CULTIVAREA

CASTRAVETILOR
ediţia a II-a, actualizată

Chişinău 2001
 CULTIVAREA CASTRAVEŢILOR ÎN CÎMP DESCHIS

1. Cultivarea pe sol
2. Cultivarea pe spaliere

1. Cultivarea pe sol

1. Introducere
Castravetele este o cultură cu cerinţe mari faţă de temperatură. La o
temperatură de pînă la 14°C seminţele nu încolţesc, iar la 5°C – plantele
pier. Pentru castraveţi se potrivesc solurile uşoare, nisipoase. În calitate
de culturi premărgătoare pot servi orice legume, grîul de toamnă şi
mazărea.
Pentru creşterea în cîmp deschis sunt bune soiurile: Mirabella,
Concurent, Favorit şi hibrizii: Vzglead, Epilog, Business, Rodnicioc.

Cîmpul trebuie să fie liber de castraveţi sau de bostănoase cel puţin

timp de 3 ani.

2. Semănatul

O singură sămînţă sau o plantă în cuib este

suficient!

Încorporarea directă:4-6 kg/ha

Norma de seminţe
Răsad sau seminţe încolţite: 2-2.5 kg/ha
Schema de semănat/plantare 70 * 20–25 sau
(90+30) * 20–25
Adîncimea de semănat 1–1.5 cm
Plante la hectar 65,000–75,000

3
 Luînd în consideraţie faptul că răsadul de castraveţi poate fi uşor
deteriorat de îngheţuri, semănatul trebuie efectuat la începutul lunii mai.
Pentru obţinerea roadei timpurii se recomandă de crescut răsad în
ghiveciuri din diferite materiale sau cuburi şi tablete din turbă şi în faza
de 2-4 frunzuliţe adevărate se face transplantarea în cîmp.

3. Cultivarea
Îngrijirea constă în cultivaţie după udări, combaterea bolilor şi
dăunătorilor. Pentru obţinerea roadei mai mari a soiurilor şi hibridului
Biznes este necesară prelucrarea plantelor în faza de 2–3 frunzuliţe
adevărate cu soluţie de Etrel ori cu Ghidrel în cantitatea de 250 mg s.a.
la un litru de apă cu norma 800 l/ha . Această metodă sporeşte roada cu
50–55%.
Dacă loturile de castraveţi sunt îmburuienite în grad mare de
buruiene perene sau altele cu rizomi este necesar de folosit erbicide:
Obiectul
Erbicid Doza Modul şi termeni de utilizare
de prelucrare
Buruiene grami- Gliphogan 3,5–8,0 Prin stropirea buruienilor pe
nee şi dicotiledo- 480 SL l/ha* câmpurile destinate pentru
nate anuale şi semănatul castraveţilor
perene
Buruiene Targa 10% 1,0–2,0 Prin stropirea semănăturilor în faza
graminee anuale c.e. l/ha * de 1–2 frunze adevărate
Prin stropirea
semănăturilor la înălţimea
Buruiene 2,0–4,0 buruienilor de 10–15 cm
graminee perene l/ha
Buruiene Fusilade 1,0–2,0 Prin stropirea semănăturilor în faza
graminee anuale Super l/ha de 2–4 frunze a buruienilor
12,5% EC
Buruiene -//- 2,0–4,0 Prin stropirea semănăturilor la
graminee perene l/ha înălţimea buruienilor graminee de
10–15 cm
Buruiene Nabu 20% 1,0–3,0 Prin stropirea semănăturilor în faza
graminee anuale EC l/ha de 2–6 frunze a buruienilor

*
doza se măreşte cînd sunt multe buruiene perene

4
 Obiectul
Erbicid Doza Modul şi termeni de utilizare
de prelucrare
Buruiene 3,0–5,0 Prin stropirea semănăturilor la
graminee perene -//- l/ha înălţimea buruienilor graminee de
10–15 cm
Buruiene anuale Pantera 1,25 l/ha Prin stropirea buruienilor în faza de
monocotiledo- 4EC 2–3 frunze
nate
Buruiene perene Pantera 1,5 l/ha Prin stropirea buruienilor la înălţi-
monocotiledo- 4EC mea de 10–15 cm
nate

4. Irigarea
Castravetele cere apă mai ales în timpul înfloririi şi formării
fructelor. Trebuie de menţionat că castravetele poate fi udat dimineaţa
pînă la amiază. Udatul tîrziu şi în deosebi în orele de seară provoacă
dezvoltarea bolilor, în primul rînd făinarea falsă, care duce la pierderea
mai mult de 50% din roadă. Udatul se poate efectua prin brazde şi sub
formă de ploaie. În dependenţă de condiţiile climaterice, pe parcursul
vegetaţiei sunt necesare 6–10 udări.
Pentru a păstra apa în sol, solul trebuie să fie afînat după udat.

Făinarea falsă apare în timp răcoros şi umezeală. Iată de

ce nu udaţi după amiază sau seara – plantele nu reuşesc să
se usuce pînă la căderea nopţii.

5. Fertilizarea
Sub arătură este necesar de introdus 40-60 t/ha băligar dospit sau
gunoi de grajd. Îngrăşămintele minerale trebuiesc introduse primăvara
sub cultivaţie adîncă în doza N60 P60 K60. Dacă îngrăşămintele
minerale nu au fost introduse, se face îngrăşarea suplimentară cu selitra
amoniacală cu doza kg/ha în faza de 6-8 frunze.

5
 6. Maladii şi dăunători
Castravetele este destul de sensibil la deficitul de apa. Ca să păstraţi
apa din sol, trebuie să afînaţi cît mai mult timp la adîncimea de 2–3 cm.
Dacă e posibil, irigaţi de 2–3 ori, folosind 300 m³/ha, în dependenţă
de condiţiile climaterice

Modul şi
Maladie
termeni de Chimicale Doza Remarcă
sau dăunător
prelucrare
Musculiţa Prin stropire în Confidor 200 SL 0,5–0,6 l/ha seră
albă de seră perioada de
vegetaţie
Musculiţa Prin stropire în Actellic 50% 0,3–1,5 l/ha câmp
albă de seră, perioada de EC deschis
tripş, păduchi vegetaţie
Musculiţa al- Prin stropire în -//- 3,0–5,0 l/ha seră
bă de seră, perioada de
acarieni, mus- vegetaţie
culiţa mineră
Musculiţa Prin stropire în Cymbush 25% 1,2–1,6 l/ha seră
albă de seră perioada de EC
vegetaţie
Tripş, păduchi -//- 0,64–0,8 seră
Fainarea Prin stropire în Bayleton 25% p.u. 0,3–0,6 kg/ha
perioada de Saprol 20% c.e. 0,5–0,8 l/ha
vegetaţie Trifmine 30% WP 0,3–0,5 kg/ha
Perenospo- Apariţia pri- Ridomil Gold 2,5 kg/ha Prelucra-
∗
roză melor flori MZ 68 WP rea părţii
feminine – Prevecur 607 AS 0,2% dorsale a
preventiv, în AcrobatMZ 2,0 kg/ha frunzelor
continuare – la 69%p.u
necesitate Aliette 80% p.u. 2,0 kg/ha
Avixil 70% p.u. 2,1-2,9 kg/ha
Sandofan M-8 2,5 kg/ha
64% SC

∗
Odată cu preparatele numite în tabel contra prenosporozei se poate de folosit
zama bordoleză 1% în doza de 600-800 l/ha. Însă trebuie de menţionat că tratarea
cu zama bordoleză duce la căderea primelor flori feminine şi reţine roada timpurie.

6
 Modul şi
Maladie
termeni de Chimicale Doza Remarcă
sau dăunător
prelucrare
Bacterioză, Prin stropire în Oxilorura de 2,4 kg/ha
ascohitoză, perioada de cupru 90% p.u.
antracnoză, vegetaţie Sulfat de cupru 3,0–6,0 kg/ha
pătări foliare,
Putregai alb şi Prin ungerea Sumilex 50% WP —
cenuşiu locurilor
atacate ale
tulpinii cu
cretă sau cu
var stins în
raport de 1:2
sau 1:1

7. Recoltarea
În dependenţă de direcţiile utilizării recoltei şi nivelul de îngrijire,
culegerea roadei trebuie efectuată în fiecare zi sau o dată în două zile.
Este necesar ca toate fructele să fie sortate în 3 grupuri, în
dependenţă de lungime: pînă la 5 cm, 5–7 cm, 7–11 cm. Fructele cu
lungimea mai mare de 12 cm şi cu forma de cîrligi nu sunt solicitate nici
pe piaţă, nici la uzinele de conserve.

2. Cultivarea pe spaliere

Cultivarea pe spaliere va micşora riscul bolilor şi va simplifica

lupta contra lor, deoarece chimicalele vor atinge mai uşor
suprafaţa dorsală a frunzelor. Mai mult decît atît, va fi mai uşor
de recoltat.

1. Pentru creşterea pe spalier sunt convenabile toate soiurile şi hibrizii,

care se recomandă în deosebi pentru cîmp deschis. Cu toate acestea,
este mai bine de semănat hibrizii Vzglead, Epilogşi Rodnicioc.
2. Termeni şi metoda de semănat sau plantare, şi majoritatea procedurilor
rămîn aceleaşi.

7
3. Schema de semănat depinde de tipul de spalier folosit. Se poate folosi:
spalier cu 3-4 sîrme aşezate vertical, spalier cu o sîrmă în vîrful
stîlpului, sprijin temporar, haragi, ţăruşi şi altele. Pentru a obţine recolte
mari şi posibilităţi de a lucra mai uşor, între rînduri trebuie să fie o
distanţă de 80-90 cm, între plante de 20-25 cm.
4. Dat fiind faptul că noi utilizăm planul vertical, pentru creşterea
castraveţilor este necesar de efectuat formarea tufei, care constă în
ciupitul lăstarilor pe 1–2 noduri pînă la înălţimea de 10-12 frunze, mai
departe cu ciupitul pe 4–5 noduri sau fără, în dependenţă de înălţimea
sprijinului.
5. Crescînd castraveţi pe spalier, mai bine de utilizat udarea prin brazde şi
cantitatea de udări se măreşte.
6. Pentru că castravetele crescut pe spalier foloseşte mai multe substanţe
nutritive, este necesară efectuarea îngrăşării adăugătoare. Cu scopul de
a evita acumularea surplusului de nitraţi, hrănirea suplimentară trebuie
efectuată cu îngrăşăminte organice (zama de băligar şi altele) o dată la
15–20 zile.
7. Pentru îmbunătăţirea aerisirii sistemului radicular al castraveţilor, este
necesară afînarea între rînduri cu hîrleţul sau cu furca la adîncimea de
13–17 cm.
8. Recoltarea se efectuează peste un interval între rînduri, cu scopul ca
solul să rămînă afînat.
9. Utilizarea spalierei, în primul rînd, dă posibilitate de a evita îmbolnă-
virea plantelor, permite obţinerea roadei pînă la 30–200 % mai mare şi
uşurează recoltarea de 2–3 ori.