Mosoroceanu, Cristian Liviu - Steierdorf http://www.banaterra.

eu/romana/print/3385

BANATERRA
Publicat la BANATERRA (http://www.banaterra.eu/romana)
Acasă > Mosoroceanu, Cristian Liviu - Steierdorf

Mosoroceanu, Cristian Liviu - Steierdorf

Mosoroceanu, Cristian Liviu - Steierdorf
4 July, 2009 - 13:08
STEIERDORF (1) Urmare păcii de la PASAROVICI (21.07.1718), Austria şi-a extins teritoriile.
Înalta poartă otomană a fost nevoită să-i cedeze: Banatul Timişorii, Serbia de nord şi Belgradul,
Valahia Mică (Oltenia) şi o parte a nordului Bosniei. Dar, în anul 1739, în urma Păcii de la
Belgrad, Austria pierde toate teritoriile, în afara Banatului. După recucerirea Banatului, la Viena
s-a pus problema repopulării acestei provincii devastate şi depopulate. Au fost tocmiţi agenţi
care făceau publicitate în imperiu şi care se ocupau cu recrutarea coloniştilor. Momentul era
prielnic datorită faptului că, în imperiu, mulţi trăiau în sărăcie, fără prea multe drepturi ci doar cu
îndatoriri. Aşa au luat naştere şi faimoasele „Marşuri ale şvabilor” (Schwabenzug), dintre care
trei sunt cele mai importante. Fiecare astfel de marş a fost botezat după împăratul care a
domnit la momentul respectiv. Apoi, urmare Legii nr. 18, promulgată de Parlamentul Austriac în
anul 1741, s-a hotărât unirea Banatului cu Ungaria. Faptic aceasta s-a întâmplat de-abia în anul
1779. Teritoriul bănăţean, cedat coroanei Ungare, a fost împărţit în trei Comitate: Timiş, Torontal
şi Caraş. Tocmai în această perioadă, Aerar-ul şi Administraţia Minieră şi-au dat seama că nu
mai puteau continua la nesfârşit să asigure lemnul şi mangalul (cărbunele de lemn) necesar
cuptoarelor de la topitoria de cupru din Oraviţa prin robotă. Până atunci, acest lemn era asigurat
de satele din jurul Oraviţei, la un cost modest. Însă, cu timpul, a crescut distanţa de la care
trebuia tăiat lemnul şi era necesar avansarea muncitorilor în adâncul pădurilor seculare, tot mai
departe de satele lor. (2) Odată cu creşterea distanţei creştea şi costul transportului, pe lângă
faptul că lipsea şi reţeaua de drumuri. În aceeaşi situaţie se găseau şi Reşiţa, Bocşa, Moldova,
Sasca, Dognecea. În Oraviţa erau, la acea vreme, 12 cuptoare de topit minereul şi 2 forje de
cupru; la Dognecea – 10; la Sasca – 16; la Moldova – 8; Bocşa – 8 şi Reşiţa – 8 cuptoare. (3) În
afara acestui aspect, comisarul curţii regale, care a inspectat situaţia din Banat în anul 1770, a
fost sfătuit să schimbe şi tehnica de fabricare a mangalului, prin înlocuirea celei valahe cu cea
austriacă. Astfel, s-a decis ca şi în pădurea virgină din nord-estul Oraviţei Montane, proprietatea
Aerar-ului, să fie aduşi colonişti care să se ocupe de producerea şi livrarea mangalului atât de
vital industriei din zona Oraviţei. Cu recrutarea coloniştilor a fost însărcinat funcţionarul minier
PETER KASTEL. Acesta a reuşit să mobilizeze 94 de persoane, din ţinutul natal al acestuia:
regiunile ISCHL, GMUNDEN, AUSSEE, GOISERN şi LAUFEN – din Austria superioară. Tăietorii
de lemne şi cărbunarii, împreună cu familiile lor (70 de adulţi şi 24 copii) au ajuns la VIENA în
data de 06 iunie 1773 şi, două zile mai târziu, s-au îmbarcat pe un vapor şi au navigat pe
DUNĂRE până la PANCIOVA. De aici, şi-au continuat drumul până la PALANCA NOUĂ şi apoi
mai departe. Au trecut de ORAVIŢA şi, la data de 24 iunie 1773, ajung într-o zonă cu păduri
seculare, destinaţia lor finală. Coloniştii s-au stabilit pe valea unui pârâu, aproape de izvorul
acestuia. În ceea ce priveşte numele acestor familii există mai multe variante. Dintre acestea,
după părerea mea, credibilă (datorită informaţiilor la care a avut acces!) este cea care
menţionează familiile, fără a fi însă completă: AGNER, BERNER, BLANK, DÖRFLER,
FELLNBAUER, FREIHOFER, FRIDHOFER, GAMSJÄGER, GEISWINKLER, GRUNDLECHNER,
HAMMER, HAUSMÜLLER, HEIDEN, HEITZENPICHLER, HUBER, IMBERGER, JORK,

1 of 3 3/4/2015 5:40 PM
Mosoroceanu, Cristian Liviu - Steierdorf http://www.banaterra.eu/romana/print/3385

KRAMMER, LAMMREINER, LETHMAN, MARKSTEINER, MAYRHOFER, NACHT, NÜRG, NUTZ,

OSMÜLLER, PACHLER, PICHLER, PRIELER, RARER, RATTINGER, REICHEL, REITER,
RESCHEL, RIEDER, ROHRER, SALZMANN, SCHISEL, SCHMARANZER, SCHUPFER,
SEITNER, STANGLAUER, STEINER, STENNHOFER, STOCKER, TRITSCHER, WALCHER,
WEIDINGER, WELLAND. (4) Colonia de tăietori de lemne a fost botezată Steirer-Dorf (satul
celor din tiria) şi apoi Steierdorf, în amintirea regiunii din care proveneau. Un an mai târziu,
acelaşi PETER KASTEL începe, la data de 08.04.1774, un alt turneu de racolare de colonişti
pentru colonia Steierdorf. Racolarea, începută la Graz, a continuat în Eisenerz, Hieflau, Linz,
Wels, Steyr, Gmunden (unde racolează câţiva cărbunari din Waidhofen), Goisern, Persenbeug;
în Steyr adunându-se toţi cei hotărâţi să-l urmeze la Steierdorf. Aceştia sunt îmbarcaţi pe unul
din vapoarele care au transportat cuprul din Banat la Viena (şi care se întorceau goale) şi
transportaţi, pe Dunăre, prin Kennelbach (16 iulie), Viena (18 iulie), Bratislava (20 iulie), Komorn
(24 iulie), până în Banat. Au ajuns pe teritoriul bănăţean la data de 06.08.1774 şi, la fel ca
primul grup de colonişti, trec codrii seculari până în noua colonie Steierdorf. (5) Dintre familiile
care au venit la Steierdorf, din Austria, în anul 1774, amintim: ABEL, BEHAB, BERGER,
BUTTER, DÖRFLER, ENGLEITNER, FELSER, FISCHER, GRABHOFER, GRAFENBERGER,
HANTZL, KRAUß, LANNER, MAYER, PACHNER, PERNKOPF, PIRINGER, PLACKINGER,
REITER, SCHENNER, SCHLAGER, SCHÖNER, SCHREIBER, SCHWACHHOFER,
SEMELHOFER, STEINER, ZIEGLER, ZIERLER, ZIMMERMANN. (6) CONSTANTIN VON
SCHILDE, autorul unei monografii tipărite cu ocazia centenarului localităţii Steierdorf, în anul
1873, a fost mulţi ani notarul comunei şi era stimat şi respectat de cetăţeni. Prin urmare, putem
presupune că, datorită postului pe care-l ocupa în cadrul primăriei comunei, a avut acces la
documente şi informaţii care s-au pierdut în timp. De aceea, consider că ar fi de folos să
cunoaştem şi varianta acestuia, referitor la numele primelor familii de colonişti, veniţi din Austria:
BERGER, BRANDSTÄDTER, DENZ, GAISWINKLER, LICHTNAUER, MOSER, RAHNER,
SCHMARANZER, SCHÖNNER, STOCKER, ZANZIGER şi ZIERLER. (7) Lista nominală a
primilor colonişti, publicată de ing. JOSEF KRACHER în monografia sa (8), tipărită în acelaşi an
1873, cuprinde, pe lângă numele menţionate de CONSTANTIN VON SCHILDE, şi pe cele ale
familiilor: AMON, FISCHER, GRAFENBERGER, GUMPINGER, HAMMER, HANSEL, MANO,
PATZINGER, PLACKINGER, REITER, RESCHEL, RETTENBACHER, SALZMANN,
SCHNEIDER, SEMMELHOFER, TISCHLER, TRITSCHER, WIESHOLZER, WIMMER, ZAUNER,
ZIMMERMANN. Inginerul WILHELM SLOVIG a publicat şi el o monografie a comunei Steierdorf-
Anina, în anul 1940, numele primilor colonişti amintiţi de acesta fiind aceleaşi ca cele din
lucrarea notarului CONSTANTIN VON SCHILDE. (9) După un an de la colonizare, la data de 26
iulie 1774, diaconul romano-catolic MATHIAS WAGRAINT, din Oraviţa, oficiază prima cununie la
Steierdorf, şi anume, cea a lui MATHIAS HAMMER cu BARBARA HOFMANN. Începând cu data
de 10.08.1774, colonia Steierdorf primeşte propriul preot în persoana călugărului franciscan
ANGELUS KINNATER. La scurt timp după sosirea acestuia, la 19 august, se consemnează şi
primul deces din istoria localităţii, odată cu trecerea în nefiinţă a doamnei MAGDALENA ABEL,
soţia lui MICHAEL ABEL. Probabil că aceasta a fost prima persoană înmormântată în cimitirul de
pe Dealul Stocker (Stockerberg), în locul în care sunt acum cele două blocuri de pe strada
Crivina, din Steierdorf. Deşi, în matricolele bisericii romao-catolice din Steierdorf, acest deces
este primul înregistrat, în lucrarea lui FRANZ STANGLICA este menţionat PAUL IMBERGER (din
Gosau – regiunea Ischl, Austria), 40 ani, ca fiind decedat la data de 12.10.1773, la Steierdorf.
(10) Tot în anul 1774, din Banska Stiavnica (Slovacia) se alătură micuţei colonii şi membrii
familiei RUMANN, astfel încât, la finele anului colonia număra 300 de suflete. În cursul anului
1775, sosesc în colonia Steierdorf 6 cărbunari şi 6 muncitori forestieri, originari din Germania şi
colonizaţi ca ţărani în Banat, împreună cu familiile lor: JOSEF BIDO sen, MICHAEL BIDO,
KONRAD BIDO, JOSEF KOHLY, JAKOB SALM, PETER SCHAAG, NIKOLAUS SCHILSCHAN,
NIKOLAUS ZIRDA. În anii care au urmat au mai sosit şi alte familii din această parte a Europei,
Germania: GEORG BILLER (1796), MALDET (1796), SCHMIDTBERGER (1782 şi 1796), etc.

2 of 3 3/4/2015 5:40 PM
Mosoroceanu, Cristian Liviu - Steierdorf http://www.banaterra.eu/romana/print/3385

Note: 1 MOSOROCEANU CRISTIAN-LIVIU = Arc peste timp. Steierdorf-Anina, articole din

revistele „JURNAL DE ANINA”. 2 ORTSGESCHICHTE VON MONTAN STEIERDORF, pag. 1. 3
FRANZ STANGLICA = Steierdorf im Banat, Editura S. HIRZEL Leipzig, Ediţie revizuită şi
adăugită de GERDA SCHÖN, Universitatea Ulm 1982, pag. 8. 4 FRANZ STANGLICA = opera
citată. Autorul a avut acces la Arhiva Curţii din Viena, de unde a copiat lista coloniştilor din
Austria stabiliţi în Steierdorf, în primii ani de colonizare. 5 DAN VLAD, CRISTIAN
MOSOROCEANU = 230 ani Steierdorf-Anina. 230 Jahre Steierdorf-Anina, monografie editată de
Consiliul Local şi Primăria Oraşului Anina, Reşiţa 2003, pag. 14. 6 FRANZ STANGLICA = op.
citată, pag. 26-36. 7 CONSTANTIN VON SCHILDE = op. citată, pag. 29. 8 JOSEF KRACHER =
Geschichte von Steierdorf-Anina vom Jahre 1773-1873, Timişoara 1873. 9 Dipl. Ing. WILHELM
SLOVIG = op. citată, pag. 34. 10 FRANZ STANGLICA = op. citată, pag. 30.
Tags: Articole [1], Biblioteca Banat [2]

URL sursă: http://www.banaterra.eu/romana/mosoroceanu-cristian-liviu-steierdorf

Linkuri:
[1] http://www.banaterra.eu/romana/taxonomy/term/63
[2] http://www.banaterra.eu/romana/categorii/biblioteca-banat

3 of 3 3/4/2015 5:40 PM