DECEMBRIE

1 Decembrie

- 1918 -
A fost convocată Marea Adunare Naţională a Românilor de la Alba Iulia, Transilvania

Adunarea Naţională a Românilor de la Alba Iulia Regele Ferdinand I al

1_decembrie_1918 României, regele integrator

La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Marea Adunare Naţională a

Românilor, lucrarile finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei,
Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, votată în unanimitate (acest act a avut loc
dupa ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale
Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea). La Adunarea Natională au fost prezenţi peste 1.200 de
delegaţi aleşi şi alţi 100.000 de români veniţi să susţină decizia de formare a României Mari. Cel care
a deschis lucrarile a fost Gheorghe Pop de Basesti, după el luând cuvântul Vasile Goldiş, care a
proclamat unirea într-un singur stat a tuturor românilor. În Rezoluţia Unirii s-a specificat instituirea unui
regim democratic în România, chiar a doua zi fiind alese, cu titlu interimar, forurile de conducere în
stat. După înlăturarea regimului comunist, autorităţile române au stabilit ca zi naţională a ţării data de
1 decembrie.

Adunarea Naţională a Românilor, Adunarea Naţională a Românilor

Alba Iulia de la Alba Iulia
1_decembrie_1918

2 Decembrie
 - 1804 -

Napoleon se autoproclamă "Imperatorul Napoleon I al Franţei" în biserica catolică Notre

Damme de Paris

La 2 decembrie 1804 Napoleon se autoproclamă "Imperatorul Napoleon I al Franţei " în biserica

catolică Notre Damme de Paris, după care o încoronează pe Josefina în calitate de soţie a
imperatorului.

- 1805 -
A avut loc bătălia de la Austerlitz

Rapp prezintă lui Napoleon drapelurile

cucerite de la Garda Imperială şi de
asemenea un colonel al acesteia, prinţul
Repnin

La 2 decembrie 1805 a avut loc Bătălia de la Austerlitz, cunoscută şi ca Bătălia

celor trei împăraţi, a fost una dintre cele mai mari victorii ale lui Napoleon.Această victorie a
determinat destrămarea celei de a treia Coaliţii formată împotriva Imperiului Francez. Pe 2 decembrie
1805 (20 noiembrie pe stil vechi), o armată franceză condusă de împăratul Napoleon I a înfrânt
decisiv armata ruso-austriacă, comandată de ţarul Alexandru I, după aproape nouă ore de luptă
înverşunată. Batalia a avut loc la Austerlitz la aproape 20 km (12 mile) est de Brno în Moravia. Bătălia
este adeseori considerată o capodoperă tactică.

3 decembrie
 Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi

5 decembrie
 110 de ani de la naşterea regizorului şi producătorului de animaţie american Walt DISNEY
(05.12.1901-15.12.1966)

8 decembrie
 Ziua Constituţiei României

 135 de ani de la naşterea prozatoarei Hortensia PAPADAT-BENGESCU (08.12.1876-05.03.1955)

9 decembrie
 Ziua Internaţională împotriva Corupţiei
 10 decembrie
 Ziua Internaţională a Drepturilor Omului

 160 de ani de la naşterea bibliotecarului american Melvil DEWEY, inventatorul sistemului de

clasificare zecimală (10.12.1851-26.12.1931)

 115 ani de la moartea chimistului suedez Alfred NOBEL. Întemeietorul fundaţiei care acordă, începând
cu 1901, Premiile Nobel (21.10.1833-10.12.1896)

 75 de ani de la moartea dramaturgului, romancierului şi poetului italian Luigi PIRANDELLO, laureat al

Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1934 (28.06.1867-10.12.1936)

11 decembrie
 Ziua Internaţională a Muntelui

 100 de ani de la naşterea romancierului egiptean Naghib MAHFUZ, primul scriitor de limbă arabă
laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1988 (11.12.1911-30.08.2006)

14 decembrie
 65 de ani de la moartea scriitorului Ioan Alexandru BRĂTESCU-VOINEŞTI (01.01.1868-14.12.1946)

16 decembrie
 Ziua Solidarității împotriva Dictaturii

 100 de ani de când exploratorul norvegian Roald Amundsen atinge Polul Sud (16.12.1911)

17 decembrie
 70 de ani de la nașterea criticului, istoricului literar și eseistului Liviu PETRESCU, profesor de
literatură comparată la Facultatea de Litere și director al Institutului de lingvistică și Istorie
Literară Sextil Pușcariu din Cluj (17.12.1941-05.07.1999)
 Ziua Solidarităţii Naţionale Împotriva Dictaturii

20 decembrie
 Ziua Internaţională a Solidarităţii Umane

 150 de ani de la naşterea publicistului, poetului şi prozatorului Constantin MILLE (20.12.1861-

20.02.1927)

22 decembrie
 Ziua Libertăţii României

 55 de ani de la moartea poetului Nicolae LABIŞ (02.12.1935-22.12.1956)

24 decembrie
 130 de ani de la naşterea poetului şi eseistului spaniol Juan Ramón JIMÉNEZ. Premiul Nobel pentru
Literatură în anul 1956 (24.12.1881-29.05.1958)

26 decembrie
 120 ani de la naşterea scriitorului american Henry MILLER (26.12.1891-07.01.1980)

28 decembrie
 70 de ani de la naşterea criticului şi istoricului literar Ioana Em. PETRESCU. Cadru universitar la
Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, renumit eminescolog. (28.12.1941-21.10.1990)

29 decembrie
 85 de ani de la moartea poetului german Rainer Maria RILKE (René Karl Wilhelm Joseph Maria Rilke)
(04.12.1875-29.12.1926)

31 decembrie
 75 de ani de la moartea scriitorului şi filosofului spaniol Miguel DE UNAMUNO y Jugo (29.09.1864-
31.12.1936)

Sfîntul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirei Lichiei, făcătorul de minuni

Poza 1, Icoana din Bulgaria a

Sfîntului Ierarh Nicolae,
Arhiepiscopul Mirei Lichiei,
făcătorul de minuni
Sfîntul Nicolae – apărător al credinţei
Sfîntul Nicolae din Mira, numit şi Nicolae din Bari, s-a născtut în localitatea Patara, amplasată
în sud-estul Turciei de azi între anii 250 şi 270 ai erei noastre. În timpul vieţii sale a fost protectorul
copiilor, văduvilor şi fetelor nemăritate.
Imperatorul Diocleţian, stăpînind toată Asia mică a persecutat crud creştinii, întemniţîndu-l pe
Nicolae alături de alţi creştini. În 313, Imperatorul Constantin a restabilit libertatea religioasă şi Sfîntul
Nicolae a fost eliberat din detenţie.
Sărtbătoarea creştină "Sfîntul Nicolae" s-a decis a se considera ziua presupusului său deces din 6
decembrie 343. A fost înmormîntat la Mira dar osemintele sale au fost furate în 1087 de negustorii
italieni şi aduse în localitatea Bari din Italia, unde se află şi astăzi.

PERSONALITATEA LUNII

La 8 decembrie 1876, s-a născut scriitoarea Hortensia Papadat-Bengescu. Ea avut o

contribuţie importantă la modernizarea romanului românesc.Fiica generalului Dimitrie
Bengescu şi a profesoarei Zoe (născută Ştefănescu), nepoata gen. G. Bengescu-Dabija,
junimist, studiază, în perioada 1887–1894, la pensionul pentru domnişoare „Bolintineanu” din
Bucureşti.
Căsătoria, la 20 de ani, cu magistratul Nicolae Papadat (pe care îl va urma în
numeroase transferuri prin ţară) şi viaţa de familie (avea cinci copii) i-au întârziat cariera
literară. Una dintre şederi a fost la Focşani, unde soţul ei a fost preşedintele tribunalului local.
Aici, în calitate de soră de caritate la Crucea Roşie, Hortensia Papadat-Bengescu a îngrijit, în
timpul Primului Război Mondial, în Gara din Focşani, soldaţii bolnavi.
 Debutul literar, precedat în 1912 de articole în presa de limbă franceză şi în 1913 de
versuri lipsite de valoare şi proză poematică, şi-l va face, practic în 1919, la vârsta de 43 de
ani, cu un volum de proze scurte, Ape adânci, salutat de Garabet Ibrăileanu şi Tudor Vianu. În
acelaşi an a devenit membru fondator al cenaclului „Sburătorul”, al cărui mentor spiritual a
fost Eugen Lovinescu.
Foarte mândră de această realizare, Hortensia Papadat-Bengescu afirma: „Aparţin
acum unei grupări literare. Acei ce nu cunosc gustul izolării, nu cunosc nici preţul unei
ambianţe”. Toate scrierile sale vor fi citite mai întâi în cenaclu şi apoi publicate, cu puternică
susţinere din partea criticului literar.
Următorul an se dovedeşte a fi unul de bun augur pentru ea: acum publică
prozele Sfinxul şi Romanul Adrianei şi este pusă în scenă piesa Bătrânul.
Din 1923 devine membră a Societăţii Autorilor Dramatici Români. La îndemnul lui E.
Lovinescu, evoluează spre o proză „obiectivă”, fapt vizibil în ciclul familiei
Hallipa: Fecioarele despletite (1926), Concert din muzică de Bach (1927), Drumul
ascuns (1933), Rădăcini (1938) şi Străina (1948, pierdut), o incisivă cronică a societăţii
realizată cu mijloacele narative ale literaturii proustiene.
„Romanele ciclului Hallipa […], deşi scrise la intervale mari de timp şi relativ
independente unul de altul, alcătuiesc a doua noastră cronică de familie, după aceea a lui
Duiliu Zamfirescu.
Din 1933, se stabileşte în Bucureşti. În 1936 primeşte Marele Premiu al Societăţii
Scriitorilor Români, iar în 1946, Premiul Naţional pentru proză.
În ultima perioadă a vieţii se îmbolnăveşte grav şi, în afară de nuvela
autobiografică Spovedanie, păstrată în manuscris, toate celelalte proiecte literare rămân
neterminate.