« Forme fara fond »

1
Mica 6:6-8

Mica 6:6-8 "6 Cu ce voi întâmpina pe Domnul şi cu ce mă voi pleca înaintea

Dumnezeului Cel Prea Înalt? Îl voi întâmpina oare cu arderi de tot, cu viţei de un an?

7 Dar primeşte Domnul oare mii de berbeci, sau zeci de mii de râuri de untdelemn? Să
dau eu pentru fărădelegile mele pe întâiul meu născut, rodul trupului meu pentru
păcatul sufletului meu?

8 ţi s-a arătat, omule, ce este bine, şi ce alta cere Domnul de la tine decât să faci
dreptate, să iubeşti mila, şi să umbli smerit cu Dumnezeul tău?"

In minutele urmatoare as dori sa va invit sa vedem impreuna ce intelege profetul

Mica in special in vs.8 prin “cerintele Domnului”. Cand privim prima data la acest verset
cautand voia lui Dumnezeu descoperim foarte repede urmatoarele indicii: sa faci dreptate,
sa iubesti mila, sa umbli smerit cu Dumnezeu.
Citindu-le prima data suna foarte usor...nu?.....fa dreptate, iubeste mila si umbla
smerit cu Dumnezeu.....

Insa la o studiere mai atenta a profetului care a scris aceste randuri cand intelegem
contextul in care au fost spuse si mai ales impactul pe care la avut in viata evreilor din
timpul sau abia atunci ne dam seama de complexitatea acestor cuvinte.
Pentru a-l intelege pe Mica trebuie sa il asezam in contextul istoriei poporului evreu.
Evreii cu mult timp in urma erau sclavi in Egipt facand caramizi pentru Faraon, atunci cand
Dumnezeu l-a chemat pe Moise din mijlocul tufisului aprins. Dumnezeu l-a trimis pe Moise
la Faraon cu un singur mesaj:”Lasa pe poporul meu sa plece”.Si cunoastem urmarile si
finalul acestei istorii.
Dumnezeu a incheiat un legamant cu poporul evreu care spunea”Eu voi fi Dumnezeul
vostru si voi veti fi poporul Meu”.Dumnezeu se angaja ca sa continuie sa aiba grija de ei.
Dar un legamant presupune implicare a doua parti in el.Ambele parti au si
responsabilitati.Dumnezeu a incheiat un astfel de legamant cu poporul evreu. Cerintele lui
Dumnezeu adresate evreilor la acea data erau urmatoarele:

2
“Deut 6: 5 spune “Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta cu tot sufletul
tau si cu toata puterea ta “.

Lev.19: 18 spune, “Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti”.

Toate acestea sunt niste conditii potrivite pentru construirea unei bune relatii. Pe
langa acestea Dumnezeu a mai adaugat si alte observatii care aveau drept scop pastrarea lui
Israel intr-o buna relatie cu Dumnezeu. Dumnezeu stia ce avea sa se intample in viitor cu
poporul evreu deaceea le-a dat multe avertizari pentru a-i feri de necazurile ce aveau sa se
abata asupra lor daca nu ascultau de Dumnezeu.
Mica a predicat intr-o asemenea perioada cand din punct de vedere politic si
economic toate erau bine dar din punct de vedere spiritual uitasera legamantul lor cu Cel
care-i scapase din robie.

“Recomandand valoarea evlaviei practice, proorocul n-a facut decat sa repete sfatul
dat lui Israel cu secole mai inainte.Prin Moise, cand erau pe punctul de a intra in Tara
Fagaduita cuvantul Domnului fusese: Acum, Israele, ce alta cere de la tine Domnul,
Dumnezeul, tau decat sa te temi de Domnul, Dumnezeul tau , sa umbli in toate caile Lui, sa
iubesti si sa slujesti Domnului, Dumnezeului tau, din toata inima ta si din tot sufletul tau, sa
pazesti poruncile Domnului si legile lui pe care ti le dau astazi ca sa fii fericit Deut.10;12-
13 “ Prof&Regi/244

Preocuparea cea mai mare a lui Mica era fata de oamenii de rand . El simtea
impreuna cu cei de rand saraci si fara casa acuzand in acelasi timp conducatorii poporului
evreu de situatia acestora.Avem multe de invatat din condamnarea conducatorilor
comerciantilor etc din acea perioada de catre Mica.Era o societate in care cel bogat si
puternic isi folosea influenta pentru a exploata pe cei vulnerabili si a creea o si mai mare
prapastie intre cele doua clase.Situatia economica a celor saraci era si mai mult ingreunata
din cauza programelor de fortificare a cetatilor spre a face fata imperiilor care roiau in
jur.Banii necesari inarmarii trebuiau sa vina de undeva si saracii erau cei care plateau pentru
asa ceva.
Mica condamna liderii poporului pentru nedreptate contra celor saraci si
complacerea in a lua in continuare de la cei saraci desi nu aveau nimic.Cand Mica a venit in
fata lor cu solia de mustrare de la Dumnezeu raspunsul lor a fost urmatorul : Mica 3 : 1-

3
4,11u.p.

Revenind la versetul nostru...... ce inseamna cuvantul “dreptate” in acest context?

Dreptate. Ebr. Mishpat.......a face mishpat înseamnã ca cineva sã-si ordoneze viata dupã
„judecãtile” lui Dumnezeu. In gandirea V.T. a face bine insemna rezolvarea nevoilor de
baza ale oamenilor avand o puternica latura sociala. Practicarea dreptatii fie din partea lui
Dumnezeu fie din partea oamenilor ar fi insemnat rezolvarea inegalitatilor intr-o societate
puternic divizata. Legamantul lui Dumnezeu cu Israel cerea ca niciodata sa nu trateze pe
altii asa cum fusesera tratati ei in Egipt.
A face dreptate implica responsabilitati sociale si personale. In Biblie cele mai
asociate cuvinte cu termenul “dreptate” sunt: vaduva, orfan, sarac, infometat etc In
perioada domniei lui Ahaz timp in care Mica a predicat printre evrei, dreptatea fusese de
mult uitata. Asa cum mentioneaza si cartea profetului 2;1-2.

Uitasera cu desavarsire pe Dumnezeu si legamantul Lui cu ei. Sunt multe exemple si

prin cartile profetilor Isaia sau Ieremia etc unde se vorbeste de uitarea dreptatii in poporul
evreu. Uitasera cu desavarsire de unde venisera, ca fusesera si ei la randul lor robi, iar acum
asupreau pe cei saraci si singurul lor scop era acela de a stoarce si mai mult de la sarac, fara
sa se teama de faptul ca Dumnezeu vedea totul. Dar in acelasi timp se credeau foarte
religiosi.-comenteaza putin

Ce inseamna « sa iubesti mila » in contextul mesajului lui Mica?

Aici se afla cuvantul ebraic “hesed” care are multe semnificatii greu se sintetizat intr-
un singur cuvant: “mila”, "credinciosia legamantului" "compasiune" " dragoste loiala"
"devotiune" etc sunt multe aspecte care incearca sa aduca in prim plan semnificatiile
acestui cuvant.Deseori a fost folosit sa descrie actiunile lui Dumnezeu de-a lungul istoriei
cu privire la poporul Sau.

Cuvantul este deasemenea folosit deseori si in legatura cu poporul in contextul

aceluiasi legamant, unde se asteapta de la oameni acelasi raspuns fata de Dumnezeu,
raspuns care sa contina o loialitate sincera si o dragoste care sa reflecte aceiasi dragoste
divina revarsata asupra oamenilor.
"Hesed," reprezinta deci relationarea.Nu acea relationare usoara ci aceea care este
rezultatul unei activitati reciproce.A iubi in sensul acestui cuvant inseamna a fi devotat nu

4
doar lui Dumnezeu ci si o devotiune in cadrul comunitatii crestine, care sa reprezinta
adevaratul popor al lui Dumnezeu. A iubi in acest sens inseamna a fi devotat unei vieti
guvernata de principiile respectului reciproc si ajutorarii.

In al treilea rand ce inseamna sa umbli smerit cu Dumnezeu? Când oamenii umblã

cu Dumnezeu (vezi Geneza 5,22; 6,9) îsi ordoneazã viata în armonie cu vointa divinã.

Ce a vrut sa spun Mica prin aceasta expresie? « A umbla pe cale...... » este o

metafora des folosita pentru descrierea trairii unei anumite vieti. A umbla smerit cu
Dumnezeu este o chemare la a face mult mai mult decat a veni inaintea Domnului cu daruri
sau a veni la Templu in fiecare sabat cum faceau iudeii pee vremea lui Mica, incercand sa
cumpere favoarea Domnului.

Acelasi lucru il faceau si evreii de pe vremea lui Mica....si stim care era raspunsul lui
Dumnezeu la acele lucruri. “A umbla smerit cu Dumnezeu” reprezinta a trai viata noastra
impreuna cu Dumnezeu in toate aspectele vietii noastre. Acest lucru implica o sensibilitate
din partea noastra la adresa cuvantului lui Dumnezeu. Inseamna a permite inimilor noastre
sa fie strapunse de dragostea Domnului. “A umbla smerit cu Dumnezeu” este o dorinta
adanca de a vedea lumea prin ochii lui Dumnezeu , de a lucra in lume asa cum lucreaza si
Dumnezeu.

Atunci cand aceasta a treia cerinta a lui Dumnezeu este asezata langa primele doua,
umblarea cu Dumnezeu devine sinonima cu a avea o inima deschisa fata de dreptate, mila
si compasiune fata de tot ce este in jurul tau.Cei trei termeni nu pot fi separati, pentru ca
umblarea smerit inaintea Domnului, trairea vietii sub ocrotirea lui Dumnezeu si in relatie
cu El vor avea drept rezultat si dreptate si iubire.
Dumnezeul care a scos pe evrei din Egipt in Tara Fagaduintei cere de la aceia pe care
El i-a binecuvantat asa de mult sa faca acelasi lucru si ei fata de altii. A umbla cu
Dumnezeu inseamna a trai o viata plina de dragoste pentru altii in mod special fata de
aceia pe care Isus i-a numit “cei mai mici”.

Atunci cand vom intelege acest mesaj al profetului Mica ne vom da seama ca toate
invataturile Domnului Isus nu au fost niste lucruri noi aduce in lume ci Domnul Isus a
continuat linia pe care tot el o trasase cu secole mai inainte prin profetii chemati de El ca de
exemplu Mica. Asemeni profetilor din vechime Domnul Isus s-a asezat in linia lor chemand
5
poporul Sau din toate timpurile la “a umbla smerit inaintea Domnului”.

Scopul adevãratei religii este dezvoltarea caracterului. Ceremonia exterioarã are

vreo valoare doar în mãsura în care contribuie la o astfel de dezvoltare. Dar întrucât adesea
este mai lesne de adus o slujire exterioarã decât de a schimba înclinatiile rele ale inimii,
oamenii au fost întotdeauna mai dispusi sã aducã o închinare exterioarã decât sã-si cultive
trãsãturile sufletesti. Asa se petreceau lucrurile cu cãrturarii si fariseii pe care i-a mustrat
Isus. Ei se fereau cu scrupulozitate de orice gresealã în ce priveste zeciuiala, dar treceau cu
vederea „cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila si credinciosia” (Matei
23,23).
Cărturarii înşişi făcuseră un aranjament elaborat şi artificial al legilor iudaismului,
catalogându-le ca fiind de mai mare sau mai mica importanta. În ce priveşte comentariul lui
Isus asupra problemei că unele porunci sunt de mai mare importanţă decât altele. Cărturarii
şi Fariseii dădeau o mare însemnătate rânduielilor făcute de oameni şi formelor exterioare
ale ţinerii Legii dar uitau aproape cu totul adevăratul spirit al Legii însăşi – iubirea faţă de
Dumnezeu şi faţă de semeni. Predica de pe munte, Isus căutase sa restatornicească spiritul
în locul ţinerii literei Legii de către oameni.
Dumnezeu nu a impus sistemul ceremonial iudaic, deoarece, în sine, el reprezenta
idealul Sãu religios de viatã. În ele însele, vechile sacrificii nu aveau nici o valoare .
Domnului nu-i plac numai lucrurile exterioare. Ceea ce cere Domnul de la om este „sã fii
drept, sã iubesti milostivirea si cu smerenie sã umbli înaintea Domnului Dumnezeului tãu”.
Supunerea a fost întotdeauna „mai bunã decât jertfa”. Comentariul Biblic AZS (suport
CD)

Dumnezeul caruia Isus ii spunea “Ava”-Tata are aceleasi asteptari de la noi asa cum
avea si de la poporul evreu pe timpul lui Mica.Ca si crestini noi am primit plinatatea iubirii
lui Dumnezeu, si noi am fost eliberati din robia pacatului din robia a tot ceea ce ne tinea
legati de pacat.
Daca Mica ar trai in zilele noastre ne-ar intreba daca am uitat legamantul nostru cu
Dumnezeu. El ne-ar spune: “A-ti fost eliberati din robia pacatului, va bucurati de o viata
plina de libertate dar a-ti uitat pe Dumnezeu. Nu mai facetri acele parti din legamantul
vostru cu Dumnezeu care face ca relatia voastra cu Tatal Ceresc sa creasca”.
6
 Asemeni evreilor vremii lui Mica poate spunem: Doamne merg la biserica in fiecare
Sabat, dau zecimea din tot ceea ce castig, predic, cant, ma rog etc.....ce altceva trebuie sa
mai fac? Si sunt sigur ca Mica ne-ar spune: “ Conteaza unde te afli in ziua de Sabat.....dar la
fel de mult sau poate mai mult conteaza ceea ce faci in cursul saptamanii, daca umbli smerit
cu Dumnezeu de Luni pana Vineri sau nu...”.

Ce trebuie sa facem noi pentru a umbla smeriti cu Dumnezeu? Trebuie sa veghem in

viata noastra pentru a vedea daca planurile teoretice ale vietii noastre se regasesc si in
planurile practice ale vietii noastre. Trebuie sa cautam sa umblam si sa actionam in jurul
noastru asa cum ar fi facut si Domnul Isus daca ar fi fost prezent in diferite situatii.
Chiar Domnul Isus ne-a dat o asemenea porunca: Ioan 13:34-35

Greseala pe care cei de pe vremea lui Mica o faceau si care era repetata cateva secole
mai tarziu de catre Farisei si conducatorii din timpul Domnului Hristos era aceea de a pune
mai presus formele exterioare ale religiei in detrimentul unui spirit smerit si umil inaintea
Domnului.Cel mai bun sfat care si noi astazi il putem primi este cel dat de Domnul Hristos.
“pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute.”

Noi in calitate de popor al lui Dumnezeu am primit toate aceste invataturi si

experiente ale celor care au trait in vechime pentru a ne fi de invatatura in a nu mai cadea in
aaceleasi greseli ca si ei.Suntem in pericolul de a accentua pana la extrem formele
exterioare ale inchinarii, punand accentul pe aceleasi lucruri ca si iudeii de pe vremea lui
Mica atunci cand formele religiei erau perfecte dar inima era nepocaita si se mirau foarte
mult cand erau mustrati de catre profet crezand ca doar a indeplini niste forme le asigura
calitatea de copii ai lui Dumnezeu.

Exista in Literatura romana un concept literar sub numele de “forme fara fond”. Desi
este un concept laic, cred ca avem multe de invatat de aici.De multe ori suntem in pericolul
de a ridica pana la extrem formele exterioare si tot ceea ce tine de ele in detrimentul
pocaintei inimii noastre.In aceasta seara prin experienta lui Mica si a Domnului Hristos si
din greselile fariseilor invatam ca inaintea Domnului conteaza mult si felul in care aducem
inchinarea Lui, adica formele inchinarii dar mult mult mai mult conteaza inima noastra,
devotiunea noastra, etc. Pe acestea sa punem accentul pentru ca inima noastra sa fie primita
inaintea Domnului.

7
In incheiere as dori sa mai citim inca o data versetul care a stat la baza meditatiei noastre
din aceasta seara.