1

Viaţa de film a prinţesei Martha

Bibescu

Viaţa de film a prinţesei Martha

Bibescu
„cea mai frumoasă şi mai inteligentă
femeie a României“
2
 3
Martha Bibescu este considerată una dintre cele mai reprezentative
figuri ale aristocraţiei româneşti interbelice

Scriitoare, om politic şi important

diplomat, Martha Bibescu a fost una
dintre cele mai distinse personalităţi
ale aristocraţiei europene din
perioada interbelică. Deşi a dobândit
titlul de prinţesă, în urma căsătoriei
cu prinţul George Bibescu, nu a avut
destinul fericit al unei prinţese.
Admirată şi iubită de un şir lung de
amanţi, înşelată toată viaţa de soţ, se
spune că Martha Bibescu a avut o
singură dragoste statornică, Palatul
Mogoşaia.
„Frumoasă, cultă, bogată – toate la
un loc pentru o singură fiinţă sunt un
păcat de neiertat” este descrierea
făcută prinţesei Bibescu de unul
dintre bărbaţii care a iubit-o cu
patimă. De o frumuseţe răpitoare cu
 4

care a îngenunchiat mulţi bărbaţi,

Martha Bibescu a fost, în epoca ei, în
egală măsură apreciată, dar şi
contestată, admirată, dar şi bârfită,
iubită, dar şi rănită din amor.
5
6
 7

A stiut sa domine evenimentele

folosindu-se de frumusetea, de
argumentele tintite si de gratia care
atragea asupra-i privirile celor mai
sclipitoare minti ale secolului al XX-
lea. Cu o inteligenta sclipitoare si o
eleganta a scriiturii care i-au adus la
picioare cei mai mari scriitori ai epocii
sale, Martha Bibescu a fost, fara doar
si poate, una din cele mai admirate si
curtate femei ale Bucurestiului.
Dincolo de personalitatea fascinanta,
povestea vietii sale este un exemplu
de conduita dominata de ambitie si
simplitate...
Martha Bibescu s-a născut la
Bucureşti – în 1886 sau 1888 – cu
numele Martha Lucia Lahovari
 8

A crescut intr-o familie pentru care

respectul si educatia vor deveni
deziderate permanente: mama sa,
Smaranda Mavrocordat, era
descendenta uneia dintre cele mai
importante familii princiare ale
secolului al XVIII-lea, iar tatal sau,
Ion Lahovary, era ministru de
externe. Dupa moartea fratelui sau
mai mare, Martha Lahovary incepe sa
fie neglijata de mama sa, astfel ca de
educatia ei se vor ocupa profesorii si
guvernantele, dar si personalul unei
 9

minastiri din Belgia. Mai tirziu, in

formarea micutei Martha va interveni
bunicul din partea mamei, printul
Alexandru Mavrocordat, ajutind-o sa
deprinda placerea lecturii si sa
pretuiasca independenta.
Profitind de vizitele diplomatice ale
tatalui sau, Martha a luat contact cu
diverse culturi si civilizatii, invatind
sa vorbeasca si sa gindeasca. Sigura
pe sine, inteligenta si frumoasa,
viitoarea printesa Bibescu este
remarcata de regina Elisabeta a
Romaniei, care o foloseste drept
model pentru pictura murala a
bisericii din
Curtea de Arges, dar si de regina
Maria si de regele Ferdinand.
Nici nu implinise 16 ani, cind Martha
Lahovary il accepta in viata sa pe
cuceritorul print George Valentin
 10

Bibescu, nepotul lui Gheorghe

Bibescu, domn al Munteniei.
Ca orice casatorie in care era
implicat un minor, cei doi indragostiti
au trebuit sa astepte dispensa
Vaticanului. In tot acest rastimp,
cuplul a locuit in castelul de la
Posada, sub obladuirea printesei de
Beauffremont, Henriette de Caraman-
Chimay, nepoata lui Napoleon I si
mama printului Bibescu. Intr-un
final, unirea destinelor celor doua feţe
princiare a avut loc cu mare fast, la
Biserica Domnita Balasa...
11
 12

prințul George
Valentin Bibescu,
nepotul fostului domn al
Munteniei, Gheorghe Bibescu

A devenit prinţesa Martha Bibescu

intrând într-o familie princiară la 16
ani.
Viaţa de care a avut parte alături de
soţ nu a fost însă una de prinţesă.
 13

„A da o virgină pe mâna unui barbat

este ca şi cand ai da un Stradivarius
pe mâna unei maimuţe”, avea să
scrie, câţiva ani mai târziu, prinţesa
Bibescu
despre căsătoria prematură.
 14

Tanarul ei sot era un barbat

frumos, incapatanat si egoist, cu o
avere impresionanta , capricios,
rasfatat si adorat peste masura de o
mamă posesiva, infidel .
 15

Casatoria lor a fost rodul unei

pasiuni inflacarate si scurte,
dar care i-a oferit Marthei
independenta si o situatie materiale
confortabila.
A devenit mamă la doar 17 ani,
dând naştere unei fetiţe, Valentina.
Medicii i-au recomandat repaos
sexual doi ani, după naşterea la
vârsta adolescenţei.

Prinţul George Bibescu s-a consolat

într-un lung şir de infidelităţi care au
alimentat bârfele epocii. Despre soţul
 16

infidel, căruia i-a rămas alături toată

viaţa, Martha scria:
„A crezut toată viaţa că e suficient să
existe pentru a fi iubit, nu i-a trecut
niciodată prin minte să ofere şi el
ceva în schimb.“ Iar despre căsătorie,
concluzia de mai târziu a frumoasei
scriitoare a fost:
„Nu merită să cauţi fericirea în
căsătorie, sigur nu o vei găsi”
Se spune că, la 17 ani, tânăra
nevastă a lui George Bibescu a făcut o
pasiunea pentru vărul acestuia,
Emanuel Bibescu, un bărbat
inteligent, cel care i l-a prezentat pe
Marcel Proust. Emanuel ar fi respins-
o pe prinţesă, îndemnând-o să-şi
vadă de viaţa de familie şi să respecte
statutul de nevastă. Experienţa
primei iubiri extraconjugale
neîmplinite a fost una dureroasă
 17

pentru frumoasa prinţesă care, aşa

cum avea să noteze mai târziu în
jurnale, a înţeles că e mai bine să se
facă iubită, decât să caute în
permanenţă un bărbat care să îi
merite dragostea.
În vreme ce soţul îşi căuta fericirea în
braţele altor femei, prinţesa Martha
şi-a găsit împlinirea în scris. Scrie,
socializează şi leagă prietenii cu nume
celebre ale epocii. „Amantele lui
George mi-au redat două lucruri
nepreţuite: singurătatea şi libertatea.
Soţul meu suferă din cauza
superiorităţii mele intelectuale, furios
că nu este el pe primul plan”, nota
Martha în însemnările ei. Când, în
1905, George Valentin Bibescu pleacă
într-o expediţie spre Persia, Martha îl
însoţeşte. Inspirată de călătorie, scrie
cartea „Cele opt paradisuri". La doar
 18

22 de ani, ajunge să fie fost premiată

de Academia Franceză. Premiul îi
deschide calea către lumea scriitorilor
renumiţi ai vremii.

Dorinta de independenta si situatia

materiala stabila, dublate de o iubire
patimasa, au transformat „fetiscana“
de numai 16 ani intr-una dintre cele
mai influente femei ale timpului sau...
Cu o avere ce cuprindea domeniile de
la Posada si Mogosoaia, cu al sau
Palat brincovenesc, dar si fabrica de
ciment Comarnic, printul George
Bibescu se bucura de respectul
cercurilor mondene bucurestene si
straine, respect pe care il primea
acum si doamna Bibescu .
În 1909, prinţul
Wilhelm, moştenitorul
tronului Germaniei s-a indragostit
 19

atat de tare de sotia lui George

Valentin Bibescu , incat i-a scris
acestuia, cerandu-i permisiunea sa
corespondeze cu „cea mai frumoasă şi
mai inteligentă femeie din România”.
Flatata de atentia lui, dar niciodata
indragostita de el, Martha a
transformat acest moment din viata
ei intr-un simplu reper: trecerea pe
sub poarta Brandenburg in masina
printului.
 20

În 1908, Emanuel Bibescu i-l

prezintă pe Charles Louis de Beauvau
Craon, cel care avea să
devina primul bărbat care i-a marcat
cu adevarat viata. Barbatul frumos,
inalt, cu ochi albastri, cult, manierat,
cu origini nobile si maniere perfecte, îi
va marca existenţa prin lipsa de
rezerve, modul direct in care actiona,
care prelua fara efort initiativa.
 21

El a fost declansatorul unei pasiuni

nebanuite in inima tinerei printese.
Charles Louis a indemnat-o sa ceara
divortul, moment in care Martha a
trebuit sa aleaga intre poziţia de
 22

femeie înşelată sau de a deveni sotia

unuia dintre cei mai ravniti barbati
din Franta, dar blamata din punct de
vedere social de cercurile aristocratice
din ambele tari.
Mama lui Charles Louis intervine
între cei doi amorezi şi face eforturi
disperate să-i despartă. Charles Louis
acceptă o logodnă aranjată de mama
sa, însă gândul îi rămâne la Martha.
Cei doi se despart şi se împacă de mai
multe ori. Indecisă între insistenţele
amantului, care îi cere o viaţă
împreună, şi insistenţele soacrei care
o imploră nu-şi părăsească soţul,
Martha se retrage la mănăstirea din
Alger şi nu divorţeazã. „Charles Louis
a fost adevărata mea dragoste şi nici
el nu s-a împãcat vreodatã cu ideea
că m-a pierdut”, nota prinţesa în
însemnările de mai târziu.
 23

Dezorientata si ravasita de presiunile

exercitate de mama iubitului sau,
care o soma sa se decida cu privire la
viitorul lor comun, cu o soacra care o
implora sa nu-si abandoneze caminul
conjugal si sotul, cu un partener care
o ameninta cu sinuciderea si un sot
care nu arata decat indiferenta,
Martha s-a retras o vreme la o
mânăstire din Alger unde stareţă era
prinţesa călugărită Ioana Bibescu.
In aceste imprejurari a aflat ca
George a cumpărat domeniul
Mogoşoaia,
24
 25

locul pe care ea şi l-a dorit

intotdeauna, pe care i l-a oferit cadou
ulterior,
că lui Charles Louis i s-a găsit o soţie,
motiv pentru care nu a mai
incercat niciodată să-l părăsească pe
George.
In aceasta perioada tulbure, in viaţa
Marthei a intrat Christopher
Birdwood, ataşat militar la legaţia
Marii Britanii, omul a carui iubire a
vindecat-o de toate relele
experientelor trecute.
 26

Romantic, usor idealist, dar plin de

tact, calm, echilibrat si disciplinat,
tanarul a avut rabdarea de a-i oferi
Martha ragazul să se vindece. Pentru
prima data in viata ei, cineva stia cum
sa aplice masura vorbelor si faptelor
conform cu asteptarile ei. Pe toată
perioada desfasurarii războiului, ea l-
a avut alaturi, cand era acuzata de
 27

spionaj. Anul 1917 este marcat de

sinuciderea lui Emanuel , fapt care a
provocat Marthei multa suferinta si
despre care a scris :
„El m-a învăţat să am sentimente. Nu
avusesem decât idei”.
Henry Bertrand Leon de
Jouvenel, a facut o pasiune pentru
Martha, care a facut imprudenta sa ii
raspunda in egala masura. Un
vulcan de energie in miscare, un
maestru desavarsit al cuvîntului si
manipularii, agresiv, ambiţios şi
egoist, acesta era cunoscut in
cercurile aristocratice ca un celebru
vânător de femei. Legătura lor a durat
trei ani furtunoşi, timp in care
Martha a trebuit sa suporte
infidelităţile noului partener. Aceasta
relatie a facut-o mai toleranta, i-
 28

a potenţat latura feminină şi i-a

atenuat din aroganţă.

Prin intermediul noii lumi in care

traia, Martha Bibescu a cunoscut
 29

impresionanta literatura franceza si o

noua cultura, diferita de „matricea
est-europeana“ (a vizitat Persia si
Egiptul, calatorii pe care ulterior avea
sa le descrie, la indemnul lui Maurice
Barres, in Les Huit Paradis, opera sa
de debut).
Din momentul in care a primit
premiul Academiei Franceze pentru
Les Huit Paradis si atingerea „sacra“ a
lui Marcel Proust, printesa Bibescu a
devenit o obisnuita a saloanelor in
care isi dadeau intilnire elitele
spiritualitatii europene.
Guillaume Apollinaire si Anatole
France au fost printre primii care au
remarcat puritatea ireala a scriiturii
Marthei Bibescu, in timp ce Marcel
Proust, de obicei sarcastic, i s-a
adresat autoarei:
 30

„Sinteti un scriitor desavirsit, (...),

prin scriitor intelegem atitia artisti
reuniti: un prozator, un parfumer, un
decorator, un muzician, un sculptor,
un poet...“.
Relaţia de prietenie a celor doi a
constituit subiectul unui volum numit
„La bal cu Marcel Proust”
 31

Frumustetea tineretii sale i-a facilitat accesul la Casa

Dior, a cărei imagine a fost timp de decenii,
casa de moda care a creat special pentru ea
fastuoasele tunici, lungi până în pământ.
 32

Sub influenta acestor titani ai

literaturii universale, printesa va scrie
enorm, de la romane autobiografice si
istorice la evocari, versuri, cugetari si
scrisori, multe dintre ele publicate
sub pseudonimul Lucille Duclos.
Catherine-Paris, premiata de
Academia Franceza, Papagalul verde,
Katia - demonul albastru sau Izvor,
tara salciilor, precum si
Corespondenta cu Paul Claudel, ii vor
aduce primirea in Academia Regala
Belgiei, precum si acordarea Legiunii
de Onoare, in 1962. De asemenea,
trebuie mentionat si faptul ca, in
1955, printesa Martha devine si
membra a Academiei Regale de limba
si literatura franceza din Bruxelles,
luindu-i locul contesei Ana de
Noailles...
 33

Admirata de poeti si romancieri de

talia lui Jean Cocteau, Paul Valéry,
François Mauriac, Max Jacob sau
Rainer Maria Rilke, Martha nu se
poate bucura insa de acest succes
rasunator... O fire ambitioasa, printul
George Bibescu nu isi poate stapini
atractia pentru alte femei, astfel ca
Martha se retrage in Algeria, in 1912,
cu gindul de a divorta. Pentru a alina
suferinta sotiei sale, printul Bibescu
revine la sentimente mai bune si-i
face acesteia un cadou: pe cind se
afla in portul Marsilia, Martha
primeste o scrisoare de la printul
George prin care o instiinteaza ca ii
daruieste Palatul Mogosoaia...
Transformind caritatea intr-o
pasiune, timp de doi ani, in timpul
ocupatiei germane, Martha Bibescu se
dedica ajutorarii oamenilor suferinzi,
 34

conducind Spitalul nr. 118, amenajat

pe propria cheltuiala in grajdurile
S.T.B. de pe strada dr. Grozovici.
Motivata de moartea fulgeratoare a
tatalui sau, in 1915, si in acord cu
sotul ei, printesa Bibescu incearca sa
aduca un anumit „avantaj“ Romaniei
si o anumita stabilitate, mentinind un
contact permanent cu lordul
Thomson, René Jouvenel sau printul
mostenitor german. Informatiile
furnizate de aceasta Curtii de la Iasi
s-au dovedit a fi deosebit de
folositoare regelui si guvernului de
uniune nationala...
In ciuda acestui act strategic, sotia
printului Bibescu a atras asupra sa
ostilitatea administratiei de ocupatie,
germanii incendiindu-i castelul de la
Posada ca replica la adresa actelor de
„spionaj“.
 35

Palatul de la Mogoşoaia a fost motivul

pentru care Martha Bibescu a ales să-
şi ducă viaţa mai departe, alături de
soţul infidel.
Prinţesa îşi dorea acest loc de multă
vreme şi îşi doreşte să facă din el ,
perla capitalei. Până la data părăsirii
 36

României, prinţesa Bibescu va investi

toată dragostea ei şi foarte mulţi bani
în palatul primit cadou de la soţ. S-a
spus că Mogoşaia ar fi fost, de fapt,
marea şi unica dragoste statornică a
frumoasei prinţese. Toţi banii
câştigaţi de pe urma vânzării
terenurilor moştenite de la părinţi şi
de pe urma publicării cărţilor au fost
canalizaţi către restaurarea palatului
pe care Martha l-a iubit din toată
inima.
În epoca de glorie a prinţesei Bibescu,
cine nu avea acces la Mogoşoaia nu
conta în lumea bună a Bucureştiului
interbelic. La Mogoşoaia, locul
patronat de prinţesa Martha, s-au
strâns, în timp, cele mai importante
personalităţi ale culturii şi politicii
româneşti din perioada interbelică.
Primul musafir al palatului restaurat
 37

a fost chiar Regina Maria, cea care i-a

purtat principesei Bibescu o mare
afecţiune, într-o perioadă. Se spune
că, pe cele două le-a legat o prietenie
sinceră şi o admiraţie reciprocă. „În
caracterul omului stă scris destinul
lui. Martha îşi pusese în gând să se
ridice cât de sus şi să izbândească.
Aşa a şi făcut. Încetul cu încetul,
aducând în jurul ei persoane de talent
şi de mare renume. Mintea ei ageră
descoperă orice îi poate fi de folos din
punct de vedere social. Primeşte
persoane regale, diplomaţi, oameni
politici, artişti, scriitori, savanţi şi
aristocraţi. Călătoreşte în multe ţări şi
musafirii ei sunt întotdeauna dintre
cei mai aleşi şi cu vază. Martha a
ajuns una dintre cele mai vestite şi
preţuite scriitoare, o scriitoare
apreciată de criticii cei mai critici.
 38

Cunoştinţa limbii franceze e la ea

desăvârşită, stilul ei e de o migăloasă
şi minunată dibăcie, descrierile
bogate şi pline de poezie“, o descria
Regina Maria în „Povestea vieţii mele“.
Prinţesa reuşise să adune la
Mogoşoaia toată protipendada
interbelică într-un decor de vis. Aici
se făcea marea politică a ţării, aici se
comentau ultimele apariţii literare şi
tot aici se prezentau ultimele opere.
Marcel Proust, Winston Churchill,
Charles de Gaulle, regele Alfons al
XIII-lea al Spaniei sunt doar câteva
dintre personalităţile vremii care au
trecut pragul palatului prinţesei.
Obişnuiţi ai celui mai cunoscut loc de
socializare din Bucureştiul interbelic
au fost regii Carol şi Ferdinand,
Gheorghe Tătărăscu, Constantin
Argetoianu, Pamfil Şeicaru sau
 39

Nicolae Iorga.
Mogoşoaia a fost decorul în care, în
pragul Primului Război Mondial,
prinţesa şi-a trăit povestea de
dragoste cu maiorul engez
Christopher Thomson.
Relaţia celor doi a continuat şi după
război, vreme de 15 ani, la distanţă,
până când maiorul a murit în 1930
într-un accident de avion. În timpul
Primului Rãzboi Mondial, prinţesa
Martha Bibescu şi-a arătat
devotamentul faţă de ţară şi a condus
şi finanţat un spital din Bucureşti cu
victime ale războiului. A îngrijit răniţi
de pe front, i-a şi ajutat material şi a
contribuit la eliberarea mai multor
prizonieri români. Când palatul
Mogoşoaia a fost jefuit în Primul
Război Mondial, suferinţa Marthei a
fost uriaşă. Pentru a reînvia locul atât
 40

de drag ei, prinţesa a cheltuit toţi

banii obţinuţi din vânzare cărţilor
scrise.
Ultimii ani ai prinţesei în România nu
au fost lipsiţi de probleme. I-a rămas
alături soţului bolnav până în
ultimele momente ale vieţii.
Se spune chiar că l-ar fi smuls din
braţele amantelor pentru a-l îngriji
personal. „Părinte, n-am încetat
niciodată să-l iubesc pe George. Viaţa
ne-a învăţat că adevărata dragoste nu
urmează decât după multe mistere,
după o ucenicie răbdătoare, tandră şi
dureroasă. «Un bărbat ştie când îl
iubeşte o femeie», mi-a spus el într-o
zi aproape să ne sfâşiem. Şi mi-a
spus-o în legătură cu alta, iar eu n-
am protestat şi n-am spus: «Ştii, că şi
eu te iubesc, încă?»“, i-ar fi mărturisit
Martha Bibescu confidentului ei,
 41

abatele Mugnier, după moartea

soţului.
Prinţesa a părăsit Mogoşoaia după
venirea comuniştilor la putere şi
numai după ce s-a asigurat că locul
pe care l-a iubit atât de mult va fi
trecut pe lista monumentelor istorice.
„Mă simt ciudat de detaşată, liberă şi
puternică, luându-mi adio de la tot ce
am iubit pe acest pământ ameninţat:
cele două case, cele două grădini ale
mele, câmpiile şi pădurile moştenite
de la tatăl meu, care ţinea la ele.
Secretul celor care sunt legaţi de
pământ, ca noi, e că moşiile noastre
sunt în interiorul nostru. Chiar dacă
le pierdem, ele ne rămân. Am în inimă
balta mea, cu apele ei adormite, fagii
şi munţii mei nu mă vor părăsi
niciodată“, scria Martha Bibescu în
însemnările ei despre momentul
 42

plecării din România. A părăsit ţara

în septembrie 1945, plecând iniţial în
Anglia şi mai apoi în Franţa, unde s-a
stabilit într-un apartament din
hotelul Ritz. Fiica şi ginerele ei au
rămas prizonierii comuniştilor în
următorii ani. Prinţesa reuşeşte să-şi
revadă fiica în 1956, după şapte ani
de încercări eşuate de a o scoate din
ţară.
 43

Martha Bibescu a scris aproape

patruzeci de cărţi, cele mai multe
fiind publicate în Franţa. O parte
dintre volumele scrise de prinţesa
româncă au fost semnate cu
pseudonimul Lucille Decaux. A scris o
serie de cărţi de inspiraţie
 44

autobiografică precum „Vieţile

anterioare” şi „Nimfa Europa” şi o
serie de biografii ale unor
personalităţi din istoria Franţei.
Opera sa mai cuprinde versuri,
însemnări de călătorie, eseuri şi
jurnale. Mărturii ale vieţii fascinante
a celei mai mari personalităţi
feminine româneşti din perioada
interbelică au rămas cele 65 de
volume de jurnal, scrise chiar de ea
între anii 1908 şi 1973. În 1954,
Academia Franceză i-a conferit Marele
Premiu de Literatură pentru întreaga
operă. În 1955 a fost aleasă membră
a Academiei Regale de Limbă şi
Literatură Franceză.
Ultimii ani din viaţă ai fascinantei
Martha Bibescu n-au fost lipsiţi de
bârfe amoroase.
 45

Cea mai discutată relaţie a fost cea pe

care prinţesa din România se pare că
ar fi avut-o cu Charles de Gaulle.
46
 47

Preşedintele francez este cel care i-a

scris Marthei Bibescu:
„Pentru mine, dumneavoastră sunteţi
personificarea Europei.“
Charles de Gaulle a fost ultimul mare
prieten al Marthei Bibescu, alături de
care prinţesa a participat la reuniuni
oficiale de la Palatul Élysée.
În 1963, prinţesa a devenit consilier
al preşedintelui francez Charles de
 48

Gaulle în problema românească. La

moartea lui de Gaulle, prinţesa a
notat în jurnal:
„Mă doare. Umbra gigantica sub care
îmi plăcea atât de mult să mă
adăpostesc nu mai există“.
Winston Churchill nu i-a refuzat nici
sfatul, nici prezenţa ori de câte ori a
putut. Ramsay McDonald un alt
premier britanic, a pus toată atenţia,
răbdarea şi influenţa lui la picioarele
Marthei. Iar această femeie a rezistat
tentaţiilor şi nu a abuzat de toate
acestea niciodată.
Abatele Mugnier nu se înşelase,
Martha avea “darul extrem de rar al
prieteniei”.
Îl mai avea şi pe acela al datoriei:
datorie faţă de ţară, faţă de numele
pe care îl purta, faţă de familia ei,faţă
de unicul copil .
 49

Ultimii ani la Paris, deşi trăiţi modest,

nu în strălucirea de la Mogoşoaia de
altădată, n-au fost lipsiţi de succes.
Prinţesa a continuat să scrie şi să
bucure de recunoaştere. În 1962, a
primit de la francezi Legiunea de
Onoare, o distincţie pe care, se spune,
că ar fi aşteptat-o vreme de 30 de ani,
ca recunoaştere a meritelor sale
literare. La Paris a fost vreme de ani
buni imaginea casei Dior care a creat
pentru aristocrata româncă toalete
speciale.
 50

Ultima fotografie a prinţesei românce

o arată la Paris,
în apartamentul modest de pe malul
Sennei.
La 85 de ani, Martha Bibescu şi-a
păstrat aerul aristocrat
 51

şi farmecul care a vrăjit minţi celebre

şi a frânt
multe inimi de-a lungul anilor.
La data de 28 noiembrie 1973,
Martha Bibescu
a suferit un atac de cord şi s-a stins
din viaţă.
Avea 87 de ani.
Prinţesa încă mai lucra la cartea
„Nimfa Europei“,
o lucrare în care trecuse în revistă
marile personalităţi
cunoscute de-a lungul vieţii.
Pe mormântul Marthei Bibescu scrie
„scriitoare franceză“
nu „Martha Bibescu, prinţesă
româncă“,
ci „Marthe Bibesco, ecrivain français“
.
Opera sa cuprinde lucrarile: „Les
Huit Paradis / Cele opt raiuri” (1908),
 52

„Isvoru, Le Pays de Saules / Izvor,

țara sălciilor” (1923), „Le Perroquet
Vert / Papagalul verde” (1923), „Le
destin du lord Thomson of Cardington
/ Destinul lordului Thomson
Cardington” (1927), „Au bal avec M.
Proust / La bal cu M. Proust” (1928),
„La Vie d'une amitié ... / Viața unei
prietenii ...” (1951 - 1957), „Le
Confesseur et les poètes / Confesorul
și poeții” (1970), „Échanges avec Paul
Claudel / Corespondența cu Paul
Claudel” (1972),”Le perroquet vert /
Papagalul verde „, 1924, „Catherine-
Paris„ (1927), „Une victime royale,
Ferdinand de Roumanie / O victimă
regală, Ferdinand de România”
(1927), „Noblesse de robe / Noblețea
robei”( 1928), „Royal portraits /
Portrete regale” , „Croisade pour
 53

l’anémone / Cruciadă pentru

anemonă” (1931), „Le rire de la
Naïade / Rîsul naiadei”(1935) etc. În
1954, Academia Franceză i-a acordat
Marele Premiu de Literatură pentru
întraga operă, iar un an mai târziu,
Academia Regală de Limbă şi
Literatură Franceză a Belgiei a ales-o
ca membru. În 1962 primit Legiunea
de Onoare, momentul sau de glorie
maxima .
Prestigioase figuri literare europene
au scris elogios la adresa printesei
Martha Bisescu. Astfel, poetul Rainer
Maria Rilkementiona: „Admirația mea
pentru prințesa Bibescu era definitivă
de când îl cunoscusem pe al ei
Alexandru Asiatique; dar în intuiția ei
de mare poet a reușit să stabilească
una dintre cele mai profunde
 54

continuități umane“, in vreme ce Max

Jacob sustinea: „Sunteți un mare
scriitor.“ François Mauriac, uimit de
talentule ei inconfundabil, o apela
uimit: „Cine sunteți dumneavoastră?
Cea mai admirabilă inteligență de
femeie pe care o cunosc. Ați scris cărți
mai importante decât acest «Bal»; dar
nu este vreuna care să mă miște mai
mult.“ In vreme ce Tudor
Ionescu scria: „Întreaga ei operă,
ajunsă astăzi la dimensiuni
considerabile (peste 30 de volume), se
subordonează dorinței de a retrăi, de
a imobiliza în cuvinte, în aceste
«capcane ale ideilor», cum le numește
Sartre, clipa nestatornică, ființa
umană asemenea clipei. La cumpăna
vârstelor, afirmase că scrie de teamă
să nu uite viața. Este expresia unui
 55

altruism mișcător și totodată aceea a

unui egoism înverșunat, a unei
avariții sentimentale. Maestră
necontestată a portretului literar,
dată fiind precizia notației sale
psihologice, spiritul de observație și
suplețea condeiului, Martha Bibescu
a fost aleasă pentru a ilustra în
manualele franceze această specie
literară.“ Criticul Șerban Cioculescu o
caracteriza astfel: „Cunoscută și sub
numele de Lucile Decaux, cu care a
semnat o serie de biografii istorice,
Martha Bibescu a scris aproape
patruzeci de cărți, a colaborat la un
număr mare de reviste, a răspuns la o
serie de 17 emisiuni la Ora Culturii
Franceze, a fost membră a Academiei
Regale din Bruxelles, în fotoliul pe
care-l ocupase contesa de Noailles, a
 56

dus o intensă viață literară și

mondenă, cucerind prin frumusețea,
inteligența și talentul ei numeroase
admirații. A păstrat până la urmă
nostalgia după «țara sălciilor» și
amintirea prieteniilor lăsate în țară.“
Nu pot finaliza acest material fara a
mai face o precizare.
Palatul Mogosoaia (sau conacul
Mogosoaia cum i se mai spune)
ramane un simbol al Brancovenilor.
Desi prima atestare a acestui edificiu
dateaza din 24 aprilie 1598, in 1702
apare pentru prima data mentionat
cu numele de Palatul Brancovenesc
de la Mogosoaia, care a fost ridicat de
domnitor pentru fiul sau, Stefan.
Dupa 100 de ani de la asasinarea
voievodului in care lacasul se
transforma intr-o ruina, aceasta intra
 57

in posesia familiei Bibescu, urmasi ai

Brancovenilor. Principele Nicolae
Bibescu s-a ocupat de renovarea
conacului si a adaugat vila
Elchingen, in onoarea sotiei sale
Helene d`Elchingen. In 1912, George
Valentin Bibescu daruieste intreg
domeniul sotiei sale, Martha
Bibescu , iar palatul capata forma pe
care o cunoastem astazi.
 58

Palatul Brancovenesc este o creatie

arhitecturala unica in care elementele
decorative bizantine si cele
renascentiste italiene se imbina
 59

perfect cu cele specifice arhitecturii

muntenesti. Palatul are 8 incaperi,
organizate astfel: parterul pentru
slugi si etajul destinat stapanilor. In
sala mare se afla tronul domnesc,
sculptat in lemn aurit. Podeaua este
acoperita cu mozaic din foita de aur,
puternic deteriorat din pricina placii
de ciment care l-a acoperit timp
de jumatate de secol in perioada
comunista.
 60

Trebuie mentionat pridvorul

romanesc si cu turnulete domnesti,
care gazduieste sub bolta o mare
vatra de caramida. Aici se preparau
bucate alese care erau servite
distinsilor meseni. Turnul cu foisor,
 61

sustinut de opt coloane de piatra cu

capiteluri corintice, lasa privitorului
posibilitatea de a admira curtea
interioara .
Camerele amplasate la etaj au
deschidere catre lac, unde se afla o
loggie cu sase coloane din piatra
sculptata cu ghirlande de frunze si o
balustrada ce poarta stema tarii
Romanesti – vulturul cu aripi
desfacute purtand crucea in cioc.
Domeniul are o istorie controversata:
a fost resedinta domneasca a lui
Brancoveanu, han pentru turci,
adapost pentru Tudor Vladimirescu
si pandurii sai, loc de creatie pentru
Martha Bibescu care a fost profund
atasata de acest loc.