Referat: Filozofia Dreptului,An:II,Grupa:3,Student:Iordachel Sorina-Diana

Platon
Nume - !"#, $l%t&n
Na'tere - c( )*+ ,(-r(
Dece. - c( 3)+ ,(-r(
/coal01tradi2ie -
Idei importante
3eoria formelor, Ideali.mul platonician
A influen2at:
Socrate, -omer, -e.iod, Ari.tofan, 4.op, -eraclit, $armenide, $rota5ora,
Ana6a5ora, $ita5ora, 7rfi.m
$latoni.m, Neoplatoni.m,Ari.totel, Au5u.tin, Neoplatoni.m, 8icero, $lutarh,
Stoici.m, An.elm, 9achia:elli, De.carte., -o;;e., <ei;niz, 9ill, Schopenhauer,
Nietz.che, -eide55er, Arendt, Gadamer, Ru..ell
$laton =Greac0: !"#> $l%t&n? =n( cca( )*+ ,(-r( @ d( cca( 3)+ ,(-r(? a fo.t un
filozof al Greciei antice, .tudent al lui Socrate 'i ,n:020tor al lui Ari.totel(
Ampreun0 cu ace'tia, $laton a pu. ;azele filozofice ale culturii occidentale(
$laton a fo.t intere.at ,n matematic0, a .cri. dialo5uri filozofice 'i a pu. ;azele
Academiei din Atena, prima in.titu2ie de ,n:020mBnt .uperior din lumea
occidental0(
Not biografic
S-a n0.cut ,ntr-o familie ari.tocratic0, la Atena .au pe in.ula 45ina, a:Bnd ca
tat0 pe Ari.ton =de.cendent al re5elui 8odro.? 'i ca mam0 pe $erictione =care
pro:enea dintr-o familie ,nrudit0 cu Solon?( Numele de na'tere al .0u era
Ari.tocle.> $laton a fo.t o porecl0 primit0 datorit0 pieptului .0u lat( 8opil0ria ,i
e.te marcat0 de r0z;oiul pelopone.iac 'i de luptele ci:ile ,ntre democra2i 'i
ari.tocra2i(
<a *C de ani de:ine di.cipol al lui Socrate, r0mBnBnd al0turi de el :reme de D
ani, pBn0 la moartea ace.tuia( Anclina2iile poetice, talentul ,n domeniul teatrului
le-a ,nn0;u'it 'i .-a dedicat total filo.ofiei( <a moartea lui Socrate =3EE ,(-r(? nu a
putut fi de fa20, fiind ;olna:( 8ondamnarea nedreapt0 a mae.trului l-a ,ndemnat
.0-l rea;iliteze =Apolo5ia lui Socrate?, dialo5urile de tinere2e purtBnd marca
puternic0 a filo.ofiei .ocratice(
Refu5iat o :reme la 9e5ara, .e ;ucur0 de prezen2a lui 4uclid, alt di.cipol al lui
Socrate( Realizeaz0 mai multe c0l0torii: ,n 45ipt .e familiarizeaz0 cu
matematica> ,n 8irene intr0 ,n le50tur0 cu matematicianul 3eodor> ,n coloniile din
Italia de Sud face cuno'tin20 cu pita5oreicii> ,n Sicilia, la Siracuza e.te in:itat de
tiranul DionF.io. cel G0trBn( 7 tradi2ie .pune c0 DionF.io. cel G0trBn l-a :Bndut
pe $laton ca .cla: ,n 45ina deoarece ,i con.idera .up0r0toare prezen2a, dar
prietenii l-au cump0rat 'i eli;erat din .cla:ie( Ace.t fapt ar putea e6plica
hot0rBrea lui $laton de a .e retra5e din politic0 'i de a de.chide o 'coal0
filo.ofic0 la Atena, lBn50 5imnaziul ,nchinat eroului mitolo5ic Academo., de unde
'i numele Academia( 7r5anizarea 'colii era a.em0n0toare .ociet02ilor
pita5oreice, cu o ierarhie ;ine .tructurat0( /coala :a func2iona aproape HCCC de
ani, unul dintre o;iecti:ele ei cele mai importante fiind acela de a contri;ui la
pre50tirea politic0 a oamenilor politici( Academia lui $laton e.te ,nchi.0 ,n I*E
d(-r(, la ordinul ,mp0ratului Iu.tinian(
Dup0 ce ,mplini.e deJa KC de ani, $laton a mai efectuat dou0 c0l0torii la
Siracuza, ,n .peran2a de a-l influen2a pe DionF.io. cel 3Bn0r pentru proiectele
.ale de reform0 politic0 'i filo.ofic0( Din p0cate, proiectul e'ueaz0 definiti:( S-a
.tin. din :ia20, dup0 cum .pune 8icero, Lcu condeiul ,n mBn0M =L.cri;en.
mortuu. e.tM?(
Opera
4.te cel dintBi filo.of de la care au r0ma. .crieri complete: 3I de .crieri 'i H3
.cri.ori =dintre care doar una, a 'aptea, pare a fi autentic0?( 4l a creat .pecia
literar0 a dialo5ului, ,n care pro;lemele filo.ofice .unt a;ordate prin di.cu2ia
dintre mai mul2i interlocutori, Socrate fiind cel mai ade.ea per.onaJul principal(
<eNi. 8amp;ell a fo.t primul cercet0tor care a demon.trat prin .tudiul .tilometric
c0 dialo5urile $hile;o., 8ritia., <e5ile, 3imaio. 'i 7mul politic pot fi 5rupate 'i
.unt clar di.tin.e de $armenide., $haidro., Repu;lica 'i 3heaiteto.( Studiile
recente demon.treaz0 impo.i;ilitatea .ta;ilirii ordinii cronolo5ice a dialo5urilor,
care tradi2ional .unt 5rupate dup0 criterii tematice 'i ,ncearc0 .0 urm0rea.c0 o
e:olu2ie a 5Bndirii lui $laton( 8ronolo5ia dialo5urilor nu mai poate fi .ta;ilit0
a.t0zi decBt ,n linii mari(
Dialoguri de tineree
Ace.te dialo5uri .unt unite prin prezen2a lui Socrate 'i reprezint0 cea mai
:eridic0 .ur.0 de.pre per.onalitatea 'i filo.ofia .a, de aceea .unt .upranumite
Ldialo5uri .ocraticeM( 9aJoritatea ,l prezint0 pe Socrate di.cutBnd un .u;iect de
natur0 etic0 =prietenia, pietatea? cu un prieten .au cu cine:a pe care ,l crede
e6pert ,n domeniu( 8u aJutorul unui 'ir de ,ntre;0ri interlocutorii .0i ,n2ele5 c0 ale
lor cuno'tin2e .unt .uperficiale 'i nu .unt ade:0rate(
Ap0rarea lui Socrate = OOPQR S"TU!OVW?
4uthFphron =X YZ[U"#?
8riton =\UQ!"#?
$rota5ora. =U"!RP]URW?
Ion = "#?
<ache. =^ _`W?
<F.i. =^ZabW?
8harmide. =cRUdQe`W?
Repu;lica =Ob!fQR?, cartea I
Dialoguri de tranziie
An unele din dialo5urile din tinere2e Socrate e.te prezentat de $laton ca oferind
r0.pun.uri clare la ,ntre;0rile interlocutorilor, punBnd ;aza unei doctrine
filo.ofice( An di.cu2iile 2inute de Socrate inter:ine 'i $laton, care ,ncepe .0
promo:eze ideile proprii, cum ar fi c0 ;un0tatea e.te ,n2elepciune, 'i c0 nimeni
nu face r0ul cu ;un0:oin20( Ace.te idei pro;a;il apar2ineau lui Socrate, dar .unt
preluate de $laton 'i ulterior ela;orate( Specifice ace.tui 5rup de dialo5uri .unt
ideile platonice de.pre imortalitatea .ufletului, Ju.ti2ie, 'i cuno'tin2e( $entru prima
dat0, $laton e6prim0 idea c0 cuno'tin2ele :in din ,n2ele5ea formelor =.au
e.en2elor? ne.chim;0toare ale lucrurilor, a.tfel ela;orBnd ;inecuno.cuta Lteorie a
formelorM(
Gor5ia. =gOUPQRW?
9enon =hi#"#?
4uthFdemo. =X YZ[U"#?
-ippia. 9inor = jjQRW dfbkl#?
8ratFlo. =\UR!ZOW?
-ippia. 9aior
9ene6eno. =hf#imf#OW?
nmodificareoDialo5uri de maturitate
Ganchetul =SVdjOaQO#?
$haidon =pRQe"#?
$haidro. =pR eUOW?
Repu;lica =Ob!fQR?, c0r2ile II @ q
nmodificareoDialo5uri de ;0trBne2e
3heaiteto. =rfRQ!`!OW?
$armenide =RUdf#Qe`W?
Sofi.tul =SO[ba!sW?
3imaio. =tQdRbOW?
7mul politic =Ob!bT]W?
$hile;o. =pQ`uOW?
8ritia.
Legile
Doctrina
Platon i Aristotel de Raphael
Dialectica e.te metoda prin care .e aJun5e la cunoa'terea ideii, o;iectul
cunoa'terii ade:0rate =epi.teme?> procedeul prin care ne ridic0m din lumea
.en.i;il0 ,n lumea .upra.en.i;il0> ,n cunoa'terea metafizic0 inter:ine intelectul
analitic =dianoia? 'i intelectul pur =nou.?( 9itul pe'terii e.te o ima5ine ale5oric0 a
lumii 'i a modului cum poate fi cuno.cut0(
etafizica
$latoni.mul e.te un termen folo.it de .a:an2i pentru a .e referi la con.ecin2ele
intelectuale ale ne50rii realit02ii lumii materiale( An unele dialo5uri, cel mai
remarca;il, ,n Repu;lica, Socrate in:er.eaz0 intui2ia oamenilor de.pre ce .e
poate cunoa'te 'i ce e.te realitate( An timp ce to2i oamenii accept0 realitatea
o;iectelor, care .unt percepti;ile .im2urilor lor, Socrate are o atitudine
di.pre2uitoare fa20 de oamenii, care cred c0 pentru a de:eni reale lucrurile
tre;uie .0 fie palpa;ile( An 3heaetetu., el ,i nume'te Leu mou.oi: ad literam
vferici2i f0r0 muzewM=3heaetetu. HIKa?( 8u alte cu:inte, ace'ti oameni tr0ie.c
f0r0 in.pira2ia di:in0, care ,i d0 lui, 'i altor oameni ca el, acce.ul la ,n2ele.uri
.uperioare de.pre realitate(
Ideea lui Socrate, c0 realitatea nu e.te di.poni;il0 celor ce folo.e.c .im2urile, a
creat di:er5en2e cu locuitorii Atenei 'i cu .im2ul comun( Socrate credea c0 cel
care :ede cu ochii e.te or;, 'i acea.t0 idee e.te cel mai de. amintit0 ,n le50tur0
cu ale5oria pe'terii( Ale5oria pe'terii =Repu;lica +( IH)a? e.te o a.em0nare
parado6al0 prin care Socrate ar5umenteaz0 c0 lumea in:izi;il0 e.te cea mai
inteli5i;il0 =LnoetonM? 'i c0 lumea :izi;il0 =L=h?oratonM? e.te cel mai pu2in po.i;il0
pentru cunoa'tere, 'i cea mai o;.cur0(
!eoria ideilor
3eoria ideilor reprezint0 nucleul filo.ofiei platonice ce .e re50.e'te ,n $haidon,
Repu;lica =c0r2ile xI @ xII?, Ganchetul 'i $haidro.(
Di.tinc2ia e6i.ten2a .en.i;il01e6i.ten2a inteli5i;il0 e.te ;aza teoriei ideilor> planul
e6i.ten2ei .en.i;ile e.te acela al realit02ii aparente, acce.i;il0 cunoa'terii prin
.im2uri, lumea $e'terii care fundamenteaz0 opinii =do6a?> planul e6i.ten2ei
inteli5i;ile e.te acela acce.i;il doar cunoa'terii de tip ra2ional, lumea din afara
$e'terii, lumea Formelor $ure, a Ideilor, lumea metafizic0 a realit02ii e.en2iale(
Ideile .e caracterizeaz0 prin:
De.emneaz0 o e6i.ten20 a;.olut0 =.unt .imple?
Sunt o e6i.ten20 .u;.tan2ial0 =e6i.t0 ,n .ine 'i prin .ine?
Reprezint0 o e6i.ten20 etern0
De.emneaz0 o e6i.ten20 uni:er.al0 =ideea ,nchide ,n .ine toate calit02ile
particulare?
De.emneaz0 o e6i.ten20 imua;il0 =ne.chim;0toare?
<umea .en.i;il0 e.te o copie palid0 a lumii Ideilor> corpurile fizice nu au realitate
decBt dac0 particip0 =Lmethe6i.M? la Idei ca prototipuri =Lparadi5maM? ale lucrurilor(
L9itul $e'teriiM =Repu;lica, cartea a xIIya?:
.im;oluri:
pe'tera @ lumea .en.i;il0 =a realit02ii aparente?>
,ntunericul pe'terii @ i5noran2a omului incult, limitat>
lan2urile @ preJudec02ile, .im2urile care ne limiteaz0>
focul @ lumina cunoa'terii>
um;rele de pe peretele pe'terii @ ima5inile corpurilor fizice, aparen2ele care
5enereaz0 opinii ,ntBmpl0toare =p0reri, rodul percep2iilor 'i al ima5ina2iei?>
corpurile purtate prin fa2a focului @ aparen2ele ade:0rate, realitatea fizic0,
5enereaz0 opiniile ade:0rate =Lorthe do6aM?, .ui'ul 5reu .pre ie'irea din pe'ter0
@ drumul ini2iatic .pre cunoa'terea e.en2ial0, cunoa'terea prin intelectul analitic>
contemplarea lumii din afara pe'terii @ cunoa'terea metafizic0, prin intelectul
pur =epi.teme, cunoa'terea ade:0rat0 prin intelect 'i ra2iune?
Soarele @ Ideea Ginelui =$erfec2iunea?
Sufletul .e a.eam0n0 cu Ideile pentru c0 e.te .implu, nemuritor, cunoa'te lumea
inteli5i;il0 printr-un proce. de con:er.iune a c0rui for20 o con.tituie ero.ul
=iu;irea @ are ca efect uitarea, ,n :ederea do;Bndirii purit02ii primare?>
cunoa'terea Ideilor e.te doar o reamintire =Lanamne.i.M? a .ufletului ,ncarcerat ,n
corpul fizic =ideea corpului @ ,nchi.oarea e.te o remine.cen20 a orfi.mului?>
menirea .ufletului e.te .0 pre50tea.c0 omul pentru moarte =eli;erarea .ufletului
nemuritor 'i ,ntoarcerea ,n lumea ideilor?> condi2ia eli;er0rii definiti:e a .ufletului
e.te o :ia20 :irtuoa.0> filo.ofia e.te pre50tirea .ufletului pentru recunoa'terea
imortalit02ii .ale( 3eoria Ideilor a fo.t .e:er criticat0 de c0tre Ari.totel, dar 'i de
c0tre $lato ,n dialo5ul $armenide(
!eoria formelor
L3eoria formelorM .e refer0 la ,ncrederea lui $laton precum, c0 lumea material0
care ne ,nconJoar0 nu e.te una real0, ci numai o um;r0 a lumii reale( $laton
:or;ea de.pre forme cBnd ,ncerca .0 e6plice no2iunea de uni:er.alii( Formele,
dup0 $laton, .unt prototipuri .au reprezent0ri a;.tracte a unor tipuri .au
propriet02i =adic0 uni:er.alii? a lucrurilor pe care le :edem ,n Jurul no.tru(
"tatul ideal
4.te .tatul ,n care domne'te dreptatea =oizeiopra5ia?, o :irtute conform c0reia
fiecare tip uman .e ocup0 de ceea ce-i e.te orBnduit prin func2ia .ufletea.c0
dominant0: cei capa;ili de practicarea :irtu2ii ra2iunii =,n2elepciunea? ela;oreaz0
le5i, cei capa;ili de practicarea :irtu2ii p0r2ii pa.ionale =curaJul? .e ocup0 cu
ap0rarea, iar cei ,nze.tra2i cu po.i;ilitatea practic0rii :irtu2ii core.punz0toare
p0r2ii apetente a .ufletului =cump0tarea? .unt re.pon.a;ili de a.i5urarea
re.ur.elor( 46i.t0 a.tfel o ierarhie a unor cla.e .ociale determinate natural:
,n2elep2ii, militarii, re.pecti: a5ricultorii 'i me'te'u5arii(
7 alt0 condi2ie a oizeiopra5iei =,n afar0 de practicarea de c0tre fiecare tip uman a
acelor acti:it02i care i .e potri:e.c? e.te p0.trarea ierarhiei cla.elor(
Scopul .tatului e.te realizarea ;inelui tuturor:
8la.ele .ociale, orBnduite ierarhic, core.pund celor trei p0r2i ale .ufletului: cla.a
me'te'u5arilor =demiur5ii? core.punde p0r2ii apetente, cla.a r0z;oinicilor
=ap0r0torii, phFlaze.? core.punde p0r2ii pa.ionale, cla.a conduc0torilor
=archonte., filo.ofii .au ,n2elep2ii? core.punde p0r2ii ra2ionale(
8omuni.mul ari.tocratic @ lupt0torii 'i conduc0torii, pentru a nu fi i.piti2i de
putere .au de preocup0ri care nu .unt proprii :irtu2ilor lor, nu :or po.eda nimic
per.onal =propriet02i, ;ani, femei? ci totul :a fi ,n comun =ca.0, a:ere, femei,
copii?(
Femeile au acelea'i drepturi 'i o;li5a2ii ca 'i ;0r;a2ii(
4.te o ari.tocra2ie a ra2iunii, ,n2elea.0 de unii e6e5e2i drept teocra2ie laic0, de'i
.tatul ra2iunii 'i a contempl0rii Ideilor la $laton are 'i un .en. reli5io.(
Armonia .tatului .e realizeaz0 numai cBnd conduc0torii .unt filo.ofi, demiur5ii ,i
hr0ne.c pe ap0r0tori 'i conduc0tori, iar ap0r0torii .e ocup0 numai de .i5uran2a
.tatului(
Formele de5enerate =imperfecte? ale .tatului:
timocra2ia @ conducerea de c0tre .olda2i
oli5arhia @ conducerea e6ercitat0 de cei ;o5a2i
democra2ia @ conducerea poporului =periculoa.0 pentru c0 ,ncuraJeaz0
i5noran2a @ ,n2elea.0 de cei i5noran2i drept 5Bndire li;er0, promo:area
.copurilor per.onale, e5alitatea @ cu .en.ul de p0r0.ire a oizeiopra5iei,
ale5erea capricioa.0 a conduc0torilor?
de.poti.mul @ cea mai rea form0 de corupere a puterii =un indi:id acapareaz0
puterea 'i conduce de dra5ul propriei m0riri?
8etatea .au .tatul ideal conceput ,n dialo5ul Repu;lica nu e.te un proiect politic,
ci o analo5ie utilizat0 de $laton pentru a putea r0.punde la ,ntre;area ce indic0
tema dialo5ului: L8e e.te dreptatea{M( A.tfel, teoria facult02ilor 'i :irtu2ilor
.ufletului, precum 'i proiectarea ei a.upra ideii de .tat, reprezint0 un model
pentru identificarea formei drept02ii ca oizeiopra5ia( Nici .tatul ideal, nici .ufletul
perfect armonizat ,n acord cu dreptatea, nu e6i.t0 ,n lumea .en.i;il0( An
domeniul .en.i;il, al lucrurilor corporale, e6i.t0 numai formele corupte ale Ideilor
.au paradi5elor =fie c0 e.te :or;a de Ideea de 8etate, fie de altele?(
Gi;lio5rafie
Dic2ionar 4nciclopedic de Filo.ofie, 4li.a;eth 8lement, 8hantal Demon|ue,
<aurence -an.en-<o:e, $ierre }ahn,
Filo.ofia politica a lui $laton, xa.ile 9u.ca, Ale6ander Gaum5arten, Gucure'ti,
*CCK,
8unoa'terea la $laton 'i la SfBntul Dioni.ie Areopa5itul, 9u5urel $a:aluca,
Gucure'ti, *CCK,
Introducere ,n filo.ofia lui $laton, xa.ile 9u.ca, Gucure'ti, *CC*,