INTRODUCERE

Domeniul sanitar din Romania este mai bolnav decat pacientii care vin sa se trateze.
Acest lucru este extreme de ingrijorator atat pentru cetatenii de rand cat si pentru clasa politica.
Am ales aceasta tema de licenta din cauza ingrijorarii intalnite in cazul acestui domeniu, cat si
din urmatoarele motive:

 Am dorit prin intermediul prezentei lucrari de licenta sa dovedesc ca am acumulat

suficiente cunostinte de pe bancile facultatii astfel incat sa fac analiza oricarui
domeniu de interes din tara noastra, cat si din strainatate.

 Ingrijorat de situatia spitalelor din Romania, am constientizat ca este importanta o

analiza amanuntita a domeniului spitalelor din Romania si propunerea unor
modalitati de imbunatatire

 Indiferent de domeniu, trebuie sa realizam o analiza S.W.O.T pentru a evidentia

puntele forte, vulnerabilitatile, oportunitatile si amenintarile necesare dezvoltarii
celor mai bune cai de actiune.

Desi mai sus am propus o serie de obiective principale, care reprezinta si principalele
motive ale alegerii temei, mi-am propus o serie de obiective secundare care doresc surprinderea
elementelor de baza ale lucrarii prezente:

 Realizarea unei analize S.W.O.T

 Propunerea unor elemente de imbunatatire in cadrul spitalelor pentru a le dezvolta

si pentru a deveni un mediu competitive

1
 CAPITOLUL I
SISTEMUL SANITAR DIN ROMANIA
IN CIFRE

1.1 Sistemul de sanatate din Romania

Sistemul romanesc sanitar este unul din domeniile cele mai importante care, din pacate, a
ramas in urma dezvoltarii de ansamblu a economiei. Simtim acest lucru fiecare din noi, atat cand
vine vorba de calitatea de pacient, de medic sau asistent, care aleg sa paraseasca tara si sa
emigreze in vestul Europei.
Sanatatea, desi pare o gluma in Romania, este un serviciu public, ce necesita un grad
mare al responsabilitatii atat din partea organelor statului cat si din partea personalului.
Rezultatele sistemului sanitar actual sunt evideniate prin intermediul Institutului National
de Statistica unde, prin intermediul a 80 de euro/locuitor, figuram pe un rusinos ultim loc in ceea
ce priveste consumul de medicamente si pe primul loc in ceea ce priveste mortalitatea.
Desi accesul pentru educatie si servicii de sanatate este considerat in Romania un drept
fundamental pe care orice individ il are, sanatatea pare un nou segment al problemelor care tind
sa se globalizeze. Nu doar cetatenii Romaniei se confrunta cu greutatile domeniului ci toate tarile
lumii.
Sistemul romanesc al asistentei medicale este detinut de catre stat si contine o retea de
policlinici, spitale si institutii medicale ale Ministerului sanatatii.
Cand discutam despre sistemul de sanatate din Romania, putem afirma cu sinceritate si
parere de rau comparand cu tarile Europei, ca este sarac si accesul este limitat in zonele rurale.
Desi este un domeniu sarac in Romania desi este important, in 2001 s-au efectuat niste cheltuieli
care au fost egale cu 6% din Produsul Intern Brut.
In 2005 am putut observa problemele din sistemul medical si anume 1,9 medici si 7,7
paturi pentru 1000 de persoane. Sistemul de sanatate este finantat de catre Comisia Nationala ce
cuprinde fondul de asigurari sociale din domeniul sanitar, unde atat angajatii si angajatorii fac
contributii obligatorii. Cand discutam de asigurarile private din domeniul sanitar, putem afirma
ca acestea se dezvolta incet.
O problema deosebit de mare este mita pentru a obtine un tratament mai bun, “bacsisul”
pentru asistenta care are grija de pacient este ne-oficial si obligatoriu. Cele mai frecvent intalnite
boli din sistemul medical romanesc sunt cele cardiovasculare, cele datorate unor virusi, cancer.
Tuberculoza s hepatita virala sunt mult mai intalnite in Romania decat in alte tari din Europa.

2
1.2Indicatorii din domeniul sanatatii din Romania si international

In anii ’90 intalnim o rautatire a acestor indicatori de sanatate care, ulterior au cunoscut o
imbunatatire semnificativa. Chiar daca s-au imbunatatit vizibil, Romania condinua sa fie cu mult
in spatele tarilor din regiune.
Anumiti indicatori de sanatate precum SDR 1 au cunoscut o deteriorare in anul ’95 iar
altii au inceput sa creasca sis a fie mult mai buni. Mortalitatea maternal si cea de natura infantile,
in prezent, sunt la cel mai scazut nivel din 1970. Rata de mortalitate infantile se situeaza acum
sub media tarilor care au nivel asemanator, dar mortalitatea maternal este, in continuare, peste
medie.
In continuare doresc sa prezint principalii indicatori din domeniul sanatatii, realizati pe 6
ani, incepand cu 2011, pana in 2017, pentru a intelege cum au evoluat acesti indicatori.

Sursa: Who HFADB & MSP statistics

Tot cand vine vorba despre indicatori, putem observa anumite diferente regionale care nu
sunt prea bune. Conform indicatorului de mortalitate infantile, la nivelul judetelor observam
valoarea 9 pentru Bucuresti si 25 in Ialomita de decese inregistrate la 1000 de prunci vii. Acest
lucru se explica prin diferente socioeconomic regionale si reflecta diferente foarte mari in
repartitia totalitatii resurselor publice in domeniul sanatatii.
Un alt lucru de luat in calcul si care persista de la an la an, sunt bolile transmisibile. Boli
precum TBC au scazut constant de la 26566 la 22860, dar in continuare este destul de ridicat
pentru nivelul acestui indicator in Europa.
La capitolul indicatorilor nesatisfacatori putem aduce in discutie lipsa de accent care se
pune pe masurile preventive. Au fost inregistrate progrese in ceea ce inseamna atat controlul cat
si prevenirea bolilor cardiovasculare. Mai mult decat atat, rata ce reprezinta mortalitatea materna
si infantile din regiune se datoreaza, in primul rand, factorilor socioeconomic.

1
Speranta la viata a barbatilor – n.a.

3
 In continuare voi expune doua grafice pentru a vedea incidenta bolilor cardiovasculare si
cea a hepatitei raportate la 100.000 de locuitori in tarile din Europa.
 Bolile cardiovasculare din tarile din Europa

Sursa: Centrul de calcul si statistica sanitara

 Cazuri de hepatita din tarile din Europa

Sursa: Centrul de calcul si statistica sanitara

4
1.3 Casa nationala de asigurari
Casa nationala de asigurari, denumita si CNAS reprezinta o institutie de natura publica
din Romania, de interes national si autonoma, cu personalitate juridical, ce are ca principal obiect
de activitate sa reprezinte asigurarea functionarii unitare sis a coordoneze sistemul de asigrari
sociale de sanatate din tara.
Sistemul acesta al asigrarilor sociale sanitare reprezinta unul din principalele sisteme de
finantare pentru promovarea si ocrotirea populatiei care are drept scop oferirea unor pachete de
servicii de vaza care cuprunde servicii medicale, medicamente, materiale sanitare, ingrijire a
sanatatii si dispositive medicale.
In subordinea CNAS sunt casele judetene pentru asigurarea sanatatii, denumte CJAS,
Casele de asigurari a ministerului de transporturi, al apararii si sigurantei nationale, a autoritatii
judecatoresti si a constructiilor si turismului. Din 2011 CNAS a trecut sub coordonarea
nemijlocita a Ministerului Sanatatii.

5
 CAPITOLUL II
DESPRE SISTEMUL SANITAR IN ROMANIA

2.1 Istoria Spitalelor Romanesti

Spitalele Romaniei si-au inceput istoria prin anul 1703 cu Spitalul Coltea din Capitala
Romaniei, care a fost construit de Mihai Cantacuzino si este compus din 4 cladiri, fiecare cu cate
30 de paturi, trei capele, o biserica, o scoala de medicina si una a profesorilor “de case”.
Acest spital este urmat de spitalul Pantelimon care a fost construit in anul 1733 de catre
Grigore II Ghica. Suprafata acestui spital cuprinde 400.000 de metrii patrati si a avut in inventor
o cladire pentru persoane cu handicap si o cladire pentru persoanele cu boli infectioase.
Un alt spital important este Sfantul Spiridon, spital din Iasi care a aparut in anul 1755 si
era considerat cel mai mare spital al Moldovei. In prezent, acest spital este al doilea ca marime
din Romania.
Spitalul Filantropia, un spital care in prezent nu mai exista, a avut o capacitate de nu mai
putin de 70 de paturi si a fost construit in 1812, pe timpul ocupatiei de natura ruseasca. Incepand
cu anul 1830, sistemul sanitar Romanesc a fost centralizat sub denumirea de Spitalele Civile
Eforia. Parca pastrand traditia, accesul pentru persoanele sarace sau dezavantajate la sistemul
sanitar romanesc a fost liber.

2.2 Lista spitalelor din Romania

Pentru a analiza numarul spitalelor, am propus ralizarea unui tabel realizat pe regiuni,
care sa arate numarul total al spitalelor. Tabelul este:
Judet Numar de spitale
Cluj 6
Constanta 2
Dolj 7
Gorj 1
Iasi 1
Maramures 1
Mures 1
Olt 5
Suceava 1
Timisoara 1
Tulcea 1
Vaslui 1
Spitale de psihiatrie 12
TOTAL 40
Sursa: Institutul National de Statistica

6
 Conform acestui tabel, in Romania exista 40 de spitale ( daca nu punem in discutie
spitalele private sip e cele din Bucuresti). Acest lucru afecteaza grav sistemul sanitar deoarece
multitudinea de pacienti se inghesuie intr-un numar foarte mic de spitale.
Observam, de la an la an, o crestere a pacientilor care nu este insotit de o crestere a
numarului de spitale iar acest lucru ne indica un sistem de sanatate bolnav.

2.3 Infrastructura de sanatate din Romania

In prezent, in Romania, lucreaza 50.000 de medici conform institutului national de

statistica, cu un venit pe medic resident de 170 pana la 340 de euro pe luna salariu la stat, in timp
ce un medic cu experienta in domeniu poate ajunge si la suma de 3000 de euro lunar.
Conform unei analize realizata de Ziarul Financiar, in Romania, in anul 2010 existau 425
de spitale, majoritatea private. In prezent doar 4,1 milioane de romani mai platesc contrivutia la
sistemul sanitar in timp ce foarte multi, 11,6 milioane sunt scutiti de plata aceasta din diverse
motive. In total, de sistemul de sanatate beneficiaza nu mai putin de 16,7 milioane de cetateni.
Planul guvernului din 2010 si pana in prezent este sa inchida spitalele, acestia avand in
plan nu mai putin de 200 de spitale din 450 existente, iar personalul medical sa fie redistribuit,
conform discutiilor purtate cu Fondul Monetar International.
Mai mult decat atat, spitalele sunt clasificate in patru categorii: boli acute, boli cornice,
ingrijiri sociale si vastnice. Ulterior negocierilor de inchidere a spitalelor apare si obligatia de a
reduce din personal cu 9200 de medici. In anul 2011 se pune in aplicare planul guvernului iar 94
de spitale sunt inchise.

2.4 Organigrama unei entitati spitalicesti din Romania

Organigrama reprezinta documentul cel mai important din interiorul unei entitati
economice deoarece ne arata component acesteia, departamentele ce se regasesc in cadrul ei si
relatiile dintre acestea precum si raporturile dintre departamente. In continuare, ca titlu de
prezentare, am propus organigrama unei entitati spitalicesti.

7
 Sursa: Ogranigrama Spital Clinic de urgenta Timisoara

Intalnim un stil de conducere dual, cu manager si consiliu de administratie. Aceste

structure sunt superioare celor trei directori: Director medical, Director de ingrijire si Directorul
Financiar-Contabil precum si serviciilor din interior.

8
 CAPITOLUL 3
STUDIUL PRIVIND SITUAȚIA ȘI CONDIȚIILE SPITALELOR DIN
ROMÂNIA DIN PUNCTUL DE VEDERE AL PACIENȚILOR
3.1 Analiza SWOT a spitalelor din România
La fel ca și entitățile economice, și pentru spitalele din România se poate realiza o analiză
SWOT pentru a identifica care sunt punctele tari ale acestora, punctele slabe, și tot odată care
sunt oportunitățile și amenințările care le așteaptă.

În această situație, trebuie să fie realizată o analiză diagnostic a acestor spitale pentru a
vedea cu exactitate ce măsuri de perfecționare trebuie a fi implementate. Specialiștii definesc
analiza diagnostic ca „reprezentând instrumentul managerial destinat să asigure evaluarea unui
organism economic, în vederea identificării și rezolvării problemelor apărute în urma
examinării acesteia.”(Cândea et Farcaş, 1998, p.33).
În cadrul spitalelor din România am identificat următoarele puncte forte:
 Medici bine pregătiți. Este necesar ca personalul aflat în spitale să dețină pregătire
superioară, gata pentru a face față oricărei situații care poate apărea. Fie că este vorba
despre o banală răceală sau o operație de apendicită, fie că vorbim de o operație mai
complexă medicii trebuie să cunoască care este procedura pentru efectuarea acestor
operații;
 Secții de ATI în majoritatea spitalelor. Datorită numărului mare de intervenții
chirurgicale, majoritatea spitalelor au secție de ATI. Este impetuos necesar existența
acestora secții de ATI ( anestezie și terapie intensivă), deoarece orice operație necesită
anestezie și în cadrul unor complicații majore de internare în secția de terapie intensivă;
 Diversitatea operațiilor care se pot efectua în cadrul acestora. Așa cum am mai
menționat, în cadrul spitalelor se pot efectua următoarele tipuri de operații: apendicită,
tumori, coloană, etc,. Pe lângă acestea există numeroase alte tipuri de operații care se pot
efectua în spitalele din România;
 Costuri scăzute comparativ cu spitalele private. Este cunoscut faptul că spitalele de stat
din România au prețuri mai scăzute pentru operații și tratamente comparativ cu spitalele
private unde prețul poate să depășească 2.000 de euro.
 Existența laboratoarelor de analize. Acesta este cel mai important punct forte al
spitalelor din România, deoarece rezultatele analizelor ajung mult mai repede pentru
pacienții care necesită o intervenție chirurgicală imediată. Pe lângă acest aspect, costurile
sunt mult mai reduse față de un laborator privat de analize.
Punctele slabe ale spitalelor din România sunt:
 Aparatură veche în multe spitale. De foarte mult timp, nu s-au mai făcut investiții
masive în spitale pentru a îmbunătății aparatura de care medicii au atâta nevoie. Din
totalitatea spitalelor pe care România le are, doar câteva au reușit să achiziționeze
aparatură performantă care să vină în sprijinul pacientului. În multe spitale, recent
renovate, aparatura nouă nu poate fi folosită din diverse motive;

9
 Lipsa igienei în majoritatea spitalelor. Este cunoscut faptul că mulți pacienți au murit în
spitale din caza lipse de igienă sau insuficiența acesteia. Cel mai cunoscut caz este cu
persoanele care au ars în incendiul de la Colectiv, iar situația precară din spitale le-a
cauzat decesul;
 Costuri ridicate cu hrana celor spitalizați. Majoritatea spitalelor apelează la firme de
catering pentru a le furniza pacienților hrana zilnică. Acest aspect se reflectă semnificativ
în cheltuielile spitalului. O cantină proprie ar ajuta semnificativ pentru diminuarea acestor
cheltuieli;
 Mobilier vechi în majoritatea spitalelor. Din reportajele pe care cu toții le-am văzut la
televizor și din vizitele pe care le-am realizat prin spitalele din România, am sesizat că
mobilierul pacienților este foarte vechi. Acest lucru nu este tocmai unul favorabil, căci
condițiile nu sunt tocmai adecvate;
 Medici bătrâni. Pentru că salariile medicilor din țară este semnificativ mai mic decât cele
ale medicilor din alte țări, majoritatea medicilor tineri, fie ei rezidenți sau la început de
carieră, au preferat să se ducă în spitalele din Europa pentru a profesa. Acest lucru a făcut
ca actualii medici din spitale să fie cei mai bătrâni care și-au trăit viața în spitalele
românești.
Oportunitățile spitalelor românești sunt urătoarele:
 Primirea de fonduri europene nerambursabile pentru efectuarea de îmbunătățiri în
cadrul spitalelor. Această oportunitate este necesară pentru reabilitarea spitalelor care nu
au mai avut parte de îmbunătățiri în ultima perioadă. Cu acești bani se pot achiziționa și
aparatură performantă pentru spitalele în care acestea lipsesc cu desăvârșire;
 Primirea de sponsorizări din partea entităților din România. Orice mică sponsorizare,
fie că este vorba de produse sau de bani, această oportunitate este esențială pentru
reducerea cheltuielilor spitalelor și pentru investirea acestora în salariile medicilor tineri.
De exemplu o firmă care are produse de curățenie poate încheia un parteneriat cu spitalul
pentru a le furniza produsele de igienă necesare, iar spitalul să le ofere gratuități
angajaților din cadrul entității;
 Primirea de sprijin din partea ONG-urilor. Orice mic ajutor din partea ONG-urilor este
esențială pentru spitalele din țara noastră. Fie că realizează strângeri de fonduri pentru
bolnavi sau încearcă să realizeze piese de teatru pentru ei, ajutorul acestora le poate aduce
alinare celor care sunt internați în spitalele românești;
 Parteneriate cu spitalele de la nivel internațional. Pentru a-și îmbunătății serviciile pe
care le oferă pacienților, spitalele românești pot beneficia de parteneriate cu spitalele de
la nivel internațional.

Amenințările spitalelor românești sunt următoarele:

 Spitalele private. Condițiile din spitalele private sunt net superioare celor din spitalele de
stat. De aceea, chiar dacă nivelul costurilor sunt mai ridicate, pacienții pot prefera
serviciile spitalelor private față de cele ale unui spital de stat;

10
  Închiderea acestora din lipsa fondurilor. După cum se poate vedea, multe din spitalele
românești ajuns în paragină din cauza lipsei de fonduri pentru modernizarea acestora;
 Războaiele și cutremurele. Apariția unui război prin atacuri aeriene poate să pună în
pericol multe spitale din România și nu numai atât. Chiar și cutremurele pot afecta
structura de rezistență a acestor spitale sau chiar pot să cadă la un eventual cutremur din
cauza lipsei de modernizare a acestora.
3.2 Scopul și obiectivul/obiectivele cercetării
Studiul de față are ca scop identificarea situației și condițiilor din spitalele românești din
punct de vedere al pacienților care au fost tratați în spitalele de stat. Fie că au avut parte de
intervenții chirurgicale simple sau mai complicate, pacienții au trebuit să răspundă la o serie de
întrebări bine stabilite.
Obiectivele pe care cercetarea privind situația și condițiile din spitalele românești sunt
obiective de tip SMART.
Pentru efectuarea acestei cercetări, am pornit de la o serie de întrebări care să mă ajute în
procesul de identificare a situației și condițiile din spitalele românești. Întrebările sunt
următoarele:
a) Care este gradul de satisfacție privind condițiile de care au beneficiat pacienții pe
perioada spitalizării într-un spital de stat?;
b) Cât de potrivite au fost condițiile oferite de personalul spitalului pe perioada
spitalizării?;
c) Cât de performante au fost aparaturile folosite pe timpul intervenției și pe timpul
spitalizării?;
d) Care credeți că ar putea fi soluțiile pentru îmbunătățirea actualelor situații din cadrul
spitalelor din România?;
e) Aplicarea acestora va conduce la o îmbunătățire a situației și condițiilor existente în
cadrul spitalelor din țara noastră?

Având aceste întrebări ca punct de pornire în efectuarea cercetării, am realizat o serie de

obiective specifice necesare pentru a obține cele mai bune rezultate. Aceste obiective sunt
următoarele:
 Identificarea actualelor condiții pe care spitalele le oferă (Q5);
 Stabilirea nevoilor pe care pacienții le au (Q6);
 Găsirea factorilor care-i nemulțumesc pe pacienți (Q7);
 Identificare gradului de implicare a personalului din cadrul spitalului (Q8);
 Identificarea îmbunătățirilor pe care spitalele le-ar putea introduce (Q9-Q10);
 Stabilirea factorilor care ar contribui la aceste îmbunătățiri (Q11);
 Constatarea principalelor condiții esențiale pentru pacienții spitalelor din România (Q12);
 Identificarea noilor condiții care trebuie să fie implementate (Q13).

Plecând de la aceste obiective, în cadrul întrebărilor regăsite în chestionar se vor identifica

întrebări care să răspundă la identificarea obiectivelor pe care le-am formulat. Răspunsurile
participanților vor fi necesare pentru realizarea unui raport din care să se identifice care sunt
principalele condiții care trebuie introduse pentru ca pacientul să se simtă confortabil.

11
3.3 Metodologia din cadrul cercetării
Înainte de realizarea cercetării, trebuie să avem în vedere termenul de metodologie și ce
se înțelege prin intermediul acestuia. Prin metodologie se poate înțelege o însumare a
cunoștințelor, metodelor, procedurilor și tehnicilor utilizate pentru efectuarea unei cercetări
indiferent de domeniu.
În cadrul unei cercetări, metoda sau metodele regăsite trebuie să aibă un traseu stabilit
necesar pentru îndeplinirea scopului pe care cercetătorul și le-a fixat. Acest metode pot avea un
caracter informativ, interpretativ sau instrumental în funcție de principiile sau concepțiile pe care
cercetătorul le are.
„Metodele, după funcția pe care o îndeplinesc, pot fi:
 de proiectare a cercetării (eșantionarea);
 de recoltare a datelor (chestionar, interviu, etc.);
 de analiză și interpretare a rezultatelor (analiza factorială, comparația,
etc.,).”(https://www.academia.edu/12131549/METODE_%C5%9EI_TEHNICI_DE_CE
RCETARE , accesat la data de 15.05.2018)

Pentru a efectua cercetarea, este impetuos necesar să se cunoască încă de la început ce tip de
abordare va fi luată în calcul. Fie că vorbim de o abordare calitativă sau una cantitativă,
cercetătorul trebuie să abordeze una dintre cele două. Pentru a vedea cu exactitate care este cea
mai potrivită, în figura următoare se pot vedea componentele fiecăreia:
Figura nr.1

Sursa:Metodologia cercetării - Noțiuni de cercetare cantitativă2

2
http://www.apio.ro/upload/mc11_cerc_calit_12.pdf accesat la data de 15.05.2018

12
 Pe lângă alegerea tipului de abordare, cercetătorul mai are de urmat o serie de etape bine
stabilite. În acest sens, A. Giddens a formulat o serie de etape pe care cercetătorul trebuie să le
urmeze pentru a obține rezultatele dorite. Aceste etape sunt:
 „definirea problemei: alegerea unei teme de cercetare;
 revizuirea dovezilor sau trecerea în revistă a bibliografiei;
 clasificarea problemei prin formularea ipotezei;
 selectarea planului de cercetare prin alegerea metodei sau metodelor;
 efectuarea cercetării: strângerea și înregistrarea datelor;
 interpretarea rezultatelor după prelucrarea datelor;
 raportarea descoperirilor prin redactarea raportului de
cercetare.”(https://www.academia.edu/12131549/METODE_%C5%9EI_TEHNICI_DE_
CERCETARE , accesat la data de 15.05.2018)

Totuși, înainte de a realiza cercetarea, este necesar identificarea instrumentului care va fi

necesar în obținerea rezultatelor. Instrumentul cel mai des utilizat este chestionarul, care și în
cercetarea de față va fi prezent.
Chestionarul utilizat în cadrul cercetării este împărțit pe trei părți, astfel:
 o parte introductivă în care se vor sublinia obiectivele și scopul pe care cercetarea îl are
pentru ca cei care participă să îl cunoască;
 o parte în care se vor regăsi principalele instrucțiuni care se referă la modul și timpul
necesar pentru a răspunde la întrebările chestionarului;
 o parte în care se vor identifica întrebările la care subiecții vor trebui să ofere cele mai
sincere răspunsuri.
3.4 Instrumentarul utilizat în diagnosticarea din cadrul cercetării
Pentru a putea identifica cu ușurință care este situația și condițiile existente în spitalele
românești, cei chestionați a trebuit să ofere răspunsuri la o serie de întrebări bine stabilite după
anumite criterii.
„În cadrul chestionarului din cercetarea lucrării de licență au fost utilizate următoarele
tipuri de întrebări:
a) întrebări deschise – persoanele investigate pot răspunde cum doresc la aceste tipuri de
întrebări;
b) întrebări închise – răspunsul pe care îl poate da subiectul este cel indicat de cercetător;
b.1) întrebări dihtonice – răspunsul la aceste întrebări sunt de tipul: Da/Nu;
Masculin/Feminin, Urban/Rural, etc;
b.2) întrebări cu răspunsuri la alegere;

13
 b.3) întrebări semantice în scară – în cadrul acestor întrebări se vor da note de la 1-5
sau de la 1-10 în funcție de importanța pe care subiectul o acordă;
c)întrebări de control – sunt întrebări care verifică cât de corecte și concordante sunt
răspunsurile la întrebările anterioare;
d) întrebări filtru – aceste tipuri de întrebări se folosesc pentru a elimina subiecții care nu
fac parte din eșantionul stabilit .”3

Pe lângă tipurile de întrebări identificate în cadrul chestionarului, este necesar să fie

identificat și numărului persoanelor care fac parte din eșantion. Astfel, pentru a afla numărul
acestora, am aplicat următoarea formulă:

În urma aplicării acestei formule, am obținut un eșantion de 230 de persoane care au fost
sau sunt pacienți în spitalele de stat.

3.5 Rezultatul obținut în urma aplicării chestionarului

Pe baza chestionarului aplicat pe eșantionul de 230 de persoane, am înregistrat o serie de
răspunsuri pe care le vom putea vedea în figurile următoare.
Vedem că majoritatea pacienților (86,9%) care au participat la acest studiu au o vârstă de
peste 40 de ani, ceea ce confirmă faptul că o dată cu înaintarea în vârstă apar anumite probleme
de sănătate care trebuie tratate.
Următoarea categorie de vârstă care predomină este cea cuprinsă între 35-40 de ani, într-
un procent de 8,1%, fiind urmați de cei cu o vârstă cuprinsă între 30-35 de ani.
Răspunsurile pe care foștii sau actualii pacienți care fac parte din eșantionul de 230 de
persoane se pot vedea în figura 1 de mai jos:

3
Disponibil online la https://ruxandracristea.wikispaces.com/file/view/Tipuri+de+chestionare.doc, accesat la data de
15.05.2018

14
 Figura1

Sursa: Chestionar (https://docs.google.com )

La întrebarea despre mediul de proveniență, un procent de 67,9% din cei 230 de pacienți
din cadrul eșantionului provin din mediul urban, ceea ce susține faptul că persoanele din marile
orașe sunt mai expuse la îmbolnăviri din cauza stilului de viață nesănătos.
Ceilalți 32.1% din eșantion, provin din mediul rural, iar cauzele pentru care au fost
internați au fost din cauza excesului de muncă pe care-l depun.
Situația răspunsurilor se poate vedea în figura 2:
Figura2

Sursa: Chestionar (https://docs.google.com )

15
 În ceea ce privește nivelul educațional, răspunsurile au fost următoarele:
Figura3

Sursa: Chestionar (https://docs.google.com )

Vedem că 24,5% din cei 230 de persoane care formează eșantionul au numai 10 clase,
fiind urmați de cei care au și ciclul de licență finalizat care au un procentaj de 37,6%. Persoanele
caue au studii superioare au un procent de 38% din totalul celor 230.
Genul persoanelor dominante în cadrul chestionarului sunt cele de gen feminin cu un
procent de 65,4% din total eșantion, fiind urmat de genul masculin cu un procent de 34,6%.
Constatăm că persoanele de gen feminin sunt mai expuse bolilor decât persoanelor de gen
masculin după cum se poate vedea și în figura 4:
Figura4

Sursa: Chestionar (https://docs.google.com )

16
 Când vine vorba despre actualele condiții din spitalele românești, persoanele din eșantion
au furnizat următoarele răspunsuri:
Figura5

Sursa: Chestionar (https://docs.google.com )

Observăm că 65,8% din persoanele chestionate consideră că actualele situații sunt

nefavorabile, iar 21,5% le consideră ca fiind satisfăcătoare.
Important de remarcat procentul de 127% din totalul celor chestionați care consideră
actualele situații ca fiind favorabile, având în vedere veniturile pe care le au.
Pentru a vedea cu exactitate care este gradul de satisfacție a acestora, eșantionul a fost
pus să acorde note de la 1-5 în funcție de mulțumirea pe care o au față de condițiile de la un
spital de stat vs. unul privat. Răspunsurile oferite le putem vedea în figura de mai jos:
Figura6

Sursa: Chestionar (https://docs.google.com )

Se observă foarte clar că mai mult de 150 de persoane au apreciat ca fiind mai calitative
condițiile de la privat și numai 34 de persoane au apreciat condițiile oferite de spitalele de stat.

17
 În ceea ce privește nevoile pe care cei 230 de pacienți care au participat la efectuarea
chestionarului le au acestea au fost centralizate în figura 7:
Figura7

Sursa: Chestionar (https://docs.google.com )

Observăm că 141 de persoane din cei 230 consideră că principala nevoie este cea de
igienă, urmată mai apoi de cea de liniște și hrană după părere a 114 persoane care au fost
spitalizate. Celelalte nevoi precum cea de atenție a personalului și de existență a medicamentelor
este importantă pentru 20 de persoane, respectiv 39 de persoane.
În ceea ce privește nemulțumirile pe care persoanele le au sunt următoarele:
Figura8

Sursa: Chestionar (https://docs.google.com )

Este vizibil faptul că mizeria din spitale îi nemulțumește pe 60,8% din cele 230 de
persoane care au participat la efectuarea chestionarului. Următoare nemulțumire pe care o au
18,1% din totalul persoanelor este lipsa medicamentelor.
O altă nemulțumire este legată de șpaga pe care sunt nevoiți să o dea pentru a primi
puțină atenție din partea personalului, iar ceilalți consideră că altele sunt nemulțumirile.

18
 La întrebarea „Considerați că personalul spitalului în care ați fost internat și-a dat tot
interesul pentru sănătatea și confortul dumneavoastră?”, răspunsurile au fost:
Figura9

Sursa: Chestionar (https://docs.google.com )

Se observă clar că 70,9% au spus că personalul medical nu și-au dat tot interesul pentru
sănătatea și confortul lor pe perioada în care au fost internați, iar 29,1% au spus că personalul
medical a fost complet dedicat și-au dat tot interesul pentru sănătatea și confortul lor pe perioada
în care au fost internați.
În ceea ce privește îmbunătățirile care pot fi aduse, cei 230 de pacienți au furnizat
următoarele răspunsuri:
Figura10

Sursa: Chestionar (https://docs.google.com )

19
 În urma răspunsurilor primite constatăm:
 28,3% din cei 230 consideră că spitalele ar trebui să-și construiască dușuri pentru
pacienții care necesită timp mare de spitalizare;
 26,6% din cei 230 doresc ca spitalele să schimbe mobilierul vechi pe care îl au cu unul
modern care să ofere condiții superioare;
 24,5% consideră că o îmbunătățire ar trebui să se facă la aparatura medicală care este
destul de învechită;
 19% sunt de părere că spitalele ar trebui să aibă angajată o firmă de curățenie pentru a nu
mai exista mizerie și bacterii in spitale.

Când vine vorba despre banii necesari pentru îmbunătățirea condițiilor cei 230 de pacienți
din intermediul eșantionului au dat următoarele răspunsuri:
Figura11

Sursa: Chestionar (https://docs.google.com )

Din totalul celor 230 de persoane, 43% din acestea consideră că spitalele pot accesa
fonduri europene nerambursabile pentru îmbunătățirea condițiilor de spitalizare. Având în vedere
faptul că banii nu vor mai trebui restituiți, în avantaj va ieși atât spitalul deoarece se va
moderniza și va oferi condiții de spitalizare superioare, cât și pacienții care vor beneficia de
condițiile noi.
36,2% din cei 230 consideră că spitalele se pot moderniza cu ajutorul firmelor care le
poate sponsoriza pentru achiziția de materiale sau aparatură necesară.
Un procent destul de mare, 20,8%, consideră că spitalele se pot finanța din surse proprii
pentru a realiza modernizările necesare.

20
 La întrebarea dacă s-ar mai întoarce într-un spital de stat 65,8% au susținut că da, iar
21,5% nu ar mai face acest lucru chiar dacă la privat vor fi nevoiți să plătească mai mult.
De remarcat sunt cei 12,7% care susțin că există o posibilitate de a se întoarce dacă nu au
o altă soluție. Costurile mari de la spitalele private îi determină pe aceștia să apeleze la un spital
de stat pentru a-și rezolva problemele.
În figura 12, putem vedea care au fost răspunsurile celor 230 de persoane:
Figura12

Sursa: Chestionar (https://docs.google.com )

Cei 230 de persoane care au participat la efectuarea cercetării au furnizat răspunsuri și la

întrebarea „Credeți că actualele condiții se vor îmbunătății?”, iar acestea sunt următoarele:
Figura13

Sursa: Chestionar (https://docs.google.com )

96,3% din cei 230 consideră că spitalele de stat nu vor suferi îmbunătățiri foarte recent,
iar 3,7% încă speră că acestea se vor realiza într-un timp cât mai scurt.

21
 În final cele 230 de persoane au fost întrebate cam în ce procent cred că se vor
îmbunătății condițiile din spitalele de stat în viitor, iar răspunsurile sunt următoarele:
Figura14

Sursa: Chestionar (https://docs.google.com )

Observăm că:
 14% cred că îmbunătățirile în spitalele de stat vor fi efectuate sub 10%;
 23,2% susțin că în viitor aceste îmbunătățiri vor fi efectuate între 10% și 50%;
 62,8% cred cu tărie că vor exista îmbunătățiri de peste 50%.

22
 CAPITOLUL IV
METODE DE IMBUNATATIRE

Pentru a face sistemul de sanatate din Romania mult mai performant, am adus o serie de
imbunatatiri. Prin aplicarea acestora nu numai ca o sa se obtina venituri mai mari, dar imaginea
spitalelor din Romania va fi mai buna si serviciile calitativ superioare altora din regiune.

 Refacerea spitalelor vechi – spitalele prezente acum si date spre folosinta sunt spitale
vechi, aflate in cladiri care majoritatea nu au fost refacute niciodata. De aceea apar si
anumite boli intra-spitalicesti, oamenii refuza sa se mai trateze aici, imaginea spitalului
este afectata si fondurile scad drastic. Propun o renovare a spitalelor pentru a putea sa fie
la standarde europene de curatenie si de modernitate. Acest lucru o sa aduca o
imbunatatire superioara asupra serviciilor, asupra imaginii si asupra credibilitatii
spitalelor din Romania.

 Motivarea salariatilor prin introducerea unui sistem de salarizare performant –Un

salariat motivat, inseamna un client fericit. Cand vine vorba de institutiile spitalicesti,
personalul ar trebui sa fie mai mult decat motivat, sa fie fericit. Un medic sau o asistenta
fericita si motivata va munci cu spor si in interesul pacientului. Romania duce o lipsa
enorma de personal motivat atunci cand vine vorba de spitale. Propun crearea unui sistem
de motivatie bazat pe meritocratie. Medicii care fac garzi suplimentare sa fie platiti cu
20% din salariu de baza pentru fiecare 5 zile lucrate. De asemenea, se pot atribui si zile
libere dupa fiecare 10 garzi, 2 zile de concediu pentru refacere. Exista, de asemenea si o
problema cu stresul a personalului medical. Volumul mare de munca si pauzele foarte
mici ii fac pe acestia sa aiba probleme mari de sanatate.

 Lipsa unui management al recrutarii – In Romania, cel putin in ceea ce priveste

recrutarea in interiorul spitalelor, aceasta este o gluma deoarece recrutarile se fac pe baza
cunostintelor si a relatiilor si nu pe meritocratie, experienta si dorinta de a face bine.
Drept urmare avem si o serie de probleme. Pentru a repara aceste probleme propun
angajarea in cadrul departamentului de resurse umane a unor specialist care sa poata sa
descopere talentele cand vine vorba de angajarea personalului medical. Drept urmare am
evita problema angajarii unor persoane care nu au habar de ce se petrece in domeniul
sanitar, pe niste posture care pot sa faca mai mult rau pacientilor decat bine.Desi costurile
de implementare a unui astfel de sistem de recrutare bazat pe specialisti poate ajunge la
valoarea de 3000 de euro ( salariu si pregatirea departamentului ) rezultatele sunt foarte
bune.

 Lipsa protocoalelor medicale revizuite – acestea sunt deosebit de importante pentru

activitatea spitaliceasca. Se propune revizuirea de urgenta a protocoalelor medicale
pentru a se putea presta activitatea spitaliceasca pe baza acestora, fara incalcarea
prevederilor legale ale uniunii europene.

23
 Accesarea fondurilor europene pentru tehnologie- Tehnologia medicala reprezinta
modul in care activitatea spitaliceasca este prestata. Daca spitalele au aparatura de ultima
generatie, pot trata cazurile medicale mult mai performant. Drept urmare, propun
accesarea fondurilor europene de catre toate spitalele in vederea primirii fondurilor
necesare achizitionarii tehnologiei necesare.

 Posibilitatea de atragere a unor fonduri suplimentare – Exista foarte multi agenti

economici care ofera fonduri pecuniare sau nu pentru diferite proiecte. Propun realizarea
unor parteneriate cu diverse multinationale pentru a face rost de fonduri necesare
achizitionarii de echipament medical. Drept urmare, spitalele isi pot cumpara aparatura
necesara iar entitatilor economice care ajuta sa li se ofere discount-uri semnificative sau
chiar gratuitati pentru anumite analize.

24
 CAPITOLUL V
CONCLUZII

Sistemul romanesc sanitar este unul din domeniile cele mai importante care, din pacate, a
ramas in urma dezvoltarii de ansamblu a economiei. Simtim acest lucru fiecare din noi, atat cand
vine vorba de calitatea de pacient, de medic sau asistent, care aleg sa paraseasca tara si sa
emigreze in vestul Europei.
Sanatatea, desi pare o gluma in Romania, este un serviciu public, ce necesita un grad
mare al responsabilitatii atat din partea organelor statului cat si din partea personalului.
Rezultatele sistemului sanitar actual sunt evideniate prin intermediul Institutului National
de Statistica unde, prin intermediul a 80 de euro/locuitor, figuram pe un rusinos ultim loc in ceea
ce priveste consumul de medicamente si pe primul loc in ceea ce priveste mortalitatea.
Desi accesul pentru educatie si servicii de sanatate este considerat in Romania un drept
fundamental pe care orice individ il are, sanatatea pare un nou segment al problemelor care tind
sa se globalizeze. Nu doar cetatenii Romaniei se confrunta cu greutatile domeniului ci toate tarile
lumii.
Sistemul romanesc al asistentei medicale este detinut de catre stat si contine o retea de
policlinici, spitale si institutii medicale ale Ministerului sanatatii.
In anii ’90 intalnim o rautatire a acestor indicatori de sanatate care, ulterior au cunoscut o
imbunatatire semnificativa. Chiar daca s-au imbunatatit vizibil, Romania condinua sa fie cu mult
in spatele tarilor din regiune.
Anumiti indicatori de sanatate precum SDR 4 au cunoscut o deteriorare in anul ’95 iar
altii au inceput sa creasca sis a fie mult mai buni. Mortalitatea maternal si cea de natura infantile,
in prezent, sunt la cel mai scazut nivel din 1970. Rata de mortalitate infantile se situeaza acum
sub media tarilor care au nivel asemanator, dar mortalitatea maternal este, in continuare, peste
medie.
Spitalele Romaniei si-au inceput istoria prin anul 1703 cu Spitalul Coltea din Capitala
Romaniei, care a fost construit de Mihai Cantacuzino si este compus din 4 cladiri, fiecare cu cate
30 de paturi, trei capele, o biserica, o scoala de medicina si una a profesorilor “de case”.
In prezent, in Romania, lucreaza 50.000 de medici conform institutului national de statistica, cu
un venit pe medic resident de 170 pana la 340 de euro pe luna salariu la stat, in timp ce un medic
cu experienta in domeniu poate ajunge si la suma de 3000 de euro lunar.
Conform unei analize realizata de Ziarul Financiar, in Romania, in anul 2010 existau 425
de spitale, majoritatea private. In prezent doar 4,1 milioane de romani mai platesc contrivutia la

4
Speranta la viata a barbatilor – n.a.

25
sistemul sanitar in timp ce foarte multi, 11,6 milioane sunt scutiti de plata aceasta din diverse
motive. In total, de sistemul de sanatate beneficiaza nu mai putin de 16,7 milioane de cetateni.
Planul guvernului din 2010 si pana in prezent este sa inchida spitalele, acestia avand in
plan nu mai putin de 200 de spitale din 450 existente, iar personalul medical sa fie redistribuit,
conform discutiilor purtate cu Fondul Monetar International.
Vedem că 24,5% din cei 230 de persoane care formează eșantionul au numai 10 clase,
fiind urmați de cei care au și ciclul de licență finalizat care au un procentaj de 37,6%. Persoanele
caue au studii superioare au un procent de 38% din totalul celor 230.
Genul persoanelor dominante în cadrul chestionarului sunt cele de gen feminin cu un
procent de 65,4% din total eșantion, fiind urmat de genul masculin cu un procent de 34,6%.
Observăm că 141 de persoane din cei 230 consideră că principala nevoie este cea de
igienă, urmată mai apoi de cea de liniște și hrană după părere a 114 persoane care au fost
spitalizate. Celelalte nevoi precum cea de atenție a personalului și de existență a medicamentelor
este importantă pentru 20 de persoane, respectiv 39 de persoane.
Este vizibil faptul că mizeria din spitale îi nemulțumește pe 60,8% din cele 230 de
persoane care au participat la efectuarea chestionarului. Următoare nemulțumire pe care o au
18,1% din totalul persoanelor este lipsa medicamentelor.
O altă nemulțumire este legată de șpaga pe care sunt nevoiți să o dea pentru a primi
puțină atenție din partea personalului, iar ceilalți consideră că altele sunt nemulțumirile.
Se observă clar că 70,9% au spus că personalul medical nu și-au dat tot interesul pentru
sănătatea și confortul lor pe perioada în care au fost internați, iar 29,1% au spus că personalul
medical a fost complet dedicat și-au dat tot interesul pentru sănătatea și confortul lor pe perioada
în care au fost internați.
Din totalul celor 230 de persoane, 43% din acestea consideră că spitalele pot accesa
fonduri europene nerambursabile pentru îmbunătățirea condițiilor de spitalizare. Având în vedere
faptul că banii nu vor mai trebui restituiți, în avantaj va ieși atât spitalul deoarece se va
moderniza și va oferi condiții de spitalizare superioare, cât și pacienții care vor beneficia de
condițiile noi.
36,2% din cei 230 consideră că spitalele se pot moderniza cu ajutorul firmelor care le
poate sponsoriza pentru achiziția de materiale sau aparatură necesară.
Un procent destul de mare, 20,8%, consideră că spitalele se pot finanța din surse proprii
pentru a realiza modernizările necesare.
Au mai fost constate următoarele:
 28,3% din cei 230 consideră că spitalele ar trebui să-și construiască dușuri pentru
pacienții care necesită timp mare de spitalizare;
 26,6% din cei 230 doresc ca spitalele să schimbe mobilierul vechi pe care îl au cu unul
modern care să ofere condiții superioare;

26
  24,5% consideră că o îmbunătățire ar trebui să se facă la aparatura medicală care este
destul de învechită;
 19% sunt de părere că spitalele ar trebui să aibă angajată o firmă de curățenie pentru a nu
mai exista mizerie și bacterii in spitale.

Cred cu tărie că spitalele de stat se vor îmbunătății semnificativ în viitor, chiar dacă
situația actuală nu arată acest lucru. Important este ca fiecare dintre noi să sesizăm orice
nemulțumire pe care o avem și să încercăm împreună cu persoanele responsabile să îndreptăm
lucrurile.

27
 BIBLIOGRAFIE

1. ^Strainii vin sa "fure" medicii din Romania pe salarii inzecite, 13.10.2009, zf.ro, accesat
la 21 martie 2010
2. ^În România sunt 18.300 de biserici și doar 425 de spitale, 2 august 2010, cotidianul.ro,
accesat la 3 august 2010
3. ^Toate spitalele CFR din tara vor fi supuse unor controale, 26 Aprilie 2010, wall-
street.ro, accesat la 27 august 2010
4. ^ abcGeana, CNAS: Luam in calcul majorarea contributiei la fondul de sanatate pana la
14%, 13 Mai 2010, wall-stret.ro, accesat la 25 august 2010
5. ^ abMinistrul Sănătății nu își asumă cifra de 150 de spitale desființate, 13 Mai 2010,
money.ro, accesat la 25 august 2010
6. ^Comentarii după desființarea spitalelor: "Serviciile de pompe funebre vor înlocui
salvarea", 1 Februarie 2011, evz.ro, accesat la 30 iunie 2011
7. ^O noutate în scrisoarea către FMI. Guvernul renunță la desființarea a 150 de spitale și
taie doar 9.200 de paturi, 28 mai 2010, gandul.info, accesat la 25 august 2010
8. ^Protest al sindicaliștilor la Ministerul Sănătății: Închideți spitalele, deschideți cimitirele!,
14 apr 2011, mediafax.ro, accesat la 4 iulie 2011
9. ^Spitalele au datorii de peste 100 mil. euro la furnizorii de medicamente, 31 Mai 2010,
wall-stret.ro, accesat la 26 august 2010
10. ^Chirurgul Gheorghe Ciobanu, la capătul unei experiențe traumatizante: „Ce se întâmplă
în sănătate este genocid!“. Vrea să înființeze o asociație a asiguraților, 11 septembrie
2016, Alina Mitran, Adevărul, accesat la 12 septembrie 2016
11. ^Ghidul spitalelor 2013. Medical Market 2013. Revista Săptămâna Medicală
12. ^Secția de psihiatrie, „în comă”, 30 martie 2009, Feri Predescu, Evenimentul zilei,
accesat la 14 iulie 2012
13. ^"Te rog, Doamne, scapa-ma de virus", 1 august 2005, Cristian Petru, Gabriela Antoniu,
Jurnalul Național, accesat la 11 iulie 2012
14. ^Craiova: Protest spontan la Spitalul Filantropia. Aproape o sută de angajați au scandat
împotriva tăierii unor sporuri salariale, 12 aprilie 2011, Gabriela Popescu, Adevărul,
accesat la 11 iulie 2012

28
 WEBGRAFIE
1. Metode și tehnici de cercetare [online], Disponibil la
https://www.academia.edu/12131549/METODE_%C5%9EI_TEHNICI_DE_CERCETARE, accesat la data
de 15.05.2018
2. Noțiuni de cercetare cantitativă [online], Disponibil lahttp://www.apio.ro/upload/mc11_cerc_calit_12.pdf, accesat la
data de 15.05.2018
3. Tipuri de chestionar [online], Disponibil lahttps://ruxandracristea.wikispaces.com/file/view/Tipuri+de+chestionare.doc,
accesat la data de 15.05.2018

29