Universitatea Lucian Blaga,Sibiu

Facultatea de Drept Simion Barnutiu,Sibiu

Istoria gandirii juridice europene
Miscarea feminista in europa
Prof.conf.univ.dr.Manuel Gutan
Student: Iordachel Sorina-Diana
Anul IV-ID
Diferenta anul I,semestrul 1
1
Feminismul este doctrina care reconi!ea!a ameliorarea si e"tinderea rolului femeilor in societate,
in tot ceea ce tine de rofesie, sanse, relevanta sociala etc.# miscarea care militea!a in acest sens.
Feminismul isi tra$e radacinile, istoric, din miscarile de eli%erare si emanciare su%secvente
&evolutiei France!e. Inceand rin a fi o varianta 'de $en' a doctrinelor fourrieriste sau saint-
simoniene, feminismul incee sa milite!e entru e$alitatea de dreturi. Su% influenta mai cu seama a
oerei Simonei de (eauvoir, dar si a scrierilor unor scriitoare roeminente recum Vir$inia )oolf
care de!valuie conditia umilitoare si su%alterna a femeii in societatile moderne, feminismul isi
incee drumul in anii *+, ca miscare militanta. In rima arte a anilor -+, au fost formate .$ruuri de
sensi%ili!are/- $ruuri mici de femei care se intalneau entru a ovestii desre roriile e"eriente si
sentimente fata de %ar%ati, femei, iu%ire, casatorie, coii, soti, iu%iti, rieteni. Miscarile feministe
revendica dretul esential al femeilor de a disune de roriul lor cor - si a%olirea tuturor formelor
de discriminare, sociala, rofesionala.
Feminismul s-a cristali!at in a doua 0umatate a secolului al 1VIII-lea dar a cunoscut o lar$a
rasandire in secolul trecut, fiind $enerat de cau!e de ordin intelectual, moral si economic, de
efectele iluminismului si ale &evolutiei france!e, de e"ansiunea caitalismului e lan universal.
De%utul sau a coincis cu eoca revolutiei democratice si a reformelor olitice in cateva din cele mai
de!voltate tari euroene 2 Franta si An$lia. 3a miscare internationala, feminismul in e"resia sa
sintetica si $lo%ala am%itiona la un tel mai $eneral, rounandu-si sa contri%uie la 'ro$resul
civili!atiei si fericirea umanitatii', sa lucre!e entru %inele $eneral si nu doar al femeii, a fost
considerat 'unica forma de ro$res social e care istoria n-a inre$istrat-o'. Miscarea femeilor a
inceut asadar rin a milita nu numai entru aararea dreturilor femeilor, ci si a altor $ruuri
orimate. 3oncetul de feminism vehiculat in eoca a cunoscut diferite interretari concreti!andu-
se, in esenta, in emanciarea femeilor su% asect intelectual, moral, economic, social, olitic sau
institutional, care sa duca la e$alitatea cu %ar%atul in scoala, familie, in viata civila si sociala.
Diferitele iosta!e ale feminismului afirmate 4n tim se includ si se resuun reciroc. Astfel, uneori
se ornea de la necesitatea re$lementarii rin le$e a e$alitatii in cadrul familiei, remisa entru
e$alitatea in viata civila si cea sociala. 3a urmare, feminismul este o miscare in acelasi tim sociala
si olitica, dar nu-i ot fi refu!ate nici valentele culturale. In iosta!a sa culturali!anta, feminismul
resuunea emanciarea intelectuala a femeii, ridicarea nivelului de educatie si instructie, accesul la
stiinta, la invatamant, arta si cultura in roortie e$ala cu %ar%atii. Din aceasta ersectiva
feminismul a fost definit ca 'na!uinta a femeilor culte din lumea intrea$a catre o viata noua in
favoarea se"ului lor si in totala e$alitate cu viata u%lica a %ar%atilor'. Modul in care ro%lematica sa
a fost usa - in oo!itie cu interesul %ar%atilor - a imietat asura evolutiei miscarii. 3a ro%lema
sociala insa, nu comorta doar 'recunoasterea dreturilor femeii, sustinuta de femei culte dar si
nevoile femeilor din oor'. Asectul olitic al ro%lemei imlica articiarea femeii la via5a de
conducere. 6"cluderea ei din viata u%lica, echivalenta cu e"cluderea unei 0umatati a natiunii, devine
o imosi%ilitate:'...intrarea femeii in viata de conducere a statului aare ca ceva firesc. 7uta
femeilor entru reali!area acestui dret - feminismul - incetea!a a mai fi rivita ca o $luma
intelectuala sau ca o insurectie'. Aceasta imlica acordarea dretului de vot femeilor, cerinta care a
devenit suortul miscarii feministe en$le!e. 8nii au riscat ridicolul, ramanand alaturi de femei. In
An$lia, )illiam 9homson a lansat un Ael catre o 0umatate a rasei umane, iar :ohn Stuart Mill a
criticat Inro%irea femeilor, la fel ca si Friedrich 6n$els in ;ri$inea familiei, a rorietatii rivate si
statului.
<
In accetiunea sa moderna, feminismul aartine secolului in care siritul asocierii si ideea de
solidaritate au triumfat. retutindeni in 6uroa, miscarea feminista a de%utat in rima 0umatate a
secolului al 1I1-lea. S-a transformat si a devenit mai %ine or$ani!ata, evoluand sre asociationismul
de ti modern fundamentat e criterii social-rofesionale sau nationale sre a doua 0umatate a
secolului trecut.
&evolutia din 1=>= reactivea!a miscarea feminista si su% asectul or$ani!arii sale. Daca la
inceut, femeile isi fac cunoscuta cau!a rin intermediul clu%urilor revolutionare - 3lu% 7?onnais,
3lu% de l-emanciation des Peules - tretat isi constituie roriile asociatii, a caror denumiri le
e"rima interesele: 3lu% de l-emanciation des femmes sau 7e 3lu% des femmes. Inte$randu-se
acestora, !iarul '7a voi" des Femmes' functionea!a ca un loc de intrunire si intra0utorare, u%lica
situatia $rea a femeilor in industrie si ine$alitatea salariala la care sunt suuse si le sustine
revendicarile. In consecinta, urmarindu-se im%unatatirea situatiei lor economice, s-au or$ani!at
ateliere entru femei, dar si ateliere municiale, care isi rouneau sa reintamine soma0ul feminin.
6ste cert ca or$ani!area miscarii feministe si resa feminista au fost doi factori care s-au influentat
reciroc, determinand dinami!area mentalitatilor si o relativa democrati!are a societatii.
In An$lia ro%lema emanciarii intelectuale, civile si olitice a femei a fost mereu re!enta.
Secificitatea misc@rii feministe este data de statutul rivile$iat al femeii en$le!e, sin$ura care inca
su% re$imul feudal %eneficia de dreturi civile. Fenomenul a cunoscut insa o involutie, astfel ca, sre
0umatatea secolului al 1I1-lea femeile au ierdut dreturile olitice - fiind e"cluse din randurile
electorilor - si cele municiale. 8rmare a situatiei e"istente, femeile en$le!e au lutat de-a lun$ul
secolului al 1I1-lea entru redo%andirea dreturilor ierdute. Intre acestea, dretul la vot a devenit
revendicarea rinciala. Din a doua 0umatate a secolului al 1I1-lea femeile se or$ani!ea!a intr-o
serie de societati cu caracter olitic: Societatea entru votul femeilor, 7ondon national Societ? for
)omen Suffra$e, cu >A de filiale 4n rovincie, Primrose 7ea$ue, )omen s li%eral Federation si
)omen-s franchise 7ea$ue of Great-(ritain and Ireland. &i$uror or$ani!ata la nivel national,
miscarea feminista en$le!a adera la sfarsitul secolului al 1I1-lea la 3onsiliul International al
femeilor. In aceeasi masura in care s-a validat in domeniul invatamantului. Societatile entru
invatamant suerior al femeilor au creat si in An$lia miscarea feminista in domeniul instructiei. Sre
deose%ire de ma0oritatea tarilor euroene, unde miscarea feminista a fost sustinuta mai mult sau mai
utin de institutii laice sau ecle!iastice, in An$lia rolul reonderent revine initiativei rivate.
Secifica feminismului en$le! este si tenacitatea dusa in luta entru a determina articiarea
femeilor la viata olitica si la instructie, entru acordarea dreturilor de care au fost rivate.
Miscarea roriu-!is feminista $ermana s-a de!voltat mai tar!iu, la mi0locul secolului al 1I1-lea
cand revolutia de la 1=>= a imus un sirit nou fata de instructie in $eneral, la care a aelat si
ideolo$ia feminista. 8n rim ro$ram al miscarii feministe $ermane a fost de!voltat la 1=>+ in
cartea lui &o%ert (lum VorBart!, care de!volta ideea necesitatii acordarii dreturilor olitice entru
femei. Astfel, articiarea la viata statului nu este considerata un dret ci o o%li$atie a femeii. In
e$ala masura, feminismul $erman si-a incororat si ro%lematica educatiei, ledand entru
necesitatea accentuarii siritului national. Asadar, idealul de la care tre%uia sa orneasca educatia
femeii era unui social si national. 7a %a!a or$ani!arii feministe au re!idat insa necesitati de ordin
economic, ideea ca numai or$ani!area muncii oate asi$ura o situatie mai %una femeii muncitoare.
In sustinerea revendicarilor secifice un rol imortant a revenit resei feministe, in rimul rand
!iarul Frauen Ceitun$ editat de 7ouise ;tto, care a refatat or$ani!area roriu-!isa a miscarii. Dret
urmare, la 1=AD s-a or$ani!at 'Asociatia $enerala a femeilor $ermane' cea mai veche or$ani!atie
feminista. ;data cu 1==,, miscarea feminista $ermana intra intr-o noua fa!a, in care accentul cade e
instructie si educatie, e culturali!area femeilor. Instructia a fost usa tot in sri0inul emanciarii,
E
intrucat se revendica cerinta ca femeile sa se cultive entru ele insele, sa devina ersonalitati de sine
statatoare entru a reali!a educatia, misiunea lor culturala. In reali!area acestui sco, s-a urmarit o
mai mare articiare la invatamantul stiintific in ciclul mediu si suerior al scolilor inalte de fete si
necesitatea ca re$atirea rofesionala sa fie sustinuta de stat. Activitatea desfasurata e acest teren a
avut re!ultate mai fertile decat e cel al emanciarii olitice. Astfel, in 1=FE la Garlshruhe s-a
infiintat rimul $imna!iu entru fete, iar la inceut de secol 11 la 8niversitatea din Heidel%er$ au
fost rimite rimele fete. Indeendent de aceasta miscare laica, feminismul s-a manifestat in
Germania si in cadrul vietii confesionale rin or$ani!area unor asociatii asemanatoare. Pe teren
confesional, miscarea feminista s-a de!voltat e cele doua lanuri: rotestant Ii catolic, %a!andu-se
e o reinterretare a traditiei crestine. Scourile urmarite au fost identice cu ale miscarii laice-
olitice si sociale rivite insa dintr-un alt sirit. Aidoma miscarii feministe sau en$le!e, miscarea
feminista $ermana adera, rin or$ani!atiile sale J7i$a asociatiilor femeilor evan$heliceK la
or$ani!atia internationala 7i$a Internationala a femeilor cu sediul la 7ondra. In 1F1, dieta din
)urtem%ur$ a acordat femeilor dretul de vot si eli$i%ilitatea in 3amera de A$ricultura. 3u toata
insistenta cu care se revendica dretul de vot in secolul al 11-lea, caracteristic feminismului $erman
este ledoaria entru instructie, accesul la diferite meserii si mai ales necesitatea ca femeile sa se
cultive entru ele insele in vederea cresterii $radului de educatie.
In centrul 6uroei miscarea feminista de%utea!a mai tar!iu, a%ia sre 0umatatea secolului al
1I1-lea. 6"cetie face 8n$aria, tara in care e"istenta unei ro%lematici feministe a fost otentata de
influenta ideolo$iei &evolutiei france!e. 6"istenta ei se manifesta inca din 1+F,, de cand datea!a trei
documente in care se revendica articiarea la viata u%lica si la instructie. In aceste documente sunt
sinteti!ate entru rima oara rinciiile de %a!a ale miscarii feministe ma$hiare. Din cadrul miscarii
se detasea!a cateva militante ale feminismului ma$hiar. Intre ele Mate :anosne de!volta o ledoarie
in favoarea se"ului sau, %a!ata e ideea dretului natural. De aici s-a de!voltat ideea femeii - om
care este o individualitate, o ersonalitate.
In Polonia feminismul s-a manifestat mult mai tar!iu Jsfarsitul secolului 1I1K si nu atat de
uternic. In istorio$rafia miscarii feministe internationale s-a 4ncercat o etai!are a miscarii
feministe din Polonia, dua criteriul scoului urmarit, fara a-i sta%ili durata de tim. Dintr-o
asemenea ersectiva, o rima etaa a vi!at ridicarea femeilor din clasele suerioare in siritul
natiunii si dua asiratiile ei rorii. ; a doua insurectie in scoul emanciarii sociale, iar ultima
revendicari economice.
In rasaritul 6uroei, miscarea feminista nu a intalnit un teren atat de fertil. In &usia, sre
e"emlu, nu oate fi vor%a de o miscare roriu-!isa, or$ani!ata. Sin$ura asociatie cunoscuta a fost
Societatea femeilor din Peters%ur$, a carei activitate s-a limitat la stimularea cura0ului si a
devotamentului la femei. ;r$ani!atiile feministe, arcur$and drumul sre autonomie s-au aflat la
inceut su% atrona0ul vreunei or$ani!atii olitice sau reli$ioase. In ma0oritatea tarilor si-au atras
simati!anti din randul $anditorilor vremii. Politi!area miscarii feministe la scara internationala este
si consecinta imactului acesteia cu miscarea socialista, ce si-a incororat ro%lematica feminista,
accentuandu-i semnificatia sociala si olitica. 8na din directiile roa$andei socialiste vi!a tocmai
aceasta cate$orie, antrenand deseori militantismul feminist in luta entru revendicari social-
economice si olitice $enerale.
Secolul al 1I1-lea a avut de inlaturat o mentalitate %ine construita rin chiar sistemul
educational, care le$ifera suerioritatea masculina, eliminand osi%ilitatea fetelor de a frecventa
cursurile liceale sau universitare. 6ducatia rimita in familie dar si in scoala, dearte de a corecta
acest sistem, a consolidat %a!ele unei instructii ine$ale, %a!ate e se". In consecinta, femeilor le erau
>
re!ervate locurile de munca considerate inferioare din sitale, sectorul social, in vreme ce %ar%atii,
%eneficiind de instructia necesara, deveneau reoti sau functionari civili.
&evolutia industriala accentuand diferentele dintre femeia de la sat si cea de la oras, dar mai
ales dintre lumea feminina in ansam%lul ei si cea masculina, a determinat modificarea statutului
social al femeii. In aceeasi mssura in care a determinat accesul femeilor sre noi rofesiuni,
industriali!area a dus si la cresterea numarului femeilor casnice.
8n ar$ument in acest sens este oferit de fatul ca forta de munca functionareasca a inceut sa se
femini!e!e, chiar daca ii erau re!ervate doar munci de e"ecutie. '6litei' masculine, care forma varful
iramidei serviciului civil ii reveneau atri%utii ce tineau de munca intelectuala, de 'comanda'. In
consecinta acestei stari de lucruri, ana in erioada inter%elica, cand a crescut numarul femeilor care
au intrat in administratie, nu a e"istat nici o femeie care sa-si e"ercite autoritatea asura unui %ar%at.
3hiar daca erformantele muncii femeilor au fost areciate si a crescut numarul celor admise in
serviciul civil, ele erau an$a0ate doar e un interval limitat de tim. Asa s-a a0uns ca revendicarile
social-economice ale miscarii feministe din aceasta erioada sa solicite e$alitatea in toate asectele
muncii lor, resectiv aceleasi conditii de an$a0are, romovare si transfer, dar si aceeasi salari!are.
7a sfarsitul secolului trecut, rin constituirea scolilor entru fete s-a facut rimul as in
sta%ilirea unui roiect rofesional feminist. S-a vor%it chiar de meserii re!ervate femeilor: in
sistemul ostal, in serviciul civil, scoli si sitale. 3u deose%ire ca rofesii tiic feministe s-au
considerat a fi rofesoarele si asistentele sociale. Va!ute ca o relun$ire a muncii domestice, ele
im%inau muncile casnice Jin$ri0irea si educatiaK si idealurile feministe, oferind femeilor osi%ilitatea
de a asira la o cariera rofesionala. Pornind de la aceste rofesiuni s-au creat doua '$ruuri de
feminitati': rimul, rere!entat de asistente, mai utin recetive la ideea emanciarii, data fiind
rovenienta lor Jma0oritatea erau din mediul ruralK dar si fatul ca era o activitate e"clusiv feminina.
3el de-al doilea $ru, al rofesoarelor, a casti$at tot mai mult teren intr-o lume care fusese re!ervata
%ar%atilor. A0un$and sa domine scolile rimare, ele au fost familiari!ate cu $andirea mondena,
ur%ana si mult mai recetive la ideile emanciarii.
Su% asect individualist, unitatea de %a!a a societatii este considerata femeia JcoilulK, iar
revendicarea ma0ora este de natura economica. Asectul relational considera culul unitatea de %a!a
si orneste de la rolul femeii, su%liniind necesitatea de a-i acorda dreturi conforme cu
articularitatile imuse de 'divi!iunea se"uala a muncii' si de concetele de familie, culu, mama-
coil.
Secolul 11 a inre$istrat mai multe variatii sau variatiuni ale concetiilor feministe, adeseori in
com%inatie cu alte ideolo$ii, ca socialismul sau anarhismul. &ere!entantele feminismului socialist,
de e"emlu, afirmau ca femeile ot fi li%ere ana cand caitalismul nu va fi inlocuit cu socialismul.
Feminismul anarhic sustinea ca femeile vor fi oresate atata tim cat va e"ista statul.
Am utea sune ca rotectia care functionea!a real este cea asi$urata %ar%atilor de catre femei
rin multitudinea de strate$ii de suravietuire e care acestea le roduc in imre0urari oricat de
vitre$e.7or le revine mana$ementul domestic, administrarea resurselor in $eneral sarace, munca
fi!ica istovitoare cu unelte $osodaresti reonderent manuale.Aceasta calitate li se recunoaste rin
sinta$ma imersonala .femeile sant mai muncite/ si se .remia!a/ cu reducerea varstei de
ensionare cu trei ani in raort cu cea a %ar%atilor. Particiarea lor la activitatea roductiva,
reroductiva si comunitara nu le lasa tim entru de!voltarea altor caacitati.Pentru cele mai multe
femei functionea!a realitatea unui slo$an de strista amintire .li%eratea inseamna munca/. Fiind
rotectoare ale familiei, femeile creea!a si un efect mai utin intentionat: cel al infantili!arii
%ar%atilor in raort cu viata cotidiana. 6i deind e"cesiv de femei si tind sre neautorare. Dincolo de
ochelarii de cal ai metaforelor utili!ate de miso$ini- .se"ul sla%/- femeile dovedesc multa re!istenta
D
si a%ilitate, doar ca aceasta se consuma in sensul strate$iilor de suravietuire si nu al celor de
de!voltare si autoafirmare.
8niunea internationala a femeilor cu sediul la 7ondra, reunind rincialele miscari feministe
nationale reflecta $radul de maturi!are la care a a0uns miscarea, dar si cresterea ca ondere si
insemnatate a miscarilor nationale in viata interna a statelor resective. De la afirmarea dretului
femeii la li%ertate, rostit de revolutia democratica universala la or$ani!area ei internationala,
miscarea feminista a arcurs o lun$a si comle"a evolutie, su% semnul ro$resului $eneral in lan
doctrinar si or$ani!atoric, deasind $ranise nationale, convin$eri olitice, ori$ini sociale, confesiune
sau nivel de instructie si educatie, devenind una din rincialele forte ale oiniei u%lice
internationale.
A