Latimea chilotului. Laturile orizontale AB ~i CD. al~.

drept- ~olclului, se eoase la masina hentita cro ita pe 0 la~ime de 4-5 ern ~i
unghiului sint ~~ale .~u 27 ern (1/2 din jumatate~ gr?SI~ll soldu-
rilor, conform masuru, plus 1 ern pentru toate masur ile):
(52: 2)+ 1 = 27 ern.
Linia taliei §i pensa. Pe lini~ AB se ap lica d~n ~une:ul B
spre sstnga 23 ern ~i se note~.za punetul T (1/2 din Ju~t~te~
grosimii taliei , conform masurii , plus 3 ern pentru to ate ma;lUnle).
+
(40: 2) 3 = 23 em.
Din punctul r, perpendicular pe linia AB, se ap'li~r in .S~B
1 em (pentru toate masur ile). Din punctul B se aplIeaf pe ImH~
AB spre stinga 5 cm , iar din punetul 5 spre stinga, pe aeeea~l
linie, inca 2 ern (pentru toate masurile~. J?ista.n~a de la pun~tl~ I
2 pilla la punctul 5 se i~p.arte in doua, I~r ~m pu~et.ul de d}vl-
ziune, perpendicular pe Iinia AB, se duee .m JOS 0 Iinie lunga de
5 ern (pentru to ate masurile). Punctele 2 ~I 5 se unese cu punctul
5. Punetele 1 ~i 2 se unesco . . ,.
Cusatura Iaterala. Din punctul A pe l inia AD in JOSse ~ph '!
. I II r'~i, iar cordonul se intoarce apoi pe fa~a ehilotului. Maro'inea
18 ern (pentru toate masur ilo). Punetele ~8 ~i 1 se unese.p~I!ltr-()
linie punetata care .se. imparte iI~ doua. D.ll~punctul ?e d iviziune,
perpendicular pe l inia punetata, se ap lica sp~ev stm~a. 0,5 em
(pentru to ate masur ile). Din punetul 18 se ap lica pe Iinia AD ~II
jos 7 ern (pentru toate masur~le). Cusatura Iaterala se duee dill
punetull, prin punct~le O,5y 1~, spre punctul 7...
_Lini~ de jos a ehilotului, Dm pu~et~l C pe Iinia CD SPI'I
stinga se apl ica 4 ern (pentru toate m!'lsunle). . ..
Linia de pe picior. Punetele 7 ~I 4 se unesc prmtr-o lI~ II'
punctata care se impar.te in trei p~ryi egale. D~n punetu.l ~uperlOl'
de diviziune perpendicular pe Iinia punctata, se apl ica 4 cm ,
iar·din punetul inferior de d iviziune -:- 6 ern ~p~ntru t?~te masu
rile). Punetele 7, 4, 6 ~i 4 se unese prmtr-o Iinie arcuita.
('11 Iungimsa egala eu Iungimea ehilotului pe linia ~oldului. Bentita
HIIlnsai.leaza eu fata pe dosul ehilotului §i se trage la masina la
d iHLan~ade 0,5-1 ern de margine, cusatura se dezdoaie in ambelo
III I'~i, iar bent ita se intoarce apoi pe f'ata ehilotului. Marginoa
Iihcra a bent.itei se indoaie eu 0,5-1 ern §i se tighele~te in margine.
Pentru partea din fa~a a ehilotului pe Iinia ~oldului se cro-
i(l~Lode asemenea 0 bent ita, lata de 4-5 ern (1a eroit) ~i avind a
lungime egala eu lungimea ehilotului pe linia soldului. Bentita
HI insaileaza eu fat a pe dosul ehilotului ~i se trage la maeina.
CllsiHura se dezdoaie in ambele parti, bent ita se intoarce pe' fata
nh ilotulu i, marginea libera a bent itai se indoaie eu 0,5-1 cm si
HOtighele§te pe margine. '
Pe linia taliei se eoase eordonul, prevazut in fa~a eu unu]
HUlldoua colturi. Cordonul se insaileaza aplicat eu fa~a pe dosul
"It ilotului, se trage la masina, cusatura se dezdoaie in ambele
ibora a eordonului se indoaie eu 0,5 em"se insaileaza ~i' se tighe-
IIl~te in margine. Daca modelul prevede garnitura eu paspoal,
UC10stase ineaileaza pe marginea eordonului §i se t.ighelesto odata.
Po linia soldului din stinga, pe partea din spate a chilotului, se
rOB nasturii, iar pe bentita par~ii din fa~a a ehilotului se fac buto-
II iere. Chilotul se poate ineheia ~i pe ambele solduri.
Linia de pe picior a ehilotului se f'iniseaza eu 0 bentita pe
hi lata de 2,5-3 em la eroit. Bent.ita se aplrca eu fata pe dosu]
ohilotului , se trage la masina, cusatura se dezdoaie in ambele
piirti, apoi bent ita se intoaree pe fata ehilotului ~i seinsaileaza
In margine. Marginea Iibera se indoaie eu 0,5 em, se insaileaza si
HIltighelest« in margine. Daca se prevede garnitur~ eu paspoal ,
ucosta se introduce sub bent ita de pe linia de pe pieior a ehilotului
~i so t.ighelesto odata eu aeeasta.

Croitul si eusutul '. RI,UzA PENTRU FEMEI CU'PENSA LA UMAR

'1'lpILl'ul de baza
~e~tru croitul ~hilotului de baie, materialul se pune in d0111l
pe direct ia firului de lungime, ~u .fa~a in~untru. ,Tip~rele pal'! II Infig. 109 este prezentata 0 bluza de femeie eu pensa pentru
din fata ~i din spate se asaza cu Iinia de mIJ loc pe indoitura r:w II' hllsL pornind de la umar.
rialul~i in direetia firului de lungime, unite intre ele pe Iin ia iii' Pentru eonstruirea tiparului aeestei bluze (masura 50) se
01' lua urmatoarele masur i:
jos a ohi lotulu i, 'N~ se la~a rezerva pentru cusatur i, i!ltrurH I,ll
intocmirea t.iparului s;,a ~mut seama de acea.st!'l' Bent ita pcnt ru - Iungirnea spatelui p ina Ia talie . ,,39 ern
nasturi se indoaie si se dau semne cu late pe linia soldului. 1>111'11 - Iungirnea fetei plna Ia talie . 54 ern
- Iungirnea umaru Iu i .
14 ern
nu se prevad fente' pe .~m~ele parti ale ?hilotu~ui, bent.ita do I'" - jumatats din grosirnea gitului . 19,5 ern
partea dreapta a partll dm spate s~ taie. Cusatur! latera 1,1 dill - jumatats din grosirnea bustului . 50 ern
dreapta se incheie eu e~satur~ r~!ee? Jar pe ~oldul. stmg ~e IUCI'I'"II - jurna tate din grosirnea soldur ilor . 52 ern
fenta. De partea stinga a par~ll dm -spate a chilotului, pe 1111111 - Iungirnea m ineci i "'" .
60 ern
- jumatats din grosirnea mtinii la ineheietura 10 em
16B
169
 Tiparul , format dupa
descrierea de mai jos,
se poate transform a (v.
fig. 154) in orice model
de bluza.
Construirea tiparului
(fig. 110)
Se deseneaza un drept-
unghi ABCD, eu latu-
rile verticale AD ~i BC
egaleeu 57 em, reprezen-
tind lungimea bluzei (Iun-
gimea spatelui p ina la
talie, conform masurii ,
, plus 18 em pentru toate
masur ile}:
39 + 18 = 57 cm.
Laturile orizontale AB ~i
CD.,egale eu 55 em, re-
prez inta latimea blu.zei
(jumatate din grosimea
bustului, conform rna-
sur ii, plus 5 em pentru
toate rnasur ile):
Fig.'109. Bluza pentru femei eu pensa la umar. 50 +5= 55 cm.
Adincimea rascroiturii bratului. Din punctul A pe Iinia AD
in jos se apl ica 207 em si se noteaza punctul G (1/3 din jumat.atea
, " '-'
grosimii bustului, conform masurii , plus 4 em pentru toate masu-
rile) :
(50: 3) +4 = 20,7 em.
Din punctul G se duee spre dreapta 0 linie orizontala' p lna la
interseetia eu linia BC si se notsaza punetul G1•
Latimea spatelui. Di~ punetulG se 'apliea 19,2 em pe linia
GG1 spre dreapta ~i se noteaza punetul G2 (1/3 din jumatatea
grosimii bustului, eonformmasurii, plus 2,5 erri pentru teat
masurile) :
(50:3) + 2,5 = 19,2 ern.
110
1> in punetul G2 se duee in sus 0 linie perpend icu lara pelinia GG1,
IItna la intersect ia eu linia AB. Punetul de intersectie se noteaza
('II P.
Lafimea rascroiturlt brafului., Din punctul G2 pe linia GG}
f! ap lica 12,5 em spre dreapta ~i se .noteaza punctul G3 (1/4. din
[umatatea grosimii bustului conform masurii):
50:4 = 12,5 cm.
-T
A
, •.•...
~ ';:)
~ 1§~~=~ ~~~~~~~ __~~~~~
r,
i __
T Lima ta/iei
Linio to/ie;
Z
Linia sotdotoi
CD~,~--~~~~-AH~~L~m~j~oJeo"~~~~~Uii-=-=-=~~~
1""" •• >-------- 5$ -' ---------------...,.,j/
Fig. 110. Tipar de bluza eu pensala umar (tiparul de baza). '
Completarea umarului. Din punctul G1 pe linia BC in sus se
plica 25,5 em ~i se noteaza punctul S (1/2 din jumatatea grosimii
natului , conform masuri}, plus 0;5 em pentru toate masur ile};
(50 :2) + 0,5 =' 25,,5e'ni.
Din punctul G3 seduce insus 0 linie .lunga de asemenea de
,5 em perpend iculara pe Iinia GG ~i se noteaza. punctul 'PI-
1
unctul de intersectie eu Iinia .A'B .se notsaza eu P2.·PuTletele
1 ~i S se unesc.
 Punctele ajutatoare ale liniei. umarului ~i rascroiturii bra- Cusatura laterala. Din punctul T2, pe linia TTI spre stinga
tului. Liniile PG2 ~i P2G3 se impart in patru par~i egale. Hn ap lica 2 em (pentru toate masurile). Linia cusaturii laterale
, Linia taliei. Din punetul A se ap lica pe linia AD in jos 39 MO duee din punetul 1, prin punetele G4 ~i 2, spre punetul H.
em (lungimea spatelui plna la talie conform masurii) si se noteaza II'Rf,a
punetul T. Din punetul T, se duee spre dreapta 0 linie orizontala Rascroitura gttulul. Din punctul S, pe linia PIS spre stinga,
pina la intersectia eu linia BC ~i se notsaza punetul TI. . HO aplica 7 em (1/3 din jumatatea grosimii gitului, conform masu-
Linia de pe sold. Din punetul G2 se apl ica 3,1 em pe linia ri i, plus 0,5 em pentru toate masurile}:
G2G:~spre dreapta ~i se noteaza punetul G4 (1/4 din la~imea rascroi-
turii bratului): (10,5:3) ~ 0,5= 7 cm.
12,5: 4 = 3,1 em .. Din punetul Sse apl ica pe linia CS in jos 8 em (1/3 din jumatatea
Din punetul G4 se duee 0 linie perpend iculara pe linia CD ~i punetul ~I'osimii gitului, conform masuri i, plus 1,5 em pentru toate
de intersectie cu linia CD se noteaza eu H, iar punetul de inter- lIIi1surile) :
seetie eu linia TTI, eu T2• (19,5:3) ~ 1,5 = 8 cm.
, Cu aeeasta se ineheie desenarea elementelor ajutatoare ~i se
treee la eonturarea spatelui ~i apoi a fetei de bluaa. I unctele 7 ~i 8 se unese pr intr-o linie punctata care se imparte
npoi in doua.
Spatele Din punctul S, prin punetul de diviziune al liniei punctate,
Rascroitura gitului. Din punctulzl , pe linia AB spre dreapta, fI" ap lica 7,5 em (1/3 din jumatatea grosimii gitului, conform
se apl ica 7 cm (1/3 din jumatatea~gro~imii gitului, conform masu- 11I1 sur ii, plus 1 cm pentru to ate masurile):
r ii, plus 0,5 em pentru toate masunle):
(19,5:3) ~ 1 = 7,5 cm.
(19,5:3) ~ 0,5 = 7 cm.
I) i Il punetul 7, prin punetul 7,5, se duce 0 linie arcuita spre pune-
Diu.punctul 7, perpendicular pe linia AB, se ap lica in sus 1111 8.
i 5 em (pentru toate masurile) ~i din punctul ~,5 se apl ica in sus Lungimea umarului de la rascroitura gitului pina la pensa
i~ca 1 em (pentru toate masurile). Punetele A ~i 1 se unesc prin- dc, IIC umar. Din punetul 7 se ap lica 4 em pe linia PIS spre stinga.
tr-o linie us or arcuita. Dill punetul 4 se apl ica in jos 1 cm (pentru toate masur ile). Pune-
inclinarea umarului. Din punetul P, pe linia. PG2 in jos, se (,1110 1 ~i 7 se unesc.

apl ica 1,5 em (pentru .toate masurile)·v . A " A Din punetul GI pe linia GGI se ap lica 10 em spre stinga ~i
Linia umarului. Din punetul1,5 (rascroitura gltulUl) treemd I noteaza punctui G5 (rascro itura gituIui pe linia de sus, plus
prin punetul 1,5 (inelinarea umarului) se duee linia umarului, " em reprezentind lungimea umarului de Ia r,aseroitura gitului
Iunza de 15 em (lungimea umarului conform masurii, plus 1 em I'lrH Ja pensa de pe umar, minus 1 em pentru toate masurile}:
pentru sust.inere , la toate masur ile) : .
, (7 ~ 4) - 1 '. 10 em.
,14 ~ 1 = 15 em.
Punetele 1 ~i G5 se unese.
Punetul1 (rascroitura gitului) se uneste cu linia umarului .printr-o
, I)ens~ de ~aAuma~.D~n run~t~l.!, se ~r~lunge~te sprevsti!l~a
linie usor arcuifa. 1111111 umarului in direct ia Inolinarii , ap lictnd pe aceasta linie
Linia raseroiturtl brajului. Unghiul PG2G4 se imparte in douii I rI uuimea pensei , adica 8,5 em, (lungimea fetei p lna la talie ,
printr-o linie punetata ~i ~in pU!1c.tul G2 se apl ica pe aceasta lin.i HI form masurii , minus· 1/3 din jumatatea grosimii ' gitului
3 em (pentru toate masurile). LIma de pe ~old .se pre~u~ge~vte dl~, I nnlorm masurii, minus lungimea spatelui piha la talie, conform
punetul G4 in suseu 1 c~ (pentru toate I!1asurIle). Linia .r3:s~rol- I urii):
'tur ii bratului se duee din punetul 15 prm punetul de diviz.iuno
din mijlo~ al liniei PG2 ~i punetul 3, spre punctul 1. 54 ....:..(19,5 : 3) - 39 = 8,5 em.

172 113
 Se mascara linia pensei din punetul 1 ptna la 'punctul G5,
Pentru corpul adus de spate (tinuta inclinata spre faya) ,de
apoi din punetul G5 se duee prin punetul 8,5 0 Iinie e&,ala ea lun:
pilda, adineimea rascro itur ii bratului ~i layimea spatelui se
gime cu linia pensei din punctul1 pi,na i~ pU,netul ~5 ~I s~ noteaza calculeaza in Ielul urmator :
punetul P3• Laturile pensei trebuie sa he ob ligatoriu egale
intre ele. Adincimea raseroiturti bratulut (1/3 din jumatatoa grosimii
bustului conform masurii plus 4 cm - dimensiunea constanta ,
Lungimea umarului de la pen~a de la, u~ar pina l~ rascroitura plus 1 em - inclinarea):
bratului. Punetul P3 se uneste prmtr-o Iinie punetata eu punetul
superior de diviziune a liniei PG2 (spatele). Di.n punet~l P~ (50 : 3) + 4 + 1 = 21,7 em.
se aplica pe linia punotata spre stinga 10 e~rf(lunglI~ea u~arulUl
conform masurii minus 4 em, adica lungimea umarului de la Lafimea spatelui. (1/3 din jumatatea grosimii bustului con-
raseroitura gitului ptna la pensa de la umar): form masur ii plus 2,5 em - dimensiunea constanta , plus 1 em _
inelinarea) :
14 - 4 = 10 cm. (50 : 3) + 2,5 + 1 = 20,2 em.
. Pentru corpul inclinat spre spate, adineimea raseroiturii
Punetul 10 se uneste printr-o linie punctata ctr punetul inferior bratului si latimea spatelui se stabilese in felul urmator :
de diviziune a liniei P2G3• . ' Adincime~ discroiturii bratului (1/3 din jumatatsa grosimii
Din punctul 10 se ap lica in jos ~e linia punctata 1,5 cm bustului, conform masurii , plus 4 em - dimensiunea constanta,
(pentru toate m~sur.i.le). Pun~ul.1 ~5 ~I P 3 se~un~se. minus 1 em pentru inclinarea spre spate):
Linia rascroiturti bratului. LIma punetata, din punetul 1,5 (50: 3) + 4 - 1,= 19,7 em.
(linia umarului) plna in punctul inferior, ~e. diviziune a Jiniei
P2Ga, se imparte in doua: Din punctul de diviz iune, perpendle~lar Lafimea spatelui (1/3 din jumatatoa grosimii bustului , con-
pe linia punctata, se ap lica spre dreapta 1em (pentru toate masu- form masur ii, plus 2,5 em - dimensiunea constanta , minus
0,5 em pentru inclinarea spre spate):
rile) : . . ~. . , ~
. Unghiul P2G3G4 se imparte III doua prmtr-o Iinie punetata (50 : 3) + 2,5 - 0,5 -:- 18,7 em .
pe care se aplica 2 em (pentru toate masl!rile) din punetul, G,a'
Linia rascroiturii bratului se duee prm punctele 1,5 (Iinia Mineca, (fig. 111)
umarului}, 1, punetul inferior de diviziune a liniei P2G3, punetul
2•.~i atinge GGI, spre p~netul 1 (linia de, sl!brat). Se deseneaza un dreptunghiABCD, cu laturile verticale AD
Cusatura laterala. Din punetul T2 pe Iinia TTI spre dreapta ~i BC egale cu 60 cm , reprezentind lungimea minecii conform
se ap Iica 2 em (pentru toate masurile). Cusatura laterala se duee mjisuri i ~i laturile orizontale AB ~i CD egale cu 39,4 em, repre-
prin punetele 1, G4, 2, spre punetul H. zcnttnd liitimea minecii (1/3 din jumatatea grosimii bustului,
Linia taliei. Din punetul TI se aplica in jos 2 em (pentru conform masur ii, plus 3 em pentru toate masurila, inmult.it cu 2):
toate masurile) ~i punetul ohtinut se uneste eu punetul 2 (cusa- [(50 : 3):+ 3J X 2 = 39,4 cm.
tura laterala).
Linia soldurilor. Linia BC se prelungeste din punctul C in lniUfimea rascroiturl! minecii. Din punetul A, pe linia AD
jos cu 2 em (pentru toate masurile). Punetul 2 se uneste eu punc- In jos, se ap lica 14,5 em ~i se noteaza punctul R (3/4 din adinci-
tul H. .' mea rascroitur ii bratului la hluza minus 1 em pentru toate
o b s e r vat i e: daca jumatatea grosimii soldurilor , con- masur ile) :
form masurii , Impreuna eu rezerva de 2 em (pentru toate masurile~ (20,7.: 4) X 3 - 1 = 14,5 cm.
. este mai mare dectt eea din tipar, d iferenta se imparte in trei
paryi egale ~i 1/3 se adauga la spate pe linia ~oldurilor, iar Din punctul R se duce spre dreapta 0 linie or izontala pina la
2/3 in faya. intersectia eu linia BC ~i se noteaza punctul RI.
, La lntocmirea tiparului se yine seama de particularitatile Llniile ajutatoare ale minecii. Linia or-izontala A B se Imparts.
corpului femeii. In patru paryi egale ~i punctul de diviziune din mijloe se noteaza
U O. Din toate punetele de, diviziune a liniei AB se eoboara
174
'175
perpendieulare ptna la intersectia eu linia CD. Punetele de punctata. Punetul de interseetie a aeesteia eu linia ajutatoare se
intersectie se noteaza eu H, HI ~i H2• noteaza eu O2. Segmentele liniilor punctate R01, 010, 002, 02R1
se impart in doua ~i din punetele de diviziune, perpendicular pe
,_0----'-------
... 39.1,. -----;;----->-1'1 linia punctata, se ap lica : de la R01 in jos 0,5 em, iar de la 010

- i-'t----x
I in sus - 2 em, de la 002 in sus 1,5 em ~i de la 02R1 in jos - 2 em
(pentru toate masurile). Din punetul 01 se apl ica pe linia ajuta-
toare in sus 1 cm. Linia rascroitur ii mineeii se duee din punetul
R prin punetele 0,5, 1, 2, 0, 1,5, O2 ~i 2, spre punetul R1•
PunetuI 0 este punetul eel mai inalt al mineeii.
• v,
1 ~
I I
Linia de lungime a mineeii (linia tivului). Din punetele D,
fIl ~i C se ap lica in sus, pe liniile ajutatoare, cite 1 em (pentru

l_R#.~__ ~ __ ~ __ ~~~ toate masurile). Din punetul H2 in sus, 'pe [inia ajutatoare, se
apl ica 2 em (pentru toate masurile). Linia tivului se duee din
punetul 1 prin punetele H, 1, 2 spre punetul 1.
Linia minecii seurte. Din punctul 0 se ap lica in jos 20-26 em
§i prin punetul notat se duee 0 lillie orizontala p ina la intersectia
eu liniile AD ~i BC.

. Mineca Man~eta tara clapa (fig. 112)

Se deseneaza un dreptunghi ABCD, eu laturile orizontale AB
~iCD egale eu 13 em, reprezentind lungimea m ansetei (jumat ate din
A~13 --18
f-
co
Ill'!:
1i5.::::
.!::I·iS
,i::"t5 LIma de •...•
1 .,::j$ indo/turd 2-- C
1D
?
Clapa TT3
Fig. 112. Tipar de manseta. Fig. 113. Tipar de man-
:;;eta eu clapa.

rosimea miinii la lncheietura, conform masur ii, plus 3 em pentru

ate masur ile, pentru fenta}:
i
,
I .
10 + 3 = 13 em

l___J D H
11
Hf
2

H2
1
i lntur ile verticals AD ~i BC egale eu 6 em, reprezentind
mansetei (pentru toate masurile).
lii{imea

an~eta eu clapa (fig. 113)

Fig. 111. Tipar de mineca.
Linia raseroituri! mineeii. Punetele R ~i 0 se unese printr-o
linie punetatiL Punetul de intersectie a aeesteia eu linia ajutji-
toare se notsaza eu 01. Punctele 0 ~i R1 se unese printr-o linir
Se deseneaza un dreptunghi ABCD, eu laturile orizontale AB
CD egale eu 13 em, reprezentind lungimea mansetei (jumat.ats
n grosimea miinii la inoheietura, conform masurii , plus 3 em
nLI'U toate masur ile pentru Ienta):
10 + 3 = 13 em;

t 76 177
iar laturileverticale AD ~i BC, egale cu 6 cm, reprez inta lasimea. Linia de montare. Din punetul A, pe linia AB spre dreapta
mansetei (pentru toate masurile), ap lica 7 cm (1/3.din jumatatea grosimii gitului, conformmasurii,
fill
Clapa. Din punctul C pe linia BC spre stinga, se ap lica 2 cm plus 0,5 em pentru toate masurile):
(pentru toate masur ile). Din punctul 2, perpendicular pe Iin ia
CD, se apl ica in jos 3 em (pentru toate masurile), Linia verticalil (19,5 : 3) + 0,5 = 7 em.
se continua din punctul D in jos cu 3 cm. Punctele 3~i 3 se unesc.
Din punctul B, pe linia AB spre stinga se ap lica 5 em (pen-
Linia de Indoitura a clapei: Linia de Indo itura a clapei treco
pe linia CD. t.ru toate masurile). Din punctul 5 se ap lica 2 ern in directia per-
pondiculara pe linia AB. Punctele A, 7 si 2 se unese.
Linia de [os a gulerului. Din punctul D, in sus pe linia AD,
GuIer pentru bluza tnchelata ptna la git (fig. 114) fi() ap lica 1 ern (pentru toate masur ile). Punctele 1 §i C se unesc.
Linia coltului. Punctele 2 :;;i C se unese
Se deseneaza fin dreptunghi ABCD, cu laturile orizontale·
AB ~i CD egale cu 24,5 cm, reprezentind lungimea gulerului Croitul ~i cusutul
(jumatate din grosimea gitului, conform masurii , plus 5 em pentru
toate masurile}: Bluzele se confectioneaza incheiate sau deseheiate la git.
19,5 + 5 '= 24,5 em La bluzele incheiate la git se face 0 Ienta pe mijloeul Ietei , se
trag cerculete sau cutisoare de ambele parti ale fentei. Bluza se
~i laturile verticale AD ~i BC egale eu 8 em, reprezentind Zafi-· ncheie in nasturi sau in copci.
mea gulerului (pentru toate masurile). . Nasturii se aranjeaza in functie de model la distanta egala
Linia de montare. Din punetul A pe Iinia AD in jos se aplica unul de altul sau in grupe de cite doi-trei.
2 em (pentru toate masur ile). Din punetul B pe linia AB spr Gulerul se face de obicei rasfrtnt , minecile eu 0 singura
stinga se ap lica 5 em (pentru toate masur ile). Punetele 2 ~i 5 so ulIsa:tura,seurte sau lungi, incheiate cu 0 manseta, spatele drept
unesc printr-o linie dreapta .. sau eu cerculete pe mijloeul spatelui indreptate in .afara.
5_- 8 ~ini.a pelerinei gul~- Fenta precum §i cutisoarele sau cerculete le (daca aeestea
{;1='=::;:LJ;::'n;ia;::d;:::e~m~o:n~ta;r~e-~\\-1r r~IuAI.DDIllpUI!lCvt~1D P1e11- Mint prevazuts in model) se fae inainte de eroit. In acest seop,
ma se ap ica III sus em hucata de' material pentru fete trebuie sa aiba 0 lungime egala
(pentru toate masurile). 011 doua fete plus 4 cm (2 cm pentru cuaatura umarului ~i 2 cm
pontru tiv).
~.- ~C Punetele 1 si C se unesc.
Linia eoltului. Puncto- Pe aceasta bucata de material se trag, in locurile insemnate,
'"'" 21t-.S ""I
orculete sau cutisoare in tcata 1ungimea materialului.
Ie 5 si C se unesc.
Fig. 114. Tipar de guler pentru bluza ' Banta pentru Ienta se pregateste in diferite feluri; metoda
lncheiata la glt. GuIer pentru bluza de- leu mai obisnuita este urrnatcarea: pe partea dreapta a Iete i se
coltata in tata (fig. 115) lusu 1 em de Ia margine a materialului (liziera se indeparteaza)
_ A • 7 5- B S8 deseneaza un drep- ontru indoit, iar de aici se lasa pentru Iatimea bent ii 4 em.
f
Co
<>.>'2Lima de rnof7tare
~ ..§
~'2 tunghi ABCD, cu 1aturil
orizontale AB ~i CD egalc
)aea materialu1 nu are fata §i dos, atunci banta se intoaree pe
ra\u §i se t igheleste die ambe1e parti Ia 0,5 cm de margine. Daca
Is-g cu 24,5 . em, reprezentind uiterialul are 0 singura fata, atunci banta se marcheaza asa cum
I. 1 --.J,_ C lungimea gulerului (jumii- -a aratat mai sus, se intoaree pe dos' §i se tigheleste numai
- D __ 21,.5 __I tate din g!osi~ea gttului, arginea indoita (far a sa se prinda de bluza), apoi se Iixeaza de
• ~.'

FIg. 115. 'I'ipar de guler pentru bluza

conform
t
v

t masuru,
tv"1)' plus 5 em luza prin festonarea: butoniere1or. Pe Iata stinga se lasa 0,5-1 em
desiacuta la glt. pen ru oa e masurr e . Ia marginea materialului, apoi inca 4 em. Materialul se indoaie
. 19,5 +5 = 24,5 em dos ~i se tighelests in margine.
~i laturile vertieale AD ~i BC ega1e eu 8 em, reprezentirid lal i BIuza descheiata Ia git (decoltata) se confectioneaza la fel
mea gulerului (pentru toate masurile). ~i eea inoheiata Ia git. Se deoseheste numai prin faptul c£i,in,

178
179
loe de banta are revere. Pregatirea reverelor se face in felul urmator : !"USTA iN ~ASE eLINI
de la marginea Ietelor se apl ica cite 0,5 em ~i se indoaie pe dos, "In fig. 116 este prezentata 0 rochie eu fusta forrnata din
iar de aiei se apl ica pentru bezet (dublura reverului) 11 em (riis- sase elini.
eroitura gitului pe linia de sus, plus 2 em pentru petreeut butoni- Pentru tiparul aeestei fuste (masura50) se iau urmatoarele
era, plus 2 em pentru petreeutul reverului pe linia umarului do masuri :
Ia rascroitura gitului):
- lungimea fustei ... . . . .. .. . . . . .. .. .. . . .. .. 70 em
7 +2+ 2 = 11 em. - jumatate din grosimea taliei
- [umatate din grosimea soldurilor
40 em
52 em
Prin punctul 11 hezetul se indoaie pe dos. Tiparul de clin se deseneaza pe hirtie pusa in doua ineepind
Daca modelul prevede garnitura in forma de cutisoare sail de Ia indoitura.
cerculete aeestea se marcheaza ptna la mijloeul umarului. Po
fetele astfel pregat ite se ap lica tiparul in asa fel ea mijloeul Ietci
sa vina pe mijloeul bentii sau la 2 em de indoitura pentru
petreeutul fentei.
Piesele tiparului se aranjeaza pe lungime pe firul de urzeala
a materialului (daca modelul nu prevede altfel). La eroit se lasa
urmatoarele rezerve pentru cusaturi : pentru rascroitura gitului
0,5-1 em, pe linia umarului 2 em, pe linia raseroituri i bratului
1,5 em, pe linia de subrat 2-3 em, pe linia rotunjimii bluzei
2 em. Dupa ee s-a eroit, se dim semne eu late pe eonturul tiparului,
iar mijloeul .spatelui ~i gulerului, pre cum ~i punetul eel mai
inalt al mineeii se rnarcheaza eu punete inaintea aeului. So
insaileaza apoi eusjituri le de pe umar sustinindu-se umarul ~i eelo
de suhrat. Cusatur ile umarului ~i eele de subrat se ineheie prin
cusatur i de asamblare sau cusatura frantuzeasca , dupa gradul
de destramare a ·materialului.
Gulerul se Insaileaza ~i se asambleaza sustinindu-se in colturi ,
Materialul din cnltur ile gulerului se decupeaza ea sa nu formezo
Ingrosari. Se intoaree apoi pe fata, se insaileaza pe margine ~i so
calca. Gulerul astfel ineheiat se monteaza pe rascroitura gitulu i
avind grija ca mijIoeul spatelui sa coincida eumijloeul guleruIui,
iar eapetele. gulerului cu mijlocul Ietei pe linia de montare.
Gulerul se insaileaza apoi sustintndu-se rascroitura gitului p
taietur ile in verif.
Mineea se insaileazi; ~i. se ineheie eu cuaatura de asamblar
sau frantuzeasca, se prinde manseta ~i mineea astfel pregatita ~i o
monteaza pe rascro itura bratului conform sehemei de montaro a
mineeii (fig. 334.).
Butonierele pentru nasturi se marcheaza pe mijloeul fe~ i
in linie verticala pe Iata dreapta , iar nasturii se eos pe Iata stingu
de asemeI}eape rnij Iocul Ietei , Fig. 116. Roehie eu fusta in sase clini.

180 . 181
 Linia taliei. Din punetul A, se aplica spre dreapta, pe Iatu-
Construirea tiparului de clin (fig. 117, a)
ra unghiului, 6,7 em ~i se noteaza punctul T (jumatate din gro-
Se deseneaza un unghi drept cu virful in punetulA. simea taliei, conform masurii , impartita la 6 - numarul cIinilor):
A f- 6.7--I
I 40 : 6 = 6,7 em.
Q5~ T,
LiniQ Linia Din punetul A, pe Iatura unghiului in jos, se ap lica 0,5 em
to/ie' tatiei Iji punetuI 0,5 se uneste eu punetul T.
I
I
Lungimea fustei. Din punetuI 0,5 pe Iatura unghiului in
jos, se ap lica 70 em (1ungimea fustei conform masur ii).

j Linia soldurilor. Din punetuI 0,5 se apl ica in jos, pe latura

unghiului, 18 em. Din punetuI 18 se duee spre dreapta, perpend i-
cular pe linia ee uneste punctele 0,5 ~i 70, 0 linie dreapta Iunga
18
1-----9 ~ ,
de 9 em (jumatate din grosimea soldurilor conform masurii plus
"tl Llnia 2 em pentru toate masurile , iar suma ohtinuta se imparte Ia
Linia 2
sotdutu, } ~o/du7ui ~use - numarul cIinilor):
~
(52 + 2) :6 = 9 em.
Linia laterala a clinului. Din punetulT, se duee prin pune-
(,111 9 0 linie dreapta, lunga de 70 em (1ungimea fustei conform
miisur ii) .
Linia rotunjimii clinului. Punctele 70 ~i 70 se unese.
Evazarea cllnului de la linia soldurilor in [os. Din punetele
9 ~i 70 (1inia Iaterala) se ap lica spre stinga cite 2 em pentru toate
miisurile), ~i se unese aceste punete prin linia taieturii.
Pe linia marcata se taie cIinul ~i se distanteaza in partea
II jos eu 6-8 em (fig. 117, b).
Desenarea tiparului de fusta cti orice numdr de clini - pe-
oche sau nepereehe - se face dupa acelasi prineipiu ea ~i pentru
Iuata eu sase elini. In aeest scop, jumatate din grosimea taliei,
.onlorm masurii si jumatate din grosimea soldurilor , conform
IIsurii, impreuna eu rezerva de 2 em, se impart la numarul
linilor. De p ilda, la fusta eu 10 cIini, latimea elinului pe linia
liei va fi 40 : 10 = 4 em, iar latimea eIinului pe linia soldurilor

(52 + 2) : 10 = 5,4 em.

oltul ~i cusutul
La eroitul fustei in cIini, directia firului de lungime trebuie
70 2 70 Lroaea pe mijlocul fiecarui cIin.
~-----oS-8 Pentru cusaturi se lasa urmatcarele rezerve: pe linia de sus
a b 1Tl, pe liniile laterale 2 em, pe linia de rotunjime pentru
Fig. 117. Tipar de fusta in sase clini: r. -6 em. /
a - elinu!; b - cl inul eu evazarea in partea de Ios.

183
182
 Liniile laterale ale grosimea soldurilor , conform masurii, impreuna eu rezerva de
. elinului se unese priu
4 em prin 1atimea stahi lita a cutei (in exemplul nostru latimea
eusatura de asamblare. eutei este egala eu 4 em):
Marginea elinului se In-
. eheie prin surfilat sau (104 + 4) : 41= 27 cute .
festonare, apoi se calcii , Cusutul fustei ineepe prin unirea eelor trei latimi (foi) de
cusatura desfacindu-se in material (eu exceptia ultimei cusaturi , intrucit pe mate~ialul
doua parti sau intr-una desfacut se marcheaza ~j se fae mai usor eutele). Se stab ileste
singura (dupa dorinta) ~i c a fie f
se tiveste fusta. Mai free-
vent fusta in elini se f i-
niseaza in feIul urmator.
Linia de rotunj ime a fie-
carui clin se tntoarce ma i
int.ii pe dos ~i se prindo
eu punet aseuns sau in
cruciulite , iar dupa aceea
clinii se unese prin cu-
satura de asamblare.

FUSTA PLISATA

In fig. US este pre-

zentata 0 fusta dreapta
p lisata. .
Pentru ealeulul Ius-
tei plisate (masura 50)
sint neeesare urmatoa-
rele masuri :
- lungimea fustei 70 em
- jumatate din
grosimea taliei 40 em
- jurnatate din
grosimea so ldu-
rilor .. .. .. .. .. 52 em

Pentru 0 Justa pli-

sata de aceasta masuru
Fig. 118. Fusta plisata. sint neeesari 324 em dr
Fig. 119. Tipar de fusta plisata.
material (grosimea soldu-
r ilor conform-masur iiplus 4 em pentru toate masurile , inmultitcu 3):
(104 + 2) x 3 = 324. em. 'I
I poi
HO
lungimea general a a fustei. Se indoaie t ivul , se insaiieaza
ineheie eu punet ascuns sau in cruciulite. Materialul se
nIdi ~i se marcheaza latimea ~j adineimea eutelor (fig. 119).
Pentru adineimea eutelor intra doua treimi din lat,im II Ilpliea de la margine 1 em pentru cusatura ~i jumatato din
materialului. Pentru a determina numarul de cute. se imparl,o ncimea primei cute, se ap lica apoi latimea si adineimea
184
185
 Construirea tiparului (fig. 121)
cutei urmatoare si asa mai departe. La marcarea cutelor este
de dorit ca sa vida cusatura in ad incimea cutei. ~~tele mar~ate Se deseneazii un dreptunghi ABeD, cu laturile verticale
se tnsaileaza incepind de la tivul fustei p ina in Iinia ~o.ldurIlor. AD ~i Be, egale cu 70 cm, reprezentind lungimea justei conform
Latimea fustei trebuie sa fie egala cu gr~sime~ ~o,ldurIlor ,con- masurii , si laturile orizontale AB si eD egale cu 54 cm,~repre-
I..
form masurii , plus rezerva. Se vcalc.~le,aza apo! dlferenta mtr~
,grosimea solduri lor conform masuru impreuna cu rezerx a, ~l
srrosimea taliei conform masurii:
't>

(104 + 4) - 80 = 28 cm.
T

-i A
I

Lima
0.5
2
24- ---~...,

v
0.5
2
2
ta lie'.~~~'t-:-r,rnr;;-~dF~"-'l"'-_B
3,

Diferenta de 28 cm se imparte la numarul cutelor: ~

28 : 27=1. cm (rotunjit).
Acest centimetru se
ia in fiecare cutii' de Ia
linia taliei spre solduri.:
Cutele se insaileaza ~i
L L-------"-
z s o t au tu !
2.

se calca pe dos cu 0 clrpa

uda. Se incheie apoi ul-
tima cusatura, se prindc
corsajul sau cordonul, so
coase tivul in dreptul
cusaturii de asamb lare Partea drn Partea din
cu punct ascuns sau in spate Fato
cruciulite si se calca inca
odata, ~c~vind in pre-
alabil sularul de pe cute
~i tivul fustei.

FUSTA DREAPTA CU ~ASl:

PENSE
In fig. 120 este pre-
zentata 0 fusta dreaptii
ou sase pense ~i cu 0 sin-
• gura cusatura in sp~te.
Pentru constrUlrea n~--------------~H~------------~--~IC
o
"--- 51,. ---------- ....••~I
tiparului acestei fuste
(masura 50) se vor lu Fig. 121. Tiparul de Iusta dreaptacu sase pense.
urmatoarele masuri:
~(lnt. tnd liitimea [ustei (jumatate
din grosimea ~oldurilor, conform
_ lungimea fustei 70 em suri i, plus 2 em pentru toate masurile}:
_ jumatate
grosimea taliei
din
40 em 52 2 = 54 cm. +
_ jumatate din Linia de sold (Iaterala). Din punctul A se apl ica 24 ern, pe
grosimea soldu- I in AB spre dreapta ~i se noteaza punctul T (1/2 din jumatatea
Fig, 120. Fusta dreapta eu sase pense. rilor .. .. .. .. .. 52 em
'187
186
grosimii soldurilor , conform masur-ii', minus 2 em pentru toate
masurjle) : due~ in sus .0 linie pu~etata,' p~ralel eu linia AD ~i din punetul
de intersectie a acesteia en Iinia AB se ap Iica spre dreapta si
(52 : 2) - 2 = 24 em. sprestinga cite 2 em (jumatate din adineimea pensei de la spate):
Din punctul T se coboara 0 perpendiculara pina la interseetia eu 4 : 2 = 2 em.
linia CD. Punetul de interseetie se noteaza eu H.' ,
Linia soldurtlor. Din punctul A, pe linia AD in jos , s~ aplica Di~ pune~ele 2 se ap lica in sus cite 0,5 em (pentru toate ma-
18 em (pentru toate masurile) ~i se noteasa punetul L. Din surile). Dm punetul L3 pe linia punctata se aplica in sus 2 em
punetul L .se duee 0 Iinie orizontala spre dreapta ptna la inter- (pentru toate masurile), Linia pensei de la spate se duee din
sectia eu linia BC. Punetulde interseetie eu linia BC se noteaza punetul 0,5 prin punetul 2 spre punetul 05.
eu L1, iar eu linia TH, eu L2• '
Linia taliei in parte a din spate a fust~i. Punetele A si 0 5
Calculul adincimii pense lor pe linia taliei. Se calouleaza precum ~i punetele 0,5 ~i 2 (pensa laterala) se unese. ' ,
diferenta dintre jumatatea grosiinii soldurilor , conform masurii Pens a din fata. Adineimea pensei din fataeste de 3 em
(im~reuna eu rezerva de 2 em pentru toate masurile) ~i jumatatea (conform ealeulului). Distanta LIL2 se Imparte in d~ua si din
grosimii taliei conform masurii: . ' punctul .d~ diviziune in sus, perpendicular pe linia L1L2, se
duc~ 0 Iinie punotata ptna la linia AB. Din punetul de inter-
(52 + 2) ;- 40 = 14 em. H ctie eu aeeasta se ap lica spre dreapta si spre stinga cite 1 5
Din diferenta de 14 em pentru pensa laterala se rezerva 7 em ern (jumatate din adineimea pensei din fa'ta): '
(jumatate din diferenta}: 3 :"2 = 1,5 em.
14 : 2 = 7 em, I).in, I?unetele, 1.'~ se ap lica in sus cite 0,5 em. Din punctul de
pentru pensa din fa~a 3 em, iar pentru eea din spate - 4 em IIIVJZlUne a ImIeI LIL2 se aplica in sus pe linia punctata 2 em
(restul din diferent.a) : (pc!ntru toate masuril~). Liniile pensei se due din punetul 0,5
PI'In punetele 1,5, 2 ~I 1,5 spre -punctul 05.
} - 3 ' 4 em. Linia taliei Ia jiartea din fata afust~i. Punctele B si 0,5
11I'( cum ~i punetele 0,5 ~i 2 (pensa laterala) se unesc. '
Pensa Iaterala. Adineimea pensei Iaterale este de 7 em (con-
form ealeulului) .. Din punctul T pe linia AB spre dreapta ~i Clt'oitul ~i cusutul
spre stinga se ap lica cite 3,5 em (jumatate din adineimea pensei
laterale) : Cu ajuto.rul tiparului de Iusta dreapta eu sase pense se
pOHLo confee~lO!la 0 Justa dreapt~ eu 0 eusatura in spate sau in
7 : 2 =3,5 em. rU~1 , yreeuI? ~I eu doua ?usat~rI - in fa~a ~i in spate, sau pe
Din punetele 3,5 se ap lica in sus cite 2 em (pentru toato luturi. Dupa tiparul descris mal sus se confect ioneaza si fuste in
masurile). Din punctul L2 se ap lica in sus 2 em (peritru toate plillJ'i,~aind tiparul in anumite Ioeuri ~i departtndu-I cu distanta
IIC f'C sura pentru cute:
masurile). Punctele 2 se unese prin linii punctate eu punctul
2 (de pe Iinia T H). Liniile punctate se impart in doua ~i din Tiparul se aplica in lungime pe direetia firului de urzeala
I I 11I11 terialului , se prinde eu ace de gama'lie si se eroieste. Pe
punetele de diviziune, perpendicular pe Iinia punctata, se ap lica
cite 0,5 em (pentru toate masurile). Din punetul 2 din stinga t I'UI' pensele se taie, iar pe material ramtn net&iate. La croit se
treeind prin punetul 0,5 _spre punctul 2 (pa-Iinia TH) se duc~ II urmatoarele rezerve pentru cusaturi : pe liniile laterale
linia pensei usor arcuita. In acelasi fel se deseneaza linia laturii :1mil, pe linia de sus a fustei - 1 em, pe linia t ivului - 5-6
I I. I)upa ee s-a ,~roit se dau semne eu late pe eonturuI tiparului
drepte a pensei laterale.
I I penselor. MIJ Ioeul par~ii din fa~a ~i din spate se marcheaza
Pensa de la spate. Adineimea pensei de la spate esterde 4
em (conform' ealeulului). Distanta LL2 se imparte Inxloua, iar puucte Inaintea aeului. .
din punctul de diviziune se ap lica spre stinga 2 em (pentru J)upa ce s-au dat semne eu late, se tnsaileaza pensele, cusa-
toate masurile) ~i se noteaza punctul L3. Din punetul L3 so J luterale (daca fusta se face eu cusatur i pe linia soIdului)
I, 10 (daca aeestea exista), apoi se face proba. Dupa proba
188
189'

--- "',""",
 'pensele ~i cusatur ile se tighelese; pentru ca virful pensei sa nu r
')
n pensa din fata
,
se iau
se bombeze prea mult , t ighelul se continua eu 1 em peste virful ,) em, iar in eea, din
pensei, prinzind 0,1 em din material. Se lasaeapete lungi do spate, restul de dife-
a~a care se innoada ~i se trag apoi cu acul prin pensa. ronta:
La fusta eu cute (in pliuri), aeestea se tighelese in Iunctio '7 - 3 = 4 em.
de model pe dos ori pe fa~a. Cutele se intaresc la fel ea ~i pensele. 1)arteadinspate(figo123a)
Fenta, lunga de 14-16 em, se face in partea sttnga in pensa
lateral a sau in cusatura (daca fusta are doua cusatur i, Fini- Se deseneaza un drept-
sarea fentei se poate vedea la fig. 346. Daca ousatura fustei unghi ABCD, eu latu-
trece prin mijlocul spatelui, fenta se £oate face pe mij locul aces- rile verticale AD ~iBC,
tuia. Se monteaza apoi rejansa (fig. 347). . ogale eu 70 em, repre-
De rejansa se prind doua agatatori in dreptulliniilor laterale. zcntfnd lungimea fustei
Fusta se rotunjeste la proba cu ajutorul unei rigle, masurtnd conform masurii , ~i Ia-
distanta de la podea in felul urrnator : rigla se a~aza pe podea Lur ile orizontale AB si
~i se mascara distanta de la podea ptna la lungimea prciectata CD egale eu 24 em, r~-
a fustei, marclndu-se printr-o linie cu 0 creta, bucata de sapun prezentind liitimea fustei
useat sau eu ace eu gamalie. Dupa linia marcata se indoaie tivul. (1/2 din jumatatea gro-
Se tnsaileaza intii la 'distanta de 1-2 em de indo itura ~i s imii soldur ilor conform
marginea indo ita se calca. Apoi se insaileaza din nou ~i so masurii minus 2 em pen-
prinde tivul eu punet aseuns, iar daca Justa este Iucrata din tru toate masurile):
material gros, tivul se prinde eu punet in cruciulite sau marginea (52 : 2) - 2 = 24 em.
se bordeaza eu material de captuseala ~i se eoase eu punet Linia soldurilor. Din
aseuns. punetul A: pe linia AD
Fusta astfel confectionata se calca eu cirpa uda. In jos se ap lica 18 em
~i se notaaza punetul L.
}l'USTA: cu notu CUSATURI ~I PENSE Din punetul L, se duee
/! pre dreapta 0 linie ori-
In fig. 122 este prezentata 0 fusta eu doua cusaturi , zontala ptna la inter-
Pentru tiparul aeestui model '(masura 50) se vor lua urma- /! ctia eu linia BC Pune-
0

toarele masuri : 1111 de interseetie se no-:

- Iungimea fustei 000 o. 000000 70 em I. aia eu L1., '
- [umatate din grosimea taliei . 0 00 ••• 0 00 00 00 40 em Cusatura laterala.
- [umatate din grosimea soldurilor 52 em
00 •• 00 .0 o ••

Din punetul B, pe linia

Construirea tiparului AB se alpiea spre sttn-
~n 3,5 em (jumatate din
Caleularea adineimii penselor de pe linia taliei. Se stabileste ud lncimea . pensei late-
diferenta intre jumatate din grosimea so.lduri lor conform masurii
(impreuna eu rezerva de 2 em) ~i jumatate din grosimea taliei ale): Fig. 122. Fusta eu doua cusaturi ~i pense.
7 : 23,5 em.
=
conform masurii:
Din punetulo 3,5 se ap lica in sus 2 em (pentru toate masurile).
(52 +
2) - 40 = 14 em. Punoe~ele 2 ~! 1:1 ~e unese printr-o linie punctata , care se imparte
o Diferenta de 14 em se ia in adineimea penselor pe linia taliei. pOI III vdoua ~l ?Ill punetul de diviziune, perpendicular pe linia
In pensa laterala se iau 7 em (jumatate din diferenta}: ~netata, se ap Iica spre dreapta 0,5 em (pentru toate masuri ls).
In pu~e~ul CJ pro~lungind linia CD, se ap lica spre dreapta
14 : 2 = 7 em. em. LIma eusaturu laterale se duee din punetul 2 prin punctele

190 191
 spre . dreapta ~i spre stinga (pe linia AB) cite, 2 cm ,(1'/Z din
0,5, Ll spre punctuI 3. Din punctul 2, se apl ica apoi pe linia
adincimea pensei de Ia spate):
cusaturii laterale in jos . 70 em (lungimea fustei conform masurii):
4 : 2 ..:..-2 cm.
Linia rotunjimii fustei. Punetul 70 se uneste eu punetuI D
printr-o linie usor arcuita.
, /'
Din punctele 2, ~i2 se .ap lica in sus cite 0,5 cm (pentru toate
masurile). Punctele 0,5, 2 ~i 0,5 se unesc. Punctele A ~l 0,5, pre-
cum ~i 0,5 ~i 2 de pe Iinia taliei se unesc.
Parte a din fata (fig. 123 b)
, Se deseneaza un dreptunghi ABCD, eu laturile verticale

If ~OIL .~
A.D~i BC egalecu 70 em, reprezentind lungimea fusteicon-
form masurii , ~i laturile orizontale AB ~i (;D egale cu 30 em,
reprezentind liiiimea [ustei (jumatate din grosi.mea soldin-ilor ,
t,,- 1:) '. )( . L, conform masurii , plus 4 em pentru toate masurile)«
Lima 2-soldulUI
~,

0i:l
0 (52 : 2) +
4 = 30 em.
Q Linia soldurllor. Din punctulB se ' ap lica in jos 18 cm p~
linia BC s1 se noteaza punetul L. Din punctul L se duee spre
attnza 0 li~ie or izontala p inaIa intersectia cu linia AD. Punctul
b , ,

de interseetie se noteaza cu L1• , " '

~
I I 'Cusatura laterala. Din: punctul A, pe linia AB spre dreapta,
se ap lica. 3,5 cm jjumatate din adincimea perisei laterale):
Par-tea din' , 7: 2 = 3,5 cm.· ,
spate Partea din-
/atii
Din punetul 3,5 se ap lica in sus 2 em (pentru toate masur ile),
Punetele2 si Ll se unese printr-o Iinie punctata , care se imparte
apoi in dou'a ~i din punctul de diviz iune, perpendicular pe l~nia
puuctata, se ap lica spre stingaO,5 em, (pentru t?ate I?-~s':lnle).
Din punctul D, se ap lica s'pre.sti!l~a(pe'preI~nglrea Iiniei CD)

L~707D~J
~ em (pentru toate masurile). LIma cusaturii laterale se -dU?8
dill punetu1 2 prin puncteleid.e , 0,5,·Lr spre punctuI4.Dm
plill ·tuI 2, se ap lica pe linia cusaturi i IateraleIn jos 70 em (Iun-
g'irnoa fustei conform masurii). .'
Linia rotunjimii Iustei. Pun'c-t:p.!"70'se uneste cu punctul C
o1-01
0=---21,.
•• ---.../
*' --,0
I-I.~-,---- 30
I
----<,..~f I'" i nt.r-o linie usor arcuita. . " .• ,' 1,' " ,
a Linia taliei si pensa din fafg..Linia~oldunlor LLI se. imparte
b III doua ~i din'punctuI de divi:zi~ne se duce in sus ,0 perpel!- ,
Fig. 123a. Tiparul part.ii din spate Fig. 123b. Tiparul parti i din fat a dil'ulurapina la interseeFtl; cuhn:a, 1B.
Pun?t~~ demterS~cyl~
a fustei eu doua cusaturi i?i pense. a fustei eu doua cusaturi si pense.
111 notcaza cu T.Din puncful de diviziune al Iiniei LLI se aplwa
III sus 2 em (pentru toatetmasur-ile). Din punctul Y',se ap lica
Linia taliei §i pensa de la spate. Linia soldur ilor LLI S "'pr'l dreapta ~i spre stinga cite 1,5 em, (adtncimea pensei din !ata):
imparte in doua ~i din punctul de diviziune se apl ioa spre sttnga 3:'2 1';5 .cm,
0,

2 cm (pentru toate masurile). Din punctul 2, se ridica 0 perpen- l iin punctele 1;5se aplica-tnsus c,ite 0,5'erh (pentrufoate masu~
diculara ptna Ia intersect.ia cu linia AB, purictul de intersectin
'1111). Punctele 0,5, 1,5, 2,'1,5 ~l 0,5 ~e u~e~c. P~n?tele B ~l
notindu-se cu T. Din punctu1 2 de pe linia soldurilor, se aplic:ll
0, ~i punctelb 2 ~i 0,5 se unesc formmd Iinia taliei.
in sus -2 cm (pentru toate masur-ila}, D-in punctuI T se apl iell
l'lultul ~i cusutul in casa
192 193
Croitul ~i eusutul punetuI A se apI~ea 25 .e~pe linia pun~tata,,,punetele 25 se
Fusta eu doua cusaturi se eroieste ~l se eoase IIa feI ell unese printr-o linie arcuita. ,.' , .
Lungimea mstei. Din ~u~etele 25, ...spre stm~av ~l .in JOS, pe
fusta dreapta' eu ~ase pense (p. 186). Se lasa aeeleasi rezervo
Io.turile unghiului si pe Iinia ~~netata, se a~lIea clte 70 em
pentru cusaturi , Finisarea /fentei si montarea Ireja~sei sint
date in fig. 343, 347. (Iungime.a fus~e.i eonf.or~ .masurn).
Lima taliei euprmsa mtre punetele 25 se imparte
FUSTA SEMICLO~'

In fig. 124 este prezentata 0 roehie eu fusta semiclos. Pentru

25 ..,;;.,
•.' ------~
. .
eonstruirea tiparului aeestei fuste (rnasura 50) se vor lua urma-
toarele masuri :
- lungimea fustei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 70 em
- jurnatate din grosimea taliei 40 em

La eroitul fustei semiclos nu este necesara masura jumatatii

grosimii ~oIdurilor, deoa-
rece ea este foarte larga -:
pe Iinia soldur ilor. ./

/
/
Construirea' tiparului /

(fig. 125f /
/

/
Se d e s e n e a z a un /

unghi drept 9U virful in

punetuI A ..
'Linia taliai.' Din
punetul A, pe laturilc
unghiului, spre stinga
~i in jos, se apliea cite
25 em (1/2 din jumatataa
grosimii taliei, conform
masurii , plus 5 em pen-
tru toate masuri ls}: Fig. 125. 'I'ipar de fust1'l. semiclos. -----670

(40 : 2) + 5 = 25
.Punetele 25 se unese
printr-o 1ini~ punctata
care se Imparte apoi in
doua. Din punctul A prin
punctul de. diviziune a
Iiniei punctate se due
,0 Iinie punctata de lun-
Fig. 124.' Rochie eu Iusta, semiclos. gime nedeii:Q,ita, apoi din
194
em.
d in punetele de diviziunev se ~plica de asemenea cite 70 em
lungimea fustei conform masurn) .
Llnia rotunjimil Iustei. Prin punctele notate cu 70 se duce
I niu usor arcuita a rotunjimi i fustei.
n tu 1 ~i eusutul
J)llpa tiparul Iustei semiclos, s~ poate eo~fe~tiona fusta eu
I lIillJ,tura cusatura pe mijloeuI fe~el s~u ~l sp~teIUl. Pentru erolt,·
I \,(riulul se pune in' doua pe dlrectlva f,lrulUl de latime. Liziera
I \,(rialului va trece pe arnbele partI.
195,
 .Daca lungimell' fustei nu intra pe laFmeamateria lulu i , !'l
pot face innadiri asa cum se indica pe tipar prin linia punctati ,
cu <?onditia respectarii stricte a directiei firului.
La croit se lasa urmatoarele rezerve. 'pentru cusaturi: )l(
linia taliei - 1 em, pe, linia cusaturii - 2 cm, pe linia dl
rotunjime a fustei - 3~4 cm. .
Dupa croit fusta se prinde pe cuier pentru citeva ore, fixln-
du-se 0 greutate pe linia firului in' bie (verif). <IJ ~./
Dupa ce Iustas-a intins, se ap lica din nou tiparul pe material to
'r;, ./
./
c::
§i se' rotunjeste fusta pe linia tivului, apoi se coase tivul CII -2 /
:t './
punct ascuns sau incruciulite. . CIJ
't:> ./
./

Tiparul fustei's'emiclo§ se poate taia in orice numar de clini. ~::, /

In acest f'\COP linia taliei ~i a rotunjimii fustei se impart in pary1 Q

'- /
/
egale, punctele de di- /
I

/
viziune se unesc §i t i- ~I
<:>,1
parul fustei demisolei / ~I
",.
0-

se taie in clini pe aceste /

/ ~I <3
''''I~ ...,
)oj
linii. ~ I·t:
La croit se lasa re- '"
'" 12'
- '"
::l
'""
zerve pentru cusaturi pe !;: 1-2•• <:::>
ambele par,ti ale Iiecarui
'" I'" ~'"
euioin 80 InJlj ijl'tS
•..ell
clin. Directia firului de 0..

lungime' a materialului 'g 1"3 8

.S: I~
trebuie sa treaca prin -{g 1'- -:
mij locul fiecarui clin. ""
"'"

In Ielul acesta la ~I
.::JI bO
croitul fustei somicloe, ~
in clini, se elimina par-
tia1 directia absolut pe ""
bie a materialului, de-
oarece materialul se in-
" " -,
tinde Ia purtat.
La fel cu fusta semi-
clos se croieste si se
con'fectioneaza' fust~ clos
'~i314'clo~. '

Fus'rl CLO~

In fig. 126 este pre-

zentata fusta clos, foarte
,larga in partea de jos.
Fig. 126. Fustii clos.

196 197
 Pentru biparul acestei fuste (masura 50) se iau urmatoarele \ Linia taliei. Din
.masuri : \Jmnctul A se aplica spre
- lungimea Iustei: .........•................ 70 em st~.!lga.~i)? jos cite 16 em
- jumatate din grosimea taliei '. . 40 em (112.dln Jumatatea gro-
. . simii taliei conform ma-
Pentru tiparul de. fusta clos nu se ia jumatate din grosimea
surii minus 4 cm pentru
soldurilor , deoarece fusta este foarte larga pe linia soldurilor.
toate masurile):
-Oenstmlrea tiparulul (fig. 127)
(40 : 2) - 4 . 16 cm.
Se duce 0 linie orizontala de lungime nedefinita, se imparte
in doua ~i punctul de diviziune se noteaza cu litera A. Din punctul A se
Din punctul A se coboara 0 perpendiculara de Iungims nede-. nplicaspredreapta 11 cm
Iinita. . (1/4 din jumatatsa zro-
Linia taliei. Cele doua unghiuri formate se impart in doua s imii taliei, conform ~a-
prin linii punctate ~i din punctul .,4 se ap lica spre stinga ~i spre surii , phis 1 'em pentru
dreapta, in jos ~j pe bisectoarele unghiurilor, cite 12 em (1/4 din toate masur ile}:
jumatatea grosimii taliei, conform masurii, plus 2 em pentru
toate masurile}:
(!~O : 4) + 1 = 11 ern.
Din punetul11, perpen-
(40 : 4) 2 = 1'2 cm .. + dicular pe Iinia orizon-
Linia taliei se duce prin punctele notate cu 12. I.nlil, se apliea in jos de
Lungimea Iustei. Din punctele 12 se ap lica spre stinga, spre usomenea 11 cm.
dreapta, in' jos ~i pe bisectoarele unghiurilor cite 70 em (lungimea
fustei conform masurii). Prin punctele A sl
Llnia rotunjimii fustei. Linia tivului se duce prin punctele t t (inferior) se duce'o
notate cu 70. Daca lungimea f.ustei nu se cuprinde in latimea Iin ie punctata de lun- Fig. 128. Fusta trei sf'erturl clos.
materialului,. se innadeste 0 fi~ie de material, asa cum se arata in imo nedefinita
schita tiparului pcin Iiniapunctata, respectind cu strictete direc- Linia,·taliei·se ?u?e pr.in punctala 16 ~i 16 spre punc~ul 11.
tia Iirului, adica tnnadind linia de lungime eu materialul pefiru J L~~glmea fusteI ~l Iinia tivului. Din punctals 16 16 si 11
.de lungime. f nph.~a spre stinga ~i in jos cite 70 cm (lungimea fust~i conform'
, sur ii).
FUSTA, 3f4 CLO§ (fig. 128), I Punctele 70 se unesc print~-() linie arcuita,
. Pentru construirea t iparului de fusta 3/4 .clo~ (masura 50)
U&FlAJUL AJUSTAT
se iau urmatoarele masuri: , .
- hingimea fustei 70 em f)n fig. 130 este. rep~e~entata.· 0 rochie cu e~~saj ajustat.
'- jumatate din grosimea taliei . 40 em
I ontru GOnstrUlrea t.iparului . de corsaj ajustat (masura 50)
Pentru 't iparul fustei 3/4 clos nu se ia jumatate din grosim It nocesare urmatoarelo rnasur i:
.~oldu.rilor
. .
deoarece fusta este foarte larga pe linia soldurilor.
- Iungimsa spatelui pina la talie ' .. 3~ em
Construirea' tiparului (fig. 129)' - lungimea fetei ptna la talie : . 54 em.
- lungimea umarului
Se duee 0 Iinie or izontala de lungime nedefinita, nottndu-sr 14 em
pe ea punetul A. Din punetul A se coboara 0 perpendiculars dl' - ~umatate din grosime~ '~it~i~i :: : : : : : : : : : : 19,5 em
lungime nedefinita, . . - jumatats din grosimea bustului . 50 em
..- jumatate din grosirnea taliei . 40 em
198 .
199
 ~. r-".
j
<

-.

.n-
o
<3
';:
;:l
+'
e,
•....
Q)

~ '"
'0;
+'
'-<
>oj
+'
'"
•....
;:l

Q)
'0
@
0,
E::
~
""....
eon
'\
~

Fig, 130, Rochie cu corsaj ajustat.

~ 0-__ ---

200
 Constrnirea tiparului (fig. 131) Din punetul G se duee spre dreapta 0 linie orizontala ptna la inter-
sectia eu linia BC; punetul de intersectis se noteaza eu Gl.
Latimea' spatelui. D'in.puncful G, se apl ica 18,~ em pe linia
Se deseneaza un dreptunghi ABCD, eu Iaturile verticals AD
GGI spre dreapta ~i se noteaza punetul G2 (1/3 din jumatatea gto-
~i BC egale cu 39 em, reprezentind lungimea spatelui ptna la talie,
aimii bustului, eonform masurii, plus 1,5 em pentru toate masu-
conform masurii, ~i latur ile orizontale AB ~i CD egale eu 52 em, r'i le): .

4---7-S
(50 : 3) +
1,5 ~ 18,2 em.

n
1, ! Din punetul G2, se ridica 0 perpendiculara ptna la intersect.ia eu
A
Iinia AB; punetul de intersectie se noteaza eu P.
5

r ~7 Latimea raserolturti bratului. Din punctul G2 se ap lica 12,5

ern pe linia GGI spre dreapta ~i se noteaza punetul Ga (1/4 din
. I jumatatea grosimii bustului conform masur ii).

"
Q:)
50 : 4 = 12,5 em.
'"
:; '-~ Din punetul Ga se r idica 0 perpendiculara ptna la interseot ia eu

, ,
0)
"'>
L ~
~
t:J

:;
~"
GJ
linia AB ~i se noteaza punetul P2•
Completarea umarului.
Din punctul GI se apl ica 25,5 em pe
linia BC in sus (~i inprelungire) si se noteaza punctul S (1/2 din
[umatatea grosimii bustului, conform masur ii, plus 0,5 em pentru
t,oute masur ile}:
l.J
'-2
'.:;:-'
~ (50 : 2) + 0,5 = 25,5 em.
~
in punetul Ga se ap lica in sus de asemenea 25,5 em sise notead
punctul Pl" . ,
Punctulde intersect ie eu linia AB se noteaza eu P2• Punetele
I ~i S se unese. .
~1~L~ln~l~a~~~~-1~~ __ ~~~L~/n~/~a~~F~~-p!Z~~~~C
01 2- Linia de subra]. Din punetul G2 se ap lica 3,1 em pe linia GGI
f---. ' 5Z----------------~ 111'( dreapta ~i se noteaza punetul G4 (1/4 din latimea raseroiturii
II \,ului) ;

Fig, 131. 'I'ipar de corsaj ajustat. 12,5 : 4 = 3,1 em.

. ,

in punetul G4 se coboara 0 perpendiculara plna la interseetia eu

reprazenttnd :latimea corsaiului (jumatate d~n g~osimea bustului, J , in CD ~i se noteaza punctul H.
conform masurii, plus 2 em pentru toate masurile) : Punetele ajutatoare pentru linia umarului ~i linia rascroiturii
I [ului. -Lin iile PG2 ~i P2G3 se impart in patru parti egale,

50 + 2 = 52 em. Cu acestea se -termina desenarea elementelor ajutatoare ,i.

t, nee la eontur,area tiparelor de spate ~i de fata.
. ' Adi~cimea raserolturl! bratului. Din 'punetul A se ap I i(' tole
20 7em In jospe linia AD ~i se :r'J.oteazapunctul G (1/3 din jum • Itll.scroitura gitului. Din punctul A' se aplieii pe linia AB
tatea grosimii bustului, eonform masurii, plus 4 em pentru touLn 'Idrcapta 7 em '(1/3 din jurnat.ataa grosimii gttului, eonform
masurile): IUlJ'ii, plu~, 0,5 em pentrti toate masur ils}:
(50 : 3) + 4 = 20,7 em. (iQj5 : 3) + 0,5 =,7 em.

202 : 203
 Din punctul 7 se :J.IJ:ieiUn su~ 1,5 e~ (p~ntru toate masurile)
si din acest punet se ap lica tot m sus ,mea 1 ,e~ (pentru to,a~e
, v ,'I) Punetele A si 1 se unese printr-o Iin ie usor aremta. punetul 7. Linia rascroitur ii gitului se duee din punctul 7 prin
IDaSUlI e . , I P I' v, ios 1 5 em punetul 7, spre punctul 8. .
Inclinarea umarului. Din punetu se ap lea m JO , ,
(pentru toate masurile). "" I i) , Lungimea umaruhn de la rascroitura gitului pina Ia pens a
' Lini~ umarului. Din punetul 1,5 (ra~e~oltur~, glt~ ur prm de Ia umar. Din punetul 7 se apliea spre stinga 4 eill'(pentru toate
t I 1 5 (inclinarea umarului) se duee Iinia umarulm lunga de masur ila). din punetu1 4 se ap lica in jos 1 em (pentru to ate masu-
pune
15 em u'v{Iungimea umarul,u1 ' con f orrn masurv." u, p 1us 1 em pentru tile). Punetele 1 ~i 7 se unese. Din punetul G1 se apl ica spre stinga
sustinere la toate masur ile): '10 em ~i se noteaza punetul G5 (rascroitura gitului in faja pe Iinia
Hllperioara plus 4 em - lungimeaumarului de la raacroitura gitu-
, 14 +1= 15 em. IIIi pil'la la pensa de la umar, minus 1 em pentru:toate masurile):
Punetul 1 (rascroitura gitului) s~ uneste ,eu li~ia umarului. '
Linia raseroiturfi - bratului, Unghiul eu ,vIrf,ul in p~n.?tul G2 (7 + 4) - 1 = 10 em.
tm arte in doua si pe biseetoarea unghiului se aph?a 3 em Punctele 1 ~i G5 se unese.
se e~tr~ toate masurile). Linia de sub,rat ,~e prelung;e~te dm pun?-
Pens a de la umar. Din punetul '1 se ap lioa spre stinga (pe
~~l G, in sus eu 1 em, linia rase~olt~~lI brat~l~I, se du~e prm Irwl inarea umarului) adineimea pensei de 8,5 em (lungimea taliei
punctele 15, punetul de diviziune d in mij loe al Iiniai ,PG2 ~I punc-
III fa~a conform masur ii, minus 1/3 din jumatatca eireumferintei
tul 3 spre punetul1. - 'v 1" CD ' ~lLlIlui conform masur ii, minus lungimea taliei in spate conform
Liuia de subra]. Din punet~I H s,e ,aphea pe mra sp~e 1111sur iil:
'stinga 2 em (pentru toate masurile). Linia de subrat se duee prm
punetele 1, G4 spre punetul 2. , v' ,,- CD (54 - 19,5) . (3 - 39) = 8,5 em.
lUijlocul spatelui. Din punetul D se aphea pe ~1.nIa spre
dreapta 1 em (pentru toate masur ile). Punetele A ~I 1, se un~se: Lillin pensei se masoara din punetul 1 ptna Ia punetul G , iar
5
Pensa de pe linia taliei. Distant~ GG2 se im~arte I? d?uva ~I /loi din punctul G5 se duee prin punetul 8,5 0 linie de lungime
din unetul de diviziune se eoboara 0 per:pendlCul~ra pma ,l~ 1111 eu linia pensei (din punctul 1 pina la punctul G ) ~i se
5
inter~ectia eu linia taliei. Din punetul de mterseet:e s~l )pg?a 1lIl,flll7.apunctul P3 (laturile pensei trebuie sa fie egale Intra eJe).
spre dreapta ~i spre stin~3: ~ite 1 em (p~nvtr,u ~oate masurr e ~nt;~ Lungfmea umarului, de Ia pensa pina la raseroitura bratulut.
unctulde divrz iune a liniei GG2 se ap lica m JOS 4-5 en: (p 1I/llIlul P3 se unests printr-o linie punetata cu punetul superior
foate masur ile). Punetul notat se uneste eu punetele 1 ~I 1. jl diviziune al liniei PG2 (spate). Din punot.ul P3 se aplica spre
111Ij.{1lpe linia punetata 10 em (lungimea umarului conform
Fata uri i minus 4 em - Iungimea umarulu i de la rascro itura gttu-
Rascroitura gltului. Din punetul S pe linia SP! se aplica pillu la ineeputul pensei de la umar):
spre stinga 7 em (1 /3 diin juma
, Vta t ea gr osimii b
aitului, conform
.
14 - 4 -: 10 em.
, masurii , plus 0,5 em pentru toate masurile):
(19,5 : 3) + 0,5 = 7 em. 11111'1.111 lOse unests printr-o linie punetata
dlvi~illne alliniei P2G3' Din punetul10
eu punetul inferior
se ap lica in jos pe linia
, Din unetul Sse aplica pe linia Sc., in jos 8 em (1/3 din juma- 111'1.111.12 em. Punetele 2 (umar) ~i P3 se unese.
tatea gro~iniii gitului, conform masurii , plus 1,5 em pentru toat I, IIiu rascroiturii bratulul. Linia punctata din punetul 2
masurile) : 111I1I1't!aumarului) pina la punetuI inferior de diviziunea
(19,5 : 3) + 1,5 = 8 em. d I'l;a se imparte in dou& ~i din punetul de diviziune, formind
1111h i drept fata de Iinia punetata, se ap Iica spre dreapta lcm
Punetele 7 si 8 se unese printr-o linie punetat~ ~a~e se im I~a~l(, 111'11I,oute masur ile). Din punetul G3 pe biseetoarea unghiului
" d .: Din punetul S prin punetul de div iz iune a I rmr r (' HI ap lica 2 em (pentru toate masurile). Linia rascroituri!
apor In oua.
. punctate .se apl ica-? em, adica distanta
di tIS
in pune u
ptna
I c
1/1
11111 i 1'10 duee prin punetele 2, (inelinarea umarului), 1, punctul
(II' II! div iz iuns al liniei P2G3 ~i' punetul 2, atingind linia
JlI'! punctul 1.
204.

'205
 Cusatura laterala. Din punetul H se ap lica spre dreapta 2 em t,atea' grosimii h'ustului ' f
~
t oa t e m,asurile): , con orm masurii" ,plus 4 em pentru
(pentru toate masur ile). Cusatura laterala se duee prin punetele 1,
G4 ~i 2. ,
Linia taliei. Din punetul C se prelungeste linia BC in jos
. (50 : 3) + 4 '20 7 em' ' , .
Om punctul G. se duee spre d t , . ". :'
eu 2 em (pentru toate masur ile). Punetul 2 se uneste eu punetul scctia eu linia BC ~i se note:~~P p~~e~~/~~~lzontala pina la inter-
2 (de pe linia de subrat).' ,
Pens a de pe linia taliei. Din punetul 2 (mijloeul Ietei) s
aplica spre stinga, pe linia taliei, 8,5 em (distanta de la punetul
G1 ptna la punetul G5, minus ,1,5 em pentru toate masur ile):
10 - 1,5 = 8,5 em.
Punetele 8,5 ~i G5 se unese. Din punetul G6 se ap lica in jos 5-6 em .
(pentru toate masur ile), Din punctul 8,5,se aplica spre stinga 3 em
(pentru toate masurile) , Punctul 3 se uneste eu punetul 5-0.

BOeHlE NETAlATA 'iN TALIE

Tiparul de baza

Roehia netaiatil. in talie eu pensa la umar aratata in fig. 1 2

reprezinta un model de roehie dupa care se eonstruiesc ~i al Li
tipare de roehii eu modele mai complicate (vezi eapitolul "Formaroll
mulajelor pentru diferite modele de Imbracaminte pentru femei").
Pentru eonstruirea tiparului de baza al roehiei netaiata III
talie (masura 50) se iau urmatoarele masuri:
,
- Iungimea roehiei ,, ,' 109 em
- Iungimea spatelui ptna Ia talie 39 em
- Iungimea Iete i pina Ia talie .... :. .. . . .. .. 5£0 em '
- lungimea umarului .. ,. . . .. .. .. . . .. .. .. H em
- [umatate din grosimea gitului.. .. .. .. .. .. 19,5 em
- [umatate din grosimea bustului 50 em
- [umatate din grosimea taliei £00 em
- [umatate din grosimea soldurilor . . . . . . .. 52 em

, Construirea tipar~lui (fig. 133)

Se deseneaza un dreptunghi ABr;D, eu laturile verticale 11 "
~i BC egale eu 109 em, reprezentind lungimea rochiei conform
masurii ~Uaturile orizontale AB ~i CD egale eu 54 em reprczt II
ttnd lii(imea rochiei (jumatate din grosimea bustului, COnf(IJ'1I1
masurii , plus 4 em' pentru toate masurile): Fig. 132. Roehie netaiata in talie.
I '

~o + 4 = 54. .lnlu taliei. Din punetul A I'" ,. '

11I1/1 spatelui pina la tad/eco~~la AD, l? jos ..se ~pliea 39 em
Lungimea rascroiturti bratului. Dip punetul it se 01111' 1111, t . Din punetul T se dude;, orm masurll~ ~.1 se '.noteaza
20,7 em pe linia AD, in jos ~i 'se noteaza punetul (; (1/3 din jlllll I lnLorseeliia eu linia BC si s ~prte dr~apta 0 Iinis orlzontala
'
,', ,e no eaza punetul T1• •

206 ,
207
 Linia soldurllor. Din punetul T se aplica pe linia AD in jos;
18 em (pentru toate masurile) ~i se noteaza punetul 1, de la care
4-7-::, se duee spre dreapta 0 linie or izontala p ina la intersecpia eu Iinia
f '
A
1 \,
'/
,/

B
I BC ~~i se noteaza punetul L1• '

Latimea spatelni. Din punetul G pe Iinia GG1 se aplica spre

+ dreapta 19,2 em sise noteaza punetul G2 (1/3 din jumatatea grosi-
8

-11 - '
'" ""
mii bustului, conform masur ii,plus 2,5 em pentrutoate masurile)

(50: 3) + 2,5 = '1.9,2 em.

Din punetul q2 se rid ica 0 perpendicularape linia AB ~i punctul

~ 1 fl4=~~~--~--~~~~~tJ1~~11~~T de interseetie se noteaza eu P.
Linia ;ascroitul'ii bratului. Din punetul G2, pe Iinia GG1 se
:;
lJ ap lica spre dreapta 12,5 em ~i se noteaza punetul Gs (1/4 din juma-
!:2 tatea grosimii hustului conform masurii}: .
::::-.
~
T Linio to/iel. 2 50 : 4 = 12,5 em
j (5 15 73
Completarea umarului Din punetul G1 se aplica in sus pe
~ linia BC ~i in eontinuare, 25,5 em ~i se noteaza punctul S (1/2
din jumatatea grosimii bustului, conforrnmasurii, plus 0,5 em):

l J L una 2 sotdutui Lima 1M L,

2
(50.:2) + 0,5 = 25.,5 em.

!1 '0
Q)
Din punctul Ga, perpendicular pe Iinia GG1 se apl ica in sus
~.
""-
, de asemenea. 25,5 em ~i se noteaza punctul PI; punetul de inter-
13
~ '"c: , scctie eu Iinia AB se noteaza eu P2' Punctele PI~i Sse unesc.
'i3
Linia de subra]. Din punctul G2, pe linia GG1 se apl ica spre
<::;
f"
ig
:~
'- dreapta 3,1 em ~i se noteaza punetul G4 (1/4 din latimea rascroi-
C:r
'0
t:l. turii bratului): '
0
~. ...,
is 0
'-
..".
12,5: 4 = 3,1 em.
~
'"'" n in punetul G4 se coboara 0 perpendiculara pe linia CD; punetul
~. III

'to
~
't:l do intersectie eu linia TTI se noteaza eu T2, iar punetul de inter-
IH ct.ie eu Iinia LLI se noteaza eu L2:
t3
-.j
~ c:
~.
Allincimea rascroiturtt bratului. Din punetele G2 ~i Ga se
ploC Iungese liniile vertic ale G2P ~i GaP2 in jos en 1 em (pentru
_, D~i ~H~I~~~~Hk'~~======~f tOIlLo masur ile). Punetele 1 ~i 1 se unese.· Intersectia cu linia de
Ilhloat se noteaza eu G5•
1-.•------5* -I
Punctele ajutatoare ale Hniilor umarului ~i raseroiturii bra-.
Fig. 133. T'ipar de rochie netaiata in talie (tiparul de baza).
.nlui. Liniile G2P ~i GaP2 se impart fieeare in patru parti egale.
Cu aeeasta se ineheie desenarea e1ementelor ajutatoare ~i
=- "c trece la conturarea tiparelor de spate, ~i de fata.
208 14 209

Spatele
Baseroitura gitului. Din punetul A pe linialAB se ap lica
spre dreapta 7 em (1/3 din [umatatea grosimii gitului, conform
masur-ii, plus 0,5 c~ pentru toate masurile) :
(19,5 : 3) + 0,5 = 7 cm. _ '
Din punctul 7 in sus, perpendicular pe linia AB, se apl ica 1,5
em (pentru toate masurile). Di:Q punctul 1,5 in sus se aplica
inca 1 cm (pentru toate masurile). Punctele A ~i 1 se unese
printr-o linie U~Or arcuita, ' (19,5 : 3) + ,1,5 = 8 cm.
Iuclinarea umarului. Din punctul P se apl ica pe Iinia PG?;
in jos 2 em (pentru toate masurile),
~ Linia umarului. Linia umarului se duce din punctul 1,5
(rascro itura gitului), prin punctul 2 (mclinarea' umarului) pe 0
lungime de 15 em (Iungimea umarului conform masur ii plus
1 em pentru toate masur ile pent;u sustinere):
14 + 1 ""'"15 em. ,
Punctu11 (rascroitura~gitului) se uneste cu linia umarului pr intr-o
linie us or arcuita.
. Linia rascroiturii bratulul. Din punctul 1 (adincimea rascro-
itnr ii bratului) se ap'lica pe bisectoarea unghiului 3 em (pentru
toate masur ile). Linia rascroitur ii bratului se duce din punetul
15 prin punctul de divizi'une din mijloc a Iiniei PG2 ~i punctul $
spre punctul G4: • '.' . ,
, Linia de subra]. Din punetul T pe linia TTI se apl ica spre
stinga 2 em (pentru toate masurife) .~i se noteaza punetul 1'3'
Linia cusatur ii laterale se duce prin punctele G~, Gs, T3, L2' ~i in
coirtinuare pina la intersectia cu linia CD, Din punctul 1'3 se
ap lica pe linia de suhrat 0 lungime egala cll; d istanta d intre
punctele T ~i D ~i se noteaza punctul H.. Punetul H se uneste
cu ' punctul D, ,.
Pensa de pe Iinla taliei. Linia GG2 se imparte in doua ~i din
punctul de diviziune se aplica spre sttnga 1 ern (pentru toate·
masurile). ,
Din' punctul 1 in jos, perpendicular=pe Iinia GG2 se duce 0
linie punctata rpfna Ia dntersect ia cu linia LLI ~i pe aceasta se
aplica din punctul1 in jos 5 em (pentru toate masurile).
De Ia punctul de intersectie al liniei punctate cu. Iinia taliei
se ap lica spre dreapta ~i spre sttnga cite 1,5 em (pentru toate
masur ile). De Ia Iinia ~oldurilor se aplica in sus 2 cm. Punctele
J,5 ~i 1,5 se unese cu punctele 5 ~i 2.
210
s,
Fa~a
Rascroitura gitului. Pe Iinia PIS, se a'pl~~a din 'punctul S,
spre sttnga, 7 cm (1/3 din juma~ate~ gr?Sl~ll gttului, conform
rnasurii, plus D,5 em pentru toate masur ile):
(19,5 : 3) + O,!) = 7 ern,
Pe linia CS se ~plica di~ punctul S ,~n jos , 8 em (1/3 din
jumatatea grosimii git'Ului, conform masurii , plus 1,5 cm pentru
toate masurile):
. .
Punctele 7 si 8- se unesc printr-o linie punctata care se ,i~p,arte .
apoi in doui ~i din punctul '8, trecind pri~ pD;net,:l de dlvlz~un,~
al liniei punctate, ~e, aRlica 7 em (1/3 din Jumatat~a ?rOS~nll!'
:gitului, conform masurn, plus 0,5 ?m pentru toate masur ile};
, (19,5 : 3) '+ 0,5 0::::;> 7 em.
Punctele 7~ 7 ~i 8 ~e unesc pri.ntr-o linie. arcujta.
Lungimea umarului de l~ ~ascroltura git~l~l pina la pensa de
la umar. Din punctul 7, pe Iinia PIS se ap lica spr: stinga 4, c~'
(pentru toate masurile) ~i din .punctul 4, }erJ:>endlCular pe lnpa
PIS, se ap lica in jos 1 em (pent:u. toate. masun~e!, Puncte!e 7 ~I1
se unesc. Din punctulGi p.e ~m}a Gf:!1 se aplIca. spre .st,mga 10
em si se noteaza punctul GIS (rascroltura gltulUl p~ linia supe:
rioa;a plus 4 cm +: lungimea umarului ' de la ~ascroltura gitUI~1
v
ptna la pensa, minus 1 cm pentru toate m~surIle): .
7 +4 - 1 c::a 10 em.
Pensa de la umar, Lini'a care .uneste punctele '7 ·~i 1 s~ pre-
lungeste , apliciIl:du-se din punetul 1 spre sti~ga (pe i~clm~r~a
umarului) ad inoimea pensel de 8,5 ern (Iungimea f~~e:, pina l,a
talie conform masurii minus 1/3 din jumatatea groslmll gitului , '.
()onf~rm masurii, min~s lungimea spatelui ptna la. talie conform
masur ii) :
54 - (19,5 : 3) - 39 = 8,5 cm.
So unesc punctele 1 ~i GIS' se m~soara distanta d~~t~e ele ~i. di~
punctul G6 trecind pri~ punctul ~,5 se duce apoi ~ Iinie de acee~~l
v
lungime cu aceasta distanta ~l, se n?teaza punctul P3 (Iatur ile
p( nsei trebuie sa fie in mod obligatoriu ~gale intre .ele).. •
Lungimea umarului de Is pensa pina la rascroltura bra~ul~l.
Punctul P3 se uneste printr-o linie ~u:netata cu punetul ~uyeno~
d diviziune al liniei PG'/, (spate). Din punetul P, 3 .se ap lica apoi .
211

pe linia punct.ata spre strnga 10 em (lungimea ymarului, eo~-
form masur ii, minus 4 em - lungimea umarului de la rascro i-
tura gitului ptna la pensa):
14 - 4 = 10 em.
Punetul 10 §i punetul inferior de diviziune a li~iei P2G~ se
unese printr-o linie punctata. Din punctul 10 se apl ica pe linia
punctata in jos 2 em (pentru toate masurile). Punctele 2 ~i p~
se unesc.
, Linia rascroltnrli bratului. Linia punctata care uneste punc-
tul 2 cu punctul inferior de diviziune a liniei P2G3 se imparte in
doua si din punctul de diviziune, perpendicular pe linia punctata,
se apiica spre dreapta 1.em ,(pentru ~ovatemasur ile). Din punct~l
- G3 pe bisectoarea unghiului se aphca 2 cm, (pentru toate ~a-
surile). Linia rasoroiturii bratului se duce prm punctele 2 §l 1?,
punctul i~f~rior de .?iv:iziune va li~iei ..P2G3, pr~n pu~e~u~ 2 §l
atingind linia de adtncire a rascroiturii bratului, se cidica spre
punctul G4•
Linia de subrat. Din punetul T2 pe linia TTI se ap lica, spre
dreapta 2 em (pentru toate ~asurile) §i se noteaza punctu~ 1'.4'
Linia de subrat se duce prm punetele: G2, G3, T4, L2 §l m
continuare ptna la intersect ia eu .linia qD. J?in punctu! T4,.t~e:
cind prin punetul L2 ,se aplica 0 distanta egala eu lu~gImea liniei
de subrat la spate din punetul T3 ptna la punctul H §I se noteaza
punetul HI' , .
Linia taliei. Pe linia BC se ap lica din punctul TI in JOs-
2 cm.(pentru toate masurile). Punctele 2 §i T4 se unesc.
Linia solduriIor. Din punetul LI pe linia BC se aplica in
jos 2 em '(pentru .~oate masur:il.e) .. P~llletele 2 §i L2 se unes?
Linia de rotunjime a roehiei. LIma BC se prelungeste din
punetuLC in jos cu 2 cm (pentru toate masur ile). punctele 2 §i
HI se unese. ' ill~llra cusatura.
, Pensa de pe linia taliei (in fata). Din punctul 2 (linia talieij
se apl ica spre stinga 8,5 em (distanta GIG6 minus 1,5 em pentru
toate masurile):
10 - 1,5 = 8,5 ern.
Punetele 8,5 ~'i G6 se unesc ~i pe aee~sta linie, din punctul
G6 se apl ica in jos 5 em (pentru toate masur ile). Din .punctul
8,5 pe linia taliei spre stinga, se ap lica 3 cm (pentru toate
masur ile). Punetele 5 §i 3 se unese. Adineimea pensei din f~ta
se imparte in doua ~i din punetul de diviziune se duce in jos 0
linie punctata, paralela cu mijlocul Ietei , pina Ia linia soldur ilor ,
212
Din punctul de intersect ie 'cu ac~asta linie se ap lica in sus 2 .em
(pentru toate masurile). Punetul 2 se uneste eu punctele 8,5 ,~l 3.
Pensa laterala de pe linia taliei. Din punetul G3 se duee in
jos 0 linie punctata, perpendiculara pe linia GG1, ptna la linia
'9oldurilor. Din punetul de intersect.ie se ap lica in sus 2 cm
(pentru toate masur ile). , '
Din punetul G3 se ap lica pe linia punctata in jos 5, em (pentru
toate masur ile). Din punctul de, intersect ie eu linia taliei se
aplica spre dreapta §i spre stinga cite 1 em (pentru toate masurile)
Punetele 1 ~i 1 se unesc cu punctele 5~i 2.
o b s e r vat i e. Daca jumatate din grosimea soldurilor ,
-conforrn masurii , impreuna cu adaosul de ,2 em (pentru toate
masurile) este mai mare decit eea prevazuta intipar, diferenta
se imparte in trei parti egale; 1/3 se adauva la spate pe linia
'soldur-ilor , iar 2/3 in fata de asemenea pe linia ~oldurilor. Dac~?
de p ilda, jumatate rlin grosimea solduritor conform masurii
nu este 52, ei 55 em, d iferenta este de 3 em. Prin urmare, la
spate se va adauga: 3 : 3 = 1 em, iar in fata (3 : 3) X 2. = 2 cm.
Oroitul ~i eusutul
La formarea t iparului 'de haza a] roehiei netaiate in talie
se tine seama de rezerve pentru cusaturi. Indicati ile pentru
1111
rnzervele cusatur ilor ~i asezarea pe material pentru eroit stnt
rlute in eapitolul 'de transformare a tiparelor (modelare) (p. 306),
dooareee in general, se confectioneaza rareor i-rochi i dupa tiparul
prozentat mai sus, insa pe baza lui se lucreaza diferite modele.
Regulele eusutului sint date in capitolul "Tehniea eusutului".
1 NIWA PE COT CU 0 SINGtJRA CUSATiJRA
In fig. 134 este prezentata d bluza cu mtneca pe cot cu 0
Pent,ru tiparul aeestei mineci (rnasura 50) se iau urmatoare le
III sur i:
- lungimea minecii .... , . . . . . . . . . . . .. . . . . . . 60 em
- lungimea rninecii ptna Ia eot , . . . 33 em
- jurnatate din grosimea bustului ,......... 50 em
- [umatate din grosimea mtinii Ia incheietura 10 em
/,1'11 irea tiparului (fig. 135)
S( II seneaza un dreptunghi ABCD.
213
 ,-
Lnngimea minecii. Laturile vertieale A D ~i Be ale dreptun- rochiile eu masura 50, adlncimea rjiscro itur ii bratului este de
ghiului sint egale eu 62 em (lungimea mineeii conform masurik 20,7 em);
plus 2 em pentru toate masur ile}: (20,7 : 4) X 3' = 15,5 em.'
60 +2 <:::I 62 em. .pin pun?tul R. s:pre dreapta se duce 0 linie orizontala ptna la
mtersectia eu linia BC ~i se noteaza punctul RI.
I.•• 39.3 .,
I
I
~--.'S- __ ---J8

-;
\

Fig: 134. Bluza cu mtneca - pe. cot - eu 0

singura cusatura,

La~imea mineeii. Laturile orizontale AB ~i CD ale dreptun-

'ghiului sint egale eu 39,3 em (la 1/3 din jumatatea grosimii
bustului, conform masur ii, se adauga 3 empentru toate masur ile,
iar suma obtinuta se tnmulteste eu 2):
, [(50: 3) + 3] X 2 <:::I 39,3 em.
InaJ~imea raserotturlt mineeii. Din punctul A, pe linia 'AD
_ _ _ _ H ~' :J,..1
2
...-_-=?--:-oZ --lI
in jos, se ap lica 15,5 em ~i se noteaza punctul R (3/4 din adin- O--.:...----11•.
~lO'5 H. W2 58-C
eimea raseroitlJ.rii bratului dupa tiparul de, baza al bluzei; la Fig. 135. 'I'ipar 'de mtne ca -, pe cot - cuo singura cusatura.
I

214 215 '

 . Linia cotului. Din punctul A pB linia'AD se ap lica in jos
33 em (Iungimea mineeii ptna la cot conform masurii) ~i se no-
teazji punetul L. Din punctul L se duce spre dreapta 0 Iin ie
?rizontala ptna la.intersectia eu Iinia BC ~i se noteaza punetul L1•
Liniile ajuiatoare. Linia AB' se imparte in patru parti egale,
iar punetul de diviziune din mijloc se noteaza ell litera' O. Din
punetele de diviz iune si din punetul 0 de pe linia AB se due.
in jos linii vertic ale ptna la intersectia eu linia CD. Punetele de
intersectie se noteaza eu H, HI ~i H2 (de la stinga spre dreapta).
.Linia rascrolturti minecii. Punetele R si 0 si punetele 0
~i Rl se unese pr inIinii punctate, iar punctele de intersee.tie ale
aeestora eu .li?iile ajutatoare se noteaza eu literele 01'~i O2,
Segmentele Iin iilor punctate R01, 010, 002 ~i 02RI se impart
in doua ~i din punetul de diviziune a fiecarui segment, perpen-
~ieular pe linia .punctata, .se apl ica: de la segmentul R01 in
JOs - 0,5 em, de la 010 in sus - 2 em, de la 002 in sus - 1 5
em ~i de la 02Rl in jos - 2 em (pentru toate masur ile). DIn
punetul 01 se ap lica pe linia ajutatoare in sus, ..1,5 em (pentru
toate masur ile). Linia raseroiturii mineeii se duee prin punetele:
se aplica 1 em (.pentr:ll toate.:mastiri1~\):'· Pr.inpunctale R 2 si 1 se
~uee spre pm:lCtul 10..,5 ? )inie lina, U~orareuita ..; (Di~ punctul
1), 8, pe~pe~dICular pe hUla. CD,. se aphca in sus··2 em (pentru
~oate masunle). Punctele 2 ~l R1seunese· printr-o Iinie punctata
tar pune~u~ de interseot ie aI, acesteia' eu linia LL senoteaz6"
c~ L2·. Lml~pllneta~a din. p~ne~uI .L2 pin~ la pun6tul 2 (Iinia
t ivului) se l~p~r~e. m ·trel. ~a~tl egale. Din punctul L2 ~i din.
rllnetel~ de dlv.IZ!Une ale ,lmlel'punetate, perpendicular pe linia
punetata se aphea spr: ,s,tm~a. eIte.i- e~ (pentru toate masur ils) .
Punctele R1, 1, 1,1 ~l 2 (Iinia tivului ) se unese printr-o Iinie
ll~or arcuita. .
.L~nia. de~lungime a.minecii (Iintativulul). Din punetul H '.
r~ Iinia ajutatoare in sus, se ap lica 1 em (pentru toate masurile):
,Dm pun?t~I H2 de ~semeneAa p~.liilia ajptatoare se .aplica in sus
:2 em. Linia ~e lungims a mrnecu se duce din punetul 10,5, prin
punctele 1 ~l 2 spre 'punctul 2.'
. Linia cusaturii dinspre spate sesustine la ealeatiar cea
d mspre fapi, se in·tinde., ' ." , .
J f.

R, 0,5, 1,5,2,0,1,5, O2, 2 spre punetul RI. ,JACHE·TA AJUSTATA

o -este punetul eel mai inaIt al mineeii. .1n fi!5' 1.36 .este pr~z~mtata 0 jacheta ajustata. Pentru eon-
Liniile laterale ale minecii. Latimea pe linia de lungime a
mineeii este egala eu 22 em (grosimea miinii la inoheietura , Hl.l~mre.at iparului acestei jachete (masura 50) se iau urrnatoarele-
i
rnasun: .
conform masur ii, plus 2 em pentru toate masurile):
- lungimea jachetei , •.............. 65 em
(10 X 2) +
2 = 22 em. -
-
lungimea
lungimea
spatelui p ina la talie
Ie tei ptna la talie
. 39
. 54
em
em
Diferenta intre latimea mtnecii pe linia RR1 ~i latimea - lungimea umarului ' . 14 em
mtnecii in partea de jos este de 17,3 em: , - jumatate din grosimea gitului . 19,5 em
, - jumiiiate din grosimea bustului ' . 50 em
39,3 - 22 = 17,3 em .. - jumatate din grosimea soldurilor . 52 em
- lungimea mineeii . 60 em
Din punetul D, pe linia CD se ap lica, spre dreapta 10,5 em - jurnatate din grosimea rn iin ii la tncheietura 10 em
(273 din' diferenta intre latimea minecii ~i grosimea m iin ii la
Incheietura, lmpreuna eu rezerva, minus .1 em) : : (Jollstruirea tiparului (fig. 137)

(17,3 : 3) X (2 - 1) -:- 10,5 em. . Se desenoaza un dreptunghi ABCD, eu laturile vertieale AD'
~~He ~gale eu 65 em, lungimea jachetei conform masurii ~i latu-
Din punctul ' C se ap lica pe linia CD spre stinga, 5,8 em 1:110 or~zo.ntaI~e AB ~i CD egaIe eu 55 em reprezentind ldtimea.
(1/3 din diferenta intre Iatimea mtnecii si grosimea miinii la "tr'ltete~ (jumatate din grosimea bustului, conform masurii , ' plus
Incheietura impreuna eu rezerva}: . , ,) urn pentru toate masurile) :

17,3 : 3 = 5,8 em. 50 +

5 = 55 em.
Din punctul-vL, pe Iinia LLI se aplica spre dreapta 2' em A,dinciD?-eal'ascl'oitu~ii bratului. Din punetul A pe Iinia AD
f ll,!h~~ in JOS20~7 em ~I se noteaza punetul G (1/2'din jumatatea
(pentru toate masurile). Pimetele.2 (pe Iinia LL1) si 105 se
unesc printr-o linie punctata care se imparte apoi in doua si din I'o~lrn.ll bustului, conform masur ii, plus 4 em pentru toate
III IWI'de): -
punctulde diyiziune spre stinga, perpendicular pe linia punctata,
(50 : 3) +
4 = ':0,7 em.
216
217
 .
------_ . "
... - ~ --

Linia soldnrilor. Din punctul. T. pe. Iinia AD se apl ica in'

jos 18 em (pentru toate masurile) §i se notsaza-punctul L. Din
punetul L se duee spre dreapta 0 linie orizontala plna l~ inter-
seot ia eu linia BC ~i se noteaza punctul Ll· .

Latimea spatelui. ,Din punetul G pe Iinia GGl ,se aplica spre

dreapta 19,2 em §i se noteaza punetul G2 (1/3 din jumatatea

A
~-\';")'fffz1~~B~: 1
-'r
t,
ss
<\J
• -q
, ...,
't~:'£l',
.
.

.2
..,
~ ia G
•...
tJ
.1

4-5
~:=.lJL==<I'-' J
, :;,
'I..l
~
:2 ~
,:~ I
~
r,
I 2
1 Tj

L L Z L,

D H
I

I. 5S ,
,-
-\
. Fig, ,137. Tiparul de jacheta ajustata .
. Fig. 136. Jacheta ajustata.
IKlmll bustului, conform masurii , plus 2,5 em pdntru toate-
. Din punctul q ,se duce, spre dreapta 0 linie orizontala pin sur ile) :
la mt~r~eetla .c~ Im,la Be ~l se noteaza punctul G1•
Lml,a taliei. Din punctuI A pe Iinia AD in jos se ap lica (50 : 3) + 2,5 = 19,2 em.
3~ ern ~l se no~~aza ~JUnctul T (Iungimea spatelui pina la tali~
v

co~form ~asurll), D III punctul T se duce spre dreapta 0 linit Din punetul G2' se r idica 0 porpendiculara ptnaIa intersectia
or izontalaptna Ia intersect ia eu linia BC ~i se.noteaza punetuI TJ• linin AB §i se noteaza punetul P.

218 2191

Lalimea rascrolturti bratului. Din punetul G2' pe linia GGI
se ap lica spre dreapta 12,5 em ~i se notsaza punetul Ga (1/4 din
jumatatea grosimii bustului , conform masur ii):
50 : 4 = 12,5 em.
Completarea umarului. Din punetul GI se ap lica pe linia BC
in sus 25,5 em ~i se noteaza punctul S (1/2 din jumatatea gro-
simii bustului, conform masur ii, plus 0,5 em pentru toate ma-
surile) :
pe 0 lungime de 15 em (lungimea umarului, conform masur ii,
plus 1 em pentru sust inerea la to ate masur.ile) :
14 +
1 = 15 em.
Punetul 1 (rascro itura gitului) se uneste eu linia umarului.
Linia rascrniturti bratului. Unghiul eu virful in punetul2
(adineimea rasoro itur ii bratului) se imparte in doua. Pe bisee-
toarea unghiului se aplica 3 em (pentru toate miisurile). Linia
de subrat se prelungeste din punetul G4 in sus eu 1 em (pentru
toate masur.ile). Linia rasoroiturii hratului se duee prin punetul

.
(50 : 2) +
0,5 = 25,5etn.
J .~re
Din punetul Ga (pe linia GGI) se ap lica in sus de asemenea
25,5 -em ~i se noteaza punetul PI; punetul de intersectie eu linia
AB se ncteaza eu P2' Punetele PI ~i S se unesc,
Adincimea liniei raseroituri! bratului. Din purietele G2 ~i
Ga (de pe linia GGI) se prclungesc liniile vertieale in jos eu 2 em
(pentru toate masur ile). Punetele 2 ~i 2 se unese.
Linia de subra]. Din punetul 2 de pe linia care porneste din
punetul G2 (adincimea rascro itur-ii: bratului) se apl ica spre dreapta
3,1 em ~i se noteaza punctul G4 (1/4 din latimea rasoroitur ii
hratului) :
12,5 : 4 = 3,1 em.
Din punetul G4 se cohoara 0 perpend iculara p ina la inter-
'sectia eu linia CD; punctul de intersectie eu linia TTI se noteaza
eu T2, iar punctul de intersectie eu linia LLI se noteaza eu L2'
Punctele ajutatoare ale -llniilor umarului §i rascroituril
bratului. Liniile PG2 ~i P2Ga se impart in patru parti egale.
Dupa ee s-au desenat elementele ajutatoare se treee la con-
turarea t.iparului de spate, apoi a eelui de fata.
Spate Ie .
15, punetul de .diviz iune din mijloe al liniei PG2 ~i punetul 3
punetul 1.
Linia de subrap. Din punetul T2 (pe linia TTI) se ap lica
spre stinga 2 em (pentru toate masur ile). Linia de subrat se
duee prin punetele 1, G4, 2, L2 pina la linia CD.
Pensa de pe linia taliei. Distanta GG2 (pe linia GGI) se tm-
parte in doua ~i din punetul de diviziune se aplica spre sttnga
1 em (pentru toate masurile). Din punetul 1 se coboara 0 perpen-
diculara pina, la intersectia eu l inia rsoldur ilor. Din punetul de
intersectie se aplica in sus 2 em (pentru toate masur ile). Din
punetul 1 (pe linia GGI) se apl ica in jos 4-5' em (pentru toate
masur ile). Din punetul de intersectie eu Iinia taliei se aptica
spre dreapta ~i spre stinga cite 1,5 em (pentru toate masur il.').
Punctele 1.,5 ~i 1,5 se unese eu punetele 4-5 ~i 2.
II'u(,a
Rascl'oitura gitului.Din punetul S se ap lica spre stinga
7 ern (1/3 din jumatatea grosimii gitului, conform masur ii, plus
Il,:> em pentru toate masur ile}:
(19,5 : 3) + 0,5 = 7 em.
Din punetul S se ap lica in jos 8 em (1/3 din jumatatea gro-
1111 i i gftului , conform masur ii, plus 1,5 em pentru toate masur ile).

Rascroitura gitului. Din punetul A pe linia AB se aplica (Hi,5 : 3) + 1,5 - 8 em.

spre dreapta 7 em (1/3 din jumatatea grosimii gitului, conform PII netele 7 ~i '8 se unese printr-o linie punctata care se im-
.masur-ii , plus 0,5 em pentru toate masur ile): JlIII'/'O apoi in doua. Din punetul S, trecind prin punetul de divi-
(19,5 : 3) + 0!5 = 7 em. 11110 al liniei punctate, se ap lica 7,5 em (suma distantelor pentru
1Il"III1I'on rascroiturii gitului in fata, pe linia orizontala ~i ver-
Din punctul 7 se ap lica in sus 1,5 em ~i din aeest punct t I III/ , Ympartita la 2):
,de asemenea in sus 1 em (pentru toate masurile). Punetele A
-si 1 se unese. (7 +
8) : 2 = 7,5 em .•
o Inellnarea umarului. Din punctul P se aplica in jos 1,5 l'unctele 7, 7,5 ~i 8 se unese printr-o Iinie arcuita.
em {pentru toate masur ile). Ijllllg-imea umarului de la rascroitura gitului pina Ia pensa.
Linia umarului. Linia umarului se duee din punetul 1,5 , punctul 7 pe linia SPI spre stinga se ap.lica 4 em (pentru
~raseroitura gitului), prin punetul 1,5 (inelinarea umarului),
221
:220
 G4 2, L2 yina Ia intersectia cu linia CD. Punctul de- intersectie
!
~oate masur ile). Din punctul 4 soap lica in jos 1 em pentru touu se noteaza cu H.' "
masurile). Punctele 1 §i 7 se unesc. . . , Linia taliei. Din yun?tul ,!\ (pe linia TT1) se aplica in j;s.
.Din punctul G1 se ap lica spre stinga 10 em §l se noteazt
2 cIIl: (pen~r? toate masuri le) ~l se noteaza punctul T3• Punctele
-punctul G5 (rascroitura gitului in fata pe Iinia superioara p lus T3 ~l 2 (Iinia de subrat) se unesc, ' .
,4 ern -;- lungim,ea umarului de la Tascroitura gitului pina III
. Linia soldurtlor. Din p~nct~l LI (pe linia LLI) se aplica
-psnsa, minus 1 em pentru toate masucile}; ' in JOS 2 ern (pentru toate masurile). Punctele 2 si L se unesc
i +4- 1 = 10 em. , ~'ixarea liniei de rot~njime a jachetei (tivului). 2Linia ver~
ticala BC se prelungeste din punctul C in jos cu 2 ern sise noteaza.
Punctele 1 §i Gs se unesc. . punctul HI' Punctele HI ~i H se unesc.· '
Pensa de la umar. Din punctul Z (pe linia tnclinarii umarului) , ~ensa d~ ~e Iinia taliei (in fatal; Din punctul T3 (pe linia
,seaplica adincimea pensei de 8!5 ~m Qungimea t~li~~ ix: fa\", taliei) se aphca sprestinga 8,5 cm(distanta egala cu G G minus,
.conform' masurii, minus 1/3 din jumatatea groslmn gitului , 1,5 em pentru toate masurile) : ' I 5
,conform masurii , minus Iungimea taliei in spate, conform
:masurii) : 10 - 1,5 = 8,5 em.
54 - (19,5 : 3) - 39 = 8,5 em. Punctele 8,5 ~i G5 se unesc,
, ~Dj~ punctul G5 se aplica in jos 5-6 em (pentru toate'masu-
Se masoara apoi linia pensei de la punctul 1 plna Ia punctul
rile}. Din punctul 8,5 se ap Iica pe linia taliei spr.e stinga 3 cm
~s ,§i -se dupe din punetul Gs prin punctul ~,5, 0 linie egal~ (\\1 (pen ru toate masurile). ' .
Iinia pensel, de Ia punctul 1 pma Ia punctuI Gs· Punctul obtinut . Incimea pens;i ~i~ fata §i din' punctul 8,5 plna la punctul
.se noteaza eu litera P3 (laturile pensei trebuie s'a fie egale).
3, s~ imparte !n doua ~l~din p~~ctul de d~viziune se duce in jos o
Lungimea nmarului de la pensa p~na la rascroitura bratulut.
I!n~e punct~ta, paralela cu mijlocul fetei , ptna la intersectia cu
Se uneste punctul P3 cu punctul superior de diviziune a liniei
hm,a ~§olduhlor. Din punctul de intersectie cu linia soldurflor se
PGz (din spate) printr-o linie punctata. Din punctul P3 se aplic
.apo i pe linia punctata spre stinga 10 em (lungimea umarului
conform masurii minus 4 em - lungimea umarului de larascroi
'Iphca in sus 2 em (pentru toate masur ile). Punctele 2 8 5 5~6
3 se unesc, , ' "
~ensa 'de le l~nia, ,taliei (la~eral).. Din punctul 2' (Iinia de
.tura gitul ui ptna la pensa}: «itnCln:e a r,~scrolturn, br~tuIUl) se co~oara, 0 linie punctata
14 - 4 = 10 em. ralela,c':l mlJloc~l fetei. D~n~punctul de intersectie a Iiniei punc-
Punctul 10 §i punctul inferior de diviziune a liniei P2G3 ~I
t. ,to eu linia ~oldurIlor, se apl:ca in,sus,~ em (pentru toate masurile).
In" punctul 2 (adinClmea}aS~rolturI\ bratului), se aplica in jos
unesc printr-o linie punctata. Din punctul 10 se apl ica pe linin ,1, em (pentru toate masur ile). Din punctuI de intersectie a
punctata in jos 1,5 em (pentru toate masur ile). Punctele1,5 ~i I mer punctate.cu linia taliei se aplica spre dreapta si spre stinga·
P3 se unesc, ' IL« 1 em (pentru toate masur ile). "
Linia rascroitUi'ii hratulul. Linia punctate din punctul J!, Punctele 1 ~i 1 se unesc cu punctele 3, 4 si 2. . .
.(capatul Iiniei umarului) ptna Ia punctul inferior de divizium
.al liniei P2G.3 se imparte in doua §i din punctul de diviziuno, Ad~osul pentru rever. Din punctele 8 ~i HI epe Iinia BC ~i pe
perpendicular pe linia punctata, se aphca spre dreapta 1 em lungirea acesteia) perpendicular pe linia BC, se ap lica spre
(pentru toate masurile). Din punctul 2 (linia adincimii rascro: I II P La cite 5 em {pentru toate masurile}. Punctele 8·5 i si H
turii bratului), pe bisectoarea unghiului cu virful in punctul ~, urn ~c print~-~ Iin~e.punctata. Din punctul 7 pe.linia ;a.~croiturii
se apliea' 2,5 ern (pentru toate masur ile). Linia rascroiturii bru It. ilu i ~e aplI~a in JOs 2'cm (pentru toate masur ile}. Din punctul
1-1'1luise duce prin punetele 1,5, 1, punctul inferior de diviziune III u'phca in JOs 1 ,cm. ~unctele 2 ~i 7 se, unesc ~i prin punctul 1
Iiniei P2G3, puncttrl 2,5 §i. atingind linia adincimii rascroitueu I II( 0, 0 dreap~a ptna Ja intersectia cu linia punctata.
bratului, spre punctul 1. 1 lInctu~ ~e intersectie se noteaza cu E., Din punctul E se
, Linia de subrat. Din punctul T2 se aplica spre dreapta 2 1'111 1« po linia punctata in. jos 7 cm ' (pentru toate masurile).
(pentru toate masurile). Linia de sub rat se duce prin punctelo / I
223
222. '
 Din punctele T3~i HI se ap lica spre dreapta cite 3 cm (pentru
toate masurile}. Linia se duce prin punctele E, 7, 3 ~i 3 spro , ,~i~ punctu] 7 ,(partea' superioara ,a' liniei ras,croiturii:gitului)
punctul HI' se rr rea 0 perpe!1dlCularii ~i pe aeeasta se aplica in sus-S cm Din
Punctul de unde incepe montarea gulerului se marcheaza in punctul 9 s8',aphca perp~ndieular spre stinga 4 em iar din .
felul urmator : din punctul1 pe linia ce uneste punctul 2 (pe Iinia tul 4 se aphca in jos 3 cm. ' 'pU~lC-
rascroiturii gitului) cu punctul E, se apl ioa spre dreapta 4-~ cm
(pentru toate masur ile).
o b s e r vat i e. Daca jumatate din grosimea soldurilor
conform masur ii, plus adaosul de 2 em (pentru toate masuril )
este mai mare dectt valoarea ind icata pe tipar, diferenta se tmparto
in trei parti egalesi 1/3. din diferenta se adauga Ia spate pe linin
soldurilor, iar 2/3 din diferenta , in fa~a.

ll'lodele de revere pentru jacheta

In fig. 138 se pot vedea doua tipare de revere pentru jacheta.

Dupa ce s-a format tiparul de baza al jachetei, se contureaz( \-
reverul ~i gulecul dupa modelul ales. \~
,\~
Jaeheta la doi nasturi (fig. 138, a). Dinpunctele 8, Ts ~i 11, 1'-'
, se aplica spredreapta cite ,9 cm (pentru toate masur ile), perpon- ':::'
10' I
dicular pe linia verticala. Punctele 8, 9, 9 ,9 ~i HI se unesc printr-o
linie punctata. Din punctul 7 (inceputuI rascroiturii gttului 1n
\
, I

partea de sus) pe linia rascro itur ii gitului in jos se ap lica .2 ern I I

(pentru toate masurile). Din punctuI 8 se ap lica spre dreaptu ,

I
, I
I
pe linia punctata, 2 cm ~i din punctul obtinut se aplica in jOH I
inca 2 cm (pentru toate masurile). Linia se duce prin punct 10 I
7, 2, 8, 2. Din punctele 9 de pe linia taliei ~i Iinia rotunjimii I
jachetei se ap lica spre stinga cite 2 cm. Din punctul 2 (Iinia tali i) I

se ap lica in sus 10 cm (pentru toate masurils.) Din punctul !} 7j '3 .:

(superior) se ap lica spre stinga 1 cm ~i din punctul 1 se ap 1il'lI I
in sus inca 1 em (pentru toate .masurile). I

Linia reverului se prelungeste din punctul 2 spre punctul I, I

atinge Jinia punctata ~i apoi in continuare trece prin punctolo I

II
10, 2 ~i 2 spre punctul HI'
I
Linia deindoituri'i a reverului se marcheaza in felul urmator: I
din punctul 7 (linia rascroitur ii gitului) se ap lica spre dreapln
3 cm. Punctele 3 ~i 10 se unesc printr-o linie punctata.
,.
I

-""""""===;;;i.._..t2~
Jaeheta la un nasture §i cu guler (fig. 138, b). Din pun 'LillI' H'_9
8 $i HI se ap lica spre dreapta cite 5 cm (perpendicular pe linlll ·a b
vert'icala). Punctele 8, 5,.5, ~i HI se unesc printr-o Iinie punctaj , :t;ig. 1~8. Tipare de revere pentru jachetii:
Din punctuI 7 se ap lica pe linia rascroiturii gltului in jos 2 (III' a - Ja~heta la doi n:tsturi; b - jachetii l<f un nasturc.
Din punctu] 8 se aplica spre dreapta pe linia punctatt2 ern ~, , I I ' ,

se ia din aeest punct in jos 2 cm. PunctuI 2 obtinut '~e Un(l~\111 ' . D.Uil'ii"c'e s-a terminat,. deseparea' elementel'or aj"utatoare 'se , ,
cu punctul '2 (rascro itura gitului). ~ece la conturaraa, gulerului, Punctele 3 si 2 se unesc. Din punctul
se duos .prm punctul 9 0 'linie lungii' de 6~ 7 em,
224
15 - Croitul ~i cusutul in cas;;

225
 Punctele 6, 7 ~i 5 (superior) se unesc apoi intr-o Iinie punctatn . se Imparts in trei par~i egale. Din punctul de diviziune din dreapta,
care se imparte in trei parF egale. Din punetul inferior de divi- perpendicular pe linia punctata, se ap Iica 1 em,
ziune, perpendicular pe linia punctata, se apl ica spre stinga1 crn. Linia de jos a gulerului duce prin punctele 2 ~i 1 spre
Linia gulerului se prelungeste din punetul 6-7 spre punctu ~ 1mnctul C.
1 treeind prin punctul 5 ptna la punetul 2. Din punctul 5 (supe-
rior) se ap lica in jos 3 em. Din punctele T3 ~i HI, perpendicular Guler cu colt drept (fig. 140)
pe linia vert icala, se· ap lica spre dreapta cite 3 cm. Linia feve-
rului se prelungeste din punetul 2 prin punctele 3, 3 ~i 3 spre· Se deseneaza un dreptunghi ABCD, cu laturile orizontale AB
punctul HI' ,,,' ~i CD egale cu 21,5 cm (jumatate din grosimea gitului, conform
Gulerul se contureaza impreuna eu jacheta croindu-se insa masurii , plus 2 em pentru
separat. In afara de gulerul deseris, exista ~i alte modele -de toate masur ile}, reprezen-
gulere pentru jacheta. Se dau mai jos tiparele a doua. model t lnd lungimea gulerului.
mai rasplndite de guler.
19,5 +2 = 21,5 cm ,
GuIer cu colt• ascutit
•
(fig. 139) I
Se deseneaza un dreptunghi ABCD, eu laturile orizontale AB s i laturile verticale AD ~i
si CD egale eu 25,5 cm reprezentind lungimea gulerului (jumatat IIC egale eu 9 em, reprezen-
. din grosimea gitu~ui, cvonform mas':lr~i,. plus 4-5 cm - distant,a t.lnd ldtirnea gulerului (pen- I
t.ru toate masurile). ----- ll.5 ----~ •••
de la mijlocul Ietei pina la punctul initial de montare a gulerului t
plus 2 em pentru colt): Linia de montare. Dm Fig. 140~Tipar de guler cu colt drept.
punctul A se ap lica pe Ii- .
19,5 +4+2= 25,5 cm. Ilia B spre dreapta 7 cm (1/3 din jumatatoa grosimii gitului ,
~form masur ii, plus 0,5 cm pentru toate masur-ilo}:
~i laturile verticale AD si BC egale cu 9 cm, reprezentind latim a
eulerului (pentru toate masurile), (19,5 : 3) + 0,5 = 7 em.
o Linia de montare. Din punctul A pe linia AB se ap lica spr
dreapta 7 em (1/3 din jumatatea grosimii gitului, conform masurii t Din punctul B pe linia BC se ap lica in jos 4 cm. Punctele
plus 0,5 em pentru toat '1 ~i 4 se unesc printr-o linie punctata , care se imparte in doua
A - 7 2- masurile): I din punctul de diviziune in sus, perpendicular pe linia punctata
',- -,~ Lirua B (19,5: 3) +
0,5 = 8 cm. I up lica
, M£"'0
1 cm. Linia de montara se duee prin punctele A, 7 ~i
punetul 4. ,
<1)' ~ Din punctul B, pe Ii Linia eoltului. Din punctul C, se aplioa 2 cm pe linia CD
1 2.s -- -- -.'-
. - j~-------~--=..c=,= •.
nia AB se ap 1ica spre stingn
2 cm. Din punctul 2 se (:(1
(11'1' sttnga. Punctele 2 ~i 4 se unese.

°1
I

~I·----
~C

ZS5,. ~.-----1'1
boara 0 perpendiculari'i ~I
se ap lica pe aceasta 4 ('III,
",ii' l.inia de jos a gulerului. Din punctul D, pe linia AD, se
2 em in sus, Punctele 2 ~i 2 se unesc printr-o linie punctata,
I II'" 1i0 imparte. in trei parti egale ~i din punctul de d iv i-
Punctele 7 ~i 4 se un HI' 111110 din dreapta, perpendicular pe linia punctata, se apl ica in
Fig. 139. Tipar de guler cu colt ascutit , printr-o linie punctata CHI'I' \I Lcm.
se imparte in doua ~i d i I Lin ia de jos a gulerului se duce prin punctele 2 ~i 1 pina
punctul 1 de diviz iune in sus, perpendicular pe linia punctum I'll nctul 2.
se apl ica 1 cm.
Linia de montare se duee prin punctele A, 7, 1 spre punctu I ,f 1fH'1t ('U dona eusaturi (fig. 141)
Linia coltului. Punctele 4 si C se unesc.
'(I deseneaza un dreptunghi ABCD, cu laturile vertieale AD
Linia de fos a gulerulul. Di~ punctul D pe linia AD se apl il'll I t' "gonIc cu 60 cm , adica cu lungimea mineeii conform masuri i
in sus 2 cm. Punctele 2 ~i C se unesc printr-o linie punctata CIII'I I (1lI'ii orizontale AB ~i CD, egale cu 18,7 cm , reprezentind
226
227
 liUimea minecii (1/3 din jumatatea ~gro~iinii bustului , conform
,m&surii, plus 2 em pentru toate masunle): Linia rascroiturii minecii. Din punetuI P se 'apIi~a (pe linia
A·D) in sus 5,2 em (1/4 din adtncimea ras'eroiturii bratului de
50 : 3 + 2 = 18,7 em. Iajacheta): . " . '.
rn~ltimea raseroiturii mineeii. Din
in J' os s~ ap lica 17,5 em, ~i se noteaza
punetuI A, pe Ii,nia D
p~netuI ~P(3(4 d.l?ba t1n-
t 20,7 : 4 = 5,i em.
, . Clmea rascrorturii ra,u- Linia AB se imparte in doua, ~i punotul de diviziune se
I· 18.7 •. ~ Iui de Ia jacheta, plus noteaza eu punetuI 0 care este punetul, eel mai inalt al mineeii.
0' 2 em pentru toate ma- Punetele 5,2 ~i 0 se unese printr-o linie punotata, eare se
-1--' .
A
1
"~B
~.

'.f.'Ot/
.'+
/ /', .'~' 15
"0
'I- 2
surile):
[(20,7 : 4) X 3J +
~mparte apoi in doua, iar punetul de diviziune se unesto eu punetuI
A de asemenea printr-o linie punetata. Aeeasta linie se lrnparte in
trei par~i egale. PunetuI inferior de diviziune se noteaza cu 0 ,
1
/ Din punetul PI (pe linia BC) se aplioa in sus 5,2 em (1/4 din
./
/
+2=17,5em. adtncimea rasel,'oiturii bratului la jacheta}:
5,2 y
20,7 : 4 = 5,2 em .
Din punetuI P se
1
.~
duee spre dreapta 0. Iin i
orizontala ptna Ia m~er-
seetia eu linia BC ~l se
Prin punctul 5,2 se duee 0 Iinie punctata orizontala pe care
~o ap.lica spre dreapta 4 em. Distanta de Ia punetuI B ptna Ia
punctul 5,2 se imparte in doua, ~i punetul de diviziune .se noteaza
9 noteaza punetuI !\. . \'11 O2, Punetele 0 ~i O2 se unese printr-o linie punctata care se,
I

/1 Linia cotului. D1S- rnparte in doua ~i de la punetuI.de diviziune in sus, perpendicular

tanta P D (pe linia AD) I( linia punctata, se ap lica 1,5 em. ,
"
I '
I I se imparte in doua ~i din ~i;inia rascroitur ii mineeii se duee prin punetele 4,5,2; ,0 ,.
,
,
'I punetuI de diviziune so
ap lica in sus 2 em (pen-
J, 1,5, O2 ptna Ia punetul 4.
Linia eusatur]] de la cot. Linia LLI seprelunge~te spre
1

I I tru toate masurile) no- Il'papta eu 4 ern ~i punetul notat cu 4 se unests eu punetul supe-
2~~~~~~~~~~14
Linia tindu-se punetuI L. Din ior 4 de pe linin punetata. Din punetul 4 (superior) se ap licatn
cotutut punctul L s~ ~uee. spn- 1\ !) em. Din punetul D se aplica pe linia CD spre dreapta 15 em
dreapta 0 Iin ie orizon (JurnAtate din grosimea miinii la ineheietura, conform masurii, '
tala .pina Ia intersectin hiM 5 em p.entru toate maeurfle):
eu linia BC ~i se no 10 + 5 = 15 em.
teaza punetul Ll.
Punetele 15 ~i 9 se unese printr-o linie punetata care -se
Parte a de deasupra npnrto apoi in doua ~i din punetul de diviziune, perpendicular
a minecii linin punctata, se aplica spre dreapta 1 em (pentru toate
urile). Linia cusaturii de Ia cot se duee din punetul 4 (capatul
Cusatura din faja. Din f i r&seroiturii mtnecii), 9, 1 spre punetul 15, prelungind
k!¥.::;~zt;===;~f-~c punetele P ~i D (pe Ii C I linin in jos eu 3 em (pentru toate masurile).
3 . nia AD) se aplica SP"II IIIIlia de lungime a minecii (tivului). Linia de lungime a
Fig. 141. Tipar de mtneca eu doua cusaturi. stinga cite 4 em (p(l~1 If oii so duee prin punetele 4 -~i D pina, la punetul 3. '
tru toate masurile), ])111 lilli/it de indoitul'a (curbura) a pal'fii de deasupra a minecii.
unetuI L se ap lica spre stinga 2 em (pentru to~te .masuril. ~ 11In(1tuI L (pe linin LLl) se ap Iioa spre dreapta 2 em (pentru
Lnia cusaturii din fa~a se duee prin punetele 4 ~l 2 spre pun: I sur ils). Linia de curbura a minecii se duee prin punetele
tuI 4 de jos. I ~i in continuara plna Ia intersee~iil- cu liniade ras-
_IILI.1m It rntnecii ..

22B
229
 Partes de dedesubt a minecii JACHETA DREAPTA SAU STRIMTA PE LINIA ~OLDURILOR
Linia cusaturi! din fata. Din punctele P, 2 si D (pe Iinia . Jacheta prezentata in fig. 142 se poate Iuera dreapta sau
de curhura a partii din fa~a a minecii) se ap lica spre dreapta mal strimta in partea de jos, pe linia soldurilor eu umerii lasati.
cite 3 cm. Punctele 3, 3 ~i 3 se unesc. Pentru tiparul de jacheta (masura' 50) 'se iau ur~atoarele masu~i:
Linia cusaturii de la cot. Din punctul 3 (superior) se ap lica - lungimea spatelui ptna la talie 39 em
pe linia PP1 spre dreapta 10,5 em (1/4 din jumatatea grosimii. - lungimea fetei ptna la talie , ,. .. .. 54 em
- lungimea umarului , ,. .. .. 14 em
bustuIui, conform masurii , minus 2 em pentru to ate masur ile}; - [umatats din grosimea gitului .-r , " 195 em
- jurnatate din grosimea bustului ,..... 50' em
(50 : 4) - 2 = 10,5 cm. - jumatats din grosimea solduriloi- .. ,..... 52 em
Din punctul 3 (linia cotului) se aplica spre dreapta 10 cm Construirea tiparului (fig. 143)
(1/4 din jumatatea grosimii bustului , conform masurii , minu . Se deseneaza un dreptunghi ABCD, eu Iaturile vertieale AD
2,5 cm pentru to ate masurile): 1;\1 BC, egale eu 57 em,~.,
roprezent.tnd lungimea -
(50 : 4) - 2,5 = 10 cm. [achetei (l ungimea spa-
f,,.lui ptna la talie eon-
Din punetul 3 situat la capatul cusaturii de la cot a par[.i
I'OI'rU masur-ii , plus
de deasupra a minecii de pe linia de Iungime se apl ica spre stinga
2 cm. Linia cusatur ii de Ia cot' se duce prin punctele 2, 10, 10,5 1K em pentru toate ma-
~i in continuare pina la intersectia cu Iinia punctata eare pornesto HIIl'iIe):
din punctul 5,2. Punctul de intersectie se noteaza cu 03,
Bascroitura pal'tii de dedesubt a minecii.· Distanta de 10.
---L9 + 81 = 57 em.
punctul 3 de pe linia PP1, ptna la punctuI10,5 se imparte in i Iaturile orizontale
trei par~i egale. Punctul de diviziune din stinga se noteaza en t /I §i CD egale eu
04, Linia rascroituri i part.ii de dedesubt a minecii se duce prin 17 ern, oonstituind Ia-
punctele 3 ~i 04 pina la punctul 03' Din punctul 03 se ap lica spr t II 11('U jachetei (juma-
stinga 2 em (pentru toate masur ile). Punctul 2 se uneste cu Iinia 1111 din grosimea bus-
(I

rascroiturii par~ii de dedesubt a minecii (rezerva pentru cazn f I ului , conform masurii ,
str lmtari i eventuale a minecii). !,11If! 7 em pentru toate
o b s e rv a ~ i e. Partea de deasupra a minecii se sustim 111 'mile):
Ia calcat pe linia cusaturii de la cot si se intinde pe linia cusatur i r
din fata. r,o 1- 7 = 57 em:
In' fig. 141 sint prezentate cele doua jumatati ale mlneci i
(partea mare ~ipartea mica). La deeuparea mulajului se va pune Aclincimea ras-
dedesubt 0 a doua coala de hirtie, astfel ca pe prima coala HII rulturi! bratului. Din
se decupeze partea de deasupra, iar pe a doua, partea de dedesuhl 1I11!'!,1I1 A 'se ap lica
a minecii (de prefer at ca partea de deasupra sa fie decupata dill lin ia AD in jos
-foaia a, doua pusa dedesubt in acest scop). . ",7 I'm ~j se notsaza
III II !'I,ll I G (1/3 din ju-
Croitul ~i cusutul 1,,1/011 grosimii bus-
11111, oonform masurii ,
Tiparul se a~aza pe tesatura in asa fel ca firul de lunginu II II ern pentru toate
sa treaca pe Iungimea pieselor principale ale jachetei. La croll lII'i 10) :
se lasa rezerve pen+ru cusaturi, deoarece la formarea t.iparuhu
Fig. 142. Jaeheta dreapta sau strlmta pe linia
nu s-a tinut seama de aceasta. 'I) I 4 = 20,7 em. soldurilor .

230 23J