoselilor
In principiu, fiecare tip de pardoseală are următoarea alcătuire:
- strat de uzură (imbrăcămintea)
- strat suport imbrăcăminte
- strat de egalizare prin care se asigură de obicei şi realizarea cotei uniforme de la un nivel
La pardoselile ce reazemă direct pe pămant se va prevedea un strat de nisip pentru ruperea capilarităţii şi
acolo unde se impun şi straturi de izolare
hidrofugă.
Materialele necesare la execuţia pardoselilor vor avea caracteristici conform standardelor de stat si
normelor tehnice ale unităţilor producătoare, privind calităţile tehnice, ambalarea şi transportul, precum şi
depozitarea lor.
Controlul materialelor intrebuinţate, al dozajelor, al modului de execuţie şi al procesului tehnologic pentru
executarea pardoselilor se va face pe toată durata lucrărilor.
In cazul in care proiectul nu prevede, linia de demarcaţie dintre două tipuri de pardoseli, ce se execută in
incăperi vecine, va coincide cu proiecţia pe pardoseală a mijlocului grosimii foii de uşă in pozitia inchisă.
Pardoselile vor fi plane, orizontale fără denivelări in aceeaşi incăpere şi la trecerea dintr-o incăpere in alta.
Fac excepţie pardoselile şi pantele prevăzute in proiect (in băi şi WC-uri inspre sifonul de pardoseală).
Executarea fiecărui strat component al pardoselii se va face numai după executarea stratului precedent, in
condiţii optime si cu asigurarea unei legături căt mai bune intre straturi.
Nici o lucrare de pardoseli nu se va incepe decat dupa verificarea si receptionarea suportului, operatii care
se efectueaza si se inregistreaza conform prevederilor capitolelor respective.
O atentie deosebita trebuie acordata verificarii si receptionarii lucrarilor de instalatii ce trebuiesc terminate
inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli (ex. canale, instalatii, strapungeri, izolatii) si a tuturor lucrarilor a caror
executare ulterioara ar putea degrada pardoselele.
Execuţia pardoselilor se va face numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub pardoseli (inclusiv
efectuarea probelor prescrise) şi numai după izolarea corespunzătoare a tuturor conductelor (sanitare sau de
incălzire) care străpung planşeul
Toate materialele, semifabricate si prefabricate, ce intra in componenta unei pardoseli, nu vor intra in
lucrare decat daca in prealabil:
- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de calitate, care sa
confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective;
- au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice degradare a lor;
- s-au efectuat la locul de punere in opera - daca prescriptiile tehnice sau proiectul le cer - incercarile de
calitate.
Betoanele si mortarele provenite de la statii descentralizate, chiar situate in incinta santierului, pot fi
introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de documente din care sa rezulte cu precizie caracteristicile
fizice, mecanice si de compozitie.
Principalele verificari de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:
- aspectul si starea generala;
- elemente geometrice (grosime, planeitate, panta);
- fixarea imbracamintii pe suport;
- rosturile;
- racordarea cu alte elemente de constructii sau instalatii;
2.2. Pardoseli din parchet laminat

2.2.1. Prescriptii generale
Parchetul laminat se foloseste la birouri, si spatiile care le deservesc specificate in plansele de arhitectura.
2.2.2. Materiale
a. Materialele utilizate la executarea pardoselilor din parchet laminat trebuie sa corespunda prevederilor
din standardele si normele tehnice ale utilitatilor producatoare.
Scule necesare pentru montarea podelelor laminate:
a. podele laminate;
b. ciocan;
c. ferastrau coada de vulpe;
d. ferastrau manual pentru gauri;
e. echer;
f. creion;
g. metru pliant;
h. lemn pentru batut adeziv “MEISTER”;
i. burete;
j. placi amortizoare din pluta;
k. crinala ;
l. ic de lemn;
m. eventual burghiu in spirala si fierastrau electric;
2.2.3. Conditii necesare pentru montarea imbracamintilor

1. Stadiul lucrarilor pe santier in momentul inceperii lucrarilor de montare a parchetului laminat trebuie sa
fie urmatorul:
- lucrarile de instalatii sanitare, electrice si de incalzire, vor fi terminate si probate;
- tencuieli inclusiv reparatiile dupa lucrarile de instalatii vor fi terminate;
- zugraveli si vopsitoria, precum si toate finisajele peretilor cu care se racordeaza parchetul laminat, vor
fi terminate;
- portiunile de mozaic care se vor afla in contact pe parchetul laminat (pragurile) vor fi turnate si frecate;
- geamurile la ferestre si la usile de balcoane vor fi montate;
2. In incaperile in care se executa pardoseala laminata se va asigura urmatorul climat interior;
- temperatura incaperii sa fie de cca. 200C ( min. 150C).
- umiditatea relativa a aerului de cca. 40 – 60%.
3. – Stratul suport pe care se va lipi parchetul laminat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
i) umiditatea (la suprafete minerale max. 2% umiditate reminescenta);
ii) starea suprafetei trebuie sa fie:neteda, solida si curata;
4. – Sapa suport – placa HDF din clasa Ex.
2.2.4. Tehnologia de montaj parchetului laminat

Montarea parchetului laminat se va face prin asezarea pe folie impermeabila a partii superioare a placii.
Se va incepe montarea parchetului laminat dintr-un colt al incaperii si se aseaza primul element de podea astfel
incat ambele parti cu uluc sa fie la perete. primele elemente de podea trebuie asezate drept si rectangular pentru
ca imbinarile din uluc si lamba sa fie foarte stranse.
Lipirea ulucului cu lamba se va face cu adeziv special. Pentru o podea de calitate este necesara o lipire
buna si facuta in asa fel ca apa sa nu poata patrunde in spatiul dintre uluc si lamba. Se indeparteaza resturile de
adeziv de pe lamba care ramane libera, astfel pot aparea probleme la imbinarea podelelor.
Crivalele sunt de ajutor real de montare mai ales la primele randuri. Dupa montarea parchetului se vor
monta baghele de lemn (pervazurile).
2.2.5. Finisarea imbracamintilor din parchet laminat

Pardoseli din placi fibrolemnoase se executa din placi extrudate 6…12.mm grosime, asezate pe un strat
suport prin intermediul unui strat de egalizare din mortar de ciment, cu grosimea de 20mm pentru asigurarea unei
izolări fonice se adaugă un strat din plăci izolante bitumate cu grosimea de 6…20mm. Lipirea se face cu adezivi pe
bază de răşini sintetice sau emulsii de bitum.
Pardoselile din parchet vor fi folosite in birouri.
Desi sunt rezistente la abraziune, podelele laminate nu trebuiesc lasate niciodata prea mult umede,
deoarece in zona canturilor pot absorbi usor apa si isi pot modifica astfel forma si culoarea.
Curatarea zilnica a podelei se face cu aspiratorul si apoi se sterge cu o carpa umeda bine stearsa.
Petele care creeaza probleme (lac de unghii, Eding, etc.) pot fi indepartate cu acetona, benzina si substante
asemanatoare.
2.2.6. Verificarea pe parcursul lucrarilor

f1. –La pardoseli din parchet laminat se verifica:
- dimensiunile panourilor;
- mentinerea climatului din incaperi la temperatura de minimum 150C;
- planeitatea si orizontalitatea pardoselii, abaterea maxima este de  3 mm in cazul planeitatii suprafetei
si de maximum  2 mm in cazul orizontalitatii pardoselii.
- montarea la acelasi nivel a panourilor alaturate;
- marirea rosturilor dintre panouri poate fi de maximum 0,5 mm;
- fixarea panourilor pe suport nu se admite ca pardoseala sa se miste.
Prin proiect s-a prevazut utilizarea parchetului laminat cu stratul superior din lemn natural.
Avand in vedere gama foarte larga de astfel de produse se vor solicita agrementele tehnice pentru parchet
precum si dosarele tehnice si caietele de sarcini cu indicarea explicita a tehnologiei de montaj.
Se va acorda atentie conditiilor specifice de utilizare a produsului precum si prevederilor privind punerea in
opera.
2.3. Pardoseli din placi de gresie ceramica

Pardoselile din plăci ceramice vor fi folosite in spaţii auxiliare, holuri, băi si bucatărie. Pentru terasele
exterioare se vor folosi pardoseli din placi granit si vor fi antiderapante.
Executantul va asigura garanţia lucrării pe o durată de minim 5 ani, garanţia materialului pus in opera va fi
de minim 20 ani.
Inainte de instalarea pardoselii executantul va prezenta agrementele tehnice, certificatele de garanţie ale
tuturor materialelor care se vor pune in operă, respectiv: pardoselilor, adezivilor si accesoriilor.
2.3.1. Imbracamintile din placi de gresie ceramica se vor monta pe un strat suport de beton sau planseu
de beton armat prin intermediul unui strat de adeziv pentru interior tip (ceresit).
Aceste imbracaminti de pardoseli se pot folosi in incaperile unde solicitarile mecanice la care sunt supuse
pardoselile sa fie reduse, de exemplu la grupurile sanitare.
Inainte de utilizare, placile de gresie ceramica se vor spala cu apa pentru indepartarea diferitelor impuritati
sau praf, adunate pe suprafata lor.
Asezarea placilor se va face montandu-se la inceput placile reper, ca si in cazul imbracamintilor din beton.
Adezivul fixarea placilor se va prepara la fata locului in cantitati strict necesare si va fi de consistenta
pastoasa.
Placile se vor monta in patul de mortar astfel pregatit, in randuri regulate, cu rosturi de maximum 0,5 mm,
in cazul folosirii placilor patrate cu latura de 50 si 25 mm si de 1 mm sau 1,5 mm, in cazul folosirii placilor patrate
cu latura de 100 mm respectiv 150 mm sau de maximum 3 mm, in cazul folosirii placilor de forma dreptunghiulara
cu laturile de 300 x 150 mm.
Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a mainii muncitorului (circa 60
cm latime ), la placile la care se constata denivelari se adauga sau se scoate local din adezivul de poza. Apoi se
face o verificare a planeitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalele executata si ghidate dupa nivelul
portiunii de pardoseala executata anterior, indesindu-se atent placile in mortarul de poza, prin batere usoara cu
ciocane peste dreptar astfel incat suprafata de pe spatele placilor sa patrunda in masa de mortar si sa asigure
planeitatea suprafetei.
Operatiunea se continua in acest mod pe toata suprafata si se executa intr-o zi de lucru.
Imbracamintea din placi de gresie ceramica nu se va freca pentru finisare, ci dupa curatarea cu rumegus
de lemn se va sterge cu carpe inmuiate in apa si apoi se va cerui.
2.3.2. La verificarea pe faze de lucrari se fac aceleasi verificari ca cele prescrise pentru parcursul lucrarii;
- verificarile de aspect se efectueaza incapere cu incapere;
- verificarile ce comporta masuratori sau desfaceri se fac cu frecventa de 1/4 din aceea prescrisa pentru
verificarile pe parcurs.
Rezultatele verificarilor si receptiilor pe faze de lucrari se consemneaza in procesele - verbale conform
instructiunilor respective.
2.3.3. La receptia preliminara a obiectivului se efectueaza:
- examinarea si controlul documentelor incheiate pe parcursul lucrarilor si pe faze de lucrari;
- verificari directe si anume: pentru aspect, cel putin 1/5 din incaperi, dar minim o verificare la 200 m 2.
Pentru cele ce comporta masuratori si desfaceri, verificarile directe se vor efectua cu frecventa minima de 1/4 din
cea prescrisa pentru incheierea fazelor de lucrari.
2.4. Pardoseli de gresie portelanata

Se vor realiza pardoseli din gresie portelanata colorata in masa cu aspectul vizibil mat combinat cu piese
cu aspectul vizibil lucios (lustruit).
Gresia portelanata avand calitati deosebite de rezistenta la uzura, absorbtie de apa foarte mica, clasa de
combustibilitate C0 precum si duritate foarte mare se vor alege:
- gresie pentru pardoselile interioare si gresie porfilata pentru trepte;
- gresie pentru pardoselile exterioare cu rezistenta la circulatie si la ciclurile de inghet
si variatie de temperatura –300 + 40 0C;
- gresie de trafic auto – in garajul de la subsol.
Pentru impermeabilizarea totala a suprafetelor se recomanda tratarea cu substante hidrofobe.
Se opteaza pentru montarea placilor de gresie portelanata pe sapa cu mortar adeziv prevazut de
producator.
Dupa fixare se fereste spatiul respectiv de actiunea factorilor de mediu (ploaie, inghet, insorire puternica)
cel putin 24 ore.
Avand in vedere gama foarte larga de astfel de produse se vor solicita agremente tehnice atat pentru gresie
portelanata cat si pentru adezivii utilizati pentru montajul gresiei precum si dosarele tehnice si caiete de sarcini
pentru ambele categorii de produse. Se va acorda atentie conditiilor specifice de utilizare a produsului precum si a
prevederilor privind punerea in opera in mod special pentru calitatea gresiei si adezivelor pentru gresia de exterior.
2.5. Pardoseli din mocheta
Pentru pardoselel din mocheta se vpoate executa un strat supot din placi pal ignifugat 20 mm grosime peste
care se va lipi pardoseala din mocheta.
Executantul va oferta pentru doua categorii de confort pentru mocheta, beneficiarul urmand sa analizeze
oferta pret – calitate.
Mocheta:
- Tip I – mocheta cu aspect buclat precum si aspect estetic deosebit cu rezistenta ridicata la uzura si
solicitari mecanice, antistatica, ignifugata, rezistenta mare la patare, usor lavabila si cu o mare stabilitate a culorii.
Numarul de noduri pe mp va fi >184.000.
- Tip II – mocheta import in dale cu aspect velurat deosebit de luxos, antistatica, antiseptica,
antibacteriana cu un numar minim de 170.000 noduri/m 2.
2.6. Sape suport

Prevederi generale
Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile, modul de alcatuire si modul de executare a sapei
suport cu intarire rapida pentru pardoseli din PVC omogen.
2.6.1. Tehnologia de montaj a sapei suport
Executarea sapei suport se va face numai dupa terminarea si efectuarea probelor prevazute sub pardoseli,
instalatii electrice, sanitare, de incalzire, etc.) precum si dupa terminarea in incaperea respectiva a tuturor lucrarilor
de constructii montaj.
Inainte de executarea sapei suport in incaperile respective se vor monta ferestrele, geamurile, tocurile si
captuselile usilor.
In cazul cand la incaperile vecine sunt executate tipuri diferite de pardoseli, linia de demarcatie dintre
aceste tipuri diferite de pardoseli va fi mijlocul grosimii foii usii in pozitie inchisa.
Instalatiile de incalzire, inclusiv probele de verificare vor fi terminate, de asemenea se vor monta si
conductorii pentru instalatii electrice.
2.6.2. Pregatirea suprafetei planseelor din beton armat

Suprafetele din beton se vor curata de toate resturile de praf si moloz.
Pentru realizarea unei bune aderente a sapei suport suprafetele din beton vor fi uscate si rugoase iar
abaterile de planeitate nu vor depasi valorile admisibile indicate in prescriptiile tehnice in vigoare.
2.6.3. Executarea sapei suport

Dupa verificarea si pregatirea suprafetei din beton, se va executa trasarea nivelului pentru sapa
autonivelatoare. Acest nivel se va marca prin linii trase cu creionul de-a lungul peretilor longitudinali din incaperile
respective.
Partea fluida se toarna incepand de la peretele cu fereastra, in grosime de maximum 3 cm, intre peretii
longitudinali, de-a lungul carora sunt executati reperii din mortar, sau reperi de inventar (metalici sau sipci din lemn).
Pe suprafata sapei suport se va putea circula cu grija numai dupa cel putin 24 ore de la turnare desi intarirea
incepe dupa 3... 4 ore de la prepararea pastei.
Inainte de lipire se va masura umiditatea sapei suport, umiditatea sapei suport nu va trebui sa depaseasca
valoarea de 5%.
2.6.4. Conditii tehnice de calitate Prevederi generale

Sapele suport cu intarire rapida, fiind suporturi a caror suprafete nu se mai pot vedea dupa lipirea
imbracamintilor de pardoseli respective, este necesar ca la terminarea executiei lor sa se incheie proces-verbal de
lucrari ascunse, tinandu-se seama ca se cere o anumita calitate a suprafetelor sapei si o anumita rezistenta fata de
conditiile de exploatare etc.
Inainte de inceperea executarii sapei suport se va verifica daca au fost executate si receptionate toate
lucrarile destinate a le proteja, ca de exemplu invelitori, conducte pentru instalatii, tamplarie, germele, praguri,
coltare, etc.
Pe parcursul executarii lucrarii, se verifica in mod special (de catre seful punctului de lucru) respectarea
urmatoarelor conditii:
- toate materialele nu vor fi introduse in lucru decat dupa ce s-a verificat ca au fost livrate cu certificate
de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare prevederilor din standardele respective;
- respectarea compozitiei sapei, inclusiv tehnologia de executie, precum si aplicarea acestei sape in
grosimea prescrisa, indicata in proiect;
- aplicarea masurilor de protectie a suprafetei sapei suport impotriva uscarii fortate, spalarii prin ploaie
sau inghetarii.
Receptia sapei suport se va face pe baza urmatoarelor verificari efectuate cu mijloace simple de verificare.
a. grosimile respective (determinate prin sondaje in numar stabilit de comisie, dar cel putin unul la fiecare
200 m2);
b. planeitatea suprafetelor
c. gradul de netezire a suprafetelor aceste verificari se efectueaza inaintea executarii lucrarilor de
zugraveli si vopsitorii, iar rezultatele se inscriu in registrul de procese verbale de lucrari ascunse.
2.6.5. Verificarea aspectului general al sapei suport

Verificarea aspectului general al sapei suport se va face vizual cercetand suprafata acesteia, racordarea
la contactul cu peretii.
Aceasta suprafata nu trebuie sa prezinte denivelari, ondulatii, fisuri, crapaturi, urme vizibile de reparatii
locale, portiuni cu urme la opriri ale lucrului, pete, zgarieturi.
Orice reparatie la sapa suport se va face utilizand aceiasi compozitie cu care s-a executat initial sapa
suport.
2.7. Alte pardoseli
Conditii de calitate
La pardoseli din granit, executate in suprafete continui, verificarea se face conform STAS 2560/1 - 74 (
ciment sclivisit, beton mozaicat turnat):
- aspectul, starea generala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafetele verticale;
- planeitatea si orizontalitatea, abaterea maxima admisa este de doua unde cu sageata
maxima de ± 2 mm;
- pantele - daca sunt prevazute in proiect (abaterea maxim admisa este de ± 2,5 mm/m
si numai in portiuni izolate;
- aderenta la stratul suport se verifica prin ciocanirea cu ciocanul de zidar.
La pardoseli executate din piatra artificiala arsa sau nearsa din elemente prefabricate (dale din beton, dale
din beton mozaicat, gresie) verificarea se executa conform STAS 2560/1 - 74 si STAS 2560/2 - 75;
- planeitate si pante;
- denivelari intre 2 elemente prefabricate alaturate;
- aderenta la stratul suport (prin ciocanire cu ciocanul de zidar);
- marirea rosturilor.
(La aceste tipuri de pardoseli nu se incheie procese verbale de lucrari ascunse).
La verificarea pe faze de lucrari se fac aceleasi verificari ca cele prescrise pentru parcursul lucrarii;
- verificarile de aspect se efectueaza incapere cu incapere;
- verificarile ce comporta masuratori sau desfaceri se fac cu frecventa de 1/4 din aceea
prescrisa pentru verificarile pe parcurs.
Rezultatele verificarilor si receptiilor pe faze de lucrari se consemneaza in procesele - verbale conform
instructiunilor respective.
La receptia preliminara a obiectivului se efectueaza:
- examinarea si controlul documentelor incheiate pe parcursul lucrarilor si pe faze de lucrari;
- verificari directe si anume : pentru aspect, cel putin 1/5 din incaperi, dar minim o verificare la 200 m 2.
Pentru cele ce comporta masuratori si desfaceri, verificarile directe se vor efectua cu frecventa minima de 1/4 din
cea prescrisa pentru incheierea fazelor de lucrari.
Normative privind executarea lucrarilor de pardoseli, plinte, scafe:
C.35/ 1982: " Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor";
STAS 3430/1982 "Pardoseli. Clasificare".
C 16 / 1984 - "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor
aferente".
C 56/ 1985 - "Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor deconstructii si instalatii
aferente".
STAS 228/1-1987 - "Parchet din lemn masiv pentru pardoseli";
STAS 7055/ 198 - "Ciment Portland alb";
STAS 1134/ 1971 - "Piatra de mozaic";
STAS 388/ 1980 - "Lianti hidraulici "Ciment Portland".
CAPITOLUL 3.
TENCUIELI
3.1. Domeniul de aplicare

Prevederile prezentului capitol se refera la toate tencuielile elementelor de constructii, avand rol de finisaj
si de protectie si executate cu mortare de orice tip. In acest capitol intra si tratamentele subtiri cu grosimi incepand
de la 1 mm.
3.2. Prevederi comune

3.2.1. Tencuielile fiind lucrari destinate de cele mai multe ori sa ramana vizibile, calitatea lor din punct de
vedere al aspectului poate fi verificata oricand, dupa terminarea intregului obiect.
3.2.2. Verificarea calitatii suportului pe care se aplica tencuiala se face in cadrul verificarii executarii acestui
suport.
Este absolut interzis de a aplica tencuiala peste suporti ce nu au fost receptionati conform instructiunilor
specifice.
3.2.3. Inainte de executia tencuielilor este necesar de a verifica daca au fost receptionate toate lucrarile
destinate de a le proteja sau lucrari care prin executie ulterioara ar provoca deteriorarea tencuielilor.
"Invelitori, plansee, balcoane, conducte de instalatii, tamplarie pe toc). Se va verifica daca odata cu executia
suportilor au fost montate toate piesele necesare fiecarei tamplarii sau instalatiilor (ghermele, praznuri, suporti,
coltare, etc.).
3.2.4. Materialele nu pot fi introduse in lucrare decat daca s-a verificat in prealabil de catre conducatorul
tehnic al lucrarii ca acestea au fost livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare cu
normele respective.
3.2.5. Pe parcursul lucrarii este necesar a se verifica daca se respecta tehnologia de executie, utilizarea
tipului si compozitiei mortarului precum si aplicarea straturilor succesive fara depasiri de grosimi maxime. Se vor
lua masuri impotriva uscarii prea rapide (vant, insorire), spalari de ploaie sau inghetului.
3.2.6. Rezultatele incercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicata conducatorului tehnic
al lucrarii in termen de 48 ore de la incercare. In toate cazurile in care rezultatul incercarii este sub 75 % din marca
prescrisa, se va anunta beneficiarul lucrarii pentru a stabili daca tencuiala poate fi acceptata. Aceste cazuri se
inscriu in registrul de procese-verbale de lucrari ascunse si se vor mentiona in prezentarea ce se preda comisiei de
receptie preliminara; aceasta comisie va hotari definitiv asupra acceptarii tencuielii respective.
3.3. Verificarea pe faze de lucrari se face in cazul tencuielilor pe baza urmatoarelor verificari la fiecare
tronson in parte:
a. rezistenta mortarului;
b. numarul de straturi ce se aplica si grosimile respective;
c. aderenta la suport intre doua straturi;
d. planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor;
e. dimensiunea, calitatea si pozitia elementelor decorative (solbancuri, braie, cornise).
Aceste verificari se efectueaza inaintea zugravelilor sau vopsitoriei, iar rezultatele se inscriu in registre de
procese-verbale de lucrari ascunse.
3.4. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se fac cel putin cate una la fiecare
incapere si cel putin una la fiecare 100 m2.
La receptia preliminara se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar cu o frecventa de
minimum 1/3 din frecventa precedenta.
ANEXA A.1
ABATERI ADMISE LA LUCRARI DE TENCUIELI
DENUMIREA TENCUIA-LA TENCUIALA TENCUIALA TENCUIALA

DEFECTULUI BRUTA DRISCUITA GLETUITA FATADE
Umflaturi, ciupituri, Maximum una Nu se admit Nu se admit Nu se admit

impuscaturi, fisuri, pana la 4 cm2/1
lipsuri la glafurile m2
ferestrelor, la pervazuri,
plinte, obiecte sanitare.
Zgrunturi mari (pana la Maximum doua Nu se admit Nu se admit Nu se admit

max. 3mm) basici si la 1 m2
zgarieturi adanci,
formate la driscuire la
stratul de acoperire.
Neregularitati ale Nu se verifica Max. 2 neregularitati in Max. 2 Maximum 3

suprafetelor - verificare orice directie avand neregularitati in mm/neregu-
cu dreptarul de 2 m adancimea sau orice directie laritati in orice
lungime inaltimea pana la 2 mm. avand adancimea directie avand
sau inaltimea adancimea sau
pana la 1 mm. inaltimea pana la
3 mm.
Abateri de la verticala Minimum admis . la tencuieli interioare Pana la 1 mm/1 m Maximum 2 mm/1
pentru max. si maximum toata m si maximum
elementul 1 mm/1 m (si max. 30 inaltimea incaperii 20mm pe toata
suport mm/toata inaltimea inaltimea cladirii.
camerei;
. La tencuieli exterioare
max. 2mm/1m si max.
20mm la toata inaltimea
cladirilor
Abateri fata de Nu se verifica Maximum 1 mm/1 m si Pana la 1 mm/m Nu se verifica

orizontala a tencuielilor max. 3mm de la o latura si maximum 2 mm
tavanelor la alta intr-o incapere
ABATERI ADMISE LA LUCRARI DE TENCUIELI

DENUMIREA TENCUIALA TENCUIALA TENCUIALA TENCUIALA
DEFECTULUI BRUTA DRISCUITA GLETUITA FATADE
Abateri fata de Maximum cele Pana la 1 mm/1m si Pana la 1 mm/1 m Pana la 2 mm/1 m
orizontala sau verticala admise pentru max. 8mm/elem. si max. 2 mm pe si maximum 5 mm
unor elemente ca elemente toata inaltimea pe inaltimea unui
intranduri, iesinduri, sau lungimea etaj.
glafuri, pilastri, muchii,
braie, cornise,
solbancuri,
ancadramente
Abateri fata de raza la Nu se verifica Pana la 5 mm Pana la 5 mm Pana la 6 mm.

suprafete curbate
Normative privind executarea lucrarilor de tencuieli, placaje.

C 18/1983 - "Normativ pentru executarea tencuielilor umede".
C 17/1982 - "Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie
si tencuiala".
C 16/1984 - "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si
a instalatiilor aferente".
STAS 1667/1976 "Agregate naturale grele pentru betoane si mortare".
C6 /1986 - "Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta, majolica,
placi ceramice smaltuite.
STAS 233/1986 "Placi de faianta".
STAS 1667/1976 "Agregate naturale grele pentru mortare si betoane.
STAS 146/1980 "Var pentru constructii".
C 18/1983 "Normativ pentru executarea tencuielilor umede".
C 202/1980 "Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor exterioare din placi de
argila arsa".
STAS 7830/1980 "Placi ceramice din argila arsa".
Capitolul IV
ZUGRAVELI, VOPSITORII, TAPETE
1. Domeniu de aplicare
1.1. Prevederile din prezentul capitol se refera la lucrarile de zugraveli si vopsitorii interioare si exterioare
ale cladirilor de locuinte.
2. Prevederi comune
2.1. Zugravelile si vopsitoriile fiind lucrari destinate a ramane vizibile, calitatea lor din punct de vedere al
aspectului poate fi verificata oricand, chiar dupa terminarea intregului obiect si in consecinta nu este necesar a se
incheia procese - verbale de lucrari ascunse.
2.2. Verificarea calitatii suportului pe care se aplica zugravelile, vopsitoriile, se face in cadrul verificarii
executarii acestui suport. (Tencuieli, zidarii, betoane, gleturi, elemente de tamplarie, instalatii). Este interzis a se
incepe executarea oricaror lucrari de zugraveli, vopsitorii sau tapete, inainte ca suportul sa fi fost verificat cu atentie
de catre seful punctului de lucru, privind indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport.
2.3. Verificarea calitatii zugravelilor, vopsitoriilor, se face numai dupa uscarea lor completa si are ca scop
principal depistarea defectelor care depasesc abaterile admisibile, in vederea efectuarii remedierilor si a eliminarii
posibilitatii ca aceste defecte sa se repete in continuare.
2.4. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli, vopsitorii, este necesar a se verifica daca au fost executate
si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (invelitori, streasini) sau a caror executie ulterioara ar putea
provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, tamplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: (
dibluri, console, suporti pentru obiecte sanitare sau elemente de incalzire ).
2.5. Conducatorul tehnic al lucrarii trebuie sa verifice toate materialele inainte de a fi introduse in lucrare.
Materialele trebuiesc livrate cu certificat de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normele
respective.
2.6. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologica de executie,
prevazuta in prescriptii tehnice, utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate, precum si aplicarea
straturilor succesive in ordinea si la intervalele de timp prescrise.
Se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste (vant, insorire) spalari prin ploaie sau
inghet.
2.7. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari se fac cel putin cate una la fiecare
incapere si cel putin una la fiecare 100 m2.
La receptionarea preliminara se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar cu o frecventa
de minimum 1/5 din frecventa precedenta.
3.1. Caracteristici generale

Varul alb pentru exterior si interior pe baza de copolimeri vilinic cu aspect catifelat au urmatoarele
proprietati:
- acoperire foarte buna;
- alb imaculat;
- lavabil;
- permeabilitate ridicata ce permite peretelui sa respire;
- dilatare optima;
- aplicare usoara;
3.2. Caracteristici tehnice:

- aspectul peliculei: gros opac;
- diluant: apa;
- uscare la suprafata: 5-10 minute;
- uscare la atingere: 30 – 40 minute;
- al doilea strat: 4-6 ore;
3.3. Modalitati de aplicare:

Varul plastic se va aplica cu ruloul, aceasta presupunand o diluare a varului cu apa in proportie de 15-
20%.
Primul strat mai poate fi diluat pentru usoara penetrare in porozitatea suportului.
Se amesteca cu grija adaugand lent apa, pana la vascozitatea de aplicare dorita.
Nu se aplica produsul la o temperatura mai mica de 50C. Instrumentele folosite trebuie spalate imediat
dupa utilizare.
3.4.Etape indicate:
- suprafete noi:
- trebuie sa fie bine uscate, fara praf si impuritati de orice fel inclusiv cimentul;
- in toate cazurile un strat de fixator izolant pe baza de apa sau toluen, creste
aderenta, elimina praful si reduce consumul de var;
- suprafete varuite:
- se indeparteaza vechea varuiala prin raschetare si periere, primul strat de Blitz
trebuie dat un pic mai mult diluat, decat urmatoarele pentru a favoriza impregnarea suprafetei.
3.5. Zugraveli - verificari pe faze de lucrari.

Prin examinarea vizuala se verifica urmatoarele:
a. corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile din proiect si cu eventualele dispozitii
ulterioare;
b. aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa (culoare uniforma, fara pete, scurgeri, stropi, basici si
cojiri, fire de par, urme de pensule sau bidinele).
Urmele de bidinea sunt admise numai daca nu se vad de la distanta de 1 m.
Nu se permit corecturi sau retusuri locale. Pe suprafete stropite, stropii trebuie sa fie uniform repartizati.
Aderenta zugravelilor interioare si exterioare se constata prin frecare usoara cu palma de perete. O
zugraveala prin frecare nu trebuie sa se ia pe palma.
CAPITOLUL 5
PALCAJE
5.1PLACAJ TAVANE DIN GIPS-CARTON
Tavane false
Prevederi comune
Sistemele de plafoane suspendate se agaţa pe sisteme mecanice special proiectate din materiale fonoizolante.
Pentru a atinge standardul de calitate dorit al plafoanelor suspendate trebuie avut in vedere standardele de
fabricaţie, pentru materialul de panotare căt şi pentru materialul de agăţare si controlul de calitate pe parcursul
punerii in operă.
Conditii de instalare:
 Materialele plafoanelor fonoizolante trebuiesc produse sub un control strict de calitate, asigurăndu-se in
cea mai mare măsură precizia dimensiunilor.
 Instalaţiile electrice si celelalte instalaţii care se găsesc deasupra liniei plafonului trebuie finalizate inaintea
montării plafonului fonoizolant. In zonele in care există ţevi care fac imposibilă montarea unor sisteme cu
tije de suspensie, se va instala un cadru adecvat şi rezistent pentru a susţine plafonul.
 Toate ferestrele şi uşile vor fi montate şi finisate inainte de inceperea lucrărilor la tavanul fonoizolant
suspendat. Inaintea inceperii instalării acestuia vor fi terminate toate lucrările umede, tencuieli şi finisaje cu
plăci.
 Montarea materialului fonoizolant se va efectua numai cand condiţiile referitoare la temperatură şi umiditate
din interior ating valorile aproximative din exploatare.
 Materialele fonoizolante se montează in general pe sisteme de agăţare mecanice. In funcţie de producătorul
sistemului de plafon suspendat, pentru fiecare tip de material fonoizolant şi sistem de agăţare există
specificaţii in care se descriu sistemele şi tehnicile de instalare recomandate care vor fi respectate.
Tavane suspendate
S-a optat pentru un plafon suspendat executat lis, fono-acustic, montat drept pe un sistem de agăţare
mecanic de grinzile existente.
Tavanele cu schelet simplu din gips-carton, sunt tavane despartitoare neportante care se monteaza pe
santier.
Functiile de rezistenta si fizica constructiilor rezulta din conlucrarea scheletului din profile de tabla din otel
cu placarea din placi de gips-carton si straturile izolatoare pozate functie de necesitati.
1. CONSTRUCTIA - MONTAJUL
• Operatia de montaj incepe cu masurarea si trasarea axelor tavanelor, a scheletelor autoportante.
• Fixarea de suprafetele suport a profilelor de contur. La tavan si pardoseli se utilizeaza profile de contur
UW iar la racordurile laterale ale peretilor se folosesc profile de schelet tip CW.
Inainte de inceperea montarii, pe aceste profile se lipesc benzi de etansare sau se ataseaza alte materiale
de etansare adecvate.
Planseele de rezistenta care prezinta denivelari mari, vor fi egalizate inaintea montarii profilelor.
• Se introduc profilele CW in profile contur.
Profilele verticale ale scheletului trebuie sa patrunda cel putin 15 mm si trebuie sa prezinte la partea
superioara toleranta de circa 1 cm.
• Prima placa de gips-carton, se pozeaza partial pe schelet si se fixeaza cu ajutorul nivelului cu bula de
aer. ~n continuare placa este fixata de scheletul suport cu ajutorul suruburilor cu montaj rapid, in asa fel incat sa nu
existe tensionari. Urmatoarele placi se monteaza in acelasi mod. Distanta de la scheletul de sustinere a elementelor
la elementele de completare din zona de capat a tavanului nu trebuie sa depaseasca 62,5 cm, iar in cazul realizarii
izolatiei acustice, aceasta distantanu trebuie sa fie mai mica de 50 cm.
La racordurile glisante la tavane, la profilele de contur UW de la partea superioara, placile nu vor fi
insurubate.
• Dupa montarea instalatiilor, in spatiul gol din tavan se va aseza, indesa si asigura contra alunecarii, stratul
de vata necesar.
Grosimea normala a izolatiei nu trebuie sa fie mai mare ca spatiul gol dintre placile peretilor si nu trebuie
micsorata sub dimensiunea necesara din conditiile de dimensionare higrotermica.
Imbinarile placilor sunt deplasate fata de pozitia imbinarilor placilor de pe partea opusa.
• apacluirea placilor din ipsos-carton poate demara numai dupa consumarea tuturor tensiunilor
semnificative, cum ar fi de exemplu cele din actiunea umiditatii sau a temperaturii.
Se presupune o temperatura a incintei de montaj si a constructiei de cel putin 50 C.
Umiditati exagerate ale aerului (in comparatie cu conditiile de utilizare ulterioare) in timpul spacluirii, precum
si deshidratarea rapida in scopul uscarii, poate duce la formarea de fisuri. in cazul introducerii unor benzi de
acoperire a rosturilor din hartie sau din impaslitura din fibra de sticla este posibila si spacluirea cu umplutura pentru
rosturi.
2. TRATAREA SUPRAFETELOR
Placile gips-carton sunt comparabile cu aproape toate tipurile de straturi de acoperire uzuale pentru
interiorul incaperilor, cum ar fi lacuri si vopsele de dispersie, aplicari de tapete, placute, straturi textile si altele
asemanatoare. Nu este indicata folosirea colorantilor pe baza de silicati sau var.
Pentru aplicarea ulterioara a unor straturi de tencuiala suplimentare sau rasini artificiale, sunt necesare
tratamente preliminare cum sunt aplicarea de punti de lipire sau aplicarea de grunduri.
La investitia de fata, montarea placilor de gips-carton la tavane se face fara schelet metalic intermediar, pe
elementele structurale ale planseului de lemn reprezentate de grinzi sau dulapi din lemn, cu suruburi autofiletante,
adaptandu-se prevederile anterioare acestui tip de schelet. Scheletul de montaj al placilor il constituie grinzile din
lemn ale planseului la fata inferioara a acestora sau dulapii din lemn ai planseului in cazul in care acesta este
sustinut de grinzi din beton, la fata inferioara a dulapilor si intre grinzile de beton, astfel incat placile de gips-carton
sa constituie o separare a elementelor combustibile ale planseului de lemn si podului de restul incaperilor, in scopul
protectiei acoperisului la foc si intarzierii propagarii incendiilor la elementele combustibile spre sau dinspre acesta.
La investitia de fata se vor urmari in mod special respectarea urmatoarelor conditii:
- corpurile de iluminat sau oricare alte accesorii ce necesita montarea de planseu, ale incaperilor, se vor
fixa numai de scheletul de rezistenta al planseului, respectiv grinzile si dulapii de lemn, fiind interzisa incarcarea
placilor de gips - carton cu orice fel de obiecte agatate;
- la termoizolarea planseului de pod nu se vor folosi decat sortimentele de vata minerala prevazute in
proiectul de fata, care dau incarcari maxime de pana la 6,0 kg/m2 pe suportul de sustinere al termoizolatiei, format
dintr-un schelet din sipci si pozitionat intre termoizolatie si placile de gisp-carton.
3. CONDITII DE PUNERE IN OPERA

Punerea in opera nu va putea fi realizata decat daca sunt satisfacute urmatoarele conditii:
• incaperile trebuie sa fie cu tamplaria montata si racordurile la incalzire:
• limitele de umiditate admisibile sunt situate intre 45 % si 70 %, pentru o temperatura cuprinsa intre 120 C
si 240 C.
Inainte de montarea placilor se face mai intai o panotare a tavanului stabilindu-se numarul de bucati.
Se fixeaza inaltimea tavanului fals si se traseaza pe peretii de contur acest reper cu ajutorul unei nivele.
Pe linia nivelului tavanului fals, pe conturul peretilor limitrofi sau a grinzilor de beton, se va monta profilul
perimetral pe care se vor rezema placile de contur. In cazul de fata acesta se poate inlocui cu un profil incombustibil
de inchidere a rosturilor, aplicat la sfarsit, dupa executarea tencuielilor si montarea placajului de gips-carton.
Prinderea acestor profile se va face in functie de natura peretelui. Prinderea se va realiza din 40 cm in 40
cm.
4. VERIFICAREA PE FAZE A LUCRARILOR

Verificarea calitatii se face la fiecare faza in parte:
• verificarea planeitatii grinzilor din lemn;
• verificarea modului de realizare a scheletului metalic;
• verificarea prinderii placilor de gips-carton si a planeitatii generale;
• verificarea duritatii muchiilor.
5. NORMATIVE PRIVIND EXECUTAREA LUCRARILOR DE PLACAJE
1. C 16/1984 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor

aferente
2. C. 56 – 85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente
3. Ordin MLPAT nr. Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii, aprobat prin Ordinul
9/N/15.03.93 M.L.P.A.T. nr. 9/N/15.03.1993 - BC 5-6-7-8/1993
5.2 Placaje cu ridurit
Prevederi comune
Pacile gisp-carton care se utilizeaza in vederea protectiei la incendiu se bazeaza pe produsul natural gips.
Acesta contine particule de apa inglobate sub forma de cristale, care servesc drept "stingator de incendiu" in astfel
decazuri. Vaporii de apa care se elimina in astfel de cazuri determina mentinerea temperaturii suprefetei la 100˚C,
atita vreme cit acestia se formeaza.
Sisteme care aplica solutii inovatoare Rigips ofera o multitudine de solutii prin sistemele sale, care contin
solutii constructive simple si au ca rezultat sisteme mult mai suple decit cele comparabile prezentate in DIN 4102.
Astefel, nu "numai"ca se economiseste costul materialelor, ci se scurteaza si durata executiei.
Se ofera sisteme de protectie la incendii si solutii in detaliu, care ajuta la schimbarea radicala si
necostisitoare a conceptului de protectie la incendiu. De asemenea, Rigips ofera solutii acolo unde nu mai sunt
suficiente constructiile normate, cum ar fi: peretele Rigips rezistent la foc, canale pentru instalatii/cabluri, precum si
placari pentru grinzi sau stilpi din Ridurit etc.
Acestea se pot realiza doat cu produse de virf, complementare, care constituie un sistem complet.
Idei noi, activitate intensa de dezvoltare si o serie exhaustiva de incercari in institute de protectie la incendiu
contribuie la progresul continuu al posibilitatilor tehnice ale prezentului.
Pentru aceasta "siguranta" verificata este bine consultarea specialistilor in domeniul aplicatiilor, care fac
posibil "imposibilul".
Termeni si conditii de normele DIN 4102 si alte normee in vigoare
Protectia preventiva la incendiu cuprinde masuri pentru prevenire izbucnirii si propagarii incendiului,
precum si pentru asigurarea cailor de evacuare si creeaza premisele pentru o protectie si prevenire a incendiilor.
Partea de limitare a incendiului este acea parte a cladirii sau a unei grupe de cladiri, care este separata
prin pereti si/sau plansee, care corespund anumitor cerinte.
Peretii de rezistenta la foc sunt pereti pentru separarea sau limitarea partilor de rezistenta la foc. Acestia
sunt destinati prevenirii propagarii focului spre alte cladiri sau spre alte parti ale cladirii.
Peretii de rezistenta la foc trebuie sa corespunda prevederilor paragrafului de mai jos.
Cerintele Normei 4102.
Clasele de rezistenta la foc conform DIN 4120
Parti ale constructiei Conf. Clasele de rezistenta la foc corespund

unei durate de rezistenta in minute
DIN
>=30 >=60 >=90 >=120 >=180
4102
s p
c
o n s t r u c
F 60 F 90 F 120 F 180
Pereti, plafoane, structuri de rezistenta Partea a 2-a F 30
e c i a l e
P a r t i
t i v e
Perti rezistenti la foc Partea a 3-a F 90(F120, F180)+solicitare la lovire
Perti exteriori neportanti, parapeti Partea a 3-a W30 W60 W90 W120 W180
Inchideri anti-foc(usi, clape...) Partea a 5-a T30 T60 T90 T120 T180
Glazurarea materialelor de constructie

Partea a 13-a F 30 F 60 F 90 F 120 F 180
- penetrabile prin radiatii
- nepenetrabile prin radiatii Partea a 13-a G 30 G 60 G 90 G 120 G 180
Conducte si parti formate pentu canale de

Partea a 6-a L 30 L 60 L 90 L 120 L 180
ventilatie
Dispozitive de blocaj in conductele de

Partea a 6-a K 30 K 60 K 90
ventilatie
Izolatia catre exterior a cablurilor Partea a 9-a S 30 S 60 S 90 S 120 S 180
Canale si nise pentru instalatii Partea a 11-a I 30 I 60 I 90 I 120
Treceri de tevi Partea a 11-a R 30 R 60 R 90 R 120
Protectia canalelor de cabluri electrice Partea a 12-a E 30 E 60 E 90
1. Peretii rezistenti la foc trebuie sa fie alcatuiti din materiale din clasa A conf. DIN 4102 partea 1.
2. Peretii rezistenti la foc vor indeplini conditiile stabilite in paragrafile 4.2.3. si 4.3.3. fara a fi
necesare placari.
3. Peretii rezistenti la foc vor rezista la sarcini medii si submedii, indeplinind minim conditiile de
rezistenta la incendiu F90 conform DIN4102 Partea 2.
4. Peretii rezistenti la foc isi vor pastra stabilitatea si vor indeplini cerintele de limitare in timpul
expunerii la incercarile prevazute in paragraful 4.3.3. la solicitari la soc definite in acest capitol, in
sensul DIN 4102 partea 2. Pentru continuare se va vedea DIN 4102 Partea a 3-a.
Clasele materialelor
Comportamentul la incendiu al materialelor de constructie este deteminat de nu numai de tipul

materialului, ci mai ales de forma acestuia, de suprafata si masa specifica, de compatibilitatea cu alte
materiale, de lianti, precum si de tehnica prelucrarii.Aceste efecte vor fi luate in considerare la pregatirea
probelor, la alegerea acestora si la interpretarea rezultatelor incercarilor, precum si la clasificarea
materialelor. Dupa comportamentul la incendiu, materialele se impart in clase, a se vedea tabelul urmator:
Clasa de materiale Denumirea utilizata in practica
A1 materiale incombustibile
A1
A2
B materiale incombustibile
B1 Greu combustibile
B2 Normal cobustibile
B3 Usor combustibile
Clasa materialelor va fi dovedita prin certificatul de probe, respectiv marcare, pe baza incercarilor la
incendiu conform prevederilor acestei norme. Incercarile se efectuiaza de obicei la materialele fara proectia
muchiilor si numai atunci cind se consideraexclusa crearea unor muchii libere prin modificari ulterioare.
Materialele mentionate in DIN 4102 Partea a 4-a se pot incadra in clasa de materiale indicata fara a fi
necesara alta dovada
La materialele al caror comportament la incendiu nu poate fi evaluat suficient prin incercarile efectuate in
conformitate cu aceasta norma, se pot folosi procedee suplimentare de incercari.
MONTAJ
Peretele rezistent la foc consta in principiu din:
 Profil I 92 I 90 – latime 92 mm cu lungimi de 3600 mm, 5000 mm., 6000 mm
 Profil C 92 S 10 – latime 92 mm cu lungimi 3600 mm, 4200 mm
 Profil U pentru podea si tavan (cu margini extra inalte) 94 EDC 90 – latime 94 mm cu lungime
de 3600 mm.
Peretii rezistenti la foc, in functie durata de rezistenta in minute, se vor alege profilele si structura
necesara (grosime placa).
Profilele U perimetrale si profilele I trebuie fixate strins cu un rind de elemente de fixare plasate
decalat. La profilele U de 94 mm sunt necesare doua rinduri de elemente de fixare plasate decalat , s-ar
putea sa fie necesare masuri suplimentare pentru a furniza puncte de fixare sigure.
Rosturile de deformare pot fi obtinute cu conditia respectarii unor instructiuni speciale.
Montarea instalatiilor electrice trebuie realizata in conformitate cu recomandarile Institutului Inginerilor
Electrici. Prin orificiile din profile se pot trece cablurile instalatiei electrice. Cablurile trebuie protejate cu tuburi
izolatoare, sau prin alte metode de protectie, pentru a evita distrugerea acestora atunci cind sunt trcute prin cadrul
de metal.
Elemente de fixare usoare pot fi puse direct pe pereti. Elementele de fixare de greutate medie pot fi facute
pe profilele pentru fixare Gyproc. Elementele de fixare grele trebuie facute pe cadre independente instalate inainte
de montare placilor.
Pentru umplerea imbinarilor dintre placile de Ridurit si de Riflex se va folosi pasta de ipsos Ridurit.
Pulberea de ipsos Ridurit Speciala pentru montajele rezistente la foc se poate finisa la acelasi nivel calitativ
ca restul suprafetelor de Ridurit. Pentru aplicarea finisajelor ulterioare se va folosi Ricombi grundul.
CAPITOLUL 6.
SCARI, LOGII SI PARAPETI
Domeniul de aplicare
Prezentul capitol cuprinde principalele conditii tehnice de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca
lucrarile la scari, balcoane si parapete de orice fel si din orice materiale, ce se executa.
Scarile sunt elemente de costructie folosite pentru parcurgerea diferentelor de nivel.
Balustradele vor avea inaltimea de 90cm.
1. Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor

1. Materialele, semifabricatele si prefabricatele vor fi introduse in lucrare numai daca, in prealabil s-a
verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de calitate.
2. In cazul executarii lucrarilor din beton, beton armat, semifabricate si prefabricate din beton, se vor
face verificarile prevazute de C56-85.
3. In cazul executarii lucrarilor din alte materiale zidarie, elemente metalice, se vor efectua si
verificarile prevazute la capitolul "zidarie".
4. Scarile se vor verifica prin examinare vizuala si masuri locale.
5. Treptele trebuie sa fie de inaltime egala si sa corespunda ca forma, dimensiuni si mod de finisare
cu prevederile proiectului. Intre doua podeste consecutive treptele trebuie sa fie identice, suprafata lor trebuie sa
fie orizontala, iar imbracamintea trebuie sa fie fixata sau aderenta de suport si sa corespunda conditiilor de calitate
cerute pardoselii din acelasi material.
6. Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare treapta cu dreptarul si nivela cu bula de aer.
Abaterile limita admisibile sunt in anexa XIII-1.
7. Muchiile treptelor trebuie sa fie drepte si intacte, sa nu prezinte ondulatii sau stirbituri. De
asemenea, treptele de beton sclivisit sau mozaicat nu trebuie sa prezinte reparatii locale ale unor stirbituri produse
in timpul executiei din cauza unei protejari insuficiente a treptelor. In asemenea cazuri, se va reface imbracamintea
pe toata lungimea treptelor.
8. Podestele scarilor trebuie sa aiba suprafata plana, fara denivelari intre elementele constructive
(mocheta, placi de mozaic, gresie, granit etc.). Verificarea se face cu dreptarul, neadmitandu-se denivelari mai mari
decat cele aratate in anexa XIII-1.
9. Pardoseala podestelor trebuie sa satisfaca conditiile de calitate cerute imbracamintii respective, iar
daca ea este din acelasi material ca al treptelor, trebuie sa fie executata la fel, afara de cazul cand proiectul ar
prevedea o alta solutie.
10. Terasele se verifica daca corespund prevederilor proiectului: pardoseala si scafele vor indeplini
conditiile de calitate cerute, conform prevederilor prevazute la capitolul pardoseli.
11. Se va verifica daca este asigurata scurgerea apelor prin pante racordate la gurile aruncatoare de
apa, executate din tabla, beton etc. Hidroizolatia se va verifica conform prevederilor din cap. "Izolatii".
12. Controlul executarii corecte a pantelor se va face turnandu-se pe pardoseala terasei o cantitate de
apa si observandu-se daca scurgerea ei se face complet si corect. Se va verifica existenta lacrimarelor si a
dispozitivelor de evitarea prelingerii apei pe fatada.
13. Parapetele sa fie verticale pe toata inaltimea, verificarea facandu-se cu firul de plumb.
14. De asemenea, pe portiunile de aliniament, parapetele nu trebuie sa aiba ondulatii, curburi sau
denivelari atat in planul orizontal cat si in planul vertical. Verificarea se va face cu dreptarul de 2 m.
15. Pe portiunile de curba, parapetele trebuie sa se desfasoare cu continuitate pentru a se realiza
corect curbele prevazute in proiect. Verificarea se face atat vizual, cat si prin folosirea unor sabloane
corespunzatoare.
16. Suprafata parapetelor din beton tencuit si zugravit trebuie sa corespunda conditiilor de calitate
cerute tencuielii si zugravelii respective.
17. Parapetele metalice trebuie sa corespunda formelor arhitecturale si dimensiunilor din proiect, sa fie
bine incadrate in vanguri, trepte, podeste, balcoane etc. Verificarea acestor incastrari se face prin clatinarea si
izbirea fiecarui element in parte.
18. La mana curenta a parapetelor metalice se va controla ca in punctele de innadire sa nu existe
praguri care sa jeneze la palma. Micile denivelari se vor inlatura prin polizare si slefuire cu pasla. Imbinarea
elementelor ce alcatuiesc balustrada se va face prin procedee mecanice.
2.Verificari de efectuat la receptia preliminara (pe obiect)

1. Comisia de receptie preliminara a obiectului procedeaza in cadrul verificarii scriptice, examinand toate
documentele incheiate pe parcursul executarii lucrarilor, inclusiv buletinele de incercare, dispozitiile de santier,
procesele verbale de remedieri sau consolidari, actele de control sau expertizare, avandu-se in vedere respectarea
cu strictete a prescriptiilor generale de proiectare in conformitate cu STAS 2965/79.
2. In cadrul verificarii directe, comisia de receptie va efectua prin sondaje verificari in numar suficient pentru
a-si putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate.
De asemenea, se va proceda la verificari de acelasi tip ca cele mentionate de mai sus, atunci cand se
considera ca este necesar a se face o verificare a rezistentelor scarilor, balcoanelor, parapetelor.
3. Se aplica regimul de incarcari statice si dinamice la care au fost calculate la aceste lucrari, controlandu-
se comportarea lor in ansamblu cat si pe fiecare element in parte.
4. Pentru scarile balcoanelor si parapetele de fier, lemn sau alt material, in afara de zidarie de beton simplu
se va verifica daca sagetile obtinute raman in limitele admise de normele in vigoare sau de prevederile din proiect
pentru constructiile respective.
Abateri admisibile la lucrari de scari, balcoane si parapete
a. Scari
La orizontalitatea treptelor:
- denivelare admisa la fiecare treapta ................. 1 mm/m
- denivelare admisa la toata lungimea treptei ….. 2 mm
- la inaltimea treptelor ........................................ 1 mm treapta
- denivelari admise la podestele scarilor …......... 2 mm/m
b.Parapete
Parapetii exteriori vor fi din sticla securizata transparenta, fara montanti (prinderea la parapetul de la
mezanin se va asigura in pardoseala, iar cea de la ultimul nivel, de montantii timplariei de aluminiu) si va fi
de culoare rosie sau portocalie.
- se admite pe toata latimea parapetului o deviere
a verticalitatii de ............................................... max. 2 mm.
Lista prescriptiilor tehnice de baza:

1.C.150-84 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor
civile, industriale si agricole (Bul. Constr. nr. 7/1984)
1. STAS.2965-79 - Scari interioare - prescriptii generale de proiectare.
REALIZAREA CONFECTIILOR METALICE

GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea si montajul confectiilor metalice. Confectiile metalice
se executa din otel moale cu grund anticoroziv si vopsite cu vopsea pe baza de ulei.
Standarde de referinta
STAS 500/2 – 80 oteluri de uz general pentru constructii;
STAS 438/1 – 89 otel beton laminat la cald;
STAS 7657 – 80 tevi pentru constructii;
STAS 7941 – 00 tevi dreptunghiulare.
Montare si testari
Constructorul va prezenta una sau doua mostre pentru piesele de confectii metalice mai complexe, tipice,
cuprinzand materialele, sistemele de fixare, asamblare (betonare sau sudura), protejare anticoroziva si finisare ce
urmeaza sa fie adoptate ca sistem pentru toate confectiile metalice la acest contract.
Dimensionarea confectiilor metalice se vor realiza, dupa releveele executantului de la fata locului, in
prezenta arhitectului
Numai dupa obtinerea aprobarii din partea proiectantului se vor lansa comenzile pentru executia si livrarea
confectiilor metalice care se vor executa in conformitate cu dimensiunile si mostrele aprobate.
Piesele de confectii metalice vor fi insotite de certificatele producatorului prin care atesta calitatea
materialelor folosite in concordanta cu mostrele aprobate si cu desenele de executie.
Materiale si produse
Otel moale conform standardelor romanesti, otel lat laminat la cald, otel rotund, profile laminate la cald,
tabla de otel.
Profilele laminate la cald vor avea grosimea de cel putin 3 mm. Tabla va avea grosimea de cel putin 2,0
mm si va fi zincata la cald (490/m2).
Accesorii - suruburi, piulite, saibe, dibluri etc.
Confectiile metalice se vor executa in ateliere specializate, conform desenelor de executie si cu mostrele
aprobate.
In cazuri speciale se acorda, cu aprobarea proiectantului modificari ale solutiilor, gabaritelor sau finisajelor
fata de cele aprobate initial dar nu sub nivelul solutiilor initiale (din punct de vedre calitativ si cantitativ).
Abateri maxime admisibile la executia confectiilor metalice:
- lungime, latime  2 mm,
- grosime  1 mm, - 0,5 mm;
- planitate, deviatia unui colt fata de planul format de celelalte 3 va fi maxim 1,5 mm, la dimensiuni pana
la 1,5 m si maxim 1% din lungime la dimensiuni peste 1,5 m;
Lista confectiilor metalice:

- elemente de sustinere a fatadelor ventilate - care nu sint specificate de catre producatorul/montatorul
acestora - si a altor elemente arhitecturale, precum copertine, etc;
- gratare metalice la gurile de ventilatie din platbanda de otel conform planselor, cu ulei in 3 straturi;
- gratare metalice de sters picioarele din platbanda de otel;
- parapeti metalici la scari si rampe;
- maini curente la scari si rampe
Livrare, manipulare, transport
Confectiile metalice se vor depozita in spatii acoperite, ferite de intemperii si de actiunea agentilor corozivi
si nocivi pe stative la 10 - 15 cm de pardoseala.
Se vor livra de catre producator cu un strat de grund anticoroziv pe baza minium de plumb in ansambluri
sau subansambluri.
Depozitarea se face protejandu-se confectiile metalice cu prelate sau folii de polietilena.
Confectiile metalice sub 100 kg greutate se manipuleaza manual, iar cele mai grele cu dispozitive speciale.
Operatiuni pregatitoare
La inceperea montajului se vor executa urmatoarele lucrari:
1. Lucrarile de finisaj cu proces tehnologic umed (tencuieli, placaje, rectificari la peretii de beton;
2. Lucrarile de hidroizolatii inclusiv probele de etanseitate a acestora;
3. Pozitionarea si fixarea elementelor inglobate pentru confectii metalice (praznuri, gheremele etc.).
Se efectueaza trasarea si verificarea axelor de montaj a confectiilor metalice functie de elementele de fixare
existente sau pentru pozitionarea acestora in conformitate cu detaliile de executie.
Se verifica calitatea executiei lucrarilor executate anterior, in legatura directa si care pot influenta operatiile
de montaj a confectiilor metalice.
Montajul
Operatiile de montaj:
1. Fixarea provizorie prin aftuire in cateva puncte de sudura (acolo unde fixarea se face cu sudura);
2. Pozitionarea corecta se va verifica cu ajutorul bolobocului si firului cu plumb;
3. Fixarea definitiva prin sudura sau prin buloane (de la caz la caz, functie de solutie)
Finisaje
1. Se curata suprafetele de eventualele urme de mortar sau alte impuritati;
2. Se repara stratul de grund anticoroziv,
3. Se executa vopsitoria in 3 straturi cu vopsea de ulei.
Verificari in vederea receptiei
Se verifica calitatea fixarii pe stratul suport, calitatea executarii (sudurii, slefuirii etc.).
Daca nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele aprobate, proiectantul va
putea decide inlocuirea lucrarilor cu altele care sa respecte aceste cerinte.
Masuratoare si decontare
Pretul unitar pentru confectiile metalice cuprinde lucrarile de executie si montajul inclusiv accesoriile de
fixare si vopsitorie. Decontarea lucrarilor se face functie de numarul de kg, metri liniari sau de bucati conform
articolelor de deviz, conform extraselor de confectii metalice.
PIESE METALICE INGLOBATE

1. Piesele metalice inglobate se vor confectiona si monta conform prevederilor din proiect;
2. Confectionarea pieselor se va realiza la atelier, unde va avea loc si receptia lor cu privire la:
- dimensiunile elementelor componente si materialul de baza (din care au fost debitate);
- grosimea si lungimea cordoanelor de sudura sau a celorlalte elemente de asamblare prevazute in
proiect;
- dimensiunile de ansamblu ale piesei.
3. Piesele confectionate vor fi riguros curatate si de alte materiale ce ar impiedica buna aderenta a lor la
beton;
4. Fixarea pieselor se va face corespunzator pentru a nu se produce deplasari in timpul betonarii,
5. Receptia pozitionarii pieselor inglobate se va face odata cu cea a armaturii, consemnandu-se intr-un
proces verbal de lucrari ascunse;
6. Tolerantele admise la pozitionarea pieselor inglobate sunt:
- pentru piesele incastrate  3 mm in plan vertical;
- pentru suruburile incastrate (buloane de ancoraj)  3 mm in plan vertical 5 mm in plan vertical;
7. Pozitionarea suruburilor incastrate se va realiza topometric, in raport cu axele constructiei (obtinute tot
topometric) si se vor carcasa pentru a nu se deplasa in timpul betonarii, exactitatea pozitionarii consemnandu-se
intr-un proces verbal.
Verificarea calitatii confectiei metalice (uzinate), se va face pe baza urmatoarelor acte oficiale:
 STAS 767/0 - 94 - Constructii civile si industriale. Conditii tehnice de calitate;
 STAS 767/1 - 94 - Constructii civile si industriale. Constructii din otel.
- Categoria de executia a constructiilor din otel;
 STAS 767/2 - 94 - Constructii civile si industriale. Constructii din otel. Imbinari nituite si imbinari cu
suruburi la constructiile din otel;
 STAS 767/3 - 94 - Constructii civile si industriale. Constructii din otel. Imbinari sudate la arc electric,
prescriptii de executie;
 STAS 9398/1 - 93 - Imbinari sudate automat, semiautomat si manual la oteluri.
- Clasele de calitate ale sudurilor;
 STAS 10128 - 92 - Protectia anticoroziva a constructiilor din otel;
 Normativ C 139 - 93 - Protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice (B.C. - 94) realizate
din otel;
 Normativ C 150 - 93 - Calitatea imbinarilor sudate, executate prin topire cu (B.C. - 94) arc electric la
constructii civile si industriale.
SARCINILE INGINERULUI SUDOR
Inginerului sudor ii revin urmatoarele raspunderi si sarcini:
a) - raspunde de buna calitate a lucrarilor de sudura;
b) - admite la lucru numai sudori autorizati pentru procedeul de sudura si categoria de material utilizat in
executie;
c) - verifica sudorii pe parcursul executiei, ori de cate ori se considera ca este necesar;
d) - verifica permanent starea de functionare a utilajelor si agregatelor de sudare si ia masuri pentru
reglarea si buna lor functionare;
e) - verifica buna functionare a aparatelor de control si executia contactelor la masa;
f) - se incredinteaza ca materialele de baza si cele de adaos folosite corespund conditiilor prevazute in
Caietul de sarcini si tehnologia de sudare;
g) - controleaza ca materialele de baza si de adaos sa fie pastrate si uscate conform prevederilor
instructiunilor de folosire si Caietului de sarcini;
h) - ia masurile necesare pentru respectarea intocmai a prevederilor din Caietul de sarcini, a prescriptiilor
din STAS 767/0 - 88, a Normativului C 150 - 94 a proceselor tehnologice de executie si a fiselor tehnologice pe
care trebuie sa le cunoasca perfect, dand in acest sens instructiuni si maistrilor sudori;
i) - verifica pe parcursul executiei respectarea intocmai a planurilor de executie, a prevederilor din Caietul
de sarcini si a standardelor si normativelor indicate mai sus,
j) - verifica pe parcursul executiei si la terminarea fiecarui subansamblu sudat, calitatea lucrarilor de
sudare;
k) - ia masuri de prevenire a eventualelor defecte in cusatura si stabileste procedeele de remediere a
acestora; pentru cazurile mai dificile va cere avizul unui for competent;
l) - se convinge ca fisele de urmarire a executiei sunt in conformitate cu prevederile din Caietul de sarcini,
sunt completate si tinute la zi;
m) - controleaza daca pe piesele debitate sunt notate marca si clasa de calitate a otelului si numarul lotului
conform Caietului de sarcini;
n) - controleaza inainte de receptie, fiecare subansamblu sudat din punct de vedere calitativ si dimensional
si se convinge ca eventualele abateri se incadreaza in tolerantele admise;
o) - ia masuri ca toate normele si prevederile de protectia a muncii sa fie integral respectate.
SARCINILE MAISTRULUI SUDOR SI PROGRAMUL DE EXAMINARE

PENTRU AUTORIZAREA MAISTRULUI SUDOR
a) - Lucrarile de sudare vor fi conduse si supravegheate permanent de un maistru sudor;
b) - Maistrii sudori sunt subordonati inginerului sudor, repartizat pentru aceasta lucrare;
c) - Sarcinile si raspunderile maistrilor sudori se stabilesc de catre un inginer sudor si li se tramsmite
acestora in scris.
Sarcinile principale ale maistrului sudor sunt:
a) - verificarea calitativa a materialelor ce urmeaza a fi sudate (laminate);
b) - verificarea materialului de adaos (flux, sarma, electrozi) privind conditiile de pastrarea a acestora
conform prevederilor din norme si caietele de sarcini;
c) - verificarea inainte de inceperea sudarii a rosturilor pregatite pentru sudare;
d) - verificarea aparatelor si agregatelor de sudare;
e) - verificarea reglarii regimului de sudare;
f) - repartizarea surorilor pe tipuri si feluri de suduri, conform aptitudinilor si autorizarii acestora;
g) - verificarea normelor de protectia muncii las sudare;
h) - verificarea pe faze de executie a cusaturilor sudate si a subansamblelor sudate;
i) - pentru indeplinirea sarcinilor mentionate, maistrul sudor va trebui sa aiba cunostinte generale de
metalurgie, constructii metalice, metode de sudare, metode de verificare a cusaturilor sudate.
Ei vor fi scolarizati si instruiti de catre un inginer sudor pentru genul de lucrari ce urmeaza sa le execute.
ORGANIZAREA CONTROLULUI CALITATII

Controlul calitatii se va face conform prevederilor din STAS 767/0. 93, din fisele tehnologice si procesele
tehnologice de executie conform proiectului pe fiecare faza de executie in parte (sortarea laminatelor si pregatirea
lor, trasarea, debitarea, asamblarea provizorie in vederea sudarii, prinderea provizorie, sudarea, remedierea
defectelor, prelucrarea cusaturilor etc.):
In vederea urmaririi contrololului executiei, uzina va intocmi si completa “fise de urmarirea executiei” si “fisa
de masuratori”:
In fise se vor trece pentru fiecare piesa, marca si clasa de calitate a otelului, precum si sarja si numarul
certificatului de calitate al lotului din care face parte piesa debitata.
In mod analog, pentru fiecare cusatura sudata, in fisa se va trece poansonul sudorului si numele maistrului
care a supravegheat si controlat executia.
Pe schite se vor insemna si locurile unde s-au facut eventualele remedieri ale cusaturilor sudate (defecte
interioare) insotite de note explicative scrise pe schita.
Fisele de urmarire si masuratori intocmite pentru fiecare piesa si subansamblu sudat, vor fi semnate de
C.T.C. din uzina si prezentate la receptia subansamblelor, o data cu restul documentelor de receptie.
CAPITOLUL 7 .
IZOLATII
7.1 IZOLATII TERMICE
Prezentul capitol se refera la urmatoarele categorii de lucrari:

- termoizolarea cu termosistem a constructiei la exterior (pereti, soclu, elevatii).
Sistemul de termoizolaţie exterior al pereţilor se realizează cu polistiren expandat.

Deoarece suprafaăa de BCA are un grad mare de absorţie, zidurile trebuie amorsate cu grund universal si
apoi lăsate să se usuce timp de 4 ore. Amorsa mai are proprietatea de a fixa praful, de a intări suprafată, nu se
diluează, consum de 0,1-0,2 l/m.
Fixarea cotei generale se face folosind nivela cu trepied sau teodolitul.
Fixarea profilului de soclu se va face in dibluri metalice cu diametrul de 8/60. Diblurile se vor monta din 30
in 30cm pe lungimea profilului. Montarea profilelor asigura orizontalitatea perfectă a placajului.
Lipirea plăcilor de polistiren se vor fixa cu adeziv. Adezivul se va prepara prin amestecarea cu apa curată,
in raport de 6,5l/25kg. Amestecul se face electromecanic, cu ajutorul unui agitator cu paleţi. La fixarea plăcii
adezivul trebuie să acopere cel puţin 40% din suprafaţa plăcii. Se va evita aplicarea adezivului pe muchiile plăcilor.
Dupa aplicarea adezivului se vor pune elementele mecanice de fixare.
Plăcile de polistiren vor fi dispuse in asize in camp şi incleştate la colţuri asemenea unei zidării de cărămida.
Dacă se constată mici denivelări in zonele de imbinare intre plăci, acestea vor fi eliminate prin şlefuire.
Şlefuirea se face cu hartie abrazivă sau cu peria de sarmă.
Fixarea plăcilor de termoizolaţie se face cu dibluri.
La colţurile ferestrelor şi uşilor se monteaza profil de colţ armat cu plasă de fibră. La muchiile superioare
ale uşilor si ferestrelor se monteaza profilul de fereastră cu picurător. La glafurile uşilor şi ferestrelor se foloseşte
polistiren extrudat de 2 cm grosime. Colţurile ferestrelor şi uşilor se armează suplimentar cu benzi din plasă de fibră
dispuse la 45 grade( deoarece in aceste zone sunt concentrări de eforturi). Dimensiunea benzilor este de 20x35cm.
Termoizolarea cu termosistem a constructiei la exterior (pereti, soclu, elevatii)
Placarea la exterior a fatadei se va realiza cu termosistem cu polistiren de 10 cm. Placarea constructiei se
va realiza in sistem tip Baumit sau Ceresit sau alt sistem agrementat.
Polistirenul este elementul de baza in cadrul sistemului termoizolant. Polistirenul nu absoarbe umezeala
iar in cazul unei umiditati ridicate nu-si va pierde caracteristicile termoizolante. Polistirenul este un material foarte
usor si are niste parametri mecanici deosebit de buni (rezistenta la rupereeste de 80 kPa iar la comprimare, este
de 130 kPa)
- Polistirenul pus in opera trebuie sa fie ignifugat si trebuie sa aiba o stabilitate a dimensiunilor declarata
de producator ( dupa o anumita perioada de depozitare).
- Este interzisa utilizarea unor placi mai mari de 120x60 cm
- Inainte de aplicarea polistirenului se va verifica cu atentie suprafata suport :
- verificarea absorbtiei stratului suport
- identificarea si repararea zonelor cu aderenta slaba “umflate“ si a zonelor fisurate
- verificarea planeitatii si verticalitatii suprafetei suport
Etapele de executie a termosistemului

1. Inainte de inceperea lucrarilor, trebuie verificata calitatea suprafetei existente. Aceasta trebuie sa
fie rezistenta, uscata, curata, sa nu existe substante care scad gradul de aderenta, cum ar fi grasimile, bitumurile
etc. Murdaria existenta si straturile cu o rezistenta scazuta trebuie indepartate. Acestea pot constitui un loc ideal
pentru formarea ciupercilor. Aderenta tencuielii existente se verifica prin lovirea cu ciocanul.
2. Suprafetele care au un grad de absorbtie ridicat, de exemplu zidurile de BCA trebuie amorsate cu
grunduri speciale de amorsaj.
3. Trasarea cotei generale se face cu aparate speciale de masura: nivela cu trepied, teodolit sau
laser. Fixarea profilului de soclu se va face cu dibluri metalice cu diametrul minim 8/60. Acestea se vor monta din
30 in 30 cm pe lungimea profilului. Montarea profilelor asigura orizontalitatea perfecta a placajului.
4. Pregatirea mortarului adeziv se va face prin amestecarea adezivului cu apa curata in sistem
electromecanic cu ajutorul unui agitator cu paleti, daca aceasta conditie nu este respectata adezivul isi va pierde
din proprietati iar efectul nu va fi cel dorit.
5. Aplicarea adezivului pe placile termoizolante:
- Metoda patului adeziv
Adezivul se va aplica pe placa de polistiren in strat continuu cu ajutorul unei mistrii zimtate
Adezivul nu se aplica pe muchiile placilor.
- Metoda prin puncte
Se foloseste cind suprafata suport prezinta denivelari mai mari de 15 mm.
Se stabileste marimea denivelarilor.
Adezivul se aplica continuu pe contur si in puncte pe centrul acesteia.
Adezivul nu se aplica pe muchiile placilor.
6. Fixarea placilor termoizolante
Dupa aplicarea mortarului trebuie fixata placa pe perete si apasata cu ajutorul unei gletiere mari. Placile
trebuie montate in asize una linga alta, pe o singura suprafata. La colturi trebuie mentinuta continuitatea placilor.
Asezarea placilor se face intocmai ca o zidarie de caramida.
7. Verificarea pozitionarii placilor
Dupa montarea placilor de polistiren se va face controlul planeitatii si verticalitatii. Controlul planeitatii se
va face prin plimbarea gletierei pe suprafata, iar a verticalitatii cu un boloboc.
8. Slefuirea suprafetei placilor termoizolante
Daca se constata mici denivelari in zonele de imbinare dintre placi aceste vor fi eliminate prin slefuire.
Slefuirea se va face cu hirtie abraziva sau cu peria de sirma .
9. Fixarea placilor de termoizolatie in dibluri
Se dau gauri pe suprafata fatadei egale cu diametrul diblului iar numarul de dibluri este de 6-8buc./mp
10. Amorsarea suplimentara a usilor si ferestrelor
La colturile ferestrelor si usilor se monteaza profil de colt armat cu plasa de fibra.
La muchiile superioare ale usilor si ferestrelor se monteaza profilul de fereastra cu picurator. La glafurile
usilor si ferestrelor se foloseste polisiren extrudat de 2cm grosime.
Colturile ferestrelor si usilor se armeaza suplimentar cu benzi din plasa de fibra dispuse la 45 grade
(deoarece in acele zone sunt concentrari de eforturi).
11. Armarea cu plasa de fibra de sticla a sistemului de termoizolatie
Plasa de fibra de sticla se aplica atita timp cit masa de spaclu este proaspata. Plasa de fibra de sticla se
aplica in fisii cu latimea de 1m de sus in jos pe inaltimea fatadei. Fisiile de plasa se vor suprapune 10 cm una peste
alta. Plasa de de fibra de sticla se inglobeaza prin presare dinspre centru catre marginile fisiei de sus in jos.
Inglobarea acesteia se face cu ajutorul mistriei zimtate dupa inglobare, masa de spaclu se liseaza cu ajutorul
gletierei.
Marginile se formeaza cu ajutorul unei gletiere unghiulare.
12. Masa de spaclu finala
Dupa inglobarea completa se va aplica masa de spaclu finala. Masa de spaclu finala constituie suportul
pentru tencuiala decorativa. Dupa uscare aceasta se slefuieste cu hirtie abraziva pina se obtine o suprafata neteda.
Suprafata de fatada de deasupra golurilor de ferestre se va termoizola cu vata minerala bazaltica de

10 cm grosime in vederea eliminarii propagarii focului in caz de incendiu.
CONDITII DE EXECUTIE
- Lucrarile de termoizolare trebuie facute in conditii in care umiditatea din aer este redusa (fara precipitatii
atmosferice, la o umiditate a aerului mai mica de 80%). Nu este recomandabil sa se lucreze pe suprafete expuse
razelor soarelui, iar straturile realizate trebuie protejate de precipitatii si de vint. Se recomanda amplasarea unor
folii peste schele.
- Temperatura aerului si a suprafetei de lucru trebuie sa fie cuprinsa intre +5° si 30°C.
- Distanta intre suprafata placilor termoizolante si schele nu poate ingreuia finisarea tencuielii si trebuie
sa fie de 20-30 cm.
- Daca polistirenul n-a fost acoperit de stratul protector in decurs de 2 saptamani atunci trebuie verificata
calitatea sa.
- In cazul in care lucrarile se desfasoara pe durata unei ierni blande trebuie acoperita schela cu o folie
protectoare.
- Nu este recomandata folosirea de materiale de la producatori diferiti. Acest lucru poate avea consecinte
deosebit de grave. Sistemele de izolare obtin agrementarea tehnica impreuna cu materialele care au fost utilizate
la realizarea lor. Nu este recomadabila utilizarea de materiale din sisteme diferite de termoizolare.
- La fixarea placilor termoizolante o greseala des intilnita este aplicarea adezivului in cantitati mici. Nu
numai ca slabeste aderenta dar dar colturile nelipite se indoaie si acest lucru ingreuneaza urmatoarele etape ale
proiectului.
- Lipirea placilor termoizolante fara o fixare corecta si o cantitate insuficienta de plasa de sustinere pot
duce la aparitia fisurilor.
- Daca placile nu sunt slefuite cu smirgherul dupa fixare si rosturile nu sunt umplute, vor aparea pete si
denivelari ale fatadei.
- Nechituirea rosturilor si spatiilor ramase goale la glafuri si la pazii poate duce la intrarea apei sub placile
termoizolante.
- Nelipirea bucatilor suplimentare de plasa la colturi este cauza aparitiei unor fisuri. Absenta stratului de
plasa suplimentar la inaltimea de 2,0 m de la nivelul solului poate avea ca urmare aparitia unor defectiuni mecanice
.
- O cantitate prea mica de plasa de sustinere sau aplicarea acesteia “pe uscat” si aplicarea de adezivi
numai la suprafata poate duce la scaderea sigurantei fixarii materialului izolant si la rezistenta tencuielii aplicate
ulterior.
Verificarea calitatii lucrarilor

1. Pe parcursul executarii lucrarilor, in afara de executarea problemelor de la PREVEDERI COMUNE, se
mai verifica daca este indeplinita conditia ca barierele contra vaporilor sa fie continue.
Toate aceste verificari se inscriu in procese-verbale de lucrari ascunse.
2. La verificarea pe faze de lucrari, comisia examineaza frecventa si continutul actelor de verificare pe
parcurs, comparandu-se cu proiectul si prescriptiile tehnice respective.
In plus, comisia este obligata sa verifice prin sondaj corectitudinea inregistrarii facute pe parcurs, numarul
sondajelor se stabileste pana la 1/10 din cele prescrise pentru faza premergatoare sau de executie a lucrarilor.
3. La receptia preliminara, se procedeaza, ca si in cazul verificarii pe faze: numarul sondajelor poate fi
redus la 1/20 din cele initiale
7.2. IZOLATII TERASE

Domeniul de aplicare
1.1. Prevederile acestui capitol se aplica la toate lucrarile de izolatii termice si hidrofuge la constructiile de
locuinte si social culturale.
Prevederi comune
Toate materialele si semifabricatelor, care intra in componenta unei izolari, nu pot fi introduse in lucrare
decat daca, in prealabil:
- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat decalitate, care sa
confirme ca sunt corespunzatoare cu normele respective si prevederile proiectului; inlocuiri de materiale nu sunt
permise decat cu acordul scris al beneficiarului si proiectantului;
- s-a organizat depozitarea si manipularea in conditii care sa asigure pastrarea calitatii si integritatii
materialelor;
- s-au efectuat inainte de punerea in opera determinarile prevazute in prescriptiile tehnice respective;
- s-au efectuat incercari ale umiditatii si masuratori ale dimensiunilor si formelor materialelor pentru care
instructiunile de folosire pun conditia in legatura cu aceasta.
Verificarea caracteristicilor si calitatii suportului pe care se aplica izolatii se face in cadrul verificarii
executarii acelui suport (de exemplu plansee, peretietc.).
In cazul in care prescriptia tehnica pentru executarea izolarii prevede conditii speciale de planeitate, forma
de racordari, umiditate etc., precum si montarea in prealabil a unor piese, dispozitive etc., aceste conditii vor face
obiectul unei verificari suplimentare, inainte de inceperea lucrarilor de izolatii.
Toate verificarile ce se efectueaza la lucrari sau parti de lucrari de izolatii, care ulterior se acopera (de ex.
straturile succesive ale izolatiei propriu-zise, racordarile, piesele inglobateetc.) se inscriu in procese-verbale de
lucrari ascunse, conform instructiunilor respective.
7.3. HIDROIZOLATII
Executare hidroizolaţiilor
Hidroizolaţiile fundaţiilor si subsolurilor se execută in scopul de a le feri de umezeala pămantului cu care
vin in contact si sunt formate din straturi impermeabile şi etanşe.
Tipul de hidroizolaţie se face ţinand seama de nivelul apelor subterane.
Hidroizolaţiile rigide nu se aplică la zidării noi, deoarece pot crăpa la tasarea construcţiei iar pe suprafeţe
mari fisurează datorită construcţiilor interioare.
Hidroizolaţiile prin vopsire nu se aplică pe suporturi care pot avea deformaţii, deoarece crapă.
La construcţiile fără subsol se execută numai hidroizolaţii orizontale, atat la pereţii exteriori cat şi la pereţii
interiori.
Hidroizolaţia se amplasează in funcţie de construcţia pardoselii, şi anume la 6..8 cm. peste baza stratului
de rupere a capilarităţii de sub pardoseală.
Cand condiţiile de umiditate impun o izolare orizontală generală sub pardoseală. In acest scop peste
umplutura de pămant se realizează un substrat de beton de 6..8 cm, a cărui faţă superioară se indreaptă prin
tencuire. După aceasta se aplică hidroizilaţia elastică, alcătuită din două straturi de carton, prinse intre trei straturi
de bitum.
Hidroizolaţia orizontala trebuie legată de cea verticală in condiţii de perfectă etanşeitate. Peste hidroizolaţii
se aplica un strat de mortar de protecţie şi apoi betonul- suport al pardoselii.
Materialele bituminoase folosite la hidroizolaţii nu pot suporta sarcini mari; de aceea ele nu se aplică peste
fundaţia stalpilor sau a zidurilor, ci la talpa acestora, peste betonul de egalizare, unde sarcina pe unitatea de
suprafaţă este minimă, iar continuitatea hidroizolării este asigurată.
Verificarile ce trebuie efectuate pe parcursul lucrarilor, in afara de cele prevazute mai sus, sunt:
a. asperitatile suportului, pentru care se admit abateri maxime de ± 2 mm, precum si denivelarile de
planeitate (abaterea admisibila ± 5 mm la un dreptar de 2 m asezat in orice directie);
b. existenta rosturilor de dilatare de 2 cm latime pe conturul si in campul (de 4 - 5 m distanta pe ambele
directii) sapelor de peste termoizolatii noi;
c. respectarea retetelor si proceselor de preparare a materialelor pe santier (masticuri, solutiietc.) conform
Normativului C 112 - 86.
d. capacitatea de lipire a hidroizolatiei pe stratul suport amorsat (pentru fiecare 1000 m 2 se fac 5 probe de
desprindere a cate unei fasii de hidroizolatie de 5 x 20 cm.
e. lipirea corecta a foilor; nu se admit deslipiri si basici, cand acestea apar, repararea lor este obligatorie.
f. latimea de petrecere a foilor (7 ... 10 cm longitudinal, minimum 10 cm frontal) se admit 10 % cu petrecerile
de minimum 5 cm longitudinal si minimum 7 cm frontal; in cazul in care aceste valori nu sunt respectate stratul
respectiv trebuie refacut;
g. respectarea directiei de montare a foilor (pana la 20 % panta se pot monta oricum, dar peste 20 %
paralele cu panta);
h. realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie.
La verificarea pe faze de lucrari comisia examineaza frecventa si continutul actelor de verificare incheiate
pe parcurs, comparandu-se cu proiectul, prescriptiile tehnice si abaterile admisibile.
In mod special, comisia va efectua si probe blocate directe, dupa cum urmeaza:
a. verificarea etanseitatii hidroizolatiilor prin inundare cu apa timp de 72 ore. Nivelul apei va depasi cu
minim 2 cm punctul cel mai ridicat;
b. rezultatele verificarilor mentionate la acest capitol se inregistreaza conform instructiunilor pentru
verificarea lucrarilor ascunse;
c. verificarea pantelor conform proiectului, amplasarea corecta a gurilor de scurgere.
Se mai verifica daca sunt corespunzatoare, conform proiectului, racordarea hidroizolatiei la reborduri si
atice, la strapungere la rosturi de dilatatie si la gurile de scurgere, care trebuie sa fie prevazute cu gratare si sa nu
fie infundate.
LISTA ABATERILOR ADMISIBILE LA MATERIALELE HIDROIZOLANTE

foi bitumate
Impaslitura
Carton bitumat Panza bitumata Tesatura bitumata
Abateri admisibile bitumata STAS
STAS 138/1969 STAS 1046/67 10126-75
7916
1. lungimea benzilor ±1% ±1% ±1% ±1%
min. 90 cm
±1% ±2%
2. Latimea benzilor ±2% max. 115 cm
3. Suluri din 2 benzi
(de numai 3 mm cea
4% 5% 3% 5%
mai 3 mm cea mai
mica) max.
7. Capetele sulurilor
max. - - - 5%
8. Cute si ondule max. 3 la 1 sul (max.
- - - 0,75 m lungime si
3 cm latime)
9. Suluri cu cutie si
ondule max. - - - 5%
10. La foi perforate:
gauri mm distanta min. 70 18 ± 2 18 ± 2 -
maxima 100 intre axa
gaurilor mm - - 80 ± 2 -
11. Granulatia mater.
de presarare fata de
limitele maxima si
- - 10 % -
minime.
Normative privind proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii:

C 107/1982 - "Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri".
bituminoase la lucrarile de constructii".
STAS 5838/3-80 - "Vata minerala si produse din vata minerala. Saltele din vata minerala".
STAS 2389/1977 - "Jgheaburi si burlane. Prescriptii de proiectare si alcatuire".
C112/1986 - “Normativ pentru proiectare si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase
la lucrarile de constructii”.
CAPITOLUL 8.
MOBILIER SI ALTE DOTARI
8.1. MOBILIER SI DOTARI MODUL DE CAZARE, SALI DE CONFERINTE

In cele ce urmeaza se vor enumera prevederele generale cu privire la mobilierul si dotarile minimale dintr-
un modul de cazare. Unele din aceste repere se vor detalia la proiectele de specialitate.
Prevederi generale
Mobilierul trebuie sa corespunda functiei pentru care este destinat, sa fie dimensionat conform standardelor
prevazute de Ministerul turismului, sa fie usor de intretinut si curatat, cu calitati antistatice, design placut, culori si
texturi conform proiectului ulterior de amenajari interioare.
Mobilier camere de cazare:
Mobilierul trebuie sa fie de o calitate deosebita, potrivit pentru un hotel de cinci stele.
Pentru paturi, noptiere si celelalte corpuri, materialul folosit este lemn masiv;
- muchiile active vor fi rotunjite
- elementele de asamblare utilizate ar putea permite montarea si demontarea cu usurinta a mobilierului.
Elementele de asamblare nu trebuie sa fie vizibile la exteriorul mobilierului (se pot folosi elemente tip demontabil,
se exclud asamblarile din extrior de tip electosurub mascate cu capacel);
Tipuri mobilier camera de cazare:

- paturi 90cmx200cm - camere double, 160x200cm – camere single, si 200x200 – apartamente;
- noptiere
- mobilier perete: modulat pentru support geamantan, support televizor, si pentru incastrarea frigiderului
- dulap vestibul, incastrat, de fapt compus doar din usi si rafturi
Toate materialele, semifabricate si prefabricate, ce intra in componenta mobilierului, nu vor intra in lucrare
decat daca in prealabil:
- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de calitate si
agrementele, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective;
- au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice degradare a lor;
La alegerea ofertei se vor avea in vedere rezistenta la uzura si la frecare atat a materialului de tapiterie (si,
dupa caz a mecanismelor de rabatare ale scaunelor).
Mobilarea in camere se va efectua conform planurilor de arhitectura.
In cazul salilor, mobilarea si numarul de scaune se va stabili in functie de evenimentul gazduit.
A. DOTARI MODUL CAZARE (CAMERE)
VESTIBUL:
-Usa plina din lemn masiv; cu numar camera; yala cu cititor cartela acces; broasca*
*usile camerelor de pe casa scarii, si usa dintre hol si culoar vor avea sistem de inchidere automata in caz
de incendiu, conetat la centrala de incendiu;
-Economizor
-Intrerupatoare – pentru hol (cu senzor de prezenta), si pentru baie
-Dulapul incastrat va avea 3 usi culisante independent si rafturi din lemn/pal; umerase si seif;
CAMERA:
- Intrerupatoare cu variator pentru aplice - 3 aplice
- Mobilier - la perete: suport geamantan, suport televizor, pentru frigider (incastrat in mobilier)
- paturi: 90x200cm (2 buc. - c. double), 160x200cm (1 buc. - c. Single) si 200x200cm (1 buc. -
apart.); cu saltea relaxa
- tablie pat – cu intrerupatoare individuale cu variator pentru cele 3 aplice, veioze, hol, si comanda
aer conditionat;
- noptiere individuale ~60X60X60
- 2 demifotolii / canapea
- masuta
- masuta machiaj cu oglinda si taburet tapitat
In plus in salonul din apartamente se va realiza un spatiu de discutii cu canapele / coltare si o
masa cu 4 scaune
- Perdele si/ draperii
- Prize (4) pentru alimentare 220V – televizor, frigider, +2 prize
- Priza telefon, priza internet si priza cablu TV
- Internet wireless
BAIA
- Usa intrare baie cu broasca
- Chiuveta cu blat granit
- Cabina dus camere si cada cu hidromasaj in apartamente
- Usa cabina WC (poate fi din sticla)
- Vas WC cu system spalare si rezervorul ascuns in perete
- Föen
- Oglinda + oglinda cu lupa
- Aplica oglinda si camera WC (cu sensor de prezenta)
- Priza aparat de ras
- Support prosoape – chiveta si dus
- Cuier halate
- Cos gunoi
- Pahare
- Support hirtie WC
- Covoras antiderapant
- 2 halate pulsate
- Perie spalat vas WC
- Ventilator baie
Peretii in camere se vor acoperi cu tapete – modelul si colorile se vor alege functie de proiectul
ulterior de amenajari interioare – camere (apartamente) pe diverse teme (occidental, arab, indian,
japonez, etc)
Faianta in bai se aplica pe toata inaltimea peretelui, baile vor avea incalzire in pardoseala
Grilele de ventilatie din camere (ca si din toate spatiile) vor fi continue de Tip slot – din aluminiu,
vopsite la coloarea camerei.
B. Scaune sali de conferinta

Scaunele au urmatoarele caracteristici:
- au sezut si spatar mare si au prevazute cu brate.
- tapiteria scaunelor va fi material textil din polyester sau acryl cu gr. 290 - 320 Gr/ml, rezistenta la uzura
gradul 4 (scara 1 – 5) si rezistenta la frecare min. 22000 cicluri,
Sistem multifunctional compus din:
- scaune rabatabile (272 buc) tapitate cu material textil din polyester sau acryl cu gr. 290 - 320 Gr/ml,
rezistenta la uzura gradul 4 (scara 1 – 5) si rezistenta la frecare min. 22000 cicluri, cu pupitru incorporat 48.5 x 35
cm din panouri bilaminate stratificate cu grosimea de min.19 mm.
Sistemul de prindere trebui sa fie solid. Vor fi preferate modalitatile de prindere invizibile la exterior
Toate materialele, semifabricate si prefabricate, ce intra in componenta mobilierului, nu vor intra in lucrare
decat daca in prealabil s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de calitate
si agremente tehnice.
Se vor asigura de care executant certificate de garantie.
8.2. SISTEME PREZENTARE ELECTRONICA, TRADUCERE SIMULTANA

Se vor evidentia in proiectul de specialitate. Se va face oferta pentru un videoproiectoare in toate salile
cu urmatoarele caracteristici:
 Luminozitate: 4500 ANSI lumeni,
 Rezolutie native: XGA (1024x768), comprimat (SGVA,SXGA),
 Contrast: 300:1,
 Tehnologie: 1.3’’ Polysilicon Active Matrix TFT LCD (x3),
 Sistem de scalare,
 Culori: 6.7 mil.,
 Lentile: F1.7-2.3 (f=49-64 mm),
 Intrari: 2Xpc, 1Xdvi, 1Xusb, 1xRS – 232, 1xvideo RCA, 1Xs-vhs, 1Xvideo composite, 1 X PC (monitor),
2x audio jack;
 Iesiri:1 X PC (monitor), 1x audio jack;
 Difuzor:2x1.2W,
 Tip lampa: 275 W USB (2000 de ore de functionare);
 Compatibilitati: computer PC & Macintosh,
 Diagonala: 75-750 cm (30-30’’),
 Zoom si focus: motorizat (1:3:1),
 Optiuni de prezentare: marire digitala a imaginii, ecran alb, control mouse prin telecomanda, picture in
picture, inghetarea imaginii)
 Sursa: Sistem universal,
 Temperatura de operare: 0-35 gr C,
 Tensiunea de operare: 220-240 V AC/ 60-120 Hz,
 Mufa de securitate
 Cabluri VGA, alimentare, video audio, telecomanda.
Videoproiectorul se va monta pe o structura metalica ancorata de tavan.
La montaj in functie de tipul de videoproiector ales se va verifica unghiul de proiectie si distanta maxima
admisa de proiectie.
Se vor asigura de catre furnizorul sistemului de proiectie certificate de garantie si service post-garantie.
8.3. PERDELE SI JALUZELE
Pentru reglarea fluxului luminos ce trece prin suprafata vitrata, se va face oferta pentru:
- Perdele, draperii si/sau laluzele de tip plisse sau tip roman shade. –in functie de proiectul ulterior de
amenajari interioare se vor alege si tipul si culorile
In functie de proiectul ulterior de amenajari interioare la fata locului, se vor face oferte pentru perdele,
draperii si/sau pentru rulori interioare din material textil de tip “plisee “ sau rulouri interioare din material textile
“roman shade”. Rulourile vor fi prevazute cu un sistem de actionare electrica centralizata cu telecomanda. Sistemul
de actionare are la baza un motor de 24 Vcc. Miscarea motorului se transmite la un system de snururi textile care
prin infasurare/desfasurare determina ridicarea respective coborarea materialului textile.
Proiectantul agreaza solutia de rulouri interioare din material textil de tip “plisee”, beneficiarul urmand sa
aleaga in functie de solutia tehnica – pret.
Alegerea codului de culoare pentru rulourile interioare se face cu acceptul proiectantului.
Toate materialele, semifabricate si prefabricate, ce intra in componenta rulourilor, nu vor intra in lucrare
decat daca in prealabil s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de calitate
si agrementele, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.
Se vor asigura de care executant certificate de garantie si service post-montaj pentru sistemele de
actionare electrica.
CAPITOLUL 9.
TERASAMENTE
Alei, platforme, parcare
 C 169-88 “Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor
civile si industriale.”
 GT 001-97 “Ghid tehnologic privind realizarea drumurilor de organizare de santier.”
 GT 012-97 “Ghid privind utilizarea obiectivelor si echipamentelor de organizare de santier.”
 P 82-86 “Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea si intretinerea drumurilor de santier.”
 PC 002-97 “Ghidul pentru programarea lucrarilor de executie a constructiilor - program de calcul.”
Lucrari pregatitoare
Se verifica cota zero a obiectivului, se traseaza sau se verifica axul la alei si platforme.
Se vor executa toate lucrarile necesare in ampriza trasata (curatirea stratului vegetal, compactare
preliminare, asigurarea evacuarii apelor de suprafata, etc) in vederea inceperii executiei umpluturilor.
Executia teresamentelor
Se aduce pamantul necesar realizarii umpluturii, se imprastie pe toate suprafetele in straturi de 20 cm. cu
mijloace manuale sau mecanice .
Se determina umiditatea pamntului din strat in functie decare se adopta tehnologia de executie astfel ancat
sa se realizeze gradul de compactare prescris.
Pe timpul intreruperii executarii umpluturilor se vor lua masuri necesare in vrderea evacuarii apelor de
suprafata provenite din precipitatii.
Talazurile se vor executa comform planurilor de profile transversale.
Se recomanda evitarea acestor lucrari pe timp friguros.
Nu se va pune in lucru pamant cu umiditate mai mare de 12-13%.
Pentru evitarea tasarilor nu se vor folosi pamantui cu bulgari mai mari de 15 cm.
In cazul aparitiei crapaturilor in corpul rambleului din cauza tasarilor uniforme se vor largi si se vor plomba
cu pamant dr aceeasi natura cu cel din care s-a realizat rambleul.
CAPITOLUL 10.
ALTE PREVEDERI
10.1 Descrierea generala a activitatii Dirigintelui de Santier

10.1.1 Definitii
In contextul prezentelor specificatii tehnice termenii utilizati pentru activitatile procedurale sunt definiti astfel:
Dirigintelui de Santier - persoana fizica care indeplineste conditiile de studii si experienta profesionala,
fiind angajata de catre Beneficiar pentru verificarea calitatii materialelor si produselor puse in lucrare si pentru
verificarea executiei corecte a lucrarilor de constructii. El poate activa ca persoana fizica independenta sau in cadrul
unei societati de consultanta si este raspunzator atat fata de angajator cat si fata de organele abilitate ale statului,
pentru executia conforma cu proiectul si cu reglementarile tehnice in vigoare.
Investitorul sau Autoritatea Contractanta - persoana/e juridice care finanteaza si realizeaza investitii sau
interventii la constructiile existente in sensul legii.
Executantul sau Constructorul - persoana juridica ce a incheiat contractul de executie de lucrari, in urma
achizitiei publice.
Proiectantul – persoana fizica/juridica care intocmeste documentatia tehnica pe baza careia se finanteaza
si executa lucrarile de constructii.
Procedura - mod specific de a efectua o activitate.
Verificare - confirmare prin examinare si prezentarea de probe obiective a faptului ca cerintele specifice
au fost satisfacute.
Cerintele profesionale - cerintele minime pe care trebuie sa le indeplineasca inspectorii de santier in

functie de domeniile de activitate pentru care acestia sunt autorizati, corelat cu categoriile de importanta stabilite
pentru fiecare constructie in parte.
10.1.2 Dirigintele de Santier

Inspectorul de santier isi va desfasura activitatea ca reprezentant al Autoritatii Contractante in relatiile cu
Proiectantul, Constructorul, Furnizorii, Prestatorii de servicii in derularea contractului de lucrari.
Activitatea Dirigintelui de Santier va fi condusa de urmatoarele principii:
 impartialitate atit fata de Investitor cit si fata de Constructor, Furnizori si Proiectanti. Se va tine seama
de prevederile Legii concurentei si Legii privind combaterea concurentei neloiale.
 profesionalism
 fidelitate
 respectarea legalitatii
Scopul serviciilor de supervizare pe care Dirigintele de Santier trebuie sa le asigure pentru obiectivul de
investitii « EXTINDERE IMOBIL CU SPATII DE CAZARE PE TEREN PROPRIETATE, AMENAJARE PERCARE
PRIVATA », Municipiul Iasi, Sos. Bucium, nr. 18B, Judetul Iasi, este de a oferi Investitorului garantia ca Executantul
caruia i-a fost atribuit contractul de executie lucrari isi va indeplini toate responsabilitatile asumate prin contract, va
respecta prevederile legale, reglementarile tehnice si caietele de sarcini.
Dirigintele de specialitate isi va exercita atributiunile in urmatoarele faze tipice ale unui proiect:
 Preconstructia lucrarilor
 Mobilizarea
 Executia lucrarilor
 Receptia lucrarilor
 Perioada de garantie (de notificare a defectelor)
10.1.3. Obiectul Contractului

Obiectivul principal al Contractului este de asigurare a implementarii cu succes a proiectului « EXTINDERE
IMOBIL CU SPATII DE CAZARE PE TEREN PROPRIETATE, AMENAJARE PERCARE PRIVATA », Municipiul
Iasi, Sos. Bucium, nr. 18B, Judetul Iasi, din punct de vedere al parametrilor timp, cost, calitate si siguranta.
Natura serviciilor care trebuie furnizate sunt:

 Asistenta tehnica pentru Autoritatea Contractanta in contractul de lucrari si sprijin pentru echipa de
implementare a proiectului;
 Monitorizarea si supervizarea lucrarilor de constructii conform prevederilor legislatiei romane in
vigoare (Legea nr.10/1995 cu modificarile si completarile ulterioare si Ordinul nr.257/2005).
Dirigintele de Santier va avea nevoie de avizarea prealabila a Autoritatii Contractante pentru:

 a aproba orice modificare a obiectului Lucrarilor, care ar conduce la modificarea pretului
contractului, sau schimba substantial obiectul, caracterul sau calitatea lucrarilor;
 a aproba un sub-contractor care nu este numit in Contract pentru a indeplini o parte a sarcinilor;
 a aproba orice prelungire a termenului de incheiere a contractului de lucrari;
 a aproba subcontractarea oricarei parti a lucrarilor de executat (nu se aplica atunci cind limita
maxima a lucrarilor subcontractate este nula).
10.1.4 Asistenta tehnica pentru Autoritatea Contractanta in managementul proiectului
Dirigintele de Santier va trebui sa asiste Autoritatea Contractanta in administrarea proiectului de

infrastructura.
Responsabilitatile Dirigintelui de Santier in ceea ce priveste administrarea Contractului de lucrari constau
in urmatoarele sarcini:
SARCINA 1 Realizarea sistemului de comunicare si raportare
Dirigintele de Santier va avea responsibilitatea asigurarii unei legaturi eficiente intre toate partile implicate.
Acest lucru presupune intalniri ale Dirigintelui de Santier cu una, mai multe sau toate partile mentionate mai jos.
Autoritatea Contractanta
Contractor
Proiectant
Inspectoratul de Stat in Constructii
Dirigintele de Santier va avea responsibilitatea organizarii intalnirilor de lucru lunare, precum si ori de cate
ori este nevoie in timpul executiei lucrarilor, cu Autoritatea Contractanta si Constructorul, pentru care se vor
consemna in minuta sedintei toate discutiile purtate.
Raportul de activitate lunar va trebui sa contina detalierea tuturor lucrarilor executate in luna raportata si
sa descrie, din punct de vedere financiar si fizic, stadiul lor curent. Se vor face referiri la asigurarea calitatii lucrarilor,
monitorizarea poluarii daca este cazul, modul de implementare a Sistemului de Asigurare a Calitatii si modul in care
Constructorul isi controleaza propria activitate. De asemenea, raportul va avea un capitol distinct referitor la
monitorizarea decontarilor.
Raportul va fi inaintat Autoritatii Contractante nu mai tirziu de paisprezece zile de la sfirsitul lunii raportate.
Raportul Final va fi intocmit la terminarea lucrarilor si va cuprinde:
 detalii si explicatii asupra serviciilor asigurate de catre Dirigintele de Santier pe parcursul desfasurarii
contractului de servicii
 detalii si explicatii asupra desfasurarii contractului de lucrari, cu un capitol special dedicat receptiei la
terminarea lucrarii.
SARCINA 2 Monitorizarea programului de lucrari

Verificarea si amendarea programului de lucrari
Dirigintele de santier va verifica si aviza graficul de esalonare al lucrarii (programul de lucrari) inaintat de
catre Constructor.
Programul va avea un format concis, aratind durata in zile alocata fiecarei parti, sector sau articol important
din lucrare.
Dirigintele de Santier nu va aproba graficul de esalonare daca nu va fi intocmit conform specificatiilor
amintite.
Programul lucrarii va fi refacut lunar sau ori de cite ori este nevoie astfel incit sa indice modul de abordare
al lucrarilor pentru indeplinirea in termen a contractului de lucrari.
In eventualitatea in care ritmul de executie nu respecta, din motive imputabile Constructorului,
graficul de esalonare a lucrarilor propus, Dirigintele de Santier are obligatia de a notifica Constructorului luarea de
masuri imediate pentru recuperarea intarzierilor. Dirigintelel de Santier va informa Autoritatea Contractanta asupra
masurilor de remediere/recuperare propuse de catre Constructor si aprobate de catre Dirigintele de santier.
Asistenta Autoritatii Contractante privind planificarea platilor catre executant
Aceasta se va realiza pe baza Graficului de esalonare a lucrarilor intocmit de catre Constructor si a
previzionarii derularii fondurilor. Dirigintele de Santier va verifica previzionarea derularii fondurilor si va analiza daca
aceasta este realista, iar daca nu, va instrui Constructorul in vederea reesalonarii fondurilor necesare.
Odata cu inaintarea Situatiilor de plata intermediare, Constructorul are obligatia de a inainta si previzionarea
derularii platilor, in strinsa legatura cu graficul de esalonare a lucrarilor.
SARCINA 3 Controlul financiar al contractului

Dirigintele de Santier va avea responsibilitatea intocmirii Certificatelor Intermediare de Plata pentru lucrarile
executate de Contractor.
Dirigintele de Santier va pregati, in urma verificarii si revizuirii Situatiei de plata inaintate de catre
Constructor, Certificatul Intermediar de Plata in termen de maxim: 3 zile de la depunerea Situatiei de plata. Toate
Certificatele Intermediare de Plata vor contine, in afara platilor curente, situatia clara a platilor precedente si a
platilor cumulate.
Decontarea lucrarilor se va face pentru cantitatile real executate, rezultate din masuratori si inscrise in Foile
de atasament. Situatiile de plata se vor intocmi folosind preturile unitare si incadrarea lucrarilor in articolele de deviz
(pozitia si denumirea lor) din devizele anexa la contract.
Modul de masurare a cantitatilor real executate va fi cel prevazut in reglementarile tehnice, in Caietele de
Sarcini sau in alte documente din contract. Masuratorile vor fi efectuate de catre Dirigintele de Santier impreuna cu
reprezentantul Constructorului. Daca metoda de masurare nu este clara, Autoritatea Contractanta va notifica
Constructorul, prin intermediul Dirigintelui de Santier, metoda de masurare.
Masuratorile se fac de regula lunar. Pentru lucrarile ce devin ascunse masuratorile se fac la finalizarea
acestora (in termen de maxim 5 zile de la notificarea Constructorului), odata cu intocmirea procesului verbal de
receptie calitativa a lucrarilor ce devin ascunse.
Dirigintele de Santier va dispune dezvelirea acelor lucrari care au fost acoperite fara a fi verificate si ori de
cate ori sunt necesare verificari cantitative si calitative ale lucrarilor ce devin ascunse si va dispune refacerea lor
daca este cazul.
In cazul in care se va constata ca lucrarile sunt corespunzatoare, costurile implicate vor fi suportate de catre
Autoritatea Contractanta, iar in caz contrar acestea se vor reface pe cheltuiala Constructorului.
Certificatul Intermediar de Plata va fi alcatuit din:
1.“Fisa Rezumativa a Certificatului Intermediar de Plata” in care se vor evidentia valorile lucrarilor real
executate la data de decontare, valorile variatiilor in situatia in care sunt lucrari suplimentare sau renuntari, retinerile
si restituirea lor (Garantia de buna executie, daca este cazul), penalitatile si recuperarea avansului, toate acestea
fiind evidentiate pentru perioada certificata la plata, pentru perioada anterioara si cumulat.
Avansul la lucrare va fi acordat in conditiile legislatiei in vigoare, respectiv HGR 264/13.03.2003 Republicata
privind stabilirea actiunilor si categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor si limitelor pentru efectuarea de plati in
avans din fonduri publice (Anexa Nr. 1, Capitolul I, alineatul 6).
Fisa rezumativa va fi documentul prin care se face certificarea platii de catre Dirigintele de Santier si prin
care Autoritatea Contractanta lucrarii aproba Certificatul Intermediar de Plata. Dupa aprobarea Certificatului de
catre Autoritatea Contractanta, Constructorul va putea inainta Factura de plata pentru sumele cuvenite.
Fisa rezumativa va fi datata pentru a se urmari respectarea clauzelor capitolului 18 din contractul de lucrari
referitoare la Modalitatile de plata.
2.“Centralizatorul financiar al categoriilor de lucrari” va cuprinde balanta decontarii categoriilor de lucrari
pentru perioada certificata la plata, pentru perioada anterioara si cumulat (Anexa 8).
3.“Liste de cantitati - Balanta cantitatilor decontate” (Anexa 9) reprezinta detalierea articol cu articol a
decontarii cantitatilor de lucrari pentru perioada certificata la plata, pentru perioada anterioara si cumulat.
4. “Restituirea avansurilor”( Anexa 10) cuprinde balanta recuperarii sumelor avansate de catre Autoritatea
Contractanta.
5.“Centralizatorul Notelor de Comanda Suplimentara/ Renuntare” (Anexa11) va cuprinde balanta
centralizata a decontarilor pentru cantitatile de lucrari rezultate din variatii. Pentru fiecare Nota de Comanda
Suplimentara/ Renuntare se intocmeste o lista de cantitati separata careia ii va fi intocmita o “Balanta a cantitatilor
decontate”.
In vederea verificarii si certificarii la plata in timp cit mai scurt a situatiilor de plata inaintate de catre
Constructor, Dirigintele de Santier va tine inregistrarile zilnice ale masuratorilor. Vor fi inregistrate locul si cantitatile
de lucrari executate de catre Constructor in conformitate cu specificatiile contractului.
Situatia de lucrari inaintata de catre Constructor va avea ca suport Foi de atasament (Anexa 12), masuratori
postexecutie, desene, facturi si alte documente doveditoare ale executarii cantitatilor de lucrari si a platilor la care
Constructorul este indreptatit.
Dupa terminarea lucrarilor Constructorul va inainta Inspectorului de santier Situatia de plata, in care va fi
evidentiata valoarea totala a lucrarilor executate conform contractului precum si alte sume la care Constructorul
considera ca este indreptatit. Aceasta Situatie de plata va fi insotita de documente si justificari referitoare la sumele
cerute la plata.
Daca Inspectorul de santier nu este de acord cu Situatia de plata sau documentatia nu este completa sau
edificatoare, Constructorul trebuie sa completeze documentatia cu acele piese pe care Dirigintele de Santier le
solicita pentru clarificarea problemelor aparute.
Dirigintele de Santier va pregati, in urma verificarii si revizuirii Situatiei de plata inaintate de catre
Constructor, Certificatul de plata la terminarea lucrarilor.
In cazul in care cantitatile rezultate din masuratori difera de cele inscrise in Listele de cantitati din
documentatia tehnica, se impune confirmarea acestor cantitati de catre Proiectant, urmind ca ele sa fie regularizate
prin Note de Comanda Suplimentara/ Renuntare (Anexa 13) compensate valoric si incadrate in capitolul "Diverse
si neprevazute".
In cazul in care, pe parcursul lucrarilor, Constructorul se va confrunta cu alte conditii decit cele prevazute
in Contract, temeinic justificate si insusite de Autoritatea Contractanta acesta va avea dreptul la plata cheltuielilor
suplimentare.
Dirigintele de Santier va notifica situatiile nou aparute Autoritatea Contractanta si Proiectantului si, in
colaborare cu Constructorul, va pregati Notele de Comanda Suplimentara/ Renuntare numai in cazul in care
acestea sunt solid motivate prin Dispozitii de Santier emise de Proiectant si acceptate de Autoritatea Contractanta.
Dupa aprobare toate Notele de Comanda Suplimentara/ Renuntare vor fi semnate si inregistrate de fiecare
parte (Proiectant, Dirigintele de Santier, Constructor, Autoritatea Contractanta).
Decontarea lucrarilor suplimentare se face pe baza situatiilor de plata, elaborate pe baza preturilor unitare
negociate pentru cantitatile suplimentare, sau articole suplimentare. In cazul in care aceste preturi se regasesc in
oferta, ele se considera ca au fost negociate.
SARCINA 4 COMPLETAREA JURNALULUI DE SANTIER
Dirigintele de Santier are obligatia de a deschide Jurnalul de Santier al lucrarii (Anexa 16) si de a inregistra
zilnic toate informatiile relevante care ar putea, la un moment dat, sa se dovedeasca foarte utile pentru rezolvarea
problemelor de orice natura sau pentru rezolvarea reclamatiilor ce ar putea aparea cu privire la executia lucrarilor.
In Jurnalul de Santier Inspectorul va inregistra cu acuratete urmatoarele date si informatii:
 lucrarile executate si locatia exacta;
 echipamentele, materialele si forta de munca utilizate;
 conditiile meteorologice;
 evenimente aparute;
 defectiuni aparute la echipamente si utilaje;
 ORICE ALTI FACTORI GENERALI SAU PARTICULARI CARE AR PUTEA AFECTA
DESFASURAREA EXECUTIEI LUCRARILOR.
SARCINA 5 EMITEREA DISPOZITIILOR DE SANTIER
Dirigintele de Santier poate emite Dispozitii de Santier/Notificari dar fara a modifica Proiectul, Caietele de
Sarcini sau Listele de cantitati. Aceste dispozitii se emit numai in vederea respectarii de catre Constructor a
clauzelor contractuale.
Orice modificare adusa, din motive obiective, Proiectului, Caietelor de Sarcini sau Listelor de cantitati va fi
facuta numai de catre Proiectantul lucrarii si insusita de catre specialistii verificatori de proiecte. Modificarile vor fi
inaintate sub forma de Dispozitie de Santier a Proiectantului.
Nu este admisa schimbarea solutiei tehnice din Proiect sau a indicatorilor tehnico-economici fara aprobarea
Proiectantului. Solutia tehnica reproiectata si noii indicatori tehnico-economici vor fi avizati de catre Comisia
Tehnico-Economica a Autoritatii Contractante.
Toate Dispozitiile de Santier emise de catre Proiectant vor fi numerotate si indosariate, iar atunci cand
conduc la modificari din punct de vedere financiar sau al termenelor de executie vor fi insotite de justificari.
Dirigintele de Santier are obligatia de a urmari punerea in practica de catre Constructor a Dispozitiilor de
Santier emise de Proiectant.
In cazul in care Dispozitiile de santier sunt emise ca urmare a nerespectarii prevederilor din documentatia
tehnica de executie, lucrarile prevazute in acestea se vor executa pe cheltuiala Constructorului.
10.2. Monitorizarea si supervizarea lucrarilor de constructii

Serviciile asigurate de Dirigintele de Santier vor respecta legislatia romana in vigoare. In cazul in
care pentru executia unei lucrari sunt necesari mai multi Diriginti de Santier (pe specialitati), se va numi un Sef al
echipei de Diriginti de Santier care sa asigure coordonarea activitatilor pe toata perioada de executie a lucrarilor.
Derularea contractului de prestari servicii incheiat intre Autoritatea Contractanta si Dirigintele de santier va
urmari prestarea serviciilor pentru urmatoarele faze tipice ale unui proiect:
 Preconstructia lucrarilor
 Mobilizarea
 Executia lucrarilor
 Receptia lucrarilor
 Perioada de garantie (de notificare a defectelor)
CICLUL UNUI PROIECT TIPIC

(BAZAT PE O DURATA DE CONSTRUCTIE DE 12 LUNI)
LUNI
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5
Pre-Constructie
Procesul verbal de receptie
Constructie Terminarea
proiectului Procesul verbal de receptie finala
Inceperea Constructiei
Perioada de garantie
Semnarea Contractului
SARCINA 1 ..........................................................................PRE-CONSTRUCTIE ( MAXIM 1 LUNA)
Activitatile de preconstructie se desfasoara in perioada de pregatire a executiei lucrarilor si presupun:

1. Verificarea existentei autorizatiei de construire, precum si indeplinirea conditiilor legale cu privire la
aceasta. Investitorul are obligatia conform Legii 10/1995, articolul 21b), sa obtina toate acordurile si avizele
necesare si autorizatia de construire. Documentatia necesara obtinerii autorizatiei de construire este precizata in
Legea 50/1991, modificata si republicata.
2. Verificarea corespondentei dintre prevederile autorizatiei de construire si ale proiectului. Se vor
verifica planurile de amplasament, planurile de situatie si identificarea retelelor de utilitati existente pe teren,
conform avizelor, acordurilor obtinute.
3. Preluarea de la Autoritatea Contractanta si predarea catre Contractor a amplasamentului si a
reperelor de nivelment. Amplasamentul va fi predat liber de orice sarcina.
Dirigintele de santier va convoca pentru aceasta faza reprezentanti ai Autoritatea Contractanta, ai
Constructorului si aI detinatorilor de instalatii si utilitati publice aflate pe amplasament.
La predarea-primirea amplasamentului va fi intocmit Procesul Verbal de predare a amplasamentului care
va contine mentiuni referitoare la constructiile sau instalatiile aflate pe amplasament sau in subsol si termenele de
eliberare (Anexa 1).
4. Participarea, impreuna cu Proiectantul si cu Constructorul, la trasarea generala a constructiei si la
stabilirea bornelor de reper. Inspectorul de santier va asista la trasarea si materializarea bornelor de referinta si a
cotelor de nivel in imediata apropiere a amplasamentului. Vor mai fi trasate si materializate caile de acces la
amplasament si limitele acestuia. Inspectorul de santier va dispune marcarea si protejarea bornelor de reper ale
constructiei (Anexa 2).
5. Predarea catre Constructor a terenului rezervat pentru organizarea de santier. Dirigintele are obligatia
de a verifica valoarea cheltuielilor pentru organizarea de santier, estimate de catre proiectant conform HG
1179/2002, respectiv cheltuielile necesare in vederea crearii conditiilor de desfasurare a activitatii de constructii -
montaj, taxele necesare obtinerii autorizatiei de constructie provizorie, taxe de conectare la utilitati, etc. Totodata
Inspectorul de santier va dispune locul de amplasare al panourilor de identificare al constructiei/ investitiei.
6. Studierea proiectului, caietelor de sarcini, tehnologiilor si procedurilor prevazute pentru realizarea
constructiei, verificarea existentei tuturor pieselor scrise si desenate, corelarea acestora, respectarea
reglementarilor cu privire la verificarea proiectelor de catre verificatori atestati, verificarea existentei in proiect a
prevederilor privind fazele determinante precum si a programului de control al calitatii, verificarea existentei tuturor
avizelor, acordurilor, precum si respectarea prevederilor legale privind documentatia tehnica.
Verificarile vor fi facute in functie de categoria de importanta a constructiei stabilita prin proiect atit la
constructiile permanente si provizorii cit si la lucrarile de modernizare, modificare, transformare, consolidare si de
reparatii.
Dirigintele de santier are obligatia de a emite comentarii asupra aplicabilitatii Detaliilor de Executie,
Caietelor de Sarcini si asupra corectitudinii Listelor de Cantitati puse la dispozitie de catre Autoritatea Contractanta.
7. Asigurarea implementarii unui sistem eficient de informare, comunicare si raportare intre Autoritatea
Contractanta, Constructor, Proiectant.
Forma de comunicare de regula va fi in scris, exceptand situatiile in care se dispune oprirea lucrarilor pe
motiv de nerespectare a calitatii lucrarilor sau a documentatiei, caz in care imediat dupa dispunerea opririi lucrarilor,
Dirigintele de santier va notifica acest lucru in scris Constructorului, Autoritatea Contractanta si tuturor factorilor
implicati.
8. Emiterea ordinului de incepere a lucrarilor catre Constructor si comunicarea datei de incepere a
lucrarilor de constructii Inspectoratului Teritorial de Stat in Constructii.
9. Asistenta pentru Autoritatea Contractanta in verificarea si aprobarea Scrisorii de Garantie Bancara
de Buna Executie si a tuturor documentelor anexate (daca este cazul), inaintate de catre Constructor. Dirigintele va
verifica existenta, valabilitatea si legalitatea documentelor prin care se constituie garantia de buna executie
Daca in contractul de executie de lucrari se prevad si plati sub forma de avans, Dirigintele de Santier va
asista Autoritatea Contractanta in verificarea si aprobarea scrisorii de garantie bancara.
10. Asistenta pentru Autoritatea Contractanta in verificarea si aprobarea unui contract de asigurare
adecvat. Asigurarile incheiate si prezentate de catre Constructor, precum si documentelor anexate lor, trebuie sa
fie in concordanta cu prevederile contractului de executie de lucrari.
11. Verificarea planului de actiuni pentru implementarea masurilor de reducere a impactului negativ
asupra mediului, intocmit pe baza documentelor contractului, cerintelor Acordului de Mediu precum si monitorizarea
implementarii acestor masuri.
12. Verificarea si aprobarea propunerilor Constructorului privind managementul traficului si masurile de
protectia muncii atat pentru personalul din santier al Constructorului cat si pentru public (acolo unde este cazul).
Organizarea de santier, accesul la si din santier trebuie amenajate in asa fel incat sa nu distruga mediul
inconjurator, iar in privinta programului de lucru al santierului, Drigintele de Santier va verifica existenta aprobarilor
necesare pentru programul de lucru prelungit sau pe timp de noapte (acolo unde este cazul) in scopul asigurarii
confortului riveranilor.
SARCINA 2 .................................................................................... MOBILIZAREA (MAXIM 1 LUNA)
Mobilizarea este perioada initiala a fazei de constructiei a Contractului si are durata de 5 (cinci) zile
conform clauzelor din contractul de lucrari. In acest timp Contractorul va stabili facilitatile de santier atat pentru sine,
cat si pentru Dirigintele de Santier. Dirigintelel de Santier va folosi aceasta perioada pentru examinarea si, acolo
unde este cazul, aprobarea metodologiei de lucru a Contractorului. Sarcinile principale care vor fi realizate de catre
Dirigintele de Santier sunt dupa cum urmeaza:
1. Examinarea Programului de constructie a Contractorului si previziunilor fluxului de numerar, a
mainii de lucru si necesarului de echipament asociate.
2. Examinarea/comentarea daca este necesar a programului de achizitie a Contractorului in vederea
respectarii regulii de origine si de nationalitate.
3. Verificarea si aprobarea procedurilor QA/QC a Contractorului si a Planului de asigurare a calitatii,
a procedurilor de proces pentru lucrarea respectiva. Programul de verificari pe faze de receptie/determinante trebuie
sa fie vizat de Inspectoratul Teritorial de Stat in Constructii.
4. Examinarea/comentarea daca este necesar a Procedurilor de Protectia Muncii a Contractorului.
5. Examinarea eligibilitatii, inregistrarii Sub-Contractorilor propusi de Contractor, in vederea aprobarii
acestora.
6. Examinarea/aprobarea echipamentului importat temporar de catre Contractor.
7. Emiterea Certificatului de Plata Interimar pentru plata in Avans, daca este cazul.
SARCINA 3 ................................................................................................................. CONSTRUCTIA
Sarcinile si indatoririle Dirigintelui de Santier pe parcursul executarii lucrarilor de constructie sunt, fara a se
limita insa, urmatoarele:
Dirigintele de santier in domeniul "Lucrari constructii".

Are atributiuni clar definite in ceea ce priveste respectarea prevederilor din caietele de sarcini si din
reglementarile tehnice in vigoare referitoare la materialele inglobate in lucrarile permanente.
Verificarea respectarii legislatiei cu privire la materialele utilizate privind: existenta documentelor de atestare
a calitatii si a originii, corespondenta calitatii acestora cu prevederile cuprinse in certificatele de calitate, contracte,
proiecte.
Interzicerea utilizarii de materiale semifabricate si prefabricate necorespunzatoare sau fara certificate de
conformitate, declaratie de conformitate ori fara agrement tehnic (pentru materialele netraditionale).
Asistare la prelevarea probelor de la locul de punere in opera si consemneaza in registre rezultatele din
buletinele de incercari pentru materialele la care se fac probe de laborator.
In cazul in care Dirigintele de Santier in domeniul "materiale si produse pentru constructii“ constata
neconformitatea materialelor propuse a fi puse in opera cu specificatiile tehnice, acesta are obligatia de a intocmi
“Rapoarte de Neconformitate” (Anexa 6) in care va preciza la ce se refera neconformitatile, descrierea detaliata a
acestora si termenul maxim de remediere.
Reprezentantul Constructorului in santier va trebui sa propuna masurile de remediere, in urma consultarii
cu proiectantul de specialitate.
Nici o Neconformitate nu va fi stinsa pina cind problemele semnalate nu vor fi rezolvate.
Inspectorul de santier in domeniul "lucrari de constructii"
Are atributiuni clar definite in ceea ce priveste respectarea Proiectului, a Caietelor de sarcini si
Reglementarile tehnice in vigoare referitoare executia lucrarilor permanente:
Urmareste realizarea constructiei in conformitate cu prevederile contractului, proiectelor, caietelor de sarcini
si ale reglementarilor tehnice in vigoare.
Examinarea Programului de constructie a Contractorului si previziunilor fluxului de numerar asociate.
Verificarea respectarii tehnologiilor de executie, aplicarea corecta a acestora in vederea asigurarii nivelului
calitativ prevazut in documentatia tehnica, in contract si in normele tehnice in vigoare.
Interzicerea utilizarii de lucratori neautorizati pentru meseriile la care reglementarile tehnice au prevederi in
acest sens.
Interzicerea utilizarii de tehnologii noi neagrementate tehnic.
Verificarea/aprobarea in colaborare cu Dirigintele in domeniul materiale si produse pentru constructii a
propunerii de materiale ale Contractorului, in vederea respectarii regulii de origine si de nationalitate.
Efectuarea verificarilor prevazute in norme si semnarea documentelor intocmite ca urmare a verificarilor,
respectiv procese-verbale in faze determinante, procese-verbale de lucrari ce devin ascunse (Anexa 3, Anexa 4),etc
Participarea alaturi de Inspectoratul de Stat in Constructii la verificarea executiei in faze intermediare si faze
determinante.
Asistarea la prelevarea probelor de la locul de punere in opera.
1. Participarea ca martor la testarea materialelor (efectuate de Contractor), atunci cand sunt cerute
teste suplimentare, inregistrind rezultatele.
Analizarea masuratorilor si testelor pentru orice lucrare ce devine ascunsa, inainte ca aceasta sa fie
acoperita.
Urmarirea realizarii lucrarilor, din punct de vedere tehnic, pe tot parcursul executiei acestora, admitand la
plata numai lucrarile corespunzatoare din punct de vedere calitativ.
2. Recuperarea avansul platit de Autoritatea Contractanta, in perioada initiala a contractului, in
vederea mobilizarii.
3. Calcularea Sumelor Retinute (daca este cazul), sub forma de cota parte din fiecare certificat de
plata, drept garantie de buna executie.
Sistarea executiei, demolarea sau refacerea lucrarilor executate necorespunzator, in baza solutiilor
elaborate de proiectant sau de persoanele abilitate prin lege pentru dispunerea acestora.
Transmiterea proiectantului a sesizarilor proprii sau ale participantilor la realizarea constructiei privind
neconformitatile constatate pe parcursul executiei.
Monitorizarea evolutiei lucrarilor in comparatie cu Graficul de executie a Contractorului pentru a lua masuri
de remediere in cazul in care apar stagnari, incetiniri sau alte impasuri.
Verificarea respectarii prevederilor legale cu privire la cerintele stabilite prin Legea nr. 10/1995 privind
calitatea in constructii, in cazul efectuarii de modificari ale documentatiei sau adoptarii de noi solutii care schimba
conditiile initiale.
Urmarirea respectarii de catre executant a masurilor dispuse de proiectant sau de organele abilitate.
Preluarea documentelor de la Constructor si Proiectant si completarea cartii tehnice a constructiei cu toate
documentele prevazute de reglementarile legale.
4. Inregistrarea zilnica a evenimentelor de pe santier si a instructiunilor date Contractorului intr-un
jurnal de lucru. Inregistrarile trebuie sa fie facute in baza activitatilor Contractorului, incluzand echipamentul si forta
de munca pe santier, precum si toate informatiile relevante privind factorii care ar afecta progresul - vremea,
defectarea echipamentului, etc.
5. Realizarea inspectiilor asa cum sunt prevazute in Programul de Control pe faze de lucrari si
inregistrarea acestora.
6. Primirea reclamatiilor Contractorului si formularea de recomandari pentru Autoritatea Contractanta
in privinta platilor aditionale/ prelungirii duratei de executie.
7. Calcularea despagubirilor/ penalitatilor.
8. Medierea disputelor care apar pe santier in timpul executiei lucrarilor.
9. Intocmirea rapoartelor lunare, in formatul aprobat de comun acord cu Autoritatea Contractanta,
care trebuie sa cuprinda cel putin informatii privitoare la progresul lucrarii, calitate, protectia muncii, variatii si orice
alte probleme care ar afecta executia adecvata a lucrarilor.
10. Asigurarea ca o reclama adecvata este facuta de catre Contractor cu privire la implicarea UE in
proiect, in conformitate cu Ghidul de Identificare Vizuala.
Urmarirea dezafectarii lucrarilor de organizare si predarea terenului detinatorului acestuia. La terminarea
lucrarilor va dispune si verifica aducerea la forma initiala a terenului si mediului afectat de lucrari, decontarea acestor
lucrari fiind facuta conform capitolului "Cheltuieli pentru amenajarea terenului" din Devizul General.
In cazul in care Dirigintele de Santier in domeniul "lucrari de constructii“ constata neconformitatea lucrarilor
executate cu prevederile mentionate mai sus, acesta are obligatia de a intocmi “Rapoarte de Neconformitate”
(Anexa 6) in care va preciza la ce se refera neconformitatile, descrierea detaliata a acestora si termenul maxim de
remediere.
Reprezentantul Constructorului in santier va trebui sa propuna masurile de remediere.
Nici o Neconformitate nu va fi stinsa pina cind problemele semnalate nu vor fi rezolvate.
SARCINA 4 Receptia lucrarilor

Sarcinile si indatoririle Dirigintelui de Santier la receptia lucrarilor de constructie sunt, fara a se limita insa
la acestea, urmatoarele:
Participarea la receptia lucrarilor. Asigura secretariatul Comisiei de receptie si intocmeste Procesul verbal
de receptie la terminarea lucrarilor (Anexa 17) inclusiv anexele care cuprind lucrarile restante/necorespunzatoare
stabilite de Comisia de receptie si care trebuie finalizate/remediate in timpul perioadei de garantie.
Predarea investitorului/utilizatorului a actelor de receptie, documentatia tehnica si economica a constructiei,
impreuna cu capitolele aferente cartii tehnice a constructiei.
1. Intocmirea Certificatului de plata la receptionarea lucrarilor in baza situatiei de lucrari transmise de
Contractor.
SARCINA 5 Perioada de garantie

Sarcinile si indatoririle Dirigintelui de Santier in perioada de notificare a defectelor se refera, fara a se limita
insa la acestea, la remedierea defectiunilor/neconformitatilor constatate de catre Comisie la receptia la terminarea
lucrarilor:
Urmarirea rezolvarii problemelor constatate de Comisia de receptie si intocmirea documentelor de aducere
la indeplinire a masurilor impuse de Comisia de receptie. Dirigintele de Santier va urmari rezolvarea remedierilor in
termen de cel mult 90 zile de la data receptiei lucrarilor, conform art. 22 din HGR 273/1994.
In cazul in care Constructorul nu-si va respecta obligatiile, Dirigintele de Santier va emite o somatie si daca
nici in acest caz executantul nu se conformeaza, va Notifica atat Constructorului cat si Autoritatea Contractantai,
propunerea de a se executa remedierile de catre alt executant, cheltuiala fiind suportata de Constructorul care nu
si-a indeplinit obligatiile.
1. Certificarea la plata a sumelor retinute sau confirmarea eliberarii garantiei de buna executie in termenul
prevazut de HGR 925/2006 si contract.
2. Propunerea unei programari a inspectiilor periodice, efectuate de catre Autoritatea Contractanta, ale
lucrarilor in timpul acestei perioade pentru a se asigura de o functionare corespunzatoare a acestora.
10.3. Graficul de timp pentru indeplinirea sarcinilor

Odata cu inaintarea propunerii, ofertantii vor prezenta o programare esalonata in timp a activitatii,
coroborata cu graficul de timp pentru executia lucrarilor si cu programul de control pe faze propus de proiectant.
Locatia proiectului
Dirigintele de Santier va indeplini serviciile descrise anterior in vederea asigurarii implementarii cu succes
a proiectului « EXTINDERE IMOBIL CU SPATII DE CAZARE PE TEREN PROPRIETATE, AMENAJARE
PERCARE PRIVATA », Municipiul Iasi, Sos. Bucium, nr. 18B, Judetul Iasi, din punct de vedere al parametrilor
timp, cost, calitate si siguranta.
Data de incepere a contractului si perioada de executie

Data de incepere a contractului se stabileste a fi in cursul lunii octombrie 2007 si perioada de executie va
fi pe perioada de derulare a contractului de lucrari.
10.4. Cerinte minime profesionale

Cerintele minime profesionale solicitate de catre Autoritatea Contractanta si pe care trebuie sa le
indeplineasca inspectorul de santier sunt stabilite conform Ordinului MLPTL nr. 257/01.11.2005, in functie de
specificul si categoria de importanta a constructiei stabilite de catre Proiectantul constructiei.
Dirigintele de santier in domeniul "lucrari de constructii" are in general urmatoarele atributii:

 verificarea conformitatii, din punct de vedere calitativ, a materialelor si produselor puse in lucrare cu
cerintele proiectului;
 verificarea respectarii cerintelor reglementate legal si tehnic privind atestarea si controlul calitatii, privind
utilizarea de produse noi;
 verificarea legalitatii executiei lucrarilor de constructii;
 verificarea conformitatii documentatiei de executie cu reglementarile legale si tehnice specifice;
 verificarea realizarii constructiilor si asigurarea nivelului calitativ, in conformitate cu prevederile
contractului, proiectelor, caietelor de sarcini si ale reglementarilor tehnice in vigoare;
Dirigintele de santier trebuie sa faca dovada ca este autorizat conform Procedurii de autorizare a
inspectorilor de santier stabilita prin Ordinul MLPTL nr. 257/01.11.2005, dupa cum urmeaza :
STUDII
DOMENIUL DE
NR.CRT.
AUTORIZARE NIVEL SPECIALIZARE
2. Lucrari de constructii:
2.1. Lucrari constructii:
2.1.2. Categoria de importanta C superior inginer - CCIA, CH* CFDP
10.5. Facilitati si informatii furnizate de Autoritatea Contractanta

Autoritatea contractanta pune la dispozitia ofertantilor urmatoarele documente:
 Graficul de timp pentru executia lucrarilor de constructii
 Programul de control pe faze propus de proiectant
 Caietele de sarcini pe specialitati
Autoritatea contractanta va pune la dispozitia Dirigintelui cu care va incheia contractul, urmatoarele
documente:
 Un exemplar din documentatia tehnica de executie
 Detaliile de executie
 Caietele de sarcini pe specialitati
 Un exemplar din contractul de lucrari incheiat cu constructorul
 Avizele, acordurile si autorizatia de construire
Autoritatea contractanta se va asigura ca Dirigintelui de santier i se va pune la dispozitie de catre
Constructor un birou cu dotarile minim necesare in vederea desfasurarii in bune conditii a activitatii de supervizare
a lucrarilor.
10.6. Lista standardelor aplicabile

Ofertantii se vor conforma legislatiei si standardelor in vigoare, avand in vedere referirile la:
1. Reglementarile tehnice definite in legislatia interna, care sunt compatibile cu reglementarile
Comunitatii Europene;
2. Daca nu exista reglementari tehnice in sensul celor prevazute la punctul 1, la reglementari
nationale, si anume, de regula in urmatoarea ordine de decadere:
 reglementari nationale care adopta standarde europene;
 reglementari nationale care adopta standarde internationale;
 alte reglementari.
Regula de origine si de nationalitate
Autoritatea Contractanta solicita Dirigintelui de Santier sa verifice pe toata perioada de executie de lucrari
documentele edificatoare privind respectarea de catre Contractor a regulii de eligibilitate privind nationalitatea si
originea, fara a veni in contradictie cu prevederile legislatiei romanesti in vigoare.
La procedura pentru atribuirea contractului are dreptul de a participa si este eligibila orice organizatie
individuala, romaneasca sau straina, persoana fizica/juridica apartinand unuia din statele membre ale Uniunii
Europene.
Prestatorul strain, membru UE, va beneficia in Romania de acelasi regim privind participarea de care
beneficiaza si prestatorul roman in tara in care prestatorul strain este rezident.
Filialele agentilor economici, cu personalitate juridica si inregistrate potrivit legii au dreptul de a participa la
procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publica in nume propriu si, in acest scop, trebuie sa prezinte
documente care dovedesc eligibilitatea, inregistrarea, capacitatea tehnica si capacitatea economico-financiara,
proprii filialei.
Sucursalele neinregistrate au dreptul de a participa la procedura pentru atribuirea contractului de achizitie
publica si de a incheia contractul respectiv numai in numele societatii-mama, prin imputernicire.
In acest caz documentele prezentate, care dovedesc eligibilitatea, inregistrarea, capacitatea tehnica si
capacitatea economico-financiara, trebuie sa fie cele ale societatii-mama.
La procedura aplicata pentru atribuirea unui contract de achizitie publica nu au dreptul de a participa doua
sau mai multe filiale/sucursale ale aceleiasi societati-mama.
Agentii economici se pot asocia pentru a depune oferta. Asociatii vor desemna din randul lor pe cel care,
in cazul atribuirii contractului de achizitie publica, ii reprezinta in raporturile cu Autoritatea Contractanta, in calitate
de lider de asociatie. Asocierea poate fi legalizata inainte de incheierea contractului de achizitie publica, in cazul in
care oferta comuna este declarata castigatoare.
STRUCTURA DE REZISTENTA
CUPRINS
1. Generalitati
2. Lucrari de pregatire.
3. Lucrari de terasamente.
4. Lucrari de fundatii.
5. Executarea lucrarilor de beton armat monolit - stalpi, grinzi, plansee.
6. Lucrari de izolatii.
7. Executarea lucrarilor pe timp friguros.
8. Masuri de protectie a muncii.
9. Prevederi speciale.
Anexa R2
LISTA NORMATIVELOR care contin prevederi referitoare la asigurarea calitatii.
1 . Generalitati
1.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde principalele conditii tehnice ce trebuie avute in vedere la executarea
cladirilor cu structura alcatuita din cadre din beton armat, in vederea asigurarii rezistentei si stabilitatii acestora,
precum si conditiile de calitate.
1.2. In cele ce urmeaza s-a insistat in special asupra acelor prevederi care nu sunt detaliate in normativele
si prescriptiile tehnice, s-au dezvoltat elementele tehnice mentionate in planse si s-au prezentat informatii si
prescriptii complementare planselor.
In anexa s-a prezentat lista actelor normative ce contin prevederi referitoare la asigurarea calitatii lucrarilor.
1.3. Obligatiile si raspunderile investitorilor, proiectantilor si executantilor lucrarilor de constructii, in
asigurarea calitatii, sunt reglementate in Legea nr. 10/18.I.1995 - privind calitatea in constructii.
1.4. Orice modificari ulterioare in cuprinsul prescriptiilor si orice noi prescriptii ce vor apareA, vor fi
respectate in mod obligatoriu chiar daca nu concorda cu prevederile prezentei lucrari. In consecinta, utilizatorii
acestui caiet de sarcini trebuie sa cunoasca si sa mentina la curent listele prescriptiilor, operand treptat in acestea
modificarile si completarile survenite.
2. Lucrari de pregatire
2.1. Dupa primirea si insusirea documentatiei, constructorul va stabili necesarul de materiale, locul si
conditiile de depozitare, utilajele necesare executiei, ordinea de executie a lucrarilor.
2.2. In functie de categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate, se va stabili formatia de lucru pe meserii
si modul in care urmeaza a se desfasura executia.
2.3. Echipele de meseriasi cu calificare corespunzatoare vor fi dotate corespunzator cu toate sculele si
materialele necesare.
2.4. Seful de santier va supraveghea permanent executarea lucrarilor, asigurandu-se astfel executia de
calitate. Se vor urmari in special respectarea dozajelor si a consumurilor specifice de materiale precum si efectuarea
tuturor operatiilor prevazute a se executa.
2.5. Constructorul poate stabili si alta tehnologie de executie daca se respecta solutiile tehnice din proiect.
2.6. Lucrarile de terasamente nu pot fi incepute decat dupa efectuarea operatiilor de predare-primire a
amplasamentului, consemnate intr-un proces verbal incheiat de delegatii beneficiarului, proiectantului si
executantului.
2.7. Trasarea pe teren a cladirii se va realiza in conformitate cu prevederile din
STAS 9824/1-87 si cuprinde urmatoarele lucrari:
2.7.1. Identificarea, reconstituirea si dupa caz rematerializarea reperelor de trasare (ale retelei geodezice,
ale bazei de trasare sau ale retelei de trasare);
2.7.2. Aplicarea pe teren a elementelor geometrice prevazute in planul de trasare care definesc pozitia
punctelor caracteristice ale constructiilor;
2.7.3. Verificarea aplicarii pe teren a planului de trasare;
2.7.4. Abaterile admise pentru lungimi de trasare a constructiilor pe orizontala se determina cu relatiile:
Td1 =  0.75  L - (mm) - pentru coordonatele rectangulare de trasare;
Td2 =  2  L - (mm) - pentru laturile pe conturul de trasare;
unde: L - lungimea in metri
2.7.5. Abaterile precizate se majoreaza functie de panta terenului cu :
Panta terenului p ( in grade
p  3 3< p  10 10< p 15 P > 15
centezimale
Sporul de abatere ( % ) 0 25 50 100
2.7.6. Toleranta de trasare pentru unghiuri este de 1 .

2.7.7. Abaterea admisa la trasarea reperului de cota  0.00 este de  1 cm.
2.8. Receptia lucrarilor de trasare se face in doua faze si anume :
- receptia documentatiei de trasare si a bazei de trasare, aplicata pe teren de proiectant;
- receptia trasarii constructiei efectuata de constructor, care se face in conformitate cu STAS
9824/0-74.
2.9. Beneficiarul si constructorul raspund de conservarea punctelor si reperelor primite pe teren, iar in
caz de distrugere se va face reconstituirea lor. Pe toata durata constructiilor aceasta raspundere revine
constructorului.
2.10. Trasarea axelor constructiei se va efectua in conformitate cu prevederile din "Indrumator privind
executarea trasarii de detaliu in constructii" indicativ C 83-75.
2.11. Executarea trasarii de detaliu se efectueaza de catre echipe de specialisti capabili sa utilizeze
corespunzator diferitele instrumente pe care le folosesc si sa interpreteze, in corespondenta cu conditiile reale de
efectuare a masuratorilor, rezultatele obtinute.
2.12. La receptionarea lucrarilor de trasare a axelor se va verifica :
- modul de alcatuire a reperelor care sa asigure stabilitatea acestora;
- amplasarea reperelor astfel incat sa se poata asigura materializarea axelor in vederea executarii
lucrarilor de terasamente si infrastructura;
- precizia masuratorilor - toleranta la distanta intre axe este de  5 mm.
2.13. Urmarirea tasarilor prin metode topografice se efectueaza pe baza proiectului de urmarire a tasarilor
ce se comanda de catre beneficiar.
2.13.1 Avand in vedere natura terenului de pe amplasament - la cota de fundare, conform normativului
C61/74 si STAS 2745/90, se inpune masurarea eventualelor tasari, atat pe timpul executiei cat si in exploatare.
2.13.2. Pentru determinarea tasarilor reale ale cladirii se vor incastra la cota  0.00 marci de tasare conform
STAS 10493/76 si normativ C61/74 Fig.1.
2.13.3. Reperele de referinta (repere fixe) utilizate la masurarea deplasarilor verticale ale cladirilor cu
metodele topografice vor fi de adancime.
Reperele se vor amplasa, respectand prevederile din STAS 2745/90, pct.3.
2.13.4. Citirea "0" se efectueaza dupa executarea infrastructurii, iar pe tot timpul executiei se vor programa
masuratori astfel incat sa coincida, pe cat posibil, cu terminarea unei etape de lucru.
2.14.1. Citirile se vor inregistra in carnetul de nivelment si se transmit proiectantului dupa fiecare ciclu de
observatie.
2.14.2. Proiectantul impreuna cu unitatea care a intreprins masuratorile intocmeste un raport tehnic ce se
include in cartea tehnica a constructiei.
3. Lucrari de terasamente
3.1 Executarea sapaturilor
3.1.1 Executarea sapaturilor se va realiza in conformitate cu prevederile din "Normativ privind executarea
lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale" indicativ C169-88.
3.1.2 Se dezafecteaza zona.
3.1.3 Se executa sapaturile in gropi izolate pentru fundatiile de sub stalpi sub protectia sprijinirilor si a
epuismentelor (epuizarea apei se va mentiona si pe perioada executiei fundatiilor)
3.1.4 Se verifica natura terenului de fundare la cota de fundare.
3.1.5 Nu se va trece la executia lucrarilor de betoane decat dupa incheierea proceselor verbale de
verificarea naturii terenului de fundare.
3.1.6 La executie se vor respecta ordinea si tehnologia aferente lucrarilor prevazute in proiect.
3.2 Executarea umpluturilor

3.2.1 Umpluturile de pamant in jurul fundatiilor sau sub pardoseli se vor realiza din pamant sortat - din
cariera - argila prafoasa, praf argilos, conform normativ C169-88.
3.2.2 Umpluturile se vor executa in straturi elementare de 10-15 cm care se vor compacta cu mijloace
terasiere, mai mecanic sau manual, pana la atingerea unui grad de compactare mediu de 80% si minim de 60%.
Inainte de punerea in lucru a pamantului se va determina umiditatea optima de compactare si se vor aduce corectii
dupa caz - conform prevederi STAS 1913/13-83.
3.2.3 Verificarile se vor efectua conform "Normativ C169-88 si C56-85 pentru fiecare strat elementar.
Abaterile admisibile fata de gradul de compactare prevazut in STAS este de -1% pentru mediu si 2% pentru minim.
Rezultatele acestor verificari de vor consemna in procesul verbal de lucrari ascunse.
4. Lucrari de fundatii
4.1. Executarea fundatiilor
4.1.1. Lucrarile de fundatii se vor executa in conformitate cu prevederile din "Normativ pentru proiectarea
structurilor de fundare directa" indicativ N112-04.
4.1.2. Executarea fundatiilor se face numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente.
4.1.3. La executarea fundatiilor se vor avea in vedere :
- materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor tehnologice in
vigoare;
- rosturile de turnare vor respecta prevederile din Prescriptii tehnice "Cod de practica pentru
executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat", indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu
ordinul nr. 59/N din 24 august 1999.
4.2. Receptia lucrarilor de fundatii

4.2.1. Lucrarile de fundatii se vor receptiona in conformitate cu normativul C56-85.
4.2.2. Abaterile admisibile sunt prevazute in tabel :
Categoria Abateri
admisibile
5.4. Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de  10 mm
nivel
 pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor
 pozitia in plan vertical a cotei de nivel  10 mm
5.4. Abateri admisibile ale elementelor
 dimensiuni in plan orizontal  20 mm
 inaltimi pana la 2 m  20 mm
 inaltimi peste 2 m  30 mm
- inclinarea pe verticala a muchiilor si suprafetelor
 pentru 1 m lungime sau 1 m de suprafata -3 mm
 pe toata inaltimea sau suprafata 16 mm
- inclinarea fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor
 pentru 1 m lungime sau 1 m de suprafata -5 mm
 pe toata inaltimea sau suprafata 20 mm
4.2.3. La receptionarea lucrarilor de fundatii in afara de prevederile de la pct. 4.2.2. se vor mai verifica :
- clasa betonului;
- aplicarea masurilor de protectie prevazute in proiect la turnarea betoanelor;
- modul in care se respecta acoperirea armaturilor cu beton, pozitia si diametrul armaturilor;
- continuitatea betonului sau respectarea rosturilor de lucru prevazute in proiect;
- existenta si conformitatea cu proiectul a armaturilor ce pleaca din fundatii (armaturi longitudinale din stalpi,
armaturi de ancorare cuzineti, armaturi pentru grinzi fundatii) a barelor pentru priza naturala de pamant.
4.2.4. Toate verificarile si constatarile efectuate cu ocazia receptiei fundatiilor se vor consemna in procesele
verbale de lucrari ascunse.
4.3. Executarea cuzinetilor si a grinzilor de fundatie

4.3.1. Lucrarile se vor executa in conformitate cu prevederile din Prescriptii tehnice " Cod de practica pentru
executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat ", indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu
4.3.2. Inainte de executarea cuzinetilor, se vor trasa pe betonul din fundatie repere care sa fie vizibile in
timpul montarii cofrajelor si turnarii betonului.
4.3.3. La executarea lucrarilor de armare se va asigura:
 fixarea acestora pentru a nu se deplasa in timpul turnarii betonului (prin distantieri, legarea
armaturilor, etc);
 grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor prevazute in proiect;
 lungimea de suprapunere a armaturilor.
4.3.4. Betonul va avea clasa si calitatile prescrise in proiect si se va turna in conformitate cu prevederile
din Prescriptii tehnice "Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat",
indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999.
4.3.5. La receptia lucrarilor se vor verifica:
- clasele realizate pentru betoane;
- calitatea si corectitudinea pozitiei armaturilor;
- axarea cuzinetilor;
- cota de nivel a partii superioare a cuzinetilor.
Abaterile maxime admise sunt conform tabel :
Categoria Abateri admisibile
- Pozitia in plan fata de axe 10 mm
- Latimea grinzilor  5 mm
- Linearitatea muchiilor
 pentru 1 m - 4 mm
 pentru toata lungimea
L  3.00 m 10 mm
3.00 < L  9.00 m 12 mm
- Planeitatea ( pentru 1 m ) 2 4 mm
- Cota partii superioare  5 mm
- Pozitia mustatilor 10 mm
- Lungimea mustatilor  10 mm
- Pozitia elementelor metalice inglobate 20 mm
( placute metalice )
- Pozitia si dimensionarea golurilor de instalatii 30 mm
- Acoperirea cu beton a armaturilor  5 mm
4.3.6. Defectele admise la elementele de beton :

- defecte de suprafata (pori, segregari superficiale sau denivelari locale) avand adancimea de maxim 1
cm, suprafata de maxim 400 cm 2/ defect, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la maxim 5 % din
suprafata fetei elementului pe care sunt situate;
- defecte in stratul de acoperire a armaturilor, stirbiri locale, segregari avand adancimea pana la
armatura, lungimea de maxim 5 cm, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la maxim 5 % din lungimea
muchiei respective.
Defectele constatate, care se incadreaza in limitele prezentate mai sus nu se inscriu in procesul verbal care
se intocmeste la examinarea elementului dupa decofrare.
Elementele vor fi remediate conform prevederilor stabilite in normativ NE 012-99.
4.3.7. Abateri ale cofrajelor si elementelor de beton armat -
conform NE 012-99
- ANEXA III.1 - TABEL III.1.1-PLACI.
Inclinarea fata
Inclinare suprafata
Dimensiuni de referinta de Dimensiuni
totala
proiect
lungime  10 mm <3m  16 mm
latime 10 mm / total 3 - 6 m  20 mm 10 mm
>6m  25 mm
grosime  3 mm < 10 cm  3 mm
> 10 cm  5 mm
4.3.8. Abateri limita la armaturi conform NE 012-99 - ANEXA II.2 :

 distantele intre axele barelor + 5 mm.
 grosimea stratului de acoperire + 2 mm.
 lungimi partiale sau totale
fata de proiect
pana la 1,00 m + 5 mm
1 10 m + 20 mm
> 10 m + 30 mm
 lungimi petrecere la innadirea prin sudura +3d
 pozitia inadirii 50 mm
Pentru imbinari si inadiri sudate se vor respecta prevederile Normativului C 2883.
4.3.9. In ceea ce priveste verificarea lucrarilor pe parcursul executiei si receptionarea lor trebuie de retinut
urmatoarele:
Benefeciarul si constructorul participa la toate verificarile pe faze de executie, incheind procese verbale,
in care se consemneaza conditiile de calitate realizate, modul cum au fost respectate detaliile de executie prevazute
in proiect, precum si realizarea masurilor pentru prevenirea umezirii pamantului prevazute in acest caiet si in
Normativ P788.
- urmarirea executiei se face in conformitate cu programul de urmarire si control
- nu se admite trecerea la o noua faza de executie, fara ca in prealabil sa fie verificata faza anterioara;
- toate actele cu verificarea pe faze de executie (inclusiv buletine de laborator) se incheie in doua exemplare
si se pastreaza atat de beneficiar, cat si de constructor, se prezinta la receptia preliminara si apoi se anexeaza la
cartea constructiei;
In afara de masurile speciale ce trebuie luate la executie enumerate mai sus, beneficiarul are urmatoarele
sarcini :
 supravegherea comportarii si controlul periodic al cladirii conform Normativ P13088 ;
In cazul unor defecte mai mari, solutia de remediere se va stabili de catre proiectant.
5. Executarea lucrarilor de beton armat monolit

- stalpi, grinzi, centuri, plansee
5.1. Lucrarile se vor executa in conformitate cu prevederile din Prescriptii tehnice "Cod de practica pentru
executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat", indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu
5.2. Toate materialele care intra in componenta unei structuri din beton armat nu pot fi introduse in opera
decat dupa :
- verificarea certificatelor de calitate care sa confirme fara dubiu ca sunt corespunzatoare normelor
respective;
- dupa ce s-au efectuat la locul de punere in opera incercarile prevazute in prescriptiile tehnice
respective;
- verificarea fisei de transport a betonului din datele careia sa rezulte ca betonul este corespunzator
clasei prevazuta in proiect si in prescriptiile tehnice.
5.3. Inainte de punerea in opera a betonului si armaturii este necesar a se efectua verificarile prescrise in
STAS 1799-81 (incercari pe beton proaspat, confectionare de epruvete).
5.4. Toate armaturile si toate piesele inglobate vor fi verificate, bucata cu bucata, cu o atentie deosebita
inaintea inceperii betonarii - din punct de vedere al numarului de bare, al pozitiei, diametrului, lungimii, distantelor,
marcii otelului beton si dispozitivelor de mentinere a pozitiilor in tot cursul betonarii si compactarii.
In cazul in care armaturile sau piesele inglobate comporta inadiri sau imbinari sudate, se vor efectua
verificarile prescrise de "Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton" indicativ C 28-83. Rezultatele
acestor verificari se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse.
5.5. Rosturile de turnare ( de lucru ) se vor trata conform cu prevederilor din Prescriptii tehnice " Cod de
practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat ", indicativ NE 012-99, aprobat
de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999.
5.6. Lucrarile de turnare a betonului monolit se vor executa numai dupa ce au fost realizate corespunzator
masurile pregatitoare, sau adus si verificat materialele necesare, iar utilajale si dotarile necesare sunt in stare de
functionare.
Betoanele si armaturile din otel trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 10102
75 "Constructii de beton armat si metode de calcul si alcatuire a elementelor" .
Betonarea va incepe dupa verificarea existentei proceselor verbale de lucrari ascunse, care sa confirme ca
suportul structurii ce urmeaza a se executa corespunde intocmai prevederilor tehnice precum si ca toate cofrajele
si elementele de constructie adiacente corespund ca pozitie si dimensiuni cu proiectul si au fost curatate si corect
pregatite.
Executarea lucrarilor va fi facuta numai de personal calificat sub supravegherea atenta a celor insarcinati cu
indrumarea tehnica si controlul calitatii.
Vor fi stabilite formatii de lucru si vor fi verificate in ceea ce priveste cunoasterea detaliilor de executie din
proiect, tehnologia de executie, tehnica securitatii muncii si PSI.
Executarea lucrarilor de betonare se va face dupa ce au fost receptionate calitativ lucrarile de cofraje si
armaturi, in functie de situatia respectiva, precum si dupa asigurarea conditiilor de desfasurare normala a lucrarilor
si de protejare a betonului.
De la aducerea la punctul de lucru, betonul trebuie pus in opera in max. 15 minute.
In cazul in care durata transportului este sub o ora , se poate admite un interval de 30 minute .
Betonul adus la punctul de lucru trebuie sa se incadreze in limitele de lucrabilitate admise.
Betonarea se va face de regula, fara intreruperi .
Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, din motive bine justificate, ele se pot face conf. prevederilor NE 012-
99 .
Reluarea turnarii in cazul unui rost de turnare se va face numai daca suprafetele de beton turnate anterior
sunt corespunzator curatate de pojghita de lapte de ciment, nu prezinta zone necompactate sau segregate si cu
rugozitate necesara asigurarii unei legaturi bune intre betoane .
In timpul turnarii betonului se va avea grija sa se evite deplasarea sau deformarea armaturilor fata de pozitia
prevazuta in proiect .
In timpul turnarii betonului nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii elementului de constructie
care se betoneaza si nici asezarea pe armaturi a vibratorului. Se va avea grija sa se realizeze inglobarea completa
a armaturilor in beton si sa se respecte prevederile proiectului in ceea ce priveste stratul de acoperire
Durata maxima admisa a intreruperilor in timpul betonarii nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a
prizei betonului. Cand nu se dispune de determinari de laborator in acest scop, aceasta durata se considera 2 ore
de la prepararea betonului pentru cimenturi cu adaosuri si 11/2 ore in cazul celui fara adaosuri.
Daca intreruperea este mai mare reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea corespunzatoare a
suprafetei rosturilor.
Betonul va fi obligatoriu compactat prin vibrare.
Durata de vibrare optima se situeaza intre 5 secunde si 30 secunde, in functie de lucrabilitatea betonului
si de tipul de vibrator utilizat. Lucrabilitatea poate varia intre L1  L5 functie de forma elementului si dimensiunea
armaturilor. Timpul optim de vibrare se va stabili prin determinari de proba la prima sarja de beton compactat.
Vibrarea se considera terminata cand :
 betonul nu se mai taseaza ;
 nu mai apar bule de aer la suprafata betonului ;
 suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa .
Grosimea stratului de beton supus vibrarii va fi de 3/4 din lungimea capului vibrator ( butelie ).
La compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda 5  15 cm in stratul compactat anterior.
Dupa turnare trebuie asigurata tratarea corespunzatoare a betonului.
Se mentine umiditatea betonului cel putin 7 zile dupa turnare pentru a se reduce deformatiile din contractie (
acoperirea cu materiale de protectie; stropirea periodica; aplicarea de pelicule de protectie ).
Este interzisa circulatia muncitorilor si a utilajului de transport direct pe armatura, pe cofraje sau pe beton
proaspat turnat. In acest scop se amenajeaza podine de lucru ce nu reazema pe armatura.
Dupa betonare si decofrare se vor examina si consemna in procesele verbale de lucrari ascunse, aspectul
betonului si eventualele defecte: beton necompactat, segregari goluri, luanduse masurile de remediere necesare.
Dupa decofrarea elementelor de beton se va proceda la efectuarea urmatoarelor verificari
- examinarea vizuala bucata cu bucata, stabilindu-se si inregistrandu-se toate defectele aparute care
depasesc in sens defavorabil pe cele admisibile. Examinarea vizuala se va completa dupa caz, prin lovire cu
ciocanul metalic de 0.2 kg sau cu sclerometrul si in cazuri speciale sau de dubiu - prin incercari de defectoscopie
cu ultrasunete. Se va acorda o atentie deosebita zonelor de structura in care exista concentrari de armaturi.
- verificarea prin sondaje pe baza de masuratori, a dimensiunilor si pozitiilor elementelor structurale
principale; numarul si tipul acestor verificari de elemente se stabilesc de comun acord intre delegatul beneficiarului
( diriginte de santier ) si al executantului. In cazul in care la mai mult de 1 element, abaterile depasesc pe cele
admisibile, numarul elementelor verificate se vor dubla, in cazul in care se mai gaseste inca o abatere peste cea
admisibila, se va convoca proiectantul pentru a stabili eventuala necesitate a efectuarii unui releveu general, care
sa serveasca la luarea de masuri in continuare.
- orice alte verificari cerute de prescriptii si normative.
In cazul constatarii la decofrare a unor defecte importante, remedierea acestora se va face numai pe baza
solutiilor acceptate de proiectant. Se interzice acoperirea elementelor decofrate cu orice fel de alte lucrari (tencuieli,
ziduri adiacente, aplicare locala sau superficiala cu mortar, etc.) care ar impiedica examinarea elementului sau
accesul la el.
Defectele limita admise ale elementelor de beton si beton armat sunt conf. prevederilor Normativ C56  85
si NE 012-99.
Lucrarile de armare se vor executa si receptiona in conformitate cu prevederile Normativului NE 012-99.
Otelurile folosite vor avea marca si diametrul prevazut in proiect si vor corespunde normelor de fabricatie
in vigoare.
Abateri admisibile pentru elementele de beton si beton armat - conform NE 012-99

ANEXA III.1 - Tabel III.1.1 Abateri ale cofrajelor si elementelor de beton si beton armat
Cofraj Elemente dupa decofrare
Abateri in mm, pentru :
Inclinarea suprafetei fata de : Forma Pozitia
muchiei elementelo
sau r
suprafetei
Verticala Orizontal Poz.
a oblica pe total Ax cote
din 1 lung. e de
Inclinare fata
Dimensiune
Dimensiune
proiect m sau in nivel

de referinta
Dimensiuni
Elementul
de proiect
sa supr. pla
1m 1m 1 u n
Dimensiuni
1m 1 m 1 ori
totala
totala
totala
2
m2 1 m z.
2
m
2
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Lungim  3 20 20 16
e 15
mm/ L  3m 10
Fundatii
Latime 6 m ... 10

3 5 5 3<L9 10
Inaltim  15m < 2m..  20
e 10 m/ > 2m..  30 16 - 16 m
4 ...  12
total
Inaltim  < 3m..  16 9<L1 <6m.
e 10 3-6m..  20 16 20 8 .. 
> 6m... 25 m...  10
16
Stalpi
Dimens 3 <50cm..  5
>6m.
. >50cm..  8 - -
sect. .. 
16
Lung.  <3m...  16 - - - L<18m
Inaltim 10 3-6m..  20 16 - - ..
Pereti
e >6m...  25  20
Grosim 3 <10cm..  3 - - -
. >10cm..  5
Lung.  <3m...  16 5
Grinzi
10 2 3-6m..  20 5 10 10
>6m...  25
Dimens 3 mm/ <50cm..  5
. m >50cm..  8 - - -
sect.
Lung.s  <3m...  16
au 10 10m 3-6m..  20 - 10 10
Placi
latime m/ >6m...  25
total
Gros. 3 <10cm..  3
>10cm..  5 - - -
Abateri limita la armaturi conform NE 012-99 - ANEXA II.2 :

Abateri in mm
Dist. Grosi Lungimi partiale sau Lung. Poziti
Element intre me totale petrecere a Observat
axele strat fata de proiect la inadire inadiri ii
barelo acope prin i
r rire <1m 1.. > 10 m sudare
10m
Fundatii  10  10 La
Pereti 5 3 imbinari
Stalpi 3 3 si inadiri
Grinzi 5  20  30 3d 50 sudate
conform
Placi 5 2
C28-83
Intre
etrieri  10 -
si la
pasul
fretelor
6. Lucrari de izolatii
6.1. Hidroizolatii la subsol

7.1.1. Lucrarile de izolatii se vor executa in conformitate cu prevederile proiectului si a normativului C 112-
86.
7.1.2. Inainte de inceperea lucrarilor se va verifica daca suprafata de aplicare a hidroizolatiei nu prezinta
discontinuitati, zone segregate sau fisuri peste limitele admise, precum si daca golurile de instalatii sunt corect
pozitionate astfel incat sa nu fie necesare spargeri ulterioare; se va verifica daca sunt asigurate conditiile realizarii
aderentei stratului suport ( suprafete uscate, fara impuritati, etc.).
7.1.3. Nu se vor executa lucrari de izolatii pe timp de ploaie.
7.1.4. Receptia hidroizolatiilor se va face pe baza proceselor verbale de lucrari ascunse din care sa reiasa
:
- daca structura hidroizolatiei este identica cu cea preazuta in proiect;
- daca executia s-a efectuat in ordinea si etapele corespunzatoare;
- daca pe parcursul executiei au fost verificate suprafetele suport, calitatea amorsajului si lipirea corecta
a straturilor.
Se va acorda o deosebita atentie calitatii izolatiei in zonele de strapungere a instalatiilor.
7. Executarea lucrarilor pe timp friguros

7.1. Lucrarile se vor executa pe timp friguros in conditiile prevazute in actele normative in vigoare printre care:
- Prescriptii tehnice "Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat ", indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24.08.99;
- Normativ pentru executarea lucrarilor de constructii pe timp friguros - C 16-84;
- Instructiuni pehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton - C 28-83.
7.2. Printre masurile speciale care trebuie avute in vedere, se mentioneaza:
- se interzice desprinderea prin tragere cu macaraua a elementelor prinse de inghet de elementele pe care
reazema. Se vor folosi in acest scop apa calda, abur;
- betoanele si mortarele se vor incalzi la o temperatura de maximum 40, luandu-se masuri corespunzatoare
de conservare a cladirii;
- se vor termoizola cofrajele;
- inainte de turnarea betoanelor se va verifica daca s-au indepartat resturile de zapada;
- se va tine evidenta zilnica a lucrarilor cu mentionarea temperaturilor exterioare;
- lucrarile de turnare beton in structura (stalpisori, centuri, placi, pereti) se sisteaza cand temperatura scade
sub + 5;
- sudarea barelor la temperaturi intre - 5C si + 5C se va face cu impachetarea barelor cu vata minerala;
- la temperaturi intre - 5C si - 15C este necesara preancalzirea cu flacara oxiacetilenica.
8. Masuri de protectie a muncii

8.1. La executarea lucrarilor se vor respecta toate masurile de protectie a muncii prevazute in legislatia in
vigoare in special din: "Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii" editia 1993; Legea Protectiei
Muncii Nr. 90 1996; "Norme generale de protectie a muncii" editia 1996; precum si "Norme specifice de protectie
a muncii pentru diferite categorii de lucrari".
8.2. Lucrarile se vor executa pe baza proiectului de organizare si a fiselor tehnologice elaborate de
tehnologul executant, in care se vor detalia toate masurile de protectie a muncii. Se va verifica insusirea fiselor
tehnologice de catre intreg personalul din executie.
8.3. Dintre masurile speciale ce trebuie avute in vedere se mentioneaza:
 zonele de lucru periculoase vor fi marcate cu panouri si inscriptii ;
 se vor face amenajari speciale ( podine de lucru , parapeti , dispozitive ) ;
 toate dispozitivele, mecanismele si utilajele vor fi verificate in conformitate cu normele in vigoare ;
 dispozitivele de ridicare vor fi verificate inainte de utilizare;
 se atrage atentia asupra masurilor care trebuie sa prevada accidentele de manipulare si montare a
elementelor prefabricate, manipularea, calarea, prinderea provizorie si montarea elementelor structurale cupola,
inclusiv asigurarea stabilitatii elementelor pana la montarea definitiva;
 asigurarea cu forta de munca calificata si care sa cunoasca masurile de protectie a muncii in vigoare din
"Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii" editia 1993 cap. 1 41, vezi anexa R1 si din legislatia
in vigoare la data executiei.
8.4. Se atrage atentia asupra faptului ca masurile de protectie a muncii prezentate nu au caracter limitativ,
constructorul avand obligatia de a lua toate masurile necesare pentru prevenirea eventualelor accidente de munca
(masuri prevazute si in "Norme specifice de securitate a muncii pentru diferite categorii de lucrari").
9. Prevederi speciale
Se atrage atentia asupra urmatoarelor categorii de lucrari a caror neexecutare corecta poate compromite
rezistenta si stabilitatea constructiei:
- Trasarea axelor la infrastructura si suprastructura;
- Executarea corecta a fundatiilor;
- Executarea corecta a structurii ( grinzi, stalpi, stalpisori, centuri, pereti )
- Respectarea prevederilor din proiect referitoare la diametre si calitatea armaturilor;
- Incadrarea in abaterile admise in privinta dezaxarilor, abaterilor de la verticala.
Intocmirea in timp util a programului privind masurarea tasarilor, executarea reperelor de adincime si citirea
"0".
10.1. Verificarea calitatii materialelor componente si a betoanelor se va face in conformitate cu prevederile
din prescriptii tehnice " Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat
", indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24.08.99 si normativ C 56-85.
10.2. Pentru lucrarile de beton si beton armat pe diferite faze de executie care devin lucrari ascunse ,
verificarea calitatii trebuie consemnata in "Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin
ascunse “ .
10.3. Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal referitor la
faza precedenta daca aceasta urmeaza sa devina o faza ascunsa .
10.4. La urmatoarele faze verificarile se vor face in prezenta proiectantului:
 dupa executarea sapaturilor;
 dupa montarea armaturilor;
 dupa decofrare.
10.5. Controlul calitatii lucrarilor se va face in conformitate cu prevederile din prescriptii tehnice " Cod de
practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat ", indicativ NE 012-99, aprobat
de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24.08.99.
10.6. La intocmirea " Cartii constructiei" se va tine cont de prevederile H.G.273/14.06.94 privind aprobarea
Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii  anexa 6 .
10.7. Pentru realizarea unor lucrari de calitate la proiectare si executie se va tine seama de prevederile
normativelor mentionate in ANEXA R2.
Anexa R1
LISTA NORMATIVELOR
care contin prevederi referitoare la asigurarea calitatii.
1. Legea nr. 101995, republicata in 2015, privind calitatea in constructii.

2. C 5685. Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii.
(B.C. nr. 1 2/1986)
3. C 16988. Normativ privind executia si receptia lucrarilor de terasamente pentru fundarea
constructiilor civile si industriale ( B.C.nr. 5/ 1988).
4. N112-13. Normativ pemtru proiectarea structurilor de fundare directa.
5. Prescriptii tehnice "Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat ", indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24.08.99.
6. P 72000. Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri
sensibile la umezire. (B.C. nr.2/1993 si 23/1996).
7. P 285. Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie.
(B.C. nr. 11/1985).
8. P 13099. Norme metodologice privind urmarirea comportarii constructiilor, inclusiv
supravegherea curenta a starii tehnice a acestora. (B.C. nr.4/1988).
9. P 104-94 Instructiuni tehnice privind ancorarea zidariei cu bolturi.
10. GP 035-98 Ghid de proiectare, executie si exploatare (urmarire interventii) privind protectia
impotriva coroziunii a constructiilor din otel.
11. C 1782. Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuieli.
(B.C. nr. 1/1983; nr. 4/1985; nr. 6/1988).
12. C 1174. Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj
pentru cofraje. (B.C. nr.4/1975).
13. C 2899. Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton. (B.C. nr.7/1983).
14. U 1080. Normativ pentru dotarea cu masini, scule si dispozitive a muncitorilor din constructii.
(B.C. nr. 6/1981 si B.C.9/1985).
15. C 1684 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a
instalatiilor aferente. (B.C. nr. 6/1985 si nr. 7/1986).
16. H.G. 273 / 14.06.94 privind aprobarea "Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii -
si instalatii", inclusiv anexa 6 la regulament privind cuprinsul Cartii tehnice a constructiei.
17. P1002013 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social
culturale, agrozootehnice si industriale. (B.C. nr. 12/1992 cu completari in B.C. nr. 11/1996).
18. C14987. Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele
de beton si beton armat. (B.C. nr. 5/1987).
19. STAS 10107/090. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si
beton precomprimat.
20. STAS 6657/389. Idem, procedee si dispozitive de verificare.
21. C15689. Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/371. (B.C. nr.1/1991).
22. STAS 10109/182. Lucrari de zidarie, calculul si alcatuirea elementelor.
23. N.P.00503. Cod pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructii din lemn. (B.C.
nr.12/1996).
24. Legea nr. 90/2004  Legea protectiei munciipublicata in Monitorul Oficial nr. 157 din 23 iulie
1996.
25. Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii editia 2002 .
ANEXA - CATEGORIA DE IMPORTANTA A OBIECTIVULUI
Nr. Factori Nivelul Punctaj
Criterii asociate
crt. determinanti apreciat Partial Global
0 1 2 3 4 5
i) oameni implicati direct in cazul unor disfunctii
mediu 2
ale constructiei
ii) oameni implicati indirect in cazul unor
1. Importanta vitala mediu 2 2
disfunctii ale constructiei
iii) caracterul evolutiv al efectelor periculoase,
mediu 2
in cazul unor disfunctii ale constructiei
i) marimea comunitatii care apeleaza la
functiunile constructiei si/sau valoarea mediu 2
Importanta social- bunurilor materiale adapostite de constructie
2. economica si
ii) ponderea pe care functiunile constructiei o
culturala mediu 2 2
au in comunitatea respectiva
iii) natura si importanta functiunilor respective mediu 2
i) masura in care realizarea si exploatarea
constructiei intervine in perturbarea mediului mediu 2
natural si a mediului construit
Implicarea
3. ii) gradul de influienta nefavorabila asupra
ecologica mediu 2 2
mediului natural si construit
iii) rolul activ in protejarea /refacerea mediului
mediu 2
natural si construit
i) durata de utilizare preconizata mediu 2
ii) masura in care performantele alcatuirilor
Necesitatea luarii
constructive depind de cunoasterea evolutiei mediu 2 2
in considerare a
4. actiunilor (solicitarilor) pe durata de utilizare
duratei de utilizare
(existenta) iii) masura in care performantele functionale
depinde de evolutia cerintelor pe durata de mediu 2
utilizare
i) masura in care asigurarea solutiilor
constructive este dependenta de conditiile mediu 2
Necesitatea locale de teren si de mediu
adaptarii la ii) masura in care conditiile locale de teren si
5. mediu 2
conditiile locale de de mediu evolueaza defavorabil in timp
teren si de mediu iii) masura in care conditiile locale de teren si
de mediu determina activitati / masuri mediu 2 2
deosebite pentru exploatarea constructiei
i) ponderea volumului de munca si de
mediu 2
materiale inglobate
Volumul de munca ii) volumul si complexitatea activitatilor
6. si de materiale necesare pentru mentinerea performantelor mediu 2
necesare constructiei pe durata de existenta a acesteia
iii) activitati deosebite in exploatarea
mediu 2 2
constructiei impuse de functiunile acesteia
PUNCTAJ TOTAL 12
CATEGORIA DE IMPORTANTA "C"
Conform Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor si metodologiei aferente,

pentru punctajul total cuprins intre 6 si 17 categoria de importanta este "C" (normala). In conformitate cu
prevederile Ordinului 77/N/28.10.1996 alineat "Observatii" – in care sunt specificate cerintele la care se verifica
tehnic proiectele pe specialitati in functie de categoria de importanta a constructiei se prevede:
- indiferent de categoria de importanta a constructiei este obligatorie verificarea la toate cerintele
pentru:
- cladiri de locuit peste P + 1 ETAJE, cladiri de invatamant, sanatate, turism sau care adapostesc
aglomerari de persoane.
In consecinta avand in vedere regimul de inaltime DS + P + 2M+ 3E este necesara verificarea pentru
cerintele:
- Af– Rezistenta si stabilitatea terenului de fundare a constructiilor si a masivelor de pamant;
- A1 – Rezistenta si stabilitate pentru constructii civile, industriale, agrozootehnice, energetice,
telecomunicatii, miniere, edilitare si de gospodarie comunala – cu structura din beton, beton armat, zidarie, lemn.
Clasa de importanta si expunere este II ( = 1,2), iar categoria de importanta este normala "C".
Conform normativului P100/2013, amplasamentul se afla in zona cu ag=0,2g avand perioada de colt
Tc=0,7s.
 zona climatica III - STAS 1907/91;
 valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol s 0k=2,5 kN/m2 conform codului de proiectare
CR 1-1-3-2005;
 valoarea caracteristica a presiunii de referinta a vintului este 0,70 kPa din punct de vedere al codului
NP-082-04.
PROGRAM / RAPORT
PENTRU CONTROLUL LUCRARILOR PE SANTIER
ARHITECTURA
1. Denumirea obiectului de investitie: HOTEL

2. Amplasament: Iaşi
3. Titularul investitiei: College Business SRL
4. Beneficiarul investitiei ` College Business SRL
5. Elaboratorul studiului College Business SRL
6.
In conformitate cu LEGEA NR. 10 / 1995, H.G. NR. 272/1994, NORMATIV C56/85, instructiuni, ordine, ordonante,
hotarari emise de MLPAT Bucuresti si GUVERN precum si norme tehnice (STAS-uri, normative, caiete de sarcini)
in vigoare la data executiei, de comun acord, stabilesc prezentul program pentru controlul lucrarilor pe santier.
Documentul scris ce se incheie:

PVFD – proces verbal de
Cine
verificare in faza determinanta
N intocmeste: Programat
PVTL – proces verbal de trasare
Lucrarea ce se controleaza, verifica sau se I-Inspectoratul
r. lucrari
receptioneaza calitativ si pentru care se in constructii Nr. si data
c PVRC– proces verbal de receptie
intocmesc documente scrise B-Beneficiar actului
rt. calitativa
E-Executant incheiat
PVLA proces verbal lucrari
P-Proiectant
ascunse
PV – proces verbal
0 1 2 3 4
Trasarea
1 lucrarilor pe teren-interior P.V.T.L. B+E+P
. Casa de scara cota – 3,50
Verificare
2 hidroizolatii la cota P.V. B+E+P
. -3,50÷-0,05
Verificare
3 structura, inchideri si P.V.F.D. I+B+E+P
. compartimentari- planimetrie, verticalitate si
gabarite
Verificare
4 tamplarie exterioara si interioara P.V. B+E+P
. (pozitionare, calitate, prototipuri)
Verificare,
5 omologare probe lucrari de finisaj P.V. B+E+P
. interior in etaj etalon la casa scarii
Verificare
6 si omologare probe de culoare P.V. B+E+P
. pentru finisaje interioare si exterioare,
vopsele lavabile pentru exterior si emailuri
alchidice
Control
7 finisaje speciale la pereti pardoseli, P.V.F.D. B+E+P
. tavane probe
BENEFICIAR, PROIECTANT, EXECUTANT,
7. College Business SRL GRUPA 3401 Grupa 3401

PROGRAM
PENTRU CONTROLUL LUCRARILOR PE SANTIER
LUCRARI DE CONSTRUCTII STRUCTURA
OBIECTUL / LUCRAREA: HOTEL

1. BENEFICIAR: College Business SRL
1. PROIECTANT : College Business SRL
Reprezentat prin: Grupa 3401
EXECUTANT :
1. Reprezentat prin: Grupa 3401
Avizat :
Inspectoratul pentru
constructii jud. Iasi
Reprezentat prin: ing.
In conformitate cu LEGEA NR. 10 / 1995, H.G. NR. 272 / 1994, NORMATIV C56 / 85, instructiuni, ordine,
ordonante, hotarari emise de MLPAT Bucuresti si GUVERN precum si norme tehnice ( STAS-uri, normative, caiete
de sarcini ) in vigoare la data executiei, de comun acord, stabilesc prezentul program.
Documentul scris Programat
ce se incheie : __________
P.V.R. - proces Nr. si data
verbal de receptie actului
P.V. - proces incheiat
Cine
verbal __________
intocmeste:
LUCRAREA ce se controleaza, verifica sau se P.V.L.A - proces ___
Nr. I - ISC
receptioneaza calitativ si pentru care se verbal lucr. ascun. __________
crt. B - Beneficiar
intocmesc documente scrise P.V.R.T.L. - proces ___
E - Executant
verbal de receptie
P - Proiectant
la terminarea
lucrarilor
PVRF - proces
verbal de receptie
finala
0 1 2 3 4
1 Trasarea sapaturilor pentru fundatii. P.V. B+E
B + E + Pr. Geo
2 Verificarea naturii terenului de fundare P.V.R.
+I
FAZA DETERMINANTA " A “
3 Verificarea armaturilor din radier, grinzi P.V.L.A. B + E + P +I
fundatii, mustatile pentru stalpi si pereti piscina
Verificarea aspectului betonului din fundatii
4 P.V. B+E
piscina dupa decofrare.
FAZA DETERMINANTA " B “
Verificarea armaturilor din radier, grinzi
5 P.V.L.A. B + E + P +I
fundatii, mustatile pentru stalpi si pereti
perimetrali demisolului.
Verificarea aspectului betonului din fundatii
6 P.V. B+E
demisol dupa decofrare.
FAZA DETERMINANTA " C “
7 Verificarea armaturilor pentru stalpi si pereti pe P.V.L.A. B + E + P +I
inaltimea demisolului
Verificarea aspectului betonului dupa decofrare
8 P.V. B+E
din stalpi si pereti pe inaltimea demisolului
FAZA DETERMINANTA " D “
9 Verificari premergatoare turmarii betonului in P.V.L.A. B + E + P +I
elementele structurale la parter
10 P.V. B+E
din grinzi si planseul peste demisol
FAZA DETERMINANTA " E “
Verificarea armaturilor pentru grinzile si
11 P.V.L.A. B + E + P +I
planseul peste parter. Verificare armare scari
interioare, exterioare acces in demisol.
12 P.V. B+E
din grinzi, scari si planseul peste parter
FAZA DETERMINANTA " F “
13 Verificarea armaturilor pentru stalpi pe P.V.L.A. B + E + P +I
inaltimea etajului 1
Verificarea aspectului betonului din stalpi pe
14 P.V. B+E
inaltimea etajului 1
FAZA DETERMINANTA " G “
Verificarea armaturilor pentru grinzi si planseu
15 P.V.L.A. B + E + P +I
peste etaju 1, vericare armaturi scara
exterioara acces etaj 1
16 din grinzi, planseul peste etajul 1 si scara P.V. B+E
exterioara acces etaj 1
17 FAZA DETERMINANTA " H “ P.V.L.A. B + E + P +I
Verificarea armaturilor pentru stalpi pe
inaltimea etajului 2 si a armaturilor pentru
scara interioara acces etaj 1; 2
18 inaltimea etajului 2 si scara interioara acces P.V. B+E
etaj 1; 2
FAZA DETERMINANTA " I “
19 Verificarea armaturilor pentru grinzi si planseu P.V.L.A. B + E + P +I
peste etaju 2
20 P.V. B+E
din grinzi si planseul peste etajul 2
FAZA DETERMINANTA " J “
21 P.V.L.A. B + E + P +I
scara interioara acces etaj 3
etaj 3
FAZA DETERMINANTA " K “
23 Verificarea armaturilor pentru grinzi si planseu P.V.L.A. B + E + P +I
peste etajul 3
24 P.V. B+E
FAZA DETERMINANTA " L “
25 P.V.L.A. B + E+ P +I
etaj 5
FAZA DETERMINANTA " M “
27 Verificarea armaturilor pentru grinzi si planseu P.V.R.T.L B + E + P +I
peste etajul 4
28 P.V. B+E
FAZA DETERMINANTA " N “
29 P.V.L.A. B + E+ P +I
etaj 5
FAZA DETERMINANTA " O “
31 Verificarea armaturilor pentru grinzi si planseu P.V.R.T.L B + E + P +I
peste etajul 5 (terasa)
32 P.V. B+E
din grinzi si planseul peste etajul 5 (terasa)
FAZA DETERMINANTA " G “
33 P.V.R.F. B + E + P +I
Receptia finala a structurii de rezistenta
BENEFICIAR, PROIECTANT, EXECUTANT,
1. College Business SRL College Business SRL
Reprezentat prin: Reprezentat prin: Reprezentat prin:
Grupa 3401
Grupa 3401
PROCEDURA DE EXECUTIE A TERASAMNTELOR
CUPRINS
1. SCOP
2. DOMENIUL DE APLICARE
3. DEFINITII
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
5. RESPONSABILITATI
6. PROCEDURA
7. INREGISTRARI
8. ANEXA
1.SCOP:
Procedura are ca scop stabilirea responsabilitatilor personalului implicatin realizarea lucrarilor de
trasare, descrierea tehnologiei de executie actualizate pe baza reglementarilor tehnice existente,
programarea inspectiilor si incercarilor necesare a fi efectuate pe parcursul desfasurarii lucrarilor,
precum si indicarea inregistrarilor calitatiicare trebuie elaborate pentru demonstrarea realizarii calitatii
lucrarilor.
2.DOMENIUL DE APLICARE:
Procedura se aplica la punctele de lucru atat de catre conducatorul procesului de executare a lucrarilor de
terasamente.
3.DEFINITII:
- PT – procedura tehnica
- P.V. - proces verbal
- R.N.C. - raport de neconformitate
- D.S. - dispoziţie de şantier
- PQ - planul calităţii
- RTE - responsabil tehnic cu execuţia
- DS – dispoziţie de şantier
- DDE – detaliu de execuţie
4.DOCUMENTE DE REFERINTA:
– Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii.
– Regulamente privind calitatea in constructii aprobate prin HGR 766/1997.
– Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii, indicativ C 83/1975
5.RESPONSABILITATI:
5.1. Manager de proiect
5.1.1 Numele sefului de santier si asigura resursele necesare pentru aplicarea procedurii tehnice de
executie.
5.1.2 Numele responsabilului tehnic cu executia atestat pentru lucrare.
5.1.3 Asigura remedierea defectelor calitative aparute din vina organizatiei atat in perioada de executie
cat si in perioada de garantie prevazuta in contract.
5.1.4 Dispune oprirea lucrarilor ori de cate ori constata abateri de la cerintele de calitate, stabileste
tratarea neconformitatilor si aplicarea actiunilor corective.
5.1.5 Solicita investitorului efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor de terasamente numai pentru
lucrarile care corespund cerintelor de calitate si pentru care s-au efectuat toate inspectiile si incercarile
prevazute.
5.2. Seful de santier
5.2.1 Asigura respectarea prevederilor prezentei proceduri tehnice de executie la realizarea lucrarilor.
5.2.2 Raspunde de respectarea proiectului si a detaliilor de executie.
5.2.3 Raspunde de efecutarea inspectiilor si incercarilor prevazute in programul de control al calitatii.
5.2.4 Raspunde de intocmirea in timpul executarii lucrarilor de terasamente a inregistrarilor de calitate
prevazute in programul calitatii, verificari si incercari.
5.2.5 Raspunde de tratarea neconformitatilor, a defectelor si neconcordantelor aparute in fazele de
executie, numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului.
5.2.6 Supune la receptie numai lucrari care corspund cerintelor de calitate si pentru care a predat
investitorului documentele necesare intocmirii cartiii tehnice a constructiei.
5.2.7 Asigura aducerea la indeplinire la termenele stabilite a masurilor dispuse prin actele de control sau
prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii.
5.2.8 Raspunde de initierea si aplicarea actiunilor corective si preventive necesare pentru eliminarea
cauzelor neconformitatilor constatate la executia lucrarilor, ca urmare a auditurilor interne, a controlului
calitatii lucrarilor sau a inspectiilor si incercarilor.
5.3. Controlorul de calitate
5.3.1 Asigura ca nu este permisa continuarea executiei lucrarilor la care s-au constatat abateri de la roiect
si reglementari tehnice si s-au utilizat produse care nu sunt conforme cu conditiile specificate, verifica si
asigura ca neconformitatile constatate sa fie tratate si remediate conform procedurilor.
5.3.2 Elaboreaza programul de control a calitatii, verificari si incercari.
5.3.3 Efectueaza controlul calitatii la lucrari, avand drept obiectiv monitorizarea proceselor respective si
eliminarea cauzelor de functionare nesatisfacatoare.
5.3.4 Neconformitatile pe care le constata cu ocazia controalelor le inscrie in rapoarte de neconformitate
cu propuneri de actiuni corective si preventive si totodata stabileste impreuna cu seful punctului de lucru
masurile necesare pentru remedierea deficientelor constatate, pe care le inscrie intr-o nota de control.
5.3.5 Verifica colectarea, indexarea , indosarierea,arhivarea, pastrarea si eliminarea inregistrarilor
calitatii.In acest sens controleaza intocmirea documentatiei privind executia lucrarilor conform
prevederilor ” Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora ”
(capitolul B din cartea tehnica a constructiei)
5.4. Responsabilul tehnic cu executia atestat
5.4.1 Asigura ca executia lucrarilor sa se desfasoare conform prevederilor proiectului si a planului
calitatii si ca in acest fel sunt in curs de satisfacere conditiile specificate referitoare la calitate.
5.4.2 Solicita oprirea executiei lucrarilor in cazul in care s-au produs defecte grave de calitate si permite
reluarea lucrarilor numai dupa remedierea acestora pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul
investitorului.
5.4.3 Admite executia lucrarilor de betonare numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie
verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati.
5.4.4 Supravegheaza calitatea lucrarilor pr prin monitorari si verificari continue ale stadiului executiei
efectuand urmatoarele verificari :
-verifica si avizeaza proiectele tehnologice d3e executie, procedurile tehnice de executie si
proiectele de organizare a aexecutiei lucrarilor;
-verifica lucrarile si avizeaza documentele si inregistrarile calitatii intocmite pe parcursul
realizarii acestora.
-intocmeste si tine la zi registru de evidenta a lucrarilor pe care le coordoneaza tehnic si de care
raspunde.
5.4.5 Pune la dispozitia organelor de control toate documentele solicitate.
5.4.6 Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta asa cum s-a definit in
planul calitatii/si sau in proceduriledocumentate pe tot parcursul executiei in scopul supunerii la receptie
numai a constructiilor la care sunt efectuate inpectiile si incercarile cerute.
6.Procedura
6.1. Conditii prealabile
6.1.1 Lucrarile de trasare se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si cu prevederile din
prezenta procedura.
6.1.2 Executarea trasarilor se va face respectarea urmatoarelor conditii :
 Trasarea lucrarilor de detaliu in constructie se efectueaza de echipe alcatuite din specialisti capabili sa
utilizeze corespunzator diferitele instrumente pe car ele folosesc si saa interpreteze, in corespondenta cu
conditiile reale de efectuare a masuratorilor, rezultatele activitatii lor.Lucratorii din activitatea de trasare
trebuie sa cunoasca :
- Principiile de alcatuire si fuctionare a instrumentelor ce le utilizeaza
- Cerintele privind corectiile ce trebuie sa fie aduse rezultatelor citirilor, in raport cu dereglarile
inerente survenite in timpul exploatarii instrumentelor
- Corectiile ce trebuie sa fie aduse citirilor in functie de diferenta conditiilor reale de efectuare a
masuratorilor, in raport cu cele de etalonare a instrumentelor si aparaturii.
 Este necesar ca, periodic, instrumentele utilizate sa fie supuse verificarii metrologice, conform
prescriptiilor in vigoare.
 Ori de cate ori se constata ca rectificarile directe, permise de prospectele instrumnetelor, nu conduc la
diminuarea sau eliminarea erorilor sistematice constatate la instrumentele ce se utilizeaza, acestea nu vor
mai fi folosite pana la punerea lor in stare de functionare de catre ateliere competente si atestarea
posibilitatii de folosire in continuare de catre organele metrologice de stat.
6.1.3 Trasarea lucrarilor de detaliu a constructiilor se executa pe baza proiectelor de executie a acestora,
in raport cu punctele si reperele de nivel materializate pentru amplasarea constructiilor.
6.1.4 Ca urmare a efectuarii lucrarilor de trasare pentru amplasarea constructiilor, pe teren sunt
materializate repere planimetrice si altimetrice care determina conturul si (sau) axele principale ale
constructiei. Materializarea acestor repere se realizeaza cu ajutorul bornelor. Acestea.trebuie sa fie astfel
concepute si executate, atat in ce priveste locul de pozitionare, cat si modul de alcatuire, incat sa
constituie puncte de referinta pe intreaga durata, a executiei constructiei si sa serveasca la transmiterea in
plan si pe verticala la toate nivelele acesteia.
6.1.5 Bornele trebuie sa fie amplasata la o distanta de constructie de cel putin 2-3 din inaltimea acesteia,
pentru ca ele sa serveasca in conditii de precizie corespunzatoare ata la ridicarea pe verticala a cotelor
plane, cat si la verificarea verticalitatii componentelor si chiar a constructiei. De regula si in masura
posibilitatilor bornelor se vor amplasa pe constructii existente.
6.1.6 In ce priveste principiul alcatuirii bornelor-reper se adopta, dupa caz, una din urmatoarele solutii :
prazn metalic inglobat in beton; placa metalica chernuita inglobata in beton; prazn metalic inglobat
direct in teren tare; piesa metalica cu reper inglobata direct in teren tare; prazn metalic in forma de teava
inglobat direct in teren foarte tare; placa metalia chernuita cu prazn inglobat direct in teren foarte tare.
6.1.7 Inainte de a se incepe efectuarea trasarii lucrarilor de detaliu este necesar sa se receptioneze, prin
verificare :
– Retelele de sprijin ce au servit la realizarea bazelor de trasare si a retelelor de trasare.
– Reperele topografice de trasare sau retelele speciale de trasare, inainte de a fi folosite la aplicarea pe teren a
punctelor si nivelurilor caracteristice prin care se fixeaza pozitia constructiilor pe amplasamentele proiectate.
– Reperele topografice care fixeaza conturul si (sau) axele principale ale constructiei
6.1.8 Instruirea personalului executant privind prevederile prezentei proceduri precum si cu normele de
protectie a muncii si P.S.I specifice a activitatilor desfasurate si dotarea acestuia cu echipamentul de
protectie specific :salopeta, casca, cizme de cauciuc, ochelari de potectie.
6.2. Executarea trasarii axelor principale ale constructiei
6.2.1.In cazul constructiilor cu forma regulata in plan, cu trama modulara pe cele doua directii mai mare
de 6,00 m si in special in cazul constructiilor cu structura din elemente prefabricate, procesul de executie
reclama trasarea suplimentara a unor axe longitudinale si transversale, denumite axe principale.
6.2.2. Trasarea axelor principale se efectueaza in raport cu reperii de trasare a pozitiei de amplasare a
constructiei, prin metoda coordonatelor rectangulare.
6.2.3.Pentru trasarea axelor principale se recomanda utilizarea teodolitelor pentru trasarea directiilor si a
ruletelor sau panglicilor de hotel pentru masurarea lungimilor.
6.2.4. De la caz la caz, marcareaaxelor se poate face prin :
 Implantarea de borne a caror pozitie si alcatuire sa permita utilizarea acetora p etoata durata executiei
contructiei
 Materializarea punctelor ce apartin axelor pe imprejmuire proiectate si executate in acest scop.
6.2.5 In cazul materializarii prin borne, acestea se vor realiza si vor fi protejate printr- o ingradire dn
elemente de inventar, in lipsa acestora din lemn
6.2.6.In cazul materializarii pe imprejmuiri, acestea trebuie sa fie astfel concepute si executate, incat
ulterior sa poata asigura relizarea trasarii restului de puncte. Imprejmuirea se face paralele c laturile
constructiei, la o distanta suficienta, pentru a nu fi in zona lucrarilor de terasamente. Imprejmuirea poate
fi continua sau discontinua, orizontala sau in trepte.Marcarea axelor pe imprejmuire se face prin cuisoare
sa cresturi, in jurul carora se traseaza un cerc cu vopsea si in care se scrie numarul axei.
6.3. Executarea sapaturilor si sprijinirilor
6.3.1.La executarea sapaturilor pentru fundatii trebuie sa se aiba in vedere
urmatoarele:
- Mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundatie sau in jurul fundatiilor existente
pe o distanta suficienta, astfel incat sa nu se pericliteze instalatiile si constructiile invecinate.
- Cand turnarea betonului in fundatie nu se face imediat dupa executarea sapaturii, in terenurile sensibile
la actiunea apei, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata decat cota finala pentru a impiedica
modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundatiei.
6.3.2 Necesitatea sprijinirii peretilor sapaturilor de ufndatie se va stabili tinand seama de adancimea
sapaturii, natura, omogenitatea, stratificatia, coeziunea, gradul de fisurare si umiditatea terenului,
regimul de curgere a apelor subterane, conditiile meteorologice si climatice din perioada de executie a
lucrarilor de terasamente, tehnologia de executke adoptata.
6.3.3 In cazul cand in aceeasi incinta se executa mai multe constructii apropiate, atacarea lucrarilor se va
face astfel incat sa se asigure executarea fundatiilor incepand cu cele situate la adancimea cea mai mare,
iar sapaturile sa nu influenteze constructiile sau instalatiile executate anterior si sa nu afecteze terenul de
fundare al viitoarelor lucrari invecinate . Sapaturile de lungimi mari pentru fundatii se vor organiza astfel
incat, in orice faza a lucrului, fundul sapaturii sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru
asigurarea colectarii apelor in timpul executiei.
6.3.4 Se va avea in vedere ca lucrarile de epuismente sa nu produca modificari ale stabilitatii masivelor
de pamant din zona lor de influenta, sau daune datorita afluierilor de sub instalatiiile, constructiile si
elementele de constructie invecinate.
6.3.5 Nu se vor amplasa puturile de colectare, in vederea drenarii terenului, sub talpa fundatiilor
constructiilor sau a unor masini sau instalatii grele.
6.3.6 Sapaturile ce se executa cu excavoare nu trebuie sa depaseasca, in nici un caz, profilul apreciat al
sapaturii.In acest scop sapaturase va opri cu 20-30 cm deasupra cotei profilului sapaturii, diferenta
executandu-se cu alte utilaje mecanice de finisare (buldozere,gredere) sau manual. Dimensiunile in plan,
cotele si gradul de palneitate sau prelucrare a suprafetelor sapaturilor vor asigura conditiile tehnologice,
de securitate a muncii si calitate a lucrarilor in conformitate cu legislatia in vigoare.
6.3.7 In cazul terenurilor nesensibile la actiunea apei (pietris,terenuri stancoase) lucrarile de sapatura se
executa de la inceput pana la cota prevazuta in proiect.
6.3.8 In cazul trenurilor sensibile la actiunea apei sapatura de fundatie se va opri la un nivel superior
cotei prevazute in proiect, astfel :
- Pentru nisipuri fine …………………….. 0,20…0,30 m
- Pentru pamanturi argiloase ………………0,15…0,25 m
- Pentru pamanturi sensibile la umezire……0,40…0,50 m
Saparea si finisarea acestui strat se va face imediat inainte de inceperea executiei fundatiei
6.3.9 Daca pe fundul gropii de la cota de fundare apar crapaturi in teren, masurile necesare in vederea
fundarii se vor stabili de catre proiectant.
6.3.10.In cazul unei umeziri superficiale, datorita precipitatiilor atmosferice neprevazute, fundul gropii
de fundatie trebuie lasat sa se zvante inainte de inceperea lucrarilor de executare a fundatiei (betonare),
iar umezirea este puternica se va indeparta stratul de noroi.
6.3.11 Schimbarea cotei fundului gropii de fundatie, in timpul executiei, se poate face numai cu acordul
proiectantului, avand in vedere urmatoarele :
a) Ridicarea cotei fundului gropii, fata de proiect, se face daca se constata, in cursul executarii
sapaturilor pentru fundatii, existenta unui teren bun de fundatie la o cota superioara celei mentionate in
proiect.
b) Coborarea cotei fundului gropii de fundatie sub cea prevazuta in proiect se face daca se constata o
neconcordanta a terenului cu studiul geotehnic intocmit pe amplasament.
6.3.12 In cazul executarii de sapaturi langa constructii existente sau in curs de executie, se vor prevedea
prin proiect masuri speciale pentru asigurarea stabilitatii acestora (sprijinirea fundatiilor sau
constructiilor existente subzidiri in cazul unor sapaturi mai adanci) Daca aceste lucrari au fost omise din
proiect, executantul nu este absolvit de obligatia de a cerceta fundatiile existente si a lua si a lua masuri
pentru a asigura stabilitatea acestor constructii, sesizand de indata beneficiarul si proiectantul lucrarii in
vederea stabilirii masurilor corespunzatoare.
6.3.13 Turnarea betonului in fundatii se va executa de regula imediat dupa atingerea cotei de fundare din
proiect sau a unui strat pentru care proiectantul isi da acordul privitor la posibilitatea de fundare a
constructiei respective.
6.3.14 Pe parcursul executarii lucrarilor executantul are obligatia de a solicita prezenta proiectantului
geotehnician pe santier la atingerea cotei de fundare si ori de cate ori se constata neconcordante intre
prevederile studiului geotehnic si dispunerea stratelor a caracteristicilor terenului, a nivelului si
caracterului apelor subterane. Rezultatele cercetarilor efectuate in timpul executiei lucrarilor de catre
proiectant,modificarile stabilite, precum si concluziile asupra acuratetei privind modul de executare a
solutiilor de fundare preconizate de proiectant se vor atasa la cartea constructiei si la studiul geotehnic
pentru completarea acestuia.
6.3.15 Pentru lucrarile de terasamente cu volume mari, de importanta sau tehnicitate ridicata in cazul
aplicarii unor tehnologii noi, a unor utilaje noi de sapare sau transport sau pentru lucrari ce solicita
precizie mare privind amplasarea si adancimea de fundare, atacarea lucrarilor se va face numai cu
conditia executarii lor pe baza unui caiet de sarcini fise tehnologice sau proiect tehnologic. Aceste
documentatii tehnice vor contine toate datele necesare referitoare la operatiile ce urmeaza a se executa
pentru a asigura controlul calitatii lucrarilor, cat si verificarile si incercarile care trebuie facute la fiecare
faza de executie.
6.4. Executarea sapaturilor deasupra nivelului apelor subterane
6.4.1 Sapaturi cu pereti verticali sprijiniti
6.4.1.1 Sapaturile cu pereti verticale nesprijiniti se ot executa cu adancimi pana la :
- 0.75 m in cazul terenurilor necoezive si slab coezive
- 1.25 m in cazul terenurilor cu coeziune mijlocie.
- 2.0 m in cazul terenurilor cu coeziune foarte mare
6.4.1.2 In cazul sapaturilor cu pereti verticali nesprijiniti se vor lua urmatoarele masuri pentru
mentinerea stabilitatii malurilor :
- terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibratii
- pamantul rezultat dinsapatura sa nu se depoziteze la o distanta mai mica de 1.00 m de la marginea
gropii de fundatie.Pentru sapaturi pana la 1.00 m adancime, distanta se poate lua egala cu adancimea
sapaturii.
- Se vor lua masuri de inlaturare rapida a apelor de precipitatii sau provenite accidental
- Daca din cauze neprevazute turnarea fundatiilor nu se efectueaza imediat dupa sapare si se observa
fenomene care indica pericol de surpare, se vor lua masuri de sprijinire a peretelui in zona respectiva sau
de transformare a lor pereti cu taluz.
6.4.1.3 Constructorul este obligat sa urmareasca aparitia si dezvoltarea crapaturilor longitudinale
paralele cu marginea sapaturii care pot indica inceperea surparii malurilor si sa ia masuri de prevenire a
accidentelor.
6.4.2.Sapaturi cu pereti verticali sprijiniti
6.4.2.1.Executarea sapaturilor cu pereti verticali sprijiniti se utilizeaza in urmatoarele cazuri :
- Adancimea sapaturii depaseste conditiile indicate la pct.6.4.1.1.
- Nu este posibila desfasurarea taluzului
- Cand din calcul economic rezulta eficienta sprijinirilor fata de sapatura executata in
taluz
6.4.2.2. Alegerea sistemului de sprijinire trebuie facuta de proiectant, pe baza datelor cuprinse in studiile
geotehnice si a observatiilor de pe santier.
6.4.2.3. Dupa executarea mecanizata a sapaturilor, in cazul cand este necesara sprijinirea peretilor,
suprafetele acestora vor fi rectificate manual.
6.4.2.4 Dimensiunile in plan ale sapaturii trebuie sporite corespunzator cu grosimea sprijinirii si cu spatii
necesar executarii lucrarilor propriu-zise de fundatii.
6.4.2.5 Tipul de sprijinire se va stabili in fnctie de natura terenului si dimensiunile sapaturii.
6.4.2.6 Pentru sprijinirea sapaturilor cu adancimi peste 5.50 m dimensiunile si elementele necesare
executarii sprijinirilor vor fi stabilite prin proiectul de executie.
6.4.2.7 Sapaturile de fundatii cu pereti partial sprijiniti pe o anumita adancime a partii inferioare a gropii,
iar partea superioara executata in taluz pe toata adancimea sau din considerente economice, in care caz
adancimea de sprijinire se va stabili printr-un calcul tehnico-economic.
6.4.2.8 In cazul sprijinirii partiale a fiecarei portiuni i se aplica prescriptii tehnice specifice ei.
6.4.2.9 Intre partea superioara, cu peretii in taluz si partea sprijinita, trebuie lasata o bancheta orizontala
de 0,50…1,00 m latime, in functie de inaltimea portiunii in taluz.
6.4.2.10 Executantul impreuna cu beneficiarul si proiectantul lucrarii vor stabili necesitatea renuntarii la
recuperarea elementelor de rezistenta ale sprijinirilor in cazul in care demontarea acestora prezinta
pericol pentru securitatea muncitorilor ce executa aceasta operatie sau pentru stabilitatea constructiilor si
instalatiilor invecinate. In documentatia intocmita in acest scop, proiectantul va prevedea masurile
speciale (compactari,amenajari) ce trebuie luate pentru asigurarea unor conditii de comportare
corespunzatoare in timp.
6.4.3.Sapaturi cu pereti in taluz
6.4.3.1 Aceste sapaturi se pot executa in orice fel de teren cu respectarea urmatoarelor conditii :
- Pamantul are o umiditate naturala de 12-18% si se asigura conditiile ca aceasta sa nu creasca
- Sapatura de fundatie nu sta deschisa mult timp
- Panta taluzului sapaturii, definita prin tangenta unghiului de inclinare fata de orizontala (tg B=h/b) sa
nu depaseasca valorile maxime admise pentru diverse categorii de pamanturi
6.4.3.2 sapaturile nesprijinite, cu peretii in taluz, elimina sprijinirile, insa volumul de sapatura este mult
mai mare decat in cazul sapaturii cu pereti verticali sprijiniti sau nesprijiniti, ceea ce face ca adoptarea
solutiei de sapatura cu peretii in taluz sa se faca numai pe baza unui calcul tehnico-economic
comparativ.
6.5.Sapaturi sub nivelul apelor subterane
6.5.1 In cazul sapaturilor adanci situate sub nivelul apelor subterane, indepartarea apei se poate efectua
prin una din metodele recomandate in anexa 1.Sprijinirea peretilor sapaturii de fundatie se face cu
palplanse metalice de inventar (cu sau fara ancoraje), ecrane de impermeabilitate si pereti adanci turnati
in teren (cu sau fara ancoraje) Sistemul de sprijinire adoptat va fi prevazut in proiect pe baza unui calcul
tehnico-economi comparativ pe variante.Peretii adanci turnati in teren se vor utiliza numai in cazul cand
fac parte din lucrarea definitiva, iar necesitatea lor rezulta din calculul de dimensionare.
6.5.2. Pentru lucrari deosebite, executarea sapaturilor in terenuri cu apa subterana se poate realiza in
incinte etanse inchise, utilizand ecrane de etansare realizate prin tehnologia peretilor mulati in teren.
Ecranele de etansare se incastreaza intr-un strat de baza cu permeabilitate redusa.
6.5.3. Daca nu este pericol de refulare a pamantului in groapa de fundatii sau de antrenare a particulelor
fine de nisip de catre curentul apei, adancimea de batere a palplanselor sub nivelul sapaturii (fisa) trebuie
sa fie de 0.5-0.75 m , in caz contrar fisa palplansei va fi stabilita in mod corespunzator prin calcul.
6.5.4. In cazul sprijinirilor cu palplanse, se vor lua urmatoarele masuri :
- Ghidarea palplanselor in tot impul infigerii
- Palplansele vor avea lungimea egala cu adancimea gropii plus adancimea de infigere
in teren a fisei.In cazuri exceptionale, cand aceasta nu este posibil, sprijinirea se va face in doua
etaje.Intre aceste etaje se va intercala o bancheta orizontala de circa 0.5 m.
6.5.5. Infigerea palplanselor se poate face prin vibrare sau batere.Vibrarea este indicata pentru infigerea
palplanselor in pamanturi necoezive, iar baterea in pamanturi coezive.
6.5.6. Dupa terminarea lucrarii, palplanselor folosite se vor recupera, extragerea lor facandu-se cu
ajutorul troliilor si vinciurilor sau cu extractoare vibratoare, dupa care vor fi curatate si depozitate
corespunzator in vederea reintrebuintarii.
6.6.Executarea umpluturilor
6.6.1.Executarea umpluturilor compactate pentru constructii civile si industriale se refera la realizarea de
umpluturi pentru fundatii din zona aferenta constructiei, umpluturi intre fundatii si la exteriorul
cladirilor, sau umpluturi sub pardoseli.
6.6.2.Umpluturile se vor executa de regula din pamanturile rezultate din lucrarile de sapaturi.Se vor
putea utiliza, de asemenea, zguri,reziduri din exploatari minerale,cu conditia ca inainte de punerea in
opera aceasta sa fie studiate din punct de vedere al posibilitatilor de compactare si al actiunii chimice
asupra elementelor de constructie din teren, precum si al mediului inconjurator.Umpluturile de acets gen
se vor executa numai in baza unei fise tehnologice care va prevede conditiile de executie si de verificare
a calitatii acestora.
6.6.3 Se interzice realizarea umpluturilor din pamanturi cu umflari si contractii mari,maluri,argile moi,
cu continut de materii orgasnice,resturi de lemn,bulgari.
6.6.4 Umpluturile din pamanturi leossedice, pamanturi coezive compactate cu maiul greu si pamanturi
necoezive compactate prin vibrare se vor executa conform procedurii tehnice de executie privinf\d
imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice.
6.6.5 Inainte de executarea umpluturilor este obligatorie indepartarea stratului de pamant vegetal, iar
suprafata rezultata va fi amenajata cu pante de 1.0-1.5% pentru a asigura scurgerea apelor din precipitatii
6.6.6. Cand inclinarea terenului este mai mare de 1:3 se vor executa trepte de infratire a umpluturii cu
stratul de baza.
6.6.7 Umpluturile executatesub fundatiile constructiilor se vor face pe baza de caiete de sarcini sau
proiecte speciale.
6.6.8 Umiditatea pamantului pus in opera va fi cat mai aproape de umiditatea optima de compactare,
admitandu-se variatii de ± 2%
6.6.9 Umpluturile din pamanturi coezive compactate prin cilindrare se vor efectua in straturi nivelate,
avand grosimi uniforme stabilite initial prin compactari de proba, astfel incat sa se realizeze gradul de
compactare prescris, pe intreaga grosime si suprafata, printr-un numar corespunzator de treceri
succesive.
6.6.10 Compactarea de proba se executa pe poligoane de incercare cu scopul de a stabili pentru fiecare
utilaj de compactare, cu care urmeaza a se lucra, grosimea optima a stratului si numarului minim de
treceri prin care se realizeaza gradul de compactare prescris.
6.6.11 Determinarile pe sectoarele de proba se efectueaza in prezenta proiectantului.
6.6.12 Avand stabilite tipul utilajului, numarul de treceri ale utilajului, grosimeastratului si umiditatea
optima, se va trece la compactarea efectiva a stratelor pana la realizarea grosimii umpluturii.
6.6.13 Umpluturile intre fundatii si la exteriorul cladirilor pana la cota prevazuta in proiect se vor
executa imediat dupa decofrarea fundatiilor.
6.6.14 Pamantul folosit la aceste umpluturi va indeplini conditiile prevazute la pct.6.6.2 si 6.6.3
6.6.15 Umpluturile intre fundatii in exteriorul cladirilor si sub pardoseli se vor realiza pe baza unei fise
tehnologice sau a unui caiet de sarcini intocmit de proiectant.
6.6.16 Verificarea compactarii umpluturilor se va face pe baza prevederilor caietelor de sarcini, a
proiectelor speciale sau fiselor tehnologice.
6.6.17 unitatea executanta a lucrarilor de umpluturi a organiza verificarrea compactarii acestora cu
personal autorizat si laboratoarele trebuind sa fie autorizate. Controlul va avea un caracter operativ,
pentru a se putea lua la timp masurile necesare, in cazul in care se constata ca umplutura nu este
corespunzatoare.
6.7 Indepartarea apei la executia sapaturilor sub nivelul apei subterane
6.7.1. Epuismente directe
Epuismente directe, care constau din pomparea directa a apei din groapa de fundatie.Se folosesc atunci
cand afluxul de apa subterana este mic, cand diferentele de nivel intre nivelul apei subterane si fundul
subterane si fundul sapaturii sunt mici si cand sub fundul sapaturii nu exista un strat permeabil sub
presiune care sa puna in pericol stabilitatea sapaturii.
In cazul in care k<k0 se cere ca grosimea neexcavata (t) a materialului slab permeabil (k) de la fundul
sapaturii sa fie superioara realizate (t>H).Denivelarea (H) corespunde coborarii nivelului piezometric al
stratului acvifer sub presiune (k0) .In cazul in care epuismentele directe nu sunt prevazute detaliat in
proiectul de executie, se vor avea in vedere urmatoarele masuri :
- Pe masura ce cota sapaturii coboara sub nivelul apei subterane, excavatiile trebuie protejate cu ajutorul
unor retele de santuri de drenaj care capteaza apa si o dirijeaza spre puturile colectoare de unde este
evacuata prrin pompare, santurile se adancesc pe masura avansarii sapaturii, sau se realizeaza retele de
drenaj la nivele successive ale sapaturii.Reteaua de drenaj si pozitia puturilor colectoare trebuie astfel
amplasate incat sa asigure colectarea apei pe drumul cel mai scurt, fara a impiedica executia
imfundatiilor.
- Adancimea santurilor de drenaj colectate este de obicei de 0,5-1 m, in functie de caracteristicile
pamantului si de conditiile de drenaj.Adancimea puturilor colectoare va fi de cel putin 1m sub fundul
sapaturii si sectiunea lor suficient de mare pentru a permite amplasarea sorbului si masurilor de asigurare
a stabilitatii peretilor.
- In cazul unui aflux important de apa in sapaturi executate in terenuri cu prticule fine, antrenabile, se va
captusi putul de colectare cu un filtru invers pentru a evita afuierile.
Marimea gradului de stabilitate a fundului sapaturii executate cu epuisment direct, fata de actiunea apei
de infiltratie, se poate asigura prin sprijinirea peretilor sapaturii cu palplanse. Fisa acestora se calculeaza
astfel incat sa se realizeze coeficientul de siguranta necesar.
Evacuarea apelor din groapa de fundatie se face prin pompare se vor stabili functie de debitul lucrarilor
de pompare a apei trebuie avute in vedere urmatoarele :
a) Numarul si tipul de pompe intrebuintate pentru pompare se vor stabili functie de debitul apei de
infiltratie, adancimea gropii de fundatie si distanta la care trebuie pompata apa.
b) In loc de o singura pompa cu debit mare, este preferabila utilizarea mai multor pompe cu debite mici.
La alegerea tipurilor de pompe se va tine seama ca este preferabil a se utiliza
a) Pompe centrifuge, in cazul apelor curate sau putin murdare
b) Pompe cu diafragma, in cazul apelor murdare care antreneaza namol mult sau chiar nisip
Puterea pompelor trebuie verificata prin incercari de pompare.Pentru un calcul prealabil, se comsidera
ca, pe 1mp de suprafata a fundului gropii, debitul de apa este :
a) La nisipuri fine …………………………0,16 mc/h
b) La nisipuri mijlocii………………………0,24 mc/h
c) La nisipuri mari ………………………….0,26…0,36 mc/h
d) La stanca fisurata…………………………0,15…0,25 mc/h
In toate cazurile debitul total al pompelor instalate trebuie sa asigure de 1,5 ori debitul necesar rezultat
din calcul, pentru ca in cazul defectarii unei pompe, epuismentele sa poata continua cu randamentul
necesar.
Capacitatea de pompare se definitiveaza in timpul exploatarii.Este indicat sa se aiba in vedere, de la
inceput, ca debitul pompat poate depasi de 2-3 ori prevederile de calcul.Se recomanda ca la prima
instalare sa se aiba in vedere un debit egal de aproximativ 1,5 ori debitul de calcul.
Apa pompata din sapatura de fundatie trebuie evacuata cat mai departe, pentru a nu se infiltra din nou in
groapa de fundatie.Daca in apropiere este o apa curgatoare se va asigura evacuarea apei in albia ei.
Pentru asigurarea evacuarii continue a apei din sapatura trebuie luate urmatoarele masuri :
a) Statia de pompare trebuie prevazuta cu agregate de rezerva complet instalate, astfel incat sa
poata fi puse in functiune imediat ce un agregat s-ar defecta, in fiecare grup de pompare, rezerva minima
este de un agregat avand o capacitate egala cu aceea a celui mai mare agregat din grupul de pompe
respectiv
b) Inaltimea coloanei de aspiratie nu trebuie sa fie mai mare de 6 m in cazul in care groapa de
fundatie este mai adanca de 6 m , pompele trebuie sa fie coborate pe paltforma de lucru, fie inlocuite cu
pompe electrice submersibile etajate, cu motorul capsulat, instalate sub apa. Trebuie prevazute de
asemenea posibilitatea functionarii corespunzatoare a epuismentului in caz de pana de curent (grup
electrogen de rezerva)
6.7.2. Epuismente indirecte
Epuismente indirecte, care constau din coborarea nivelului apei subterane cu ajutorul unor puturi
filtrante sau filtre aciculare amplasate in afara conturului excavatiei.Metoda asigura lucrul in uscat si
poate fi aplicata in conditiile hidrogeologice mai complicate si pentru depresionari H mai mari, avand
avantajul de a indeparta pericolul de nestabilitate a fundului sapatura, in cazul stratificatiei neomogene
eficienta maxima se obtine prin introducerea filtrelor in stratele cu permeabilitate mai mare.
In cazul in care epuismentele indirecte nu sunt prevazute in proiectul de executie, se vor avea in vedere
urmatoarele :
- Epuismentele indirecte se executa in diverse sisteme, ca de exemplu cu ajutorul puturilor
filtrante sau al filtrelor aciculare, care se amplaseaza in afara conturului excavatiei, pe unul sau mai
multe randuri functie de caracteristicile hidrogeologice si de denivelare ce trebuie realizata.Aceste
instalatii pot realiza de obicei o coborare a nivelului apei subterane de 4-5 m.Daca este necesar sa se
faca, o coborare a nivelului apelor mai mare, atunci filtrele se aseaza, etajat pe doua sau mai multe
nivele.
- Puturile de epuisment de diametru mare se realizeaza in foraje Ø 200-600mm.in care se
lanseaza, o coloana filtranta metalica sau din material plastic Ø 150-250 mm, prevazuta cu fante.Coloana
filtranta se dispune pe toata grosimea stratului acvifer care se capteaza.Intre coloana de lucru si coloana
cu fante se introduce o coloana de material filtrant granular, dispusa intr-unul sau doua straturi
concentrice, dupa, regula filtrului invers (de exempul nisip margaritar Ø 1-3 mm in exterior si pietris
margaritar Ø 6-8 mm la contactul cu coloana slitura.) Introducerea materialului filtrant se face pe mausra
extragerii coloanei de lucru, prelungindu-se cu cca 2-5 m deasupra zonei slituite.
Pentru debite reduse (Q<1 l/s), perioada de functionare limitata (30 zile), se poate folosi plasa
metalica (in materiale granulare) sau geotextile (in materiale fine) la contactul cu terenul natural.
- In situatii speciale si in anumite conditii hidrogeologice se folosesc puturi de mare adancime si
cu diametru mare putandu-se realiza denivelari care depasesc 10-20 m, pompe submersibile sau cu
sistemele de ejectie, cu transmisie sonica. Pentru calculul epuismentelor se foloseste teorema
suprapunerii efectelor tuturor puturilor, stabilita cu ajutorul formulelor care dau denivelarea in functie de
debit si de caracteristicile hidrogeologice si cele geometrice ale puturilor.
- In cazul puturilor imperfecte, care nu strabat intrega grosime a stratului acvifer, debitul necesar
a fi evacuat pentru a se obtine denivelarea ” so” este cu cca 20% mai mare decat cel rezultat din calcul.
- In terenuri cu infiltratii puternice de apa, este necesar sa se ia masuri speciale de inchidere a
stratului prin pereti de palplanse, ecrane de beton, voaluri de injectie sau folosirea excavatiei sub apa , a
chesoanelor deschise, cu aer comprimat.
- Filtrele aciculare sunt puturi cu diametru mic (Ø 7,5-10 cm ), care se infig de obicei prin jet de
apa la 10-12 m adancime .Filtrele se racordeaza la statii de pompare cu vacuum.Prin inchiderea de la
partea superioara se realizeaza un efect de suctiune in intreaga masa a acviferului, fapt care sporeste
eficienta pomparii chiar la pamanturi cu permeabilitate mica, cum sunt nisipurile fine si pamanturile
prafoase. In conditii normale se pot realiza depresionari de 4-5 m la o treapta de filtre aciculare, distanta
dintre filtre fiind in general de 1-5 m. Randamentul instalatiei pentru epuismente cu filtre aciculare poate
fi imbunatatita daca se utilizeaza drenarea electroosmotica.
6.8.Executarea lucrarilor de terasamente pe timp friguros
La executarea lucrarilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea masurilor generale
si a celor specifice lucrarilor de pamant, prevazute in procedura tehnica de executie elaborata pentru
realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.
6.9. Receptionarea lucrarilor de terasamente
6.9.1. Verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor de terasamente se vor face in conformitate astfel :
- Verificarea existentei procesului verbal de predare primire a amplasamentului si a trasarilor
reperilor cotei zero.
- Verificarea trasarii pe teren, atat in ansamblu cat si pentru fiecare obiect in parte.
- Verificarea inregistrarilor calitatiipenteru fiecare faza de lucrari.
- Verificarea recuperarii stratului de pamant vegetal rezultat dupa decapare in vederea unor noi
utilizari
- In cazul in care sapaturile au fost executate in conditii speciale se va verifica in mod special daca
nu s-au produs dislocari, afuieri si se va consemna in procesull verbal de lucrari ascunse eventualele
deficiente si masurile de indreptare aplicate, conform indicatiilor scrise ale proiectantului.
6.9.2.Ca operatiuni specifice la receptionarea lucrarilor de terasamente pentru constructii civile si
industriale, se vo controla si procesele verbale de lucrari ascunse precum si documentatia de santier
privind:
a) Amplasamentele exacte ale puturilor de colectare pentru drenarea terenului.
b) In cazul sapaturilor executate in pamanturi situate sub nivelul apelor subterane se va preciza cota la care s-a reusit a
se cobora nivelul apelor subterane, care urmeaza a se mentine si dupa terminarea lucrarilor de fundatii.
c) Masurile luate pentru a asigura respectarea cotei de sapare sau, atunci cand masurile speciale de siguranta luate in
legatura cu executarea de sapaturi langa fundatiile unor constructii existente.
d) cazul , pentru ridicarea sau coborarea acesteia, pentru pregatirea fundului sapaturii, precum si modul in care s-au
remediat greselile facute la executarea acestor lucrari.
6.9.3.Receptionarea lucrarilor de evacuare a apei (drenuri, puturi colectoare si camine de vizitare) ce

raman sa functioneze pentru indepartarea apelor si dupa terminarea lucrarilor, se va face pe baza
proceselor verbale de lucrari ascunse, iar atunci cand acestea nu sunt concludente, corespondenta cu
proiectul se va verifica prin sondaje, urmarindu-se totodata si modul cum functioneaza aceste lucrari.
7. INREGISTRARI
Sunt considerate inregistrari ale calitatii urmatoarele documente :
- PVRC = proces verbal de recptie calitativa
- PVCFD = proces verbal de control in faze determinante
- DC = documente de certificare a calitatii materialelor utilizate.
- RRC = registrul de receptie calitativa a materialelor inainte de punerea lor in opera
- RNC = Raport de neconformitate.
- RDS = registrul cu dispozitiile de santier
UNITATEA_______________________________________________________________________
ŞANTIER ____________________________________
PUNCT DE LUCRU ____________________________

OBIECTUL_____________________________________________________________________
PROCES-VERBAL DE RECEPŢIE
CALITATIVĂ
Nr._____ Data_____________
Cu ocazia verificării efectuate la:

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________
- Au stat la baza verificărilor următoarele elemente:
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
_________________________
-Din verificările efectuate pe teren şi examinarea documentelor au rezultat următoarele:

_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
- Au fost stabilite următoarele măsuri:
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
- Menţiuni speciale:
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Numele Prenumele
Semnătura
BENEFICIAR: _________ ____________ ___________________________

PROIECTANT: _________ ____________ ___________________________
EXECUTANT: _________ ____________ __________________________
Procedeul tehnologic de aplicare al

sistemului termoizolant ARCO
1. Obiect
Prezentul caiet de proceduri stabileşte principalele reguli privind: modul de punere in operă a
sistemului termoizolant ARCO, verificările referitoare la calitatea lucrărilor executate şi responsabilităţile
ce revin executanţilor .
2. Aria de aplicare
Procedura se referă la punerea in opera a termoizolaţiei de faţada executata cu sistemul
termoizolant ARCO , aplicat pe suport mineral , zidarie caramida , beton , BCA.
3. Prescurtari
sistem = sistem termoizolant Arco cu polistiren expandat
furnizor = Arcon Srl
polistiren = polistiren expandat de faţadă , rezistenta minimă la compresiune 80 kPA /mc
4. Documente de referinta
- C104/1-94 – “Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit”
- ETAG 004 – 2000 Ghidul European de proceduri tehnice pentru termosistemele de fatada, Sisteme
compozite cu tencuieli decorative EOTA (European Organisation for Technical Approvals), Brussels
- SR EN 13163 – 2003 „Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din polistiren expandat
EPS – Specificaţie
5. RESPONSABILITĂŢI
5.1. Furnizorul
• Livrează materialele de calitate şi în cantitate corespunzătoare, cu documentele de calitate aferente
(certificat de calitate, declaraţie de conformitate, standard european de produs).
• Asigură documentaţia tehnică, necesară pentru punerea în operă a materialelor livrate.
• Asigură, la cerere, consilierea tehnică.
5.2. Beneficiarul
• Urmăreşte realizarea lucrărilor în conformitate cu prezenta procedură.
6. PROCEDURA
6.1. Descrierea sistemului termoizolant ARCO
Sistemul termoizolant ARCO se bazează pe aplicarea plăcilor din polistiren expandat ignifugat de
fatada ca strat termoizolant , fixate prin lipire cu un adeziv special pentru polistiren si mecanic cu ajutorul
unor dibluri , finisat cu un strat protector hidrofug şi de tencuiala subtire, realizat din materiale minerale
cu liant acrilic , silicatic sau siliconic dupa caz. Se poate aplica pe toate suporturile minerale , cărămidă
plină si cu goluri , BCA , pereti de beton prefabricat , tencuială si alte suporturi minerale.
În componenţa sistemului termoizolant ARCO intră următoarele produse:

a) Profilul de soclu, din aluminiu (otel inoxidabil), se montează la baza sistemului prin prindere mecanică
cu dibluri, in pozitie orizontala , având rol de susţinere. Este prevăzut cu lăcrimar pentru scurgerea apei
de ploaie asigurându-se astfel evitarea infiltrării apei în zona soclului.
b) Profilul de colţ este un profil PVC, cu margini din fibră de sticlă fiind utilizat la armarea suplimentară
a muchiilor . Conferă o rezistenţă suplimentară la solicitări mecanice , previne apariţia fisurilor la colturile
construcţiei si asigură rectiliniaritatea muchiilor . Profilul de balcon cu picurator este un profil PVC cu o
latura mai lunga cu rol de picurator, cu margini din fibră de sticlă utilizat la armarea muchiilor superioare
ale ferestrelor si a celor inferioare ale teraselor sau balcoanelor (colţuri şi muchii ale golurilor şi
intrândurilor). Conferă o rezistenţă suplimentară la solicitări mecanice si previne prelingerea apelor
pluviale pe intradosuri , astfel evitându-se exfolierea tencuielii suport si îngheţarea apei pe perioada iernii
pe faţada.
c) Adeziv pentru şpaclu – mortar adeziv mineral permeabil la vaporii de apă şi impermeabil la apă, utilizat
atât la lipirea plăcilor termoizolante de faţadă EPS 80, cât şi pentru spăcluirea acestora. ARCOFIX se
poate utiliza pentru lipirea si şpăcluirea urmatoarelor sisteme: izolarea pe interior a peretilor; izolarea
peretilor interiori a camerelor situate la mansarde; izolarea sub acoperis cu placi termoizolante, la
reabilitarea termica a mansardelor; izolarea exterioara a faţadelor ventilate; izolarea acustica si termica a
conductelor de aer cald , izolarea cu sisteme compozite finisate cu tencuieli decorative.
d) Plăci termoizolante pentru faţadă EPS 80, din polistiren expandat ignifugat, cu rezistenta la compresiune
minim 80 kPA şi conductivitate termică 0,037 W/mk. Plăcile au dimensiunea de 1000 x 500 mm având o
abatere dimensională de sub ±0,3%. Plăcile prezintă contracţii reduse sub influenţa factorilor climatici
(maxim ±0,2%), fiind depozitate (după tăiere) pentru detensionare conform specificatiilor producătorilor
de materie prima.
e) Diblurile sunt de tip DSH 10 K, având rolul de a asigura o ancorare mecanică suplimentară a plăcilor
termoizolante de suport. Diblurile sunt realizate din material plastic, pentru a evita apariţia punţilor
termice. Diametrul tijei este de 10 mm iar talerul are diametrul de 60 mm. Diblurile vor fi realizate din
materiale plastic pentru evitarea apariţiei punţilor termice. Tija diblurilor va asigura ancorarea acestora în
zid cu min. 45 mm (pentru a obţine rezistenţă la smulgere) iar adâncimea în zid a găurii pentru diblu va
depăşi cu cca 10 mm lungimea de ancorare. Diametrul talerului diblului - 60 mm. Stabilirea lungimii
diblului: adâncimea de ancorare + grosimea tencuielii + grosime adeziv de lipire + grosime termoizolaţie.
În general, pentru clădiri cu înălţimea mai mică de 50 m sau o viteză a vântului mai mică de 135 km/h,
este necesar un număr minim de 6 dibluri/m2. Plăcile din polistiren extrudat XPS din zona soclului, se vor
diblui de regulă de la 30 cm deasupra nivelului terenului (peste zona de stropire).
f) Plasa din fibră de sticlă , este o ţesătură din fibră de sticlă cu strat protector de stirolbutadienă, având rol
de armare a masei de şpaclu care se aplica pe suprafata exterioară a plăcii de polistiren. Prin parametrii
mecanici ridicaţi (rezistenţa la rupere > 1500 N/5 cm şi alungirea aferentă < 35‰), plasa conferă
sistemului o rezistenţă suplimentară la eforturile de întindere rezultate din diferentele de temperatură
,cicluri inghet-dezghet si solicitări mecanice ( lovituri , izbituri , etc.) ce apar la exterior.Se recomandă
utilizarea plasei din fibră de sticlă de minim 145 gr / mp.
g) Grundul de amorsare (amorsă lichidă pentru tencuiala decorativă), reprezintă un strat
intermediar intre masa de şpaclu si finisaj , menit să asigure o aderenţă sporită între acesta si finisaj,
prevenind totodată apariţia eflorescenţelor.
h) Tencuiala structurată formează stratul decorativ al finisajului. Este un strat subţire de
1,5 – 3 mm grosime , pe bază de granule de marmură şi lianţi de răşini sintetice dispersii acrilice , silicatice
sau siliconice , dupa caz , cu rol de personalizare a faţadei cu structura si culoarea dorită . Este un finisaj
hidrofob, lavabil şi permeabil la vaporii de apă, astfel încât nu se păteze prin absorbţie la precipitaţii sau
stropire şi să prevină formarea condensului.
Are proprietăţi fizico-chimice şi mecanice superioare: rezistenţă la şocuri, zgâriere, variaţii de umiditate,
agenţi corozivi, raze ultraviolete şi îngheţ-dezgheţ. Descrierea materialelor, compoziţia, caracteristicile
fizice, modul de preparare şi punere în operă precum şi alte specificaţii sunt prezentate în fişele tehnice
anexate prezentei proceduri.
6.2. Pregătirea suportului

Caracteristici suprafaţa suport: suprafaţa suport (zidăria de BCA sau cărămidă, beton, tencuială)
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: uscată, lipsită de praf, să prezinte capacitate portantă,
aderenţă (fără pete de decofrol, ulei, vopsea, lacuri, etc.)
Abateri admisibile: suprafaţa suport (zidăria de BCA, beton, tencuială) trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii de planeitate:
• Suprafaţa plană (±5 mm/m);
• Denivelările până la 10 mm sunt preluate de adezivul de şpaclu (la lipire);
• Pentru neregularităţi mai mari de 10 mm este necesară realizarea în prealabil a unei
tencuieli de uniformizare.
6.3. Condiţii de începere a lucrărilor

Verificări înaintea de începerea execuţiei. Înaintea de punerea în operă a sistemului de finisaj
exterior se vor încheia următoarele lucrări:
- învelitori, terase, cornişe, streaşini, jgheaburi şi instalaţii de scurgere ale apelor pluviale;
- montarea tocurilor tâmplăriilor, solbancurilor şi ferestrelor;
- montarea instalaţiilor exterioare a căror execuţie ulterioară poate afecta finisajul;
- protejarea tâmplăriilor şi ferestrelor cu folie pentru a preveni stropirea sau pătarea;
- asigurarea împotriva soarelui şi ploii prin montarea plasei de faţadă, respectiv prelatelor la partea
superioară a schelei.
Condiţii de temperatură:
- sistemul de finisaj nu se aplică la temperaturi sub +50C, pe suport îngheţat sau în caz de pericol de îngheţ
la minim 24 de ore de la aplicare;
- se va evita punerea în operă a straturilor finale de finisaj atunci când temperaturile depăşesc +350C şi
sub acţiunea directă a razelor solare sau ploii.
6.4. Executarea propriu-zisă a lucrărilor

a) Lipirea plăcilor termoizolante
Pentru lipire se foloseşte adezivul pentru şpaclu ARCOFIX.
Mod de livrare: mortar uscat, gata preparat în saci de 25 kg.
Mod de preparare: se toarnă conţinutul sacului (în stare pulverulentă) în apă curată (5-6,5 l apă /
sac) şi se amestecă cu mixerul până la obţinerea unei paste omogene; se lasă pasta în repaus 5 minute
pentru maturare, după care se mai amestecă lent încă 2 minute.
Prepararea se poate realiza şi în betoniere, cu respectarea dozajului de apă şi a timpilor de malaxare şi
maturare.
- Punere în operă: Se montează profilul de soclu cu ajutorul diblurilor metalice la fiecare 30 cm. Abaterile
de planeitate ale peretelui vor fi compensate prin intercalarea de distanţiere între profil şi perete, îmbinările
dintre profile se vor realiza
cu ajutorul pieselor de legătură. Suplimentar, profilul de soclu poate fi lipit cu adeziv pentru profile. Pentru
sistemul de termoizolare la soclu se va utiliza polistiren extrudat şi mortar adeziv special hidrofobizat.
- Soluţia de susţinere a plăcilor termoizolante din polistiren extrudat pentru soclu va fi adaptată modului
de realizare a acestuia şi a infrastructurii construcţiei.
- Stratul termoizolant , inclusiv stratul de protecţie se va poza şi la partea superioară a aticelor.
- Mortarul adeziv pentru şpaclu se aplică pe marginea plăcilor sub forma unui cordon perimetral cu o
lăţime de cca 6 cm şi în mijlocul plăcii, în min. 3 puncte interioare. Se va asigura o suprafaţă de contact
cu suportul de minimum 40%.
- Plăcile se clădesc de jos în sus , cu latura mai lunga aşezată la orizontală. Primul rând de plăci
termoizolante se aşează în profilul de soclu, prin mişcări uşoare de apăsare. Se va evita alinierea rosturilor
dintre plăci cu rosturile de la ancadramentele de fereastră care sunt zone cu concentrări mari de eforturi -
în zona colţurilor ferestrelor nu vor fi realizate rosturi, placa trebuind să depăşească colţul golului, atât pe
verticală cât şi pe orizontală.
- Plăcile se aşează în şiruri orizontale, cu rosturile ţesute (inclusiv la colţurile clădirii).
- În rosturile dintre plăci nu se va aplica adezivul pentru a nu forma punţi termice.
- Rosturile dintre placi mai mari de 4 mm se vor umple cu ştraifuri (pene) din polistiren.
Rosturile mai mici de 2 mm pot fi închise cu spumă poliuretanică termoizolanta.
- Plăcile pentru glafuri, intradosuri, buiandrugi, se aplică după montarea plăcilor de faţadă.
- Marginile plăcilor care depăşesc colţurile faţadelor se vor tăia după min. 24 ore de la lipire.
- Se verifica planeitatea la fiecare 2 m2 de izolatie termica aplicata .
- După întărirea adezivului de lipire se va face o şlefuire a plăcilor în dreptul rosturilor.
b) Dibluirea
Pentru asigurarea unei ancorări mecanice suplimentare plăcile termoizolante se dibluiesc, utilizând
dibluri din material plastic de tip DSH 10 K, (trei dibluri /placă), la 24 de ore după lipirea plăcilor. La
colţurile clădirii se vor adăuga min. 2 dibluri pe placă dispuse în interiorul unei fâşii cu lăţime de max. 40
cm de la muchie. Diblurile trebuie să pătrundă în zidăria de BCA min. 45mm, iar în beton 35 mm. Talerele
diblurilor trebuiesc îngropate până la faţa exterioară a plăcilor de polistiren. Adânciturile de la nivelul
capetelor diblurilor se vor netezi cu adeziv pentru şpaclu cu min. 12 ore înainte de şpăcluirea plăcilor
termoizolante , pentru a preveni apariţia petelor din cauza absorbţiei diferite a diblurilor fata de masa de
şpaclu.
- Se pot folosi 2 variante de dibluire:
- Dibluirea tuturor punctelor de intersecţie dintre rosturile verticale şi cele orizontale şi câte un diblu în
mijlocul fiecărei plăci.
- Câte 3 dibluri pe placă. Distanţa diblurilor faţă de marginea plăcilor se va alege astfel încât sub fiecare
diblu să se găsească mortar adeziv.
c) Şpăcluirea şi armarea
Pentru şpăcluire se foloseşte adezivul pentru şpaclu iar pentru armare plasa din fibră de sticlă. După
min. 24 de ore de la lipirea plăcilor de polistiren şi min. 12 ore de la şpăcluirea capetelor diblurilor se face
o şlefuire a plăcilor de polistiren . Se asigură o planeizare suplimentară a suprafeţei obţinute în urma
placării cu polistiren. Dacă timp de două săptămâni nu se aplică stratul de armare, plăcile vor trebui din
nou şlefuite şi curatate de impuritati.
Se aplică masa de şpaclu adezivă cu şpaclul cu dinţi de 10 mm, apoi se pune în masa de şpaclu
proaspătă, plasa din fibră de sticlă în fâşii verticale, netezind cu latura netedă a şpaclului întreaga suprafaţă.
Grosimea minimă a masei de şpaclu armate este de 2 mm iar cea maxima de 4 mm. Fâşiile de plasă se
suprapun lateral şi longitudinal pe minim 10 cm.
La colţurile ferestrelor sau în alte zone unde pot apărea tensiuni ce pot provoca fisuri în zidărie, se
recomandă aplicarea suplimentară, înainte de armarea generală, a unor ştraifuri din fibră de sticlă prinse
cu adeziv pentru şpaclu, montate la 45o (20/40 cm).
Plasa din fibră de sticlă nu trebuie să se mai vadă după şpăcluire şi trebuie să fie pozată la mijlocul
grosimii stratului adeziv.Nu este admisă aplicarea masei de spaclu peste plasa din fibra de sticla aplicată
direct pe suprafata de polistiren.
La muchiile faţadei se recomandă aplicarea de profile din PVC cu plasă din fibră
de sticlă integrată. Stratul de masă de şpaclu va sta la uscat min. 4 zile înaintea aplicării finisajului sau
pina la 7 zile in funcţie de condiţiile meteo.
Lăcrimarele se realizează folosind profile speciale din PVC cu plasă cu picurător, care se montează
înainte de armarea generală. Muchiile interioare se execută similar celor exterioare fără profil, cu
minimum 10 cm suprapunere. După întărire, masa de şpaclu poate fi şlefuită, având însă grijă să nu se
deterioreze plasa din fibră de sticlă.
d) Aplicarea finisajului
d1) Grundul
Este folosit ca amorsă atât pentru tencuiala decorativă de faţadă cât şi pentru tencuiala de soclu.
Mod de livrare: substanţă lichidă, gata preparată în găleţi .
Mod de preparare: se aplică ca atare după o amestecare lentă şi uniformă cu mixerul, până la omogenizare
(min. 4 minute).
Punere în operă: peste adezivul de şpaclu uscat, cu trafaletul cu blăniţă sau bidineaua, pe toată
suprafaţa ce urmează a se finisa; după amorsare suprafeţele trebuie să aibă o culoare uniformă.
Timpul de uscare: min. 24 de ore.
d2) Tencuiala
Mod de livrare: amestec fluid, de consistenţă păstoasă,continut de granule cuartoase
gata preparat, în găleţi .
-Mod de preparare: se aplică ca atare după o amestecare lentă şi uniformă cu mixerul, până la omogenizare
(min. 5 minute).
-Punere în operă: tencuiala se întinde cu fierul de glet inoxidabil, de jos în sus, prin apăsare energică într-
un strat de cca. 2-3 mm. După aplicarea tencuielii se va drişcui cu mişcări liniare verticale sau circulare
cu o drişcă din material plastic.
Pentru evitarea apariţiei îmbinărilor în câmpul finisat se recomandă aplicarea continuă pe făşii orizontale,
în scară, de sus în jos. Primul câmp de finisaj se va executa de preferinţă pe o parte a faţadei cu vizibilitate
mai redusă.
Echipele de lucru vor fi neapărat instruite în ceea ce priveşte exigenţele de aplicare ale materialului.
Timp de uscare: întărirea tencuielii are loc la aproximativ 24 ore de la punerea în operă, interval în care se
vor evita atingerea, zgârierea şi umezirea suprafeţei.
6.5. Verificări:
Verificări pe parcursul execuţiei:
- Verificarea suportului.
- Verificări pe faze de lucrări.
- Verificări la recepţia preliminară.
7. DOCUMENTE ŞI ÎNREGISTRĂRI
- procese verbale de instruire , unde e cazul;
- procese verbale de asistenţă tehnică , unde e cazul;
- procese verbale de recepţie calitativă (tipizat) , unde e cazul;
− certificate de calitate a materialelor (Produsele ARCO vor fi însoţite de certificate de calitate la fiecare
tranşă de livrare, puse la dispoziţia constructorului de firma furnizoare.)
Garanţii
Durabilitatea sistemului ARCO de izolare termică a faţadelor prezentat la punctul 2 este de 25 de ani în
condiţiile aplicării în integralitate (toate produsele componente , fara exceptii) şi punere în operă în
conformitate cu prescripţiile cuprinse în fişele tehnice şi prezentul caiet de sarcini.
Măsuri preventive
(Precizarea normelor de protecţia muncii, siguranţă contra incendiilor etc., care trebuiesc respectate cu
stricteţe pe tot timpul derulării activităţii conform normelor de protectia muncii si PSI in vigoare.)
UNITATEA_______________________________________________________________________
ŞANTIER ____________________________________
PUNCT DE LUCRU ____________________________

OBIECTUL_____________________________________________________________________
PROCES-VERBAL DE RECEPŢIE
CALITATIVĂ
Nr._____ Data_____________
Cu ocazia verificării efectuate la:

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________
- Au stat la baza verificărilor următoarele elemente:
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
_________________________
-Din verificările efectuate pe teren şi examinarea documentelor au rezultat următoarele:

_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
- Au fost stabilite următoarele măsuri:
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
- Menţiuni speciale:
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Numele Prenumele
Semnătura
BENEFICIAR: _________ ____________ ___________________________

PROIECTANT: _________ ____________ ___________________________
EXECUTANT: _________ ____________ __________________________
PROCEDEU DE EXECUTIE INSTALATII CANALIZARI EXTERIOARE

SCOP:
Procedura cuprinde spacificatii pentru lucrarile de executie a canalelor din tuburi de beton cu talpa cep si
buza, referindu-se la colectorul de apa uzata menajera.
DOMENIU:
Procedura se aplica la lucarile de cladiri civile si industriale.
DEFINITII:
Conform MC 10/1999 – Cap.II
DOCUMENTE DE REFERINTA:
- NE –012/1999
- MC 10/1999 ULTIMA EDITIE
- Buletinul constructiilor 1-2
RESPONSABILITATI:
Seful de santier: Sa asigure buna organizare a procesului de productie, a conditiilor necesare executarii
lucrarilor incredintate si a prescriptiilor tehnice a avizarii, aprobarii si verificarii executiei lucrarilor pe
baza de fise tehnologice verificate, aprobate si adaptate la sistema de masini ce se afla in dotarea sa, a
realizarii fluxului tehnologic si a cerintelor caietelor de sarcini si actelor normative in vigoare.Sa
organizeze gospodarirea judicioasa si economisirea materialelor necesare realizarii lucrarilorce I-au fost
incredintate si sa ia masuri organizatorice de prevenire a folosirii materialelor si produselor ce nu sunt
insotite de acte doveditoare a calitatii cat si a celor ce nu realizeaza cerintele de asigurare a calitatii
mentionate in diferite specificatii tehnice.Sa asigure conditiile tehnice corespunzatoare pentru efectuarea
tuturor determinarilor impuse materiilor prime si semifabricatelor inainte de incorporarea acestora in
lucrari luand masuri de carantina la aparitia accidentala a unor abateri, conlucreaza permanent cu
proiectantul, beneficiarul, laboratorul de incercari in constructii si organele de control a calitatii pentru
prevenirea aparitiei abaterilor si a stingerii abaterilor accidentale ivite in decursul executie.Sa dispuna
masuri de oprire a lucrarilor ce au abateri ivite in mod accidental iar pentru lucrari necorespunzatoare
calitativ sa ia masuri de tragere la raspundere a celor vinovati si de remediere in termene utile a tuturor
aspectelor necorespunzatoare conform solutiilor dispuse de proiectantii lucarilor.Sa respecte indicatiile
date de organele Inspectiei de Stat in Constructii, de organele beneficiarului si proiectantului, de organul
de control al calitatii al organizatiei, referitor la termenele de executie a remedierilor si a masurilor
dispuse pentru prevenirea in viitor a altor constatari similare.
Inginer sef constructor: Asigurarea documentelor tehnice de executie 9proiecte, caiete de sarcini, STAS-
uri si normative tehnice in vigoare).Instruirea periodica a personalului tehnic din subordine (sef lot, sef
punct de lucru, inginer, maistru, compartimente functionale) privind executia si asigurarea calitatii
lucrarilor cu intocmirea proceselor verbale de instruire – cod AQ – 067/1994.Asigurarea de personal
calificat si autorizat.Verficarea insusirii cunostintelor tehnice si aplicarii lor in procesul de
executie.Organizeaza si asigura intocmirea si gestionarea tuturor documentelor care atesta executia
lucrarilor
Inginer sef mecanic: Asigura starea de functionare la parametrii normali a tuturor utilajelor, instalatiilor
si mijloacelor de transport utilizate in fluxul tehnologic pe faze de executie. Responsabil tehnic cu
executia. Participa la receptiile pe faza determinanta si valideaza prin stampila aplicata pe fiecare pagina
PTE,PA si inregistreaza in Registru de evidenta fazele la care a participat.Admite executia lucrarilor de
constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie verificate de specialisti verificatori de
proiecte atestati.Intocmeste si tine la zi un registru de evidenta a lucrarilor de constructii pe care le
urmareste tehnic si de care raspund, conform model pc. 7.1. al prezentei proceduri. Pune la dispozitia
organelor de control toate documentele necesare pentru respectarea HGR 925/1995 pentru aprobarea
,,Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a
constructiilor’’. Opreste executia lucrarilor de constructii in cazul in care s-au produs defecte grave de
calitate sau abateri de la prevederile proiectului de executie si permite reluarea lucrarilor numai dupa
remedierea lor. Trimestrial va intocmi si transmite la directorul organizatiei lista proincipalelor
neconformitati aparute la lucrarile coordonate conform modelului dela pc.7.2. al prezentei proceduri si
modul de solutionare.
Sef lot: Raspunde de executarea lucrarilor ce i-au fost incredintate, cu respectarea stricta a proiectelor de
executie, a caietelor de sarcini, a prescriptiilor tehnice si are urmatoarele obligatii:
- sa ia masuri pentru executarea corecta a operatiilor de trasare si sa urmareasca pe tot parcursul
executiei respectarea riguroasa a caracteristicilor geometrice ale constructiilor cu incadrarea in
tolerantele admise de C 656/1986.
- sa controleze in toate fazele de executie, modul in care sefii punctalor de lucru, maistrii si
inginerii de schimb asigura respectarea riguroasa a tehnologiilor de sarcini si Proceduri Tehnice de
Executie.
- sa verifice corespondenta permanenta a conditiilor calitative ale materialelor si a elementelor de
constructii si instalatii inainte de introducerea lor in opera, cu specificatii tehnice incluse in caiete de
sarcini, norme, STAS-uri si sa dispuna masuri de retragere si interzicere a folosirii acestora pana la
reconfirmarea calitatii acestora.
- sa intocmeasca pentru fiecare obiectiv de constructii in parte tehnologia de executie, fisa
tehnologica de executie, Procedura Tehnica de Executie corelata cu sitema de asini ce o are in dotare
specificand punctele obligatorii de control calitativ pe faze tehnologice de executie.
- sa verifice si tinerea la zi a tuturor documentatiilor de atestare calitativa a executiei lucrarilor,
fise de betonare, fise de excavatii, fisa de panou etansare, fise de injectii, procese verbale de lucrari
ascunse, in conformitate cu prescriptiile tehnice si cerintele MC.
- sa participe la verificarea lucrarilor ce devin ascunse si sa intocmeasca cu personalul AQ,
beneficiarul, montorul si alte organe autorizate, documentele prevazute de reglementarile in vigoare
pentru aceste lucrari.
Sef punct lucru (inginer schimb sau maistru schimb): Seful punctului de lucru raspunde impreuna cu
sefii de echipa si muncitorii de calitatea operatiilor efectuate si au urmatoarele obligatii :
- sa organizeze locurile de munca si procesele de productie astfel incat sa creeze conditiile
necesare pentru executarea lucrarilor.
- sa controleze calitatea lucrarilor executate de echipele a caror activitate o coordoneaza in toate
etapele de executie, inclusiv la predarea –primirea lucrarilor intre echipe.
- sa indrume si sa controleze activitatea sefilor de echipa si a muncitorilor pentru respectarea
riguroasa a detaliilor de executie a Procedurilor de Executie, a realizarii cerintelor calitative impuse in
caietele de sarcini si a fiselor tehnologice specifice fiecarei categorii de lucrari.
- sa pregateasca operatii de trasare si nivelment la lucrarile incredintate spre executie pe care sa
le supuna verficarilor si confirmarilor organelor abilitate pentru confirmarea acestora (topometru)
- sa verifice materialelor si elementelor de constructii inainte de introducerea in lucrare referitor
la incadrarea acestora in prescriptiile specifice mentionate in caietele de sarcini si prevederi tehnice.
Topometru organizatie: Asigura efectuarea masuratorilor topo-geodezice necesare in vederea executiei
lucrarilor. Preluarea de la investitor si proiectant a reperelor topo pentru lucrarile ce urmeaza sa fie
executate de organizatie, asistat de seful de organizatie sau inginerul sef contructor. Intocmeste schemele
de trasare generale si de detaliu a lucrarilor si completarea formularelor specifice.
CQ Santier: Efectueaza inspectii de urmarire a calitatii executiei in punctele obligatorii de stationare din
P.C.C.V.I. si valideaza documentele de documentele de atestare calitativa specifice lucrarii. Inscrie in
documentele stabilite prin ,,Sistemul propriu de asigurarea calitatii’’ toate constatarile in urma
controlului efectuet pentru realizarea cerintelor impuse de standarde, normative si caiete de sarcini.
Instiinteaza in scris conducerea organizatiei asupra nerespectarii solutiilor din documentatia faza DDE
prin deschidere RNC-uri, urmarind realizarea lichidarii neconformitatii. Participa la verificarea calitatii
lucrarilor la principalele faze de executie stabilite prin normele tehnice si semneaza procesele verbale de
atestare a calitatii. Participa si semneaza documentele intocmite la verificarile efectuate in fazele de
executie care prin natura lor sunt determinate pentru asigurarea calitatii constructiilor. Instiinteaza
operativ conducerea organizatiei si in maxim 24 ore inspectiile teritoriale ale
ISCLPUAT (sub semnatura sefului de organizatie) de producerea unor accidente tehnice. Verifica
respectarea de catre factorii implicati a prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea in constructii cu
privire la utilizarea numai de produse, echipamente si procedee noi pentru care exista agrement tehnic.
Verifica utilizarea numai de materiale si echipamente pentru care s-au emis certificate de conformitate in
cazul utilizarii acestora la constructii de categorie de importanta exceptionala. a constructiilor pentru
lucrarile publice realizate din fondurile bugetare precum si a lucrarilor care asigura cerintele stabilite la
articolul 5 din Legea 10/1995. Verifica realizarea prevederilor ,,Regulamentului pentru asigurarea
activitatii metrologice’’. Participa la inspectiile efectuate de organele ISCLPUAT si a organelor sale
teritoriale si verifica aducerea la indeplinire a masurilor dispuse de acestia, comunica in scris in
termenele scadente sub semnatura sefului de organizatie modul de rezolvare a masurilor stabilite de
organele ISCLPUAT.
Merceolog aprovizionare: Analizeaza materialele la furnizori calitativ si cantitativ precum si
documentele insotitoare. Raspund in timpul transportului de integritate materialele transportate. Participa
ca membru in comisia de receptie la receptionarea materialelor la intrarea in depozitul organizatiei.
Procedura
Executia lucrarilor de canalizare menajera si pluviala
Executia lucrarilor va incepe din aval, incepand cu caminul de vizitare din amonte de caminulde vizitare
existent al colectorului menajer in care se va face debusarea canalului proiectat.
Lucrarile de sapatura, umplutura, completari etc. se vor executa manual 38 % si mecanizat 62%.
Inainte de trasarea axei canalului se vor efectua sapaturi de sondaje executate manual pentru depistarea
exacta a gospodariilor subterane.
Sondajele se vor efectua la maxim 50 m distanta unul de altul si in dreptul fiecarui camin de vizitare.
Dupa depistarea tuturor retelelor subterane se va trece la trasarea conductei de canalizare avandu-se in
vedere planul coordonator de retele din documentatia desenata.
Lucrarile de sapatura se vor face manual 30% si mecanizat 70% cu taluzuri verticale sprijinite cu dulapi
metalici de inventar pentru evitarea surparilor taluzurilor.Pentru stabilirea cotelor sapaturii se vor folosi
rigle cu teu si nivelmentul.Asternerea patului de nisip pentru pozare se va face cu lopata. Se va da o
deosebita atentie la realizarea pantei de montaj a tuburilor de beton pentru realizarea scurgerii
gravitationale a apei in canal si a autocuratirii acestuia. Se executa lucrarile de betonare in fundatiile
caminelor de vizitare.
Montarea tuburilor din beton simplu
Coborarea tuburilor din beton in organizatie se va executa manual la tuburile Dn = 300mm si cu scripeti
pe trepied in cazurile tuburilor Dn = 200mm. Tuburile se vor cobora unul cate unul pe masura ce se
imbina intre ele. Asezarea pe pozitie a tuburilor se va face astfel incat ele sa capete o stabilitate
suficienta si sa fie respectata panta de montaj, prevazuta in proiect. Montarea se va face in aval spre
amonte.
Respectarea pantei de montaj se va face folosind nivelmetru si riglele de trasare:
– se va realiza un spatiu de etansare de 10x15 cm in jurul imbinarii
– pe suprafata de etansare a tubului din aval se va aplica un strat de mortar de ciment cu nisip
– fin (500 kg. ciment la 1 cm nisip) dupa care al doilea tub se va impinge spre primul cu forta ;
– se curata interiorul canalului de mortar in exces cu o perie, iar la exterior imbinarea se va acoperi
cu un guler de mortar de ciment de 110 mm inaltime si 40 mm grosime.
Executarea caminelor de vizitare inainte de montarea tuburilor de canal se vor turna fundatiile caminelor
de vizitare. Dupa turnarea fundatiilor se va executa rigola caminului, aceasta avand diametrul egal cu cel
al tubului. Caminele se vor amplasa suprapuse canalului incluzand astfel sectiunea transversala a
canalului. Imbinarile dintre tuburile prefabricate pentru camine se vor monolitiza cu mortar de ciment se
vor rostui pentru a obtine o suprafata interioara neteda a acestuia. Rigola caminului se va sclivisi la
interior cu mortar de ciment. Montarea ramei capacului se va face cu mortar M 100 – T. La distanta de
50 cm de capete se va monta prima treapta din otel O20 mm a scarii de acces. Ultima trapta se va monta
la maximum 30 cm deasupra scarii de acces. Treptele din otel se vor proteja anticoroziv prin vopsire.
Executarea umpluturilor Umplerea transeelor se va face dupa un control al cotelor de montaj, verificarea
calitatii lucrarilor si dupa executarea primei probe de etanseitate. Umplutura se incepe cu 3 – 4 straturi a
cate 10 cm grosime de pamant afanat cu care se va compacta separat fiecare strat cu deosebita grija
pentru a proteja tuburile. Resturile umpluturilor se va face in straturi de 20 –30 cm grosime,
compactandu-se fiecare strat separat. Pe parcursul umplerii transeelor se vor scoate elementele de metal
ale sprijinirilor taluzurilor. Umpluturile se vor executa pana la cota inferioara fundatiei drumului.
Pamantul excedentar ramas pe marginea transeei se va transporta intr-un loc stabilit de organele
competente. Lucrarea se va incheia prin refacerea structurii drumului pe portiunea desfasurata pentru
executarea canalului. Pentru refacerile pavajelor in general se va folosi materialul rezultat din desfaceri,
iar in cazul insuficientei acestuia se vor folosi si materiale noi. Suprafat drumurilor se va reface in stare
initiala a acestuia.
Verificari in vederea receptiei:
– verificarea aspectului si a starii generale
– verificarile geometrice (cote, dimensiuni, pante de montaj)
– probe de etanseitate ale canalelor
– probele de etanbseitate si de presiune a conductelor de refulare.
Rapoarte si inregistrari
Proces verbal de receptie calitativa cod – 076/1994
Proces verbal de trasare a lucrarilor cod – 006/2000
UNITATEA ______________________________________________________________
ŞANTIER ________________________ PUNCT DE LUCRU ______________________
OBIECTUL ______________________________________________________________
PROCES VERBAL
DE TRASARE A LUCRĂRILOR DE:
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
Nr. _____ Data _____________
Trasarea a fost executată pe baza planşelor nr. _________________________ din proiectul nr.
__________________
Elementul de reper şi verificarea este (borna, construcţia învecinată etc.)
______________________________________________________________
______________________________________________________________
având coordonatele: X _____________

Y _____________
Z _____________
Cota: ____________________
Numele Prenumele Semnătura

Executat trasarea: __________ __________ _________
Verificat: __________ __________ _________

Proiect Managementul Calitatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Managementul Calitatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICA GHE.

1.Intocmirea unei documentatii tehnice pentru realizarea unei constructii cu

2. Intocmirea a doua proceduri tehnice de executie

1. Denumirea obiectului de investitie: HOTEL

3. Titularul investitiei: SC College Business SRL

4. Beneficiarul investitiei SC College Business SRL

II Informatii generale privind proiectul

Prezenta documentatie s-a intocmit la comanda beneficiarului, in baza temei de

Descrierea functionala a cladirii existente:

3. Date tehnice ale investitiei

b) statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat

REALIZAREA FUNCTIONALA A CONSTRUCTIEI PROIECTATE

DEMISOL - PARCARE, CRAMA, SPA, SP. TEHNICE - 1408.15MP:

Aria construita existenta Ace = 460 mp

 La alcatuirea elementelor de constructie perimetrale se vor utiliza materiale

Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

Masuri de protectia muncii

Evaluarea lucrarilor de executie

Clasa de importanta si expunere este II ( = 1,2), iar categoria de importanta este

2.2. Conform sondajelor realizate, terenul de pe amplasament are urmatoarele

2.3 Capacitatea portanta a terenului de fundare calculata conform STAS 3300/2-85 si

4.2 Executarea umpluturilor

5.2 Receptia lucrarilor de fundatii

10. Masuri de protectie a muncii

11. Controlul calitatii lucrarilor

CAPITOLUL 1. INCHIDERI EXTERIOARE SI COMPARTIMENTARI

CAPITOLUL 4. ZUGRAVELI, VOPSITORII, TAPETE

CAPITOLUL 6. SCARI, LOGII SI PARAPETI

CAPITOLUL 8. MOBILIER SI ALTE DOTARI

CAPITOLUL 10. ALTE PREVEDERI

DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

OBSERVATII TEHNICE PRELIMINARE

Obiectivul, tipul si volumul lucararilor

Date despre sistemul de profile

CERINTE PRIVIND MATERIALELE

Abaterile se vor argumenta in scris si se vor specifica in memoriul atasat ofertei.

CERINTE PRIVIND CONSTRUCTIA

Principiul izolarii termice este prevazut pentru intreaga constructie.

Drenajul apei + Eliberarea presiunilor (de vapori)

Legatura cu structura de rezistenta a cladirii:

Imbinarea profilelor (Coltare)

CERINTE FIZICE ALE CONSTRUCTIEI

Etansarea la corpul cladirii

Permeabilitatea rosturilor si etanseitatea la ploaie torentiala

Protectie la zgomot (izolarea fonica)

Izolatie fonica intre incaperi (izolare fonica longitudinala)

Atenuarea zgomotelor fatadei

Elemente constructive usoare

Protectie la ploaie si roua

TRATAREA SUPRAFETELOR DE ALUMINIU

Montajul geamurilor, montarea garniturilor

USI – FERESTRE CU BARIERA TERMICA

Element tehnic de referinta

Feronerie pentru usi

Usi intr-un canat

Usi in doua canate

Usi in doua canate antipanica

USI LIFTANT GLISANTE

Culoarea partilor de aluminiu la exterior: RAL 9007.

ELEMENTE PERETE CORTINA CLASIC – CU CAPACE PE AMBELE DIRECTII

Element tehnic de referinta:

Elementele care se includ in fatada

Toate suruburile de fixare folosite