Mircea Malita

Obiectivul unnfuit de auior de a ofei cilil(n (rl tr I

o \ i/iune J.upra reldriilor intema onale. iirrt:irhLr I
Jocuri pe scena lumii
.i rispunda la innebarea: ..lncotn, rncrLl( lrrrr\1r.'
Incotloneindreptdmnoi?" eslcunmeritul uccslrt Conf licte, negocieri, diplomalie
lucriri. O bu1rd documentare insista asupftr clcrrrr,l-
telor noi .le pe .ccna lumii si asLrpnr i. l,.r lr$ i
zibile. Este infiti$ati evolulia metodclof cirrc. prrll
mijloacele existente astizi $i perfectibilc oriii')r. In'l
ajuta la prevenirea $i rczolvarca conlliulolx. Ill
purlarea negocierilor fructuoase $i la lroi rrrrrllr
(concepte, metodc $i abordfui) petrtru pruolr(rrt( I rrr
folos a diplomaliei. Func.tiunea centralii u (liIlrlrtrl
1jei, negocierea, cste intensa in secolul gk)brtlilnlrr i l
integririlor regionale.
In partea intai sunt confruntate rcci (lr lrrxrl
pentru alemu{i rddicina conflictelor cc sL lxrk lrrr
'
cauze multiple. In padea a doua. c{)rrsnrrnlil
negoci€rilor, autorul arati ca folosircn clrvltlllllllrr
Jbc nu cste o metafori, ci se bazcazal Pc rrr(rl('l( ['
matematice carc definesc jocal ca o r(,tttlnlrllt'
dominati de reguli. Cea de a treir Drll(, (lfilrlr'
diplomali€,il iape diplomatdrepl nrilrl(n rrl rriinlr'l
omenirii, pe carc o parcrrgem irr llrrrrirrrr rlrlfl
profesiuni, constanti in vocaliasa, dllfcrrrr ifi rrrrlD
'' +.h
gite$te continuuIalionamentul $i mcl(xltl(.

SERIA RELATII INTERNATIOIiATF

 Jocuri pe scena lumii
Confl icte, ncgocieri, diPlomatie

FI$A DE TERMENE
DE RESTITUIRE
Nunlarul
lu-t^* .|,i.t t,,.-t,."; ,t
Nlmrr l
per jsullri
c4.;;
ry;&L,\ .; 4t et_y.,t- r.on

q"", *4t. li

&, p-,,,,"..
,..,",
^_t_L&_
 Mircea MaliJa

Jocuri pe scena lumii

Conflicte, negocieri, diplomafie

Editura C.H. Beck

Bucuregti 2007
 Dditnra C.H. Rcck este acredihtn CNCSIS Consiliul National
JlI rr.cl,lIi 5 r'r!rr.e drr In\;,;m!nrJl \Jp riol

Mircea Mnlitr
Jocuri pe scena lumii
Confl ict€, nesocieri, diplomatie

,,AU the ||o d's d stage,

Copyight O 2007 Editun C.H. Beck. Antl all the inen and||a,nen mercl! plqers"
Toate drepturile rezervale Edilrfii C.H. Beck Willian Shakespeare
Nicio parte din aceasE lucrarc nu poate fi copiaia firA acordul scris al As Yau Like It,2n
Edilurii C.H. Bcck.
Drepturile de dilnibulie in stdinetate aparlin ir exclusivitate editurii.

Descrierea CIP a Ribliotecii Nationale a Romaniei

NtAI,ITA. MIRCIIA
Jocuri pe scena lumii: conflicte, nrsoricri, diplomatie /
Mrcea Malila. - Bucure$Il : Eclitura C.IL llcck, 2007
Bibl'ogf.
lSBN ( 13) 978 973,i 15-053-6

3.11.61
31t.',1

Edirur.r C.H. Beck Str. Serg. Nulu bn nr.2. sector 5, Bucuregi

Tcr.: , (02 r) 4r0 08 47: (021),110.08.09;
\ (021) 410.08.73i (021) 410.08.:16
rax: r(021) 410.08.,18
BUCUR€9,r1 E nrail: comenzi@beck.ro
Sediu/ Cenrral ..ir'i. Srdov.di!,
n .n*n,..,tlc 2{h
Redactor: Valedu Valel
'l ehnoredactof : I-aisa Barbu
Copcrta: Veronica DiDu
Ilustralic copcfti: l erttu, ruiDe romane. Sabratha. Ljbid

Tipbrit la S.C. TIPARG S.A.

 Cuvant inainte

Folosirea cuvantuluj joc prentru a descrie activitirile atat de legate

de viata omenirii cum suDt conflictele, negocierile $i diplomalia nu
este o simpla metafora. canditori ca Huizinga sau Callois ne-au
obitnuit si vedem ln jocuri concepte filosofice capabile si ofere o
vrzlune coerenti a istoriei. Nici scena lumii nu este doar o metafori
teatralA shal<espeareiand sau una poeticE eminescian:, atunci cfud
contempHm zilnic la televizor imaginj din tearre de rAzboi sau djn
seli de negocici diplomatice, mi$cendu-se pe intreaga hani a
planetei devenita o imensa sceni rotativa. Mai mult decat o metaforA,
.jocul e in modelele matematice orice competiFe dominata de reguli,
suscepdbih de trarament raiional. Citjtorul va avea prilejul si fac6
cuno$tinti cu aplicarea teoriei jocurilor ti a modelelor ma@matjce ln
relaliile internalionale (partea intai) $i sd constate ci ele nu prerjnd
mal multe cuno$tinte decat cele oblinute ln liceu.
kgetura indisolubilA intre conflicte, negocieri $i diplomatie
creeazi probleme pentru prezenrarea lor teoreticA 9i pracdce. Ata
tea tlisituri le sunr comune incat repetilia este inl}vilabild. Negocj
erile $i medierea apar in srfuile conflictelor ca remcdij posibjle, dar
sunt $i partc din capirolul independent al negocicrilor care susline
activititilc de cooperare sau istoria prol-esiunii dipiomarice. Cum si
nu evoci acelea$i evenimente $i figuri ilustrative in fiecare din cele
irei p;4i ale ci4ii? Culn se nu faci referinli $i ta teoriile rclaliitol
internalionale carc incearci si explice conflictele. dar care ofed ti
ideile nccesare pentru conceprualizarea negocierii sau practica cii-
plomaliei? Nu m am lerit de repetilii, cu riscul de a dcranja liDea-
rjtatea expunerii. M am gindir cn cele trei pirfi ar purea fi atcse
$i
cilile separat !i c: in procesul in{elegerii un dram de redundanti
fuJre I rolo\ or
Cui se adreseazi canea? tnilial o ledeanr in mana unui e1ev,
srLrdenl sau doctorand. cerceidror sau a unui diplonral in linclie sau
in cxpeclatic. Dar pe misufi ce ea prindeil forl a, cjritorul se dcs
prindea din largul public de specratori ii stc|cj tumii rr]€ doj.rLr
 .locuti pt sce a lunii
slivdi. dincolo de mi$cerile actorilor, ce piesijoaci ei Fi sd treaci
p,agul de la imagine la sens.
Nu numai ci subiectele celor trei pi4i ale cE4ii se :intrepitrund,
sc intersecteazi sau chiar se suprapun, dar ele invitd sd scoatem la
ivealt idei ce joacd rolul uDui fir ro$u ce le stfibale pe toale. Aici
PAR,IEA I
repetilia se face cu o Si mai mare insistenla.
Primul fir este dat de o rnetodd, rezulrati din analiza negocieri- CONFLICTE
lor $i diplomaliei inovative, constand in teoria sau mai degrabi
abordarea ,.interesulLri comun". Cititorul o va intalni drept conclu-
zie a mtloacelor de a stinge sau preveni conflicre, la ducerea cu Introducere. Solutii inovativ€
succes a unei negocieri Si la misiunea sileDlioasi ti perseverentd a
dipkrDatului. Nu neg laptul c, pol fi propuse $i alte aborddrj, dar
adcr firi relnlere ii cu conviDgerc, pe baza experien,lei personale. Conflicte violenle
la clicienla proiectului conun, ilustrar $i in procesul de na$terc Si
unificare a Europei unite. T€oriile relatiilor intemationale
Al doilca fir este turnjzat de modul in care cuplul opu$ilor insepa-
rabili civilizalie/culruri aclioneaze in rei domenii. Unii considere
conlliclele. negocicnlc sau djplonralia activitili bazate pe $tijnii ra!-
onald 9i tehnici universale. Au drephle. Allii vid in cle arte, iniuilri
$i talente speciale. Au $i ei dreptare. Explicalia acestei dualite! sti in
faptul ca toale beneficiaza de rezultatcle civilizalei unice $i conco- Rizboiul
nitent de ofeia cullurilor divene. Dimensiunea culturala apare cu
toate reso urile ei in explicarea conflictclor, mai ales a celor predo-
Conflicte identitare
minant identilare (partea in!ai): cste prezenti in stllurile diferite ale
negocierilor (parlea a doua), care sunt $j stilurile diplomaliei a cirei a
prini vocalie este negocierea (partca a treia). Conflictele secotului XXI
Ultimul fir, in vederea autorului, este vocalia dc pacc a profesl-
unii diplometice, formati inr o istoric indclungat: devastata de
rizboaje neincetate (paiea a !reia), in chjlc pasnicc practicate de Ciil€ de rczolvare a conflictclor
rcgocjatori (pafiea a fuua) $i evitarea pmgului \,iolent $i sangcros
al contliclelor (patea intii).
Ncgocierea $i medierea
O prjvirc asupra istoriei. vdzuti din perspectiva omniprczertului
in rezoharea fi prevcnirea conllictelor
diplonat, mi-a pirul necesffe, intr o perioadi in care onenirea nu
i$i dir seama ci in tinp ce se ata$eaza cu ardoare noului in cunoaq
iere $i in realizirilc tchricc, pe alt plan repeta erori Si perpetueazi Concluzii. Persp€ctivc
dezasue. i^rl ciuda unci experienle care, irlleleasa lnai bine, ar pulea
si o sfiiluiasca altlel.
 Capitolul 1
Introducere. Solufii inovatiye

Subiecarl ne indeamna se parafrazam pe Anarole France:

,,Mo-
mcntele de armonie $i pace sunt ca nestematele semdnate rar pe
ur_
zeaia aspr6 Si sumbra a conflictelor.,, l€ intahim peste tott i;ale_
gerea individului inrre doua interese ce se bar
cap iD cap, in tensiu-
nea din familii, in jocul competiliitor, in lupra pentru putere,
fi1per
tomanfa care cere sacrificiu. Cu toata aceasti navanica prezenli,
exlsl.a o limitd care dcspafe conflictul benign gi relativ pagnic
ie
conflictul sangercs, de clasa conflictului care ucirie;i devisteazi.
Cand vorbim azi de conflicte ce trebuie oprite. coDtrolate
zolvate sau de conflicre amenintetoare ce trebuie prevenite
,i re_
$i evi_
tate, la aceasti categorie ne referim. Aceasta e maiadia care incen_
dlazi a$eziri unane, care ptoduce coloanele nesfar$ite de oameni
ce se relllgiazi in necunoscut, pe drumuri preserate de cadawe.
Statjsticile iumii sunt alarmante: intre l9g9
$i 1999 au existat I l0
cunni(re armare,n 7i de Incuri pc mapamond. 48 dinlre ele
Ildr.dndu-c la mnguJ dc rd./boi intrc ace.z)i ani. numa.ul de dri
! u pesle o iumatate de milion de retugiari a cle\cul de tr r
I la 25.
5r oe.r sc.roru'n r tnceput cu un r;zboi de ansamblu. cunoarle
un
ansamblu de rizboaie. Natura 1or dii de gandit. Nu se poatii intre
s.lale,.9u mrci exceplii, ci in inreriorul statelor. Nu au protagoni$ri
defrn'r, si r.ici metode mitrrarc conrenrronale Sunt to|me ale
anar
hiei )i di'oLliei. qu insn o notA comur)a. Sunr punale In numcle
apdrarii s3r afinnArii idenrjltrlii. gi cum aceasra e fiuriri in creuze
lul cultudlor, se mai nnmesc $i rdzboaie cutturalc. spre oroarea
uIrin:.niiLI c2re acn,d,i cut.urir a cunordrie nohila gcnerna\j Nrl
$i
crvr,Tatlte re c.o(rie\c (um .pune Huntrngrun ,n lirtut ca4r, .ale.
Un.ar e\ar inanr hana ci\ilr,.dliei. n intatlirr dc(tit o.inguril.i_
\ililat c(ua.cler:r caracrcri.t.cr in Jalonia. turupa.iu SUA Ua
'r. Lte:rguf nr\ete ditelilF dJ !trnpere a par.,n ctrilor acesrer (ivitr.
|l.r .e hal Intr. ele. a5a c 11 fre..nde totfler.
{ | tr te ir cld\a ro,ufr., i ,cflJ retreiite >r rde,,tngiitF...r.i\re
ne
 Jat ri pe scend luhii
de credinle, sunt cele ce se cjocnesc pe toatat garna componentelor
tor isloric, credin,te, valori, obiceiuri ij tradilii Numai prin naturr
lor afecdvi, culturile sunt in stare si ridice credinlele la acel Punct
de fierbere pasionali, exprimata ir lanatism $i intolcranlt.
Aceasli uria$ modificare a nalutii predominante a conflictelor
Iumii care a ujmit pe anali$lii situaliilor clasicc a fost insoliti de a
doua surprizi. Metodele palnice clrnoscute nu mai fumizau solulia
inchiderii confliclelor ti nu mai puteau sprijini capacilaica de a le
prevcni, Clar enurnerale in Ca(a ONU. ele au fost inoercate toale.
pc rdrd:rrbrrruiul. ca rr r<conciliereJ: medre'er. cr ti nefociered 5i
uneori au dat rezultate in lumea postbelici Dar nu s a luat noti de
imprcjurn le noi care obliga la perfeclionare, tcestor metode Si
luiin cazul negocicrilor, cea mai veche unealti a diplomaliei. Sute
de lucrdri le au tbst consacrate in ultjmele deccnii Tcoii ajutate de
ionnalismul matematic au analizat in spccial conflictele de lipull
manageri salariali sau problemete de distribufie a nnui bun unic
intfe slate (teritoriu sau resurse) $i au oierit relete ferd numir in
privirla concesiilor, evitirii ameninlirii sau ir$eldciunii, a lonului'
psihologiei, stilului ii alte observafij. repetand salr adaptand ce s-a
ae ta cartc" lui De Caillires (1716) incoacc in zadar acesle
"pu"
metode suni aplicate in confljctul idenrilar. Aici nu existe loc pen
tru concesji recjproce fi nici pentru apropjcrca in pasii lor nirunti
$i iscusjli citre solulie. Problema nu este distributivd ln lumina
aceslor metode clasice, nu existi solulie la conflictele identitare O
idee salutara a apdrut la pncticied $i teorcticieni deopotdva: daci
nu sunl distributive, negocierile ar putea fi inovative Un iermen
care a deschis un orizont nou gj o speranli l-a inceput teoria s-a
merginit si cautc formule inovative de intercse convergente.
Dar lumea dispunea de ur caz practic $i eficicnt de insenxritate
istorid: reconcilierca fianco-gernuni Ale cui sun! Alsacia $i
Irrena? A fost o tem:i care a rlscut trei dzboaie pe parcursul a
optzeci de ani care au iDcununat o isloric de peste patru secole ti
iumitate ale accstui litigiu. Ideea cd al doilea rizboi mondial a re
zolva! problema a indepdrtat pe observatori de esenta reconcilicrii
carc s a prodlrs prin aliceva deciit prin Tratatul de pace Reconcilie-
rea are ca bazd inovalijr lui Monet si SchumaD de a oferi un cadru
rou de jntcrese comune, care se faca vechea problema a distiibuliei
unui leritoriu irelevanta. Alat francezii, cet $i gennanii au devenit
partcneri nu atet prinf un act dip]omatjc, cat prinir_un proiect co-
mun, prolectut european care le-a absorbit ereqia, canaLzand o
spre aspiratii Si scopuri integratoafe. Oare esre acest caz unic sau il
inmhim ?n mecanismul altor reconcilieri islorice?
Vrcnrc de parruzecj de ani, confiidul aparrheiduluj din Africa
de Sud a cnpftar dnnensiuni intemationalc. dar a rezisiat ta orice
rnlerveniie de sohlionare. La un fbrun de la Bucure$d, consacrat
cl[eior fi confliclelor, intr-o disculie cu un diplomat al acesrej
Fri
care acun are privirile indreprate spre conflicrul devastator din in-
vecinatul Congo, acesta mi-a confirmal ci negocieriie care au dus
la reconcilierea inrernd in Africa de Sud ar purea fi rezumate in cd_
nalizared energiilor spre un scol unic. pirtile s_au indepiriat de
orce formul:i iep fli\ta. de ofl.e elemcnt dirizronrr yr a.L recrr
noscur un^sirgur obiecriv al unej !!ri unice ind.eptar sprc bunisrare
generalA. In Orientul Mijtociu, dupi Osto, pirlite au fost aproape
de o formuli de rezolvare a rnui confljct devenjt cronjc. Darfo4ele
iniegratoare in rcgiunea care Si-ar fi pulut as ma ambitia de civili_
zalie a Singaponrlui (are acesta maj multi vocatie cconomici. mai
multi populalie aifabetizatd, lnai nulti radilie :r conertului decar
leremul Medireranei orienlate?) n-au putut invinge inerlia frag-
mentafi $i tradilionalisti a culrurilor.
_ Siluat la egal; distanli de doui buioaic cu pulbere, Balcani fi
Caucaz, un Cenrru de la Marea Neagri de prevenrre a conflrcretor a
corvedit neajunsul $i riscul geogratic in avanraj de studi obiectiv
$i obseNator imparliat. Cercetarea comparativi a celor doui focarc
actr.r'e de conflict a aiuns la o viziune dcnumiti sirnph
..l]losofia
proiectulLri comun". Modetut european s-a dovedir a fi un ghid
bun
de examlnare a siluatiei. CoDflictele ideniitare ale celor doui regi_
uni izbucnesc pe un teren lipsir de proiecte comune.
l.irjle care;u
exrslat ca lormule lederale s-au pribu$ir dh cauza unui lbderalism
conshurt pe fragile criterii ideologice. Nici o inovatie nu a dus la
pfoiecte integraroare care, pentru a fi vahbile, trcbuic si se
situeze
in sfc.d cirili/rriei ii nu a \'rtorito, .ut fate tI DitcJn .e inrrl
o diversitare aproape unica: Lmbi, religii, traclilii.
":i.:rtj*l.d.
obiceiuri. clipe de mifelie isrorici in rrecur, rot a6ria f;crod ce ar
putea asigura rcsurse bogate ambiljei comune de a se inscie in ci
!ilizatia corlelnporani. Erplo-reazi cineva lisu ulor prorccE posr
bile. le evalueazi, lc citeazn? in orice caz. diD negocierilc dipi;nra
tice ele lipscsc in nod izbilor. Elc nu fac prl e clin recuzita clasici
$i din uneltcle diplomatiei vechi obsedari de distfibrrlie, sepamrc
fi
 Jocuri pe sceia lumii
interese specifice. Alti prejudecatd este aceea a dialogului ridicat la
rang ultim de realizare. Cuvantul cheie este fusd altul: ,?terddli,r-
Cati interac,tiune realizeaze un proiect, dincolo de diferenlele
'?cd.
culturale ale populaliilor in cauzi, atata eticienli poate cupnncle re_
zultatul unei negocieri inovative.
Omul bunului sim! aderi la aceasti viziune, cAci inlelepciunea
lui $tie de cand lumea formula: ,,UitA ce dezbin6, reline ce unegte "
lar logicianului lucrul acesta i se pare natural, pentru ci alituri de
,diferenla specifica" et $tie cd existi ,,genul proxim" $i totugi' cata
greutate de a regisi aceste precepte elementare iatr-o lume in care
fitosofii in voga exaltd diferenla gi produc eroziunea universaluluil
Pot fi oprite, evitate 9i prevenite conflictele care risc, sA shice
profilul promitetor al unui secol? Raspunsul e afirmaliv din partea
Foliior de refleciie si actiuDe ce lnfloresc ln regimul civil sau aca_
demic. UNESCO afirma in Constitutia sa ctr o dati ce conflictele se
nasc ln mintea oamenilor, tot acolo pot fi oprite. Cu singura com-
pletare ce oamenii invatA nu din predici, ci iucrand lmpreund, inter-
aclonand ln proiectele de civilizalle. Cine se lasd anfenat ln ele
dobande$te $i pacea, iar cine nn le are este expus conflictelor ti
distrugerii.
Capitolul 2
Conflicte violent€
Gama largd a conflict€lor. Existe un sens larg al conflictului,
dupd care el strdbate ifircaga viata sociali, Utilizarea termenului
f&d iminenla catastrofei ll face sinonim cu opozilia sau lupta idei-
lor, de pild! cu ceana $ conEoversat cu anragonismul sau cu coli-
ziunea. cu conrenciosul sau cu simplul dezac;rd. in c€le mai muhe
cazui ctacteizeazd" activitatea politici:,,politica este conflict,,,
scfa Bertrand de Jouvenel. Nu putem vorbi de interese economico,
f?irA sd lu6m ln seamt conflictele ce le acompaniazi. ln aceasti fn.
,elegere largl, conflictul llu numai cd este insepaxabil de activittrlile
umane, dar este $i benefic, jucand un rol important ln na$terea ide.
ilor din conflictul lntre o tezA ti contestarea ei. Mai mult decet o re-
cunoa$tere a rolului coflflictelor in politic, ti economie, Georg
Si'x,fiel (Sociologie,1908) considera conflictele ca surs6 de orsa:
niTare sociaia prczentd in roare formele sociale, de la lamilie lain-
dustrie $i biserica. Conflictul era astfel lnzestrat cu o functie Doz!
li! a mar degraba decir a fi pri\ iL ca o cauzi a disfuncliitor soci;le.
Ducand mai departe aceste idei, L. Coser (Studiul conJlictului
social, 1967) merBe p^te la considerarea conflicfului ca un factor
de coeaune a unui grup, o altemativa la osrilitate si
9i o supapE de
guranla. Pani $i violenla (manifestari ale tineretului sau miscarea
chanrsld din Angliar nu e lipsira de merire ca sennal de alarmn si
caralizalof penrru decilfi saiuLare. Esle adevarar ca viziunea socto-
logici se opre$te in pragul conflictelor violente, care iau propo4ii
mari, orgdnizate strategic Si producand vArsiri considerabile de
sange. E-ste conflict violent cel carc este abordat in reialiile intema-
tionale. intr-o metaford revelatoare, conflictul poate fi combustibil,
ddr $i explozibil. Si ne gandim ia schema unui reactor dink_o uzin{
termonucleari deslinari producerii de electricitate. l_6sate sinsure.
b rele dc uranru por atrnge masa cririca a explozrei. SeDaraie de
<lemenrele moder orre dte carbunelui ,au apii grete. reacria esre
incerinit;. pruduce raldura crre transforma uzina i ,r.o sirnpl,
10 Jocuri pe scena lunii
uzini electrice unde vaporii apei fierbinli mitcn un dinam. Studiul
nostru consacrat diplomaliei Si negocienlor, pdcii $i rizboiului nu
se refere la acest sens larg. ci la unul bine delimitat. Esle vo(ba de
conflictul violent, arnat, sistemic, cu pierderi de vieli omene$ti
Mai mult decat ataL pragul de la cate incepem si discutin $i si
studien conflictele este de o mie de victime.
Conflictul poate imbrica forma extem6 a r:zboiului mondial.
Cele douA rizboaie mondiale Si toate confljctele violen@ ale seco-
lului XX au luat peste 150 de milioane de vieli. O mare proporlre a
jeftfelor a provenit din rardul populaliei civilc- Elemenlele de vio-
lenfd, mobilizarea de armate, planificarea fi conducerea prin sll'ale
gii ii taciici ce reflec6 gandire sistemicA sunt complet jlustrate. Ele
au fost d se de alianle ampie, la nivelul intregii lumi $i a lesat
ulme adanci in toate societalile-
Exista li o clasi de conflicte cu dimensjuni lnai resranse. ilus-
tratd dErazboaiele bilaleral€ intre stale sau de rezboaiele regionale.
Vorbim, de excmplu, despre cele trei rizboaie balcanice ce au ur-
mat pribu$idi Imperiului Otoman-
Dar existi $i conflicte care nu sunt rizboaie din punct de vedere
al dreptului intemalional, in sensul ci starea de rizboi nu este decla
rati formal de entititJ statale. Astfel, deceniile anilor'50 !i'60 ai
sccolului l|e.ul au fost caracterizate de conflicle lcgate de eliberarea
de sub colonialisnr, intrc puterjtc coloniale 9i iscirile de irdepen-
denri. Iimnla nu era ill srafe dc rnzboi cu Algcna cend reprima ar_
nata nalionala de cliberare, bazatA in special pe gherili, nici Poitr
galia cu Angola, Anglia cu Rhodesia sau Olanda cu lDdonezia. Rc
zultatul acestor conflicte a fost crearea a zeci de slate noi, umrate de
altcle care au ob{inut independenla in conflicte reduse sau clriar pe
cii patnice. La inceputul anului 1962, ONU numA(a l(I4 state. i,]I in
prezent cuprinde aFoapc 200. Prin condamnarca fonnala a colonra
lismului, procesul de decolonizare a lisat in urma lui o lcgifimare a
fnzboiului de eljberare. invocate de recursul ia fo4d al unor nilcifi
contemporane. Este cazLrl sa afirnrin ci in studiul conlliclclor
cercetitorul nu este impresionat de molivalia abundent inlocati de
liecare p.lte a unui conflict, inclLrsiv de agresor' Penlru el, problem.r
csenliali consli in felul ilr care uD conllict s a stins ir lfecul ii prir
cc mijloace, cum aratd recuzita de rnetode palnice de care djspune
rcr'1r r Le.(lJ.oldr, 'e
li-.nrt'rc'elF puJrer.'.r':
altcle noi. Spfe dcosebire de istofic, el in(repfir)de o cercelafc nor_
Paftea L Qttflide II
matlva. lar pozilia de la care porneile este enunlul ci toarc coDflic
l<Ie pnr ll evr.al< .ru re,/ol!ate ettcrenl lc car
f,Jsn.ce \upennrre rc_
curgerii ia for15, care este aproapc intordenuna evitabili. Sludinl
conflictelor este o inh€prindere a picii $i ie prive$re ca fiind acci
dente tragice Si primitive, prjn carc societarea piiteSre cosrut jrratu,
rtiilii Si iralionalitalii saje. ca $i inapoierea hstituliitor din sistemul
intemalional. Studiul conflictelor este abordat de lnilira in sco_
$j ,
pul perfeclionArii sisrenului mjlirar Si pregitirii pentru Lrn ev;tuat
conflict. DeIi axat pe dimensiunea dctensivi, cu toaia analiza pe
cdr€ o poate adanci, acest rip de studiu esre cel mulr adiacent explo,
r;nr cailor pa$nicc. fie elc politrce sru drplomatice.
Dupa fizboaiele mondiale, m5rimea triburutui de vieli aringe
dimensiuni iedfianre in conflicte inteme, avind la rddicini lensi;
nea intre etnii sau ideologii opuse. Cel putin rrej dinrre cie se
situ-
eazi fiecare la nivelul unui milion de victime: evenimentelc din tn
donezia la cAderea pre$edinlelui Sukamo, curdtirea oraSelor de ci_
tre gnrparea Pol-Pol iD Cambodgia Si ucider€a popuialici rutsi de
citre hutu in Africa. dinjumilarea a doua a secotutui tre;u!.
Amploarca ior Fi faprut ci au nrmdrir exterminarea Lrnei popu
_
lalii intregi lal'a apiHre lc situeazi in categoria gcnocidurilor.
lorln€ mar vaste $i maj crude decAt pogromurile. pdmajunirare a
secollrllri tecut inregistreazd doui genocjduri: al arrncDiior din
Turcia (1915) $i holocausrul evreilor din tinput celui de-ai doilea
rizboi mondial (1942-1945). un detir al criDinalitilii cu cinci mi,
lioane de vicrime. ObseNem ci ceea ce a fosi nunlit asa
si a lbst producriv nu nunrai in riz.boaie mondiatc. ,,secolul
Cci care s au ocupat de deliniria confliclelor au scos in evidcrld
.rfir.rcrr/:lrer lu-. oar .i alurr .cn(lur ccr< tc g(re c.,/- DLrpr
tsalley. e vorba de un,,mod conflictual" carc sc opurc la,,modul
\oon(r:r \". ||ir,ul con.isrjnd din ..U/ul .|l]|(gic jl pLtc r i
.onle\r .octJt . In (r/t,t .ttuat. lot ('c tlLturlc...aBe tii ir.catL.j.,l
rnareasci dezavantajul. potenlial sau actual, a] celuilalt agenr. n]cr
gand dincolo de purclul de rclfagerc".
Butterswofth vedea inci din 1978 in conflicr .,o djspuri inrer
lalrli dc.(crr tat( cnrei pcnerul npli.i.\upr rrr.rc,eri
fc
..rrce uF r,Jr(rc polrtrc; \'u ,jpa(t J rc.I Lrpr_ f,,r pur ir c rL rri
rallonal"- A$a cum s-a remarcar (Choucfi), dctiDilin inchdc qi clis
prie polirice a ciror vjolcnld nu se idici la.tispuretc caracterizarc
con\reDiorat drept rizboaie.
t2 Jotui r s.cha lunii
Choucri noteaze ci definiliile conllictelor abunda, dar toate
conlin elemente colnune ca: ostilitatea, insecuritatea, antagonis-
mel;. competilia $i voinla de a exercita violenfi $i de I Pdcinui pa-
-qubeUrmand
$j avarii.
definitiaconflicnrlui ca ,'disputi interstatall", Choucri a
3O'l confljcte explicite intre 1945 $i 1980 Din acestea, in
191 s-a ficut uz sistematic de for!6 arma6 Din acest numir' 101 au
^na7iz^t
reDrezcntat ostilitali ln regiunjle in curs de dezvollare,75 i rc ldrile
qi intre
dezvoltate si cele in curs de dezvoltarc 15 liri dezvoltate
Enumerand factorji de crizi, Choucri semaleazi ',existenln
unui sistem de credinle sanclionat oficial care accenlueazi seg-
mentarea populaliei qi legitimcazi barierele ridicale in calea inte
grdrii sau asimilirii". Dilttenlele etnice nu sunt dupi ea neapirat o
iursi de conflict. clar ctnicitatea poate ascoli greutatea conflictului.
Cel care a $udiat un nou tip de conflictc, introducend numele
lor in literaturi prohacted conflicts (prelungjte, clonrce' pefene
sau chiar intratabilc), a fost Eduard Azar. Prin ele. acesla inlelegea
trnp $i fluctu-
,,interacfiuni ostile cl} se extind pe lungi perioade de
eazd in frecvenli $i intensitate Angajeazi fo4e putemice. relativ
echilibrate, dar nu se disting prin scopuri clare" Conflictele sociale
Drelunqite i)i au ridS(ina in elnrcilale si/sau nadonal'm Sunl de
narurahndamental rdeologrca tdeologia csle mrnrle{ali In obiec-
tivele conflictului, exprimate in cereri de secesiune' eliberarc na,ti-
onali, dreptul de autodeterminare, autonomie sau drepturi egale'
..Acest lip de conflicle e'Ie gerreral de 'lrrrcruri 'o"ioecoromice
extrem de inegale, caracleristice naliluilor lumii a l€ia, unde ca-
nalele de mediere ti arbitrarc sunt absente sau blocale de grupul
dominant."
Avand ca model conflictele din odentul Mijlociu, Azar observi
ci un conflict prelungit ,,poate fi localizal esefllial in stirclula poii-
tic6, chiar atunci cand cauzele sunt economice sau ideologice Con-
flictul etnic €ste concomilent cu predominanla unor rclalii de putere
in distribuirea resurselor ecoDomice $i a recompenselor sociale in
intr o Drime fazi postbelice, in lupra pcntru ind€pendenli, "po-
oulatia a uitat sau suprimat rivalitilile etnice pentnr a prezcnta Lrn
i.ont .omun itnpot.iua colonizatorilor- Ideologia m\chrilol de in-
aleDendenF a fost extrem de nalionalisti 9i a sublinlal nu doar uni-
tatea popomlul, dar qi egalilatea polrtici $i economici"'
l3
ln socjetitile cu diversitate etnici crescuti, iregajittlile au coin
, rs fLr ur acoes diferenliat al grupurilor eLlice la resursele econo-
rrr'r: Codlictele rczultate au fosl urmare de rcgimuri autoritare,
r'l)srflat Azar, avand :in vedere conllictele din Alrica, predominant
lrorfie pedinenti este observalia sa privind tendintele actuale.
..lilrLrclufile ideologice care au reflectar in primii ani ideologia eli-
lr,l(ir Inodemizatoare dominanre s au pribu$it in cursul procesului.
t ) rxnrl ideologie cenrrati pe valorilc rradilionale neglijate (reinvie-
rl.n islrtmici. forlc proprii, autenticifarea culturald) este prcvalenti
/r iI lLrnlea a tfeiain cfoftul de a reorienta societatea,"
lirli de ccle patru $coli cxplicative ajc conllictelor pe care le ia
Ur , orsi(lcrarc: $coa1a puterii sau realistA, teoria marxisli bazatA pe
In{lrlrini ccononice, abordarca s!rud rale, agresiunea bazarii pe
l rorii demoglaiici, economjci $i dinamica cre$terij sociedtii,
A/1|r (la o acurati descrierc a ceiei de-a cjncea: a motivaliei fi ariru
,lrrilor 1,sihologice. Pcnlru aceasta ,,cauzele contliclelor sunt loca-
lr/ rt. nr sfcra ideologici. Imaginj. sisteme de credinte $i false re-
ln./.r'lar sunt considerate a fi mediul ptn care cempul acliunii ti
t,,rllifll|hri csle apropiaf'. Ci6nd pe Boutding, Holsti $i Jervis, cl
rl sr rio cr)rnliclul, in viziunea acesrei tcoli, drept .,un rezrhat al
I l |( t( )t i subiectivi care in Drod sistematic di storsionezz i
inlbr-
r
'r
r||1rlr]t lrirrilar Si imaginile altora, inclusiv perceplia du$manilor gi
r( lil|,ril(n lor Ace$rj taclori subieclivi imping tacrodi de dccizie
lrlr r) hrllc autocreati fi por instiga careva mecanisme psihologjce
ff ( (nr{luc la agrcsiune $i conflict".
l\,Irrr l)c Kadi. conflictcle de valori exista, dar nu trebuie ui
ldlr, irncrcsele econonice. De faF sunt doui fehri de conflicte.
,||'Llr'lr rlscutc din exisrenla unor interese murual exclusive sau in
, ollll)ilfrlhilc. IrfiJna categorie este accea a distribuliei resutselor
irr., p(.(flfc o pulen numi distibulionalh, ce cuprinde conflicrele
llrhslfirlc s.ru cele dintre reginurile unei tiri. A doua caregode
lrtr(,\tt, I trtflidele de valoli. TD acesi caz se cauti conlrol compor-
trrx rlrl prin rcferirc la srandarde asupra cirora existi dczacord.
i irLrl)rLfilc lu valori ce dileri inh? cie qi fiecare incearce se se as!
t,fr' .il vrlofilc sale sunt dominante in sirualia dare. Conflictele rc
lrr,r"rv., s()cial struciurate suor de acest fel. Conflidele ras;ale surr
r,r lrt . c(rrllicte de valori, n lre conflicle politice suDt de aceasti
l,+ .locuri pe scend lunii
t5
Ceea ce a adus sfiriitul secoiului XX $i a confirmat incepulul este inteiegerea sisremului jurisdicjional intem al sratelor, bazat pe
secoiului XXI in materie de conllictc poate fi rezumat in unnitoa_ ,,fi cum spune legea", intdrit de sanctiuni coercirive, ce preced cele
rele tendinte: trei intenlii de descurajare. pedepsirc Si demonstraaie.
a) Mutarea accenrului de la confliclele intcrstatale la cele ce se
perrec in jnleriorul statelor- Dil1 circa trcizeci de coDflicte anuale
Sanctiuneapozitiv: Sanctiuneanegative
idenrificale ca atare pe plan global, doar unu sau doui sunt inter
sutale:
Canale silualionale St mularea (lnducerea) Consl|angerea
b) Mutarea accenlului de la motivaliile clasice (economie, re-
surse, teritorii) la caraclerul idcnlitar bazat pe sisleme de valori 5i
credinle (culturi care cuprind ideoloeiile $i religiile)l Canale intenfionale Aclivarea oblgatiilor
c) Trecerea de la annatele mad la formaliuniie mjci (gherila $i
leroism individual); Figura nr. 1 Controlul socia, dup6 parsons
d) Posibilitatea accesului aceslora din urmi la armele cele mai
Ceea ce este semnificadv pentru analiza conflictelor inlematiooale
letale sau so1-isticatc (arme chinice, biologice li nucleare sau riz
este obsenatia lui Parsons ci din patru merode de a urmAri controlul
boi electronic ti propagdndislic).
comportamenlului alrcuiva trei sun! pa$ice. cele parm merode, upr
Aceste tendinle delermini o draslici revizuire a teoriei contlic_
translerabile la situaliile intemaljonale, sunt in primul rerd celc ce
telor, a analizej lor $i. paralel cu noua 1or desfasurafe Pe teren, a
urmiresc si schimbc rrrdltd in disculie. Ofeirca de avantaje pentru
Inetodelor de a le stinge sau preveni.
adaptarca unei pozitii convenabile ofcllantului se numege rtlmaldr.e.
Pe acelaSi paDel dc nodificare a situaljei sti lancliunea negatiNA,
Solutii patnice ;i uzul fortei. O analizi intreprinsi de sociolo-
constand diD ameninlarea sau uzui forlei. iD alri caregorie. rdr.l;e,
gul Talcott Parsons asupra loculuj forlei in procesul social cste per_
tlile pa.i1ire. care urmArcsc modificarea ii|eDfilor 9i nu a siluatiei,
tineDli pentru studiul confliclelor. deti referhla exPlici6 la con-
prin incercarea de a convinge partea opusi ce esrc in iDteresul ei si
flicte nu apare in textul lui Parsons. El pomeste de la conceptele de
adopte o pozitje convenabiti primei p:r!j, stau sub ritlut persuasiunii.
bazir interacliune sociald ti control social. Fo4a, lcnnen pe care il
prcfera celui de violenF, este un aspect al inteficliunii sociale, o $i tot pe un canal intcnlional sri argumentarea corectitudinii solntiei
cdle prin care o unitate (individ sau colectivitate) a sistemului social
unfirite, pertru sinDlul fapt cd fu caz contrar i$i itrage dezaprobaiea
sau consecintele negative din paftea cclor cale slrslin anumite standar
intemalional intcraclioneazi cu alta. Fotla este utilizarea controlului
de asnmate de prcopinent. Un exemph al ,,corecritud ii.. sau al
unei situaiii pc o cale fizici, de cdlre o parte, pentru ca cerlalti pafie ,,acti
si nu faci ceva nedorit, si fie pedepsiti pentru ci totuqi a facut, si vini obligaliiloi' cste referirea la Caila ONU.
Nu este greu de vizut cA cele patru cazuri jdenrificatc ir con
dcscurajeze repetarea in viitor sau si demonstreze simbolic capaci
flictul social sc intelnesc lji in ciilc deschisc penrN stinger.ea con_
latea de a controla silualia. Intenlia celui ce recurge la aceastb cale
fl ictului inreala(ional, unde meroda consrangeii reprezinti situatia
este astfel una de descurujare (impiedicare. resrangcre. preverire),
linrifi, de e$ec a cailor reprezcnlate de negocjeri. De fapr stimuia_
de pedepsire $i de demonslralic. Aceasta din urmi poate avea loc
rca, persuasrurea sr asLulrarea obligaliilor sunt mcrcu pr.ezente suc,
chiar in abseDla unui context specific prezcni in descunjarc $j pe
cesrv, separat sau simullaD in negocierile diDhe pil1i. Dar
deps;e- Cu aceasli abordare, conflictul se inscrie in larga lesilura $i in ca_
zul ei plancazi explicil sru jmplicit posibiliratea uli[ze i forlei
de interacliune sociali ii anulne in prcblcnra conirolului. Esenla lui Si
amerinlarca recurgcrii la ea. direcri sau voalaii.
e inscrisd in sintagma..li culn ili spun cu", atet de larg rispandita
Prima idce care sc degaji din aceasrl .rntrjizi csle incumjaloare.
incar poate fi un rclren in viaF lamiliei, Scolii sau locurilor dc
nrunci. Ur alt domeniu unde aceastl abordafe serve$te ca exp]icalie
Existi mai multe cli patnicc fa(i dc cca rcdusi ta uzul fortei.
 Jocuri pe scena lumii
inseamre ci indivizii $i colectivitdlile i$i ex
De planul social, unde
€rciti ftri in;etare competilia pentru control, ciile paSnice sunl cel
Dutin de trei oii Inai numeroase decat recursul la solulia fizicd $
distnr sdtoare a violenlei.
A doua constatare este ci toate mijlocele pa$nice suut jndisper-
sabil legate de negocieri, fali de care nu sun! decat preambuluri
(ancheta, bunele oficii), forne de asistare (medierca), forme de
sustinere oficioasi.
i t id"" se refer5 la investitia societililor in cele trei cai
"iu
Dasnice sau ln cea a fo4€i. Exist6 o dispropo4ie evident[ lntre
;fortul sociat (educalie, pregatire, mentalitati, cultura pAcii) 9i pre-
eAlirea orqanizaie a caii de fo4a tbugere militare. perfeciionarea
;hnologirlor. pregatire militare). ln sislemul intemalional. recurge-
rea la forl6 !i mai ales proPo4iile ti
consecinlele implicaiilor ej
esre mar ireivente 5i mai grav, decal pe planul societalilor cnile'
ln familie sau ln comunita!9, De aici efort1rl special pe care 11 pret-
inde cultivarea cAilor pagnice, numile 9i ralionaie, politice sau dip-
l0mauce,
ln al patrulea rind, este gre$it a crede cd melodele pagnice au
rAmas ln stadiul clasic $i conveniional, in timp ce mijioacele teh-
nice 9i de organizare a fort€i au alins nivele nebanuite de eflcienF'
Omenirea a acumulat $i a digerat experienle insuuctive, a benefi-
ciat de avansul stiintelor sociale $i al inlelegerii omului $i manilestE
ln multe Drivirte o maturizare a poziliei faF de calea fo4ei. flagelul
si maladia ei istorice.
A cincea idee poale sn devind cal5uzitoa.e pcntru netodologia
noastrt. Din $udjul conllictului social sau al celui internalional re-
zulti ca nu distincliile dintre ciile pa$njce sunt esenliale, ci falla
care le desparte de calea fbrlei. Teoriile s-au preocupat de caracte_
risticile metodeior pa$nice, neglijand pragul esenlial al recurgerii la
fofla. Pentru cercetStor, intercsul este concentrat pe ceea ce inlam-
DH in conditiilein care slebesc $i e$ueaz6 eforturile pa$nice, oricarc
;r fi ele, in timp ce spirala fo(ci creste Adoptarea de cite cerce
tito.r a unei noi numi pentru studiul corfiictelor sub elicheta
..tlanslormirii conflictelor" reprezintd aceaste concentraie asupra
Dosibili€iilor nu de a desfiinla un conflict' ci de a i iransfonna tra-
seul. readucendu I in fega$ul nonviolent.
\tunqern ii ld ulima idce in{trra'; din x(e'r \rudru Cccr ce
ear.orr' rrune5te ..riri'ared obli!nl rl^r'':rpjla o deo'ehrta 'e nnr
Pa ea L CoIIt.tc t7
ficatie in rezolvarea conflictului internalional_ Sratele sunt in pri-
mul rand membre ale aceleia$i organizalii care prevede obligalii
precise, de$i lipsite de mijloace de implementare, pentru rezolvarea
litigiilor. Sistemul intemalional qi resursele sale sunt deci prezente
$i pot fi apelate. Ir plus, existA celelalte insrirutii 9i opiDia publica,
precum Si stalele vecine ale rcgiunii sau marile puteri pe care pdr-
ile incearcx se le atragA ln favoarea lor.
In rcalitate, pdn aceaste modalitare se deschide calea unui con-
cept mult dezbatut ln literatura teoretice ti anume cel al sutorittrSi.
In unna campadilor sale, liberulismul a dezvoltat o atinrdine de re-
zervb faF de ideea autorithtii, aprcpiat! de el explicit sau indirect
de regimul de oprimarc a liberrtrfii, de dicrarure, tiranie $i totalita-
rism. In ciuda faptului cA din Antichitaie panA aproape de zilele no-
astre autoritatea era garantul coeziuhii sociale $i el institufiilor $i a
indelungatei asplratii de a dota cu autoritate instituliile firave ale
sistemului intemalional, treptaq spre sfar$itul secolului XX, s-a
rvorbit despre autotitate dirl ce ln ce mai pulin, ln afaxa discursului
'+ conservator. Acesta deplangea mai ales declinul altot doutr autori-
(i tili lnrudire $i 6nume a religiei $i a traditiei
* Confirmand declinul autoritilii, filosofut politic Hanna Arendt
combate toate confuziile teoretice, demonstrand ch autoitatea nu
este inseparabilS de dictaturi sau totalitarism, cu care este departe
dc a se confunda. dar e(te disrincra 5i de persuasiune 5i de io4i.
ASa au conceput-o vechii greci, cand Platon a fecut elogiul legilor,
a$a au aplicat-o fi romanii in institutiile lor, ca aceea a Senatului.
Autoritatea este pur $i simplu ceea ce sE deasupra pd4iior unui
sistem, ierarhic mai sus, capabila sA influenleze odce acliune sau
tranzaclie sociald dedesubrul ei. Iari$i, contempomneitatea noastra
ntl se simte conib(abil cu noliunea idrdrrie $i cu verticalitatea sis-
lemelor devenile rcpopulare intr-o lume democraticA_ Dar dupi
Arerdt, autoritatea cere o pozilie speciali, nu neapArat ierarhicn, ci
una_transcendenli. dincolo de contingenle ti mai presus de ole_
Intr-adevar, de ce lumea gtiintificn are auroritati neconresrare, un
cerc de iaureati ai Premiuluj Nobel, un corp de savanli neconrestaii,
de autori respanditi $i citati? Autoritatea lor este necesari rezolvirii
numeroaselor litigii, conrestirj 9i confrunreri ce au loc pe plan $ti-
in1ific. Este greu sA gdsim vreun domeniu social in care o aurorirate
s: nu fie inplicatt. fie $i sub forma elitelor artisrice sau profesionl
ale. In naterie de relatii inrernationale, ea existi sub lormr Natiu-
l8 Jocuri pe scena l tiii
nilor Unjte, organizalie chemata se exercite sDprema autorltate in
problemele vitale, incepand cu pacea Si solulionarea litigiilor. Pu-
tem atribui o buni parte din conflicrele sengeroase a1e jumitilii a
doua de secol eroziunii la care a fosr supusi autoritatea ONU, atat
din cauza Rezboiului rece, cat $i a altor factori printe care atitudi
nea necooperanti a Darilor puteri in sistemul intemalional $i a rez-
ervei ti neincrederji slatelor membre.
Vom ilustra nevoia de autoritate manifestate in ceile pa5nice.
De ce negocierea conflictului intre doua parli, care este expresia
egalitelii lor in drepturj $i obligalji, este completat5 atai de des de
intervenlia mediatorului te4? Juslificarea consti in nevoia unei
competenle sporite care se ghideze pd4ile $i sa faciliteze procesul
in vederea unui acord. Dar la o examinare mai atenti no se poale
atribui vreunei pn4i incompetenla Si lipsa capaciti,tii de discemi-
mant, care ar pulea fi compensati, la rigodre, prin angajarea de
consjlieri $i expertj- Ceea ce au nevoie perlle chiar $i intr-o nego-
.iere bilaleral.r e\le auloriralca. (arc si luncrionc/c ca Ininor )i Irr-
nvan. Oricele contribulii la gisirea soluliei ar putca avea. te(ii cu
auroritate surt valorofi penlru sd pi{ile au de parcurs calea grea a
trecefii de la pozilii rigide la pozilii sup1e, de la prclen1ii extreme la
pretel1lii rezonabile, de la lermilale la compronis. sub ochji p(o-
priei audienle. N pa(enerilor $i supoflerilor. Invocarca unci autori-
ti,1i e beneiica in acesl sens. O par1e din conccsiile facute pot fi
puse pe seana ei. I)aci medierea € facuth ln numele unui organism
intemalional, cu alal mai bine. Dar qi personaljtili cu autoritate mo-
rali pol seNi aceluia$i scop. Este o marc leclie in aceaste conchzie
pentru negociatori. Ei sunt supu$i lrnor cerinle de competen!i. cu-
noqtinle, tact, abilitate fi calilali de comunicafc. De ccle mai multe
ori, autorilatea lor personali, momli $i profesionali este o cheie a
succesului. intrucit autorihtca cstc surisa siguri a increderii.
ln nanzilia de la sistemul inlenulional. cu un pfirlcipiu al auto
ila1ii in dcclir, la sistemul global al celei de-a treia Dodemitali a
civjlizatiei. rcactivilea aulorilnlii incorporatd tn institulii adecvate
este o ccrinli inalicnabilS a menlinerii picii.
Capitolul 3
Teoriile rela$ilor internationale
Studiul relaliilor htemationale s-a niscut !i s-a dezloltrt in ju-
nrl unei intrebdri esenliale: cun se nusc razboaieie, iltrebare ur-
matA de grija opririi sau prevenirii lor. Exjsti $i domenii rezervate
cxclusiv problenelor rdzboiulur (polcmologia) sau pdcii (ireDolo-
gia), dar ele sunt departe de adnncimea cu care studirl relaliilor nr-
ternalionale a abbrdat djrect sau rndirect conflictele. Diferilete ieo
rii ale relaliilor internalionale au lost conslruite iot pentru a cxplica
$i a incerca stipinirea situaliei conflictuale- De fapt, conccprul de
bazi pe carc sunt construitc e$e legat explicit sau implicit de con-
ceplia despre Datura umani sau despre societate. oglirditn in axio-
mele din care dccurg cnunlurile teoriei.
Aceasli pozilie spcciali r conflictelor violenle sau fizbo:rielor
in teoria relaliilor intenralionale estc ]a randul siu dedusi din rolul
atribuit rizboiului in viala societilii. Hedley Bull. unul dilr cei nlai
cunosculi teoreticieDi englezi. spune:
,,Rd.boiul rdre dli detennnwntul.fo rmei pe ctlre si\tc|ul o io
la orirc monent dd| Riizboiulsi atn?nintdrea c fi?boiul dufi
sn $e deudA dacd d ntite state su?rarieluicsc sau lunt .litnina
t(, dacd ele urcd sau cobaafi, dad Jtontierete fiifi Lt 1?l sau
.eox schitnbate, dacd papoatele sunt conduse le un guvenr sau
ab [...] dacA eistdo baLutltij a pukrii [...] sa dicii ntfttde-
v ine pftpande rcnL Rdzboiul ti ane ninlarea cu rdzboiul [ ... ] sunt
atdt defunrLnlentalz incAt Lhio tennenii in cdre aes.nen n.tte
nrt nati putei si tni.i putu , atianle si sJcre de ntfl enli, bd
lonld puteii Si heqennniu - sunt greu inteligibili .1.(d nu,i t1u-
trcnt in leEdlurLi cu rd.boitl yumenintorea rA.boiului."
Accasri cdlcluzie ce oglinde$te punctul de vedere Lrl )colii rea-
li.le e,rc ir.L rin dc dlli auro'.. r.r ,,- fr Hui.ri. crrr .tnr re .,urf
portamcntul esenlid ce lrebrle descris $i cxplicat ir tcoria inrcrna-
!ro :l;..rc.cl.d c .e i(furi rpJJe ti ri,hui
20 Jocun pe \cena l nii
inainte de a lace o scuni analize a $colilor teoreticc dc relatii
internationale din secolul XX in lumina coDcxiurilor lor irtcrdisci
plinare. trebuie si reamintesc cd deSi aceste Scoli aparlin modemi-
talji, ele se bazeazA pe gandirea andci sau clasici. UmAtoarele
doua exemple sunt elocvente in aceast; privinF.
$coala realistn a puterii il consideri pe Tucidide ca pe un pre
cwsor.In RAzboiul din P€lorror?er el a descris obir$ia rizboiului iD
tblul urmitorl
$i-a fncd tut nai puternic Inpcriul lot [...] pand
,,Atenienii
cdnd s a ajutls in folal ld nomentul in care putereu ateniand d
atins o calne i.ibild tuturor, ior atenienii a incet t .td ntud'
leascd aslAra alialilot Spanei. in ace\t punca Spa,lu a consideral
cd situalia nu tndi ertz toLrubilA ti a harerAL pornin(l dth&lltL
fi.boi, tn-ti Jalovasc,i toate olergiile penttu a atrta ,ti, decd e
posibit, pentru a distruge p t?reaAtenei.'
Pcntru a ardta cauzele perene ale rizboaielor li explicalia lor, un
alt aoror (Michael Howard) folose$te tcxtul lui Tucidide. schim-
bard doar actorii lechi cu cei din cel de al Doilca Rizboi Mondial.
,,Finalnente s a ajuns la nonentul cand puterca ge,mand a
att s o ultrp |c\n. d. tj.ut Jl ftu. rut rff Ecnrcu au m., -
pu! ,o t,atol"o..a1 a,utta rturttr \l,tat Bitan . ln o,.:st mo.
hlent, Marea Britanie o sinlit ca situalia nu rnai erc tolerabia
$i d llot,irdt, pornitld actual l fi.boi, td si Jblo\uscd toate
etlergiile pentn a ataca Si, dacd era posibil, pentru a distruge
putePa Gemaniei."
$coala liberald, numitn $i utopicl de cilre reali$li. nu imbrali
$eazi ideea ca rizboiul este un fcnonrcn endenic, inevilabil inir,o
stare de anarhie, ci sprijina posibilitatca pAcii prjn evjlarea cauzelor
care determini boaia sau accidcntul rizboiului. Puncrul sdu de ple-
care este lucrarea lui Kant S?.€ Pacea Perpetud. Durabilitarea $i
rctualitatea ideilor lui sunt demonstrate de o coleclic dc studii pLr
blicaie in 1991 (James Bohman and Matha Lntz-Buchman Eds),
crtirl|rl llseuridespre idedlul .:oynopolit dt lui Kdnl.
Pentru Scoala reali$n (Cal.r. Morgcnlhalr) ri^oiul izvorat dir
starea de anar|ie permanenti este o fealitate endcmicA. Aclofii nrnl
slatslc, iar conccptul de bazi crrc lhideazi politicile internalionale
cslc interesul dilcrit in ternlcni dc pulcrc Tennenii cheie la care
21
fealiitii recurg sunt: sistemul de state, balanla puterii, strategia, sta-
bilil.rlca, descurajarea, intefesul nalioDal. Incidenla rizboiului nu
poatc ii eliminats, dar pnn jocul balanlei puterii $j al menlnerii
cchilibrului intre puterile jmpodante. propensi nea spre violenli
poate fi controlata Si redusi. Concluzia este cA rAzboiul nu esle
cvitabil, iar nezrlinla spre o lume a ptrcij este o utopie, sistemul in-
ternalional fiind o lume a recurenlei $j repetiliei, vefnic caracterizat
dc conl'licte, suspiciune, insecuntate $i primejdii pentru statele care
o conrprn. Secolul XX a fost prin rizboaiele sale o permanenta
sursl de argumente pentru reali$ti ii ull teren preferat pentru justifi-
O Ibrmn noun a realismului, numiti Scoala neor€alisti sau
,,reelismui structural" (Waltz), mentine ipotezele de bazd ale rea-
li$til(r'. anume ci stalele sunl incapabile si adopte ititudinj altruiste
ii sd treaca pragul intereselor egoiste de interacliune strategicA.
Ceea ce distinge neorcalismul de curentul din care provine este
laptul ci statclc. considerate anterior atomi coDstitutivi $i subiecti
comportamcnlali, sunt la randul lor constranse de caracteristicile $i
irrtefrcliunile sistemului inlemalional, cu legi sistemice, dincolo de
voinla lor, care creeazi o scenii $i un joc, un cadru $i nonne, din
care ele nu pot ieii. Acest sislem care condilioneazi corduita sta-
telor cste adeviratul srbiect de studiu, care se interyune intre actori
$i rezultatul interacliunii lor.
ADgajati intr-o aspri disputi cu reali$tii, Foala liberali intre-
line convingerea cA ri7-boi l este evitabil li cA un regim permanent
nl picii poate fi urm5rit $i reaiizat. O cale siguri este respandirea
dcmocraliei in stalele lumii $i proicctarea principiilor ei pe plan
iniernalional, unde sunt incorporate in institutii intemalionale ca
Societatea Nuliunilor $i ONU. O a doua cale este instaurarea co-
rrrc4ului liber, care conduce la o interdepeDdenli economictr a sra-
telor. Rdzboiul nu esle endemic, cl cste pur !i simplu o maladie cLr-
mbiLa, un accident evitabil. Democralia 9i comerlul rcprezinla tra-
tamenlul- Pacca, ca li in viziunea 1ui Kant, este siarea rormali a lu
crurilor. Cauza rezboaielor (Schunpetef, Doyle) rezidi in intere-
sele de putere ale guvemelor nedemocratice 9i cercudlor milita-
riste, in inslinctele agesive ale elitelor nercpr ezentati vc-
Ccle doun $coli vcchi $i influente, realismul $i liberalisnNl, aveau
irl coDrun acceptarea ralioDalitdlii. Redismul a [tcut, in materie de
nrctode, uz de rpoful $iinlclor. intrucet geneza $i conlrolul putedi Si
22 Jocuri pe scena lumii
mai ales strategia apelau la instrumente ralionale. In ceea ce pdvelile
iiberalislnul, el era construit pe interesul ra{ional al individului $i al
statelor. De aceea ambele c rente au fosi tratate uneori in litcralura
ca rationaliste $i pozilivistc. Puntea aceasta a fosl exploalati de
tcoala ra(ionalisti, o,,via media'intre cele doui $coli, imprumu-
tand unele elemente realistc, dar li ipoteza liberali ci polilica intema
conreazi Sj ci stateie sunt padicipante la o societate internationald in
conlinui dezvoltare $i care, prjn lcgj $i institulii, le controleazi con
pelilia $i conflictele (Hedley Bull). DacA realismulisi geseSte prccur-
sori in Tucidide, Hobbes $i Machiaveli, iar liberalismul in Rousseau
$i Kant, raionalismul se inspira din Grotius si Vattel. Astlbl con
firlnd rolul acordal elementului juridic, dupA ce frontul scenei fusese
ocupat ale factorul politic $i de cel econonric. in timp ce realismul
arunca asupra conflictelor o lumina pesilisti $i resemnati. iar libe'
ralismul una oplimiste $i activa, ralionalismul manjfestd fati de posi-
bilirrtex pacir o alirudrne de rncrcLlerc pruJenr:
$coala comportamentalisti (behaviorisd) a pomit ca o inr-
prospetare a melodologici, profund marcad de inllorirca comporta-
mentalisnului in psihologie $i apoi in Stiin.lele sociale. Accentul se
rnutase de ]a principii teoretice sau faclori inlcrni greu de deftrit la
fapte observabilc ti nisurabile inlr un vast camp de experieuli
isloricd. Nctiind m llumili de sinpla mutalje merodologici, teore
ticieni ai acestei noi $coli au suslinut ce srnt $i delindtorii unei noi
paradigme conceptrale, constand dup6 Lijphart in apehl la reoria
sistemici. Pentru el, Hobbes, Locke $i Rousseau reprezlntd o para-
digma clasici, dar Grolius, cu conceplia sa desprc o societate mon-
dial5, esie purtitorul unei paradigme total diferite. falia inire iradi-
lionalifti $i inovatori. laf noii inovalori sunt autori ca Deutsch,
care, asemenea iui Grotius. afirmi posibilitatea picii intr o comuni-
latc pluralisti, in care sistemul nn mai este condamnal la o starc de
rizboi pcrmanenti. Holsti credc ci .,revohlia compo(anenlalislb
nu lj schimbat meniul reoredc, metatbnc sau normativ al politicii
intemalionale si al teoriei". dar a ,,rearanjai fundamenlal metodele
otilizate pentru a obline cunoa$tere'.
$coala marxisti a situat in istoie locul generalor dc conllicte
pe linia care desparte pe bogali de siraci, iar ir epoca modcnr5 pe
proprietarii mijloacclor de productie, burghezia, dc cei exploatali
23
de ea, proletarii. Pe plan internaljonal conflicrelc s-au produs prin
expansiunca conrinua a slatelor purernice, iar in epoca moderna
prin expansiunea starelor capitaliste in ciutarea de rcsurse piele
$i
(teoria nnperialismului). Isloria se rote$te asrfet in jurul compeiiliei
ti conflictului. Pacea va fi adusd de incetarea luptei ae ctase, prin
desiiinfarea exploatatorilor. incetarea {iominatiei ql triumful mogte-
nitorilor jdeilor de libenate, egalitale Si fratemitate ale iluminismu
lui. Prioritatea nevoilor materiale ale exisrcnlei explici motorul
progresului, dar limure$te Fj o anumitd ierarhie a ideilor. cele
din
domeniul cultural sau reoretic, rellecrand realjrilile mai proftnde
ale relatiilor sociale_ Teoriile sociale sau ale vielii internalionale
pot masca relaliile de purere $i inegalirate
$i pot fi folosite la repro_
ducerea societililor neju ste qi inegale.
$coala dependenlei este una din cele mai influente $coli, cleve
nind in anii '70 fundamentul cererilor
Frilor in curs de dezvolrare.
in cdutarca unei ,,noi ordini economice iniemationale,,. Aceasri
icoale preia de la Marx numetoase concepte ca procesele dialec_
lice, influenta determinanri a sfructurilor economice, contradicliile
sociale $i preocupdri fat6 de exploatare, dominare
$i dependenJd,
megalitate, diviziunea muncii. Dar pentru acesre preocupiri a ape_
lat la concepte noi ca centru $i pedferie. violenld impllcitn. Tema sa
centralS este dezviluirea cauzelor iDegaliEtii in sislemul mondial.
Interesri f4i de pfoblenralica rizboiului cste manilest. Inegaliralea
;i structura asjmetrici a sistemului mondial sun! presupuse surse de
baz5 ale confljctelor. Ne iDmlnim iar cu teoria sistenelor, prezente
in toate. $coljle noi, de la aceea a puterii la cea liberali. Sistemul
rnondlar esre sursa tunrror neajunsurjlor
$i nimic nr poate fi in_
clreptat, pe planLrl socictililor nalionale de pildA, pAni nu este reli_
\r\le rul
Lu1 Senera-. Dar acesrr fUId croir.rli\t. (.rierite >culir
ocpendencra .Jr I . nli(e h adrerr cdpilali.rnului conterfpor.rn. lr_
trucal conflictele reflect; carentele sistemului general, incercirile
de a.le prev€ni ii rezolva sunt limitate
$i provizarii, singura solulie
viabili fiind modificarea sislemul i cl un tol
Unii aulori afirmi cA dupi coDfruntarea nrai veche rcalism
ldealism ii cea intre tradilionali$ti Si compofamentali$i, a trcia
mare dezbatere este inrre rcaliiti $i globalirti. Este interesanr de
constatat ci aceiti aurori considera noul curcnt rreo Iiberalist, al in-
terdependentci, insuficicnr $i chjar rninor.

li aceea a multilsteralismului,
$coala interdependentei, ca
Drivesc toate retelele $i instituliile noi, ca $i pe noii aclori ca slmp-
iome d" reducere a tensiunii mondiale si deci a posibilitilii
"e.te
crescande de a bara drumul conflictelor $i al recutgerii ia to4a
Globaliqtii, imbrili$and aceleati obiective $i poate acela$i optl-
mism, vdd rezolvarea flnale a perturbaliilor vielii internatiomle
doar in globalilatea crealodte de inslrrulii tr reglemenlali noi cu o
structuri integrati (diferi|a de cea fragmentata a reali$tilor sau cea
jnterdependenLa a liberalilorr' Spre deosebire de .islemitlii de la
puline indreplari de adus caprla-
tcoala dependenlei. globali$ii au
iismului si. ln nici un caz, nu acesta este linta alacurilol lor.
Spre sfarsitul secolului XX a apdrut ln studiul relaliilor intema_
dona]e woala critictr, fiind parte a unui curent mai larg de critica
iociali. cu o dimensiune epistemologici $i normativd. Ea s_a adre-
sat unor Probleme negltate de celelalte Scoli li anume relaliilor ln_
tre cunoqtinle $i valori, cu preocuparea de a identifica interesele
subiacenie care ghideazd cercetaria tradilionali. ln spel4 ea se
ocuba nu dtAt de ;ctorii si gtructurile relaliilor intemslionale, cet de
des.looerirea complicitlti, lor cu diferitele forme de cxcluderc 5j
dominarie. Scoouimdrrurisil era acela al orienterii sludiilor relllii_
lor inteinarionale spre polilici emancipatoiue. O reprezentanta rr
acestei directii e.te Scoala de la Frankfuil lJiirgen Habermasr' Fala
de alte curenie de idei, ea aduce in luminx elementul social'
Numercase concepte esenliate penhu $colile ciasice sunt puse
sub semnul indoieliil statul suveran devine ibtma cea mai avansat'
de exclusiune sociala, o baricri lajustilia universali; structurile
po
litice sunt construciii sociale: abordarea ralionale este inlocuiii cu
putere ai societilii'
interpretarea; dupi monopolizarea factorilor de
statul. ce Fi-a separat populalia de a altora' dcvine rgent privilegiat
al relatiilor intemationale, cu prelut ignorerii societdlii civile Rcla-
iiile in;ernationale sunt bazate pe felalii socialc - esle ptemisa criti'
;ii care denunlA proiectul toialitar al statelof $i crearea unei ordini
sociale hegelr1onjce-
Alte c-urente au dus rmediat dupi aceea critica panE h pozilii
Constructivismul are un stiL mai putin filosofic, coborald
analiza la nivelul empiric in locul ftliunii, el subliniaze pulerea eu
ristici a perspectivelor neralionale. Interescle sunt bazate pe rden
drili $i nu invers, strucluile maleriale sunt lnai prliD impoftantc
25
fali de sjstenele de idei, credinle $i valori, cele care dau sens celor
dinlai.
Postmodernismul prin slrategia lui de deconstruclie proble-
madzeazi toate pretentiile de totaljzare episremologice $i politicd.
Programul sEu de respingere radicah a oriciror fundamelre penrru
$coli $i teorii a scos din circuiatle concepte prelioase ale episremo-
logiei altor Scolit adevdr, realitate, universalitate; pana $i cerifenia,
popoarele, naiiunile. clasele, istoria sunt suspecte $i evitare. postura
sa fragmentarista $i accentul pe alreritate creeaz a dificultAli acesrui
curent de a oferi solutii pentru situaliile conflictuate $i o lume pa$-
nici, iar multe din afirmatilie lui provocatoare (preluirea togicii
nomadisDului care transgreseazd odioasele frontiere) au mai mult o
rezonanF literarA.
Pe misurd ce filosofia cesdga tercn in relalile internalionale,
iansa cercetetorului de a gnsi sprijin Si ghidare in teorii atrnci cend
se aflA ln fala unui conflict ce trebuie stins, transfomat sau evilat
se mic$oreaz6. Cu toate acestea, el trebuie sd iie avertizat de ideile
d1late ln circulaFe fi poatc chiar deduce penku activitatco sa riu,
gestii utile.
In cAnea sa Urile modeme. Politicile simbolice ale rAzboiului
rt ic, Kaufinan analizeaztt conflictele din Karabagh, Ceorgia,
Moldova $i din fosta Iugoslavie. Parcurge astfel ahe analize care au
impins pe primul plan diferili factori explicativi. pe rand se incear-
ci demoDstrarea i$uficientei lor. Tema isrorici a vechilor uri este
conlbituti prin argumentul cd acestea sunt modeme Si recente. ori-
cit de mult ar invoca in rerorica lor istorii vechi. Facrorul ..condu-
cilodlor manipulaori", de$i joaca un rol, este insuficienl in inlele-
gerea rizboiului einic. Factorii economici ti f.ivalitarea economice
sullt
Lle asemenea scoese pDn conrnexemple din pozilia de explica-
lie prmordiali. Crite.iul securitdlii, prclios penrru reali$ri, este de
mrs cu recunoatterea ci ,,spirala insecuritilii" este de relinur doar
pentru explicarea escalad:rii udui conflict. dupe ce el a izbucnit.
Critica acestei tcoli simbolicc se indreaptd spn abordirile ,,alc
gerii ralionalc" ii ale $colii psihologice. primele, comune curenre-
lor realiste fi liberale, sunt caracterizare prin ,,instrumentalismul '
lor. Prin el se explicA ciocnirile intre grupurj etnice, v:izutc ca ex,
prosia unor rivaliliti de iDrerese $i selecrate de leorie ca iistrLrmen-
te. ,.Confbn]r abordirii iDstrumcnlaliste, grupurile etnice sul1i sim-
ple coaljtii formatc i r o incercarc nlionah dc a pulta crm.etilia
26 Jocuri pe stena lutuu
pentru bunuri rare in contexlul schimbitilor sociale aduse de mo-
ciemizare." O varianti rationalisti,,tare" coosideri ci rh7-boiul etnjc
se explice ca funclie de ulmidre a ralionalila(ii, nu a unor beneficii
marerjale, ci a securitilii personale (Hardin) O alta varianli,,sla
bt' a ralionalismului, criticrti $i ea, se bazcazi Pe acesta ca sa ex-
plice urm:rirca calculati a unor obieclive, chiar cind acestea sunt
definite de valorile unei ideoiogii naljonaliste sau extlemiste
De$i tcoala psihologici esle priviti ca tiind mai apropiatd de
preocuparea de a deslu$i ce line gmpurile etnicc laolalti qi cum se
nasc atitudinile de oslilitate, Kaufman o priveiie ca suferind de
atribuirea Lrnuj rol ancestral, cultural sau genelic, in fomarea unor
identjteli carc de fapr sunl noi si nu pdmordiale. Dar relire rmpof-
tan{a acordati idcntitilii. Inlcresante sunt pentru el $j alte exPlorari
ale $colij psihologice. chiar daci nu fomeazi o leorie coerenta a
naiurii emolionale a legdturilor de grup $i a motivaliilor emolionale
in conilicte: prejudeceli, anxielatc, teami de extimclie qi altele Ard-
tand mentele constructivjsmului care degajd setul de idei prin care
este conslnrite idenlilatea, al carui miez esie o combiMlie de mrt $i
simbol, care cuprinde nemorie 9i valori, autonLl propune o sintezi
simbolisti. De simbol lii de slatuld seu depind, dupi eL exisren.ta
statutul qi securjtatea grupului $i pent simbol oamenii sunt gata si
se lupte $i sA moari. Accasta explici Sj audienla liderilor care ma-
nipuleazi simbolurile. Alegedi ralionale ii este opusi alegerea sim
bolLrlui, care caprli sens din mlturile incdrcate emoljonal (Edel
nan). Teoria sinbolici e conslruiti pe ipoteza ,,cA oamcnii aleg
prin aderarca la sinbolul cu Polenlialul emolional mai mare' Este
evidenti desperirea 1ota16 de citeriul alegedi ralionale Poliiica
eslc vdzuti ca preocupat5 nu de inlerese ralionale, ci de trezirca
emoliilor prin manipularea de simbolud, iar etnicitalea oleri un
calnp emotiv deosebil de propice pentru politica simbolic6
Aceastd analizi este instruciivd penrru in{clegefea tabloului Pe
cafe leoreticie i il oferi in matede de cxplicare $i inlelegere a con-
llictelor cclor cnre in sxrdii sau pmcticn cauti solulii practice pcn_
tru inchidefea lor. Ce renarce analittji? Ce prevaleazi in lablou?
Este lbate decisi atitudiiea respingcrli $i denunl:fii ieoriilor
unifacloriale, ca reduciionism, fuDdamentalism. totalitarism Dar
rlacd pr"lcnli.r lor dc a defini cauza ull;nri sau principiul gencraL
cste indcccptabilii. apofiul cceslof teofii nu mai esle regat in cazul
construclivismului pritgrnrlic. prin lrfl lca selnnalcxza frctori ce
21
Joaci,, inter aLLid, un rol mai mult sau mai pu1ir1 inportanr, dupi
epocr $r crrcumsrante. Introducerea facrorilor cujlurali (credinlc,
valori, limbi, obiceiuri, tradilie, leger.rrj comunrrarel esre oe asc
menea bine veniii $i justificatt. iD haina aceasta se prezinti mlrea
rnajontare a conflicleior dc la inccputul sccolului xxt, ce apar sub
ctichetai conflicte culturale sau idenrjtare. Miturile
li sinboludle,
inrerecul narronal le . rctenz(J,/i
nc rotrte. Cine urmarcS,c !on_
lrrileie car( conlrunte pe indre.ri (u .tr.Jl din peru ia,r Me\i., mJ_
celurile t bale din Alrica, rizboiul cornunirilitor din Batcani al
$i
populaliilor de o diversitate enormd din Caucaz. rizboiul civjl pe
cale de a incepe in jurul unei moschei deramarc in India, inrifada,
extremismul local $i tercrismul cu acliune giobata este sub impre-
sia direct; a simboluiui agresiv in sparele caruia st6 mitul ce a ;va
cua! ralrunea. Dar aurorul teoriei face aceeafi gre$eaii pe car€ o
Lmpuli celorlalte rscoli: ridlci simbotul ta rang superior, erpticati\,
cind el nu cste decat ultima expresie, cea mai aparenta vizibiln. a
$i
unui proces care ralnaDe opac.
Suntem iftiemnali de aceast; tecturi si retincm din teoia sin-
bolici, prccun $i din roate celelalre care lulnineaz fiec c care un
element ce nu rreblde picrdut din vederc. chiar daci i se acorda
propo ll nemerltarej ceea cc esre evidenr, util mccesaf: corlsidcla
$i
rca factoilor ideniirai. Consrructilismul este in special ecleclic,
rur simbolismul {loresre si rcalizeze o sinteza. Dar se conrile
un pi
cat escnlial. Simbolul esle tlral nu ca un senn pentru srarca de Ir
c|uri dorire in obiecrive, ci ca elerJront de constiruir€, a rcalitilii. Nu
e un delect specific teoriei de relalii internatioraro. cl un!r provcrlLr
drntr L' mc|sii derivi a filosofiei conrenporanc care ignori signi-
.r., rl si n Jcrd c.ral re: lr.drer. Jtrnrul|o prim, u .ierrj..., r.. . i ji
r.riu . I crnJr\nrtr.rht dc <\rfe. i. rut pu\tIroJeiI i..i.ii. q., i\...)l
crrcnte (lcoala cdtici, urmar: de continuatodi ei) intrepfind o opc
ri de dcmistificarc a filosofiilor clasicc,.le dcconsrrrctie denx;la
$i
re a couceptclor lo.. Chestilnlea fundarnentali estc insar
construirua
rinei solulii reale, creatoarc a unei .oi srari de tapr. carc r) irtocu
reiite pc cea conllictualit, inacceptabjln
fi vjolcnti. Of, dacaL exisli
LLr domeniu ireconciliabil, accta esre al idenrilatii
nctfanTr.rionabi
. sr nedivizibilc. Acela;i hrcru in domeniUl culrufilor..rt i.teotogii
lof, ca subsisrerne ale celor dinlai. Cun poare lj rcnrperarj contl.olat
siru anrlar un simbol, cum poarc fi oprita i0liuntarea I doui sa
nrrr n lte simboluri? Aicj. teoria bazali pe cto ne tl\ij t.an ir niutol
28 Jocuri p. vena lutnii Partea L CohIirte 29

Nutnai reintoarcerea la realitalea ignorali care sti la baza ideilor flict $i schimbdre de regim, la scepricismul fali de dreplut $i insti-
identjtare ajuDse la paroxismul fanalic poate indica o rea$ezare a tuliile intcmalionale. FukuyaDa citeaza zicala: ,,Cand singura ta
problemci prin regrupirj de interese fundamentale, cu caracter unr- unealti este ciocanul, toare problemele ara€ ca ni$te cuie."
versal, ceca ce presupune renunlarea la obsesia localismului qi djfe- Nu doar neoconseNatorismul a reaprins dezbaterea in iurul teo,
renlei. Esle de relinut cA accasti excursie ne obliga la o frecventare riilor rclaliilor intemationale, ci mai ales schimbirile suferite de
mal a-sidui a considerentelor epistemologice Si ia o aten6 relalie aceste relatii. In tranzilia de la un sistem iltemaiional bazat De state
intre fapte ti valori. cr unrci acrori la un sr.tem global u1 carc apar endt:ili nei;lale Si
Aceeaqi cerinli a vaiidirii oricerei teorii prin validarea de citrc ncguvemaDentale, concepte vechi ca secu.itate, suveranitate, ris_
fapte apare si in consjderarea unui curent relativ nou, cu un mare punde.i. obligalii $i sancliuni, pr€vederile dreptutui intemalional
Si
ecou $i efect in politicile contemporaneitilji. llste vo$a de neocon- activitalea organismelor mondiale sau regionale sunt supuse rc-
servatorisrnul american. care a ocupat scena la riscrucea secolului examindrii, prilej de reimoire $i modemizare a insrumentelor de
vcchi cu cel actual- Ca alcituire, cl ilustreazi stilul postmodemist care dispun $i a metodeior Ia care pot apela decidentii, teoreticienii
care practici colaiul ideilor din celelalte $coli. Cu realismul arc in sau diDlomatii.
comur preemjnenla puterij. cu liberaiisnul se inrudefte Prin pro
movarea ideilor libefale, in speli a democraliei, este ra,tional. dar
nu ocglijeazi aponul credinlelor religioase, preia masiv din wilso'
nianism, dar e sceptic falt de instituliile inlernationale, are ridacini
de stanga la primii pa$i ai deceniului Palru din secolul tlecul, dar a
ajuns acuin la extrena dreapti. Teoretic se cxprimi prin reu9ite ca
intetustn public |j intercsul nafiotd, dat influenla o exefcitd pnn
ocuparea de pozilii in execulivul SUA. un exenplu fiind postu] de
subsecretar la Penlagon al lui Paul Wolfowitz, unul din purtitorii
sdi de cuvent. Neoconservatorismul a fundameDtat cele nrai senmi-
ficalivc schimbiri ale strategiei $i politjcii americane in primul de
ceniu al secolului rostru. Ele constau in imbrii$rea unilateralis-
mului taF de vechea adcziune la multilateralismul instituliilor,
alialilor sau partenerilor extemj. intervenlionismrl iD cazurile de
acul5 sfid.rre a interesului american, invocarea drcptului de ulilizarc
a fbrlei. preventiv sau preenptiv, impotriva unui inamic considerat
primeidios si asumal€a fdrd rezerve a unui rol hegemonic sar chiar
inperial de cdtre SUA. Ca o consccinlI, intelaenliile din Afganis
tar $i Irak au fost legitimale prin acuzalia de suslinere de cilre
aceslea a terorismului inie ulional sau a dolirii lor prezumptivc c\r
arme de dislrugere in masi.
Francis Fukuynma. carc inilial a impltitii ideile ncoconseNa-
to,rrc, s a despriN dc curent. ca lrrmar€ I faptlrlui ci ele au dal naf-
tere la iudecili distorsioMte in evaLuarea nivelului de ameninlare
cxterni, la lrrnsfomlarea iderj de moralitate prin supraestrmarca
foLuiui puterii, la supozilii nefondalc privind securitatea post_con

Capitolul 4
Ridicini
Sociologul si istodcul. rcprczentaDrLrl $tiinlelor polirice $i cco
nomrce concuri in constatarea ci in loate activititile umane con
flictul e prezent ca o stare de tensiune subiacen$ competiliei ti
luptei pentru supraviet ire fi ci litigiile suni inseparabile de aceste
activitili, in care limbajul. inslituliile, reglementarea sunr insrru-
mente lacunare ti imprecise. Exista insi o intrebare care nu se mai
bucurd de un rispuns unanim. Esre confliclut in starea lui ex!.enii
de conflict violent. sangeros, devasraror o t-atalitaie ineluctabil! sau
doar o maladie ce poate fi tlauii Si elentlral eradicate? De ce exisri
rlzboaie $i conflicte cc $i iau obohrl lor de vieti umane ;i carc este
Ciutarea unui risplns este stiruitoarc $i revire in ficcare gene-
ralie $i mai aies dup: ficcare conflict njmicilof. Care cauzc plauzi
bile au fost identificatc. alelea teoii existi_ cu tor atalia tcmreni
chcic Ai cu tor atetfl solulii rccomandrre. Trccerea lor in revisiS,
oricil de succinte, lteratura consacratd originilor dzboaielor fiind
vasti, ne areti de ce incercarea explicativi a marilor teorii a efual
fi ne alldm la punctul dc ponire de pe timpul lui Tucidide. Fjecarc
teorie are dreptatc, dar reprezinti o inccrcafe pa{ial: dc apropiere
de adevir. Se demonstreazi u$or ci majorilatea cauzelor sunl pfe-
zenle, dar nu flrnclioncazi decit atunci cend apar $i alrcle, adicd
suni necesarcj dar nu ;i suficienre. Pentru fiecarc existd un caz
contrar. din care cauza ridicat: la rang ibsolur lipsefte, dovad: ci
avcm de a face cu conditii carc nu numai ci nu sunt suficienrc, dar
uneoi sunt nenecesarc. Dcsple ce cauzalitate dln putea vorbi atlnlci
cen-d sunrem slidali de complexitalca lenomenului violenlei? l
Ilrccpcnl cu natura fiintei umane. Este un punct de riscrucc
care desparle pe fdali$ri, cafe cred ci rizboiul e lnscris:in caracte
rjsticilc speciei umane $i deci ne s1li uilll dcgcaba sil I eradic:nr.
de cci care corlesii fuDdamentLrl 1ri biologic. Toli comeDrarorii Sj
adeplii evoluLionisnrului d.rN,inist s,au oc pal dc locul pe cafe il
p,tlcd|C,a,Jtnh II
ocupa agresiunea inniscuri in comportamenrul uman. Darwin s_a
pronunla| rar $i pnrdent iD cazul speciei umane. Dar undeva a
spus:
,,Omul, ca orice alr animal, a avansar fari indoiah la condjli; sa
supenoard de azi printr o lupti pentru existenli ce urmeazi rapidei
sale mullipficeri; $i daci e sA avanseze
fi mai sus, ar fi si ne temem
ci el va trebri si se supune unei lupie aspre.,, Lorenz. in cea mai
celebri lucrare iniirulali De$pre agrcsiune, aftmte ci ,,cea mai dis_
tructrvi inrensitare a pomirii de agresiune care este incA un riu ere_
diiar al omenirii este consccinta unui proces de selectie care a lr-
.-ir penr- \!ramn)rj nunn rinrp de.irca patru/eci de mri de rni,
,,drci rn cLl| rul erc' Je p a.ia . Un purernic curent .r replical ca ele.
mentrl esential la om este adaptarea cuhurali, dobenditi
$i creali
ln experienli. Dar sociologia tui Wilson, chjar daci acceprA ce
agrcsiunea ar purea ii qi invdlate, consideri suficienr ca
,,sihena
agresivd sd fie trezitd in condilii de stfes, ca stresul care e produs de
lipsa hranci sau de densirarea crescuri a poputaliei,,. E;re fbane
grcu de ncgat ci omul, a cirui aparilie este legari de activitilile dc
viinitor ale unui mamiter trezit la rcgnul camivor $i care uneori
| !ninca vecrnl Je gn,li ,a rar nropfiut i grup. nu lre caparil er
Jc r lr agre.rr. oe iare .i o manrfe.ra cu
nri\o.int.i Dar nu .e poate
ccronq 12 .ra e\r.ti un :n.tincr .ne.rrnt at agle.runii. ,a.r o geni
rlclermrnanti carc dau o falaiitare acestei rrisaturi.
Factorul demografic a fost indicai chiar de Darwin
$i dezvolrar
de sociologi. Locul siu in originea conflictelor a stamil mari dezba-
tcn $i a produs denonstralii interesanre, ca acelca recente ale lui
Nazli Choucri. Istoria se poate ciri in termenii mi$cirilor inigratorii,
cele mai multe avand scnsul de ta risirir spre apus. Asia s a ciovedit
a lt m.?rele izvor de pr'odrc?r? a omenirii, dupd ce Africa a fost sursr
d. <\pnn a pdl'' ur homini,,i.Orcli\ir c,le.iatbo,,c
na leg;rurr
intre . onrlicre >i mig.drrite .;rrc rJ ite dezr uira c ale pnpuJrlriror tlin
regiunile in cu$ de dczvolrare. precum 9i perspectiv! declinului de_
mografic al Occidentului dezvolrar. Acest faclor se jnpune a Ii reli-
rrt rn proccsul genczei contlictelor prezenre Si viiroale.
Tot aproape cordiljilc naturale $i de viard biologici ne linem
- examiniln de
cind teoriile cauzale care au identificar lupta pcnrru re-
srrselc vitale, hrani sau api, la origiDea confljctclor. De f.apt, de-
clan{'area lactorului demografic se prcduce cADd rcsunele virale nu
sahslac ccrintele unei populatii crcscAndc, cazul clasic fiind insufi
cicnra pi$Lrnilor pcDtru tribu le Asiei Ce lrale. Existi un model
32 Jacuri pe srcM lumii !'!!!!JS!!!J!.!! 3!
nu vad ai|a cale in a-$j asigura interesele considerate vitale. ir spe_
matematic de teona jocurilor extrem de simplu $i convingitor pri-
vind competilia speciilor inar-un areal cu resurse iimitate De$i cial resurscle naturale, indispensabile fuDclionarii la parametrii
foametea, ln forme extreme, este localizate azi in cateva arii (Etio_
lnalli a civiiizaiiei jndusrriale pe care au consiuia,o.
pia, Africa subsaharianA, Coreea de Nord), chiar in forma ei benig_ Ajungem astfel la teoria economici a originii rizboaielor care
intr-un numar mare de tfui, este corelata cu migraliile au redus chiar $i facrorii strategici polirici sau de pulere la irtere-
nE. manifestd
seie economice. Marxismul a localizat aceste interese la clasa bur-
conflictuale. Competilia pentru sursele de ape devine mai asculiti
pe n*sura epuizArii resurselor, ceea ce va na$te tensiuni in loate gh€zi sau exploatatoare care lupta pentru meniinerea supremaliei
sale. Negiijarea altor factori care intri in componenta conflicteior
zonele aride ale planetei. Anul 2003, anul internalionai al apei, a
identitare (limbi, statut, credinld, valori etc.) este $i mai izbiroare
fost dedicat acestei geografii a setei, generatoare de conilicte
Chiar daci nevoia de teritoriu ar putea fi citate h om ca o tldsa- azi, cand acest tip de conflict prolifereazd. Dar existA $i a1!i factori
care devalueaze impofiania resurselor. Japonia, ca putere industri,
$rA originarA, ca o nevoie biologica fundamentali de a-si asigura un
aii in prima jumi|a€ a secolului XX, a urmArit cucerirea de terito,
mediu propice de echilibru $i de seleclie, ea a cApdtat forme noi o
datA cu revolulia agrarb a omenirii, cea de acum 5'10 mii de ani Ea
rii
asiatice ca o baze a scopuriior sale de tara lipsita de resurse.
Dupa fufrangerea in rizboiul al doilea mondial, i; patlu decenii a
esle prezentd in istoria primelor imperii Si in dzboaiele lor de ex-
reu$it sd fie o mare putere economicA, ft) absenta totali a acestor re_
oansiune, A avea putere lnsemna sA ai tentodi vasie, fertile 9i cu po-
pulaiii nurneroase. Exista $i al treilea fel de a invoca lupta pentru te- surse, pentru ce profilul succesului consta de aceastE data in teh-
;brii drept subiect al conflictelor: dincolo de aspectul biologic $i al nologiile avansate care consumau mai putina materie priml li msi
asigurdrii existenlei: teritoriul, fie el oricat de arid sau neprietenos,
multi inteligenlE qi pricepere. Dar nici astizi micile energii infor-
ma,tionale nu inlocuiesc pe cele mari, mecanice sau electrice. pe,
este o componentE a idendleJii grupului uman, ln special ln epoca
trolul continue sE fie aurul negru aj economiei nondiale, evaluat ca
tribala sau in zilele noastre, ItL reinvierea aspiraliei la identitate
Revolulia industrialA, care nu are decat pulin peste doui secole fi aurul galben sau monedele in buletinete zilnice care expdmi sta-
rea planetei. In privinla subiectului pe care ll rrmdrim, raspunsul
vechime, aduce ln primul ptan al intereselor statelor alte resurse
Darxismului la lntrebareat vor mai fi rdzboaie? ettet da, afita timp
naturale si anume ceie energeiice. Industda modemi este consu-
cat w exista inpd4ireain clase antagoniste. Deci, ca toate r6spull_
matoare de candteti unate de energie care depinde, dupi o perioad[
sLrrile anrerioare legate de naorA, biologie $i resurse, fataliiatea
ilnDortaftA de dominaije a cirbunelui, mai ales de zicamintele de
continui, indiferenr dc ce ar inrreprinde diptonlalii, poliricicnii ne_
hidrocarburi. Dominalia colonialiste fi rdzboaiele pe care le-a pro_
\'iolenli $i oamenii picii de prelurindeni.
dus au fost atribuite inleresului pcntru maleriile natumle prelioase
(aur. argint, diamante), penhu minerale si apoi pentru cele energe Dupi alte doue $coli inrudire, cea a disp.uitnlii bogeliei $i a reo_
riei dependenlei, rnspunsul sc menline acela$i: dzbojul csle derer-
tice. Chestiunea accesolui sau controlului surselor de petrol este cel
InrMt de cauze adanci carc nu lin de intenlii sau bunivointa facto
mai cunoscut $i citat caz. Ceopolitica ca doclrini a contrclului unor
rilor de decizie- Lumea, sfaiiati de o prapasric ce clesparle o pa(e
teritorii streine a inceput sA infloreasce la inceputul acestui secol,
cc benefici.rzii de avaDtajelc civilizalici de alta afiati pe trepre joase
sustinand necesitalca rizboiului pentru resursele vitale' ca de
de consun, salubdlare, spcnnli de viala, alfaoerzarc, esre suscep,
exernplu in cazul Angliei, care nu accepta nici o ameninlare la ctile
sale de legalurb cu lndia jau Orientul Mi.ilociu- Germania era pin
tibila de conflicte. O teorie moderni a conflictului care il ieagi pe
ciDalul nval la inceDutul rAzboiutui mondial, iar apoi miezul obiec-
&rsta dn gradrt dc itteractiune inrrc pAqi conlirnd ci agrararea
tivelor sale a fost rezunat in lozinca celui de rl lreilea Reich:
rccstei faiii duce la inreracliune pa$nici zefo ta interacriine vio
$i
lc]lLar, singura disponibili.
,,luPta pentru spaliul vital".
Sociologia contribuie semnilicativ 1a srudiul Inocimtsmelor care
Observim cum, trcptat, lupia pentru supravieluire devine o Jus
tificare a conflictului vjolent pentru stale, societili sau entitdtr care tr)l gcncra razboiul. La entilarile clasice jucirn(l ,!tut .r.loritor prin
34 .htu pe stcna tunrt
cipali, statele, si mi$ctuile ;i grupurile (etnice. rcligioase. mlnorr
lare sau altele). sociololia adaugi roi caPilole ts9e vorba de rolul
elitelor. al grupurilor dc putere $i influenli si al clicilorin procesele
{le .leoizje. lstoia confirmi cd acestea. recurgilnd la mampularea
opinjei publice, inclini in cele nui ulte cazuri balanla in favoarea
rizboiului.
AIn notat la enumerarca $coliior marea popularltate a leonel
deDendcnlei in lumea a treia $i a cercudlor irFlcctuale djn occi
dent. tocmai din cauza struclurji concentrice a sistemului mondial
c^mpu. Jir .enrrul de/\ olrrr $r te ller'h rileri
ieconsiderAnd factorii ce pot inlIa in ecualja conflicrului, influ-
enmnci cursul siu violent dar $i inhibendu 1, primii sunl lactorii
claii. exteriori si obiectivi. Aslltl sunt populali.r $i slarea ci (exces'
d;lin), teiloriul, hrana, enetgia, bogilia ($i siricia) ca factor cco-
nonic, ur nratii de alli lactori etici sau sc'ciali: gndul ir care sun!
respcctate drepturilc ii liberii,tile onului, slmctura poliiici (con-
cenlrarca pulerij in despotism vcrsus dernocralie). alte slructurr ln
ienlc (complcxul pohtjco_militar), elitele ii lide.ii' srlrctura siste_
uhi inrcrnalioral. Indiferent dc dispoziliile sau voinla socielilii
acc$ti ficlori reprezinti lorlc imPortante carc in ullinri irshnl' de-
cid dircclill pe care spirala unui conflic! o poele ha: sprc solulre
Dasnica sau spfe dcznodinint riL'lenl
O ahar sciie de opt faclori pdvesc mai nrult individul' slarea
ninlii $i a psihologiei sale. Singtrrul factot. iot falalist, cu care in
ceDcnr eslc pecetea biologici a unor tendirlc inndscutc (1po1e7a 1r-
sti;ctului atresiv), urmati de lactofii psihologici (ca in tcoriile lui
Freod), gmaul de nljonalitale $i natura c aclerului (ce poate mani-
ttsta uri, miind.ic, Iicomie - relevante pcnlru conflicte) iri mai apor
ralorile culturale ;i in ptLI.1icular reljgia, ideologia sau doctrnc spe-
ciale cN geopoliticll. Cu ele se deschido un alt capitol al teoriilor
.resrre f;l <-rri'e.o.l:.relorti u ""rr; pennc'r:\J ? relol\Jr lol
nr\.lr.c
'se lr..r( rl,r.lrJla de entrl,ul Ll:n I :d! UNFSCO: I'i Adr'l
a$e ii1 tinted oanailor si acoto tr(hui? tdutdt r rediul lui
cultu-
' Exi*i in ptimul rind in zilele roasrc un putenlic curent
ral. care a inlocuit tcrmenul de telerinli rl interesuhi pdn acela al
vahrii. Valo.rrea sti la baza culturibr li diferenla intfe valofr' ca
sciiri de ier arhie r unor priorjlili. acliviliiLi, indelctniciri stiluri'
guslui iixate istoric in cutulrc ii 11.rdi1ii, Iegende $i preccpte orale,
irnlici si nrarea varietate a cultLrril(Jr Acosl cufen! consiati c' in
neLc locuri prccirterr! e aco.d.rla flrltufii r!,'boinic€r ri in rltcle
35
cultuii pagnice. Itiada a fbsr considemta dc un sptendid eseu ca
ilusira.ea prn excelenlE a culturii rizboinicc. Drcri sunt peNoane
inarmate $i erefsatc ce ucid altj semcni. clo a lof sti in perfor-
lr., rrJ ornuciderii IJr rr/iuDeJ \c pcrL,e..re-J prin .cr n J n,ire
cpopee a lunii aDrice. cu ecouri ir afa $i tjtemtrra turopei cu
l miteri pani in zilele noastre. Isroria ce se lnvali ti azic in p$inci
J).rl istoria corfixntirilor violenle. ONU Si UNESCO Lr;nrreprins o
rampanie de dezloltafe a culru i picii. Un congres s-a drut la l\,Ia_
(lid in anul 2000. Si presupunen cA ideea cufturiipicii. inci di
Iuzi, s-ar maturiza $i am purea asista la cateva ore de educatie zil_
li. a D"r zece minute oinlr-rn tilrn we.tem -r de a,yr,no in Ltr-
\ul serii, in care iupra sangeroasi $i mortalE e ]egitimali $i glorifi_
frtla. ar aJunge si $teargi orice efect de iradiere cu principiile picii.
. In alt sens, qcoala valorilor sustine cA oamenii $i socieriaile se
riocnesc pentru valori pe care le considere irecoDcjliabile at; c m
icoala puterii consideri ci iD ciocnirea de interese oarl]enii \unt in
slrre si-$i dca viala sau s-o ia pe a altora. La tetcliziune, r^n dmpul
r'uboiului din Bosnia, un Unir (inlelectuat. srudentt) a erctar;ar:
..sunt gata sa mor pentru idenrjtalea mea culrumlA.', CLr prlin dupi.
irr :rpaLrut scene de masacrarc recipfoci inrre studenri. i; acesr c;2,
,lisf|cpantele tconomicc. lipsa dc hfani sau pfesiurca poputaliei
$i
!)rda rasursciornarurale nu sunt chei explicrrrve reLevantc
-l
Conflic|ele idenrilare por Ii numirs qi confiicte cllttiiile. nte
|llr sr"(, cun] spune Hunrington. rizboaic de civitizarie ci ciocniri
11. culturi. Elc meriri o atentic speciali pertru ci oice
sircm clc
i rrdinlc Si valori. care definesc cuhrra, r,te rcligios, ideotogic, ting-
1' slrc, oricc sisiem tradilional, evocaror de isrorie, agrAtor de qpc
, rirc sc aili in prezenr in ptiri cruplie, anlrn(ind noua famjlie
dc
'
rirllicte care intimpini olncnirea la inceput dc miteriu. Snrgurul
l'.rIJs(J-e,c ou IegJ r ||rle .per- re .\r\ tJor trr.fi,...p
..r( J. rlcr<.ele \ lale ce dct( ni.ra.onflict. ( r..ou,re \onu
'., ,h I rlur. .nltliJrele c rtrur,te .Lrnr ,r.h,.Lri,e _r,(,Ir1J, i.,,
lr.. s0sccpribile de a fi influerlate ti ransformate.
(
l.rr
\rllUfa $i coDponcnlele ei nu sunt sjngurete ctcnerre cc ies di.
' Intereslrlor vitale, vizibilc. lnisurilbile. Asttet, o rc0rie rtrihuie
r rflfrcn confliclclor din exccsul de rationalitate (Bnrce BlLeno dc
l\lt s(tuit.r). CoDflidelc necesiri preg:tiri, utcutc, org:Lnrzare, care
,i ril rcrlizate, dincolo de orice emolic sau pa\,urLcj oc r nl a c^rrf
ri{'ifirlilate cso indelu g incercali. Dacat cinc!u se si|de$e ta
l, Nirnrma. Ltn om dispunind de asenrenel RrrL||rc, srind in iiule.r
36 Jocuri pe scena lu,nii 3',7

unei matinirii de rizboi ca Pentagonul. plirr dc inli)nnaticieni $i de nu intrlr in joc (limba Si religia pot fi aceleasi). dar traditiile, obiceiurile
teoreticieni ai jocurilor. rr putea gisi ci idoea este justiiicati Daca $i trccutul sunt suficiente pentru a sApa mai adanc falia diferentelor de
lucrudle dau gre9, sc datoreazi prea medi increderi in posibiliii{ile rdcntildte ri a m"i du$mania. Sa pre.upunem ca do\arut dce\ruicon-
mliunii ii neglijirji unor factori aparent minori. O alii Scoala spune flict cade pc nfna unui geopoiitician dintr-o lari te4i. Alt bec se
c[ oamenii se infrunti in lupte din cauza lipsei de ra$onalitate Sf aprinde $i dimensiunile conflictului se multiplicd. Ta{a, oricat de inde-
Augustin menliona pintre factorii de genez:i a rizboaielor: picatul ptu1ati, este interesati ile de situalia strategic!" fie de resursele mine-
originar (deci natura umana). frica omeneasce de moarte' slaba vo- mle ale regiunii in cauzi. htervine linalld conflictul viu prin rrimiterca
inF (factori psihologici) $i irabilitatea de a geDdi logic Tema inca- de alme $i apoi poale se-Sj faci aparilia ca pacificator Si ocupant. Nu
pacitalii de a gancli este tithrl unei cd4i consacrate de Barbam Iunizedi aceasti fuaepdtrundere de factori, acest joc al ielelot carc
Ttrchman prcstiei ca sursd a conflictelor (MaJ'{{l Ne} nr'et). Nimeni se lennini in virsare de sange, mai multi explicafie decft trimiterea
nu e crulat, de la Papii Rena;terii pena ]a rizboiul din Vietnam Este lor la gene vjolente ce pot atat de u$or fi atribuite unor populalii ce stau
o tezA ce merilA atenlie; conflictele au toate, in diferite momente $i pe primele trepte ale civilizafei?
.ub difefire lorme, eron Je ci'lc.rl }rde. Jlr g"ciire Contlictul ar putea incepe in zona culturald. Altercatie la o ser-
'au
- Enumerarea faclonlor ce intcrvin in deljcata balanli a ciii pa$- bare sau reuniune, unde o parte se consideri insultati sau umilitd
nice qi a cdii violcnle in rezolvarea conflictelol demonsteaza cu de adversar. Scanteia incepe in mintile oamenilor, in timp ce in ca-
pr'isos complexitatea prcbllrmei. Aceasti complcxitate, ca Sr zadar' zul anterior ajungea mai drziu acolo. sub formi de incendiu. Acum
nica incercare a unei leorii de a redlrce Ia unul sau caliva factori in primii factori activali sunt cultuftli fi psihologici, rationaliratea nu
tregul proces de dezvoltare a unui conlljct, se datorcazi nu numai :rju6, totul c emotie puri ti pasiune dezldnluitA. Bilantul victjmelor
numnrului rjdjcat de factori ce intervin in silualiile conllictuale in Doale fi insi acelasi.
temalionale, ci mai ales faptului ci intrc ei se gdscsc relN{ii de in-
llu(fri-e rc( ipro.;. rePre/cnlrle in frgtlrr 2
Penlru a ilu$ra influenla reciproci vom lua un caz in car€ sun! im-
plica!] primii factd cilali. Si presupunem ci pe aria rcsMnsi a unui
irib esG aclivat factorul . resrere dentt graJit:d. Ca unnarc a surPlltsului
de populatje, io lanl se active.rzii $i iactorul hran4 devenitd insuficien
ti. Resunele rcprczcntate de ar la prccara a dbului sunt prea reduse
(seu incristenie) pcnlru a salva situalia. Sc activeaza f^crotrl teritoriu'
care. fii l insuficien!, devine subiectul prcienliilor asupm unur
teitoriu ce apfflinc unui all trib vecin. Egalitaiea intri $ ea in cauz"i,
prin dispffitalea bogiliei celor doui lriburi Dar in unele cazuri (hulu si
tutsi), rclaliile tradilionale de dominalie in cadrLrl ac€luia$i stat sporesc
rolul aceslui factor de conflict. Slmctura slanrlui (inslitulii, legislalie,
administralie, polidcn inteml) este $i ea aciivald, dar ri.spunde negativ.
neoferind elenenlele de solule Concomiterl sc aprind 9i alte
beculele: rulul liderilor. mellalitatea $i gradul lor de ralionalilalc Ceea
ce sc activeazi automa! este factorul cultural. care fumi7c^zi suporturi
difedte peniru identitilile rclorilor Difercnta culturali este factor de
exacerbire a conllictului, devenird supofiul nroral al adversjti-tii celor
in ca|zn ii fumizend lisla tuturor confrunlirilor lor ill lrccut si a
FjgUra nr.2 Ana za factorialS in originea conftictetor
inamiciliei irccoD!-iliablle. Eslc posibil ca alte elenrente ale cltlturii s'r

CaPitolul 5
Rizboiul
Isloria atesti o indisolubild relalie inlre statele Sj rezboaiele pe
care le au punat. Conflictul interstatal poarti $i numele de rAzboi,
jnter-
intrucat sub aceasti etichetd. a fost fomal recunoscut in viala
nalionald ca o stare speciali supuse unor reguli De la Crotius, care a
scris primul tratat de drept al picii ti rlzboiului (1625)' dreptul in'
temalional nu a incetat se reglemenleze conduita staielor in caz de
rizboi, elaborand convenlii ca cele de prolecfe a populaliei civile'
eliminarea unor tipuri de alme sau tratamentul prizonierilor- Exista
norme in general rcspectate privind modul in care se declare rEzboa
iete $i inceteazi relaliile diplomatice fi din alte domenii sau in lelul
in carc se declard annistiliul $i se incheie starea de llzboi. Rezboiul
rimane ipul cel mai reprczentativ de conflict- Nunarul crescend dc
conflicle care nu sunt decl,tratc rizboaie (rizboiul din Vietnam' raz-
jnterstalalc Si
boiul din Golf), iaptu] ci multe nu sunl necesannentc
noua tipologie a confliclelor care puie in evidenli lbrme noi ca tero-
rismul nu face mai pulin rclcvant studiul rizboiuluj clasic ca feno-
men adanc implantat in istorja societilii umane Europa este conti-
nentul rnzboaielor lungi. Timp de aproape patru secole au lost pur-
tale intermitert r6zboaiele europene cu Imperiul Otoman avand ca
momente jmpoiante cuceirca Constantinopolului (1453) 9i atacul
vienei (1687). Ri7.boiu1 dinlrc Fmnla 9i Anglia (cca- 1346 1453)
este numit Rizboiul celor 100 de ani. Unul djn cele mai distrugA-
toare a fost R;izboiul d€ 30 de ani (1618-1648). care a luat vielile a
circa unei reimi dh populalia Gcrmaniei Capitolul dzboaielor
mofldiale este deschis doar de secohl xX, care inlrcduce $i
atotnimicitoarca familie de anne dc distxgere in masi (a$a_nunitul
ABC: atonice. bacteriologice ii chimice) RiT.boaiele inlrn' pnn nu
mirul de victime 9i trecvenF lor, in categoria flageluilor (calamitili.
dczastre) la un loc cu cele naturale Ciuma neagri din secolul al
XIV-lea inpulineazi cu o htimc populalia E ropei $j Africii de
Nord. Lupta impoliva molimclor a fbsl dusi de onenire cu nult lnai
39
Inulti staruinld fi cu mult mai m lfe rezultate decar cea inalreptatd
irnpotriva calamitirii create de orn. Cu toate acestea, studiui razboa-
ich a fost o preocupare continui, in speranla gdsirii unor remedii.
O abordare a studiuhi rdzboaielor a fost inlreprinsi in domeniul
crDlitativ. Catea lui Quincy Wright, Un stu.liu aI rii.boiutui (1916.
rcvizuiti in 1965) este o operi clasici. Autorul se ocupi de 278 de
t;zboaie ale civilizafiei moderne inrre 1480 Si 1940. pentlu fie-
cafe rezboi sunt oferite datele de deschidere qi inchidere, nunele
I|aiatului de pace, lirile care au parricipat $i data inrririi tor, impdr
lirea intre iniliarori Si pi defensive, numirul parricipanlitor faln
(lc totalul tirilor din sistem, numarul betiliilor impofiante
$i o cla
\ilicare in pdvinla caracrerului (balanla putedi, civil, defensiv sau
imperjalist). Din secolul al XVIIlea datele sunt completate cu Du-
nr:rrul combatanlilor $i al victimelor rapoftate 1a totalul populaliei
lliribr respective.
Altc abordiri statistice pentru endemia rdzboiului pentru ome-
Iire: din cei peste 5500 de ani scurgi de la 3600 i.H., doar 292 de
rni au lbst lipsiti de fizboaie (cam 5E); iar in acesr rimp 14531 de
rlrboaie au micinat vierile a 3,6 nilioane de oameni. S-a mai fdcut
un calcul privitor la curselc de:inarmdri (1656 de ta 650 i.H.). din
rlrc doar 16 nu au dus la razboaje (Va).
In seria studiilof de acest gen. poare fi cirati $i l,rcl.atea purta-
trd fizboi li 1816 1965. Un nanual statistic de Dtryid Singer Si
Mch,n1 SmaLI (19'72\. Aceasra cupdnde clasificarea rizboaietor in-
lf sislemice ale sistenului cenlral Fi a mailor puteri, extra siste-
r)rice (imperial $i coionial)-
C.iteriile sunr remporale, spatiale, su-
lulul politic al paniciparljlor. populalii. Se lbce disrinclie intre
Inrgniludine (luni de r:zboi ale tururor parricipanlitor). severitaie
(conbrtanli morli) $i i ensirare (riporul viclimelor faln de dmp,
loLalul populaliei Si roralul lb4elor armare).
Analizele sratistice sunt irtreprinse cu speranla identific;rii
unor rcgulalitili, frecvenle sau ciclud. Rezultatele nu confilnlii
rccste speranle. Nnric semnificaliv nu apare cand exaninezj inrer-
vrlul inue declan$area conflicrelor succesive_ Dar. surprinzilor,
irl)are un naxim ce inteNine cu o regularirarc de douizeci de ani
{lrrci cilra inceputurilor de conflicte este raportad ltr numirut celor
.xislcnle. Chiar cei nefamiliarizali cu sralisticile cunosc pcrioadele
drrc desplrlt primu] rizboi nrondial de al doilea $i acesta dc primele
r izc ale Rizboiului rece ca fiind de circa douIr dccenii. Iarit$i face
40 Jocuri pe scena luhiii
parte djn folclor afirmalia cd rizboaiele lncep prindvara $1 toamia'
mai degrabi decat vara fi iama. Studiul mai aratA ce Europa. in ci-
uda aparenlelor, nu este mai razboinici decat alte arii ale globului
$i cn in uldmii 150 de ani sunt mai pulne conflicte in Europa
occi-
dental6 decar in alte r€giuni. Este interesant de aflat cd rizboaiele
din ultimii 150 de ani sludiali cuprind 50 de conflicte interstatale $i
43 imoeriale si coloniale, cu un total de 29 de milioane de victime
(feri ;ivili). Este de asemenea un element de notat constatarca ca
inlre In!ing:ilon )i in\insi nu 2pdJe un avdnldi connant oenlru pri-
mii ca propo(ie de mo4i. in schimb, iniliatodi ci$dgd in ?07o din
razboaiele interstatale si au mai puline pierderi in 80Eo din cazrri.
Mai mulle regularilali in punarea riboarelor )i conceple do-
mhanle inmlnim in modul de purtare Si declan$are a rezboaielor
interstatale.
Aliantel€ sunt primul concept care se impune. Statele nu lupti
singure in conflictele semnificative. Ele se asiglrra de aliali, ceea ce
lnlocuieste conflictul bilateral cu unul de gruperi sau il extinde la
dimensiunile unei regiuni. Prima alianlA mare a mileniului II a fost
aceea a cre$tinitnlii impotiva ocupanfilor locurilor sfinte. Au exis
tat cruciade lntle 1096 $i 1270, urmate de alianlele europene impo-
triva otonunilor de dup, 1453. Ideea de alianln implica o comuni_
tate de idei a celor ce se aliaza, de asemdnare sau inrudire Aceasti
caractensticd a alianlei s-a menljnut pan, h definirea ideologicE a
celor doui aliante ln Rezboiul rcce si mni cu6nd in alianla NATO
care subliniazi valorile colnune.
Prima dezminlire a criteriului similaddlii sau comunitilii de
valori o produce Franla prin stabilirea unor inlelegeri cu Poata
Otomani, peste capul puterilor creftine din Europa. In 1536. capi
tula!iile cuprinJeau acorduli de coren si acceprau exerji(drea unei
junsdiclii proprii prin consulii francezi asupra cetilenilor france^zi
in Turcia, care renun{a astfel la aplicarea sistcmul ei juridic. In
1566, Sultanul Selim le relnnoie$te pentru Franla si :rbia in 1583
Anglia obline un tratat sirnilar. A doua ieqire dnr renduri a Franlei
e.re alianla 5rabililJ de ea cu Stredra. pJlere prolerlan!a ce lupla
impotriva puterilor cetolice in Razboiul de 30 dl} ani. Aceste doue
cazuri istorice definesc alianla drept o comunitate de interese, spre
deosebire de comunitatea $i inrudirea de credinF
O alianlA imponant5 a fost convenita inlre puterile care au luP
tar imDotriva iui NaDoleon: Sfenta i'liantn (1815). RaTtroaiele na
11
I)oleoniene au durat peste un deceniu $i au.tcoperir inrregul conti-
r)cnt. din Spania pan6 in Rusia. in cursul lo., FlaDla a infruntat $ase
coalilii succesive ale statelor europene- Ultjnla. victorioasi, a sta
bilit ii un oryanism permanent din care au iacut pate Imperiul
llabsburgic, Imperiul Rus, Anglia, Iralia, cermania. AIiaDta s-a
rrJnife\rlr mdr ale. in rcprimdrc; mr.cdilor libera e 5 na!ion-li\re.
liind de fapt disrusi de revolufiile diD 1848.
Teorelic, aliantele au fost concepute ca forme de luptd impo-
triva uneia sau tnai multor puteri cu preteniii de expansiune $i do-
nrinatie, cu un scop definit Si de prevenire a rEzboaielor. Dar o datA
consiituite, 1b4a lor a fos! perceputi ca o ameninlare, producand
lira in6rziere alianle opuse. I-a inceputul secoluiui XX se aflau in
slare de competjlie ln mateie de inarmari, in Europa: alianla Pltte-
rilor Centrale (Gemania, Austria) $i Antanta, formafi de Franta,
Anglia qi Rusia, antagonism care a dus la primul rAzboi mondial,
rntrcnand 33 de state, cu o populalie de peste un miliard de locui-
rori. La inceputul celui de-a1 doilea rizboi mondial, puterile Axei
(Germaria, Ilalia $i Japonia) au inceput ocuparea unor teri ce se
bucurau de proteclie din partea Angliei $i Franlei, care pan6 ta
u ne au fbrmat cu SUA Alianla Nord-Arlandca. Dimensiunea lui a
intrecut pe cea a primului dzboi mondia| a cuprins 72 de state
rvard 807, din populalia globului.
In iimpul Rezboiului rece, Organizalia Trararului Nord Atlantic
(NATO). fomata in 1949 initial din l2 !nri, conceputd caun mjjloc
de stivilire a expansiunii sovietice, a fost unnatd de Organizalia
'lratatului de la Vanovia (1955), care a cupdns initial ainturi de
TJRSS inc6 tapre !iri. Ultima s-a dizolvar in 1990, ia. cea]a]la a fosr
menhnuta cu orienttri $i furclioniri noi Si nlerit; pana la 25 de
S[Ans legar dc conceprul de alianri Si Delipsir din gandirea po-
litici ce a cahuzit fie declansarea conflictelor. fie incci:area de a le
t)rcveni este principiul balantei puterij. Ideea lui de baza este asi,
gurarea unui echilibru inire naliuni, astfel ca nici una sa nu poate si
(lominc pe celelalte. Este idenrificabili in relaliile dintre cetdjite
grccc$li si rnai tarziu dinife cetnlile ilaliere. Dupn Vdrel (1758),
rclatjilc inlre puterilc europene sunt bazate pe acesr prjncipiu, con,
iorm ciruia cand un nrelnbN a1 acesrei conuDireli incllci un acord
.iiilalli snnl chemali si irlervini. Balanla puterii a tinr(lionar iD
l(rn ,ra unor coalitii irnpolriva Franlei lui Louis at XIV lca li ir
42 Jocuri pe scena lu ti
lui Napoleon. Tara care a pus principiul in centrul politicii ei ex-
teme a fost firi indoiatd Anglia Cend cite$ti corespondenla reginel
Victoria cu mini$trii sai Palmerston, Disraeli sau Gladslone lntil
nesti referin-te curente ]a ideea de a pdstra djstanlele fa15 de pi4ile
in conflict. pentru a putea inte eni atunci cand echilibrul este pe
cale de a fi rupt. R?izboiul Crimeei (1853-1856). de pildn' e con-
struit ca o coalilie eufopeani ce line in lrau Rusia. s sceptibil5 sd
deviM un beneficiar unilateral al declinului Imperiului Otoman
Notand ci ,,motivul conslant sau principiul care slrnbare prin in-
treaga politici externi obmani este halanla puterii", Nicolson line
si combati ideea simplificatoare ca aceastd politici a constal tn or-
sanizarea contjnue de coalilii impotriva oric?i{ui aspirant la rangul
;e putere supreme Si ci de fapt sensul priocipal este ,,opunerea f4e
de oLice putere singura sau a unui grup care ar ceuta si_$i folo
s$scA fo4a pentru a tipsi alte 16rj europene de llbertatea $i inde-
Spre deosebirc de Arglia, SUA a repudiat oficial balanla pule-
rii. I;ti verdictul pretedinlelui Wilson in 1918:,'Ei, soldalii aliali,
au luptat sa scape dc ordinea veche $i sa stabileascd una noud' iar
cenlr;l Si caracteristica vechii ordini a fosl acel lucru inslabil pe
care ne-xm obiSnuit si.-l \n:m\m bdlunla puter";l' un hcru in care
balanla a ibst delenninati de sabia aruncata intr-o parte sau alta a
eii o baianli care a fosi delernrinati de echilih l instabil al inlere
selor colnPetitive..."
Aceasii pozilie se inscrie de altlel in rcpulsia pirinlilor fonda-
tori aj SUA fa,ri de jocurile de pulerc caraclcristice Europei S1 care
consi.lerau neinlelep!.,si ne nnplic6m noi intjre, prin legitun alli-
ficiale, in vicisitLrdinile ordinare alc politicilor ei (curopenc), cu
co binaliile ofdinare si coliziunile de prictenie sau inamicilie
Situalia noastri detalatl ii distanla nc invild $i ne indreptilesc si
ufnin uD curs difed!". Kissinger, in Ditomdq' e categoflc; .'nr
nici un nomenl al istoricj sale America n'a parlicipat la un sistcm
dc balarln a puteii." Deti cele doui inlcrvenlii alc SUA dc paiea
ali4ilor in c;le doui rdzboaie mondialc au toalc simplomele unor
acliuni ce au schjnbat balanla de forla a cebr doul taberc dupA doi
ani de expectalivi neLrtrd, lnolivrlia consti ilr tradilia misiL'nar'
enunlati d; pfeiedintele J Q A(larns nr I821: ..Oriunde stindardul
libcriilii {ii nrdepcndeD(ei a li)sl s r !a 1l desfiiLrrat ircolo va fi
irinra Amcricii. birecu!Arrt terr li rrgiiciunile ei " AdaDs se oprise
lr aceste tbmle de solidarirate, excluzard posibilitatea ca America
,,sA meargi pcsle horare in ciutarca unor monftri pe carc sar_i dis
lrugi". Aceastb rraditie a cipetal irse reput Si o dimensiune aciivd,
nrerglnd pena la dreplul uniiateral de intenenlie in siruatiile in care
pincjpiile libetdtii fi dreprurile omui i sunt incitcale.
Sistemul pentru care SUA a ardtat in doud imprcjuriri istodce
siDpatic $i penrru iDstitulionalizarea caruia a mjljtat a fost sistemul
de sccudtate colectivi. Acest sistem constA in garantarsr securiti_
lii nu de citre llecare stat in pane, nici de o coalilie sau de inter
venfa uner puten ciue se pune la dispozilia luptei impotriva agre_
sorului, ci de totalitarea ldrilor legate printr-un pact colectiv. prima
iDcercare, imperfecte, a fosr Liga Nalunilor, dupi primul rezboi
nrondial. Ea a fosr slabiti de la incepur prin neaderarea SUA. ca
lrnnare a luptei republicani lor impotriva lui Wilson, care concepuse
ircest orgarlism. Dupi mai pufin de douA decenii de existenF, lovi_
lura r-a lbst dati prin poiirica. agresivi a unor srare Dembte ca
(icnnania, Ilalia
$i Japonja, iar cel de-al doilea ridoi mondi o
lnnormirrtcazi defjnitiv_ La sfar$irul acesrui rizboi ins:i. l{oosevelr
fi ali.rlii rcu$esc si creeze o nox: organizalje irtemationatb ciidiin
t)c prjncipiul secu.iritii colcclive, menire si .,izbavcasci generaliile
viiroare de flagelul rizboiullri, care. in cursul unei vieli de om, a
Inovocat de doue ori omenidi suferinre nespuse". (Cara ONU. 26
r"nic. 1945).
Sistemul securitidi colecrive descrjs in capiroht Vll rt Carlei
fsle in linii mai urmatorul:
L ConsiliLrl de Securitatc rccorrandii sau horiri$le misuri iD ca
vjolini pllcii. al unui acr de agresiune sau at unei ameninliri
^11
|lnporfiva picii.
2. Consiliul se adreseazi pidilor irreresate penlru acloptarea cte
rrilsuriprovizorii.
l. Poaie dccide misuri pe care le cere tuuror membrilor,.te d,
tnrl sanctiuniloreconornice. carantinei sau boicotului.
4. Poate (daci cele ante.ioare sunr ina.tecvatc) inrreprmde acli
rrr ilitare cu fbftp aeriene, maritime fi teresre (dar gi denroDstLa,
lfi sau blocade).
5. Toji menbrii ONU se obtigi sn puni Ia dispoztlia Consiliului
,l( Secu tate fbft,e armate, asi stelrli fi inlesn in pe baza unor acorduri.
6. Tdrile niembre vor nenline conlingerrlc
n lionate dc tbfle ae-
 Jocni p. scetn lwhn
7. Se infiinteazn un comitcl de siat nrajof al Consiliului de Secu
riiate care stabile$te planul mjlilar (compus din $e1ii statelor maiorc
rl< menbrilor permanenli ri con.rliului Lle securildre sau rcpre/er'-
tanlilor), cu inlrarea eventMle a reprezentanlilor unor liri membre
8. Dispoziliile de mai sus nu aduc atingere dreprului inerent de
autoapfuare individualA sau colectivi, pan6 la misurile luate de
Consiliul de Securilate.
Sistemul securitdlii colective a du1at mai pulin dccat cel al Ligji
Naliunilor Unire. Acordand rolul de eminenld Consiliului dc Secu-
ritate care lunclioneazA pe baza unanimitilii madlor puteri, sisle-
mul a fost paralizat o date cu izbucnirea Rdzboiului rece, constand
din confruntarea ostili a doui tabere $i a do i alianlc conduse de
SUA $i rcspectiv URSS. in 1950, izbucnea rdzboiul din Coreea' iar
intr-un accident procedurat (absen!,r URSS de la gedinla Consiliului
dc Secu tale Si votul Adundrii Generalc), ONU i$i imprumuta nu-
mele uneia din plrli, la co lictul lncheiatin |953
Penlru unneioarelc patru decenii. sistemul intemalional tuncli
oneazii sub a$a-rumita balantl a terorii. Sistcmul alianlclor esle
simpli{ic,{ penn la bipc,laritaie, iaf echilibrul balanlei de pulere nu
Rizboiul rece. numil li rAzboiul ideologic al celor doui tabere,
car€ a dat profilul bipolar al lumii politice limp de decenii' nu poale
fi despnns de cel maj jnrpoflanl proces din domeniul armamentu
lui: arncle nucleare fi cursa lor fieneticd. l,a ele se adaugh vectofi'
adjd rachetele, care declanFazi o cursi paraleli, spectaculari'
avand ca lemi spaliul extraterestru De ce al trcilea rEzboi mondial
nu a avut loc? in retrospectjva anilor. analiza e maj deta$ali. dar
penlN mai mult de o generalie ameninlarea lui a tbst o realitate
palpabild. Unn din raliuni a fost brlanfa terorii Fiecare parte a
ezitat si rccurgi Ia arme atonice din cauza iiicii de reFcsrlii Riz
boiul nuclear era echivalat cu un cataclism devasutor pcntru inlre
gul glob, iar inilierea lui insemna sinucider. De aici acordul ne
scris, dar aplicat cu sfinlenie, al su^perPuterilor de a n rccurge la
alme nucleare in nicio imprcjrrare. In lcnnenii militari problen1a se
punea in tefmcnii lovitttii preveDlive Putea prima lovitLtra sn fie
de asemenca nalul. incat si anu]cze posibilitrtea de riposte a cele
ilalte pa4i? tsalanla terorii apirea dir nolr: calculele ardiau ci nrci
una din pi4i nlr .lispunea dc ,,caprrciktca dePliDA a prlmei loviluri",
adice dup,t elactuarea ci rinriinea o caprcil,rtc rezidualA a cehilaLt
de a produce daune inacceptabile penlru atacator_ NiciodatA in isto-
rja conllictelor nu a fost investit un efbt |eoreric in limbai mate-
matic (leoria jocurilor) mai marc ca in cazul strategiilor nucleare.
Remarcabila cate a lui Schelling, Strategia conjlictului, este ex-
presia preocupirilor teoretice a balanlei nucleare. Scenariui care i-a
nelini$iit pe europeni a fosr o rafinare a balanlei temrii Si a Santa-
.jului nuclear. Ea consta nu in apiicarea primei loviru.i Si a ripostej
Nupra ariei inamicului, ci pe un teritoriu in disputa (Europa, de
pildd, unde NATO se temea de o olensivi conventionaE a URSS).
unde prima loviture $i riposla ar fi fost urmale de incetarea ostiliti-
lilor $i de o pauzi de reflecfie, fdcute in umbra balantei teorii apli-
. rl; la oropdile arii. bdlanB cire ar fi conrinuat ca inainre de ..epr
sodul nucleal'.
De$i s-a licut o apropiere intre cels doui balanle, a puterii $i a
celei nuclcare, pentru simplul fapt cd ambele se refereau ia doui
p:r1l in stare, fie ea precare $i provizorie, de echilibru, diferenlele
iotre ele sunt considerabile- Echitibrul clasic se rcferea la doui oirti
. u un purenriJl cgdl de a In\ inge pe ceatatri yi .r-i ,chimba .t.riurul
leritorial. Ea era importanti pentru te4i care se inrrebau cine va
stdca echilibrul Si va deveni ca$igator in caz de conflict $i daci
acesta are ambitii hegemonice maj mari $i mai ameninl.itoare pen-
tru tcrli decat obicctivele celeilalte pi4i? Puterea nucleari nu poate
iD sine nodifica realilili reriroriale. Ea poare fi utiiizatd in stare de
baianta in combinalie cu purerca politice numai ca ameninlare,
srncliune, fantaj ce pot fi transfomate in constrangere. Ea a intro-
(lus tenrcnl noi. Astfel perceplia subiectivi a unei situalii a devenit
ruproape tot atet de importanti ca ti compararea obiectivd a capaci
larlilor. Aliluri de perceptie, s-au alirurat alti termeni cheie ca in-
tcr(ie $i credibilitate, alituri de descuraja.e (deterrent), ca ame
nortarc a unei sancliuni devastatoare. Demonstratia capacitdiii nu_
.le?re a rjun. Lle.\emen<r lr un nr\eldeoseb oe irnD;nantE. Nu.
In;rL. dc erplo,? e\perimentale $i nurerea lor. numarl,l de salelili
I nsali, cire e primul oln in spaliu sau primul om pe iune fEceau
l)r'1e diD acest joc complex. Faptul ci facrorul subiectiv poate fi
(lcslabilizator (ideea superioririlii proprii sau a shbiciunii celui-
krlt), dificultatea de a dislinge inrre amenintare reali Si cacjair,ta
(rlrrt) au dlrs la preocupid Doi legate de rizboiut prin accident,
ulcul grcsit sau eroar€. Pentru cei ce fblcloric cred cd marenaiica
oste o $tijnli a cantiiiitii $i nu a struclurilor, va fi o surpriza si afle
 .bcun pe scena luDtii
d balanla clasicd se exprimi mai ales cantitativ, in timp ce consr
derentele balanlei nuclcare au limbaj logic sar de cerce|iri opcralr-
onale. Daci ir prinul caz cra suficient si numefi reginente, tunuri
Si rezeNe de hrani. in al doilea intrebarea era daci fo4ele unei
pdrtj sunt invulnenbile la o contralovituri fi dace vreuna din elc. in
lumina tebDologiilor avansate de care dispun $i a factorilor slructu
rali ai sislemufui lor militar, poate aplica daune inacceptabile.
Exemplul cel mai elocvent al efectului balanlei asupra compota-
menlului principalilor actori ai vie,iii internalionaie Si a menlinerii
razboiului in stadiul ,,rece" (rezboi potenlial, dar neactivat) il re-
prezintA mAsura aparent paradoxali a acordului celor douE mad
puteri mrcleare de a renunla la sistemele defensive, la armele anti-
racheti. Acest gest se cite$te astfe| mi las expus la lovitura ta nu-
clearn ca si-li dovedesc c, balanla funclioneazi ca descuraJare.
Daci construiesc un sistem de ap;rare pierd credibilitatea ce nu
vreau sd recurg la lovitura pnn surprindere fi pol fi suspeclat de
intenli agresive.
lpoteza de bazi a lunclionerii balanlei nucleare a lbst raljonali-
talca pdrtjlor. Anbele s au striduit sA demonstreze cA inFleg ni
zele $i regulile .iocului. sensul rcal al mi$cerilor, codul linrbajulul
public $i al mesajelor ii fiecare a cultivat acesle lrasiuri la opo-
nent. Cea mai micd abatcrc putea duce ia cataclismul univcrsal prin
eroare sau calcul grcsit. in momeDtul in carc delinitorii armei alo-
mice nu mai posedn ccrtificat de ralionalilale (regimuri bxzate pe
mitologii sau conducitori dezechiiibrali, sistede sociale jnstabile Si
lipsa de control asupra propriilor depoziie de aflne). jocul balanlei
picrde din rafiDanenlul sin. Astezi, SUA, fiind in posesia unor teh-
nologii noi, renunla la acordul antibalistic ;i reinuoduc scutul nu-
clcarpentru a se apiira in noilc condilii fi fali de noile amen liri-
in perioadele care preced izbucnirea conflictelor ii in funcliona
rea balan{elor, tcrmenul de crizi esle atribuit momenteior cfitice in
care cursul pa$ic este pe punctul de a 1i oprit, incerc:rile de solu-
lionare e$ueazi, echilibrul se rupe $i confliclul este in pragul explo-
ziei. Perioada dc crizi, care in ciuda argunentelor coplesitoare in
favoarea conlliciului violent mai menlinc o urmi de speranl.i, este
atiit de importantl incet face obiectul distinct al unor studii 9i in
cercari de teoretizare, oglindile ti in disciplina gestiunii crizelor
(ctisis tnanaBenent). Pentru a iDlclcgc mecanismul conplicat $i
greulalea de a rezolva o criTa (cuviDt ce derivar din grecescul ,,a
41
decide") vom da doui exemple, primul din prina jumerab a seco-
lului XX (producerea rezboiului convcnlional) $i al doilea din a
(loua jumatate a sa (evitarea rdzboiutuj nuclear)_ Trei autori Ole
llosti, Richard Brody Si Rober Norrh au publicar uD studiu in
crrc apllci,rceeaii schemi pentru analiza crizei legat; de inceperea
pfnnuhi rizboi mondial (1914) $i a crizei cubareze (1962). Am
bele crau provocate de evenimeDte sfidabare la adresa unei mari
puten intf-o tarA micd (asasinarea principelui Franz Ferdinand de
Habsburg in Serbia; inslalarea racheteior sovietice in Cuba)
$i an-
lrenau alianlele lor cu numeroase alre lfui. Crizele se petrec intr un
timp relativ scuft (o hnA in primul caz. circa doui siptimani in al
doilea). Metoda utilizad esre aratatd de o schemd in care variabilele
sunt stimulii $i rcactiile, concepte foarte prcluite de citre
$coala
compodanenraljsd (behavioristi). Analiza noreazi ci in l9l4
conducilorii Dublei Alianle (cermania $i Austro-Ungaria) aveau o
foliticimai inclinatd spre violenti dccat membrji Ariantei (Angtia,
Irrantr. Rusia). ogiindird $i in rimput crizei. in retatia infte S r
$i
(actiuDea unei ptuti $i perceplia ei) a exjsiat o asimetrie; Dubla
Alianti supraestima niveiul violentei acliunilor Anranrei (r>S), in
tinp ce Anlanra subesrima violenla Dublei Alianle (s>r).
Fiqura nr.3 Schema de anatza a crize or
in criza cubaDezi sc distinge un mafe efort al parllor in a per
cePe cu acuralete acliunile adversarului $i a reactiona adecvat: daci
Divelui dc violenl: dininua in acliunile adversarutui perceplia co-
fecta mnfea actiunile de rispuns cu eftcl pozjtjv li diminua pc cele
negative, ceea ce nu s-a produs in criza declan$aioare a primului
razboi mordial. Spre deosebire de ljderii gefmani. uru$ciov a con_
ceput clar nlvclul confruntiii. scoland dir ccualie pe cnbanezi,
carc au corliin at si aiba propiile reaclii nerrmonjzale cu djalc,gul
pfmclpal intre SUA $i URSS. Asrfel. acordut relr.lgcrir fachctelor a
losl ficul inainte de consultarea cubanezilor. Alrc dilerenle pot li
fi
 48 Jouri pe scena lunii 49

Inulla publicitate. Dar mai a1es, rjmp de pahu decenii, SUA nu a

ele relevante pentnr o crizd scapate de sub control $i alta gesiionata
intreprins acliuni militare imporriva Cubei. confonn unui angaja-
cu succes. Astfel este menlionat rolul informaliei corecle in cnza
nrcnt luat ln cadrul soluliei.
cubareza. Desi in ambele sjtuatii ameninfdrile au existat, in criza
Existe ti alte incercarj de reorerizare a lnceperii conflicteior,
cubaneza s-a fdcut o distinclie intre amenintAri $i acliuni' ambele
care pun mai pulin prel pe perceptie. Duroseile, de pilde, imparte
plnli abliDandu-se de Ia acliuni violente
^ hlexibilitatea dezvaluie un alt contrast intre cele dou6 situalii
conflictele in conflicte neteritoriale (cu motivaiii economice, ideo-
hgice sau de puiere) Si conflicte teritoriale (cu acelea$i motivalii
. Un mare numrr de planuri cu grade diferite de violenrn' diferite de
plus motivafia naFonala. etnic!. voinja populara sau dreprurj isto-
versiunea uzului viole4ei nelimitate' au existat in 1962, spre deo-
dce). Decla!$area se face pe urmdtoarele c6i:
sebire de iigiditatea manifestatA in planuriie de mobilizare din
L Prin decizie (cea mai apropiari de un proces ralional);
1914. Cand lmprratul Rusiei a cerut o modificate a planului, gene-
2. Prin ocazie (JRSS fall de Polonia ln 1939);
ralii au obiectat spunand cd acest lucru este imposibil, iar Kaiserul
3. Prin repercusiune (SUA lupta cu Spania pentru hdependenla
s-a lovit de opozilia lui Mollle inlr-o incercare asemaLiraloare lnci-
Cubei ti ca$tiga Filipinele)l
dentele au iltrat ln folctor sub enuntul absurd ce ,,r6zboiul mondial
4. Maturizarea (evolutia lenti).
a inceput din cauza re.pectului pentru orarul cailor lerale Sensi-
In cartea sa intitulattr 7or, empire finia, Duroselle se referA
bilitaLia penru potilia dd\erqrului I fost 9j ea pre/enni in 1962' (loar la conflictele ce intervin in relaliiie intre state. in afar6 de iz-
manitestata in gnja de a-i oferi ponile de ieSire ..Astfel scriu aulo'
bucnirea conflictelor, el trateaza ti strategia ti tactica conflictului
di, spre deosebi(e de situalia dfu 1914, in care cel putin un ultima- (atleptare, negociere, recufsul la te4i, riposta) soluJia sa (condiiii
tum i fost redactat ca sd nu poata fi executat, nu a exisut nici o ce_ ti
pentru solulia definitiv!, nelncredeiea ti targuiala). In privinta ne,
rere De care Dremierul sovietic sb nu o hteleagE' nici una pe care sa
gocierii finale, autonrl 6e face ecoul metodelor vechii $coli fran-
nu o poattr diuce la capbt, nici una calculat[ s6-l umileasce ln mod
cezer ,,Ar trebui se fie o reFtA imperativE pelltru State, ca dciodate
sd nu cedeze nimic conta nimic $i mai precis c, nu trebuie sa dea
FaF de ace\te conclu/ii ale nudiului nui eqle de adAugat cd rn
ceva contra unui sentiment,"
1914 nu erisla un arbi!-u, o aulorilate de referinF Chid'dac5 dulo-
Jus in bello Si i s dd bell&m. Prin crorius, problemele razboju-
ritatea sa era erodati din cauza Rdzboiului rece. Consiliul de Securi-
l i sunl obieciul unei ramuri a dreprului inlemalional chenat si sta-
tate a devenit arena publici a confruntarii' unde ambele p6(i ili
prc-
fumizat solulia formali bileasci nonne privind rizboiul. ln opcra lui Grorius se face dis-
zentau argumentele. Era o inplicare cnre a fi
tinclia ce Si-a menlinut valabilirarea de a lungul secolclor inrre cele
a crizei. aele doui pi4i nu a trebuit si cedeze una in fala celeilaltc,
doui capitole: L nomle pdvind conduila pillilor in cursul rdzboiu-
ci ca pdm gest al destinderii situaljei a trebuil si accepte srmplu scn-
lui iii limirarea erccselor, cruzimjlor qi efectetor asupra necomba,
soarei prin carc Secretarul General U Thant le invita sd opreasca
lnnlilor, care fac obiectul dreptului in razboi (lirr i bello) ;i2. nor
misunl; .le escaladarc t; 'a revrnii la conlr(le l' nego'rerr'
nic privind declararea $i pornirea rizboiului $i tjnitarea condiliitor ,
Evident, anularea de c6tre URSS a initiativei de a plasa rachete
i,, care esie admis, justificat sau legilim (lrr dl r€lt&,'?). 5i unut $i
in Cuba fi retragerea lor a dat cfutig de cauzi lui Kennedy, adnirat
rlLul se adresau statelor mai ales dupi cristrlizarea la Wesifalia
Denlru fermilalea $ D:- in rc/ullarrrl final e\i'tli ir o
\2 i\lrclie
ale cirei Ie' (1648), la sfer$itul Rnzboiului de 30 de ani, I sisrcmului intemaljo
lau so\iericilor. Ll eqe IUmi/al de cefinlele bxla.lrer'
rationalitate a pi4ilor' Argumenlul nriconstruit din slate.
suli au constituit marele test de
Cele don: abordiri au avut o crolulie pafalcti, imbogadnd in
iovietic care nu vedea'in instalarea rachetelor in aproprierea gran'
fcrciidle de a linrita fie devastddlc inzboaielor, llc de a le prevcni.
telor SUA decat un gest de simetrie fa15 de rachetele americane din
lil'r erau relansate cu predileclie la inchcierex r)rIlllor conflic(r,
;ecinetatea ej imedi;ti in Turciil a fosl lacit recLrnoscut 9i simetria
rin.i cxperienra oanrcnilor era inci proaspiilii.
cerute de balante a fost rcstaurati Rachetele au fosl rctrase idre
50 Jo.uti pc scena turut 5l

ln cc DfiLe:re iu- in bPttn elonrrrile uc a drmrnua'rierinlele

r tfireprindedi rizboiului. Cele ctrsice sunr rnzboiul just, defini!
rkr Sf. Augustin pentru a pemite crefrirritor si poarre sabie, impo
r;i/hoxrelrr du f,-'ti rnc' nLrna.e ue mrr nrrl succe' Dc); nrulle li
rriva interdicliei iDitialc a credinlei lor $i rizboiut de autoapjirare.
pud dc amle noi au fost vizate. nu au fost inter?ise nici armele ce
ucideau la distanta (arbaleta, pu$tile sarr tunurile), aqa cum s a in-
l,l sfar$itul celor doui razboaie mondiaie, instituliile creare penlru
i, durabili, Liga Naliunjlor $i ONU, au ficut p.r$i ineficicnlj
ptrce
cercat la momenlul aparjliei lor; peni la urnli au fos! scoase din ar- jDte[icerea rizboiului. sub forne vagi inelicienle. cum ar
senale anumite tipuri extren de letale. Dupa experjenla lrjstd a l)cntm ;i
lr climinarea recursului la fofli. Rezboaicle juste ca ccle de elibe,
primului fizboi mondial, gazele nu au fost folosite in ccl de-al do-
rrfc dc sub.iug l colonial sau ceie legitimate de nevoia apdririi au
ilea. Tratamentul prizonierilor si soarta populaFilor au fost amelio-
ratc Dfin actiunile Crucji Ro$ii $j a Semilunii Ro$n'
La inceputul secolului )O(I se produce cel mai senmificativ re-
Moneniul de cotjturi in lurisdiclja internalionali a fbst Proce-
in cel de al ful al incercirilor de a scoate rizboiul din viala omenirii p n inrer-
sLrl de la Niirnbelg, dupa irfiengerea Gernrniei fasciste
judecat crimi n cerea totald. Dimpotriva, noul secol se proclama ,Jizboinic,,. If
doilea rizboi mondial. Tribunalul de la Niimberg a
nalii dc rizboj din cele doue Perspective: a) ,.crime impolriva pi_ ,lrlimarea lui se face prin doctrinc noi_ Astfel csle scos din vechea
pregdtirea' inilicrea ti pur- rccuzitn ,.rizboiul preventiv', in fala unei ameninliri viiloare, lo-
cij" (dd ,e/lunr constau in planificarea'
rizboj carc incalcA trata_ vitura ..preenpdvi" imporriva uDei amenirFri iminenre. .,inter,
tarea unui rilzboi de agresiune sau a unui
telc intemalionaie; 9i b) crimele impoiriva umanite'tii, defi !c ca vcnlra umanitd]i" in cazurjle unei primejdii mari a suprrvietuirii
impotriva popula- ||nof populajii, pcnlru instaurarea democratiei. inrervcntii pentru
..cimi. ext;rninare !i alte actc inumane comise
(in b€lld a fbsi dezvoltati cel Ll)piedicarea prolifcririi armelor de disrrugcre in nlasi $VsaLr im_
iiei civile". Aceasti a doua categorie
mai nrrlt, ciileEoria fiind lSrgiti cu ,.perseculiile pe notive politice' tr('lrila uror regimud dictatoriaie, sau a unor tiri falirc sau negu-
v( mabile, sau a cclor presupuse cd sprijini sau incurajcazi rcrorjs-
rasiale sau rcligioase", Pentm a cupinde 9i actele nelimitate la o
lrLrl. Ccca ce este ingrijoriror cste unilareralisn l proctanat cle
peric'adi de rizboi $i care Pol ti lndreptate impolriva propner po-
rnele putei ce invoci impefativll asiguririi secu tilii lor, paralel
' ,qceasla pieocupare tlacruit drun ir dr€ptul internalional ln i'l| nesocohrea rolullri insritutiilor sau dreprului inrcrnalionat incLn:
orer(r.. Ln.!iun(a/a ld Hdg:' fnbun:rlrrl rnfnrri\a'r'rnelof 'urL13 t!)rar in tralate qi conl'cutii. Brori imense sunt comise plin dcciziile
i'.'"r'",'i .r.,' ttrdecrt pF ro'rLl pretcdrnte rl lt'go'l:r\rt'r'Tr\lor'
Milo' |rsllte la bunul plac al lirilor care abuzeazi de puterca lor uilitari
se'i.i. fi :, r.lculpcl rec<nl pe loq u trrcreJinle rl Iil'eriei ir upacrlatea lor de a iDierveni pe plen gtobal. S-ar purea spuDe ci
,,lrcnrrca a pilit skamb in acest secol, pus de la inccpul sub sem
inUun,r'rf ,'rr t{$cndd iJoccr pc luroli !'<nociLlJru Pron"niile
victl' uLl lui Marte, ir car€ docrrinc noi cfeeazi cel mai larg teren de lc
rcestor ilnensc dezastfe umane nuilarand pestc un nilion de
Dre fiecare, ca in Indonezia. Cambodgia. Itwanda.
alind ca prorotip ltrrrrrrc a fezboiului Si a rccurgerii la foai $i in carc increderea in
r'r'lodele palnice Si negocieri a atjns pragul mininal.
al cxlerninirii in masi uciderea celor cinci niliotme de evrei in
timpul celui de al doilca razboi mondial. slrnt uflaie Poven alc corl-
legislalivi si
idi;lci umanitarlii. tlogresul realizal prin incadrarea civile nu
aconcrirea i stiturionals a crnnclof impotil'a populaliei
nevinovali ce
estJnrsi conijnnit de sLrierinlcle indufate dc oalncnii
au pierrl in rccenlcle fizboaie din Italcxni. Afganistan, Irak' Liban
de pcste lot in
5i i'.rlcstnra sau de victimele alacuilof Lsrofis(c

tmpasul cste $i nlri gra! rrlunci cilrd rbordlD drtptul la r5z'

l){ri. Dc secolc exilti fercstle pcrrlru rcccplrr-cir roclrrgerii la fortn $i

Capitolul 6
Conflicte identitare
in orice conllict, omul care lnpti este anirnal dc un crez, de ?de-
ziurea la o cauzl, cu o incarclturi emolionali atat de putemici in-
cat sA poatd fi adus:l la incandescenli $i transfonnafA in uri fa.td de
inamic si in dorinla de a'l disixge. In interviltl luat in fala camerei
TV, tandrul combatant in conflictul bosniac declara: .,Sunt gatr sA
mor penfu identilatea mea cullurali." Ar fi puiut la fel Lle bine si
adauge ,,sunl gata sd omor" pentru acecafi raliune. Declaralia. rA
masa inecati in noianul dc $tiri al ostilitililor, meritA o analizd Drai
atenta.
Ciutarea febrili a identilillii culturalc, aceea a grupului ctnic sau
rcljgios, cu limba $i tradiliile sale speciiice a constituil preambulul
unci crize. Identilalea veche de ceiilean a] unci republici federative
$i a pierdut conplet sensul. Aceea era o identilate iAuote pentru pro-
movarea unor interese comune lnand de rcsoftul civilizaliei, care se
adreseazi tuturor gnrpudlor indiferent de ceea ce ar putca sd le des-
pani pe planul cultural al crcdinlclor specifice. Prcieclul unificator
in cazul lugoslaviei ii al alior !!ri cra consnuirea uDei societali pros-
perc si egatlare. Maj prcmitea $i dcmnitatea ata$atar oetileniei ir-
gosiave priDjucarea unui rol reDalcabil pe sccna internaliomia. Per
sonalitatea iugoslava eta lcgati de mendria iniliatorilor mi$cirii de
nealiiicrc. de consiruire a noii ordini capabile si conduci lumea a
treia spre dczvollare $i de indcpcndenli proprie in laport cu marile
pureri ii cu blocurile. Vulnerabilitatea ace.stei conslruclii cra generata
de caraclerul ei ideologic, adici cultural. Incercarib de a construi ci
vilizalie pe cultur: dau gres. Ceea ce construie$ie cuilura. cultura de-
slrami in vetnica ni$care ondulatorie a cfedinlclor-
O dati ce a dispnrut temeiul idenlittlii comuDe, care linea in
conirol acliunca cenirifugi a fictorilor de idenlilalc comnnitad.
aceqti.r au ic$it la suprafali cu tot codegiul de asPiralii 1a autonomie
$i indcpcndenl:, cu loznrcile separirii pfomovalc de natura identi
tnlii de gnrp, cu prctcnlii istorice, in sensul citirii proprii al istoiei.
.rl apiririi de aneniolarea celuilall, membru al grupului rival, de_
vemt du$man ireductjbil. pe cat de puternjc este liantul in interiorul
iumUlitddi rcga\itc. pe alal Je nesocotjle ri intreruple sunt lcgaru_
r. e :r rnteraclrunea po\ibiu cu gruput pun;ror de atle vajod alla
.Llruri. Aici i)r g?r\e$le e\pre.ia e\lrema propen(runea izolirii, a
li
,cfrcgaljei fi la limiu a .r.a/.irir' errr.?. vecina cu genocidul.
CoDsiderAnd cultura ca loc al valorilor proprii, aI credinlelor,
,rJdiriilo- Si mo)lenirr cpecitice. care cie,pan pe oameri.
conlennd
lrec,rui. o idenrilale. (onflrctelede tipuj celui descricpol fi con\id.
crate coollicte culturale. Uzul comun care acordd culturii un
nivel
iniltitor, nobil_ti umanist se impaci greu cu aceasd descoperire a
orginii culturale a conflictelor.
Pcnhu noua categorie a confliclelor care se manifest:i in proljfe
rrrea r;doaielor civilc, gherilelor, revolrelor, terorismului. violen_
1cr nteme crescande, triseora culturaj: apare definitorie dintr_o
innpli definitie a culrurii, desp.insi din cete pesre t20 cle definjlii
din sludiile de specialitate. Cultura acoperd vasrul cnnp de activi_
latc umani dominat de linlbi, valori, credinle, istorie, tradilii,
obi_
cerun, care dau tresarurile specifice ale unei colectivitati
$i oferi
rndivizilor elemenrele unei identiril proprii. Cultura intervine in-
lulLlFduni la plu.dl. in contrd.l cu civili,,ali . care e,te singLrlara.
ca
l.Dorrtof al cLno)ljnrelor unr\ersdle. tranjferdbile. aplicabile pene
lot. Aceasre incercare de a preciza termenii nu este superflui i; dis_
(r..irca ronlliLrelor Abordarca propu\, ne permite \a
nunim spe-
r.d 0o nanri_dc conf,cre. lrc identrlare. fre cuhurale.
cu accLli
ir,rcle". ln arelaSi limp e\plrc; inrlrd ea conllicrelof relrgioa.e
cu
ccle lingvistice, cu cele etnice $icu cele ideologice, intrucar
religia,
linba. cmia, ideologia aparrin sferei culturale, ca subsisteme de va-
loi Si credirte. Cu aceasti abordare avem o cheie de citire a teorii_
k)r actuale ale conflictelor care invoca civilizalia
$i culrurile lor.
cum ar Ii Huntington qi Tofiler.
Motivele nu sunl identice cu creznrile qi lozincile pirlilor in
conUic!. Motivele apa(in de obicei sferei polirjce
$i cconomice $i
r)Lr sunr€molionale. Ele stau in spatete crezurilor
(jc,politicieni, carc de obicei nu mor ca lupritorii
fj sunr manipulate
de rind_ Ralilnile
Lrlrlr.'. fr eco||ornice conduc la.onceptLrl de purerc
e\ercirala de
,, rrbnr J,rui grup. clLb. panid .du cJrca. iotiuJre In e\ercilxrea
rccster pulen, ca in cazul ttltsilor minorirari care au format nucleul
''l|,cr'' arm1|a rirnp Je \e.ote ijr R$Jrdr. II| rcc.l .r/, (onnrc
 lo(uri pe scena lu'nii
tlrl devenise acut. lutnd forma unei lupte de eliberare de sub oPre
siuflea grupului dolnnant.
Inrcresele altor putcri exteioare $i interven{ia lor de a suslrne
una din pir,ti sunt de naturi a aljmenta $i amplifica conflictul in
te . Toate resentimentcle tribale din Afiica poarti amiltjrea coio
nialismului care a favorizal un trib in dauna celorlalte.
Daci facem un pas mai dcparte depi$ind sfera incd subiectjvn a
notivelor de puterc, apropiindu-ne de cauze' voDr alunge la con-
stalarea cA invadabil confliclul cultural lzbucncste in urma ncapa-
cjtilii uneia sau a unui $ir de guvemiri - de a construi o societate
care sd ofere membrilor sai,
jndiferent de apartenenla la un grup
sau altul, a unui ninim de trai care si asigure un nivel de viali de-
cent. Este vorba de inabilitatea de a canaliza energiile societalii
ilfr-un proiect ale civilizalie sau de intaEierea refbrmelor de mod-
emizar;. care ar fi permis diferitelor comunitili se coexiste paSnic
sub semnul unui jnteres comun. Harta sociali a omenirii' cu zclro
bitoarea ei majoritate prinsi intre cursa cre$terii popula'tiei $i a asi-
euririi mrjloacelor de tlai. rivi$ili de mizeie fi lipsuri, bantuitd de
;naladii, subnutrilic, lipsild de adlposrud. traind in aglomeriri nei-
sienice, cAnd nu ja dnrmul refugiului sub spaima extemlinirii, ne
irczrntr tun.hlul cel InJr prupr.e aPdriliei Je conflrile Srruilia
.rirper:lr e.re pL.; rrr \ea'nd Jlto-d..ak lrebuie nrmrcrli L n lrl i'
piqitor se ivegte sau este prezentat, cauz: a luturor rclelor Si care
iste de obicei orice corp strdin. ce se bucuri dc condilii ceva tnal
bune de trai, oricat de mici ar fi diferenla.
Trebuie si recunoaqtem ci accla$i necanism al ,,fufiei neputin
prospere, unde dezra-
lei" poate funcliona ti in sAnul unei societali
;ici;afi, neadaplalii, neprivilegialii, ceea ce s a numil uneori
sunt materia primi a unor miscid retnrile sub lozinca di
,,lumpen"
feritelor subculturi anarhice vizard dezechihbrarea. uneon vlo-
lcnti, a socielilii.
in aceasti lumini, teoriile care exPlici cauzelc conflictclor prin
(in principal
Dolitica de putere ($coala tealistA). rid:cini economice
irarxiste sau postnrarxiste), abordare structurali. agresiune bazati
pe tendinle biologice sau demografice. curentul factorilor sociali 9i
accenllt nou pc molivalia cltltumld 9i atiiudini legate de nevora
alirmirii jdertitllji nu sunt alat de contradictorii culn par la prma
vedere. Cultura idenlitari, fragmeDtaristi $i conflictuall, ocupn
scena istorici cand dispare proiectul civilizator ce procuri lianlul
55
iunctlonal al societdlii. proiect leSat de economie, politicd struc_
$i
tLrri^insritulionale.
In Ciocnirca ctuili.aliilor a lui Samuet Huntinglon, aurorul
practici sisremaric confuzia intre civilizatie culturi. care, ca sis_
$i
teme de credinle de orice fel (tnclusiv id;otogiilc sau rctisiile) sau
de valori, sunr de o varieute uria|i, nunirand circa zeci rnii de
culluri diverse, rispandite pe tol globul. Aceasti eroare bazatd pe o
'crnrnrich Jmhrgua a conltus ta in,cncrea pe ordinea de zi a Aduna_
riiCrn<rure,r Lnui pUrcl brne rnrenrion ;e atrfet Dirtne ri cir rti
zaliilor". ceea ce deschide poarta unei sciziuni inrre presrpusele ci
viliza{ii cum ar fi cea vestici sau cea islamicd. O asemenea abor_
darc sldbc$te apelul pe care civilizalia unici l-ar putea avea in api_
rarca salvgardirii ei.
Revenind la autorii care se referi h r;dacinile conflictclor, con
slatim cd ciocnirile pe care le consideri Hunrington posibile
$i
probabile in secolul XXI derivd din schema sa conceptuali. Trezi
rca civilizaliilor li inrrarea 1or simulrani in competitie in contextul
mondializirii economiei 9i globatizirij inlbmatizirii vor genera, in
oprnra acestuia. conflicte. orniland unele civiljzatii care dispun de
mijloace mai pulin redurabile. dmene pe planul inrai al riscurilor
conlruntarea int.e Occidenr ti Islanr. Occident
Si Confuciani$ri
(China Si/sau Japonia)- Dintre acesrea. cea mai nelini$tiroare
esie
rcna$lerea confljctului sccular inlre Islam qi Occident. cu atat mai
nNlt cu cat Huntingron atribuie legirudlor islamo_contLrcionisle o
, nr5 Lle/a-nof\arore. Nu rcetr)r lucru \e poa.c
afiflnr de.prc Occi
'renl sr A.r.r ir. c,r re/ulr,rl ri rccnui t-runghi dc tb4e. O(cidenlul se
vcde izolat. La irceputul secolului XXI, Occidennrl i$i vede
su
premajia contestali fi pretenria sa la universalilare negati.
Existe falii inrre civilizalii Si acoto trebuie ciutate rAdicinile
conflictelor, dupi pirerea lui Hunrington, care conlund; civiljzalia
J.r .uIurJ. Cr\ili,, le ,rrrr rbfnarjuni In.!i, conllrc.etc vur tr Je
p|opo4n vasle. Accentul la Huntington cade pc macro
confljcle. El
r.lmite totugi con ilicre Si iDrrc srare apa4inend de cjvilizalji diferite
fi conflictc ale grupurilor contigui de a luneul liniilor de fiacruri
nrtrc civilizstii
PrJdiemr lle cdre o \ r\Inc ii np r8e tJ \uprrc\rrmd-ed con
llIlrlu- rr|i :i
negli,dcr cetor toLrte. Jir Inr<r orut .irrti,,r!iitor.
Lrnde factorul cultural poate fi motorul real al ciocnirilof. Esre sufi-
ricrr si rcluillt cazul bosnixc. pirtilc i0 conflicl impilfiicsc una
fi
5b Jr'Itti tP \ "Fr h4ti
aceea$i civilizat-ie, dar au steaguri culturale diferite. sub care in
cearce s! se adune grupiri aspirald h identitdli culturale distincte
in ci,rd.r sohdalilarii $i spriiinului manire\rare de !anle Inu:ulmane
Dentru confratii bosniaci, sau a Rusiei pentru sarbii ol1odoc$i, nu
poate fi vorba de o ciocnire a civilizaliilor cre$tine ;i islamice' ca
Llocuri opuse, ci de afinitili care inri in jocul confruntifii cultu-
rale locale.
Numeroase crilici Si lulri de pozilie au aritat cd paradigma lui
Hunlingron nu esle unica (Alker, Actualele conflicte tunr inlr-ade-
var de ;ul$r6, a$a cum spune lnsu$i Hunlington cand se refed la
,,istorie, limbe, culturA, tradilii qi. ceea ce este mai important'
rell-
eii". dar nu sunt indicii cA centrele de civilizalie legate de o inter-
;eDendenta crescenda se vor ciocni violent O "rivalitate matur5"'
cum a fos! caracterizad tensiunea comerciala intre Japonia 9i SUA'
este un conflict in sens larg, dar nu o ciocnire Se observa ci cei ce
se angajeazi in construirea civilizaliei globale sunt pulin inclinali
spre c;nflicte. Urmitoarea remarca a lui william H. McNeill mi se
pire pertinent!: ,,Este desigur un fapt izbitor ce ifuile implicate in
<Afirmarea Asiatici' $i ln <Rena$tcrea Islamic6)' a clror crc$tere
sa se
$i putere Huntington le subliniazd convingitor. nu incearca
ret;agi din societatea globald. Mai dcgrabi invcrs. Succesul recent
al exportului Chinei pe pielele mondiale esle central pentru intregul
fenomen al cre$terii asiatice, in timp ce credinla musulmana a fost
dinroldeauna prietenoasa faF de come4 fi objsnuire cu ,'infidelii"'
Nici una de fapt nu este pregitit[ s6 p]Sleasca costurile retragerii
din.ch,mburile globrle ce cre'c Iapid. schimbun cxrc \usrin soci-
etatea umane in loae pe4ile lumii."
Aulorul celur de-31 ,.lrcrlca \ al , A toin<r' dplic; lrofia 'a a\u-
pra vnlurilor schimbirii in societale la conliicte' lari cle care
;chimbarite nu se produc. Cultura $i civjlizalia se confundi $i la
Toffler, ca 9i la alli iociologi americani, cu o singuri observale:
civilizalia nu este definili pdn componentele ei sllbiecljve, bazati
pe credirlle, ci pe sistemul de a produce bognlia $i puterea societ-
tii. Astfel nu sunl decat trei civilizafii nari' simbolizate de sapa'
lria de asarnblare ti computer' Confliclele, in opinia sa' au loc
granila acestor civilizalii. Toffler se delimjteazd de Huntlngton'
,,Noi de atet enea cterlem c.i civilizrlliile s( ror ctocnl
triitor. Dar nu pe hliile pe care le suq(rcazd el (Huntulgton)'
57
toliziune potet4itll &iar n6i tnare n. std in fati, un conflic|
ndjot, ?ninteriotul cAruia cio.nirca dNiti.atiilo, pre,azuA rle
el poate fi subsunutd."
....J"hntn troditionola r ,r"ttL.rlipt pl ,ah. ,e bd r,Ea
t7u4tt4Eto4 e,r, irJe.tdta I ndtrc d t,.onlli tlte lc ith ,l t,
prerede, dacd vor avd loc, se wr petrccein inteliorul unui ca-
.tru mai larg o Iune dirizafi din ce in ce mai mutt i trei
supercit)ilizalii distitlcte Si potenlial .onJtictuat e. Vom cantinaa
s,i folasim cwa ciritizalie pentru a e rcferi Ia agt.atiani-
smul Pitnului Val sau la intlwtrietistilut celui de-at Doilea Val
sau la soctetatea Valului alTreilea care emerge...,'
,Curr.aparc.
r(eara .chemA concepruala in lumrna derinirrrlor
'Irrunr_tr ci\rtrlalre) propu.e mdi susl Fap j c, Tomer\ede in cF
vrrr/alrr srcteme de producrie Sr orgrrizarc il dpropie de lrtul
ur
c.,re credem ca termenul de cr\.lizalre trebuie folosrt. Un.verJalila_
lc.l civilizaliei este presupusi de auror. Ceea ce el numerle
,,civili_
/ilii" consrituie. dupA noi, trepiele evolutive clare qi de necontestat
llc acestei civilizalji unice, ca Si sfraturile ei actuale ca coexistd,
l)rfnic sau tensional.
In unele pasaje, factorii cullurali apar: ,,Astlel, in limp ce poelii
fr Drlelectualii regiunilor economic inapoiaic scriu imn;d n;tio;
[lc, poelii $i inrelecrualji srarelor ce]ui de-al Treitea Val cenli vir-
lulile unei lumi fdra tionrie,€. Coliziunile ce rezulti, reflectand ne_
!r,le total djferiG a douA civitizalii radical diferire. pot prcvoca
flrlova din cele mai relc bAi de sange in anji ce vin."
Ir rr drn (ele mJi r cres:rntc (LIriidcral.. a.e 1., I orfer ,^ ri,eri
lr .rilbnaiel( dF ni.a' I te.ru- o rcflc(rie d apifi i. nif pc p,rn
r,r inomrc: ,,...economia lumii a treia sfidedzi vechiut
sistern indus
lriirl prin,rupcrea pielelor ir buc;li mai mici, mai diferenriate.
Apa.
lrl, llr ni9A, xrmate dc produse de ni$a, finanlare de nign $i jucd;ri
rk. Ii$: in bursa de va]orj..., Aceasti de-masificare a-economiiior
rrvxrrsatc este urmari in paralel de de nasilicarea aneninlirilor
lrr r,. in limp ce o singurd anreDinlafe gigantici de rizioi intre
ir
rrrl)rxputen esie irtocuir; de o mullitudine de
,,anerinlrri de ni$i.,.
])rscumnd aceste ,,amenin!tui distribuite'., pe care noi le legim
,r rrxgnenrarca cutrr{ilor, Toffler
are observalii pertilente: ."{s_
ll/r !(|Llcfi o tulburitoare divcrsirate de rizboaie separatiste, ernice
tl rl, !iolcnF religioasn, lovirui de sta!. conitjcte d; fronricri, ris
r f cilile ii aiacui reforiste, aruncand vah!i
'r rle emigr"nli tovif
 .locuri pe scena lutnii 59
58

r)i de lralrcarrlr.Ll'" drcguri de a'emcnea) r|lr'slora nlrlt mai moderal nu a sonstituir un factor de ingrijorare in-
ue .rrdcre .ri rir,,bor hod^rLla
r"tta -'r"'t"'. nr,iorrle lrr cconon'ra Slobcli 'lrn cc lll ce mai co- l,,||rlti(nrali. Ofensive de mai mici amploare desfi$oari islami$tii
i:;;.;i;;;i;i ;**" conflicte aparer! mici declan$eazn elccte r|||l Egipt, dar aici. ca ;i irl Turcia, Iordania ii peste tot in lirile mu-
iJJ'*li i,"i"*r." r" riinh invecin;te $i chiar,ll:i1lji:j*]:,ll \rllrine: Pakistan, Bangladesh, Indonezia, ei nu pot inldtura state cu
:::il:til ":,ffi ;i; ;i;"t din
ri.t: :ll'i:
lr
jilil*::i$:ilt
nou i"^(
ceeir
\trrcturi dominart laice. Ideea care ncliDittefte cel mai lllult Clcci-
rl( ||lul este creqterea aceslui val, transfonnarea lui in mi$carc dc pro
in mulle aLmate s; f\n\eJs(A '
Jc miine
;;i';;;'.'"
" :'" ;"; '," ripi"''1. 'p(cr'rlc nrail r'lbnirrcilor Toffler' cL dn lx,lii la+i $i constituirea unui front com n. a unei coali(ii capabile
d. o"r pc crre 'irrrnJlcr' \i tx):rl1e un rizboi general cu puterile occidentului.
' i"'.,," i" " l'r /ecc rni dc-trnir
pjna '; a'rione/( u unF ln virlulea unui momeni isioric, cand islanrismul. intr o illge
,rr"p J. L'rlru dl
iu a. "f',, In rrrr u\lrle rpa-rre ndcpirlir< s: 'en- Inloirrc expaNiune, a ajuns din Marea Ro$ie ln Nordul Meditera-
'^.*
zitive'. rrr.i, cucerind toat6 Aftica de Nord $i cand regiunea ce o adminisfa
T"eoriiJe ilflorcsc rJupi eveninenlc'
cu un caz in fali' in dofinla i'rIr Lrn cenfu remarcabii al civi]izaliei, astizj fundamentali$lii con-
.te rubt: ee\t'i.Jl ..u'aloare dc lcreral;zJre rr Progno/'
Cine 4l,h ri ci Islamul este o civilizalie. Este o alirmalie falsi, reluati
\edea'rnprc'ir pe rare ,li|l neglijenld, asa culrl am vazul ia Natiunile Urire, care au adoptat
.i;,- t"'li,'l''"t.r' )i lc lorflc'porr< incercirii InkulLri de hr fi:rerea lslamuiui un proiect de,dialog intre civilizalii". Drr ls-
i"-,"irJi-" .."nr'".i &n Golf 5i reprimarca a,Jesta |lr rul nu este decat o culturi particulad. cu zeci de varirnre Si
, l] . rt+"."nie rcgionali A fosl 1Y","1"" :l:::
i"i. ii"iit,"rlii i'' oeljn:4ia dati de Hunrinston' nu lrakul rc-
i,ii "*"..1* i,Li. Ei vid iDsA in accaslS ,.civilizalie" pe care pot ridica propriul

p'",""i, *Li r"r;tar b;zar ee odTtlll:::-lT'::Hl::!i:; u,rl) dc crcdinle o 1b4a nondiald capabild si confruntc cclclaltc ci
vili/r(ii constituitc. Esie insi ci ru
ffffi-';:;ii;il';.;;.-"p"r',,'i''0" ro(a armatd in derinilia lul
"'' de presupus aceast: unitatc
vf fcrliza $i ci. ir ciuda unor succese temporare inrf-o !ar: sau altx.
sc

i"iir";, i" ."*r" unei fomre de a perpetu:

" :'1t."1i'-:.:,:' rl /ilrziilc pc p]anul economic, tehnologic Si Stiinlific pot ducc la
","i
il;:;i;;l ;;"1 ;i;t'
.r" rala avansuruj li
doilinaliei civirizalie
" irrrrzarre
.."i""" a. r'p,r 'rer' con(cpr'rr Llearuin'li"
'
*''.'''":li
i:l::]
frrrilicte intre Scoli $i lac1iuii. la Inrlimilare fi esec. Expeierrla is-
Ior( a r tirilor curopcne crefdne este relevtlnri. Mai nrulte conilictc
;;;,"-^.t;i ia'e inoc civlizalie ti cul:
;r:iffi".'"iili i *j 1 li,st duse in sirul crc$lindtitii decat pen{|u cornbatcrcr altor cre
ir.-.
i,'i.'i,,.u r"",.est pas, elnim ur 9" -1.1i:1,::ltl
i' rlurlr'. Ceea ce insi treb ic hat in considerare in viiloarca ei,oiulie
i,ii', .,',t.'i.
:'.1,"", n't.c''ln; rJe'rlo"i'ri spcta l:rrcr' i {rrl virlorjlc universaliste $i blefarte ale Islamului unrbrite lcnrpc)
Jnei :Jen :rrrr rr'r\e Jrlel J oe (( a i'lamic
." trrr (ic rclualul curent fundamenialist care pune accenlul pe inilitan-
'",0."".',,.i
**ll "i ae expansiune'.pe
ii""..,:",
i".tl,.r.ii seama
I":dar:::,:ifii
ci\ilizalii)'
ll{1l| ti cxclusivism.
i.i,la'".ir"i^ii .r"'r'"!ii(sa; reprc {ie linand
in sud a conflictu
l)cfi scenariile secolului XXI nu crclud un rizboi nrondial.
L,.'""1" ."-f,"."f" diicriic Esre conlinuarer lr,,l)rhilitrrea aceslLria este considcrali redusa. Majodtatea auto ,
hr lnllici primejdia crcscandi ce persislii in ceea ce nunrim ..riz
"''i",',"li5ll';,","", ".t" ,|at Llc Prczent iD analizelc politicc'
este
hlL||. cultLrralc". Conllictele identitare sau culturalc se djsting nu
,'t#;;;"',;;; ,"p;'" La aceasti ori' in lran puterea aPa4i
t|||||L i prin rezisienta lor la solulii pa$nicc. dar si prin Lungimea br
i'"", *'J l'"J""-"tis!c carc urnrresc atieza'""" t"::t:1111:l lrr!) ,L\ruiG. Apro rpe io'rte se inhd pe urtervalc dc decenii. t'ind
.';;r' .l;;t. curnrrrrind uoe\arrre reu! rlrr ln'e';fi r'ern;rr't0 $ [ir rlar sau se obtire totu$i o solulie. accrsra i! lbrlrla urei rr-
.,,"'r,'.r,1 A, (la unJc,".*j' ': t n ilitri istorirc, cafe prh rmploarca ci .lopiricile peifo nanlele
.";;"-i:' '' u' .."1'c.'ot ''"1 ri". "il"ii'l
'r' i''1'|r"I
lll:ll"j
ilJ'iJ'ru"ri ||l|, iircia dinlre c:iile pasnice, intrucit angajcrz b.tte lniiloacele
ll, i li.i.i r re.or.,r'c; n"'rr, e
' o rJ'rirr:-ii
lllb':l
J:: 'j"-";:.;,' ;",,'r e , r,', n.''rnr'' rel
'cri 'o"Lnrr'
( r/ufile examiratc (con!enciosul lirDco'gcfnrar. sitLulia dnr
.,:.ia ., - '" u.n ,J,ilJ :', ." I r " r'rr' 'lJ rn'r'ranrr(r ilf, r de Sud fi confliclul palcstini
EUCUC!!Tl
sediulConlral irL. ili!o:..n!_
- Cornuncarua Ca].J.1iri.r
 lutnii P-!!!!!! 9!4!!!! 6t
60 Jocuri pe scena ,
rfcstui conflict este flagrunte. Nu a exislat un tratat de pace cu
Dulnr cinci dcceDii Pdmut se djslinge pdn esenla sa lcritoriali: ( icnnania dupe siarFirul
celui de al doilea razboi moDdial. Au ex_
loui societili (airicanii $i coloni$tji) disputi controlul asupra unui rrlrl tratate ti acorduri privind recunoa$terea uneijumiriri vesrice a
reriloriu. Este irsi dc remircat ci lcritoriul este sfans legat, ca 9i (icflnaniei sub formi de stat independeDt incoryorarea
poate $i ei in ia,
cultura, Lle definirea idcniitdlii' care dc cele mai multe ori nu rrilia europeani.
fi conceputi flrd cadrul geografic in care ea s_a constituit istoii Escnla acestei solutii este gAsirea inovalivi
ceste. Asocierea tentoriului cu identitatea populaljei este evidenti $i creatoare a unui
lr'orect in misuli sA faci, prin amploarca unor interese comune,
si in ciocnirea arabilor $i a evr€ilof Posibilitatea solulionarij
aces-
rirlevente motivele disputelor anterioare. Acest proiecl este inte_
tor dosare grele cste instrucdla pentru metodcle pa$nice l't care se
ttrafea europeana_ Prin intrarca lariior intr o entitate comuni, apan
Doale rccurge in cazLrl lor'
' Contenc]osul franco'germ.ur este unul din cele mai lungi pro-
fncnla la o lati sau alta a unor terito.ii iii picrde dramatisrnui
$i
\i:mniiicalja. Aceastd fomuld integrativa nu a urmArjt la origine ln
cese conllictualc care numai intr-rln interval de optzeci de
ani
Ix)d explicit scopuri poiitice. Ea a avut simplul enunt al unei co_
f1870-1950) a cuprins trei rizboaie. restut fiind domiMl dc iensiuni
rrrtrrr]tili .r olelului $i cdrbllnejui. Este greu de gisit un exemplu mai
ii problene lititioasc Din 1950 qj plil1n ast'zi, deci timp de fk)cvent de rclni dc civilizalie, olelul $i cirbunele stand h baza in_
;DrorDc o jumatalc de secol, un proces al reconcjlieij s-a desti$u- rirL\triei occidentalc $i a putedi economice a acelei epoci. Acest
rlt fiia riiturniri salr accidente, oferind lunii ur exemplu remar- t)r1)iect a fumizat ur cadru imediat de inreractiune. FfiDcezi $i ger
crrbil .]e soluiionarc iii prevenirc a conflictelor, incorporal in
tralatul
rezistenli
lrni erau mcmbri ai unei echipe europene, cc cuprindea $i alli
scmnal de Ader|uer $i De G.tulle in 1963 Capacitnlea de
lrx|tcneri. Intemctiunea are exact accs! inleles: lucrul imprcuni
i acesllri acord este dovediti de patru dccenii de aPlicare conrnu'in r,rrtru un scop comun. Este infinir superioare dialogului, pe carel
Si de inspilare a unor noi nisuri
de unilate ca cele adoplalc
t,. rrlune i ,'rrccare rrrjrura Si pc clre rt jn uenlcara in mod ho.
2003. Dircolo de \'aloarea sa penlru parlenefr qr pentru curopetu' l,,riror Tnlr-o lum< I Inlo nrrier ri comUnicarir Sr intr_o grind.re
rcconcilierca arc o valoare tcoreticd $i practic'l pcninr rczolvarea rltnllinafi de tco ile lingvistice $i de rolul dialogului este greu de
1utufor conllictelor' r{.sizat conceplul cheie ai interacliunii $i pozilia sa horiratoare in
Lilisiul ce s a stins a avul r:dicini adanci Rizboaiele au fost /rsr grrarca relaliilor pa$nice.
Durt-Lc Jen ru Cl ,crr Sr LurcnJ JoLr' re/ru rr lrunrJliere lrmp Lle Cei ce au coDceput aceasti sotulie au avut o pedecti inlelegere
*-n'.. L. in". l^ lr ci lq4' aL c\"rrr lre: ral\o/ic l" slrrrittrl fi- n r)bieciivelor unndrite. Robert Schuman $i Jean Monnet au descris
..eiunilor trecand h alt slipan- in 18?1 (Bis- d'Il l nhrccri\ele olanulu,din o md lq50: ,A Je/rnlo\ica .claliile
""i*i, "p"n-*f"
mark ia veruailles). regiunilc sunt incorporate ln Geinania ln lrrlrc tiaota ii Gerlnanja, a elimina opozilia Jor seculari, a iega
i,lii ior""" a" r" v".t"I[es). ele revin Flarlei tn 1940 sunr ocu- Iic nania de Vcsl de Franla, printr,o solidadtare de interese, a o
nrre rlc cel de al trcilea l{eich. iar in 1945 se inlorc la Franla ln rLrrrra term lumii occidentale.,' A losr desigur necesari viziunea
!003, parlamentelc franccz li german (rcunirc la Versailles) privesc firlorltatea unor oaneni poiitici ca De Caulle Adenauer, care de
$i
la oroblemd ca ]a ull caz ingropal denuit $i definiliv in kecut Ctl
$i
ir\fmenea qtiau ceea ce pedecteazi. De Caulle ii scria hi Maurice
roate accslea. ca si clispar6 din preocLrpiriLe celot dou: liri $i din |,)uvc de Murville, in 1960: ..Trebuie sA batem fierul organizaliei
trebuia
asenda hf de lucru, un ciclu inlernal de tensiuni si r'zboeie I r'opei, cici acesr fiere catd.',
destlrl dc simplu-
intreruDt. Si accasta s a ficui pfiDlr un mecanism Mai tirziu, in anii '60, textele politice ristoanli ordinelj: Europa
Pcntru inchcierea disputci nu s au nlri dus negociei. nu s a
t'-
frlc ba7a6 pe intelegerca dintre Franla $i cernrania, formLrli carc
cu1 aDel ll nici o instanli Si nu s a fecurs ir lnod exprcs la nciodele
f\1. r.vocala Sr astiizi. La origine insa, Europa a scfvit ca proiect
unei cai pasnice. Dosar'ul a fost inchis Si problema celor dori regi_ I i)rinrn de sUngere a unei stnri litigioase
$i dc crcare a unei situatii
uri a foil rtearsa din agenda diplom.Ltic't $i politici Bccarilatca , rr, l.,.nntlirr. D.\i inletcgcrei, in'rc fr:, tr .i Ccrman,r.a
actelor cale si dea soie nit le ii Lrutofitale juridicn fezolvirii
62 l1&ri pe sc.rd lurlii
bazat pe Europa, ceea ce a ufmat a constat ln l:rgirea conlinui a te-
maticii proiectului european: de la cnrbune Si Petrol la atom fi eco-
nomie, la piali comun;, la uniune economice, h monedb unici $i la
agcndi poliricd Si aparare comuni. Fiecarc pas a fost consolidat de
o construclie institu!]onale ;i legisladvA, fdre precedent $j liri
ter-
men de comparalie in integdrile regionale contemporane.
Sunl de irlinut ceteva mari lcclii ale acestei expcrienle istoricei
agenda rcconcilierii nu conline vechile litigii, iar negocierile ce se
poadar nu se referi la ele decet indirecl sau lacit. Atenlia este in_
dreptatd eminamcnte sprc viitor $i spre defi rea ,,solidaritilii de
interese" $i a unui nou cadru de apa(enen1a la care pot ,,afiura cu
fermitate" pArlile, in calitate de parteneri. Agenda nu atioge prob-
leme cuiturale, de identitate si de valon specifice, lisand acestora
c-mt dc\ h's de rlimrrc rn . rdrul prcieclului comun.
Africa dc Sud a stat pe agenda ONU de la incepulunle ei. Co-
munilatea intemalionald a dezbdtut cinci decenii in $ir un conflict
aparent irezolvabil. Cum s: intervii intr o situalie care confbrm
Cartej line de iurisdic!1a interni a unui stat membru? Cum si re-
conciliezi drepturile unei-majoritili asuplits c o minoritate dsli
nand toate cheile pulerii? ln Rwanda, momcntul in care majoritatca
hulu s a bucurat de drepturile democratice a adus $i miceiul mino_
ililii indepi.fate de 1a putere. Linbajul soluliilor distibutivc. fire
o sohr.ie irtegrative, nu oferea orizont cazului sud african. In
rcerst5 logici. segrcgarea inadmisibil n prin polirica aparlhcidului Si
a impirtjrii necivilizate a populaliei in mai multe categorii juridice
invita la soluliile divjzjunii si separidi. Rezolvarea finali eslc liri
indoiali fructul unei evolulii, in care presjunea jntemalionala ti
schimbarca sitraliei politice ii economicc a lumii au jucat un rol
impoflant. in paralel cu evolulia atitudinilor pc plan intem.
Cele doui pcrsonalilili carc au gdsit solulia cc i'a resplitit cu
Premiul Nobel au fost Nelson Mandela si F.W. de K1crk. Este lnai
u$or de inleles evolulia celui din urmi. care a inleles cA viitorul
Africii dc Sud, o ta|i bogali in resurse. cu o prlere ecoromici con-
siderabilS, va 1i amcninlai in lumea aspri a comPetiliei intcrnalion-
ale, o dali ce lara va fi redusa la dimensiunile unui slat populat
doar de fo$lii colonitti europeni. Dar laplul cd un orn incarcerat
limp de dece i ca Mandel:r, Ic'rnai in spiritul revolulionar al doc-
t.inclor de sdnga, inlelege fi aplici o solulie irtegraliva cste ie$it
din comun. De aceea voln illistra conceplia sa pin catcva citate
63
ln ele recunoa$tem toate elementele prorectulul comun de civi_
lizatie, orie[tar spre viiror, formal din interese imptuti$ire ce trans,
rond distanta culturali, ehici, de valori ti cc,lccpur.
,,...AJiica de Skd dpatnrc tuturor cetor care trdiesc in ea,
negrii si albi... albii du fott cte asenenea africani tn otice r,i-
,i
itor drunjament, majoritatea arc neyaie tu mitloritate.,'
,,A Jace pace cu un indnic cere unuia sd lucreae c inamicul
Si acest inamic derine partenerut lui."
Aceasd splendjde definitie a interactiunii este completate cu re_
funoa$lerea tl nu cr incriminarea parteneruluii ,,Albii sunt conffali
riricani, dorim s, se simti ln siguranld fi sA ltje cA apreciem con-
tributia pe care au adus-o la dezvoltarea acesrei liri." Nu istorie, ci
viitor: ,,Trebrie sA uitem trecurul li si ne concentrirn la construjrea
lrnui viitor mai bun pentru tori.,,proiectul comun esre dat de viiio_
flrlAfricii de Sud poputatd dc,,oameni provenincl din diferire gru_
lLrfr socnle care au o loialitate comuni! o dragoste conuni penhu
Nu este numai inchiderea unui conflict local, ci esre crearea
fi
Lrncr bazede civilizalie pentru dczvoltarea conrinentului aftican.
Mari $anse existi ca prima zoni de coopera_re economici elicjenti
r conlinentului, de$i alte asociatii cconomice africane nu iipsesc, sA
lic. in urma reconcitierij Afiicii de Sud, infeaga regiune i Africii
Conllictul arabo-israelian. Dc la rizboiul inrrc Israel Statele
Si
,^irbe din 1947-1948 a rrecur ojundtate de secot. Cele cateva 162_
hoaie din aceasr: perioadi (1967
9i 1973) au ticur parre clinrr o
\lire de rizboi conrinub, caracterizari de ciocniri violcnte, victime
onrcneih ir pagube nateriale imense.
Cu trecerea timpului, doui idei alr devenjr active in minrca oa_
rncnllor politici: in primul rAnd, conflicr l nu se poate €rmina ca
j,rc dc sumi nuli. El nu poare fi catligat in rennenii justilici
rjistri
l' rr \< rplrclra la rn reri n iL: cur aprnrne pe reljciuri r.turice. tc
',.1' de^linr e.. lr hl Joiter rrrd. Jin
\Ll oe rrror e e.oromhi a liriloi. Le n
rei, apropr ci A,ii vin
n.'n ragr/ul ohrrnlt dc ta
.r\\jlrr .oll tclelot <\te re ., t ,nl(tnF . dI p. Ut (LIrcc ta a{rptr
irl|.nrii lor in globalirarea civiljzariei. iD conirrsL cu pacca ror pro-
,lucrrvi, intre 1948 ti 1992 confliclele armllc ltc Ofientului Mijto_
( r'r ,ru produs trci nrilioane de victime
unilne, t4 nrilioaDe dc per_
 Jocun pe scena lutnii
soane deplasate si un cost de 1,5 trilioane de dolari. Ce are Sin-
gaporul ca sA devini prototip de dezvoltare? $i ce lipse$te astizi
unei regiuni unde au inflorit comerlul, comunicarea, alfabetul 9i
navigalia sd se lnscrie intre micii dragoni ai lumii?
In incheierea acordului de la Oslo. doui figuri politice. Rabin fi
Arafat, risplatili cu Premiul Nobel, au jucat, aEturi de mediatorii
norvegieni, un rol special. Este vorba de inceputul unei rcconcilieri
istorice, ce cunoaqte momente de avant 9i de impas. De$i problem-
atica ei este inve$mentatA h vocab larul abordArii vechi (recuno-
a$lere de drepturi, concesii reciproce, raport de forF, aiiantele fie_
cerei pi4i, oblinerea simpatiei internalionale, par,ti adverse netrans-
formate ln paneneri), analiza textelor ($i a subtexteior) relev6 inle_
legerea de ctrtle cercuri mai largi decat ale protagoni$tilor iniliatori
a impenoasei nevoi de a intra in circuitul intemalional, prin ceea ce
determina astazi statura tuturor actorilor reali $i anume puterea lor
economici. financiara si comerciala.
Ideea de a pune pe harta lumii o zona economice prospele este
cea mai prelioas6 surs6 de rezolvare a acestui conflict. Putem sa
creditdm aceasti zona cu puterea imaginaliei ce nu i-a lipsit nicio-
datr, putere necesar, inlelegerji perspecdvelof ce i se deschid prin
decisiva reodentarc a resurselor ei de la conflicl la asumarea unui
rol propriu in jocul competiliei globale.
$ansa ducerii la capdt a procesului de reconciliere sta in concen-
trarea efortului pe proiectul comun indrcptat spre viitor, proiect de
civilizalie (qi nu de culturi), care s6 asigure interacliunea populalil-
lor ca participante intr-o echipA integrati. Realizarea proiectului
aduce cu sine stingerea litigiultli istoric, ficind vechile antagonisme
desuete $i irelevante. Exisli in aceastA solulie o rcformulale a unui
vechi dicbn, care ar suna asrfel Inter negotios, silent amLae.
Un analist (Saad Eddin Ibrahim) ibrmulcaze pentru viitorul Od-
entului Miilociu patru pat"digme. Doud pomesc de la conlmntarea
Israelului cu vecinii cate urlniresc sA-l invingn pnn suPremalie nu-
mericd ti de fo4l paradigma srabe $i cea islamicS. Celelalte doui,
pamdigmele Orienluluj MrJlociu ti al Mdrii Mediterane, sunt intcgra_
toare, promiland un loc de panenef Pentru Israel. Autorul prefera
proiectul mediteranean, consideraDd crearca Orientului Mijlocju ca
fiind de jnspir'a,6e occidentale. Esie de vizul dace acesta din unnd are
$anse mai mari Si mai apropiate de realizare decil programrl vast,
mediteranean, cbemat si stingd multe rlhe conflicte $i adversiiitj.
Capitolul 7
Conllictele secolului XXI
Mo$tenirea unui secol
Sccolul XX intr, in istorie ca cel mai sangeros $i ucigai;
ltnurcletuus) secol, ptin recordul absolut al celor dou6 rfuboaje m;n_
rlale care au facut peste 150 milioane dc victime. Mulli autorj consi_
rjcra aceste doui conilagralii legate, intr-un rEzboi de treizeci de ani,
rxtins de Ia un razboi intem europeal ja dimensjuni universale. UF
rrate de Rdzboiul rece intins pe paEu decenii, ele vorbesc practic des-
prc condilia conilictuala domiranta a acestui secol. prin nahra
lor,
()nllictele secolului XX au fost confrunte.i lntle marile puteri
$i ali_
nnlele lor, nngrenand arnaie uda$e, dorate cu tehnologii avansate si
fr'|sumind fbnduri uria$e Si resurse pletioase.
,,A ibst cel mai ucigag secol despre care avem dovezi. amt prin
r'riimea, IrecvenF ii lungimea ostilitililor care l_au umplut, inceLlnd
flr)la penlru un momerr in anii 20,. dar fi prin scara liri paralel a ca
tlstroletor umane pe care le-a plodus. de la cea mai mare foamete in
i$loie lagenocidul sistemaric." (E. Hobsbawn,Ir" Age ofEfin:/'..ler).
I)ir nu nullt li lungimea sa evociRizbojulde rreizeci de arri al se_
mhrlui al Xvll-lea. ci $i caracterui lor inrudit. Aceiag autor spunc:
,,^l Xxlea secol scur a fost o era dc rizboaie religioase, de$i cele
liri lnilitante ii insetate de sange din religiite satc au fosr ideologijle
\(\rlare djn recolra secolului al Xlx-l.a, ca socialisnnl sau naliona_
|srrul, ale cAror zeitili echivalentc au fosr sau abstraciilrlrile saupol!
l rc r venerati ca divinitili.
!
In bilanlul megaconflicteior inrri la un loc cle fiuDte aparitia ar-
rir.lof ABC de distmgcre jir masit: atomice, bacrcriologice chimice,
rt,LLrl lirndamental al rehnologiilor mjliiare, contiuntirile de
5i
ideologii
I,r r0rictmlzafea geopoliricii ca docfini slmtegicn de conlrol a] unc,r
rL1 lr)ru, r€surse
ti baze de spdjin. gi roru$j, nt rrejter rizboi mondi.rt,
, rL r lirsesc obiesia unei gcneHtji postbeljcc,
nu 1l :rvin Loc, tijr :iiunil(
 lotuti p, r.na l nii
fiind absorbite dl} un prclungit rizboi rece. In bilan! figureazi alte
fbnne nrai pulin masile ale conflictclor: rezboaiele de independenld
pe scad locali Si fonne de purtare a luptelor prin patizani $i gherild.
Conjliclele descbisc salr cclpulin nestinse ce persisti pini in 2006
sunl L Sdhdra occidentala opunand Maroclrl, Algena $i Frontul
Polisaliot 2. Sudan-Dadour; 3. Cote d'I\oire; 4. Orientul Mijlociu -
opunir lsraelul ni$cirilor Hezbollah (Liban), Hamas (Palestina) ti
Hesbollah (I-iban); 5. Irak; 6. Afganistan; 7. Sri I-anka qi Talilii; 8.
India-Pakistan pentru Kashrnir; 9. Azefbaidjan-Amenia penlru
Karabah; 10. Cipru: 11. Kosovo; 12. Cecenia; 13. Coreea de Nord as-
pirantd la armele nucleare; 14. Iran aceea$i aspil?lie; 15. Georgia Si
regimurile sepdatiste; 16. China-Taiwan. Ele reprezinti focare pentru
noi conilictecc pol cscaladala scar;regional5 sau globah-
Lecliile unui deceniu
Sfartitul R:zboiului rece a irdepiftat $i mai muh psrspccliva unei
noi conllagralii mondiale $j a apdns speranla intririi intr-o eri pa!-
nic:. Dar locul unui fizboi de ansan$lu I a luat un ansamblu de r:z-
boaie. UltimLrl deceniu al secolului trecut a permis inir-un ristimp
scLrft si scoati la n'eali un Dou lablou al con|iclclor de pe mapa-
mond. Noi tcndinlc alr putut fi idenrificate de cilre aDali$li $i le par
cur€em'intr-o roui lecturi a peioadei dupA sfartilul Rizboiului rece:
l. ir pnnNl rand, Doile conflicte nu s au mai purLat intrc statc. ci
au fost inlm slalale. Din circa trcizcci de conflicte anuale, numai unul
sau dord au fost duse intre state in modul corvenlional al annalclor
regulxle sau al stirii de rdzboi.
2 Confhctclc sfer$itului de secol nu au fosl puse sub scnnul te
mel(n clxsice, ci .ru xvut un all sMgit de lupti. Cu un singur tennen,
ele au umrint atirmarea identililii $i in cor$ecinli au ibst numitc riz'
boaie idenlitrl-|e. Cun identilalea cstc un fruct al culturii, li s-a aplical
ii etichet Lle riizborie cLrlluralc- Toate componentele cullu i auiucal
un rcl ilr rcvoia de afirmare a acestei idenlitatli: lirnba. cmia, naliona-
liratea, ieligi.r, i(ona prcprie, obicemile ii aria teriioriali de exli
3. N{odejele rkr'r,,tlir./r;dc rezoh,.uE pfrr lo{d .r aceslor cotr
Jlicrc s xu dovedit hvechire iii incljlacc, .a ri tjprl cle amxte Lil-
tfa-lehnicizare. Gheila a ticut irelcvrnl tefenul, itr nonimilale! ii
grupnnlc rnici .ru irrpiedicul i(brriiiclrca fi locxhzrrer duir nului.
6'l
l1h,.r1 r claborale pen[u alt gen de conflicte. ln conscrinln. din SIi
I irrlir ii piini in Irlanda de Nord. din C caz $i piina in Balcanl. din
AI||( ir (lcnirali $i pin! in Orientul Mijlociu, conlljctclc identitare re-
. |l|tll||r(l la o ]arge panoplie de mijloace militarc s-au ndicalizat li au
r',r us lr fbnne noi de praclicare a violenlei.
'l lnccnirilc diplomaliei clasice au esuat ti ele. Melodelc de rc-
/olvirrc pa$nici a confliclelor cnumerate in Cana Naliunjlor Unite,
r'l[lx)|1r(e pentu lrzul unui sistem inlemalional a]cituit din stale, s au
rIrvfdil ncputincioase in lala noului fcnomen. Cea mai pulin fbnnali-
/[rr tlinlrc aceste metode, ncgocjerca, opusi fbrma]ismuluj judclic al
rl'irr'{ului instilulionalizai de Cutea de la Haga, a manifestat nevoia
rl, r se adapta realitilii, prin trecerca de la vechea $coali distibulivi
||r r(']l de inovare. Dar acest sernnal al cercetitorilor nu a ajuns si fle
r\irrilrt la nivelul diplomatic- Neinlelegerea 1enomelrullri a fost pre_
Ili in Balcani. unde mediatodi ibrmali in tcoala disiribudvA nu au
^In( ui decit si adanceasca prin formulele lor teidinlclc dc sepafarc $i
5. Naliunile Unite, care pcntru rdzboaiele locale elaboraser: doc-
I l $i Nplicascri metoda fol.lelor de rrcnlinere a picii, nu au ntcrs in
lr.rcral Inai departc de separarea pdr(ilor pc o ljnie dc arnistiliu, ine
lr{ icnlit in conflictele intent sau dc rcalizare a picii in coidiliilc u|rui
r(, inlr€ pirti. grcr de definit in ciocnirca culturilor, fi s-au oprit in
I rlr greft;lilor de consmrirc a picii. Mai multi iactori au contdbuit la
(l(ierta rcdusi a ONU in fala conlliclelor acestei pedoade: lipsa de
limdud. cafaclerul limilat al mandatului care nu rispundea situa,tiei de
t)r'rercn ti orienlar€a nailor putcri spre soiulij $i intervenlji prcprii
jrnatc in afam sau doar cu notificafea Consiliului de Secu;ratc. Ci-
I Inr dinnorr pe Hobsbawn:
.....u1ii '80 dr1denonsnd pril fi.boi l utlglo-argcfintnlt lin
1983 | fizboiul ImnJnk din 1980- 1968 cn fi.boaiele cut t n au
n nic de a face u enJi untarca superyuterilor slob b runl o per'
ndnentd tlotihilitate. A ii lle dup,i l9ll9 du r.i.ut noi apettlu ti
hoe in ndi ntulte pAtli trle Eutupd, Asit'i ti A|ririi d.t1it puted
ut1.\n fi-.si antitiedsd, llcsi nu ktu t au blt (bsicat. olit kLl
drept rii.,boaie... Int,udl dd?se(I |u o( (h, t:itt( lLtplti cu cittc Si
d( t:e, n1 \ilLklliile din cc in e mti frot?ntc ttu tribusuit Si le.
ittegrdrii nalioune, Ltestc dctiritdli ttu \? |o1ti'cLtu l)nt! sub
1illurilc clasicc ale fi.hoiulLti intcrnalb d iut.^i|. Lt tldri rl.
aLedna, u\\d Lutn Btllc(Inii au dettonttnl o ]d ilr(tJutll anilor
68 Jacuti pe vena lunii
i predileclie a unor organizalii sau grupuri care invocau legilimitatea
'90, nu existd o linie clarai tre lupteLe intra regionale li un rdz'
boi de tiPul re&i, mai u\tor de recunoscut' il
rare ac'slea s'dr
putea transJonntr. Pe scuft pnneilia Slobali de rd?boi nu a dis-
pdrut. S-a schimb.tt doar"'
6. in palorama conflictelor ultimulul deceniu figureazi rizboiul
declansat de Ilak prin atacarea Kuweitului. Prin lormatui sdu se hca_
ilrerzi in modeluiclasic al conflictelor inteFslatale in care aglesiunea
poate 1i identifioad- Rispunsul a fbst acela al reTolutiilor Consiliului
ic Securitate, dar acpunea de reprimare a apa4 nut unei aliante mili-
tare in jurul SUA, care $i-a as[nul respunderea $i comanda operalu-
nilor. Prin motivalia sa apa4jne tfecutului: este produsul unei dictaturi
militare, ce are !a supo( ideologic un naljonalism arab seculaist
Acesta angajase anteri;r un conflict inter_statal cu kanul, dominat de
o irleologii rivaln, islamicn. Consideralii geo-politjce au condus SUA
la resituarca cclor aloi oponenli $i a rcgiunilor 1or in locunle ce lc ocu-
Dau inaintc de cele douii conflicle.
7. Razboaicle ctin Balca prezinli mai multe elemente noi Pri-
melc conflicle 8rmale de pe harta Europei sunt atribuite descompune-
rii mturale a u ei federalii conslnrite pc solidaritate ideologicd, in
care diferenlcle etiice $i religioase ale rePublicilor componeDte nu
fost estompite qi coitrolale prin exercitdrea onei ptrten cenlmle i in-
iepmtoare. IzbrJcnirea in fo4i a acestor diferenle plaseaze iDsi
b;aiele din Balcani in categorja identitari, rcfractui orictu€i formule
'az-
integntive sau de cooperare pa$nici lh esenF lor $i in ciuda litigiului
teritiorial care a relinui atenlii generali' ele au avut ,,focul interior'' al
factorilor liniind de sfera culiurii: 1imbi, religie, eloie' islorie pDpne'
obiceiuri, crcdirle ti valori specifice
Intervenliile comuniiilii internalionale penhr a stinge aceste con
flicte s au fecul sub semnul carenlei sistemului inlemalional de a ris-
Dunale ,rticulat si coordonat in ctz de crizi Faclodi dc intefr'enlie
au
iost ONU. SUA, NATO ii Europa, fie prio irilialjve diplomatice. fie
Drin actiuni militar€ intr-o mare deZ-ordine $i chiar rivalitate. fire idei
;ahuziioare Fi suportjltridic edecvar' Accentul diplornatic $i militar a
toq pu" n".ino'ir.. neorcrinLl rcgrunii moriratia rr scoPrl 'otidanri-
rii j.rr:urul pl:n ldtiu )r reJotar 'ufi(icrr care Jr puler 'on\lirrrr
o Un mpon al Clubului de la Roma afirma acum doud decenii cI
;rcer!; esle Pdcruloc Srrbilirr'e Brlcrnr.r lan\nr de I L
8. in anii '90 s-a produs rnultiplicarea actclor de tcrorism intema
\u . a ,..r,,ur lhprulci elcul'lrlrrie un proce' in conrrrrdi e\
rionrl.
pansrrre. drte.r||cltt ii ou'.''',r"r" 1r-nn lrul I devcnir bnna Je
Ix\tenitd din rezboaiele de etiberare $i independenli djn;nii .60 ai
dccolonizdrii $i formirii noilor state de pe harta lumii. El este fomra
cxfeme a sindromului identirar, cu ridachi in stuctum tribali a unor
societili, iuand ca pretext temele culnrrale ale.eligiei, timbii, etniei
trad,dei. ..Demasificarca amelor de disrrugere in masa a permis
$i
i(e\ror grupun sd ri/eze accesul la acesle arme. Un grup religioc din
.laponia a utilizat fu 1995 gazul sarin pentru asasinatul colecti-v,
ceea
cc I a_fecut pe Tomer sA anunle pentru secolul )O<I raspandfea terc-
nsmului cu alme bacterioloqice,
$coaia cea mai mare p=entru terorism a fost mentinerea si ac_
(eprdrea conlliclelor adinct consideraLe locale.
nelratate, l5\ate \a
lermenteze ir suc propriu. Luptatorii din lupta antisovieticE din
Afganistan formeazd astdzi nucleul Si elira terorismului inlematio_
ndl. Organizatiric rerori\re din Orienrut Mijtociu iri au ererciliul
cxrstenla cvasilegali dil conflictul vechi de o jumetate de veac
$i
dintre israelili ti palestirienj_ Asemenea conflicte sunr considemte
Je anal.it|j p.totra, t?d \|a/J. Cecilalea .trategilor ce lucrau in logica
.irrrtiiloi cla\rce ii rndruma sd analie/e o.itualie conflictuat;
tennenii inarnicului vizibil_ in dorinla de a contribui la infrangerea
in
lrcestuia, ei au lnarmat $i instruit un no inamic invizibil de maine.
cu mull mri reJurabit si inlrahbit. Esre ca,,ul SUA. care r ,prijinii
Al Queda in Afganisran $i UTK in Batcani sau a foretor arabe iare
au dat fonduri organismelor militanre anri,israeliene. Terorismul
ru
ar avea intinderea $i abilitilile de azi fdre sprijinul tacit,
dar efecliv,
din deceniul anterior
9. Concluzia punctelor anreriorre dezviluie o situatie de crizd slo_
bald. rolal deo(ebi(a de crizelc economjce sau poldce. Este vorba- de
tutala irddecvae mtre provo(arca unui nou iip de connick
^
punrurile pe care in{ituuile. nujlorcele
si ra:_
li ideiltde care sislemul in_
remalional di.pune pentru a ie puteJ slrnge sau
Ueveni.
1l septembrie
,rcier:irile^ inva!a. ra fet ca indi\izii. prin
Soc sau anticipafe.
{ o'rnle invuurir pnn soc sunr mutr mai mari decainrin
cele c rar fi
.r,!c.rre Iorm;rii unej a!iludrnr anI|cipari\e;n sterele pntrlicii. eco_
r^mrer. rclr'rnlogiilor si edu, a!ier. Ln seprembrie. aracLrriie
70 Jocun pe scena tutnu
teroriste din New York $i Washington au fost un Soc nu numdr
pentru societatea anericand, dar $i pentru restul lunii
Ele au constituit un elemeff de rascruce, o intoiircere a pagrml
istoriei. un adeverat sfar$it al secolului XX $i un inceput posibil al
celui urmdtor, nu atat prin elementul de surprjze care nu este irl fa-
voarea celor surprin$i $i nepfegAtili, nici prin noutalea fundamentild
a unor lucruri inexisiente pani atunci. Noutatea sti ln dimensiunea
Drovocirii, abilitatea executiei qi dezveluirea explicite a sfalegiilor
ie se manrrizau $i dezvoltau subleran. elaborate de o mitcare cu
resuNe urnane $i de distrugere subapreciate. Este un moment al
luciditdFi, pe hnge manie, irdignare $ tlaumi.
Pentru anali$ti, ceea ce este nou este desprinderea unui tip de
conflict din masa ambigui de conflicle neclasice a ultimului deceniLl
si ridicarea lui la rang de amenhlare a securitili inlregii luni. Ce
mutalie prod.uce el in concePtele $i metodele utilizate pari acum?
Ca linti $i victinri a unor atacun clevastatoare pentru popuullle $r
bunuri. SUA s-a declarat in stare de ridoi, cu lot ceea ce presupune
aceasre srarc La mobiltSn de re.ur.e $r rna\un speciaie de aptuarc Si
control. Ea a fo$ numiti $i stare de alerte Rizboiul este fbrma cea
mai avansati a conflictului armat. A invocat aperarea legitimi
inscdsi in Carti. ceea ce a fost consident un argument legilim
Dentru actiunile sale. Dar inamicul declarat nu este un stat. ca ir
practica rizboalelor clasice, cu un du$man bire prccizat, ci unul
indicat cu un numc genedc - ,,telorism" Aproape simultan' ca
inamic in accst conflict, au ibst inclu$i sprijinitorii terod$tilor, 1ie
state, insdtulii financiarc, gtuperi sau organizalii Este primul rizboi
al globJlrralii in c.,rc aclorii pol lr. rlalun de slale orgiLri'mcle
nesirlemanentale (aL chiar perso3ne'c Ace5t ralboi esrc du' in
nu;ele civilizaljei si al salvgardarii ei Nu este civilizalia americann
sau vestici, nici aceea a grup lui G8. ci esle civilizalia unicd a
omenirii la singular, care se inthde peste toate continentele cu gmde
diferite de dezvoltare- Sliinla universaln, Ehnologia, economla'
come4ul $j drepluile universale ale omului' problemele globale
dezbdtute de cateva decenii de ONU in conferirle mondiale. toate
pledead pentni o civilizalie unich Sub acest stindard s a creat o coa-
iiti" d. nu .nndannat actele tcroriste de la I I septemb.ie.
Oin acest"tnt" "u." acliunea este justificald 9i legitimi pentru analjst-
unghi.
Din picate, jdeea solidarizarii civilizaliei mondiale in fala primejdiei
a fost din ce in ce mai pulin evocati. pe nnsur: ce frontul unil ce se
anunta in spiritul nultilaleralist al sistenNlui intenaljonal a fbst'
Pa ea L Conflicr. '71
inlocuit de doctrina unilateralismului
ti de nesocotirea instituliilor
Rizboiul impotriva terorismuiui s-a declanrat pe mai multe pla_
nun. dintre care, confom obiectivlrlui siu de a cuprinde
$i ba"el; de
\nriiin alc reronsmuiui. una din ccte mai rmpudanre \r/ibile e\te
)i
rilboiul Llu\ impolri\a reBimului raLoanilor din Alpanrsran. penlru
rnalist, legid jratea acliunii inrreprinse de un nunfr dc
liri din
coatilia nou constiruiti este in odinea logici a desfagurArii
cvenimentelor declan$ate de I 1 septembde.
Pe drept cuvant, acesr pas a fost considerar inceputul unei con_
lruntiri care va lua mult timp, cerut de retea a largA a terorismului,
cle extensia lui intemalionaid, de primejdia accesului la arme de
i
drstrugere masivd de virulenta iui fAri precedenr, de caracterul siu
subverslv. sarcini care pare uria$d, iar penrru sceptici cbiar im_
posibih. Analistul va fi reconfonat rte afirmala unui mare istoric
care in 1960 reflecta asupra mtloacelor de apArare a omenirii, con_
cepuli ca o familie unici, in fala pericolelor najore, ca de exemplu
fizboiul mondial nuclear. Amold Toynbee scria atunci:
,,O itL\titulie paaturt hatA, pin uz,i obicei, drcpt o tdsdturA
petmanentd in pekajul social Si cuhurat, dar intotuleauna, nai
detr_rcrne sdu mdi tdrziu, \'reo r'.ilcare subkntnA.face sA erupd
rulcanul ce doaine. Cd'1d aceasta se intdnptd, otnenbea se Nede
constAnsA, fiuiu li repette, sii ?ncerce teea ce pdnd atunci a
declarat cu tndp\Anare c,i t1u e posibit. Ne sin;in obtisati sd
smulgem din rdddcini r t aSa-zis congetlitat
$i sd-I abolim.
CAnd se ajunge la o alegere intre aJ desfinla noi sau sd n€
desfiink.e el pe noi, ne dAm seame cii nu putetn sa ne nai
petmitem s,i adopthn pozitid cd (acest rdu) este incurabit. Tre_
buie s,1 incercdn sd I vrklecdn .fafi a ne Ldsa paratizali de
.otrvitlgered dnterioaficd o Ninde.:are n e posibid."
Dc)i in calul AfgrnLtznulLi Sr xcdunitc cumuniralii rn
-crrnrronrle "rituoined
Sr rJ nrenrlnut cataclerul mullilatctrl, ete(lele mzboiului
. i Jr!at-nu xu fo. pe nr._. j u r.tcnrix
ilor pc piJnut unor nr otft,\e \o_
. i ,le si ir Llire.tiu elrdh d ii rnr:te t; .n. o . rc;ri !5libane.
"n'.
Se rescrie agenda secolului XXI?
Sun! unii pcntru ca(e Du e nimic Dou sub soare
fi deci agenda
roLrlui secol va avea tcme vechi $i cunoscute. M.rsa de dare. iucri

rile. Fopunerile sFanse in sute de centre de refleclie $i studiu' de
ana!;n ai cerceteri prospective CorcriSht)' miile de dezbateri ti de
lucrAri ale organismetor la5a prea pulin loc penuu subiecle neob-
servate, nesrudiale !i penlru teme noi Dar dacA ne gandim la situa-
rea temelor existente lntr-o noui iemrhie de priorittli Si nlai de sea-
mA la solutiile fezabile $i dezirabile care sd aducd politicile $i stra-
tesiile la nivelul realiti,tilor strigaioare, atunci agenda va fi noui'
PJntru subiectul nostru constand ln studiul conflictelor, interesul
este indreptat spre locul !i resursele ce vor fi alocate penlnr stingr-
tea si orevenirea lor. Dar o enumerare simpln a allor schimbari
dezirabile ln agenda mondiab ne amtd cA rcarc, fdri exceplie, au
implicalii pdvind relafiile intemalionate $i deci conflictele ce Pot
bruia functionarea sistemului global:
l. Punerea relaliilor lntre marile puleri sub sennul unei coope-
rfi crescute,
2. Estomparea logicii geopolitice a controlului de zone de influ_
entd sau pudcte strategice.
'3.
Reforma ONU ca institulie centrald a unui sistem global ce
lnlocuieste vechiul sistem intemaiional
4. Corcctarca procesului de globalizare llr sensul multipola-
ritatii.
5. L3 lel. in domen,ul respecletii vaneudi cullurilor'
6. La fel. ln inlaturarea efectului de agravare a disparit?ilii eco_
7. Cre$terea rolului diplomaliei' al negocierilor $i al metodelor
pasnice di rezolvare a Iitigiilor $i orientarea lor de la procedurile
irsurulionale rigrde la allele fle\rbile $i inovaloare
8. Securilat;. rolul pulerii mililare )i Iehnologia mjlitara ramaLn
esendaie. cu schimbari considerabile de orienlare Pedeclarea si
nal6 cu sistemul global (E uropa, de pxemplu)
11. Prioritatea proceselor infegmtoare faF de Focesele frag_
mentare sau izolalioniste,
12. Acliuni pentru mic$orar€a fraclunlor sar faliilor care
pari omeni.ea, incepand cu cele economice $i terminand cu
culturale.
panea L Conflt.te
13. Un rol crescand al concilierii, devenir concepr cheie in do_
meniul politic, ca 9i ln cel religios.
14. Stingerea focarelor conflictuale considerate cronice. atacuj
concentrat asupra puncrelor fierbinF abordarea problemelor liti_
groase perene.
Abordiri pe termen lung gi previziune, in locul expediente_
-lor 15.soluriilor inspirate de moment.
$i
16, Crearea unor relatii mondiale multilatenle bazate pe trans_
parenJa ti reguli.
17. Asanar€a finanlelor intemalionale
ti actiuni de mare anver_
gur6 lmpotriva traficului ilicit, banilor murdari
$i a operaliunilor
mafiote.
De$i lntr-un interval extrem de scufi, pot fi citate senrne de mi$_
care in \ensul noii age de. ca un corolar togic al e\perienlelor par_
curse, incuaji'loare sunl doar evenimentele car.e do\ede\c luciditale
politic5 9i tiria unor foruri de decizie de a lntreprinde pagi in direclia
unei noi viziuni, care schimbA conceptele
$i m;todele desuete, ireie-
vante Si ineficace lntr-un efort de durata. lntr_o concentare pe ches_
tirlni vitale de interes major. Dezanigitoare sunt erorile de judecati
d recurgerea obstinate h metode desuete $i ineficace.
Ceea ce ne ingeduie o schili posibih
$i o agenda a secolului
XXI este efoftul de a aborda intr-o maniera adecvata rcalitatea con-
flictelor noi. Accasti rendinti evidenliaza rolul cercetarilor inrre_
pinse de insritute de srudii, centre de refleclie, universitali
$i orga_
Dlsme academice sau civile, rol care mire$te rcsponsabilitatca celor
care li se dedicd. InsriruJia gtobatjr5lji fiind releaua qi nu strucrnra
piramidalA, activilatea de cercetare in acest domeniu presupune
o
cooperare intensd, favorizari de tchnicile rapide de inforrnare
comunicare. Pentru o regiune ca aceea a sud-estului european, r,i
9i
zrtati de confljcte deschise sau potenliale, legitura iDtre cenrrele de
cercetare $i refleclje arc sensul unei datorji mai acute, aceea de
creare a unei zone de rclarii pa$njce ca o conlribulic la pacea lumii.
Profilul conflictelor din secolul XXI
Pentru a li pe un teren mai sigur, noua agende ce a;reaprd elabo
frrca de cirre facrorii de decizie va trebui sA separe preocnparile de
rulmi de soluliile inovatoare. penrru a deschide clrnpul de obser_
 Jocuri pe scena l mii
valje pentru cercetitorij angajali in studiul orientat spre soluliona-
rea reali a noilor conflicte.
Trisdturile proceselor actuale. ingrijorerile ce le provoaci $i ris-
curile care lc tnsolesc sunl subiecte arzitoare de analizd sau inler
Folosirea tehnologiei militare modeme, in special a amelor de
distrugere in masi, continua lor proliferare, ameninlarea extinderii
de la nivelul forlelor armate nalonale la acela al acliunii indi\'ldu-
ale sau de grup constiluie prima sursa de primejdie. Ea include
amele ABC, care panA acum au fosl monopol de stat, insA $i riz-
boiul pnn mrjloacele de comuniceLre sau electronice carc au dcvenit
posibile prin diseminarea tehnologiilor de comunicare. Campul de
bitilie $j jnarnicul nu mai sunr clar idenliiicabili; aD devenil dituzi
fi ubicui. in acest Dou decor, angajamentul militar este inlocuit de
acliune punctuald $i contra acliune.
Moiivalia acliuDilor individuale sau de grup pretinde cercetiri
de profunzine. Invocarea unor conandamente mai inalte, conside-
rale sacre (cu peceli religioase), poate aduce la incandescenli fana-
tici credinle de altfel legitime, mergand chiar peni la sacrificiul
voluntar al propriei vieli. Mobilizarea patriotismului pentru rizbo-
iul clasic sau al devoliunii ideologice laice nu a avut njciodate o in_
circAturi emolionali comparabili.
Aldluri dc faciorii economici, poljtici, juridici sau istorici, iden-
ritilrea dcvine uD argumenl central Printrc mullimea de conlidcre te
explicite sau implicite ce urmiresc .jLrstificarea legitimiiilii recurge-
rii la netode vioienle. S a spus ci motivalia economici (confiunta-
rea djfire bogali $i siraci) esre o sursi majori de tensiunc il totusi,
ir cazul ierorismului vedem o panicipare activi a indivizjlor cu
cduca,lie inalti $i cu o situalie ilnanciari buni. Elementul identilar
ii irclude atal pe cei cu o slabi educalie, cat qi pe cci foarle inslru
i!i. car€ pot reclama frusirare. neputinla de a obline stima sau recu
noa$terea - aceslea fiind considerale nevoi psihologicc fundamen-
tale. in acest caz, recurgerea la violcnlt vire din partea categoriilor
cc sunt date la o parte de mersul inrplacabil al dezvoltirii tehnioe $i
inteieclurle. Pc langd adancirca jnegalitililor, aceasta prcvoace fi o
starc psihologici de frustrarc.ii revolta la indjvizi $i grupurile de
oameni. ce par ci sunt incapabili sau prost cchipa! pentnr a partr-
cipa la acliuni consrruclive sau si se bucurc de beneficii langibile
rezlrltate din aceslea.
'75
In confruntdrile actuale este invocala a$a zisa legilirnitare a con
flictelor. Cercurile extremiste invoci in actiunea l;r valori funda-
menral( sau dreprLri i,rrtrcnabile rindepende la. t plr,mfulfj!l
domrnal.er slr;rne.Ju imputriv.r uner purcrr abu,,ive..ru inju,re.
rr,ecilrlater .ociJl;. \Uprimi.e, culU,r of pronrii e.c.r. Acor,lurile
nlemaFondle nu ri.pund acenor 5iruarir. inrruc;r la origine au lon
Inrmulrre p(nlJtr il.ltl de rclalii inlcnrrrionate. ijdr ele Inar conlin
ambiguitili care permir in|erprerb diferile. Clariticiri ajusrari in
)i
ii
dreptul intemalional sunt necesare. Candva prerogative exclusi\,e
ale slatelor suverane, confruntirile se extind acum in mediile de
nasd qi in societatea civili.
Strategiile noilor conflicte, care
. . amele lolo\rte._rareori urm;re,c sunt stlans iegate $i de tacticile
intrangered unul Inamic )t tor_
:rrea tut 5a captlLleze sau ci clute Lrn rcorJ de pace. Scopul aLto
.ilor lor este de a demoraliza societatea pe care o considerd ina_
nicd. de a sparge solidaritatea sociali $j nalionatE, de a paraliza
mecanismele ce ii asigurd funclionarea (transporluri, comunicatii,
infn-mJtii. .;lilare elc., 5i de a desrabili;a 5r LJi.rrrnrr i"rrrru!rile ci
runotmer Jtc. In d!e.t \.o1. Jccslil \e IoJo,e.c re utrc.rri u, r!lre.
plinuind explozii, hcendii, rAspandire a bolilor. ripiri ajrc;te
$i
de saboia.j sau activiHli criminale.
Existi numeroase exemple in care cercetitori de la sute dc cen_
un,i,c. Lu,npJ. r h'nd. r"poniJ ,aJ RJ,ir penr,1,
prcvenrreil,:,1.f
ll_1.--gil
au r,unc ld .ronctu/ii ?\crrna,nrre. ^
r onttrc'etLrf in . uzut
BalJrn. or. cefcclituri drn ,,ona lafgita J Furopei Je .JLJ_e.t au tosl
ue 3semeneJ prczenLi tLt 3cesr prn(e\.
Schita solutiilor de rezolvare fi prerenire
Fiecare conflict arc parametrii sdi distincrvr care neccsrn sotu-
lii,specifice. porririre respecrivetor condilii de rimp $j toc fi imptici
,,tiierea unui nod gordian,, de considercnle binc iDridicinarc, teh-
nici ttiintifice fi al1a dipbmaliei. in rcesr sens, pLuen spune c.r
cxlsti o expcrienli acuDrutali de studii aprofundate. Am cilat
clol1urile intrcprinse rimp de vrco zece ani dc cercer orji din zona
Marii Ncgre $i ELrropa de sLrd est. in ambelc cazuri rvem de_a face.
rn esenF, cu lelrsiuni ce lin de carcgoria conflictelor identjtarc.
Rezullatele lratate fi in capjrolul precedcnr por rr rezunrare dupa
16 Jocuri pe scend lunii
l- Confliciele jdentilare nu pot fi rezolvate prin mijloace cla_
sice si rezistb solutiilor adecvate cazurilor in care obiectul disputei
este materiai ti dislribuibil. ELe pot dura timp indelnngat ti au un
Dotential de contaminale a zonelor mai indnse' in special sub forme
de teronsm ounctual si difuz.
2. Neg;cietile consacrate rezolverii acestor conflicte nu sunt
de lip di\[rburi\. sepdralist cJrr r/ulrlionr'l sau de lipul enclutelor
na.nrce Pecea ooate li lealiTlla cau consolrdara doar frin interdc-
iinnea sporiti a indivizilor sau grupurilor apaninard diferiielor cul-
turi. Ea este definiti pril urmirirea unor lelun comune carc trans-
cenal diferentele culiurale. Foma cea mai apropiati de a o inlelege
este: Daceil drept totalitate a regimurilor inlemalionale de coopera-
re. co;ceDt intr;dus recent in literatura itiinlifici (1983)
3. S;lulia pa$nici urmtueqte proiecte comune construite pe
interese imDanesite din domeniul civilizalei $i care ofed roluri' in
tlmo ce cultura asigtui un statut individual sau colectiv De aceea'
ea aoare ca un rczultat al ,,filosofiei proiectului comun".
4. Aceasii solulie insearnnA prop\rnerea unei formule integra-
toare- care trebuie se mic$oreze asculi$ul confruntErii $i si olere o
substiturie a ei. prinlr un scop nou Acest scop trebuie sA sadsfaca
necesititile vitaG de bunistare, emancipare 5i standarde de via16
mai ridicate- Este falsd ideea ca populatia $i opinia p blici ignori
aceste obiective 9i cA nu pol scipa din plasa simbolurilor $i sloga_
nuriior manipulatoare. Obieclivul supravieluirii in spiritul demni-
t:lii umane;are presupune amenitatea civilizaliei $i excrcitarea li-
fi maj electrizant de'
benililor $i riispunderilor fundamentale poate
cat orice chemare la lupti Si moa(e
5. De indati ce sunt lbnnulate $i activate, proiectele au nevoie
de consolidare institulionale $i legislativa pentru a dobandi un
dru stabil care si asigure funclionalilatea 1or ellcientd.
Pentru regiunca europcani lirgiti, experienla Uniunii Europene
(ale cirei origini Si principii ciiduzitoare au inspirat '.filosofia pro-
iectului comun") este un considcrabil punct de sprijin, nai ales
pentru cd majoilatea lirilor din rcgiune sunt mgajate m proce
de aderare la UE sau aspiri si fie incluse in ca.
Acesle idci rePeti schila abordirii inovaloare a rczolvirii
prevenirii conllictelor, cc trebuie dezvoltati 9i practicali impl
in condiliile unor regiuuri ce vor si nu piafdi cursa civili
contemporane qi a beneficiilor er.
Capitolut 8
Ciile de rezolvare a conflictelor
,....ih on.e .tife.end a cdtui prctunsite
ar putea pune ?n pnnEilie me4nErca pdcii
;i se.uritdlii ituernaliohale, pdrlile w; tu-
bui sd caute sd I rczolre, inainte de toate,
pin tratative, anchetii, nedierc, cotrciliere,
drbttnj, pe cate judiciafi, rc.rrserca ta or
Sanizalii sau a@ftluri leSioBle ,au prnl
onc. nijloace parnice, la ate Eerca tor_,,
An.33.1din Cada Natiunilor Unite
h rnomenrul in care .-a
,frxncrsco. cemnar Caia Nafuniloj Unile la Sjrn
ln ,/rua dc26 iunie to45. documentul incomom inv5la_
l]l'"Iii..i',.r:': e\perien'a Lisii Nariunitor
$i leclia aipra a ceiui
u( ar oo ea raloor mond,dt primul \cop alorganizJfiei
a lo.l ,,rzba_
vrrca genemllltor \ iilna.e de flagelut rrboiutui...
der qi crearea unei
::1::: lT ..mentinercd jusliliej si respedarea obtisaiitor..
a(umale lTp!
sau codrl'cale de djeprul intemalional. Mijludcele-pasnice
rergrllr: a conllicrelor u.rnaresc primut scop cu resur.ete
::
com]ri lalr brT e pe drept. la carr,.e recurge cu pdorilate,,inainle
unei
oe-Inare . I um.lreplul inlemaliondl are mriloace.tabe
de apticarc.
con\rangere sau execulare. Cana de.chrde po,ibrlilatca
inle;venriei
:1::ll'-: *'*r9 in misufa sa oprea\ci eventuata agresiune,.au
rmenrnFrea pac,r $i,5e(unrSlii mondisle. Ea e\le.oncepura
impe\a.
modet pen!ru .isrmut de .ecurirare coreiriva pu'.
il,;:']l..:)lll'
rozrnca: ..UnJt penru roti. toti penux unul.. "ub
Consilul de Securilare
oesemneazlr pe afre\or. infraclor sau delinc\enl
.uni trAmb;F re_
pr€siunii armate inpot jva lui_ Statele membre ri
sunr cnenare sa ris_
Fndi..uimil;nd rr ne. ce devin o fo(.i intemalionata condu.a Je
fcneraI uNU. cL star Inaiof O\L Si nmreg,c O\U
ace-\l \r\lem _a functional nrciodata. ara
,uar cunr rm v;zur In
fiarut cun rcretof inl<|s.arrle. in tilera Canei. fl i to\t blocar
de
 Juuri pc sc?na lutnii
'79
prin rst" la
manle puten, intrucat Cafta le ingaduia sA se opuni urui connicl. inrinte \au dupa inrarea sa in erapa vioJenla.
Ca
orice decizie oNU. rrerooe negocrerih contrnua sa (e bl,e/e pe ratjonilirarea
e.""ttu." i.t"u*a ci ONU n-ajucat in lot timpul Rizboiulut scre mrntrie ale Iegocialorilor. FJe a ;i re,ur .
dubanLlJt modele au\iJrare
rece ci un rol in materie de pace $i rnzboj ln numeroase cazun'
(cistile al
maiematice sau logjce, s-a! imbogAlit metodic prin
analize sociale,
trlrpe
ri" iio,"i" *r. a" -*there; pecii a organizat sa oar ne :.^"::T.:: i' polirice. uu tuprar imponi\a cre>refir comnter
:rlii si
bastrei rnrr aderlrl ,nlemallondle aflalr sub comanoa rrrce.rrruLlrnrj caractenqice evolutiei .itualiei
inLemalionile. Teoria
combalanre. de \epJr.rre a panilof in conflicl tr de'upra\egnere a
., rdeflifice qiruariile grcte !i nerra!abiJe rlirigiite de
ilniilor de arnistitiu A fost de asemenea prczen6 in opera!turi
de ll-i,i"yl',(tu p'obtermte
or\rn0!!re idenrilafer 5i 5h le ocoleasca recurs6nd la
drept tn-
."a'i*. ii a" p.""*lt" , conllictelor ii mai ales a servit <urulrr Inovanve de calali/tue a intereselor
p;nilor oe tdga;e de
ilrJ-.".""i
",.* ti" pentru alesc&carea energiilor $i a pasiunilor in
de con-
J. J.^torsi" a conflictelor' lie pentru asigurareaparu Negocierile riman vujnerabile la influenlele de
context fi con-
negocienlor inue
ric-Ie neolicrale, bLrne oticii sipregatrea lun(tur5. O sur.; de vicrere esle con.lrangerea de dmp d
in prjmul rand pen- rrL||ur \cun Nrgocierile de la incheierea
$i terme_
Cafia ONU, un document scris penlru state' unui ronflici .tau :ub
iJror stale E\re
t- i.'"r,,rii Of.'t. "u. ae\chis in anumrre condrrri in,re inuns.ror si in!,ns.
l.:Il:l-ii:q,,i',6rii.1.j".a.,ut amb,, in,ere(ati de
lirutt. u t'u"'nulur inlemariondl bazdr aproape e\clusi! l':o':1" .farsirurui primului
ra., boi mondiatqi
"*i.."tr
i.'t,"i. i" t"1". locuri ca in preambul:nnui \or' Popoarele Natiu :]l',:::,1" ver\aities..Ap..oape roare negoc,erite de ta .rarlirur
Fnoadet 'l
in direcla sistem care sa cu- 113::1 ""colonialisre ranir .o0r au avul o procupare
iiln. unit"; - se tac aeschideri globrle bdnis imedial6: in
,fti rdreprurile omulur' prcblemele ccnrer ruptelof de independenta penlru colonialild.
".,*i rr u a-rfel dc re'pi iar penru to,
".i"ai
i;; "i .ocrali La anicolul inralnim rL're co onI oblrncrea
!rrbnica a simbolurilor durnnomrei, a ,nrriru
"'";;'.'"
."ii" il"i 'e sdreseaza ls
panilor s: nu \rrrelor ' deri ljilof fr legrlor Fropnr. Aprodpe in nici un cdz onzontul de
'"iea, "ni.or"r af
;;;i" ";J;r,. cum Ii rnrcolul revin la !ocaburarLrl dt rrrnF sr pfoblemele \onsolidarii independe
rermen
unui adevdr tei casli!]|c nu cu fosr
i-i-i.t",.. *".i.i oNU). Relinem insi respectarea lUate in considerare
.r':-"ir*, a" *-lvare pa$nici sunt valabile pentr:u un sistem in revi\tb a melodelor parn,ce preva/ure ,n Caaa e\re
"Jm stutelor' .Trccerea
mult mai Larg decit acela al urr: nu numd pcntru inrlegeres lor. ci !i penrru eramrnarca
CanS mcepcm cu eto_
L rmarino .ucce\runea indicala de lUlierlarcurse in cursul secolului rrerur
.ite..o,c o.||pr ptimut loc inenumerare F'ereprez;nli cler cae\ Anchcra
,'J'i norenr;xl d^: -jil.l- j-T)lil,",ion.rihrie o acdune prelimrnara a rerot!anr unui con_
", ,..1'.iliri"'..
c:rr ti ca o,' incerc.rrea de a irabiti in mod nbiecrr\ i3prete
l",l't':::1.1"1,11
Doua tend
*^rt-" ;i prevenire a conflictelor' lrn epcndenl de afirmat te p;nilor in cru,,ar dc a ol.eri un
"i#"t'."Ja"
** J" ."-""1" ft p.i"inia evoluliei lor' Camcterul lor netbnr vcrnrc dt (rtuar.ei ( onflrcluate. ta rprre sub
$i lablou
drfefite denumiri. ob.
pe ju'ittr' cale-prin vocalie cxploarea
,ri tuigr, Inlold;dunr rcNale. ln!e,ugrlie Jdbilrrer t,ipretof
Va.!-littdintt >t |ilat nol
iair." r"..iiir". ra ;edtalt capat al spectrului soluliilor
(
u'nrrot. monrlof /are.,upraregherc. prevenire. avinizare
"n"" rrarll
iin":, .^* i'a.t.r, institulii si acordui t"ci"l.{:),:,1:tl]i
codilicarii reAull
rtrrr,rc) ( on\enrir din t8gq rnlfoduce .rn. hel/ ,n carle pasnice
Cun'." a. f,"Hae. a fon dis
ururir lo'rbilirdrea (crl.lir lc)07 delalia/j proritul \aU. A,tfel | ,e >i
nbure un cajJcrer
.ere le af iin'i de calirarel l* :':ll"^]i cor.ru.? ice nu sU r obriparorii. cu un carltp
""p..]-ir",. " 'ii,'"'l',,
ii"'^irriLit^t". o a exaltat caracterul liber al negoc rrrtrc illll:
ili,l^ ll
redu\ ta Ll,tercr te mrno-e. con5rir il.i rcrnpnj.rr pe
de apri_
"it!i "rtotaare universaD" 5i o ba/a de
ioi. ."Jr"anat-r. tu ai"l.g (privit drept un Panaceu IcU'r:'rrJre..Intr dde\jr. c! r functrons, mar alF, in Irligir
nurmale
care este dialog sau comlrr
.e ai. .",r tfat.qt. regocjerca, ll,(,r crciile. lrlen.iulcr e,,e nroduce In mnmentLrt rr clrc \la-
.p* un-,.op 6in. definit Esle vorba dc gislYea-ll l0k.rr.co,5 .emt.e/c lm. e de conciliere Ltnde a .ltcrr e.re menrr
"ii*".
ttJ."" ."r"fil r, problemi la fel de clar prccizata: sli urrrrl ..o-e\ si m r rle. . jnd socier:rrea N",i,,,,,ro,
U"i,. .".,iJiri
""ii "
 Jocuri pe scena lumii
Consiliul ti Adunarea organe de anched fi conciliere ln convenJil
de la Strasbourg (1997) privind reglementarea paqnica a diferen_
delor, ancheta este legate de conciliere, iar CSCE, in anii'90'
discutat crearea de organisme speciale pentru ancheti, conciiiere 9i
mediere, care continui in forme dezvoltate fi astazi sub
'""f"pti niscute dir cscE: oscE.
or€anizatiei
este iniroalucerea la o i
pti" a"mifia sa, ancheta
"a,
ventie mai articulate ti mai energicA pentru opnrea unur con
Comisiei neoficia.le anglo"americane de
este arbtat $i de cazul
cheti Drivind situatia din Palestina ln 1945 Pe baza raportului
1946,;a devine oficiall ti propune url plan de constituire a 1 In cele mai multe c^zuri, iniliativa oferirii bunelor oficii revine
shucturi federale a Pa.lestinei, sub tutela britalice Nefiind
de evrei si de arabi, Adunarea Generala creeaze ln aprilie 1947
nouii Comisie de anchetd care ln cateva luni (august 1947)
un raport cu propun€rea lmp64irii Palestirci intI'un stat arab 0i
stai evteu, legate printr-o uniun€ economicS, care' cu unele mod
crri, este adoptat de Adunarea Geftraltr ln noiembrie 1947 ve(
asdel ctr prin intermediul unei Comisii de anchete se adopd o
lutie istorictr de cieare a unor state noi
Este de remarcat ct ancheta a jucat un rol esenlial ln rezol
conflictelor, introducand o fazl, de degajarc, dezamorsare sau
litizare, o faz! de moratoriu, care oPre9ie conhnuarea sau rzbucl
violentei. in dircclia aceasta pteventivE, llncheta a devenit o insti
ap(oape generalizata a sist€mului intemalional. Agenlii ca
eiercitl un sistem permanent de contml privind producerea $i
rca rnateriilor fisionabile, iar celelalte institulii specializate pu
raDoarte qlobale in toate domeniile activitailor esenliale Numerc
organisnie regionale au crcat sisteme de alefttr prevendva, ca
exemplu in sud-est$l Europei (SEE) Societatea global;' care
transDarenta la noi nivele, face din ancheti o practica curent5'
tua1a pe planul neoficial de ONG_uri Si rnai ales de mass-media.
Bunele oficii. de$i necesarmente ln Calti, sunt consrderate
din recuzita metodelor patdce $i au, ca fi ancheta, un rol i
duadv mai ales la inceperca negocierilor sau in intervenFa
rii; ele ajutd negocierile lntr-un mod mai discret $i mai oficios
cat ancheia. Se rezumi la asigurarea de linii de comunicare, la
bilirea de contacte, la explorare 9j informare sau gdzduire. As
in 1956, FranJa angajeaz, negocieri la Melun (Flan!a) cu algeri
carc se prezentau ca guvern provizoliu al Republicii Al
pdn?a L (onjti lc 8l
(CPRA), guvem pe care francezii nu-l recunosreau. problema
con-
sti! dupd e$uarea acestor negocieri, in modul in c:ue eie ar putea fi
rcluate astfel incat poziliile formale ale celor doui Derd sd fie men-
lirure cu micr nodrfrc:rri acceprale. A fosl acceplal; otena de bune
oficii ale Etveliei, care a consral in sediu ti facilititi de fulcdonare
unor negocie prealabile, la sfar$itul anului 1960. intr_o nou,
l!.,i. negocienle se poaae la Evian (Frdnla) $i Lugrin rHlelia. in
lpropterea trontrerel lranceze), Cend reuniunlle se lineau in Franra.
pHnea el\eliane d5jgura Lransponul la CoDferinla aj delegaplor
at-
Serieni, care locuiau to Elvefia.
lnor Fri te4e, DeSi ir titeraturb ele sunt asociate medierii, ambele
l'iind interyenlii ale te4ilor, observam cA obiectivul atet al bunelor
oficii, cet $i al medierii este lnceperca negocierilor. Nu se presu-
pune ci panea ce oferii bune oficri panicipe la ele. de$i poare
r(ista. afa cum pFvede Pactul de la Bogora tTrataul jnter_ameri-
can refedtor la reglementatea pa$nica a diferendetor), din 194g.
Dar piqile pot fi satisfdcute de prestalia te4ului ln bunele sale of!
cii si inreressh in a-j mari auibuliile. AsLfel, in dilerendul di ue
Chile Si Peru, din 1926. SUA oferi bunete sale oficii dupa aceea
ti -Indiei
0c[oneaz, ca mediator. In 1965, URSS ofe$ bune ohcti
9i
Pakistanului peDtru liceperea de negocieri, la care prim-ministrul
$iu e invitat apoi ca mediator.
Medierea reprezitte asistarea Fi ind$marea unei nesocie.i de
cirre un LeII. la lel cum bunele oficii reprezinra pregirrria ei. A5a
cum etiDrologia larjni indicd, mediatorul se afli Ia eAali distanti de
cclc doua pani. Fl esr irnplicat rn procesul rregocieritor qi promo_
veaza cu sdruin(d ajungerea la un acord. Convenlijle de l;
Haga
din 1899 $i 1907 omologheazi pro.edura $i apoi Carra ONU d;_
Si
cunentele organismelor regionale o irclud pe un loc rmDoftant_
(rNU $r ScLrelarul Cencral r$r asuma rrecrenr
oceaqa ,arini iu
1962, izbucne$re conflicrut inrre Indonezia
$j Otanda cu privire la
Inanul Occidenlal (Noua cuinee Occidentale). perile r5sDund Do-
/,ti\ la un upel al Secrcrcrulur Cenerat U Ttranr de l.e..iO,ineae
li. urice a(lirnc prccipiral:i . raj SU{ prop,rn panjtuf urgani/area
'i.
rricut prctrmur:tre \ecrete. Dupa ce p;flrte ac. eptr. SUA .uge
rc.rzA acceptarea ambasadorului amcrican Bunker ca nrediator.
l)trpi un impas de cAreva luni, acesra publici propuncrile sate care
sunl acceplale fl
negocierile sunt reluate la locDinra Dri.rimla*i a
 .lo.uti pe scena Lunii
ambasadorului (l;ing, Middl€burg, Viginia) $i apoi la ONU, cu
participarea lui U Thant. Acordul este semnat in august 1962. In-
iervenlia de mediere a organizaliei a fbst frecvend pani in prezent
Celelalte forme clasice sunt medierea unui stat te( sau a unui $ef
de stat, medierea colective (uneori impusi de iratate, ca in
Congresului de ta viena, l8l5 ), medierea organjsmelor regionale
- in care a excelat (Jrganizalia Statelor Americane qi, in fine, medi-
erea personalA care ofera mai multe garanlii de obiectivitate Si ne-
ulralrrale dec;t sLdlele \au conducAlorii lor.
Toate cerinlele Si regulile practice ale negocierilor se adre
$i mediatorului. in plus acesta este supus unor norme specifice con-
stand in pestrarea increderii celor doua pi4i, capacitatea de a ex'
prima punctul de vedere ai fiectuuia in limbajul qi inlelesui celei-
lalte. de a construi formula finah a soluliei cu gnja echitilii $i
compromisului acceptabil.
Medierea se bucuri de o atenlie speciali ir prczent.
aflate in negocieri au lrevoia sp.ijinului exterior, intr-o lume a i
terdependertei $i conexiunilor mulnple O formi evoluati a ace
sprijin este prezeDta permanenttr a unui te4 care in afara rolului
negocieri serve$te ca argument pentru modificarea pozi,tiilor i
rigide Si intransigente io fala opiniei publice. Ca $i tn cazul
erilor, rolul crescut al medierii in rezolvarea pa$nicn a litigiilor
deulii ti comentdrii speciale.
Concilierca inlemalionah apa(ine tot familiei de intervenlii
te(ilor, dar sub o lbrmi care o inrudeste cu mijloacele l
nale ale arbitraiului $i tribualului inlernaiional. Ca genezi. ea
o extensie a anchetei. alat ancheta. cet $j concilierea fiind
fonne de institutiondlizare a formelor pa$nice elaborate la H
(1899,1907). Concilierea astfel conceputi, consli in activi
unej comisii (dc cinci sau mai mulli membri), reprezertan! ar
slate, deselnnali si rezolve un litigiu carc a rezistat incercerilor
solulionare prin negocieri directc. Exe]nplul cel lnai citat csle sti
gerea lungului conflict ,,Gran Clraco" izbucnit intre Bolivia 5i
raguay. peniru o regiune de care depindea accesul fiuvial la
El a dural mai bine de un secol 9i a fost punctat de rizboaie, bu
oficii (Argentina), intereseie lrusturilor pelrolicre (se gisrse
i
in Chaco) Sj in final crlenlia Conteinlei panamencane de
ciliere alca$itd dir cinci stale anrcricane. Un acord provrzoriu
cste respecot $i rizboilrl se deslitloari din nou irtre 1932 $i l9
paftea I. Conflicte 83
$lingendu-se abia in 1938 prin arbitrajul alror cinci state ame.icane.
l)e$i mecanismele ONU o includ, concilierea pierde din inDortanta
cc i-J dcordal o prma iumalale de secol. C;acrrut ei rmbrsuu.
lnlrc mediere ri arbinai. a tlcut ca noua perioaJa sE dea prete,in!i
rr)eorenr, care nu are caracterul ierarhic
$i mai distanr al concilierii.
Medierea este o inte enlie h negocierj a unui te{ f:rd autorjtate
foliricd Foprie, impticar in dezbateri $i ceudnd o solulie neobli
Satore. Djferenla fali de conciliere esre aceea ci rertul De care il
rcprezinti concilierea este un or8an colectjv, care deiibereazi in
{bsen}a pdrtjlor, tor pentrn a propune o solulie neobligatorie.
Colceptul de concilierc mai este utilizat si peniru a desemna
proce\ul de Inchidere a unei perioade lungi de ien,iunr, nerncredere
{ictize, ca in cazul concilierii postbelice franco_gcrmane.
Arbitrajul este una din cele mai vechi forme de aplanare a unui
lrtigiu. gi ea este din familia tertilor ce intervin, cu iceeasi cerinti
de obiectivitate, echidisranli $i neutralirate ca sj medierea. dar s;b
lorma unei autoritAli exterioare, care elaboreaza o solutie oblieato_
rie. €ntu/ia(mul pcnrru arbiuxj a fost aLal de mare Ia Conrerin"!a de
h Ildga. Inrdr s-a creat Cunea permanenta de Arbirrat de Ia Haga.
In (onceprra de atunci. arbilrrj l \e ocup;i Je rcglementder liligii_
x)r drnlre \lale pnn iuLlecdlori ale)j de acesFa 5r p( brTd dreprului
i|temational. Secole de-a randul, papa de la Rona a fost a;bitrul
$uprem al unor litigii intre regii ti prinlii cre$rini. Esenla merodei
corrsta in alegerea unui jndecitor (sau mai muiri) ad_hoc. India si
Prkr5rxnul. dupa o intervende de concrtrere a premjerutJi bnranic.
dif<rcndut in pnrrnp fronrierei Inr Jjn reg,u ea
!.".'9.1.y*",
KLrr.h-Srnd unur uib nal tormaL din lrei per,o ne duri)tI djn lu,
8,^lJ!ra. Lan $r Suedia, numrle de U thl;r. Lucr;rt< ircepure In
la66 au dural dor ani >r sent,nra J fo,t ac(epldU Je dmbele pini.
ArbrtrirjUt de toate atributele Lrnei Inelode jun.diclionrle. (.e il
diferenliazn alunci de Curtea Inremationala de Justitie, unde staleie
- ca rnembre ah ONL sunt cnemrte \a.\i
re/o \e trlrciile De crre
nLr le por aplani .ingdrcl Preterinra pertru arbirrrt e.re
lu.riricara
do caracterLrl tehnic al unor lirigii $i apoi de taptui ci in arbitrai
plil.Lile i$i aleg singure judecitorii. pani
$i procedu., pe .ure o \,oi
rcspecta arbirrii (sau arbitrul) este supusi acceptirij prealabile a
I'lr1rlor. Numeroase rratale intre stare prevdd clauze conlpronisolii,
r,|re prevnd cd in caz de diferend, de interyretare sau aplicafe, pA.
lile vor recurge la arbirraj. in alte bata!; bilalerale sc stipuleaze
84 .lo,:uri p. scena tunii 85

clauza arbitraiului obligatoriu in orice tip de litigiu. intre cele doue tc.r ii bunele oficii $i a doua, care se referi la arbirraiul. calea
iudi-
dzboaie mondiaie au fost adoptate 9i traiale pentru reglementareai ciar;. recurgerer la oryanrsme $i acorduri. pnma caLsorie comine
paqnici a diferendelor sau de arbitraj $i conciliere care prevedeau 9i, cArle purrn formalizale. cu norme cutumiare 5i reguli_ad_hoc, nes_
ele recurgerea la arbitmj, iar in caz de conflicte de ordin juridic 1b_. rrucrurale rigid. Are ca nucleu negocierea pe care o pregaresc. asis_
losirea Cu4ii Permanente de Justilie Intemalionali Ca 9i in cazul lli.sdu o.preced. esle sensibila la conte\r
$i circurn.la;te. creeaza
medierii sau al anchetei, $i al negocierilor in general, se presupund sorur|| adaptate ta caz. recurge la resu^ele de elperienh_ la
intui!ie
ca un moratoriu functioneazd si ostilitilile sunt suspendate in tim $i ralionamenr inovativ al unor profesionirli. Tine seama de opiniile
pul actividlii lor. Cu toate acesta, arbitrajul cunoaSte aceea$r scal $i poziliile celor in cauzr, de interacfiunea lor 9i face tot posibilul
dere de interes (a $i concilierea. crL solulia sa fie fructui sfaduinlei acesteia. A iloua, incepand
cu
Curt€a Intemalionali de Justitie de la Haga este astizi orbifiajul. accuhd $i decide, indiferent daca pi4ije negocia_/, sau
sia cea mai elocventi a funcfiondrii jurisdicliei intemalionale in nu lnc€piind cu cate. Judiciar,A. are reguli $i proceduri preci\e. in.
materie de litigii interstatale. Ea este $i incorporerea unui dezj rcn'e in.ac-ordufi inlemaionale. Organismele internarionale intra
care a avut mai multe forme in secolul trecut, incepand cu tlror Si ele^in rolul de insrante, de)i Fror apela la metodele primei
Permanenti de Arbirrai de la Haga (1899) si continuand cu Curtea catego.ii. Oricum categoria a doua i$i dezvbluie lnsernniffe; doar
Pemanenti de Justilie (1920)- Curtea lntemalionali de Justilie estei in situalia in care mijloacele primei categorii par epuizate. Faptul
organul judiciar principal al ONU. Judecarorii, in numar de 15, clfregocrerea fr meorerea sunt ciile parnice cel mdj de\ lolosite la
sunt aleSi de Adunarea Generali a ONU pe o perioadi de noua anil inccpul de secol indeamn6 la examindrea mai aprofundala a re\ur_
De$i articolul 94 al Canei prevede cd ,,fiecare memb al Naliuni- $elor pe care ele le oferA solutionirii
Si prevenirii confliclelor_
lor Uniie se obliga si se conformezc bot;rarii Cu4ii In
de Justilie in orice cauzi in care este pa$e", marele obstacol in
iea eficienlej Cu4ii a fost nerespecorea $i incercarea de ocolire
jurjsdicliei obligatorii. In declaralia pe care statele trebuie sA
semneze in acest sens sunt intrcduse atatea rezerve incat pu,tini
simt legali de un angajament ferm. in 1970, din 126 de state
bre doar 44 recunoscuserd jurisdiclia obligatofie. La aceaste situ
se adauga incapacilatea Cu(ii de a implementa deciziile sau de
acorda sancliuni, functie care revine Consiliului de Securitate.
alti sursi de neincredere a provenit de la ritmul lent de lucru
Curtji ;i de la prestalia sa insuficiente. Timp de 35 de ani,
1946 Si 1981, curtea s-a pronunlat ln 58 de hotirari $i a dat I
avize consultative. IatA un caz normal in care Cu ea este sesi
in 1967. Germania. Danemarca Fi Germania (RD au cerut Cu4ii
stabileasce principiile $i normele pentru delimitarea platoului
tinental in Marea Nordului, inlrucat Ge nania nu era multumitl
ce ii revenea Drin aDlicarea de cetre celelalle do e state a
rilor Convenliei din 1958 privind platoul continenlal. convenlie
c e Cermrnia nu o.emna\e.
Cele doua categorii in care se impat ciile pa$nice examr
sunl: prima, care acoPerA negocierile. ancheta, medierea. concili
 Pan"a I Conlicte 87

telor unei solulii. Negociatorul care ln dialogul cu autoritatea deci-

denta insist5 asupra intraDsigenlei sale in negocieri pentru a-qi evi-
oenFa mente sau care spune ceea ce crede ci place Ffilor sdi este
tot alat de periculos ca $i adversarul.
CaPitolul 9 Un negociator - care, prin definilie, este obtigat de doua ori sA
Negocierea !i medierea spuna lucruri dezagreabile, o dari faF de oponent
$i o datd fat6 de
in rezolyarea $ preYenirea conflictelor dc.idenrul prooriu - r.ebuie .a caLrre limbajul prin care menine
lnteresul acestora de a lua in consjderare afirmatiile sale.
Nivelul unei stiri conllictual€ este primul c.iteriu de a exa_
mina sarcinile negociatorului. Acest nivel este reprezentat de indi_
Requlile $i tehnicile care ghideazi negoclerea ql negoclerea cele probabilitilii izbucnirii sau retudrii conflicrului $i este fornar
asistad de te4i, care este medierea, au fost elabolate teorenc $l dlntr o perioadd mai lungi de agravare continui (posibilA, dar evi,
upti"ot" p.n"tii, inA;f"."nt de domeniul care le-a solicitat Existd rabrld) pe care o purem numi pre-crizi:r u1 rntenal mai .cun al
sioli teoieticc care se ocupi de negociefi Atunci cand vorbim
de
rezolve' scoate crizci_propriu-zise, constand intr o rapidA (9i greu evitabih) deteri_
;onflicte, negocierea. chemati sA le eviie sau se Ie
orare finale.
io eua.nU .i.menre cat . chrar dacar 'urr prczenle )i in ahe 'irua In perioada pre,crizei, diplomatia negocierilor are posibilitatea
Lll,.upaLi in carul conniclelol o \emnilrcaLie 'peciala Un aqfelde de a-$i mobiliza intregul potenlial
eleme'nt este relatia intre negociator $i autoritatea
politici Deci- ;i roate resursele. Esenla inter_
politjca externa re.lder^\ale re,,Uhd din rnaliTele ongrnii (onflictelor )i naturii cri-
dentul este cel carc face legitura unei negocjeri cu zelor. In ambele idenrificim pe teren o spirati care coalizeazi
a statului si hotard$te daci ea are sau nu loc, redacteazi Banclatul
operaliei sale in lumjna altor obiective factorii disruptivi ti elimin[ facto i int€gratori. Spirata disrup,
nesociatorului si obiectivele
p-ametrii unei solulii dorite sau accepabile' liv: este vizibili in enunlurile disjunctive (sau,sau): inieresele unei
ma] e"nerul". fi-*"aze
p:rli incompatibile cr interesele celeilalte, acuzatii asupra intenlii
precim qi fazele negocierii, hotiri$le daci ea- se intrerxp€ sau con_
fost auziti lur ri rlirudinilor onile ale unei prifli tali de ccalalta. in\rno\ilin
iinue. aa.e se t"ia SIin ce condilii sau cadru lari de ce a
unei rcleriroare la inc:jlcJrer acordufilor gcnerale .au bildremte. hrind o
nu o datl exc]amalia unui negociator la sfarlitul negocren:
tl Lu padea ad- prejudecate in privinla felului de a cornbate pe oponent prin de
..Mi-a lon Inal grcu sa ncgo(ie/ cu prnea mei' dc'
rer'tr. Nrcaierir"lul )r xlnbulele negocirtonrlui cJ un lchnicran In.n:uirea retemein,crei prelenlrtor sale, a dezvalurrii ariludinii
supus deciziilor politice nu apare mai pregnant ca in cazul conflic- ilrogaDte $r a scopurilor de hegemonie sau profit pe care acesta le
t"lor, in car. miza este uriaqi, angajand soarta inlregii societeli' intreriDe. Ace,r mod dc aburdare Ins:j blochc.rzj negocrcrea ri agrt-
Si-t*tiile lonR;"t,rl. alfera esenliJ de cele cu rnizi nornuli
(ne- vcazi tonul discutiilor, fu timp ce spirala confliotului se dezvoha in
g.li"i." onui acord dc pl6!i a unor aderate financiare a unui cxGrior conform logicii proprii: inarmiri. bugete milit.fe spo te,
,sau
;ext de rezoluiie intr o organizalie intema.tionalA) Pe misura
ln! pregitirea opiniei publice $i chiar acte provocaroare sau demonstra_
njtudinii cons;cinlelor unei regocieri (lemen pe care il folosim liide fo4a. AdevArata misiune a abordirii diptomarice prin negoci
coniunctic cu rnedierca) in cazuri ce pnvesc pacea sau cri esie crearea unei spiralc d€ destinder€ constructivi prin sub-
negociaiorul are rbue rnspunderi covarsitoare Ele sunl: linierea factorilor integratori.
'i. Prezenrarea poziliei sale in tenneni lipsili de ambiguire! 9i O alt, modalitate de a o enunla este qi ,,tmnsfonnarea adversari_
care
atat mai mult de p|ovoctui' inrerpret:ri nedorite ti atitudini lof in parteneri". Importanla schimbddi de sens a spiralci conflicfua-
agrava situalia- lc, care in locul cursnlui ascendent ar l€bui orientate srre desrinderc.
2. Preze;tarea pozjliei adverse cAlrc propda sa parte, in ,'l'.,r( in JenumireJ Ina ruua a rc,,otranr. prcvenrrir oi conflrcrc.au
cei mai obiectivi cu putinli $i cu furnizarca si\tematica a Irnagementului de criza. sub tirluli transformarca conflictelor.
88 .Iocuri pe scena lumii
Sarcina esenliah ln situala de pre-crizi a unui negociator carc
urmire$te triumful unei solutii pa$dce const5-in:
a) introducerea factorilor integmtivi, multiplicarea lor pana h
momentul predominanlei fatA de elementele disrupaive;
b) devalorizarca treptat5 a factorilor disruptivi pan6 la momen-
tul in care ei nu sunt in masura sa susFnA o spimld ascerdentA a
.factorilor de fo(a;
c) favoriza.ea descbiderii pe alt teren $i cu alte teme a unor nq-
gocieri care s, dezbate solufii construite pe factori integrativi, in
cazul in care cadrul propdei negocieri esle refractar, inospitalier
sau insuficient pentru asemenea abordAri;
d) lArgiiea cercului de actori in procesul negocierilor prin intro-
ducerea unor factori constitutivi, prin propunerea unui modemior
sau cointeresarea unui organftm intemalional;
e) facilitarea atragedi ln solufie a tuturor factorilor extramurali
ce pot sprijini punctele a) sau c): comunitatea $tiinfifici, cercuri de
expe{i, societatea civih activtr, organisme intemationale,
mass-media sau lobby.
Ultimul punct este caracterislic diplomafiei jnovatoare, care ca-
uta si deschidA paftii noi pentru scoaterea din impas sau depaqirea
inflexibilitAli negocierilor. SA luam ca exemplu cazul cand, lrl
aceast, faTA pre.ci(r. apare iniliali\a unui \ecin comun .du a unei
lari din regiune de a dezvolta un proiect de interes comun din do-
meniul apei (regularizarii de fluvii), energiei Oaraje pentru hidro-
centrale), ecologiei, exploa6rii unor resurse etc. Prin avantajele
prcmise participanlilor se poale produce o pjerdere de relevanli a
lirigiului su.cepribil de criz;. ln epoca pe (are o plrcurgern si care
acordi mai multi impol1anli societilii civile, reuniuni bilaterale
sau rcgionale in domeniul $tiinlei. culturii, educaFei sau senetilii
pot contribui la acela$i rezultat. Intervenfa indirecti prir asemenea
iniliative a organismclor regionale, care invita !tuile in litigiu, in
calitate de partefleri, la un proiect comnn, poate avea de asemenea
un impact pozitiv.
O situalie prelungiti Ce pre-crizd a existat in tot iimpul Rezbo
iului rece, cu intreruperi punctuale ca ln criza Berlinului $i cea cu-
baneza, Dar nu s-a daloral controlul acectei cri,/e unnf ncgo(ien
capabile sd elaboreze acorduri non-fcrmale ln colaborare judicioasi
asupm regulilor mfinate $i complicale de menlinere a balanlei tero-
rii? In ciuda politicii de crntdinment apl;catd]JniLtnii Sovietice ii a
resrangerilor contactelor economjce lovite de inlerdictii privind
89
rderiile $i tehnologiile stralegice, intrc cele doua puteri nu a exis-
lrl un zid sau badere de nepitruns, ci o inlerfald poroasd prin care
sc stabileau contacte neoficiale ti legeturi stabjle. Un cadru il fur-
iza Conferinla de dezarmare de la Geneva. Expertji ambelor Fri
crau prezenli. iar $edinlele rare l;sau timp unor contacte $i disculii,
crfe treceau dincoio de tema propdu-zise a dezarmadi. Acest orga-
nism iniliat in 1960 avea un statui ambiguu (farA se fie organisn al
oNU, isi desfdsura lucrArile la sediul acesteia, cu secrelanatul asi-
gurat de ONU fi in prezenla unui reprezentant al Secretariatului
(ieneral). De altfel, chiar pe agenda acestuia apAruserb subiecte ca
problema pdmei lovituri, dezvoltarea increderii Si aperarea antira-
fllera. In alara acestui laborator luncr.ionau numeroare organisme
$tiinlifice $i neguvernamentale, unde specialiqti de nivel inalt $i
coDsilieri importanli ai factorilor de decizie puteau avea disculii
semnificative. Cea mai aclivd $i legata direct de problemalica ar
melor nucleare em Conferinfa Pugwash, o ini|ative privati privind
oprirea rizboiului nuclear $i scoaterea ambelor nuclearc din arse-
nalul statelor. A existat oare uD interes comun suficient de marc in-
cal sa se fansforme ln proiect comun? RAspunsul este afirmativ: in
primul rand era evltarea uDui cataclism Duclear iniliat prin eroare,
calcul gretit sau accident Si ln al dollea rand interesul menline i
monopolului nuclear (a$a-numita problema a celei de-a N-a puteri),
care a condus ia Tmtatul de neproliferare. Atunci cend experienlele
cu drmele nucleare au devenit prea costisitoare Si neimponante
pentru pefeclioniri semnificarive, cand valoarea lor demonstrativd
li de intimidare a scazut qi cand prolestele opiniei publice au deve-
nii mai mult decit energice, a fost semnat ti Tratatul de incctarc a
cxpeIienlelor in doub medii $i apoi in trei (sol, aer, apA).
Lecliile ce pot fi deduse pentru ncgocieri din srudiul lorin caz,ul
sonlliclelor sunl urmatoarele:
l. Negocierile nu se reduc la o aciiviiatc a unej reuniuni fomale
$i structuralc, desfi$urate inlr un inierval bine delimitat de timp, ci
se intind pe perioade lungi.
2- Ele imbraci ?n aceasta perioada numeroase lbrlne carc includ
contactele neoficiale, discutiile peNonale, legiturile fadorilor im
plicali in temi (experli. savanli, anali$ti, consilieri). Este un sub-
slral viu al diplonaliei oficiale, deschis continuu spre folosire ti tr
cmnd neintre pt.
3. Ncgocicrca estc astltl mai nult decal uD me.anism in stabili-
fca de acoduri sau o cale pxfnica de fezohJare l lii8illo'r nraj rnult
90 Jocuri pe scena lbtnii
decat un eveniment diplonatic, reuniune sau conferinli; ea este un
proces care, m6nuit cu inteligenli de factoni de decizie politici,
poate deveni o componenti esenliala a unei stdri cle pace
Cu toate acestea, orice fonni ar lmbreca negocierea lrebuie
evitati ercarea de a pune sub selrmul ei forme demonstrative sau
a) folosirea negocierii ca un paravan al unui cLrrs inexorabil spre
uzul ib4ei;
b) vicierea ei prin ameninlarea cu fbria;
c) alterarea negocierij in forme de in$elaciune.
Toate acesle dcvieri sunt plitie prin rcrealizarea sau precarita-
tea acorduriiol.
Medierea, vazuti ca o follna de asistare $i ghidare a unei nego-
cieri, nu are varietatea de forme, lungimea de proces si Sarna de ca'
I:acrere (de la oficial la Personal.i a negocierii. Ea este intervenlia
unui te4 intr o situa{ie de obicei bilalerah aflatd in impas. O sin_
gure exceplie fac Naljunjle Unile. care pot fi privite ca o sursa
permanenti, institulionalizati de mediere.
Mediatorul are dreptul s, Participe la o negociere, si intervina
in disculii ;i si contribuie h gesirea unei solufii- Prin defirilie, el
este imparlial $i are o aDtoritale morale recunoscutd de ambele pir!
ale unui conllici potenlial sau deschis. Ncuttalitatea sa 9i dislarla-
rea egalA de poziliilc ce se conliunta sunt condilii sine quLL non dle
rolului siu. Ce aduce mcdiatorul in plus intr-o negociere legate de
irchiderea sau prevenirea unui conflict?
L Uneori cl este chiar o colrdilie a ljnerii ei. Pi4ile nu
negocierca f'ari sA se asigure de prezenla sa.
2. Medialorul ajuld pirtjle si depaseasc5 siarea de intransigenF
ti sii sc angajeze in cea de compromisuri $i atitudini pasnice
prag esre foa(c dificil de alins $i lnenlinut. dupi ce p6rtile i$i cat-
rigd uneori sus,tinelca de citre opjnia publica locmai prin postura
lor de apiritori neclintili ai unui interes general ,,Salvarea ielei"
este una djn preocuPirile cele mai vii in caz de conflictc, de care
tin scama si negociatorii. in interesul lor de a incufaja atiludini po'
zitive ale adversarilor, mergind pann la facilitarea condiliilor in
care ace$tia po1 si-ii justilice comPromisul
3. Cunoa$terea aminuntiti a dosarului conlliclului irrtr_o versi-
une obiectivd, bazati pe iaplc, in general difenti de cea oficial atir
sata de Par{r.
PaaPo Lcnnjtictc y|
4. Menlinerea pdn racr, limbaj, natura $i modul prezentirii ide-
ilora increderii celor doud pi4i. o sarcjn5 cel pu{inioi arel de difi
cili ca aceea ce se impune negociatorului, preocupar doar de ca$ti-
garea increderii oporentului.
5- Inrrucer panicipe la elaborarea sotutiei, mediatoruhrii se cere
'i dihd re'ur.e inlelecruale. comperentii. e\penei ; capabile \a
produca lofinule, uneon ino\ah\,e.
Ne oprim la acest punct penuu a considera situarea mediatoru
[]i in rapon cu gAsirea elementelor moderatoare, ideltificarea jnre
rcselor inpEti$ite de pirfi $i iniiierea de proiecte comune. Nu nu-
mar ca toate recomandirile ficute negociatorilor in acest sens sunt
valabile pentru mediator, dar eie capitd in cazul mediatorului o di_
Pentru simpla sa prezenti exremi intr-un conflict, mediatorul
cste un reprezentanr al sistemului intemational, chiar daci nu este
nranoatat expres tn acest sens. Celelalte
liri ii cer s6 le lind ia cu-
fent cu evolutia negocierilor, mediatorul fiird penhx eie o sursA
]ai credibili de informare. El intreline.ideci, kgnturi care it avan_
l.Ileazi in formularea unui proiect comun al cdrui prim merir va fi
!lr4erca allor pa emn in rcatr/area , ui. pe ptin refjonal ti ptobal.
I a si negocratorut. rnedj orut poJre rccuq.- drn plrn ta (ele t-ci
nijloace paSnice de a modifica atiludinea ij .cmporramenrul unei
pirlr, menlionate de Parsons: persuasiure, stimulare raportarc la
ii
obligalii generale. Ca $i negociarorul, mediatorut lrcbuie stfie srriin
de calea a-paua ce consti in u7-ul fo4ei sau ameninlarea cu fo4a.
In mediere, sirualiile degenerarive provin din:
L Pierderea obiecrivjralii Si favorizarea uneia din pi4i sau chiar
l)erceperea unei asenenea perdniri.
, 2. Producerea de solulii ce servesc, in principal. inleresele pirlil
(lc care apartine lormal sau infonnal nrediatoaul,
3. lluperea echidistanlei fala de pafli ii favorizarea uneia in
schiDbul unor beneficii speciale, personale sau ale pdrti: sde (con-
((,. . zvrnlrje. rnlerecc e..onomrcer.
:1. Introducerea sub eticheta moderirii
conflictl). .r .r ,ctorilor
eocrcirivi de putere. a amcninlifii cu fo4a sau uzului torlci.
Impnnerea, sub presiune, a unei solutii pe care pdniie sunr
. _5.
oltigate si o accepte, in condiliile de la puncrrr a.
Primele trei cazuri compromit medierea. iar urmit{,arelc doui
nnuleaza toale caracteristicile ei, iicand uzul erichetei medierii .J.j
92 93

Aceste ultime situatii deschid o noua disculie despre ter.tii unui mor\. ne\ancttnnati de normele intematto alc de nfgxni\nele
ul\u, Lamsne in rtara sistemului ti
conflict. in literarura juridice ii polilici, intervenlia tetului se face
'in domeniul soluliei paqnice El se gesegte in aproape toate cillel O pJgina inrunecara in inoria relariitor inlemarronaJe este
inler
vcnlrd rc4utui penUr apjinderca
indicale de Carta ONU, in alari de negocierile diecte: in medie{e' $r int/elinerea unui conflrcr la care
corciliere, anchet, Si, incepend cu arbitrajul' in toate ceib
ju'isdic_ Iu panr.rpa d'rect. Motivele (unl rn grneral prccurate de conside
intemalionale. Rolul nepa$nic, al folot C€opoliticn, iar compo.ramenrul esie ghidar de lipsa de
lionale sau ale organismelor ::nte.qe morate
fort"i. ut t".iito; .ai pulin teoretizat, dar existi faptic cu pri (rup!te caracrerisdce Scolii Duterii. Conlorm geopotiticii.
"i.ii "
sosintS. Rareod p54ile angajatc intr'un conflict riman singure lat .roclnna,na\culi in cunul primutui razboi mondral
.eJ oe-at dorlea. \lrcrgiile globdle ale ii d;zvolta,6 in
marilor pulen in \pecial vi_
l. Te(ul acorald uneia din pirli asistenla tehnicd, militare' fi ,,F?zi conlrolul unor leriLorii cheie. {ie care depind
inre,ele p.lno_
nanciaJa, expertizi, in s€cret sau intr un alt mod cale nu angaje {re\ur(e pnme) si mitirare (\lrdmrori. po\luri
ll::-,,p1T"..'"n
pozllr avantaloase)_ In cele Inai muite locuri, ace$ ,i
oficial. in timpul rizboaielor de independenli. fostele colonii conrol se exer_
procurat sau primit armament atat din pa(ea SUA, cet $i din pa rl.or d:e. c: t-arite vrlarc \au pforecronr tor sunr .upuse
':ill,Jna
||/rf, rlnrr con rct.. Scoald dependenter din felrriile inlema!ronale
URSS si a unor putcn necoloniale sau neutre-
. r ucupat cu \tudiul cdlurilor In
2. Te(ul se implicn d()schis' devenind parle a conflictului, crre periteria cra trnul; in llare de
SUA in r;zboiul i;rc Vietnamul de Nord fi de sud' Corcea p'i" ace\re merode de prurocllre \arr Inrft.rrnere de
,:ll::ll-tl*:,
Nord $l de Sud, iare a declara starea de beligeranli $i folosind ^nIrcle. In atte caluri. n mare pulere poate fi rnrrcsita in dcscht
ucrea uner cnze sau a unui conflict in aria
eticheii internalionala ca in confljctul coreean, unde impotriva C de influenti sau control a
rcei de Nord au luptal !n!i din sisremul ONU r.rei p.rcri n\dle. Aceani acriune me,ge pAna ta inrere.xl
xno,
\ra e oe a e\potta anrameT in orice
3. Te4u1 intervine in corflictele interne, ca in cazul Afganr rona de conflicl, a c5rei exij_
nuiui, cari a cunoscut cel pulin trei intervenfii majore Alle o:::lld".
venlii, ca in rezboaiele afncane, sunt lddrte de. coalilii ale
:ii
[|lne. demonsrrali "l,d9b'$eu.?mfirabit.
Masnirudinea comerrutui cu
de studiile sIpRI. arati ca sQrea conflictuald
.rcrc rllicrne, in unele ca/uri Prupdrr diferilc de \lale {'ri sr prelungil; c.unof nrrr nU poatc fi explicala doar prin lip.a
sDriiin
_ factiunilor opuse (ca dc exemplu Congo/Zrir)' :l:-:l:.l.rniemarlonir 9e
a o curma. ci pr,r\Lpune acriune ipecraia
a
;. Terlii, de data aceasta inccrcand si ramani anonimi, I unnr terh de a o tntrefine
cu sprijin tehnic, financiar 9i prin tumizarea de voluntari in fav Natiunile Unite du fn.r concepule ca centrut cetor
mai semnilr
rea formaliunjlor terorrsle-
c ||ve rclrunr penlru aparaft,a pacir. A)a cum arn vd,,ut
in \ludiul
5. lmplicarea lerlilor in majoitatea ace$or cazuri este filcute cr)r)rlcrcror rntemdtiondle. pdalizia,i\!emului.e.ecuritale
in lrm_
atara Ol\'U $i a obligaliei membrilor sei de a nu recurge la fo4i Fr Kz,/DorLrtut rece.nu r in\emnJt Incel,Iefl preocupanlor In ace\l
nici o imDreiurare. Recent inse a apirut ideea unei legitiniri a a(
(r"Itrr,u dar tererul de Jpti(rlic a fos( accla at
cr,,u,ilor ce ie$eru
unii te4e prin dreptul dlr intervenlie umanilari, in acele situalii orn \ /urut-LJe interc\e maiorc ale marilot p refl.
Acesle conjltcle
care drepturile olnului sunt incalcate in ibrme intolerabile (genc r! I-rcr]lu In Defloddr de tmn/itrc a \tarelnr ce_Si c,5dsd.er:i inde_
!,cndcnla in speciat in deceniul anilor
.60
e!c.) sa;in care unconflid inlcrn afecteazd grav situalia interna
nald (stale in curs de destrinare) L) februarie 1961, Consiliul de Securitate a autorizat
fotosirea
Nu putem exclude posibililrtea cr pe ndsura ce sistelnul Iut'.luf rnlemaliurrle O\U r1 Congu. O rttA situalre In care Con.
narioMi lincle spre unul global, pentru care frontierele $i suvera rrlrrrr Lri 5ecurjr. c r f,utun/ in
nticir misrrri oe rmpunefe a Dricii a
tat;a au pierdut sensul clasic, dreptul de intervenlie sA nu capete Jonelor irakrene din Kuweil In tqqo inrre a,
(rrrr' (,\U . r:n(ii"ii/rr r :rctrunjtc
e.re
anumite;ondi{ii o recunoa$tere fomali. Dar $i atunci, in de menrrnere a pAc,. in dife.
te4ilor nu poate fi uDilatemlt, cj rcglemenlai' de forufi It|( \nrlr.
t<. cori,rinJ In .DeciJl In lnmirerea de rrulc il|rernJlro
ale sistcmujui globrl. Pana in prczerl. recu{crea ld lbrli cLr lllr\'llrlrr JcrcLtarei rnlt,or de ni.t ru. la i ccrc,,re., rrnur
r
"sri
 ulroJuor lsoJ ? nu InrEllnzar rvcl eleluoud o ?3 tlEqc
soqnog ep lwiunue lsoJ e Jolel.luuos €arluo^erd '06. IIU?
u !p .leuoz ul lpuosrsd duEluezerd op ?erelrurul Is ..nNo
veJd" uud roletrlltuor P e.Iru3^ard ep unsltu 09, lollue Inlrs
eds lenl r ptoi{srPtuueH nNO rrlnlor Etttloinllsul Ecrlr
"
'lBnrrturp tsoJ n .iadrntrs
ll
II ap wdnroerd n!-s nNo Ic rlErauaD lrrtl3l3es plol)sl?unu?H
unurcc ulp lllsel ?a1?rrxelduo. sp lrsalclor .lxuoirualut uoJc c;rnl 'urpr?tu rS 3q e^8.ttJ
satr nc pupdetq (0861) I€+IrEq 11961)
RlrlpJ P\drl ur'Bspun €ruuoplooJ Jp JLjctJdo o r/rtortuo)
cL d ofii?nls u! ?t e^uEdrur l?dns? ?-IS I3 Lro audnd ep
'rr rJ rq n\O nudurd IntntDpuelu erltu ur ,,irpuo.r o1.l,r r,1 N 9l?Uoli"ulalln ?elBrunoes Is eered eiuluaul? rr 3l?a auaiq
p^_ery3 el n!3rpu es .erplutun reJEruo €Idnsr el?luntes ep InrllsuoJ tzNes elEod Ig alsoloJ
prcads u1 .apluarueura,n3ei "1rr1' 011;l
-"ztuudro_ alelF ts iluJl .uJHNn .ICJI .dACAddNn .ottJNn rcrJnsur rs rsp 'ellq€laprsuo. lolnd el? Frer35 InrPlsrsos
'UOjOUdNn t,ioU\C er u! eq es ec oFiqsa^ur rs adn4 ep aluelr,Lrllll nc el9oryullrlesE
n\O rt.Lu.rue8ro ner.r:r: :rrrl ui
'rrru<o8 p RtpoiJ_uupurln\nN rrrierrloJ prreJr
gdnp rrlrqrrs . rrrlrl ?dep ed l.Iu luns nu nNO elereolfttu ll4d ? erurglpe op auor'ttl
rp{ lulold- Indnrs .errurnt.l reiLru!tvoJ prielu"CiO rof uoi,,[
'rO .lrd\eord rull nJ elelJljuor rsrof leJrprfl\ rp norB rBtlr
-!qus I? qrnez IndruD .trBluoJ rf
lndruD
.lJSg .euo:aornl nitt 'Qtatr4ltord) rr ort Intrn-lrul lnFlclltuo. ?e&u-loJsuP{ rnlqs
nlrn OM'.letulres rp InrlrsuoJ rS rrrqr r11,3i ,.,o1.,o1urru1r :ieod rnl cur8unlua rProdLu.l nrlrl\ruun rnun le \Ed Inurrd
I.Tuotroor p erner8 rt riur/Jrd rutJ] e qt.rt ,aunl reuo tue.Lr jr1 erse nu asre^p? e{Ilqd 318lEdes ami V (atlrplrnq a.Da'I puo
'dauncludns ap rs lolunuojs ? arelqnp ap rrienlrs reun " IDu-axDad) :|lxpd ?al9.qlpe rs rl3!d ?eftzrlsei :rolal.lguor
?
?l€J rl lnzu^
B{ r^Pl\obnl et\ot urn rlrl)rlJUor ul .flNo lntunur/raJl .rrrjill rp otrrreur ul rluDuodtur telu runrsururrp rorlP n JetrlSou
rd rlrqruodsrp rtuot\r\e ruJroJ luns rlurulrurrd rfs rrruRlur,,rrdJr ra ^lo7rr ludr3 uJ rr'rlue.ep ep uoaun'rBunl elel!^l3rql nlcollthl
[srJurD InlntDOnrrrs JIE Jrto Jlrung ale/r1.roirryl e JrElJdooir uO $ €q?uros uJ uo$,{josqo 3p .lueJns aElnrl?lcods ellr
ap Inlorrrc rs JqureLLr rolelers
tn\ur\uor rp opurdep rrrlrn rd !t snp € ar eacc 'e^"l8 unztc u1:erqo 'qlol el !ue8rn.r ?al
-oldrp pueos olqetsul pLjuerod elJJ nR\ .otua8rJur nNO rfqrsod 3p? erd nu rA ereqBe^erdns el wlrtull alse lotodnJl ln]?p
ne. o-o,r{u 'Irld e orJuriu)LU op lollunlierJdo ErlsuolirunJ ul qlnlJrul'
,t rJ,LIord uor4.un r(BB ?Jrnd rc_r< gnrlrror:ra e,i"rn
l."l lili*
-oJorc iols/ ) Rrtlurnq/t .td!t(E rs 9\ ereJ n nduJtl Inlu edn.)ltl {gllncrJrp glslxe ereclldwoc erlrsFol rolluelqorcl ? Is er?rlp
9s Inqa! r? o^que^e.rd rolrlipuuoj pelEll'lax; 9J 91ar .zauodef:o;i roltinuoi ernp ,r1 aitol rolso.e rednquluoc ezEq ad e3?d nluod
-€se+u? un .^?lsoSnr Inl.uuor ur
nl\lo Is tuEluezeralar rnlsor o5f prura.rd rrurrril v 1qo '8861 uI II3!d ? ereuriuaur ep siroJ
J,el r< rliEulrott, ,p 1".,1,'C.] *e1,,.:' ,,n ?e4!8erd tS ?eJlnllsul uJ 9rews$xa es luauleo ep uolllul
,
0p luozorcl u! undsrp reur nu er?lgurnl o €34t 106, lolluE Inrnderul ?l !!pd €pu?l{ * ?p€lrE:)
nNO rS l€J3ueC lrueFrces €r rtle^cp
lllnd r?ur a nu lBp lerzraep ?zDq ?l DeN qs !l-?z{euor8a: p pqrscjr V '(€puulsl F9l) a.Iprou elus-i e^qeJ]ruues adn]l nc llnq
lnseaold ec-lrqrsod_a1s-g .lzll€uB rf er?Frrer ep eurrr?s rs nBe^[ ) nV (!r.l€ruos) trOSONO '(th€lso8nl uJ edcelord ap ?iroC)
eJeJ elpuodar lolrricerp deuflo]rrr ep ra trttDa aD vutl lsrJpoqLuEJ ur rtirztlPlJ rp e)rDtrrornV) JV LNIII
-rec pulnqutslp .rrEtrlrLrJ r< rrr,rlod rololJrlJuor
'u|uto^ qFruepo.o €lBqes ulp runPuoraJax ulued ?eunlsll^D osunNlt!
lnru:ruop ur 9p drr
?urP rutued )tep ozJzru_rnt qs lru:ur InLuJt\t. p/,eriu
l.Jp letJurl) lop?^Irs tA uJ uol?^resqo eP ?eunlsrl D ZVSnNO (tLob
lole^\n)-Is{ uol?^Fs
IrueluJos Z06l rtr reo .rmrueurn Inrueluop nnurd lnun .nao.rtl uv uJ eIuJueA op eeunlsq ) I/\trg^vNn
e5 tg6t u! rer .rr.u:1s{5 Burue46 ,{tre? pue uonEurotut qO Jp eeunrsrtltr t^lo)lNn (ueqtl ur r?r?ururrur elrojl U']lN I
tpqotg
:SldgID) lotisluourE '(qc1!.4\qr?g) rr8oloco
lnlualuop uI llsrri rq * ?urs alrul lulfpSuezep ? eris^resqo ep E!od) codNn
pprclEr grurEl? ep uolsrs un nNo alp o^qerujolur rolrunrslrrl eet[l !:) uM.cd ? er?uduel I ep ejloJ dI)IJNIn (u€lsDII?d ts
-l^llt? ?llr9luJ etsa .!q?ts e4uJ rolelrruuor e arrus?d uglueuelSal eru! ed€^resqo ep lErllll^ dnrS) dIDoIr'{Nn rol elaruruo.It?
0p pnu?W rnun ?er?^UrurJep ercorde glBreuao sarErrnpv .166I iln".ounc tun. etue.te8rlaq lod4d e oJ?Jldos op nls dllll
ul "ta
atctUruoC t oaitoa t114t11 ou"rs aa unlot
 .- Paftea L Conllicte
9'7

&i:1?:iT.iJtff x'ji::::.:lii":HlTl"i'""il1::r..ffi il,

Capitolul 10 -
Concluzii. Perspective
f3],rffiHi,lfr',.*:r"l*r;r: ;i :r::ril
;Tt'J:t i.l|fi ;i:ru; i"l:, :".Jf ifl :lt, 1.jt,JlJ tft L:L1
Tabloul rcsurselor pen(u rezolvarea pa$nici a conflictelor nu oficiare ri Esranrarea normatitalii
::l-Y:""_]Tl1llyi,*rocieritor
este lncurajator institutii suferind uzura timpului $i neglijarea,
riif='lif$ili
tode vechi pmcticate in situatii noi, ignorarea porenlialului exi
in sectoarele ce ies din zona gnvernelor, intervenlii talzii si costisi :rr rr rl;Frr:,"l;: #r',' '":",* t
toare in cazuri tratabile in sladii iniliale, urmirirea intereselor ,_itei. au con.riruir p,;".ip"r,r osi..,,, .iin,-
:,-l::,'l_"9,'" ".'":"
terrnen scurt, vicierea unei abordEri realisre prin obsesia imaginii
;:li',liiiili il"li,i1ll;:**'::.t:'" IrranJa dc \oro
percepJiei $i supradimensionarea eficienlei expresiei verbale in dia- 'e
log, retorice Si persuasiune. Mai presus de toate sri adeziunea
paianatd a factorilor de decizie la doctrina realistd, bazati pe
lqxinyl,r:j:n::t**:".,*t:,*:rull'lm,
minanJa puterii. Daci adaugam declinul adeziunii la multilarerali
te, ca bazi a sistemului intemalional $i global sau sustinerea
k*,^;::fi ffi #rff ;h ?i:i;::1"""',,""t ;lilli*:i;
tului de preemptiune ln cadrul autoapedrii, ingrijorarea fatE de im
pasul diilorpatnice apare a fi justificad. Mijloacele pa$nice
diplomatice, umbrite de abordarea militarista $i de recureerea
$i cai ."il;'#il)j;'["j"#":,l"xill#::::]]"yT":iT"fl],ll
forlE Si neavand atentie $i sprijin oficial, prolifereaza in initiati
neguvemamentale. S-ar pArea ce pacea lSi gase$te suported in secl
torul neguvernamrnlal $i al mitc6nlor populare. ;";li##nlif, iffill;,:i:;:i",.i##,,liiir"j:
Tnitiarivele ce merir:r Inenrionale lin Je aparitia tcolii i
in negocieri, vizibili si aplicati in cazul conflictelor. in 1966,
):ij jij;:1ti:'.l;; i:t"l 't::i ;x;t::t;: l:r.,,:l{*
grup de profesori de la Londra (crupul de la Londra, condus de
plomatui australian John Bu(on) a orgarizat ut arelier de rezolv
de prcblerre (problen sotuing wotktfiop) per'rIx cazut unui
inr,""'.lj#;riq jlii'r#r.,x{t:.llif:'.'r#ijil,7
flicl de dimensiuDi mici ce izbucnise in Asia de Sud Est, dar
angajase pe iftjonezieni, malaezieni. singaporezi, cnglezi Si
j:l j,*"j*;1i!:13:;:.1,':;fi :",1's;:L?:;'.1:;'x.l;
I
lieni. Documentele produse de atelier sutlt in mod sulrrinzitor
losile ii cirate in solutia idoptati de conlednla oficiati
1q66. calul konlronrarrr. A apar t ideer rcperani rnrlirli\er ),
. I i: ill["::i l': :i;:::..T:,ii i"l]"1i"J::,1.;'[,;:ii:;:
zra apare in tcama acclui an in Cipru (nult inainrc cle
lurci din 1974), cu o experienli reccrrla de conflictc locale in I li':rli:.Tr :li: T.r ii l"r'?llr.' lllltii,ijiT:ll,:; :;
*
iDtre cele doui populalii. Organizarorii proveneau de la de
menlul de la Univer-qity Collele London, iar sponsorlrt era Mi
:"":r ""'"' :l1llil#i:l;ililiiiliT,i*i
lii:r
98 Jocuri pe scena luntii

zilie ca ,dezvoltarea capacita[i ]ocale de a continua proiectul dupi cu.parghii de pedeapse $i risph€) pdntr_un acord inilial sau par
terminarea lui". ca se afldm imediat c5 mobilizarea acestei capacl- !ial. Consultarea aduce aici expertiza anatizei {:le conflid. in ;are
Uli e fa.ura doat penlru conlinuarea semirlarului ti perpeluarea lui. terli sunt speciali$ri, capabili sA dirijeze disculii complexe asupra
in carul lui Fiiher. care a drticulat sislemul ,nteld(tive Conllixt subiectelor care au iscat $j escaladat conflicrul. Ea este de dita
Resol"lton (ICR), apelul teoriei e lnai vast $i mai profund. Comu- nccasta o pregdrire a unui acord valabit, ce va irclude mo.lalitatea
nicarea intfe parli e$e vazula ca un mijloc de a dezbate soluli de rezolvare a diferenlelor in viiror Este important sA notim cA.
analitici a problemej. Cei ce intervin din exterior se v6d in pozili ,lesi la(e pane J'n famr'ra abordirijur baTale pe..ratori..ii
nu pe
de terii cu o misiune diferitd de clasica mediere: ei au ca obi ,,interes", IRC rccunoa;te ci acordul Si negocierea luj se referi la
centrai imbunitdtirea ,,atitudinilor qi a relaliilor intre pdqh pri rnlerese, ca subiect principal. Este un modet aniculat
si realisr.
controlul comunicerii". De fapt. acest rol se exerciti de dou5 care,.dtn pdcate, ifi define$te un rol care nu cupdnde momentul
intr-un model adiacent. esenliai al destinderii $i dezamorsArii, al indoirii spiralei ascendenre
r violenrer. rc/enirdu Si o conldbulre pe planul moditicArii arilu
Stag iul conllictelor Chemarea te4ilor Activit,ti urnl|or st perceplrer. pnn creare. unui climdr ravordbil so|,liei.
Cand atungem l, mi)carea _t RANSCL.ND, un urpani\m
Discu!e conc iiere --> Negocieri dc me_
(asisiarea -." Jiere $r re/olvare a conjliclelof initiar >i condui de
lrofe,orur nor_
vegian Joban caltung, innlnim o origine
$i o fiiial; diferitn. Este
consullare-'
-_ vorba tot de o ONG, construiri tot pe rolul societalii civile
$i aca_
(irnbundtdlirca rclaliilor) (siabilirca iniercselo0 denricein rezolvarea conflictelor, cu un palDares la fei de impresi_
Segregarc Abitaj Consultarc onant, dar ancorari intr-o viziune teorerici mai anplh asuoraiiste_
(imbunala!rca relaliilo0
Inuiur.inrernalional $r prnblernelor tac . elrborar inrr o.r.r: ofra
(controlul oslif ta!lor)
Dislrugere Menlinerea prcil Arbitfaj fi Dlultiple activirare de Johan caltung. Acesta este considerat unul
(conirolul .lin pnniipal exponenti ar nud lof pacri. anr numero>r t nd in_
violentei) (conlrclul oslililalibt) '
(l ra de el Tnnitutului drn O.lo pRjO tpeace Re,e.f.h In\tuure
I
Oslo) ti publicaliilor sale de mare circulalie. Studiile sate asupra
+
vdenlei, imperialismului qi inegatitelilor il apropie de
|coah ;e-
(anaLiza connlcteLor)
pendentei, dar sunt bazate p€ metode strucrurale proD i. TRANS-
CI \D e.rc o retc.r de ccrcelatori sr activisri. \arc ,nrr.pnn,t r.lirrn,
I
v lbrmare $i cercetare in domeniile: Transfor.nliri pagDice ale con
Aslslarea dezbaieii lliclelor, Impuremicirea actorilor de pace, Educarie de pace. J ma
(reducetea inesaLit:!ii)
lr.rn ir pace. Zone de pdcc. Menrinerea pacii. Reconirtierea prr_
Figura nr.4 Schila aclivilalilor ICR nrcA, Dezvoltare, subzistenli, echilate, durubilitare, Culrura pEcii qi
I)ialogul civilizaliitor, Abordarea neviolenrd a securirilii, Dreptu
Metoda ICR este complementari medierij. Intii, ca poate r'lc omului, Democrarizare $i autoderenninarc, cuvemanld globali,
rlul unei pre-negoci.ri sau pre medieri pentru a imburetSli re I'acc $i femei, pace $j analiza dezvoltirii. Exis6 urr rnanual.
iie inlre pirli, inaintc de atacarea prcblemclor de substanii. I',n\tonnrpa. ni dttti pu niitaa..,D,),1,./: :unr .rnure.ul
psihologici care incarce atmoslcra surt^dezacorduilc emoli \r1 peirtru ambi,aJL'n. ONG_Un. protcsufi ,r frlr in con i.t Arl
neinlelegerile $i neincrcderea reciproca ln al doilea l'ind. int' Lrceput cu.surile unei universitali virruaie.
lia consullanlilor din ICR poale fi util! dupi ce controlul vi ID cei 40 de ani de acrivitale sunt citare 40 de inre.\,entii ale
a fost efectuat de arbilraj sau nredicre de forta (o medLerr IRANSCI ND In rezor\ajeJ unor confti!re prirurr ,Je: Razb,,irrt
 lunii
100 .locuri pe scena
rcce; Conflictul Est-Vest dupn 1996; conflicte de {asi in Virgi
Statele Unilei Cuba: Conflictul Nord-Sudi Isracl-Palestina;
Rhodesia-Zimbabwe: Irlanda de Nord; Kashmirt Corcea; Pax Paci
fica; Rdzboiul din Golf; Kurzii; Japonja-UsA; Japonia-Rusia; Iu
goslavia; hindufi-musulmani; Sri Laikat Sonalja; Maya; Chinat
crestinism-ma,homedanism; Ecuadot-Peru (in care a propus
unei zone bi nalionale, adoptata in solulie);Marile Lacuri; Albani
bascii: Gibrallar Cenla/Mellila; Columbia; conflicte jnter-clasi $i
Ceea ce este de retinut in cazul TRANSCEND este interveqi
in srbstanla problemei $i elaborarea soluliei, dincolo de contributi-
ile de apropiere a pi4ilof $i de angajare a societilii civile. Mai
este de luat in considerare miezul central al metodei TRANS
CEND. care inseanrnd transformarea conflictului confbrm unei ie-
$iri din solui.iile conven,lionale ti gdsirea unei folmule inovative:
,,Conflictul este o provocarc cu probleme cc strige <ranscende-mil
mergi in afari,, o fo4A mofice ce mi$ce fiinlele umane, soci
intreaga lume inainle. DacA conflictul conduce la acliune di
tivi, aceasta line de decizia noastrt', scrie Johan Galtung.
analizei sale sunt: diagnostic, pronostic $i lerapie, ultimul
nand formula inovatoare.
Exempleie fumizate de tcoala lui Burton $i de $coala Galtun
sunt probe elocvenle despre intrarea unor actori noi, neguvern
n'.nrali. in rri. h.ilirarii sau caulirii \olu!iilor. reTolvirii \au pte-
venirii conflictelor. Eliberat de consrangerile oficiale, bi
$i tradilionale, acesd actori injecteazi stim i !i formule noi
uzul diplomaliei hrgite, inovatoare.
intr-un alt mod, o noutate fali de practicite sistemului internali
ral o aduce rcgionalismul. Inci inainte de crearca ONU. OSA (Or
ganiza{ia Statelor Americane) a dezvokat o putemic?i $coala de
duri juridice, prin care reprezentani de seama ai dreplului inlemali
nal au elaborat $i structun juridica de prevenirc si rczolval€ a
flictelor. Dupi modelul ei. Organizalia Statelor AfricaDe a
la fel. Existi un sistem elaborat pentru Europa largitn (OSCE),
zultat din prevederile conferintei de la Helsinki (CSCE, 1975).
OSCE (Organizalia pent{r Securltate $i Cooperate in
prcvine din ConfefinJa cu aceleasi teme. Ea este o conferin{i i
rulionalizaii qi poaftA toale trisaturile unui areopag pcrmanent.
cursul lungii ei prcgadri (a fost propLtsa tu 1966 de cere b
panea L Confiicte
r0l
socialist Si a avur o reuniune preg6titoare intre 1972
$i 1975) $i acti,
vjtn!, au existat evotulii intercsante. Astfel, la inceput a fosr conce_
putd pentru Foblemele securit5lii, dar la scult timp s_a adAugat
coo_
perarea. Aceasta se impate in doue: economie
ti alre domenii. As!
lei s-a ajuns la crearea faimoaselor trei ,,co$uri". Ultimul a cdpetat o
dezvoltare ln direclia drepturilor omului, capitol care a avut efecte
nea9teptale pentru regimurile din rAsirit, ca stimul Dentru revendi_
c,ln $i mi)cdri .ociale. Dar sr noriunea de.ecurilat; s_a modifical.
Nepropunandu-$i crcarea unui sistem regional de securitato colecti_
vA cu mijloac€ de impunere a unei sotulii
$i furclionand pe baza
concensului care impiedic6 luarea de deciTiiconrorersate. coooera_
reJ a cap;lal proeminenF pena la momenlul in can, securiLaria si
lie priviti $i asiguratd ca un rezultat al cresterii gradului de coopera_
re. CLroperareJ fitnd un lacrof compoffnl al p6cii. OSCE funcFo_
neazi pe baza unui demers mult mai apropiat de viziunea viitomiui:
r,Jcea e\le lemenul cheje. ea generca_/a securitale conlriu a\umDliei
attor organrsme care considerA ce prin securitate (problema domi-
ran!r' xjungem la pace. O sintagm, fiecvenl lotosira de OSCE e\le
,,pace $i securirate". Actele ce elucideazA demersul specific al
OSCE sunt D€clara$a (numiti $i decalogul), privind principiile ce
guveme:rzi sratele membre, in domeniul politic
,i Mtrsurile de
cretterc a increderii $i securitltii (CSBM) in domeniul militar.
Principiile ce privesc securitatea sunt: nerecurgerca la fo4a
amenintarea cu fo4a, inviolabilitatea froniierelor, intesritatea teri_
loriala. neame\tecul in lreburile inleme. Urmeazd do;a DrinclDii
lenrrale: reglemenlarea pa$nica a diferendelor si coooeraiea inire
strle. urmlre de princrprile egatirar-ii suverane Si egdlii;rrii in drep_
turi, indeplinirea obligaliilor $i respeatfiea drepttrrilor omului qia
libenElilor fu ndamenlale.
Mesurile de cre$tere a lncrederii care au cuprins inilial modifi_
ciri timpurii ale rni$carilor de Fupe maj6re, schimburi $i vizite mi_
litare au fos! amplificate duptr doud Confetinre consacrate acesrut
subiect (Stokholm, 1984-1986 fi Viena, 1989.1992). in anut 1990-
rundele de negocieri Esfvest duc la un nou acord CSBM
$i un
tratat CFIE asupra Fo4elor Convenlionale ln Europa
$i in acela$i an
Adunarea de varf de la Paris creeazA strucrurile noi ale OSCE. Me-
canismele de urgenF ale OSCE vizeazd comunicarea
$i clarificarea
recip.oci rapidi a unor situalii alarmante Si evitarea riscutui de
fizboi (activat de trei ori in tidpul crizei iugoslave) saD indlniri de
toz Jocun pe scena lunii
urgenli ale inallilor funclioMri $i in situalii ce rcclami ajLrtoare
umanilare. La Helsinki, in 1992, se detaliazd 9i perfeclioneazi ho-
tirAr e de la Paris. Cele pe care le scoatem in evidenle sunt preve-
nirea confliclelor si gestionarea crizelor (ce cuprind ancheta, rai
portorii qi operaEunile CSCE de menlinere a pacii) Si reglementa-
rea pa$nicd a diferendelor. Un forum pentru secLrntale pnn coope_,
rare este creat, avand un CentTu d€ prevenire a conflictelor ce
funclioneazi la Viena. Un comisar Penfiu minoritilile nationalg
actioneazd $i in sennalarea $i prevenirea unor potenliale conflicte
ln acest domeniu. Este creati o Curte de conciliere Fi arbitraj $i se
deschide o noud arie de preocupen sistemauce pentru reclucerea
ri\cului unur conllict )r penlru aleda liJnpufie.
Suntem astfel in prezenla unui concept aniculat de securitate
cooperativi, complementari celei coleclive, la care ONU a aspirat
nereNind sa o realizeze. Punerea lui in practica confirma rolul
crescand al organismelor guvernanentale regionale in arhitectur4
sislemului intemalional.
Care este perspectiva Europei? Daci OSCE Si_a asumat o sar_.
cind de securitate cooperanli. neavand mijloacele de constrangere-
hdispensabile unuj sislem de securitale colectivi,^esle aceasta dill
urmi in afara resurselor europene? Se pare ci ru ln primul rand,r
Uniunea Europeane isi constituie fo4e proprii Este unul din obiec'
tivele integrirji sale inir o entitate cu o politici exlema $i cu capa-
crraLed Je a inrervenr in sirualii connicruale. ata (ummernbdi \5
\ub semnul NAIO, au ftcul o in (riza iugosla\5 In decl au
ftanco-gemala din ianuarie 2003, coninand propunenle
doui puleri europene pentru construclia Europei, este men
sistemul de secudtate colecdvA al Europei. Dar se $tie ci un si
colectiv isi realizeazd menirea doar cind devjne universal. N
cend toate statele vor fi cuprinse in sistem, acesta va putea lua md-
suri nepininitoare. Un sistem regional, prin definilie, prive$te P
le4i sub foma altor regiuni rivale, altor ldri sau zone vecine, ca
intrd in ecualia unor posibile cazuri litigioase, aiaturi de incilciri
eventuale ale picii din prcprja sa sferd Crearea unei zone de
ritate colectivi Dreia lozinca securitrtii colective (unul penlru
loli pentru unul), unde,,lo!j" sunt un grup resrans. iar,,nnul" estt
unul special. Dar merilele misurii nu pot li Degate, daca
teza cA regionalismul esle o cale sPre globalism. care in ultilni i
stanli ar pulea si creeze sau se refuci un singur sislcm colectiv ,
In al doilea rdnd. furopa dispune de o aurorirare speciala in
Inalene de conflicte. Nu numai cA a credt o uniune intie membrii
cireia timp de o jumAhte de secol nu a existat nici un caz de pdre-
srre a cailor pa$nice de .eglementare a tirigiilor, ficand rizboi;l
in_
tre aceslra d€ neconcepul. dal a si creat und drn cele mai \peclacu_
rrle reconcttten tstorjce. reconc,lrerea jranco_gefmanA, Reventm la
niezul lectiei ce o di aceaste reconciliere.
Ceea ce ,.a inlamplal a lo\t atlulatea dc
la, to a relelanlei unei
crocnm de inlere\e. Nu mai conla de cinr apanin reritoriije in lid_
8ru. lucru conlrrmat a5rdzi Lle (rrabarerea coridiana.r fronlrerelorde
catre douA populatii, care nici nu remarci cand le trec. Dar ca
inte_
rcsele divergente sa intre in zona de indiferenli
$i s6 fie supuse ui-
lllni tebuia ci existe un interes majot comun, atotcupdnzitor,
lFnsformat intr-un proiect capabii sA absoarbe toat5 arenli4 ener
8ia qj dedicalia celor doud pe4i.
Acest prolect comun la care facem dese referid s-a numit Eu_
(Jpa. Ea reprezinte o comudrare de intercse, la
inceput bazata pe
cele mal neu(e subiecte, aflate ia distanla cea mai mare de culturije
paftencrilor (limb:, vaiori, credinle, rradilii, istorie. objceiuri),
suDrccte Sr Inlercsc apanjndnd \ferei ci\ililatrer. care cuprinde rh
nirnprr. st n{a economie, cumefl. .in6lale. mediu o ce cuno,
si
lrnta ce poate fi incorporati in reteti transferabild. Aceste subiecie
$!nt capabile se formeze un magnet pulemic cate sA adune energi
rlc_fr.re,sursele umane la un loc, punand oamenii si lucreze
inpie-
Ur)5. inJilerenl ce ident'lalicullur.le au.
Este de remarcat ci democratia instaurati in tirile membre
ale
proiectului $i stratul impofiant al societ5di civile tac posibile jden_
lil;r:le mulliple sr concomirenre pe c.rerc pre, pune dczvoharea
lchonrlrrilii omLrlui. \imic din ceea ce a u|mat Si inleracriunea pe
iccr; mare a fopuldriilor nu a adJ\ atirgeje idcnrirarii lof. \rci ;n
rl.lnce/ nu \-a \Inhr mai pulin tr.rnce,,. nici un dl\acian nu \.a cun_
Nidel?l mai pulin alsacian $i nici un gennan mai pulin german prin
xl).Iiua unei .denlil;ti inl:fur;rorre rin scn. geomerricl, a unor
rrl'rc(trre Unice ti a rnnr .land de comune aJoptdle penrru atinpe_
.r s-ar pulea adLce.or.rnr.riei euro|ene. ior
Oricdrc (r:t
rr)r. rre lole_
u enn d.prc nu lipse- In cur\ul Je/\ollan, .ale.onli_
r|l|c, ic]eea de baz?l a inleresLrlui comun, a obiectivului precumpi_
rilrn $i a iDreractiunii crescute indiferent de identir5tjle cultur;le

sunt elementele care pot intreline refleclia $i efoftlrile in privinla
etminArii fortpi din recuzita vieFi sociale ln alte pe4i ale lumii, la
care ne-am refedt succint in lncheierea capiiolu\ri Conflictele se'
coLului XXI. Cu ajntor|jl lor putem incerca elaborarea unei scheme
qenerale de prevenire si rezolv e a conflictelor' se poale ajunge lq
;ceeasi s(hema si din alle doua diJectii: prin srudiul insuficrenlelor
demersului clasic si al fircercirilor inovatoare ale uldmelor decerii
sau pril analiza criticd a situa$lor conJlictuale din diferite zone ale
Lmii, cum ar fi Balcanii $i Caucazul, la cele doui extremitali ale
MEriiNegre. I struclie subiectivd Si ln predominanta virtualului.
Metoda proiectului comun
Premise teor€tice. Ideile de baz6 ale demefiului proiectului
aomun ar putea fi condensate in urm:roafea schiF, pe care o luam
drept concluzie la incu$iunea in teoda $i practica conflictelorl
1. Este acceptati ideea cA obiectivul nu este desfiinJarea
conflict, in generai irealizabill, ci evitarea intrdril lui in starea sa
violenttr.
2. Prevenirea ti rezolvarea confliclelor au drept esentd indep
larea recurgerii la fo4i ti mentinerea sau aducerea conflichilui
_
zona tratamentului pa$nic,
3. in privinla caulelor se accepti multiplicitatea factorilor c
zali, ir contrast cu concentrarea soluliei pe eliminarea unei sin
cauze (strategici, economictr, culturald etc.)
4. Pste acceptabila ideea ci {dzboiul se na$te in mintea oame
nilor; indiferent care ar fi motivalia de fond, qzul forlei line de I
atiludine $r un componament. care la rAndul lor provin drnlr-o
a minlii umane.
5..Enun!d cA tot in lnintea omuiui lrebuie luptat impotriva ra
boiilui esi€ inse drasiic amendat de urmatoarele considemliir
a, eficienla oe a schirnba con!ingeri In mintea omulur $i de :
influenla astfel atitudinil3 ti comportamertul pnn expresra
convingeri (predici, ralionamente, pe{suasiune) este mult mai red
se decat calea creini unui cadru de interacliune uman5, ce l
zeaza formarea atitudinilor $i comporlamentului dorit Acest
este verificat de intreaga experienli a pedagogiei, in care ,'$c
activA" a cfurigat preeminenta, dar este contrazis de inilati
rumeroase, altfel bine intenlionate. de a predica, difuza $i irculca
verbal sau scris convingeri favorabile pacii $i repulsia fali de uzul
roter;
b) iluzia de a rezolva o problemn conflictuald lintind doar planul
Inirial al ide'lof ri menlaliLadtor, Gra a araca probtemele de fb d
5i
zona clocotitoare a factorilor cauzali.
6. Neacordarea locului principal in analize $i solulii a percepliei
fate de realitate. Este una din marile mitologii contempoAne,
oglindid filosofic in preeminenla senmificantDlui fati de sernli6_
crr. d imaginii fara de realitale. in con.iderarea reatiialii ca o con_
7. Neacceptarea rolului cova4itor absolut al dialogului in obli_
nerea solutiilor, pent simplul fapt cA doar un dialog o.ientat sp;e
un obiectiv, cum este negocierea, poate ocupa acest loc.
8. Prcmisa increderii in faptul c6 prcblemele generate de con_
flicte po! fi rezolvate fdri uzul fo4ei, c6 au solulii I4 care se poate
{unge pe cdile diplomatiei. negocierilor sau ajre procedee paSnice.
Acceptarea metaforei rdzboiului ca maladie tratabili $i curabild.
9. Considerarea intereselor ln primul loc al abordArii solutiilor.
farA nici o contradicfie cu \alorile. care pentru modelul matematic.
cel pulin. nu sunt decat miisuri ale imponanlei acordale unor obi_
ective ce la randul lor nu fac decat sd lncorporeze realizarea unor
interese sau necesitati.
10. Convingerea ci uriaga acumulare de cuno$tinte car6 caracte_
rizeazi era noastr6, numitA $i a cunoasterii, nu se referi doar la aria
civilizaliei, ci i la formele $i metodele noi p€nru acceplarea van_
ctdlii culturilor $i a conlucrarilor pa$nice.
Obicctivele. Penrru a putea fi unnirite ftri divagalii $i pentru a
pa$r pe un teren srgur:
L Ponind de la realirarea unui conflict violent real sau poten_
lial, obieclivul principal este eliminarea violenlei $i neulilizarea
2. Gisirea unei solutii durabile prin angajarea ruturor cdilor
f $nice disponibile, incepand cu fi avand in centrul lor nesocieriio,
.ri. e par!i
3- Demararea $i conrrolul unui proces oricar de indelungat, ale
r ,a/c "i fre ma.urrrc pnn sc;derea probabrlir"l,r , ontjrctdJ-i
f,.r
vrtent 51 c.e$terea $anselor solutiei pa$nice si al carui puncl critlc

106 Jocuri pe scena lumii
este definit de $ansele egaie ale altemativelor qi de interseclia
belor care le descriu traiectodile.
4. Elaborarea de scenarii pentu dezvolarea viitoare a
post-conflictuale Si alegerea scenariului cel mai favorabil
tilii soluliei ca ghid pentru acliunile viitoare.
Concepte €sen{iale. lnteresele snnt considerate baza de moti
valie a partenerjlor. Ele lin in pnmul rand de nevoile vitale ale
pulaliilor (resurse, hrana, economie, fonduri etc.) $i de imperati
supravieluirii care conline $i pistrarea identitSlii, exprimata in
de demnitaie ii aulo respect, renume $i autoritate lnteresele r
translormi in: oriectite ce caliuzesc politicile entitAJilor in cauzi
care pot fi diferite, conlradictorii sa comPiet antagoniste.
Srr"dt€giil€ sunt cdile posibile pentru atjngerea obiectivelor,
zate pe resursele disponibile. Modelul matematic al realiztuii
male a obiectivelor prin strategii adecvate se b^zeazA pe utili
(sau valoarea) fiecirui obiecliv qi probabililatea ca o anumitA
tcgie sA duci la atingerei liecarui obiecliv in parte.
ydlorile nu sulrl pnvite in sine (frumos, uril, adeverat), ci
grade de importanli, ndsuri mobile pe scara priorildlilor, suficie
de stabile pentru adetini mentalitatea unei populalii tj specificui I
Cnllrrdli.r cste sfera activilililor unane rapid transferabile, su
fomi de cuno$linle $i aplicalii. al ciror enun! esle universal vala
bil, indiferent dc culturile autorilor utilizatorilof.
sau
C&rrlile sunt sjsteme de credinle si valori, tradili $i obiceiuri
limbi $j istorii specifice, care explici vasta diversitate de culturi
lumii, care impune respect $i cunoaqtere reciprocA.
Proiectul cste ansamblul actiunilor indreptate spre ati
Lurui obiectiv sau obicctive.
Prciectul cotn n este proiectul ce urmere$te un obiectiv
obiecrivc acceptale de mai mulli parleneri. a c6ror paticrparc
rcalizarea lui sc desfiFoari, jndiferent de alte interese 9i obiecti
specifice $i transcendand orice diferenla pe planul culturii lor'
Patii ac{iunii
l. Analiaa ca.ullti c\tprindc descrierea actorilo. principali s
impiicali indirect, !e4i ioteresali, istoria .elaliilor lor $i istoria
laclelor ii discutiilor legate dc difefend, argumcntele fieciruia
patea L Conflicte tol
$uslinerea Si combaterea oponentului. credibilitatea ameninlirilor
$i
Sradni de atraclie a utilizdrii fo(€i, competenla $i aptitudinile susli_
ncfii unei stAri patnice, urmate de:
2. Listd intereselor d.iyeryente Si cotnune li ce inserlmitate au
olc perfix pirli.
3. Inceperea (sau continwrea) negocierilor indjfercnL de t)a-
lLlra lor (precedare de bune oficii, asistate de mediere, completate
(ic un mecanism conciliator) $i men{iDerea contactclor in orice
lo,mi (prc- sau proto-negocied, discutii, conversafi), indepen{ienr
dc abordarea uneia din celelalte cii pa$nice sau chiar dialog (arbi-
traj, jurisdiclie sau organisme inlemalionale) sau a vastei game de
contacte ti dialoguri.
4. Studiu de conrexi, cu intrebarda: in ce masuri situalia
internalionah favo.izeazi sau nu un acord li ce fel de acord ar fi in
spiritul ideilor doDrinante? gi cu inrrebarea: ce factori (persoane,
guvern sau organisme) pot fi angrenati in favoarea unui acord?
5 . Lista factoriLor integ.drori contine transformarea intereselor
conrune in oriactre acceptabile pentru ambele per,ti $i apoj incor_
latate in proiecte comun? posibile susceptibile de acord.
6. Alegetea proiectului camrr? de madmi atractivitate pentru
pifli, apt se ofere cel mai larg cadru pentru urmerirea altor proiecte
comune in capul listei in bate e siruare.
'1. Aplic ea criteriului de seleclie constand in efecrulmaximal
lsupra cre$terii /n.e,.dclix,ii sorietililor $i populaliilor petitor din
conflicr.
8. Satisfacerea altui criteriu esenlial de seleclie constend in
llegcrea tenei proiectului din zona ciriliztliei qi nn a cu]turilor,
penhx evitarea oriciror confruntiri sau diferente din planul valod
lor $i credinlelor.
9. lntro!fucerea grdd&dLi in procesul negocierilor a factorilor
integrativi, pana h punctul depdfirii suportului de care se bucuri
acliunile de fo4n 9i denontarea bazei factorilor {iisruprivj. separa-
Iu i^tidrc.LrncLi.
Impingerea spre periferie a negocierilor asupra contlicleior de
tip disttibutir, de sume nuli sau avand caracteristici de impas in
delungat sau deschiderea unor negocieri noi, lavorabile consideririi
$i adoptirii unui proiect comun (ceea ce poate fi numil rr"dci J).
I0. ,4/€/ la conrributiile colarerale ale organjsmelor neguvema-
mcrltale, academice $i de expcnizi. a mass media, a opjniei publice
ir a socieiitii civile.
108 Jocuri p. scetu I mii
incercarea cle a redtce polarizarea situaliei (prin menline-
11. [rur arord: locuri de muncii, circulatia liberi, imbunititirea
rea zonelor de intemct-iune $i interdependenli) ti a iniraNigenlel .clor de \enit- climat favorabil inilialiveloryi inlreprinderilor San,
eco-
sau rigidit;,tii negociedlor (apirarea unui inleres unilateral ,,cu ori'
ce pre!' este echivalentul eufemistic al accepttuii utilizarii fo(ei). Cu aceste mAsuri preaiabile, putem considera cX sunt intrunite
l2-Utilizmea factorilor emotiri, prczen\i. in special in balanll clementele xnui p.oces de lungi duratii de schimbare a mentalitdli-
opiniei publice, de partea soluliei pa$nice, cu o puternice bazi in /rr, a atitudinii ti comportamentului prin: a) deprinderea de a Iucra
sectorul pacifisi, religios. ecologic $i in cercurile tineretului. Est6' 0lAturi de oameni de culturi $i identitnti diferite, b) m6.irea capaci_
de menliond ca acesa lucru este posibil in orice fazl a negocieriloi Ullii cognitive la scara colecdvi a societdlii, c) invalarea graduaif
a
prin discreditarea justificati a rizboiul{ri in lumina distrugerilor loleranlei fali de credinle ti opinii diferite, d) extinderea resutilor si
inevitabile de bunun $i vieti omene$ti. Opinia ar putea fi definitiv prJcricilor democralice 5i in Iinal convergene \pre mjcul rizaur
de
ca$tigatE doar dupi prezentarca proiectului magnet, prcmilEtor valon $l plecepte comune valabile pentm intreaga omenire.
recompense pentru aspiraiiile de bazi ale socielilii. Liniile definitorii ale abordirii proiectului comun se referi atet
h prevenirea, cat $i la solutionarea conflictelor violente, in mdsuri
F^zele. in f^za prectiticri, incepand cu rclativul echilibru det sI ghideze pa$ii pe orice cale pa$nice ce ar fi folositA. ircepand cu
sansc ale celor doui fbrme fundamentale (patnic ti prin forli) lcgocierile. Ea este udh $i in situafiile de rcconstrucse a perioa_
desfi$urbrii unui conflict, predomine toate strategiile de mai sus. dclor poslconflictuale. proiectul comun nu se substituie lnsimasu_
in faza soluliet, echilibrul este anulat in favoarea rendinlei pa$- rilor de fo4a prevAzute de un sistem general de securitate pentru
fi continuate in stadrul matur.
nice $i aceste strategii pot tcpnma-rea agresiunii. Cu cat adeziunea la starca de pace
si la me-
in laza crt."i, echilibrut este schimbat in favoarea tendinlei vi Iodele ei devine mai larga Si lilojofia proieclului comun se extinde
olenle ce se indrcapii spre utilizarea fo4ei. In acest caz de gesti in comportamentul global, sanctionarca ruperii picii esfe mai fermi
a crizei, prevederile strategiei riman valabile drept componenle $r mar categorici p.in mtloacele unui mecanism adoptat $i aplicat
fornrulei salvatoare ce poate fi impusi sub semnd urgenlei
_
in comun sub umbrela unei organizalii
$i legislafii universale.
pdotr-o mare mobilizare a factorilor exlerion favorabili (organis
internalionale, ca ONU, intervenlia unor autoritili constald in
puteri lucrand in concem sau masive mobitiziri ale opiniei
blice).
In f^za postcrizi, erapa de implementare introduce elemente
precum:
Instituliondlizarea. Solulia care se termini in acesi nodel in
riabil intr-un proiect ce trebuie realizal cerc si fie compleb€
consolidate prin: a) acoduri juridice $i b) inslitulii i
(cel pulin bilaterale) care si-i asigure conlinuitatca-
Actiritlrtea proiectului nu trebuie si a$teple institulii perfecte,
doar acorduri ad hoc, provizorii $i perftctibile in cursui experi
!ej. Punctul de vedere funclionalist subiiniazi rotul foncliunii,
timp ce legaliftii sau structuralistii se intereseazi cu precidere
strucluri institulionale. atribulii, grad de auloritate etc.
Oblinerea Erabnicd de avantaje vizibile $i palpabile Pentru
pulatiile inleresate este de cea mai mare imporlanld petrtru flx
 Pattea L Conllicrc 1ll
15. Burchill, Scotti Deversk, Richdd, Linklater, Andrew, patterson. Mathew,
Reus-Smi!, Chrisrin4 True, Iacqnt, Theories ol tntemotiowt Ret tions,
Houndmills, PalSrave, 2001.
16. Deutsch, Kd1. P/,rred aJ WorA Modclliig. Cnbndgc, Ma$., r 977.
Bibliogralie 17. Fukuyana, Francis. ,{r4 the Neocahs. Anetiu at the Cro$tua.ts.
kndon. Prolile Books, 2006.
18. Hedley. B!ll, Ih?, ,a/cri.al Sr.,?ry, London, Macmiltd, 1977.
19. Holimo, Stanley, Tre Srate of WaL EsBrs oh thc Th.ory dhd practice
Capitotul 1 ti 2 of Intetuational Relatiohs,Praeger. NY, 1965_
20. Holsti, K.J., The Diriding Disciplin . Hegehoht dnd Diye\iry in
l. *** States ik Am.d canflict Repbfts Deparinent of Peac' an'f C Int mdtioial Theory, Boston, Unwin Hyman. 1985.
ndea..*, UPPsala UnjversaY 2 I . Kaufmd, StuarL. Modet, Hate& The Sytubolic potitics of Ethnic Wat,
2. ,Alerdt, Hannai, Ia ./ise .!e la cultwe, (lV Qu est4 qee I'autan€ Cornell Univ. Prcss, Ithac4 2001.
Pdis. Caluna.'d, 1972. 22. Kohanc, Robe4 Nye, Joseph. pavel anl lhterdepen.Ien.ies, Bosrot,
3. Azar. E.; Fdah, N., PDlitical Ditunsion of Conflict in MultidiscipLinary Liltle, Brown. 1977.
Perspettires ah Populati.n and Cdrfict, SvFcuse NY Svracuse Univ' 21. Maghroon, Ray: Ranberg, Benett, Globatitu wrsus Reatisn.
Press,1984. tntematidal Relatiolt Third Debate, Boulder, colorado, westview
4. B@r. Frdch L., Peace Aeai6t WaL The Ecobg, oJ Prc$,1982.
vidlpt.?, So t'.n.isco l elM dnd Co . laEl 24. Millenniun, Joumal of Inlemarional Relalions, The Spe.ial Issue
5. Cartrigh!, David (e.1.). ?fte Pnce ol Peace. Ny' Cffigie Co Rowmd onsident. Philosophi.al Ttudiio6 in Intewtiohal Relariors, London.
md Littlcfield, 1997- 'i( huol oiEonoh,cs, \ummPr.'988.
6. Choucri, N. (ed.), Mllnrlisciplinary Pe5pectires on PaPulation ah4 25. Roscnau, Jmes, Ifte .tru.lt oJ Global lfier.lependezce. London. printer,
trcr, Sylacuse, NY, Syrmusc Univ. Prcss' 1984 1980_
7. Clagelt, Resolutioh: Connibutians ol
C. Snith (ed). Conlt.t 26. Wallerstein, IDmbDel, ?re Mo.ten Wo.A Estuh, Ny, Academic pres,
Reiatioral Senices, Nobe Dame, IndiaM. Univeritv of Nolre t9t4,
Prs,1971. 27. waltz, Kenneth, 'rheorr ol rntematiotal potr,i.s, Addison Westey,
8. Dvoselre, J.B.,'rout ehpirctnita, Pdis Publ de la Sorbonne 1981 Readhg, Mas., 1979.
Parsons, Talcolr, Sotue R4lectio6 oi the Pla oJ Force in
P/oces, ia Intetnal Wat Problehs and APPloaches' T\e Ftee
Hary Eckstein (ed.), NY, 1951 . Capilolul4
10. Pesons. Tal@tt.71? Sdcidi SJJrzft' NY, The Fre€ Pres 1951
1 l Renouvin, Piefte, Histone de rclaliohs inteDntionaux l7 eol
' Pan
7.8. +** Violence n.I ns Caurzs, Paris, UNESCO. 1981.
Hachelte. 1969. 29. Ardey, floben, nlc ?e.ttoial Inpetutive,N\. Athdenm,1966.
30. Bunon, Jolm W-, yt lea.e E\plaihed: 'rhe Sources of ConJtict, Viotenca
and Ctun. md 1'hen Ptew",iaz, Manchesrer, Manchester Univ_ pre$,
Capitolul3 1997.
3I, Cu.rin, Ph. (ed.), /nreridliyr, NY. Harpcr and Row, 1971 .
12. Aron, Ralmond, Pait ?t Suerre: &eorie des rcloti'ni int'mdtio'@B' ir2. Druckrm, D.i Broome, B.i Koeer, S., Valae Dlfete".es and Co"fii.l
ds, 1966. nerrldia,, Joumai of Conflict Resolunon, 32, Seplembcr 1988.
t3. Barkawi, Tdak; Mtuk, LaffeY. DemnLrdcJ, bbetuli\n rhd Wal libi Eibesr'erdr, t., ft. a;ato sr of pace and \var, N\ , y:it..in9, 1979.
RethDking the Denocratic Peace D.tad. Boulder, Colomdo, L Lorenz, Konrad, Otr As/e.'r,rr, NY, Hdcour1. I 966.
Rienner Publishes, 2001 15. Mervi'r, Small: Singer, J.D. (erls.). Genetul Approaches ro the Causes
af
14. Blom, Amdlje; Chart lon, Fr. Thioties et .oh.ertes des Wdf, Cap. v. in Lrerholional WaL Ai Antholosr, Dosey p.ess
izr€dariD,aleJ. Pdis, Hachetle, 2001 Homesood.ll, 19E5.
t12 .loclti pe scena lunii paftea t. Conflicte 3

36. Montagu, M.F. Asbl€y, ft. Naturt of AEtession' llY. Oxford Univ' 54. Walt, Stepiren, It? Odsin ofAuidtces,Irhe , Camcti Univ. pres, 1987.
55. Zdtman, I- William. Ripe Jor Resotation: ConJlict and tntenention in
37. Mortville, Joseph V. (ed.), Preventing Vialryl Confii"r '4 Studl Swedish A\ia. Neq Yo,l. Oxiord t n,reFi.) p,es. ts85.
-Minislry of ForeiSn Affai6, 1997
38. Pruit ded; snyd;, Richafi'Theory and Resedtcho' the causes ofwdt'
Enslewood, Prentice Hall, 1969 Capitolul6
39. wilon, E.o., Sociobiolosr: me Ne, .t)tlll'rlt Cambridge,
56. Alker, H.R., IJ Nat Hwtington s Ciritization, Theh iy,os.?, Reliew
Univ., 1975.
Fern&d tsraDdet Canter, 17 (4), 1995.
57. Brcwn, Sheryl J.i Kinber, M. Schraub (eds.), Resotrikg Third Wottrl
Conflict: Cha engesJot a Nep E/a, Washingron D.C., Un ed States In,
Capttolul s slitute ofPeace. 1992.
5rj. Bulion, James. idolring Deep,Rooted Con'tid: A Handb.ok, Lenh^m
40. Andr€anr, Gilles; Messmer, Piene, .fust,Jr€r ld Suete! Pais, Press,1907.
Po.,2005. 59. Fftset, -l.C., The Atublsraeli C@Jlic.' London Meni]lan, tgg5.
41. Colard, Daniel,Irr telations intematiohales de 1 5 a 4os jouts
60. Ghodi, R., P.ace and tdentity. p^per 10. Inslitule for CoDfllct
Resolulion, ceorgeMason Univ., Fairfax, V4 1995.
42. Grofius, Hugo, Deqle .lrcptLl dzboiului $i dl pdcit, traducere de P
HancaV.. Bucurcsd, Ed $liindfice. 1968 Illnlilr4ol. lqnuet, rhe ctash bt ciyitizatioti and the Ren kine of
World Otd.r, Ny , Simon x\d Schuster, 1996.
a3. Hc;e$on. Enot A, Denoctacv ard war: The End o{ an tllution 62. Malit"a, Mircea, Ten Thousands CLbales, a Sinite Civilization,
Boulder, Colorado, Lynne Rilnner Publishers' 2002 ]nlernatioml PoLirical Science Review, no 21, 1.2000.
44. Ho1st, Johar Joreen, .trrotegic Analttis and the Ma as'nent oJ 163. Mandel4 Nelson, bng WaIk to arr?dom, Johannesburg, MacDonald
Olav Knudsan (ed.), The cow War and Thz New EutoP'' Pumell, 1995.
Macmillan,1996 Petes.S..Th. NeA Middk Lar,, Ny. Henry Hotd, 199J.
45. Holsti, O.r Brody, R.i North, R., Th. Moiagewnt oJ Intemdtidal 65. Rost. Mdc Howard: Rolhman. lay (eds t. rh.or)- and proLLce oa ktnic
i, Intemaliowl lYat Small M. Singef D.' (eds )' Homeward' Conflict Manaeeheht, Th@n ing Su..es and Faiturc, lat\don,
Press, 1985.
Macmillan, 1999.
46. Kegtey Jr., Charles w'; Ravmon4 Ctregorv A A MlkiPolot Pea'e 66. Rubin, Bmett R. (ed.), ?oya\j Cotuplehqsive pea.e in Southeas, Eu-
rope, Catilict Preyehlior in the South galk4ns, New york, Twcntieth
tnndon, Macmillm. i994
Denm William; Gaffnev' Palrick Century Furd Pre$, 1996.
47. tf,athermm, Jdie (ed-):
(1. sisk, TiDothy D., P"wsl Sharins m.t h ematia&l Mediatioh it1 Ettnic
Vavrvnen, Raimo, Bteakine Cy.les ol Violznce: Conflict Prcventid
ContL,n Washitrgton D.C., United Stares Insliture of peacc, 1996.
/dm;ml? C/ires. West Hanford, CT, Kumdian Press. 1999- Spector, 8., Croadrtry, heurijtics for rnposse Re6otui.ns: Retahin|
4E_ Lu l. Michael S-. P/erett,ts Violent Codllcts: A SttateEr Jot
Prev'
eofPeee Ihrnctable Nesoti|tions, Lnnats of the A^pss, Nolember 1995.
Diploda.:r', Washingtot D.C, United Stales Instit 1996-
69. Toffler, A.: Toffler, H., War ahd Anti,War. Suniyat at the Da\|n of the
49_ Miichell, Christopher: Bants , M;cheL Handbook of Cokflict 2/' Cerr,ry, LondoD, Li1!c, Brown, 1993.
The Anabtiel Problen-Solvih8 APzrod./,, t4.don, Printel I 996 10. v{isse. M., "Id ri.auili.ljion Jran o u .nattte", poLirique ittauarc
50. Rotberg, Robert 1., PeacekeePiaq ond Peace Enforc%at
in
MdhoL of Co^lti Prc\Pntr,, wrsluncron DC BroolrnE\
|71 Xhudo, Guma., Diplohaq, dnd Crisis Marusenent ik the Balkdrs,
2000. London, Mernillb, 1996.
51. Sitzet.5.D., Models, Methob Prcgres in Wo Pobics A
^nd 'l
Re;arch Odtsset, Botlde\ weslview Pr€ss, 1990'
52. Thoms, Schelling, s/mre8) ,/ Cotri.t Cambridge H{vdd
Pfess, Mds., 1960 "nc
53- Wallensteen, P-; Axell, Conftict Reelation and the En'l of thc
K, /1. Chdtard, Sofhic, cd?, es et co,rqi:6 &t XX tidck,-paris. Librio,2004
War, Journal ofPeace Resealch, 3l (3), 1994 7.1 Cokcr, CdsLopher, rn? t /rrc London, Blackrelt, 200,1.
"/wa4
112 Jocwi De scena lunii I t3
36. Mon|agu, M.F. Ashley, Nature oJ Agressiot. NY Oxlbrd U t4 Walt. Stephen,Ifte O/i8ttr ,/,4!krcer, Itbaca, Coheu Univ. press, t987.
Press,1976. "he Zannan. L Willian, Ripe Jor Resotutiot: Cotlftict atuj Interydtior nl
37. Mortviue. Joseph V. (ed.), Plewtuing Vialetu Cnfti.'j A tadv Swedi Asia, New York, Oxford Univenjty Prcs, 1985.
Minisq ofForeiSn Affa16, 1997
38- Pruil, Demi Snyder, Richtd,Theott dnd Resedlch on the Couses oJ
Enslewood. Prenti@ HaU, 1969 Ctrpilolul6
39. Wiison. E.O., Sociobiolast: The Neil Svnthesis Cambridg€ H
Univ.,1975.
in. Alkcr, H.R., t Nat Htutingtot s Cirilizatitu, mefl tyftosel, Review
Ferndd Brandel Cdter, 17 (4), 1995.
t? Brown. Sheryl J.i Kinber, M. Sclraub (eds.), Resolrine Third WolM
Coiilict: Challengesfor a New t/4, Washington D.C., Unired Srarcs IF
Capitolul5 $!ute ofPe&e, 1992.
Jdirter lo Suerre?, Pzns' f8. Burton, James, X.rdlving Deep Roote.t Con\tict: A Haadbook.Ilahaft
40. Andreant, Gillesi Meslrlef, Pler/e, Prers, 1907.
Po.,2005. l!9. Fraser. T. c., Ifie,{rab-tlaeli CotrlLr, London, Macmjtlan, 1995.
41. Collard, Daniel, t€r /elations intcmdtioBles de 1945 d hos ioun 00 Ghandi, R., Pedce ard Identit!, Paper 10, Institute fof ConflicL
A. Colin, 1999. Resolution, ceorge Mason Univ., Falfax, Va, 1995.
42. Grolius, Htrgo, D.sPt dleptul tdzboiuhli ti aI pd'ii' traducere d€ lll. Huntinglon, Samuel, Tts Clart of Civiti.dtio, and the Retuaking ol
Hansa V., Bucurelti, Ed. $tiinlifica, 1968. vr'o.ld o/ddl, NY, Sinon dd Schuster, 1996.
43. Hmd€rson. Erlot A, D.tucracv and War: The hd oJ an Mi!.ea Tei Thousan^ C turcs, Sinite Ci)iLization,
62. Malitza, a
Boutder. Colorado, Lynne Ricnner Publishers' 2002. , lntemational Political Science Review, no 21, 1.2000.
44. Holst, Johan Jorgen. SrnteSic Analvsis Md the Manasen'nt of P 163. Mddela Nelson, lr"s
Walk ,o areed,n, Johaonesbury, MacDonald
Olar lftldsen GA\. The coA Wat ond The Ner') Eurcpe' Pumell, 1995.
Macmillan, 1996. 64 Percs,S.. Th. New Middls Eara NY, Hefty Hold, 1993.
45. R; Notth,R,Th. MotuSenent of lttewtio'at
Holrtl, O.; Brody, 65. Ross, Mec HowmdRothnn, Jay (eds.), 7'heort and phctice on Ethnic
in Intematio8l waf, Small M., Singer D.' (eds.), Hom€ward' Conflict ManaSeneht, Theorizing Succes ant Failurc, Lofia4
Prcss. 1985. Macmilld, 1999.
46. Kegley Jr., Charles W.r Raymond, Gre8ory A., A MuhiPol4r Peace 66. Rubin, B6merr R. (ed.), Towatd Conpreheksiye peace in So h.ast Eu-
hndon, Memillan. 1994.
np., Contlict Prcwntion ih the South Batk!6, New yo*. Twenrieth
47- Leatherman. Jdic (ed)i Denffs willian; Gaffnev. Parick Cenury Fund Press, 1996.
Vavrvnen, Raimo, Brcakine Cr.kj oJ Violence: ConJlicl Prcvenih i? Sisk. Timothy D.. Powet Shatnry 4rt1 InLtmational Merliation in Ehtu
Crnll.br WalhiDSron D.C., Unired Slares tnsrilutc ofpeace. 1996.
r"ttaine C,xes,'Nesrtlanford, cT, Kumdian P€ss 1999 ('ll. Spector, B., Cputirid, hewistits fot lry)asse Resotwio'ts: Retanins
48. Lund, Michel S., P/z'entingviolent ConJllcts: A SttuleSjJor tnlractable Negotiatiors, Annals ofrhe AAPSS, November 1995.
Diplona.y, Washingtot D.C., United Stabs INtitute of Peace' 1996 {'!. r'orrrer, A.; Toffler, H., Wat and Atti WaL Suniwt dt rhe Da*tt oI 1?
49. Mitchell, Christopher: Banks'Michel Handbook of Conflict Ree -2l" CeM'D. London, Litile, Brcwn, 1993.
The AnaLrti.al Prcblen'Solin8 4p2l@.t, London, Prinler' 1996' '/0 varisse, M., .Ia reconciLiation frahco-all.nun.te", potitique attun!,tc
50. Rotbere, Roben 1.. Ped.ekePing ana Peace EnJotLzhert d
Methods oJ Cotfiict Prev,nIiot, Washington D-C . Brookings In l?l Xhudo, cMman, DiploMcr ud crisis MaMeement i" the Battans,
2000- London, Macmilld. 1996.
51. Siale\ !.D., Modeb, Methods aad PtoSress i4 Wo d Politics A
R";rcn Od)'$e', Boulder, W4tview Pres, I 990
52. Thomas, Schelling. Tre Stnteev oJ Conflict Canrbridge HNard
Pr€ss, Mds., 1960.
53. K,Conflict Resol ion and tlle End ofthe
Wallensleeo, P.; Axell, /2 Chautdd, Sophie, Ctr?r,Ls d.anflits tlu xX siacte.pads, Libno,200.1.
war, Joumil ofPe&e Relearch,3l (3) 194 I I Coker. CnsLophc., fi",,'rr'",/W,r, LondoD, Btackweti, 200,1.
 4 Jocun pe suna l mii partea L Conflrcte

74. Crocker, A.: HaDpson, Fen Osler; All, Pamcla (eds.). M

Chester t4. Hanpson. Fen Oslerr Malone, David M., f/oh Reactiotl t CoiJticl
Global Chaos: Sotrces oI atul Responses to Inteftatiohdl Conlict, Ptddtiah: Ot'pttunitia jor the UN S!st.n. Boutder. Colohdo, Linnc
hington D.C., United States Instilule ofPeace, 1996. Rle.ne. PublisheN, 2001.
75. Donald, C.F. Danieli Hayes. Bt^d C., Belond Tnditlawl ')5. Johnfon, D. H.N., 1tr,,/z ationat Albitation Dack in Far,,,?, trndon,
The
London, Mrcnillm, 1994. Year Bookol World Affai.s, 1980.
r)6. Malila, M. (coord.), M.Lanisne .tz tcgtehentare
76. Dykc, Nancy 8.. Conf,.t Prewntiat StrateEies to Sustain Peac. in pa;nicd a .liJcren.tetot
Posr Col.! War Wo .l, Report of the Aspen Institute Coniercncc, Ju d,re rrdk, Ed. Politict BucDrerti, 1982.
30-August 3. ')7 Northedge. F.S.r Donctd. M_D. Int n4trrnt Dispugs. t n.ton, The
77. Enzenberger, H.N..4rrsuchen auJ den Burg.tkri.s, Snhtknp, PJljricrl A,|cLr\. to 't.
am Main, 1993.
r)8 Omn, Young, 7r. lrkme.liaties, 7t1in! paxies in Intenatianat
Cri:js,
78- G€r€, Frangois, Za rrarelle g.opolitique. Guews et paix a4otrd Princeton,I967.
Pans, Larousse, 2005. 99. Patchen, Ma4in. Rz'olring Disputes Betueen Natiohs: Caercian ar
79. G€r6, Fmnlois, Parrqlai les euetes? Un sia.Le de gaopolitique, Con.illart ,l Durham, N.C., Duke Univcsity pre$, 1998.
Lmusse, 2003. I (I). Stein, J. (cd.), Germs r, /!e raDte. Baltimore.
.tohns Hopklns Univ_ press,
80. tleisbourg. Frdncis. tz bascLLenent du no e, Ptis. Poliri 1980.
intomationale. Auromne, 2001. l0r.zdLnd. William t.; Rasmusscn, J. tr{is (eds.). peacenakins n1
81. l€sboune, Jrcques er al., lzs perspectires eeopolitiques apras hftrnation4l Canllict: Metha^ md Z?.tni4!er, Wa5lingron D.C..
anentuts d. s.ptcnbre, Ptos, Futuribles, N269, nov- 2001. Uniled States lnstirute ofpcace, 1997.
82. Michrcl, Klare. The Ne|9 Geoslaphr oJ C.tttic1, FoteiEn
May/June, 2001.
83. Peck, Daniel, ftc Wal Machine. The Rdtianalizdtia$ of Sldughter in
Mad€l, Asa New Haven, Yale U.iv. Pres, 1993.
84 Ross, M., The culture of Conllitt: Interyrctations and hxerests r02 Bluwens, We er; Reychle., Luc (eris.), rn,4r,l conflid pterehLion,
Cahpatuti,e Perspectiw. Ncw Haven. Yale Unive.sity Press. 1993. London, Brasey s, 1994.
85. Segbergs, Klaus; Imbusch, KcNlin (cds.), The Globali...ttion af l0:l Bo$e. Michaelj Doschct, Thomas, uN peaceke.ping: A Dacunentdry
Erdp?, MiiNten, Lit Verlag, 2000. /,r/d!cr;dr, The Hagnc:Ktuwer Law Inlomationxl. 1999.
86. Watts. 8.D., Cldrs?etzian Frittiot ot.l Futule War, Washington D 10,{. C.hiil, Kevir M. (ed.), Pr.ventiw DiplohaLr: StoppinE .Wdrs h..fote
Institule for National Srrategic Studies, 1996. Trel S,a/r, New Yo.k, Basic Books, I 996.
87. Weinbe'ler. C.i Schweirr\ P.. Umdtorul fi.boi nadial Bucureqti. roJ.Crocter, Clreste. A.j Smock, David R., At.a, Catrlict Ra\otution: The
Antet,1997. U.S. Role in Pacenakrry, Washingron D.C., United SBrcs InsriLurc of

106 DiaDond, Louhei John, McDan?Jd. I,trki-rrc.k DipLonacr: A Srstems

Capilolol I Apptoachlo Peoce, \Nest H^nford. CT, Kumadan pres, 1996.
l07.Drucknann, D^niel. Eounda,)^ Rote Con|titt: Negotiatjors as a Dial
88. Aleapapa. Mfi\$. Buildhg Confi.lerce, Resolving Co'ilicts, nerp,,riyen4s. JCR, Dec 1977.
Lumpur, InsLiiutc ofStralesic and IntenaLional SLudies (lsiS), I989. 108 GrltuDg, Johan, peace b! pedLcltl Mcl,!, peace aDd Conitict
89. Bcdiaoui, Mollammcd. l? raelenent pacliqle des djffarends aJricai Devclopme.r and CivjUzadon, Oslo, InLemational peace Rcsedch rrsli
Pdis, AFDJ XVIil, 1972. Lurc, 1996.
90. Caflish, Lucius. a'drc,bde Iatuitrage intefttatiqr?. AIDI,1979. 109 (lcorye. Alcxande. L.,
r'.,.eftt penuasjan: Coercive DipLomaq as an
9l Cor,.l P.. In .onci liatiotr ,tz,rdlio,?lc, Pdis, Pedone.l968. Allennt e 10 Wal, Washirgton D,C., Unired Srates Institure of peace,
92 Flory,M , Negociatjan ou digdg.nrnt ai AlEnri.. Arm thnlais dtlit 199t.
rcm.,I961. rl0.Hopnann, T., f,o Para.lit,6 aJ Ne|otiatiart: Bargoinnry ontl ptohleh
93. Cregory, Martyn, Rho.lesia: lronl Lusdkt b khrdst.t. Tlt W Solvihg ln Flexibk htenotianal N.Botiations and tvtutizli,h, Anrats of
Today..ldn . 1980. Lhc AAPSs. Novembcr 1990
 116 Jocuri pe scena lutnii

111. Rupesinshe, Kumr (cd.). c,n i.r TrunsJou@tun, Ncw Yotk.

Maitin s Pres, 1995.

Capitolul l0 PARTEA A II.A

)12.Bast I'atts abont tli. UN, UN, NY, 1998
113. Bolinrin6anu, A.i MaliG M., Cata ONU, BNuretti, Ed. Politica, 1970: NEGOCIERI
v I l4.Bunon, Jarnes. Corlitt: Resolution a't.l Prerention, 51. Madin s
NY, 1990. .r '' :,
I ls.Chayes, Abra'ni Antoni4 Hmdler Chayes (eds.). Prerehtint Conllicl
N€gocierilc
the Past-Comnist WdrLl: Mobilizitg lhtemationat and
OrSari?zrirnr Washinglon D.C., Thc Brookjngs Instituton. 1996.
lt 6. ConJlict Preyention itr the Black Sea Alea, Prc.eedings of wortshop (^...
lastllcarca negoctcrrtnr
ihe Black Sca Udvcsily Foundation, Romanian Joumnl of
Afans lV (l). 1998.
1l7.iiisher, Ronald J.,1ntura.ri,e Conlid RerolLd,u, Sy.acuse Univ. Modele ale negocierilor bilaterale
/.
\99
ll8.Galtung, Johdr Jacobsen. Cdl C., ,!eal.l"tr8 Jot Peace. rh. Roa.t
T'anr.crzl, Pluto Prc$, t ndon,2000. Modcle ale negocicrilor multitaterale
I 19.Coodrich. Leland. ft,
U,,tr€d /Va,,,,r, NY, Thomas CroweuCo.,1959.
120.Kuroda, Michiloi Rupesinghe, Kunar (eds.), tdlb Waml,8 arl
Rdrldlrn, New York, St. Manin s Prcss, 1992. Ncgocieri multilateralet un studiu comparativ
121.Multilatelalisn antl the UN. UN, NY, Journal of Development P
no- 17. 1987.
I22.Peck. Connie. The Uhne.l Natiohs as a DisDute Seule'nent ScoalIr inovativi
InprorinB Methanisns fot the Prcwntion anl Revnuio, aJ C
The Hague:Kluwer Law Internation.l. 1996.
luJw. el Ad"r. Ppa.'. S,.uriD Calea 2 $i calca 3
l2{.Symonk,c:. Ro teld. Dan
"nt1
Prcrention: Sipti-UNESCO Hardrrot, New York. Oxfod Univ.
1998.
Terfii
l24.van walravcn. K. Lar\ wam'nq and ..nlli. t rrc'"nt ^n.
and Potsibilities, i^ SJ'hposiutu on Ea/b Wamins and
Prev€zd,n, The Hague, 1998. Modele conceptuale

Cultulile

Stiluri dc negocieri. gcoli diplomntice

Ncgociatorii
 Capitotul I
Negocierile

,i"l'iri,f il",H?""";#fi .;:::*y*:,#:':;jff r,Jjs",",.i;

,tffi
iltp,+*"f''.:##+1:?'i,iiilli:f {'r,i,ffi
cear sau,ra o cea$c, de cafea. pentru
a inlelel

;?.jfTidfilii lii:"i[:#ilil ".-, mu,ei, jna,e,

i"j rf;lli;il,:ff fiffi:ll,f ff t[T il", ffi ?1:3fl.j
o,

ffi#in" ffirl:Tll#ffiy
in!ruc;, nesof ierea
;fJi ;ffi iiii :il"J:fl i :i.,:i,
,,.;i,?
*;''-"+tl-ulg,-nort"*'"*,'",i"ffi ffi#ffi-
::;'dilu** m* *,llY;"l:ffi
g#":T!::tffii:?,TH:;
lrr:::y;i;r:iiTfl "",".Tff
il'';t'" fi j::Jf l;i' :"ffi flt:i:ffilix :f titf
;{
:I
i{:::,ii.!;iiil}:ff
r({ lT:1"'i:3i:1i:l:rff
unrt erate In\ocind
3;;*:x.r?.
arnenjnqrrea jecurgerii h to ri )r bzuin_
ll::"1' ;i:i:i"i:ff ":,j::T; T:[.ffH* *{F::.;
 t2a Jocun pe scena lanti

distorsionat al inegalitilii dintre pe4i. in contrast cu negocierea co- Mttona,k))n obliBg.lt inainrcrl,
)!oc t?,1.'a
toatp. sa caut? o soturie nrdttd
chct,ilr{cdier?, {t1cni?rc. afbi tftjj, an"gapmeni pe cate
merciali care presupune un minim de egalitate, precum tl exr
unui interes polenlial comun. rudtcnfi. sd rpcured ta a7entiite :au ar unlurite rigionati sau to
Din sectorul privat comercial, negocierile au intrat in sfera sta_ 41te mutoace polntce Ia aleqerca lor
tcartaoNu).
telor, fiind atnbuite unei profesiuni distincte (ti aceasta foarte ve_ )a rellnem penlru moment imponanla acordata negocieriior
ca
che) a diplomaliei. pnm mlloc la care pol recurge starele. recunoarrere
care este lme_
orar otmrnuata pnn legElura exclusiva cu dispurele.
nu cu orice
ospule. ct cu (iem mai restr6nsa a drsputelor care $i
amenlnl, pacea.
rara oe acesle detrn4ii. am propus o definiie mai cupriryitoare:
neSocre.nte runt ptocese con4l!!lveJ!!;i/Smot"
in ioa.U uno, t i(
convotbrn patnrce de .dtt? doud sau mai muhe pdrli
ce arcepra:d p
wnarpas.A imprcund realizarca in mod oprim sie[
((rNe JLXatc an cadrut unei solutii erDlk $
a unor obi- \9,1
e- agrearc in eomunl -
1?70 ei T:nnenii coniicte qi l,r,si; nu mai apar,l
!y1fla:a nu. resrange
pentru )e7s).
o sfera Isrga ln care ele filureazb. desigur.
Negocierile ca ma ifertare tipicd $i esenld insdsi a metodei di,
matice (Mnresca, 1969) Ilu sufi plasate pentru a1li autori mod ,9".tIp9"T,, $i p€ntni a ldsa spafiu fenomenelor pagnice
ll:t]11
8re compeulel.(le illspirade economice, cu
ln inima activit6lii diplomatice, de$i purtdtorii de cuvant ai tco o fereasra spre aplica_
realiste vor sublinia ln contlnnarc metodele trad.iliohale ale dipl rea koner Jqaqrilo}. care propusese inEe dmp
model; rationaje
maliei care au o importanld tald pentru o naliune care 6i pentru negocieri.
moveazA cu succes $i ih mod pafnic intere sek (Morgenthau, I 97 I
.
,t O definilie considera negocierea drept procesul de abotdare ,Negoclerlte: arttr, tehnictr sau ,tilnftr? Ca orice fenomen so_
clar-supxl,cerceliirii $liinifice. gocesul negocierii I inspirar
\dunei dilpute sau situalii internalionale pti miiloacc paSni.e. alte p anatze bazate pc merode ,tiintifice. EIa impoflant
srudii
- iinder1t iuridice sau atuitrule. .u t.opul de a prcnoua o arunih i
ca din masa
una5a-oe expenenle sa fie degajate acele Hs5ruri
I plegere, aplanarc sau reglementare a sitaaliei dintrc pdrlile int reu$rla $r carf, Uansformale in reguli. ar pulea mAri
cafe au condus la
resate lLall, 1966). eficien!a nego.
cienror In v tor. Nxmeroase $tiillle le_au abofijat
Observem in aceasti definitie legetura direcfi a negocierilor din punctul loide
lr-dcre.?rtu_rn€rndologia proprie. Erist:i lucr_ari
disDutele sau situatiile de crizi, ceea ce ne indepifteazd de la de isiorie a nego_
ocntor p.de drI rrrorja diplomatreisi a relaliilor inrcmalionalel
cierea ca expresie a unei situalii normale, unde sti in servjciul i o
llsrhorogte a negocierilor care. \prc deo\ebire de i\lorie, orientaa
reselor comune neameninlate de litigii sau crize. Chiar 9i cei
{rrc . rrcumrlanle exrerio$e ri mediul polilrc. mu!A accenlul pe ac_
au inleles importanla rciimrrrilol sau a inlereselor comune 9r
o soc,iotosie a nesocieritor. sukapirot netipsir
pul atingerii unui acord nu scapi de teDIalia de a menliona c :l]:],-T9-:.'..,ir".
Iur socrotogu (omunicdni ti a dialogului. ca
\ flictul. Duir6 alt autor, negocierile sunt rm p,"oces in caft Prcpunl c0re ta. uz de rnrtrumentul marematic
)i mod;le forDrale
1 l\r'lintp \u'| pre pnntp n - orul id at aj tnS' , 10 utt a o )j de experien{a economica.
' ,- -..-..-_,._;....
asupru realizdrii ._..,..
nui itl.res -^^,,- in cond4iile prcaenlci
-^^ comun
rrur< aceste cbordtrri dovedesc caftcrerut inrerdisciplinar
al dome_
.\ inferese conllictuale (Ikle, 1964). l':l[1g!g3+ecci"dor qiii-ifiii-il can rnn(a nu ez,ra
en ob(enabit purejn spune ca net,ocierite
''i Aceste defiDjlii sunt influenlate
Ace\re defiurtr perioada .c,!--!Lrlnnt(
inlluenlale de pedoada ce a al
(Lr domeniu inrerdisciptinar
fe'rrer,; 23]u intr6 in sferi cercetarii 5tiinlifG.
' Nariunilor Unilc- urde neqocipnlp 'nrtircolul
'tg -"io-t enJrt: Pdiilr ia ,i., ,]i r;'o a .a,.;='niiu-;;t". l: 9:jl'1 pdde. re/ut,drete maritor nego.,c,, sco, ,n
eudei,t;
,l\ ndsurd sd pund in primeidie menli er.a pdLii ti securitdlii int rxrrr. Lrre lct\ondle ale unor nrmenr. care pnD rnlurrin. lalenr,tl
,l
t22 JrLutipc scetu Iunii t23
irvenlivjtatea si semene mar mult cu
1or fac ca o negociefe bund car nego_cierile, in ciuda consfangerilor la care au rosr
supuse, au
tablou reu$it decat cu un produs labrjcat dupi rcguii precise N reu$rt sa opreasca cursul evenirnentelor la pragul unei
catastrof.e
ciefile Congre.ului de la \ renr din l8t. lr 'ld15rrul I.rzboaiel\ ireparabile.
upoleon,cne. ii atliE;ia ce fah paz-f3!9.49. cdre cL a,ra 5a Dezvolrarea specaaculoasi a comert,ului
$i innullirea activitad,
$i cliar sb i adu
,roj economrce lrrn\nrrionale au du\
reusit st minimizeze pjerderile lirii sale invinse h prutrterarea negocierilor
cconomrce ti comerciale. cu lrA\alun propdi. Ru dele CATT
Ezilarea intre camcterul precis si clar al negocierilor privite pcntru feducerea raritetor si tiberatizarea comerrutuiiniii-ii6n.
urghiul $tiinlei $i conponenta inefabila ti sfidatoare fale de plu al ace\lui domenju. Sub egrda OtC {care u Intocuit
CATT,jn_
ale artei nu este proprie doar negocieriior. Existd numeroase d cepe in toqq miteni,,rui. Nu jpuse.e Richrrd Cobdepra
ryrlqa
nij in care expenenla, incercarile $i e$ecuriie, intuilia Si imaginarir rd:r/: ..( omedul ltber esle diplomada lut Dumne/eu. Nu esle
ala
celor in cauzi au ca rezultat tehnici fi procede€ carc conlin cale sigurA de a uni lumea in legAturile pecii"?
potdva rezultalele cercetAii $i reflecliei teorclicc, precum $i \ \u^r'd a rmpinpenilsggrs!]-qu-pLaluLallua tir,i,ii
.Inrrxnlarea a fosr
lie $i lalent personal dezvoltaie in activitatea practici Ar fi "oalra rnlrc cumpanii Si sindrclre.jn penocds grevetor nume_
precaut a se plasa negocierile in aceasli lumind a unei tehnici foase de ie\endic:r srlanale care aU in.oril b,i/4r,tfconomic
renunli la ambilia rigorii unej teorii $tiinlifice, dar menline o p"19994r. suu rirrur@@fffiiro.r etrho,l,e ru(En de
vul degaiddi unor norme praclice care mAresc eficienla lor' e{penrzr. cde unnareau .; ijnbunalateasca tacrica ne8ocr urilor
5i
Alenlja dattr negocierilor in secolul nostm este reflecnti obrinere.r uner .ulurrr accepHbite penlru ambete pa4i
Spre deo,e_
vastb ljteraturd. Detj cu ridicini mai vechi (Congresul de Drrc oe negolrente gu\ernamenlale din planul i tcnralronal,
,u
-acler mulljhtcrdi. ncgocrejile
Viena), negocierile multilaterale angajand mai mulli palleneri tu ;nlre irrme S, sulanati erau .lnct 'jr_
b!
sera umbrite de negocierile bilaterale, dar au ajuns si ocuPe pn .rreftle. De aceen. ( I llcut u/ de teona jocurjlor cu doi
Dddcren-.
palul loc dupi crearea organismetor intemalionale mari (Liga Nar J.e prin rezulratele .ate marerrrariee-iiFre?inlerriirli.Cepri_W
il
,

uDilor dupn sfir$irul primului razboi mondial. Organizalia Nali b,l de apti(r,ii modchre. Crerra Je@n ,on N;;;b,nr_un.:;_
Lor Unite dupd sfar$ilul celui de al doilea). Ncgocierile sunt re\r economrc. re"ria jo.untor€inuoiLr.ln-ioiifiEit I
neg.ciar,_
nica dc bazi a elaborlrii de solulii la mailc prob]eme g I'.or,conccple ca Ja!_!ErJ!a!i_&!h (n care ambrr pur c.rsrrga .au I
ajungand sA se diferenliezc dupi nalura temei abordate: negocl ptctde.\. ia.d d? iopctt)tLidtn, u Ut,,nolte.:ojhl,tpt.j \.tu in-
I
dc dezarmar( saL limilarc a inrnnjrilor. negocicn pri\ ind '
a!!11:!3!
!:,' !S! Teof ia jucu, ituf cu mdi
tarea economici, negocieri de mediu li ccologie, negocieri prnencn yd -a.!U.!JlrillJ-ri.alrele.
de,/\_ok si er. de$i , u mar pJtinri conc'uLtenrA.
I
lurtr
otennd nulruni trle in fo ndrea a raDleior. a . on(\iunii jucaloritol
problemele globale: hrani, populalie, habitat etc. Complexitatea
realizirile ior sunr ilustnte de cazur negocielu!-9ai! i!-qqgjl 9i a echilibruiui. PriDcipalul merir al modelelor matematice este de
circa 140 de staic timpdg Ll_g']1_eS!1ru adoptarea unur regnn :r dtulr rarjonJrnenrul ri Je r Je/valui aspe.lc I
uneon J\cun\e inlJi_
F;n'lnf ri oeanelor 'k,".ot rli J at. in rnod prrr,lora lrer \au tLrdcc;rii iLrelrte.
rec egljl hg I lgf*Lle- coTqucn e-r clrdi-ii. nricsordL f rud u l-d.--!l 'Djn teoria jocurilor s a desprins o mcbdA
r r
mai Dulin fomrali
ncaocriroril"r. legaj$nn Iir JLrsc, s!u vrelrr de lus]-d z-li. aceer a jocuritor de simutare. in carc nego\ irro|ii, rnarrrrr dc
'-re -l d intra,il nego. ierea reati. o :rmulru prin c}.ercrrri pretirnirarc. l
,, iu|lal
i{l-rriiTiri eluhora in lra dc ongrn< rn rru'!runi dcrari
u";t' liii c'ir-d.
';i;.tir,rc ';
a-fo
";,,r
.le Rr/qo';l €.c. dc ,l cand alteLnarrv jL'lurile ftrorilor re/tl J,r

pi ,irea l.rmri bl'.uri r'li, ' e i dc poliri(r ,/, -.' ?' r'i,''. (rl
'i
.n,1eciul ue rn,c|lrn!.lfi (J r/Ll fonci f/lrrrl Li r;/borr'l nu''lear
uzul annelor de dislrugerc masn,i :\LlosL.svUqtu acE4ljjl
rioadi de joc pq In{giD9-n pr,ip.rst!eilLrft,r!/lq,?r'/.!1, denoti 11
Elemente noi li de perspectivi. A doua jumitale :r secolului I
trecut $i mai ales ulrimul deccniu sunt canderizate .te o accelerare
a schimb:rii in roare domeniile. La rideciDa schirnbnrii
sti progre,
 124 Jocuri pe scena lunii
sul ttiinlei manifeslat in sporirca firi precedenr a
rrln.ul tehlnlociilor din care sc de\pdnd prrl d namismul lor
.! .:!:#s,49r.raLieiriromuI',-,rn,:*!,"::'*{i,'#i:-::
s, cre,iea de cenr re. dcf-rrclenLa. inrent'ticrrea,
"ni;6J"fr
fleclrei asuDlr oroblematicir nondiale 5l crealea uner noi 'oltd
te! pe lema salvErii rc\urselor taturale $i ocrotirii mediului
sau indirecl, acelti factori au inlluenlel procesul negocr
mdrindu-i slera de aplicalii, ddicandu-i importanla Si inze
cu proceduri li tehnici noi
Si incepem prin mirirea numiruluij
nale. Timp dc secole. ne i1e au fost practjcate cu
de diplomatii statelor sau ai cetiilor, dac6 ne referim la Grecia
tici sau Ilalia medievala. Nu poate fi uital nlci rolul diplomaliei
negociedlor putate de gisqdc-i in relaliile cu puterea seculari
prezenl insi asistim 1a apqtpqg:lglagjgli noi. atft la un nivel
perior, cat $i la un nivel inferior. in rapot cu slatul-naiune clasic.
phn .uperior)e pr"rJuc. modilicJnd comperenrele crxl
hc
^ 'rn
prc!c.e pulemrce: globili/arca si regionalizart
, * lo/, d"ua
@Ap.oapc I q() de- gqp4-!Lr-eero!al9.dg !!qr9 isi propun M-i in lume.
pre:r u pJfle drn Jribuli'le slalelor ri )ir crscf enlilililrln\n
nrle In speci!l nenlru .oneLelon9mie lrnanle drr )r perlru
. ularib namenilor ji seri icrrlgr' Cer Inrr a!rnrrri e!c Unirrner
ropeana, iait d"dTatroiniiiiiisistem juridic complicat pentm i
rea a l5 state, cu perspecliva de a rcuni aproape 30 in
deceniu, Acest experiment istoric, consacrat pin moneda uni
este secondat de aparilia asoclaliilor zonale (America de
zona Pacificului. ASEAN. MWECOSUR ii allele) cu grade de i
tegrare diferire, dar cu rczultatul aPariliei unor noi cntitnli ale c
relalii dcpind de negocieri continue. Mai mulr decit atat: fieca
din aceste cndteli iqi asigu|a coerenla prio transformarea negoci
rilor in mctoda permanentd, cvasi-institulionalizata Toate
nile UE sunl reuniuni de negocieri
Pesle procesul integririi regionale se aflE cel al globali
ilustrat de irelevanla orictrei fronlicre, inclusiv a celor pe care
giunile le pislreazi in raport cu exteriorul, pentru fluxurile i
mafiei, finanlelor, bunurilor $i persoanelor, a tranzacliilor ti
ducfiei. Majoritatea conrpaiiilor transnalionale lird si devira
b..rle er rf r! e. slLc deoseblc 0c inregrilrea regrolr.llr I'rc
iiin.iirulrr. r,t.'t t v:.re:, ,'u o \prr.le dc ,r'rrrrrrri d< rcgl
Pa ca a Il a. Ncgoc@ri 125
mentare, arbitmj Si coordonare, de gesdune sau guvemanii, mani_
numeroase abuzuri ti avand consecinte negative pe plan so-
ca mirirea inegalitelii Si pierderea coeziunii sociale. Nici un
'est:ind
oial,
pas al globalizarii nu se face fira negocieri aprinse intr_un sistem
\il"
Lle comperirivitale ridrca!6. cu fncltuni si obslacole numeroase.
( (4n n'velul infenol)aproape roure \talele efecluea/a descentrali_
/rDlrdand rcsiunito, 5, o'a5ero'.,piir-iG-ilEiiiii?T-coi6i,,ica
ti administradvA, pane la punctul in care eje in[A in nume proDriu.
'JU prin ,'ociefi. in circuirul inremadonal. cine poare negi rmpor-
tanla unor oraF ca Singapore sau Hong Kong, devenite state sau
regiuni autonome, ln viata jntemalonal6? procqsul crescend al pri-
vatizirii
auzarx nu Iace
face decat si mareasca
decar sa numbrul?e
mareascn numarul aii6'frTi
de actori ai sistemului
connmrc rnremationat. put,ne IIlnd companiile semntficalive din
i"-iCio;ii;;i;l ;soiiate prin capital iau acorduri cu trme din
atara granitelor.
\u numri megaproce.ele ;srorice \c i:tstrjLLq:,u?ra negocien-
uiiiGfri
'iiCie *i
1"". da nd u- e i fr pul. r Gnl-ulir e-st p.in e, o
rura (etcerdnror 0e retdl Intemal'onale care Ie de.chid perspfcdve
n^r. Asrfel. apariLir conceplului de regim d inaugurar Lrn nou cdmp,_)
,le perfeclare c melodelur negocierilor. jn tq8l. f,rasner da o defi. -t _/
nirie rcgimului. ca d.oppt in.t.Uinchit. no".e. ,iiji i p,-"i,;4 :\
de deci.ie h cqre expectaliite actoritor con|erg tntr-o arie datd.\ 3 _
Tratate, organisme intemalionale. derularea ale proiecte inri in
noua categorie a regimurilor. In 2003, Spector $i Zartmann leagi
rcgimurile Inseprrabil de negocrerile pnn care ele sunl initia;,
Iomare. pu'e in mi$care Si mai ajes inlrelinute: ..lnrucir regimu_
rile presupun functionarea unor activitdli, pe hngd reguli
$i regle,
mentiri, ele angajeazi acliunile perllor de a se sirua tn interiorul
lor, dar $i pe langn reguli. Toate acestea imptce neqocieri." Iata
negocierile tntr o noud posruri. Ele ru sunt numai 6iddTe a in-
.| ,dc (orllrcre. ci u rneroda conrin-iiETe-i-iiiitjiEfiii!6ilFE-no
ilor regr intrri inremzjfi dn5lF:i:re-"--in-noierCin-EldFa-TEareronsr iru,
rrd o urTeala lunddmentali pentru .trred Lle Dace.
 ------- l

Pateaa -a. Negocieti

127

*'"l'l,ffi #lj"l ;*!,.ff *$ff*,: ;.,":.]il f :,

:n iff;
jl-:l'il"'ilnrl are rerar jiror-iiiEiidfr6n-are. porrr,cr,. economrei,
Capitolul 2
Clasificarea negocierilor :::lf'ffJifl1:,:T,l"Sfil1'f :,',""'J:;,. "^* rii hrana sd.

tri;".'r'"#ll;;J*;t#":l:'iiii".?'*f irt,*[:H"1''ffi
negocienror in ma,erie
Din definilie reT.ulti o apafenenli a negocierii la familia
melor comunicfuii. Dar ea este o expresie spgciald a c
canclenzati printr-un grad crescut de explicitare 9i de orj
il
illi'1::,j]i1:i'::-i'ilra de pre, ar p;uu-
; ."",il:::::jli,:JJ.::l;,",ni::l:l{*:J",:'j;,,.
fyq:**i de activirili, fiecare ara$ara domeniului
clari spre un obiectiv constand in realizarea unui acord. Existi :lj:t':,:-Ti..
D3r-ls€9sL4gts-s1$rfrsd$j
literatura contemporani o exaltare a diaiogului ca remediu la ori
:i' !,qJ,r\d sr ulp, .n,cru .r{aDs\frstle, carc
neeocieri .ri once nilL,E pnma
neajuns ce trebuie remediat. Dar dialogul nu este decit o l;T:::.:li:""::'::lid si cea
necesari. dar nu si suficiente. Exish chiar rn comportament tacit
Dirrilnr, crre iodcr IolLl urer negocie!--li*.-ca dialogul .i ribS
Esre ceea Le;m puter nurr' (6ion.so' ie'ca)-c?n';1ryg!5r
\:
unrlaLerale menire udn.T'ta \emnalul uner Dunrvollle 5l rl
-rtnF-inielecii Tdra-lE
ffiiiril:tf"rr,ffi#
i;:i :lii: i':,i; :"i:ll il."Tlll:,l:l;,j'arga asi.,en', a .oc,
rfiCifinficnid. r=il-Ti.:npune hiar in prima tumatare a secolului.
In rrmpul I igir Naliuniloj,
.'fiplu- p;;; 2001 pe ror parcJr"ul neg"cierilor pcrrnr de/ .r-r
mare au existat misuri unilaterale de reducere a annamentului

[i ;j;fi ,hl :rilfi +,{r..:r :'f;i:iflf ,[ ;ttl

Je in. erarc lgEnen!sQ{,,. lerrc. Fg]Iji+m:!\+{:jg
urilr/ale iq4a/J de pregSlt19 a nePocrcn pfopnu-zrse 'unr: vd,r
sau discfere\' diai
-, de corr.r.?'rdEiEli--m,r mulre ori
'ecrere
gul, conwrsdliile (o fofiA mai avansati care inci mr presupune
' ii!+lffi l'lJ ii:..#l :"}:R:l I ;:.:"*lm:.i:l
subiecl precis). tlezbaterile (c e au folmA fixatI), rchid tilu
rcd€r.e exploratorii 9i .onrorbirile (ca o formi $i mai avansati lliri:iTlltl,f :i:,,x.t"/il,J:r;"]:'.i,ff;1ru,t*
vederea orientirii spre un scop). lii]'"lti:#li', f#:;J;,f" i:*frmHH,, :H:j;l,lll:
Primele tfei forme de prenegocieri se practic[ curent infbll
-ii-FiGut
discie.sr neangajendteti'persoriA?e ima.roeif Afl
uniunilor, meselor rotunde, simpozioanelor sau conferinletor
lifice. darFezbaterile, schimburile de veden_sao
oticjale $i ao-fir m e de cumun
' ii.it ;t"nt, ni,ii a-i;i-6f6tbrilor 5i cercetdlorilor
ir'ffil;
.

qpfm
._Nry11!91!!i ca faqrorui o,"4r? p,r/,c,

*'r#, I t t,*:-
'ii"atrfij;t
iribuic nr numai indirect $i ocazional la facilitarea unor negoc "rm- ;if
ci 9j institulional fi conlinuu. Teoreticienii negocierilor s-au
stiluit in breasli. anunli in buletine actjvitatea lof, ca dc exe lr
it:irii i.r:; tll';.fl:
i[,irrr nerulburara de rdr\crctir ;i:J.,j':,*jff:'l;lj::t
fjeleinentc ,e /nrronrJe
PIN rProcramul Neeu(icrii Inreu.ruoldlel. 5du fomeJ/5 or
ui'i ii .inrrc n.inl,-iieii.-'-rr, ..Le c cSl\' dj ll Cencvi .iltii "iil:t:ffit:"it T:::::,"tiflt:Ii:li.titi,il,fi,l r
"
 128
Patea a II-a. Nesocieri t29
rllului existent Si altele, cu caracter aproape bilateral, lntre
Ambele au tradilii vechi. Deti cele bilaterale au fost predommt nou]
panener fl organizalia la care accede. primele au ca obiect $i revi_
secole intregi, cele multilaterale au fost ii ele practicate. ca
zuirea_ propriei structuri, gAsirea de noi fonnule
eremplu in Congresulde la Viena la l8l5 unuldrn cele mai de organizare, ceea
ce le lnmde$te cu acordurile inovative. Un alt
ar€ c^zuri de celle islorici h secolul trecyr. aitivilatea nur exemplu estegfgfit
ad,iiar:a ld:9lLte4rle-loterna{iem]e. caje ocupd arentra.ratetol
selor oreane intemationale a dus la lnmnllirea negocierilor cu |c
0ala rrrnd projrlemrea acordurilor cu vocarie unjversala
mul1i pirteneri, pani h punctul de a crede cA negocrerile in in mate,re
0e oreplun aie omu_lui. drept diplonatic
doul ja4i stau singure tap in faF sunt-pe cale de disparilie )i consular. drcplul lrala_
le/nr I 5rera de codificare a djeptului inlemational.
si in acest caz. contextul extem este mult mai semificativ, ir erol;Fa orga_
Drzahrlor ntemaFonale ale statelor
ca url cor antic comenlatol fiecare gest al celor in cauze' $i dezvoltarea uda$i a celor te_
Teoria nesocierilor s-a dezvoltat cel rnai mult foloshd cazrl Suvemamentarc.
lateral, atet d; fiecvent dupe cel de-al Doilea Rizboi Mondial,
ft \ | Aco.r.lurtte de natnali?are pun c3Bil!ll!!ian nesarisllActnroare.
patroni $i salaxiali. Motit ll a fost existeflta- modelului oferit de te( .1" juridica a unei nonnalizin de fapr a
1:-lylt".o" lrnl."ipre(ia
retalrilor inlre enLilAlile
iocuriloi cu doi parteneri care se prcta la acest tip de neg in cauza. Negocterile pentru incelarea osti_
"Avantajele nril|1or- penlru rertabilirea relaliilor dtplomatice. penlru
devin nesigure o dattr ce teoria jlcudlor cu mai incelarca
ae aceea;i claritarc 5i precizie ln ciuda unel slafl 0e embargo sau a unei mon oriralri. penlru plata
unof
"*"*ii-iJ.".ri"i#
iacrcrului lor predominanr. evident ih loate negocierile organism
anerate linanciare intti ln aceasti carcgorie.

resronale. negocierile multilalerale nu ocupa intreaga sceni' prive5c n;a imra4irc d_.. bunuri. reriro_
t \. ::1:!"!,,::!: !u'.,,b,.lrp
ap'an1ia companiilot muhina$onale tca cete europene impune
I

surarea lor. istfel, cind citim ttirile desPe contopirea a doue ccre rnar ASI!: suscepibjle de degenerare 5iatui-ecare innonnrctiG
contrunletoue pa4i. din care una esle mar o[en,,\a
b6nci sau a doul mari companii ir spatele lor stau negoclen b 'rre.e 5i a doua
nrar delrnsivi. Tn calul nesrmerriei intre celc dou; panr. se poate
le. cu Dublicitate redusa $i tarzie. lh come4 care reprezin6 o
niunge la impunerca unei .oludi care e(le susceptrbil; de
cumDdLrdlor - varzalot, eh sunl de asemrnea prezenle conresurl
IrnIroare. In curq.rI i\loriej diptnnalfl:d_lllllllir d insenlElcun_
dt clasiticare a negocierilor ce iqimpune e\le aceea dup?l
6]h" *i""iii".
!a nhie.rirc F: e" a, tost JF
to'."utara JFilr..
toit formulata o.''ror Lue da negocieril
Ie, aulor negoci rrunLarea carc r prcceddl sau unndr Ia,,boajgl€.,Eir_:t!qtore;;pa_
V urmitoarea deftnrlle: proces in \? fac propunt tt c^pli'it? rrJ <au dr\pantra Je sl.Er modjtic-aritq-renroriale. .chrmlj_ej )"
'arc
nod ?rplicit, n scopit ajunse'ii Ia un a'?ts asqt! unui
rl:11,. de
vhL iliuTii .r_q !9mrn4,ie r o"ne legari Je racitirut de purere.
sau asupra realizdrii unui intercs cofiun in coruliliile
Neeg!ienle oe dr.!ibuli< \unt
fr .:;"dil$"":J ."'fi :":*:;
.u'nplrca'e. cefr c( e\piic; ;tiii:'f*#:
Lete mar diticrte. cete mai
arendc rcorctai;
LuirTiJnll-r.rdhi ;dinitraie tr,a.
de-re;it ;i.lt"fl
i;
p";a ii,"-
"r;",,ni.pr,.i;,
JrsrrhLit. rmpa4ir .du nego, ral. ln aire,ru"ri, Oi:rnUuiia pri,eyr.
N r.rn tangrbrle. rlaf par( jncchitabiiu pirrii dezr\Jnlrjate.
Anfel
rIr ir gd\ctre de\al .otutii ren fofare urmale de.ontiiclc viotcfle,
rllrl-ldrli.e se por.e feperr trmp dc ,ccotc
cJ r ca./ui contlicretof
r(Iror|ate 0rnt|e I rdnta ii
GermJnra Amoele,rrJdl|l ,\atoril|cdi:
lLrbuibile sau.bunuri greu disrribuibile) dau na$rere ta
cori]icre pe-
Icrirea ,ln Jce.rc ,irJ"(ir cJFrnr a egu(re,itor di.rn.,.ri\c o
,)ri r r doir Ielocrerjle din uftima di\ rziune
 lumii pd ea a .a NeSoren.
128 Joc ri pe scena

aL fo'L predomina n)ului exislent $i altele, cu caracter aproaDe bila

Ambele au Lradilri vechi Desi cele bilaterale partener $i organizalia ia care accede. Frimile
secole intregi, cele multilaterale au fost $i ele.pmcncate'. ca au t
I8l5 unuldrn cele mar zuirca propriei structud, gasirea de noi fonnute de
.-".0f" i" 8""g**fa. Ia Viena la
ce le inrudefte cu acordurile inovative. Un alt
," .J-r"i a".a!t. isrorici in secol'rl necuLacrn itarea, nur exe
r* e.I'ari€tu16. cd-re ocip
i"Lt*-e*"i"t"*4i*ae a dus la lnmullirea negocierilor cu I 'r'-"d: rcrfq!#lye4ule
arra Irnd prottterarea acordurilor cu vocalie universale
de a crede ca nery:'"t* '"^:
-.it pi"*".i, fu
pa"i u punctul
sunl pe cale de disparilie 0-: arcptun ale omuluj. drepl diplomaric
in mrrer;e
;;;; t;r4, s'ingut" tula ih laF
mult mai sernnrficaLiv ir
fi consular. dreprul lrald-
rcror $r-\tela de codificare a dre ului intemadonal.
qiin r.".i."t..oni.",uterrcm este erolLUa orga.
al celor in cauza' nr/allrior In,emalionale aie starelor deTvollarea uria5l
lu un *ti" fiecare gest
guvemamentale.
$i a celor ie_
"oa "orn"ntutor
i"orlu nego"le.ltot .-a dezvoltat cel mai mull.tolo-tld
:Yul i 5 Aco,t du ti k d? nonnati o." pullj!4!!9u_A!lp:au_:Gciro*..
r"t"J uiai a! fte"u"or aopa cel de-al Doilea Rdzboi Mondial'
de te( juridjc, a unej normali.,Eri de fapr a
paronl li salariati. Uotiwi a fost existerta. modelului oferit ::^iyltj..ol
reral lor tnlre". :"."l,"lpresia
ool'putt"n".l care se preta la acest tip de neg enfitiljle in cauza, Negocierile penllu iDcetarea osU,
iJ.uiioi jocudlor cu mat lnrrrror penlru reslabilirea relalitlor diplomatice, pentm incerarea
ivantajele"odevin_nesigure o datl ce teoria uner srafi 0e embargo \au a unei monirorizbri. penhl
;##i;';;;;fi;l;?a" u.e"u5i ct*iut" 5i p"cizie ln ciuda plata unor
iot p."aotin*[ evident ln loar nego^cierile organism
lnerarc financiare intriln aceastd categode.
[i".rui \n,. Acodwite de distribulie privesc noia ?mol
,""i""J., mullilatemle nu ocupa inlreaga scena'
".i".iatr.
ap-arilia companiilor mul(inalonale(ca cele
europeTl
ilp:T i
zone de oen,l",i.
re\ur\e.
""qrao-tau. r-ILrnEe
p,;rHl*#iL;lT,jl;
ccre mai g€!9: susceDdbrle de degenemre-9
si.a.!" i* isf"f,
"ata
citim gtirile despre contopirea a doua
ele se conltunu doua pd4j. Ju care una este
inion fticri. G
Lan"l .uo u aoua.".i ln- spatele lor stau negocieri bili mar ofensiva fr a doua
n)at deten\r!4. In calul ne.tmetriei intre cele
Ll'"u o*iiJut" ."ao.a"ompanii
li iaflie. i; come4, care reprezinti o douil pi4i. <e p661g
prezmte riL'rge la impLrnerea unei solulii cde esle bu.cepdbila
vanzitor, ele sunt de asemenea de conr.rrri
'-
cump&dtor - -^,--- til ure^n-oare ln cuf.ut istoriei diflomaljei, disribulra
.iJl.rt"
6 u negocierilor ce Aimpune este aceea dupa
(je a prcceoar sdu urrnat
a ulsernrat con_
rtlqaiclc_tllse
Ea a fosr lormulau dPtlle autor cate d;
negoc'en ",,,,,r(n darorea/a ao:l_
/CXe obiective
\-li*nout u definilie: proces in care sc Iar p'opun?ri evkitP fltra \au drspdrtra de )B!c ltod,ric_an t-e_ rSilgnate. sctrimUaii )o_
mo(i etplicit, in scopul ajungerii La un q99.r!
sau asipra rcalizdrii unui intcres comu
a!
in condiliile pr ['##Hi: ::.'";ffi* :"Jilt :f-'::ff#oruFdF pLi e e

di.r.ibur,e.unr
de
unot ing!!!e mnllictuoto -
dau nattere unei negocreri relativ \i ... I:c+I+ ceJe mar dit,(ire. cete mr, tLrnsi
tr (otrrlircare. ceea Le e\plicj aten.ra acotdat:t,je re"rt,ricieni. in
d";*/r,8ire
- -,Ar;inle
vpie qunl
sr de scurra durara. hle frec\entre inlre.ui't. t-"--,:"7 cazririonllicreloilSFnriiarc i,,;.^ orr;;.,, i-ai. pr piia-F ii
i-r",J" S r-.*arl a.1gAq"B!l!e rermen limirar riconrin in cl "m, pnre>re
ur\rrrburl. rmpartil jau nego.j . ln alle rrruarrr,IslIibuiir "'
mai mulr. un prilej r)Inufr langrbrle. rlar pare inechirabiti ponii trezar.rrr.ajure.
zele finale posib iurii-prelingirir' ElFsrinr Iu.sr gd\e)re decat .otr,lii ten-purde. urmrre de.onflrcle
,+.ricl
a angj
bilan! al anaaiamenlelor antenoare. o teinnoire lrrrLi'ranta.c ie f'oJre repcl! lrarp d. secote cd .a,,ul
violente,
au ca rezukiL rn pnncipc menrinerea rrd'! ?4o---ului iir
rflr{nr'rare d rtrc fmnln )i CermJni.r. Anrbrle \ir,rdrii
cunnr(relol
,r Acordurite dc ettcnsi{nP sunt inrudrle cu cele oelui larrrrnrl Xib_uibjl: sau bunuri greu distribuibile) dau na$rere
qraJon nedr:.
Qsensul menlnerii unui acord dar vizeaTe aplicarea la conflicte pe_
e're dl largirii I
,, - -iare-ii d; p**d.ti cel mai ilu\rrarr\ caz actual lJ"lcr din rc(.te .
5 ;il-"'"p."". El ,tak ca in aceasra srrua!re Lyll *c1j:te. d"li uarii ..rpcrna a nego..ieritor rr\lrib .\e o
nembrii vechi ai r'rcr i dnJr cgucrerite djn ullimc Jivrztune
5 el"f".i ni'"r"f", una multilaterali intre
 130 Jocuri pe sce a lumii
Paftea q II.a. Neeociei
l3t
\ -:a Acodurile de inoralie exprimA .noi obligarii, creeaza noi in
lutii si lanseazd noi activita! construite pe descoperirea $i explol .-.^_!1t 9 .":. :1".:"**a
/'"1,;t.
de tndrumeri in acesr domeriu o arard
librdriitor ce oreri recornandari
rca interesului comun. Aproape tot ceea ce s_a intreprins cu l]1"1"i!, ll
Iri,orcvun . pistmrea \;niitalir. (utlr\area huhb)_ur of
penuu areserea
in viafa intemationale a ultimej jumat6li de veac s-a bazat pe ir o uaF feri.
ciei de inovare: extinderea sistemului Natiunilor Unile, s'a'uri'e \un'
unor focare cronice, evolulia integririi europene $i lnfiin.tarea
il;.ii:l.',ffJ::liH'.ii:,*fi:1"ffr.,..€r ca numirul $i
circa o suta de organisme de cooperare regionah, asistenla tehni
cxige,ple lor au intrar dej^ tp]j;;;',t"!, .Jiltjrea
ajutor umanitar, solufii in problemele globale ale omenidi Ri
crescut al schimberilor ce intervin in viala omenirii, cei nui
apartjnand sferei de civilizalie ca tehnologie !i cunostinlele ei' i
ce1 mai lent sferei culturilor, dar sesizabil in viafa $i gandirea
tict, indice negocierile de inovafie ca ifftlument Prelios de
depinde $i vindecarea traumelor vechi fi capacitalea de adaptare
reali€lile noi.
Categoria vasti ce lipsefte din clasificarea lui Ikle, inspiratn
mult de relalijle interstatale [i de rezolvarea litigiilor, este
semnalati de studiul regimurilor. VidA pentru funclionarea
regim este rezolvarea prcblemelor ce apar zilnic in gestionarea
fir, a apela la un nou tratat sau o conferinli. ln cadrul dinainte
Dertru dinamica lor eficace si contjnui. Este suficient sa ne
Ia rn noiu iE,int |enture (proiect comun) economic. financiar
tehnic, la unifiiarea marilor corporalii, la megaconstruclir cum
barajele pe fluvii intemafionale. intrelinerea lor si rezolvarea
blemelor inteme sau c te(ii, adaptarea la programul tehnologi
modificarea circumstanlelor exterioare presupuoe desfd$urarea
intrerupta a unor negoci€ri manageriale de intrc$nere sau
m€ntiner€ a unei activita,ti structurate tot de negocrex l
nale. Ele compenseMb absenla aurei marilor negocrerl
prin irgeoiozilatea, eficicnla Si efectele lorbenefice
Disculia asupra clasificnrii negocicrilor ne permite sa
dem la intrebarea: sunl ele atat de diierite na de alta ca si ,r
loc pentru o teorie generah. ci doar un camp vast de activitili
sate ln seama tratamentului adlloc. specific fj ghidat doar de
rienla? Evident cd nu, intrucal in ciuda djfercnlelor' ele tml
$esc tr5sAtlrri comune ce pot 1l supuse unei analize teoretrce,
cercetliri dcfinite ca un subiect alrtonom- De aici decurge $i
litatea de a tace recomandiri genemle pentru pregatlrea 9l
rarea lor reu$ita, cat $i pentru pregnlirea negociatorilor in lu
cerinlelor analizei.
 Pa eaa -a. Negocieri 133

Si considerdm matricea unui joc:

(B)

Sr Sz Ss
sl -3 -€ 12
Capitolul 3 (A) S, -1 52
Modele ale negocierilor bilaterale s3 -6. 10 -€
Areash este maticea de plili unde 12. la inlerseclir. reprezinla
{r,e\ernplu cJ5tiguljLrc6roruluiA. adica pierderea Iui B
ti ;a7ul in
Dupi cel de-al Doilea Rizboi Mondial, numdrul mare de crre A joacd straregia Sr { Iinia I r. iar B sFa(egia i, rcoloana
31.
cieri bilaterale de distribulie purtate fie intre state. fie intre Tucalorul A,eire arms de straregra sa
_. ,
S care ii permile ca$dgul
neri economici (patroni $i sindicate) au stimulat teona
It d,i a tLrca llraregijle de care di\pune: S1 barat siu S) baraL prin
si a cautarii de modcle- intre acestea, modelul matematic la care s
A h pierderiie J sau o. Ategerea unei \rraregii
recurs a fost fumizat de teoria iocurilor. Definite ca comPetilii :,1re_::]'01nna f
(|c
''drre,un Jucator consdluie un pdr \au o arldre L^a fiindul si-u,
i;;;i;t:i,l;a;;ii iriffietSat ln laiga lor categof,e fr1
c-tor
Ju(arorut^ts este doritor \A_5i a.igure ma\imul de ca) g 8 aflar in
^i;;'te
g6d6iFiiilot fi acoperite de definilia jocurilor: competilii Lrrrrcgra )rbrrar. dar dacd A lace mLrrarea Sj .au 52: B risci prer_
dei ca 12 san 2
puse unor regrli. @ Pre.upunend ca adt A. cat Si B \c compoda radonaj,
tnrucat jocurile matriciale studiatc deEu-fQlNqqqe{l rrgLmenrul sc(untilii.
condusi de
A poare judeca asrtel: dinrre roare otadte
considerente legate de economie au influenlat araliza negocl Icgrlrrvc. rcprezentiind piederile ma}ime in cele rrei opliuni
De ru
imprumutandule un bogat bagaj conceptual, le vom prezenta cr (-0. t. bl. cea mai conrenabil: erre piederea c;a mar mica_
cint $i pe inlelesul tuturor. re,,uttiu din celc rete este L L.r rindul s5u, B, ana_
rziLnou St casttgunte reprezenrale de rrarimul a ceea ce poale
Jocul matricial absftact este leprezentat printr-un iablou (matri ob.
Ine pc riecare cotoand. const d ca cea mai rea dinFe pl5ljle cu
unde exisd linii fi coloane. Liniile corespund srrdregiilor juc onltig esre tot -1 (penlm el +l).
A, iar coloanele jucitorului B. La inte$eclia unei linii cu o co [nrer.ectra liniei S. cu cotoana Sr cor!i!s-4gij_gl!]i!!Ilopri_
se afld un nuniar reorezentard utiljiiii, tennen econpmic atribuit .., specrate.t{e
cl,lr, cearnai buna din cele neravoll6iiff,Eiii-n. rar
lodlor unor bunuri- Utilitilile cu semn pozitiv sunt c4tigun pcnrru B cea mai purin rea diiitEl-e5une. Juclorill
A irripbntElace
iucatorul A si pierderi pentru jucdtorul B, iar cele negative sunt pi Irrar binndi-cai.i fiuii-Sr:6iju;.rorufB nu polre face mai mLrtr
deri pentru A i ca$dguri pentru B- De exemplu, la intersecJia stral (lecat sA aleagi Sr . \
giilor S?, S, , caqligul 5 tevine lui A, in limp ce B pierde 5 (sau lui '..^\
ii revine -5). Tablo l se numeSe natrtu:e Ie pldli.
Jocul definit prin faptul ci ceea ce este ca$dg penlru unjuc
i$#,#:#Hg.:Hil*:ro'#:,g#:
nic
ccl mai tfiEIffii pi
pe linie mare cotoani..
este pierdere pentru celdlalt $i invers face ca el si lie numit7 o sotutre unrcA. pre.criJ doar de matn,e
)i nu de
su'nd num, cee ce ii conferi de ]a incePut o !,'n.i,'ercnle exrem_e..;n atrrr rur,ondl ;iliiJuc,iroritor. fa esle cupnnsa
., lrr rqcina ldimnas:tur'r/aqlpsl!ru mnrricedd_e
-.--:'--"-- pta! 8!rSj"rl;.
 Paftea d Il-a. Negocieri
13,1
se.asigure prin straregia lui mixre sA nu
(B) aibA o pierdere rnai mare de
| (ceea ce esre bine ln condiliile in care ar putea pierde
mai multt 2
sl
(A) s. . Am€stecul pentru A indicar de reorie este s6 joace 51 2ll3 din
limp $i S? V3 din timp. pentru B, recomudarea reoriei
S3 este sa
pace Sr qi Sr cu fiecvenle egale, pen[u a
t ascunde
rnrenlla sa ar putea recurge ia tragerea la sodi, pulem
aoversarutui
nlax min cil = min max cij, unde i = l, 2, 3;j = 1 2' 3' verifica. cal
.,rl:nd (;lligurle mell.. tle
Jucatorilnr. De (jre od B juacr Sr A
Am reprezcntat phlle pnn notalia ct (la interseclia liniei i cll )l
(.,.rr:a in Inedie --.0 1/ t.
coloana.j). Punctul $a este(SrSr ), adic6 c2r= I iarcand Bjor.a i. n casriga
Verificim u$or in cazul tratat:
:x:+1( l). Nici un jucetor nu poate ameiiora acest rczulrat ga-
max min cij = max (-6,-1, 8) =-1 rllntat._c:.nu
apare cu ochiul liber ca Ia puncrut de echilibru,
penru
.l-Jr.rmelrorr \iruarja. Objer\am ca
$r in dcesr (iLl re/utllrtu. de_
min max cij = mill (-1, 10. 12) = -l l"il.re de maln. ea ;nidaJ; si csre dala rcoren.a mrnima\. cu 5tta,egii

Mudelul a ton lnio.it ,n analr,,d

Cea mai eleganti teoremi a leoriei jocurilor datorate lui J v . Lrnnr negocren. orr s a dovedir
Neumann ne asigur: ci iS4el-o-c!!!!q4!q{l!9-1,s!l!.!5119
,H:#ffiilxffi
:d.'qa:fr"l,l:ffi
fl('rrr.re con,idembil. Chiar tar; a cuno".te in amdnunl tcona jo_
LInrnr. er re(urg ,le.eofi lJ lemenrr: matricea
ffi
Matricea de plAli: .iocul u i. slrategijle
ate iucmoritor. milcirire qi ptErite tor. pun[ p
(B)
ll:::",'l TI::
r|lu oe echrttbru. sotutia jocului. minimar maximin.
$
rclnlr'rrcrle negocialonlor ca dalele nepo(tenr. ca
Morlerul
Sr ti rle jocuJul,

il
Sz
binc penuu a intetele (e rezultal ,l" prr.i fi go.
(^) 3rl3 lrl'rr' dc.ln.isi \lLrdierer..rlul.ei e\primala in urrlrrarrlc,pliri
Jau
(rr\rurr) trecarLri
las cd dlegere de jrrdregrc. ln (pecidl ncgucraru-rl
4r rcc'nrnre..c de tqoJinf.r. Dll|lndr cc.Luncli-nne.r/A In conJitri
res
r.r\rr\e -t rnci cind. rnu_.rr ,en, mai larg. urmareii
h.-r-iifru.rre.r
rr rgrrrujrral de .Ljnlrca,; in corid.rij piietniae Ii.dnfe\Tt-r\.irrEhil
r.'I t,renprncrL n-ri it;1,t s6lr de ininrmltarea
fierJe.iior {numrra si
,nu ,,./J eJ sdu .orrrotut drunirorr. .iira?onl,,ilri crrerni .,,rilj'
\l Ncre cctuttaI lucaiur nu sunt fa\,orabile

, f""1 1y.l*t*u-um; ,,,,|i \i a sa:ir In:a n drt,crtje Inil

.rnre n conr rJ rrje,.or,,fcrilie do
'l.iill1,"li,l'
* "9,i."',lr,ir,rar.
,c (\p,ima InJi ;te, prrrr rcrrrlraru, rr,,,rg.
:l'll,:", ':!,,'lcasrigJri
Ir\'r.. L,^/rlre "r
ticrJu,a .ti.rrurcrr Jttrr,rre _ .irerre
136 Jouripe scena lumii Parlea a II-u. Ne|ociei B.I
Dc i(e'red nu mar .unt unice. ci eupuse interyrerir ii.
Sunt citate dou6 studii care analizeaze ba6hi din cel de-al Jocurite de suma
cat nen-ura \au de coopemre sunt mat dpte \a ser\edcc;
Rnzboi Mondial. in 1943, atat fo4ele aenene americane' $1 drept modele
(Jdr penlru a ajul |enlru neSocleli. Fle .unl lol .ub lormA malricralii, dar la fre_
lele taDoneze puleau alege doua cdLj I nord sau care^interseclie de-sraregre'crire
se afla o pereche de u tila!i. una pentru
in iurui unei insule la loiul unde armata japoneTa avea nevoie
.a|.ri
in;riri. in funclie de acesle alegen. numarul de zile in care'r'at :]::1^:lTrl9i:
I|ga sau pjercle imDreuna,:,me esre direrir6 de zero. Jucarorii por car_
pureau .ti expuie bombardamentelor era diferit. reprezenlal de I
SA consideramo matTice a unui anfel de
maffice : ioc:

(Japonezi) (B)

..
Nord
, Nord | 2zlle 2zila
Sud
I
(A) I
'" ll,ll
19' ll
| (1,0) (1, 1)
I
I
(Amencanrl Sud t zi S zite
I I
Rezultaul opr.im este fer{ indojaltr dar de (1,1). care
satirface
maxrmul oe a$lepriri din panea ftecrrui panener.
!om llustra m€canismul intocmirii unui model de jocuri
-.. la neg_ocierile bilaterale cuope-
rarrve prinrr-un caz srudiar. Tiansilvania si
rvrunre a, alate la star$ilul secolului XVII ln suzeraniLate
tormali
rala oe roata Utomantr, ambele bucurandu-se
de un anumir grad de
aulonomie. caulS o alianle cu Ifiperiul Habsburgic,
aflar in ascen-
dend duprd respjngerea turcilor l; Viena ifr tea5.
,tmOete negocj_
u/; cu Viena. dar si inrre ele. Dace ar fi exislal un acord inlre
nulA si h ambele cazuri modelul a confirmat migcArib
lIansrt\anta.$i-Munlenia (pentru munlenr amintlrea unirii
realizale
uc Frrnar ta louu-era inci vie), inlmrea
in Liga Cre$rin; condug de
r'rxo<Durgr ar tr tb,t realizatd in mod m tl
mai avantajo,. cel maj
lvaDtajat de aceasta formula fiird panenerul roman,
Nerealizarea
rdn'er penrru ambele enlileti nu dcranir prea Inulr
Tran.iiv.rnia; in
s(nrmb. dacl unr dc\ened dtiata Ligii. in timp ce
ceatalla nu, Inler_
venfau oelavantaie mai mult .au maj pudn
se!ere penU u ambele,
, rvalrlcea poaLe fi 5cri\a cu \lmlegirle luate in consideraF de cei
rror negocraro . domnuJ Munrenrcr Sefban Cantacu,,ino pnnci_
pele Transilvaniei ADafi : $r

frecvenie desiaur difedre. (Apafi)

qum! nuld'
in ,nonrenrut in care ie$im oin sfera jocurilor de cu
Alianla Neatiania
crurile se complicl 9i deqi modelul teoriei jocu'ilor oferd Austria cu Auslrta
Alianla cLr
(s"'b"n) {1,0) ta, 'D)
'Varricea'c.rtetea"lfel arnericanrr J\e"u de ale inre doJt \rrdle! N"1il"";l.ji"u
Austria ("c,-dJ (0, 1)
a /bu€ pnn Nord ,2. 2,.ru Sud ' 1. 1, :d
irpore/ri irare d@r "ru'e8rr
narrga orin Nord rr. I | .au Sud r2.:t' l I
:ntcae'ri h a'$ror 'r' t nbligir h
nuddrul de zile in care vaseic japonet sc cxprne'an
'legl
rr .Anrl./J
'. . O.I d-0.{.
(uanlitrcafea dcTagrcmenteJor: .r . ,,,5i b ._

amcncane (ie la I lal).

Reprc,,enrrrca graij., I.t,,crlr.J _ td:p .r
138 .locuri pe scena lumii paftea a II-a. Neeocieri
139

Darrularerul [.,l NQP. Solulia este caulala pe axa de negocieri Iar Braithwaire, carc accepti folosul alftuismului, propune:
puncr de echilibru pe a(
5.rfu" s' aprfi 5i determinarea unLrr
axi, reprezentati de linia MN
x*_ (1+b+c+bc ad)
(l+a+b+c+d)
Y+= l _x+
Rezultatele dupi cej par.u autori se prezint5 astfel:

i\:\ Nash Shapley Raiffa Brailhwaite

i
9erban
Apafi
P (-c, -{) 1 -.''
Tabelul poale fi citit astfel: cei doi negociatori nu au aceea$i pozi_
O (-a, -b) !e in negocieri. I
fuDclie de interesul lor in solulie, ei ar rrebui sA
arate mai mult sau mai pulin inclinare spre concesie. Apafi ar [€bui
.5 se mulFmea\c6 cu 4oao din rezultalul final aj negoci;ritor
cu $er
ban, dupA Nash. Ca $i acesta, Raiffa $i Braithwaite acordi lui SerLan
Figura nr.5. Feprezentare graice dejoc
un a\anLar in negocieri. Negtijarea po/i!ier \ale de ciilre Apati, carc a
jnterpretarea cerinlei de-€c unrur polid(r unei alianle cu Austria .u aulonomie Lmr.aLa DrE
Neexisiald criterii Precise pentru
punctulur'
tat€, teoreticienii dau soltllii diferite pentru situarea $erban (Acordul din 1688 de ircorporare in Imperiu),l-a impiedjcat
echilibru pe axa de negocieri. pe Apali sd oblini solulia doritd. Moarrea lui Serban a intremDr
---"Lstfet,
a,rpa Nastt,ioordonatele punctului de echilibtu
sunt: ncgocierile sale dler'le cu viena. F\emptut ri-a propu. \ri ituslrezr
- I b-a nenteie $i slibiciunile unui model matemaric al negocierjlor.
UrmAbarele observalii pot conduce la o evairare succintd.
I a-D L Un model m emf,trc e\le o repte/enlate rb(lnila. sulceDLt_
' ,) bita de tff
lpil.a;-iiriemiiim.,nmiii6fiLi rvi.?iiijr ,_r. rm,
susarp{lc lflIefilt6-rneiefidtfiAifi?6iKida;6 in tratarea orica
neqlirbnd ( {, d) carc repre/rnB oupa e' urr ?'rl rei situalii in care doui tdri vor sd acceadi la o aliand, un trarat sau
utriu''. ptn.r pla\al. Shapley con'idera dlrflri'mu o fblm! avansati de cooperare cu o entitate terli. cum este cazul n
oferi solutra: doue Fri de pe lista de a;teptare a lirgirii Uniunii Europene (seDa_

!*=_F_t
I lf bd ac I -
ral ..ru cu o eunhcrue predlabila Inrj e elel
2 2llrbrd I-a-cl 2. Caracterul nAufo. Si cuanriicar ci, tcri_aulontr.e moJ-qlutul
Lrre poare |l pn\rl ca un rnltrcru sjgur ) obieclr\ .pre.otutie. Dd.
-
)+=l x+ dupa cum se vede, facrorul subiectiv inrervine in aleqerea modelu-

Raifia acordi impollanli potenlialului de

a$eninlare Prin soluli lui. simpiillcarea situdfei ifgqi@!fii;afii;bi6ifiiJ;'in
b(l+a) careantiTii4itor!o-ziri6 l; ndiGJ;r.,r;;iriii;t;i'tii"l"i.
aniiifi
rermdu, in limbai.rl negocierii. Intinit mdisuptrrrr bobar in .en.Lri
a(l+b)+b(l+a) 3. \aeriru, unL,i mgdcl
ll, in oblisalr pe carc u.Lrcc,,/i pr rrr
r anrtr/a.rtal .,ruclurr ne-g,orierii ri ,le a J<..,,,,cri
 140 Jocuri De scena Iumii Partea a II-a. Neeocieri 141

analogii cu alie cazun, cAt $i datele problemej. dezviluird factori parlamente, ai afacerilor
;i at markeringului. Cel mai clar, dilema
care alifel a( fi neglijali sau omi$i Avantajul sdu consti fi ln posi_ przonrerutur apare in lnisurile de ocrolire a
unui bun comun, ca de
bila dezveluire a unor sjtuatii neglijate anterior. Neintuilionist pnnr c\emplu mic$orarea consumuluide apa sau combustibij. a timilaril
esen!6, modelul vorbe$te despre cii 9i mijloace ce ies din sfera in- vorun|nre a productiei agricole. a aplicenr unei recomandiri
gene_
luilrei negociatorilor. r,rle ca de pjlde de reducere a bugetelor mjlirare sau a
unei obligalii
Unul din modelele cu cel mai mare resunet in teoria $i cr piara impo/ elor. Fiecare panrcipant e\le favorizat de aplic-area
negocierilor este un joc de coopelalg p4ladoxal numit dilema
pri' Brnerala d m;surir. dar esre lenlar de strategia rvaziunii. cire pro
nrLe un protjr nel Si imediat. Dac6 Lolj
Juciuorij ar parasi inqa ilra.
Jocul este reprczentat de ufinitoarea matnce: Iegrd cooperani ar anrena praburirea inrregului proiect
colectiv.
\ruolrte incepule prjn experimente repetate Ia Universitalea
._ dul
(B) Mrclrgan au lbsl conrinuate in numeroase locuri. djn cauza simpli!d.
lvl non [/l lri experimentului $i variabiliti{ii temelor. Cele mar rmpoftanre rczul_
N/ | {-5. 5) { 1 -10) Dlc au fosr \tabili/area soluljei de coopemre prin rcperare prelungiO.
'^' 'ro,r lvl I l-10 1) ( 3 -3)
|
|
r:re rD apnn\ numema(e dezbareri asupra ralionalirttii
individuaie
(oleclrve. a molivatiilor de ba/a in componzmenrul $i
uman,i au in_
Pl:ite reprezind anii de pu$cirie care ii aqteaFi pe dor lluenlal conjiderabil psihologia. cociotogia anropologia.
)r
la o cnma, ce depind de faptul dac6 mirturisesc impreunS, separa
sau nu mdrturisesc deioc. Cei doi acuzali nu comunice intre ei
Fiecare se gande$te la ce va face cehlalt DacA al doilea
seqte, primul are perspecliva de a fi condannat la 5 ani daci
segte qi el, sau la pedeapsa nuximi de 10 ani daci nu mernlrise$l
DacA al doilca nu ar mirturisi, primul infrund pedeapsa mal usoa
mirturisind ( I an) sau una ceva mai gravi nefi&lurisind'
Riscurile cele mari (pedeapsa maxjmi) rezidi in poziliile din
rite pe carc le iau, iar rezultatele mai muk sau mai pulin acceptabil
sunt cele in care ei iau accea$i decizie de a nlirtunsi sau nu'
ce ln mod sistematic, la acest joc, jucetorii nu ajung la solulia
le-ar conveni cel mai muit, a pus in miscnre lncercarea de a dezle
dilema.
Numairt de situalii in care dilema pu$ciriatului apare este 9r
considerabil. Un diplomat specialist in rezolvarea conflictelor coi
, .rdera c; cea mar buna pie'a la dosarul connicrului dr!!pl de
Yl'-^r:.
'4chi, .- rn rorr ", .r-. ani' .nr^cnp
lql+ sr.le'enir .rnni.r a2 lo'r
iproape cronict n^r un anicol al rrnuice
lrnu' ce

-ifl---..--",
;"';;r''iila iifriiiirut
cu o.lrua!ie Proprie dilem
'o'di..
Drizonierului". intr_adevAf, dupl cinci decenii de cautare a ua
;olu!ii. problema continut se slea pe agenda preocYqatilor
ilt:em
don;le. Dilema prizoflie lui a ajuns si fie semnalul situatiilor
inpas 9i a crizilor perene greu tratabile. Po1 fi enumerate I
exirnple din domeniul prelulu; petrolului, rl votului secr€t
 cunperarea unui compLrter sau de dimensiunea
unui mesaj pe in-
tcrne!. la entropie (in sens remodinamic,
a" p.n"inJl,."ana
drscuti incilzirea planetej sau chiar ljns, d "nA.
Capitolul 4 ,
"re-,, i"te,"a1j.;;ir:gla
s;; il;:ili:i,":il::ff..T j:fr$::
Modele ale negocierilor multilaterale l::lj:_s:-f:toseTci
infonnaliei care sti in inima civiJizalici
co-nremporane. Datorita lui watanabe s_a vdzut ci npia poote
,::"i i'-i::lli:"1'rire
.l:)i11 ,:!*, ,," {termen.t
f inro''na'ie !i )'I s'"d't"ntd,';,;, ;;;';
" tnt.,.rpp?nd?nta .aJ ,.o" tutt, ,uni .ri
Trecerea de la dou; dimcnsiuni sau elemente la lrei reprezint' crnproprrlr) a unof sJb\'\lerne. lie ele ld . regi||ni.
irrdu.lrj,, com.
un prag melodologic important in fizica, mecanici, geomehe $1 |ranir sau persoane Aceasti constataae este bazati pe
faplLtl c6 gra_
alte $tiin!e, dar ii in cazul negocierilor' O datt cu acesl prag, sare 1n dul de orgaDizare a unui sisrem aeuin"
mo; mure aa.i g.raui ae
ochi conceptul de cr.rl$€ sau alidn&. Cine se aliazi cu cme, cu ce cJetermjr,are derreVe tdeile lLr Walanabe.
aprolundate de 5.J\ iu
avantaje $i scuri $i impotriva cui, care la rilndul seu se intreabd ce {,u,rsD. JU t,\l lrr e .r pJnct
de plecare a fnloji.li metodei in leo
opiiuni ii ramnn $i ce promit ele? Nu trebuie sa insistem asupra naJocuntor cu mai mulli pareneri.
faptului c: inr o lume cu negocieri multilaterale aceste inttebiri triu.,, de orgari,,ar< nLrmir \\
sunt actuale, iar negocierile se indreapG din nou spre modelele ce ,,.j1:,'lT
rrerenlr.dr.l re \uma
,.rupa $ rranlbc, prijl
neJ<te.l|r,nanJ p;qrlor ri neJelefminarcd .is-
lc'ar pulea fi de 1blos. cntu ut. Intt_ult ...rem Intd.c tJc st]|e.
tu mdle. economl, indi\ i/.,
Di data aceasta, modelul metematic Penlru cazul cu ' iucitori rcgrunr etc.):
Lle\'ne mlr.olrniLdr Pe lixrgd cal.ulelc -leebr i.t 'rmpl!)jrr reoria
rocurilur. rlreninc reofi.r mullmila! In locul p'rrrLLLrlu; de echili- w{( I tt),( i),( t),( t)l=H{l}+H{2i+H{3} H{( I ttl.
i,u inrerv' ' inrurar,,t,..oie 'unt teclun oe pldri ce 'uresnund
oarcmh,r. lie rueioir,'olcr,'.u ub mrrl!imrlo- de iu( nror: lliari Uncle H estc misura clasici a entropiei, bazaE pe
i'rtet in prim"'>c"rt.r'hcu-qaLln N4nfgel'rUn br,'9ri ?e imp!qlii probabilitili:
r luc.eala cu nultlnt ,le ,rabitirar, ;i c'r 'otultUL!!!t',t!!".In H {i}
) !.ual.r qumanr.\4a{hlef rpar cnncePtele de.aI!etllglt
)nt4l1e = -I p (x) iog p (x,
ji- t!,tG&ie u<. Gradrll de organiz.re a sistemujui este astfel
gfeu dcfinibile sc prelungeste din teoda jocu-
specrrul echiinlii (l.rroojet\ub.t.lemelot hare,epa.il.,
difereDla
inrre suma
J.r.retnutuj In an,dmb,u.
rilorle cooperare in jocnrile cu tr jucitori Premisele teorelicc ale rnrr frerenlin.r.;.teorcric. IleloJa e,tc
autorilor sunt abstracte idealul lor e si oferc n nodcl pentru
ii .uct u)of de pus i pfrc
rcr. r.' ! u L r pruprJF rdc(val pndte n re.rli,?alr aLl|o,rrl
toare situaliile dcscrise doar de numirul dc pateneri $i de plalle de de crlru
:,,r. I'c Da/a rrrur InJi, arJJ iornrnrc.,re In rrmbaj jenl
impulalii 01u in n:tlice de dala aceasla) Fiindci nu se realizeazS c
jnsuficicnte, cerce' Tnrrnre,l< r trcce ti o anlJc.r.ie ur.,oi,a.imp.r.
un acord rcoretic pe aceste baze ce se doledesc e ca,,ut cd fic<m
I r'n\ervi$e csenrlrti.
lStorii gcoljj de la Bucureliti au inccrcal ie$irca din impasul teorenc, Propunandu-$i si iDtroduci intcractiunca
fecurgand la tcofia informaliei - ca variabilA noui,i
r iisLlrabili in negociefi, abordarca meiodei inforrnaliolate
Se $tic diD leoria iilbrmaliei ci entrcpia este un i rc.rza scbimbiri escntiale in mo{iul de
anrre
a lc inlcrege fr in strucrura
csenlial in misura gradului de incertitudinc continutd de un cxpe-
lrc care rc o atibuim. De ce se formcazi o coaiirii? Esre oa.c ace
rincnt probabjlist rii a infonnaliei conlinuti dc un nesaj Lumea , (r rele pe,]|e o .cr'. illed/.r
"n ;n,,.,,.".,,
.rr de tofnlre it
cducati a secoluhri XXI care se refefi la bili cAnd cste vo$a de
t44 Jocuri pe scena lunii
_ 145
Conslatdm cd similarilatea, un fen
men mai obiectiv decat preferit
(sau atraclia), care pare a-i fi suboF
yf:i :i'i:';: "T't .i::""i:.l: :.:, hJ:iTj:ti. ;:li: i.J
donal (sinilis simili gaudet, spunea i:Eil: ilifiii :"",T:.l[ffi
romanii, cel ce se aseamene se
cur5, iubesc po ceiasem6n6lo lo4i
se afle la baza tuturor comuniteiloP
f I *ii""i*i
frcaxtare rrilare ral l:jtugrm acLrm pe jucatord
a

IiE;1;;n, ;".;"[t';i;#;'5y,;;xi:'H,ffii;T]
L; "#
(sau pc o anumiti treapta de Supunem maj uun chesdonar asupra
voltar€ istoricS, a tdburilor) de limbdl unor

Similarltate AtracJiE
credlnle, istori€ Fi teriloriu comul
oblceiu . toat€ comPonont€
;t';1"f Ti?Hi,lH""#,"'::iiiillti':,Ifi Hi&t
lr*ill1i!11.,*.1*tT..#"d;*#:'li'J,ill.;iiff ff
il:J:l':i l:,gixT] T,":il; f jiiffi ffi .*r'.u. rr"i L
Flgura nr.6 Schila lui Hamon
s

$i cum perspectiva culturalb este pievalentb tn opinia intel proie(lrm?

$urarea Lrnui 'uruenfealtr desf6-
ab a wemii noaste, similitudinea a fost salutatS, la un loc cu
renla specificd, sursa a identitilii comuDitarc. Negocierea intervi ,;ru:ff""":ilx,":iil;l'""""Jii.u.";1!,;1x"u,,,-"-'0.
pentru a aplana mai ales problemele convieluirii cu oamenii di
ri!, apa4inand altor comuniteli, $i pentru a reduce asperitdlile ac ,. Yrii;ililtifli,-%iitli:, ngfi1f 1.1,,^,, .,
tei convieluiri. Nu similitudhea este esenFah h raporturile ( "
ce au nevoia de a regocia. ihtr-un sat bosniac, dou6 populatii, H(S) = 1,000 r(A)=9,9956 HG):0,9305
sarbe, alta musulman5, refirztr contactul, dialogul $i conlucrarea:
se afle in stare conflictuaH, la marginea violenlei. I H(SA)= 1,9251 l{(sl-) = 1,8178 H(AL)= t,5016
esre aproape zero. iar ciocnirca iminenta. NeSocielea e'te chema
sd repare aceast6 situa,tie $i si previni conflictul. x(sAL) = 2,786
Cum se rnasoara interaclillnea? Metoda nu-$i pune lntrebarea.
jezulLa djr.oncriunir rau interdepenocnler.
au in comun oamenii, ca ciment al simitarititii $i pleferinlei, ci .--De-aici
rcnla,Inlre \uma ca dife.
fac imDreun5, in ciuda difercnlelor lot, in cadrul unui proiect er ifcomponenlelor in Danr(
lenrulur pe carF it l,,u,i:npi;una: Pqi sr enrroprl \r\'
mun. Un asemenea proiect nu poate fi construit decat pe baza
interes comun, gizduind desigur multiple interese
WSAL (S/Ar,I-) (A) + H (L) _H (SAr)
sau tranzaclionabile. Metoda informaiionalS ifi
gdseste astf-el =ffn+H
= 0,5475
rol propice in domeniul civilizaliei dominate de cuno$tinle $i
Wsa rS/A. ( .H rA). H,\Ar_0.,,0a8
uni fanslerabile ti nu in terenul culturii, ale cArei valori specifi Ws|Srli\.
pot conduc€ la conflict $i la paralizarea negocierilor. Probabil
H rLr Hrst,-0tu7
cea mai importantl consecinli a utilzarii acestei metode este wAL (A/L'li) + H (L) - H (AL)
legerea picii ca o stare de intetacliuni neviolenie, stare = 0,4245
prin mdsurarea inltractiu ii entitalilor in cauzi, in limp ce rdzbo Sunt vatabite Si f,$:li:
nu este decat incetarca interaclunilor pafnice fi substituirea lor
W.qr lSA/Lr + \\![1) = wsAL (sL/A)
' w
o interacliune violenta.
+
r w.a, ,AL/s,i u , - w,", ,!i-ii'^' 's,r., --
 Jo!uri pe scena lumii

Cea mai slabd interactiune are loc intre S $i A, ceea ce

ar indica o $ansi lnica pentru aljanla lor. Dar in prima egalitate
fbrmulelor de mai sus, cea mai mare i eracliune este dati
aceasti coaliiie $i resl: SA-/L. Ca ti in allaliza jocului bi Capitolul 5
nal, modelul prezent ne aratd cA o aiianld lntre S Si A ar fi prom Negocieri multilaterale: un studiu comparativ
interesele lor fati de L Si ar li asignrat mai bine stabilitatea
gului sisten.
Ideea esenliali a metodei este umitoalEa: pentru ca solulia si
cooperativi, cea mai potriviti coali,tie intr-un sistem dat este ; Cu scopul de a degaja trisAtrri f.avorizante succesului
care are maxim de coeziune cu reslul sistenului $i care consisti para pe cete care nu sunt relevante in
fi a se-
privinF, am lftreprins
aceasti
elemente cu coeziune joasa. Opusul aceshi caz este grupalea studiul a cinci negocieri muitilaterale desfi$urate in jumitatea
a
mcntelor cu coeziune inalti, care izoleazi restul $i divid sistemul. doxa a secolului trecut, in domenii
$i sub egide diferite. Au fost
Caie sunt factodi suplimentari care pledeazi pentru folosirea
dezvoltarea in viitor a metodei informalionale? in primul rand f I Conferinta Dreptutui Vdrii. \ub egidd ONU I t970_ t982)
sibilitatea de a avea fdr6 nici un apon suplimentar teoretlc un L Kunda urugua) penlru tarife $i comert a C4TT
I lo8o)
mar oncat de mare de participanli la un sistem dat: 5 - 7 dace 3- \egocierile pentru o singuri piat6 economici {SfA/. Co_
vorba de madle puteri, 8 sau 9 dace este G8, 15 - 29 sau 30 nrunrtarea ruropeanE (incheiare in t986)
Europa, mergiind pane la circa 150, in Adunarca Geneml6 a C 1. Comitelul de dezarmare. Ceneva r tq5o lgggt
(cea mai simplA aplicalie a melodei consti in sludiul voturilor 5. Conlerintete de dczvottare ate t NCfA D-ON( rta64_tqq0,
minale jucend rolut de caracterislici) sau o Conferintd globala
sub egida ONU. descneri delalja.c a'e (ronologrei. p,objemetor.
Al doilca element promitttor este posibila dezvoltare a .Dupr
\ctor.
obredr_
r(tufilot ..r eonre,r,nrlui st no,elor cxrJctcri\trce, au tust \e_
sistem de indici semnificativi peniru identificarea fi mesura lectrte urmaroireie t5 \r.iabrt<: madmc. dur a. coDtrnLrta,e,
acliunii. Asttzi statisticile regjonale sau mondi e s'au dezvoll crtoere. (,,mpte\|lJle. comunicare. conle\l
Lle,
mulr. oferind date Dentr[ come4, firme mixle, ci]ilorii personale mnndial, fortl]li.tn sla_
tLrrar, formalism procedural, flexibililate, conseff,
turism, investitii reciproce, filialc ale unorcompanii multinali prapunere (interese), proiecr comuD simer.ia
polarizare, !r,
construirea dc obiecdve in comun (in special linii de transpoft $i resurselor_
comunicatie). schimb de studenli, echipe qtijnlifice comune'
l- Conferinta penrru Dreplul !tarii a tust conjidercta
,-
stept ,.rca
le
nai nat? li ,,,n!nd!. c.a nt pt?L.ntiuasd phtu a;tn
in randul trej ste nuanlarea melodei pdn mirirea numerului
rispunsuri Lle la 2 la 3 $i 4 (in cazurjle de vot sc numarb $i abli 'i::!!.d,Je vd,h iptptlnnv I r..D/d/d. s_, ma, .pu,
nepanjciparea) sau mai muit- se.ptc eb ...ti!cgo.t,u
,,r. unrcj pn Jmp,\tunp tt\0d? !a,i)..ttnft.ti
rea ii
a dezvoltat intr-atat
in sfar$il, tehnologia informaljei (IT) s !,t,t...inpti.,aiit*;Vi t;r,;;;,,1;TVii;i!,,,". rnct e,r )i,tnri.
oferi suport pentru continua observare a proceselor de i titt'dti.,n'np'puri tit,p ate tt? aotiEatip. n",hu. ,,n.c
,t. ta pintp
prir iDiennediul bincilor de date Si aulomatizaret calculului. r. tn bal?n.. foldatt li t' i,httarit. ptiI nu!fla,dt pa t.ipralit.,
,,.?"'li,
" r,:'tn ,/trt t. t,ron.tulote.nte uu idtt tr,tte ttutitiit, nrtnta.
n\ tntp ati,,rck. n rrccp, dp .r, o!1. ji dr.i, , d\
(dt11tter esentiat pothic
Si e.:onomic. Allclar pttn conscns (srnsu-
r!f_JllI.anlut.lqt'-i1l-29), fotosind
lnei6da,Frttl;?Ui;[ ,
14ti Jocuri pe scena l mii

Avand doui teme esenliale - prezervarea suvctali€tii nalionale

$i facilitarea reformei instituionale -, negocierile s-au desfigurat
i re propuneri ma\imaljste, minimalisre $i de compromis, greu de
reconciliat. Rigoarea statutara $i procedura constrangitoare a bene_
liciar de alle elemente care au aqgurar lotusi llexibiliralea in nego-
crenle ComunirAlii Furopene: ..o indinorc de .onsftu.trc mt?md
:tr/ ru..?s . temene iungi cu obieclive llxe. rapocne Si grupuri
rumeroase! comportament cooperativ, accenaul pe rczolvarea de
probleme, preeminenta economiculuj, iniliativa personalA, tradilia
0liriste a grupurilor restrinse de consultare ti ilecizie. Cel mai sem-
2. Runala Uruguay pentru tarife ti come4 3-19$l-9e tilicativ rezuital a fost restrangerea votulUi unanjm $i lirgirea vo,
a" c,qrr (aeuenita a"i wrol-c:1."-u-u),- 9-9lT1!.1*9g.* trlui majoritar.In sistemul de negociere contin i a Comunitilii Eu_
topene, negocierca SEA trebuje analizati in functie de pa$ii anteri_
ori $i de noile negocieri care au ufinat-o.
r-u!94-U4-l-l
ldoOde mrliarde de dolari. cea mai am,hrtroa\a (
p;-ns'i piail iii-'i.i'lTe*Itrua suhiecrele se(lnrrrlc crasrcc ,1. Negoci€rile de dezarmare au fost duse in cadrul unui Comitet
i#*,iiTt"a"'. rropicalir. a r"clr o ks tn reainpt-c\i l1r statut ambiguu (pallial sub egida ONU, cu rol precumpinitor al
ca:
,riar*t" indririal' 1i s a ocupat de if 'ularg-!-ot i0iliatorilor, prirtre cafe pozifa dominanre au arur-o puenle care
;;-,1;' i;;;i; * -'"*, comen rn 'e^icii^dr:lytl: p-':T:
""^t- $Dduceau cele doui blocuri miiitare majore, Si cu un nllmer cres-
(n/a in lotrO dar a focr re
i".qprfl. il.l!ll", ,-*i momenre de 0llnd de membri - incepand de la 10, apoi 18 $i apoi 40). pe agenda
ar, rn l99l " grupunror opuse ner I trrrnorturi;;\p;ifi-uri
ln alara
inirrt m s au aflat armele nuclearc, chimice $i alte arme de dislrugere
-r,siaiie div'riunr og indrre rn dr'r/r-unle tllirsiv;, armele conventionale, reducerea de bugere miiitar€ $i forte
'.r'"l"gi.'.,
nl"n"iEr'.ri"-cor"inuiu r 40 in noile probleme: cei
lnnrte, legAtura cu dezvoltarea ti securiratea intemationali. mesuri
inticltorr. rn in,rre cu BJqilia J lndia: cIlll:o patcurs tohrcrale ri chiar dezarnurea generata Si compterir. au rur rotut tor
,.ot.^tor oi A.e.i';;u roiin?rlrurii nois au fomar pe la Pai tltil in dezbaterea problemelor Si in cunoa$terea punctului de vedere,
ffi;;i il.; ,nu'tit u5u a.'pa hoLelul seneveT,,Hor'elie D cc in ce mai vocal, al larilor nealiniate $i in prezentarea fomal,
fo.rnal din ..puled miilocii penlru comeaul iibef
In zuuo ne pregatlrea unor acorduri (experienle nucleare fu rrei medii apoi
$i
in punda de-laloha, cu o agendd ltrgiti si adrralizat'' toate mediilc, CoDvenlia privind armele biologice, Tratatul de
-olilcrare, interzicerea folosirii
armelor de distruqere in masi in
u produs
3\eeocierea SEA rThe single luropeJn Acrr rll iu\mic '.rLr pe tundul oceanutur err.r. negoclrile de dezar-
."ir.p"?-i"t."a,.enr ld Tr;rdul de la,Roml au dcpins intotdeauna de marile puteri militare $i de negocierile
l'" "r"il , ri adnprar. in lq5T obiccrivele ".::.":^'
'ale JU fo'r \5 $fanse $ inchise ale acestora. Ele sunt totug instructive in privinla
i"t".a europeanr 'r 'a inlroduc; mi\uri in
,.^-" pi+ ""i.;
conlnue a contributiei tirilor mici, care s au afirmat in ciuda
onrl|;ni negocienlotde cene rnarile puten. C4nea ambasdcloare,
a) reforma institulionai5; x\h/c Al\r \4yrdalYrureara a Premiutur Nobet DenLru Dace. esrc
b) sistemul de vot; k'ct ri5 rn a.ea'La nr irlnrr - -

c) lergirea jurisdicliei Comisiei -Europene;

d) paiii spre Uniunea !,uroPeana' 5. Negocicrile UNCTAD au fost incepule prirr UNCTAD I
p
il"'*i#, seA ,
""*tituit
un bun modcl pentru urmdtorii
l
h. rcva, 1964) $i UNCTAD 2 (New Delhi), cele mai semnifica
*or"r!t.fi a" *g*i"Ale de Ia MMstricht' ADsterdam fi Nisa u nate dc cele rinute la Santiago. Ntrirobi, Manila, Belgrad
 150
ran a a tr-d. Negu. i?ti t5l
rr Pro- Contextul mondial ene rmponanl. f\re greu ,; obtii re,,uIrre
sa.m.d. ln let4. Adrrnarea Ceneralb a aduprat Declarxrra
rn care rr conoruite^rn cxre negocierca se de(fAsoara inr un nrediu
'rabilirea \oriOrJinr
Lconomicc
-"*,u af "."r"" -i''"d lotal
atn.eninlare k secir:!t:::: ren etnrc. ( etetfer legoc.igi-reu5rle au benelrcrat de un contc.\r
i. J"-"?"";,,t f,, " conomica e oNord sud rr cdre nerocrcru( ,, e le a fo.l in inrregrme:au iffiarn Fidc fi0o-r6bii: .-
ii '"
Dxr dialogtrl
'r^" ""rli, reau..,iiiiierea mo'liric'-rni'rdmufi iibnomit rdF-diLrETi1lo'Jrn'-{fflmbfonTui finafpnvi6a ;alurut
i"ltir^o -i, , m.I mutl sdu mai pu||n con\lrAnCAlodre
dura
}i proce-
global. penrru a-r 1,." .^i;;r,iibf lllll
nnlror /9,!u/JJ"':nffiru1;
ri rigrde. ar.lrao dr._
UrDUr.re neregbtalJ. 5 af pdred ca urmdruarea variabilj,
au e$uirt coinplet la slar$'tul fle\jbijita
rca. deqBill:_pllsduf i sau_-srarur. dar rcea.ra
oi".]= .*"Ujr; in domeilul energier' rnarerirlursr -prime catiLarieGillita
I'n,reTiobpinuG-n-irr,da i6irnatiGrti,i-iniirn, .;'i; "*;F;;;:
-rriinlei
ro-mul'dle s
irr|l"' ,grl.rlr"l 5i de/!ullarir' prin mcrodcle
.i n.in ruoru.ot'.,r..u.rigen!clor lurrdtre )rpolrli'e ra\a Je cul
caracrenslici ale ace:
T In ylj:33gtsq3 il-eniiFo.iaia?iefr(iii5
/a1r negocrenj ue \ucce,. in md.Ljitsi?Vile
viidE a'6igani-
l"i.""r.l.rr;" E' pt*lic;. precum )i alre I mTailijTeli-sT;.r-,
r"".""", f"J"pti", grupui celor ?7 de pri ln curs de dezvol 6urc L'n-mEr.FSFiiieiir .nfi-rcatizzree 6fi eiiiveloiTari:ar;reu
\c iraiei7Z-rLS-tEg jtAtbfiienjrilui Tn-afei'iii ieuniunije
" iari_
t i:il{"r::l:''::',1:'i"l:l::^i:;il:f:3:ff ii*li?:i"i:$; Rcatrtflea rral; ca ace\t \r.lem difrcri nu rmpiedi.a anr
Iungi de ne
[,', rer,lira ]urrca unur \ot Feldl in care a tosl dcrinir 1ilracricar
rn.i,?ur ( untenn,ej Dreplulur Marir ardrri (a acojLlut gene;dl podre
rr rearizat impotrivr Unui inlere\ panicular. rnlf_un pachel
de pre_
lcder in care acest interes este contrabalaDsat de alie rnnsuri
iare
aompenseazi $i depa$esc acesr neajuns.
Esentiale sunr cele doud coloane care se referi la polarizare
si
auprapuner€. Inrnrcdr e\i.tenta ,nrerrecririi .terelor
de inrercs
tiutrapunefe.r) impiedrcJ potrr izrrea.ei. celcilona crracreri.rrii por r.
uL.pnn.e inu-o \inguf; tonctiTii-lip.a potarizini
ti prezenra su.
au tu\r o jrorr Lomuna a nEoc-Cnloiirre-;F-L)1r-Din
Itrplncjr
1,,'rwotdfi.
,rrnre.porrtrce dte trmpulLri _Liridez\olate vs. alre g:ri in curs de
otzvorlnre. b/o.ufi folilice 5i milirire En_\e\t. conflicl I,rael \.

care prezinll
lati ur comcntariu sufiar al iabloului l]ndl
..iii"e".i"'i'n r,.-a ceior ls trdsituri eselt'i]::1+
."ii.i".i *c".i"'i *", de drmerr'idni ly.:"t.9:jxg1|
152 lo&ri De scena lumii Pa ea a a. N"satiti 153

in toate acest€ cazuri de succes, in ciuda diversitalii de neDtala ne pemire se credem ca ideile degajate de acest studiu
.
Dartiale. exisa recunoa$terea putemici a participarii la un
proi comparatrv sunt suscepribile a fi utilizale in analiza, intelegerea qi
comun. care transcendea $i adipostea ca sub o cupoli uriaga i e organizarea rcgocierilor multilaterale cu aite teme cr;l-ice
din
agencla intemalionald.
sele diverse, expresie a unui interes general benefic penFu ro.ti:
nou rcg1m al merii, cretterea comertlilui mondial, conskuirea r
Burop€ unitare, z
Din cele 15 caracteristici (a cdror prezenld e insemnad cu +' Lrl
z (I F
uJ
CE zo- (nE F I! ul
l
o9
slaba lor manifestare cl.l -) extagem acum, citand de la coadA - : Iz -:) F z N z
o
cap, cele gase tlrs5turi (devenite cinci), care prin faptul cA au
(/,
z f ao f : cc ul
z o 0- >!! E z E F
o ES
Drezente in acelasi mod ln cele trei cazufi cle succes cercelate
reu$itei, $i un indi
o Fz = = : F =q o o
(I !l
Eezinta, pe hngi un element explicativ al =
o oco z
;supra posibiletor ingredienle care Pot asigura succesul unei ne o II
cieri multilaterale:
LOS M +
/. . proiectul comun + + .t
/ lipsa polarizarii / suprapunere GATT + + +
I ' flexibilitate
\ '. Qomunrcare SEA m + +
\ context mondial favorsbil Dls m t t
intr'o singurb fraz6 rezumativi, enunlul ar putea suda astfel:
N-S
Pentru ca o neSocierc multilaterald sd'li realizeze
\)ele este important sd fie subsuhatd unui singur proiect comr
care ta asiSure penftu lecare participant inkres? e:enlia JJ U U U

{afi ca Da i(iDallii :A \? polorizcT? in lab?t? oPuse sIPrele Tr6seluriprevalenle PROIECT COIVIUN

'inrerusi in cazurile de succes
avAni cat nai nune,oa\p int?ts?dA,i: \.) dibai lolotll LIPSA POLARIZARII, SUPRAPUNERE
ale negocierilor
o orgcrnizqre de maximd flexibilitdte, cu o libefi si bogatd FLEXIBILITATE
multilaterale.
muibare, tntr-un contextfawrabil. ) - COI,lUNICARE
CONTEXT MONDIAL
Se poale pune inlrebarea: dal-unde sunl celelalte cei-nle E Figura nr. T Tr5s6luriate negocieritor muttit;terate
ceperea negocialorilor. l;benarea lor df a aclrona. lraorlrrle cu
rale la care apa4in, suportul politjc de care se bucur6, maturrt
oamenilor poiitici implicali in deciziile finale, capacitatea de a
peti obstacol.ele $i crizele perseverenla lor, fundamentul
iimqul practi{ I-a toate acestea se poarc respunde ca
cand elabora ialitelile bunei negocieri: ele sunt ulg-swuse-

FaDtul exemplele selectate apa4in unor domenii diverse

ci . M: dimenstu.c mfter m: dinensiunc nijlocjer +: prczen(a tmsrsturii:
semnihcatii noi in problemalica globali drept internalional' : absen{d trisarrurii; t: situa{ie nixta. LOS: Conferinla Drcprului Mirn; SEA:
mert mondial. dezvoltare economicr, dezarmare' integrare co I r', f, . DIs Dc/r-m1rc. \-S \ord-S.d, De,\otrtue
I
:
- Patfta a II a. Nppl?i 155

Dislributive
f
Capitolul 6 Concesii Cdutare de alternalive
$coala inovativi reciproc avant4oase
Adversari Parteneri
Instrumente tormale Procedu inlonnale,
creative
in anri o0 ai \ecululur XX. Darad;snu dominanla r leoriei $coala realisle 9coala liberald
coctentt-er-a -itc.'i1Ta-CE-T.-eonatocu u'. n.er*u.' .ro ro.. Figura nr.8 Schtla tuiHopman
lenLnL jocunle conflicru:iii'ielufl; rero sau. Inrr-o uarecare ma
suri, pentru jocurile cooperative. Rapoport se]lmalase deja ca ,,teo: Tn ace\t.rablou xl rein\ierir cunceptelor leglc de ncgucieri. Hop
ria jocului duce la vritabile inpasuri, adicd la situalii in care rnxn \emn e./a o co?lalie s prctefinLclor
rcolilur rcrli,t'j fi libcrJi
baza &x;dndticd se aratd afi ins rtcientd in rclalia chiar teoreti I'entru cele doui ripuri de situadi core.punziloarc. Reatiflii \unr cd_
tu anumite tipuri de xirualii cotlflictuale. Aceste impasuri au totu\rrcr unof cortreptc Je ha,,a ca dnarhie, intere.e
nulterc la tensiuni in minlile cetor cdrcra Ie pdsd. Ei trebuie as rmediate. roiul.starului, caSdguri relative, capabilililj de securitate
sd cdute in jto alte cadre h care situaliile cotlflictudle sa rrrtiunaU. scepricism fara de in\litutirte inrem;lionate. ir.onrr.r.r,
li_
beralii . red in lurred in comuD a deciziilnr. oLrr. |l\ e pe lefmcn
tung.
.@ rcton non-sralalj, ca$tigui absolute. ahe Fluri decat secu.italea, i;-
!l rell}"gg-lY$s4:{{u rlc.u Llinincrid inrre aeBr''tl
intcaryJ)a. Tn primul caz. p54ile .u
tenrii. increJerc in In'litutii ri rcgi||ruri. in rerrrrare. rrbtort nu
depa_
|eSre mull !e. nutl.onlra)r intrc real \li ii tibeml. si elunla doa, rpr-
,ai'irtAiiiiaFncely? prngilccarci sa Siiu nIrl tco r Innvalr\e. ps_:jrepjcU\ jnt lr oc.a!J conccprutui inteq. i!.
iir-uri iiinflicr fundiniFriialJi liecnre
penrru sine cegarai nrrre IrJELJ-i4,ceer ce e.le de impi4jl. In co .'*!gll:lco!|]I::4ve_!Bc!sEd.]e
rrr.r. reg,-'. ie'ea i-rcgJrti\i :Lrererd.lq n .irualic in cdl! E{ le p Az:lr. I'unon rntfnduce rdeea unei noi abord
penllu amandoua. $i cvasiollciale, care ,, O"no,,U
rnan irrrpiEuna
rnari bcnelrcrul dr\porrbrl
rnrDfeun; Scneliciul {i.pprIUL"enrru
c6iiri.ler:-(t ,,d;;.,; ; t,,i fi,'p".i,;i .ti.ii i,n o ua",'t"
r,opm
amanooua. Hopm
"unouq*."uffiffi
Pxn evennnente regrzate pe scere pa.Blele cu esrrad.:Lpgllicd ofici,
distindifi in studiul si erurli.a negocieribr ittemslionale doar ali a negocierji. prin aceasra merodi et a explorat inEiiisme dc
cepand cu,193Q". El acord: o importanle deosebita pentru infl rJnncirne arc lnrr\ iei ti manite,rtu,r pbnilor \e je cunrflrnrd. In
crescandi a acestei
enla crescrrLra paftdignq.\tcrtuii
rtesrc, psrao r-n!1!r!'L:!s9!g
rgTErLrcr'rrrr fui49ipled NeSotiatio lr .al negocrentc Ju lo.t \;7ute de errn lumild pre\enrnr iru rc
r lLr koger I i\hef )i U rllidm I 4P*are c\rdenlir/; nego(ierile /olvidi conflictelor.
zate pe interes mai degmbA decal pe lactici $i procedu . U BurtoD a observat in 1969 ci toatc confliclele slnt subiecriye.
JDoi Dersoccrr\a diapnoiric lomur;-delcliu r lur Willirm /adl --La un nonp t da! poarr c:ti\td o dit,.t, ntu,tc nn.rpj i,rtr.
sr Mrureen Berrn.r@are rccerluca/A importdnla inlclcgcrii paryt , ar. pttt tt idtoto?ate ,.a dil/renrr ohieclrv( n ,cnsul
prirnul rAnd a problemei ti apoi a ajungeii la fornrula conc La
sunt ireconciliabiLe, ca atunci cAnd doud pdrli untcircsc acetqsi
generald pentru ghidarea negocierij spre detalii ln sfar$it ap tentonu sa po.ilie. Dar este aiomatic ca difeftrqele de inte
perspectiva grupurilor de lucru pe rezolviri dc probleme (atel rcse su t subiectiv cAnd se au in va.tere yatori... O u tta\a
de rezolvare a problcmelof) a lui John Bufion $i Herman Kclm ca
racteri:\ticii ce fa& confictete subiective este perc?plt.t p.jrli
carc cauti sa faciiiteze abililatea actorilor de a implini nevoile L't.. O t'rota,nit ipt rtdta n,ontond!r,ntutrt trtnt (th t.t
lundamentale ti identitatea de silre prin interacliuni informale tpl d" i,dtrcnrla. n4d d a ti rci fitot(i t,t .
tt t\.1,..1,!ttt
 ---

|sL t..,tt $ena lunlii .-. _.

De

nri
o -----..
roluru vilorii Bun'n l3 e mai D'eganalr' fj:tlt,+rj**:.lTt atrasa deradmnur_din drcapta sus,
PL,n .uhlrnrercd
*r.ll" '"i'"."r,
(
t'"'" 're abordarc 'e
si sa desfiFuLtm o negociere?
u rrceperr:a
ll"**,ffi4 ffi",#yx'"",:'l[ Etll

'' 'oi"'i,'*- -rn,' rnrir inrercsur" se ti.rrttjI: :: ]l-f i:: ii;l J: il:;ff"J,T:,:Iil:t,f
a conrlicreror' E\ioenr''nd imponar
F,,il:"iil;, ;;";;;i;*'ri'l:i-i.l'lll)::"i1il"i. Ij;;** ;r*.
'"1;x:,:
;l;.:.J';i; ""p":'..': ::::1,'J:
inrai pinr* a obrine Jcorruri ::::,:: ::::::.i! ii'ii|!#.tT, ;i, I;;:: :! ;::.
HiJ;Ti:;.:;;;.;;;i-'p':br:,i:':1,:lj:::,,,",,,,
'ai tn|:t?a p,o' auro /pglar,.. IBunon. t069;
d? ":;:
r'" pa!eze.drcl discu.Li,il i'io'ite .'teraenriti'a!' cu
n, modelur "':il: "telor \
T;ffi:, ;' i;;irnrcrnarionale rl!:lyl]Ti:,ii1 moder.
;:'ilil.,:lHfi ::"i:i*+i#HT
e,n"i p;i"i i;r,rr'l' r!,it!i
l!!lEl9r:,
;:, fr
Ronald Fisher ii con.rdera d6Fiilonreri
.""1:
j:l::r l( ronn bunon. pe L.eonard Dobb pe Herterl
ai abordirii sale
;x rur" r G ' _'''
:l,tlii:lit',"1; [qi:; $i Kelman. El silu_
rnal nrurrr ":".1:1,::ll!:
.irbilel ele rmnlica vrlofi ncnego!r'lDlre
iiiJli:,:i;. ; ."a ".***1,q1'' 1111:
^rer rrru cl Lonfi(lele
ffi J#iffi ffi ;m:tf ru;*i*ffi"T'i,,li
:ifJ;;;i: ll i'"'"'":i"'i:::.:i:'fl
"
rn p'oceserc tralr!
lii"ffi,#*::".":,,e'*
,'"i
ulre oe ';';;:""'pi'r'i''
.i-".r".'.''
nctsoL'c,,'.i ': j'-.., inrer\enlix
r \cmple 111':1..:
i,,,,^-,;. ,_.,
l:,'^::;:'::::
inrrti ;nrcresut, ii
ffiJ.+*'.--Te
-. '""(r,l de nxce dLn Unenru! rvr!}uLlu 'iio
i,A ,i LrRis mli nrai !alorilc)
'Jl,ii'il-,* ,), '
o"*g".",iro,. .u,. :"1;;;;;:,;:;;:;:
Orientul Mijto-
'"i'. :,":, 1i:li,:-";i-01,'
u.n demers "l;.*.i"i;;;; ;;;:;
idcea de coercitie )i lralrrca
c.)nfliclelor
Bunon consrdeni c: sl _f"i. L'0.1:TjT: :l :""r,,,uie
r, l"ir*"'" hehavion'te Fl a reprezenrlr j:.,-':.::i:"1 increaen [",t,a' ;ffi;;;
",#ri'"
rlir dupa (um utmerz5:
'rudiile l"t: l*i
1""1atmosrere.ae
p"sibi]e soiulii. Ele urm.resc rearizarea
J.a :[:,::.rjl1il,"1
ri'nJ,rri psihologRe pentru incepefea unor
negocientor. Uneori mediato_
Suma Poz:rrvi 44 t '

larbe,e oaru Pol c;9Liqd) ttk ",\ :ll::):Tl:i,#J*" *.nesociere ce imbina ercmenre de concrri_
inleracriv al merodei erre e\lrem oe prclros.
Agenli
,.. ,Co*"?l]
lrsncf o definelte in urmalorii termeni: ..lnleraclruneir
Ronatd
obligatorii trebuie sA
exteriori unei conrrunriLfi producri!e inrre
lffi"THl, impunand re penlru tot/ coniemporani eruz no reprezentari: deschise
ll::.T::1:::lilil srupuri. in
solulia $i precise, recr
5i upri uain',rl,l1tfi:i"f'fi:iiil
rafqgi.a'
46-teresul
lfl:::i'
rLy,,v,,J,r I
:: rr orrerej
:i.iTl cte
lino,5re,ii
culrurxte fi ld dczechilibrele de purere
qi
personal, de llcr'e\crenta gr dr\ciplrna in alingerca unof re,,ulrrre recrproc
ac_
apafenl lcplJbrle.- Procedum cel mar de. inralnrra es,c aceea
a aletre.etor
descurajArii sau ireconciliabile
pedePsirij) 1.,,ii,1,3"*JXl';i#*ffi *#l#ll,i"i:JiiHH.?1.
Sufii: zero
(caslig!l unei parll esle prerderea celellalle) :l iJ i""ff :,"::';t,i:t[:.il:';.:,xli"it :JilJ:1
ili
Lrc !"i.:tii
orb! de Inlem, lrrner et"r ce negocraia gr
\ . nr ! dcrorilor an_
Figura nr.9 Schila llriBu on lh..'r in conjli \ru In srnlerer tui rn;itnp rcrt. ( u\j Ul proiecl
158 .locuri pe rc.na lnrii
Partea a I1 a. NeSo(ieti r59
lipse$te. Interacliunea este meioda de dlalog si ru misure a liantu'
cfcativi), DruckDan. Husband gi Johnson (schrDbiri ce.ten1on_
lui sau conexiunii pi(ilor, cabazi a sdrii de pacc '..,,,; r?d.elel. Stein ,inuvarie Sr Jmma,. p.Jrlt ,\tr <gii intcgra_
rr\ c). rarc tj Navcrh (rcitefrnifea retariiturl.
Euristici ti Creativitate. IntrucAt inovalia este un prodns al crca'
rivitiilii, era de a$teptat ca iema acestcia si fie aotuali in noua qcoaE. ,,Creati.'itdtea, drpiL Spector, se .Iefiheye .:a un proccs prn
Ca ti in cazd curentului interacliv, ea a fost dezbituti djn perspecu' care noutulite apdrute sunt derottate cete cure su; N.izu;e
ca
va analizei conflictelor, dar validitatea observalillor i$i nlenlinc rele_ a,cteptabil d? .lblosiloar. Si satisfdcdraarc pentru a .udienld
vanja pentru negocieri, pdncipala lor nttodh de rezolvare. Llutd. Procesul este caracteriaat ca o incer.:ure trc re.o^)are
4
ploblenei, dc a d?pdsi tinitdrite curente injtexibititdlile
,,Mo.lul tu nre o disPutd cstc incadfttd pottk! (:on:tAnee .1 unpte in no.! deliberat tocu.ite
ti si tte
apli nile pentru solt4ii, consillerA Spector' DacA pdrlile vdd saotc in sAndire. Gdndifta
cteati)d se tu eseaza problenetor wchi
co flidul in tatmeni naliotnliSti, etnici sott ideolagici, cscala- si rtifcile, gdsirul nai
tnadatit.i!.i de d reincadra ;i re.tefini prcbten;ete.
darea .lisputei si rec n l ta vialenlii pot fi itrcritobite D<finitii S; nanife:t6
tn Jorm tarea d. noi ipoteze, tertarca acestor
, arp d,t'nik(i a ntcl.\dl i'nflLtult't tr.:lt,"rttpltrLlL4lxlrtc. ipoteze Si it co
niitictlrc... Proccsele de Bdndirc ueativd sunt de obi(:ei intuiti
,;,;;aa;i,i..t;Iw r"',,'ir,;; d',;";i ita p, ',ltdln
"c; inttli, ind n.I ndttt \rtttri atrjuj.,jt;; inn"dnu\,utJ?
7a,ri y Jat r 1, ta lrrt;"ralo .'411 \lli dt/' tt rI' infas .o t e\t. tpi, ttt pro.p, lc t tc, 1r I dp t
e:ot I jr i d. p,,,bt/ma 1... l
fqLbgeqlll!:jllet sue pat u cerc imp-etuot neso' 1

precoce si
.,'"dl Rezultat l..ene de obicei o no d po.ribititate sau opotluntate
, icp,ar tu Ji!t,. Pa I t, ar t i.i d, I n,nn.,;hili. Bo'ntn. ia.
sal1 o noua cak sau direclie de e\ptorut.,
Rr n,tlo ,tt /\Pnrt. r( -"u d, o:n' I d' toallit !? CLhtr 'r
"lo
tfr,t i;A4ik in caniict pot f induptecate sn se itttplice i tt'o
t?!_lr4{+!!fy:":)!e llujtupas ' ;iiil'"td;:"#.*\ii:liiilJ:::
mediere suu nesacieft,
cc e\re J< racl|rlAqurdd'ca p yd: .< tor crrrePrr lllllt c rnd
)"'i,i::q,dt$iil;[fi
.1. !fm-pr.; i"ri-,jiii' i,npr.uriie nie.;,;-
-'-;::- l" ". -
i ; *5m;l I :i'l:il::ffi
... Lle\rne r+rnr c,,-/-.'{rdar"r
p;nr re(rnl
cunrl ..1
cunll lararii !rnbcrc
Jer ine ,r,drrr'rr :,rn6cfc994] cr ,d/',( \r424lar.,r
,Prle\rrna. AUr:r Je St.\b. Ur @$erltlli lr]]crlf]rti!.oLD .a \e
LnIelc (unv.nrioralersi
ru.c.r prcnre
:: :[i*:
de. cre. pe ti,n1., i,e.,c ,ii,i*.u,iri:
.*
rtur ce nu poal< [i nierout In o(hii un r public tarf
egc'vc/e puzilrl c palilo|conflicrul din Bo'r id, Ajen dcmers |ut la curent de lnedia atotprczenta. Vederea pe termen scun a cle_
Li_

porre e,. aio,l, in ,"'.n'd. mJi dcgraha de.ir .a o -cdrh i I Busrrra'

' ridcnlilor politici gandind in renneDii caltigirii etecrorarutui inlern
,,O a trciu opliune este de d cdutd modalilnli de rein(:udturc prln lozrncr clemagogice a consrituit un neajuns
fi.ecvent. Curentul
a conflictului ?11 ochii partnipanlilor [ . ] .|at:a ei pot ji t:o,lrin$i u acJ L,ma\rdt rr J.c\r pc.rj. .purjid ..s.him-
sd i$i retnudre.e suspiciutlile i ura reqd dirul 'si conflidele ',r r .iLIUt ALlucetr .r. ur.iroi legrt de.reatiL.iliei nu d_c in\Iturri.
ti tientinentele de ostilitate in lermeni Ini fi rli,feril, eristd o 'te \ocretatc ii nL JF brfo. r:rlie. prnre.r,.nr,ri li l.u-pofir.ii".,-
tansa de a controla conflictul TehniLi de d itltlu.:e ?racese crel \".aBle,r.i!:..J ficeJ rcJde|lu-a...:r buc.r,z,. ca |:c r<(rno,r>le
atire dc eandirc, prccun Sanllirea analogicd, bratuttominq' o faspundcre it un rot_
iocul de tuluri, pot aiuta [ .] Teza naastrd poate li 4ipusd Perspccliva rnlorilor a fosr fi ea udlar inr uD momenr
in care
Joarte tinelu: noi orientiiri coSnitire ule situaliilor rle tlegocie' ,rrl'urile,lnn rF !re.aJ dco.oi., il|tluer raU rrjl .le mJll
tFnc/a
rc, repre.entate d( tsandirea ueafia, oferd posibilitatea unor i rleqltrurarerl:onllidclur.
salulii noi $i dcschideri..." Dar a opune valorile inrercselor nu este o pozilie fodnjcA.
inlc
lcgem cii elc_sunr inseparabile ciind privim valoarc!
Multi au rclevat necesitrtea crcrlivi!i1ii in mediere $i ncgociere drep! masurn
rJrur rnteres. Ideea Europci s-a tbrmal prin identificarea
in depigirca impasuilor. Exemplolc includ pe R.i[a (compensare rcs conrun: pacc
unri irre,
stabih ruupa un

BUCUi.r!liri
Sed'ulCenlra r.,l. Sn.o,.r,ir'!'
- Comunicarea Cobcl irlr
160 tocun !:iYlLl!ryji
{duDa reducerea economiilor in praf $i pulberel Acesle intere
vdloli.\upreme
srruate atal de sus incet cApdtau rilluri de
-'-!oui"*iJ"uta
erau
i; adngerea obiectivelor prin inte
* " ""nstat de sp;ificul lor cnltural (limbi' i Capitolul 7
lrt p"i"r"fiir"t, itatt"rentcare le puleau separa Pacea 'Labila
a" Calea 2 $i calea 3
"..'."[i"iir" '"r"rile valoare coml
,"u."tu."iau slatului pe baze democlalice: iAla o
nJrat*"u ln."rntu prospere ti descatu$rea initiative
"aia
ii"i rit"ta" De Ce s-a inceput cu interesele? Nu pr
"ionomii
*l"giil" ""r"tl"'"o-ot; p"ttru a pi$i pe !n teren mai ferm' folosi
Dezbaterea intensd a ultimelor decenii ale secolului trecut izvo,
"l rati din incapacitatea metodelor urilizate in negocierile clasice de a
concepte integratoare mai clare trata $i ciuta solufii la problemele $i conflictele care prezentau ca_
tnovatia a-insemnat schimbare de cadru Nu
rezollam
expe{i penru un rdclensrici noi a pu( in evidenF cateva concepte din masa de idei a
h o lon rin$ diptomaticdL de pace intrunim
european I lrrerarurii $i pracdcii exisrenre. Conceptele de inleres !i valoare au
iect comun 9i nedispurabil de civiliza$e Exemplul fost preeminente in dezbatetea care a condus la ceea ce numim
*""i"**.ttt"r de mileniu El po
i".ri* probleme la lnceput
gcoala inregrariva sau inovativii.
;"'.i^.i;il; de perfectare a mecanismului negocierilor
pacii
Valoarea a fost vSzute de Bunof,vca etementul )ndrspensabil
campuri mai vaste ale construirii ,
olLngar de tcoala analfica ce a dominat negocierile clasici. in co_
sa cu AfF$i in a.rmonre cu studijle acesluia despre
.laborarea
(pror,acted. confitcr)Oomind de la cazut Orientutui Vijlociu. el a
poT.j d:+!91"'Eere^a .i gcsqqp de-(onflicre esle nerezotvabil
cu merooete extslelle. ln aceea9j silualie se gAeesc loale confliclele
perene rn care se ctocnesc \alori
fi convingeri ireduclibile, credinle
nerranzactinnabile. idenritari ce nu (unl su(ceptibile de comDromis.
ldccd )a-a ro\r de--ajlubtatreq!tdS*"luafp1!j"-S,.,;ijl",/,;
,.r/pd.2-'n care negociaronr rebuie sa gaseiilii'irrffirii-siice_
tirare. eliberar de rigidi( ea po,,iditof panilor. ce podrc (onduce ta
IrrleleBerea celurlall ti la descoperirea unui reren comun. MeLilele
0ccslor negocieri paralele constau inj
l.afigaiartiunor oprnii care \a reprelinle ac,orul nernvrrrr ld
Duroc rcri te of ,ciatc. fi .pFG .oeretalei;i t.L;i;eaTidemiti nc
l',",:""'Jl*il",1X'i,',b#ff ffi i*:#ffi ffi$:T:","';
rctori in viata inrenniionala; (jd ) o$Sr"
2. Dizolvarea situalei de osrilitate $i a starutului de dugmani al
ffu.1ilor. prin inlelegerea valorilor care conduc gandirea fi compor-
lrmenrulceluiialt;
3. Reducerea s6rii de emotivilare crescute $j facilitarea dj-
rrlogului;
4. Posibila aparitie a unor idei noi care s: fie rransmjse in
oficiaie;
trf tl,)cier'i1c
 to.rri D? scena lulnii Panea a ll-a. Negociei 163
t62
de a DiD p5cate, irreresele nu au fost examinare teorctic pe misura
5. Defjnirea unei arii comune de interese' susceptibile rmportantei lor. Spre deosebire de factorul purere care std la baza
interese a uner posl-
re$abili increderea $i cladirea pe baza acestor doctrinei ,,balantei de putere", interesele a$teapti inca si fie sub
bile solulii. ieclul unei ,,balante de interese". Iati cabva idei care ar putea face
,,balanla dri interese" sn joace acelagi rol in viala inre.mtionah,
unde,,balanla puterii" a influenlat atat de mult diplomar.ia, negocie-
rile fi polilica mondiali:
I lntcresul este un concep( fundamental in $tiinlele omului:
psihologie (unde sri la baza motivatiei), economie, sociologie,
lena cunoa$terii $i reoria deciziei (unde se afld la rAdAcina formula
di obiectivelor), teoria nevoilor fundamentale umane (rraductibile
in interese).
In timp ce puterca line de categoria mijloacclor din strategii, intere
sul rparilne familiei de coDcepre care expUcA comportamenrul uman.
caii 2 ar putea proveni din urm'toarele con
!gP!s!t" 2. Conceplul esre folosit abuziv in docrrineie puteii: ,,inreresul
cle stat", ,,interese speciale" (in geopolirici $i in declanfarea oslili-
lililor), ,,interese nalionale" (in polidcA) penrru justificarea mlsud-

l- Interesele sunt masurabite, gradabile ii comparabite p n

utilitatile care li se asociaze.
4. lntcresele sunl Lralzaclionabile (in schimburi Si comerl).
5- Ele sunt sursa de conflicte in cazul ir care nu pot fi salisfA-
cule pe cei pa$nice (interesul a doud enrititi de a dispune sau de a
conlrola unul qi acela$i bun, reritoriu sau resursi).
6. Interesele conlliciuale sunt susceptibile de o solulic care are
doui fazc:
a) gasirea unui interes comun, ciruia i se subsumeaza inrereseie
Pldrcularc;
nl supunerea acesklr lnterese unui proces tranzaclional.
po/rlr\e
pe 7 Prn.r,ul Je echrlibrrre a Ltoua ,erUn d< inrefe.e panr(uhre
tndr'lre de.r incercc 'a fnl.r'rm lorle elementele
renabrlrm |Ut"l s0b semnul unui interes comun constituie o balaDti de intercse,
te -,,"ne:.o.r" in 'a'ita. rrebrrie 'a iilL'll
o*i ala cum teoda confl ictelor considera Cum a funclionat dld,la
d.e i
erese in cazul conieriitei ctrcp
".r*ii,i-aJri;u;;".] -*rese in fomte violerte"' atunci $i in ne lulLri nririi? lnteresul comun a fosr elnborarea unui rcgirr nou al
"iJ.*"i -.i;;;ftl;! nrlinr. cel vechi fiind aproape unanim considerat depitit fi nesaris-
:i.''; 'l';";'" .; s.'erca 'olJlii Pdrrrrce Inrerc<ele 'unl licator. Interesele panicLrlarc au consrat in extinderca nritrii lerito
nbr<.' il.,nJl:/er si nreu'up!rilor'
"-o.ileti tirle, definirea zonclor economice exclusive. accesul ruluror la re-
p*ta"g ,m d;, ca irr ;coah inovativa de pilda' ' N|tsele oceanului, dfepturi speciale penlru starele i|sulare, cii de
nt;i"og"iti"." a cetol angajali in negocied' tot la^intercse
lrccs pentru lirile fari ie$ire Ia mare etc. Balanta s-l rcalizal prin
s;; J;.. . " 'e'u
Jc r.rr.rr
lrrnnrlx finali ale ci€i prevederi sarisiicetu anunritc intefese,
i.'trei e v"'bcr'e H't'"r'rnr'
164 .loc ri pe scena lutnii Panea a Il teSo(ten
a. Negocieri t65
producand obieclii 9i nemullumiri, care dacn ar fi fost considerate
I
una cate una ar fi impiedicat un acord. insA p.ezentate in pachete ,,,1?:'l :j#.i. i:"x"#HT:i.,i''copu
in,',ari \ ei ru i

mici sau in generalitatea lor erau acceptabile. Regula de aur a ba-

lanlei a lbst: avantajele oricdrei pozilii singulare a uneia dintre pi4i
ca,a pe. n r, pranLrn?Nr"ir*". .'*;i'i{,,,J::';,il :::
reranL Inuebarea dac. a-6tii:FdlzlTfo:r priiiiird-
reoaaLa are
au fost mai mici pentru ea decat acelea oblinute prin acceptarea | l|n .dspun( irnedial e\te solulia pmcricale neexplicil procesul
In de
ansambluiui. E un principiu compensator: ceea ce sacrifici e mai rrlegrare, europeani. Do\arul istonc al apanenenlei
Alsaciei ,r
pulin rmponan. decil Leec ce obr r. Inrenei la Franla Si cermania a fost inchi; pnn
cleschiderea unei
Ideile despre balanta de interese se pot transpune in cazul unei p*t* solulie inregrarivi a ifteresului comun tn juru1
negocieri in felul ulmator: ' ::l::l"l -: de litigiu.6a
unor proiecle srrilne
$i de oricc \dtori .au .ubjecLe
L Asisurarea unui loc Drimordial al intereselor in analiza si ' conrrunialionale fidenri!ak. leriroriu. ljmbi, credinre,
doclrine etc.r.
!iei, in cunoa$terea poziliei proprii sau inlelegerea poziliei Jar crealodt-€,de i,nt:rlcltune socialE economicA ,fa
Si incepui in
p54i in limbajul conccplual folosil $i ln ghidarea negocierilor; i oomcnrrle carbunelui Sj oteluluiJ.
2. Conjqifg4,gB4w{n-asoLutjqi s!.b lorma interesului comun; Europei nu ru fosl digerare pe lor cuprin.ul Europei.
in
umtretaiitcuo-irWtoare a intereselor diverse ce trebuie \uo,l.e-cliile
e<tut europe.rn itu eri\t1 negocieri oreanizate,ub
egrdj rntel_
ate sau annonizate, tranzaciionate sau echilibrate; rr!rionrla rSUA. I Er $i medieri rn crrc abiroarea rnregrativa
a dis_
3. Transformarea intereselor in fomuld finale in proiecle pirut, interese comune nu au iosl discutate, negociatorii
ne<tepiqind
ne. apte sA le satisface ti rcalizezc, creand int1€ pirli o lcma selar6rii perllor (entitnlilor politice sau
armatetor allate in
durabili, ce se poate consolidaprin jnstitulii $i acorduri juridice; (unllicrr. sub \emnul mrsurilor imediate. .lriine
?t. Prioritatea lbrmulelor integrativc $i neocolirea lot chitr de orice solutie
iunraD a prca larea situadeirlt cffe zona intampin,
noul secolfi
cazurile in care obiectul negocierii esle separarea politicA (i pnrneJdia_resu\cil2trii sau rei,,bucnrni unor
confllcte .e datojea-.;
pendenl! sau autonomie); nLr r'.rmdi lipsei de t iliune a oamenilor polirici.
ci $i fafrului ca ne
5. in cazul in care negocierea pincipali nu este un cadru Aocraronr nu au gisil in geanta lor de unelle decal metode Invechrre
vit din cauza rigidi€,tii pozilijlor ti rezistenlei la orice fo li ti inadecvale_
colaborare, crearea unei negocieri paralele, calea 2, discreti $i i
lbrmali;
6. Cand negocierile oficiale sunt in impas cronic (disconti
tili pe termcne lungi, cu reludri formale sub presiunea intemalio
li) sau Drivesc teme nesolr.tlionabile (coniliclele identitare, confli
tele prelungite). in care litigiul a dus la o polarizare totala in c
rcferjrea la un inleres comuD a devcnit imposibila, se recomandi:
a. suspendarea negocieriloi sau continuarca lor simbolica;
b. deschiderea unei roi negocieri cr o ngendh diferitd, con
crat; exclusiv i ereseior practice, cu pafticipanti din sfera
interese, intreprinzatori $i expe4i, speciali$ti in proiecte

Numim aceasti forr.,ln]d{calea t Ea poate pirea peniru

$ocanti $i paradoxali. E o eiptgiq!qjq4La-c3!-2.i9l3lr-s
*hl_l:!I!' lru.Lrarsr,u]rlr lJ J' /b ' efeJ liririrrlrx sr deschiJe
ncsociel€ De un all Dlan.
 Paned a Il d. N?go.itri t67
,' gJni'me. ete )i-Ju credr pfupnrte reguti
fi ffnonit rgcnda. con_
.,.nsut..n vul l pJ'rciprnrilof tiin,l (rnl,rrrul
elen<nt oe luare r
oecrznlor. t x,
CaPitolul 8
..-..11 "l!,.itl
nesoLientc J
,e lonete noiiri.c Jin qrsani.!an
Terfii Uner tofrc Je gtr\ernare po.L_lrlrhdnj a tair. au
rocr ta,/olrte In f !r
oras gefrnrr. niii
n dr toc d.n Algzlj,rpn .aL
r:1re rec re nct n.l o Ftnic unei J.en(nea Ji,culii. ir
conicrinli
lor. reprc7-jrI3nrul O-NU ajucat un fol acliv
Si expjicir, iar atianla an_
Pe langi pirlile in negocieri directe, dc mullc ori la
angajate rirerorrG a griior-i-iiiiriid-f;ab Danc $i Cermania, virar intciesate
masa neg;cielilor ili fac aparilia te4i, care i$i oferi serviciile fdrt Inr un rezujtar. a purut si-fi exercite inl.luenlain culisele confe.intei.
si ia parre la dezbateri $i f6r: sA inre ca benejiciari in acordul re- .f tf l j.,,rdrc; r]. sunr lesJre Lte nesoc eridcc-ar p1a
zultal. Ei sun! admi$i de ambcle patrli penlru prestigiul de care se -.1$1[.]
.:rtrur cn Inregr{r-er,/; irnta,ul tor rordt. orennJ o atrerriaiii;. rrr
bucu i, fiind perso]ralitlli sau organisme care li-au ca$dgat auiori- r'.drercr e.lF duJli: porte ri pane \ru in e\refiorul rof. Je obr(ei
tatea $i comperenta in a]le negocicri, sau suni garanlia Llnci obiecti-
vjte!, a unei echidjsi.tnlc ti a unei neutralitdli in raPort cx poziliile ee.. ic iiiiim:pta cand fonnele de intervenlie ale ledutui se supra_
maj multc ori sunt acceptali t:"],.i:.{";
$i inlefesele care se confiunti Dc cele crye Lt nairr-6_!:l1ur. po e area u,r fol
pentru ci oferi un sediu discret sau neu,ta:-__.-:\ ..1",: ""T:ne
r' l pclrr. rcd.linler/a lc ce.e inraml';. rrr rn.llim. lur cnnliburre
'. a a,n,terd comun(;jii.I.JJ r.c cor Unicbde,rtreprncner. tu.
f ruri pe care acegtia eziti si le rransmiri
oficial celeilalte p54i.
U^D mcdiator adiv fbrmuleazd propunerj, faciliteazi
nigocierite,
.,r (i rd c,re l-inJt Je dorinri rmprrc.ii unci .o urii
te-rnrrrrpu_
. r/i ue ta. ili Jrof irt p Inii rcne norre j I L,enetrc. cec! ce er_
r.r.,r ^Rnlul
In farlc a.cetrrre! tui de c;trc pd1r.e carc nepociJ,,a. in rtarr
..r,unha r )r i me,rielor nln.rndle nc (rrc Djr.t. e )i tc lran,mil
|nn te4, ace-sra poate pleda in nurne propriu penlru concesii $j
lrcl.ce s..hidr penur ||omo\tuer rci .ntutii de rn.
r rror . I jar 5 d L o \t. rt c5 Lnr di atrib t te lur c(le mai
riem_
rte poare consla in topirea igidilalii pozilijlof ce se corirunti.
lr cl/.rl lj!nula|L|. n-.i er.. .c npropie-lr !-Lh!rJ. rr ci c
rrle \u rr linu-ie
l)itile sunt lrnu e sa ,i^, i0,useJ-i rormuta <m3nlln Jc re4 ;i ja o
rrpllce- iiiiipiiiaLea ;onsti in modificarea srucrum negocrer:ror
membre ale ONU. Medicrea, arbitraiul $i rczoh'area pe cale
, ',"...',..",Jtro.a .ui o ntencJrlie Jui:i in nego.irn. od,?Jt; pe
iuridicd s nt menlioDate ln Carli "rr dc purerc Si i ttuenr;. nu I.umJr n( |er.Jr, rn<.
lerrii r.or rc|re/err'rr'li Jr orbrnr{rL Li.rrc:r Fonn-
ht.rci.r tr cr/ul t^.i.tt1or J, /4 Lr,/o , tqcllr. e.hrl,r nn-vc!JJr;
Cor lerrncle r'lul'rlr'erJlc c\r- ',, Je
\zr iLleer.r'u rrne'e! ncPu(icllor' I rr,Iira a ufpr | \edrU J.,.r(r ,n \ ita ,Airp; o,tor .i rr , :rma, in_
minate s au linul in sediul $i sub egida oNU (dreptul mArii !i dez- , !nlrr sr Lrp\.rr\.nenlrr reon\iirto i rr-Jclienr
si lr.e.t re i.
arnrafe), la UE (cele cufopenc), ltr CATf ii UNCTAD DaT Acc$ia erau rcpr€zentrnli ai celor clouii foruri dc conducere.
care
lingi un mandat ii 1 scoP l.o Nllllc in terncni gencrah de tr \emnat acordut olicial. obrinut pc cii \enrdicirlc. Lr orice
168 Jocuri pe scena lunii Paftea a -a. Nencie i I69

moment de reaclie publicd negativi, ei puteau fi considemli Negocie le fu Ia Rarfibouilet au suferir cu un accent supli_
lucrand in nume propriu. Conlinand numeroase inovalii i mentar viciile negocierilor de la Dayton, ceea ce le_a atras caraite,
nale, acordul de la Osio era menit sI declanseze un proces' cu rizarea fAcuta de Kissinger: ,,Un ultimarum.,'
calendaristice precise, de rczolvarc treptati a problemelor prin In conflicteie_din B alcanit dir,anii '90, mediaLorn pen u srlnge-
girea teritoriului supus administraliei palestiniene si dezbaterea rea ace\lord au fosr numero$i. Aujucal ace,r rol succe.rr .au ,i_
final a celei mai spinoase probleme reprezentati de statutul mulrrn: ONU. NATO. SU4. Furopa. ConfuTia \emnalald de an,r.
limului. De ce acest acord trece prinlr-o crizd atat de Fofunda li$ii s-a rcpercutat nu numal asupra opridi ostilitdlilor. dar in ne_
$i
anii urmdtori? Este doar reaclia negadva a extremigtilor ambel gocie.ile menite si restabile{sca pacea.
pi4i, manifestate in asasinarea premierului isra€lian $i
Intifadei? Este schimbarea sau contesarea actonlor de catre Tn ace.r lablou. ONU alucal un rol care nu poarc li consrderal
:aU.lac,il€* Pe lii.1ga ri\riiraiea cu ceilafii med,rlofr. ,,x.r"eil,a
A fost minati de ambiguitatea mandatului Consiliuiui de Secur;tate. ",
Ir.uIlcrenla re.ur(elor. reTervd membrilor influenti de a recurpe la
.ervrcrile O\U ri lolosrrca ofgani/arici doar penrru;u,tiricareJ
ac_
trunllorpropnr_
dei mondrale. qbsesia redisltihJ.Lei aj!9!at-ags-!L!ri9cupare
Carl4,cr@4!l_!$a-Iolirt QLU- inlr-o alra situalie tot jtat de
Arordut de laDatun t1995, esle re/uhalul unei negocreii ih car complicati. rol exersar ferd alte medieri paralele. aceea din
SUA ajucat rolul de mediator. Un obiectiv deloc neinsemnat a fi C:n bodgi, ,vem mori\e_de a crcde cA rcjrrsele orgg1i/alrer pen_
fifiiirin incetar€a asli-litntilor. obieclivul de a,intemeia o stare, rru neorerea t!/tjllll4eCn/4 nu lnJjuJpui4l4_
D;ieifB-os;ia t;intr o forriiuh de struiturarE-poff tica aiiiivalFafc Cdmbodgid mo$tenesre o cri,,a de proportri. are rr \palete cr ur
ir"a;t aaffiili;l a;";aX preci tirtea iituriliei tn ac6a-stalara, genocid cu aproape un milinn de vic me Si
r1c
y\hmerii Ro! , ujr
a;reifiiq6-ijd;&, ani dupi Da)'ton, de prezenla trupelor strij rcroralecarui e\rrem5msi \rolen!;porfi greu ecrlale. In Iobo.o
Cateva vicii ale ac€slor lgglpielj rezulti din Jglqlp.Igcumpeni co" l!lttll-s-i!9!1 L.o!!es-cr A.lErd ca rc/u,rar al uno,;.ffC;
i"i6i6;;6diplomaia americana in elaborarea r'ndelungate in ca]e ONU a juca! un rol important. Acordul a fbsr
-;iatonifi
lielieeff-a fost fructul unei negocie.i ift€ pnr!. Acesta a utiliz semna! de membrii permanenli ai Consijiului de Securitatc. de
amenintarea cu fofla sr chiar a aplical-o inainre. in limpul $i duPa lur e lrrile inreresate din zona Asiei $r pdcificutui ri dc ccle Dalrrl
! - r _ -
sd.ieii.-relerinlsh!4lepen!ry!nelelaryilqrylJialiBosnra
b"'"' '- jE::-r:.r-1:+.r_
n rl. runi cambodgienc. Negocrerile au co du\ tr o..harlr Lle drLm.
tavoarea sarbilor acoperi!r de blam hu LJ.t ujl all ele[enLde peotru procesul de pace in Cambodgia. pqnrru ONU, implicarea
s_a
tff a Ddncroiului rnedrerii. Parlialitalu 'a oglindir in carnpania trnJu.. pe hnga prsgirtirea iii de\lasujarca CanteE]ruc!Je..a pa||..
diatici si in orientarta aiuioarelor umanrtare obsesra 'eplrrani l.c rler dlreL! : M€41''pr aaJ-::j.i i_pti rrlnlerg_ljleigi_qlTAf :
lilor din conflict s-a perpetuai in compiicata formuh de organiza p n mobrtr,/arca \ontributiei inremaLionrte Den_
prin diviziune Si fragmentare pe considerente etnice- Structura sPttnirca trqzilrei
lui non format pe baz€ federative, impA4itd (aParenr echitabil) \nre un slat democrahc sr tl
lrei nalionalitati, excluder noliunea ceteFneasci universah in car
individul voteazA pentru orice candidat, indiferent de etnia sa. Grij !llt uNlL
ol{llAieita aielejllur.qu
qce'la p a
-t pinilc irr faranodemtrc puterll cnn.rd(rahrti
pentru prevederile prst-dgre?,n€rt qj buna funclionare a stalului J g!c, Funind piopriitor ra,pund<fi. A romul
'rf
s-a manifestat deloc. Ceea cg inse constituie cea mai elocventi fiarii-rrucleu" de zece ambjsadori la,phnom penh, care;iiareai o
vadd a insuccesului a fost absenla forrnulelor inlegrative $i con ht\ti nmikrrgi de iiiiiiL .Sli doiileirirai p" contuctore conlirua
$r
rea enclavelor etnice fArA perspeotiva interacliunii lor' fl)g?lare in negocieri qj a aqrepllnr,Ullllllqlerli d_!I -sigur, inretegind
 .Iocuti Pe scena l&nii
Pauca d ll-a. N.saLict i t7l
t70
Dup'.re/ql ninlari cu fo4a sau chiar uzul fo4ei. Este o gradatie in aceasd
i; pa'ea'rdbrla e\le un obiecllt de lermen lung enumcra.er incepe cu dezechilibrarea negocierij, rrece prin slibirea

it',,,1,**:*lili,li:i,".:lTi:''Ji:','ff ;.1H##ei neso(rel

angajanertuiui fi responsabiljrarea pirtilor Fi, in fine, poate si le
dcsfiiDleze sau neglijeze total prin subsritulie.
in toare lazele
iill" f, .are a Luprinr
Negocierile autentice au intordeauna drept caracteristici ma-
"i'*;
fi;;.;;:;; "p.",r.
reutiu rrer aruun insole:i 'olul de medraror

.', iJ ii' *;';,'iA

-@'
oNL duo5 acesl exemplu aurontarea mor a''-iiif,i
frtE"ii5fa '
i:i!1 gltit
o:,T::,il:'
xina implicare a parlilor $i cregterea rispunderii lor fatd de o solu-
lie, care pe langA armonizarea echitabile a intereselor trebuie sd fie
"i
iii'r'i. "" pi',' ri o" "r'
"o'"ri'lGGa--!m6il'uti:""
dLrrabili.

tamenLul -;; lrpsa elemenlelol!g-s$

egal 3cor4a-1,!atilar'
imDul\
P's; '*l' n'""nind din
" lLrr in a ob\ir
;tti';i""ii,"i, imedrare si sraba
""",-*Leci"e
*"3JI"Tffi.oiiffid'lJ*odfp"9Nt
":,Ti--l tl
*ffildl:+-:*i.G#[i
!or-trrJu u l-or oseo*r I Jrure panrle rizate
prralel d.organrmelor
t-.re oe menllonar rparilra In
*'J"J-ii"l"'";."ill' i'-,''
"r''u
*"1'i'tt'
*ecrrere soluriil
';;l;"::i; ;;;;;:; ;" n'.11''i"1i 1:-f1:l:'i::T:l:1:
"'.
;:rfi tndJi #r nLl;*::r;r:ll,:ii'i"1x
1r
de studii sau reflec{ie tn probr
iiili-.], i"'*...i si "entreleclasic reveneau in exclusivitate
JJ.'ti.i"'""1 r.",;+'onal
"1"1h*;::';il"'llIl'Jl5i:li;,"r"G'*",',,r,]',t
:nl"ll*i:::4,".:llrii::iii:"-i,''*:ff *q,ffi
*#Fir*****;;;limr'ffi
urrgLirur
p,i.''r",,''
c\r\ iiv, "
! lll r',
""-
::.1-*.ilJiiiliii;.
t "luril ::,11':;'::
lt" ri.c rn
Sulr! !!. 'a-lrei mornenle
1..1"*t"i .. p,cre
)J'i,"i,ii",i. a"'.",r*",1"'l"Jn'-fljl1,'^:1: iTi ::

**, i: i rirr ru: H;'lii:i"; lll'l ilir T..*n

li"'lll i:i,"l,i] i;:, *i,i"ot'i, tc" r-nd "'n<r is'
nrun
pnn
;-."i .';... l'incinrel' r 'r lanprrrrc irrrck'e
'o'r'rre
 teresul lor a constat in baza ce o fitmizau pentru recomandiri prac_
lrce pentru negocieri Sl in recurgerea Ia cele mai valorcase
cuno$_
hnte lr bisarun c^re le_ar fi folosiroare.
Capitolul9 tn p:!)p!!u!s:!q99gl!!,1!Aly9s lunr impinse pe primut
.
pran.ecnrralea. pflncrpru b^zat pe propeDsiunea umana pentfu jusri_
Modele conceptuale
lre. ln aceasle lumin,. recip^rocilarea echifubrul complereaza
$i ar_
monros jdeea de echitare. ln cadrul sfalurilor praclice
figureaza
atenlia dati bazei minimale $i deschiderii lntr_un proces de
concesii
Spre deosebire de moclelele filatemalice, modelele concepluale recrProce.
nu sunt bazate pc o teorie abstracd Ele construiesc pentru negocl- p? llpglus2siltgloSiqzrj)Ul
$-eq!:o4 conleaTa personalil,lile
eri o structuri, cu ajulorul conceptelor, folosind un limbaj impru-
, -h
anlrenale rn negocieri cu netoile. valorile li percepltile Ior. De
mulat din diverse l;orii sociale $i umane Autorul unui astfel de unde recomandArib penau modificarea vaiorilo;
,i i;portanla ca_
moLlel scris in limbaj natural se va disiinge prin prcfeinli Pentru pacitilii de percep{ie a negociatodlor.
un anumil concepl. pe care il consideri cheia de bolt' a conslrucllel Dac,l\rlm $tiinlele potitice c ptatfonne iniliala, impreune cu
salc. $i cum teo;ia ;elaliilor internalionale ce iDlluenleazi cel mai
_
/..nman. \-om privinegocienle ca pe un proce\ de decizie. Impor_
muit ;jplomalia. negocjcrile, conlictele beneficiazi de aporul mai tantd este Iotmula si delallile ei. consrruirea rarionala
a acord;lui,
nultor ;tiinte (lrcpi economie, istorie, sociologic, psihologie, $ti- dar elaborarea formulei nu e conceputd ca o convergenL4.
cr ca o
inte comporlamentale), acest concept cheie va putea Ii atribuit tll
preocupa;i specifice sau disciplinare Negociatorul cu o lormalie DJp19!$gg!.,f'sgos ieAq-swrtJtrcbkus ds
^. Jeari<si ta in-
drepl jnternalional va avea o prefcrinla pentru conceptele oe e( turn'rea a doua procese. unul intem )i allul exlern, inu_adevar, un
tate, justilie, prjncipii li institulii; cel cu studii economice se qrplomat spunea ci
Si-a petrecut 9/10 din tiinp cu cei de partea sa,
ocupa de intercse 9i utilitili; istoricul va imPilge la loc
pnnct cchipa Si in\ritulii nalionale. De unde impofianla da|a lobb,_\rlui.
rolul personaliiiljlor in contextul epocii, sociologul va inslsta r\u rnu? In Joc.doar expecranla oponentului. ce trebuie cunoscute,l
coniexl, psiholog[] pe elementele rutionale li i|alionale, pc-atm urmanra. dar $iexpecranF proprjei partj.
tera crnolionaleia molivalii,
ql pe ilr sfar$it ccl cu fo nalie beh All nnghi esle acela al nelocieii ca prcrcs de rnvdtate, adoptat
orisd vr lacc mult apel la mobilul adanc inrAdicinat in oln $r ,
uc ( ros(. lncenrrudinea se reducr pe mdsura invaLirii reciproci
a
egoism agresl
Duri. cc ahemeaze ir|rc cooperarc gencroasi Si xlralegiilor in joc si a ajuslarii conrjnue. Aleoda rrebule acordla
Sunt alatea ipoleze cili autori $i de aceea cAmpul scrierilor desp rilmului de modificare al asteDtarilor.
negocieri, care infloresc ca semn al aciualitilii lor' e greu de srstr Din aceste cobcepte de bazA se construjesc scheme pentru fa_
_
?cle esentiafe ale negocierii, cum ar fi aceea a/o rmutei.
ixe cateva
Se poale obse a dmulli autori au o impresionanli expe olemenre mai detaliate. lolosind concepte djn Iinia a doua (noi
ca_
livfesc5, de cercetarc $i comparare de cazurj, dar pulini au r[mizi)
Darlc dintr o echipd dc negocieri, inlr o silualie vie Akashi'
fq El;borarea ei depinde, dupi Zaftman. del
;sprezentant al Sccretarului General al ONU in siiuali de ciza t P?':9pt!!,!!I.f'nas-ite-ta!j!4e-A!t!r'ea comuna a prcbrel!a.!rcii
B;lcani ti Asia de Sud Est, a infiinlat in Japonia un Centru dc stl cgocrerlloJ ceed ce conduce la sLabilirea lerme n lloi ian
uiliei, cu
dii pentru rczoivarea confliclelor, iDsistand si aibd cohbontorr
( peocuparea de a omite sau amana temele considerate
nenegocia_
erF r.enrr d nlJrnrrh j !i ||rP;rire t<urcl,(l hile din listele ambilor Darteneri:
Si rrccem in revisti cite',,a-din !t.c!tc-4lllelclueli!9-'2t'ilrr!L . 2. Structura co?niitd a remenilor de referinti a soluliei, orga_
gocierile, cafe nr ultimcle decetrji au arras arenliq. 991..1]r-ai'!lult nizrrea lor in vederea con srruiii; unfi pachet coeren\
114 locuri pe scetu Lunn I'aftea a II-a. Netocien t'75
a) substantivAl preocuparea de a explica conflictele. ele se bazeazd pe
3. Elementul de lrrdli€, cu ci@va interyretiri: concepte
fi*;.";;;';r;c. criteil;te care ti sLrslin *"^t,b) clrere, care pot influenfa abordarea
$j mersul proceseloi de negoci_
;;;;J i";',;;:;ii;;arrirec crnrirrtrra r n/eto' la:::!::it,i:
c' c' lanbitd cfi. Urmdtorul tablou rezume pe scurt acest aporr al teoriilor r;laf_
fie(6rei nanr: d) lu'rrl'e '1'?rrp'
ad- ilor intemalionale, dezvolrare pe targ in prima parle a ce4ii de fala:
;i\rriburrc dupa carrcleri'ticile
e|
-r1r""."i", *',lc'l'\rntuia!r: 'r,Fr/tu' /I"j pri\;nd micl
",,;"..,
,"-"*_0"o...'l,"lf o, ,*r panr' Ot'ervam Lt Jm noLr
rpare cr in Conceptprimordial Autori
ambiglrd a
i. "rn,lJ"r.r" "-tit"tiue iau logice, tema sensibile $i
)coa'a reat,sE pulerea reprezentativi
[,4o.genrrar,
echitini.
ce pruprietili por ri atribuite rygq9:g:g:]ytr+ Car
gcoala llberala (dernocralia)
lrral / Fonnulet | 'e iete r'PJ!!g!]g
Dreptut Doyle,
aLorul r;
atorul rederta unur acord hnal!
rn lederca Economia(comert Fukuyama
i ast;rea, ,-"tt ;;n""*'rdlr'-acoperind cdr mai mulre ftd teme
tibea
o",-a, n"-r,A r,tr, iai-o loc la imounariruri 'i 'chimbdn ' $coala ra(onalislb RaliL'rea Bu,l
Scoa a ncr, sU upra de ctasa
;;;J
irr,
ririFEilCil" numita );.lggj!i4, rrliml 1"::i':':
,le e'iiiiii prerenriilor exrreme nrLr
: 'l : L

conIiclu economic
lvarr
",ni,|,i,,,,"p'"u'en.
iu'olt'l'ffi g"n.rca\a: rr' in Jarsir'.'' lie 'Ptnlo"'''id Figura nr. 10 Corcep.p cheie
::,;::;;* I;;fi;;;." ,r" r"-"r" Nu esi.greu 16-razrrr
,.*i'of 'e rran'leri (u usurinr; lr crri ere caliuli
. . Cea mai cunoscuri disputi a avut loc intre Scoala realisii Si cea
'"*..JtJfol
J" ln nJeo"iutot.tl t."Uuie si dea dovadi in activjtatea sa liberale, cu consecinle $i pentru teoda negocierilor. dupA culn am
" il-aduce indeTharerer vnzut in capitolul 6 ("gcoala inova[ve,,). intr_un let se trunchiazi
. Nu poa:te fi omis aponul pe care
autor apa{n
tual! viziunea negocierii ca proces de lnvilarc Un lrzlunea obiectivelor. argumenrarea $i acorciul final al negocierilor
procesului de iNSlare-jh- rnr un .altonament ce D.lnc dccentLl prirnordjal
ale..t"i qcoti aA urmetoarea detaliere a le pl e.e. ceea ce
proce'c fundrmcnrale: rcr_"rrnrea./a u/ut lorter Sr amenintajea cu fo4a,i rlfet
i .-r' rn. r, i" er 'ectiJ llror r rer in calul in
"".,.,i.-i
in p,o."t.-t" .o4ftr8" la' br al doiler',rI/dr'sr' de- fls'r'e orre se dA piorirate dr€ptului Si instituliilor inremationale, ce sustin
care nu'
baz; de variabile. cu varianta abordedi de irrrdc''rar€ irrcrederea in. solutiilc painice. Toate cele patru
$coli au ceva in
;;;;;t;.;p'" ci a intrcgului proces; !i c)J' 00mun $r prorccteazA pe scena irtenulionali sirualii domesrice, in
"p"nentuluj' rezur'|ar'crnnrlrcarr\ tuari de neorealismul luj Waltz pentru care existi o strucrur; mon-
)-1.'".i"1", "r!"ir"irfir si aclopririi trnui \edere dcesle I (li li ce lrarscende rolul stateior. Acesn din ulma exrgai|lt
Morrld penlru nceociJron e'te 'a nu prarLlh din toate
neso('edi rufenlcle teoreticc de mai sus, iffr_un grad de ihportant; descres
0."'; , jputca inv'u ro'| t'rrcur'ur
pe
''";;:;;;;[i"
''u-u"iJi",." losr Pu'a i; e\rdenr' Je un rap"n alc ciltor. pozitia cea mai impoflanri fiindu i aaribuiE de realism.
'i'"'.'ii
trfuia" f, n.'"u.."t" 'utrineia 'ocieurea 'au Srutrurilc rn!ati (
jlr prrru_)coli L,a\rce \unl sirualq in c.rreSona ..eu-.r($i\;...
rn\alarrr.detnLle depd/li(t'tr .t),i!|||c (e au urn at .tiii"n,uit,iiiiifrn,iir,r-mfl-EFli;mli
i, '".ritrii. raI rala ri inlcn'ilateradlugat ac
si anticiDarc,la care autotii au ulterior concc'ltldrr
l'TIiFFl,trtfia 4nfl/;, jr'!icr i seniej)'iii.qeqr.\.i'c de
test"a lunt i.uauctiuir" in calitali necesare negociatorulLri:.i 6raJut!r in ca;i;ci6; ;u
a rrule"nrcer muri\arri so..ratt. a
lcrun.
.;;J;.;;';.'i;;,''." ochiror snre \rrtor 'i \prc flla Lre apr' dc ol
Ir(LrrJterTa re\orr dc emincrfare r oamenilor,, .LrciclalilLrr. a fe_
lUlui i|Itare satisfrc aihrtitca. a
ricapicil.rlca dc rJr !rnc lJcLrllrLrle
"""" "f"'ri"."'a
,i".ri'i.r.-i.i*""rrl"^' ti'nLeler'ere indrep'lre'pre nodul
pro
_ s.trcvedcrn.lc\adncte:
ffoata cntic\Jurgen Habe-mry lre
lrr ., IrIrl n vei cornplrcirJrei-r#refl)aliotdtr cr. J.terire
mahcii supuse reznL!irii
.ed Inxi rmtonanra sur\a Je (on(enre pentru 't:' 1'li11l: Irrc de dnminl c si e\.tuJerc \cQJt.r Jener)LtF.dcr rtjnmrnuel
,'",ir";."'i.lr i" rcorirle relalirlur Inrcmrrronare Deri \{.riler.rei ) no restc r,e ir,rr.Lcrur.r mondir,.i: crnirrr p<r.rtcrie yi a
 Paftea a II-a. Negocieti 17',7
t'76
pa4i. Inrudirea cu jocurile de sumA nnle esle evidenre. Negocierild
relaFilor inggale care o caracterizeazi. in literature' aceste doue
sunt pnvrte ca un schimb de concesii sau ca o cdulare prin incercari
rente de idei sunt considerate neo- sau poslmarxrste pnn prerui
$1 eron succesive,
unor concepte drn cnlica <ociali marxistr' Cu mult mai pulin
rgs-peouu ipistemologia 5i limbajuL filosofic al tcolii criiice,
In momentul in care negocierile au fost necesare intre pdl1i
care-$i disputau valori indivizibile $i neinsrainabile, ca idenlitatea
(srui[vjslD cotoara-anali,,a criuce Ia nivelul
:TPll:] .9,1. " culturali, aflatA la ridacina majoritetii conflictelor coniernporane,
ionirt6?6-ntele de ordin material sun( mai pulin relevanle
rceastd meloda numitd $i analitici s-a dovedlt insuficientd ti irete,
sistemul constitutiv al intereselor format de idei, credinle $i va vantd. De aceea merirele $colii inovative au cunoscut o recunoai-
Culnlra i$i face un loc astfel in analiza situatiilor ce r€clama .re Jin ce in ce mar ldrga. \4utr mdi i (l]3g\q d.€.c.lLpn{clri! irc
cieri $i, o dal6 cu ea, prcblema identitAlii atat de actuah' J rcl99l1!9!l:!ll'loilenrele'n caiJjc.slidj:rrlqrs:3tlltsja o
Pirsoectiva nesociatorului 5e schrmbe de indala ce chestio'
oripinea si morirele intererelor care ii sunt consldelate drept
iniiale aie unei situatii conflictuale ce presupune solulia !9 rapitolul,,gcoalr ino!a!\a c€le Joue \e deose-
--.inovqql4-c--[q89s]Sil9l esr,e inflt'Ienta$- d-e aceaia 199q-.e t(oli
g/ctx). Al6run de aceste scoli, mai transmll semnale rnsprrar
(ar
oenrfu neqocierile contemporane: lqminisnulii Scqlogii
o re!tzie a abordarii reladilor intemationale)'
"or"nr" ""ranO
rmodemismul. in ciuda radicali\mului sau deTolato: ce conle
coneeue?risiie ia"ii&li, Liniveri'lfiaG-$i aT@mentari"mulut
care il promoveaza. ultimele doui contraste: l) unelte fonnale
lc€piua,Le,xlilqzMultitudinea de versus proceduri informale gi creative $i 2) ce se inlelege
pin anta-
sufiG itenliei poate fi derutanid pentru negociator. Cu toate a gonismul intre realitti ii liberali_
tea ele li ofera un cadru necesar pentnr orgamzarea propnllor Inovatorii ce se ridice modvat inpotriva sLrpremaliei melodelor
servalii $i refleciii qi li firmizeaztr elemente care sA le explici rnalitice sunt tentali si lc confitnde cr abordarea raliontlLn impo
sau si Ie exprime. Lista bogad conduce la o remafcA: bate lriva cir€ia se ridicb in zilele noastre un vast cureni dc giDdire ce
semnalate sunt adevirate. nimic nu e complet gre$it sau , \rl a resonunle irJrinnJte ul( ornutur inrr-o eNca a cu.rnir.!..ii.
Diferite sunt insa ierarhizarea conceptelor fi folosirea unuia sj iniormaljci $i comunicarii, negocierea aparc insi ca un cpiroln ai
ca parghie absolu6. Aici negocjatoml e liber si pund cxersArii inteligenlei fj un caz ideal de tiuctificare a rationalitirii.
cheie sub sermul lntrebirii. Negociatorul nu trebuie si uire ci acesrea sunt unelrele sale princi-
Considemliile teoretice infelitate pe scurt au o rota co p.rle. O consecin!i esre ci nu e iDdreptdli! si negtijeze modelelc te-
usor detectabila. Ele au avut ca baza exPrimentala cu pre( ofetjce $i cliar pc cele simbolice, abstracre. Nu se gic care din ctc
cazurile neeocierilor de distribu$e. Procesul de negocieri lo va pe niie si transferim calcuhtorului mai lnuhc snrciri pe crrc le
caz se asirnileaza jocunlor de pozilie' ca 9a1Nl de pilda, in care t)oare indeplini in stipanirca complexi!i!ii.
gociatoni fac patii pfopni, aSieptand ni$carea celuilalt Strat Ilallonalitate nu inseamna doar silogismul deducrjv cu care nc a
iste ln aceasti perspectrv?i una cumulativ5, tinzand sa convearga obignuit Arislotel $i Dcscartes. Ea nu se reducc nici la.llionalnen-
a celuilalt. Int;tesele sunt tot timpul ln competilie, mi$c'rile fi Iul englcz baconian inducriv, pordDd inversi de la cazul padicutaf
concesii reciproce sau supralicitdri ameninlitoare Solulia se .r idcea generali sau la principiu. Ralionalitatea liirgitji cupdnde
Si
struieste din piese formate din una ti aceea$i substanli a inlel I'nlogia li metafora, la uzul cirora DeBociak'rul esre indcnmar de
Lrnii autori (Anthony Judge). Ralionalitalcr se pr,tuntcst.r iti .r,ir
dispaiate aflite in joc- Viziunea ei integrale aPare 6rziu in
formulei, care nu este dec6l un amestec accePtabil pentru a ,.; ii i0 procesele de crearivirare.
r
178 Jo&ri pe scena lumii

Este vorba de conceptul cheie(il)\ cultivat ae reali$ti' ac:

ceotat ae lberatlgti, e suspectpeniiriro(atori, de$i indispensabili
dp
asi cum scrierile lui Bufi;n o arad. in orice caz a devenit atat
incal s-a trezit avand drept tillu Capitolul 10
i;confortabil in scoala inovatoarc
opus codld vatirilor prouetind din contrastul cetor 9'r,9 F.:l: Culturile
ii,"."i" u;.*. valori. ileinlelegerea provincdin nesocotirea fap-
ele sunt
tului cA valorile misoara inErese Cand e vorba de bunuri'
bdni. intetese stau nevoile omului:
cuantificabile iI! utilirtili sau Sub
penlru sadsface un interes artistic; S-af putea credc din prezentarea mecanismelor negocierilor ii a
e.i.iUuirn u^tou." unoi tutlou cA
ccrinlelor adresare negociatorilor, cd ceea ce le dominat cste un joc de
izvorat dintr-o nevoie eslehca
li)rle ti i ercse. iar negociatorul specialisl ar li un inslalator cle linii
Ar fi regretabil ca marile conlrjbulij ale gcolji inovative in m
{lc comrnicare. dublat de un laborant in doziri optimale de subslanle.
rie de topiie a rigidi|ili $i fonnalismului negocierilor si fie
c{
a conceplelor, iar,exercilrul Accasd imagine simplisli este dcparte de felulin care se desia$oari
p.omis" irin necintirlrea adecvatd
ireprnlt al valorilor in cauza s[ devini steril prin neglijarea sau
ror r carea in gcneral si cea donimd de rcguli in pafiicular. Ralio
nunentul bazat pe fapte apa4ire unui slrat sublire fi delicat, conslrr.rll

Scoala inovadve, mai recente $i neexperimertati'

arc nevore I p,rurr groa.c Jc.cn imenle. JoriILc. enorii. nc\oi prnperFjuni pc
nu se poate dlspe rrrc sondele psihologici ii ale colnpol1amenlulLri unan incearci sile
uneie corecqii, amendamente si compleriri -Ea
uneon torll rlcscifreze. Mirtea omului este predomirnn illvadati de credinle ii
de funaiamentul intereselor sau de ratJonalitatea
('pinij, \,alori $i preferirle, objcciuri incepilinate $i convenlii schim'
uifr. p. ** poale \ir le a'imilere in lcrmeni 'rr sensuri mJi
Ea alleapti al doilea val al dez bixoare. Cultudle sunt numele gcnefc aljgej!!||*l9$l!9ryFrea
p'"ptn"
"oipLiluif; "u "ederi. lrr h comportaneli este cu muii mai mare decal oeea ce rccomardi
tauii ei. care ii va miri eficacitaFa-
I i 11 rdn.'ne-riuTiiaanmiiiea so6i'alaptaoi.
rfr€'€iie aufi t afi;j;;egocirtorut in afara culturii
ir(lLUrii sau grrpului la cafe rpxrline, corferirdu-i idenlitatcx, pnn
liLnhi, tmdilie, crcdinle $i valorj specifice? RaspLrnsul nc este dat
rl. n inili.rtni fecenti a marilor organizalii iDtemalionalc. ONU $i
liNE:lCO. care au deschis o canrpanie vasti intitulali cultura pi-
(ii | . ( btr,,.rr pr lapl,rl \$!-e .-pl g.J-pl]te-!,llrelulr {L, .,re
',v ,.r"| irc ,rcea xr rJDon cr.orllr...rl. \nre rr( InJcJ.,u,; Jlre
.,lc u rcr c,rl,Ir: _i,,boi ri.. crt! irc.drt I de_.rrr,J A,tnS rl
1,, ,;[,ri].'.r,; ;;,i" iii"i,'"'" ,nch,,; .,o;ec,ul ,i :i .rt
,',. .,*Ji.-'ffi .i-,li,i,.'; "irF.
... ..1 le ra trliu"i*d''' )i,fio:'
Iir' refi.li.ii. ncgoc aronrl rt:q:ne.ul,Urii pri. f'c\c.F,/i
l, Lrrlirile sohrliilor painice ale tutufr'f di{ercndclor, litigiilof sau
|,,rllictelof, nrocnitc sau Inanifestale. Esle ctuirrarncnte un sluiitor
,rl t)irii. UnLrl dii princbiile feme ciruix i sc supurre este acela al
rLrt)r'ri,)rital{ii ciii pa\iricc tali de calex fo4ei. Nu rrurnai ca e nevoie
!1r inr|initeasca ace.rlti prcnis: .r cuhuii parcji. {lnr cstc linut si o
rlr'rir) rslreze ii si o ilustrczc f.rptic.
 Jocuri De suna lunlii
Putem merge mai departe. in cultura
i$ din documentul de bazi al UNESCfl:conJlicjgle-.ji!]9-ep in-ml!
ormeniro@rine'eof in-spjritul.lor) 'i lol aco]q rrebuie opr
] cabularul diferitelor domenii ale cunoa$terii ti creaFei atistice
; Ne€6iimtrul de drepralr primei p;ni penlru ca connictele
justificate, enunJate ii puse ln lumina unor idei, consjderate
chiar daci sub ele stau intetese mai prozaice. Negociaiorul
de acord cu mai multe rezerve faF de enunlul doi Desigur.
rizboinice lrebuie sE dispara din mintea omului. Dar autorii pri
pali $i scriitorji despre pace, ca Si migcatea pacifisd in general,
curs la cea mai slaba mebdi de a influenta schimbarea
preaicand ideile bune, recurgand h persuasiune, folosind
verbului. In timp ce modificarile esenliale are comp
provin din cuvinte pu!rc, cu precedere din acliunile intrepril
spiritul dorit, in exersarea pmcdce, cotidianA 9i eficienta^ a ul
schimberi ghidate de aceste idei, intr-un cadru adecvat ln ac
sens, negociatorul care vo$eqte pulin desprc pace $i di prio
acliunilor pagnice devine, prin ceea ce face. promotolul ei cel
reprezentativ.
Exi<ii )r un all ghe'n de idei. conceple. opinii ti priceperj
formeaza mai vechea culture pofitica. De$i febuie s5 fie
zat cu ea, negociatorul $tie cd cultura politica nu se
cultura pdcii. Prima linte$te oblinerea puterii, pe b:ua unur pro
sau angajamente (in carc pacea figureazi de obicej), dar cu
politice nu include il\iomatic realizarea pecii. Ea menline bal
pacii ti a dzboiului ca opliuni deschise Avand ca teml princi
puterea, este chiar Inai inclinatd spre utilizarca for(ej sau a
ninlerii cu fo4a in relaliile internalionale sau in jocul de i
inter-umane. Negociatorul ia in serios interzicerca acestora de
Carta ONU. politicianul o privefte drept o recomandare pt
Dacd ignori cultura politici, negociatorul risce se argumen
prost $i neconvingdtor solulia pe care o Propune intr-o neg
trebuie aprobatd sau ratjficati de factorul Polilic. Linbrjul
mentele sale diferd de felul cum o prezirtd oponenlilor $i chiar
ale ralonamentul propriu. Nu este vorba de sacfificarea uror
!ingen. ci de limbrlul. .lilul ti acc.lrel< .nccrfice pe cdre le
cele doua culturi. Adrplarea negcciJlorJlui la linrbaiul n'enpitl
tului este considerabjld. Nu numai .d vorbe$te mai Dulle limbi,
$i utilizeazi mai mLrlte limbaje, pfoprii logicii si mentalitelii i
locutorilor.
Paftea a II-a. Negocieri 181
Cultura gen€rali, alt temen ce caracterizeazd gradul de edu_
care a unui individ. nu cere detalieri. Este lnsA de semnalat cennla
ca negociatorul sii asigrlre o balanli echitabila lture metodele ti vo-
s
Negociatorul citette mult. Are o mice biblioteca de referinF cu-
prinzand o enciclopedie, un atlas, dicfionare, poate cateva ctulj is-
torice $i antologii bune de studii diplomatice sau politice. Se
opre$te zilnic la standul presei sau in biblioteca existenta mai intot-
deauna la sediul reuniunii, unde iti completeazi $i documentalra.
F.evislre ca me Econonist sau cele de relalii internalionale il !n la
curent cu baromefful globalitilii sau regionalismului. In sffu$it, a(e
autori preferali de beletristicd $i poate ci line $i un caiet de refe_
rinle $i citate. Cand se apropie momentul favorabil formulei va
spune, de acord cu Shakespeare:
,,Therc is a tide in the affairs
oJ men
Which, taken at the flood, Leads on to fortune."
(Existd in treburile omenesti o maree / Care luata la revirsare
duce la reusi6)
Ar putea fi un motto pentru diplomatul ce dore$te sA sesizeze
momentele pielnice $i nu vrea sA se numele printre groparii cimiti-
ruluj vast de qanse pierdute ale istoriei.
Prin cultura fflosoficf intram intr-un domeniu plir de asperitnF
Nimeni nu se opune preferinlei unui negociator peottu un curcnt de
gAndire sau altul. ii ste chiar bine se iubeasci pe stoici dintre cei
vechi. sau se cunoasce structuralismul la cei noi. D-rujtr. mal-e"lie de
curellq-de idei. .ejiqt4-?rirlfqd-ia -tsb-rin>nrii-neclirice,.a.celo!.la
Inod,, care prin idei $ocaJrle ;ilaflr\a e .Llomina :|- conrer saliiie
.affidlf ni.cut de a insu$i ideicare crrculd ti ...e podns nu poate
fiiombetut decat printr-o atitudiDe sccpdce. I-a mod! a fost o 9coali
I exaldrii diferen!€i $i a ducerii la paroxism a specificului (Denida)
Un adept al soluliilor integmtive nu este ajutat de llsemenea aborda
rc. ce sufoce sau fulaturi locmai ceea ce negodaloml cauti cu ier
voarc: teren comun, interese impiti$ite, proiect umc
in jumatatea a doua a secolului trecut, cuvanlul ptogres a deve
nit contestat si indezirabil. Trebuie negociatorui sA nu mai creada
ln progres, cand se realizeaztr un acord solid $i amiabil? oare existi
Nilu nu progres in dispdrilia capcanelor inlinse Pirlii adverse prin
l-_r
182 .locuri pe scend lumii Partea a II a. N(locieri 183

invitarca la negocieri. urmati de asasinarea leprezentantiior ei? dll| nai ales de limbaj. ,.E dilicil" inseamni ,,nu" pentru japonezi.
Europa, in plin6 Renagere, taciica a fost practicali, afa cum cj rh. inseamna..poare" pentru amcricani- Studii detaliare sunl consa-
$i in Pri'?i,lui Machiavelli. in anii '60 ai secolului lrecut, $efii crntc stiluluj de regociere propriu fiancezilor, engiczilot. rmerica-
builor din Yemenul de Sud sunt invitali peniru tratative de pace nilor, nordicilor, ru$ilor. japonezilor si chinezilor- Teraenul ,,com-
un pranz amical in Ycmcnui de Nord, dar sunt ucifi toli inainte prcmis" acceptabil europenilor are sens peiorativ penrflr arabi. Ca-
toasturi- Astizi aceeasi miscare tacticd e scoasi din recuzita di lllogul acestor paficularisme sa idiosincrazii s a imbogift in
matici a staleior, dar nu fi din aceea a mafiei. Sclavia $i pirat rllod considerabil in Lrllimele derenii. Djncolo de observatiile inle
allAdath llagele ale omenirii, existe doar in proporlii nici. Dre rcsurte pentru negociator, existi fi studii mai aprolundate.
intemalional le condamni. Dupi negocieri istorice, s-a realizat Un exemplu este dat de capitolul ,,Zece moduri in care cuilura
'lu un nroAre.? IegJr Je eremflele dc mai sL.. s< Inrnrle..a liecteazi negociedle" (Salacuse). Autonrl di o acurata definilie
mejdia rclallI! cultural, lare intei;ica iu cLrlturii: ,,Cultura include crcdinlele (beli?6), schemele de com-
.du pracr'ci'or urer culLUride (Jrre allJ. \h rura nu pgre tiSgllj polIamenf. valorile qi normele socialmenle transmise ale unei co-
llaiara .upcnoard ( nrd <.r< rofbrJ\Lde l.rcri\i murilJlodrc
..'..--.'q-F|:
nrunitali date. Ea consisti in reguli, concepte, categorii qi presupu-
.anJ nscarea
uno_ cL ilr,|L cano adota vlnutle
rnu.:eau rc'; aoora
nI)cdre:r rousseau-rsE vtell II
vtnuLtle vle nc pe care oamenii acelei comuddti le folosesc ca si interyrereze
ha'e. conufirdre. pre.uLicrrle cL luprele ei rcricciai'6, rrrtEiirn Inediul lor inconjuritor Si s; ghjdeze interactiunile lol cu alre per-
niti $i nilologia inceputurilor omenirii. nu cred cA jldecata de \ soane din societate." Pornind de la studiul comparativ al modului
locr< rr Jprecierer grcdL r dc rrnanrtate poi lfEi uete. de a negocia al americanilor $i japonezilor, sunt idenlificate zece
*fi i$iiffi daiiffifi inrjQa et ii-eliiiiliriinii!fi lii€Ftre adevdr, caaacteristici: scop ('isennrarea unui contract estc incheierca unei
ce a validat rezuhatul $tiinlific pdn consens, a adus o alti d regocieri pentru un american, dar este deschidcrca unei relalii pen-
care privelte pe ncgociator. A liiat cuvantul u.ni]_ej5allate. Or I tN un japonez"); atifurline; catdg-pierdere vs. ca!;[g ce$tig; stil
versalitatea este Lrn conccpl ili6i6.p6iiii 6NU, teniru sistenul personal: inlbrmal vs. formal; comunicarc: direcrd sau indirecti;
ternationai, ca fi pcntru mersul civilizatiei umane- Odcc acord. perceptia timpului: ridicati sau jottsi; emotivitat€: rjdicati sau
c:it de local, are vocalie dc universalitate. ca metodi, viziune. joasi; fbrma acordului: specifici sau generali; construirea acor-
ective relevante, universalitatca tiind o stea poiari pentru etbrtul dului: dejos in sus sau de sus in jos; organizarua echipei: un lider
a inlocuj violenta ti anarbia cu acorduri $i proiecte de cooper sau consens; $i in sfartit acc€paarea riscului: ridicata saujoasi.
Pacea ca $i drepturile omului sLrnt deziderate universale. (\ Figura 11 se referi la trdsdturile a doui tipuri de negociere:
rea timpului, moda postrnodemista, atat de fertile in arhilecturi
literatuli Si carc a inspiral respeclul varietelii cultlrrilor, a consri Tr;s;ture A
Tip Tip B
un e$ec ln studiul rclaliilor in@malionale. Negociatorul esle iD I Scop Conlracl Relalie
neral lolcranl (exceplie ficend sfidarea toleranlei prin irtolefan 2. Atitudine Ca$tig'pierdere Ca$lig cagtig
3. Sli personal lnformal Formal
In aiari de exercitatc mai mult indirect de c:tre
4. Comunicare Directe lndirect:
5. Pe'c.pt a li noulu' Fid cala Joasii
tura picii, cultura politica, cullura generali sau cea fiiosolicn
'nfluenlele 6. f r-oliv; al- Bid cJi Joasa
fli tro(<.elrr de e!n, rere. e\ :r,i f uu:i pru\e rinJ dI no e 7. Forma acordului Specilicd cenera a
fente care introduc factorii culturali direcl $i explicjt in negocieri. 8. Co rslrujrea acordJlui De tos n sLs De slls l jos
Astfel, cefcetifile asupra stilului. limbajului $i forma mentis L Organizarea echlpei Un lider Consens
diferitelor tradiiii culturale au scos la iveali deosebii $i 10. Acceptarea riscului Ridicate JoasS
.pi.il.fe. Je ci e r,Fp"cnrorlr rrchurL ,r !rnd .er.irr. I c .c ocu Figura nr.11 Doua lipuride negoceri
piini $i de gesiuri (adrdincapr) nrscnnma la iaponezi aprob
/
186 .to.uti p? scend lunlii
caracierisdcA durabile ce se porre rccunoa$te $i la inlrarea in cel
al teilea nilcniu.
A\anlrjLrl prJc c tc..rie il crerncrrrL\r:rt ideeade nt<re\n
rionll era Inull
lronrl Inuliilimirudr
,lrmrrudl Je rrfitirrrul
rrfbrrruL.grcn.lofr_ nc \!r<
,.qrcn.lof:r' Dc \!r<.1\erdr
rL\er
lriiez' ' jii lioir .te,.pi'ali:le perniancrrre r,'e."rrarrei pe pran
noolic it. rirclr ca rregQilJlon' rrance/t ., lre p.tr: sl ;n /i
nod\rrc.ensibrlr .zrolu pe carc <rlucurnruJ
'ree,.rnJiie ririi
,.l <FIeinuT-!!er!4firnat F,frnrUq-T.f {coti-!:r-d_u:-]]l!e
pre(rgru cedccurfe LJ n Jet.n'tea et.ir mrrc pllete. di.lunat)d
am'e nucledre. menrbr: a Con\iliuhri de SeLuritate, cu un rol
cumpinitor in Euiopa $i cu o jnfluentd cukuralA considerabih
Blob /[ra.lcolonnr.
Preeminenla statului in cultura politici lianceza, care o dife
iaze de pozilia anti sralali a docrrinetor liberale din tdrile
glo-\a\one. nLr e\te ir.reurJ di.t:ncIe In ldblurl \ato. ol
Care lari occidentali sau care $oali doctrinari nu imptrli$eSte f
nroasa lozinci triunghiulali I libefiatii, egalitdlii $i fratemitd
latd insa cii libefarea csle prioritari in SUA $i Anglia. in rimp
egalitalea a fost scoasi de eie din clmpul economjc $i pisrat:
.n .cl Lrjdi. ,'e!:lr.drc In tu r lFg penrr-tr.Jrrnc.rr. ellti.jtea
lo.. trin.ipJlul meq a rr(obrnrln- ra\oluriei. lrircmirxrer s-
e(rorrlrr n (oiab nrut lotrtri 5r i ir.Jrnlar Lto:|| iI lin hdjul r.ri
rii protesratare sru al uropiiior sociale_ Este de !91rlruI-bU!UL
analog cu analiza spectrali, unde sunt predile toate lungimile
urdi. vllorih o.!g? -,I1rjrejalq, ce i\iruT Ji.rrrr,ri me
re(re..ro.1re villof i \unr nr</<nte rr cltti,It. JJ. ase/arca lL't ti
gul jnrportanlei diferi. Esle de rerinut acesr lucru pcntru intel
dlfercntei din vocabularul,regociatorilor si,:rl dj
acel.ati cu\rnre.1I trcc,enre r] . un nit(r.re- qrncl.lrr r c
,onanii.u l,l'"iar,,, .rar,.'ar;u ,i \r trti,ma ,b.
indi|idului.
'r varrhlrira
fi pusd :inainre dc j,,rrtljc, menili sA
tile Aceasta
Nu se in6mpli acela$i hcru in cazul icolii frarceze. pentru c
justitia se bucure de slrpremalic fati de legi. c.eate pe baza rol
g?nerale a lrrl Rousseau. hdividualrsmul exacerbar in alte siste
c.re tn\l| .U .rr,r'rr r.ne,le irrii, c,i: r' r,", c ne.lir.. birr.- oLro
sau stnnula anafnrL,-
nistnr'iiri regociatomfui firncez nu se vi drshnge cioar p
icesle nuante ce ar pulea explicn niclintlre.l sprc lLnumire solLrlii
Panea a ll-a. Nego.ieti 187
relefra fara de ahele. sUA au decis o inrervellle mriil a in caTul
lal uec;nd Desre reslricfiiLiealemenlanlor leqale inlema!ionale.
hJnla. lrdel; nnncrprulur de ru\lr!re. obreclea-/a..5uA^sg-qlalrJ Pe
l,-rm trficE l6ii-bfri6 J reer".. a'itor pasnice, obiec-
re-:dinn6-u. Suq lmlrriiicampan'a w in
'{mairiui
tuprii pen-
tru demoCfrje- Franta se intreabA cum arate democralia intr-o soci
eiate tribala (doar Drepturile omului erau scrise pentru cetrleni), cu
un stat redus in pulbere (fx!e aubritatea centrali de a impune le-
gea). Coment4riile au vorbit de 4BljgJilg, animozitelile $i vanita
lile prezelle in dialogul euro-american. Dar explicaliile lin -de re-
.n.un rrl,i ,.un.i. aie scorrtor'ae gafidii"e ptbfit;. ;fili6jii6i )r
rle rfao,rrflor I3nror r! qruz4._
Cand este vorba de specilicul comportamentului in diplomatie
ii Degocieri se invoca deseori deosebiriie de temperament. Desigur,
psihologia, in special psihologia sociala, ne ajuta la inlelegerea va-
ere,tii manitestate de una $i aceea$i clasa profesionali ce a deprins
reguli universale de conduiti. Francezii se disting prinir-un tempe
rament ce poate fi numit latin sau meridional, mai extrovetit $i
\ponran de,rt nordul inlenori/ar ri lent. mri .tumos sr mai imagi-
nati\,, impetuos chiar, cu manii sar adeziuni nerelinute. Diplomalii
liancezi sunt neintreculi la capilolul retoricA, unde etaleazi refe-
rinle ti argumentalie bogali intr-un mod elegant qi aregitor-
De$i tr:siturile lemperamentale pot avea inraunre asupra nego
cierilor (calmare sau invcninarea tonuiui). existd lrn factor insufici
fr' .url;nidr de xurofi |r anume lipul dc gendirela care ade|a ne-
!o.,rrori; la
r^.rdrn.ii. frarterr aceasra
La fra|l(ezr ra:atura e rnanil-eililFi qunr
aceasu l"ra-a!!iig!g!Jt)FlFr cunlu|masii
!marii
1.,, Dcrrrre\:;ur;iltilncip,,lor rdrjol4ine uluj c0recr-\r .implu.
I' r dllo- scr'ie-pfivind acea.u incl]nare spre logicrl$ ralrune speci-
tr r Tr:rcFirfi: ,Despre gcrmanr nu \e spune (a \unl k3nrieni sau
rrrsiirc-iri\in-enr nu atirmr ca cngle/ii .urr shakesperercn' 5t rra-
lierii dante$li- Pe de altd parte, toli repeta din generalie ln generali€
ci ffancezii sunt cartezieni." Puline discursuri ale francezilor se
(lcparteazd de la claritatea $i rigoarea regulilor carteziene. Aceasti
icoali rlrlionalisd. ce polnesre de la principii generale si ajunge la
foncluzii pnctice $i ]a cazuri paniculare. a avut un rol decisiv ln
clearea itiinlei teoretice. l-ogica ei este eminamente deducdva,
lunclioneazd pe o axi verticali, cu sageata in jos: de la general la
palticular. Speciiicilarca ei esie pregnanli dacd obse^,im ci tce
crii axi vedcali estc lblositi de englezi, cu deosebirea ci sigeala
 188 Jocuri De scena lumii
este indreptati dejos in sus, de la cazudle particuiare la pl
general, In loc de abordarea teorcdca, dofiul€ge la englezi
experimentald. Descartes este pArintele primei tcolj, Bacon al
, ilalte. Cu aceeati probabilitate ridicata cu care negociatorul frar
/ va incepe sn invoce ,,principii", cei englez va debuta prin desci
( unur caz ce i .e pare relevanr in situalia dara.
Ambele demersuri stau la baza $tiintei moderne ti sunt de
inseparabile. Amandoud sunt dguroase, perseverenE pana la
pdlanare, practicate pe scari de generalii cu aceea$i s6ruin16. V
ticalitaiea comuntr a axelor face ca ambele sd aibb neajunsuri
mune: cartezianul ru poate fi si8u. ci ajunge la un rczullat
plecand de la principiile lui, iar adeptul lui Bacon ci va atinge
nivel teorelic salrsfucdror. pomind de la carurile rui. ln plus. r
bele demersuri iiniare sunt foarte anti-contextuale. DanA la
rca a ceea ce se petrece pe alte axe decat cele parcurse de g
in sus sau injos,
Diplomntul francez are la bazA o bunA educalie. Kissinger
despre ei cd in timp ce allji se bazeazd pe invSlarea practici
dusi de viali, Irancezii se ocupi de ,,pregitirea minlii". Institufii
invelimanl ui superior, Politehnica ti $coala Normald Superi
au lbsl create de Napoleon, iar apoi in timpul lui De Garile se
fiinteazd faimoasa Ecole Nationale d'Administration (ENA), c
pieland programul educaliei elitelor- E o constanti a
de stat, cu consecinle pent diplomali. ,,Negrcidtorul Jrancez
.rine din cLasek riuperioLlre sau mijlociL \,a fi bine educat, va
br,iliSa aryunentarca cdne?.iand, va proteja cu indArjirc
francez si vs alim(r cu pasiune Si elocinld intercsele ti Ml
Jranceze." it aceste linii ale unui comentator striin se
schila unui portret edificalor.
$coala germani, Churchill spunea despre istorie ci este o
vard de putal in spale. in cazul Gennaniei desagii islorjci sunt
Dar conpotanentul ei diplomalic e in pane explicabil prin
trecut care are faze complicate, perioade strilucite $i etape si
urmJle de un Lur\ de normalrlarc.,rl,rbnr $i con'lrucriv.
C<llnrr)ia ca rr.rl e o realr/arc raf,/re produ.; rn Ju
doua a secolului XIX. Pand alunc;, geflnanii care i$i fiuriseri i
lilalcr in paralcr (u lrdace/L 'pre rhf..rul pnrnurur l||lenru.
tl..it in unjte! disparate: oraie, cetali. pofturi. ligi, regimuri,
Parleaall o Negocteti 189
iir comitate, care au atins incredibilul numtu de peste 300. Sineurul
pnncrpru unilicflor penrru acea\t, popuialie apJriinand ace;m$i
credinte. valori culturale $i vorbind aceea$i limbd era Sfantul Impe-
riu Roman la care apa4ineau $i care avea ln interiorul sdu un vir-
lual ,,rege geman", un titlu ce trebuia obtirut inainte de tIonul im-
perial. Alegerile cedeau in sarcita Marilor Electori in numAr de
;aple: trei episcopi din Mainz, Cologne 9i Trier, Palatinatul Rinuiui
(loc ocupat apoi de Bavaria Si de regeie Boemiei), Ducele Sa_\oniei,
Margravul de Brandemburg. Din 1708 s-a creat un loc suplimenrar
pent Hanovra. Regii erau aleti, ca $i impiratul, din marea nobi-
lime. Astfel, pentru secole, casa de Habsburg a detinut acest rjtlu.
Micile ducate $i principate, ora$ele, gpiscopatele erau angajate
ln contacte permanente $i desLlturau o diplomalie activi, ocupate
cu problerna cronicd d regalelor independenle. anume aranj menre
matrimoniale, dar ti cooperarea economicA $i stabilirea de legAturi
trainice. Profesiunea djplomadcn a acestei epoci este ilustrattr de
Leibniz. El este relinut de istorie ca matematician. filosof Si logi-
cian. Independent de Newton, a creat calculul infinirezimal $i este
Lrn precursor ai logicii sinbolice modcme. Ca filosof, a crcar siste-
mul monadelor $i a ciutat sa imbine ralionalismul francez cu empi-
.mul briranic. Esre mar pulrn cunoscuta dcU!ila|-ea 5a drploma(i;a.
- rlqfzglLulL4lglglrei. care rl duce la €unea_resrlui_t:I?nlei.
unde prezinri proiecrul unei,orBrni,/an a_qblii. E in avans (u epoca
ti rre \iziun(r uhuilimbai uni\e|sal ca-re sA ser \ bai.;n-l0dF clo-
Drra. biograrr ruresre un memento pcntru protesrunea dlplomarice
ce invjta h cuirurt_y-4ti6!L!gii!4s$$ " '
Congresul de la Viena (1815) a menlinut o cennanie divizati,
dar cuceririle napoleoniene dezlegascra vocea nationalismutui $i
treziseri in Germania aspiratia unificirii. La 1832 se creeazd o unj-
une varnali a unjtililor politice germane, Zollverein. Doud curenre
dispuh solulia de urmat. Liberalii ca$ligd prima man$e dupd revo-
lulia de la llt48. creand o constitulie denocraticn fi Adunarea de la
Frankfurt. Dar partida miliiaristd prusaci preia qraftta $i antameaza
programuj $ de unificare. Bismarck este prircipalul personaj,
cdre a reu$it sa combine diplomalia cu actiunea militar! intr-un
mod exemplar. Se spunea despre el ci esle singurul om care poare
iongla simultan cu palru bile fdri se le scape pe jos. pcntru a scoare
din joc Inperiul Austriac care i$i pdstraie dreptuite reorclice de
fatronare:l inteleselor gemaDe, il atrage inlr-o acliure comuni
 190 Jocuri pe scena lunii a 1I-o..Nesocieti
__Pdted * * l-ql,
pentru cucenrea unor rerirorii daneze (1869.
$tiind cA Ltigiile i Uniunea carbun€lui
$i olelului (1951), iD NATo (t9S5) ti fu C0.
pA4irii pacii vor apirea, ceea ce se intiiiFiA doi ani mai tirziu, Irunrtarer furoreilb c;rbunetri fr Oretutur r ts551, rcconciticio&
,u rrarrr ir acorJur.e ,cnrndlc cL De Cru e rt96l). u,.rntlorul
:11991^_lt -E44td, e$e devotat succesului economic, iar Branclt
( 19-69 1e7:1) a--@_
careictloi dorin cEiriiffi '*--:-::::,:.:
va f acilira-cursijli;iinifi
R€raEhnfiGidn|cciinSniide Eiliini iiaEiliii: irupi o
p_:rr:1da,de obshxclie. Uniljcarea din t99O
lungi
sub Koht aupi olgrie_
rea.acordului URSS gise$te obiectivele cle reabilirare.
de ocupare a
tunur loc onorabil in comuniratea irtemalional,
qi de dezvoltare
cconomicl implinite
rioadi este consacrati picii prin abile manevre diplomatice_ S1
deosebire de alte lAri, cermania devenise un srat terirorial marc,
vecmr nunerog $i frontiere nesigure ta Rin in risirit. Bi
$i
voia si impiedice Franla sa 9i ia revan$a orienmnd-o spre expat
uni colonicli\te In Afnc.r. LnJe calliga.e ri Cermania un
frcior
spriJjn. l-a dsArit incerca se evile izbucnirea conflictelor inire A
tria $i Rusia pe tema mo$renjrii otomane, reutind o intalnire
$i "" ' u,"::Hl+t:6t9t!:$q ge.::len domin. Anar,$rii au de-
acorcl a] celor trei impiralii (prusia, Rusia $i Austria) la 1881. n aroJrcte tdj,e rctrf.i.e din i. rir larFr-AiFrbmar,ci
rb.Jr si nego,
alt5 lriple atanli era innodata intre prusia, Auslria
i ltalia.
de noul impirat WilhelD al II lea, Bismarck sc rctrage la 1890.
crer:
Pregitirea amiinuntifi, care coboari de la organismele
cl, rborrre
,1.
sand $i un bilan! remarcabil de realiznri internc. de
J po|li(r e\terne elrr. Drrl.rmenl. runLle de con.ens
w']1,:1._"1_!:!:" c. poare_n-ctua merodete l 'canr
.. "_lrc/urtira lin-ele. (
llrsftarck. dr-j_E:!_qia(ltrLrl
rrrrcr )r dc atialr. c\rern;, l:r Ini,ri,rerul de e\e( uie. undc Jeraliile
l! uo tmb rc n(m Nun! elaborate de cel
ce line toclJt (Fe..tedijhrcnrD.
ral; d pmvocar Pfimul Rir,,ho, Mond.al Si l-a f'jerdul. \4rlil rul Efabor:roa !iziunii generale. irrle n Cesanttonzept (o
chibzuit n-a fosr dublal de un diDlomar dibaci ..^.21
iro! rre . cn rJl)) .rJ crpnr.e obiectr\ ele si crdlUt generdl
pe care
De la 1890la 1945. timp de 55 de ani, Cormanla pi rllcF prs \au ,\D0\ | prrtcLlJ.rr ltebu,c \a rc te\t,cirf.
noad4ggg4: sau ,.oJ9.l_e-zero", cu o scufte palpajre a Prezentarea
-1. mJr)ile5rard politiei
Doana oeccler u er innuer)!e fito.
ui Cu.rr\ Str(iemaffi moLrt I igI Nlrliunr'ol .ulrcc
Dupi perionda lascisra $i infrengerea in cet de-al Doilea R6z
i gU5 rl Dentru ancl.,,j 5. re,,ol\rr;a pro.
Iliemeror. 5e nJrc .a Hegel le diL prin Jialeclic: .a
.rn a\ Jn.di ,peri_
Mondial declan$at de Hirler, diplomatia germane s,t confruntal **r.'" upl.ilur. e/or\Irca cnnrradrftiej si con.iirnla
intrarca Germanjei in rolmalitate, refacerea economice a
lirii ]]1.T"
lnrrrr, In \arietatc Je/!ol a,is r1crrr(e, l tcderalrl.tatului
r:zboi Si $tergefea oprobriului cu care efa inrampinah pe (,r .lJ p opriu .c
Ji.Inge ctcfirarii. adr nu '?i at oraloriei
lnondial. Adclauer,- u-n olll)otilic de politice veche, arlri i "ueLrl
., '*,,
]ll"''1. lrnrpJl \arr!rer/dr 0e diptomir!t gclmrr J\ et: ,,Nu
frin r ti mr.terio. Subtej,uprire .ru .LJtr!area con_
il"u ;iilfl ,i:'i+] ;':t, :,"l:1 .il'l : i" ffi ffi;r"' i l i
Itrc"Je
rLr/ (r ru qIrt DrctLirp
Mc( luy. refrcTenl.,n'ul prrrenr de ucrrnr.ie. l_a inrjlnir pnmd oa a, soluna enc lrmilrit; ct r-.c\ e.enli. Co,nntotni.urile .oir_
{.ri pe Adenauer a fost utuit ir
si auda de la acesta reierinte la S turrle-:gl-Mtllg Surt ro c.irc cinrle i,rnrmu,c rr \ccrFrc u
I'rpcri,r RnrnJn Pp.|| rL . ccertal ..r re|e/ ciune: r)trr. lrr'rl' Bnta e.r< rco drrr nte i pftuare ,r
l.nclcni'ot )t e\ drii
192 .loc ri De s.ena lutnii
izolirii. Se accepti intreruperi necesare Egon Bahr' car€ a negoci
ditr 1970' revine in
$i cu Romania, djscuti cu Gromiko Tratalul
de la Moscova plntru consultiri de cateva ori. Tenacitatea se mal
festi !i in retuzuri. in intatnirile lui Johnson cu Erhard $i cele ale l
Caner cu Schmidt. lncercarca a'nericanilor de a oblne plata
nirii tmpelor americane prin van?area cle arme $r de a atmge
mania in sDriiinirea rizboiului din Vietnam s a lovit de un refuz
Anali$tii au degajat triseturile stilului german in prcgitil
csentiali lipsitn de imp.ovizalie li plind de studii detaliate.
punctele strat€gice din carc nu lipsesc grija pentru argu
losjce, evitarea emotiilor, pacienla si calculul alent al mo
decisive, in pozi$ilc tactice in care figureazi utilizarea ocazli
sociale. rezerva faii de presd sau unele detalii mergand pana
atentia datd vars@i negociatorilor opusi. Iar concluzia gener
fomlulaia astfel: diptomatul sau negociatorul genna este tn
sta td wghe, bine prc7At $i logic, tticioditd slab, dar i4 ntod
deznlinlit pol iticos, .fonnal uneoti, Pacient 6i d.schis Iu noi
gcoala englczi. Istoria a lisat u|me trainice in profilul
naluluj englez $i in stilul sau de negociere. O lard cu a st
Duternica a respectat intr-un grad ridical tradiliile pe care le g
iidel lrans isc de la o generalie la aha lar un stat insular cu \
gandire
lie maritima a practicat 9i dezvoltat timp de secole o
,rci globalr.ta inli n leedLa de^iunLrionrrea unui imperiu i' ex'
rea i-u.ea, ,,n.i heae;onii inlru,;r aqniraliile ei crdu pesrc m
irr elre ionrinenre. Anglra a .r\uL. drrpr Iarboiul!s 100!e ani
Pafiea a Il-a. Negacieti 193
Ini 1i. a lbsr incorpor i in 5.oa a teorclicr en{le/a. reDrcleflrala in
.((olul xF?c tleu,j)teutt.Inir.un rl carc ccnrirunit tunili
'i.r.rn
rmt^zE conC€FiEIe-G-6;; sunr reprezentate de cuplurile dcir-
neheaclie, prowarchdquns, schinbE:e/status-tt o. inlelegem
de ce ii istoricul englez Amold Toynbed1 recurs la cheia, prito-
fttrc/riispuns penfi) mersul civilizaliei. De$i $coala realisd a rela-
liilor internalionale se bazeazi pe echilibrul puterii, in versimea ei
lrnericani ea este opus2i aborddrii juridico-institulionale. Englezii
!JJ In.i o conrpa brl]ElLU!-te inslrrurjj de Ia Vien.r din
tuts pi -fifa-NaqiinitoriJ-iaffi'de'Cungrcsul
purere. Cand Woodrow
w rl.on a repuJral doclnna eahtltbrului de Outerc acLrl.nd o ca fiind
sursi de conflict, englezii nu l-au urmat. Intree acordul teoretic il
rjru-crilor la Joclnncle de pulirica erlerni imbini feairsrnul ibazal
pc flrrrhia oDgrnrra) rr icoala juri,lic: a coonerfu ii-Anjnice.
Br'rnLa puredi nL e.re rlrdilri d; ; ii;;.igre i ffiiio-r purcn ae
,r.rr lsrgurJ \ onlrolul sru domrnalra, caplrt; de dic,onul latin dil idp
rl ii7?e.d. Este evident cA dispunind de forle militare rnai micit6-
eht cereau vaslele teritorii colonizate (India. de pildi, sau coloniile
ulricane), recurgcrea la impirlirea du$mdnului in grupuri dnrago-
iste Si asjgurarea unor alianle nu putea fi nesocotiti. Da. criticii
doctrinei au obseNat cd in cazul englez ea a dcvenil o adevirati
0bscsie, cuprin$ ti in titlul ci4ii Diride $i pleacd. Cand decoton!
i(lrrca a devcnit un curent ircvel.sibil, englezii au lisat in urmi nu
Ulcroase diviziuni carc au devenit focare de conflict. Lisla esie im-
presionantd: Israel-Paleslina. India-Pakistan, klanda, Sri Lanka,
Cibraltat Afganistan qLlnitate din populalia paqruni sc gise$te in
Alganistan $i cealalri jumitate in Pakisran), Liban-Siria, Iorda-
tlir-Isfael, Irak Kuweit, lesand la o pate diviziunile postbetice in
(;crmania, Coreea, Vietnam. cisim pe lordul Caffington propu-
nl]nd inpirlirca Aficii de Sud ti pe Sir Anrhony Eden Iucrand la
tlivi?iunea Vietnamului de Nord si a celui de Sud.iNu e dc minre
c[ in opera de mediere britanici dupd inceperea-rizboaielor din
Ir)sh Iugoslavie nu existi nici un concepr integrator, in rimp ce
qrntonizarca Bosniei este elaborati in deralilr.
f,lc po,ibil cr acear:) prefefinta penrru,nlu iile lrrsmcnlarine
ril lc inrodir; cu uu.<,rurr mai larg.i a s.ir iurlui ei[T7Gi rEinrge
lx iI,r r.,,c. h;ai;;F lji,di&fauT.ffcr lr. .U uf-ersBTe.tD< ta
lcf.rli e-r,crale cr si in sr*rcmul rurlii?Siiranii. ddcrS-ECo ioturrc
drl. n r.'d<r:'ri !r'rbil; cJ , i)lira rcl emblcnr,rlrc rr e,te reJr-odJ\a
,,rr ',.ur..t rdJfdilrt,c.J,,uri .rmr'rre. .{.r,\ . :
r
t94 Jocun pe scena lumii
Un negociator britanic nu va inceDe nici o demonstralie Drin
lenrcr ia un DIlncrprl cal:l|lrror (au lr o tegul5 lenetrl;. ci I
conipxiiiEa-r;m'niei-rir uri, az aicmdnJror. V, JGtln-rc-sllef
a\anr$ a.upru ar(nr \co . rrnn libenate, Lle a recltrge emprnc $l
her lr argurncnrele ce pledep,/a penr'u o,ol-urie iru alra ri ia
eventu rczultat
'.-
mar Dractrc sr mrr encrce
i-
ria.irun rirrtioloelce iar ocrir i'rice inpiezLrtLri rt tac mai
' irpdrarea perseverentd a intereselor lirii lor, fire9te.
pririnJ reoria sr glcralt]3!!e. Ln lucLI j"u.r'rre' Ae
ce/r. el \c nullumelte de a { /drr.Ieed cc Inseamna 'nvcicaG
corecl, I
bil. crn(ril. Nu e.re ineiidionr.. zgonoror sau dramrric, ci In
ral un personaj tdcut. Cele mai scufte intervenlii ln
Adundrii Generale a ONU din anii '50 erau atribuite minisrrilor
glezi qi suedezi. Diplolt!!'{9-|cl9?.p"l l|.t-e!l9lf{!!91 c3lmulq
esie incanht sa r se rafr;[l'nesma!i;;1.
lanta luali fatd de situatii si oameni.
-P;il;;;;" p";;ifi;i;. pe care briranicii rei
de lx o genemlre b
a'ra pfin culturr. e.te edificiro. ci cilarn
Thomas Morus. Este un contemDoran si ujr Drieien al hi Eras
Face pafe din aceea$i familie de umanigti ai vremii, dff pozitia
de lod cancelar al lui Henry al VtrIlee ru-i limiteazi liberlalea
expunerea vederilor sale, pe care le infili$eazi intr-o lucrare
masi celebrd, Utopia (1516). unde descrie o societate i
conducandu'se dupi idei apropiatc de idealul seu, conrrazisc
realitalile lremii. Dupd el rizbolul n are nimic glorios, e chiarjo
nic qi ru$inos. Dar in situalii grave de mare necesitate, cum ar
ap6rarea granilelor sau a prietenilor. ori eliberarea c ivi dc
tism el nu poate fi evitat, iar societatee se pregite$re prin disciplil
$i exercilii pentru el.
Litigiile pretind analiza aminuntiti !i stabiljrea
dupi Morus. Arali o mare irdignare faii de cazurile in care
cianlii sunt supu$i la vexalii in alte lirj. Nu manifestd rnare in
pentru tratate $i alianle $i crede ci e rar ca diplomalia si ia in
derc,,toate posibilitnlilc $i angajanentele" sau si le,,fbrmul
pcrfecl, net $i precis". Ciind citim istoria Angliei care a intrepri
ridoaie ca si elibereze un cetilean dc al ei detinut pe Dedrept
cend rcmarcim neincrederea in acorduri consjderale deraliate fi
finilive, auzin ecoul indepirtat al sclicrilor lui Morus. Prin m
tea sa. dccapilar fiind de rege pentru reiuzul de a i aprcba o deci
pe care o considel? eronati, Morus coDfiflni o alli lrisitul-a de
Patrea a -a. N.Bocieri t95
rJc.er briranlca. si aoume ala!amentul delinili\ la o con\ inaere sla-
|lr rg!q.!gjLg!I1q4u!]!4.
r r
Ca $i colegii lor de breasld din F1an1a, diplomalii britanici au
fafe de o educalie din paftea unui sistem elitist. Dar stiiul lor ini- \
Inilaoil .c vd alrrma pnn rnri purina rcrori'a $i e\reriori/Jle. prin
rnai mull scepticism ti umor, prin stipanirea de sine, laconism $i I
//
$coala rusi. O tnare pulere nu se poate dispensa de un-sistem
(liplomatic pe misura obieclivelor sale stnlegice $i politice. In mod
prradoxal, aspiraliile inalte sunt conturate inilial de un cnezat mic
de la Kiev lndarn dupi cre$tinarca din jurul anului 1000 prin con-
lractul cu Bizanlul. Rusia se vrea a treia Romd, indati dupd alunga'
rca tetarilor. iar intre 1480 $i 1721 teritoriui ei cuprjnde intreaga
l{usie nord estica. Timp de doui veacurj adune pimant pentru o
vaste populalie slavd, construind o autodtate bazati pe centralism
ii autocralie. Fi$a cronologicd a acestei cie$teri continue o aduce la
nrijlocul secolului XVI la Caspice, h 1600 in Siberia $i o sutd de
nni dupe aceea la Pacific. La 1688 se izbeste de China. Obiectiwl e
ocuparea de spalu, expansiunea teritoriali, desfiinlarea hanatelor $i
l punctelor inteme de rezistenF- Se transformi treptal intr-o comu-
nilale multietnici neparcurgand drumul statelor nalionaie occiden
|rlle. Prin Kazan, Astlahan, T\rrkistan ajurge o putere contincntali,
contloland pon,iuni insenrnatc din Asia Centralii.
@ Drolomalra e prezrnq-lIrJeSSlU]tLYl],!g.I!3ra.fe urbrqnea lui
\r(oE-l4Esrii:qfiir. imo"lzl /dta de calile acestura. ri de or
);.,r,i,,dred aJnceldr;ei de politica erre.n;. in\5rc.nali cu trimilerea
fi pdmirca solilor, pregitirca documcntelor ii redactarea corespon
rlcnlei. Trimigii striini sunt incartiruili ti studiati atenl in conversa
lii prealabile neofjciale- O trisiluri de inlensi suspiciune fa,ii de
striiDi se manifesh incdin fazeie de inceput.
Itusia nu a luptal in extcnsiunea sa concomitenl pe doud fron-
ruri, direclia fiind ori Asia, ori Europa. Capitolul celei din urnli e
(lcschis de Petru cel Mare, de care se leagd incepuiul lerm al mo-
(lcrnizirii. El cauti deschiderca spre meri calde, Ballica $i Marca
Noagre- Pe aceastA teni duce r5zboaie cu suedezii $i cu lurcji. Din
liuropa ia mai mult decal tchnologie militare; se indreapti spre
rx)delclc $i instituliile ei de gcstiune $i de organizare sociala. Cinc
U li pLrtut spune ci $i ir diroclia npuseana na$ul va li lot alet de
 t96 Jocuri pe scena lumii
impetuos ca in Asia $i ct t pele ruse$tj se vor gasi la Berlin
1?60, ln Alpi in jur de 1800 $i la Paris ln 1815? Sau ci larul R
Alexandru va deveni cea mai importante figurt a Congresului de
Viena fi al Sfinlei Alianle, care timp de 30 de ani controleaza
ropa sub senmul conseflator, aristocratic ai antirevolulionar atat
convenabil Rusiej care se remarce prin invadarea Poloniei $i
exilarea decembriqtilor? Succesiunea acordurilor de pace qt a
boiului, facerea $i desfacerea alianlelor, contactele intense
puterile europene dezvolti o diplomalie activi, prinsi in negocj
continue, defi momentele decisive revin diplomaliei de varf a
para!ilor ti cancelarilor. invjnsa de o coalile a pulerilor
care li bareazl drumul spre Constantinopol (rdzboiul Crimeei
1854-1856), Rusia se orienteaza din nou spre sud 9i orient
un tratat cu China pdn carc oblhe teritorii mari pe Amur). Su
infrangere din partea Japoniei ln razboiul ce se incheie ln 1905
medierea presedintelui Th. Roosevelt, rrsplatit de Premiul
penru pace.
Revolulia bol$evicA incheie participarea nefericiti a Rusiei
primul razboi mondial. Noul curs al politicii lui Irnin incepe
publicarea acordu lor diplomatice secrete incheiate sub farism,
pamlel cu iDstaurarea de cet€ Wilson a ,diplomafiei deschise".
plomalia so\ retic: intri, in aciune. TralaLulde la Rapallo-.
de inren'e nepocieri cu Germrnia. du'e la prirnul acord
noeire6 i Uiiinnii Sa;vieii""'(Rtrjirnb, r92?.' -"-
i--O rtinii perioadd iioiillelic5 e caidctCilzaf de negocie.i
/
/;;"i';ff #;"tJi; i."r'iia".ir'iJ.l"
dupe intrarea Uniunii Sovietice in Liga
a"
"ricii
Naliunilor
dipromatice
(1934), printl
!- diplomatie activa condusd de Litvinov.
in afala experien,tei ca$tigare de diplomalii sovietici in
au Inrrep n..rudrul diploma!iei ru.e dc la IncepurLrli )i pan:
acrudlirale. dinia;e llu iip'e.c.pe.iat'1rr trereiolurionrr cl i\tr
iul Tarl6. in al doilea-.rand; cu todA subordonarea impusi cie
tul sisien centralizal laln de forurile poliiice, un anumlt.grao
d tonomrc lrlote.ionrld a fusl a.nrJ:r d p onrdliror' I ra
Partea a ll-a. Negociei 19',7
acela$i grad, un stalu! asemandtor celui de care se bucura Academia
de SriinF. ln consecinri. exrsla ideea dpdJtineni la un co? prole.i-
Personajul cel mai legat de acest sistem, in care a func,tionat ca
panicipant la reuniunea de vArf a Alialilor in cel de-al Doilea Rez-
boi Mondial $i ca ambasador, a ocupat cu un record de longevitate
polidca, timp de 28 de ani, posrul de ministru de externe, a fost
lqqLl3rygito. Pentru ce a consiiiuit modelul mai multor gene-
ralii, nu este lipsit de interes profilul sdu.
Nunul )i..iaF de piafta . Gromilo era impeneuabil. Nu le'a str
r \e clleasca nrcr un g:Mo. Leea ce nu tnserma ca nu tlla sa zam.
beasca $i sd ascuke alent un interlocutor. In locul risipirii atenfei,
era concentrat asupra unor obiective majore, fixe, puline la nundr,
care puteau fi enunlate succint, Diplomatul care s-a format in aF
mosfera de colaborare a Aliatilor contra Germaniei fasciste a ales
drcpt cheie a diplomatlei pe care o conducea ideea ,,paritdlii" cu
SUA $i restaurarea unui parteneriat trAdat de acestea. De aici de-
curgea o competilie nu atat de suprematie, cat de echivalare. Fata
sa imobih nu fteda eandul intim care il fecea s! se indoiascA de
cmenlnlarea lauoaroasa a lur nru;crov pe care u rn\oFa rn suA:
..Va iom Eopel Se poate trede cd Groin+o nu credea ca e.le
posibil sa ajung, din un SUA. cu arir mailpulin 5a o inrreci in
Derformantele economice. Penlru el obiectivril era alrul in ciuda
. .'-:-- r .., In;i:,irDreriifebuii
u,:cd.ei ,1,\DanraU. cele doua
-,1 "ir-si-iinrthe in
lllmome 5l cu rdSDunOeI eCale Un OUDIU rol nCpCmOnlC De Slon. asa
I
cum sraruse-a nranrn In cea mrr mrre Incre$r ' r",iiii i-r ,r.lo'a,r
valoare
''e.'
sinbolici zensaniolui de arme si discursurilor dure ale
Ita?E&Lui-6ac,.9tiind cn in esen{i cele dou5 superyuteri surt le'
lJre de un drord de sLrpremr imno .Jnl,: nerecurgerea In nh ro rrn-
prejurare la arma nucled-ri.
DiDlomatul trebuie si Dosede o schemi de evaluarc a eveni-
. --+-i,rnind oc domenrul
,
\rmreg||lor glnbale Se poale ob-
)i u lehnrca
scna cEiiiiasenierie:r orofesiondli'rn 1r,a DUlid loc doclnner m.f
\irc-j,lr+lc1-de-clalji careia di.cursLi-l orrcial ii err iriblr-r. Un
liDibrLj sec $i convenlional era pus in taF, dar la analiza atenta me-
..'jele pureau fi cirilc rn cu\ iIre. nuanle. e\presll ri c,,Ireit.
llmau drept calit'li esenliale: perseverenla, seriozitatea, ris-f
l!iIJerca. slafinirel facrJ,rla a.ilualiilor )r cUnoi,irc-e,r n niunda a]
lctorilor cu punctele lortad sau vulnerabile.

198 Jocuri De scena lunii
o trisiturA
peisistenr, Ia diplomaiii ru$r consra rn
unei rmpofan
iale d
gue sunt privite drepr surse de neinrelegeri viiroare. Cat de grcu
trebuit si suporte diplomalii sovietici Rizboiul rece, cel mai
din istorie, in care toate prescripliile sau regulile nu erau scrise,
Tot paradoxali apare $i o alti trisatura a negociarorului, v
in lumina duritdtii asociate reginlului ser totalitar. Dar cunoscir
pot sa descopere c! ru$ii sunt .,suflete slave,', sentinentale
9i
roase. Ei sunt sensibili la pdetenie $i rnai ales la pretuirea meri
culturii ruse ti a oontribuliei ei la literaturn, a11i. muzicb $i $rii
mai mult ca la orice alt domeniu. ,,Mama Rusia,, este pentru ei c
I Avand numeroase puncte de apropriere cu patriotjsmul ffan
crr ralronamenlul lor dedUcti!. ca once gindire ca pleaca
]zilor $i
lla
pnncipii. cu indraTreala de e\pturare a engte,,itor Si cu aborda
lpe termen lung a asiaticilor, Scoala rusA, acum eliberati de c(
stangerile unei docciDe dogmatice, i$i afirmtr din nou posibilj
ei in relaliile internalionale.
$coala americani. Cu tot disprelut ij rezerva fali de i
aristocratice aie Europei, mai ales ale Angliei, ce inclucleau pe ,
diplomatice, revoluliondii carc au creat statul american s-au izbit
primul momerr de nevoia de a se servi de diplomalie. Du$
Angliei puteau fi prietenii lor. Astfel 11 vedem pe Franldin la I
regeluj ftanlei, ]a incepur Seful larb)-ului reoficial american
ambasadot pc Jefferson Si pe Adams, viitorj prcFdinli ai S
$j
imDa\rdun
ambasadori lnin Eoropa $i a\ll(l
buropa )r aproape loli
asliel rprcape pilinlii fbndatori
loti palnlii rundaro.iri :
ai SLJ
r5r LUrlpltlcr,/, :tlrdd Si vlrLd cdrura cu s.dgrulliplomauc-
Au nurul rr rdenlrlrLrle doui r.uli dc polilicd e\lema ir dor
sliluri distincle in diplomatia amcricani. Ambele, ca $i alte
specifice, i$i au originea ir incepuiuile sralului. prina
aceea a valodlor. in
Patrca a II-d NcBoLi.ti t99
convenea perfect unei tradilii iocale de predicatori reformati, care
rlspandeau cu tenacitate ideile $i morala biblici pentru o populalie
fredominant ruralb de fermieri. Pefsecutali peDirx ideile religioase
in Eurcpa. ace$ti emigranli temerari au sirutat un pemant ce le
promitea intai de toate libertatea. Prircipalul mediu de pdstrare $i
drspendire a ideilor lor a fost pr€dica, siditi adanc in cultura lor.
Aiezarea in Amenca a cerut lnvingerca unor grcutali imense. Vi-
/itim sau citim despre prima a$ezare de la Jamestown, condusa de
lcgendarul cepitan John Smith. ce pretindea ci anterior a luptat iDl-
potnva turcilor in Transilvania $i Valahia. Mulli au pierit de foame
$i Iiig $i celor mai puternici $i mai rezistenli le-a cerut timp sa
rtingi pragul supravieluirii. $i asdzi o sdrbitoare a sulerinfelor in-
vinse penffu asigurarea existenlei $i a solidaritilii comunitare este
slrbdloriti cu elnolie Si reculegere pe plan nalional in ziua de
loamni nunita Iftartrgirirg Dd).
Acest om al incepuurilor avea nevoie de mari rcsurse de price-
pere pentru a gtui sotu,tii la iNurmontabilele sfidiri ale vielij sale,
Dri!cDere dezvohaur intr-o inLelirenra a r inilor si a dctiunn numrh
''?1_''--;l'-:'
In currura D.oDne oecsr ra arre popoare.
Cornbinali (u (unorrinlele Je orLlin supenof rj-imnFi: f,d6l nq\rFre
lr un ,ip minlal ce se ba/ea/a pe "flir Je rnrrcprinlqlrl!ryenro/F
lrl. combinal Lu simtul nrriti( )i ideea Lrb.e.i\a a \[cce5L ur. M;l
rJpiu inc ,tfift de lii'on. ,i iii*r,roi".defa>ir Je nimreni. in
limp ce pc plar iilosofic o viziune coereDtd asupra lunii $i societilii--
ia tbrma unui curenl numil prdg'rdtls4 pq!!g IQSIY
lilosolia specifici a culturii americdrilor. Pard in zilele noasae,
diplonatul american va fi un fidel purtitor al acestei rasinrri de
pragmatism. Se va distinge de inclinarea spre logica deductivi a
liancezilor, dar va avea puncte com ne cu empirismul englez._Va fi
rgr"j!!! !l{. d,flg !$!r: rtrri!]4-r S-*..es- ime,lirr qi
llr gihil. Ace\la cslc aldoilea di.lincti\ al diplomalier !mericEne.
+- 'lil
u all,t DDur(ate I pollrcl| e\teme i-r proou' Inr rn penosor
iniliali de fixare a opliunilor. Poiitica externd americand a pendulat
i|nre izolationisri Fi inlervenlionisn Penhx prima optiune pleda
rcpulsia fali dc coniliclele nesfar$ite ale altor Fri, in special euro-
pene, inspirate de ambilii $i dorinle imperiale de expansiune. Pen-
trL a doua. ncvoia de d lblo.i ne\oile e\le re in.cLrpr.fi proprii erl
o permanenti invitalic dc a Ii prezenti in vacannul $i competitia de
pe scena lumii.
r
200 luLuiirc vena lunii
Este de notat ci la inceDut izoiationismul a avu!
)corl; vllo;i or c.rer in"a id r;e:Jjrl t,ueir'ar,ifiie
aplicat in plan extem. Dar pirinlij fondatori au rezistat acesrei
lalii. Sunt senmificative vorbele lui Adams: ,,Oriunde
beftetii $i iDdependentei au fost sau trebuie si fie ridicate, acolo
fi inima Americii. binecuventarca $i rugiciunile ei. Dar
merge in afara graniJelor in ciutarc de mon$tri pentru a-i di
Ea doreqte reu$ita libertitii $i independenta tuturor. Ea este
onul i apir:lorulnumal al tibertdlii $j independenlei proprii."
Intr adevar, tan€l&&Ble $i a consacrat eforturilc penrru
panirea teritoriului din harla fostei colonii britanice, de la At
la Pacific. A fo.st p,e.ioadll.rortrerzr, o alti lozinca carc a
cultura americane (Kennedy a numit politica sa..o nouii
ca propensiune specifici de a nu admite bariele fizice dar gi de
nalLlri Si de a le desfiinla $i dep4i. In acest proces rezistenla
pulaliei nrdiene bittnra$c a fost suprinatd firi scruplrle
ceea ce prive$tc pungile coloniale care persistau pe ielitoriul
apropierea sa. ele au lbst desfiirlare prin cumparare, dupi
pe(ienle si sesiarer m.)rnentLlL oponLn rlnui\nnr de la
in 1802, Florida de la spanioli in 1819, Alaska de la ru$i in I
iar unde era necesare forta aceasta a fost utilizari (Texasul lo
la Mexic in 1848). Accst imens teritorir a fost integrat practic
uria$a relea de dii fcrfte. fiucl al perioadei dc modemizare,
curse o dati cu modcmizarea industrial5 a Eurooei. astfel
sfartitul secolului XlX SUA reprezinta o putere economice
ficadva. Eu.openii erau insa angajali in procesul coloDizirii,
pand atunci spirituiui $i inrereselor americane
Iat?i inse cA in vecinitatea ei. Inperiul Spaniol slabeste
desconpune, iar popoarele latino anericane ridici steagul
penden!ei. Printr-un raLionament rbil,
rezert-emefcafil6fiIe angajare in rizboaie extem
velt invinge r€Z€ina
cu idaiifi.aieEiprijinrdd€-rebnidxtid;t*G; :i6;s.iG
raTDor Jpanrer. r tu( |lcarc. Nu Incercsre, de a]
lncul dc colonirli.l Jl SpJnrei..rde a Icri rinerele ft'p,rblrce
primejdia colonialismului european. SUA a-_u^rmiril obiectivul,
rii unui spaliu adiacent (Amcrica Latinar) Ca€i-iiliudnif
scuul df;i1-ac-suF lIlrpnti.titari6i iiri!;idii'€i:6?i6:i 6-ae i
tiunc (Eirdpr) rtreiJ r IosI exih-c,rafi in
r. ,I_L82fD;i razl,riul eu SpJnrir Jrlu(e
Panea a lI a. NeBocien 201
Prrcrrr.. in c.-zul I-ilrprnelof, tenrxlix esle pre.r mdrc )r acer\la de\F
nc .'lonie ,mu ic,ni-. rn r&i'" unt"iio' era Inadm,sibil penrru
fllosofii ii siiifrii. -- """
Inclinarea opiniei publice amencane spre izolalionism este de
ltlor\rlara Si de erilanra inlrarea SUA u cele. doua r;,,boaie mon-
dltrlc. woodrow Wil'nn fusese alei Fenrru polilica de pace pe care
0l)romitea. Dar dupi doi anj de neutralilate, Wilson intrt in rdzboi
n0g:ind odce calcul de echilibru al puterilor, dar invoceld pdncipi-
llc democratrce ale autodeterminarii cerule de populalii vaste $i
lxister,la unui ,,monstru" care efectiv trebuia distrus: imperialismul
lcflnan al 1ui Wilhelm al Illea- Evenimentul care precipih intrarea
In fizboi a SUA este faimoasa telegrami a lui Zmmermann, prin
ctrc ministrul de externe cere dnbasadonrlui siu in Mexic sd pro-
It)ili Mexicului teritodile amencane Texas, Arizona $i New Mexi-
Co iI ..hirnbul inlrln | 'n r;rbor dldruri de Cermanil.
Sprijinui dar de SUA alianlei antigermane a fost decisiv pentru
vletoria acesteia. Wilson credea ci o pace care si pun[ capit $$-
frn rarDoaielor trebuie si fie stabiliti $i dota6 cu insfumente de
poce adev:irale. Dar vahl izolaliolrist a1 republicanilor ii distruge
lui Wilson cea mai importand realizare a sa, Liga Naliuniior, din
gre SUA refuza si iacl parte.
i'r cel de-al Doilea Rizboi Mordial, alitudinea favorabih a lui
lr.l). Roosevelt de a sprijini Anglia $i de a da curs ccrerilor insis-
lcntc ale lui w. Cburchill nu iftune$te sprijinul necesar din partea
nrcdcanjlor, predominant neinterventioni$ti. Dar situalia se schim'
bll d stic dupa ce Japonia bombdrdeazi tedtoriut SUA din Hawaii
li ii distruge acesteia flola.
Dupe istorica victorie impotriva fasclsmului din 1945, dilema
|ltcrvenlie/izolare nu se mai pune in acceati termeni, Rizboiul rece
qrciud o situalie ambigud $i plini de riscuri firA precedent, cum ar
li lbst un rizboi nuclear.
Dupt incheierea Rizboiului rece, pre$edinlii republicani (Bush
lrtiil $i Bush fiul) au fost fili$ i ervenlionj$ti, dar in lnod parado-
xul au prccedat ca democratul wilson. invocaud valoile sacrc ale
(lcrnocraliei $i drepturilor, iar cei democmli (CIirnon). dcdicali prin
rlclrnilie acestei pozitii, au invocat argumente,,realjste" de necesi-
l||lc a uzului fo{ei.
Iali De in Uezcnla unui diplomal ameican aDgajat intr o nego
ricfe. Nu esle apisal de poveri dogmatice Si vi aboda xubiectele
 Paiea a Il-!. NeEocieti 203
2D2 Jodri r'e scena lumii

dFcuriil dll)lomatic $i dificultatea de a inlelsge compoftamenlul acestora in

,1,.".r si oraclic Nrr ac(ept' cu Placere lirdgandrea nenre
il'"T'.ii.'."i'''""i'ir", i'i p'c'inL,, pozirrr ca !r rrgu
-tl
;"i?,;l ;,1.;;;;: ;";i ."':, lli. :":l :T:""T;';,::i,::$
tt0!,rle|| Are in lata inrurdeauna mar mulle per'onate care il in-
l|rirprn.r.u o pol'rele ertrerna. in to"uld-r.r{tili,; rairmi. pni:rerri
fdNj)unluri rastu;tia-ien-dul tiu etc.) cu care esle obi$nuit, vede o

ty; i*".""".u *tlru' :; :;r"x,::;"""m' '3l

!u|1,'zIare \ie. cdre fdce ca la pflTa Inrilnire inlrcbanle palii ix-
";:l tuncz< 'a-dffiiie. ulrnrle oe o apdrenla afrobare care il tuc sl
xi"lisli,l:l'l il; ?Jfi,:r-rif ii"i lrcrrdi c.r.olutiiiqe le,/rbildfi ad;c\ara. Drpa mai mutri siJinle
f iil','l';:sfru;l
pol ameninlarile fi
apArea peNucsruner Vrea ca
'Prr'lu h caie iiomiii6'dliiie-mn adiiesare p-iin nannniSralainclin-dti de
c|x!e llt\1e s; /;mbere \e treze5re cu un nu pol,lrcos, Llar lenn Dar
pc alrr''
inalrri. '5 iontamineze rr
oi ''er'"'t {s'oara
coope'ani) n'i'u.' a. poil f'.I,"r" ,,', rp*-tili ia;tc,.tez-
'""1i::';l#i iil:;diJ'iri gite in".go.'.' '
timp. Ceea
"oi
c€ a fost dezviluit dupe numeroase experi-
0,,'l',iii"t'.'"''",' l"'T*"li.i.!'lPTi:'':,llT:T,i.5,ti : esle ca negociatoruliaponez e fidel unei reguli de patru, numir
''i;: i: :;il#;i;;;
p.mei
i'" Qr11;i"a 11 mun',', care iii
dlata felul rn un rr (paru anoiifr pufriFii[ sectoiE-fi ii6ft[mil]aTru prin-
.lnJ cu ia.if. c.fei Je-'r Joua Tdbloul
i'.!i.," .l'^ ".,*" drner:can xl rres.crerilrr' l,|l budisre err. conform careia 99{e-neLocLerc atl!3lLbr/-e:
'r'lul rur,ie rnformiH. altr de zprotundt(a cunoa.lerii inlere\elor $i
Trrsdtura rziliilor pi4ii opuse. aita de comparEt agglor doua pozilij ce se
in materie de: rlliunte ti in final perfectarea $i adoptareFhnei inielegeri. Nego_
Expanslv Pornesie S raspunde
Privife global6 a lumll - Ind cu japonezii deschiderea pielei lor de orez, americanii au
lWeftanschaung) dd orlenial rtilicat cele patru faze care au durat 19 ani (inlre 1974 si 1993),
Pe termen scurl,
PercePlia timPului - o allemare reriodiceintre discrtiile multilaterale (GATT) $i cele
viilor, aciiv
lluteralc.
Relalii - SirnPatiiindividualiste
coalile
Spre conlrol, Prin
Abordarea conllictulLli - ;
oescentallzare
-
Colegialiiale, ia Si dd
Iniormalie -
Consensual, accepta com
Decizle -
Figura nr.12 Stilul amerlcan

.ftr,iNr Rb^o'|uru'| re(e,cd'e,in

Dup.i iJfi:lli,il;
:ilili lTiJ'il:":J:"';i:i,;r"ll'i:uJ'"*l"li:::l
rri rii:ii"friiiffiai laborioasa {lecat prima. Ceea ce sose$tc ca
:ll;;l:*,Hiil.fi:1,:l;""::;'iI''l'J;ff.'""' ",,""'" "' r/ilic pc masa negociedlor este_ r€zultatul unor consultiri inteme;

:r*:,
j:'*l*ll'":J;ff ,x;ilI'TJJ-;:;::':;f:' tr'rt n/ r .le panrr JiPoneze sLnt proou\clc a.e\rrr
fu rpar ca rezultat al unei confrullari sau conlucriri cu echjpa
rpere
5,''i'..""J p." liliera inrernarirnul' raf demcr'urit illn interlocutoarc. Aceasta tfebuie sa lase japonezilor tinpul
curle patnrce de inch'Jere a cn/eLor
fsar claborerji poziliei lor.
lJrr rcprezentant al unei companii americane rcirrtors de la ne
scoala iaponezA' Ceea ie urpnn' pe negocitorul
'if la Tokyo a fost inlrcbat daci a rezolvtrl ceva. ,,Nu, a sPus el.
cun'id'-
,"*i,,",". ill"',i..' i'porre" ri r to'r Jrrerer':r
204 Jocuri pe scena Lumii
nici nu mA a$teplam; suntem abia in faza intai '' Acest st
fi deudtor intr-o lume concurenliali in care aclunea
*lf.:yg p9 i.' .,Strl, sa. oinGi;n;da. Ddijapn-nem i
su; de eviGre a aiElin' ne;iit,ns Sanneqz?Jar-a-intaj si a
treDrinzand in afara neaocienlor o documentare cat mai
;su-tra problemei prin canale drn
e3 !e4ilor.
rea eaestui demers a fost ficuta de un observalor care a notat
rituL cumulati\ hiDerac(iv al iaponezllor. ascun\ de rncercar
1or. srloanirea conrexrului, cautarca opFunllor. prevenlrea ci
9i minimalizarea riscului." Japonezul sf!!x tggrr ng de
amani, ca$dgi timp Pentru a"
v\z\teaza colaboreazi cu
riflec1ie, e prezent ln seminarii $i conferinle oficiale,
guvemame[tale sau pnvate, gtiintifice sau politice. Tr5sltl
psihologice de observator fin, manat de o curiozitate vie
Dutere activd de seleciie a lucrurilor cel pot favodza, ajut6
;ria$[ lntreprindere de cunoa$terc Si evaluare. Sunt elemo
exDlicl capacitatea co$iderabiia a Japoniei de a intn in cl
stttelor av;nsate industri0l ln secolul xIX $i de a vhdecal
pulin de patru decenii rAnile unui r6zboi dishugitor ln s(
Mar impoflante in negocreri decet paniculaitqile
imedlale-aG componameilului sunl rrasaturile lLecifi
dului de ganqite. Japonezul nu recuige-la-belele !enicale
lel6 inroar<e ale deducljei lrance/e $i ale lnducl'el enPlez
pune de o roielii in cer rul cbr.'ir 59irrireera problema?e
Melodd adoDtad nu esle trlionamentLll leorellc sau e\pen
Di66E;;:au ;ii$iii;iemdnitoa-re. Cine le-a rezolvat $i
solulii sunt incercate $i care dau rezultate? Scrierea jap
fapt cea chinezi, este de tip iconografic, ir care simbol
aseminatoare lucrurjlor reprezentate Gandirea
moslre, modele, e$antioane semnificative daci nu
pertru o situalie, o problemd sau un proces !i pentru in
solu-tionarea sau sdpanirea lor. lntl€2rinderea $bditoare
unei asemenea aborderi, identificabile ii in cullura polilicd
stjiul djplonatic, poate crea ideer unej continuitili Lerlte I
salturi. Dar in lesdtura complexi a spiritului japooez' unde
deopotriva rradilia crizantemei 9i cuhul sabjei' emolia s
Partea a -a. Negocien 205
mea bruti, meditalia inleleapti si acliunea de ibr{i, lnalnim
lluri de acumulare4gntd si lqvit!-r,a d9- gqngrl-s|{pllql Filosofia
ne pregdre$te pentru aceasta idee. Maestrul ilumineazi pe dis-
i printr-un rispuns absurd !i iralional Si chiar printr-un $oc fi-
{l unei lovituri de baston in cap. Practicile Zen dau Ioc de cinsle
astei zguduiri ce nu apaltine familiei argu,pelltelor ralionale, dar
!ciDilii inrelesere sau 5olulij. ConceDrulkaiaul (presiune) ex-
inirepriii iafitaipr"
lctr inrorsatura"br!s!4 de .iruatie sr a".,no-
n*nr carGr"a*".r"sdiin1inqtut negocieril-or.'
Valoarea unui toc extrem in schimbarea cuiifiiii politicii japo-
!o esle ilusrrata de apanl'a vasului nepru aJ catrtan4orulli-Pe-r!!.
pnmajumalaE a secolului Xft-,
secolul modemizarii pentru Oc_
japonezii continuau aibd un regim feudal in frunte cu un
sA
lin putemic $i un tmpaxat decorativ, care refuza cu mici excep-
(Olanda) relaliile comerciale cu alte l6ri. Toate puterile comerci-
erau iritate de aceastd incapaFnata izolarc, care 1824 h
voci interdiclia inllarii vaselo( sfeine ln porturi, cu avertis-
tul arestarii strAinilor ce ar cobori sau chiar al executirii 1or.
r vaDoarele care Mvisau in zone sau vanau baiene erau nevoite
lcoi,"r" p"nrru aproiizionare sau repar&lii. in@3i. o flota de
va\c americane, condusi de Perry, rduce o saiitoare a prete-
ui SUA, prin care slpi5pu"i6-iin acotd de come4, iar Pemy
I cl vine dupl rdspuns ln primAvara urmbtoal€, Frdmantare la
carc ezi6lntrc mesurile de aparare (exisB pane atunci in-
a absurdd de a construi vase maritime proprii) 9i acceptare.
reapare cu zece vase care i9i indrcapti tunurile spre pon $i cu
l).ltru ori nai mulli lnarina-ri. Sub presiune kaidh ), acordul
|\| deschiderea a doua porturi $i aprovizionarea vaselor se in-
l0 dupi cinci snptimAni de negocied, urmat de altul, in 1856, ce
americanjlor drepiul la re$edinli. Negociatorul alnerican a$
ptll atunci zece luni para la primirea de cdtre sftogur. Sp:rtura
tiistcm se fdcuse $i dup6 zece ani, o date cu-inqo_Larea-lrJ]li im-
rr din 4jD4{t_I4q{!0!!?, favorabil reformelor, $i dupd luple
'-l|dalii tradilionali$ti, se instaureazi era ce poafti nuDele de
lhnn:, Meiii , cu imhralisdrea iriegrali a rormelnr inremario-
r. irriinlF>i a unur program de modemizdre cLr model nccF
rl. Acest pas este echivalenlul unui $oc revolulionar penlru so-
loaJaponezn.
Mfrilar rellectem la modul in care juponezii au concepul in
s?i
f/L kn in circuitlrl mondial. ..Acceplam tehnica occidentului 9i
7
206
Sriinrr lui. au .pu\ ei. daca \ rem \a a\enr \alo:ue c.r tunvd
lui Pen\. Sr le.au a\ul atat de cumnd inc.ir dup, llei dece
teau invinge flota laristi. Maj mult decal atat: japonezii au
$i instituliile staruluj, organizarea educaliei, sAnAUFi, trans
lor, justiiia, legislalia, modul de guvemare, care s au
masuri si asigure progresul $riinlific ti tehnic. Dar $i_au
dreptul toral $i nesringherit de a-$i pistra tradiliile, obiceiurile,
dirlele fi simboiurile. Esre cea mai instrudivi distinctie fAclrl
istorie intre civilizalie, universalE pentru cA ghideazi cu
unice efbrtudle nrturor tirilor, pe de o pane, $i culturd, care.
tezaur propriu, specific, pecete a identitdlii disiincre
$i inali
de alte parte. Esre prima tari din Asia care a deschis larg pc
,,-?e
I c'\ilizarier Sr d inlrat jn er llra povara cutruraie,
\ ceDldnd ori(e shndd.d cu rplicdlie unrvef.al6."oecificiralri
In mdnunchiul stilislic al culturii japonezului gisim rAsdtui
o Inrre varietjire. in pr,ncipal.unr doui.fere crre.e
Gustul pentru teatru, literalura bogati. pretuirea poeziei. ara dr
ririi$i estetica arhilecturij. giedinilor, pomilor Si cursurilor de
sunt o direclie de realizare a poienlialului siu crearor. Cealatr5
vine din lunga istorie feudal6, bazati pe filosofia obedientei. i
hier Si arlelnr mdniale. pe .roJut b,s/ril,, zi ;umnonamenrulLr
valeresc, exigent pltna ta 1fifiEa-di-ine, dur, disciptinar,
ranjat de alte consideralij sentinentale sau morale. prima ren
rnerc pana h delaliul fr irnetea cerule ije produsere teh||Lrtogrci
Inrmdtr(e Sr a dour la respellul normelnr. al u.dinii ri al eicier
Ambeie sunt oglindire in ata negociatorului, complednd re
codiiicaie pe plan inrernational ale conllicririi fi negocierilor.
gcoala chinezS. lstoria Chinei, una din cele mai vechi inuu
piri ale civilizaliei umane, fi-a pus amprcnta pe constiinla gen
liilor ei pani astezi. in orice epocd geselfi ideea mif;mii $i intini
rii sale, mendria realizirilor rangibile ale muncii ,i gaDdjrij
unicitalea acestei experienle. China se considera ccntruj lumii.
manand cel mai numeros popor, nu se indoiegle ci prin calit;lite I
va ocupa locul ce i se cuvine, in ciuda unor indrzieri
$i a unor
prejurAd neprielnice, adevdrate accidente, daci le raportdm la sc!
uluitoarei sale vechimi. Integrirater ei esre un inperaliv pdstra! i
tad. Din corpul ei au tbst rupte in ntod violent ii arbihar porli
este normal ca cle sd revini in tltrriiia marii Chine. pericolul
Pattea a -a. NeEocieri 207
llirii interioare a fost triit cu oroare. Cine uiti rezboaiele fratri-
e lJe micilor regate sau impi4irea antebelicii in regiu in cffe
hlra $i 6e ie$ea cu un pasaport semnat de un general local? Poli-
chinezA manifeste Dasiunea neabetuh Denru cauza Chinei
lce $i oroarea de anarhie, du$nran intern najor care ii poate dis-
toate aspiraliile externe. Strategiile ei de dezvoltare sunt ela-
rle cu un ratiomment judicios $i o subtilitale remarcabild. Si
IrUrn iele doud Fogmme .ovrer'ce de a ldce lmnzilra de la ve
lul comunism la o noui societate. construclie economicd $i dez-
cre ljberi (Psrcsrrotl.d $i gld.,?osr). DacA sovieticii au inceput cu
x,?ort 9i au amanat pe,"estroika, chir.ezii au lnceput cu rccon-
a, urmend ca transparenta qi libe(ilile individuale se fie rea-
le gradual in funclie de rezultatul efofului indreptat spre eco-
mie. Ideea dominanti este ce intrarea in civilizatia contemDorani
Drctinde o mobilizare de energii imel}se, ce nu pot fi risipite in
ltr dc/ordrned ce tixer/a anarh;a ri frag.rlenrdrea socrera-
, Pana acum dezvoltarea pentru care a optat Den Siao Ping a dat
lc/ullale cu totul iefite din comun.
. h paralel, diplomalia exrinde Si fructifici relaliile stabilite pe
lkrDul economic, unde perspectivele Chinei ii conferi un rol global
!e nu poate ti nqsocotit.
Numeroase trdsituri alF diplomaliei chineze coincid cu cele ja-
p0nczc. ceea ce este explicabil prin uriasa datode pe care pe planul
lultural Japonia o are fald de China. de unde a luat scrierea, rcligia,
grsluile artistice, filosofia, nu firi un proces osmotic de adaptare.
Scn.ul delaJal al Impulur )i i.loria concepura in pdtr man ti \em-
nilicalivi (40 de ani la japonezi, 50 de anj la chinezj), ribdarca,
frudiul alent al pir1il opuse, pregitirile detaliate, efotul pacient de
u minimaliza dilercnlele $i de a.educe riscurile ne fac sA vedem cA
& aflim inrr-un spaliu cultural, Extremul Orient, caracledzar de
note cukurale comune. Analogia, ru deductia sau induclia, este
uheia mjnlji acestei imense zone.
Stilul chinez are incapsulate citate, referinle $i modcle din epoca
sil andce- Dar daci dorim si gisim un punct fix acela este Confu-
cius. Acest inlelept:r reit in jurul miraculoasei date de 500 i.H.,
cand cu cinci veacuri inaintea erei actuale grecii, indieDii, clinezii
LrrcA simultan ceteva irepte decisive ir clrnoa$tere qi ralionalitate.
Confucianisnrul pare a fi titlu de religie. dar de fapt constituie o
doctrine laicd creari pentr organizarea slaluluj. Este o coleclie de
 Paftea a ll-a. Ne|1cieri 209
208 Jo.uri pe scena tumll

misura componal , h timp ce interloculorul este impins spre suplicafie, se trece la

sfaturi bine inteneiate, care virclzd in egali rirca $i invocarea prieteniilor, pentru a demonstra ci p(oblema in
i'i'll'iltit.ur. c" ia"ui, prevaleazd meritul nisurat in cunostin
etema pr pune in mi$care fortp mai mari de suslinere. Nu sunteDr
atiiitlti. O nooi tagma .ile infiin'tati, contrabalansand
Irui, rczolvnm probleme cu unii in timp ce allii sunt soiidari cu
ae-.ifli_,zl.". n"ai""fii, rcvolulionarii nu o iubesc C
rn drn anii o0- 7u Ili recolulur I
".tremiStii'
culrurale ,lr rJla hnala. c6nd \-a oblrnur o aderiune la anumire principii.
'i'^"iii """r"f,"i
Jenunla pe Chu cn Lar. il acuTa de confuciani\mul
deteslat d€^ I e hiat $i flexibililatea apare pentru elaborarea detaliilor.

."le mai mari consecinle pentru indeler lJin cunoasterea stilului chinez au apArut reconanddri pentru
iuii". i: l a."tt"u
"t
.Ju Jlpro."i.a .*"t"",4 mai mult in interior
decll:l l)oftamentul negociatorulri american: se-$i cunoascd lumea
p. chinezii o ignorau Sub
:]:t*sa'
influenla sl1 studjeze trecutul, si-$i cunoasci linia ultima de concesii, si
iume !*teloa.i, car"
vak C0nvingator privind seriozitatea scopurilor sale $i si insjst€ pe
-iiir"t" adopta leaqteptatul principiu cd adevirata
"ii. ;i pdn diplonalie, combina6 fir€ n lung. si fie ribditor, sd minimalizeze presiunea ficuti de
on"i titaf;i .ta fti r, si insiste asupra prieteniei, se accepte cat mai pulin rolul
demonstralii neviolente de fo(i Se arari o
""itutea preferinle de a
prin gesiuri simboli l(rrc ,,ccre" $i si menlina controhrl situatiei.
.". .itul vorbit sau scris
"i."t^jul
.i"..ip,^... Chu En Lai considera c? b"Tb-d1"1 ]\:ll:
"trlr. l[o|at de constrangerile stilului rigid, disciplinat, de lectura
""t acliune militb or dictate de autoritali $i dc postura militantd de lupta $i pre
O*."y si Matsu €ra mai pulin oc'tre r rnilor'50 si '60. diDlomatul chiDez de la sfqllitul secolulu-i
""i"i".r'rJ",
mai mult un avertjsment care incllrdea invitalia
talwanezl
rocali/ar' in fll un ncr\onar srinrn pe o nrJlcq c colorara LIe :DeL ilicul
trrl'ri i"".r" tr .," " ln',r,nua n conl*nr''e tt qrlc. :a;aciifi;;:;-ep;j!r ltum;r ' ine :p,;; j'. ;;n:ie-
neqocicrilor cu american;i oc\ihi'e in anii
70 de KicLinger'
,i""ui"itu istnrica o tui llixo! in Chira. americanii f'ceau efb (n-nrc ne"oi66iilT ufuirifea de irterese pe tennen Iuns,
tlnrirrc Ji ciplinlr :i cu siirlufierir)riei. fo'o,iritl ineralbri yi
lrri,i. iiprbil d; Ir:eti-bilrrare de..6r'.pri ddneneriar )i
lr'r'r'r 'i
.on..pr. ..r b,;"rpr,?i ecre card\len.li. .i Jeri!a Llin
I confucianisti "ra rellliifiir inrerpersonale. Romanii, care
volulia propic din 1989 au manitestat zgomotos sentimente
lDiste, nu au putut s: aduc6 daune unei prietenii vechi,
inrpefturbabil de chinezii in tot cursul tranziliei de un
$i iomitate
hrrr =:, petrecur )i .L ale cdte\d lari n icr. crJe i?i InJni
cnia cu China in anii cdtici ai confliclului acesteia cu
S(,viedca.
$ ror)larcd insi indeajuns o trAsituri a gandirii chineze, pe
r(i|torii o duc la nasa verde fi diplonalii in relaliile lor.
Fr iozitate proprie. din iamilia creativitelii $i inovaliei amt
lr, ir era cunoaticrii. Datorili ei, chirezii sunt capabili si
lr'IIrlc $j solulii noi, adaptate situaliilor. ce nu 1in seama
Ufff(lcnt (inductie), nici din axiome doctrinarc (deduclie),
llIr(liri de slrucluri (analogie) cu eveDimente petrecute in
lrn I istorici lor.
I
2t) locu re s(ena lulhii

DacA tinem seama cA o scoal5 occidentjii se intituleaza

eri inovative" ne diln seama de actualitalea demersului inovativ
nez. Realizdrile Chinei pe plan extem, ca revenirea Hong-
la patria comuni, reintegrarea peninsulei Macao de la p Capitolul 12
stategia perseverenti in cazul Taiwanlrlui. poari pecetea adat
Negociatorii
formulelor la realitAti schimbitoare. In acest caz, vom i lamurl
provenienla mintala a acestei dexreritdli, daca ne vom aminti
filosofia chinezi un loc de sustinu6 cinste a revenit principiilor
!i Yang, caie nu sunt decat doui principii opuse, dar i r.{@ "p*" rratatul- luj Pe callidre!' ,e 1d
tradilia occidentaE existe legea tertului exclus, care eli ,'.tor'a,e" lt, rr;nrer, dereiifJn manual penrru secolul Lumi
asemenea dualism. El creeazA totu$i un avantaj in efortul 6r. pi6ipeiffi-scGii a rezistat vlemii Nu este de mirare,
a $Apan{ complexitatea, un alt rnod de a caracteriza sarcinile oarece inci din secolele anterioare diplomalia Rena$terii a dat
ale diplomaliei 5i negocie.ilor. unei literaturi renarcabile inchinati diplomatiei qi ambasa-
ilor. Ddcallidres consacrA multe pagini condiliilor pe care tre
ic si le satisfac5 un bun ncgociator.
ln poftretul lui intelectual $tr't ceintP c* o minte inclinatd sprc
lie, judecafi siindtodsd, care n rdtdce$te in ralinamente
i sens sau in tubtilitdli. El trebuie sd aibd o oarecurc cunoa$'
a literdturii, $tiitllti, n xenrtticii i dreptul'i (surprinde refb-
nla la ftiinli fi matematici). Darul apnfundAtiL Cal ' plin de t
fi? Si bun ascultdtor.
Existi recomnndiri de comportamentl Autoconttolu! de a re-
tlttl dorinf.i de a wfii, pacienla unui ceasornica\ capdbil s': in
tc bucruor pe isnonnli. ca ni$te motto-uri literare perfecte De
Clrllidrcs ar fi pu$r adiuga 1a portretul de caracter al negociatorului
inosul clicton al Cardinatului Mazarin: ,,Nici in cuvan$l lui, nici
lrr('tresie.inc\a \a-i poalade.(opcri gindul l|ri re,l'
in sfeiqit. din abu tenF sunt enumemte norrne morale de con-
rlllit:, regr i de observat de citre negociator.
..Este o ercure funda lentulA, li iflcd una nult rdspAnditd'
Ld un ne|ociator ttbil trebuie sd Jie un ndestru al inseldtoriei:
.,t,stea ?:tc.cLl mdi httt'A pnliti.u 0 tntn.tund arP intL'ttl?aunLt
;; --""rc-;-iJwa"ii iiii i' N'po' iato''t lrcbri'| sci JiP
t dconnt it' nn al rtobtt.lt\ !n!!J aatP tuDrltt nn'rdrut
F;;ntitt,tet dJii.J.; ,nror,ta',ta tu RqotHi Su'1t'ul
n e s i Eu t e
,' h
l,!,!fl!.,1a! !JtJ,)'r4 4 ; td. w- [ttt-1ttamalte
Lq.;
"
InsistenF asupra morrlitalii este expUcahiln Machiavelisnnrl
rrllian a fost denunlal in liirjle pro@slante cu o moralilate tnai so
/
2t2
br5. hnglezir au manrfestar intoldeauna reTervaI4A de diplor
bizdndnE'fi mostenirea ei. concent-r'jnd in lemen[L$id..dv
/anrinicm draitici de suDeniiialitare si inselarorie. Dar Srr H
worlon dAdea o delfi-r[Cincriminanld xmb;\aaorutur. ca iiind
om Eimi\ se minla pesle grdniF penru binele Frii sale .
9sir Harold Nrcolson. in can€a sa DrplornaeJolosila de la
ihcodce de generall de djplomali. comenleaza sar4fos p
Cauieres qi h randul sdu reluma ln fapt calileti care se cer
plomat ideal, valabil ti peftu Dn negorjatoI: adzydr,
calm, fibdarq sdpAnire de sine ii loialitate, La obieclla e
cititorului care li spune ci a omis inteligenta, discemimanlul"
denia, ospitalita@a, farmecul, munca, hi{I cia, curajul Si chiar
eI rispunde: ,,Nu le-am uitat. Ir-am luat drept lnlelese de Ia si
Aproape toti autorii studiiior despre negocieri deduc din
lor ideali caracteristici pentru negociatorii angajali
Durarca
Asdel, Raiffa scoate ln relief: priceperile legate de pregetiri
nificari, cunoa$terea subjectului, abilitatea de a gendi clar,
in condilii de presiune $i incertitudinp, abilitatea de a-ti
verbal gandurile, aptitudinea de a invita, capacitatea de compt
suri; negociatorul sA fie o persoand atregatoare $i umand, sA
tempcrament inclinat spre iDcredere, vointa de a asuma ris
(oroare peDru llraqbilqu! qe Cjx'!I_9!!Iye]!B qg_crt!\'3
amemnQrea sau caceatmaua.
Alir_G inulr'e.le nece.ara rptirudinea de d se lranspune
zitja oponenrului sau penlru r o intelegc. ceea Le plesupune o
mrlir empatie pe planul psiholoqic al inluiriei- incal"Rarl Deutr
pune negocralonlor unnaloafea Inrrebare. puteli oare e\pnma,
adversarului atar de clar ti atrigitor incat se fie acceptabil
ell A fosr emi.5 )iopini ca cel mai bun neAocialofnu esre un.
cal .rl propfiei cau,/e. c; un or .n'" ,, pu,.i ind"plrnirolul?E
dialo!. dlqi j-s:arcerg-
'ITeoreticienii
eoreticienii $i-au condensat analiza gocesului
p:ocesului de negocj
negoci
re€omanderile oracticate. in decaloeul luf2altnran de indicatii
tice se al'li implicit competenla negociatorilor care este solicitata:
Recomandiri practice (1)
l. Cauti si te alEturi celeilalte pirli in aracarea pro
cepand ctt identifrcarea ei co,n d, mai degrabi decat a in
Panea a -a. Negocicri 2t3
,Io, .onfruntational id adresa celerlalre pa4i. Fii alenl La mo
onlul polrivit pentru a trece de la cereri dure la cooperare maj
xibild $i asjgurA-te cA existd decizii politice sau decidenti disDo-
bili si autonzeze aceasti schimbare.
2. Inyesreglg ir]' pregdtiri serioase, atai ale aspectelor tehnice ale
blemei, cat 9i ale inlelegerii infereseior propni 9i ale celuilalt. Fo-
rc pdlqul pentru a studia lmpreuna si a face exercitii de rezol-
de pmbleme,ln vederea creerii bazei unei abodihi comune.
Caldt6 o formuLd de acord care satisface cererile celeilalte
ca Si pe cele proprii.
4. Cautl subiecte ce pot fi. tranzaclionate, atat ln detaliile
liilor ambelor p44i, cet Si ln elementele de baz6, Construieste
ilii lntre pd4ile ambelor tabere avand interese comune.
5, Utilizeaza sau propune termene realiste pentru elemente
ca: date de expirare, evenimente exteme sau alte oportuniteti
Si
a realiza acela$i scop.
6. Crceazl in|clegeri ce sunt par,tiale, ilcrementale ti flexibile
d este posibil $i cand o schimbare totald nu este la lndemand.
7. Construie$te \t, ;ntre toate pdrlile ce il wr ce-r'd
r0imitatea nu este ^cord
posibila.
11. Rec!lge la mediatori f1e prin organizalii ce pot oferi servicji,
c prin identificarea de reprezentaDli naFonali ce pot juca acest rol.
9. Folose$te reprezentanli, grupuri de redactare { comitere
tive $i acordi le incredere, infoma-tii $i responsabiiilate.
I 0. Cauti momentele mature in evolulia problemei $i a relaliilor
re pi4ile in cauzi Si folose$te-le ca baz, a negocierilor.
Ca adept al negocjerilor inovative propun, in sprijioul acesteia.
Si la altn pregilire a nego-
lltd agenda fAcand apel la alte calita!
tlrlofilor.
O alti re,teti (2)
| . Cunooste interesele pnprii ti ale celuilull
Construie$te un mediu de invilare
E nevoie de timpl
Nu le gr6bi !
7. CA$tigdincrcdere
7
Jocuri pe rcena lunii Paftea d II-a. Negocien 215

Fi-!i prieteni l,rJrtd pentr negocieri paralete sau substitlttire cdle!13

3. ItuntiJicd interek cont,ergente Si diversente lhca punctul3 este insuficient sau inopoftun
Muncd analiricn I'wte intercsele cotuergente sttb aripa proiectului magnet
4. Cdse;te un proiect nagnet de cftstere lt intemcliunii pd4itor
Formeaze o coalilie care sdl urmircasci
5. PregAtu;k pachete de intercse
I litubore.lzd formula rezultanfi
^isurd.fectul
l)ill 1.5 6. riJn and-o la cenn!cle rcioncilienr
Incurajeaza pe ceitat! si faci ta fel l''o n if c d dur ab i Ii t at e a f o m ul e i
6. Gd.,"rt? Iomuk prctimnarc tn rdrc oruncr?a nk lvl isuri juridice fi institulionale
fie diluah
Imaginalie Pune intrebarea japoneza: Cum va ardta acordul pe$e 40 de
Accepti haos creator ani? Sau cea chinezeasca: cum va arita peste o jumitate de
Nu te grAbi !
'7. Luptd impotira potaizdrii
lll. Respecfi 'raloriLe ti culturile pd4ilor
Aseazate in mai multe gntpurice \e intejqectea/a Asigura-@ ce acordul nu le vatame
-
,\. ttr(\ur\ele simeft(p
Evjta redistdbufia, jnsisti pe inovare Nu neapirat recomandarile pentru caiitAlile sau procedurile ne-
q Consfitip$!? rcnscas. Mah st? intcrc,utsi rupotrdt rilor sunt legate de o $coala sau alta a relaliilor intemaFo-
Coalitirle se neurrahzerza una pe cealalri lo. Altele deriva din observatii praciice 9i cxperienla $i suni mai
l0.Tine legdturc constanfi cu g@ern l 'Inte, ca dc eremplr cele ce urmeazd:
Pregite$te-re de dezonoare sau {ie indepirtare
Decizia se ia in altd parre
I l. Studiazd ne diul nowlial l,ista (4)
Ai mai facut-o inainle de a incepe neqocierc{
Dacd esre propice, gribeste-te I
L Pregite$te te temeinic
12. Accepfi fotmula cu beneJiciu de tennen lutry 2. Cunoa$re ! linia minimali
Nu proclama vicroriel 3. Ai pacienla
In noaptea aceasta nu sc doarnel 4. Fii atent
5. Arat, rcspect
Prin intrarea negocierilor inovarive in zona avansata a caii 6. F'ii flexibil
set de recomandiri maj explicite poate complera uitima 7. Fi-!i relali
lisrA;
8. Cerceteazi nevoile ti interesele celuilalt
9. Pune accentul pe Pozitrv
Recomandiri (3) I 0. P5streaze-li calmul

|. cautd un intere:t comtnl in mostenirca secolului trecut existi un principiu casigat $i

nnume ci profesjunile a clror reu$iti se arribuia uror calitlli innis
^z.
Din( ulo d< ,,rdrnea dc,,i. diniolo de i rcre,etc in trtrgiJ
tD.trtattA ncErcietitc s.lc.l eute $j unor talente eventual mo$lenite acum se dobandesc prin in
3. Luptd pe tru negoci"ri poatete calea 2 vlilare. Principiul a fos! aplicat in profesiunea organizarii si coDdu
Daci in cazul negocierilor pincipale nu este posibil ccdi (managemeno, dar s-a extins curand 9i la caPacitatea de a in
rrcprincle. invadand gridinile rezervate ale inovaliei $i creativitalii
2t6
(Drucker). O astfel de inv4are nu cuprinde doar cun
foarte muhe priceped; nu doar teorie, dar qi o largi experienF.
Orice om co studii superioare sau in curs de a le parcurge
.u\ceptibilde a in!a!-a cu mijloace propnr diplomata ti
Bibliografie
daci este atras de ele. lnstitulional i se oferi faculttrlile de
internalionale (patru ani) sau cursurile postuniversitare din
domeniu (doi ani)- Dat fiind caracterul interdisciplinar al
orice pregitiri anterioare sunt ufile $i mai ales $liinlele )ilolul I qi 2
economice, istoria, sociologia, psihologia. Cel pulin zcce
Arkes, H.; Ilammond, K. (eds.). The JurlEhlent dtul Decition MdkhS An
uni reclami cuno$tinte aprofundate de rclalii intemalionale,
Inkrdnciphnry Reader,New York Canbndge-
zand cel pulin unu sau doui modul€ de negocieri: di Coddington, Alan, Theoi* oJ Baryaining P/o.csser, Chicago, Aldine,
funclionarii intemalionali, speciali$tii serviciilor de relalii 1968.
lionale a1e instiiuliiior nalionale publice sau private (mini i Dnntricv, Timur, llz R Ie of MubiLttztdl Diplo. Mcy in the Madem Wa,lrl
companii, binci, cconomie. finanle etc.). educalie, cercetare, ir lhlemational Atlais,Moscov. Septembcr 9', 1987. pp- 96 102
Si armati. Sistemul modular (module de 50 de pagini in loc de
4 Drucknw. D. (e.1.). Nesotidtion: Social'Psythologi.at P.rsP?ctives
tsevedy Hiiis, California, Sagc, I 982.
suri) bazat pe obiectivul principal $i invilarea individuali tu
se dovedeFte a fi cel mai indicat.
,. l-ishcr, R.i Ury, W.L., C.fttrs r, v?s, Boston, Houghton, Mitllin. 1981
6 C.dner. Richrd, /:treisn Poli.y Makins in a N(w ErI: The Challenge ol
Ministerele de Externe $i de ApArare in primul rand, dar Si MukilaErut Dipk haq,Pant,it roreiSk Senice launal.52, June,6",
lelalte organisme guvcmamentale organizeaza cu$uri de neg tr)19,
tori. in numeroase tdri dintre cele intrate in procesul dc adeft 7 Gul!rcr, P.H., Disp as 1nd Neqotiaions, Ncw York, Academic Pres
1979.
UE sunt organizale cursuri de negociaiori pe domeniile carel
8 Hmsen, R.D. (cd ). Gl"bal Nqatiations and Bq'otui, Zexas. LBJ School
obiectul principalelor capitole ale acestui proccs.
ofPublic Affais, 1981.
Pe plar intemalioral, UNITAR (Geneva) a organjzal cu$uri t. Hendkson, A. (ed.), Prririvu s",r, New Bruns{ick, New lerscv,
r-u diplomrli)i lun(!ioniLri intemrriondlr. Alle In.r,rurii in care Tres&tion Books, 1987.
cierile sunt teme cardinale de invitamant si cercetare sau 10 lkle. Fred Chades,H,, Na,ions Nes,n:ate, New Yort, Harper, 1969
orgrnizea-/a cur\uri inrernal'oralc. cLrpnnzand sur5ele de (uno;ti I l. Juitc, R.r A., Grcss Juttc (eds.), The Futwe aJ Intetruliatul Orymizatioas
New York. St. Manin\ Pres,1981.
din numeroase tiri. Este un element de sprijin de car€ cer
pol tine seama. Aceste cuNuri au irvantlje Dete asupra celor din 12 K6ner Slrph:]n (ed.),.htemdtioDdl Regitues, Nl, ltlMca. Comcl Uni!.
Prers,l983.
l;mantul superior. de tradilie teorctici prcnuntati. Ele cultive rl. Kremeniuk, Viktor A. (ed.). hter&tihal Nesotiation: Anallsis,
dc caz $i cele comprntive, sunt interaclive, proprn probleme $i Appl,a./ur, 1ssa.5 LuxemburS, IIASA. 1989-
cilii, sondcaza opinia sudenlilor, fumizeazd o documentalie 14. Lall, Anhur led.), Multitat ral Negatiatiof and Mediotion New vo:k'
PcrsaDon Prcs, 198s.
$i lac uz de suporlul lehnologiilor infornatice. lncearc5 mai ales
dezvolte aptiludinjie fi prjceperile negociatorilor. 15. Iill. Arthur, Mo.lern Int?matia^al Nc8driaridu Nee York, Columbia
Unive6iLy Pres, 1966.
Xr6. Mal4a, Mircea..D'plonafia $coli si lknnufii, ed a II4 Bucur'lti l]d
In sftuqit. negocierea e in atenlia perfcclioniirii fiecdrui iDdi Didiclica !i Pcdagogice, 1973.
in prolbsiunea 9i viata sa, negocierea fiind considerati din ce in ll. Malil4 Mircea,Ieo,ia ti prd.tk:a n.Bo.i.riloL Bncrrctti, Ed. Didadica $
mai mDIt ca un instrumcnl indispensabil al supravieluirii in Pcdagogici.l972.
texlul complicat al secolului XXI. undc conpelilia $i cooperarea 18. MaEsc!, Adoll tl proceditn nte rroo.auarc ntuntu1ionat.. c^p tt tl
ir,l;lne'. lx fi<LJre f;,\. n.Bo.nto ihlema.ianal..!ol. ll, Mil.ro, 1969.
 Pafiea a II-a. Neglcieri 219
218 Jocuri pe scena lumii
lE. Guia.!u, S.: Mal44 Mnce4 ?nade,Bucuretd, Ed. Stiinlilld. 1972
19. Ma!fie.Mrkhol F., Prccess.s oJ Intenaiio@t Nesotiations, W
i9 MaliJa, Mrcea. NeSo.iente mui PtiaciPe rotnAl dupd arcdiut vihei
Pres,1989. (1683 I636),1n Reina Rahxitd.le Studii lktenelionalc, nuMll,4 (26)
20. Memls. LC. Intemdtia,al Dtupae .letldcn,, t ndon, SweeL &
40 Monow. Jm4, Game ?tu r, Jot Pol.itical Sci.itists, PtinceLon Princeton
1984.
U.iv. Prers, I 994.
21. Midgadd, KNt, R,/es a,./ StmtegJ in
NeEoliatio$: Nates
41. Modon, Davis, Clnz ft.ott. A Nantechnical lhtodt tr,. New Yo*. Ba_
lnsitutionaltu and Intemationalist APptua.h, 1n EtoPean Ja sic Books, 1970.
PoLitual R6earch,l1,2.1943, pp. 151 166.
42. Rapopoi| Anatoli Channah. A.M. A Studr i,t Co4lict dnd CooPetution.
22. MorEenthau, Hans J.. Prlit.r rt the 2d" ehtur!, Chicagp a$l
Ann tubor The Univesily of MichigmP.ss, 1965.
l97t. Rapolort. Anatol, Codbat\ dlDar 4J.6, Pdis. Dunod, 1967.
23. Newson, D.D. (ed.), fte DiplaMct of Hmdh RiShts, LMh^m.
Rapopot, Ana|ol, N-P?'ra, G4 ne 'rheorr, ConcePts antl APPlicatiN, kn
UniversiLy P€s of Ame;c4 1986.
tubor, the Univcsity ol Michigan Prcss. 1970.
24. Papadopoulos. h&esri,nos, Mu il4tercl DiPlotuc! withit : Lapopor! Anatol, Iwd Pclso, Gane flier4, Ann Arbor, The Univelsnv of
C@mdw.atth: A De.adz ofEpaffidr. The Hasle. Nlilroff, 1982 i Michigan Pas,1966.
25. Pbsche,E- \ed.). Mo.len DiplaMc!: n1e Atl dh.l the Aftnans,
40. Von Neu'mn, .,ohni Morgestcm. G., Tncr,? oJ Gon s antl Ecotunic
DC, American Enterpris€ Inslitute, 1979. B e ha| iour, Pnn elon, |944-
26. Fiaffa]]. The Ax and Scien e o/Nesoridr,6, Cantndge. Mss. fte Itu ry of Aatues ott:l the prcbl,n af IntemdtionaL
4?. Wlgner, Hmison,
University Pre$, 1979. C'operatian,ia Ametican Palricdl Stientistt Reriev,l1 2. 1983-
27. Sadia. Touval. Mlkildktul NeEotiation: Ak Atubtic APP
48. watmabe, w', rrorizs a'd Crds?in, John Wilcy, 1969.
Negotiation Joumal.5,2, Ap
l9a9.
Sawyer, J.i Cuetzkoq H.. Barqainine aid NeSotiations in
A?h4'iorr, Winslon, NY, Ed. Kelman Holt, R,nehan, 1969.
29 Sp@lor. Benrm; Zanmo, witii^n Gns.J, Cettihg n ,r.nP:
orpitolul5
N.Boliatiad dtul Int matiokal l?e8Met, WdhingtoD, USIP, 2003-
30. Za.tnd, I-W. (ed.), N"s"/;drt"6 Wdrld Od,a Wil'nington, 49. Adede. A.O., fie ,!s,en Jot Seulerent of Dislrutes @.ler UN Cahrebtian
Scholdly Rcsou.ces, 1986.
of the IA\| aJ the Sel: A Drahing History and a Caffientory, Dotdt{h\
31. Zuthan, LW: Bcman. M.R..The Ptu.tical Ne|otiatioh, Nc* llaren,
M. Nijhofi: 191J7.
Univcrsity Pres, 1982. Rc€srey, J.P.A., me N.Botiatins Slrdtesr oJ UNCLOS I, A Paften Jot
t0.
Future Mubilateral lnteflldtionat Conlzftnces, it Ia\| and CantenPorar,
Problea', 46, 2, 1983, pP. 183'194-
Capitolul I ri 4 ,1. David, Stcvcn R.i DiSepf, Peler, lzw D/r1" NeEotiatians, ia PEW
Case Shdies, 418, O-D-88 J. wathinglon Dc, 'ed schoolof Advanccd
32. Alker Jf., Haywardr Deutsch w.. Kai; Stoetzl H., Antoine
l,xemational Studies, lohns HoPk,ns University, 1988
Mdtheftatial App.oa.h$ to P,lticr. Anrstedanr, Elsevier. 1973.
33. Aummn, Robcq Han, sefSiu (eds.), Hondbook of Ga,re Th.a/r,
t? Dc L&hdiae, Guy Ladrcit, ,1sPe.6 /ndiqtes .le la reEoLiatiok sur
an,,pack4ge deaL" n l,r Catfirenu lles Nation\ Unies s* le .lroit .tc ta
York Spri.ger. 1992. ner, in Esals ih llat@r of Etil Cdrtlr, French Branch of $e ImernanoDal
34. B.ads. Steven, RatioMl Politi.s, Decisials, Ga'nes db.l l-aw Asociation no 2, Helsinki, 1970, Pp. 30 45.
C.ns/cst,ral olara b. Wsliinglon DC, I 985. ir. Ei Baradci. Mohtuled; Ga\in, Cloe, Ctuede.l Asorlas, Cro||.led Roons:
l5- Bungc, Mdioi Galtung, Johanl Malilza, Mncea (eds.), InntuLional Arrar\.nents a1 UNCLO' II:
Sone ksons nt Clobal Ne'
Appndches to hxetlldtbnal RelatiaLs. vol. I 9i II, Buchdest.
1977r Alker Jr., Hdywtud: Gaitung, Johor; Malila, Mircca (eds.), vol
rotialiotL\,in PoIiLt dr.l qlmq &rdier, no 3, New Yott, UN ITAR, 198I
1/lKoh, T.T.B., Nesatiating d NaN world Oftlet for tnc Sza, in AK.
Bnchacst, RASPS. 1979.
H.ldkson (ed.), Nepotbtins Wo tl Odtr, Wilmlngton, Delawde
36. Doreitu\ Patdck, Murl.natics an.l tlP Snk1, oJ Sacidl Relations, Scholady Resources. 1986, pp. ll-4?-
Wciderltld dd Nislso., l9?0.
15 Sangcr. Kllde. Ordeflts the O.euns. The Makins ol n1e Ia|| oJ lhe Sed,
37. Guiasu, S,r Mali,ta, Mirrc4 C.aliliot tvl Canne.tian h cfiles, 'ro(onro. Univcrsny olToronlo Press. 1987.
Pc,ganon PLes, l9lj0
 JoLuri De scena lunii l'$tea a II-a. Ncsocieri 221

Sebenius, Jantes K., r'r'esotiatins the lae ofthe Sed: I2son ih the Blss, Sievenl Aftbso, Paul, /Ve, Paddrx of Voting Power ok the Ec
Science of Reachite Agremerr, Cambridge. M6s., Hdvard Univ: Cauncil aIMinisted,in EIe.t tulS liat,4,2.Augusr 1985'pP. 135_139
1984. 8Ems, Steven; Doherty, Ann; Weidner, Matthew. Gane Theor! and
57- Straus, Donaid 8., ConruteLAsisted Negotiatians. A Cdk MuLtilateral NeSotiations: The Shsle Eulopean Acl and the Uruguar
the lA|| oJ the Sea NegotiotiM and Sp.dldtions Regatdins norn4 txxemburg, IIASA,/PIN, 1991
lD Pagels. H.R. (ed.), Coupur./ C!&!/a New York, New York Church, C.i Keogh, D., Ire SihSL EuroP%n Act: A TrunsdctionaL Sn"
Science, 1984, pp. 234-265. tondon, UACES. 1991.
58. Zor8bibe. Charles. t*ilrnp dc L Union Ewopknne. Pana. Albin N,li IAdEe, !rl\et, Plurilatetuliw aNI the Siryk Eutopun Act Ltxefthvg
2005. IIASA/PIN,199I,
touis. J.V. (ed.). L'U,!io,,a/opr'nne, Brussels, ULB.l985
GATT: Runda Urusu.r 16 Momvcsik, Andrew, N€toriatinS me SinSle A.t: Notio%! lnte/e$s and
59. a** Repon oJ he Dilectorcenenl of GAI:I to the GATI Council ; Conye ion Statec'ail in tha E!fopean Commttniry, In Int natiohal
23^,1991, Ohlanizatid, 45, 1, \Ninret 1991, Pp 95_96
60. Brams, Stevcni Dohedy, Anni Weidner, Ma$new, 6aru lhro Undc]td,i\. AAII, Multuateral Nesotiation Parlles: The Cdse ol the Euto'
Muhilaterul Negotiatidtt: The SingLe Eurcpean ALt ahd the D.M CanLqunit,ln Cooparction ahd Conibt,g, t913' pp l'73'182
'Unecrer,
Rod, txxemburg, IIASA/?IN, 1991. W., Euvpliische Penp.ctiv.n r,ach Foitalnbleau, li
6L Cutzth, Cqad, Muhilatetul CotMe/clal Dipb'nocr. An
the Inpacr oJ the Gewml AEleetnert or the Taifs on Ttude on
CoMercial Policies dd T.chn 4/rr, r,ondon, Michael Joscph Lrd.,
62. Dam,K.law and Intemational Econonic Org@ization,Chi. o, Wary'ffit"d Nati"*,1n Th" united Natiohs ond Disanwnetlt IsT0'1975'
Udv. PEs. 1970. New York, 1976, p.267.
63. Finger, M.i Oleschowski , A. (e.ds.), The Utusuar Rouad. A H f0. BouSrov. Evgheny V., Crfteptuol and Ptucti@I A:pects of UN Actiities
the Multilateral Tnde NeSoriatla$. Washington DC, The Wodd h Fra oJ DisaMent in NTAR,ln The UN and th. MainteMnce af
198',t. Inzrutiotul Peace dnd Se.anr. Doftiecht M Nijhoff' 1987' pp
64. c]ic!.L.. Mthilaterul Trade Neeotiatior!: WatldTnde afiet Tokro 337,368.
Totowi- New York. Roman and Allenheid. 1984. u. Gasteyger, C:nn- The EiShteen tulior Disatunetu CanJer%ce
65. Hanilton, C.i lvhatiey J-, Coahioks ih the Unqua, Round,In Diwrutuent 10 (J\te 1966), 16 (D@enber 1966), I 6 (Decembo I 967)
wotL! Eunoni.s, Ba\d 125, Heft 3, t989. ff:. Lill, AnhDr. NcSoriario, Dhanwen\ Th. Eishteeh Natjon Disamme'l
66. Higgott, Richad A.i Coopcr. Andrcw Fenton, M'ddk Por?/ ConJercnce the Fnsr Two v4a t962 1964. rrhe . N.Y ' Camell
avlCoalitioh B|ikling: A\stlalia, the Caims Gnup a"4 the Univcrsity, 1964, p. 83-
Rould of Trade Nesotiations, in hxemotional Oryanimtiait 4.1, to 4, 13. Moris, Ellis, rhe Veriftulian ksue ih Urited Ndtio$ Dnam8enl
pp.589 632. N.,8.r/ari"n. Gcneva, UNIDIR, 1987, P l03
67. Sjdstedt, Gunnr, MuLtilateml Negotiations: 1he Story of th. It4 Mndal, Alva 'rhe Catue af Di&n@ment How th. o,ited States okd
Lnd, in Zdttnu, Wiliim (ed.). Muhilateral NeEatiations, R;\tia Ran the Ahas Race Pa,rftedr, Nes York, Books, 1976 p 937
t99t. ll5. O*eliu. Andre, & sessla, dtnotdiMift de t Ass.nblde Gaitrate dzs
68. Specto. Bertm, Dc.lrion Anallsis: Ikpbininq the Pncess oJ Ndtions Unias lt te diturklenen|in Rewe de I'OTAN. tt!;n 3 1914
NeSrlBrir,, LlxeDbu.g, IIASAT?IN, l99l. li6 Towre, Plilip. 'rhe UN Sp.tiul Se$ion on Disomnent RetrasPect, in
69. Winhm, G., rhe A"r?solidtiohs Ph^. i]t the Urusn! Roud.i, wo Taddr.May t919
to the TahLe: Prcccs.s oJ tntemationat PreneSoti4tiots, itl 11? voorhecs, Janles. Dkros@ Sustained: The t4u6lerel Peace Proces
m'l
./o!rea vol. XLlv, no 2. 1989. nt Dantuuth Confctehce, w dhiDgton. USIP 2002
SEA (The Single Europed A.t) Nqo.ieile Nord-Sud
70. Brams, Steveo: Affoso, P^rl, A&lotdun to New Pando\ of vatins 88 Azd, Edtdd: Mooi, C.L, Ma,u8t,s Prctcted Sa.ial ConllicL\ in the
on the EC CotdciL oJ Mbristea in [tlz.t /al .ttdid, 4, 3, Dec.Dber Thnd \ladd Faciliation and DewloPneht DiPLonatJ" in Milleniun rl
p.290. 15, l, 1986, pp.391-406.
222
Partea a II'a. Negocieri 223
E9. Bhagwati, lagdistri Ruegie, John, Power, Passiohs atu! putpose:
Fa\k. R.:,ht1t, On HaMrc Goremance: 'row l a Ne|| Glabal Pahics,
Jbr Noxh-South Negotiation, Cambridge. Ma$., MrT pr6s, 1984, p.
90. +*+ Chd enge ta the Saah,in The Repolt ofthe Sotfi Comtission,
Ulivcsity Prcs, p.125. f{l Fisher, Ro8err Ury, W-: Patton, Bnce. Aefiins to ves: NeSonating
1990,
9r. Condovez. Diego, UNCTAD ahd Dewtapmqr Diplonn.r, Asrcments withoul Girins, Penguin Books, l99l -
confrontation to Sttuteqr,Lndon, Hqdly B.oires, 196?. !. I 67. |1.Itdre, PauL David, Naveh, Cratire PnbLenaolving,Camp David Sumdii
92. Cttaj?a M. Zcd, IINCTAD and thc South Nanh Diatosue, Ny 1978, Smalt Grcup Behavior, 16(?),1985.
12.l{opmm Tercnce. Iw, PatudiSM aJ Neg.tiations: Barsaining dkd Pro'
,
PEsq1985.
Hagras, Klmal. UNCZ\D, A Case Stutl! oJ UN DiptohldLr, ,ldn .tolvir8. The Amals of AAPSS, Novembor 1995
93, Ny, d
1965, p. l7l. ll lropnd, P. Tcrcn(i, z?e NeSoti^tiotLi Pncedures ard th. RzsolLnion
94- Jacobsn. H.K. eI d.. Retolnti.wries or Baryaines? NeBotjato^ l1e I en4tjMl Conlicts. Columbia Universily of South Cmolina Prds
New lktemtional Ecano,nic Onto,ln Wo d politi.s.35,3, Apil 1996.
pp.335 367. l4.Johar, Galiunsi Cml, Iacobsen. SearchinS Jot Peace The Road to
95- Malloch. Th@doe, in ltttmanondt Trude.and Devetapnenl I/ansr.rdat Pluto Pres, t ndon, 2000-
P,dger. l08 . p^s!es
\ry. t78 15 Kelmo. Heberr C. (ed.), l,tematiohal Behoriout: A Social Psrcholosical
96. Falk, R.j Kim, S-S.; Mcndoyia, S.H_ (eds.). To\|ar.t a ltust rvo d ,4nalrJtr, NY. Hol, Rinehad dd Winsbon, 1965-
'rrack
Boudler, ColoEdo, Wesrvicw Pc$, 1982. pp.326,3,12. fl6. McDoDald. J.W.: Bendahmane, D.B. (eds.). Co'li.t Reelution.
97. Sewell, Iobnr Zznho, L W1]]iM, Gtobal N.aotiation path to the ,?lomo,, Wdhin$on DC. Foreign Science Institute. 1987
ll?. Rdffa Howdd, Con,/,1'!tions oJ Applied Ststens Andllsi 10 Intemtianat
or Dearl4nr1 Street?, in'rhird Woft euaneb.6, 2d April I
174 410. Ncsotiatids in Intemtional Nesrdanonn Analysis, Apprcaches Issuet,
98. Singer Hes W, turr'l SanFmncisco,1991.
rhauEht on Noxh South NeeotiLlian, A R
Bahgwati and RugSk,in Woft Derelapnen. 13, JduaJy lsL, 198 llN.Rorand, J. Fishcr. /ntera.r;tc ConJlicts R*ol|lioh, Slracdse Unive6ilv
255-259.
99 Zal|man, L Williah, NeSotiation toh Asrnmetry, ,fhe ll9 Sp4tor Benran. Crcativitr Hcutistics for hnPatu ResoLutian:
Re fidn nS lf,tractabte Negalidlions, in rhe Ahtual AAPS5. November
Statehdte.l^ Nes.tiation .taulral l,2, Ap.it 1985.lp. l21 138.
1995.
120. ]]lonpson, S.w; .lensen , K.M- \cds.), APPtuathes kj Pe@e An bnellcdraL
Capitolul6 Map, warhirgtor DC, USIP, l99l.
!i7 W.lsoq R.8.. MandginS Cotflnb. Dialoeue mtl ,rhtu) PaltJ Rotes.
l2l
tt.Aza\E.E.,The Manasercrt ol SociaL CnnliLrs, DTrhmouth cDbq i Reading, Addison Wsley, 1987.

101.A2r, E.!.r Banon, J.W. (eds.). Ihtchutionat Coilid, Resotutioft: 122 zdnmm, WiUim; Maureen, Beman. The Ptu.tical NesotiatoL in Ne||
a,,r' Pra.ri.a Brighion. whcatsheal I 986. ,qdrea Yale Univerity Prcs, 1982.
102.Bernu, M.R.. Joluson, ).8 (cds.), Unalliciat DDtaMh. Ny, Col
Unive6ily ftcs, 1977.
103. Bunon. John, abzli.r d, d CotMuhicatian.
(hpitolul S
MNri]JM. London, 1987.
I (r4. Burlon. Ioirn, Resalrin9 Deep-Roofed Cr, i.r. A Handbook.
r987. l23.Catbin, t., The Na9ar Channel. me Se.ret Talks lhat l?t1 to th. Mid. e

105. Dimond Lrd J. t\\cDot?Jd. Muttita.k Diplond.r. A Slsterf Au de tartA.z,/,

Ncw York, Atldtic MonthlyPres, 1994.
Ardlliir, cuinnclt, lowa Pelcc lNdrule, I 991. 124 Crcckcr, Chester; HlmpsolJ. lien Osler: All. P.mI^. Tdftire Intmctoble
r06.Doob, L.w', rhe P|Nun ol p?ac., Creenwo.d prc$, conli.$. Medjation in the Harddrt Cdcr, Wdhington, USIP, 2004.
Wesrposr,
r981. l25.Diaconu, Ion, MeAierta. ii Me.annn de rcqlewtaft posltica a
r07.Doob. L.W, A Cfdu Wotkthop. It e^,a1tion MethorloLaer DuhB dif?ravJelor din\e nak, .^p. IV. Bucnretti, lal. Polilici, 1982
l ?6 Fistrer, J. Ro.ald, M,l.t, ds ol Thn d Pallr h .rventiax, Berghof Handbook
ContintinB Cisis,itJaunnL af Sacial psr otogr,98, |9t6_
I0E. Drckrna, Danielt B.oome, B.r Korpc,. Susan, yar,e DiJkrerces antlC lor Con flicr'lldsfomation, Bedin.
l:7.Fisher, R.J., fltld Pary ConelLtatian as d Method of Cottllict Resatution.
fl|.l Retu!utu'r,itlJauntuL af Q,r/tn / RcMfurbr,32, sepLcmber 1988.
hJo@nl of Coallict Resalution,27 - 2. 19t33
r
224 Jo,uti pe s.ena Luhii Pa ea d II-a. NeBocieti 225

l28.Folger, J-P.; lones. T.5., Mew Dir.ctians in M.rlnatian:
Resear.h or.l PeBpeclir.s. London, Sagc PublicatioD- I994.
l2a.Kelm.d. H.. t4rflat M"dnhan L) th? .\.hrla'.
Bclco\iL.h. I: R b.n. L \ed ), Upd.anoa l, cnoho@l
York, St. Marun Pres, 1992.
130- Kleiboer M., Muhiple Realities ih lhtemational Mediation,
Boulder Co., 1998.
13l. Rubir. J.2., D'&nid d/ Thn/l Po't htenentior: Kisin9et in
tasr, New York, Pnger. 1981.
llz.Tonval, S.; Zdnmn, LW. (eds.). Intenlotiohal Medidtion in
P/4.ti.e, wslvicw, Bouldcr, Co., 1985.
133.Tonvd, S.; Za]lJ]mn, I-:W., Medi.ttiok in lbtehdtiaMl Conflic\in
K.r Pruitt, D. and Asociates (eds.), Mediation Resarch:'rhe
Efe.tireness ofThird Patry I zrve.,rir'. San Frarcisco. Josey Bas!
134.Waie, J. An Llhn, Mediation: A Cunent Reiew.ln lo*nal of
R.so lutioh, 3'7, 1. 1993
ll5.Watkins, Miclnel; Rosengrant, Susal. Ar.ak tu a8l
Negatiation: Ha|| Great NeSotiatiol\ Tnnsfom'ed thz Wotl.l\
Post Cold Wat Canllitts. S^n Fmcisco. Josey Bas,2001.
116. Yasushi, Al6hi, ?i? rrtils of UN Diplanacy dnd the Fututu of
Jlict Mediatian,inSurviwl,\ol. 37. no 4, winter 1995-1996.
Capitolul9
137 +++ Mondialiilre abrlela vr r1tth6. ta Dlrcuv?'te .i Syas,Ia
v..r.t. Pr1\, tqn .
.t.1rtut
"4
lrq Alo R,)munJ. Pau,, Erpup, enrc krra'tn\..ctTfn-lcvy,
139. Badie, B.i Smouts, M.C., Le Nounenent du t1ord., Ptls.
Dalloz, 1992.
l4o.Bnillard, Ph., PhiLosaphie er reLdtiois intemationalzs. Geff
1974.
Baillard, Ph.- Thldric zr t eLdtiaas iatealatbkaks, Pans,PUF, I
I 4r .
I l- B-r(hil. \\orl. Dcrcrcl,. R.. Lr"l Jcr \ Potcr\or, M ,
1tue.L,Theones of Intenlat loral F.lati,zr. Deakin Univemity, I
143.Coldd, Ddiel, &s,?ldtions nuehtutionales de 1945 n nos
Paris, A. Collnr, 1999.
r44.Der Deri@. Jamcsi Shapirc, Michd
le.Js.), b emational
Relatiohs: Pottnorlenl ReadinEs afWond Palirics, L.xinzron B
I 45. Diezer, Selghas (cd.), De, l,izd., d.nt 4 Fr @klirn, Suhrk?np,
,l!(,lsri, Kal, Zftd Diritling Di.ipline: 11. Hegenn q anl Divrsill in
htuntiolal Rel.nans,Bostrn, Allen and Unwin, 1989-
Mcrkel, Clrislme (ed.J. Ftiedenspolrik rlet ZiriLgesellschafl, Mnncll,
Ascnda.l998.
|,Mcne.M. DictiaMoire de poktique ihtematioMLe,Pans, PUF, 1988
MctL. M. Pacilsne et lfltemarbnorsme, Pdis, A. Colin, I 966.
l. Hms, Prlrtd anonE Nalions. The Sttuqql. Ior Power and
l',?r... New York, Kno!1. I 9 44, 1967 . 1973.
^4orsenthau,
Nicolson, Hamld. Dilo,tu.y, Oxford Univesity Prcs, 1955.
llonbcrg, Bennet (ed.), Globolirr vr. R?a/isn, Boulder. Westvicw Prcss.
t9rl2.
sdacure, w.Joswald, Mokins Glabal DeaL\' NegoliatiDh the i,
Dlnonmttal Markt Place, Boston. Houghton Mifflin Co., 1991.
.Slnouts, Maie Claude (ed-), Id nauveLLes rclations intewtiddt s
l'krnlue et theaies,PnqPrcses Fond. Nat. Sc-Pol.,1999.
Zirtman, I.lv.. NzEattutiaf, as a S.dch Jot Peace, in InPnatiobal
N.srd,no,, m 1, 1996.
Alofyuny,D, Y.V.r Drcbizhcv4 L.M.; Sousokov4 A.A., trnosotsioLaSr'a.
[4oskva, Aspek Prcn, 1998.
l)iezcr, Senglu! (ed.). Z,tttiierunsvidet Willen D. K.nflikr d.r KLIturcn
r/ir ii.l
r.lr.'r, Fturktu4 Suhrkanp, 1998.
, Ijinnemore, Madr4 No,ry, KaUula i minvai politika ln Me.h.Iunarod,rye
.h,rnr a, Moskou Moskow Unile6ity, 1998
lrraDcls, Dian4 Cultute, Power Aammries and Gendet in Coqlict
?i"nsfomnri,n, Be.Shof Hddbook. Berlin.
\)iltnnl, L. Cubural VioLnz.in Jouhtdl of Perce Resedrch, z1 .3, 1990
llsrison, i-lwrencei Huntington. Samuet (e.ls.), Cul,tttc Mdtle$ Hot!
vaLues Shapc Huttun Prosress, New Yot*. Balic Books, 2000.
lhlntington, Sduel, 'rhe CL.sll o.f Civilietion ah.l Re,nakins tlle Wod.l
o/d.a New York, SinoD & Schuster, 1996.
lishlov, V., /.re'dttu7,s, i lul tsrye it ldentikhnosl i ka,llikt,
sranitsr
Ales! lishl<ov, Malashkenko (eds.), Moskva, Cmegie Endow'ncnL iot
InlematioDal Peace, I 997.
Kruenstein, Petcr (c4.). The Crllte af National Secwill,: Noflns lnd
hldnir^ i, Workl Politics. New York, Colunbia Univesity Prc*. 1996

I 46. Durcselle, J.B., tir,,i/, d|lonatiqie l? 1919 n nos jtils- D.nbz,

[[ Kriltoclr]il, Fndrich: Lapid, Yosef (eds.). 7r, RctLnl of Ct|ure and
Irlentn! h hnema.ional R.ktn,,r Tn.,,t', Boulder, Ltrme Riennes, 1995.
147. Fukuyam.. Fr, 'lhe En.l ol Ilistot)' antl tlp lnsl Man, New Y
0L) rrbedeva. M., lvl) C",rlx$ h lle Fomlct Soriet Union are so Dil|iLtlt to
N.S.niate anl M.didt ii llnenk bnal N.Sotiation, \al. 1 . ro 3. 1996
148. Habernas. Jiirgcn. Di. poslturtional? Karstelhtii,t. Ftuktnn,
1998. lrr lx.rera.lr, LP., Pt"patuts for Pra..: Conftitt TtuunlanMtian dtross
(,lrr.J, Ncw York, S)mcusc Unilersiry lltss, 1995
a-

226 Jocun De s.ena LNnti

17 oJ Cottlid Resolution Jron a Non'

L Sr\en\P.. In Th.art: A Crilique
Pe$peLtire,h NeEatiation JauftaL,IX, 4, 1993
172.Sengh@s, Dieter, flre C/ash within CenerdtiaB: Coftihe ta Tena
aulturaL.orlr t'.landon Ro-rledgc -0')l PAR'IEA A III'A
r 73. Shapiro, Mich@l; Alker, Hayward (eds ), C/dllezg,,s Baun.lari4\ (
Flaws, Temtonal Identitis, Minneapolis, Unive$itl of MinFsota

r74.
1996.
Taylor Chtules, Thz Poltics of Recognition, in Gusmon' An
DIPLOMATIE
M ulti c tlluraliDt, P i,'@roi Utrivesily Pres, 1 994

Introducere
Capitolul 1l a
l75. Blaker. M.: Giana P.: Vogel, E , Case studies ia Japaaeie Antichitatea
,rnaviDa USIP Prcss. 2002
r?6. Cofman Witlrs. Tmda \ed), Ha, IstaeLis and Pdlestutians
Cross-Cultural Anabsis af the Oslo Peace Ptuces. USIP Prcss.2UE. intre castel ti catedrali
r??.Cogo, Chdles, Frdch Nesoti..tine BehtriouL Dealihe vith ta
Ndti,r. USIP Pres, 2003.
ItS.Malil4 Mircea. D'ploroiia trl/ ri 1astrz.ni, Ed Djd&tic! $ Renaqterea
Bucdreiti,1970.
l?9.Mushakoji, Kisihide, ftz Sttuteqias of NeSoti4tions An
can lapan ft CahFnsok, Sophia Univ , Tokvo, 1975
180.Snyser, M.R., ad, Gemak NeSotjate. bsical G@L\' PrkticdL De la Reforml la primul mare rizboi european
USIP, w^hin8ton,2003.
l8l.So]omon, H. Richad, Cninese N€sordritS DehariouL Pursuibg
n1roush ,,ol1l fi.n^",Ustr, Wshinsion. 1999 Dc la revolutia ttiint-ificn
ta Lumini (1650-180o)
Capitolul r2

182 Amstrong, tony, BrcdkjnS d@ /.u Rappt@hemenlbelween Easl and

Imperii $i natiuni
Cerrr). Thc i nied skrr\ md chrnd dnJ I 6el dd ls\pr'
USIP,1993.
]83-ConsranLin, kon, PD.holalie de b NAsotionon, Ec Privot Pans, Moder-nitatea
1911.
184. tf,bedeva M., Miftil i roatu.ilennrj\ .rt n14d Pwren nnlkh
Moskva, MGIMO, 1999. Secolul XX
r 85. tdcruh, John Paur, aziuihE Peace Sustdinabl. Re@hciliation in
Jod€rci, Washington. USIP, 1997
186. Z:rtmd, l.Wr Bemo, M-.'rh. Practi.al Nesotiatol. Ncw Htlen'
Unive6ity P€s, 1982.
 Introducere

Dimensiunea culturala a principalei activitaF a diplomatului a

reie$it cu prisosinii din tratarca stilurilor de negocieri in partea a
doua a acestei ci4i. Cultura insearmi valori, gg!ELd,!r,ld_$L9bi-
ceiuri, istorje li )imblp19p!-a-istofrii6fE9eyr aportul sau la
fdurirea slilurilor. Ea aruncd o lumina asupra temelor rfcurenle sau
continui ale omenirii, a acelor subiecte care au format substanla $i
nu doar forma $i expresia problemelor in rezolvarea clrora diplo-
matul a fost chemat cu precrdere. Evidenq campul slu de acriune
cste legai de razboi $i pace. Dar tleptat, pe misura dezvoltfuii sis-
temului intemalional, marile procese de uansfom,are a societrlilor,
cum ar fi modemizarea, fac ca problemele inteme sd depindd de
f&ctori externi. Iar diplomatul i$i vede agenda sa amplificati de un
nou iip de relalii, de care depind funclioflarea $i evoluiia statelor.
Istoria lumii vizute pdn ochii atotprezentului diplomat de ce
nu ar fi acest subiect concentrat in pov.estea uneia din cele mai
vechi profesiuni? O incercare recenti a abordat istoria lumii ca ld-
r.:/,ii, luend ca punct de plecare cuvand we,, intronar de infor-
matice in civilizalia noastde: The Hunan Web. A Bird's Eye View of
World flirrr,.y (J.R. McNeill, W;lliam H. McNeill, W.W. Norton &
Co., NY, 2003). De ce n-ar fi istoria hmii privite din punctul de
vcdere al tehnicianului acestor tesa$ri? Diplomatul nu face altceva
decat si creeze $i sa lnuelini relelele de comunicare $i dialog, care
$uslin h randul 1or interac,liunea paqnici a oamenilor.
Incursiunea noastri invili la refleclii. Mese a diplomatica e vc-
che. Ir faza tribali, nu gtrsili cipeteniile in jurul unui fbc, lndepli
nind un ritual al inlelegerii $i convieluirii, ce intrerupe interacljunea
violenli endemici?
Diplomatql leagi in pdnul land varfurile comunili{ilor de orice
lcl, ora$e, provincii, regate, imperii, republici. Are deci un loc apro-
liat de tron. Nu este siryurul personaj cu state de vechilne, langa
rrela$i scaun principal allendo se un soldat $i un prcot. Aciuat pe
lirngd pulere, il gisim $i pe miscirici, neljpsit in uncle cpoci $j la
230 Jocuri De scena lunii
mare prel in perioadele cand societAlle iubesc nai mulr
tul ij spectacolul. Preotul se secularizeaza cu vremea $i devine
tual Sj tarziu astronom, filosof sau ideolog. Soldatul are insd
stanld, se schimbi greu ca actor al rizboiului. $i el ar putea ofed
bun unghi de scriere a istodei lumii ca 1up6 sau ca actiune vi
omenirii. Istoricii i-au luat-o inainte Si scriu istoria exact din
unghi, ca o succesiune de dzboaie, de cuceriri, de giorii $i j
lstoria slArilor de pace n-are acelaqi fannec $i nu rransmite
fior. Este neglijali, iar eroul ei diplomatul este, pe hngi so
in unifonni, on pcrsonaj $ters 9i plictisitor. Nu defileazi in sunet
fanfari, nu aparc in randuri ordonaie $i in mullimi impresionante
degajA fo46. Este suspectat, in plus. de intrige $i nesincerirate_ i
In comornra diDlnnarului Inrclegen in.a mxi hine po\e
umdniratii. Tn ndmul r,nd..ldbele lui mrtloacc vo6e\c de\pre
eminenla forlei tali de cuvant, a violenlei falt de negociere, a
minaliej fali de egalitate $i fratemitate. Sistematic, eri dupA d
acela$i spectecol: problema neglijati, dispreluiti Si necultivatl
pacii. persistenja resorturilor primitive $i ba$are diD omul ce
fuzd, generalie dupE generalie, efortul $i subiiliratea cditor rat
nale. Car dc odihnilor Si .igur penlru mnrea omutur e\re
unui mit in raport cu cendrirea rece a riscurilor $i avantajelor,
definirea obiectivelor realizabile $i a intereselor rcale? Oricar
des a fost folosild pentru schemele rizboi ce, diplomalia este
definilic. vocalie $i scopuri o meserie a pdcii. Aflali intre rizboi
pace, este cea mai confruntati cu spectacolul persistent al
ciei, a1 erodlor $i nebuniei umane.
Formalia diplomatului este inlerdisciplinarA, ca $i relaliile in
nalionale, cimpul lui de actjvitale. Are nevoie de cunotrinle i
rjce, economice, politicc. juridice, psihologicc $i sociale, ale
domenii il invadeazi $i reclami uDeo.i cu exclusivitate, pcntru {
leoia $i practica relatiilof intemalionalc. Diplomalia se djsringe
politica extemA sar rnternalionald, unde decizia aparline uDei
zone,Pecaredip]omrtulinsaopoa!epreg5ti,ghida|iSf6tui'
Suryriza cea mare a cilitorici diplomatului in timp este
luirea unor idei sau trisituri ce $i nenlir invilitura pani ii
noul nostru secol XXL 4llichilalea ne spune ca lel4liilor exIefte
nacrr ri ft/bui rhi | .c Jcorda o irnrcr.ilri Jlir dc mdre,r#s€ra
pcrLru .rpr.
'i<iTrt. iriji tg,nilc I'n u'n' . on.i.l.rr'. -.r". l.ii
crau nnplicali, iDtenliilc lor trebuir si tie deslLrpiie in iiracolc. Se
Panea a III d. Dipbnalie 231
tlczvoltiincl din acea vreme arla de a convinge, priceperea de a re-
llccta logic, de a fbrma $i menline prieteni. Grecii $i perfii, resur-
Nle celor mai slabi, dispersali dar liberi, in confruntarea c imperi
lle cornpacte $i totalilare, se reediteazi in cel de-al doilea rnzboi
tDndial.
prcjudecili. Efectele modernizdrii asupra meseriei diplomatice sunt
considerabile. iar asupra societililor sunl imense Dar oare nu di-
Dlomatul a pregitiGo bine. lesand panza necesari
modernitilii?
Din nou tristcle in secolul XX, dupt pu,iinn speranli in secolul al
XD( lea. Diplomatul roqe$le pentru ceie doud rizboaie mondiale. ce
constituie prin grozaviile lor cel nlai pateiic certiticat de inaiuritate
qi maladie a speciei uDune. Jura ;i el. cu toli oamenii lucizi Si cjn_
stiti, cA ele nu se vor repeta. Dar mai mult ca ei, prjn obliga,tie piofe-
sionall, dip]omatul isi rcvizuie$ie uneltele si i$i ascute inteligenla
Trusa lui de ustensile mr este mare Diplomatul deline arta $i
$iinla negocierilor, care sunt expresia suprcma a comunicirii $i a
dialogutui. Cu ele, diplomatul rczolvi problemele interacfiunii pa$ni
ce. aplanand corflicte $i degajand interese comune ljnde sunt ma-
nualele care ii incrediniau lunclia principali de reprezentare?
Vocalia lui adevirala 9i primordiah a cairigat in lupta cu protocolul
si conveDtiile. Are acum la dispoziiie toate resumele erei com-
pulerelor, inclusiv inteligenla anificiale, penlru a preveni $i stinge
conflicte. Mai are si cea Inai prielnica conjuncturi ce i-o oferi pro
cesele globalizerii 9i regionalizdrii, eminamente pltnice, setoase de
solulii noi si idei lntelepte. vede ci negocierea, specialitatea lui, a
devenil in aceste ptocese o activitaie generalizati, un spot de masi'
ceruti qj practicali de toate profesiuDilc care a$teapti se invele de la
el. Simle cn schimbarile lnad ale lulnii se dsfrang $i asupra vechii
sale meserii. Drumul parcurs il ajuii sa infrunte noilc schimbari ti si
fie increzetor in rolurile pe care le-arputea.iucd cu fblos

Capitolul I
Antichitatea
Diplomalia este o profesiune ve.che, iar incepulurile ei
erei istorice este sennificativd. Nu putem contempla
mai vechi tratat de buni vecindtate stabilit intre hititi si
inscris ill piatra monumental! de ]a Muzeul din Anlrra, fd
trevedem oamenii care l-au redactat, cdre l-au pregitit qi
la 1296 i.H- El are urmiilorul mesaj pentru noi: cand s-
primele entitili umane sub lblmi de cetdli, republici sau
oricad violenli a jntrat in procesul creirii lor, nevoia de
de ceilalli, de a comunica qj a cadea la inlelegere s-a
intr-o meserie aparle. Vechimea diplomalici pledeazd
(inile rdlncr ale cooperffii. nevL'ie origin.ru ii
putem privi pe diplomat drept un instalator de conducte,
fire ccre leag5 \ubrecrr, coleclr\. ar lum;i rechi si noi.
e un discipol al lui Hemes. mesager qi agent al comuni
tetor de ve$ti ti infonnalie, observator al firii umane, ci
tenliilor ascunse, ce descopera sub mi$ti surazAtoare
predator sar pe homo frarddarr.. In literaturi, potretul
sador itireranl imaginar din jrrul anului 500 i.H. $i
sunt pretextul abordfuii, in vremea noasre (romanul
Gore Vidal), a acelui mister care planeaza asupra
tane. acum 2500 de aDi, a patru mari sedii de civilizalie:
dia, Persia ti China.
Dar putem se ne indep:rtim $i mai muit. $tim cum se
o ambasadi la 1200 i.H. Iliada poveste$le cum dec
lur Ulise ri Menelau la Iroreni .narnte de .nceperea
bele pd4i sunt dominale de suspicrune, Si cu acest
indmpinate ambasada. Aceasta, la greci, era lorl1]aE din,
soane. ce se ridicau $i vorbeau pe rand in iala aduna.ii
mea. Pentru siguranta efectului, solii aveau personali
pen1ru a se completa. atnt ca infili$are, cat fi ca stil.
Partea a III-a- Diplomalie 233
(:l.ru, apoi Ulise, in cuvinte simple $i fxri se caute efecte,
vllluindu-9j treptat resu.sele .etorice. La rendul lor, gazdele
cru bine pe soli, dar li lncartiruiau la unii din consilierii lor,
li puteau observa gi studia. Dd de gandit ideea furdamentali a
llloriei reciproce, atat de adanc fixata tn natura omului.
(](lm risipette o ambasadi suspiciunea $i cum cafdgA lncrede,
l)rin darori, spune Agamennon, care vrea sd,l lmpace pe Aiile
lll-l convinga se reia rizbdiul cu troienii. Bine, zice bftrenul
x, dar pe langi daruri e nevoie de o soiie bine aleasA din oa-
li pe care Ahile sd-i considere prieteni. $i efecful se produce:
lo spune ci dincolo de toata mania se bucura vazand prieteni
i
rile unei ambasade grecesti se frceau cu grij6. Persoanele
din randul celor respectati pentru inlelepciunea 1or, mai
rrlese
vnrstnici- Aveau imputemiciri scrise de la adunare. Cheltuielile
nrari Si suportate de cetate, dar cu justificare publica a banilor,
fl|icurile considerabile Si astfel onoarea de a fi ambasador nu era
cu u$unnld. ,Alla pri$ejdie consta in faptul cd erau incluti
i din diferite fracliuni sau partide, care se pdeau certa $i
t zice iDlre ei.
Ilr(lecarea rezultatului era si mai sDectaculara decat fimiterea
srdorilor. Rapoarlele erau publice, prezentate in fala Adunirii
rnnhrea $i aprecia misiurea. Daci ea era considerate reu$ite,
I erx ulenrea unei mese $i a uneicununi de ma.lin. Daca nu
heia cu succes, ulma pedepsirea ambasadorului. Cel mai grav
era parapresbekl (ambasada ralati). Demostene acuzA pe
Aul AteDei pe langi Filip, regele Macedoniei, de parapresbeia,
cre voite, coruplic, incredere vinovate in Filip $i dezi orma-
Adundrii. l-a Atena, Atenagoras e pedepsit cu moatea pentru
primii daruri de ]a regele Artaxerxes al per$ilor la care fusese
I ln ambasada. Ambasadele nu erau pemanente. Exista insi o
,ilil furnra dc repre,,enrlre cva\roliciald prin percoane care in-
schimburile de bunuri $i de persoane, numire ploi?r?or
or gazdi), $i care sunt la originea consulatului, in timp ce
lc originar a cdpitat conotalie reprobabih.
llolLrl covenitorpe cafe iljucau in soa4a creciei anrice pacea Si
)iul impinge problematica inrr-o zone mai presus de existenla
in sfera religioasi, mistici
ltri, Si a sacrului. Zeii inreNin in
frLrcnt iD lrebuile cetSlilor cu atirudiDifoarte apropiate de cele
234 hcuti F stena lmflii
ale oftuiui: se super6, sunt impulsivi $i capicio$i,
aproape imprcvizibili. Atet de asemenelori sunt zeii oamenilor,
cat acestia din unni revendice firA scruDule statut divin cand
conducitori, ca in Egipt sau Asia. insi voiDta zeilor trcbuie
tn, atiludinite lor imbhnzire, secretele lor pitruDse. Pe fondul
superstilii intens imbrali$ate de populalii, institulia specifici
incorpom em Olacolul. CoDsacrat citirii viitorului in semne
rale sau divine $i divinaliei slujite in special de preotese,
avea la Creci o fulctie caracteristicd ti esenliah. Cel mai cele
era oracolul de la templul lui Apollo de la Delphi.
Si ast5zi existA un adeverat pelerinaj la Delphi. unde
turistic se imbine cu evocarea celui mai vestit centru de
politica al Greciei antice. Nu e departe de Golfui Corint, iar la r
este strijuit de Pamas, nuntele poeziei_ In smnga e inrrarea
Pausanias geograful $i istoricul din secolul 2 i.H., pe aleea
care urci pani la platforma unde era templul principal. Aria
de la poalele lui c imprejmuiE de temple mici, construclii,
sculpturi oferite de pelerinii cei vechi. Eroii, cet;lile, vi
la maraton puneau tdblile $i consrruiau memorialc de rccunogti
Pani fi tezaurele i$i giseau refugiu aici. Existi o platlormb
chisd pentru scene rituale $i un teatru, cu locuri vizibile
stance. Comori dc arli populau acest loc din care numai Nerc
rat cinci sute de statui de bronz. La excaveri s-a descoperit
moasa statuie a Cirula$ului victorios la cursele de cai, o mi
artei grecetti. Aici esle 9i centrul pimantrlui, or?ralrJ, unde
intalnit vulturii lui Zeus, trimi$i din douddirecrii si misoarc
Locul e vecbi. Pe la 548 i.H. arde un lemplu carc apoi se
struieqte. ln 480 i.H. perdi sunr oprili dc o furtunA provocati
$i nu mai devasteaze locul.
CuIn funcliona oracolul? O i'emeie, pfeoteasa P)'thia,
dintr-un izvor vrnjit (paraul subteran Canotis) fi se inroxica cu
provenit de la un foc de plante halucinogenc de sub podeaua de
aun. Apoi bolborosea cuvinte pe carc nu lc inlelegeau decat
!ii, oamcni sf-inli care o inconjurau $i care traduceau in vorbe
de ambigue pronosticurile sale. in termeni modemi avem de-a
cu un cenlm de consultatie de politicd externd Si diptomatie,
onat de un grup de speciali$ti ce se bazau pe o documentatie
de birc pusA h punct $i pe infornalii culese de o relea bine
zate. inaintea marilor decizii, se cidea ca cet51lle sA consulte
Paftead l|lat. Dironalie -- 235
(olul- Mai existau $i alte centre. Rilualul divinaliei ocupa un loc
Inrporlanl in religic. Platon ii sistematizeazi filosofic zonele, ari-
land ca existi divinalie $i fArA extaz.
Mai tarziu (secolele I II d.H.), istoricul Plutarh, el insufi numi-
fnndu se prinlre sacerdolii de la Delphi, scrie nai multc lucriri de-
rDre oncole, cercetand fenomenui profeliilor din ele, Si mai ales in
l).,Plthiae Orucolis susline existcnla $i acliunea z/demonilor, inter
|ncdiari intre divinitate $i omenire. ,.instrumente ale zeilor, slujitorii
fi secrctani 1or, cei care cerceteazi cu luare aminte sacrificiile ofe-
I tile zeilor, care iau pa(e la celebrarea mistere1or..." Inieligenla
tcilor lransmite unui suflet nobil puterea divinatorie nu prin cuvanl
!i nunai prin scds sau o atingere- Zeul, ce nu xscunde inlenlional
t(lcv;rul, e prezentat ,,enigmatic, cu aspect poetic", intr-un limbaj
Ilri apropiat de afectivitate. Nu sunt excluse conlucrarea 9i raliona-
lil.llea necesare 'inlelegerii Si cercelirii. Oeometria se invela ia Del-
lhi. undc zeii propmeau enigme, iar oamenii le dezlegau sensul.
ls|e de relinut insd faptul cd oamenii simleau nevoia se se ra-
I)fteze la o putere mistenoasi, in teme vilale pen(u exjstenla lor:
r,rl'rr\ie!Lik. Dut( )i rrlboi. Merodele \rriJu )i eruL a(ce.orii nc
&nuificative ale esenlei procesului: se studia zborul sau cantecul
llsarilor, mi$carca pe$tilor $i terpilor, miruntaiele animalelor sa-
fiificate, fuunzele. paraiele, copacii sacri, fulgerele. zarurile sau pi-
0$1e de lenln. Oracolele se rfle pesie ioi in lumea antici. Cand
Trairn consulla unul inaintea expediliei sale in Onent, rispunsul
nrcotesei este trimiterea cdtre impirat a unei batiste cu caeva cren
!u(e rupte- Sennul era: oasele tale vor reveni inir-un linloliu, ceea
fos a $i inramplat.
in combinalie cu templui Demetrei de la Termopile, lemplul de
h Delphi era stalpul de suslinere al unei amfitfonii, organizalie
tcljlroasd care intrunea 12 tribui. Bine slruclurate, cu aciivitdli de
lerrlti, serbdri, strangerea de donalii $i consultanlh continui pentru
l)r)i lalie $i speciald pentru treburile publice, ele au ajuns centre
lr,liLice importante fi generaloarc dc norme, printre care $i cele ce
l)rireau relalile inlre cetalilc independente ale intregii Elade. In
[l]rr sfatufilor bDate pe activitatea de informare a temPlelor. sta
llrice intrau iD procese dc decizie politici, amficlio ile (ce rcu
[r,ru, conforln numelui. pe cei ce triiau in jur) erau implicate in
lrcvenirca ii rezolvafea conlliclclor. Ele pLrteau decreta,,p?ici sa
frc in timpul unor serbiri, lineall €vidcnla angajamentelor de pace.
f
236 J.,curi De scena lunii pdrco o III o. bi|httolt._ 231

i{!A{iie de jurAminrele fAoute in fata lor Si sancfionau Romei inchide ii

rJcrlcctate $i rafinale ale diplomaliej. Venifea
rumai cetetile se puneau sub autoriratea lor, dar $i ligile sau
icr't'rrol 'Macedorria e.Le irvi'lsa rrr le/ iH r' ler'ru cif i'e
deraliile numite symschii. Acestea nu erau reoretic
,('rra mediteraneana va fi o provincie roman6
potriva altora ca epimahiile, indreptate impotriva unui
aceasta nu le impiedica se intre in coliziuni de man
Er rtra modema itr revendiLa oripirrrle de la Ro'na )i ALena si
fel, principalele doua [gi sau symachii, cea ateniani (creat6 unde pr"{ine
i.H.), ce sfangea ln special cetaiile maritime $i insulare sub inarl'parado"al. conrrover\h 3'upra locuhri de
torrirea cea mai illrportantd a Europei nu a lnceJai nici azi Deo-
cerea Atenei, $i cea lac€demoniani (reDrezentend alianta mari de aceea rolurile sunt dife_
rile irtre cele douisunt inse 9i
mai ales din intelior, in jurul Spartei, crea6 ln secolul al deschideri in materie de gandire
Vcchii sreci au avut marile
i.H.), au declan$at pe la mijlocul secolului al Vlea l.H. in politicii' pnn
lrctd (ii;sofie, logici, matematici) $i $tiinla
boi din Peloponez, care s-a ilcheiat cu inftengerea Atenei, polis Ei sunt ti o expresie a unui sistem
;cle lo; ag$ament la
inainiea anului 400 i.H. Un alr $ir de reguli, institulii si dispersarii lof au
lcootric cu muite sute de enlitali, care in ciuda
descriu activitdlile diplomatice intense ale ligilor, la cele, in momentul unei
adaugandu-se lncA vreo trei importante, (Boefia cu Teba),
; leclie etemi a mobilizErii tuturor fo4elor
nEjdii majorc (per$ii) Statul roman a fost un sistem monolit'
Liga aheean6. continue, ascuimnd ln
,ut, o ua-uta unguiatd in rizboaie
Puline conflicte au fost studiate si citate mai mult ca "u imperiale l4area sa contn-
peloponeziac. Descrierea Si comentaxea lui de citre Tucidide
[re laza a sd de loglca expansiunii
e e:re pe planul civiLizaliei si nu al cullurii: sistemele iuridice'
stituie o opera esenliali pentru istoriografie $i pentru $tiinf€le ape'
tiunea administradva ii infrastructurile (ora$e, drumuri,
tice $i intemationale. o lnsernale la
re, bei). Bazat insa pe legi, el are contributie
Este de asemenea altologic conflictul Atenei de la mij practlcal cu
\,oharea diDlomaliei si a callor pdfnice pe care le-a
cotului al III-lea i.H. cu Filip al Il-lea al Macedoniei Si dis Galiei CeTar fuLre'
urnta. Peniru fle;are balel,e din cucenrea
atenianului Demostene ( Filipicele) ijj,reptotg lmpotriva duFma lrimite primeFte solii'
inde un num& considerabil de discutii, 9i
din nord. Nedescurajad de capitularea de la 404 i.H., Atena izoleaz' cat mai mr'tlt ina-
mneaz6 acorduri, 19i atrage atiali $i l$i
pune 1a cale o coalllle anripersana in rezboiul corintian (3 primiri
i.H.), i$i reia cu acest prilej Fetenl_iile hegemonice ti f fiicul rezistent la supunerea pa$nici Cdci axioma oricarei
in rnarea familie a impenului era acceptarea auiorilalii supreme
a
doua Liga maritind nteniand. Uzati de conflictul celor doi fosl precedate de o lunga
iomci. Cucerirea laciei de citre Traian a
neimpec:rli, in!| un joc complicar de noua prezenli a per$ilor, Iui
porioadi in care Rorna acorala asislenli @hnici (bani $i expe4i)
gemonia Atenei e preluati de rnacedoneni, care reu$esc Drin
l)ccebal.
$i acliuni diplomatice sn-fi asigure supunerea cetdlitor grece$ri
Gisim $i la romani nevoia divinului qi a sicrdlui Zeij fondatort
devini membri ai anrfictioniei Delphi. Regele Fitip at lt-lea i$i
gure spnjinul ei sacru, devine arbirru inrre cerili ri cetdlii e;au prin definilie intercsali de perpetuarca ei Mai Pulrne
$i obtine vi oracole. dar in temple preolii lur,rpic€r citesc viitorul
in mArun
annata delinitive impolriva Ligii create de DemosteDe. pacea iaf ligile $i aso-
lricle anjmxlelor jeffite Existi instilulii centrale.
rald cste instaurati li se pregite$le ofensiva imporiva
cialiile iipsesc. Un colegiu al fetialilor compus din 20 dc persoane
Asasinarea loi Filip in 336 i.H. aduce pe tron pe fiul siu Al
9i era specializat in litigii
r,ro.ti"o .ituulu.i
Daci acordurile
Macedon, care timp de 13 aDi condu(:e campania sa istorici, o 'ougi.. dcclara siarea de
iru reuseau prin soli, colegiul anunla senalul si
intare neinlrcrupti spre Indii, cu crcal€a de state pe tot parcur! un /s
drum lui. Dupi el. imperiul se spr.fge :in unirSlile mari ale peri
[rboi, iarisi prin ritualL]ri Aliturj de i! f'rnle exista
..,aialr care rcplemcnta,cldliiic drnLi' rurninr "r 'lfrirrj ri in care
dej elenistc care ince mai bine de doui secole duc culrula greaca
pra," ,n""t.J., nr:fin'/ JrcplJj. nlernJlior2l qclilllle inlle
o noui inllorire $i raspandirc $i. o daG cu ea, rehnicite din ce in "."."'*," |Un'unl.'ou rr''rrrt' crnd err'"rL'r de li
""'errrurr'le
 Partea a IIt-a. I)hLotnalit 239
238 Jrtui p. rc?na luml
tigii intle ora;e sau rdburi irvecinate apareau rril aurul grcu cel aduceau ei ilr$i$i Ronci. Demersurile lor erru
Judecaton
numrlr aemperatores, care in tinp au airns si judece qi ( !isll?te de un nragismt $i comunicate de quaestof senatului, al
drept admjnisirariv. Ei erau speci;li$ri al rczotverii ri riispuns li se comunica pe aceea$i cale sau uneori direct,
conflicte
r-uDa din sililc scnatului.
in afari de pilonui legii, att sraip al relaliilor exteme l{oma a lrecut prin lnai multe faze dc dezvoltare. ln inceput a
,
flom.rei en ofgznir.ea. cdre erd .;nrl;
Si rcpublici (ora$ stat), ce s-a Deniinut de la sfarsitul secolului
,i ;hfti Senatut e
i.H. aproxinativ doud secolc. D p; perioada a doua, a monar-
rLn]|orut tululr'iluncrilur cr|e'lltScau tfinxlerca 5i pnmtn d de
refnc ercn >i adoptrrea tratctelof :r dlidntelor. .lJrea de riizt i rbsoluie, incepe perioada pri ncipatu lu i, land statrl este un mo-
pdcc. ubre!tncte .nxregice. CrLero prle, inrrcbrrc": ir de provincii, municipii $i col?oralii. in perioada propriu-zjs
,,Auzit_a
cineva ca la Roma si Ii fost ale$i soli ftr; hordrarca tl]criald, tcritoriul i$i atinge maxima intindere, iar fegiuniie dcvin
senatului?,,
rnrc ue a se pronunu, senatul examina problemele r cc ln ce mai greu de controlat-
ascujtand ooil
proplncn. conJrllJrd re.dcrite direnrclor Sub principat apare, pe langi du$mani $i pneteni, aceasta a rela
tadioe +i tuc!iu.rj. cgorie de intedocutori: entitilile supuse Romei, patenerii de
i
nule ln cu\ rnt; cu o (enj \ r loare rclol ic; t err|a.
!i
Suntem incn depdle de anbasadorii permanenlr tl. {r/ertrn;ti'l(J .d Sta.xl romn r arala cij u (ontedcml e de errlila!i
$r practrca r( e rLloidminr.lrca/;. lJfeprul ronrrn le rcordri o currsrJ<rrbi-"
aceeai celor ad hoc numili soli, rimi;i sau reprezenlanli
ai Ro
S?rc deosebire de lumea gleaca, unde acestia emu Nflr' i roM!!0rr!&--J}ffrrrn 9l Pn+re$L prlAlre-4arc v diellul Lle a
selectati in (rlls leSdtion,
crpal pentu capacitarea oratorici lt rLitc soli LdL1 11t!!g{tl4ti{9.
fi persuasiv;. romanii ad
preoc Indrea i rtcrilta d JemunnrJlier
i

Pc misura extirderii teritorjale, soliile inteme intre centru $i

nureni ri rmpre.runani
lcnenlor. Dclepar"le mdli. .uprir/ind nj1|a .r /i!.c per\o
re. a lll)vincii se inrnu]lesc pe un mare numar de tene clomcshce: eve-
u,D $ef nnmit p.in.?Zr lega ;nis, de obicei
un senaror rmpon Iimenle importante, felicidri $i daruti, cereri, litigii, rcduceri de
Norme scrise sau curumiarc lnrpozite, ajutodre financjarc pentru construclii publicc. temple, bii,
il apdrau. aDricipand
ur viitor drept
nlumilrL Inre|rd'iul|nt Lretelrr,e s6 Jotau cu tundLfi. pe rl|rnnuri- Acesti soli i emi sc recrutau dinlre personallt;lile sau
arul;loi 5i l.Lnun C;r,r mcrler pe rnrre putea tr i.l\o! u rlcnbrii curiilor loca]e, iar mersui la Rona, elentuala primire de
d; c |Jltrc imp:rat sau oblinerea unei asisiente sau a unor dreptun apafie
de ri,,boi. Ne!n. rcfi. r',rrre arr.,r|Jie. .ti gercr
d< t igii .e d€
,pt:Fi l0 atrigea onorud, titlul de patroni sau posibilitili de avansare. Pe
sumu <uD^\emnut ..Llemjrt;tri ,r rlerc,elor Duporului
trfisuri ce cheltuielile administraliei centrale cre$teau, rcduceri]e
"resatia" didea raporlur in rala ienatutui
Hl";i),')ji,lii
.otii
1 l(n afecuu $i cjrculalia solilor. Asttbl. municipalitilile din Mocsia
cr.iu scutile si transmitE solii de lelicitare la guvematorul rorran a]
Cind nri rc, rr;iIe. l| amenrut rptr.al .J fjulocotut
Dlnoea 0c ulelonn t:filor iI cdte .c in.rdlp.t. u,tJ,c .ru p el l)rovinciei pe timpul lui Traian.
Soliile neamicale erau gizduite in afara ora$ului, inrr Sructura aparatului consacrat relaliilor externc se modifici o
o vili (htd cu nrecanismui de decizii. in trecefea de la republici ia siste-
Cemlul lui Malte. undc a5teptau invjralia pent_r audienta
la ser
Aceasta avea loc in tcmplul zeilei rizboiului Belloria. nrul imperial. Fraiele ajung in nana impiratului, in timp ce scnatul
Daca nu
sea invitalia, se irrorceau acasi firi a fi avur discutia, lontinui sd funclioneze cu rol de consiliu pe hng: acesta. ID com
la cxpi petenla lui cad deciziile najorc privind pacea $i lizboiul. Diplo-
lenncnuhi prescris pcntru $ederc.
rDalii devin funclionari inperiali $i tot un secretaf imperial, tetll
caDcelaiei, ii prime$te pe soli. l,l)gislalia fi pracricile legatc de per-
soanele aceslora raman insa neschimbate, pistrind in pri ul rand
lnviolabilitatca (rdn./i lobe,tntr lcgdti). Se produce $i o crc$tere a
lormalismului. Se pestrcazd narmcle (praecePtoe) dupi care tre-
 .locuri Pc scetul tunu
Paftea a 1-a. Dipkrnali? 241
uo
cc celc Jir lu' bunurilor $i ideilor, mediul de suport pentru nersul civilizaliei. Su-
bure reddclrle cu\:rr'lsrire drplomalrce rre r5rr'2{r0 d< lbrind plcsiunea $i ambiliile a doua imperii mari. Egiplul $i Asiria,
'' t:rc mar rr n'ia i'npa'a'urui nenu.u
i;;;,';. ;; ", '.r,'i';cr'|e Icnicienii reugesc si absoarb[ toate ideile utile Si transferabile din
i:'J;""i:.'. ';J, ;; ra\orab'rr
lozaurul celor doui surse. Sun! pdncipalii cireuSi ai ideilor prac
;; [;.;;;;;;; -", ." , *,-1
:il::;:i;:*.,;;,";i,'! p'"1'" :lour""'* :"1]il,il,1T.',",17
'"e'
acisrcnre ri
iil9":l::f
tice. Se $tie ce geometna s-a niscut pe Nil tot din motive practice,
d0r a fost ulterior transformatd la greci in $tiillla axiomatica, ca un
:;;
'" ;; ;;,;;;;i"'.'car'
\;Lr i'emarioturn
(er
urre' PIofes'uni ca diprc odel pentru intreaga matematici. Ceea ce numim matematici
i"T:;;;";;;;;tt
,.; ;;l;;,;" fi"i,".r.'; * isror;r rera'iro',r( ll:11r:Tl:;
'r'e'oturici
a re
lrrbiloniani era o cu]egere de algoritmi 9i metode de calcul care
Ncrvcau conlabilitatea. come4ul, mAsurarea grcutililor, lungimilor.
$::;,;l;;;:;;er'| o e\cere'r'r,canc ''rdrie Nlprafetelor. Fenicienii au adaugai la matematica economici geniul
ii'li.,rli""'. ,''"' *t''s". "l: ll"ll?lol:Ti:i.:j':
lii'l,lil.. il." , o'""':'"1''i
rau de isroria n krr, dend lunii, daca il credem pe Pliniu, alfabetul, carc a dat cultu-
iropri"-zi'e "re
{ii occidenlale structura tehnic6 a spirltului lor anaiitic $i a raliona-
lr", i"i.r,rl"",r" 'i c're in rip'Jrr 'u xcel5l'^lTl:"1,)"-li Ilcnlului lor logic. Fenicienii sunt la apogeu dupi prima inflorire
ir primainrc'e"rr c"'te pe obier'i\c I
pc(recuti ii jurul anului 1000 i.H. cand regele lor Hiram se aliase
::;;,;;;.; ';'i '" * * I 1":i::
"::ti";i;;;;:;.; :: l1;"",:1i':'.':l
de in clt Solomon,
;Hi:1fi ; :ili;;;;tia lucet un ror ca mecanisn
a
Imperiul comercjal fenician s a format mai pulin prin arme Sr
a unei politici salr straleg!
uni mult prin crearea dc puncte comercialc pe iedtoriilc altora sau
erlcf.le \rralceii' ron tl bilind colonii unde existau mai pu.lini compethori ca pe lirtnu-
Dir nunclL J. \cde'< il rclrlii'of tllc mediteranecne ale Africjj dc nord. Grecii le-au urnat exemplul;
.l"ii" *'' * i.. r'",' Tlvl'.':1.::::ii):::"i']l lr sccolul VII i.H., ionienii aleseserA direclia Mtuii Negre. Pe vre
'".i
;;i.;1,; ;::;,":;;.; ; cron''rui a,ro'r indip'1Jrec nrar
' u:."Ylo llea cind romanii abia se eliberau de etrusci, exista un conflict in_
:i;';;'.; *,, ','. " ;i I'uD'l A'ncii :-*'^::"'":: rr:. tro greci $i fenicieni pentru Siracuza, iar concurenla pentru Sicilia a
i],, i.*,'Ji,l n.;i'erarrer Dar \'4eJrr-rrnx e\r'rcu
rn
lontirua! intre ei- Dar intrc timp apar rc'manii, avand acela$i obiec-
1il"1:'i; ;:"';';; ,,;i",;:'- l':::'::,:;:: i"";"ll;i"; v, si asttel tncepe, in 264, primul razboi punic- Rizboaieie pnnice,
l.',"i,,) """ r,'".1 mrtrirr'" ci pre'lominart 'orcrcial: rc lin 40 dc ani, se redeschid dup: a]!i 50. iar Cadagira,^princj-
;.:;;;';"';;: "'
o( \eJere llro-': "r:J:'r-i:,$":i
em inden-na" 'J o c-u' im tr lLrl centlu de puterc al Fenicjei. este distrirsb ]a 146 i.H. In acest
;i;X i:;il;;l ; ;;;;r'.un boi. regele fenician Hannibal trecc Alpii pe elefanlii sii $i co
;,";i,'; i;;;. ;; ; ;. " l:"1;i:'l:
""'-':'.T:ll':;1
'ia''ir ""r'r' mrim''e 'In 're'J
victorios sDre inima Italiei- Slrisa$l roman rizbate iD istorie:
:X,i;]. L'
D ibal ante parta:t. Pauza de la anul 200 a fost fblositi de ro
"i;;;.i;;";a;r f .ore !erd I:'"t'1"-:.:,
il;l:;;;;;;.;;.;.,.a ' s' Inclrne brl ni pentru cucerirea Crcciei. il'rconjurat de sprijinul acordat de
di':1lll
ci,e care dcsp"nca r"c<a .'"lT,lj.":u",". r*, li 9i de hispanici, Hannibal vrea si organizeze o vasta alianli im-
\'L^"^:'l'-,.,,,
'
ponJerenr In h\o-rcJ nJ ii
aPo'
,",",,,,
I, rbdnurr'' iorriva Romei, care sa cuprindi !i pe rnacedoneni, nemullumili de
ii.i:;::;:";:;;;;'ai,ela(;rd.' uc tc L01'rr brczenla romanilor in Iliria. intelegerea luj Hannibal cu Filip at
;;;;;.';. r,-), stq"' 'l !: :":::l':
L,,b,,ce
u ri,nhn 'i o Jrrs'c protne
J'r :::: V.lca al Macedoniei se produce, Si dupi iurinintcle rlianlei ve$
l'^il i.li.'""
;"..,(,J'e '. r j'rni''j' 'l'::11 Y1ll:
'nri 'c macedonenii se leagd sn fie ,du$marii duttnanilor ca aginc_
',...".:
i,;: ,il"; ,.';; ,n N4r, n,:,, :, I en,. ,enii
s lor". Astfel rizboaiele punice desclrid dosarul contenciosului ro'
,i:;.];i,; ,:;;;; . J",:,d lllirc grec. iD tilnp cc tb4a mililuri sc mesoari in bntilii, cea di-
::[,';:';;. ;:.;.;;il,'r nr' \ f" "'tuie
-(ce'rL
f]'l' iil :l:i::1" ll|,nraticd i$i arali roadele in alianle $i
in ca$tigarca de Partenerj
i,;fl;";;j;;;;;. ',i ''<'rihr'rr '' lnr' 'rl're Jp, ir'"e
r{J ii o Asrlcl conlraofensiva diplornatici rolnana urnnre$e izolarea lui
.""|l'. . .' "r 'rreJri '" "'
r
Jocuri De scena Lutnii
Filip prir organizarea unei coaljlii antimacedonene la care
Liga erolidnA )i I rga aheeana. la care \e rdruga ilirii ti
Pergamului. Ffui acces la mare in douA pinl, Filip e
mAini !i de picioare", dupi cum rapoleazi senatului
consulul Laevinus $i este silit sd Fi rr;deze aliatul punic $i
pace cu ronanii (205). Rizboiul diplomatic continua.
\carc; la cunea regelui Srrier Anrioh al Iu-lel rlq5 i.H.) o
antiromane ce va reuni fo4ele Asiei Si Europei. in mod
riv se conslala ca ..purerea Romrr nu relrda in puterca mili
capacitatea de a-$i dezbina adversanrl".
$i de data aceasta diplomaia ronand se asiguri ce Antioh
pu€a conta pe macedoneni 9i reinnoie$e inlelegerea cu
Rimas singur, Atuioh pierde batili cu romanii in anii 190
iar in rratatul de pace din 188 reDunle h posesiunile din Asia
plete$te despigubiri mari Romei $i accepti sA l predea pe
Acesta fuge inse $i, dupe peipelii in Caucaz, este descoperit
sinucide (183 i-H.).
Mediterana devine Mdr.e Ndrtrrm !i Roma i$i insu$e$te
uria$e relele de civilizatie maritimt $i comerciale cu bate bo
lor, ce apartjnusere grecilor $i fenicienilor.
Existn o badilie de diplomalie aspr5, duri si casa
Caeso, dut nihil) 1a rcmani, inainte de cortactul cu Medi
cu InflueIIa ma'.\; l culrJrr grece.li. Diploma!ir medi
grecilor $i fenjcienilor fusese nuaniatd, lunecoasd ca
cu solulii mixte $i imaginative. Este exact de ce are nevole
Roman in extinderea sa irspre Britania, Spania 9i nordul
in (onllicrele cu popoarclc In\adalorre. cu crmbnr )r reulonrl
anul i00) sau in revoltele dir Africa de nord $i in expansi
Orient. Esle sulicient sb cidm RAzboaicle galice ale lui
si vedem exceplionala impletire a negocierii cu lupta $i
derea celei din urmi numai cand prima a esuat sau cand (s
orcare la romani) un pact a fost incelcat-
Dupd donnia strilucitoare a hi August, punct de apogeu
po rrrci. cconomrc ti culrura. .e produce In .i.renrul impenal
nistri alunecare spre personaje iresponsabile ca Tiberiu, Cafi
\ero. d pi care e\irra o revenire .rb Dotri,r fi Anlonini
Adrian. Marc Aureliu). urmate de anarhia militara a secolu
I-a inceputul secolului IV. imperiul proclanle cre$tinismul ca
gjc oticiala prin Constantin, care se muti la Constantinopol.
Pafted a I-a. Diplon4lie 243
imperiului de apus dupe infoducerea sistemului celor doi im-
i, fii lui Teudosie, in Risarit 9i Apus, este un proces lung t1
o agonie lenti fi nevindecabili. ,,Barbarii", cand preiau
crea, au deja state vechi de pateneriat cu Roma, care ii cbemase
0liaji Si qefi de a(mate. Personajc distinse 9i lucide mai existau
la cfftj, a$a cum era Boetius, Mangaierilor JilosoJiei,
^\ttoflr1 llaliei, Teodoric, regeic
s prin toiture la 524 de citre stipanul
fogo!ilor.
Cu nuh timp iruinte de primul senln al civilizaliei europene. in
fictul de ecloziune din Creta. urmat de greci $i romani, alte enti-
putemice interaclionar in lume violent sau pa$nic, intreFnand
luri stabile pdn soli $i diplomali. ii regisim in vechiul Egipt
sLrb dinastia a VI-a. in secolul )O(V i.H. in mileniul al Il-lea
. sunt prezenli in relaliile cu nomazii ce cucerisere nordul Egip-
[ri, cend Tebei i se di primul ultilrlatum inregisirat in istoria
ii Gecolul XVt i.H.). Egiptul $i hitilii erau cei doi competi-
Li pentru stipanjrca Orientului Mijlociu, iar Siria $i Palestina erau
rtele tampon. In arhiva de pe malul Nii lui s-au gasil 360 de t5-
ilc de corespondenla diplomatici a faraonilo! cu alialii 1or. Existi
ul de pace djn anul 1296 i.H. intre Ramses al II lea 9i regele
tit Hatufil a1 m lea, incheiat dupa rezboaie indelungi in trci vari-
doua descoperite in Egipt $i una in Asia Mica. Tratatul este
ilrit priD invocarea ca matori a 1000 de zei $i zeile din tiecare
$j anurla o pace minunati 9i frAlie in toate timpurile. dar 5i
uze precise de asistenli reciproca. ,,Fie ca paoea minunate qi
lia si domneascd intre copiii copiilor rnarelui rege al hitililor $i
rfiii copiilor lui Ramses, marele rege al Egiptului." Negocieri se
c, aSa cum rezulti din arhive, pe dilcrjte teme: cisitorii fegale,
lianle. transfugiii mul! aur.
ljn alt actor ocupi insA scena principald. Asiria se desPrinde
ptat de Babilon, iar conducilorii ei se consideri pusi de zei si
rl[tineascd Mesopotamia, lara dire Eufrat Si Tigru Dup: cateva
tK)le de ascensjune sub dimstia Sargonizilor, cu capitala la Nini_
vr, Asiria devine ccl mai irnporlanl stat al Orientuluj Antic. Egiptul
l|lfcarca si se opund strategiei expansioniste a Asiriei care viza
rontfolul narilor cii de come4 ce duceau la Meditenna. Statele
v('cine fac o coalitis care si o relinA $j sunt infranle. S au gisit
1000 de documenle in scrierc cuneitbrma care dezleqi toate se-
244 locuri pe stena lutnii
cretele alianlelor, intrigilor!i comploturilor, campaniilot
lelor $i caqtigirii de aliati sau supunerii ora$elor, a
Asurbanipal $i fratele sbu penfu Babilon. Rapoartele soli
trimisilor speciali demonsueaza cA Europa nu a adiugat
tehnicile diDlomatiei cuceritorilor. ln secolul aM-lea l-H,
dupe Asurbanipal, per$ii ocupa locul principal in zona si
declad regele lumii, al Babilonului, Sumerului 9i
pe$i ii cunoaFtem mai bine din contactele cu grecii, in a
au pArrun\ cu armele. ca !i cu diploma!ia.
Dincolo de ei se afla China. Istoria diplomafiei chineze
diplonatului pdtejul de a medita asupra perenitrfi temelor.
colul X-[ i.H. diferitele regate 9i regiuDj ale Chinei formeaza
unitar- Dar in primul mileniu fdramilarea revine $i in
i.H. harta Chhei este aceea a unor regale independente. O
malie interioari este preocupate de alianJa Si suzeranitbli ti
tin de un dialog cu exteriorul, de unde aplrea o male
la hunii nordici silbatici gi perseverenii. Imperaiivul aptu[di
vazia de la nord produce un prim tratat colectiv la mljlocul
lui VI 1.H.. dar ineficienta lui duce la o noua unificare in
m. cand China este conduse de Marele ImDAral Galben din
Sub dinastia Han, care dureaze ciica z[00 de ani, o putere
zatA este in misura si-$i apere frontierele $i sa htreprindi
construclie ti dezvoltare.
Abia De la 138 1.H. se manifesti interesul Denfu ce se
lume Si o expedilie se iDcbeie dupi mai bine de zece ani,
informa!ri prelioa'e. In cecolul T i.H. extra inrenlia de d se
un diplomar ile vaa (a clabileasca rclalii cu Tmperiul R
pa4ii fac tot posibilul sA deruteze delegalia $i sA o intoarcA
dmm. Mai tatziu, relaliile se vor slabjli cu Bizanlul si pe fai
aneri comercialA numit! ..Drumul Mitisii" se vor dezvolta
comerciale !i vor circula idei. Negociatori abili $i rafinali, chin
sunt pulh prezenJi in scena Antichitilii; ei se ocupi de tenu
lii ti a respingerii ndvElitorjlor care le inspiri o suspiciune
orice era str5in. Uriasul imDeriu avea rn sistem birocratic
rigid $i conservator. exigent fali de funclionarii sii supu$i la
surj $i examene in buna tradilie (onfucianisti a respectului
competenii. coslul plitit a fost menlinerea urui climat ce nu
faja inovalia !i schjmbarea, in cilrda capacitilii renarcabile a
Pd ?a a III-a. Dipl'noli. 245
r crea lucrurj noi (tipar, praf de pu$ci, ha11ie' ceasuri, mdtase
. cdre au intrat tarziu in civjlizafia occidentah. Dacr luim ca
de referinli anul 1600 d.H., oricat de splendide ar fi fost cur-
, di palalele quveranilor Europer. ele nu re iomparau cu marelia
bogtfa lmp&atului chinez. Problema pierderii cursej ln $tiinF $i
n(;logie la smr$itul mileniului al Illea este discutati amplu in
,ria qi filosofia $liinlei. Remarcabila lucrare a lui Joseph
cdhan Scien.d and Civilisations in China este concludenti in
privinta. Printre cauze ftebuie enumerate izolarea $r absenF
x de comunicare pe care le intrelln diplomalii
Din studiul radnci lor aniice ale profesiunii sale, diplomatul
ne altemanta pAcii cu rAzboiul 9i inegalitatea mijloacelor cD caie
ilc pagnice qi mi.ltoacele fo4ei suslin altemanla celor doua stari
tcr;itente. Este impresionanti lnstr persistenfa cu care ambele i$i
inst mentele, desi tehtfca rtrzboiului lntrece intotdeauna
cailor Dasnice. Este de remarcat c[ numai ln pauzele
dtoare ale pbcii omenirea schimbtr fata civilizaliei sale. Este
v[ constah;a c[ natura umanii s-a schimbat atet de pulin ln
np si e neliniflircare inlrebarea daca am pulea gasi ih aceasld na-
ri umand surra ameliorarii sanselor de pace. Izbelle nelini$dtor
ntinuitatea marilor politici qi sfategii inspirate de geografie, re'
$e $i ambilii, dar Si faptul ca unele lecfii riman neinv,,tate. In
it. este de retinut ca problemele picii $i ale razboiului au fost
riare intotdeauna inLr o zona sacra unde auloritalea lrebuir ';
maximi ti nediscutati.

Capitolul 2
intre castel ti catedrali
Prdbufirea L'nperiului Roman a fosl o lemd preocupante
ome re in odce secol ulterior- Cursul lui Duroselle de relalii
nalionale se ituituleazi ?.rut empire pirira.Ideea cA o spec19
nozaurii dispare brusc sau ci un imperiu glorios iese din
stimulat studiile si intrebirile societdlilor aflate in ciulare $i
bilitate. Si azi Taci! $i Suetoniu sunl lecturi c6utate, paginile
ind galerii de portreie de imparali care s au hptat cu
au provocat-o. Umcazi marile tratate ale lui Gi
Mommsen. Ce se intampli ins6 dupe anul 400, cand li
stripuns ti zidurile cedeazA in fala valului de populalii care
fAln stavile spre vest? In cildarea uria$i s-au contopit populaf
rparul popoare nor. un pro(es care \e de.fa5oara \rcme de
sau cinci veacuri. Inci pe alata dureazi Evul Mediu, cel
considerat o adevirati pati neagri, o prelungitd atteptare a
lerii. cca muli sieviti, ciutali, cercctad de savanli ca $i de pu
Cu toate acestex, Evul Mediu a avut mai multi migcare
lasi si se intrevadd inaginea inspirati de o omenire cop
mizerie. opresiune Si superstilie. Dimpotriva, el prezinte pentru
te epocile un caz unic de ilusfiare a tranziliei de la un si
altul. Aproape njmic nu mai seamina la incheiere in soci
umana cu ceea ce a fost la inceput: inslitulii. mod de viale, ni
civilizalie qi infloire de crrlturi. Daci studiezi Evul Medlu,
tranzilia prin excelenF. In acelali tinp medilezi asupra
inarhjc, luat; de $coala realisli a relaliilor internalionale drept
dilie peryetu: a vielii internalionalc. Parcurgerea Evului
conlimi aparent aceaste tezi a anarhici generice, dar mai ales
teazi permancnta $i iluzoria aspimlie spre ordine, ajuDsa
vrenurilc noastre sub fonna proieclelor numeroase de ,,noi
intemalionale". in perioada anterioari anului 800, pe care il
drcpl punct dc rcfcrinli pentru isloia diplomalici. Europa se u
de feude nobiliarc cc combini elila rcziduali cu vadurile mig
Panea a III-a. Diplomatie 247
Si carc reincep in condilii economice noi vechile culturi agri
, lnvadatorii s-au scurs ca vizigolii spre Spania $i nordui Afri_
golii au rimas $i s-au cre$tinat, triburile gemanice au inceplrt
vieluirea cu populalia cefta $i galice. Feudele mai mari aspiri la
flstii stabile ca Merovingienii, dar e$ueaze O singrlr5 familie, a
Charles Martel, trece teste grele, stivilind pe sarazini fi anulaIld
LLnta unei Europe islamice. Descendentul ei este Carol cei Mare
construieSte un stat mare qi puternic i'I ju( de anul 800 Cu
r face primul pas spre o struc$rA poliiici imperiala, care
sub urma$ii sdi dupi anul 900. lmparatul va fi unul dinue
orii intesrativi ai Ewlui Mediu, cehlalt fiind Biserica Aceasta
lineste misiunea dificilA 9i ese4iala consdnd din crettinarea
populalii. Este un magisual exemplu de vocalie civiiizatoare
cilltudlor ce includ religia 9i doctrinele cu comporentele lor.
cctul nu era doar inlocuirea pdganismului cu o religie qi o morali
ti. ci pur Si simplu transfomarea unol nomazi in cetaleni ce
produc si se supun uror legi generale.
Ace$ti doi poli ai societiii medievale sunt stabiii, influenli $i
p prin a 9i acorda spri.jin reciproc. Dar la un moment dat riva-
tca ii desparte, anhenand dupi ea o rupturd gravi intre contem-
ii 1or. Trecerea in revist5 n elementelor integratoare qi disrup-
i in Evul Mediu ne va explica pozilia diplomatului si negociato-
lui. in definitia ulterioari data de modemitate diplomatului'
nici nu ar fi trcbui si exjsle intr-o perjoade cand unitSli]e
mate si I foloseascA (statele) sunt abia in curs de construlre
i, ce rol mai poate juca un agent oficial al legA$rilor $i comu-
ii in cel mai pestri! mozaic de enlitili formate din ora$c'
e. regiu . comunirJ!isi seniofii?
l-actorii supremi spiriluali fi ai puterii aveau nevoic unul de al
l. in ciuda diferenlei dintre Bisence qi auloritatea seculara- Carol
I Mare leuie$te sa $i intindd controlul asupra feudalilor' supune
crestireaza cu fo4a pe saxoni, bate fj-i di inapoi pe musulmani-
in conllict deschis cu longobarzii $i alte cetdli italiene, apre-
pe acest soldat al crestinaralii $i are nevoie de bralul lui ener-
llc. Precedentul fusese creat in alianla regelui franc
P6pin cu Papa
ltolan al ll-lea, card acesta l-a consacrat pe P6pin drept rege al
ffunciior $i l-a numit pdtricius Rotntnorum, prctector $i apdr'itor al
llisericii. in schimb, acesta l-a scos pe Pape de sub suzeranitatea
I0rnbarda fi i-a dat controlul Romei.
 Stalurul l{onrci a li)sl irrlor(loruI |||lrIilrIlr Orn$Lrl ctir (l
tt1,,t tr(i tdpi trrtr:thtit,/rli, rlc cnfor t)rcloIlii sunt climinatc priD
administralie civili (prefecli sLru Nollrt), (lflr lnrctic ilduriIi
lrk rvcnli inplrltului Henric al lll-lea, care impuneunPapegel
avea pe Papi drept $ef, care ii numca pc li )clior)air sli. I
lllrlrr, l)cpa ClemeDt al lllea, dintr o serie de lrei conaljonali care ii
era nomilal suvelanlrl, dar nu s-a umeslccA( iD corducerea
'Ln 7 /1.
Carol coborM rn lldlia reprirna pe longobarzr. a\igrrri,
in a doua jumalale a secolului xl avem un moment de inflorlre
uolLrl papal a.'rpra unor lcritorii Sr reinnoierre darul lui P6pin.
g:turile prietenctti continue $j sub Papa Iron al nl-lea (?dS"
! l)rp{litatii, datoriti diplomatiei. Aiegerea lbstului cilugar Hilde-
hlrr(l de la Cluny ca Papi sub numele de Grigore al Vllea aduce
care trimite lui Carol cel Marc cheile mormenului Sfantu\i
lll tconi un personaj intcligent ii ambilios. El contribuie la intlodu-
$r Jrapelul Romei. CinJ Papa ac di||cr,lrdlr. dcena qrrux unui nou sistem de aLesere a Papei de c6tre colegjul cardinali
nou la Carol care il repune in funclie, Rccunoscdtor,
l0r, ceea ce micaora putere;e iflflu;nl6 a impiratului. Aplica m6-
prochma pe rege imparat $i ii pune coroana imperialt pe
lllli dc in6rire a ierarhiei $i disciplinei, facand sA creascd autonta-
aceasti relalie, unul fumiT-eazi fort6, altul legitimitate.
l6tt papald. i$i face exerciliul in alianlele ce le stabile$te intre
nevoie de oaneni de carte pe care al doilcail ajutd si-i
schimbul soldalilor la care poate apela oricend. Plll)lllitate ti normanzj $i nilanezi. Ca pape, define$te o doctrine de
llllrolio.itale absoluti a papalitAiii iaF de imperali $i regi, rezervain-
Ascensiunea nobilimii romanc Si acapararea controhlui (r ,\i dreprul de a-i demite Si de a dezlega dejurimantul de credinlii
Romei complice ecualia puterii. Unul din papii numili de
l(' $uPufiii lor (.Iiclard pap.ra). Numirea ePiscopilor li revcnea in
tanArul extravagant Ioan al Xll-lea, nu se simre in siguranHL
tlflusivitate. Conlradicliile djntre lbrrsle polirice ale uror liri erilu
Jjrrorul lur OIto T. .rfmr)ul lu' Ca.ul cel N4afc rq60\.
l[|lloatate de diplomalia papali pentru sllbirea unui suveran carc il
iu ind irnporri\a proreilorului .bu laic. crr< sc supArS. c;;
un,ir)od. rl inl;lrrra nc lorn sr alege (.r PJpi pe tcon al ),Ull llcrl probleme. Grigore a organjznr funcliunea legalilot. cum se
lluuau diplomaiii s6i. dandule dreplun crescuie in relaliile cu
acesta este deffonat de nobili care il aleg Papn pe Benedic\
piraiul ia in serios afrontui, ataci $i cucere$te Roma $i i$i rei l|iscopii sau autoritililc seculare $i asigurandu lc un statut de lmu_
nllllc $i de recunoa$tere. inlelegand primcjdia adbuliilor ce $i le
candidatul. in mijlocul aces$i tumult se inscrie inse e\,eh;
r\iea Papa, i pitutul Henric al lvlea o ia inainie $i il demite el
istoic prjn care lui Otto i se corferi titlul de impetat l.ot!
privit ca o restaurarc a lmpedului Roman. !c t)xpi (la Dieta de la Woms din 1076) din funcliile sale Acesta
Acest proces de sprijin reciproc $i complementaritate,
ll r"rspu|de detronand pe impi{at $i eliberand pe supu$ii s:ii de
tir penrru Je/!o,rrrea rchn'crlor JiplomJrrce. e.re rmpiel;",i
0lh! oblrgarrc de r-r da as, ulu!e. Uhima m,r\ura dre un ecnu ma;
It, impiratul se vcde pirdsit $i izolat $i merge la Roma pentrLr a
\.'rt rer ie Inler\irrc nu atrr in p vr.ra mnsUlui priont; t impicare. Este cunoscuti penitenla aspri impusi acestuia, fapt
rren<, ului licc.ruix ic uren6 ce nu-i .parrrn* i.pir"txi,i
1 legeralii, consnrd din qtcptarea audienlei de c:it|e imPirat cu
r"-nersc; si .J conlfJle,,e pe clr\cop:. care n,r emu In ochi;
ior)arele desculle, in zipadi, la poarta caslelului papal de la Ca-
cJr Iitte , onli rra; specirlr. Jar lot leu,lxli \ubahemi ce av;
(1077). Ca ir toate scenctele acestor dueluri de putere, Hen_
mo;ii de admjnistfar 9i aSczari fi oameni dc controlat. Iar
' lll lvlea i$i ia revan$a in anul urmitot, demilind dlr nou Pe
rinJul lor. nd \o.au .: renunlc 'a po.e.iunca nr:,rclof ii
)a' Si numnld un anlipapi. Meciul este totufi nul. deoarece $i
cu tot ceea ce iNenrna aceasia ir nratcrie de putere
rrl $i allul lrebuie sd se rctragi. impifalul din cauza fo4elor nor
niUtari. Alte episoade ilustreazi degdngolada pe care
per de (irre.licr .eniorials u adrced Dlln nc.ltrr.irc |nrrL;i-;
liurdc $i sicilicne (musulmane) cafe au sirit in sPrijinul Papei, cet
a,r.rr'a'e .i ;n frnal rour.rlra ,rrp;,r:,lr.ldi. cJ in c.vtl tL;ii ll xocsra din cauza distrugerilor sutcrite de Rona Pe calea ncgo
llr'rilor. pes€ catva timp se incheic ]a Worms un concordal cu ur1
Il-lea, care fdciind din nou odine Ia Roma viseazar la un
c torrrt)rolnis. imperarul arc drcptul se numeasci episcopi in Ger
rcmano-biTaniiD capltala l Rorira. Existi LLn momebt
lrl1riia, dar uu $1in Iialia.
/
250 .tocun pe scen4 lunii Paftea a IIl-a. DiPLona
intr-un alt act cu aceia$i actori, rclul imparatului este j Ilalie in dou6 tabere ce s-au duimdnjt Si mahratat in tiecar€
n per'sonaj pltotesc care iese din standardcle vremii
ca inx
$i.acte imprevizibile: esle regele Siciljei, Frederick al II- )i pe l'iecare .rrada. Guellii erau 'pririnrrorii Pdpei ri 6hibelinii
pnma Jumitate a secolului al XII_lea, incoronat tr.urir imDJralului. Fara a line sedma de r.ea'Id fisuA unasa nu
ca tmr vrcnmele
R^oma h 1220. dupa ce de\enr.c regc genn.rn ta Air t),,r e rnrelese nici i.loria cullu'ala a h.rlrei Und drnlre
rltJ. (a \a c,Suge po.rJl. face papei promi:iuni mari, i
Ia C
rrrt'i rnfrunori r losr Danle Alrghien El erd diplomrr in Juiha
cruciadd la locurile sfinte, pe care o amtni rirlp ue zece cntei si a awt misiunj duse cu bine la capdg alianla cu Vene,tia'
anl Neapolelui, vizite la Genova pentru o chestiune
se ocupa cu organizarea Siciliei. papa crigore al IX c rclalii cu regele
lea este Bonifaciu al VIII-lea la Roma,
supirat incat 1l excomunice_ inaintJ de a iircepe cruciada, Brani!6 fi la Perugia, multe la Papa
di pe Franlei doui h regele Unganel.
lla $1 ci-sAtoria cu fiica regelui ritular al Ierusalimului iun r IangA regele $i
cruciarj ii aduc drcprul la a(e\l ljrlu. Ata ca rn:jarril. crind ua si maioritatea florentinilor, Dante era Guelf. Dar acest partid
rn rdre<Ina. ttedenct este incotunal rege 5i iri a,iguta lmDate ai el in doun: negrji (radicali, supu$i necondilionat Pa-
c,
B"ll.h"'nutui. \azarerLrtJ, 5i al rcgiunrlor ir i) $i albii (moderali, nelipsi,ti de critici la adresa Papei) Pentru
lllll'I:1,:
i izz,vr. roara rrropr crtc$(e denunrul papei rrnle, care cuno$tea bine vocalia de afaceri lumesti, coruplia $i
'id,r ')i 5,ri\oajea atrigatori'.dar
vri pnndlor de Frederick al It-lca. in t2J0, con\rar d La lsr de pnncipii a Papei Bonifaciu. albii au lost mai
de lone nu le permile nlci Lnuia o \ictotie, dre toc rmDac llcs aitfel pirtida pierzdtoare. Negrii preluaseri puterea $j l-au
comunicarea e.:e urrrlara 5r anumrle drepturi sLnr recunoscute rphiunit. anulinftr i toate funcfiite. in absenli este condamnat la
pfoc- Lr trTp ce,n Sicitix je in.liruie un regim mnndrhic cer ine. Dante incepe peregrinarile sale, ascunzandu-se $i scriind cu
/d(. in Ce nanir puter<a pnnlil.j crerle in defavoared riirdciune, ilar ii cr.r suprema inspiralie Divina Conedie Singxa
oi ?'lp1 mulre nec.rzuri priterLrire si de disiJenrr l[lisfaclie em se relni locuri in lnfem (scris intre l3l2 Si
1314)
lierl:
lir. Frcdcrick rsr reia.''inru,. si recl.;lu;crte cu rlcr regetui si plaseze in Paradis pe in1*pti $1,oTemj
Pcntnr du$manii lui,
gllel,5l ploclJma cu r(e\t priler o
frcc genemtn I La d|.aprd), ilrrri. jJr rrr Pursarori.r pe picalo!ii recupe'lbiti Drnle ilu\rredd
fo'r lu a utteriorca modcl ir.iluatI pri;lnicc i"i,''',r, ..'.^'.i..+,.ilo;diplomr!i !ul'ivlli care cuPdnd in lra
Urnea,,a din nou ichrnbun de acu/atii de btaslemie, el il,r ri ru peuar.a d
ri Boc.3ciLr' in acelali rimp ne u Jee de(Pre
crrcutalre de emr\rn rmperirli ii campanie de drplomrn
calugAri lmnzilic. epoci grea in care nu diviziunile majore sunt ant de pen-
lru i preglli ra\corle npotn\r du.manulur. lerminate luloase, cai luarca 1or ca pretexl pennu lupta amrhice $i lArA
prir-
raper Dar trnatUt e lncl pentru rmparat iacr in ulinulfrin
m
nird, 0i|ii pentru pulere a inalivizilor la nivelul traiului cotidian al socie
urmaioarea, excomrnicare. pierde rizboiul in marea
campanie hiii. in rcaliiate, nici ei, nici cetilile lor nu aveau decat de pierdul
Italia (12,16 1248), se rerrage in sud moarc de rrisrete.
$i (lin lupla celor doue fo4e, papd sau impirat, oricare ar fi fost ca$ti-
imparatul Frederick Aistins p.in piomovarea artei neg
., ilr'rr(rul care i-dr fi subjugat.
lill-Jliii li|.)' .-1q."-a
exolic, av;a harem, an,qn numerogi, ,,Ce teand, nurnoti vd sfiPane;te?
tematicienj $i filosofi la cuftea lui, nde erau rcprezenrare Cej decafi stAmbati t'icleana
toate
insu$i potigior, srudia geneza fi evolulia limbilor, VAfrange lbat l tirdtnjoseste?
]lelile. Pl c
universiieli $i $coli medicale. Darre spnnea ci la curtea lui
s_a Vdd unii cun ftNnesc l4 o sfiana,
cur noe,,ia itrliana. Acesl om rosu. (het )i mrop a to.l
un neil Iar allii Ia I ut tnt? irt a t'\ ltetlr
regr. arur. cet Inar bun dlpi Carol .el \4are rCharlemJgne).
N P t(rea ninlii o nr SiJrtlzd')ann? '
at r./boiutur. cr n prdcricidn ar drplotnaliej
l::l,,ll Ir:".
spint nelrnrint. neconvenlionrl, In|1orrof. $i l'oetlrl infiercazi holia, deslianarea, trandivia.
C.inLl nanii $r imp.iratri germrnr au to5r pe prc,of
,,Orgalii tlta Purldtc de$nntutd
- de Ezbor, ( d s?nerut, cu b01i'i lwnea nou4;
llrclu lLrrrnludu: u dra\lrci drvi,, rne poll(r. care a :mDan.l '
|i-acut11 Floro|n pLAngi ttet attgAnfii
 Jocuri pe scena lumii
in timpul lui Dante se produce in istoria papaliti,tii un
meni spectacular: mutarea sediului papal iD Franla, piresirca
mei pentru Avignon.
Acest nou sediu este cel pulin la fel de pitoresc !i plin de
phri nea$teptste ca Si ir episoadele anterioare. De data acesta;
gele Franlei este cel care vrea sa-l ata$eze pe Papl intereselor
Si si galicizeze papalitatea. Un fost arhiepiscop de Bordeaux
Pape n-a mai plecat la Roma la insistenla regelui Filip cel Bun,'
stabilit la Avignon, care apa4inea teoretic regelni Neapolelui.
doi ani, noul Papii devine chiar fostul episcop din Avignon.
ratul Ludovic de Bavaria se infurie $i merge la Roma unde i
leazd un antrpapa. Existi un du-te-vino de papi carc se mut6
rdzgandesc, de calugfi sfinfi (Sfenta Caterina de Siena) care
lmp6care. O buna parte din secolul xIV, intre 1309 $i 1378,
Avignon a fost centrul papalitalii, sl5bindu"i autodtatea $i li
lntr-ull climat de inffige $i competilie, rol pe care ll evoct
palat impozani, o mlnasdrc, o fortereala $i un pod inuat ln
ln tumultuosul spectacol, mai vlu ln evenimente decat orice
perioad[. plin de nea$teptate sfrAluciri, de genii Si de opere cu
peste veacuri (Sf. Augustin, Thomas D'Aquino, Dante,
Cusa $i atlii),ln care schimbarib suft rapide, chiar dacdj
repetd $i decorul nu rAmene acela$i, ne htereseazl soarta
li€i, ca factor ce leagi intregul mozaic de endtiti. Djplomalii a
clinarea 1or spre factorii integratori ca valoare de ,,invarianf'
dologic. Sunl doi factori integrativi impotanli Fi vizibili,
zenand doui institulii complemenlare (cultura $i civilizalia),
competitive. Exista un Papi roman la Roma (sau temporal
Avignon), capul Bisericii catolice, care-qi anunli in nune voa
universald $i un lmpirat, cap al Sfantului Imperiu Roman
sunt ,,romani" nlr numai ln sensul sediului unde oficiazi
undc s€ incoroneazd al doilea. Ceea ce este roman este
ideea reinvierii sub alte lorme a strdlucitului ii puternicului
riu Roman. Dintr-o dati, cea mai fragmentard dintre lumi.
feude Si unitili politice, militare, administrative, culturale,
gjoase avea un acoperi$ comun 9i o referintd unjci Se sc
ceva in procesul contopirii populaliilor $i al amestecului de i
enle germane, bizantine ;i islamice, ale c6ror urme lc pistrar ii
institLrlii. Un analist al perioadei scrie: ,,Din punct de v€dere al
plomaiiei. djferenla principal: era ct in 1400 Vestul se consi
tolu$i ca fiind o societate. Cre$tinatatea era sfaSiali dc confli
Partea a III-a. Di|tomalie 253
$ave, de schisme religioase, de dispute doctrinarc $i de 162-
endemic al clasei impotriva clasei, de popor impotriva altui
. factiune contra factiune, rege impotriva rege. Dar cre$tini-
latini se considerilotu$i a fi una "
Accenrur cade pe romani. nu pe cretlini la autorita!ile papale.
'icat ar parea de ciudat. Mai degrabA interesati de o res publica
,/i:!tidna imperaFi, de mai muite ori, ca Henric al fvlea sau Fre-
al Il-lea schileaza phnuri ln aceastd direcfie. Papii se con-
continuaiorii unui imperiu care terminase prin a fi cre$til. Ei
Itivau toate componentele acestuia: structuri ierarhice $i autorita-
p, dominarea intregii societati, structurA economica Oatifundii ma_
sdre$ti), mergand pana h arta monumentah Dar mai ales res-
I dreptului.
Vocalia juridicd a bisericii romane s-a v6dit in mod natural in
voltarea dreptului canonic, lisand sectorul secularist sA organi-
dreDtul cutumiar $i cel civil. De$i adresate problemelor cleru-
, cu4iie canonice ii cuprindeau 9i pe laici in cazuri care pdveau
igia. Dreptd canonic era mai evoluat $i domina multe din relali-
sociale, suplinind lipsa unui cod de drept intemalional privat.
intemalional public era vizat de clerici din cauza caracte-
intemalional al bisericii ti se ocupa, mai inainte ca dreptul
ional al bransei seculare se fie elaborat, de probleme ca su-
ranitarea. tratatele $i sacralitatea lor, p6$rarea pecii qi drepturile
ului. Limitand pe imptuali. papii lncurajau suvemnitatea na-
l[ detinutd de regj, iar definilia suveranit?ilii (fiecare e s6pan
casa lui) o suslinea opera de descen[alizare in imperii.
Dreptul intemalional elaboral de biserici privea distinctia lntre
boiul just $i cel nejust 9j garantarea tratatelor prin sanclionarea
ligioas6. Autodtatea bisencii se menlinea. ,,Nici captivitatea de la
viqnon. nici marea schisma, nici ridicolul 9i oribilul spectacol al
or lrei FdI,i. loli ble.lemandu-se. defaimindu .e $t ercomuni
-se reciproc n au reuqit sA inibute simlinrantul vital ci toli
ii.laici sau clerici, trebuie sa rniasci impreuna, sub legile lui
Exisrau $i alte cdi de dezvoltare a dreptului in societatea medie-
li. Dreptul culumiar era dezvoltal de ora$e, bresle ti negustori.
Nobilji creau un cod cavaleresc, care pdvea *zboiul, modul de a
I[ a ]Lrprele, prizonierii, amistiliile $i pacea, toale acestea fiind
||llcr?sante penhx diplomatie
 lucuri De seAa luni
Dar dreplul ,nremarional de/\ollal de canonrcj era cel mai
rmt. Nu ne miriim astezi cand aflem ce notiunea de ,,drept intr
!ional", atat de impo(anti in proiectul integrdrii europene, are
ghea in dreptul canonic. Conceprul european de subsidiaritate
vine de acolo. Dreptul canonic se baza direct pe dreotul romar
Impresiond prin raljonalihrea $i ma\imele (ale, si cire oferea
mai sigura baz d pentru o societate complexA ce se considera
vate din Imperiul Roman. Aceea$i bazd o luau juri$tii civiti,
Si
era Bartolus de Sassoferato, cu a sa $coah de batoli$ri. Ei
si cuprindi intr un singur corp de doctrinA de drept civil in
nle bisericii 9i curumele orafelot pentru lntreaga societate a \
Diplomatul F\ului Medru a awr panea lui de \chi
trdit intre doud puteri, una seculare qi alta religjoasa, care i
onau cand paSnic, cand viotent_ Insistenla asupra acesrcr
concurente nu este cernti doar de inlelegerea temelor $i
care cople$eau diplomafia. Din puncr de veders ]sronc, se
lupld de suprema.tie, terminata ca un mecj nul. Nimeni n-a
rit o, dar piltile s-au separar treptar. Sep.rrarea secularului de
ritual, a statului de religie Si a gesrjunii laice a societitii de culri
rea credinlelor este o ollerd grea, realizati de societatea eurcDel
pentru ci a abordat o de la incepururi. O lume mull mai
aviind altd religie monoteisli, lumca islamici, n-a ficur nici
acesr pas rstonc, ceea ce a zidtunicit $i impiedicat toate incercil
cle a se modemiza $i a tine pasul cu istoria.
Diplonutul noteaze ce Evul Mediu a avut piramicieie sale,
struclii inporrante qi durabile, monumente nepieriloare ale ar
tehnicii de constructie. Sunt catedmlele gorice, ale ciror
inalte ii asc tire sunr adevirate srrigite citre cer, celebrand
gerea greutalilor. bucuria supravieluirii
fi cerand mitA $i
pentru umanitale, aflati iir cele nuj grele momenre ale exi
sale. Mergem la Chartres, dar am fi putur alege Reims sau I
Unul djn tumuri e inillat la 1150. in toati Franl.ir sunt ridicate
tungul a trei sute de ani (1050,1350) 80 de catedrale 500 de bi!
$i
rici mari. In interiorul lor, omul se simte mic sub uria$e bolli spri
nite de s6lpi masivi, in lumina mislici a vilraliitor. Toate
lele i$i au personalitatea lor; Chartres e cea profctici. Este reDli
in piatri a o^perei lui Thomas d,Aquino. autorul lucrnrii S
Theoloqiae.In sculpturi sunt omagiare cunostinlele din lrivium
cvadrivium carc cuprind geomeria $i arirmerica. pe Euclid
Si
Pattea a I-t. Dtt,tonatrc 255
litagora. Toati matematica vremii era de altfel coNumatl in pla-
n lilc arhitectilor. Ce mi$care de idei se produce in jurul lor! Cear-
h inlre reali$ti, nominali$ri $i conceptuali$ti e reluati azi in reoriile
tognitive aproape in aceiaqi termeni. Aristorel seculariza gandirea
giin{ificn $i, ca o cuime a ironiei, era luar din rraducerile arabilor
0ltre l-au descoperit primii, scormonind in mo$tenirea greaci. $tiin-
lu medievala a acestora este infloritoare. De ce, ca ti chinezii, n au
putut arabii intreline pasiunea iniliah penrru $riintE? Cand scolas-
llca dogmadca s a sclerozat, s-a niscut revolulia qtiinlificn de dupt
l{cna$tere,
Castelele imparEilor, regilor Si nobilitor sunt jtlcarii fal,i de ca-
lcdrale. Dar acestea nu sunt realzarile Papei, nici ale lmpdratului.
SuDt ridicate de ora$e, de consilii $i bresle, de negustori qi popula-
llc. Sd ridici o catedrald cere uneori 100 de anj, ceea ce inseamnd
(i1 trei generatii vor trdi in umbra, praful
$i valtoarea unei scbele.
Diplomarul i$i mut:i privirea de la curli fastuoase Si de la eveni-
trenrele triite de vadurile societir,ii la aceastd pature riguroasA,
pcrseverenti ti muncitoare, anonime $i tecutn care dezvdluie de
Unde provine enereia necesari parcurgerii drumului dureros at ma-
tilof prefaceri ale civiljzaliei. ln fond, despre triinli $i rehnologie
vo$e$te vizitatorului de la Chaftres $i pilagora de pe latura dc vesr
I catedralei.
Toynbee susline ci resortul de dezvoitare a societililor sri in
c$plul: provocare $i fispuns. Nici un secol nu a cunoscut ararea
provoclri. Si incepem cu fluxut populaliilor nAv itoare. Spre sfar-
litul Inperiului Roman apar la granitele lui esrice, dinrr-o direclie
hordici, go1ii, cu ramurile lor de riserit $i apus ostrogolii $i vizi
gotii. Nu pot sn se ateze in regiunea Mtuii Negre, a Carpallor, Du-
tlrii Si Nistrului in secolele III $i IV, fiindci sunr impin$i de Ia
liprte de huni spre Europa. Ostrogolii se a$eazi iD Italia, unde au un
rigal propriu intre 489 $j 553. Vizigolii jefuiesc Roma pe la 410;
poi fol]nead regate in ltalia Si Spania. Dar sunt invinsi de arabi.
Vanddlii coboffn din nord. ajung in Iralia $i Spania pe la 400, ca
lpoi sa stabileasce un regat in Africa de Nord, dupe 500, tichjdar de
hizarlini. Hunii cu Attila. ..biciul lui Dunrnezef'. care a invilar arra
nrilitad in Scolile Romei, inspiimantA Europa timp de 100 de ani,
t)aui la infrangerea din 454. Cepizii contribuic la aceastd victoric a
oecidentului, dar sunt bEtuli pcste 100 de ani dl) avari $i longobarzi.
llllinlii invadeazi in secolul Vl Italia, unde creeazd un regat $j nu
 .lf.ufl
7 se lini$le$ dechr prin inrrrvellh
t pJ!6nu hnn|i
lui (,xri,r,a.
251

.-:::"::;,:ll:::;jr
creeTe
;j; ;l lfi ;l'V ;: ilt,lliJil
\taluj tlanc. care I_a aar , *,"',
xr,t{)lii, trecu[i la l$hrn, iu!ll ilnl)nr]ii ll0Sdadului $i califalul
,^nl()lia c subjug mongol l)0r ccer ce tlu pol facc puterile
oe C"-r ,.1; "
;'i, l, n(lucc la indeplinire eroriunc0 iDlemtr a mongolilor' facliu-
l# I, l,:l : :: ":ill ""t,jf.iirir'')'iil.lli iJii,
,'#i""1"x,1i; jirlj,r i uatlurile. Slab, mengaisre Pcnh! Europa, pentru ci Asia isi
*T:::,igll -l:r': "0",l" lcftc primul asalt prin otomani.
:: :::::j j: ::.:,:1, I ar pdrea cd dupa rmpefi ur carcrir Ifirtn n-a avut doar provocari exteme de tipul nivtlirilor- A
ilf ll: ::":;::l:'l: ":,]Jil;""#'';;T:;j"l ?i:'l ttt||i ii o catastrofe naturali, care a ficut cat zeci de rizboaie:
p"".",; 1,,illl,l,
Panonr.r il,,lr sra|5rrur
jnrrepr ind,ria,,,
secolurui Ly unsurii
-., ij,lli I eagrtr de ]a 1347. Morbii ei au fost adu$i de o co(abie de la
p*.' -,r^ boo., oi;;" ."filil,',iliJi,Tl#?i
""
;f

j,",li |r Messina $i in cateva luni ciuna ajunsese in Nord $i 1n An-

:il ::."::11,
,*,";il;;i;
g,l' ;;;?:T;,,,ili lnlFo m[nlstire, din 140 de cilugdri au ramas 7' trei sferturi
noteaza cA in
,,d'r. rar caredralele pnt anunta Lrn triLrmt Dol)ulalia Toscanei a pierit. Registrele parohi,le
ill lier secera.ti de boald cate o jumiEte din locuitorii popula-
..,j'i.li1':,^l:*,.:, y."",,ir*., .lu c'",,, \me abia dup:
irrllc. Activitilile productive $j comerlul se opresc' ca qi marea
ili.?ota!e.::::,"":""1: monsora. r\u r@'
,r.," ,",;.;; ff;.,'u mai cra
sata .t .. l11:lirea
uo.br ,de
era vorr)r llxurie de eliberare a Spaniei de mauri Speranla de via15 cobo_
, lN 32 de ani in prima parte a secolului XV. Populaliile care su-
ff"l:l ::::*, ::'rJ;il.."I" ll|,,ilil i;,i,i,l#i. I focuri colective au reaclii neobilnuite pe planul ideilor' Existi

hlr*jfii ::r,rn^:rffi :;i :li ::f

ifl{
hlrrilali noi care se creeazd in jurul identitililor latente: regro-
[, sru patriotice. Se vorbelte aslfe] de ,,nalionajismul" secolului
l*?+ii'fl
\urd i";iil+: *y; ilnx m jr;
cucenrea (
tV, nranilcsiat in maturizarea limbilor nat-ionale, in aparjlia lite
turii proprii qi in avanul vieEi intelectuale. ln geanta diplomatu-
>ia trunutui. i" rrr-r,"riil;"" rr,,-."x8
I rc giseau pocme, romane, dispute filosoficc
;l"ll,,y:r: *:i:r
victrnr y":i:.;:,: :l:Jtj:i,i,,,T,,';
x""rr. r" r:qi,r",.i4rrrd ir r/r/ urm Nu putem omile din acest tablou nedieval, plin de nenorocili 9i
'nLr
i;(,i ::4",:,":t;:;;,,;,.;i;i
tur;:,1:i:: ::::::.
il: ;:l#i:'i,ili.E:f
rarani disrueard
(r nanul d:
ca ra\p,ln\
; l{vcnifi mjraculoase, cu diplomalia sa generalizaie $i extinsi intre
l0r(c unit?ilile unei societili fragmentatc ce tr6ia cu amintitea
rlol$ei Rome. o alt?i mo$tenire a acesteia: Imperiul dc
glo
Risiirit'
rrrmea/a o penoadi
":i,;:.:::il :lll "*,""ta Je drD
IuDlul ci el a supravieluit in edilie cre$tinata de Consannn cel

l./"jii{ j:
:iH J 1 lt ;..,; ;:r; ;f::fl tnnitf I Mrre, inci 11 secole alupi moartea imprratului care s-a instalat la
(lnrst,tntinopol, se datoleazi mai mult diplomaliei decat armelor'

:rff : J irl L"J"T

; rur " hi': ;d;r:"'"',xr{ l)iDlomatia bjzardnA nu a lbst evaluati de islonografia occidentale
l ;dcviraiul seu merit. insu$i termenul ,,bizantin" a fost folosii in
'i;rl ;:':i
r; anglezi pentru caracterizarea unui stil complicat, sinuos, obscu( $i
*jt':ri:i!1'.ifi1l: ifl:
f#i,;{tri {: irriit:tor, dar pompos Fi pretenlios in gesturi- Este probabil ca
Hi.::ll'l:i- ::iT "-'*5orii ";j;j; ;;:;fi ;l :;Tilil, rcestc trisiuri si poati fi identificate ici Si colo in diplomalia bi-
ae c;pcrenir,""gor.
:.":i:I:"::i"ll
aced.r. ::,::in se
meroda r ap,onie,ii
ii'u,'au,r. i" (ui
In .;,, /lntine, ceea ce nu'i incrimineazd eficienla E un imperiu mare de

l..'ili,r:l':r:::',:i
rmpranr:,r(a
;;';'J",,.,t.;:;;
; l ;:1,;';:ff .:',:'],ft
orJrneror a. .i_t.,i ,,, i., "ii 'rr"r'aIC. p',nrrc ' ce
.., Lufiar tlna in lralia {i oin cfiica pana la Drrrire
Ii394. imediat dupd ce sc produce diviziunea intre est Si vest,
Imperiul Rasiritean respinge, acomodeaz5 sau lrimite aiurea pe huni,
::;:i"'ff:i:il,.",n ;il.; ;; .,, '; 2;; l';1;llil';l::l , rwari. bulgari, siavi sau pe$i. La 476, Romr e cuceriid de Odoacru $l
LL 493 de ostrogoli. Justinixn, c € donme$te intrc 527 $j 565'
7 :!9!l!!!J?!il6!td tqm !4!!!qarg!|l!!',aF
consolidcazi conlrclul 1lsupru Aliicii, Sprui0i (le sud-cst gi ll,,5ri Iici u ur)r,r FLrLrlaSr !r rr rrrrhr lrrirlti I'rrrrlirlr'
hrlrlrlrlr,
751 Ravenna, RoDta $i Sicilia vor fi sub g$verDarc bizaDtin6, Irrrli Si lacomi. Acsasltr solllbrlltrlrc clcliurlur\rbiliua a Iovil
Cristalizarea unuj imperiu occideDlitl cu matr;ce romanl riui iio Rdslrit inuiltc 0u l,tcc|lNt sl Primenscd lovitura de
cident aduce o perioada de relafie ambigud inre acesa gr 0 r otomanilor. Turoii ooupli CoDst ntinopolul la 1453' cand
considerat in ochii cu4ij lui Carol cel Mare drcpr un seolu horrrod al ll-lea lnltrlurii pc Constanlin
al Xl-le-
rnrlecrudla. ani\tici si economic; mai auan"rra, al cfuui Dlpk)Inalia bizantin, folo::i,:!.1.^d_"-1,"::i:1":.XTTI':1;
menl, ve$mrnte Si podoabe riman uD model ravnit al i,rr" a. bani. Ie(unoa$lere. onorld dr-uri c' atorii ctr
bine de o sute de ani, o noui perioadA de inflorire a i"'.".,'r*"
t'.'onun. bLr.e de \rudru Nu era neg'iiau nici incum
lulur se rFi-md prin rmpdra!ri rcmarcitbili ar dina.ljer ln (liseDsiunilor intre du$mani Era o diplomalie bazatE Pe subsr-
Aria bizanlind merge de la Euftat pena h Balcani, unde i iiir".i.1"".""r"u"i,ase qi prozelitism crqtin inaltul prelat
pe care
afld sub contml. iutrrr, care a povestit in occident cople$itoarea impresie
Dupi anul 1000 incep nenorocirile: turcii selgiucizi ldcut o cei aoi lei de aur care rigcau hngi tronul impAratului'
A\ia Vic5. nurmdn/ii apar in imediata vecrnatate a !u rir sd stie ci rolul leilor nu era de a-l inspdimanta pc el, oi pe
ropean, iarAdriatica devine o mare venetiand loniile triburilor migtatoare Ru$ii. fascinali de frumuselea an-
La acest moment, se ridi.a int U^."ia".a O".ia"ntuf ou icir a coflrlui de la Sfarrta Sofia' se converlesc in secolul
X, de-
mis o greqeala slrategicA fundamenrali. in locul uner !ind alialii Bizanlului imporriva bulgarilor. Dar^Inperiul de Ri
credinF afi$atd in rirulatura sa de imperiu creqtin it trezea;i apetitul noilor pafieneri $i nu o da16 Constantinopolul
fi a res pe
pulerii romane cu lumea ei mediteraneana, ce cuprindea coa lupirA de ru$i, ca la 941, folosind arma secrctd a,,foculuide
rii Negre ri urmufite DJrr;rr. In fflrr unof popoarc |rrgratoare .l re aDrrndea nrrcle du)mane Crecii oe lr Conslanlrnopol Sriru
r;mlonle Negtrierea
crLlenlul a dle( crlea debrra\irir de soit lur r,\afireand
!i. ma. |!*erla " chere de rne.lirndbila vdloare:-s
:
decjr rl.1r r con\iJerat o prerdula ri \(eptibil! Lle un jxt fini lui la ele, ce va ocupa pe diplomali lncd o mie de ani, era in
Inrfc l0or. )i t2l . Oc.rdentul organi,,eaz: opr croeJrlri (ruI DreocuDirilor lor' Trecerea prin stramtori $i privilegiile co-
tare sub pretexrul eliberdrii Sfanlului Mormant de la Ierusali r,:iale erau lratare cu Genova $i Venefia, a caror rivalitate e(a Pe
admis doar pa-
mainile lnusulmaniior. Astdzi istoria descifteazi in decl tjcl)lio exploatati. Mr t timp. in Marea Neagd era
Cruciadclor un $ir de morive nemirturisite carc conveneau yll(mLrl venelian. Dintre icolile diplomaticc europene, cea care a
ratului Ghbirea feudalilor) sau bisedcii (erelici mulri ce Fe[ Ir)il in conlactul cel maj srans $i care a preluat idei, metode si pro-
stipanid, un proiect buD pentru prestigiul ei), precum alte
$i tc(hfi de la bizandni a fost scoala veneliafi Cand pretenliile
rcse conune (exces de populalie, ncnultumiri inteme, Ueoslor:! au devenii prea marj, avantajele au
fost acordate genove-
slebite). Crucialii elibercazd Sfanrul Mormenr !ilor, inteneietori de colonii in Marea Neagre Cea nrai impo[anti
Oenlru scun ri
exista un rege al Ierusalimuluj). dar in acela$i timp detroneazi durLc ele, Caffa din Crjmeea. dispunea de gamizoaui moldovc-
impiratul bizantin Si ocupi Consranrinopolul. piese de afiA cel Mare' care a aparat
lrusci trimisi de aliatul moldovean $tefan
drumul Occidenlului. Pe o laturb a bisericii San Marco purem cohtea asediat: de turci in 1475.
mrra cer prtru cai enomli de bronz luali la 120,1 dir Consranti Conslituirea statelor romineqti in secolul XlV, in vecrn'tatea
LLiui Bizan! inci viabil, a lhcut ca noile cu(i $i cancelarii
lul cuceri! de cilre cruciati. paleologii reuiesc sa restaureze ale aces
riui Bizantin inlre 126l $i 1453. Izolarea lor, agravali cle schi ror state si fie lribulare nodelului Impeiului Ris:ritean Cercmo-
religioasi din 1059, cand carolicii se dcspan de orrodoc$i, ii r. r :i inrrfildtea furr'l'ei 'lin'omari'e ru PUdar
r 5i rer minuloP.ie, '
ArA ajutoar€. Apusul fi Ristuirul Du mai sunr tucr mecar ,...i.r u',,"nL n; rl, rlunur ni'ru la.auerc" con\lrrrlinopulului ub
de credin6, ci adversari iDversunali pc loare ionrurile. Schisma ii..""', . ' i" 'nrr..rga pe:'",.1, TeLli(\Jl; ln cdfle'r 'J Bi "r
cste opcra unor diplomali, ci a unor clerici dognatjci, inriili lr|i Rt.tri!. Nrcol:Le lorgr \o$ertc p
BUC\jFl:gTl
SednrlCentra l.,. Srd.v€'rr!-
- Comuir.aro. L_orf cilrLt'
260 Jocnrip. srcna tunii
rimp de \ecole d ralorilorbi/aflline in culrura Si rrdla
dlof Romane. Invd!trlun]e lui N€agoe Easarab in Valalia
1521 au un model bizanlin. Ele conlin pdmele norme $i idei
zitoare pentru diplomali, ca $i pentru o conducere inleleapta
burilor statului.
Ce \-a Inlamplal in(a in inlenaiul de 1000 de anr care
plecarea administraliei romane de inceputul organizrdi celor
staie romane$li? Tol Nicolae Iorga arunca o lumind asupra I
rilor Daciei $i fbrmaliilor statale barbare, a sintezei
man fj a tbrmarii limbii romene, precum ti a solutiilor de
itate. Populaliile migratoare apAreau mai ales sub forma
tribale $i nu sub aceea a armalelor compacte pe care le
in caEva bitdlii celebre, ca annatele romane sau post-romanel
intaheau la randul lor asezari disparale, de dimensiuni mi
aveau o orsanizare rudimentar6 mosteniti de la colonia
dezvoltatd in contact cu populaliile noi, de pildd cu slavii.
comparalia cu organizaliile autonome Iocale din Sardinia,
sau Galia, o shuctud simpli apare $i pe teritoriul Daciei. unde
dele" (termen latin) $i coleclivul sau se ocupau de ob$te (teri
slav) $i de contactele cu du$manii (lermen peceno-cuman). MAi
ziu, organismele locale fuzioneazA in unitAu mai mari, ln
voievodate, despre care exisd date istorice, In secoluM, Lrn
piscopat lnfiintat de lmpElatul Justinian piistorea $i ln stanga
di, iar la Tomis funcliona un episcopat. Sarmalii, scilii $i slavii
ulmali de ostrogoli $i vizigofi, apoi de huni, de gepizii mai li
de longobarzi $i avari, de slavii in clanud $i triburi, de bulgari,
grri, pecenegi Si cununi, de lnongoli, pe care romanii ii cunosc
fornl5 de tetari; ,,A fi cu barbarii nu era s6njenitof', sprne
Era loc $i muncn de f:cut: o colaborare se stabilea de ]a sine-
sub barbad putea fi cliaf avantajos- Se plitea n1ai pujin $i erai
bine asigurat de o inlreagi popula,tie cu ca:acter rdzboinic
nent." Erau desigurjaturi, iDcendii. ciocniri ti refugii. Dar
1ia locali se menlinea ca o siti de cernut invadatori, cu care
sa cnnvrelurascs. Mer^da .e reLl"ceu la negncrerc. du." de un I
inaintc ca si existe diplomali. Era una din cele mai importante
cini ale auloriltlii locale, un adeveret instrumcnt al supravieluirii.
.' Capitolul3
Renatterea
, Daci diplomalia medievale a fbst generali. Rena$terea a creat
d\tomalia permanentd. $i, penfu ci esrc geamani cu inflonrea
niclor $i $dinlelor, aceasld noui diplomalie are un grad sPorit de
demnitate $i ecou pesie secole. De iapt, patronii afielor - Cosimo
dc Medici, Francesco Sfo a fi Papa Nicolae al V-lea - au conlri_
buit ti la afirmarea unor noi fAseturi alc diplomaliei' creand penfu
llalja un avans considerabil fale de restul Europei. Diplomalia e in
lhmllia Rena$terii, daf este produsul unui factor politic: aparilia
unui tip nou de stat, actor ce se indreapte spre centrul scenei. In
cursul luptelor lnre papalitale $i lmpirat, protagonigtii sldbesc
t,eptat, 1n timp ce rnicile cetAli burgheze, ce se aflau cand ?nlr-o ta_
bdra, cand in alta, 19i intfuesc suveranitatea plopne DupA ce Papa
$e intoarce din exilul de la Avignon, Florcnla li limiteaza
pretenti
ile $i pune la un rand cu celelalie aspirante ale puterii temporale'
,,8 unuadin paradoxurite revoltei Papale lmpotriva lmplratului,
de
a fi produs primele qi penfiu mult timp singurele state pur secuhre
lle Cre$tinrt4ii."
Acesti actod erau instabili ln cel mai mare grad, pandili de lupte
inteme. de rivalitili $l de confruntiri exterioare, care au ridicar riz
bonrl la o condilie aproape contin i. Este un exerciliu pemunent al
puterii, ridicati la valoare supreme, conceptualizati atAl de eioc_
vcnt cie Machiaveui in Printul. Csi mici sunt absorbili 9i dispar'
Cei mari cresc, cum sunt Venelia, Miianul $i Florenla- Polilica ex-
lerni a tutffot era in stare de vigilenF ti alert6, in acela$i timp itsi
rmbilioasi $i indrizneali, cunoscand dezavantaiele actodlor grei
curopeni de peste Alpi de a$i trjmiie armalele de mercenari
scumpe $i lncete in canpanii dese in peninsula italianA Tabloul
gcneral i$i punea amprenta $i pe diplolrlalie, dar nu necesarmente
ca un instrument al pacii, ci lnai degrabi ca un adjuvant al politicii
dc putere. Impresiona mai irles capacrlateit er de a manevra, colr
vurge, rranipula 9i obline,rvantaje echivalente sau mai nlari decal
 262 Jocuri De scena lunii Pdtea a 111-a. Diplonalie 263

cete obtinute prin fo4a brutd. La admiratia pdntilor penuu era cunosculi
lllrc. Ducele conducea diplomalia $i ambasadorii sai
nea oameni ce ,duceau rAzboiui cu alte mtloace,, se adiuga
..oamenii Ducelui". Dar avea si o cancelarie rnde se redactau
tudinea oamenilor de al-aceri, atat de acrivi $i influenli in
rmentele $i instructiunile, unde se adunau informafiile $i unde
Factoml inleligenlei nu putea fi subestimar in aceasti
plistla arhiva. O revoltd a ars arhiva milanezi, dar despre diplo_
preluire a culturii Si cunoa$terii. Prin profesiunea ]ui, di
ela un lnlerloculor cul'ival. superior UDui condotief.au unul lia nrilanezd vorbesc alte arhive invecinate. Printre ambasadoni
nrili, cel trimis de impfuatul Sigismund petrece $apte ani, infie
ra], al prinlitor, episcopilor sau 9efilor de republici, care i$i j
musafirii sA le admjre colecliile sau bibliolecile.
25 si 1432, la curtea milaneze. O alian!tr explici legilura lor; este
indreplati impotriva du$manului comun, Venelia, aliata Flo
Inaintea Europei, unde aparc dupi 1500, ambasadorul rezi
nlei. La mijlocul secolului XV, actorii majori in Italia sunt, in
fost adoptat de cctilile iraliene. E] era insrrumenrul cel mai
acestor trei rcpublici, Milanul, Venelia Si Florenia, incA doi:
pentru mentinerea echilibrului de putere, pentru apdrarea unor
polul $i Papalitatea. Dar rivalii Milanului nu aveau regimul
rese sau promovarea lor iscusiti, penlru legarea gi
Ni-dictatorial din Milan, relatiile ior exteme erau conduse colec-
alianle ti mai ales pentru caitigarea de prjerem.
, l ondurile erau aprobate de lege, demersurile politice imPorlante
distinge de precursorii sii prin starurui deplin pe care it obF
ia slrpuse unor dezbateri publice- P.in aceasti birocrale in-
diul permanent pe langa $eful de stat Ia care este trimis, $i
ele au intarziat adoptarea metodei ambasadonlor rezidenliali
aptuat prin reciprocilale, care se extinde abia dupi 1648.
au licut-o totu$i, formalismul legal Si democratic exersat a
Precedente pentru diplomalii rezidenli existau. Regii
o fo4A mai mare $i mai durabih noilor instilutr
mate clupd ciderea Imperiului aveau rrimi$i (legati) la cutea
Diplomalia ajucat un rol activ in aceste aliaqe $i in schimbarea
cu prezenti continue. Unii aurori cred cd reprezenrantul papei
zanl era un fel de amba.sador rczident, practici urilizati $i de
. Reprezentantul pennanent al milanezului Sforza in Floren{a,
lcodemo da Pontremolj. a stabilit relalii foafte apropiate cu Cosi_
hii rasiriteni intre ei. l-a sfar$irul secolului al XIIIlea,
de Medici. Treptat, acesta se lasi convins ci ascenslulea vene-
Aragon avea procumtori permanenli la Roma, Venelia ti
De fapt procuratorii anteriori, pe care ii gisim $i la 0i e mai pdmejdioase pentru Floren.ta decal Milanul 9i in l45l
produce o suerinzitoare schimbare de alianle a tslorenlei, care
palJ de Ia A\ rgnon. dau sernnalul unur incetut de
unette cu Miianul impotriva Veneliei. Rizboiul pentru succeslu-
flrncliunilor ambasadoriale. Dar procuratorii erau de doui
Milanului incepe la 1452, avand ca aliali ai Milanuluii Flo-
uoii cu problcme juridice, $i a]!ii cr rranzaclii diplomatice,
guli doar prinii fiind rezidenl.i. Oicum, cand o atianli era du cenova, Mantua li Bologna, in iimp ce adversarii erau, ale-
ri de venelieni, Neapolul si Sienna. E scmnificativ ca fiecarc din
$r avea de solutionat probleme continue, ambasadorul ad-h pifi era unita prin leglturi asigurate de ambasadorii permanenti.
pleca acasa pentru o indelungati pedoadd de iirnp. Alte
anunlau ambasada rezidenliali, cum era cazul consuiilor
ii se impace Venelia $i Milanul, apoi se produce prima paciti-
mai importanli a Italiei, prin Liga prea Sfentl, in care to!
trati pe probleDre comerciale $i proteclia cernFnitor proprii. . r
batanlii i$i jura prietenie 9i pace pe 25 de ani- Liga atragc $i pe
La tel se intampla cu reprezent ntii dc afaceri. Era de pi
lclalte puteri ilalicne, Papalilalea ti Neapolul. Ambasadorii atat
sa distingi intre calitarea de reprezenrant al bincii familiei
dc ocupati inaintea Si in timpui conflictului nu sunl trimiqi la cascle
$i treburile exteme ale Plorcnlei in timpltl domnjei acestei
pe la mijlocul secolului XV. Pulerca era jnter?rctard in sens l0r, pentru ci oricet de sfand at fi fosr Liga alialii trebuia si fie
in Rena$tere, o dati ce peni $i armarelc se cumpirau. in llcnt supraveghealj, iar un inanric comun ce se contura 1a orrzonl,
pnvrn!?i, cazul Milanului csle griitor. Famitia ce delinea htcrca OtomanA, ce tocnai cucerise Conslantjnopolul. impunea
p0/r{" comune.
Visconti, carc ocupa in Ilalia locul doi ca bo8;1ie. Aceasri
Evenimeniele au pus La incercare ambilia Ljgii de a rezolva
nancrari i-a servit la organizarca unei acriviriti diplomarice
liri.ricconflictele. Neapolul se ceati cu Genova pentru Corsica,

264
jntervin r:scoalele, competilia Frantei cu Neapolul'
lurcesti care inslaleazA pentru un an un targ de sclavi pe
Neapolelui. rizboaicle ravale cu turcii Si dvalitatea genov(
nelianA in Levant. Dar ce caute un ambasador venelan la
Burgundiei in afare de suptuarea ce o provoaca prezenF sa
regeiui Franl€i? El se afll 1a Bruges fdri indoial5 la marele p(
ro;ean. ceci interesele conerciale primeazi Dar {le cc dupd
so;esE iute ambasadorul Milanului? E impins de teama cd v(
nii vor ca$tiga pe burg nzi de padea lor.
intr-un moment, iie $i trecdtof, de pace, ambasadorii au
cru, Rigazul e consacrat fi anelor' Un mare patron rimas in i
este florentinul Lorenzo de Medicj. El pmcticd diplomalia de
inalt cand se intahette cu regele Neapolelui, Ferrante, ih
Ambasadorii rezidenli inci nu preluasera in intregime
nesocicre, intrucat vedem multe ambasade ad hoc cu ilmpute'
sp;ciale de tratarc a unor cazuri precise, trinise in paralel cu
I rolulrc In.lilurrcr Lle aflhr'rJor re/ide1r esle lcnri
arb
rdo-ul rr'
In crrrdri,l. apare. Jr lcr'oraJ.ubordonrl
pernanent. El exista Si err foarte activ in diploma,tia lempol
fucat ambasadorul numit penlru rang $r reprczcntatrvllare a
voie de un expert (lingvist, jurist sau cu cxperieDF de negoc
ce era lrccut in rctele de acfeditare La inceput' rli menbni
sjunii pcrnranente nu existau, ci doar Personalul de servicir'
Primul care a ap
iat personal Si pe socoteala ambrsadorului.
fost buc?itarul.
Roma era ln conlinuare centrul diplomatic cel nlai activ
ninsulei italiene. Imaginea publici a Papilor dupd 1500 e
dc cei ireizeci de trni in car€,,Papii politici" au ocupal scaunuL
tifical. iD fi$a lieciruia din ei ligureazil realizairile de seama
tiunea oneroasA a rlnor oamenl care au pus pLlrcrea $l r
marerialc inainlca celor spirituale:
Sixtus al lvlea de la Rovere (1471 1484): biblioteca
h Roma. fresca
mrLui desclis: publicultti, monunente
Fer_rara, Ncapole. Venelia, nepolism'
Sixtine. rizborie cu
denF a.liscjplinei eclezjastice. cexiN cr Lorcn7o de Medici'
Inoccntiu aMll-lea (1484-1492): aulorul unei bule
impotdta vlejiio ei. cearta cu Ncrpole- rAzboirrlblronilor'
Pdrtea a III'u. Diplomlli. 265
Alcxandru al vl'lea (Borgia) (1t92-1503): nuine legal de par-
lriul Amerjcii intre Spanja ti Pollugalja pe care I a mediat' Depo-
llsm, deciderea moravurilor, de revolla 9i apoi de execulia lui
$lvonarola indreplati impotriva Papei, de campania fiancezi in
Itrlia, dc titlul de duce Si dictator cardinal al Romei acordat ,,prin-
Flui" Cesare Borgia, de fapt fiul siu.
Iulius 5 Il-lea (1503-1513)r figuri proeminenti a Renafteni,
Mccena al arlelor, apeieaze la Bramante, Michelangelo $i Rafael,
llanul $i fundalia catedralei Sfantul Petru (care avea si angajeze
nl'orrurile a 20 de papi timp de 120 de ani), reorgardzarea staiului
lupta lmpotriva dependenlei de Franta.
|)rLpal Sj
Leo al Xlea (1513 1521): un Medici $i un florentin venal gi ra-
llrcc. Patfon al artelor. Credoa in vocalia sa diplomatici $i
se vola
Franlei (cii-
Face concordaiul de la Bologna cu regele
ilncificator-
ilf de doctrini, pierdcre de atdbutc)- A ezitat mult la alegerea im-
|tcriali care I a opus pe Francis I al Franlei tui CaroL Quintul al
ill)r'nici- L-a lavonzat pe primlrl, dar apoi l-a ajutal pe spa ol in
Jal lltzboiul contra Franlei. A dsipit bani in rizboaie inutile
Barbara W. Trrchman, i\ canea sa 7he MQrch of Folry- Fronl
'lio\ to vietnan (A. Knopl NY, I98'l), pune la loc de l'runte pe
prpii Renasterii. ca ilustrare istoricd a nebuniei sau prostiei, pe care
ttrlr pulea o dcfini ca o acliune asidui contrarii propriilor inlercse.
I l'hlul capitolului este: ,,Papii Rena$1crii provoaci secesiunea pro-
l0stanrii: 1470'1530". Pe trei din cei $ase considerali ii prive$te ca
nrcni abili $i cu voinli puternici: Sixtus al lvlea (l'171-1484)'
lcxandru al vI lca (1492-1503) $i Inlius al ll-lea (1503-1513). Nu
cleqi caraderistici ]e ru dupi pirerea ei ceilalri trei: Inocent al
lll lea (1484-1492), l-eon al X lea (1513-1521) si Clement al
ll lea (1523-1534).
Ce forne alc nebuniei desprinde auloarea in sludjul celor gase
pi'1 in prifrul rind faptul ce atiludinea lor iati de Pulerc ii
lrporlamentul le-au fosl modelale de obiceiufile si mediul vre_
rii, intr-o mnsur; neobi$n iti. Dar delcrminaqii locali trebuic tre-
rll pfin site, penlru a obline factorii constanlj Se obseni ce trd_
urL lor nu a fosl at urmarea unor politici contra inlercselor lor.
I rL'spingerea stiruiioare a iot ce le ar ti fost favorabii . Descon-
lfrrfea milcirilor sau scnilInerlelor din jurul lor a fost nebunia
irir.rir. Erau surzi la nemullumii. orbi la ideile altenative ce se
llhL(11r. inrpeDetrabili la prolociri. neinlercsali de consternareB cc

266 .locuri De scena Lutnii
o Drovoca proasta lor conduiti 9i de mania crescandi 14n de
unea tor proasta, ficsi in refuzul schinrbirii' inceptFnai in
stuDid si meniini un sistem corupt " Urma ,,extravaganF gI
VII-lea, intrebar
si ;bsesia ca$dgului personal". Clement al
puo. put"."u- t".pn.in a papalitifii lnaintea inEreselor Bise
id.ui.ot", .n." o pace a cre$dnete{i, ar fi rdspuns (pentnr
""r"
!ase) ci procedand astfel s-ar fi ruinat
pani la ultimul binu!
' l)rc1-etiilor. Ceea ce nu elimina interesul pentru includerca detalii-
putAnd si salveze nimic pentru el". Autoarea vorbelte $i peftru
ielalte caruri Je nebunre polilice: ..canJ inlere\ul pri\rl esle
inaintea interesului public, $i ambilia. ldcomia $i vraja
Duterii determha poltica, interesul public pjerde cu necesitate,
;ioda6 mai evide;t ca in nebunia continui de la Sixlla Cleme
A treia nebunie este iluzia permanenlei ti inviolabiltelii
statului propriu: ,, ..ei n-au avut simlul unei misiuni, nu au oferit
ghid religios Si nu au adus vreun serviciu moral lumii cre$tine"'
' scr;ri pent- diplomali $i oameni poiitici, care decid
Carte_u
" rci roiri in 1470. De data aceasta Milano este scanteia. Ludovic
materie cele trei forme ale nebuniei papl
de pace si rd7,boi, iar
sunt tiupn auror ,,in<lependente de tjmp $i recurente in guvemare"
Orj;are ar fi fost sentimentele fali dc papi $i oricata fluctua
exista in ocuDarea saccrdotiului suprem, Roma continua si funcli
neze ca cel mai sensibil baromelru politic Si diplomatic' un cenl
in iurul ciruia se invateau ambasadorji tuturor entitililor
miilocii si mici, in numir amt de mafe incai papii deveniseri
cle'prezenla lor. Ei incercau si descumjeze permanenla lor,
ninland ca vor degrada pe cei a ciror iedere dep6$e e $ase luni'
esG intamptbtor cA intr-un asemenca centru de ascltltare, infom
si aDalizl, unde se ur73au alianle $i complotufi' un diplomat '
iutitulad D€ olfcio leeati
lian consacri o carte noii Profesiuni
Cartea lui Ermolao Barbaro, un eseu plin de sfaiuri pentru
Dlomali. detrnerte rn l(nneni 'implii pe amba'a'lur cr pe un om
..,u'.'ut ,,nu' guvern. puc \a laca. su \orbca'c' 'a 'Dluirs(; ri
gandeasci la ceea ce poate servi prezervarea $l crc$lerea !
aru. El trebuie si cstiee sau si menlni prietenia unui
pnn!
tiunile care ies in eviderli sunt alianlele $i mlormarea
Aljanta inseanna implicjt $i menlinerea reialijlor de pace
aliali. k; tot ce nr purea aduce aiingere alianlei constituie un
coi. Iati o primi lunclie moderni a diplomaliei, pe care azi o
mim ,,avertizarea timpurie" $i cultivarea .increderij reciprc
Sun! andnunlite la Barbaro sfaturile in privinla redacterii i
Panea a l-a. Diplotnalie 267
liilor de cArre diplomat, obligat si facd no6ri precise: cand a pdmit
(lltimele instrucliuni $i cand a trimis ultirna dare de seami, un re-
,umal ai celor discutate sau realizarea de copii dupA documente.
lnainle de semndtura ambasadorului, pe un rapon rebuia menlio
latd ora t imiterii corespondenlei. Raportul era evaluar apoi de su,
periorii sai dupi capaciiatea de observarc. analizd Si selectie a fap-
lclor esenliale, precum $i dupe eviiarea rumorilor, invenfiilor $i
k)f, uneori intime, ce ar ajuta la inlelegerea compotamenluiui $i
freocupArilor uDui personaj impofanr. Canea lui Ermolao Barbaro
vine dupd ce Bernard du Rosier, un jurist din Toulouse care a avut
$i misjuni diplomatice, a scds un scurt tratat despre amb.sadori,
inaintea celorlalle scrieri despre diplomalie ale lui Machiavelli, De
Ve|a, Wiquefofi $i Callieres.
Ultimii ani ai secolului XV aduc un eveniment care tulburn, din
Iou, situalia Italiei, aflati inci sub semnul Ligij de pace din 1454,
Sforza, care conducea in numele unui nepot minor, ar fi trebuit se
cedeze puterea, dar tan:rul avea un sprijin din panea Neapolului.
l-udovic cheami in ajutor Franla, promiFndu i ceneva ti Neapo-
hl. Charles al VIII-lea, prost sfituit, accepti qi lncepe campania
italiand, plin: de obstacole. Cand ajunge la Neapole. e complet
tpuizat. Uzura pfovenea de la un alt r;zboi, de aceastd dari diplo-
n.ric. SpaDia, care avea o lungd listd de litjgii cu Fran{r, a profilat
(lc intrarea ei in capcana italiani Si a lesut o aliand impotriva ei. ce
cupdndea Anglja, Austria $i, bineinleles, Neapole. Altunlele sunr
l)ecetlLrite prin cnsltorij. Se anunli o noua fazb a diplomaliei euro-
l)fne, faza dinastice prin care soarta teritoriilor ravnile era decisA de
rx)sleniri $i procese matrimoniale. O noui l.jgi Sfantd este inche-
iLrli la 1495. din nou ia Venelia. care restaureazi iDtegritatea rega,
lillui Neapolului $i distruge pretenliilc franceze.
Un alt florentin, dupi Danie, poate fi luat sjmbol al diplomariei
v.cmji lLri. Niccolo Machiavelli triiette intre 1469 $i 1527. E
liLnctionar la Seniorie, unde se ocupi de problemele armarei fi mi
Liriei. Este trimis la curiea iui Ludovic al XII lea, regele Franlei, la
l'npa Iulius al II lea. la impiratul MaxiniliaD. Con$tlinciozrtatca
sr, loialitatea $i competenla se vid tu starea iui dc v€ghe $i in acu,
ilirrea observatiilor. Unnire$te sA afle $i si con njcc Senioriei
268 Jocui pe scena Iunii
roare mrtc,r:le sau planurile care ii por \ r/a inreresele.
sa e Drecisd.Aflat De catarul seu in convoiul ambasadoril
sofeau pe rege ln deplasarile sale, remane deliberat in urmA
a nundra cafi solda.ti formeaze deaa$amentul regal. Din misi
la Roma trimite 49 de depese in 50 de zile, ceea ce, rapotat
loacele tehnice de scds $i comunicarp de atunci, constituie o
raLa perforrnan!4. Machia\elli 5erve)le Floren!a rnlr-una din
dele ln care domina partidul popular care alunga pe Medicii
ace$tia se intorc, Machiavelli e acuzat de complot $i i$i pi
ba. Retras la casa lui modesti, scrie opera vietii sale, 1J
dar ii literatua. Modelul ales pentru conducatorul luminal
la al lui Cesare Borgia, fiul Papei, un personaj aspru ti li
scrupule. Dar ln el Machiavelli vede omul de acliune Si
de care ltalia avea nevoie, in ochii autorului. Intenlia lui esie
convinge contempomnii ce un guvem slab este un guvem
losi ,,trebuie sd ftili, scrie el, cii existi douii metode sE te
prir lege, alta prin fo46; dar cum prima mebdA es€
insulicrenld. este ne\oie si recursi la a doua.
,,Ononbile Rafaello, sctie el unui riitor diplomat,
dele s nt o onoare pentru cei cdrora le sunt
mai este un lucru care rd poate face cinste:
Gu1'emul Obkctele pe care ijei area sd le trutezi in
sunt de trei feluri: ceea ce s'a fdcut, ceea ce se f6ce si
l
s-Ar putea Jace in viitor- Dinlre auste lrei (turi, numai
erte u;of: cunoasterea aranlamentelor care s au feauzat...
Machiavelli este receptat de modemitate ln mai multe
Unii il consideri on prelios precursor al unitilii Italiei, un
dedicat Si un personaj lucid. Jacob Burckhardt scrie ln clasi
cafte despre Civiliza,tia Rena$terii in Itsliar ,,Dintre toli
politici. Machiavelli este, f'arn posibilitate de tagadi. cel mai
El considera fortele existente ca fiind vii, active, calculeazd $
succesului cu puterea $i autoritatea geniului, nu caule nici sa
qele pe el insu$i 9i nici pe al1ii. Nu gise$ti la el cea lnai micd
de vanitate sau suficierta..." Al doilea curent care ii este fa
este $coaia realisla sau a puterii, caie il numari prinlre prec
Dar cum aceasti fcoali are critici inversunali, conplimentul
Doate intoarce imDotriva eroului. intr-adevir. al treilea curent ii
pori\rnic. Obieclia vine din patea cclor care au deschis
rnci \ re. r.uprr ericii pfulesionale a JrflJm:!iei. T 'e rcpro$e
Partea a III-a. DiDlonalie 269
hstificat, atituri de utilizarea fo4ei, metodele neconvenlionale ca
;ldevaru] ti in$eliciunea. Critica a inceput cu definilia datd de un
brjtanic, Sir Henry Watto\ mai mult ln glund: ',Un
e un om cinstil, trimis ln strihdtale si minta penfu b1-
lirii sale. Se pare cl regele James I I fosl $ocal de maxrma
r,ului sau si l-a demi\ din funclie. Penru Carlo Pasquale un
italian naturalizat in Franla, ambasadorii nu negociazh pacea'
vitatea lor con$and ln spionaj, complie $i fedare.
Machiavelli. chiar lnainte de a fi tradus in englezd, pe la 1640' a
asociat maximei ,,scopul scuzi mijloacele" 9i unei gandiri po-
tice bazate pe ea, numi6 ,,machiavelism". Ceea ce el a spus
Itr-adevax a fost cA ,,un conducrtor prudent nu trebuie sA-$i FnA
van$l daca acesta e lmpotriva intereselor lui $i cand ratiunile
l-au facut sd se lege nu mai exis6". $i tot el adauga ci daca
i oamenii ar fi buni acest precept nu ar tine, dar daca ei sunt r[i
nu-$i lin angajamentele fatA de tine, nici tu nu ai aceas!6 obliga_
. se Doate observa atenta condilionare a regulilor sale.
Maahia\elli nu a cautat ih nici un fel tn puna diplomada in ser-
iul urci societdli licenlioase, corupte sau imorale. Diaffiba sa
totriya decadentei epocii esie elocvenla: ,,Noi, italienii' suntem
ne;eligioqi 9i corupli mai mult ca allii . pentru ci Biserica $i repre_
lenianiii ei ne-au dat cel mai prost exernplu."
Cealalti scoah contemporana. a diplomatiei vene$€nc, arc fr
critici. in lireratura engtczi de pildd, diplornalia Bizantului qi a
Itaiiei sunt privite cu rezervtr, acuzate de o moralitate irdoielnici
qi
de efecte ugoare, supediciale Nicolson e in primul rand
ingrozit de
climatul politic coDspirativ, mlsterios, plin de iltrigi al regimului
uDarent c;lectiv, in redlitate tiranic, al Velleliei. Daci insa examl-
lem formirlabjla ma$ine diplomatici pus[ in slujba acestei rnari
puteri nariiime $i comerciale, invidjate de toata Europa, nu putem
nesocoti mentele sale-
Venelienii au orga zat o arhivd diplomatici uriaqa, care a su-
Dra!reruit Sunl paslrale inlr o orJine ne\.hirnbdri rapoadele tuhr'
ior diplomalilor renericni. timp de pesle nnui 'ecole. inlre R81$i
-1797. Informerile (21.177 la numir) suni indexate in rubricarii in
care e\re oglindrra loarh poliliLd conlin<r)lului
in arbivi gdsjm $i textul ilaljan al emisarului lui $tefan cel
Mare, care propune o alianli cu Venelia impotriva turcilor' $tefan
rlesese ca sol un Paleolog din fanrilia impereteasci bizantini, ce
 210 Jocuri pe scena lMtll
cunottea pe venelieni, cirora le ceruso Sprijln
Ft
Moreea, ocupata {ie rurci. Era in 1477, dui!'bffill
Slefan iflpouiva rurcilor de ta Vaslui. tn rimpul
clramin era dogele Veneliei. Stim cum a dccurs 8ud
lnuta cuvrntarea in fala Senarului. in grcceqtc, cum
ievodul roman de amagirea suferite din partea sltor
in luptele sale. Anun!6 $i o $tire buni: pe tronul Tll
veni Vlad Tepe$. ceea ce intare$te poz,f,a sa,
nii sunt de acord sd face Si la Vatican acelati I
venetienilor este prietenesc, dar ineficient, Nu
$telan futr-un moment ln care ei cautau s6 ca$tige
in competilie cu genovezii n Aldo Manuzio scotea cirli la Venelia. Flotele comerciale se
Sunt doue lucruri de remarcar in tehnica diplom!
nilor. Ambasadorii aveau un cod slrict de conduitl.
mult la posl cate Uei-patru luni, uneori $ederea era
la doi ani. DacA primeau daruri, le lrimiteau toate S
roafLere \tdreru [olali lr /ile pentru d.$i scrie
dadea voie si-$i ia soliile cu ei. Ele erau consroerarg
bucitar bun era util penrru a evita incercArile de otr6y
dofuiui. Cer;lenii ce refu,/au \a p ece in misiuni erau I
cunoa$tem in aceste reguli un ecou al suspiciunii
ti
rna|iei atenienc.
In al doilea rand, este remarcabil stilul informatiiloi
vrtatea lor era prodigioase, ca Si la floreriini. Un ambafl
lian la RoDa lrimite intr-un an 472 de depe$e Senafu
foare lungi. Ceea ce izbe$re la lectura lor. azi, este delallt
$i cunorf.erea culrselor. Ponrerete.uveranrlor slriiini
deraliu. cu rmanunle li,,icc. mofale. cali!a!i. \icii $i sl
manilesra o mare capacirate de cunoaitere umana.
dir preocupirile faclorilor polirici fale de inrerlocurorii lor
citiarea intenliilor ascunse, cerd surydzi poate si ofere coii
mentul lor ii cari predictjbililate poare contracara acesli
dorit. Partenerii impredictibili erau considerali nesiguri. Atet
gulile lor, cat $l ln cafea lui Barbaro nu gisim licente fatil,dl
ralitatea posibild a procedurilor diplomaticc. Dimpotrivtr,
sura ce se consolidau noile state, conducitorii lor aveau ne
onorabilitate. Oricare ar fi fosr avanrajul unor scheme cu a
pe termcn scuft, ace$li conducilori au inleles ci pierderea c
lili{ii pe rermen lung, pe care ele le atrag, anuleazi orice
imed;at Si aduc dalrne de durati.
CaPitolul 4
t)e la Reformi la primul mare rizboi european
1500. Renasterea e in floare. O recunoa$tem dupe opele. Leo-
da Vinci compusese Cira cea de taini, iar Diirer Apocalipsa.
nrus scrisese Pdmele Adagii, regele Ranlei ridica Castelul de
Lru. Amedca era descoperiti, economia era in expansiune Ce
jru Jiploma!ii? Ca .a $sPUndem la acea'ra inuebare. :a con\ul
I hr|lc politrca tr .a .unoa$lem acLoril ln hLlopa. crre ne inlerr-
5 cu prectdere, statele mari Franla, Spania, Anglia erau intfui-
rlcpi$isere firamilarea feudaH. Franla perea c, e in fruntea plu'
!lui, Anglia avea dinastia Tudorilor, iar in Spania Isabela de
ilia fi Ferdinand de Aragon $i-au uni! destirele ficand un pas
unitatea Spaoiej ;i au cuceril Grenada de h mauri ltalia era
inla culturaln $i arlistjce, dar ca realitate Politic; nu iDsemna
mult deca! cele cinci unitdli mai mari fi o duzind de altele mici,
on$e pulsand de vilaljtate. Pani la 1500, deci timp de o mie de
i de la ciderea ImDeriului Roman, factorii integralori ai Effopei
cidenlale au fost Papa qi impiratul. Dupe cinci veacuri de dvali-
), anbii au slibit. Papalitatea intrase in randul statelor italjene
-ii disputau aria. bogilia $i influenla, iar imptualul nr dispunea
cit de o cancelarie pe cate o slujeau proprii supu$i de pe leri-
iul sAu, ca rege in nume Ptopriu
Nc-am i putul aStepta sa vcdem factorii divizionari ai acestei
iri{j bicelale ce se nume^a Sian$l Imperiu Roman amplificali de
lltixtura conpoziliei sale. In favoarea acestui argument am pulea
lnumera rizboiul endemic. Dar l€buie se constalim ci in acea-sta
Dcrioadi sislemul nu s r rupi. Toatc conflictele intre Pi4ile sale au
itcrul djsputelorde familie. Schisma reale nu se produce decat cu Bi-
nrn(ul. Ea este o adevdrati sepa|are, o delimilarc neti a Apusuluj fali
(lc Rdsint, scos de mulldjn ecualie $i apoi pierdut thrd Inari regrete.
Ceea ce se produce inrediat dupn 1500 esle o casuri de sistem,
l/vorati nu din domcniul polilic sau stralegic, ci din ier€nul crc-
272 lutut t Dc tc.nd lunii
dinlei. Europa se idparte in doud prin Reforme: rordul
Si sudul Papei, cu multe slate impdrtite intre cele doua
in Germania $i Elvetia, unde ele convieluiesc ]a pariiate
130 de ani de conflicte illlre state cre$tine pe teme
nemaiauzit, Perioada se rcrmind pnn cea mai mare
ropeane, rezboiul de 30 de ani. I luAm, ca $i toli i
coti$ra in istoria polilica a Europei, care a evoluat apoi
trasate prin pacea din Westfalia, cand el s a lncheiat, in 16
ln zilele noasfre.
Diplomafia, ca profesiune statal6, se consoliderziln
dev€nind indispensabild in vocalia desemnati de
rioari: slabilirea legeiurilor, cautarea de prieleni $i alia!,
soluliilor paSnice qi mai ales menlherea vie a factorilor i
Ceea ce am parcurs din acest racursiu istoric,
greacA qi romane, Evul mediu i Rena$terea. nc-a dat
evoldlia diplonaljei Si, mai ales, a dezviluit valoarea
uu lnlelegerea evolulici politice a omenirii. Dace h greci
identificim fundamentcle ei, in Evul mediu intahim
generald, iarin Rena$tere pe cea permanenfi.
Cu ce a marcat perioada post reformei, canctenzate de
fljct continuu, cc a ndcinat la lnceput interiorul stateloi
degenerat in conflict internalional, misiunea si practicile d
tiej? in ciuda vacalrnrlui, irola,liile ti au ftcut loc. vocal 9l
Vom menliona doar doui: a) crearea dreptulul I
prin Grotius $i b) schimbarea sistemului internalional,
petrecc o dati h caleva secole.
l.l
si vedem cine sunt actorii reformei. A
Pentru inccput
este Martin Luth€r, care a devine cilugir augustjn la 1505
pe poata catedralci din Woms alacul s6u impotrjva i
Papei ia 1517. Ecorl iui se intinde epidemic. Mecanismul
zare a fost simplu, popular, eficace. Un predicator sosed
ora9, preotul local se converlea. Urmau disculii, confruntiri
bateri, se distrugeau caeva icoane de sfinli, se fomau
pulalia cerea Consiljului or4enesc si intcrzici Lituryhia, c
inlocuiii de Lrn serviciu simpiu de canrece ti pr€dici,
erau desfiinlate $i cilugtuii erau redali vielii sociale. La
aderat marile olafe ljbere ca Augsburg, Nilrnberg,
Hamburg, unnale dc Ziirich (1525). Basel (1529), pcntru
Panea o II'a Dipltnalie 2'73
ca Saxonia. prima, Hesse, Prusia, Danemarca $i Suedia sd
l(l)nna in 1530), unnate de Brandenbnrg, in ,ria lrteranismu-
Nilmlul anilor 1540 este decisiv: Anglia, cu rege Si parlament'
pc de Roma la 1534, iar la moartea lui Luther' in 1546, doc-
|lr se respaDdea in Olanda $i nordul Franlei, dupi ce impa4ise
rnia in doui tabere. Du$manul principal al acestei mi$cfui era
dc la Roma. Din vicanl lui Hristos pe pimant, acesta deve-
xn .rnticrist. Un personaj corupt Si lacom, carc virde mantuiri
sub formi de cedificate de iertare a picateior, cu ambilii se-
de razboi $i jaf $i dominalie; abuz $i fals in interpfeta{ea
sfinte. avand Vaticanul ca loc de desftau $i centru de in_
l)dn: la doctrinb, crestinii erau chemali si faca ordine ln tem-
Inladat de personaje odioase. Cat de adanci era aceasti ostili-
0 dernonstreazd un fapt din zilele noastre- Cine ulmrrca televi-
le Oslo in timpul dezbaterii aderarii No egiei la tiniunea
i, intre vocile contrare putea auzi argumentul, sus,trnul oe
r, ce proiectul european nu este decat un complot urzit de
istul Papil Cuvintele aveau ecou la un public ce numire ala-
scari Si lermieri crescLrli in valorile Si credinlele luterane din
tn fiu.
li" spus cd Luther nu a ficut decat si aprindi un lbc uria$ pe un
dc lemnc uscate adunate stiruitor de allii. Nu sentimentul rcligios
nc, ci increderea in institutia Bjsericii, care de la inlimile de
igiu din secolele XII 9i XIII a coborat continuu, lipsjte de capa-
de a se adapta $i schimba. Ea a pierdut eficienia de gestiune'
(numiri tdxare tijurr(diclie) au
$r8hiile de cafc di\punea Inilixi
ilrctrir limilale in .ccolul XV de monarhiile nauonale
(l rc este siluafia lmpdratului roman cre$tin? Alegerea lui de
t marii electoti: resele Bohemiei, Brandenburgului' Saxoniei,
linalLrhi, episcopii din Mainz, Trier $i Kdln, aratd ce balania
llnn spre sfera germani, afa cum Papa era de obicei de origine
ni. Acest lucru se vede din casele donmitoare din care prove-
r Hohenstaufen, Habsburg. Luxemburg. wiltelsbach ln rnajo-
lor erau $epani efectivi pe teritorii limitate, iar coroana rm
li efa de cele maj mulle ori onorifici Cand impiralji ifi iau in
dreptul de a convoca Consilii, ca in cazul lui Sigismund,
's cain faimosul con-
c lll Uneariei $i imperat roman, ele dau gre$,
Lr (le la Constanz din 14l5_1417. impnratul voia si se invie
im
ul medicval Fi atribulele sale de mediator in chestilrnile pdcii-
211 .locuri pe scena lumii
Consiliul a discutat lntr-o mare contuzie propunen
tarea schismel, lnterirea bisericii $i limitarea puterilo!
nu au dus la rezultate. Ca si alte initiative de reinviere
univercale a bisencii, ca de pilda Jubileul de la 1450,
un Papd rub|lor de <lrrn!a $i rna. nimic nu purea opn
al ideii unitalii politice $i spirituaie a imperiului crettin $i
autorititii ceior doue instilutii ce il sustineau.
Noua docrinb care didea lovitura finah celor doi
ritual $i cel secular, ai aspiraliilor medievale, Reforma,
idei sjmple. Nucleul concepliei era c5 omul nu poate
propdul efort qi propria voinli sA-$i determine salvareal
damnarea etemr. Dintr-o dat, deveneau irelevante
niale ti sacramentele, penitenlele, posiul, pelerinajol,
esenliale pentru Biserica catolici. Lipsea insi un element
al acestui efort hdividual, mefturiseqte Luther, carc d€
,,credin!e" factorul ciutat. ,,Cel drept va trii prin
..dreplared hr DumneTeu e\re revelara in Biblie . Tarari
necesari medierea institu.tionah a Bisericii, pentru ce prh
s6u $i Scriprura legitura omului cu Divinitatea e nemijloci
hl la rnspunderea individuhi $i resraurarea poziliei sale
nare Si fatalism avea ecou sigur iD socieiatea sfuguinci
noami $i inlreprinzeloare a Germaniei qi Nordului.
religii cu econonia esle pusi fu lumin! de sociologul W
\in. dupa Lulher. imninge ld errrem e\igenrele muncii pe
rea ascetici, ir spiritul in care Reforma s-a implantat la sco|
la olandezi.
O ridicini a Reformei a fosi gasitd ti in inflorirea
umaniste. Erasmus rimane o figure doninanti a acesrci
El nn este cunoscut ca reformator, ci se disiinge prin
distanta fali de cele doui tabere, pribegind p.in oraFele
sA scape de perseculii. Din expusul Anderlccht ajunge
rantul $i ocrotitorul Basel- Elogiul nebuniei este lna din
mari opere ale culturii europeDe. o sarcastici descriere a
tumulloase care mi$ci populatia. Ce lrebuie sa inlelcagi
mat al acestei epoci, thmiliarizal cu scriedle marclui
sajul siu intirea predileclia definitorie a diplonatului
traiitale. ca garantie a gandirii sale liberale de pAfiinire,
mul fali de doctrine $i in sens mai larg de ideologil, culti
onamentului obiectiv. Cu acestc idei, este suficient sel
Paftea d I'a. D,lomalie 275
ffintre premergitorii anei ce-Si propune sA lege oameni in
i separe. De altfel, succesiunea evenimentelor si cdutarea
rrll de solutii de reconciliere si uDitate ce feceau obiectul rc-
rriidlor de pace, consiliilor si dietelor. soliilor si consuldrilor
rlpcl nr 1a personajul militant $i extremist, ci la conciliatorul
{1,
,boiul incepc in Germania in anul morlii lui Lrther. Printii
ri iDfiunli armatele lui Carol.Quinlul. Acesta, bazat pe pose-
sale, ce se inlindeau de la Madrid la Viena, incerca si resla-
prestrgiul titlului de impirat Si al imperiului. Prixii sunt
ll, darimpiratui, suprasolicitat de luptele cu lurcii, de rnzboiu)
hlrstie cu Franla (1522-1559), de revoltele inteme, a fbst ne-
tll caute pacea.
ril evenimente dlplomatice sunt relevante pentru perioada
lbnnei. Conciliul din Tren!, linut in trei seciiuni (1545-154?,
1552. 1562 1563) a fost o incercare de a reforma Biserica.
0fi1 vorba sd recuperezc jumetatea pierduti a bisericii, ci str
zc cealaha iumatate, avend ca vadde lance pe iezuili. Prelalii
rLr asistenta, dar un cuvant greu aveau Si conducAtorii secu-
l)r)gmele adoptate se opun vederilor reformate: man$irea nu
rce la evidenfi, ci prcsupune lucreri; Biblia este autoritate,
i lc[retati de Biserici, care este $i pisratoarea tradiliilor.
il lea Papei e menlinuti, dar episcopii au atribulii sporite,
luLrre misuri de reformd mora1e. Carolicismul are institutii de
|x lnchjzilia spaniold se extinde in Italia $i Olanda. lndexul
lkn interzise este redactat in 1559 si cordus de un colegiu de
rli. Biserica, eliberala de protestanlii eretici, vroia si se lm.
lcze prjn propria sa reformi, numiti !i contra-reformtr, Al
lu cvenjment a fost pacea de la Augsburg, al cirui lext a tbst
| (lc o dleti imperiali. Esenla esie in mrrlt citatul princi?iu crr'rr
(its Fiecarc conducator detennine religia de pe teri-
'I siu, rcligio.
la alegcrc intre luleranism $i catolicism. Cei ce nu li
lirtr:ru puteau pleca in alt 1oc, ceea ce a detetminat rneori de-
rnri de populalie $i o fugi a creierelor protcstante din ldtile ca-
I in ahe ldri ca Anglja $i OlaDda, ale ciror cconomie $i qtiinfl
|lr)jrL.rt de ele. Augsburgul este de lapt o prime consfirlirc a sla-
rl( lrpt si recunoa$tcrca oficiaia a Reibrmei. Nimeni in impeliu
!r |Lrl1a riizboi cu un stat al inperiului ca urmare a ConfesiuDii
lrL ALrgsburg ($i a doctnnei Iuteftne con{rnute in ea)-
2',76
Ce se intampld dupn Reformi cu cei doi sralpi ai
temalional? Papalitatea suferA, i$i pierde credibilirarea,
jos. Rigiditatea 9i dogmarismul ei o impiedici sd caule
promis cu reformalii tratati cu ostilitate ca eretici. Dar,i
slinl roman !i german ce inrrepinde? Nu mar e\l
Chaiemagne un impAral alat de putemic $i popular precu
Quintul, iar mult dupi el Napoleon ar putea fi privit drept
curent. (I-a toti trei, coroana le-a fost pusa pe cap de uri
ApelAm h diplomalii vercieni $i apoi la istoncr, care au
cA ideea de imperiu la Carol Quintul e un subiect ca meriti
lntregi. El era la origine un pdnt burgund nu prea inchinat
dii, dar remarcabil de pios $i cu credinF ln Dunmezeu, ce
bea decat flarnanda natala $i franceza, descurcandu-se greu
rinr. Arborele genealogic il face pe acest ren6r, nascul la
mo$tenitorul tronului regilor catolici din Spania. Ca rege al
liei ii Aragonului inkA in posesia Sardiniei, Siciliei Si Neap
iar printr-un bunic imparat habsblugic preia imperiul, al
tru erau Aust a qi Germania, Posesiunile de peste ocean i
ziaa].^ cd ,,la imperiul sAu soarele nu apune niciodate".
lui, Cortes ocupi Mexicul (1519-1525), pizzaxo
(1533), Quesada atateaza Columbia (1535) ia Spania,
Chile la 1536, cend a fost fondar ti Buenos Aires.
Oricet ar fi fost Carol Quimul pitruns de misiunea sa, i
sdu nu era decat o schita virtuali. Toate imperiile, prin
lor nu pot fi decat eterogene: limbi, culturi, etnii diferite
in Imperiul Roman sub o umbreli uriasi tinuti de o manA
Acesta a adrnis in principiu oice religie, dar s a oprit ia i
rea creginisnrului. De la 300 incolo, fragmentele de imperii
omogenltatea creqtrna, ceea ce isloriceQte esae singura cale
bilizare ii absorblie a populaliilor migratoare. Charl
evita sa cre$tineze cu sabia pe saxoni, sconndu-i din pddurile
adorau copacii io chip de zei. Converirea creqtini era ir fbnd
rea in civiljzalie $i o poartA spre cetelenie. Bizanlul proceda
La anul 1000, imperiul i$i resransese vocalia la un anumit
cre$tindtate, ferd rasariteni dupi 105.) fi acum, dup5 Reforme.
dea cent.ul ti nordul european. Prea iryusti definitie pentru
penu ce avea de inftuntat pe otom i.
Consilierul de politici exrernb al lui Carot euinrul,
sufla la nrcche: ,,Sire, pentru ci Dlmnezeu v-n conlbrir
Paftea a I.a. DiDlonatie 277
lic imemd de a vn ridica mai presus de regii $i
priltlii Cre$nni-
I la o putere pe care n-a avut_o decat predecesorul vosru
lemagne, sunle,ti pe calea unei monarhii universale: veli reuni
nitatea sub un singur sceptru." Carol Quintul ezita, adoptand
rximi mai prudente: ,,Pace cre$tinilor Si rdzboi infidelilor"'Dar
acest progr:am nu a funclionat. lmpiratul a r6it o viala de ftus-
$i slresuri. CeEtorca enorm de la un cap6t la altul al imperiu-
cra con$tiincios, era lndreznel, asista la b6ttr1ii $i se urca pe co-
i de lupta ln Mediterana. Purta cu el peste rot nostalgia loclrilor
le. Se considera burgund ti in leslamenl fi-a exprjmaL dorinta
I fiingropal alituri de Filip cel indrdznel, de Jean $i de Filip cel
n, ducii de Burgundia. 56 lncercem sa ne apropiem de el. O fa_
prin intermediul unui umanist al vremii, Nicola€ Olnhus
:a lsi face studiile la Oradea ai devine prelat lnvdtat ti respec-
ce poartd un nume invocand originea lui, cale ii permitea sa
inda o neverificata descendenti dintr_o familie princiara valahd.
Olahus devine consilier diplomatic al Mariei de Uqaria'
lui Carot Quiniul. o urmeazd pe aceasta Ia Malines' lange
es, cand ea e numitd de lmperat guvemanta Tirilor de Jos.
ln castelul familiei in care a copihdt Carol Quintul Slibiciu-
acestuia pentru sora sa se vede ln corespondenF asidui ti ln
fidentele ce i le face, Nicolae Olahus e la curent Si fie admira_
lui Oiahus pentru Erasmus, care se transmite prin Maria lmpi-
. sau invers? in orice caz, stim c6 el obline pensie pentru
Nmus si ca tot el lntretine corcspondenF cu acesta fi il invi6 Ia
ica Mrriei, din refugiul unde se afla la Basel Ciudat: coinci-
rl[: ca qi Quiniul, Erasm, inainte de moarte' ofta: ',Ah' daca
rbaniul ar fi mai aproape...", visand la casa Iui din Anderlecht
$e dezviluie astfel o priveli$le de interior a proceselor de decizie
I mcdiului cultural al vremii. iimpiralul calitor avea sursele lui
tive de sprijin.
Omul carc i a stricat sistemaiic planurile $i i-a intunecat vraLa
lrntului a fost regele prea cre$tin al Franlei. FranEois I. Greu de
il diferenle mai mari dccat cele dintre ei Diplomatul venelian
nraleazi caracterul u$uratic ai lui Frangois I, deschis conversa
$i sfaturilot, pasionat de vanitoare li aventuri, firi a da
prea
||lt credit consilierilor. $tim ce se baza mai mult pe propriul siu
g|nlbsor decat pe ei. Mu]1i autori vdd in caracterele opuse aie oelor
doui personalitili radacina conflictelor lor' I)nr existau interese
 Partea a lll-0. Diptotnalic 2'.79
278 Jo.uri pe scena lunii
s stat sau i se subordoneaza? Relatiile statelof crc$tine cu Poarta
greu de conciliat, ceci fiecare dorea pentru sine regiuni
, incadre^zi in aceasE disput5 seculare RincoD era spaniol aflal
Navana, Burgundia $i Italia. Dincolo de acestejocuri de Franlei. in 1528, el reimoiefte vechile cooven_
I serviciile regelui
care au dus la conflicte intema.tionale, mai era o opozilie de turcii. iin 1532, intalne$te pe Sultaoul Soliman la
icomerciale cu
gie vitall penru Fmnla: Habsburgii qi imperiul cregtin
lgrad Si incearci sa I convingi sd nu atace din nou Ungaria
penEu ea un cleste ameninlator. din care, regi dupA regi, pe
iman e muilumit de relalia cu Franla $i trimile o anbasadi la
de secole, voiau s6 scape- Era etemui ..d6fi" francez la
nilia, spre marea uluire a populaliei se nu mai vdzuse denrnitari
hegemonice ale altora, care mergea pan6 la desfihtarea
rci. Se paie cd in anii ce au urmat, un alt ambasador liancez ne-
dufmanilor $i instaurarea propriei hegemonii la Napoleon. I jiazi capitulaliile, iar intre 1538 $i 1540 tuncon se dla din nou
Conflictul incepe indata dupn alegerile jmperiale ia 151
misiune la Poartd. Nu se putea un aftont rnai mare la a&esa lui
mod surprinzAtor, FranEois I l$i pune candjdatura. Ambele
rol Quintul, care ducea in disperare lupta cu turcii pentru con_
cumperd favorurile electorilor. Dar banchedi $i marile case
lul Mediteranei.
me$ germane, impreune cu cele genoveze !i flofentine, sfang
Conflictul cu Fra.'l!a e reluai, dupa moartea 1ui Frangois I' in
850 000 de florini $i Carol Quintul este ales. Miza este Italia,
1547, cu noul rege al Banlei Heffi al IUea. Acesta inrcgistreaza
luptele incep la ffontiera franco-spaniola. Frangois I preia co
Itaie mai bune in Ilalia. ftontul se deschide insa dincolo de
amatei la 152 ii recucereste Milanul la sf6rsitul anului. Lupta'
irr. imparalul considera Metzul fortifical ca pe un punct vital de
cisivd se diinsi la Pavia, unde Frangois I, imprudent, iese din
gdturn inrre Italia $i Olanda $i a vfirt si-l cucereasce cu once pre!.
duri $i, recunoscut dupa pana$ul siu alb $i enorm, esie luat
1553, dh scaunul unde era imobilizat din cauza gutei, d[ ordlr
nier. Cel pulin a$a s-a dus vestea, impreun! cu mult citata luir
retragere dup: asdltul nereusit $i trist; bolnav $i dezam,git, et
clamalie: ,,Tout est perdu, sauf l'honneurl" Cert este cA e lnut:
:ide si abdice.
zonier pand in ianua.ie 1526, cand juri ca renunla la
Carol Quintul temtinn domnia sa, aparent splendida 9i celebri'
BurgDndia. Se nai angajeazd sA ia, viduv fiind. pe sora mai
r-o dezamigire to|ali. Abdicand din Tirile de los in 1555 $i din
lui Carol de solje (Eleonora, vdduva regelui portughez).
I Spaniei in 1556, se relrage irtr-o clddire conlbrlabili la o
Rdzboaiele intre cei doi protagoni$ti seamane cu un bal
nislirc $i se stinge tn 1558. Bilan! nul Metzul in mainile france-
care termini in siare de echilibru ca ]a inceput. FranEois I nu
or, Burgundia tot la ei, francezii tot in Piemont, turcii controland
pecta jurimantul, armala imperiale intre in Italia, Papa se
editeran; si inain6nd in Europa. impiralul nu purca mal nurt.
in Castelul Sant Angelo, dar un accident grav se pelrece Pdn
iza era de sistem- Un sistem fdrA mecanism de aplanarc a con_
vaslarea Romei" de mercenarii imperiali dezlinluili, impotriva
iclelor, un teren liber de rjvalilale Si coffruntari- Se mergea ine-
dinelor. Zi de doliu pentru ilalieni $i de ru$ine pentru impirat.
ilabil spre un conflicl major. El va izbucni pc teren religios ca o
ra$i lupte, jare$i pace. In orice caz, la 1530, cu intarziere,
a catolicilor cu Reforma ti se va termina ca un rizboi politic,
incoronat. solia ajunge la Ffanqois I Fj lucmrile seimpac:.
Trarrlul de laCambrdi (1524) xreo' ruJalenie t.re negoci
l!.i., anullnd \rsremul )i lrand-o Je la in. epur.
Calrd Luther apare la dieta dc la Womls. in 1521, un diplonat
femei: Margareta de Austna si Luisa de Savoia. A fost numit
00ntifical afirmi ci noud zecinli din populalie il urmeazd Dar im-
cea DoanDelor". in 1535, conflictul se aprinde penlru a tteia
iar in 1542 pentru a palra oar;. Pretextul este asasinarea de ilrutul e neindurhtor. ,,Ar fi o ru$ine pcntru noi Sj pentru noij
il|cnlbri ai nobilei naliuni germane ca, in limpul nostru $i prin nc-
soldatii spanbli a ambasadorului fraDcez Antonio Rincon del printr un riu adus rcli-
langd Sultan. aflar acum in ltalia. Acest ambasador ne deschi Ilijenla noasrrA. singura aparilie a ereziej,
ttr.i trelr'ne. .a 16rrrrndil irr rnrrn.le udmenrlor ' se tourre irr Je.h
ftreastrar spre o incilcar" Ilagrania a regulii nepactizirii cu in
irlr:r sa. F.eclorLrlde 5ara il Jdapu\l(rlc pe Lulher )r in I530 cAnd
Este vo$a de problema pereDe a rolului rcligiei sau ideologiei in Germanja, Relbrna era pulemice U neaze o
relaliile inrernarionale $i in diplonratie: \lau ele deasuPn rnteresu
ilrpiratul fevine
280 .locuri De scena lunii
serie de diete, colocvii, negociei $i concilii, toate nurrind
unui Conciftu decrsiv convncar de Papa. cdre in \fihil a
lucreze ir 1545 $i, dupA o intrerupere, in 1 55 1 . Tinut in trei
Conciliul de la Trent se incheie in 1563 cu o victorie a
suslinut de garda de foc a iezui,tilor, reu$e$te sA
mele ce despd4eau biserica de reformi$ti. Dupe doui c
militare, una ca$dgati de impimt la Miihlberg (1547) Si
gate prin ,,riscoala prinlilor" rcfomali, constituili de mult
propie, principiul coexistenlei intre catolici $i Iuterani ca$ti
porar teren.
Conflictele militare nu au fost numeroase intre cele doud
de$i Lurher nu cobor:rse in \cenr cu o rumu|i de maslin. iar
siu de fier l-au simlil secta anabapti$tilor ti liranii resculali.
in Franga. contrunrrrer ia lome mull mdi dramalice.
treizeci de anj, intre 1562 $i 1593, ea a fost bentuiti de
intennitente, masacre, disfiugeri $i atrocitili- Hugheno.tii,
rumeau calvini$tii francezi, iqi lnt[.iseri mult influenla. La
lioane de locuitori, pesle un milion de hughenoli aveau in
2500 de biserici ilegale. In valea Ronului, la Rochelle, la Ror
Paris $i in unele familii nobiliare ca Bourbonii $i Chastillon
ralul Coligny ocupau pozi.tii considerabile. La cufea
Caterina de M6dicis, ducele de Guise reprezenta paftida
fanatica. Cand \oldalii lui Je Cuisc dadeau pesre o
hughenotA, cei masacrali se numerau cu sutele, ca in 1562.
boarele religrozse lrance,,e . cUm a lo\t numila perioaLla.
nalionalizaseri. Anglia ii sprijinea pe hughenoli, ca $i ol
timp ce Spania ii suslinea pe catolici. Un personaj din hbera
Guise spunea ambasadorului spaniol ci pani acum pri
du$manii puftau numele lirilor de unde proveneau, dar de
inainte nu existi decet catolici ti erctici de oriundc ar fi ei qi
rei liri ar apa4ine. Tensilrnea devine enomi la curtea C
unde un Bourbon hughenol, Gnirul rege Henri de Navarra,
\arorisc cu f||ca regenrer. Romlnele l.ri Al. Duma..ru
fresce curremuretoare ale terorii, intrigii. asasinatelor $i ale
lului echilibru intle tabere in aceasti perioadi- Catolicii con
fiul Caterinei. dnnrul rege Charles al Ixlea (1560-1574),
minc cu hughenolii. La 24 august 1572, in aiunului zilei
Bartolomeu, masacrul incepe cu asasinarea lui Coligny.
_ Partea a III-a. D,lanntie 281
hlgheno,ti pier trecu,li prin sabie. Mulli allii iau calea exilului-
fi Anglia au de ca$dgat de pe uIIIn acestor oameni de cali-
buni profesioni$li $i cu o cinste formati in practicarea unej
rlc exigente. Nici Fran{a, nici cei carc Si-au exilat minoritl,tile,
Spnnia in 1492 sau Germania in 1940, 9i nici o alti tard care a
urt purificAri etnice, de ,,limpezire a sangelui" sau perseculii
lioase. nu ti-au dat seama cA incetinesc sau anuleaze astfel paqii
ir civiljzalie.
I )ff zarurile se schimb6. Partida catolici extremisti devine Ligd
creand ingrijorare $i nesiguranld in societate. ,,Nu este
iinie ca cea creqtin6", scrie Montaigne. $i spune la 1580 ca de
rio de ori s-a dus sA. se cuice asteDtand si fie trddat sau omorat
dimineata, ,,negociind cu soarta ca aceasta sA se intample fdrA
sau incetinealt'. in anul 1588, ducele este asasinat din or-
tl rcgetui Henri al l]Ilea, ultimul fiu al Caterinei, ucis si el i]r
de citre un ciiusir dominican. Tronul este iiber. E chemat
I de Na! atra. cxre se calolcrTeaA la Ch:rrtre. pentru d )i pulea
intrareain Paris, care,.face cat o Liturghie" -ir expresia lui. E
rcge de exceplie ca gestionar al treburilor interne, ai picii soci_
$i al dezvoltarii economiei franceze. Cu miniftrj ca Suuy $i
finanlele se stabilizeaze, construieste tosele, podu.i $i ca-
d, renoveazi indust ia texiile $i fondeazd Quebec-ul in Amenca
Nord. Pdn celebrul Edicr de la Nanles din 1598 garanteaze li-
ea de con$tiin6 ii de cult in aDomile locun, iar discriminarea
ilor in fala legii este anulati. cltm 200 de ora$e sunt lisate
0dministrarea 1or. Herri al lvlea se bucurA de biografii literare
lrDljonale in vremea noastra, ca aceea a hi Heinrich Mann. Este
inat de un cnlugir iezuit in 1610. Nu mai pulin faimoasa este
crnporana $i aliata sa, regina Elisabeta a Angliei, din dinastja
dodlor, fiica lui Henric al V -lea. Pe rimpul sau, floia Spaniei
vincibile Armada) i$i di duhul incercand si invadeze Anglia. Cu
iu ce iest( caracreri\rica. regina Ienabrlelte anglic nirmul ri
lc !Jlul catolicei Marir Stuart.
l)upE mai multe rizboaie in care austriecji $i spaniolii se in-
l|li cLr tulcii. ajungem ia 1618. cand incepe rizboiul de lreizeci
lIi. Toate deficienlele sistemului din secolul precedent. rivalite-
' pcfene ca cea fnnco habsburgici, tol fanatismul acumulat de
hizi!ie, toate schemele extremiste ale iezuililor, decadenla papi
282 Jocuri pe scena lumii
lor, explozia de manie a Refomei, abuzurile $i disprelul fali
rile de mijloc Ai de jos se varsA in uriala cildare
incinge qi fierbe. Dace rizboaiele sunt prilejuri de misurare
$ritnlii societdlilor, a inconpelen1ei elitelor qi a mitologiei
lare, rizboiul de treizeci de ani, uD razboi intem euroPean,
nu pafticipi nici englezii, nici lurcii, este un caz patelic li uII
ficat de inapoiere.
Istoricii il impart in palru etape, cAci un an a tost
numeroase annistilii $i pici provizorii.
inrre lolS $i 1625 se desllloara elapa numilal
cepe pnn a ncarea pe fereastra palatului din Praga a consili
imperiali de cite Adunarea convocaei de impdrat si clt
mullumirile populaliei nujoritar reformate. Scandalul iz
de la incilcarea unor dreptud acordate de impiratul Rudoif al
talchimislulr care in l60a isr a\ea \ediul la Pragd. inrre timp
acesia, moare $i urmasul siu Mathias si pe tron vine F
Minoritaiea nobiliari catolici cere reviznirea documentuiui, i
porul luteran, urmaS al husililor. primii reformali ai Eurcpei,
digneaza. In cauzd este capacitatea sislemului de a-$i
componentelc, precum $i emanciparea lor. Dezast total
beli. Impcrialii surt viclorioii la Muntele Alb (1620). cehii
sd devini catoiici sau si plece, orasele protestanie se clatj
pierd drepturi $i privilegji-
Pcrioada danezn line din 1625-1630 ti este numlE a$a
iriervenliei lui Cristian al lv-lea, regele Danemarcei,
Suediei reformate- impreunh cu Maximilian, unchiul lui F
care esle personajul cheie pentru imperiali. cei doi decid
measca un personaj nult discutat ulterior, pe Wallenstein.
conducitor al annltei. Dar acesta incepe si se certe cu lezul
acuzat ci tiriganeaza campania $i apoi delnis. Certuri intervin
casele domniloare germane $i Cristian semneazA o noua pace
favorizeazi din nou pc imperiali, la Liibeck (1629.), dar
evidcnld oboseala lor $i eprizarea resursclor.
Perioada suedezi, 1630-1635. il aduce ir sccni pe
lav Adolf, regele Suediei, peDtru carc clementui religjos este
lecat cu interesul acut de a scoaie Baltica de sub inUuenla
burgica. l,eul rorduhi este viclolios, comandanlul imperlal
moare, Wallenstcin este rechemat. dar Sj Gusla! Adolf e
truntea cavalerici sale. Oxenslienr. cancelarui suedcz - cun
Pdtrca t lll-a Diplonlalie 283
ia djplomaiiei penmr sfatul dat fiului seu: ,,St $tii, fiule, ce
nA lnlelepciune carmuie$te lumea" -, ia fraiele (regina Cristina
I copil) ;i fonncazn o liga protestanti condusi de Suedia- Nici
)ania
lrlpanra suedezd
sueoeza norocoasd. !ct'
nu e norocoasa. DeSi uuurnoul !urrrPtu
comploi rrSi asan'L4,!4
asasrnarea
lW lenstein ii pur la incercare pe impenali, cu noi ajuloare spa-
, italiene $i poloneze, imperialii i;i revin 9i impun noi regle-
lri cu mi dri de figrri pe tabla de $ah.
tlltima perioadi este cea suedezo-francezi. Pozilia lui Riche-
I este net[ ince din 1526: .,Si ru se pennite ca cei din Casa de
Nlria sa fie stepani absolnti ai Gerrnaniei." Mi$cirile lui sunt ma-
rule: pentru a nu fi acuzat de erezie penttu ci line partea protes
ilor, cauti in campul catolic alianla electorilor episcopi fi a lui
xirnilian al Bavariei, care la 1631 senmeazd un tratat cu Franla,
cpiscopul elecior de la Trier se pune sub proteclia Frarlei. Fap-
cfr episcopul esle schimbat declan$eazi r5zboiul Franlei cu Spa-
la 1635. in acordul ei cu Suedia se preved6a cali soidali dau
$i ca! bani dau francezii. Dar ace$tia pomesc spre Rin,
thrd Lorena $i cele,.trei episcopii" ocupate in 1552 $i Alsacia,
sensibili la faptd cA Franta e ura toleranlei 9i a ,,Edictului
l.r Nantes". RAzboiul cet mare se teminE in 1648 $i Franta este
onre s ristumai balanla tanselor pani atunci neprielnice
Neeocieile picii reunesc pe toli actorii germani combatanti'
uri de Spanja, Provinciile U te (Tarile de Jot, Portugalia. Sa-
i .'loscana. Mantua, Cantoanele elvetiene, Florenla, Franla, Im_
ritl1, Suedia (reprezertad de fiul lui Oxenstiern)
Istoria menljoneazi desenul aproape definitiv al frontierelor 9i
tisfacliile Franlei si Suediei. dar diplomatul a remarcat altceva
Irrnra esre legitimaie prin teritoriile pe care ie conlroleaze $i pdn
rlutul iuddic, relinindu-se ti lirgindu se tot ceea ce eie oblinu
ii rle la Pacea de la Augsburg ( 1555). Acolo fuseseri recunosculi
lhrln de catolici doar luteranii, acum sunt incluii $i calvini$ii
trparx(ul pierde. Suveranitatea e recunoscuta prinlilor care intrelin
flrLrd directe cu pulerjle slrAine. El va fi supus Djelei care .uunll
orizont.parlamentele. Camera imperiale are acela$i numir de
1)lici ti dc reformali. De fapt, Smntul Inperiu nu mai exis6' pi-
llrrrida se strici, sis@mrl se aplatizeaze, lirile se consider:i egale in
tlrfptur.
A tebuit ca Europlr si lrerca prin incercirile unui rizboi inde
lr. .r. p||r Jrrncrr.ltrle.or'r.e J< banJcLe Je merccrd"i L/r( rni'a
284 Jocun pe scena lunii Panea a III-a. Diplomalie 285

crau. iefJiau si incendiau dupa bunul plac. pnn foametea Tn slujba Suediei e lndstat de lipsa aprecierii la care se at-
de canibalism, prin migraliile, epidemiile, dezastrele i$i da demisia, pleace in Olanda, dar corabia naufragiaze.
(se estimeazA pierderea a unei treimi dh populafia ius e salvat, dar se imboln[veste $i moare cu trei ani hainte de
gradarca agriculturii, distrugedle ora$elor. pentru a intm dir Westfalia.
mai pa$nice, cu institulii $i structuri mai ajezate. Dogi o parle din autori lin se spune ca dreptul intemalionai ius
un este creat sub pana dominicanului Francesco de Vittoria.
Diplomatul ia in mana opera colegului stru de de Belli, Ayala, Pentilis sau Suarez, verdictul contempora-
tom De iurc belli ac pacis (Desprc dreptd rezboiului qi dj ro$rri e rezumat de juristul Lautelpacht; ,,Nu existd iemh ma-
publicat de Grotius ln 1625, in timpul rizboiului de 30 tn dreptul jntemaiional care si nu fie prezent5 ln De jure belli
Hugo de Groot este un olandez nascut la Delft qi
drala de acolo. La l1 ani il gdsim pe bancile Uni Bsle dreptul intemalional laic, modem $i rafional, care va opune
layden, Olada em ln ptni lnflorire, iar avan$lui Ittod constant primatului fo4ei puterea inegali a dreptului.
pansiunii coloniale li se adAuga progresul intelectual. i
Este luat intr-o misiune diplomadcA la Paris (fiind
beiatul $efului delegaliei Bameveld) $i di mena cu rcgele
ry-ba, pe care olandezii ll cuieazA pentru a-i sprijini
spadolilor. Frarcezii ll retn, vizAndu-i calitaFle $i
panb i$i ia doctoratul ln drept la Orl6ans. Are educalie
literaturiSi matematici, $i chiar versuri. Cand le scrie,
obsesia olandeza a libertdtii $i fascinalia luptei seculare
rare a jugului spaniol. Are titlul de istoriograf al Olardei.
Compania Olandeza a Indillor de Vest (fonda.n la 1602) li
Grotius sA snrdieze cazul sechesirdrii de cdtre ea a unul vas
ghez- Cartea rezultatA esle insa desqe Libertarea mArilor
In plin avanl. flola olande2:r nu loia rcstricui penrru vase
cartea o ajuta. Cand 1n 1613 Grotius duce tratative cu eng
geseau locurile ocupale de oiandezi, ace$tia ii citesc di
ceea ce suslinuse juristul. Arc 9i necazuri acest om ,,pe care
ti Sena il privird drept minune a iirii batave fi Cunea
asocie ca minishu", cum scrie pe mormantul sAu- Ele lin de
iDtema intre calvini$ti, cand prirlul Mauriciu de Nassau
jdeile descentralizatoare ale lui Grotius ,,dezintegranfe"
9i
damnd la inchisoare pe viatd. Solia il scoare de acolo in lada
ti el cunoaste amarul unui surgliun file sfa$il. Regele
o pensie $i in 1635, la idceputul periJadei franceze, il gisim
sador al Suediei la Curtea Franlei. Va lucra cu s6rg la
alianlci franco suedeze. in ciuda imensului succes al ca4ii
care Gustav-Adolf o purta cu el $i in campanie (intre 1630 9i
se tipiresc 46 de edilii, din care 30 in lalind), dupi zece ani

Capitolul 5
De la reyolufia Stiin(ificn h Lumini (1650-
Prin Pacea de la WestJalia, istoria relaliilor
diplomaliei inlrd intr-un figat nou, in care va rdmane
secole. Anul 1648 este considerat anul de na$tere al si
temaional- Dreptul iniemational, cu nunai 24 de aoi rnai
este $i el produsul aceluia$i rdzboi de treizeci de ani.
antemergirorul conceptual al sistemului intemalionai.
Ca orice sistem, cel internalional este in primul rand
compusA din puncte $i linii. Punctele sunt statele, definite
printr-o organizare adecvati $i care au autoridli, legi,
monedi $i s[ang cetelenii sub drape]e, dupA ce i-au impozi
meni nu spune ce fbrmA Dolitice are statul lrlerDru ar
narhie sau republici. dar regatele predomind in secolul
male de ducate $i pincipale. Liniile sunt indispensabile
mullimea staaelor sA devini sistem. Ele reprezint; i
statelor, care nu este decat de doui feluri: paqnicd sau
categoria picii inre toatc schinburile economice, comerci
carea de fonduri, persoane. cooperirile mulliple, cun] sunt
dezvoltate de citre savanli $i de universitdti. A doua in
boi, care pentru o indelungati perioadi devine nulr mai puti
$i devastator decat rizboiul de 30 de ani, nlai convenlional
ori pur demonstrativ.
Liniile pagnice sunt intrelinutc de diplomali. Ei au
manent ndscut in Ren4stere $j o pozilie mulr elevata,
funcliunea reprezentirii de suvenni la suverani. ceea ce ie
mutd ceva din aura aceslora de stdpani de drept divin.
Alegem un interval impLrs de cronologia specifici a
diplomatice. Evenimenrul urndtor dupi 1650, dupi Wesrfali
ordinea inovatoare este Congresul de la Vicna din 1815, care
mal lui Napoleon. Dar peni la acea datn lrei rcvolutii i
zguduie structura nobiliara a srarelor, rccand puterea pdturii
delinea pArghiile de avans ale civilizaliei Sriinlifice, tehnice $i
Pan.a a III-a. Diplonalie 287
ice, burghezjei. Revolufia din Anglia de la 1688 situeazn de-
iv sediul de putere in Parlament, pasrend insijillul regal Pen-
Nimbol $i arbitraj suprem; Revolutia americani instaureazi in
I coloniali$tilor englezi o repubhce constilulionali eliciente si
ruic6i Revolutia fiancezi ir ocuie$te definitiv in toate in-
tiile insliRrtijlor cuvand,,regal" pdn termenul nou,r.Ialional".
mol lansat este ince un sistem de state regale, dar treptat de
un sistem de state llafionale, unul sub care este peryetuat $i
oclionat insu$i statul component.
llevoluiia ideilor care pregitesc revoluliile americana $i fran-
e precedad de un secol de idei cunoscut sub tillul de epoca a
inilor, idei care pun baza $liinlei politice $i de guvemare.
sti revolutie ,,culRrrah" are un considerabil elbct asupra
ralitdlii, atitudinii qi limbajuld diplomatjc. Revolulia industri-
.are ili are Incepururile inainte de 1800. r$i Pune $i ea o am-
!d putemicd asupra muncii diplomatice, dar dupi aceasti dati,
Necolul telegrafului ;i cdilor terate.
Evolulioni;di au suslinut ci natura nu face salturi. in schimb, in
ia societililor, oricate acumuliri irvizibjlc s-ar produce, saltu-
sub formi de revolulii sunt frecvente (doui-trei la flecare se-
l), constihrind adevtrrate ftacturi inlre epoci, intre modnrile de
ife $i de viali. Cele mari surli intemalionale $i prjvesc toati
lia umaDe. Diplomalji le simt, le inleleg, le discute hainte de
ini, s a produs revohlia $tiiDlific6. E o mi$care una$5 de inno-
cu rilm de fuge infie 1600 $i 1700. Ea furnizeazi energia pent r
Luminilor. de care e legate organic.
Din Rena$lere se mo$tenise teoria heliocentrice, a lui Copernic,
ipurd pe la 1506 $i redactat?i in De reNolutionibus orbi nl
rr,um in 1530, inacceptabili pentru Biserice, ce lua ca bazi
lia biblici potrivit cereia soarele se invafie in jurul Pdman-
i. Dar o dati cu dcscoperirea Americii;i cdlitonile lui Vasco
Gama. oamenii incepusere se aibi o ahi viziune a sferei noastre
in lb2O ap
e Novum OrgaDon canea lui Ba(on reprc-
nd pe copefta sa un vas ce lrece cu panzele desfiiurate prin
)loanele lui Hercule $j anunland pasiunea noii epoci penhu ex
)rurea Universului. ln1609 Kepler enunld legilc sale confonn
rora soarele fiird sitoat in focarul unei elipse. vileza unghiuldri a
netei este invers proporlionaE cu distanF pana la Soare, iar in
1619 adaugd o lege privind perioadele de rotalie a planelelor'
 288 JoLuriDe kend lunti
Kepler era asistent al asrronomuhi Tycho Brahe, protejat
ratului Rudolf al IHea, la p|aga, ca Si Kepler, care eta n
cian impe.ial. gi iari cum un impirat nefericjr in polidci i
Tablele Rudolfiene (1627) in triinF, acestea conlinand
donatele obiectelor ceresti masuratre de astronom, ir
mijlocul ce facilita calculul, logaritmii lui Napier
(1614-1620r.
inacelaqi an cu aparila legilor lui Kepler, catileo i
un telescop mult superior celui folosil de olandezi, iar in
mdtor, 1610, descopcrd patru sateli,ti ai lui Jupitet faptul
are fale ca Luna. a carei suprafal"a e dez\dluila
faptul ctr Soarele are pete.
Cu4ile Si diplomalii lor sunt fascinaF. Regii, prinlii 9i
(cel de la Oradea $i-a instalat un!l) voiau s6 aibd telescoi
servatoare propdi. Aqa cum Machiavelli fusese ciutat .de
pir4i in secolul anterior deoarece c[nostea tratatul roman
structie a fb(urilor militare, iar Ifonado da Vinci fusese
numai pentru pictura sa, ci $i pentru inovatijle sale rchnice
ulice, un diplomat ce a\rea dupn 1600 o lenrili opricn ?n
valora cat zece ambasadori. Dar $i ideile lui calileo ci
nurnai lentilele !ale. Ele sunt lbrmulate cu griji, pentru a
ranja Biserica. Existd o armoDie subiacentd fenomenelor
$i
de natud matemadcA, spunea el, Dumnezeu fiind supremul
Sr cleator al acestei lumi armonioase. I€giie narurii sunt
limbaj matematic $i nnmai a$a pot fi citite_ pe masuri ce
canicii sunt descoperite in acest secol, Dumnezeu este
analogic drept un ceasomicar suprem, care a pus mecanisrn
mii inJnrscare. trind ti paftnrut universatirArii ;i permanentei
1604 Galileo formuleazi legea mi$cdrii unjform accelerate (
parcurs in cidere esle proporlional cu pitratul rimpului)
$i
pendulului (dunta oscilaliei ce nu depinde de amptirudine
mase, ci de lungime, variind proportionai cu rddicina ei
prccum si leeile milrurii proiecrilelor. ceer ce Inrere\a
vremii. Este cealaltd laruri a Stiinlei: pe lang6 modelul
se anunla epoca friintei experimentale.
Dar noile iegi mecanice confirmau pe Copernic Si pe I<
Sfantul Oficiu decretase la 1616: ..Ideea ce Soarele e imo
centrul Universului e nebunA, filosotjc fals5 $i complet
nd contHi Scriprlrrii Sfinte." De aceea. cand la 1632 calileo
Pa,lea a III-u. Diflotnalie 289
t^imosul siu .Dralrg, ce anunli opinii contrare doctrinei aris
icc (in mod prudent atribuite unuia dh cei doi participatli la
k)g), Inchizilia il convoact, il aresteazd, il pedepse$te se rccite
psalni in fiecare sApdmane timp de trei ani, il pune sA se de-
prin jurimant de erezie 9i ii pune cafrea la index. Descartes
$i plin de team6, $i lnterzie publicarea unei ca4i Stupizenia ar-
r r\cntelor contrare noilor descoperiri se vede in reaclia fali de
iLrl petelor soarelui irtrepnns in Germania: ,,Nu poate fi opinie
gre$itd decat aceea care impune o murdirie in Ochiul Lumii,
care Dunmezeu l-a stabilit se fie un far al Universului." AIi sa-
nli $i gandjtori ai noii ere stiinlific€ ifi pierd viala Giordano
combate scolastica $i aristotelismul $i e ars pe rug la Rotna.
mcdic si teolog. fusese deja ars la Genela de c6tre calvini$ti
t553.
C.rlendfful secolului XVtr. considemt Marele Secol in domeniul
ii civilizatiei, este, in ciuda obstacolelor, pljn de nouteli Se
lirDteazi academii $i se publicA reviste qtiinlifice. nu muk duptr
ilia primelor ziare: Academia dei Lincei la Roma (1600),
ln Florenja (1651), Royal Society la bndra (1662), Acad6-
ic Royrle des Sciences in Franta (1666). Centrala po5tali a comr-
nlcini intrc savanti o licea neobositul c uger minorit Mersenne,
lcgand pe toli savanlii prin corespondenli, de Ia Galileo la Hobbes.
Roberl Boyle (n. 1627) enunln lcgi in fizica gazelor, lui Hook li
ltparfine cea mai scufiA lege a elasticitSlii in aceea$i perioada: (knsi,
ir rlr: extinderea esie proporlionali cu fo4a), Ireuwenhoeck
11632-1723) pe6ec!,oneazd microscopul, urmat de anatomia micro-
t opici, Torricelli inventeazA barometrxl, Cuericke exploreazi vidul,
Denis Papin studjaze prcsiunea vaporilor, alchimia p5$e$te spre
rhinrie prin Boyle fi olandezi, Harvey descoperi circulalia sangslui:
lNa o succesiune de evenimente paraleH !i independente de calenda-
rul istoric al rdzboaielor, pe care diplomatul o reie$te intens. inccr_
chd sA inFleagd resorturile concomitenle ale intemcliunii violente fi
le interacliunii pa$nice a oameniior $ societiiilor'
incoroDarea secolului o face Newton, p.rblicand ia 1687 Pltilo-
Nophiae Principia, ulmate la I 704 de T|atatul siu de optici. Princl-
l)iile luj Newton aparlin numirului mic de operc care deschid dru-
nuri pcntru secole. cum sunl elementele lui Euclid sau OliSinea
Veciitor t \ti Darwin. Insirumenlul cu care a revolulionat qtiinla
rDecanicii a fosl calculul infinilezimal sau ,,netoda lluxiuniloi'.
290 Jo.ui pe sceha lunti
Pozilia unui corp era dari de cunoa$terca poziliei $i a
e supus, derivata functiej drumului fiind chiar viteza
ceea ce spusese calileo se concentra in fonnule simple:
era derivata a doua. Peftru coryurile cere$ti, o lege si
fiei universale, exprima forta prin masele co+urilor ti
tantelor dintre ele. Mecanica cereascd era elaboratd
(,,vreau si deduc fenomenele natudi prinrr-m fel de
pornil din principii necanice") cu imense consecinte pentru
nomie (Halley a prczis prin calcul revenirea cometei ce-i'i
astizi numeie, iar mai tarziu prezenla unei pjanete
lbst demonstrati pe aceeaji cale). Influenta sa asupra
considerabili, iarLr|minile traiesc sub fascinatia oDerei lui
Din nou ne izbim de cele doui agende paralele ale i
avansul frenetic al $tiiniei $i practicarea incApdFnate a razb
Cum e posibil ca dispunand de minli capabile si dezlege m
naturii $i materiei, societ;lile sA nu reu$eascl si rezolve pr
cle o complexitate mul! mai redusi, cum ar fi solulionarea
I lui Carol al Vlea, Franla profite de bre$a anglo-spanioltr $i
pa9nici a unui conflicr, fird sA se scufunde periodic in abisi
!rugerilor ii moftji? Intrebarca diplomalului nu e pur reroric6..
ditorii au preluat tena. Politica devine obiecr atenr de
ales in secolul XVIL Hobbes (1588-16?9), autorut l"dldrftal
este pesimist (Iono rrmini lupus).. Locke (1632 1't64), lrl
al politicii, inspir5 pe Voltaire; Monresquieu (1689-1755
L'esryil des lois ,i analizeazi grandoafea $i decadenta I
Roman. cu leclii pentru contemporani, pentru ca mai apoi
reclacteze, la 1795, proiectul unei peci eteme.
Risoun\ul nu I \orn nbtine dupi pacca de lr We,4alia.
examinarea sistemuiui creat este subiect de reflectie. Starele
eljberale de inveligul superior inperiai sau papal, dar nu di
structun de garantare a pbcii. Ele se dedau vechiului ioc de
titi, gustandu-$i suveranirarca pe care o incorporeaze in su
lur. ia" er iti lrAie\ rolul errcerband rulontatea .ub lillul ab
lisnului de drepi divin! intirit de harut suprem prin
mo$tenire, fire incuviintare papali. Esie de renarcat ci
ce au hiit haosul rizboiului vor si aibi conducirori puremici,
dururiran decel ce rnrrevnzL!i in \cncrile lJi lean Bodin, un
cian al monarhismului telnperat. aurorul cirtji R€prlticd (157
Franta, sub Regele Soare (Louis al XIVlea sau Louis le
care domne$leiDtre 1643 $i 1715, ilustreaziin modpatetic
Panea a III-a. Drylonalie 291
rcgim. Sub el, $coala francezi devine dominantd in secoiul XVll
ilcena europeafld. O diplomalie i$i de masura cand este Pusi ln
ba unei politici externe dinamice. Dar stilul ei are preculsori,
I. un rege al RenaSterii cel convingea pe konardo da
si vini ia curtea sa, a anunlat trdsatun persistente de ele_
tla, merelie $i prestigiu in $coala franceza Francisc I line diplo-
lia pentru sine, nu infiinleaza o weme ambasade ca celelalte JAn'
iDtahiri la ved, spectaculare. cu regele Angliei, din care nu iosc
mic. inghesuie ambasadori peste ambasadori ln Elvelia' d€ unde
hrleresat sA angajeze trupe. Are cantonul Grizon soldali? Apare $i
francez si-i recruteze. in materie de inovalii, se atri'
c ligii de ia Cognac ce lega Frania cu aproape toate statel€ din
ia in frunte cu Papa meritul de a fi practicat ,,balanla puterii", ln
un grup de stale se aliniazi pentru limitarea puterilor ce pot
ni o ameninfare, in speld Spania qi impara$l Cand regele An'
ici Henric al Vm-lea iti ptuise$te sotia, Ecaterjna de AmgoD'
nrite ambasadori in Anglia. Dar ceea ce realmente prefigureazI o
snrLui distincti a diplomaliei franceze a fost dubla dispensare de
Iiteriul solidarililii religioase prin stabilirea de alianle cu principii
rmali ai Germaniei $i cu sultanui necredincios Lui Suleiman
Mrgnificul. Francisc, afla! in inchisoarea spanioli, ii cere ajutor'
N0 dispera, ii respunde acesta,,.zi $i noapte calul meu e in$euat 9i
rrhia e la bnu". Dupi 1526 trimite ambasadori peste tot. DupA un
hlr(rt cu Poa a. in care se obline de la aceasta faimoasa extraterito-
liillit.rte, apare $i rezidenlul francez nngi singu{ul trimis european,
{cel lcnelian. Timp de trei veacuri, Franla va avea o preponderel{!
ro crci.rli $i culturali in lrvant. Noua institulie este aceea a ca_
legilor
Iilulaliilor, conform careia cetelenii tiancezi nu sunt supu$i
0(o0ure, ci se aflA sub proteclia consulilor-
DJla lungile lup'e relit'ioase care umbresc diplomalra frrncez.l.
{l.rta lh00 u gasm .n lloarc. de/!aluind loal,i mollenrrea l5'atA. ln
tr[ri de inovaliile impctuosului Francisc I, aceaste mo$lenlre con-
liiro ti experjerla chibzuitului Henri al lv-lca
(15E9-1610) ldeiie
hri le sdsim in scricrile lui Sully, minislrul care a adminisiral in
Ir rernarcabil economia. in menoriile acestuia. intitulate P/irci-
botare potn'
iit. apno liei statuh.ti, scris: ,,Si cauli sA stabile$liura
vilc l)ennu s|atol t6u". iar in altd parle: ,,Si Du alragi $i ostilita-
Lr,r iepotolite prin proiecle cale !i depi$sc puterile " De aici a lbst
 292 Jocun pe scend tunii
construita a$a-zisa teorie a ,,botarclor naturale,', in cazul
Pirineij erau un r6spun. r elariv clar penDu sud Si.penlru re
Spania. La vest Allanticul. dar It esr era oare Rinul?
Richeiieu, in rizboiul de treizeci de ani, da). La rord'
complica din cauza mosteni.ii burgunde $i a celor $apte
care vofueau unele france/a. allele flamaDda. Daca Fian
vendrca tot ceea ce ia apartinut vreodata, ,,ura $i ostilitatree
nilor ar fi provocaut. dar pericolul exisra pentru cA. credeq
,din p6cate, regii Frantei au o vanitate care este nui
pentru Franla decat toati ura strdmosiloi,, clsim la Henri
practica veche ln legiturile cu Poarta OtomanA 0a 1604 n
privilegiile obtinute in secolul anterior de Franla). lncearctr
dna cu_ sliruinF prietenia principilor protesland germani.
)cotu tranceze e iluskara de un exemplu. Un diplomal fr
vremea lui Henri al IVJea, mediaziln numele teselui francl
inlre francezi Si prjnNl de Orania, ddr ambele palii nu accep
motive politice $i de prestigiu termenul de ,,pace,'. Medi;
utilizat in locul ,,pAcii" exprcsia ,,armistiliu de lunq, durat!'f:'
Itand un acord care a dus la na$terea TArilor de Jos:
Numele relinule in isroria Europei $i a diplomatiei sunt alC
din€lilor Richelieu ti Mazarin. Richelieu aju;ge secrehr de sl
1616. Devenir prim-minisrru ln 1624, duc; o poliricl de
zare a aulofiLarit de qtal. neurralizea/: marea nobilime si
!ea-zA.panidul huphenol. \4arii de Medrci. pfotecroa.ea sa. in
spre HaLrsbLIgr. ceea ce era rmpotriva \traregier tui Richelieu.
Richelieu Inlroduce uei cuvinr care rcp;czinra busola dipl
nei \rle: ..raison d eut . Esre condus e\clusiv dupa jce.r cri
Dintr-o_dati, factorul crediDlei in retaliite dinFe atare
$j_a pii
rolul prioritar pe care i-l rezervase intregul sistem medievai, it
rirl sau biserice.c. \u lu Jecizi rizborul, ci bumneTeu Bpuum
luunl, setl Dei e$se stdtuds, rezuma un consijier ifrperial gAnd
lui Ferdirand al Il-lea_ Filosofii sau diplomalii put*t it ."Llre
insd pe Richelieu. Mai ales ci a spus in Testamentul stu cA
matene cle stat cine are puterea are $i dreptul, i4r cine este slab
nlai cu greurare incearca se nu fie vinov;r in ochii rnajo.irAFi
mii". Kissinger scrie ce dace ,,in evaiuarea unrn om de stat, atrn
rea scopunlor pe care qi le-a propus esle un test, Richelieu
si fie reamintit ca una din cele mai inllueote figuri ale istoriei n
deme". Peformanreie sale in Rezboi l de treizeci de ani sunt de
gur Dn exemplu_
293
llichelieu a reluat calea antispanioli $i antiaustriaca, ceea ce a
Dus aliante cu olandezii, cu Fotestanlii djn Gemania' cu
rrd de Saxa qi alitura{ea deteminanta pentnr relansarea rAz_
lului de 30 de ani de Suedia, in 1835. Richelie introduce o di_
nratie DrofesionaH caracterizati de continuitate qi de obiective
teme; lung, eliberati de considerente ideologice, doctrinare sau
nlimentale. Slujltorii ei sunt oameni de mesene Franla are un
lnister de Exteme din 1626. Richelieu inlelege rmponanla de a
sale El utilizeazA
r o opinie publica favorabile politicii pam_
ul polilic de popularizare ti propagandd.
Mazarin, cire Feia titlul ti rolul lui Richelieu, e chemat in
lta ln 1639 $i fdcut cardinal in 1641. Un an mai 6rziu deviDe
al Consiliului de RegenJ6, la moatea lui Iruis al XII-lea
ambasador strlin, i se pregrtea 'dosarul" problemelor, panl la
icarea punctelor de interes 9i a celor ce trebuie evitate Came'
lcle cle reuniuni sunt birouri de analiza a lemeiurilor pentru obfi-
ncrea de tedlorii pe cale diplomatice, aqa cum se
intampld ilt ane_
larea Strasbourg-ului. Relaliile economice erau tratate in acelasi
lDirit de Colbea, care vedea in diplomalie o alma prelioas' penlru
ir'rteresele comerciale din kvant, consulii de atunci raportand
h
Amiralitale ca ti la Ministerul Finanlelof ti Come4ului'
Iar in ce prive$te gmdul de devotament al inallilor diplorl1ali
csle de amintit o inamplare pulin obi9nui6. Cunosc6rd inftangen
din partea coatiliei spaniole 9i austriece, fmncezii sunt nevoili
sa
oear; un a-rmisliliu. Situalia era prea grea pentru ambasadorul de la
l'laea. iar ministrul de exteme frzmcez Torey se ofera sA indepli-
rrca-sca misiunea. care fiind umilitoare ii va v5lama ireouperabil
prestigiul pe$onal. A remas insi ca un caz de autosacrificiu inpus
in aceeagi perioatli, franceza devjne limba cancelariilor' limba
diDlomadcA prjn excelen{i. Ea ramane pentru mull timp intr-o
po
z'iie or.rrlegiara. ln RomiriJ pinh in lq24 relegramele a'llba'c
,h'l|lor arrtprotrrLrr mrnr'rcr er.ru reda(la e In limbr fiance'/a
'
I
294 Joturi pe scena tutnit
Cu to^i16 gloria pe carc o emandu pdlarul de la Vef.ai es;
regelui. inllorirca S(otri cla.rce de lirerdlur;. a anelor
$i iol
bilanrul polilic dt Regelui Soarc nu e prin nrmic remarc
ercn ne aJung ca sd ne intrebem dac6 ei a inFles
Richelieu. Ma/!nn a rtrur-o Si probabil cA fiino rurorele
nor i-a inocular-o. Dar muri\e in tbOl )t n_a avut cjne sd-l
ia<c; mai depane. lntar ,Jnr ralboaiele punale tara folo\
rc!
mul,este rizboiul cu Otanda (1667-166b), care ob[ne Fla
produce coalizarea Olandei cu Suedia Angtia_
$i Rdzboiul
intre $i 1679, Franla obline Franche-Comt6, dar t$i
-1672generala.
du$mxnia Razboiul Ligii de la Augsburg se temil
Pacea de la Ry.wick { togT). re,,boiut pagubjror de
Spanrer care trne lreispreTece'arani (e lermin; In 1714.
conflrplul de.-.ratiune de \tat ar fr pfe\upus o rnafirii rational!
canrarue reattsti a cifcum\lanlelor si a
)anselor de reu;ita. ufl
cul suars de avanlaje $i costuri, pe care rostirea cuvanului
rr]r:r€r, uJor confundabil cu o dorinti sau o ambilie. nu e in r
si ie expljciteze. A doua imprejurare in care nu se reg;se$te
liune de stat" veritabiti este anularea Edictulu; de la Nantd
1685. de carc cdrdinrtii probabr' nu . af tr arins.
ti care a pro,
F-ranla un nou cxod al hughenolilor
Sj o inamicilie crescuii a
nrloi de ja noro iie.t.
Daci sccolul XVII esre aceta al Frantei. abia in cel
concurenu Angliei \e Iace \imrira din ptin. as(encrLnea
ei
mlera cu panLr coboraroife a Ffanlei.
Insularitarea Angliei a addugat f6li indoiati cateva
'pecilice in ponjerLJ .ru poliric Si diptomdtrc ldeea ca tara tor
..o pnrra prFrroa\a mo lrt; intr_o mare de argint..(shale.pear,
dr\Llru IarA d( tumultuoa\r \cen; eurcpel)nr rau aelerminar
ensleTr \: c.rllj\e drre entd.pe.rticA raLa de on.c prorc(r unrtical
de pildi aljanlele, de pe contjneD.. Rizboiul de 100
de ani. porni
pun:al pe leme dmastice $i de contrci al tedtoriilor
rormande
brctone (1337-1453), a nurcal o invariantd istoricn in relaliile
xLl!e\ilJre_cu I rrntr. Trepta.. ea Inipo a,,;
N,e,i nilF tle care
oetrnea rI| Frdnla. utlir.ut rmleu rrind p.nul aadi., rc\ritUr,
in t5:
PanA ia l6OC, Anglia se afla in urma Franrei
$i econonricesre
depatiii de Tarile de .tos. ,,Nimic in exisrcnta rimpurie a Brimniei
lasi sd se prevada gr?ndoarea pe care avea si o atfugi.,,(Th
Partea a l-a. Diplo'nalie 295
rulay) Aproape axiomatic se adaugd la lnceput. ca aliat secuftlar
dL$rrranilor $i rivalilor Franlei, in prjmul riind Spania Dar o noua
lio niscuti lot din insuldritate, care-i insPiri vocalia de putere
linrnte a mAr or, adrce rivalitatea cu Spmia de multe ori pe
ul p1an. Cand hvincibilc Armada, flota spaniole a lui Filip al
'lcr, csle distr si in 1588, sub regina Elisabeta
I, statura Angliei
) in aceste doui jocuri de putere, unul pe connnentul european
lhLrl in competilia penm celelalte continente.
l)c$i in matene de legituri diplomatice, ceremonial $i protocol,
glia adopd cu interziere normele rafinate ale diplomaliei fian-
i0. cotitura o face la lntreteiere de secole. Pe plan teoretic, la
li5 apare canea lui Albetico Gentiii, judst italian stabilit in An-
It De legatiottibus . Este un tratat despre drepturilc ti indatoririle
ilor, pomit de la faptul cd un ambasador sPaniol,
a participat la complotul in favoarea Manei Stuat, ter_
[a! c decapitarea acesteia de citre tegina Elisabeta. Mai mu]te
rlri apar dupd aceaste dati in Anglia, conlinand lndrunfiri pen-
diplomali.
Dupn Elisabeta, dinastia Tudorilor, atit de bogat[ in schin$nri
oricc (reforma, rizboaiele, literatuta cu Shakespeare, $iinla cu
Droon), se vede confruntati clr du$manii ei, Stuarlii scolieni La
1603. lacob I (James 1) produce ca rege uniunea personah a Scoliei
ll Angliei. Unei tensiuni pemanente religioasc intre regii catolici
ll Anglia refornute i se adaugi ceada hlre rege $i P,flamenl
lunrcs t persecuta pe puritani, care iau calea Americii, unde stabl-
lc$c colo i incepand cu 1607. Nu depane de washington, vizitam
l[ Jarncstown unul din primele lor forturi-
Carol I, un alt Stuart, doNle$te din 1625 fari sA lini seama de
|ulament, pani in 1&0. in acesl an, conflictul izbucneste din plin.
Prdamentul (care va fi numit ,,parlamentul cel luDg", 1640-1653)
fr-.r funnaL rrupe proprir. In care lrepldt
qc impune prin.uraj ri
.ompete{i Cromwell. Razbojul civil line pane in 1649, cand
(lronwell ia puterea Si Carol I e dec|lpitat. E prinrul tege al Europcj
u re-$i pierde capul in revolulic- Cronwell devjne lord-protector al
l(cpublicii Si o conduce debarasandu-se $i el de Parlament pe care
lL inlocuie$te cu n Consiliu restrens. Moarc in 1658. Dupi 1660,
Sruartji revin prin Cafol Nl II lca (pani in 1685) Este cel care rupe
rradilia Si se aliazi cu Lc'ujs al Xlvlea inpotriva olandezilor' $i in
sliNii, iimp de trei ani. hcob al lea produce asenenca proteste
296 .locLri pe scena l nii
Drin incercArile de recatolicizare fi absolutismul siu falig' i
i688 are loc,,revolufia glorioasn" 9i ln 1689 Parlamentul i$i
\uprematia prin Bill of Rrghl.. inrr-ade!ar. rprodpe in
col se dezbate in Arglia, surd sau explicit, problema t
libertitilor, ca $i a bazelol unei societe,ti emanclpate' teorellc
rate de Hobbes $i Locke.
Resimul Stua{ilor a fost cunoscul pentru conrplia sa lntl
cinev;a vrut sa dczvaluie regelui secretul ce spanjolii pl'td
consilierii $i diplomalii sii Dar regele nu a adlat indignarei
spunand cA nu ; riu ca ace$iia sA-$i iroseasci astfel banii iit
D;esareasca e\pedrlii imrloFiva \a tn curlea lui James ['
iorut spaniot Conaomar reuti'e sa stahileascd rela!ii de aI
regele. Simqindu_se influent, Gondomar declan$a-se conflictel
ciiere qi ptotocoi, neadmi,rind sn fie irecut dupl amba
franc€z, sau cer6nd sa nu fie irvitat cet olandez: Cu Gond
gele pefiecea ore lungi de disculii, de necorceput cu al,ti an
Un subiect ii rpropia: proiectul lui Gondomar ca
clsitoreasci cu fata regelui Spaniei, ce ftebuia si
anumite alianle nedorile ale Angliei pe coniinent Arhba!
$optea cuvinle lmpotriva Parlamerlului'
ii stimula doriniele
si ii mai $i lua ha4i $i documente secrete Englezii nu se
prea tare gtiind pedect ce comunici Gondomar la- Madd
ambasadorul englez oblinea acolo depc$ele lld $i le
Diptomalia continentah a Angliei e legati de balanla
zilele;oastre, istoricii adepti ai principiului etic vor se'
teze folosirea acestui principiu de cefe madle puten
retizat $i aplicat, in special SUA $i Anglia, afiflnand
coltat in prinul rtud pentru ele a fost asislenF Erilor b!
i" lii* "
ri.a mai putemici ce r;b;ia desci
"p.r"r""
iala pe Henfic al VII.rer al Anglieicare re la\a pictgl
minri o brlanra In algerelc careia 'e anau Franlx $i S
cealalta o greutate ce urma si cadi de paftea declst de
lui Henric al Vm lea i se atribuie dictonul c i d.l/ie
gula fiilrd ca cel pe care il sprijini sa poati avansa'
Woisey, un Richelieu al ADgliei, il caracteriza. dupe
acesl principiu. Un autof din secolul XVII, william
( r Llc diplomali liberi $i cu mijloace financiare
imagi;ea Angliei ca limba a balanlei lnlre Spania qi fl
Din ljmpul lui William al III-lea djn casa de
dupi l6118. extinderea coloniilor devine tema e
Partea 9llt a. Diplowlie 29'/
irn alegerea aljalilor de pe continent este cantdrita $i ln lumina
nvantajelor ce se obtineau pentru urmdrirea obiectivului principat.
$c urnirea astfel nu numai irfluenfarea unui joc de putere in defa-
voarea celui mai putemic, dar ti shbirea unui concurent in lupta
Fntru colonii.
..Politici mobilA, chiar inconstant, prin esenta ei ti care putea sA
I'nri pelfidi, dar care reugi de la inceput", scria Andr6 Maurois ill
lNlond Angliei. Se citam mesajul reginei Ana catre parlament ln
| 7 | 2. Ea exprimd ingrijorarea ci in rizboiul de succesiune al Spa-
(1701-1714), Franla ar putea sa,$i asigure dominalia Spaniei
$i
Americij Latine, iar prevenirea unei astfel de uniuni stitea la baza
cu Franla. ,,Cu bitecuvantarea lui Dumnezeu" ea do-
sA nstaureze un real echilibru de fo4e in Europa.
l)upi pacea care se incheie la Urrecht (1712) 9i apoi Tratatul de
l{:Lstadt, in Europa Franta pierde reritorii faF de Habsburgi, l$i
hrge trupele din lnrena, in timp ce Anglia ia cibraltarul, $i pe
rnentul americaD obline teritorii confolate de francezi. Acest
)i se termind in favoarea Angliei, care i$i formeazi primul im-
colonial: aproape intreaga Americt de Nord, insuleie din
c tr supremalia in Indii- Pand la rdzboaiele mpoteoniene si
l8rcsul de la Viena, Anglia i$i continua o ascensiune consrant5
:icnli, iar dupi aceea preia rolul proeminent al dominaiiei in
&colul XIX.
l{ intretiierea cu secolul XIX, aproape doui decenii, pana in
, figura principala a politicii exreme a Angliei a fosr Wiliam
- {iul- Prinlr-o rcmarcabili abilitate in exercitarea rolului de
lltor, arbitru sau aliat, omul cu baianta inceatcd sA izoleze
lu, cintand o alianti cu Rusia, si iftA.easc; Prusia, tot in de-
nlui Frarlei, sA starneascA apoi pe tDrci $i pe suedezi impo-
l{usiei, sn iimiteze influenta francezA in Olanda, se impace
cu Austna penhx combaterea ideilor revolulionare pe conri-
'Icrcnul alianlelor pentru sdvilirea lui Napoieon a fost pregi
lrecasL strategie englezi tenace $i aproape prestidigitatoare.
pot fi neglijate doua note caracreristice derivare din potitica
I loionialista a Angliei. Prima esre folosirea integrali a unei
li, In prinele cuceriri coloniale, diplomalii au fbsl surctasali
hr8rlri paraleli dc nisionari. Fera ca ea si fie dizolvati, in
(lcschizitorilor de drun stau acunr comercianrii Si asociali
298 Io.uti pe tcena tunlii
ile special fomate in acest scop, cum este Compania Bt
InJiilor Onenrale, tondara h 160n.
Intrarea Rusiei in politica mare a Europei se ptoduce
ceputul secolului XVm cu Petru cel Mare. autorul celei
poflante operc de modemizare a societilii ruse$ti, uluitoarei
ploare Si rapiditate. Diplomalia se constituise mai demult,
al m lea, cnenzul Moscovei, care a unificat reqatul si s-ai
complel de mongoli, stabileqte relatii diplomatrce cu
siate euroEene si asiatice. A a\,'ut schimb de soli cu
maniei. I-a 1561 s-a infiinlat un Departament al solilor.
atenlie se di ceremonialului prin care se urmdrc$te
giului lui lvan al Ivlea (cel Groaznic), devenit mare
(1547), care obtire ie$irca la Baltici Si incepe cucerirea
Un personaj cultivat, bun diplomat $i abil srrateg (
neau ,,Richelieu al Rusiei") este la 1667 A-L. Ordin-N
care considerA Departamentul ca ,,ochii intregii Rusii Mari'l
menirea de ,,a llrgi statul in toate direcliile, de a apAra
in toate !5rilc". Trimis intr o nrisiune care contrazicea vedeij
se retrage la o manistire, Il urmeazi un om de aceeati
A.S. Matveev.
Numirea moldoveanului Nicolae Milescu la
lilor ia 1671 arurci lumini asupra dimensiunii regionale al
maliei $i a solidaritAlii oftodoxe in acea vremc. Tarul Alexei
patriarhului de la Constantinopol si-i recomaDde pentru
exleme oameni instruiti si cunoscitori de limbi sirijne. Patri
semnaleaza pc nelericitul moldovcan, candidat la donxrie,
care Stia latina $i grcaca. era foartc cultivar Si vizitase I
(Stockholm, Berlin, Va$ovia, Stettin. Paris) $i sludiase la;
grei(rsia JiI Con\ranrinopol. E.le cr tr cJIr in /ilele
prim-ni shx ar cere specjati$ti de la BruxeUts. Nu se put(
comandarc mai potrivi|a. Ceiitoria in Occideni o intreprii
lrimis al fostului domnitor Cheorghe $tefan, care ciura ali
polrira Ponri ;r ..runul Cum
'pera sj pi rcdobandedsca
putut imprieleni el cu un ambasador al Fianlei legar de
jansenisti de la Pon Royal, dacii n-a. fi plrtut disc ta cu l
blema libcrului arbitru ;i a predcslinirii dac: ccrcurile i
ale nu I af fi privit ca om de litere $i filosof? in vars6 de 35
luJrer/a .ub rn{ru.rrunilc l0r M.rl\ee\ ir e proren,r al tl
, Paftea a ltl-.L Di\lonalie 299
D trimis cu o tllisiune specialb la impAratul Chinei. Acesta nu
oltul decat al treilea lmpirat din dinastia manciuriana Tsing
1722). Ajunge dupi un an, in mai 1676, la Pekin, iar in iulie
loc primirea. Luni intregi, la voievozii de pe Naun, s au purtal
xrlii protocolare, pentru a imp6ca obiceiuri $i pretenlii exotbr-
l0 ale gazdelor (ingenunchere, pati de fugi, schimb de darud.
lite de clinezi biruri etc.) cu denmitatea tarului. Misiunea e de-
111: fricliuni la fronliere, suspiciuni reciproce- M;lescu
c neindu-
lur irnraterie de protocol; panA fi suita sa se disociazd de pozi
lui, iar el o cearta. O audjenli pe care $i ar fi dorilo mulli di-
mli in Europa: un han in jill impiritesc in sala cu 300 de ]nan-
[i cu pene de piun. Trei ]ucriri voluminoase ale lui Milescu:
fltLtul de cdldtorie, Rapa ul oJici\l ,i
Descrierea Chinei c]'t-
[d nu numai infornalii precise, he4i $i sate, dar $i pagini fasci
rtc de obseNalii $i comenlarji asupra unei lumi pulin cunoscute
Nl nurisc $i Matveev era iD dizgralie. Milescu e acuzat de ma_
$i abateri, {:lar sub noul lar Fedorov, cand elevii sii devin iDflu-
i, e rerbililat. in 1695 Peru cel Marc il folosctte ca inle$ret in
lrp.lnia Azovului. Milescu moare la 1708-
l;ctru cel Mare trinitc pe elevul lui Milescu, Matveev fiul, ca
nrul anrbasador permanent al Rusiei in Olanda, !ar5ln care Petru
Mare iSi va crea viziland-o inaginea prin care l-a cunoscut Eu_
il: rn lar pe cheiuri, collvcrsand cu mariD.rrii fi ficard planuri
rlru o floti puiemici. Dlplomalia dusi in timpul lui Pctru cel
rc poarli pecctea personalitelii sale dinamice $i inovatoare. In
iopol trimile ambasadori strilucili ca Ukainlev $i P.A
rlsloi. Se ilconjoare de mari oameni de cultur?l I-a 1711 pdmeFte
curlca sa. cu regim de extfatedtorialjtate, pc fostul domn al Mol_
|vri, Dimitrie Canternir, autor Istoriei Imperiului Otoman Si
ru bru al academiei djn Berlin, pe ^I carel nume e consilier penlru
0r ra $tiinlei $i educaliei 9i penhu alaceri orientale. Matveev e
rlrrl ambasador ]a Londra, unde se produce un incident diploma
l( gmv. E arestat pentru presupuse datorii neplatite. Englezii i$i
l I scana de eroare, dar Matveev nu vrea si !j!ie de scuze. de des_
ubiri Si de iahtul oferit de rcgini. Petru cel Mare cere condam-
rLtl la moarle a celor care au adus jigniri Rusiei Parlanrentul
hrir|nic promulgli o lege a imunililii diplomatice, prima de acest
tfn din legislalia internd a vrelnei lin-
llcalerina a ll-r perfeclioneaze sistemul diplomalic al lui Petru
rfl Mair $i ajutala de sfetnici $i arnbdsadori ca Panin, Orlov ti
 300 Jocuri pe sceM lumii
Potemkin ii continue strategia. pe timpul ei se semneaze
mal pulin negociati din istorie (patru ore) de la Kuciuk
(drumul spre Constantinopol devine deschis pentru
se$ti), p.in care se stabilegre principiul trecerii iibere
$i
rite a \ a\elor rurcettr $i rucesn la Marea Neagra.
Ecaterina a Rusiei (1762-1796) este o bune legfturA lnl
mul absoJuri\l al EDropei Si noile curenle de gand;e cere Dt
societatea. cdfl ea impanAfea aspiralia tuluror 5uveranttor
de a deveni ,,suverani lumini$ti,'. La cunea Frinei iftahim
maticieni ca elvelianul Euler $i enciclopeditti francezi ca
Intreline, ca $i Frederic al Il-lea al prusiei, corespondentd
taire fi d Alemben. Cu colecljile ei deruile lui touis al
acesta mlrea t€ Cabinet du Roi. Dupi modelul Mariei
impAr6teasa Auslriei, reo€anizeazd lnvxfime ul primar o
riu din Rusia in 176J. Conducea o revisra polemica. Toate cl
incoronare i$i scriau coresponden(a. chiar Si cea privala. in
francezr, deveniti limba oficiaH a Europei, incd din 1714j
Impiratul Ausiriei semneazA pentru priDa oare un tarat inl
iianceza, la Rasradr, cu lruis at XIV{ea. pana $i turcii
$i
scriau in francezA documentele. Trianorui de la paris
Ermitage ul de la Petersburg. in 1772, despolii tuninali nu
decidA ,Rusia. Pru(ra ri ALrqrria' imninirca poloniei. Cu
lel au stabilit o coalilie triplA ce va combare Revolutia
sub Napoleon va constirui nuoleul Slintei Aliante_ FaDtul cA i
la titlul de suveran luminat, nu o va impiedica pe Ecarerina'i
priine revoltele Lamnilor aflxli rn conditii nx,,embite
spunea lui Diderot cd e u$or penrru el si scrie pe hnnie, pe cdj
trebrie sA scrie pe pielea oamenilor. Ipocrizja era la ordirca zi
se reflecta $i in conduira diplomalilor. Curierii sunr jefuili, c
pondenla furatE, iDtriga 9i badi paEunseseri in retatiile dintre I
Limbajul pe care ti I insu$eau ,.despolii tuminali,, em cel a
rentului Luminilor. Acesrea erau urm:fea revoluliei gtiinlifice,
a continuat in secolul XVII in toate domeniile. Droducand
voare rard in lumea adslocraticb, dar $i in public. Daci
atracria o concliluiau telescoapele. r(rm moLJ rra a erpeo
electrice Si a colecliiior din dorneniul triinlelor nalurii. Dt
Descartes fusese filosoful european prin excelerli prin a sa
todt' a ideilor simple ti clare, cercclatorii s au grupal in j
_ Parrea a IIl-a. Diplonalk 3O1
n care in\pi.a acum ii leoriile \oc ale lr polilice Dzci eco-
mia polfticA se conturase sub Regele Soare (teoria mercantilisti
r lti
pe agriculturi qi intervenlie slatali este atribuitd doctorului
lcsnay, autolul influentului Tablou economic la i758), sub Louis
XV tea ur alt minisiru, Turgot, rezuma liberalismul enunFnd
tr,o\rl Lai,sczlaire. tait!?. pa\sct. in l17o aparc^ E eu a:upta
iei ndtiunilor aI scollanlJ lui Adam Smith, adevaratul ptuinte al
care a acompaniat ln secolul urmAtor toate acliunile
nancipaloare ale Luminilor'
Enciclopedia FrancezA a apArut ln 1?51, scoasa de D'Alembet
Diderot $i avand colaboraiori pe Voltaire, Montesquieu 9i
. Ei constituiau aoel cerc al Luminilor, intrat in istorie sub
de ,,filosofii" satl ,,enciclopedi$tii" secolului voltaire este
depate cel mai popular dintre ei, cunoscut 9i tradus in toate
l0lFrile continentutui, respectat pentru perseverenta sa lupt6 contra
lkaniei, a despotismului, a intoleranlei. Era anticlerical l6ri rezerve
lacraser I'infame!)-ktoi.c, romancier, filosof, e1 este conside t un
Dfecursor al Revolutiei. Enciciopedistii erau in majoritatea lor de-
i0ti, manifestand o formd bhndd, gencroase $i optimistA a credinlei
il Fiinla Suprem[. in timp ce cre$tinismul lua fome populale ca
lriqcarea pietista. Iezuilii. varful de lance al extremismului catolic,
crlu i/gonili in secolul X\uldin ranle I rrropei
Ca Si revolulia ttiinlifici. Luminile nu au cunoscut frontiere
$ccolul Luminilor se mai nume$le $i Atrlldrrng ( Dnlightenment ir'
cngleze). Esenla lui consti in pdmordialitatea ratiunii. Redacinile
[ ]e merg pana la Refomi, dar Grotius, Spinoza $i P fendorf (in
donenjul juridic) sunt considerali precursori Hume $i Locke sunt
$liilpi. in Geffnnia se numiri hibniz. kssing, Mendelssohn,
l.lerder. fire a mai numi pe ilu$rrii ilaljeni $i spanioli $i numeroa-
$cle curente de enuncipare prin cunoa$tere ti cultur5, cum ar fi Cu-
rcntul Latinist din Transilvaria.
Repercusiunile asupra relaliilor intemaljonale $i ale diplomaliei
ru fost considerabile. Diplomatul Luminilor se distinge prin enci-
clopedism $i pdn increderea in capacitatea ralionamentulDi de a
$usline interacliunea pa$nica a popo.felor.
DacA ar fi si alegem dirtre diplomali un simbol al epocii,
Cot!fiied Wilhelm l-eibniz (1646-1716) cste unul din candidatii cei
n i potrivili, e1 putend reprezenta pent secoiul Luminilor ce a
li)s1 Machiavellj penhu Rena$lere 9i Grotius pentru sccolul XVI[.
302
rcilculul in[inilei
Polihr(Ior, el e magi'rral ca matemalician
i i *i' t .,'| .. ewr on '.' n
;H5"H ";;; '.file4a* aiunge
rli'i.'
l iJ,li
.r
Tij'il':'*': :l:;":; Capitolul6
:_:."I"'$t:.:i
t"",1:,]l:,':1,:;P::1 Imperii $ natiunr
5rudiile la LerpTig rr '' ....^,^-"-" r
arrtiotomane
i"l"t"i'," ,ili" i.i' o'"rectul Lrner.erpediLii
i"""t" p" a; r" *t1 *"I1'" ,o^'J1:e.:,il:,'n'":.lt:a
i .nnui* ^'",,r.,
.u bibliotecar Ia ducele -de Bruns wick APoi
il"";',"d. casa lur e reconsrrtririi c'"'
:::l jT''- l:::
au to'r nu numur cuvinrere ' d/'
:J"::;';.^i"
r""i','' :t "" I "L"il:::?":::"li
;:"1,il.;
';;;;.;;'"'
ili"ll'lJ'li'1;;;, un'"r'"ta "r' sa, rege toncepre si *
ii*'.,,.,-" i-"' 'a stu'rreze limba mondiata
::ff ;1":'li:'.i.;.il;JiJunirore
chimzi.
i]nu cu
tl;lll,i
Ia umanitadi U;**m*#+*rffi
nnffi[t*t**lw
r$$*tru*****ffi
$;.1$'1ffi $,*'''.';lr****

l*-$**$t*'*.1ffi
:"i'""1::ii",""
..,one ii,,r,nse pc inlil:1".fii]i:':,,]|Ji;
,,.ii" i""u,r,n p'un.,. t"l p'*iT:':,; :l:".
i,;;i;:l[,t"*-
l:i:l:j i:"xT: Hlii"l'.11"',.
n^" a;""
104 ' Jocuri pe sLena lunii
boaie (1689-l697, 1'7D2-11 15, 1144 1748, l'151-1769) pe te
americanpenrru lfnloirr ;ulon a,e. in 1785, Jeiler\on dc\rne
patru ani ministru la Paris, unde consrari cu rristele ci in
uitimelor zile ale regalitdtii el ,,era cel nrai de jos $i obscur di
fegul trib dip]omatic". John Adams, viitorul pre$edinte, e
ministru la londra in acela$i an. Trei pirinli fondatori ai SUA
astlel $i bazele diplomaliei amedcane.
Revolulir amencan; e.re concorn ent; cLr rilboiul de i
denli, dar ea incepe inainte de oblinerea victorjei finale prin
rarea aclelor fundamenteie de c:itie Consresul de la Phil
S-ar pfuea cA aceaste adunare de femieri tenaci $i religio$i
ince ezitau in alegerea limbii oficialc lntre engleze Sj
era ia curent cu gandirea vremii $i in pas cu secolul Luminilor.
tionanentul corect, claritatea ideilor ce se adAuga unui spirit
tic. numeroasele referinte la cultura andci. h scrieriie fil
juridice sunt insi impresionante. Rezultarul esre ti el uimitor,
primar Inu o cunsrirude nrrcrrc ne.chir-brt; pand a7i. in
borator s au conturat tendinlele durabile alc politicii ext
lbmarea curentelor de gandire caracterizate de o Drare rezili
in pnmut rand. noui.rar \i-a afiilal rellI\i. hF de lo. e
teristicile sistemului eurcpean. Recurgerea la rdzboi, cucerire
teritorii sriine, posesiunea de colonii, utilizarea forlei, alil
balanta de putere, intervenliile militare. toate erau condan
scnenle. delbJlerile ri Jucumentcle reroluUer.0 \rngurt idee
mina abordarea politicii externe: moralitarea de sorginre religii
carc cuprindea frdtia oamenilor. salvarea lor dc opresiuDe $i
natie, dreptul lor natural la libefiare $i bunastare. Dar nici
tatea cu cei ce lupt, pentru drepturi inaljenabile ru infrangea
cipiul neintervenliei sa! cel al nerecurgcrii Ia fofte_ Pesre tot
fluturi stindardul libeftAlii fi independenrei, spunea pareric
Adams, va fi $i inima Americii, cu binecuvanhrea 5i rugnci
.,Dar ea nu va merge in !tui siriine, in cAularea uror mon$tri ce
buie distrusi."
Treplat insi, principiile iniliale au fost puse Ia incercdri $i irli
ferit amendiri. Astfel Franla era o aliatd a Americii prin fo4a
preiurifilor, ca putere aflati in rizboi cr du$nanul comun A
$i ca furnizoare de ajutor nrilitar in arme \si soldati. Cind mai
Jefterson vine in tsianla, se indepirteazi de senrimentele caldd
lui Fiarklin frF de aceasti larn $i propune o distanlare
Pa,lea a III-a. Diplonati. 305
Amcricii fala de Franla $i Anglia, care ar rrebui se se macine intle
Dispare gustul aliantei $i apare diiema echilibruluj de putere. ln
0le-
linii rnari nerecurgerea la fo4a a fosr inilial respectatd. Sratele
Unite ale Americii, care la independenJi llu ocupasefi decat un
liagment min$cul din suprafala de astazi, redus la o fasie de pe
(oasla Arlanricului. s-au m;nl fie prin cumperarca de rcriloiii
(Louisiana de la francezi $i Alaska de ia ro$i), fie prin destrdmarea
inlui Spaniol ti in mod exceptional printr-un razboi cu Mexi-
oul pentru Texas. Cucerirea ,,Vestului Silbatic', s-a Drcdus Drin
c\rerminarea indienilor. hsre unul dtn paradoxunte aci,.tor lupra-
lori penrru libefta(i. care erau in acelari ump. ca yi locuirorii Ate-
rrei. proprietdri de sclavi. Tureia SUA asupra Amerjcii Latine, as-
0uns6 in doctrina Monroe, nu era in ochii autorilor decat o legiiimtr
scoatere a contineDtului sudic din aria bantuite de rezboaiele $i do_
nri rrria curopenilor colonialitri )i rmperiali$ri.
Pana h Revolulia americanA, diplomaful este flancat pretutin-
(leni de nobil, preot Si soldat, iar deasupra lui sri o autoritate pre-
dominant arislocratice. In America nu exista aristocratie. iitlurile
robrhare revenind ooar ddmini\tratorilof engte,/i. Deci dupa revo-
l|Le nobilul di\pare cu Je,AvarS e. In ceea ce pri!e$te preorul.
Amcrica jeffersonianA adopti o soluiie magistrald: societatea ri-
mane religioasa. dar siatul devine laic. Multiplicjratea bisericilor
rcibrmate ti a altor culte nu ldsa lo€ pentru dominalie sau amestec
in treburile siatului. ci cerea doar respect $i toleranfl mutuald, im-
preuni cu neirlgridita libertate de a al€ge $i practica o rcligie.
IDtreg secolul unnetor, SUA respecta principiul neintervenliei.
Lr sfar$itul secolului insi, sub tirlul eliberirii popoarelor de subju-
8ul colo.ial, America se implica ?n dezmembrarea totale a Imperi-
ului Spaniol. La I898, cu pre$edintele Theodore Roosevelt, apare o
noua rcndin{, durabilS a Amerjcii musculare, care in slujba ideijor
nobile fblose$te fo4a. Theodore Roosevetr cagdge ategerite din
1904 cu poza sa osti$easd, conducard in frunlea trupelor o sarie
,le cdvaleiie pentru eliberurca Cubei de sub spanioli. ta \farril;l
fizboiului, SUA mostene$te in vederea enunciparii ei o cotonie
(Filipinele) $i posesiuni care fac azi parre din ea (ca puefto-Rico,
Guam). Soldatul va ocupa de acum inainte un loc de fmnte aldturj
(le diplomat
$i uneori va ie$i in fa!;-
In iradilja diplomaliei americane, Theodore Roosevelt esre oro
r. _or)islul )c.lI reali\re, de Injruire i\cusiril 5r ,ie aDtrcdre r ton€r
306
sau a ameninlirii cu fo4a. Ceea ce i-a permjs si recurgi la
brul pute.ii $i nu I a impiedicat si fie mediator in
boiullri ruso japonez la 1905, rol pentru care a primit
Nobel pentru Pace.
Celallrlt pol, al $coiii liberale care dd prcdominanF
dreprunlor omului )i in\lituliilor pasnrce este presedrntele w
Wilson, care a renunlat lir neutralitatea Americii in Primul
Mondial, s-a aftturat alianl€i tranco engleze $i a contribuit la
acestcia- Pasjunea cu care W. Wilson s-a consacrat unei pAci
o considem dumbili $i cnirii Ligii Naliunilor l-a ftcut ti
al unui curent care a continuat sA inspire politica ameri
Franklin D. Roosevelt in al doilea si la sfarsitul celui de-al
Rizboi Mondial. Wilson insd nu a cules fnrctele ideilor
infr6nt imediat dupi rezboi de citre republicani, care au
intrarea Americii in Liga Naliunilor.
Pand astazi. Theodore Rooseveh si Woodrow wilson
vili drept persoDalitilile cele mai reprezentative penuu
curenF care au rivalizai sau s-au implelit in diplomalia
Henry Kissinger considern in Diplomatia cd ele ne fumi
delele cele mai peftinente pentru inlelegerca politicii ameri
inceDLrtul secolului XXl ambele suferi schimbdri esentiale.
eveDirnentele din septembrie 2001, apare o noui versiune a
nistralici republicane consnnd din impletirea elementului
docrina lui Wilson, avard o putemica cololature de
gioasA (cu o lran$anti divrziune
diviziune intrebine $i riu), cu elen
putere de la realisnul lui Theodore Roosevelt. in plus, n
posrmodemist aduce operei marilor constructori de institutii
laterale (Wilson $i F.D. Roosevelt) o esentiali revizuire in
prefe.jDlei pentru unilateralism (cu care se recurge
utilizarea fo4ei). Ralionalismul ce lega pe rcali$ti de li
pus in umbr5, ca ii un alt element comun inhibator al celorl
curenle: raporlarea la un sistem de reguli universale,
acesrea. dezbaterea nu e$e inchciaE |ji rcperele fixare incd
Revolulia amencana foDdaloare sunt puncte de referinli pent
telegerca diplomaliei americare-
Alir ca olgini ,Luminle). crr ii .a acror'.au obrecrrve.
lutia francezl seamini cu cea anericann. Ambele erau
liare $j antircgalisle, dar penlru anefcani atal regele cet ti
Partea a 1-a. Dtptotnalrc 307
grau englezii de peste ocean, in timp ce liancezii aveau peste ei
rtratut gros Si opresiv al nobililor pe care revolulionarii voiau si-i
desfiinteze la propriu, recurgand la ghilotind intl-o imensi izbucni-
rc a maniei populare. Ambele revolulii erau anticlericale $i secr a-
fizante, dar in timp ce aBencanii aveau zeci de denominaliuni cu
predicatori $i nu cu preoii, francezii aveau o singura biserici insti-
lulionaiizatd $i putemici. Metodele au fost deci diferite. Dar esenta
0omune s-a manifestat in multe privjnle. Se recurgea de o pa(e i
de afta la un drept natural imprescriptibil. Dovada sunt DeclarEiile
l)repturilor Omului. Revolulionarul american Tom Paine lucra la
lcxlul declaraliilor la Paris, urde se simlea acase. Obiectivul unei
Lcpublici laice, conduse dupd principii ralionale de justil.ie $i echita-
tc, {le o clas6 populdri $i productjvA, deparaziBtA de nobillme Si
uler. se regisea in ambele locuri. $i Statele Udte $i Franla ltureti-
neau visul unei lumi pa$nice. Rbzboirl, cucedrile $i dominalia erau
pr.rse pe seama regimuriior criminale apuse. Dar realitllile externe
lc impuneau din nou recursul la armei SUA pentru a alunga pe co-
bri$ti, Franla pentru a respinge o mult mai periculoasb coal4ie
lormat6 in Europa pentru restaurarea regalidlii. ln ciuda inferioritd
lii, ca qi americanii, ftancezii au victorii militare. La Valmy (1792),
l pldtorii improvizafi cu haine civile $i arme de ocazie inving coa-
l(ia, inspjrend pe Goelhe: ..Am fo$ $i eu acolo."
in dcsf:surarea rcvoluliei, peni Ia teroare, doue curente i$i dis'
pun pLrtcrea: girondinii moderali $i iacobinii inflexibili. Mai taEiu.
oonfliclLrl jzbucnette intre Danton, care cere incetaiea terodi $i
Rolrespierre, care o ata6. Mai mult interes penlru diplonalie eesim
||r Danton, ins5rcinat Si cu apararea extema. La 1793, Danton i$i
l)trfde capul, acuzat de tradare $i de infiangerj. La 9 Thermidor an
11 Ollele 9 si l0 iulie 1794 dupa calendarul revolulionar),
llotrespiene pierde puterea, estc ghilotinat 9i revolulia inra irltFo
|rzi noua o dau cu Directoralul (1795-1799). Fervoarea rcvolutiei
c ilcorporatd acum in expeditii slriinc impotriva Angliei (campa-
ln din EgipD, impolriva Auslriei (canlpania din Italia), ceea ce
sllri pdoritatea militare fi rolul amutei, din senul cifeia se ridici
1|r lan5r dpjtan de arlilerie, Napoleon. Tot sub DirEitorat aparc un
t)0,sonai ilushx al diplonraliei, Talleyrand, care s'a ocupat de re-
llccrea instiiutiilor diplomatice $i de fbrmarea personalului. Prin
{lesliintarea Dircctofatului in lovitum din Brltnl, Napoieon prcia
lnrterea $i meDliDe pe Talleymnd ministru de exteme. lnpotriva
308
Frantei se formeazi in 1798 a doua coalirJe
Austria, Rusia $i Turcia, ultima speriatd de prezenJa
Egipt. Sub Directorat se produsese un act de resocotire
plilor imunitnfii, cand austriecii ucid pe rrimi$ii
gresul de la Rastadt, ce lntmnea diplomati pentru a dez
rele Sfanului Imperiu Geman.
Revolutia francezA a fost un seism Dolitic de mad.
pentlu lumea europeanA, Cu toate rezervele $i
excesele ei sengeroase $i extremismul iacobin, ea a rArnAS
de inflexiune in istorie, prin lovitura dati sistemului ab
serbarea bicentenarului ei. in 1989. evaiuarea s-a fecut
Fnn patimA $i cu mai mult6 nuanrA ca oricand. Pentru
fbst $i este un pretext continuu de reflectie. Diplomatul
obligalie, un analisf al sdrii de lucruri lntr-o Bre
loate camcteristicile sunt sau masuabile, sau vizibile.
[e o tAsaturtr vitalE a societililor: capacitatea lor dg
schimbarea. Putine subiecte Dot fi urmerite mai etent
mat, Putine teme au o putere predictive mai ma{e ca
tabilit5tii. Cand se introduce conservatorismul sau
pericolul schimbarii violente iese la ivealr. B o lego
din regimurile existente la lnceputul acestui secol XXtr
ceptibile de rhsturnari violente? Pentru observatorii
volutiile sunt Drodusul inevitabil al celot ce le vor
Ele sunt implozii de sistem, rez.rllat fatidic al mi
in societate, i nu explozii montate din exterio.. in
franceze, undele seismuiui au fost propagate de riz
oniene, chiar daci ele expnnau aspiraia de
tmpirat.
Sub Bonaparte incepe un nesfer$it dans al
puncLale dc Inagrsrrarele lur Io,vrruri mrlilare.
sfinlefte rezulrateie,vicronrlor oblinure ti
viitoare. IatA o succinre ti elocventd cronologie.
Alpii, coboari in ltalia ti zdrobe$te pe austrieci
1800. Pace cu austriecii la Luneville (1801). Pace
ventie seffeta (1801)- Pace cu turcii (1801). Paco
Amiens (1802). Napoieon imperat (1804) $i rege &ll
Alianla anglo ruse Si a treia coalife cu Austria.
Inlelegerea .I rur(ii. prct cu ru\ . \rcrnna i
Ulm. Intrarea in Viena. Victoria de la Aust€rhlz
Partea a III-a. Dblotnalie 309
so austriece (1805). Tratat franco-prusian Ocuparea Veneliei,
Dalmafiei, smlqitul dominaliei austdece in Germania 16 sta-
,
germane fomeaza Confederalia Rinului sub protectia lui Napo-
n. Turcii 11 numesc pe Napoleon ,,Padj$ah al Franlei, aliatul cel
i vechf' (1806). A patra coalilie: Anglia. Rusia, Prusia Victoria
la Iena impotriva Prusiei, iffarea in Berlin. Victone impotriva
0ilor la Friedtand. Summit franco-rus la Tilsit (1807) Riscoala
Spania (1808). Victoria imlotriva Austriei, Wagram (1809)
la Schdnbrunn. Punct culminant al cucerfilor euopene
810). CAsdtorie cu fiica lmDaratului Austriei. Faza finah. Cearta
Polonia cu ru$ii. Invadarea Rusiei (1812); infrengerea. A
coatilie: Anglia, Rusia, Prusia, Austda. B66lia natiuniloi la
pzig. infrangerea lui Napoleon Si Pacea de la Paris (1814)
C€ vede un diplomat in acea epoc6? Completa subordonare a
lomaliei faf[ de rdzboi Si cucerirea amat[. In teritoriile subor-
tate de la Baltic[ la Mediterani nu erau ambasadori, ci adminis-
prinli Fi plotectod. Diplomaria se fbcea Ia varf $i tu cancela-
Diplomalia se confunda cu polilica exteml ti era personificatl
,
ministru. Napoleon continua sa elibereze ,,republici suroti" (in_
Elvelia), ocrotindu-le de monarhii lacomi, pe care ii lovea
ai reveneau mereu i4 sase coaliiii antifranceze incisive, timp de
doud decenii. in jocul acesta, Napoleon a sfa$it prin a-9i
coroana imperialS $i a-Si face fralii regi: Joseph ln Spada,
$ in olanda, J6r6mc in Wesfalia-
ln diplomalia sa. Napoleon pracdce un stil brutal, jignitor Si
in!!tor. Tallelrand este totdeauna Politicos si rafinat El ttie
dcslac, repede coaliliile cand vicloiile o permit $i st impiedice
sturci cand ele se relac si devini durabile Putini diplomali au
It se converleasci contradictiile de interese ale duqnanilor in
!l Frantei ca el.
Cl]nd la 1807 Napoleon il indepafieaza din post, Talleyrand,
i|rtuise intrarea lmpdratului pe panta coboratoare (faimosul sitr
,,inceputui sfar$itolui"). tqi oferA serviciile de consultant se
ftnldratului Rusiei. Ce sA ne mire mai mult la acest personaJ:
dc loialitate, venalitatea. cameleonismul sau capacltatea lmen
I supravielui in tumult $i de a servi in continuare $i sub alli
ni interesele Franlei? Cand Ludovic al XV l-lea revine djn
dlrt)ii ciderea lui Napoleon,lnlr o convctsalie cu Talleyrand ii
\rlzar acestuia cd a trAdat pe lolj pe care i-a servit: bisedca ca
I
310 Jocuri pe stena tunii
epi'cop. regahlalea. re\olutja pe Napolenn inlf_adevar,
vorbe$te, a rAspuns Talleyland. ,,Eu am observar
doar ca a
ghinion celor care m.au neglijar.. A devenrt
mrnr\rru de
sub Bourbonul re\taurrr Si a tosr un per\onaj cheie ai
ce
imponanl erenrrneDr al epocrr poslnapoteoniene: congre
vrena rnn acecl ( ongrcs. diplomarja de\chJde o noua
,
istoria eii Diplomatia multjlaterali, ce va fi reluata
cu ze1
viitorul secol.
Congresul d€ la viena fucepe in toamDa anului 1814.
uniune triumfali de nivel inalt a pulerilor ce au scapat
de
lor comun, Napoleon, $i care vroiau acum si redistribuje
rea-lui. intronind o nouA ordrne. Balurile serbdnJe
Si s_au
r:uai Lncelarc. ..( ongresul dan,ea,,a..\e \punca in
epoca.
exuberanta victo.ioasi existau interes; diferire. anim(
susplclunl. ^sa
tn centrul atenliei stitea Mettemich, cancelarul
$i geful diplomaliei austriece, ajuEt de consilierul siu
dlptomat versat el insu$i. Metternich ela pnvrt cu neit
Alexandru I, larui Rusiei, care il considera inrrigant
$i mi
Taml gtia cA sub cildura declaraiilor reciproce. Anglia, Ar
Franla li pandesc fiecare gest, suspecrand;l ca vrea
sA se
tru_ntea alianlei Ceea ce era perfect adevirat.
Anglia era I
tata de.lordul Casrlereagh, minisrrul de exteme_
Nici acestj nu
in ochii urutui un om de incledete, dar mai putin odios
d gra-
Metterrich, era penhx Alexandru,,un pedant rece
Vetremich dnret_si fre dLilorul ice.ur cor. Ja. panrrura!
scn\a de lapr de TJley'and El Inlri In ,ceni cerind .chrmbari
p(oceduri. De ce doar patru puieri convocatoare,
cand au fostr
senxutari ai acordului de la paris? Sd fie invitate
$i Spania, pot
galia )i Sucdi". De.e in p.oiictul Je Drurocol \crie..aliari...
ceer
e\clud<a franLro DunJ gAi:igi! tlcuta x In\l cooplat rn
comitetul
stans d€ conducere. Talleyrand a identificat mArul
discordiei: i
lra taruluj dc a ?;stra conrrotul asupra Ducatuhi de Varfovja,
carc I ocltJ'e de ta renagere, tur \ pot<on lr
elmnd tsnser
..|nncrprut tegrrimiralii . cunfo n c,illr.r nimcni nu ivca
dreprul
rne\(,,e rctto.ii pe cirre nu,e no\cda rrjrnlc Je l7o).
Ascunzb
Lrr \e.lun, ur. Drin.ipiu d." iu,tilie rt\o.Jl Lie
cei pr(/enli rmpotri
lui Napoleon in anii cuccririlor sale, Talle),rand apara
acum i
tatca Frantei Si limita aspiuliile de expansillne
ale celortalri.
Pdrtea a III-\. Dit loma[i! 3l I
('cca ce erau pentru Talleyrand $anse de discordie. pertrtr
lonrich erau ri;uri de e$uare a Congresului Analiza lui nu era
pulin rcaliste qi profunda. Cel mai bine se inlelegea cu
ercagh, ambii suspicioqj la int igile hi Tallc]'rard. dar mai
, l.,.chema de irr.re.e a lui Ale\andru. qce\la \e simLtd bine in
I central. Cine invinsese pe Napoleon? Tinea moni$ sA intre
umfal cu trupele rusetti in Paris (de la care a rimas cuvantul
lntro pentru cafenele). ca rispuns la prezenla lui Napoleon
la
scova. Cotua Ducatului Var$ovian voia si acorde Sa"\onia,
zAld de colaboralionism cu Bonaparte, P siei. Nici rufii la Var_
ia. nici orusacii la Dresda nu conveneau lui Metternich' Austria
se simGa bine intre o Rusie $i o Gemanie puternice lar
stlereash em consecvent obsesiei brltanice de a limita accesul
ilor in-Balcani, la Bosfor fi la Mediterana Cea mai mare putere
vrlA a vremil, A0glia, judeca totul in lumina asigurarii ciilor de
municalie cu Orientul $i lndia- lar in E ropa n_o interesa decat
pe care do-
lirurta 1[riior maritimc ca Spania' Pofugalja si Olanda,
&lt sA le protejeze lmpotriva lacomelor
puteri terestre' Toate con-
flicrete seiotutui XX sult prefigurate in ncgocie ]l} de la Viem'
diplomatului de a naviga printre stanci Dar orica6
Estc destinul
nrcryie era abso$iti de targuielile teriloriale' ramanei loc $i pentru
voia pace'
0 rJ;ocupare mai large. Europa era situl5 de rizboaie Sj
oiicate ;fisi ar li tesut Metternich, in competi,tie cu Talleyrand,
lilsim la el ;ferinle aproape Profetice la ,,intercsul comun", la
E-
r,,nr.u u ma.. entiiate unita de acesl interes. Mettemich se
fu$rc se faci pacea in 1813, cand Napoleon ru cra complet infrant'
li lace o vizi6 in iunie 1813, ii duce patru puncte ce rczum' prc-
lcntiilc (medierea Austriei, conferinla beligeranlilor l't Praga' ter-
rrrcn limite august, suspendarea operaliunilor miljtare). dar
NaPo-
lcon rc1uzd-
Daci unea ceva pe membrii noii coalilii eta frica de Napoleon !i
lrica de revolulie. Daci frica de Napoleor nutea fi vindecali ra-
rurinea teama fale de repetarea modelului seu Iat in materre
de re_
volLrtie. dupi 1?89, toale marile puteri se Stiau vulnerabile
iuvantul preferat era echilibru' atat in vocabuldrul politic al lui
Uetternich, cnt $j al lui Castlereagh- Solulia a fost aceea a unui
cchilibru desemnat pe plansa lor' Franla revcnea la frontiercle ei
rofmale, Pirineii 9i Rinul Pierdea ceea ce adaugase prin Olrnda'
Ihnovra, Piemont, Toscana ti Roma, coasta dalmati $i Carinthra'
I
312 Joctn pe scend lumii

Pierdea cordonul imens de state protejate: Confbderatia

Westfalia, Saxonia $i Bavaria, Elveda $i nordul Italiei,
rotunjea pani h granila elvetiana cu Tirolul, se asigura
dia, Veneia $i Coasta Dalmati, prusia se inregea cu
nu cu Saxonia) $i Magdeburg, polonia cobora panl h V
Frica de revolutie a fost mai eficieDta. Congresul a
AlianF care a durat trei decenii, fiind o prob6 rcnurcabi
bilitate, alt termen cheie ai lui Menemict, care a veqheat
onarea aliantei- O fofdreati conscrvatoare a controlat
butind toate incercirile de revohb sau liberalizare.
bot de inamic em un tanAr studios, pletos, romantic,
eliberarca nalionala. la regim conjdrulronrt. la
$i care nu putea fi dec& un iacobin supravietuitor sau unl
tist deghizat. Acest ianar a inceput si-$i lace loc treptat
diplomatic. La scufa Revolulie fiancezi a urmar ojumel
col de contrarevolulie instiru{ionalizarA. Revolutia din lg4g
aceasia parantezi istorici ce adNese nobjlimea Si clerul
j
iar ceaialti rnerarc va fi predominanr lajc6 $i ftre
energia iDnoitoare a societitii, reprezenrati de rinerii
cauzelor nationale.
tulr rnrlizrte cu atenlie Si devin actuaie.
Capitolul 7
Modernitatea
l)cntru a caracteriza secolul XIX prin cea mai importanti achi-
a sa, trebuie sa pdrasim terenul politic $i militar li si descope-
orocesul cel mai adanc si lnnoitor constand in modemizarea
icreflor. El esle fructul revoluliei industriale care s-a produs in
rul acestui secol in Anglia. Tranzitia de la agrar la industdal nu
lbst u$oafa Si a presupus adanci schimbiri; unjversite! hum-
liene, mul6 cerc€tare stiinlificA, urbanizare, condifi sanitare
nitilite, productii nari $i bogale, uzine, transporturi 9i comu-
rtii. olel si chimie. circulalia bunuilor si capitalului. Cand se
ina sccolul existi un sistem intemational mai semnificativ din
de vedere comercial decat tot ce va cunoa$te secolul urmitor,
, cutoali globalizarea sa.
Un scriitor irancez din acest secol XD{, Alphonse DaMet, il
mcite ,,secolul stupid", eticheti mull citati. Nu este oare mai
rivit sdl numim secolul ingenios? Sau abil? Sau judicios? Di-
matul claseazd secotelc dupi numiiul de rizboaie. Inlre puterile
ale vremii, in secolol XVI au existat 26 de rizboaie;in secolul
II, 14 razboaie Gau 17, daci luim separat cele patru faze ale
,boiului de 30 dc ani): in secolul XVm, 10 Fi in secolul XD<, cel
pid, doar 6! in prag de nou secol xXL lecliile secolului \aIX

Dupe 1848 Europa se doteazi cu noi state nalilnale, fruct al

trn,r reiSluiii burgheze $r democratlce. Apu doua slale man: Cer-
Irioia $i lt;ta. Sl constituie Belgia (1s30). in noti-, N**du
""
dcsprinde de-Danenrdvi; daara'rnenEEe$aia la suedia pani in
1905. in timp ce Finlanda, ducat autonom rus, deviDe republica in
tlcpeodenti abia in 1919.
Toate imperiile (Anglia, Austri.\ Rusia) rhman in tuncliune
I'llni in secolul urmetor, supuse insa rcstului decisiv al modemizd
rii.To e construiesc cai leratc si se ocup: in lnod primordial de
 311 Jocui pe scena Lunii
ecoromie. Sunt renarcabile eforturile Austro-Ungariei de a
avansati administralie publici ti de a face baronj pe cor
de vad- I-ista imperiilor cre$re cu Franra iui Napoleon al
cu Germania, unificatd de mena folle a p siei milirariste.
nrzarea are ca precondilie irdepiflarea obsracolelor ce srau
spiritului de intreprindere, a libeftifi de gandire $i a preval
gii, prin separarea bisericii de stat $i pdr abotirea pivilegii
periile secolului XtX sunt nobitiare doar la varq
li
acoio
ele sunl in fapt imperii burgheze. intre e)e nu sunt, de rt
Parka a IIl-a. Diplamalie 375
tcrii industriale, maritime ti coloniale' dar $i de un stil sobru $i
sler. Avantajul Angliei faF de celelalte impeni era structura er
flanentara c;nsolidald. care dadea un rol crescut societalii ti asi'
rr stabilitatea, in timp ce militarisnul prusac, adslocralia hab-
qi iniljativa crea-
rrgicE si larismul cvasimistic sufocau energiile
po-
l00r;ale principalilor lor rivali. Un numer mai marc de oamed
en-
lllici erali disponjbili pentru pozjliile de fmnte ale diploma.tiel
llt/e, dr\rrngalrd 'riluri drlerile oe rcelea$i lemc persr'lenle Dupi

boaie mari in acest secol. Foamea impedah de lr'r lirrn Piriri ca.,lereagh. marele inamic al lui Napoleon de la
potolita de cuceririle coloniale. Ele absorb toata enersia disr
(:{-nurEsuf-d6-liv€na;-frmeazi h
carma diplomaFei engleze
(.,lnrns sr lofdul Palmerslon ALe'la \pureJ id
opiniile sunr mlri
a manlor puteri. Chiar sr impenile lu.reaza .u mioruure nu 'e rmP ice in ca-
timpi: conservatori ;i liberali. in Anglia reginei Victoria, trin:effipe rmba'adon sa
1\ri rird inleres imedi.rr lorzii Clurerdon )i Cran! Ille-il|l.oduc 5i
vatorul Disraeii o face pe regini imperitease peste imperiul
nral ce conlinea India, iar iiberalul cladstone d6 Angliei rol
l;,,,;i;;.;;; ;; ;;;;; ;" r-u*'.;;.r ;n .fi;[-.lipro1u,i.a
apiriloare a dreplurilor poputaliilor din Balcanut oroman. i r ii",, .i'i;t..', i''pc-r{eitat dr,pa I qo'/: c? speciarrare ; la-imo-
tLrlui Civil Service.
In !!1!4 4!e!tui slglilalrjcJqls-itsdpilinar, care pare
Felul neostentativ $i abil, cu o masivi recurgere la diplomalie, a
cos unora. cu rizboaie puline, profurd in materie de procese
unracterizat aceaste hegemonie englezA a unui tntreg secol Si
in_
la capitolul spectacularului sti un hegenonii
rDiri sludii actuale cum ar fi lucrarea din 2002 Doud
iitica extemi se face in cancetarit gi-prim-mi*qtrii nldiifl (ilritania 1846-1914 ti SUA 19'll 2001).
lin lor li se atribuie ana ti peformanlete negocierii); pe scena
ci jnlemd, diplomalul esrc dat la o pafte de revolulioDarul l ,. O 4l!i domnie indelungate in Imperiul Austro-Ungar, cea a lui
in colonii sti in umbra guvemaaorilor Si administratorilor
4x;#1,':;l;:;:l"Tf :"?i*:tili:hftr'ffi':f ,"i:;
dm metrDpoli. iar f'e planul docrrinelor, ideologii scriu el ca bafonul
$i austriace,
[lle figurj au i]uslrat diplomalia coNervatoarc
citette. In realitare, secolul acesra aduce un salt considerabil in I
pierca Si interactillnea socielitilot creeazl relete delT)Ile de Ncumann sau contele Buol
lr ,r/ul Frcnter. Ll.rpa-IgLkJrand. diPlomdrra tePublicrnr in
-.r;e rrirnere ri are-frtrunrea er ner5onaje din lurn(a inoriei ir
carc Si dephseri umane, de capiraturi
$i bunuri. Telegratia,
rerate F vapoareie cu aburi au fumizat baza tehnjci a acestor
r (;uizot. si a ljlerelor, ca Lamartine. I)upe reslabilirea imperiului
Prin lunclia sa eminenri de ing.ijilor al retelelor societililor u
reprezentale in acesr sccol'in principal prin state. diplomalul a
sul Napijjiiiiii ai iti:iea, care Anauce personal politica extem6,
nunreroqi diptomali se disljrg prin abilitatea cu care umfireau de-
actor cople$it de griji $i sarcini. De aceea mAfturia lui e D
Dennu de\l;)urrrcd e!( in enlelLrr )r a
sclcj€4i{oberi de djreclie ce lineau de stilul inpiratulur'
lrcceseJur i.torice. z'-nu"io)anlan" un actor principal pe plan european ti global,
tqr-rn-flringcrea lui Napoleon $i intrarea lui Alexandru I in Pads
Pe.cenn lumii. acrorrlnari irn..ei mo5tcni!i drn.ecolul
t;atcria ruside diptomali cuprinde rl9 orlov, ce se distinge la Con-
^
rnnu\ a (\r(
tntct fdrrr cne t\nglja) |I d pL (r(J
c,re p. erel uornlnan
dominant;
m.ri brnc Je n .Jl; de r|i. pirxi td a Duitea Ra/bnr Mun uresul de ia Paris, pe ambasadorii de sub Cancelarul Nesselrode $i
;uDrinde De la miilocul secolului pe N D. Kisseleli la Paris, Men-
en^glezi em moneda de referinli. O donmie lungi a tqfGi V
(l yiiov la loarte, Biumov la Londra, Mevendortf la Viena, Budberg
), nnperEieasi dupA I 876, ,r dat numere oe !,epoca
83 7- I 90 I
riani" unei perioade caracrerizale de dezvoltarea pini i; apo
ir Bcrlnr. Diplomalii ru$i, ]a fel cu !jirul de generalj, cuprind
IrLmcroase nulne slraire.
 .*a'qtl*f
I
316 Jocuri pe sce a lumii

Inteaesele strategice ale acestor puteri ernu exfem

idenrilical. Angl€. purere mantjmd $r 5!6pdnA a m6rilort
lrolul srimrorilor. dar ii Jrnii teresue de acces. in special
Ttrcia de[nea Si una ti alta, era deci esenlial,
care se temea ca mo$tenirea ,,omului bolnav" si nu
la Bosfor $i in Orientul Mijlociu. Aceasta o fxcea
soarta Balcanilor.
Franla avea aspiralii in Africa, dar ajtele mai
ropa, urde locarul de nelini$te se afla pe Rin, ra granlla
nia, iar altele o indenmau sA-Si inrareasce puterile in trie
Italia cu pdoritate
Rusia, cu o situatie relativ stabilizatA h granila ei veeti
.
dou, sigeli de inainlare spre (ud Clurciar Si .rn sud_est, tliie a Sev
CentralS. In plus. panslavi\mul pe care
plus, panslavismul care il incuraja
jncurara o desen
tectoa.ea popoarelor din Europa de Cenlru,i Sud_Est.
inrr. acesr. put.., opu." in au,"uu
exisLau inrere.e *1. :;.*;*m:tif darorir'
: "j:l';*",1"" J:"';:'ft J#ffi 1l'l;
" spnjinului ce r-l acord; ucir
Anglia versus Rusia, Franta ve$us Gennania. Mai exista ff;i',i i" l";;i-;;,iv. incturnd Rusia. d:llf.P,Il::-g-!il:'"]l
cuparea comuna de a nu pemite dci uneia sA exercite o ir*"rr. i"r1' .i'.r pureri.
absolutA. Iar metoda cea mai bunn de a impiedica

l'Jln"Ji'J:Tff [[,",iliJ.iH.ll;illf iiiilil;;;;;;'

era sA culrivi inamicilia reciproca a celorlalli
$i si_i lii (
tensiunile bilaterale. Era un teren propice unei coreg;afii

liT;:Ti"1"*o"t
u' o" r"i, sau cvadriluri pentru faceiea ei
lll ll ;,n::lt ffi;: fl ;,H"';;l";i: :'"T'" ii,'i!l ii','ff '
irL p'*1" oi" c"r.rnix Ld P'lris se inregsrrcara renriunea.lrr
rup(rc a c(hitrbrutur ,c inramptd In limpul
^.Prim.a oe l. I85J-t85b Trrut
Crimeci.
't ;Ji."" ce \rnlearr con'liruired Je noi \tate na\io-
Nic"tae r dcctan*io
plomatici care a fost premergtbire rizboiului, propundnd
"""1"
i"]" *ni* oooor*r"^it.r.f"turoper' rema ce vd cuprinde urmaloarele
un panaj al mostenrfii rurce)ti. Inlf-un momenr neootfiir.i.
ll::l',,iltH.n'::*i:i'T,'ill's,,ili1i::i;i'#;"11fr :fi ;
l,irff,gF;ll capacitaiea ceLilitiF-puleri de a i se opune: in:
" i"l"i, ;;,; a.r...br ed lor In fa\ oarea unor nariuni noi
i"".'i"io.r;i..i
era nesocolrla polilja trance,,:. impfc.rti in froGlare.r iiadili
locurilor sfinte. rol in care se izbea rie pretinliile ruse9ti. N t,_+"ry+.f*i#**l#,ii"',li
tand r€zultatele demersurilor sale qi nedescurajar oe neacc
olenei de catre Angra. care rn:ti mcnriona ca ni. i l-rarra. nici
rna n te crte de o a.emened il|telegete oildteralb, Menl
jrff ;fffi :,+:TJii,tl"##,:{ft
$di5+jtf
amba.rdorul ru.. pre,,inlA un proiecr d< con,cnr,e ru.o-ni ;iillXli#iT*@""..*.,*,i;1ilffir'.1su68,.:Resa'|ul
j
toate pretenliile carig;iia;de Rir-sjei, mA ii
|; :H':X# YH##ffi jkl#-a o d,mrn.iune
tecmrui-SnDusiloi6rloddc$iai -sailtrajruiui. lln apiaitd liireresanr,
sizand ezitini tn-euviin-I enEE?., airba-{adorul Srratford Canr ,x l i l "*n; ;:,:;:1 l"!1l fi
trimite ]a Londra o copie a tratatului propus de ru$i, cu o l
l i: rttr,. F L i:l tiT
modificarc: in expresia ,.dreptut ae a tnci propuireri,' gur
ltn ::,x'il:ilil, :' :;l:;:':il;lll'1'.1""1'' "'..,.,,d,,, c, eer/a
 318
legdruri cu cei ce. a\emened,ur. lupl6 penlru,dealuri
Alege arena internafionale ca rcren de actiune.
Scurta biografie a bihoreanulbi cheorghe pomul este
pentru penoada aceasta, Romanul ardelean face parte dilr
revolutionara a lui Kossurh lnjos la 1848, se inroteazd
mie de cimefi ro$ii ale lui Caribaldi pe la 1860, iar dupA ll
cdpitan in armara nordista a lui Lincoln, unde avanseaz, la
generai. S-a distins in luptele decisive din rezboiui de
cum ar Ii crLcerirea Atlanrei. A fbst numit consul Ia
unde revolulionarul devenir diptomar a murir. Ur crucifA
can in cel de al Doilea Rizboi Mondial s-a numir pomutz.
Generatia pafoptistd a TArilor Romane este risipita prin
lele .rl:iine. unde praclic:i u diploma!ie ./uan! td teirc, t1rtr
tare oficiali, anticipfud dezvolriri performante ale di
secolul XIX. Tinerii romeni aflali in Occidcn! sum pre
bitilei pentru opinia pubtici. Brarianu la tnndra s;rie
ft-1\ cu reguladute nolile de.prc l6rile RomAIe, la
veac. Ei viziteazi personalititile vremii, le dau albume cu
$i informalii despre lArile lor. Nici o oponunjrare Du e pi
clusiv aceea a lojilor masonice.
_ Limbajul acestui diplomat al unej cauze naLronare esrc
din alte concepte $i are alr stit decar diplomalia imperidli,
mare, nu este dccat o tuanslatie modernizald a metooetor
predominante din secolele anterioare.
Unificarea Germaniei. al doilea eveniment carc sclrr
aparilia Italiei harta polilici a Europei, se face dupi alt al
plomatrc decrt ccl ilrlian Miscarcadejo. in.uc a soci
captata in Germania de zona puterii ti lransformati inft o
militari- Eroul sdu principal este Bismarck. Et reu$e9te sI
rizboiul cu djplomalia imperiilor, ajungand ca la sfer$irul
sului micul regrr al Prusiej, prezent in arena europeani de la
si devind un nou irnperiu ce vajuca un rol cenrrar pe conuner
, B:!4lLqlEqjca o dlp_l9l!!! 3r]qlrlus cJ o p(
r.
i o'r ecrrrutlr ufrnii l peFeverenr. rdaplrnd regull
crrnrsre
lanlei la aspiraliilc sale. Manuitorut ciasic al batanlei ie i
afara lerenului european in cazul Angliei si regulile aplicare
nu se potnveau pentru Prusia, care prin dimensiuni fusese,
nina atuncide altii pe canllrr.
_ Bismarck a adaplat balanta la nevoile l i. A p:strat regu
Canning: si nu te angajezi pripit fi si afrepli. D;r in pluJ a
ParPa o III-u. Di,lotnatic 119
de a se oferi tuturor puterilor ca aliat posibil, convingan
i ca are interele comune cu ele. l-e folosea apoi, pentru a le pi_
I imediat ce strategia sa de ternen lung o impunea.
Ucrmania era o ligi nestructurati si diversa, patronaii de Prusia
Alrstria. aceasta din ulrnd conservaloare ii opusi mi$cirilor de-
ice ti autonomiste. Dimpotriva, Prusia a vrut si devind ex
acestor mi$cari $i si debaraseze pe ge.mani de supremalia
iace. lmperiul Habsburgic era deci Principala sa liDte. Cum
avea acela$i d$man, Bismarck a ca$dgat mai intai neutrali_
Franlei in conflictul sau cu Austna $i succesiv pe cea a celor-
puleri.
Nepurand proroca Ausnia direcl pe tema hegemoniei asupra
nrdniei. Bllra-rcl a:real un preludr; in care a a;r Auslria drepl
[cned. A convins-o ca impreune sd declare rizboi Danemarcei
IlrL oblnerea succesrunl la oucatele 5cnleswlq-Holsreln. Acescar.
prerrfd"6u-Il-aieffiffi6Gcut in posesii:rnea comuna si tem'
i a pulenlor invingatoare. Dar neinlelegerea Ia impd4irea prezii
Prusia fi Auslda nu era un caz european $i deci Prusia a putut
oca un conflict cu Austria. dupe ce s-a asiSurat de acordul Fran-
cireia i a promis compensalii. Estc taimoasa ir Ahire iltre Bis-
.l "r NaDoleon rl IIl lea la Biarfil/. In l8ob Au$ria este int irNa
s+lqrllc Pnr..t-J,pi.i-c!c,:rc,ii,Ji,s,li*lElElne/ulrdrLl: /
ir'rna u ie:irdrn Contederrlid Cermana. ceea ce ia pennr' lJi /
Iui mari- Acestia nu puteau inlelege ,,marele plan". Austria nu ue
huir .i raman. inamica, La.i acum rnarnic,rl. plngiF{-der-e.lte
ljrJn:a,-Prele\rul rarboiului . u fmnF a lb\l imprum lar Jin recu
riliiiiJicola r scco ului UeJut: LandrJalura unui Hohenzolle.n ld
lrurul Spaniei, pe care Napoleon nu o accepta. De$i candidatura a
lost rctrasi, Bismarck a starnit nandria francczi, pubficand 9..]!9!g
tr mi din care, prin modjficirile lui, rezulta ci un reprezertant
iranc;;fusese jignit de regele Prusiei- Napoleon al III lea a decla-
rrt rizboi, pe care 1 a pjerdut (bitilia de la Scdan) in 1870, o dad
urL tfonul. Thiers duce negocieri cu Bism ck $i pacea se lncheie cu
'li.rtatul preliminar de la Versailles, care cedeazi Alsacia $i o p4!:e
din l-orettc-rma,-riei. iar drDe'€-venrneniditl-niuneidt la F;is
{ii in:buq ;; pacea se delinitivcaza la F.rankfull
pe Main.
 320
lncoronat la Versailles, in lara invinsilor, impirat al
Germanii, Wilbelm al lllea complereazi lista imperiilor c{r
I
nou 9i agresiv. Sub ochii ruturor celorlal! apAruse un
viza un loc special. Acest lucru s-a vdzut in pac€a de la
1878, carc rcglementa problemele deschise din criza orienta
1875 avend ca mediator suprem pe Bismarck. Confljctul
parte din seria vastului dosar al Omului bolnav si culrrinde
ruso-turc dil 1877-1878, precedat de o imDresionanre del
dplomatGt p;finflul mi$cirii de eliberare din Batcani.
tul fusese dai de riscoala din Bosnia 9i He4egovina in 1875.
Austda cat $i Rusia voiau sd sprijine rdscoala, cerand turcilor
rcforme, iar a doua autonomie. Alianla celor trei impirali (A
Gemania $j Rusia) stabilit; in 1872, care a rea$ezat calej
european, in u.ma evenimentelor din 1871, oferea platforma
aclrui comune, Bismarck voia cu orice Dret se tinA Rusia de
.a. in penpectl.aGGsciiderii connicruidcu-Franra. care
si.t id rer;nlt?una inffangere. Brslrilrck reuli.e ca ij ci
bilaterdle si Lrbrih: angaiam;nrul aral at Au.rriei car )i rt R
a oferi pe bazA de recjprocirare 200 000 de sotdati in cazul
Germanja va fi atacat;. La Berlin, in 1876, rusii $i austriecii ft
teazi un memorandum cu cereri fafi de Poarta. Incurajard de
glia, Iisatd in afara triunghiuhi, Poana rcspinge
clupd o noui riscoali in Bulgaria (oat: Europa vorbea desFe i
celul celor l5 000 de bulgari), Serbia ii Munrenegrul declare
Turciei. Care e miza protectorilor? Austria voia Bosnia, Rusia
rea Basarabia (dezlipilA de Rusia in 1856), dar rrebuia obrinut
consimtam.intul celorlal{c puteri. Memorandumul de ta Berlin
urmal de nora lu' Andras<y r ALr\lro.Ungariar tr de o nouA
la Berlin la care vine corceakov (Rusia). in Asia Cenrrah, Rusia
Anglia erau in conllict pentru Afganistan; cu toate acesrea,.
Istanbrl se intahe$re Ignariev (Rusia) cu Salisbury (Anglia).
xandru al tr-lea se intalneste cu Franz Iosef. Dismeli viseazE la
Consunltnofiol. ofa$ liber \ub proleclie englezri. rmbrsadorul
man Schmeiniz merge la corceakov, baronul austriac Miinch
Bismarck, o conferinF se tine ia Consranlinopol Si o conventie
Budapesta, incununatn de protocolul celor $ase puteri, ce va fi
pins de Poarte. Calea rizboiului e liberA pentru Rusia.
Aceasti schj$ de iSciri ii dcmeruuri frenctice ilusrreaze fapi
tul cd pregitirea de cetre diplomatie a unui rizboi lua maj mult
limp $i eforfuri deciit r:zboiul propiu-zis. Iar cele convenite
321
r litatea ambivalenti de a fi respectate dupi rizboi sau de a genera
IiAlinjeri $i conflicte noi. in contrast, diplomalia insurgenlilor are
ocou doar in public, dar nu poate infl enla efectiv soarta teritoriilor
cc fac obiectill tranzac,tiilor imperiale
Pacea de la San Stefano din nurtie 1878 este cea care prcclami
Nveranitatea Romaniei, Serbiei $i Muntenegnlui, dar produce o
lhlgarie mare, ifltinsa pane h Egee. Ausfia nu accepE un stat slav
rnre in Balcani, iar Anglia vede in el un pas al RNiei spre Con-
strntinopol. Bismarck, carc intrelinea cu ravn6 Si folos disensiunile
dintre c;lelalte puteri, s-a declarat ,,samsar cinstif', neformuland
nici o pretenlie, dar oferindu-$i bunele oficii. l,a Berlin' ln iunie
1878, se deschide Congresul cu Bismarck, Gorceakov' Beacons-
lield (Dismeli), Andrassy plus delega{ii Franlei $j Italiei, Wadding-
run si Cotu Congresul de la viena murise. dar spirilul sdu de con'
$ens in problemele mari se menlinea. Este una dil explicaliile pen-
t|x care in secolul XIX dupi Napoleon n-au existat conflicte majo-
rc intre marile puteri $i o pledoarie penrru eficienla diplomatiei
mrltiiaterale dezvohate in acest secol. Negocierile la Berlin sunt
$pre, cu amenintiri de ruptu€ $i impictui. Anglia obline Ciprul'
ia; Auslria Bosnia $i He(egovina. O primi imparlire a teritoriului
turcesc se produce- Romania pierde Basarabia $i ob,tine Dobrogea.
o dati cu lndependenla 9i suvcranitaiea deplin5, sub o coroana a
unui prin! gemran decis dc Bismarck $i de Napoleon al IIIlea' ina
inte de clderea acestuia. Ruqij accepid o formuH favorabih engle-
zitor privind regimul mai re$rans al stramtorilor, primind accep_
tarca pcntm ocuparea unor teritorii in Asia Central;: Batum' Kars
ii Ardahan.
Ne intahim asdel cu o nou6 dimensiune. caracteristice prin in_
iensitatea ei. a secolului XD{: ocuparea de colonii. care fiind un vast
cimp de acliune oferea fiecirei puteri posibilitatea expansiunii pe
aite conlinente, ft,n si deranjeze pe celeialte. Era principala temi a
politicii $i a diplomaliei, care mic$ora interesul pentru teritoriile
eurcpene, in afare de cele din mo$tenirea Imperiului Otoman.
Expansiunea coloniali a lirilor europene a fost de propo4ii
srandioase. Un tabel publicai de Dimitrie Gusti din sursele vremii
;rati ci inainte de primul rizboi mondial teritoriile de pe alte
continente intrate in jurisdiclia lor erau pant la 95 de ori mai mari
decat ieritoriul lor european in cazul Angliei, de peste 60 de ori in
cazul Olandei, rproape de 3 ori (Italia), aproape de peste 6 oti
(Germania), de l3 ori (F|anta) $i aproape de 23 de ori (Portugalia)
I
322 Ja&ri pe sc.ni lumii
Anglia esre in fiunlea listei, regina mirilof, campioana
lului mondial, posesoar€a celui lnai marc imperiu colon
dalele evenimenFlor care i au asigurat coloniilc, protectorat
controlul in secolul XIX: canbia, i807; chana (Coasra d(
1874;Emirarele Golfutri (Coasra Piraliloo. 1820; Afganj
rizboaiele dir 1839-I842, 1878-1880; Bahrain, 1820;
britanic (Belize), 1862; Cipru. 1878i Egipt (coprolectorar cu
la, apoi canalul de Suez, inaugurat in 1869. principal ac
1875); l-agos (Nigeria), 1861; Rhodcsia (Zimbabwe), t89l;
nia, 1890; Uganda, 1894; Yemen, 1882; Ceylon (Sri Lanka),
India, dupi riscoala din 1857-1859, devine colonie a
weit, 1899; Oman, 1891;Birmania (Myanmar), 1886; Noua
landi, 1840; Colonia Capului, 1806 Si dupe rdzboiul drgl
Uniunea Sud-Africand: Comore in 1843, Bechuanaland (Bots
in 1895.
Franta este a doua nare putere colonialA, oientari in pri
spre Africa ti Asia de Sud-Est. Calendarul coloniatismului
in secolul XlX cuprinde: Coasta de Filde$. 1893 ii apoi in
Occidentald Francezi; cuincea, 1893; Dahoney (in Benin),
in AOF; Volta Superioard (Burkina-Faso), 1896: Ciad, 1897,
Africa Ecuaroriain Flancezi (AEF); Africa Cenrrale. 1894-l
apoi AEF; Congo (Brazavillc), 1886; Cabon, 1839; Djibouti, 1
in 1896: Coasta Francezi a Somaliilor; Senegat (inreriorul
colul XIX), apoi AOF; Maurirania, 1903; Mati (dupA 1880),
AOF: Alger, 1830; apoi Algcria; Maroc, lupta cu Anglia, Sp
Gernania pentru proteclorat se ternili in 1912; Tunisia, I
Inos, 1893; Cambodgia, 1887, in Uniunea Indochinezi;
ocuparea lreptate, I 85 8 I 8 84 (tor in Indochina frrnceze. dh I
porandu le ca teritorii proprii: Kazahstan, 1868; Kjrghislan, I
Uzbekistan. intre 1868 li 1876; Turkmenisran. intre 1869 $i I
Tadjikistan, 1868: cruzia (Ceorgia), par{iat inrre l80l $i I
Baku. l8l3; apoi Azerbaidjan ul de Nord. 1828; ArmeDia,
$i est, 1826 1828; Balumi, Kars $i Ardahan, 1878; Daghe
1826 1828.
Sosid ter?iu la procesul de cotonizare al secolului XIX,
mania imperiald reu$e$tc totu$i si se inslaleze in Camerun in I
$i incepand cu 1899 sd formeze Afi.ica cemann de Est in jurul
Patt?a a III-I. Dtplonar. .12
dilor Burundi $i Rwanda, iar pe coasta Atlanticului sA lormeze
Germand de Sud-Vest (Namibia). Regele Leopold al Il-lea
tl ltelgiei avea drept posesiune personah uriaful Congo (izair)
1R85. llalia se va jnstala mai larziu in Libia (1912) $i Eritreea
(1890), de unde incearc5 si ocupe Etiopia, fiti succes (1896), pen
lflr ir relua avenlura sub Mussolini.
Olanda, Spania $i Portugalia controlau ln contintrare colonii
Africa $i Asia. PanA la sfar$itul secolului a fost loc Pentru toatd
ir
hfllrea, data fiind vastitatea prizii.
in acest tablou doui imperii ies din jocul istoric. Prima este
Itl)rnia, carc in dzboaiete de independenli de la inceputul secol ri
ilcrdc intreaga Americi Latina (1810-1826). iar la sfar$itul lui uzul
iosesiunilor sale. in 1898, dupa r;scoala din Cuba. pc care SUA
voia si o cumpere de la spanioli, izbucne$te razboiul in umra ciruia
S||nia cedeazi Porto Rico, Guam fi Filipjnele Statelor Uniie.
fiilipinele erau ravnile fj de Germania, cafe nu s a ales decat cu trei i
tnrrJriJe |r.ule iI lacili.. Al doiled imperiu care di\pired inlr-,r
irg, rie'enr: crr cel otom,r'l. Cr ri tmperiul Spanrol. el nu a putul l
l$c.r un rol major, fiind incapabil de a participa ia
procesul chejc al
lln.lerniztrii Si a] industdalizirii. Ambele au cunoscut o derivd
lcnti, roase de tradilionalism 9i marginalisn.
in schnnb, doud aparilii noi sunl de un dinmism si o vilalitate
rrrurcabilA.
Pfima noua puGre cc se afimli sunt Statele Unitc Nici ele nu
l)fllicipi ]a jocurile politlce ale secolului, datoritd concentririi
cli'ltufilor pc consolidarea teritoriah intemd 9i a unui razboj civil
$xLrem de sangeros, rizboiul de secesiune, incheial in favoarea
Norftrlui inftislrial si emancipat impotriva Suduluj sclavagist $i
lllrrcol. Cand ranile sunl vindecale $i statul conso]idat, iiguri ca
'lhoodore Roosevelt anun!-[ cu energie ce prin 1b4a economlca'
tiriirtifici $i tehnici SUA sunl candidale la nucleul conducdtor al
h! nii. Theodore Roosevelt esle citat null $i mai aies dupe 2000
Irriru ulilizarea unei nuxime insu$ite de el (,,Vorbelte incet $i ljne
o triitt mare: vei ajunge dePane"). aplicatd de el in Politict: ,,Daci
rLirliunea americani va vorbi btand fi totu$i iqi va clidi $i menline la
vil o ilotd cu cea mai buna pregdtire si perfect eficienti' doctrina
l\4o oe va merge maj depafte." Profesorul Joseph Nye cite$te as-
lrri dictonul lui Theodor€ Roosev€lt astfei: .,Si vorbe$ii bland cand I
lx)di un baslon mare."
I
I
Jocu pe scena lunii
Aparila Japoniei nu este lenri ca a Americii, ci bruscA.
!e implineec 150 de ani de cdnd ..\aporut negru. al coma
antrican Manie\,i Peny soneaza cu loviruri de tun reeimul
lot carc Frca captivd Japonia, sE o deschide penlu come(.
zinca proprie care face distiDcfia inrre cukud si civilizalie:
vesice. \piril japone/ . Japonia a inleFl repede leclia rchno
a moustfle,. care pulea s-o l-ac5 capabila sa produca vapoare
$i a ficut asta in scurt timp. Modemizarea iocietAtii carc asirm
ce em transferabil in civilizalia europeanA s_a produs in
, _Laplace,materiei $i tabloul lui Mendeleev,
istoriei", care la ei numari parru decenii. Astfel cA a 1904 ei ln
trna din marile puteri, Rusia, $i o inving in 1905. Lumea a fost
cle aceasti perfonunF, Un satirist amedcan al vremii
asdel, pe ia sfar$itul secolului XDi evenimentele: ,,problema er
atunci cand Cornmander Perry a deschis u$a, nu noi am inEat,
au ie$it." ObservAm cA tot patfirzeci de ani au fost necesari
tului Irnperiu cerman sA lncerce sA detoneze Anslia dh ro'iul
lider maridn al lumii printr-o flore militara ameni;tarosre.
Din razboiul cu Rusia, Japonia intr6 $i ea, istorice$te t
randul coloniali$tilor, caqtigand taiwanul $i protectoratul
lntr-o cart€ recenti (I/l€ Clarr, 1998) despre relatiile ameri
poneze, Walter LaFeber susline cb interesul real al SUA ln
chiderea Japoniei era sa faca un pas spre pjaF uriatd a Chinei.
nu accepra planurile europene de a impArli China ln zone propr
influenti. Acene planuri s-au manifeslal expres in lsoo. can
timpd rAscoalei boxerilor europenii au vrut sA inrcwinA sub
,,Vapoarele negre" ale Japoniei au infranr flota rusi Ia
Arthur. Ce argumenl mai poare fi adus in favoarea factorului
sival tehnologiej? Modernizarea RLrsiei lrena, anunland ie$irea
periului Rus dinjocul politicii globalr. ceea ce se va produce o
cu nu prea indepe(atul pdm rEzbcj mondjal.
Dincolo de comperilia coloniali, mult nui prolund decat jc
rivalidliioJ $i balanlei europene, avangarda Erilor bogare qi pu
nrce era abso$ir; inh.un proces al modernizirii, bazate pe indu
Patea a III'a. DiPlonotie .. 325
..
l e, iar aceasta la tardul ei e(a fructul noilor tehnologi productive'
produs al avansului ttiinlei ti cunoa$terii- Secolul Xlx este secolul
iiintei in toate sensurite, abstracte, pure sau aplicate
aste sreu de ficut rezumatul marilor idei din natemalici ilus_
trate de 6auss. Abel, Gaiois, Cauchy, Riemann: algebra $i analiza
Fresnel $i teoria onduiatorie a
constituie in ramuri definitive
lumidlor, pila luj Volta, electromagnetismui $i telegraful electric'
^e
Iegile lui Ohm, chimia, termodinamica, conservarca enorglet' com-
mecanica cereasca a lui
Dozitia
teoriile Iui Lamarck $i apoi darwinismul' paleontologia ca
li ;strofizica, radioactivitatea, razele Roentgen suN nu doar reali-
;nri izolate, ci deschideri de capitole ce vor fi continuate in secolui
viitor, unde este greu s, g[se$ti ull subiect sfain de cercetarea se-
colului XD(.
Dar ceea ce schimbl portrelul inovalor al acesrui secol XIX sunt
aburul (Watt moare ln 1819) $i matina cu aburi, care stau la baza
flotelor modeme fi a cdilor ferate, urmate de €lectricitate $i apli_
catiile ei ln telecomunicalii, iluminat, fiansmiterea energlei Ce
simbol sa dtrm acestui secoli becul lui Edison, teleglaful fbra fi! sau
locomotiva? Ultima se naste la 1814. l,a 1830' pe linia Liver-
pool-Manchester, locomoliva lui Stephenson remorcheaz6 un tren
de 12 tone cu viteza de 22 kn/ort. DupA 1840, americanii ftIfiec pe
euroDeni cu 4.500 de km de cale ferate instalafi, faF de 3 500 ai
Euroiei. Urmeaza o cursi infemaia: dupa 1 860, calea ferati ajunge
la Dundre- Iata{ pe Bismarck negociind cu Imperiul Otoman ca ln
schimb$l unui ifiprumut financiar si oblini autorizalia de a conti-
nua o cale ferati spre Bagdad, proiect ce iiustra politica sa noui
Dreng nach Osten , spre groaza rusilor $j mai ales a englezilor'
Diplomatul secolutui XIX cunoa$te o noui specializare ln afala
negocierilor dictate dc jocul schimbitor a1 alianlelor' de conterin-
tel; multilaterale, de pregadrea cucenrii colonjjlor si apoj adminis-
trarea lor (cucerirea era nlai uloaji decel gestiunea), el trebuia si
fie familiarizal cu toate componentele procesului de modernizare
industriala ti cu toate operaliile aferenie (oblincrea de credire'
r.o'duri. gJisirer de pJnenerialcl carc prc\upuneau demer'un le-
g[turi, iranzaclii. Introducerca sa in acest capilo] de cuno$inleji va
;emite s6 inleleagi mai bire. si cintireasci fi sd promoveze locrl
;i interesele lirii sale in sistemul international

Capitolul S
Secolul XX
DrcA vom cere drplomalului \a evalurle. drn po/ilia \a pr
giara oe ob\ervdtor. negociator ri lacrlirator dl reraliilor
din
mul intemalonal, secolut XIX, iata care ar fi bilanJul posibil.
diplomatului are caleva intrebdri: 1. A fost pteoommanr ra:
sau pacea? Rispuns: dupd rizboaiele de scarA nare ale lui
leon, rdzboaiele sunt puline, scu(e
ti cu victime reduse_ 2. Ce
canism a utilizat sistemui in acesr scop? Rfupuns: diplon
mulrilaterali, insritulionatizari la 1815, rnmine pAM la s
p.actca de bazA a conduirej statelor. 3. Societatea umani a
r
sat? Rispuns: EIIorm. procesul modernizirii
$i
\chirnha tolal viala oamen,tor. Fr se urbani,,eaza, se i
in(
meserii noi. Sfiinlr intlore5tc. aprr icolr pesle tol Elecrricirale.
nun. canalr/are rr rgrend. Fsle se(olul a\;nrului cr\ili,, iei urn
De la revoluiia agrari de acum 5-10 000 de ani nu s_a nui
plat nimic asemdnitor. pentru state, constitutii 1egi. 4.
Si A fosi
lcrinla rnLrlilar R,ispun.: A e\ijtal. Trun/rtia a avur co\turisoc
ndicate. tot oameni s6raci, persecutali, discriminali. Di
-Peste sclavia, ca
iost desiiinlati 9i $erbja. peturile sAftce au suferi
metropole, ca 9i ill colonjite indepitare. 5. Cum au evoluar ct
rile? Rdspuns: Au inflorit in divelsitatea
$i stilurile lor. parte
sanul cultudlor, religiile g ideotogiite nu au inraurit prea
gestiune laicd, rece $i fapdce, ca in alre secole. Dar
e un
marilor ganditori, scriitori $i alljtti.
Acrm. panea mai grea: ce a mcrs prosr in mofrenjrea ac(
cun se lermini el printr_ n pfim dzboi mondjal? Di
secol !1
Pdttea a 1t|-a. Diplondlic
tlArul poate sistematiza $i aici observaliile sale: L Subita polarizare
ir alianle igide opuse. Sfar$ilul multilateralismului. 2. Ascendenla
0licii rizboinice, a complexului mi litaro-industrial, expansionist, cu
Snndire politicn slab5. Generaliiau cuvantul, diplomatii nu sont as-
oultali. Un rudimentar Wilheln al lllea se debaraseazA de inteli-
lcnlul Bismarck. 3. Saturalia cimpului exterior de expansiune: nu
trxri erau colonii de cuce.it. 4. Scleroz! $i trufie la varf, rigiditate
birocratice la mijloc. oboseah ii deceplie jos. 5- Sistemul fusese
!0ndus de imperii care avusesore un dmp priceperea acomodirii
tgciproce $i acceptasere modernizarea, ai carei arhitecli au submi
[At piramideie sociale desueie Revolufii nalionale ti sociale la ori-
,0Di. 6. Toate punctele de mai sus: sfar$itul multilateralismului, 48-
lcndenla militarismului, calculul gre$it conduc la lupta pentru he-
Ucnonie, exprimatA pdn cursa inarmirilo.. Primus inter parctl
Anglia exercitase hegemonia de fapt prin diplomalie, prudenlt 0i
!rjA. Superioritatea ei navali nu era decat o b^zd de putere potenli-
[|tr, o coroani de fier pe care se agezau diamante]e avantajelor eco-
!i financiare-
nonrice
A ibst inleies oare laplul cn prin acea$e derive incepe curss
|no$i? Da, dace exaninim ce s-a intamplat la 1889 $i apoi la
l')U7. in reluare, cand Nholac J Iliea al Ru.iei organizeaza ceea
cc se rumeljle azi Conferin{ele dc pace d€ la Haga. ParticipA ini-
linl 26 de 1!ri $i dezbat timp de doui luni 9i jumitate o agendd al
!trrei scop fusese formulat de contele Muraviev, ministrul de €x-
tcrne al Rusiei: ,,o inlelegere ca pentru o pedoada fixi sd nu
orcasci electivele militare Si fo4ele ruvale", inghelare care se
Iplica $i la bugetele militare. Conferinla urma si examineze cum
[.ru pulea obline $i reduced. Limitarea ifmanentelor s-a izbit de
0p0zi{ia totald si cinica a Germaniei. Totuqi, conferinla a reu$it sa
ndopte trei convenlii pdvind rezolvarea patnici a disputeior, legile
!i obiceiurile rizboiului terestru $i adaptarea rizboiului maritim la
lrilcipiile unei Convenlii adoptate in 1864la Geneva.
Noua editie a Conferjnlei are loc iot la llaga. in 1907, cu 44 de
Nlirle. Timp de patru luni se incearc! in zadat si se abordeze limita-
rcr cursei inarmarilor. In 14 dodenii se lac progrcse pnn convenfii
|loi: din nou rezolvarea pa$nici a dispulelor, limitarea fo(ei in re-
cuperarca datofiilor, inceperea oslililalilor, drcpturile neutrilor,
rlir(utul navelor comerciale sau convc$iunca 1or in nave de rezboi,
oire marine. caDlurarea naveLor. aruncarca bombelor din baioaDe
328 Jotui pe scena lumii
$i altele. Dar cea mai importand inovalje a fost aceea a
unei CurF judiciarc de arbirmj care si reglementeze relatjile
stale- In programul unnitoarei edilii a CoDfeinlei ar fi fost
data problema rizboiului maritim.
Chiar daca motivele Rusiei de a reuni conferinta Droveneau
dificultatea ei de a se menline in cursa inarmArilor, datoritd
lui ei mai inapoiat sau din lectiile conflictului din extremul Ori
inifierea conferiniei a fost un fapt remarcabil. Era ln fond
rca de a re\raura multilaletali\mJl culumraf $i de al f'xa insri
nal, ircercare ce va fi reluati de doua ori in secolul uamator
tema menlne.ii pAcii, la sfadtul fiecirui Razboi Mondial.
malia pierde qansa isforici de a stiviii la Haga un curs d
spre conflicte ma.i. dar retine in dosare toate proDunerile care
l;cul acolo Un elemenr ce se mrnife\ra la Higa. prezenla ne
nu:te a presei $i a socierilii civile, in special a mi$cirii pentru
ce devenise vocale, va reapdrea in viitor cu recurenta.
Renunlarea la multilateralism insemna distmserea acelui
nism care a asigutat secolului al XIX-lea o relariv5 pace. in ce
sta el? Prima r€guli dinrr un set informal $i taclt recunoscut ela
utarea consensului, consularea celorlalli $i respectarea opiniei
valente. A doua regulA em neadmiterea incercrrii obtinerij De
unilaterala de avantaje considerate de interes eeneral. in raooG
cu Turcia, Rusia incearcisi aclioneze pe cont propriu
$i este sl
lionati prin rnzboiul Crineei, iar in obiecrivete privind China
mrte aceeaji gre$eali Si e din nou pedepsit5 in rezboiul cu J
A lreia reguii era libertatea de asociere, bilaterali sau de grup,
cate fbrme erau dorite. cu conditia sA fre defensive $i se asigun
rile in cazul in care erau agfesate. Jocul perpetuu ce angaja toa
sorturjle diplomatice avea ca rezulrat descutaiarea tirilor cu ir
agresive. Acestjoc de se.uritate colecrivi neinstiautionalizat Dri
puned lleribililrtea alianlelor !i \chrmbarea tor cateidoscopiie,
cerea $i desfacerea lor continui, fErd urlnd de rcpro$ ;i de
de ,,trAdare". ,,Iubite vere - i$i scriau inpnralii cand un z
senmat cr un te , sunt $gurciinletegi preocnperile mele."
istoriografia neglijeazi caracrerul ,,global" al epocii, vizibil tn
li\rh ile ri \rrierflea corne !ulu,. ca tr in rranzairiile tinanciare
in eficrrnn rr.lenrulur i.] nalerie de pacel Pentru (a nu arc i
lii formale, vizibile $i sanclionale legat, a$a cum vrea curentul
dominant juridic in secolul urmeror. Baza ei corstd in inalra
Paftea a I -a. Di?lomafie 329
petenlA a oamenilor politici 9i a diplomafilor care au praclicat
multilateralismul.
Stricarea jocului multilateral s-a prcdus in etape. Prima alian!,
dgidi $i durabili a fost cea dinlre Germania $i Austria' care au itat
conflictul lor imediat dupa Congresul de la Berlin, din 1 879. Tot in
ciuda dzboaielor ce le despt4isera cu p[lin timp inaifie, Italia se
apropie de Austda datoritd supErdrii ce i-a produs-o Franla luand
Tunisia, la care 6njea. Aqa se fomeazA in 1882 Tripla Alianttr,
avaod ca nucleu dur blocul germano-austriac De cealalti parte,
Rusia, jignit[ de refuzul unui imprumut german, oferit fxri intarzi_
ere de Franla $i gralie reinnoirii tratatului celor ffei impirali, face o
apropier€ de Franfa, care (dupa cederea lui Bismarck din 1890) de-
vine o convenle io i892, se oficializeazi in 1893 $i devine cunos-
cutd ca intelegerea (Antanta) franco {usi. Jocurile nu sunl inche-
iale. Piesele se misctr. Italia semneazA un acord cu Franla privind
colaborarea in Mediterana, iar impera.tii Rusiei $i Germaniei se vi-
ziteazi reciDroc. Acordurile ltaliei cu Franfa se dezvolta in 1891 $i
In lq0l ,privind Tripolrlaniar. Blocul ausrro german nu pare im
presionat cind Italia, incl membri a Triplei Alianle, anunli cd ntl
afe nici un angajanent de a ataca Franla. Biilow spone: ,,In casito-
dile fericite, solii nu se suptrrtr cand soliile valseaza uneod cu cale
un strfin."
Germania imbrdli$ase insi o politic! agresivi indrcptad ln
toate directiile. Capitolele programului ei erau cunoscute sub nu-
meTe Mittelerropa, Drung n.tch Osten, Kolonolialpolitik qi, obiec
!i\r suprem, W€lrpolitik, constrnit pe obsesia rAs$mdrii Angliei de
la supremajia mondiah ce o exercita- In I891 se fomeazh Uniunea
pan-gennani, care pe hngd expansiunea teritoriald mai apira Si
teza nefasE a supeiorirr,tii germanilor asupra celorlaite popoare
Cancelarii ca Biilow ai miniltd ca Tirpitz se lisau contagiali de
acesie idei. Dar Anglia nu ieEeainci dir,,splendida izolare".
Englezii se mai striduiau sa atenueze diferendele cu Germania
Ei coopereazn cu Gernania in evenimentele din Extremul Orient,
in limp ce intampinl dificulteli cu Franla in colonii]e africane. In
1898, expedilia franceze pe Nilul superior cucere$te localitalea
I'ichoda (Sudan), in timp ce regiunea era smulsd de englezi din
nrina mahdistilor. Cele doui armate stau fali in fald cu o iminentE
crocnire prescrisi de legile ililare, dar reguiile diplomatice pre
valeazi i or$ul este dat rru?elor englezului Kitchener' Fachoda a
330
rlmas un simbol al riscurilor competiliei coloniale, care
aceasri dal.i ru foir ioluiordre pa)nrc. in AII i. a de Sud. en
izbeau de un alt comDetitor mai intransisent. Wilhelm al
ardta adevimta lui fali vrand si consolideze pozitia r
Transvaalul cu mineie sale de aur, ravnite ti de
Rhodes. Se fomeazi o atan6 a germanilor cu burii j
poldva engleTilor !i LUrc \ur provoca rcesrora o mare
rizboiul anglo bur.
In China, multilateralismul mai funcliona pentru cb puteri
ropene se mullumisere sA oblini nu protectorate sau
zone de influenla asupra cArora se puseseri de acord. Dar fiil
SUA iffegistreazd o victorie diplomaticd prin doc[ina
deschise", conform dreia zonele nu puteau lua mAsud di
toril sau exclusive fali de terli io mat€rie de acces in ponuri
taxe (Doctrina Hayet
Punctele de conflict cu Germania ramaneau Dentru
Africa ti Odentul Mijlociu. Cu linia ferad spre Bagdad
al lllea viziteazi pe srlran in 1898) deveniti in ochii opi
blice engieze ameninlarea drumului spre Indii, Anglia
\ada ca rncefcArile sale de a obrrne o acomodar( cu r
mane sunt zadamice. Asrfel ci, dupi ce iau sfer$it c
roase ale riscoalej boxerilor $i rescoalei burilor. se
erea anglo-rusi, incurajatd $i de urcarea pe tron a lui
VII-lea. dle cdrui simDarii erau diferite de ale mamei
Victoria (inchrati spre nepotul de la Berlin, mai lllt
verul de la Perersburg).
Anglia face pa$i spre Rusia in 1902, iar in 1903 face
\ rzire cu preredrnlele I ranter. cu care scmnea,/:r in 1904
gere (Antanta cordiali). Este inceputul unei aliarle,
!ia] la delimitarca zonelor in Alrica (Egiptul Ia engiezi,
francezi). In anii uflnilori, Gennania prcfiti de nevoia
pentru flota sa $i obline un acord cu Rusia, -in care se
cldu/a anribrildrr.a. Pnn.pfr_inired re\oher Inrro!.ane, o
lizarea unei conferinle neplicute pentru Frarfa (AlgesirS
prin iare ,e ie.unoi'+re inJepe|Jenlr .ullJriUlflr marocan
larca sulului, precum $i libetalea econoDrici a celorlall!1
Intelegerea rezisti subversiunii: in 1907, se semneaza
glo-rus. dupi tratativele de colaborare anglo-tianceze
Fird si existe un tmutl lilateral, acordul anglo-rus lnch
Panea a ltt a. p|Lonatie X3l
-.
$hiul coalitiei intre Franla, Ang^lia $i Rusia, ce va fi nunitd Trlpl0
Infelegere sau Tripia Antanti. In paraiel. procesul de baza ncllnlt.
litor $i implacabil il constituia cursa inarmirilor. in 1908, Anglls
uvea i 2 cui.asate de tip roLl (dreadnought\ ti, Ior arunci, GermAnls
lanseazn 4, avAnd inca 8 ln construclic. CuiHsarul este simbolul
pliticii globale urmidt, de cel de-al doilea Reich.
in 1908 incepe criza balcanicn. RAscoaia macedonenilor $i ali-
rnla lor cu Junii Turci duce la acceptarea de citre sultanul
Abdul Hamid a Constitu,tiei cu idei liberale. Bulgaria isi declad
lndependenla, iar Aust ia suveranitatea asupra Bosniei, contrar
'li?tatului de la Berlin. Serbia se inarmeaza, ru$ii se pregdtesc sb o
|lpijine, dar ultimete rintd$ile ale multjlateratismullri opresc criza
b0lcanici. precum $i pe cea de la Agadir. unde Franla $i cermaria
aontjnua liligiul marocan.
I)ar Balcanii continua sn fial-b!, dupi ce rurcii ies stAbiti din
firexarea Tripolitaniei la Italia in 1911. O a1ian16 militara se stabi-
lc$te intre Bulgaria, Serbja Si Grecia (1912), care aleclan$eMe os6-
ll0tile cu Turcia, obdnand succese Si apropiindu-se de Consrarti-
nopol. Sarbji aspira la Serbia Mare pand la Adriarica, darconferinla
dc la lnndra le bareaza drumul, pdn crearea statului albanez con-
dus de uD pfncipe german. Sarbii se orienteazA alunci spre Mace-
doni.r, siidAnd pe greci Si pe bulgari care tocmai i$i dispulau Salo-
nlcul $i astfel izbucneste al doilea rizboi balcanic de distdbuire a
tofiilor turce$ti cucerite. Romania inre in rdzboi, balanta se
lirtii in defavoarea bulgarilor, care sunt atacali pani $i de turci,
feiau Adrianopolul. Pacca de la Bucure$ri (1913) are ca temA
a liplomaticd intre greci $i bulgari pentru portul Cavalla, primii
(
r(l susliruli de francezi $i gemani, iar ulrimii de ru$i sj austrieci.
It i,||r pier,?;,od-e \e de\prinde din blocul balcdnic care anrerior
hcse de partea Antantei, in limp ce serbii, grecii $i romanii i$i
nrsolidcazi relaliiie cu aceasta.
Asasinarea arlriducelui Franz Ferdinand la Samjevo de citre
lsriaci cu arme sfube$ti este scantela ce aprinde butoiul cu pul-
r,. Auslda adreseazi Sefbiei un ultimalum la 23 iunie I9l4 cu
r(lilii inacceptabile; totu$i, aceasta accepld unele clauze. iar pen-
rlLole cere a$itrajul inrernalional. La 28 iulie, Ausr a declarli
,ln,i Serbiei, iar apoi intr-o rapidi conragiune, la irceputul ]ui
 332 Jotui pe scena lunii
august Gennania, Franta $i Anglia se aflau in stare de Diplomaia a fost
mania, incAlcand legile neutrafirelii, a invadat Belgia $i considerabild. Cine va caqdga cursa cea lungd?
treabi: alianlele trebuia consolidate. Tripla Alianle suferise
burg. Planurile ei contau pe tlII rnzboi fulger: 33 de zile era ;use la
iierderi: Romdnia si Llalra. care i5r dadu\er:i adeziunea' si-au
fixat pentnr infrangerca Franlei. in lqlb au lrecul de pan€a Antan
uDunlar neutralitatea )i ullerior.
Dar germanii au fost oprili, $i un lung rezboi de pozitie, greu 9i cu
tei. iir un an nai tarziu au fost urmate de Grecia Cu
$ee nesf6r$ite pe tot continentul, de la Atlantic la Dardan€
mari promi5iuni, Bulgaria SiTurc,a au umplut locul in
Alianli ala
ceput. Este cel mai mizerabil rezboi diII cate a avut EuroDa Alianla Dupa l9l6' s a
ca acu* coalilia se purea numi Qvadrupld
Rarboiul de l0 de ani. Nectar in pnvinra obiecrivelor. inifir
inslaurat o anumita obosealr, datoritA blocadei 9i epuizerii
resur-
lraLn se
.fpedeps
irea Serbieir. fanauc in lupla penlru hegemon
$elor, dar echilibrul uzurii se menlinea l'a Veldun' in 1916 (lntre
mann0 lnrerF5e hlmence care lreceau prin dislrugerea totala un
tebruarie $i decembrie), marea ofensivi germana este oprit6:
micului, extins la dimensiuni mondiale, trena4d luni $i ani fu
milion de ioldali francezi $i germani $l-au pierdut viala in lupte Pe
lii de relativ echiltbru. incercand s6 disruga resursele i osuarul sinistru ce rezumd toatd tragedia rdzboiului troneaza
azi ln
mai inainre ca cele proprii se fie epuizare, antrenand boli cur Fraflco_Germana Revo]ulia
varful dealului o Academie de Pace
lioane de vrcrime, rdzboiul a fosr o paginit ruiinoastr in istoria o an'
rus, destramA lntregul front de ristrit al Antantei Dar ln acelati
nirii care l$i serbase la 1900,in ajun de secol nou, strducitele
SUA arunca fu balanti fo4ele sale proaspele ii decisive'
riri qtiinlifice, tehnice ti culturale. Sotdalii unor populagii im
eceeati diplomalie de dzboi ;ai avea de reparal desele neln-
hipnotizate $i fiedule rnergeau cu pieprul gol $i baionera la !n'
Eleseri din interiorul fiecarei laber€. Dugmanul era comun' oar
feJa fiitra.lierelor nimicitoarc. O literlturA vasci a descds sl in problema CoDstanli_
i"r.!eie ..uu atf"rire. Cei doi mari adversari
$i absurditatea .cestui r6zboi. Anali$tii s-eu strdduit s6 in
nopolului, Rusia 5i An8lia, acum sunt aliali Expedilia englez[
cine l-a fuceput ti cine poand vina, peltru a se tfezi cu un sfidare. dar diPloma$a cnglez[ reu$este
Daidanele este peDtru nrgi o
de dovezi ale falimentului raliunii. Citind canea fnrrrjle (Grey 5i Sazonovt prin promisiuni $i apoi
,a o tinir,.utar p"
Srst a Barbarei Tuchman, pre$edintele Kennedy a spus in . ohciafa a'in """.i6
l9l5: ConstanlinopolLll va fi al Rusiei in schimbu!
crizei racheieior din Cuba (octombrie 1962) c, n-ar vrea ca "otaavaniaje in Asia Centrala Planurile engleze Si fmnceze pentru
unor
s, scrie vreodata o carte despre ,,Rachetele din Octombrie,,,
impresiomt a fost de rolul erorii, accidenrului si calculului r
imD rirea t;nlodilor'Turcieidin A'ia au tosl amanunlrt elaborute de
Srie"-Picor tin Convenlia cu aceste doua nune in lql6r' Anglia
iri
declanfarea cataclismului provocat de om. Siria'
rezerva Mesopotamia qi Bagdadul, o parle din Arabia' Franla:
Nici una dinlre piinile conflictului nu a preva,?ul ce .e ra i E
pia. Puterca de anticipare a clicilor militare cdc au suprmar Cilicia, pe$ dilr Armenia, Kurdistm Si Mossul' Rusiai Trapezuni'
irz"*.. eui-"t, vuoo qi Bitlis $i o parte din Kurdistan' iar Italiei i
naDentul Si demersul diplomaric in acele zile a fosr nuli. Locul Au mai existat schimburi de note
s au rezervat porliuni din Anatolia.
fie€tiei era luat de auromatismul convenliilor de asisler,te mili
Rusia a sdrit in ajutorul Serbiei, iar Angtia in ajutorul Belgiei. oriu'na,"n'oriit. o.upuL. inlre FmnH fi Ru'ia linalnle de rcvolulie)'
plomalii, revenindu-fi din evenimentele l?pide, au luat o foaie in unul Alirntei. inrere\ele puleau fi $risfacule mdr uror' drt€(liile
Lle ej'pan'rune are Cernlaniei elaLl sple veit lr \prc nofd-esl iar ale
hartie Si au calcular perspectivele unui rizboi de lunga i 'e relerla o pozilre
Austriei sDre sud 5r \ud-e'r' unde tsulganei
anuntat de impotmolirea de pe Mama. Blocul puterilor jediti
dominanH, iar Serbia era complet
avea circa 120 de milioaoe de locuitori, iar de cealalh Dane Ru
Aceste preocupir; privind punctele geografioe ce fac obiectul
Anglia. Franra. B(lgia rhia cotonrir ri scrbir aproane dubtu.
erpansiuniidin morrre 'lraregrce. cine ce ler;l'tii ale Iumii conlro
divizii militare exista insi paritare, iar efectivele putefilor c eliJenli-
lea/d au drt narrere geopoliticii. o Inerodu de arralr/a carc
erau mai bine echipate $i inshuire. Dar Anglia avea mirile, geografic' incluzand resursele $i potenli-
aza imponanta-factoiului
rile Si posibilitilile de aprovizionare, precum g o fo4i ec pentru politica marilor puteri Dupi ce ia 1890 ami
econonic
"1,,t
 lodn t). vena lunri
ralul Mahan ridici la rang suprem controlul mirilor (
miri, porturi), englezul Mackinder susline ce srepanirea pdqi
tinentale este vituH penrru atingerea hegemoniei (1919).
mul riz,boi mondial, geopolitica infloreSre in Germania, dar j
un rol importan! $i ir strategiile celoriake mari pureri_ Crilic
o parte de cercetitodi $tiinlelor politice ca un simplu joc
cu pioni colorati pe harra lumii, geopolirica cunoatte o resureq
rimp l $i duJ'a Ra,,borul rece.
Mai interesant pentru diplomali a fost capitolul
reiire din connicr .au de opnre a lui. incepind cu tat5.
sordeaze posibilitetile unei pici separale cu Rusia, care
in 1916, pand cand blocul germano-austriac publica o
privind crearea unei Polonii libere sub prorectorat geman.
moment dat, guvemul lui Asquith care l-a preredat pe
orge r c\aminar po\ibilitated unei pac; \eparatc cu Cernunia.
Dupi cdderea Bucurestiuiui in decembrie 1916, germanii
cA sunt disputi si inceapA tmhtive de pace. Dupd moa(ea lui
Josef. Czemin, cunoscand inclinaliile ooului imperat spre
din conflict. face demenuri la francezi $i englezi, care se
opozilia ltaliei, cu ochii pe Trieste 9i Datmalia.-in primele
dupa alegerile in SUA, ce nu intrasera inc5 in rdzboi, Wi
se prezentase drepr ,,candidat al pncii", a invitar bel
face cunoscute condiliile de pace $i propune crearea unei
liunilor. idr Germania sugereazi, ractic. o conferinti de
Fre neutri. Rispunsurile sunt neconcludente. Nota A
vede cerinle ca: reducerea teritoriului Germaniei, dezme
Austriei priD eliberarea italienilor. slavilor, romenilor,
sarbilor de subjugul srain ti expulzarea turcitor din Europal
ameninteii vaselor americane de cetre submarirele
trnld fusese scufundati in 1916), SUA declari r;zboi
in aprilie, unnatA de un co(egiu de tiri latino-amerjcane, di
(Thailanda) $i China.
DacA diploma,tii considerau cd rizboiul pulea fi oprir in
spirilul $i metodele secolului XIX, in 19 t7 acesr rdzboi i9i'
fali ade\.rrar5 Em pn.nul r;r/boi LJre :c ducea cu Lr
fere precedent de la Napoleon incoace, prin obiectivele
gemonie (ioc de sume nuln) $i de iDfrangere lorali a inamicr
toate aceslea, ie$irile din rAzboi se fac rrcpiat. Rusia laristd
noiembrie. Pacea de la Brcst Litovsk s-a semnal in m
Pdrtea a lll'u. Dipkmalie 335
Tot in ma(ie, la Buftea, se semneaza capirularea Romaniei al cnrei
lentoriu era in majoritate ocupat de germanj. Dar lodele cenrrale
intraseri in defensivd, $j alialii lor epuizali ies dinjoc: Bulgaria (in
septembne), Turcia (in octombrie). E randul Ausrriei, in octomb.ie
)i in trnrl al Cermaniei. in norembrie.
La sfar$itul rizboiului, din hata poiilici arterioard dispA{userA
lrei imperii. Impeiul Otoman sfarsea la capitul unei lungi boli,
lmperiul Austriac s-a desfbcut ca un Drozaic stricat, iar cel geman
ir lbcl viclima propnrlor sale hirnerc )i e{alan.
Pacea de la Versailles este una dinfe cele mai cercerate Si con
Uoversate actiuni diplomatice. Cu ea se deschid noi capitole peturu
diplomalie, intrucat in cursul pregatirilor $i desfA$uririi ei se cris-
l lizeaze doua sliluri diplomatice. corespunzand h douE $coli de
hazi ale relalillor intemationale- Mdtilateralismul reinvie de
[(eani dar;. Inclilurionali,/ar Si legrreral prin crearea Sucielalii t\a-
liunilor de la ceneva. Cele doua $coli sunt metode diferire de a
lcrmina, o dati cu acest rezboi, toate rizboaiele. [n ll noiembrie,
0nunFnd incbeierea armistiliului, prenierul britar c David Lloyd
Ceorge afirmA: ,,We may say rhat thus, this laleful moming, came
l0 an end all wars", .,rizboiul care pune capit tuluror rezboaielor"
Cste o lozinca generali.
In lumina celer alte )cuii. a doctnner lutenr. le care u numim
islizi ,,realisti". europenii inlelegeau ce acest obiectiv se realize^zi
p n nimicirea tufuror resoturilor de putere qi influenli a celor in-
inii, adu$i la stadiui incapaciralii de a pregdri revan$a.In frunte cD
emenceau, invingirorii afirmau $i exe$au puterea asupra celor
ufr la oeputinli, capitularea fiind necondifonatd, impunandu-le
deri teritoriale drastice (intregui sistem colonial al Germaniei
trccut sub tuteli jntemationaH) fi plata unor despdgubiri grele.
conlrasl cu pozitia europeaDi, Wilson era categoaict ..Rizboiui a
t dus pentru libertatea de via!;. nu pentru echilibre de purere." El
ir o lume ,,in care toate natjunile vor evila si se dngajeze in ali,
l, caie Ie vor rmpinge iD comperilI penrru p rcre in lirnbajul
u, cuvintele cheie erau denocralie, egalitate in drepturi, libetare.
aducea doui inova{ii masive: crearea sistemului de securitate
)lcctiva $i crearea unei institulii mondiale- Doctrina polilic, a lui
/rlson este cunoscud fu cele 14 puncre aprobarc de Congrcsul
llA ti care a fost un documenl pe care in reriroriilc austriece il
336
$tiau $i laranii de orice nationalitate. Primele $ase puncte
plomalia d€schisd, libertatea merilor, dezamarea generali;
pErtarea barierelor vamale, rezolvarea impaftiald a
loniale, restaurarea Belgiei; evacuarea leritoriului rus $i Liga
unilor- Din aceasti platforma ce proclama principiul
autodeteminirii popoarelor rezulti $i o pozilje inleleg5toard
de Gelmania: nu-i negim meritele in activitetile pa$nice sau
nu vrem si-i negAm inlelesele legitime, vrem doar sA accepte
de egalilate intre popoarele lumii... Este 5i poziiia
la Viena fali de Franfa invinsd.
Este inferesant cA uldma iniliativE din cele 14 puncte a fost
satn de diplomaiia brilanica lnlr-un mod abil. in 1915, crey
colonelului House. omul de incredere al lui Wilson. a cdrui
erc Anglia aflara in E/boi o caula pe roale caile: ..N ar vrex
dintele sn propuni ci ar fi necesari o Ligi a naliunilor care i
angajeze sd se impotriveasci oricirei puteri care ar rupe un
Ideea era noui 9i pentru Anglia, care se indepifta asdel de si
balantei, manevra€ de ea atat de bine. Cu toati simpatia
pentru pozilia lui Wilson in malerie de misuri drastice
Germania, atitudinea francezi fa!.i de cermania era privita
glezi cu lnfelegere. Chestiunea flotei germane nu se putea
cu iumitAli de misuri. Puterea ei maritimi trebuia redusa la
insi tall dc rn enLjr france/; de a cre, rn regiunea R;nutui o
tampon. separat! de Gemania prin trupe stationare aliate,
s a opus. imPreunl cu America.
Numero$i anali$ti $i istorici vid in atirudinea puterilor
rioase fatn de cele infrante semintele celui de al Doilea
Mondial. In special doud capitole ale sanclirnilor aplicate
niei au nutrit in aceasti tarE curcntul revizionist $i o stare
mullumire a populaliei. aducand-o la punctul alinierii ei
chemarea fasci$tilor, care promiteau renagterea, ocuparea
important al germanilor fu lume $i rizbunarea. In 1921, re
au fost fixate la o sumn a cirei valoare astizi ar deDisi 300 de
arde de dolari, sumi ce nu ar fi putut fi pldtiti palri la sfaniq
colului PreTenl la Conlerinri. economr\tul lohn Vaynard Key
pnblicar Tratdttll asupra Consecinlelor Etuiantice ale
1919. prevenind asupra unor masuri excesive Si nerealizabile.
Diplomalia incearci si fie insrrumcnt al unei picj durabile
cum aratA un alt autor britaric cunoscut. Harold Nicolson.
Panea a I 'a. Diplanalie 33'/
comenteazi pe larg na$terea diplomatiei d€schisc, primul dintre
cele 14 puncte wilsoniene. De fapt. Revolulia rusi prevdzuse in de-
cretul de pace din 8 noiembrie 1917 desfiinlarea diplomaliei secrete
ln termeni felmir ,,DiplomaFa secretd este desfiinlati de gnve ,
care i$i exprima intentja fermi de a duce toate tratativele ir mod cu
desivfu$ire sincer in fala lnrregului popor, procedand imediat la
publicarea completa a hatatelor secrcte" (pe care le denunla cu
flcest prilej). Peste 100 de documente avand Rusia coserrmafard. au
lost publicate, producand mari reacfii in cercurile politice occiden-
lde ti il,I opinia publicd. Desper,tite doar de doud luni, Decretul so-
vietic al picii ti Cele 14 puncE rAspundeau unui deziderat popular
izvorat din experienla durd a rdzboiului.
Wilson anunfa pentru viitor inlelegeri deschise de pace la care
se ajunge in mod deschis (,,open cownanrs of peace oPenly arriled
flf'), dupe care nu vor mai fi inlelegeri private de nici o na$rA.
Ceea ce a nemnllumit pe un practician $i teoretician al negocierilor
cir Nicolson nu a fost caracterul deschis al fatatelor manilestat pnn
tlansparenla rezultalelor, ci caracterul deschis al procesului de ne-
gocierc (openb trr
ed ar, ce poate fi ineficient sub ochiul $i cu
comentanul presei la fiecare pas al siu. El ironizeazi faptul cX la
Conl'erinla ,,wilson s-a inchis ln biroul siu impreuna cu Lloyd Ge_
orge $i Clemcncear, ln timp ce un soldat de gardd, cu baioneta
nusi, se plimba in sus !i injos ca si previni intruziunea tuturor ex-
pe4i1or, diplomalilor Si plenipoterllialilor, inclusiv a colegjlor pre-
icdintelui din delegalia americantr'. Cu toate ci negocierile au
continuat si fie atat inchise, cat $i deschise, se nescuse o noui pe-
rioadn, cea a ,diplomaliei televizate".
Diferenja intre $coala realisle $i cea a lui Wilson, numi€ $i libe
rnld, jdealiste sau legalisti. se simlea ii in alte delegalii. Nicolson
norcazi diferenla de stil dintre reprezentanlii romani Brftianu $i
'l'ake Ionescu, primul invocand asiguririle secrete primite de la Ru
sia, Anglia, Franfa si Italia privind reritoriilor revendicate de Ro
rnania $i al doilea bazandu se pe principiul wilsonian al autodeter_
min:fii; primul un participart lajocul de putere (a produs emolii
Lr Cofferinla de la versailles. declan$and o revolti a,tarilor mici),
Il doilea unjurist ce promova legalitatea intemalionali ti dreptu
I
rilc popoarelor.
Unii autori consideri ci incheierea Primului Rezboi Mondial a
lisrl alarca Drobleme nerczolvale si a creat altele roi care an con-
t-
139
338 Jocun pe scena luDlii
se produc disputele'
dus la izbucnirea, peste doud decenii, a cehi de_ai D*'.nnc, conflictelor aproape nu e)(ista Cand
Mondial, incat intervalul di re el9 Du este decat un i
ff [fi:: ;i;ii''i".i;id;il ;;:]ril'l:i::1fl,:;Tta H#l?.$T;.
ralboi cu iarile
doua capitole ale uruia $i aceluja5i corflict. 1',:'""""i:';Iffiffii;*eui*'a nu "a "u '"'*ez'
a*J"l Lrgrr' iir dacir con'iliul vr nropune ce
pasr
l1lilll.l'"
,*itii::x.H,
Cum a tunclionat in aceasti pauzd Liga Nafunilor, crel
mai penlru preinlampjnatea unui nou t6,Tbor? Er a Inceout il:T:;1ljil"x;n:in:ul;' T'l;T'l:
truos printr-un accident politic petrecut in SUA, unde parti
publican a dererminar respingerca in Congres a aderirii
Lig6. Pre$edintele Wilson. taurear al premiutui Nobel in
fi i;fu tri*ll'' Lu'ilil'HTii :;lr$ 'ii#'ts'
rnoare neconsolat Si cu ne ii zdruncinali in 1924. Liga il"""::T,ilt 11il,3";:ff';T'ffi[. )ln'o '" ' n
'orosi'Ie ,j
nu rnar este unlvelsala $i intregul sistem a1 securititii co
un mecanism cvasi-regional. lovit de incapacjtate. Statele
ii;i",;;'i;;"-*''|con{'|ru!iar :'i: ii*T[i:,il:fl,ilf
il":Jf::"x\fi
ff iTffi **l***[t"ffi **
de a elabora doci
"" i.-"i t.rr"o"itt"l, "tonuri ce'mania isi
i"^"1"i,,]ii'JJ" L.*rno lq2s Franla Belsia si
:,:llillJ:";"i'{; ir;.':l:ll ,il'li,l[":.""f :'ff
Lermaniei din lq)t iuccr
a ".""1
"l-'l-llll'1".i locLr Lrga':]
rr
".16 'n
. intr-adevir, niciodati in istoria ei scuflA, Irga nu a reufr s iiJTT'r:::""'"'1XiT:i"fude:i:#itr]n;:lmlt;i'l;::
le$tr! u'rr !r
^.rrno cilun
depseasci pe un agresor p.in actiune militara colectivi sau sa .r^ r^ I semJr
garanlii ferme celor \i,,dti. Nu a runLtionat Jecrr \istemul vag.
complet si ineficienl al sancliunilor economice. in schimb, eio
i,ll ?:''li:: ;"'ii;; "t:..T:
.$;":',,Till, :i"+:..J""1';
i:1*ff:: ;ii:Tll'x'""1iiii ;:jin
stou^ *t: ;,:,ru:.l;:,
er a ro.l rudnrc in a pjoduce deilaratri 5i pd. re inrr. Lrn (irmar dq
ce\r\i ri murual apreci. A retorica. F(c meritul lui Tltulcscu de a n
in orice caz, multilateralismul reinvie, se sprijini pe o insritu
proclanrd tiria legii: Ubi societas,l,l te, I.rr diptomalia nulril:
;;;.:il;; ;;i, ;, ,':'ll).-,1"i 1.f jl[::"f]J"H'cJ.:
rala inflorcste sub acoperig propriu. Cooperarea internxliolrala
::ll:i::'Jf ;ffi ,::l::Tri:t*li).
incurajati de ea: se creeazi Organizalia Internalionali a Mu
precum $i Birourile de cooperare intelectuald (
,eru sperunra ""tu:"'*n
l*l_t:l;$':::,:Xl :'p'a:rur qBriand-Kelop. dupa
r*nre' I' s u p'in cate prm rc se
UNESCO din sisremut ONU) $i uDul de sinitare (pionier lilLl'X"X,i"ijiii;, t' ";m' iiinsrrumenr al polrrrcii nalionJle si ca
OMS ul viitor). ,,,.".r"" ld rrvbor cr
;,li:: ;:'i"'-il;p'snrce ;l t-.fl; li,li",l""',1lJi:ili:'il,",:;:.
"i1,i1..
Ca organizare, o Adunare cencrah se intrunea anual cLr care
delegali penrru fiecare star mcmbru. Era condusd de un Consiliu doar la c'ile uer' "P'''
- cuise - .
jl"[i,u"li;:::;iJJ] ji':
noue melnbri, dinire care cjnci permanenli (SUA. Franla. Mr
Britanic, Italia, Japonia), model peDtru viitomt Consiiiu de Securi
il"i-i,' .,'. *nr". ol.,l I' i)l l'i\"11,
celur de-ar uorrs"
:
semnli panS in aiuntrl
al ONU A\ea si un brou penuu lu,c.d re.r oiilor cotonirlor contir- .r.ra in.l'rsrv cele aqle\oarc'
cate de la invin$i. Chesliunea rizboiului Si pdcii nu era rezolvatd. "'l*i i". .""i"'""'*'i":: :'.1.t"':'^ll,iliii':l:.l1
ru""*" lllil1*
Rizboiul nu era inrerzis. Textele privlnd agresiunea elau ambigue. .:1rc f!ea cr luner ltmiti rne!rtaDrr
 340 Jo.ui De scena lutnii
ramdsese militar, dar dobandise o caracteristici noue care
in cel mai mare g.ad sfela diplomaliei. Devenise un se.ol al
logirlor. al doctrinelor mitilanre )i at lanarismutui. plimbara
Comisii Fegititoare, temporare $i de expertizi, problema
rii !i proiecrcle de Tralat. inrlegeri. acorduri nu au du\ Ia ni
solutie. Mafea Britanie nu agrea mAsuri care sA o oblige la
legat $i el de secudtate, care h tandul ei nu se desprindea de
blema dezarmirii. Nodul nu putea fi dezlegat. l,a Locarno se ft
un oarccare prcgres. Dar Conferin{a Navald din 1927 e m
tal. Alii 30 sunt anii cursului nefast. in 1931, Manciuria e
de Japonia, care inghite un teritoriu mai mare decat al
l6rii sale
1933, vine la puter€ Hitler $i in acela$i an Germania se retrag€.
Conferinla pentru Dezarmare 9i apoi pbrdse$te Liga Nati
1934, Hider devine stdpan absolut al cemaniei 9i anunld d
relnrumarea. In 1935, Italia invadeaza Abisinia. rnembrtr a
care cere ajutor. ,,Alegeli, spune Negusul, prieten al lui
intre principiul egalittrfii lntre srare qi c6tu$ele vasalirEtii
marile puted.'l O scen! ridicold lmprumutatd din secolul trecutl
gele Italiei devine lmprrarul Abisiniei. In 1936, Hitler ocupi Re
nia. R6zboiul civil lncepe ln Spania. 1937: Japonezii ocup6 I
gul $i Nar*ingul, Iralia perise$re Liga. 1938: Hitler ocup! A
Se semneazt Acordul de la Miinchen. 1939: Star slovac pro-
man. Ocuparea Cehoslovaciei. pactul Hitler-Molotov. Invazia
loniei. Intrarea URSS in Finlanda. in fine, Anglia fi Franla
rizboi Gemaniei.
Asist6m la un tablou diplomatic agitat $i confuz. Uime$te li
de coordonare 9i actiune a celor ce-$i propuseserd sd nu admiti
na$terea mililara a cermaniei. Mai mult, o adevdra$ orbire li
ve$te pe englezii care intrelin ideea ca Hitler esre susceptibil de
gocierea pa$nice n problemelor europene $i c6 poate fi un
de disculie, de acorduri- Aceastd politicd de capitulare a intrat
istorie drept ,,sindromul Mnnchen". Diptomalia germanA era
dati de un scop precis $i pestrase probabil prin $coala tui S
mann cateva din tehnicile bismarkiene. Astfet rehnica ,,anestezi
prdzii" practicati de acesrea era fo,ositi. in timp ce
multilaterah stagna, cermania semna cu Arglia in 1935 un
navdl Cu Polon'a re semna in tcib Un pdcr an korninrern. in
filDl psihanaliric al lui Hirler exista pasiunea surp.izei fi a
rilor iuli fj nebenuite. Cum se putea ca o Europd inlreagd s; asi
Parlea a llt"a DiPlondlie 341
panA
neDutincioasA la crearca celei mai putemice mafjni miijtare de
dtunci, ie$ite din ou bnrsc cu avioane Stuka $i modele noi de
tancud? Trebuie linut seama ce acest complot militar al lerilor Axei
'l'nDanile fonnatd din Germania Japonia. llalia fusse desrul de
vrzibil. dar.rrctaroni aflau \ub imp'esra unei alte cala(lrole care
"e
izbise lumea: marea criza economice fansmisA de SUA prin con_
taeiune ln anii 1929 $i 1930 cu consecinle grave, universale O cri-
zt economicd de propo4iile celei din 1929 inspfimanta populafa
tot atat cat un bombardament Europa a reit anii 30 cu teana zilei
de maine. DacE anii 20 fuseserd numili ,deceniul hoholelor de ras"
(rcaing twehties) pentru distracliile, muzica, dansul $i pasiunile
desc6 ;ate dupl rizboi, ceea ce a utmat a stat sub serlnul nelinittii
si sDaimei.
b date cu primele bubuituri, anxietatea s'a transformat ln groa_
gura
26. Sunt anii camuflajuiui, ai adaPostului din pivnird sau din
ai bombardarnentelor
de metrou, ai raliilor alimentare, ai exodului,
si morhi. GeDeralia care le'a lrtrit lncepe sa dispara. iar cuventul
- razboi nu are Denlru cei tineri conolaiile celor carc I'au expe-
imentat. Dulce iellum ineryertis
Hrtler dore$te o noue ordine europeana O Europd complet su-
ce a funclro-
DUsa Reichului. Cu meroda ren6scutr a Blilzlriegului
pana in I94 |
;arin l8?l.daraesuar in lql4, Cermanra inglobe^za
Danemarca, Noflegia'
in sfera sa Austria. Cehoslovacia, Polonia,
(Paiisul cade in 1940). Iugos-
Belgia, Olanda, Luxemburg, Franla
lavi;. Grecia, Romanja, Bulgaria, Fi anda. in timp ce peninsulele
Italici $i Iberice aveau stale totalitare idr5lite cu ea- Un naljona-
lism inspiraf de doctdna etnicA a fascismului stabilea peste tot re-
pimuri l;rudite. Dar in 1940, se izbe$te de un zid in Vest' in 1941
Ae un zid in Sud $i in 1942 de un zid in Est. Diplomanrl are acase
atlasul si hata. creioane colorate $i har1ie. $tie st facd bilanlul re
surselo; rizboiului rle durate (instaurat dupa primul an de avant)
Confom tehnicilor sale. nu numere doar divizii (drpe calculul lor
sj dupA calitatea armatei, germanii ar fi trebui s6 caqtige rtzboiul)'
ei estimeazi Dotentialul economic, demografic $i psihologic, stocul
resurselor energetice $i de hran6 Primul zid a apirut in rdzboiul ae
rjan din 1940 numit BitAlia Angljei 3000 de avroane gerrnane sunl
rnlrunldre de 540 de aparare enelezetli. care produc pagube inac
ceptabile gemanilor, sili,li sA rcnurle la planul invaziei Marii Bri'
tairii. Resursa umani de cafacter, peneverenld $i sacnficiu e hoti-
 341
I\olrtt t tlt t l)llltttrulit'
340 Jocuri pe sce a lulnii

nou5 care lt
remisese militar, dar dobandise o caracteristice
in-."ilnui .*" etua "f"tu diplomaliei Devenise un secol
4"i.",'i''"r* .ilitante $i al fanatismului
ii-]i1".,-
a'l
Plimbattr
$*1ft i1$;
probierna deza
Cimisii pregnitoare, temporare qi de expertzi,
ii rT"t ir""i"r" oe iratat' ingetegeri, acorduri nu au dus la 'fm+i*''*".'.i#H$-f
e;ta*e nu agrea mesun care sa o oblige la a

ffi*mffi$ffi
sorriliJ. rr4a.ea
i;;;;i ;i;; *.,'*". car; ja raodul ei nu se desprindea de
f:
ifi,*-a"i*t"a"i. Noaulnu putea fi dezlegat t'a lntamo se

un o"r..ur" progt " Dur Cgnferinla Navaln dln

192? e un egec
tal. Anii 30 sunt anii cursului nefasl ln IgJl Vanciuria e ocup
al fuo*L. .rt" iogytlt. on leritonu mai mare decal al larii sale'
1933: vine la pukr; Hitler 5i in scelali an Germani":: f:lli^"-'
;;"i;;; ;;* D"r"'.; si aPoi Ptulse$te Lisa Naliunilor"
ieii, niili J"'r"" .tepan ab;olut al cermaniei $i anunq dtcl
a
r"inu-"t"u. ln 1935, italia invadeazi Abisinia' membrd Titu
al,lui

iff'*;$*tr#fr:l'**itffi
uiutot. ,,Alegeli, spune Negusut, pJGten
""t"
i"i* ori""ilpi"r .gaiulii lntri stare 5i caruiele vasalitadi impuse
"u."
r^.iti pu,"ii. d.".ni.idicole imprumuta!6^dinst:"l:lll"i*:
ocupd I
nir"i,iid a""t" r.pet"tl Abisi;ei. L! 1936. HitlerocuPdB
iiu. na"toiut rni"p" in spania 1937: Japonezii
""JJNuntinerr,
ie
"iu ltrr'u'paraselte Liga lgJ8: Hiller ocupe Aus
semneaza Acordul de la Mi'inchen 1939: Slal
slovac pro- ,it+;{,riidiil +i'fu",fftff;r'l+ f ill
."r. bl"*t* i"lt*f"vaciei Pactul Hirler-Molotov- Invazia
ioniei. Intiarea URSS in Finlanda. in fine, Anglia si Franla
cle(

_''
dzboi Gelmamel.
un tabto,r diplomatic agitat $i confuz Uimeste
de
l"i"tam n
"oo.dona."
sj ucliune a ielor ce_$i
"
propuseserd s5 nu admiE
b"'-aniei. Mai mult,.o adevarad orbireli
""qi";;iii*l .." I*relin rdeea ca Hiller e're \ucceprjbrl de
-it*es**+*';'
"il'" pinic:r a problemelor europene.si,ci p:'l1,jl ": lli]
". ""*f.r"
gocieiea
i" ait.",i", a. acorduri Aceatui polilica dc caprtulare a inlral.in
gefman' €ra gnF ,*t[,*ff*trrl*r^",'r,',t',',1't'"f
:ll:#t*,..l*
i.lone drepl ..sindrumul Miinchen Diplomalia
lui srre5e-
;;i; ;" ,; ".," precrs ti p,r'rrase probabil pnn $co.,laane'lezreru
mann circva din iehnicrle bismalkrene Astf,el lehnica
Drizii" Dracticad de acestea era fo'osite ln timp ce--cl€zannarea
ilultilut".da .tognu, C"rmania semna cn Anglia-in 1935
n"vJ c" poroniu ." "".na in 1936 un
filul Dsihanalitjc al lui Hitler exista
pact anti
pasiunea
.ii.. irii .i t"ratolt" cum se putea ca o
komjntern
surpnzer
Europa
un^ acord
ln pro-
9r m$ca-
inreagi
a
si asiste
nfieit*u*+nffi
 342 Jocui De scena lujnri
Partea a I 'a Di,lonalic 343

ratoare, o trds urA ce va acompania toatA sirategia Iui Chul .i dcordLrri, retele dc conlucrare. colxborare in loale dorneniile'
1941. incepe in sud marea bdtElie pentru Nordul Afrjcii (si intr-un climat de clestintlere qi reducere a tensiunilor provocate de
Vi_
lul Mediteranei), care se va sfar$i prin infrangerea inilial gl numeroase litigii $i corftuntiri s-a dezvoltat pe terenul ONU--
mlnislru de exlerne pnlejul
zirrra de Selii ie.tate. olednd liecArui
selor rupe ale lui Rornmel. in l9[2, ar:|i]ate\e germane se i rnurl at unei inLer\en!ii publice $ia /ecide conracle ofrcirle )i neo
molesc la Stalingrad, unde vor suferi o infreneere decisivd
rizboi. Retragerea ce va incepe in 1943 nu se va opri decat h liciale, ONU a fost o platformi ce a funclionat continuu pentru a
tin. In Sahara $i pe Volga, nalura i$i va sp ne cuvanul, nisipur une iaolalU si\teflul inlernalional. inmullind pfin codificarea con-
zipada (ca $i jungla mai tarziu penrru SUA in Vietnam) avand iinu; r drcprulur Inlemalion.rl reguhle de comPonarnenl obligaliile
itoarea proprietate de a lmpotmoli $i inghili tehnotogiiie mili .a sr dreourrile slalelor. Ciri ONU a lust si dm;ne u organizalie
!echiului
eu\emamentrla:l .,dlelor membre. in deplina lrxJrlie a
iistem intemational ce funclioneazd de la Pacea din westfalia
in 1941, o Americd nepregArid penrru rizboi inrrd d pi
( I 648). Faplul ;, este comprsi din slate reduce apelul sau ln
lumea
japonez de la Pearl Harbour in conflict, punend sabia cea
ieali, unde existi 9i alli actori neguvemamentali ai vielii internali
talerul coaliliei anti-germane. Este un nou factor isnorat de
unJle si lace ia ONU (a lie lnbutarA unei renliclii de nelrecut:
res-
mani, care subestimau democralia anglo-saxond plinA de
necLul loldl al .u\eranlLilii slalelor membre ri inlel"icerea ame'le
dicfi qi opinii fragmentate. Este sindtomul persan care a r
capacitatea cerAuior grece$ti risipjte $i certirete de a se uni in :ului in trebuile lor inteme. Adunarea sa Generald, cu cele sapte co_
metdie. Nimrc nu d pulut egala randa.ncnlul u/rnelor de avi( mitete specidlizate (politic, politic special. economic, social, tutel5'
vase de rizboi, rancuri qi anilerie, prse in mi$care de administrativ iuriclic), este locul de confruntare a tuturor Punctelor
Si

americani de a disrruge pericolul ii sfidarea fascisti. Din nou, {te vederc. de- defularc a tensiunilor sau de calmare a asperitalilor'
natismul s a izbit de nebdnuite idei intransigente. Dezbaterle ie lrn iarc 'rci luni pe an \unl continuale in resrLl anului
jntemalionale Toale
Diplomalia adeviralA i$i descoperi vocatia ei de termen lung, de organislnele de expe4i sau conferinlele mari
se Gina cu rezolulii, acte hnale sau programe cu caracter de
clepi$e$te orizonturile poliricii curenre. Ea aparc. ca rn roarc r
boaiele, cu sarcini minore de serviciuj funclionarea alianfelor, recomandarc ce lasi la latitudinea statelor decizia si modalilalea de a
venirea defecliunilor, consolidarea terenului. Germanii pun pe le folosi sau aplica De lapt, ONU este o familie de orgdnizalii tot
Europei state noi pe baze etnjce precum Croa{ja $i Slovenia. N qu\emamenLrle. s'rlLl proceduri propni ii funclionare aulonoma'
'ju
iur. nu."t , UNES( O pcnrru educalre. >liinE 'i (ullura OIM
ordine se termini ins6 mai inainte ca ea sA funclioneze,
rea, ce incepe in anul 1943 prin debarcarea in ftalia, fiind un pcnlru munca. IAO penlru agriculrura OMM pcnrru meleorologre'
ireversibil. USeR p.n,,u meJitr. Banca Mond;ab si FMI penlrx probleme
linanciare si inci pc aiatea pentru alte teme de rnLcres malor'
Diplomalia Alianlei arlanlice esre angajard in lucrdri de incep:nd cu energrJ atomicii sl lemindnLl cu ploprielrtea Intelecru-
pectiva, prezenre in roare Conferinlele de nivel inall. infii .ld E\te o reLer e;olmi si acdva cu mii de retrniLni pe rn $r /eri de
ONU este decisi la Yaha in 1945 $i rot in aceta$i an Carra mii de dinlomati. k crearea ei. ONU avea 5l de membri, in 1978
nu o
scrisd la San Francisco. Organizalia Naljunilor Unire se na9re, ca atin"ese 150 ri ln prez.nt are 190. Ca $i Liga' at cirei sfartir irist
$l recomanda ca model. ONU nu a primit la inceput statcle invinse' dar
Liga Nafunilor. la sfer$irul unui dzboj mondial, incorporand dinl
qa
nou viziunea unei lumi terite de flagelul rizboiului. Ne vom intreba rreDta! alrroclamat localra univeruali
cc a adus pentru diplomalie Si ce a adus penrrx pace? Fri.ii o crtegorre larga de drplumarr crrc poPJrcr/ir tr 'nlrcline
reteaua de colaborare interguvernamentali, ce se distinge
pnntr o
A reprezenlar ll]al inlai o triLnnfali revenire la multilareralism in
cunoa$tere atenti a struclurilor si funclionarii lor, prin tehnica
relatiile interna(ionale a c6ror inslitutie superioarb eru. Diplomatia
muncii de echipi, plus cuno$tinlele specificc ale domeniului abor-
muitilaterali, manifestald in reuDiuDi, conferjnle, negocieri, tfarate
 344 Jacun pe vcM lunii Paftea a lll-a. Diplonalie 345
dar. Esre Lrn diplonlat rcLttjr de programul Incarrat
,r pccld! al Treptat s-au construit aliante militare $i blocuri angajand peste
l||ror trlalerale. cc (uprinde evenimenle protocolare conrac
st 20 de !fui a ceror fronlie(a uecea prin Germania, imptulind_o, ca $i
mass-media, fijnd expus in schimb la riscurile bjrocratizirii.
irkeaga Europe, in.doue: Vestul $i Estul Aparila gmprrilor mili-
insdrudrlof Inari $i maj ale, a celor !echr. Acea.l; bodla a
tare NATO si Tratatul de la Varsovia scoate securitatea de sub
mult, in cinci dec€nii, eficacitatea sistemului ONU. De
seinnul multilateralitdtii si rezerva acesteia doar teme inofensive
atentia $i mijloacele acordate inilial prin PNUD ptoiectelor de
intre cele douh blocuri se produc cdze, dar formal superputerile ili
\olure au \labjt cu vremea. muLind accenrul pe rctori(i. ccea pesteazi distantele. P.ima criz6 care poafta in germeni conf-nrnta-
atrrs cnlrcarea ONt. ca [iind ,,o finlana de cu;inte...
rea lor $i cel mai important rizboi de propo4ii este rAzboiul din Co-
A doua intrebare prive$te contribulia Ia menlinerea pecii. reea (1950-1953), unde Nordul comunist incercase si unifice pe-
^ interactiunea,
cat colaborarea, projectele pa$nice ,i normele ( ninsula pdn invadarea Sudului. Oficial, ea este opri6 de ONU, sub
e{uirii sunt ins4i lesitura indispensabilA a starii de pace. in ce il
semnul cireia se formeaz[ o expedilie militarA organizati de SUA,
r
suni ONU a indeplinit cdri\facAtof mrsiuned oin ace\l puncr
siqJ[ra daln cand o aclune colectivi este declan$ati printr_o deci-
veoere. tn matene de securitale. defecdunea ._a produ\ lmgrc
zie tuat5 din cauza absgllei reprezentantului .sovietic (ce boicota
datd dupe crearea ONU. Carta nu este de vini: un coercnt sistem
temporar lucrrrile Consiliului de Seqdtate, ca protest pentru
securilale coleclirA. mull mdi (lar >i mai preci\ dccir cet de lc Li.
neadmiterea Chinei Populare). E un conflict in care chinezii comu-
Natrunilor. a tost ehboral h rezumar: rLarul care.e con.rder; vi
ni)ri au luprar cu lruptamericane. Esle merilul liderilor daatunci
lrma a unei agresiuni sau siruali. care pune in pencol se.u
al lui Truman. de a li pololit /elul generalilor sai in frunle cu
Inlema||onali rcclamd rnlenenlia de urgent; a Con\jliului de
McA(hur si de a fi realizat un armistitiu ce s-a dovedit a fi durabil
ritate (11 membri inilial, t5 acum), care analizeazi cazul gi prin acordul de la Panmunjon, Ia care au concurat Stalin $i Mao.
primejdia e confiamata cere llrpe, nave
$i a!,roane de la s Astazi se considera cA de fapt cei din urmi voiau doar se testeze
membre, formeaza o fo4i inremalionali sub comandi proprie pdn acest rizboi vointa SUA de a lupta $i sA sernnaleze nemulfumi
consfange pe cel vinovat se renunle sau sA se supunA. Numai
rea lor ce Germania de Vest fusese incoryoratd in NATO.
acesr mecaDrsm presupunea lipsa unei obieclii (vero) dir partea
A doua oar[, peste ur deceniu. Hru$ciov decide si sprijine Cuba
carur membrn permanenr al consiiiului de securilate. Deci t
impotriva atacurilor SUA (unele reale, altele potenliale), phsand pe
cazunre carc contlneau un conflict de interese intre sau Dentru cr
solul ei rachete cu lncirceturi nucleari. SUA consideri aceastA ac-
cinci mari puleri erau erctuse automrl drn intenenlia Dojibila
liune ca o ameninlare inacceptab a, organizeaza o blocadi navah
Clnsiliului d€ Securirare. Neinfetegerjle poitbelice jintre SUA
$ $i se prcgate$te de riposta. care ar fi putut declan$a al treiiea rizboi
URSS, transformarea tor din aliari in jnamici potenljali au nDdifi
mondial, purtat cu arme atomice. Consiliul de Securitate este sesi-
cat 9i eficienta sistemului elaborat de ej. in consecinti, ONU nu s_
zat, dezbate, ONU intervine prin Secretarul siu Generai, dar solulia
ocupxr decil de confrclele mrnore care prco(upau mai putrn p
este complet bilaterali, sub forma unei inlelegeri Kennedy-Hru$-
cele dou; (uperpulen. Dc aici. acuzrrea ONU Je incapacirare pa
9r ciov. Competilia celor douA blocuri se desfd$ura in principal pe
ralizie de c6tre opinia publici_ planul celei mai vaste $i costisitoare curse a lnarmerilor ce a existat
Prepastia dinrre cele doud sq)erpureri a cnpAtat repede dimcnsi_.
vreodati. in afara armamentuhi convenlional, perfeclionat $i el, $i
unea unui ,,rizboi rece", simbolizar de impa4irea lumii in doue ra,'
a uriaselor efective mobilizate sau mobilizabile, cursa se referea la
oe.e, separate prin ,,coftina de fiet', dupn expresia lui Churchill
armele noi de distrugere masivA, in special cele atomice $i in
(1947\.
subsidiar cele biologice $i cbimice (ABC). Tehnica rachetelor ce
Definilia reiinuti de isiorici $i cercetirori,
-in rnenrrlul cnlecriv erle r,eea ! ur,ei
ca $i imaginea remasd purtau inclrciturile flucleare a devenit atat de avansad incat phsa-
competirii mitit;re acerbe,i rea obiectelor pe orbitd a devenit posibili, iar cursa s_a extins $i in
ato(cuprinzbtoarc.
cucerirea spaliului cosmic. Inlreaga omenirc a triit ameninlarea ca
346 Jocuri De scena lunii
Rizboiul rece $i cursa nucle;ri si degenereze intr-o distrugere
sivd, putand ameninlainsi$i supravieluirea ei pe glob.
$i totusi, timp de 40 de ani car a durat Rizboiul rece, al
dzboi mondial nu a avutloc-
Acest fapt istoric a presupus un acord de nerecurgere la
nucleare, ci doar de a le invoca in momenle critice. simbolic.
dul nu a fost scris, dar p.in aceasta rlu e mai pulin reconstituibil,
atestabil.
Toate conditiile pireau intnnite pentru conflictul nuclear
rare in blocuri opuse, intraffigenfa ideologici, rizboiul
aspru, rigiditatea pozililor Si incompatibilitatea obiectivelor,
avansat de pregetire, stocurile cle arme, miza excesivi pe fo4a,
toricii acest€i perioade scot in evidenla feptat un factor esenlial
cdre diplomalii I au intuit chiar in acea vrcme. Esre existenta
balante a teroni, cum se numea echilibrul nuclear. Acesta nu
strict numeric, SUA avand mai multe focoase rucleare Si
dar dupe cum senmalau teoreticienii strategiei nici una dintre
nu avea certitudinea ci o lovituri nucleari ar desfiinta caDaci
de riposti nucleari a celeilalre- Cu alte cuvinte, oricet de nare ar:
avantajui primei loviluri (prin surprizA. prcemptivi, masivi),
lovitd ar fi pdstrat capacitatea de a rispunde $i provoca daune j
ceptabile. Balanla terorii era de fapr o balanti de securjtate rec
procb ce trebuia intrelinuti cu o maximi acuratete !i grijt contin
la care lucrau nu numai diploDuli, dar $i pe$oane sub diferi
egide qtiinlifice, depa(amenlale, aparate de politici extemA,
puri de strategie, prospectivd, modelarc. servicii secrere. in pri
rand, antene fine se intirdeau prin ei pani la ceie mai intime resor
luri ale deciziilor capitale. Sediul principnl era Comiletul de
armare de la Geneva ai celor I0. apoi 18, apoi ldrgit treptal pAnd F
40 de state, care avea exjstenli hibride. Aparlinea de ONU
(sediu, secretariat, rapoarte), dar era crear $i se afla sub co
amedc]nu-so!ieric;. cu rol ie lunari dc preredinli $i cu rodle tpa-.
rentele liben,!I Si egdliralii lanlor drn Joua alianle Si din grupul
nealiniat. Aici, expertji nu erau ocupa,ti arat cu analiza discursurilor
in care se strecurau propuned nuantate neinlelese de public, cal cu
asigu(arca pli4ii opuse, in contacte personalc, infonnale $i confi-'
denliale, iD privinla bunelor intenlii a pistrdrii de ciire ei a batanlei
In acelaqi timp observau cele mai mici sennc ale intenliilor pA4iir
opusei. Existau $i alte canale. inulnirile mi$carii Puswash. de
Panea a III-a- Diplonalie 34'l
pildl, congresele $tiinifice, vizitele $ chiar echipe mixte de cerce-
tdtori. Int@aga reJea a ONU era deschisi in continuare tuturor, iar
conina de fier ardta ca o cima$d de zale, cu ochiuri mari prin care
circulau indivizi, informalie 5i oficialiteli. Aceeati conini avea
deschideri $i mai mai in pdvinla come4ului, cu mesuri spcciale
desigur penlru tehnologiile de importanli sirategici, ce cuprindeau
pAnA $i calculatoare. O examinare mai atentd a Rdzboiului rece ne
indepdteazi de imaginea crispatA relinuti de litetaturi. in carc se-
pararea celor douA sisteme era etanli. E adevErat ci in acela$i rimp,
cdEtoriile personale nu erau libere, supravegherca popula,tiilor era
maximi, cu tbrme grote$ti in lag&ul estic, cooperarea era stanje-
nita, propaganda era zgomotoasi $i absolute ti, dupA cum erai
intr un iagdr sau altul, termend ,,pace" sau cuvannl ,,libeltate" pu-
teau fi subversive. Dar rnecanismul balanlei funcliona cu sensibili-
latea unui seismograf fin, ce se bucura de atenlia $i cooperarea
plifi de griji a puterilor nucleare.
Menlinerea balanlei drept inimi a acordului major de evitare cu
once pre! a r67-boiului nuclear presuplnea, in afara regulilor de
comportament (predictibilitatea jucilorilor, evitarea surprizelor,
sinceritatea 9i increderea), $i anumite reguli in materie de crize ti
conflicte- Chja( daci ele nu au fost explicirc, pot fi reconstitniie din
fekrl in care acesle cdze au fost tmtate: a) Prinu categorie era evi-
tarea conlruntAni majore intre cele doui superyuteri Si elininarea
subiectelor carc ar fi pulut o genera. b) Urma o intelegere taciti a
dreptului flecireia de a reglementa corfiictele in interiorul sferej
sale, ceea ce nu excludea dorinla ii, pan5 h un punct, contrib lia
ficcircia ca ele sd se iveasci in zona celuilalt. Aici intri revoltele
inibu{iite de Uniunea Sovieticd in lagirul socialist ti intervenliile
militarc ale SUA in Anerica Intini. c) Un alt capitol privea o arie
lllrgA de competilie permisi pentru a ca$dga influen.ti sau penlru a
dobnndj poziJii speciale in lrmea a treia. Cand se recurgea totu$i la
lb4i, se lacea pnn te4i (Angola). d) Atunci cand una din cele doud
superpuicri se angaja direct in menlinerea unui regim (Viernam,
Afganistan), cealalte pa{e nu intervenea deschis, dar pe alte cei
acorda spnjin (io special arme qi bani). opozafltilor celeilalte su-
per?uteri- Situaliile dc la punclele b). c) $i d) nu insemnau absenla
deuunFdi publjce $i razboiului propagardistic, sau in cazurile b) fi
c) aducerea problemei la ONU, unde se sf:irSea prin rezolulii fire
uflnnri pmctice (invazia Ungariei sau Cehoslovaciei). Ne apropiem
I
348 Jo(uri pe scena lumii Patxea aIII-a. Di1k Mlie 349
astfel de imaginea unui rdzboi rece mult mai bine resizat in
{ehnologic drepl compensaiie peniru exploatarea bogiliilor lor in
decit purea crede oprnia pubtica a wemii si chrir een.
trccut. Tactica lor in negocieri a fost neproductivi, nici un proiect
urmitoare.
rmponanl de Je/volrdre nu a io\t oblinu:. .rngurul rezutrat riind so
O alti eroare care impiedici analiza Rdzboiului rece. inca
nore declaralii ti principii invocard echitatea $i drepturile.
minal; de cliseele wemii. pro\ine din lermenul de bipolarira|f,
In timpul RAzboiului rece, inrr-un pas giga.niic de 40 de ani,
drcpt caracteristici a epocii Rezboiului rece. Bipolari;lea nu exi
principalele liri invinse ln cel de al Doilea Rizboi Mondial. cer-
decat in domeniul puterii militare propriu-zise sau al celo. d(
mania $i Japonia, iti rec4tigau pozilia de puteri economice. Am-
aliante Si, mai ales, al funclionfuii balantei. Dar lumea politicl
bele au ezitat inlre cadrui regional Si cel global. cetmania a prefe-
economica era cel purin tripohre.-\leutralismll a fost calea alei
ral sa devine o putere regionala. ca slalp de bazd al uniunii Euro-
de majoritatea fdrilor lumii (America Ladn6, Asia qi Afiica), c
pene, dup! concilierea istoricd De Gaulie-Adenauet, Japonia a rA-
il_"^"I !9]t o mitcare organizag a nealinialilor la Bandung,
1950, Mai larg decat gupul nealinialilor (circ; 40 de
mas pe duchie de cutit, jucend $i cartea globalitrgii 9ipJ cea regio_
16ri) eralru. nale, unde a incurajatgrupiri ca ASEAN $i unde a inspirat $i ajutat
pul lirilor in curs de dezvoltare (pesre t2O), care, f6re sh_i rnai nu-
pe tinerii dragoni, troile economii emergente ale Asiei, care au s6dt
mere pe euopenii din grupul Dealinialilor. se lndndea pe cele rrei
etapele dezvoltini.
conrlnente care iormau lumee a Eeia, Marele lor parlamenl inter-
Prin regionalism, tendinJi rnanifestatA ln aproape o sut:i de gru-
nalional $i sprijinitor a fost Orga.rizada Natiunilor Unite.
peri de state care intensifica colaboraxea, lrl sp€cial cea econoriici
Cel mai imponaft proces al secolului XX a fost dec(
(Marea Neagri este un exemplu pentru colaborarea economictr. iar
care desftcea tot ceea ce construise colonialismul seaolului XD(;
prin Mercosu{ America Latintr ofed un caz de inteqrde avansati).
Acela'i calendar impresionant de colonizare a fost reluat ln sens
muhilateraljsmul se afirna in afara \aliunitor Uniri in iorme muit
invers $i peste 100 de firi s-au nascut, rupand legetudle cu metro-
pola- Prin d€clarafii solemne, invocarea dreptulii intemalional
rui avansate. DiferenJa regionalismului fafi de abordarea globah
9i constr ln chestiunea cheie a suveraniEfii, care nu suferd atingere in
presiuni insistente, ONU a reu$it sA calalizete rAzboaiele de elibe-
ONU. dar se modrlica consrdelabrl in regionahsm. prin lra;slerul
ei pa4ial de cAfie Fri in favoarea comunitilii pe care Si,au creat-o.
Nu este atat o cedare sau linitare, cat apiicar-ea unui tip de suvera_
nitare exercitati in comun (rral€r). cradul inalt de inreqrare mani
fesrar ir) Inoneda comuna {eLro, sr in lesiclatie de (arre UE esre cu
totul renarcabil, ca $i tentativa ei de a exercita functiuni clasice ale
crarelor. ca apirarca tr politiLa e\temr.
ca la sfaritul rdzboiului impe.iile coloniale sA se deschida oricArui
in timp ce balanla absorbea toati atentia $i resursete superpute
te( ca prezenli comerciala, economicb sau politice
$i imperialismul rilor. .ecolul XX deslalura procr.e isro.rce ca decoton;rrea. oro_
colonial sA fie desfiintat.
cc\c ino\d!i\e ca regronalirmul ri crca noi centre de cirilrlalre
Atat nealinjalii, car 9i tirile in curs de dezvormre au rnur cu re-
materiale. In afara ONU, regiooalismul avea $i un succes pelitic ir
gulafirare Inari conJennle menrle \a te coordone,,e ooziiia si cere_
procesul de destindere de ia llelsinki. Se consideri cd anii republi
rile. Rolul neahnralilor scadea in rnomenrele in care se oroducea
cani ai lui Reagan ti cei de declin ai lui Breirev au cr;ar in
Jesrinderea intre blocuri ri progresa conrrotui inarmirrilo;. Dx, ra_
1981-1983 un mini dzboi rccq dupa un proces d€ deslindere lenri
i ile ,lab dez\olLate au facur gre)eala \a.Si con\Lrme
energia fi influ_ a unui intreg deceniu. Este posjbil ca invazia Afsanjstanului si f.ie
enla in proiecrul pur revendicativ al noii ordini €conomic€ mon-
.emnalul aceslei incordan. b, Inie/ul \chrmbalilor Jdrea In noua
diale, care a avut prerenlii excesive, inacceDtabile Denlnr tirile
pozilie americani fati de echilibrul lero i. ,.Rbzboi l srelelor.. in-
Jez\ollare. cn cererea uner .l.istenle tinan(iiur.au a unur rranster
semna cd avanslrl tehnic pemirea crearea unui scut fali de ame-
I
350 Jocuri pe scena lunii
nntarea nucleare. Mecanismul echilibrului nuclear funcfiona
ipoteza ca nu existi un asemenea scut cd crne tnceatca
,i sa_l (
eze_prin sisteme de alerti 9i deteclie cievine suspecr ca se
sa clea prima lovitura. Noua curse tehnologica a depA$it
lile economiei sovietice, aflara in pierderJ de suflu, ;ar
omului prevezute la Helsinki creased uD curen! de
eliberare a {drilor din sistemul sovieric. concomitent cu
de LberaliTare ale lui Corbaciov dupa to85 cu
fr
Uniunii Sovietice, lx finele deceniuiui
Ultimul dec€niu. Ca g alte secole, secolul XX se termini
lnte cle termenul calendaristic. Se inclreie ia sfar$itul anilor ,gO,
sand anii'90 unei pedoade total diferite de profilul siu. apartin
mai degrabi $i consriruind puntea spre sec;lul
$i miteniul
in anut 20n0 | inia de\p;nrloare o procu-a un e\enimenr
destrdmarea URSS, dupi qapte decenli de exisrenla
$i de copte$i.
toare prezenld in rreburile lumii. Se incheie Razboiul rece care
dul
rase pahu decenii. Din URSS se desprind l{fstate, iar
din sfera
alte 7 state. Desfacera de imperii a fost legati intotdeauna de
d
boaie, in aval sau in amonte. De data acest; lucrulle au ctecurs
re:
lativ pa$nic. Esre merirul lui Gorbaciov $i al
Scolii sale diplomatice
de a.fi renunlar la zigezuirea pdn fortA a c6ii irezistibile ipre
indei
penclenla, care consriruise o scufti reactie initiali. Maj
mulr decat
atat: Cermania risdriteani nu numai ci se retrage dfu
,,lagtuul soci.
alist" in timp ce fbftele sovietice pleaci, ci se reuneste cu cermania,
occidentala. cennania devine, cu cei 70 de milioane de locuitori,
un lacloJ importanr a] politjcii intemalonale, sub priviriie
suspi_
croase ale ma.ilor puteri, care anre.ior ii acceptasefi
de facto di!i_
ziunea, ca o garaDtie a pAcii pe continenr.
!i ;etetalre l;i imbrdF_
$eaza democralia firA zguduiri prea maJi. Este semnificative diz;t-
varea^de carifea a unei federatii, separarea Cehiei de Slovacia prin
buni intelegere. Revolulia ronand din 1989 a ficur exceplie;rin
caraclenrl sau vjolenr. Prcsiunile nalionaliste relnvie peste toi,
o
dati cu inliturarea capacului greu prin care regimuile lotalirare ri_
nuseri sub conrrol atat ameninFrile pentru socialism cit qi pe ceie
ernlce sau rdenhtare
Noua eri-a fosl primiti cu o mare sarisfactje cu o jmensa
$i spe-
ran{d. Intrucet pdncipala sursi de ameninlarc in cursul RAzboi;lui
rece itsese indcpidari, la orizont se intrevedca rein\,ierea
picii
Patrea a IIt a. Diplutnulie 351
impreuna cu instaurarea democraliei ti adoptarca economiei de pi-
alii ,,SfarSitul istoriei". ata cum scria Fukuyama.
Dezamigirea nu a incetat sd apari. Nu loaae fedemliile constru-
ite pe ideologie s-au dezmembrat painic. Iugoslavia, care thc se
demult disiunctia din blocul rasAritean, a fost in mod paradoxal cea
care s-a dovedit incapabili sd acccpte imperativul schimbirilor,
opunanduli-se prin fo4n $i declan$and un oribil rnzboi balcanic
Extremistilor sarbi li se opurcau extremi$tii albanezi, admali de
visul unei Albanii nrari, care se strangi la un loc pe albanezii din
alte rcpublici- In Macedonia, confruntarea cu minoritatea albane-
zilor a menlirut ,ara in continub instabilitate. Faza cea Inai sange_
roas, au reprezentalo luptele din Bosnia $i apoi conflictul dir Ko-
so!o. Razboi care a $lers delimitarea clare intre razboi intem ;i
intema-tional a incilzit ia ro$u vechile pasiuni identitarc cu tensi[-
nile 1or religioase, etnice, istodce, te.itoriale si culturale, ducand 1a
silbatice,,cureliri etnice".
Sistemul international a reaclionat in mod impropriu, lent, ezi_
tallt $i eronat. ONU avea experienF doar in menlinerea pdcji, cu
rezerve procedurale complicate: observarea f;ri recurs la arme a
unui almisliliu la cererea pi4ilor. Comunitatea Europeana se afla
abia in stadiul de dezbatere preliminare a cererii unor fo4e comune
de intervenlie. in tratatul NATO nu figura nici un prelext dlr acli
une. Diplomalia intemalionalb, reprezentad de mediatorii britanici,
folosea limbaiul fi metodele unei alte lumi, cu alt tip de probleme-
Din exasperare fali de inelicacitatea diplomaliei, s-a lrccut.la re-
. curgerea de misuri punitive (ca bombardarea Serbiei) $i la inter-
ventii mililare in loate combinaliile posibile: SUA, NATO, Europa
$i ONU. Pe tangi rutinea Europei de a avca pe solul ei primul riz
boi dupe aparilia zorjlor insorite de pace, fiapa acum insuficienta
pregatire a iltregului sislem internalionai, a organismelor g]obale Si
regionale, a leriior mari $i mijlocii de a face fali noilor conflicte,
firi a aminti de o opinie publici ce a trecut repede de ia extaz la
agonie. Cum este posjbil ca intr-un moment in care omenirea dis
punea de o capacirate tebnica, $$inlifica $i a cunoa$terii atlati la
zenit, mijloacele de rezolvare $i prevenire a conflictelor sa se afle
intr-o asemenea stare precari de subdczvoltare ;i inadecvare?
Acest deceniu al suferinlelor inulile a ariiar cE riul este mult
mai general. In Africa s-au produs cele mai mari masacre intre po-
pulalii care pand atunci convieluisera palnic: este cazul luptelor in-
 352
lre erniile tutsi fi huru Jin Rwanda Si Burundi. cu.irca un mi
de !rclime. Tol in Africa au i/bucnir.6,,boriele cr\rle in Si
kone, Liberia, Coasta de Filde$, deschizand un nou dosar
acela al -tarilor ce se autodesfiintreazd, inecandu_se in anarhie,
)mlte the rogue states (delincvente, Djzerable, supuse exun(
dar emanend din descompunerea lo! miasme periculoase pentru
cini, ca Si pentru sistemul mondial). Un conflict in Congo
1Z
care aduce trupe strAine rivale pe solul sAu inregrsreaza peste.
milion de \ icume.
Capilalismul conrempordn a 5uteril atacul unui \irus srav: l,
bubbk econom!, ca.r- Iove$te pe cei care s-au intins pestJ.apai
ralea lor reala. Tara succesulur. Japonia. e.te lovit;, pcnlru
ca aD
credirele lira acopenre rr de!rne/e cconomra jud esrului asiei
Coreei de Sud, iar alte cazuri ale statelor cu datodi sd prodrcd (
astre tu Ametca Latini (Argentina, Mexic, Brazilia). America
tervine pesre tot $i eviti o c.izA generald, care bdtea la ug. Dar
rand 9i ea descopera grave crori de funclionarc a multinational
mari, unde manageriatul i$i insutise in perioada unificarii
companii profituri in afara eticii c;pitallsre antimon(
transparente $i cu concurenfi loiala.
Dosarele problemelor nerezolvate cresc, de$l capacrtatea cie
.
solutrona pa$nic e demonstrate de Africa de Sud. unde
a rizboi c4ligat de americani cu ur insemnat supon intemaiiohal la
lara apa
heidului devrne. dupA o iumarare de secot de cri,,a. o
lam c;
prorecl comun. In cazul conflrctLlui ror atat de \echi intre
l.rael
paleslinieni, incercArile de mediere sunt inecate in rigiditate,
trare, fanatism $i violenF.
Pe acest fundal se inal!.d o formidabila stafie amenntatoare:
-
invierea islamismului extremist opus valorilor, interesuiui
9i p
tiei domirante a Occidenrului, incepanci cu SUA. Esre
culminant al unei mj$ciri crescAnde, care dmp de decenii a
sub privirile binevoiroare Si cu sprijinul lldeiilor prilor
boiate iri,
petroi o intarire a pozitiei sale in Asia (avend hdonezia
ca intruX
in Africa de Nord (Sudan, Algeria, Egipr)
$i iD alte tiri africane ta;
norcl cle ecuator Formula acestei mj$ciri islamjce e
sjmpli: corduil
cerea aparyne cterului poljtizar, manifestarea de presrigiu
este ridi:
carea de moschei splendide $i scumpe, iar activiiatea consti
in for_
marea de cadre exrremisre $i milltanre, intr_o jlnensa rclea
bine in_
trctinut; de $coli, situate din inima occidenrului parn i; marginile
deSerturilor. Taiibanii sunr semjnaditi islanici. prima promor,ie
ca_
Partea a I -a. Diplonalie 353
pabiH si cucereasca o lara $i sA instaureze o baze de atac impotriva
occidentului. Acestor teologi ti se alfturA mififarl,tii formaF cu aju-
tor occidental ln rezistenla afgana lmpotriva cucedrii sovietice,
formand cadrele noii campanii cu ambi,tii nemasurate: de a lovi pe
,,Marcle Satan", cdpetenia lunii occidentale, cre$tine 9i neocoloni-
zatoare, aliatul $i protectorul Israelului, SUA. $i lovitura se pro-
duce: la 11 septembrie 2001, tumurile faimoase ale New York-ului
cad, iar Pentagonul este lovit de militarli sinuciga$i islamici de
conditie cultivata (nu $omen mizerabjli, nu prpduse ale s6riciei),
cdlduzili de un fanatism sacralizat. S-a spus cd dupa acest afront
frre precedent adus Statelor Unite nimic nu va fi ca inainte.
intr-adevir, reacfia superputerii sfidate a fost uria$e. Indignarea
ei este impdftA$itd imediat de majoritalea tirilor care creeazi in ju-
ml ei, fdre reinerc, o alianti marc lmpotdva terorismului. SUA ln
irepnnd o intervenlie reu$it, pentru distrngerea talibanilor, supor-
teri ai autorllui atacului din l1 septembrie, in Afganistan, pepini-
era prin excelenli a terori$tilor inte.nalionali. Regimul se schimbA
intr-un timp record, ill raport cu durata rizboiullri e$uat purtat de
sovietici in aceasta Fre. Unneaza atacarca unei alte !iri, Irakul, ce
avea cazier de agresor nejudecat pane la capifin rAzboiul din Golf,
inceputul deceniului 9. ta al doilea rdzboi irakian (2003), situalia
devine mai complicati. Atacul se face prin ocolirca 9i substituirea
ac$unii inspectorilor ONU care nu-si dAduseri vetdictul final in
privjnla prezenlei armelor de distrugere in mase $i in contradiclie
cu obiecliile procedurale $i juridice ale unor aliali principali ai
SUA. Disputa pare pentru moment cA ameninti soarta ONU 9i a
altor organisme iniemalionale, dar se calmeaze $i[n modts |iwndi
practic menline structurile internalonale Si aiianlele in funcliune.
Pe plan doctrinar, doui probleme reman deschise: aceea a dreptului
de interven$e, strict limitat de dreptul intemalonal in vigoare, le-
gati de problema dreptului de ingerinF ce contrazice Principiul
suveranitilii qi mai ales de aceea a intervenliei preventive sau
preemptive, la care s-ar recurge inaintea unei agresiuni a du$ma-
nului, atunci cand acesta doar esle acuzat sau suspectat ca o prega
te;ie. Oricat de radicale ar pirea aceste idei. ele gasesc un anumit
suport in procesele de globalizare $i regionalizare ce exisd qi se
afi.ma, de pildi in cazul intervenliei umanitare $i fErn indoiali
pentru acceptarea lor intr-xD cndrujuridic intemalional bine definit.
 3-54
_. .ld.:uti t! xtz x ttl tti
l\u h\t I lll ( l)lt)h)ttktlit' 355
Canaci!ctea dc inrervenlie esre mer4inulll
ir vjziunea globaU,
tilii recursului lu lbrlil, c ignorrrca liEtofilor de lbnd ;i a soluliej
ro'at rortrjitor Inrernltion te (lre ,urun
::::1,:::,
.r,icre in privinra di\pa.r,"i .,r,il"""ii.-"*i,]
o ta ro! de temen lung. Mulli observalori cfcd ctr evenimentele pot inspira
rak'ralj\mului anun!ala de unit iutori).
,; ;l#il";i"l paii de rezolvare pa$nic?l a unor litigii cronice: acord cu Sida, res-
acea,la esle lmDroh,
confirmarea roruhi fi p.g**r"i tituire de leritorii, schimbnri de prizonieri, rcluarea negocierilor.
"",1ii,',"1i-,,,"r'irjii'ijil]
este copreerroare, rar
Allii se indoiesc. considerand cd prestigiul $i poliricianismul. iner
il, {:ieci',va In rrl*,t" pro.... .nr. r,, r"Jii .o",.,u,.u impli
lu, ::""::.,1"1i,'111,11,:rna.tionare lia ccrcurilor militante $i extremiste, ca $i pripastia neincrededi $i
rana se rmpune cu evidentn . urii care s-a agravat intre populalii nu vor permite inci iichidarea
litigiilor pe cii pa$nice.
Rtboi,rl din liban din \ard anulur 200b e\te rlustradv p,
Profund dezamegit de ascendenla recurgerii la fo4i la inceput
,_ de mileniu $i de ascendenta ei asupra mijloacelor painice, diplo-
sinseroa.e de ra incepurur secoruru,
:?:l ::::lll:':
Ir;.-aruri co'nune (u ri,tlor,et. di" Irrh Afg;;i;an.
)L\r, a matul.nu se descurajeazA 9i reped deviza sa: secolul acesra wrt
i, ;;;;;, diplonMtic sau n wfi deloc.
lli.ll,l:, :re.re r00u Je mon i ,. jur id,ce)re
)l'"il'l:.ll j*1.","1,irib,,"i"i
;;1;;;;;;;;; :;:; nu es,e.
Puterea copleqitoarc a SUA pe care unii o vnd in termenii fort,ei
:::111T." $i
ra-zDot cu,acest stat. A efecirat o intervenlie ce viza sale militdie fere rlval este dati de fapt de preeminenla lor in mate-
unei,grupiri (\tiernr.rc. He./bollah. distruse rie de inovaiie rehnologici $i in dinamismul economic. ircurajate
care a comjs.rl.te pro\oc
tuarea unui soldal israerian in cap;virare. intr-o societate deschis: schimberii. Este puterea care atingea influ-
::::::l la:-f.": enla maxime la sfartjtul celor doui rdzboaie mondiale, inventand

;r1l,ii,f u"#,f :::lr:,,ii:.:ia;rR:'u::;ji:llit

instituliile multilalcralismului universal in umirirea picii, prilej
ivit inci o datd ]a 1990, cand un sistem mai eficace decit ccl exis
i:;r;.':;:,i: :liJ"il:T::r t:lii:,ti,*ffi
llff tent putea fi inlrodus. Dacl acest mornent a fost pierdut. altul s ar
putea ivi cend Stalele Unite ar putea folosi autoriiatea Si vocalia lor

i:lil :i["il1til"";';.filillltL5 J;i,",T i.*"i:*li la construirca instiluliilor globalizirii. in cadrul acesteia, negocie

F,#,,*:11Tdi1,ii:!1
corunjraiea :,:'
inremationaii
ijls^t&i'#:?ffi
", "rii".^i^ri","i"irJi'il' i"',:,1!:
[[# rile, ca urzeali a lcsiturii universale. vor face diD diplomalie ti teh-
nicile ei o conponentb nelipsiti din toate profesirnile societilii.

:::,::::lTf: g.i,:: senarurui

nu se baza,pe fapre. Ant oNu
americar, rceea$i incriminare
"a,5iah pierexr .&;;;;;;;
,oioiiiu,""
Nici cer on"rr, ar exi"tJniei
L_,jry:*,,jj:l:lj1
lii j:ttili,:ii:lrr
:iililli l:'iit '"""" tr:j
;;,r i#:;,
"' __t"
cel<b'arc u vi. rofiei milirare. Dr...r '"' "
"lr"*,"
1i;,,r.rry ;l
j*timl[: i*:ril I:1llrtia
ff Tj :T iil' :"a]':":ifl 1i",T",,,i:,;l"T"n:,""-li* li:,
ilil :H:l j:,ff
:r:T"]::iJ!::{L'.f
D],a.even e iJ muttilatcmJ,.m Dafene
:1.;"::..: 94il":'#j
>i o teclre J nepruducrrli_
 Partea a I-a. Dinonatie 35'l

22. *+* rhe Conplete Wo*t oJ1'acr!r, NY, Modeh Libnry. 1942.
23. Bamril/i,Dini,ii, Phaeni.ia a"d the Phoaicia6.r,hayats,Bei r, 1961.
Bloch, Colsin, noft? ., sa, derrir, Colin, Pdis, 1960.
Evans, C.; Ne*nhm J-, Di.lio@t de rclalii intefl@liohab, F1irrtu
Universal Dalsi, Bucrreitj, 2001.
Bibliografie 26. M^te\. C. HoRa. EncicLopedia.4nrt.itdlii, Ed. Meroni4 BucureqLi, 1995.
27. Pippidi, D.M., hoi .respft legatutile Histtiei cu Eetii
$tii epocd b
heleki$ica,in Studir Si cercetdrc .le istoie reche, n. |, 1960.
24. H]JJah, Despte ardcolele d.nce, Pollrcm,I^li,2N4.
29. Snero us,The Te.be Cd?sdd, Pm8uin Books, 1982.
*++
2. *" Diclonar .tiplonanc. Ed. Politic4 BucureSd, I 979.
Dicrioanri.p dirtotuhq@.2 vot.. Ed f6cu.,\, prn", IaJ2. Capitolul2
3. 1 | I DtploMt, il|{! U. Pol,n(r, Burrre)lr. t96a.t981.
t- 5 !o1..
4.
::*.H6tolre d4 lelations intematiohdles, piere Renouvln (ed.), 30. +** Istoia genenld d,triirl.i, Cobrdonator Taton, Ren6, vol. I: tni4a
Ha.hetre, Pdis, 1958. anticd tuedieratn dc Ia angini pand b l45O,Ed. $nin|\ficr, Bucuretti,
*+* lsbna diplonatiei. Coordonalor V.p. polemkin, vol., ri
5. 3 Ed. 1,970.
Rusa, Bucuref
*** I ana
n, 1946,1947. 31. *** Hisbne eetolrale des cirilhations, sol- lll: Iz Molen Aee.
6. diplonaliei. Redacta! de V.A. Zorin, V.S. Simionov, S.b, L erya6ion de I Oriefi et la noissonce de Ia ciriliqtian occAek&k, PUF,
SkdKn, V.M. Hvostov (edilia a doua), Ed. gtiintificA. Bucuresti. t962. Paris, 1967.
7. cahieL Philippe- Lp dtoit dtpLoma,iqup tuntenpotuk, tA. Dro/, Cme!!, 32. Cohen, Guslave, lz 8ron b clarld .lu Mold Age ldees, fu. Callindd,
1964. Paiis, 1945.
8. C anho^. l\t,es. L. d+lafup. Ii. Hacheu e. pars, | 926. 33. Dlehl, Charles, Bt<artiun. Grqtness @d p€clire, Rulgers Universily
9. Cler. Eric, Drplrtur, New York, 1974. Prcs, 1957.
10. V., Candq D.C., Ctves t M., Mal4o. pasihi din tecutLL 34. Goshol Fregois, lz Mor.n Age, Ed. Hachette, Pdis (d,rrrire der
/rzdrett, Ed. Polihcr, Bucurc$i, 1966. rclat i on s intm at i ona Ie s, T ore premlet).
11. Kissinger, Henry, DaloMq, Simon & Schuster, New york. 1994. 35. Huizinga, Johe. Anarg ul Evului Mediu. Ed. Uni,\eB, Bucure$li, 1970.
12. De Laumay, IAcryes, Dictidhaire d,histoire conzdporuine, 36. Ma.'!hi, CesaE, D4de, Ed. Aiemis, Bucurciti (tnducerea volumulul
Edito Seni.e, cenavq 1973. Panre, Rizzoli Libd Mjlano, 1985).
t3. Itin, D.8., Diplotutie. Esen4, metade, Jotue,Mas@\a, 1962. 37. +*+ Ls.toinrle.,El..lt Seuil. Pmis,I988.
14. M?Ji\4 Mlrcq. tz diplotutie Routtuinc (etji\ie ftn ezA, cnglezr ,i rusD,
Meridime, Bucuregi, 1970.
Ed.
15. Malta, Mircea D'plDmttt. g.oti ji in$nulii.Ft Didactic.i,i pedagogici. Capitolul3
Bucurerti, edifia I t970, edifia nII a 1975.
16. Vou*r. I'rJq. Url r, I de r'a4hp rtotanarqrF. I Amb.,..-.te Bru\e,ter, 38. Brion, Mdcel, Machiarelli. Fn. Anenis, Brcun$ti (Lraduccre din limba
1912 frdcezi a ct4ii Gdie darinae, Machiavel Fn. Abin Michel, Prns,
17. N,m,\on. Hrold. D,r/oz.r O\rord Un,\e^iLi pre... ta55. 19:18).
't Srtoq. ffr,l.4 C"rd, taDtbaati, p'a.nr.. Lanaon, tqrl 39. Burckhadt, Jacob. The Civiliution oJ thz R.nansancc in hab, Mo.ten
19. To)llbee. Anrold, Ia srande aidtutu de t hurlanna. Ehevier, paris, Libray, Random House, New York. 1954.
40. Drimba Ovidiu, Islorid calulii $i ciriliznliei. Civilirclia R?na$EnL
Ed. Sreculum. Ed. Vcstala. Bucurcsli,2002.
4r. tnpeyre, Henry. C/u/"s }ui"t, 6t1. PUF. Pdis,1971.
Capitold I 4:. Olf|fa A.. Fpld)kfpa ), /'rr.ru. L.l r. Br(u -n . torb
4.1. Phl'lppF. AniCne'. r',6' ,! ^' dp la drtLoM\p
'r',nr,r.. F,l Alo r' \4 Lel. Pri.
20. +++ Histaire GltQrale ttes Ciriliations, 1963.
\ot. t: Lorient et la GrDce Wills, Andreas, Slaatskunr und Diplonlati? det venc.ioner im Spi.8?t
Aht4t?,PUF,PMl t967_
21. ++* Hish)ire CtnA rak des ihtet Gesdn ts.ttdtsb./i.h1., L.ip?lE, 1943-
Ciritisatn $, \ot. U: Ron? et enpn?. puF,
4lle\Cl\lon,I?s t.,irs "lodemer 1. D. Chtistofie Colohb a Cro tell,
soh
Ed. HacheLte. Pris ( l dne se.and, Histoirc d.s reknioN inuh&ti.,tdtLr).
 358 Parteaa |I-a. D|Iondlie 359

Capitolul4 68. +++ Two H.gemonies. Britain lW-1914 and the Ukte.lStdtes 1941-2401,
Par ck Kan O Brian, AmandClese (eds.), Ashgale- lnsland,2(P2.
++*Hisbne g,imte des cirilx4tio6. tzs XVf d xvrf si?cles. ra Eruna.
*** Reprezenhrtele diploflatice ale RonLaniei, !ol.I: 1859 1917, vol. U:
19r rr939, prele(e M. Malita. Ed. Politica" Bucurc i,I967si I9?I-
mut4tiah inteLtectrdk d. t huhanna L adenent .te ta science nodlne
I ctpain d? t Lu,otp t^d PLJ| Par.. too,.
ii 70. **+ $tiiata contetuparand. SecaLuL al xtx-\.a, \olnNl III din lsroria 8e-
**.* In dlaituttu lui Neasoe Bas4rdD, ediLar neLnd d $tiinki, caotdanarot Rcne TaLon, Ed. $dinifica, Bncurcsti, 1972.
de Fl. Moisil, Dm ZmfiBcu,
Ed MifenJ. Bucurr!0. 1970. 11. Colocviul: .Rzldltilz rotuAho ltuh.e.e ir
Nrenea lui Napoleon al
l-led.
48 De Balzac, Homr€, Car? ina.te Me.liti,Frl_ lJb?fros. Bucuregi, 1975. Academia Romand" Buoregti, 14 ocl. 2003.
49. Ctd,nand,\ie, Fruflla lui Richetid,i Ma.dnn,tul. hnimea iai, l97l. 12. Benndei. Dd, tn.eputurile diplatuliei rcttune$ti tnodenr, Ed. Potinci,
50. HEb n\on. L. Hdi. Th, Ae" ot R.loMr, ,. Crme r n:verrq ercsq
Ilhaca, 1955. 13. Crankshaw. Edward, The Fd oJ the Houte aJ Hdb.'ru/s, VikinS PFs,
51. Marlingly, cdett, n.n/ nvace DiptaM:r,, Balnnote,1964.
Gusti, Dinitrie, Sociolagid relaliilot intewfo@le, Opere IV. Ed.
Academiei RSR, i970.
CrpilolDl5 75. lorg4 Nicolae, Palrica etunfi a Reselui Canl I, Ed. Caa $coalelor,
Bucufeqti,1916.
52. *+*.Istdia EenerdLi a rriizt a coordonaror Tabn, Ren6. vol. ll: ,tlirld 76. Jerourivskaia, E.. Lr Chute dL se.ohd Etrpirc et ]a ndhsance dr Lt
De Id l45A b 1800. Ed. ttiinifice. Bucure$ri, 1970.
-- ftodmd
53. *+ IIistun. des cirilisations Iz xVIf siicle (L,epoque
troisian. Rtpublique.n tran e,Ed. tagues Etrangcrcs. Moscola. 1957.
des '71. De Lalmay- Jacqucs, ks sran,l^ onlnv?ts.s le I hisbile tuademe
tutuiir.s | 7 I 5-SanZratE
1 81 5 ), Ed. PUF, paris. 1967.
\. 54- Grotius, Hxgo, Ddpz dr.ptut t'zboiutui ti /789J914, Edito Senice, Gendve, 1974.
Ed. $tiintificd. Bncurcsti, 1968.
at pacii (De jure be\i a. pacir), 78. Renoulin. Piere, L XlX sia.le- L De llll5 a 1371. L Lrrapz nes
55 Natn nlit6 et L aNeil de Mweam nonttus. 2. De I87l ii l9l1- L'apas.e.te
lurgd. N. nla. A'Ja 4,.a,,.. Bu. r F)u. . q?)
',p,er L Eunpe (Hisbtu rles rclalions nneflationau, \o1. \, vI. Ed- Hachefie,
<6. L,vr Corge rzB,?,/pdpt*"t, dn,.td pui. pri. tqo.,.
'. Rdn t . Lz d,ptL,tuk tl.hcty a Hpn',Ir a va eranp\. prr.. o45.
58. Ttt.t Trtlinntt t2' ed'.to tague. ruoge;, Mosco.r. 79. Tabouis, Genevieve,./,1.s Canbon pat I'M des sierr, Ed. Payo! Pdis.
1938.
59. zellcf, cdron. t?i knpJ no.lemes. a. De lrui; XM /289, Ed. Hachetle,

Capitolul E
Capitolu! 6
84. +*a Histonc Gt,iraLe ler Cililii.riors, vol. VII: r'fuoque contmporaihe.
60. *** Diplonatie mt1 kben. Mdi@n d?s Fnjren Mettemnich. Ed.
Aus Ed. PUF, Pdis, 1969
Anhur Brc)cha.!turhrcr, Verld! Sryna Cr,, la64 8r. Beridee. G.R., Diplatucy Thcary dtd Pradice, 3i edilion, Plleravc,
61. D-pui\.Chd e,. Lj tna, ryp tl qtilihrp.t h.t
.ie Weslplulie A l'Acte.t Ats6,/as, pdis. 1989.
^n.4t t rr.t,.en dc tr pan,
D'Astier, Enmanucl, Les Grandt lStuLnE, Chutchi , De GarUe, [iseh
62. fusicl- A.df. /a R.'./,r.n lt .aL\? d t rn\h hawt, Khrodllcher),Ed. Gallimud. Paris, 1961.
\Ht.tone
\.,1 ,j), Ed. Hn heu.. plnj
^"r-tc-n,er 83. Camp$,Eliza Mica inlelesel,, Ed. $tiinlificd" Bucurcrd, 1968.
63. De lnunnay, Jacques. Hi.roirc .le la diptattuti. se.ratc. t9u9 19t4. EnitJ) Balr, Ceorge W.. i.hc Pzrr lds Aranler Pottenl. N.\\. Nodon & Co.. New
servicc, cenele, I 973. York,1982.
64 M.Cnllough, David, rar,r/ldzm'. Ed. Simon & Schusler, Ncw york, 2001. E5. Czenin, Fedindd, veBailes 1919, Capncom Books, New York 1965.
6{ \,ul ol H&oU. Th. ( orer?ss .r 1r",,. I n.\ehrt) pdpcibnk\, 86 Dobrlni[ An{oly,1n ab46d"n.e, Times Books. Ncw Yolk. 1995.
Merhu$dr, Lor don, lu(Jl.
87. Durcsette. ! .8.. Hntuir. diplonatiqae de t 919 a nas jolts, Ptis, 1966.
66. Oieux,Jean, ra eytun.L, Ed. Potitjci. Bucurc i. 1974. 88. De tnunnay- Ieques, ,,J srdnrlet @nlroredes .le I histoirc cottanpo-
tank, t 9|I I9.15,Ed.ln\b Sq vice. Genave, lr7r1.
Capitolul7 89. De Lrunnay, Jacques, La stundes.onnavRs rlu tenps pllsert,
1945 t965.Ert Edno-Service, Gena\€. 1974.
61 +';+ Hittore Fontairc, And6, Hi ron d. ld Et?/rc Jrontu, Pans, 1965.
eaninl. des cirilisatioks. Lz Xt).,,,. \ia.te_ Lapog,e de
lrornine, Andf, {r,a.l.' r,ra.. Ed. de la
l .apansn t eutopaenh?.Ed.pUF, pdis, 1967. ECA
Bt,ctriita: $rl
Sed ulCclir. "ri S.nove;rr '
- Cofruf c!r6? Cokt ilcr-
 360 Jocu pe scena Lwnii

92.
g:tnh3:. Dq,,.'r&il/s d" t,Eunpe. rrk wla|e .tiptaMtique .n ts3q t
93.
9la1 l,Iat!i, Ies negdiatians secfttes de Henry Kisinsq at;
P.a.h" On"nt, Ed. Roben LA ton,, PM(, toTb
94. Caddl.. Jom L.ss 7h" Cold wa,. A i^ i16!1,r. Tne peng!,n pr€l3,,
I
95. G@scu. I@, l|r@l@ Zituktcu. Coheplia jundi.n Ei .{iptohatic4. Fdli
Cuprins
sc.isul Rom6nesc, Craiov4 1982.
96. Kufmen, J- CohJercn@ Dipldnac], Ed. Iryden, 1968. I i
97. Ma.Gregor Bums, Janes; Dunn, Su$n, Th" j'hree Roos.rehs, Lna ic'
\4on$l) Pr6.. '001 Cut,Afi inainte
9ri. Malski,l.M.. Ahinnnla utui mbatudot erietic (1939-191J), Ed. polilict,

99. Mct€llm. David S., Dsa, ,4.er tah. Th. Stdte Depatltueht yeats, Fn. DorlA, Pqftex y. genflicte
Mead Co., New York. 1976.
l00. McNeill, J R. & WH., Ire Hrmn Web, W.W. Nortor & Co., New yo*, Capitolul 1. Introducere. Solutii inovative..-......-... ...... . ..5
2003_ Capitolul2. Conflicte violente. ... ..... ....-. ..... .. . ..... . . . .. .9
Capitolul 3. Teoriile relaliitor intema!ionale......- ... .. .19
,{ Nistase, Adrid. lr'Lola e Titul.scu Coaje,ryorunul n
01 . eA. Monitorul'
Oficial, Buore61i. 2002. "r,,,
102.?ateson, Th.j Clifford, J.G.t H^gat, KJ. Awli.dh toreiSn potic, sin@ Capitolul 4.Redicini..... ... ........ . 30
/o00 Hcarh & r-.. Lcln8ror vd\. Jq88 Capitolul5. RAzboiul..... . -..........38
r03.Renourin, Piire, lzs .rudr dL XX si?.te, eot_ l: De IgI.t d
t945,
Ed. Hachellq Pdis, 1958 (Esidn" des rctdtiol, ihtemationaw. \ot. Capitolul6.Conflicteideltitare...........-.................................52
VII VII)- Capilolul T. Conflicrele secolului XXI .........- ....... .... 65
104. Sajni-Aulaire. cez?re.€htt de la paix,Ed. n.trt,pds,1936. i Capirolul8. Cdile de rezolvare a conflictelor......' . .. . . . . .17
105. Shcl]m Davjd, Spector, Ruhania at the peace ConJefthce. A studt of the
Diplotucr of loan LC Brdtia"a Ed. Bootnan, New yor]r, 1962. CapilolLrlg. Ncgociered tr medierer rn rc/olvarea sr nfcvenrrea
106. Shibata, Shingo, a?ssrrr oJ the ViehanWa/: philosophical Considetutions
contlictelor_..._.......... 86
on the vietuan Reblutiors, Ed. crond, Amsrerdanl 1923. \
107 sllrr. \'h"m L. Thp Rr. and rotl rt thr /rxJf,;,,
Ed. sinon & Capitolul l0. Concluzii. PersDecdve......-............,.... ..- ..... . . . . .96
Schurlcr, New \ orl laoo Bibliosralie ....................... ' .- . .. .. . . - .- .. .. .- .- I l0
106. Stehlin. Pdui, Zn,isndS e pour I hbbne, Ed. taltonr.pns, 1964.
l0o. Trb^u N- Gemve. e. y,n e! rn\ n? susppnv drytotuq,.. bd. Albin M,chet,

110.
Pdis.1958
Tt'chme, Babaia W, I/,/ata cita.teld. O frescii a tunii diplmtie &nd:
Partea a r'a Negociert

. nta prihrtui r,i.bai hohdiat ( t 890 19tt).Ed.pol1tcd.Buoreqri,1977. Capitolul l. Ncgocierile. .--- .......1I9
lr LTuro, Consrrntin L, trcian Btdsa sau Fd:citufia Dipta@tiei. Ed. Enci- ..... ... ... . .......126
clopeJicl BuoFt,. iao5. Capitolul 2. Clasificarea !egocierilor...-......-......
l'- wenll Alcxmoel. t n ttr,rndpht .ail, pp rlrntut de Ld. pottuc^, Capitolul 3. Modele ale neg-ocierilor bilaterale...-. .-. ... . . . - - 1 32
"s.
Bucurestr. 1970
Capitolul4. Modele ale negocierilor mulrilaleralo ---..... - 142
i I 3. Wcstad, Odd Anq Ir? dl,ral Cald Wz4 Canbridge U. pres, 2005.
114. Yakcmtchork, Ronain, Au ,'i8n,J de ta secon.te 8uefte hokdiab Capitolul 5. Negocieri muldlaterale: un studiu comparativ l4T
r9l9 ./9.19, Srudia Diplomarica, xLI|. 1989. nr.4-5-6. Capjtolul6.gcoalainovativn_-..._.....-..... - -.--........154
Capitolul T. Calea 2 $i caLea 3 .._.... . . . ..-. . ..........--16l
Capitoluls Terlii-.....-.. . ... .166
Capitolul 9. Modele concepruale..................... -.---..... 1'72
ri -!
Joc n De sce'u lunii

Capilolul I L Sriluri de negocieri. Scoli diplomad

Capitolul 12. Negociatodi...............................-.-.-.......................2

Partes a I[-a. Diplomatie

Frltrnolo! trnNA
BUCUqgtTl
SediulCenn?l irl Salolean!-
- Comurr.a6a Cort'rhlaf -

f ,6,