Programarea manuală a maşinilor-unelte cu comandă numerică

Tabelul 2.1
Caracterul Semnificaţia
A Mişcare de rotaţie în jurul axei X
B Mişcare de rotaţie în jurul axei Y
C Mişcare de rotaţie în jurul axei Z
D Mişcare de rotaţie în jurul unei axe speciale sau a treia viteză de avans sau funcţie pentru indicarea corecţiei sculei
E Mişcare de rotaţie în jurul unei axe speciale sau a doua viteză de avans sau repetarea unor sectoare din program
F Funcţia viteză de avans (Feed)
G Funcţie pregătitoare
H Adresă disponibilă ( utilizată, uneori, ca funcţie pentru indicarea unor mişcări necontrolate numeric sau pentru
semnalizarea necesităţii schimbării manuale a sculei)
I Coordonata pe axa X a centrului unui cerc sau pasul de filetare pe axa X
J Coordonata pe axa Y a centrului unui cerc sau pasul de filetare pe axa Y
K Coordonata pe axa Z a centrului unui cerc sau pasul de filetare pe axa Z
L Adresă disponibilă (utilizată, uneori, pentru denumirea şi apelarea subprogramelor)
M Funcţie auxiliară
N Numărul frazei (blocului) din program
O Nu se utilizează
P Mişcare terţiară de translaţie (rapidă), paralelă cu axa X
(alteori, utilizată pentru introducerea parametrilor)
Q Mişcare terţiară de translaţie (rapidă), paralelă cu axa Y
R Mişcare terţiară de translaţie (rapidă), paralelă cu axa Z (uneori, folosită pentru programarea adaosului de
prelucrare)
S Funcţia viteză de rotaţie a arborelui principal (Speed)
T Funcţia sculă (Tool)
U Mişcare secundară de translaţie, paralelă cu axa X
V Mişcare secundară de translaţie, paralelă cu axa Y
W Mişcare secundară de translaţie, paralelă cu axa Z
X Mişcare principală de translaţie, paralelă cu axa X
Y Mişcare principală de translaţie, paralelă cu axa Y
Z Mişcare principală de translaţie, paralelă cu axa Z

 Adresele geometrice servesc la precizarea axelor de coordonate, a mărimii şi semnului coordonatelor

corespunzătoare deplasărilor liniare sau a mărimii unghiulare a rotaţiilor în jurul axelor.
Adresele geometrice sunt indicate cu ajutorul literelor X,Y,Z pentru codificarea deplasărilor primare
în lungul axelor respectiv X,Y,Z, prin literele U,V,W pentru translaţii secundare în lungul axelor respectiv
X,Y,Z, prin literele P,Q,R pentru deplasări rapide după X,Y,Z. Pentru deplasările unghiulare sunt destinate
adresele A,B,C, iar pentru precizarea coordonatelor centrelor arcelor de cerc, în corespondenţă cu axele
X,Y,Z, sunt folosite adresele I,J,K.
Adresele geometrice, însoţite de un număr care cuantifică deplasarea respectivă şi de semnul
corespunzător, formează cuvintele de dimensiune. În aceste cuvinte, toate dimensiunile liniare se exprimă în
milimetri sau inci şi în fracţiuni zecimale de milimetri sau inci. Dimensiunile unghiulare se exprimă fie în
grade sexazecimale şi fracţiuni zecimale de grad, fie în fracţiuni zecimale de rotaţie, fiind preferată prima
modalitate menţionată.
Exprimarea coordonatelor în cuvintele de dimensiune se poate face după modul de cotare adoptat,
respectiv:
- cotare absolută, când sunt date coordonatele absolute ale punctelor în raport cu punctul zero piesă
(sistem cu zero fix), caz în care nu are loc o însumare a erorilor de poziţionare;
- cotare relativă sau incrementală, când sunt date coordonatele relative, precizate faţă de de o origine
amplasată în punctul de început al segmentului de traiectorie (sistem cu zero flotant), caz în care apare o
sumare a erorilor de poziţionare, precizia unui punct fiind dependentă de precizia punctelor anterior
definite.
La ECN care permit acest lucru, modul de cotare se schimbă, în cursul aceluiaşi program, cu funcţiile
pregătitoare G90 şi G91.

25
 Semnul algebric (+ sau -) din cuvântul de dimensiune se pune după caracterul adresă şi înaintea
caracterelor numerice. Lipsa semnului determină considerarea implicită a semnului (+). Sistemul de
comandă va folosi semnul (-) pentru un cuvânt de dimensiune absolută negativă sau pentru o deplasare de
direcţie negativă exprimată printr-un cuvânt de dimensiune relativă.

 Adresele tehnologice permit precizarea în program a:

- valorii vitezei de avans, cu adresa F (feed);
- valorii turaţiei arborelui principal, cu adresa S (speed);
- sculei utilizate, cu adresa T (tool).

 Adresa F, urmată de un număr format din una până la 4 cifre, programează viteza de avans, în unul din
următoarele 5 moduri de codificare:
- codificare directă;
- codificare simbolică;
- codificare în progresie aritmetică;
- codificare în progresie geometrică;
- codificare în timp reciproc.
 Codificarea directă presupune înscrierea directă în cuvântul funcţie de viteză de avans a mărimii
respectivei viteze, în mm/min (ca exemplu, o viteză de avans vf =20 mm/min se va codifica F20). Există
ECN care permit codificarea directă a avansului, în mm/rot.
 Codificarea simbolică presupune înscrierea în cuvântul funcţie de viteză de avans a unui număr format din
una sau două cifre care indică poziţia avansului programat în gama de avansuri a maşinii-unelte
(exemplu: F1, F2 etc. sau F01, F02 etc.).
 Codificarea în progresie aritmetică constă în înscrierea în cuvântul funcţie de viteză de avans a unui
număr format din trei cifre: prima cifră obţinută prin adunarea cu 3 a numărului cifrelor ce constituie
partea întreagă a mărimii vitezei de avans, iar ultimele două corespunzând primelor două cifre
semnificative (nenule) ale mărimii vitezei de avans. Ca exemplificare, cuvântul F512 va corespunde unei
valori a vitezei de avans vf =12,6 mm/min.
 Codificarea în progresie geometrică presupune înscrierea în cuvântul funcţie de viteză de avans a
numărului de ordine al valorii vitezei de avans în seria geometrică a numerelor normale R20, serie
construită cu raţia normalizată 20=1,12 şi utilizată frecvent pentru formarea gamelor de turaţii şi
avansuri ale maşinilor-unelte. Ca exemplificare:
Stop avans cod: F00
vf =1,12 mm/min cod: F01
vf =1,25 mm/min cod: F02
vf =1,40 mm/min cod: F03
vf =1,60 mm/min cod: F04
etc.
 Codificarea în timp reciproc constă în înscrierea în cuvântul funcţie de viteză de avans a unui număr
format din patru cifre, obţinut prin calcularea raportului între viteza de avans vf şi distanţa l ce trebuie
parcursă de către sculă, în cadrul frazei respective.

 Adresa S este destinată programării valorii turaţiei arborelui principal, în unul din următoarele 4 moduri
de codificare:
- codificare directă;
- codificare simbolică;
- codificare în progresie aritmetică;
- codificare în progresie geometrică.
Modalităţile de codificare a valorilor turaţiilor sunt similare cu cele arătate mai sus pentru cazul adreselor de
tip F. Există posibilitatea unei codificări simbolice printr-un număr de două cifre, din care prima arată
poziţia turaţiei selectate într-o gamă de turaţii, iar a doua precizează gama respectivă.

 Adresa T se foloseşte pentru programarea sculelor necesare la executarea fazelor de prelucrare. Cuvântul
funcţie sculă cuprinde, după litera T, un număr format din 4 sau 6 cifre, din care primele două (sau
primele patru) identifică scula aşchietoare, iar ultimele două precizează numărul de ordine al
26
 comutatorului, de pe panoul de comandă al ECN , de la care se va introduce, manual, corecţia de sculă.
Cuvântul funcţie sculă poate avea o formă mai complexă, indicând, prin funcţia D, adresa la care s-a
introdus valoarea corecţiei de sculă (Exemplu: T02D17 arată că valoarea corecţiei de sculă s-a introdus
la adresa D17).

 Adresele pregătitoare servesc la codificarea unor funcţii preparatorii, necesare fie aparaturii de
comandă, fie maşinii-unelte. Cuvântul funcţie pregătitoare cuprinde caracterul G, urmat de un număr format
din două cifre.
- funcţii de interpolare (G00, G01, G02, G03, G33);
- funcţia de temporizare (G04);
- funcţii de selectare a planului de coordonate (G17, G18, G19);
- funcţii de corecţie (G40, G41, G42, G43, G44);
- funcţii pentru decalarea de origine (G53, G54, G55);
- funcţii pentru stabilirea tipului de coordonate (G90, G91);
- funcţii modale pentru indicarea unităţilor de măsură ale vitezei de avans (G93, G94, G95);
- funcţii modale pentru indicarea unităţilor de măsură ale turaţiei (G96, G97);
După cum arată observaţiile Obs.2 din coloana a treia a tabelului 2.2, unele dintre adresele G sunt
active numai în blocul în care sunt prezentate, ele fiind numite funcţii singulare. Alte adrese G, după cum
arată observaţiile Obs.1 din coloana a doua a tabelului 2.2, îşi menţin valabilitatea până la anularea sau
înlocuirea lor cu o altă funcţie G, din aceeaşi grupă, acestea fiind aşa-numitele funcţii modale. Anumite
funcţii modale sunt active de la punerea sub tensiune a ECN sau după ce a fost întâlnit simbolul început de
program, nemaifiind necesară înscrierea lor în program.

Tabelul 2.2. (după STAS 12608/2-87)

Cod Obs.1 Obs.2 Funcţia
G00 a Poziţionare rapidă
G01 a Interpolare liniară
G02 a Interpolare circulară în sens orar
G03 a Interpolare circulară în sens antiorar
G04 x Temporizare
G05 * * Disponibil
G06 a Interpolare parabolică
G07 * * Disponibil
G08 x Accelerare 1)
G09 x Decelerare 1)
G10-G16 * * Disponibil
G17 c Selectare plan XY
G18 c Selectare plan ZX
G19 c Selectare plan YZ
G20-G24 * * Disponibil
G25-G29 * * Disponibil permanent
G30-G32 * * Disponibil
G33 a Filetare cu pas constant
G34 a Filetare cu pas crescător
G35 a Filetare cu pas descrescător

27
G36-G39 * * Disponibil permanent
G40 d Anularea corecţiei de traiectorie sau de sculă
G41 d Corecţia traiectoriei sculei la stânga
G42 d Corecţia traiectoriei sculei la dreapta
G43 d Corecţie pozitivă de sculă 1)
G44 d * Corecţie negativă de sculă 1)
G45-G52 * * Disponibil
G53 f Anularea funcţiilor de deplasare a originii axelor
G54 f Deplasarea originii pe axa X 1)
G55 f Deplasarea originii pe axa Y 1)
G56 f Deplasarea originii pe axa Z 1)
G57 f Deplasarea originii pe axele X şi Y 1)
G58 f Deplasarea originii pe axele X şi Z 1)
G59 f Deplasarea originii pe axele Y şi Z 1)
G60-G62 * * Disponibil
G63 x Poziţionare pentru filetare 1)
G64-G69 * * Disponibil
G70 m Date de măsură în inci 1)
G71 m Date de măsură în milimetri 1)
G72-G73 * * Disponibil
G74 x Desplasare către punctul de referinţă 1)
G75-G79 * * Disponibil
G80 e Anulare ciclu fix
G81-G89 e Cicluri fixe
G90 j Cotare absolută
G91 j Cotare incrementală (relativă)
G92 x Registre preîncărcate
G93 k Avans exprimat în inversul duratei deplasării
G94 k Avans pe minut
G95 k Avans corespunzător unei rotaţii a arborelui principal
G96 l Viteză de aşchiere constantă
G97 l Rotaţii pe minut (arbore principal)
G98-G99 * * Disponibil
1)
Respectivele adrese sunt disponibile (neatribuite) dacă funcţiile marcate nu există în echipamentul de comandă numerică.
Obs.1: Funcţie menţinută până la anularea sau înlocuirea printr-o altă funcţie indicată în tabel prin aceeaşi literă.
Obs.2: Funcţie care nu afectează decât blocul în care figurează (cele marcate cu litera x).

28
 Tabelul 2.3. (după STAS 12608/2-87)
Operaţii la sfârşitul Viteza de
cursei de lucru retragere până Aplicare
Cod Mişcare Temporizare Arbore la punctul (exemple)
principal iniţial
G81 Avans - - rapid găurire
centrare
G82 Avans da - rapid găurire
G83 Intermitentă - - rapid găurire
adâncă
G84 Avans şi rotirea - Inversare
arborelui principal de sens avans filetare
în sensul de lucru
G85 Avans - - avans alezare
G86 Pornirea arborelui - oprire rapid alezare
principal şi avans
G87 Pornirea arborelui - oprire manual alezare
principal şi avans
G88 Pornirea arborelui da oprire manual alezare
principal şi avans
G89 Avans da - avans alezare

 Adresele auxiliare permit programarea unor funcţii discontinui ale maşinii-unelte sau ale sistemului
de comandă. Cuvântul funcţie pregătitoare cuprinde caracterul G, urmat de un număr format din două cifre.
Codificarea funcţiilor auxiliare universale M este reglementată la noi în ţară prin prevederile STAS
12608/2-87, semnificaţiile corespunzătoare ale acestor funcţii fiind prezentate în tabelul 2.4.
29
 Începere
Cod execuţie Obs.1 Obs.2 Funcţia
funcţie
A B
M00 x x Oprire programată
M01 x x Oprire facultativă
M02 x x Sfârşit de program
M03 x x Rotire arbore principal în sens orar
M04 x x Rotire arbore principal în sens antiorar
M05 x x Oprire arbore principal
M06 * * x Schimbare de sculă
M07 x x Pornire sistem de răcire nr.2
M08 x x Pornire sistem de răcire nr.1
M09 x x Oprire sistem răcire
M10 * * x Blocare
M11 * * x Deblocare
M12-M18 * * * * Disponibil
M19 x x Oprire orientată a arborelui principal
M20-M29 * * * * Disponibil permanent
M30 x x Sfârşit de bandă
M31 * * x Anulare interblocare
M32-M39 * * * * Disponibil
M40-M45 * * * * Schimbare de viteze sau disponibil
M46-M47 * * * * Disponibil
M48 x x Anulează M49
M49 x x Interzice modificarea manuală a vitezei
M50-M57 * * * * Disponibil
M58 x x Anulează M59
M59 x x Turaţia constantă a arborelui
M60 x x Schimbare de piesă
M61-M89 * * * * Disponibil
M90-M99 * * * * Disponibil permanent

Funcţiile auxiliare din tabelul 2.4 se împart în două grupe:

- funcţii a căror execuţie începe simultan cu deplasările programate în bloc (grupa A – marcate cu litera x în coloana
a doua a tabelului);
- funcţii a căror execuţie începe după efectuarea deplasărilor programate în bloc (grupa B – marcate cu litera x în
coloana a treia a tabelului).
De asemenea, în coloana a patra a tabelului 2.4 (Obs.1) sunt marcate cu litera x funcţiile care se menţin până
la apariţia altei funcţii care le înlocuieşte sau le anulează, iar în coloana a cincea a tabelului 2.4 (Obs.2) sunt marcate
cu litera x funcţiile care afectează numai fraza în care figurează.

 Alte adrese:
 Adresa N se foloseşte pentru indicarea numărului frazei, fiind urmată de un număr format din cel mult 4 cifre.
Este recomandată numerotarea blocurilor din zece în zece sau din cinci în cinci, pentru a se permite eventuala
completare a programului cu fraze suplimentare.
 Adresa D este, uneori, utilizată pentru identificarea locului alocat în memorie pentru stocarea valorilor corecţiilor
de sculă. Unele ECN acceptă 199 de astfel de adrese D (de la 1 la 199), iar domeniul valorilor corecţiilor care pot
fi înscrise este 999,999 mm sau 999,999.
 Adresa E se foloseşte, uneori, pentru repetarea unor sectoare ale programului (executarea unor bucle) formate din
cel puţin 2 fraze.
 Adresa H se foloseşte, uneori, în locul adresei N, pentru semnalizarea necesităţii schimbării manuale a sculei (la
citirea ei se aprinde o lampă de semnalizare). Alteori, această adresă, urmată de un număr din maximum 3 cifre,
codifică unele mişcări ale organelor mobile necontrolate numeric (de exemplu, asigurarea unei anumite poziţii
unghiulare a mesei rotative).
 Adresa R poate fi folosită, în unele cazuri, pentru programarea valorii adaosului de prelucrare, în intervalul 0...100
mm, fără semn.
 Adresa % codifică începutul programului. Ea poate fi urmată de un număr atribuit programului. La rebobinare,
banda va fi oprită în dreptul caracterului început de program.
 Adresa : codifică funcţia subdiviziune de program (primul bloc).
 Adresa / indică un salt de bloc opţional (anulare de bloc). Această adresă, folosită numai în sistemul ISO, se pune
în faţa unui bloc pentru a nu fi citit decât după comanda din exterior a acestei citiri.
30