mi-ai sărit în faţă. Mă pândise-n încordare mai demult. Colţii albi mi i-a înfipt în faţă, m-a muşcat leoaica, azi, de faţă.
Şi deodata-n jurul meu, natura
se făcu un cerc, de-a-dura, când mai larg, când mai aproape, ca o strângere de ape. Şi privirea-n sus ţişni, curcubeu tăiat în două, şi auzul o-ntâlni tocmai lângă ciocârlii.
Mi-am dus mâna la sprânceană,
la tâmplă şi la bărbie, dar mâna nu le mai ştie. Şi alunecă-n neştire pe-un deşert în strălucire, peste care trece-alene o leoaică arămie cu mişcările viclene, încă-o vreme, şi-ncă-o vreme...
(Nichita Stănescu, Leoaică tânără, iubirea)
1. Precizează câte un sinonim contextual pentru cuvintele: încordare şi viclene.(4 puncte)
2. Explică rolul cratimei în structura Şi privirea-n sus ţişni. (4 puncte) 3. Transcrie două mărci lexico- gramaticale ale subiectivităţii prezente în textul dat. (4 puncte) 4. Transcrie două elemente lexicale/ doi termeni care aparțin câmpului lexical al senzorialității.(6 puncte) 5. Notează două teme/ motive prezente în text.(6 puncte) 6. Selectează două secvenţe/ structuri din textul dat care conturează dimensiunea temporală a imaginarului poetic. (8 puncte) 7. Prezintă semnificaţia a două figuri de stil diferite din ultima strofa a poemului. (8 puncte) 8. Ilustrează, cu câte un exemplu din text, două trăsături ale genului liric. (10 puncte)
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
Argumentaţi, în minim 80 de cuvinte, că poemul Leoaică tânără, iubirea de Nichita Stănescu
este o artă poetică.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Pentru redactarea întregii lucrări se acordă 10 puncte.