Manifestari orale în boli digestive

Curs 2

Refluxul gastro-esofagian asociat cu manifestările bucale

Leziunile la nivelul mucoasei țesuturilor periorale sau ale țesuturilor orale pot fi văzute uneori ca
manifestări ale bolii gastro-intestinale. Leziuniule orale pot să apară ocazional înainte de debutul bolii
gastro-intestinale(G.I) să fie prezent în timpul procesului de boală sau persistă chiar și după ce boala s-a
estompat. Uneori leziunile orale sunt similare cu cele G.I. în timp ce în alte mom pot fi urmări secundare
ale bolii G.I.(malabsorbția).

Refluxul gastro-esofagian reprezintă cea mai frecventă afecțiune gastro-enterologică ce trimite

copilul la pediatrul gastro-enterelog (R.G.E.)

Definiție

R.G.E. este definit ca întoarcerea unei cantități de conținut gastric în esofag care conduce la
manifestări respiratorii G.I. și sau neourocomportamentale.

Patogenia: copil se desting

1. Reflux fiziologic sau regulgitrația caracteristică la sugari fără semne funcționale și fără
consecințe asupra dezvoltării copilului.

2. Reflux patologic

a) Cantitativ – o cantitate anormală de reflux care apare in per cu freg sau perioadă crescută

b. Prezenta de elemente patologice G.I. neurocomportamentale

Este o tulburare a funcționării normale a esofag și a structurilor invecinate care determină alterarea
barierei de reflux rep de:

1. Disfunctia sfincterului esofagian inf (S.E.I)

2. Discungtia gastrica
3. Disfunctia esofagiană
1. Disfinctia S.E.I. cauza majora o constituie relax tranzitorie a sfincterului iar cauza minora
relaxarea bazala a sfincterului.
2. Disfucntia gastrica apare prin evacuarea gastrica intarziata care este asociata cu refluxul gastro-
esofagian precum si prin cresterea in volum a contiății gastrice si cresterea presiunii abdominale
 3. Disfunctia esofagiana este reprezentată de insificienta clemesului esofagian care duce la lezarea
esofagului, refluarea sarurilor biliare amestestecate cu enzime proleolitice prin pilori se asociază
cu esofagita

Clasificare R.G.E.

1. Fiziologic
2. Functiol 1. Simpomatic

2.Ocult

3. Patologic 1. Esofagita
2. Boala pulmonara clorinica

3 Ampee

4 Malabsorbltie

5 Manifestari neuro comportamentale

4. R.G.E. secundar unor boloi. 1. Neoro

2.Hernie niatala
3 Atrezia esofagiana

R.G.E.fiziologic la sugari si copii postbradial, durata scurta, nesemnificativ clinic

R.G.E. funcțional la copii si sugari sanatosi, au freg varsaturi sau regurgitatii fara complicatii este
forma cea mai fregventa cu varsaturi zilnice, apar la 40/50 % din copii sanatoși de pana la 2 ani 60 %
nu au simptome dupa 9 luni fapt ce corespunde cu modificarea alimentatiei(se trece la o alimentatie
solida si co modificarea pozitiei corpului)

R.G.E.patologic apare atunci cand exista un clerence esofagian tardiv sau agresivitate crescuta
asociate cu aspiratia si compromiterea fct respiratorii sau regurgitatia conduce la prierderi calorice
ce afecteaza curba ponderata

Tablou clinic la adolescent si copil

1. Manifestările G.I. constau in aparitia esofagitei manifestate prin dureri toracice(arsuri-pirozis),

disfagie, dificult de inghitire, odinofagie durere la inghitire, hematemeza, anemie(deficienta de
Fe) halistoza(aparitia continut de reflux in gura)
2. Manifestări respiraorii caracterizate prin pneumonie cronica sau recurenta, weezing recurent,
tuse cronica, stridor

R.G.E. secundar apare la copii cu condiții specifice, hernia hiatala sau tulburari severe neurologice.
La copii neurologici R.G.E. patologic e dificil de reglat prin mijloace medicale.
Examene paraclicnice

1. Esofagograma baritata sau fluoroscopia gi superioara furnizeaza o cuantificare grosolana a

frecvenței si duaratei refluxului.
2. Monitorizarea scintigrafica cu izotopul 99 de tehnețium detecteaza ref post bradial, aspiratia
pulmoanara si tipul de evacuare gastrica.
3. Monitorizarea pH-ului se plaseaza un electrodf flexibil de pH in esofagul distal pt a inregistra
timpul in care exista acid. La pH mai mic de 4.Ph metria este considerata standardul de aur pt
diagnosticul refluxului patologic, inregistrarea se face in 48 de ore si inregistreaZA DATE privind
durata refluxului acid.
4. Endoscopia sau biopsia esofagiana permit detectarea esofagitei(eroziuni, ulceratii, stricturi,
boala peptica gastrica).Apare in 50% din cazurile cu reflux g.e.Indicatiile endoscopiei-
suspiciunea esofagitei (hematemeza sau hemoragia oculta), dificultati de alimentare sau
malabsorbtie, copilul mare cu pirozis, disfagie odinofagie
5. Manometria esofagiana- permite detectarea anomaliilor de motilitate specifica si masurarea
presiunii sfincterului esofagian inferior.

Diagnosticul diferentiar se face cu alte cauze de varsatura de ex boli anatomice,

neurologice, metabolice, infectioase, boala peptica.
Tratamentul: scopul tratamentului este de a elima consecintele refluxului avand ca
obiective lupta impotriva mecanismelor de producere a refluxului gastro esofagian extern si
protejarea mucoasei de agresivitatea refluxului acid

- Stadiul 1 – tratamentul conservator – masuri igienodietetice adesea eficiente daca

sunt aplicate cu consecventa.Restrictii alimentarea- evitarea meselor abundente,
evitarea alimentelor care scad presiunea sfincterului esofagian inferior, grasimi ,
cafea ciocolata, alcool.Evitarea alimentelor care cresc secertia gastica acida- vin alb,
incetarea fumatului, scaderea ponderala la pacientii cu obezitate, evitarea
clinostatismului postprandial, evitarea medicamentelor care scad presiunea
sfincterului esofagian inferior, nitratii scantinele, cofeina,Postural pozita sa fie
ridicata la 30 grade după masă. Îngroșarea alimentelor de sonsitență solidă, regim
alimentar fără roșii, citrice suc mentă, ciocolată, băuturi cu cofeină. Prânzuri mici și
repetarte, preparate speciale din lapte.
- Stadiul 2- tratamentul medicamentos, farmacologic, este indicat in reg patologic sau
cand tratamentul conservator a esuat.
a. Prochineticele primii agenti folositi, cresc act bazala a reg inf, amelioreaza
clarance eosfagian, cresc rata evacuare gastrica, se administrează cure
terapeutice de 8 săptămâni. În aceste cat intră cisapide, agoniști colinergici,
antagoniști ai dopaminei
 b. Agenți care scad aciditatea (antisecretori) adjuvant important la tratamentul
prochinetic folosit în deosebi la bonlavii cu esofagită antagoniști ai
histaminei(cimetidina, ranitidina, famotidina, inhibitori ai pompei de protoni
omeprazon, blocantele histaminice folosite de prima linie pt esofagita de reflux
usorara pana la moderata. Tratamentul durează 6-8 săptămâni pt esofagita
ușoară și 3-4 luni pentru esofagita moderată și severă
c. Antiacide- agenți neutralizanți ca hidroxidul de aluminiu sau hidroxidul de
mageneziu.
d. Agenți de barieră sucralfatul care are ca mecanism de acțiune tapetarea
mucoasei lezate inhibarea activității pepsinei, absorbția sărurilor biliare
- Stadiul 3 – tratament chirurgical, in situații severe R.G.E. sau când tratament
medicamentos a eșuat.

Boala de R.G.E. prin regurgitare conținut gastric acet conținut gastric de reflux are un pH de 1, 2
determina o scădere a ph salivar mai mic de 5.5 acet pH provocand eroziunea suprafetelor dentare
in special a fetelor palatinale a grupului forntal superior. Ca urmare a eroziunii smaltului se va
expune dentina care are un aspect neted, curat, de o nuanta usor galbuie.

In condițiile unei igiene orale satifacatoare determină o sensibilitate dentara la diverși agenți
fizici și chimici. In cazul în care igiena orala este deficitara se inregistreaza o explozie a proceselor
carioase datorita afectarii suprafetelor dentinare. In prima situatie cand suprafața e curata, neteda,
luciasa se stimuleaza formarea de dentina tertiara care va determina o scadere usoara a
sensibilitatii dintilor.Localizarea deziunilor carioase vor fi inregistrate la nivelul arcadei inferioară in
zona cerviacala.