HAKSES

ROMANYA TÜRK DEMOKR AT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR

PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE

adresa: telefon: 0241/550.903

Constanţa - România fax: 0341/4 40. 274
str. Crişanei, nr. 4 4 web: w w w.rdtb.ro
cod 900573 e-mail: office@rdtb.ro

facebook.com/UniuneaTurca
CONDUCEREA U.D.T.R. Cuprins
Comitetul Director Editorial ........................................................................................................................... 3
Preşedinte: . ................................... OSMAN FEDBI
Prim-vicepreşedinte: ...................... IUSEIN GEMAL Festival cultural sportiv al tineretului............................................................................... 4
Secretar General: .......................... IBRAIM ERVIN
Mesajul Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis................................................ 5
Deputat: ......................................... IBRAM IUSEIN
Festivalul Internaţional Multietnic al Păstoritului, Sarighiol de Deal – Tulcea 2018........ 5
Vicepreşedinţi:
HUSEIN CADIR ......................................... – Preşedinte Organizaţia Judeţeană Constanţa „Expoziţie şi Concert de 19 Mai,
IAŞAR ENVER . ......................................... – Preşedinte Filiala Constanţa
OMER NAZIF ............................................ – Secretar Filiala Constanţa Ziua Comemorării lui Atatürk, a Tineretului şi a Sportului Turc”................................... 6
BORMAMBET VILDAN . ............................ – Vicepreşedinte Filiala Medgidia
RAIM NAIM ............................................... – Preşedinte Filiala Cobadin
Sergi ve Konser:
GAVAZOGLU RIZA ................................... – Secretar Filiala Techirghiol
“19 Mayıs, Atatürk’ü Anma, Gençlik ve Spor Bayramı Sergisi ve Konseri” .................. 7
OSMAN ZIA ............................................... – Preşedinte Filiala Băneasa
MOLOGANI ACCAN .................................. – Preşedinte Filiala Babadag Colegiului Naţional „M.K. Atatürk’ a împlinit 23 de ani de la înfiinţare......................... 8
MEMET REDVAN ...................................... – Preşedinte Filiala Hârşova
MUSA CAIDAR .......................................... – Preşedinte Filiala Cernavodă Coordonatorul Biroului TIKA Bucureşti oaspete al liderilor UDTR............................... 8
ŞEMSI TURHAN ....................................... – Preşedinte Filiala Bucureşti
UDTR sprijină parteneriatele educaţionale între România şi Turcia.............................. 10
Preşedinte de onoare: ASAN MURAT
Ziua mamei în Republica Turcia......................................................................................11
Consiliul Naţional Anneler Günü...................................................................................................................11
Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale:
RUSTEM SEVIM......... – Preşedinte Filiala Brăila OMER MEMNUNE.. – Preşedinte Filiala Isaccea
Concursul naţional „Istoria şi Tradiţiile Turcilor din România” .................................... 12
SULMAN EMIN......... – Preşedinte Filiala Carvăn ARIF MUGELIP.... – Preşedinte Filiala Mangalia Okul Öncesi Dönemde Çocuğun Din Eğitiminde Annenin Rolü................................... 14
ALI SALI...................– Preşedinte Filiala Castelu TALIP LEMAN . ......... – Preşedinte Filiala Măcin
Niçin Oruç Tutmalıyız?................................................................................................... 15
CERCHEZ BIRSEN.– Preşedinte Filiala Călăraşi MEMET ŞUCRI . .. – Preşedinte Filiala Medgidia
Mahomed al II-lea, Cuceritorul Bizanţului......................................................................17
BARI MUSELIM.... – Preşedinte Filiala Cumpăna HASAN NAZMI... – Preşedinte Filiala Techirghiol
AZIS AZIS............. – Preşedinte Filiala Dobromir SALIM LEVENT........... – Preşedinte Filiala Tuzla Kızkulesi......................................................................................................................... 20
ALI ŞEFCHET . ......... – Preşedinte Filiala Eforie CURTI ŞAIP . – Preşedinte Filiala Valu lui Traian Yemek Tarifleri .............................................................................................................. 24
OSMAN SULIMAN ... – Preşedinte Filiala Făurei FEMI SUAT............– Preşedinte Filiala Amzacea
Çocuk Sayfası ................................................................................................................ 26
MEMET SEBATIN . .............. – Preşedinte Filiala HALIL NAZMIE..... – Preşedinte Filiala Adamclisi
Fântâna Mare MUSTAFA BEZAT......... – Preşedinte Filiala Lazu
ABDULA GHIULTEN.. – Preşedinte Filiala Galaţi ALIŞ CHEMAL........... – Preşedinte Filiala Ostrov

Preşedinţii Comisiilor de Specialitate COLECTIVUL REDACŢIONAL Adresa de corespondenţă: DIRECTOR

Învăţământ ................................................. – BORMAMBET VILDAN str. Crişanei nr. 44, etaj 2 OSMAN FEDBI
Redactor șef-adjunct:
Religie . ...................................................... – ISLAM REMZI – telefon: 0241-550903
Panaitescu Nilgün Constanţa Redactor-şef
Cultură ....................................................... – TÜRKOĞLU SERIN – fax: 0341-440265
Secretar de redacţie: 900573 IBRAIM ERVIN
Femei . ....................................................... – AMET MELEC – e-mail: hakses@rdtb.ro
Accoium Evrens publicaţia on-line: hakses.turc.ro
Tineret ....................................................... – OSMAN HARUN
Redactori: Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R.
Financiar .................................................... – DRAGOMIR NICUŞOR
Osman Melek, Türkoğlu Serin, grafica: Fârtat Cicero
Cenzori ...................................................... – ACCOIUM DURIE
Iomer Subihan, Ibraim Nurgean,
Juridic......................................................... – ABDURAMAN MERIC
Omer Minever, Musledin Firdes,
Administrator............................................... – ACCOIUM ALI
Asan Sorina I.S.S.N. 1224-4694

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
Andrei
MUREŞANU
3 pagina
sayfa
– Kahraman Ordumuza –
Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak,
Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak.
O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak;
O benimdir, o benim milletimindir ancak!
Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl!
Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl?
Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl
Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl…
Dalgalan sen de şafaklar gibi ey şanlı hilâl!
Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!..
Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!..
Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet
Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl!
Mehmet Akif
ERSOY
DIN ACŢIUNILE UNIUNII
• Mai – Mayıs •
Atatürk'ü
Anma, Gençlik ve
Spor Bayramı
A tatürk'ü Anma Gençlik ve Spor Bayramı, her yıl 19 Mayıs tarihinde kutlanan, Türkiye Cumhuriyeti'nin
ulusal bayramlarından biridir. 19 Mayıs 1919'da Mustafa Kemal Atatürk Bandırma Vapuru ile Samsun'a
çıkmıştır ve bu gün Kurtuluş Savaşı'nın başladığı gün kabul edilir. Atatürk bu bayramı Türk gençliğine ar-
mağan etmiştir.
20 Haziran 1938 tarihli kanunla “Gençlik ve Spor Bayramı” olarak kutlanan bu ulusal bayramın adı
12 Eylül Darbesinden sonra “Atatürk'ü Anma, Gençlik ve Spor Bayramı” olarak değiştirilmiştir.
Her yıl 19 Mayıs günü Gençlik ve Spor Bayramı Türkiye ve Türk Dünyasının dört bir yanında spor
gösterileri ve törenlerle kutlanır. Üzerinde “Gençlikten Atatürk Sevgisiyle Cumhurbaşkanına” yazan ve
“Sevgi Bayrağı” olarak adlandırılan dev bir bayrak Kurtuluş Yolu'ndaki Tütün İskelesi'nden karaya çıkarı-
larak Samsun valisine verilir. Daha sonra bayrak, Cumhurbaşkanına sunulmak üzere genç atletlere teslim
edilir. Samsun'dan yola çıkarılarak Amasya, Tokat, Sivas, Erzincan, Erzurum, Kayseri, Nevşehir, Kırşehir ve
Kırıkkale'den sonra, 19 Mayıs törenlerinde, Ankara'da Cumhurbaşkanına sunulur.
Bu sene de Romanya Demokrat Türk Birliği Atatürk'ü Anma Gençlik ve Spor Bayramı vesilesi ile Dob-
rucada yasayan Türk Toplumu için büyük ve önemli bir faaliyet düzenlemiştir.
Atatürk'ü Anma Gençlik ve Spor Bayramı hepimize hayırlı olsun.
Ervin İbraim
 • Mai – Mayıs •
pagina
sayfa
FESTIVAL
CULTURAL
SPORTIV AL
TINERETULUI
17-20 MAI 2018
În perioada 17-20 mai 2018, Uniunea Democrată Turcă din
România a organizat şi derulat la Constanţa şi Bucureşti
Festivalul Cultural Sportiv al Tineretului, ediţia a XIII-a.
Ca şi la ediţia precedentă, festivalul s-a desfăşurat pe
mai multe componente, atât pe parte sportivă, cât şi pe parte
culturală.
În seara zilei de 18 mai, la salonul de festivităţi al unui
restaurant din Constanţa a avut loc un simpozion tematic care
a continuat cu o seară turcească specifică lunii Ramazan, în
care ne aflăm, oferită de UDTR, comisia de tineret, în cadrul
căreia peste 100 de tineri au comunicat şi interacţionat în cel
mai frumos mod. În consecinţă, credem că unul din scopurile
acestei ample manifestări a fost atins.
În următoarea zi, 19 mai 2018, a avut loc campionatul de
fotbal şi badminton, organizat de Uniunea Democrată Turcă din
România, prin comisia de tineret, la Baza Sportivă a Universităţii
Ovidius din Constanţa, care ne-a pus la dispoziţie terenul şi ar-
bitrii. Campionatele s-au desfăşurat în cele mai bune condiţii,
într-o atmosferă de voie bună şi fair-play. Pe terenul de fotbal
s-au întrecut 8 echipe, după cum urmează: Delikanlilar – UDTR,
filiala Constanţa UDTR, filiala Tuzla UDTR, filiala Cumpăna UDTR, o
echipă filialei Constanţa UDTTMR, o echipă a comunităţii elene
Astras, o echipă a Colegiului Naţional „K. Ataturk” Medgidia şi
Lotca aparţinând Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România. Pe
locul I s-a clasat echipa „Lotca” a Comunităţii Ruşilor Lipoveni
din România, pe locul II echipa comunităţii elene Astras iar pe
locul III echipa comisiei de tineret UDTR.
Tuturor participanţilor la întrecerile sportive li s-au oferit
răcoritoare, fructe, premii, diplome de participare şi bineînţeles,
primilor clasaţi, cupe. În acest fel au fost hidrataţi, neexistând
incidente şi accidente neplăcute.
Aşa cum mass-media a scris, a transmis la radio şi TV, im-
presionaţi de activismul tinerilor la eveniment, tot aşa cei impli-
caţi, într-un fel sau altul, fac comentarii care mai de care mai
frumoase pe reţelele de socializare. Ce este într-adevăr frumos
este că toate comentariile sunt pozitive.
De aceea, atât noi, organizatorii, cât şi membrii comunităţii
turce şi cetăţeni ai municipiului Constanţa aşteptăm de pe acum
cea de-a XIV-a ediţie a Festivalului Cultural Sportiv al Tineretului.
Melek Osman
4 5 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •
Mesajul Preşedintelui României,
domnul Klaus Iohannis
transmis comunităţii musulmane din România cu ocazia începerii lunii postului Ramadan
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis marţi, 15 mai a.c., un mesaj comunităţii musulmane
din România cu ocazia începerii lunii postului Ramadan.
Vă prezentăm în continuare textul mesajului:
„Adresez salutul meu călduros membrilor comunităţii este pilonul solid al unei convieţuiri armonioase, garanţia
musulmane din România, cetăţeni români de etnie turcă unui viitor mai bun, în prosperitate şi bună înţelegere.
şi tătară care celebrează, în luna Ramadan, revelaţia
Coranului. Vă invit să vă regăsiţi în respectul, toleranţa,
Fie ca perioada Ramadanului, consacrată postului
şi rugăciunii, să vă aducă pace şi bucuria comuniunii spi-
filantropia şi solidaritatea faţă de semeni. rituale, în familie şi în societate, reînnoindu-vă încrederea
În România, dialogul interconfesional şi interetnic în puterea deplină a credinţei, pentru binele comun.”
Festivalul Internaţional Multietnic
al Păstoritului,
Sarighiol de Deal – Tulcea 2018
La
Sarighiol de Deal, comuna Beidaud, judeţul Tulcea lua fiinţă în 1978,
Ansamblul Aromân „Dor”la iniţiativa profesorului inginer Dumitru Cai-
macan Popescu care s-a identificat cu primele vise şi aspiraţii ale celor 40
de tineri entuziaşti dansatori, solişti vocali şi instrumentişti. Structurat pe două
secţiuni: cântece şi dansuri aromâne şi tradiţii şi obiceiuri aromâne, ansamblul
şi – a făcut cunoscut repede repertoriul în întreaga ţară şi străinătate, dar şi în
diverse emisiuni de radio şi televiziune. Numai în perioada 2016- 2018, a fost
prezent în peste 90 de spectacole şi festivaluri atât în ţară, cât şi în Albania,
Macedonia, Bulgaria. Pentru că cei în locurile unde a ajuns cu ansamblul
erau dornici să le întoarcă vizita, prof. Caimacan a hotărât să organizeze şi la
Sarighiol de Deal, un festival. Aşa, în 2003, a avut loc prima ediţie a Festivalului
Internaţional Multietnic al Păstoritului, ajuns în 2018, la cea de XVI-a ediţie şi
desfăşurat între 10 şi 14 mai atât la Sarighiol de Deal, cât şi la Teatrul Jean Bart
din Tulcea.
În 2018, Ansamblul Aromân „Dor”, la 40 de ani
de la înfiinţare şi-a aşteptat oaspeţii, ansambluri
din peste 30 de localităţi cu pâine şi sare, după
datina străbună, precum şi cu momentul: „Pornitul
turmelor, stâna sacră, primul muls”:
Festivalul le-a oferit participanţilor momente
speciale care au pus la un loc folclorul zonei, dar şi elemente de folclor din zonele istorice
ale României, precum şi din cuprinsul Balcanilor prin prezenţa unor ansambluri folclorice
reprezentative pentru ţările de provenienţă, Serbia şi Bulgaria.
Comunitatea turcă din România a fost reprezentată de către Uniunea Democrată
Turcă din România filiala Tulcea prin ansamblul de dans folcloric „Tuna” coordonat de
instructor Nurten Mahmudi.
 • Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 6 7 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

„Expoziţie şi Concert de 19 Mai, Sergi ve Konser: “19

Ziua Comemorării lui Atatürk, a Mayıs, Atatürk’ü Anma,
Tineretului şi a Sportului Turc” Gençlik ve Spor Bayramı
E xpoziţie şi Concert: „Expoziţie şi Concert de 19 Mai, Ziua Comemorării lui Atatürk, a Tineretului şi a Sportului Turc”
(17 Mai 2018) Comisia de Tineret a Filialei Bucureşti din cadrul Uniunii Democrate Turce din România a organizat
expoziţie de pictură şi concert cu ocazia zilei de 19 Mai- Sarbatoarea Comemorarii lui Atatürk, a Tineretului si Sportului.
Sergisi ve Konseri”
Evenimentul a avut loc la Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română”.
În prima parte a acţiunii culturale, invitaţii au avut ocazia de a admira prima expoziţie de pictură ce poartă
R omanya Demokrat Türk Birliği- Bükreş Şubesi Gençlik Kolları olarak, 19 Mayıs
Atatürk’ ü Anma Gençlik ve Spor Bayramı’nı “Tinerimea Română” Sanat
Merkezi’nde düzenlediğimiz resim sergisi ve konser ile kutladık. Etkinliğimizin ilk bö-
semnătura lui Ainur Ablai. În deschiderea celui de-al doilea moment al evenimentului, Hayat Memiş a susţinut un
lümünde konuklar Ainur Ablai imzasını taşıyan ilk resim sergisini ziyaret ettiler. İkinci
recital de poezie, urmând apoi concertul tinerelor Şirin Narenji, İndira Nezami, Denis Done, şi Elmas Mehmet ce au
bölümün açılışında Hayat Memiş şiir resitali sundu, devamında ise Şirin Narenji, İn-
încântat publicul cu talentul lor. Mulţumim Ambasadei
dira Nezami, Denis Done, ve Elmas Mehmet konserleri ile konukları mest ettiler. He-
Republicii Turcia în România, Institutului Cultural Turc Yu-
yecanımıza ortak olan ve bize güvenen Türkiye Cumhuriyeti’ nin Romanya’daki Bü-
nus Emre din Bucureşti, Asociaţiei Oamenilor de Afaceri
yükelçiliğine, Türk İş
Turci din România şi Asociaţiei Tinerilor Turci din Româ-
Adamları Derneği-
nia, cei ce au avut incredere în spiritul nostru tânăr şi în
ne, Bükreş “Yunus
dorinţa noastră de a realiza această acţiune, precum
Emre” Türk Kültür Merkezine ve Romanya’daki Genç
şi tuturor invitaţilor ce ne-au fost alături! Fiind alcătuită
Türkler Derneğine bizi desteklediklerinden dolayı, bu an-
integral din tineri ce au studii în domenii diferite, dar
lamlı günde bizi yalnız bırakmayan konuklarımıza teşekkür
care se întâlnesc într-un numitor comun: perpetuarea
ediyoruz! Farklı eğtimler almış tamamı gönüllülerden olu-
valorilor culturale ale comunităţii turce din România,
şan ekibimiz tek bir emel ile bir araya geldi: Romanya’da
echipa noastră lansează o invitaţie către toţi tinerii turci
yaşayan Türkler’in kültürel değerlerini muhafaza etmek ve
din Bucureşti de a ni se alătura.
tanıtmak, bu çabamıza destek olmak isteyen, Bükreş’teki
Comisia de tineret filiala Bucureşti tüm gençleri bize katılmaya davet ediyoruz.
 • Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 8 9 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

Colegiului Naţional reşti, joi, 10 mai, la sediul central din Constanţa.

Discuţiile s-au axat în principal pe manifestările

„M.K. Atatürk” a împlinit

ce urmează a fi organizate la Constanţa cu
prilejul Zilei Limbii Turce care va fi sărbătorită
în data de 5 iunie. Ziua Limbii Turce va fi sărbă-

23 de ani de la înfiinţare
torită de UDTR pentru al doilea an consecutiv,
ca urmare a adoptării de către Parlamentul
României, la iniţiativa deputatului Iusein Ibram,

C olegiul Naţional „Mustafa Kemal Atatürk”din Medgidia a sărbătorit în data de 25 mai, 22 de ani
de la înfiinţare, eveniment care a coincis şi cu ultimul clopoţel pentru absolvenţii clasei a XII-a.
Evenimentul a fost găzduit de Casa de Cultură „N. Grigorescu” din localitate şi a reunit elevi, cadre
a Legii nr. 223 din noiembrie 2016 privind insti-
tuirea Zilei de 5 iunie ca Zi a Limbii Turce.
Reprezentanţii UDTR au stabilit ca progra-
didactice dar şi oficialităţi. Aniversarea celor 23 de ani de activitate a instituţiei de învăţământ mul manifestărilor culturale din data de 5 iunie
s-a desfăşurat în prezenţa deputatului Iusein Ibram, a subprefectului Judeţului Constanţa,Levent să debuteze cu deschiderea lucrărilor celei
Accoium, a muftiului Cultului Musulman din România, Murat Iusuf, precum şi a inspectorului şcolar de a IV-a ediţii a Conferinţei Internaţionale
general al ISJ Constanţa, prof. Gabriela Bucovală şi a inspectorului şcolar de specialitate, prof. „Polifonii culturale-Limba, cultura şi civilizaţia
Icbal Anefi. La eveniment au mai fost prezenţi: Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, turcă în lume”, care vor avea loc la Univer-
Uygar Mustafa Sertel, consilierul pe probleme de învăţământ din cadrul Ambasadei Republicii sitatea „Ovidius” din Constanţa. Tema din
Turcia la Bucureşti şi ataşatul de cult islamic din cadrul Consulatului General al Republicii Turcia la acest an a conferinţei va fi, „Orient-Occident.
Constanţa, Arif Cevlek. Complementarităţi, convergenţe, armonii”.
Evenimentul a debutat cu intonarea imnurilor de stat ale României şi Turciei, cele două ţări care Evenimentul va fi organizat de Facultatea de
asigură cadrele didactice necesare bunei desfăşurări a procesul educaţional la Colegiului Naţional Litere a Universităţii „Ovidius” din Constanţa
„Mustafa Kemal Atatürk”. Directorul Colegiului Naţional „Mustafa Kemal Atatürk”, prof. Accan în parteneriat cu Uniunea Democrată Turcă
Mologani le-a înmânat elevilor clasei a XII-a diplomele de absolvire dar şi trofee cu însem- din România şi Agenţia de Cooperare şi Co-
nele instituţiei în care au învăţat timp de 4 ani. Ceremonia de absolvire a fost urmată de un ordonare Turcă (TIKA). În aceeaşi zi, coordo-
spectacol dedicat aniversării a 23 de ani de la înfiinţare. Au urcat pe scenă atât preşcolarii natorul Tika Bucureşti, YaseminMelez Biçer, va
de la Grădiniţa bilingvă româno-turcă din Medgidia cât şi elevii talentaţi ai Colegiului Na- inaugura laboratorul de limba turcă din cadrul
ţional „Mustafa Kemal Atatürk”. Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”, sală
Colegiul Naţional „Kemal Atatürk” a fost înfiinţat printr-un protocol semnat în anul 1995 de curs amenajată şi dotată de Agenţia de
între Ministerele Educaţiei din Republica Turcia şi România. Continuator al tradiţiei Seminarului Musulman Cooperare şi Coordonare Turcă, anul trecut,
care a funcţionat tot la Medgidia, colegiul oferă elevilor de etnie turcă şi tătară posibilitatea de a studia limba turcă în care prof. Subihan Iomer îşi desfăşoară ac-
şi dă totodată elevilor români posibilitatea de a cunoaşte cultura turcă. O parte din cadrele didactice care predau tivitatea didactică. Programul manifestărilor
limba turcă şi religia islamică în şcolile de stat din Dobrogea precum culturale prilejuite de Ziua Limbii Turce se va
şi marea majoritate a deservenţilor de cult din subordinea Muftiatului încheia cu un spectacol în care vor evolua
Cultului Musulman din România sunt absolvenţi ai Colegiului Naţional ansamblurile folclorice ale UDTR. În cadrul
„Kemal Atatürk” fapt care certifică rolul important al acestei instituţii de spectacolului, elevii clasaţi pe primele locuri
învăţământ în păstrarea şi conservarea valorilor identitare ale etnicilor la concursul şcolar de poezii şi cântece în lim-
turci. Conform declaraţiei directorului colegiului, prof Accan Mologani, ba turcă, „Güzel Dilim- Frumoasa mea limbă
„este unicul liceu din ţară cu profil teologic musulman şi singura unitate turcă”, organizat de MEN şi ISJ Constanţa, vor
de învăţământ preuniversitar de stat care oferă elevilor care nu sunt recita poezii şi vor primi premii din partea UDTR
din Medgidia, cazare şi masă gratuite în regim de internat”. şi TIKA (Agenţia de Cooperare şi Coordonare
Turcă).
Sorina Asan
La discuţii au mai luat parte: preşedinta

Coordonatorul
Comisiei de învăţământ, prof. Vildan Bormam-
bet, preşedintele Comisiei de tineret, Harun
Osman, vicepreşedinta Comisiei de Cultură,

Biroului TIKA Bucureşti

prof. Melek Osman, vicepreşedinta Comisiei
de religie, prof. Firdes Musledin şi redactorul
şef al Radio T, Selmin Abaz. La întrevedere a

oaspete al liderilor UDTR participat şi soţia Consulului General al Repu-

blicii Turcia la Constanţa, Uygar Mustafa Sertel,
doamna Özlem Sertel.

P reşedintele UDTR, Fedbi Osman şi secretarul general, prof. Ervin Ibraim au avut o întrevedere cu Consulul General
al Republicii Turcia la Constanţa, Uygar Mustafa Sertel şi cu Yasemin Melez Biçer, coordonatorul Biroului TIKA Bucu-
Sorina Asan
 • Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 10 11 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

UDTR sprijină
parteneriatele educaţionale
între România şi Turcia
S ecretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim, a avut o întrevedere cu directorul Şcolii „Gürpınar Azime Yılmaz” din
Istanbul, prof. Erkan Yıldırım şi cu directorul Şcolii Gimnaziale „Spiru Haret” din Medgidia, prof. Alina-Magdalena
Păvăleanu, luni, 14 mai, la sediul central al uniunii din Constanţa. La întrevedere a participat şi vicepreşedintele Co-
misiei de Cultură, prof. Melek Osman.
Cei doi profesori din România i-au prezentat oaspetelui din Republica Turcia, proiectele pe care UDTR le derulează Ziua mamei Anneler Günü
în Republica
în domeniul învăţământului având ca partener Inspectoraul Şcolar Judeţean Constanţa. Printre acestea se numără:
Anneler Günü’nün nereden ortaya çıktığı ile ilgili bir-
concursul de poezie şi cântec, „Ana Dilim, Güzel
çok rivayet bulunmaktadır. Bunlardan en çok konuşulanı
Türkçem” („Frumoasa mea limbă turcă”), atelierul
ise ABD’nin Virginia eyaletinde ikamet eden öğretmen

Turcia
de creaţie „Simboluri, amulete în cultură populară Anna Jarvis isimli bir kadının, 1905 yılında vefat eden an-
turcă”, concursul şcolar, „Istoria şi Civilizaţia Turcilor nesi için her yıl kutlama yapmak istemiştir.
din România” şi olimpiadele şcolare de limba turcă
Ziua Mamei s-a sărbătorit pentru prima dată în Bu kutlama ilk kez, 1908 yılında bir okulda 407 çocuk
şi religie islamică, proiecte prin care UDTR contribuie
Grecia Antică, în onoarea Zeiţei Rhea iar din 1600 este ve anneleriyle gerçekleşmiştir. Anna’nın bu girişimi, tem-
la promovarea limbii turce. Directorul instituţiei de
celebrată în Anglia în onoarea tuturor mamelor. În SUA, silciler meclisi tarafından uygun görülmemiş, resmiyete
învăţământ din Republica Turcia a apreciat proiec-
din anul 1907 devine sărbătoare naţională iar în Republica kavuşturulmamıştı. Anna bu durumu, medya ve politikacı-
tele UDTR dar şi eforturile de conservare a limbii şi a
Turcia Ziua Mamei se sărbătoreşte în fiecare an, în a doua ların önde gelen isimlerine paylaşmış, bu çabalar sonunda
valorilor culturale ale comunităţii turce din România.
duminică din luna mai. 1914 yılının ikinci pazarı anneler günü olarak ilan edilmiştir.
Secretarul general al UDTR, prof. Ervin Ibraim, i-a
Bir süre sonra anneler gününün ticarileştiğini gören Anna,
felicitat pe cei doi directori de instituţii de învăţă- În perioada 7-14 mai comisia de femei a Uniunii
davalar açmış fakat hiçbirisini kazanamamıştır.
mânt pentru parteneriatul educaţional încheiat Democrate Turce din România a răspuns invitaţiei asoci-
aţei „Türk Eğitim – Sen” filiala Bartın, Turcia şi a participat 7-14 Mayıs tarihleri arasında Anneler Gününü kut-
între Şcoala „Gürpınar Azime Yılmaz” din Istanbul şi
la seminarul dedicat zilei mamei, desfăşurat în oraşele lamak için Romanya Demokrat Türk Birliğin Kadın Kolu
Şcoala Gimnazială „Spiru Haret” din Medgidia şi a
Amasra şi Safranbolu. La seminar au participat membre Komisyonu bu yıl tekrar Türkiye’yi seçti.”Türk Eğitim – Sen”
subliniat că acest tip de parteneriate educaţionale,
ale comunităţii turce din Constanţa şi filiale precum: Safranbolu şubesinin davetine cevap vererek 30 ha-
schimburile de experienţă între profesori, contribuie
Cobadin, Mangalia, Hârşova, Cumpăna, Măcin, Galaţi, nımdan oluşan bir grup ile seminere katıldı. Romanya
la dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre România şi
Brăila, Bucureşti, Techirgiol, Tuzla. Demokrat Türk Birliğin hemen hemen tüm şubelerden
Turcia, în domeniul învăţământului. La finalul vizitei,
katılan hanımlar bir araya gelip düzenlenen programa
oaspeţii au primit cărţi editate de UDTR. Scopul seminarului a fost acela de a întări relaţiile
ilgi gösterdiler.
Directorul Şcolii „Gürpınar Azime Yılmaz” din comunicaţionale între femeile de etnie turcă, de a inten-
sifica accesul acestora la informare şi de a impulsiona Safranbolu Büyük Şehir Belediyesinin misafirleri olan
Istanbul, prof. Erkan Yıldırım a însoţit în România o
manifestarea acestora ca personalităţi cu identitate ve Belediye Başkanı tarafından ağırlanan Romanya gru-
delegaţie de cadre didactice care au derulat o
etnică specifică în viaţa socială românească. bu Safranbolu şehri ile ilk temasta bulundu. Programın
serie de activităţi educative la Şcoala Gimnazială
sonunda grup, Karadeniz bölgesinde bulunan şehrin
„Spiru Haret” din Medgidia, unitate de învăţământ Pentru a premia participantele, comisia de femei,
güzelliklerinden faydalandılar.
cu care şcoala pe care o conduce este înfrăţită din prin preşedintele Amet Melec şi vicepreşedinte Accoium
anul 2017. Pe parcursul şederii în România, delegaţia Durie au organizat la finalul seminarului o excursie în cele
de profesori din Republica Turcia a fost primită de două oraşe de pe malul Mării Negre din Republica Turcia.
primarul municipiului Medgidia, Valentin Vrabie, dar Nurgean Ibraim
şi de consulul general adj. al Republicii Turcia la Con-
stanţa, Hasan Akdoğan. Vizita reprezentanţilor Şcolii
„Gürpınar Azime Yılmaz” a avut loc la trei săptămâni
după ce cadrele didactice de la Şcoala Gimnazială
„Spiru Haret” din Medgidia au luat parte la activi-
tăţile organizate cu prilejul zilei de 23 aprilie, dată
la care se sărbătoreşte Ziua Suveranităţii Naţionale
şi a Copilului Turc.
Sorina Asan
 • Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 12 13 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

Concursul naţional „Istoria şi

Tradiţiile Turcilor din România”
(nivel – cls. V-XII)
Disciplina „Istoria şi tradiţiile minorităţii turce” este
prevăzută în planul-cadru de învăţământ în aria curricu-
lară Om şi societate, având un buget de timp de o oră/
săptămână, pe durata a doi ani şcolari (clasele a VI-a
şi a VII-a). Prin statutul său, disciplina Istoria şi tradiţiile
minorităţii turce conturează cadrul favorabil pentru ca
elevii să înţeleagă trecutul şi prezentul comunităţii etnice
din care fac parte şi să participe activ la viaţa socială
şi culturală a acesteia. Ea promovează valori morale şi
TABEL NOMINAL CU REZULTATELE FINALE
civice prin intermediul cărora se construieşte identitatea PENTRU ELEVII PARTICIPANȚI LA CONCURSUL
şi se promovează dialogul intercultural. Programa s-a
construit având în vedere principiul coexistenţei care a ISTORIA ȘI TRADIȚIILE TURCILOR DIN ROMANIA
marcat profund identitatea românească în ansamblu. 18-19 MAI 2018
Alte două principii complementare, care stau la baza
acestei programe sunt multiperspectivitatea şi interculturalitatea. Ele implică acceptarea şi asumarea unor puncte nr. Numele si prenumele Cla- Profesor Pre-
de vedere diferite asupra unor evenimente comune care sunt interpretate în concordanţă cu propriul bagaj cultural Unitatea de învăţământ
crt elevei/ elevului sa coordonator miul
şi istoric. Aceste principii pot fi regăsite ca piloni ai educaţiei istorice contemporane atât în documente româneşti de 1. Ablachim Erin VI Liceul Teoretic Traian Constanta Iomer Subihan I
politică educaţională, cât şi în documente europene, dintre care cele mai relevante sunt: - Convenţia Cadru pentru 2. Sercan Melis Aleyna XII Colegiul National Kemal Ataturk Medgidia Isik Ozgul I
protecţia minorităţilor naţionale (Consiliul Europei, 1.02.1995) – Recomandarea Consiliului Europei privind predarea
3. Emin Esra IX Colegiul national Mircea cel Batran Constnata Iomer Subihan I
istoriei (15/2001) – Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele
4. Ibram Denis XII Colegiul National Kemal Ataturk Medgidia Durguter Huseyin II
cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC) – OMECT nr. 1529/18.07.2007 privind dezvoltarea
5. Mustafa Aylin VII Scoala Gim. nr. 11. Dr. C-tin Angelescu Constanta Arif Aisel II
problematicii diversităţii în curriculumul naţional – Carta albă asupra dialogului intercultural (mai 2008)”
6. Cherim Emir X Colegiul National Kemal Ataturk Medgidia Akca Ahmet II
Concursul naţional „Istoria şi Tradiţiile Turcilor din România”, cu finanţare MEN, sprijinit şi promovat de UDTR,
7. Iusein Buşra V Scoala gim. C-tin Brancusi Medgidia Abdula Adel III
menit să-i facă pe elevi să conştientizeze apartenenţa lor la spaţiul cultural si istoric în care trăiesc, prin cunoaşterea
specificităţii etnice proprii şi a contextului naţional şi universal mai larg, s-a desfăşurat, anul acesta, la Colegiul Na- 8. Haşim Kader X Liceul Tehmologic Ion Podaru Ovidiu Abdul-Gani Erghiul III
ţional „Mustafa Kemal Atatürk” Medgidia, în perioada 18-19 mai. Pentru o bună organizare, cele mai multe lucrări 9. Apti Elif XI Liceul Teoretic George Emil Palade Constanta Iomer Subihan III
au fost depuse în format electronic pe adresa de email a inspectorului şcolar de limba maternă, doamna Icbal 10. Osman Ghiocan VI Scoala Gim. Mircea Dragomirescu Medgidia Gemil Sevidan M
Anefi. Comisia de evaluare a fost constituită de doamnele profesor: Vildan Bormambet, Icbal Anefi, Serin Türkoğlu 11. Amet Rubie V Scoala Gim. C-tin Găvenea Tulcea Gemil Sezer M
şi Melek Osman. 12. Isleam Erman VI Scoala Gim. Adrian V. Rădulescu Murfatlar Ene Ulgean M
13. Ali Neslihan X Liceul Cobadin Ibram Selime M
14. Bechir Amela VII Scoala Gim. Lucian Grigorescu Medgidia Bolat Nurdanie M
 • Mai – Mayıs •
Okul Öncesi Dönemde
Çocuğun Din Eğitiminde
Annenin Rolü
S ağlıklı bir din eğitiminin ön koşulu çocuğun dini gelişim seyrini bilmektir. Bu nedenle annelerin çocuğun zi-
hinsel, duygusal, davranışsal, sosyal, ahlaki gelişim alanlarının yanı sıra çocuğun dini gelişim seyrini bilmesi
gerekmektedir. Esasında bahsi geçen gelişim alanları birbirinden ayrı düşünülemez.
Gelişim psikolojisinde 0-2 yaş arası bebeklik dö-
nemidir. 0-2 yaş arasında bebeklerde çok boyutlu dini
yaşantı ve gelişim alanlarından söz edilemez. Ancak
geleneksel dini düşünceye ve dini gelişim araştırmacı-
larına önemli bir kısmına göre bebekler doğuştan dini
duyguya ve Allah’a yetisi ile dünyaya gelmektedir. Bu
dönemde yapılması gereken en temel şey bebekle-
re güvenlik duygusunun kazandırılmasıdır. Bireylerin
sağlıklı kimlik kazanabilmesi, benliğini tanıyabilmesi ve
güçlü bir karaktere sahip olması için anne ile çocuk
arasında güvenli bir bağ kurulmalıdır. Bebeğin ihtiya-
cı olan en temel şey güven duygusudur. Yaşamın ilk
yıllarından anne ve çocuk arasında kurulan güvenli
veya güvensiz bağlar bireyin yaşamının sonuna kadar
onu etkileyecektir.
Güvenli bağlanmanın oluşabilmesi için bebekle-
rin kaygılı olmaması ve kendini zararda hissettiğinde
annesinin ona hemen ulaşabilir uzaklıkta olması ge-
rekir. Özellikle gece uykusu sırasında bebekte ortaya
çıkabilecek endişeyi annenin giderebilmesi için bebe-
ğe çok yakın uyuması gerekir. Bebek kendini huzursuz
hissettiğinde anne kucağı ve kokusu onun için sakin
bir liman olacaktır. Bebeklerde anksiyete gelişiminin
önüne geçen bir diğer davranış bebeği ihtiyaç duy-
duğunda kucağa almaktır. Kimi zaman şımarması,
alışması korkusuyla veya ciğerleri açılır düşüncesiyle
bebekler ağladığında kucağa almaktan kaçınabiliyor.
Sanılanın aksine çocukların şımarması alışması gibi
istenilmeyen davranışlar ihtiyaç duyduğunda bebeğe
gereken ilgiyi göstermekten değil, tutarsız ilgiden do-
ğar. Çünkü birincisi güvenli bağlanmanın gelişmesinin
önünü açarken diğeri güvenli olmayan bağlanmaya
neden olur. Bebeğe karşı gösterilen tutarsız ilgi veya
bütünüyle ilgisizlik nedeniyle güvenli olmayan bağlan-
ma geliştiren bebekler gece korku içinde, ağlayarak
uyanabilir, durduk yere mızmız hareketler ve ağlama
nöbetleri geçirebilir, uyumak istemeyebilir, yemek
yemede zorluk çıkarabilir, anne bebeği kısa süreli terk
edecek olsa aşırı ağlama tepkileri gösterip anne geri
döndüğünde ise anneyi reddedici tavırlar sergileyebilir
veya annenin yanında olmasından mutluluk duyma-
pagina
sayfa
dığı gibi ayrılmasına tepki göstermeyebilir. Bunlara ek
olarak ilerleyen yıllarda asi tavırlar, karşı gelme, yalan
söyleme, evden uzaklaşmak isteme gibi davranışlar
güvenli bağ kurulmadığının göstergesidir.
Dini gelişim uzmanları 0-2 yaş arası bebeklik dö-
neminde geliştirilecek bağlanma biçiminin dini gelişim
açısından da önemli olduğunu belirtmektedir. Duygu-
sal güvenin başlangıcını içeren bu evre daha sonraki
iman gelişiminin üzerine temellendiği bir evredir. Bu
evrede inancın gücü, bebeğin annesiyle olan sevgi
ve ilgiye dayalı ilişkisel deneyimleri ile temel güvenin
keşfedilmesine bağlıdır. Eğer temel güven oluşturul-
mazsa ümitsizlik ve güvensizliğin yanında inançsızlıkla
da gelişebilir.
14 15 pagina
sayfa
Bebeklik sonrası dönem ilk çocukluk dönemidir ve
bu dönem 2-6 yaş arasıdır. Bu dönemde fiziksel gelişim
devam ederken bilişsel gelişim ve beraberinde dil geli-
şimi hızlanır. İfade etme ve anlama yeteneğinin geliştiği
bu evrede çocuk kendi ile çevresi arasında ayrım ya-
parak kendini tanımaya başlar. Bilişsel kapasitesi henüz
kavramları tanıyamadığından çevresinde gördüğü
davranışları taklit eder. Böylece çocuk dini dünyanın
içine taklit ederek girer. Bu nedenle öncelikle annenin
ve diğer çocuğu yetiştirmekle sorumlu kişilerin dini
bilişsel olarak aktarılması gerekeli kurallar manzumesi
olarak görmemesi zengin dini yaşantıların model ola-
rak sunulduğu bir çevreyi oluşturması gerekmektedir.
Bir diğer ifadeyle anne-babanın çocuklarına öğretmek
ve yaşatmak istediği dini davranışları yapıyor olması
gerekmektedir. Çocuk aile bireylerinin yaptığı ibadet,
her türlü dini davranış ve duyguları gözlemleyerek aynı
davranışları taklit eder. Bu durum sevileni taklit eme
eğiliminden kaynaklanır. Namaz kılınan, Kur’an okunan
veya diğer dini davranışların yapıldığı ortamlarda hoşa
gitmeyecek, korkutucu davranışlardan uzak durmak
gereklidir. Çünkü duyguların önemli bir kısmı klasik şart-
lanma ile kazanılmaktadır. Örneğin anne bir taraftan
çocuğa Kur’an dinletirken diğer taraftan yaptığı hatalı
bir davranıştan dolayı yüksek sesle çocuğa bağırıp
kızacak olursa çocuk yüksek sesle Kur’an okunuşunu
birleştirip yüksek sesli bir azara gösterdiği tepkiyi Kur’an
okunuşuna da gösterebilir, ne zaman Kuran okunuşu
duyacak olursa korkabilir, huzursuzlanabilir. Bu nedenle
dini yaşantıların olabildiği kadar naif, sıcak, huzurlu
ortamlarda ortaya çıkması ve modellenmesi gerekir.
Bu dönemin gelişimsel özelliklerinin bir diğer özelliği
çocukların sık soru sormasıdır. Dini kavramların çocuğun
zihin dünyasına girmesi ile çocuk dini konularda da sıkça
• Mai – Mayıs •
soru soracaktır. Bu sorular eleştirel, irdeleyici olmaktan
çok kabul ve tasdike meyyal sorulardır. Yani çocuğun
sorusuna anne hangi cevabı verirse buna inanacaktır.
Annelerin çocukların sorularına onların bilişsel seviyele-
rine uygun tatmin edici cevaplar vermesi gerekir. Eğer
verecek bir cevabı yoksa çocuğu azarlamak, susturmak
veya savuşturmayı asla bir çözüm yolu olarak düşün-
memeli doğru cevabı bulma sürecine çocuğu da dahil
ederek araştırma yapmalıdır.
Bu ev rede d i n
eğitimi verilirken dik-
kat edilecek bir diğer
konu dini korku çocu-
ğu kontrol aracı ola-
rak kullanılmamalıdır.
Anneler özellikle söz
dinletme aracı olarak
Allah çapar, cehen-
nemde yakar, taş eder
gibi ifadelerle çocuk-
larda korkutucu ceza-
landırıcı bir Allah imajı
oluşturmamalıdır. Cen-
net, cehennem gibi
kavramlar anlatılırken
dikkat edilmelidir. Bu
evrelerde yakınlarının
veya evcil hayvanlarının ölümü ile karşılaşılan çocuk-
lara cennet özendirici bir yer olarak anlatılmamalıdır.
Bu evrede çocuklar dini yaşantının içinde doğal
olarak kendini bulmalıdır. Dini bilişsel olarak öğre-
nilmesi gereken bir malzemeye indirgemek doğru
değildir. Yani çocukları sabit biçimde masaya veya
başka bir yere oturtarak zorla kapasitelerinin üzerin-
de dua sure ezberletmek çocukların sıkılmasına ve
dini bilgiye karşı ilgisizleşmesine neden olabilir. Diğer
taraftan oyunlaştırarak öğretmek de uygun bir yak-
laşım değildir. Çünkü çocuk dini yaşantıya ait dikkat
ve düzeni kavrayamayacaktır. Ayrıca her çocuk sem-
bolleri öğrenme yaşları olan 6 yaş öncesinde Kur’an
alfabesi öğrenmeye zorlanmamalıdır. Bazı çocuklar
daha erken sembolleri öğrenebilme kapasitesine
sahip olabilir ve 4-5 yaşında Kur’an alfabesini öğrenip
Kur’an okuyabilir. Ancak çocukların bireysel farklılıkları
dikkate alınmadan yapılacak Kur’an öğretme süreci
başarısızlıkla sonuçlanabileceği gibi çocukların Kur’an
okumaya karşı soğukluk yaşamasına da neden ola-
bilir. Anneler bu dönemdeki çocuklarına bol bol dini
hikayeler okuyabilir. Bir taraftan dini düşünceleri ve
kavramları zenginleşebilir.
Turkoglu Serin

NİÇİN ORUÇ TUTMALIYIZ?
İlahi olsun beşeri olsun bütün dinlerde bir kısım ibadetler vardır. Mensubu bulunduğumuz İslam dininin de kendine
has ibadetleri vardır. Bunlardan biriside oruç ibadetidir. Oruç ibadeti İslam Dininin beş temel şartından birisidir. Gelin
şimdi “Niçin Oruç Tutmalıyız” sorusuna hep birlikte cevap arayalım.
1- Müslüman bütün ibadetlerde
olduğu gibi oruç ibadetinde de, ya-
ratılış gayesinin Allah’a ibadet etmek
olduğunun bilinciyle O’nun rızasını
kazanmak için oruç tutar.
2- Oruç ibadeti günahlardan
korunmamızı sağlar: Oruç önceki
ümmetlere de farz kılınmış kadim bir
ibadettir. Yüce Rabbimiz, “Ey iman
edenler! Oruç sizden önce gelip
geçmiş ümmetlere farz kılındığı gibi
size de farz kılındı. Umulur ki korunur-
sunuz.” (Bakara, 183) buyurmuştur. Bu
ayetle Rabbimiz oruç ibadetinin farz
kılınışının hikmet ve gayesinin günah
ve kötülüklerden korunmak oldu-
ğunu bizlere açıklamaktadır. Oruç
sayesinde insan nefsine ve şehevi
arzularına hâkim olma alışkanlığını
elde ederek günahlardan sakınıp
takva mertebesine ulaşabilecektir.
Çünkü oruç, şehveti kırar, nefsin he-
veslerini mağlup eder. Azgınlıktan,
kötülükten meneder, kalbin Allah'a
bağlılığını artırır.
Hz. Peygamber de (SAS) bir
hadislerinde şöyle buyurur : “Oruç
bir kalkandır …” (Buhârî, Savm, 2). Hz.
Peygamber bu hadisinde orucu kal-
kana benzetmektedir. Kalkan, nasıl
ki savaşta askerleri düşmanın ok ve
kılıç darbelerine karşı koruyorsa, oruç
da sahibini, nefsinden, şehevî arzu-
larından, şeytanın vesveselerinden
öyle korur. Bu hassasiyetle oruç tutan
kişi dünyada günah ve kötülüklere,
Ahirette ise cehennem azabına karşı
korunmuş olacaktır.
3- İnsana hem dünya hem de
Ahiret mutluluğu kazandıracak son
ilahi hitap ve son ilahi kitap olan
Kur’an-ı Kerim bu ayda indirilmeye
başlanmıştır. Bu hususa işaret eden
ayette Yüce Rabbimiz şöyle buyurur:
Ramazan ayı, insanlara yol gösterici,
doğrunun ve doğruyu eğriden ayır-
manın açık delilleri olarak Kur'an'ın
indirildiği aydır. Öyle ise sizden rama-
zan ayını idrak edenler onda oruç
• Mai – Mayıs •
tutsun… Bakara Suresi (185)
4- Hz. Muhammed’e (SAS) pey-
gamberlik vazifesi bu ayda verilmiştir.
Hz. Peygamber (SAS) bir ramazan
ayında Hira Dağında iken Cebrail (as)
tarafından peygamber olarak görev-
lendirildiği kendisine bildirilmiştir.
5- Kur’an-ı Kerimde bin aydan
daha hayırlı olduğu ifade edilen kadir
gecesi Ramazan ayı içerisinde yer
almaktadır.
6- Ramazan ayında cennet
kapıları açılır cehennem kapıları
kapanır. Resûlullah (SAS) şöyle buyur-
muştur: “Mübarek Ramazan ayı size
geldi. Yüce Allah bu ayda size oruç
tutmayı farz kıldı. Bu ayda sema (cen-
net) kapıları açılır, cehennem kapıları
ise kapanır ve şeytanların azgınları
bağlanır.” ( Nesâî, Sıyâm, 5)
7- Oruç sayesinde kötü söz
ve davranışlardan uzak kalır, güzel
huy ve davranışlar edinir ve ahlaki
olgunluğa ulaşırız. Resûlullah (SAS)
bir hadislerinde şöyle buyurmuştur:
“Oruçlu, saygısızlık yapmasın, kötü
konuşmasın. Eğer biri kendisiyle dö-
vüşmeye veya sövüşmeye kalkışırsa,
iki defa, 'Ben oruçluyum.' desin…”.
(Buhârî, Savm, 2). Başka bir hadislerin-
de ise “Yalanı ve yalana göre hareket
etmeyi terk etmeyenin yemeyi içmeyi
bırakmasına Allah'ın ihtiyacı yoktur!”
( Buhârî, Savm, 8) buyurur.
8- Oruç sayesinde günahlardan
kurtulma imkânı elde ederiz. Allah
Resûlü bir hadislerinde “Kim inanarak
ve karşılığını Allah'tan bekleyerek
Ramazan orucunu tutarsa geçmiş
günahları bağışlanır.”( Buhari, İman,
28), başka bir hadislerinde ise, “Büyük
günahlardan kaçınıldığı takdirde,
beş vakit namaz ile cuma bir sonraki
cumaya kadar ve Ramazan diğer
Ramazan'a kadar, aralarında işlenen
günahların bağışlanmasına vesile-
dir.” (Müslim, Taharet, 16) buyurur.
9- Oruç bize meleki özellikler ka-
Yasin YILDIZ – Köstence Hünkâr Camii din görevlisi
pagina
sayfa
zandırır. Fıkıh kitaplarımızda oruç iba-
deti şöyle tarif edilir; oruç, tan yerinin
ağarmasından güneşin batmasına
kadar dinimizce belirlenmiş ibadeti
yerine getirmek niyetiyle yeme, içme
ve cinsel ilişkiden uzak durmaktır.
Aynı zamanda oruçlu bir Müslüman
kötü söz ve fiillerden de uzak du-
racaktır. Böylece oruçlu geçirdiği
her anı ibadetle geçirmiş olacaktır.
Melekler yemezler, içmezler, cinsel
arzuları yoktur, günah işlemezler, sü-
rekli Allah’a ibadetle meşgul olurlar.
Bir Müslüman gerçek anlamda oruç
tuttuğu takdirde bütün bu özelliklere
sahip olabilecektir.
10- Rabbimizin vereceği büyük
mükâfata bizi kavuşturur. Yüce Allah,
bir kudsi hadiste “Oruç benim içindir.
Onun mükâfatını ben veririm. (Çünkü
oruç tutan kimse) nefsî arzularını,
yemeyi ve içmeyi sırf benim için terk
eder...” ( Buhari, Tevhid, 35) buyur-
maktadır. Peygamber Efendimiz de
“... Müminin iki sevinci vardır: Birisi
iftar vaktinde orucunu açtığı andaki
sevinci, diğeri Rabbine kavuştuğu
zaman orucunun (mükâfatından
kaynaklanan) sevincidir.”
11- Oruç ibadeti cennete girme-
mize vesile olur. Oruçlunun cennete
girişi oruç tutanlara ait özel bir kapı-
dan olacaktır. Peygamber (SAS) şöyle
buyurdu: “Cennette Reyyân denilen
bir kapı vardır. Bu kapıdan kıyamet
gününde yalnız oruç tutanlar girer;
ondan oruç tutanlardan başka hiç
kimse girmez. (Kıyamet gününde:)
Oruç tutanlar nerede? denilir. Oruç
tutanlar kalkarlar ve o kapıdan gi-
rerler. Onlardan başka hiçbir kimse
buradan girmez. Onlar girdiği zaman
kapı kapatılır, artık bu kapıdan hiçbir
kimse girmez” (Buhari, Savm: 4)
Bütün bu saydıklarımız bir mü-
minin oruç tutması için yetmez mi?
Oruçlarınızın kabulü dileğiyle… Esen
kalın.
16 17 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •
Mahomed al II-lea,
Cuceritorul Bizanţului
Eşec la Belgrad
În
anul 1451, tânărul sultan, ocupat în Anatolia cu conflictul cu emirul Karamanului, a fost nevoit să cedeze lui
Gheorghe Brancovic, despotul Serbiei, oraşele Kru~evac şi Le~kovac, în valea Moravei Superioare. Timpurile
se schimbaseră însă şi, după cucerirea Constantinopolului, Brancovic va fi silit să restituie ceea ce dobândise cu
câţiva ani în urmă. Totuşi. problema sârbă nu era rezolvată. Mohamed adresă despotului următorul mesaj: „Ţara în
care domneşti nu este a ta. Ea este a lui Ştefan, fiul lui Lazar, şi trebuie să-mi revină mie prin drepturile soacrei mele,
fiica lui Lazar. Pot să-ţi las domeniul tatălui tău, Vucitrn. Dacă refuzi, voi porni asupra ta.”
Teritoriul revendicat de sultan cuprindea valea
Moravei, Belgradul, Smederevo- capitala ţării, aflată nu
departe de Belgrad-şi Golubac. Gheorghe Brancovic,
care plecase să solicite ajutor lui Iancu de Hunedoara,
nu răspunse şi, la expirarea ultimatumului, în aprilie 1454,
Mahomed declanşă campania. Cu cei 20.000 de spahii el
cuceri cetăţile Omol şi Ostravica şi împrejurimile lor, şi apoi,
cuceririle odată consolidate, mulţumindu-se cu atât, se
întoarse la Edirne, aducând cu el numeroşi prizonieri, dintre
care patru mii vor popula aşezările din jurul Istanbulului.
Abia întors, ungurii şi sârbii se înarmează şi invadează
regiunile Nis şi Kossovo. Sultanul, în fruntea oştilor, porneşte
de această dată spre Vucitm, Trepca şi Novobrdo, impor-
tant nod al drumurilor care leagă Serbia de Macedonia.
După opt zile de lupte, Novobrdo căzu şi, o dată cu el,
importantele zăcăminte de argint de aici. Gheorghe Bran-
covic acceptă condiţiile de pace dictate de Mahomed;
el va păstra Omol şi Ostrovica, va vărsa anual sultanului
trei milioane de akfe şi îi va furniza, la cerere, trupe pentru
campaniile sale. Mahomed îşi atinsese ţinta: ocupase o
regiune bogată şi importantă din punct de vedere stra-
tegic şi îi separase pe sârbi de unguri, lucru cu atât mai
uşor cu cât sârbii ortodocşi sufereau cu greu vecinătatea
ungurilor catolici. Îi rămânea sultanului să dobândească
Belgradul şi puternica lui fortăreaţă, fără de care nu ar fi
fost stăpân deplin al Serbiei.
Ca şi înaintea asediului Constantinopolului, Mahomed strânse la Edirne, în iarna 1455-1456, o oaste mare. Timp
de mai multe luni el o pregăti şi antrenă, fără să destăinuie însă nimic din intenţiile sale şi. în primăvară. porni spre
nord, în fruntea oştilor. Printre numeroasele piese de artilerie se aflau şi 20 de tunuri lungi de peste 9 metri, cum nu
se mai văzuseră până atunci. Transportarea lor pe drumurile desfundate ale Balcanilor a fost deosebit de dificilă.
La Vidin, pe Dunăre, corăbiile ancora te, printre care 64 de galere de luptă, aşteptau ordinul de a-închide fluviul
şi râul Sava. în aval şi în amonte de Belgrad.
Sultanul prevedea o îndelungată campanie victorioasă. Cucerind această puternică cetate, cheia Europei
Centrale, Mahomed nu intentiona să apere doar hotarul de la nord, ci şi să mute războiul pe pământ unguresc,
pentru a sfârşi cu acest popor neruşinat ŞI cu regentul Ungariei, Iancu de Hunedoara, care ii înfrunta încă de mult
pe otomani ŞI îşi manifestase donnţa de a porni cruciada împotriva musulmanilor. Odată Belgradul cucerit, drumul
spre Buda şi Ungaria îi va fi deschis sultanului.
 • Mai – Mayıs •
pagina
sayfa
Dacă apărarea Belgrad ului ar fi rămas numai pe seama cavalerilor unguri, cucerirea acestui oraş şi a fortă-
reţei lui, în ciuda poziţiei sale considerată inexpugnabilă, nu ar fi prezentat nici o dificultate. De cum s-a răspândit
vestea apropierii sultanului, principii dunăreni se zăvorâră în cetăţile lor, pentru a aştepta acolo sfârşitul furtunii.
Regele Ladislau. ale cărui principale însuşin nu erau curajul şi seriozitatea, pretextând o partidă de vânătoare,
părăsi în mare grabă Buda şi se refugie la Viena, şi rămase acolo până ce primejdia a dispărut. Timp de mai bine
de o lună, Buda rămase fără apărători.
Toate ţările erau înlemnite de groază. Trimisul papei. Cardinalul îi scria lui Calixt al Ill-lea: „Singura noastră
speranţă este ca Dumnezeu să audă rugăciunile Sanctităţii Voastre şi să-i îndemne pe prinţi să-şi trimită Primejdia
este atât de mare încât. într-o zi şi chiar într-un ceas, înfrângerea poate fi atât de deplină, încât creştinătatea să
o plângă veşnic.
Cu câteva luni mai înainte, o Dietă întrunită la cererea papei se reunise la Buda, pentru a organiza o cruciadă.
Cardinalul Carvajal îi înmânase, din partea papei, Crucea cavalerilor cruciati aprigului şi pătimaşului dominican.
Giova da Capistrano, un nou Petru Sihastru!. Cuprinşi de înflăcărare. Principii o sumedenie de promisiuni de ajutor
în oameni şi bani, după care s-au părţit... amânând lupta până după seceriş. Şi de această dată. singurul care luat
lucrurile în serios a (ost Iancu de Hunedoara, care nu mai era regent Ungariei ci purta titluJ de căpitan-general al
regatului şi voievodal El se bucura de o considerabilă autoritate morală. Pe umerii lui şi ai lui Giovanni da Capistrano
se va sprijini întreaga apărare a Belgradului.
La 7 iulie, grosul armatei turceşti apărea în faţa Belgradului. Câmpia dealurile din jur erau atât de acoperite
de corturile albe ale otomanilor. „i ai fi putut crede că abia a nins”. Oştile din Rumelia. cu sultanul în frunte, pregă-
teau de luptă pe malul drept al Dunării. Cele din Anatolia, sub comanda beylerbey-ului Karadja Paşa, pe malul
drept al Savei, formând aripa stângă a armatei. Fortăreaţa Belgradului, aşezată pe un fel de istm de aproape un
km lungime, la confluenţa Dunării cu Sava, acolo unde curentul este mai repede, era înconjurată de un puternic
zid de apărare. Cetatea avea renumele de a fi de necucerit. În 1440, Murad al II-lea o asediase timp de şase luni,
însă fără rezultat. Karadja îl sfătui pe Mahomed să se mulţumească doar cu încercuirea fortăreţei, fără a intreprinde
nici o operaţiune militară. înainte de a fi ocupat regiunea şi izolat oraşul. Sultanul refuză. El dorea să cucerească
Belgradul în zece zile şi să fie după două luni, de Ramadan, la Buda. Pentru cuceritorul Constantinopolului, luarea
oraşului părea un joc de copii, şi aproape toate căpeteniile oştirii erau de aceeaşi părere.
În jurul datei de 10 iulie, începu canonada. În afara tunurilor mari, turcii aveau 7 mortiere uriaşe ce azvârleau
ghiulele de piatră asupra cetăţii şi a oraşului, provocând, după cât se pare, mai mult teamă decât pierderi serioase.
o singură femeie fiind ucisă. Timp de douăsprezece zile a urmat bombardament după bombardament, provocând
uriaşe spărturi în zid, zdrobind şi împrăştiind lucrările de apărare ale asediaţilor. Unităţile turceşti încercuiau oraşul,
vasele inchideau Dunărea şi locul de vărsare a Sa vei, altele ancorau în fata fortăreţci. Belgradul era în întregime
incercuit. În ultima clipă, Iancu de Hunedoara reuşi să introducă în oraş 6.000 de oameni, sub comanda cumnatului
săi. Mihcily Szil~gyi şi a fiului său mai vârstnic, guvernator al Croaţiei şi Dalmaţiei, o jalnică garnizoană alcătuită din
ţărani săraci, cerşetori şi vagabonzi neînarmaţi şi fără experienţa luptei. Credinţa fierbinte a lui Giovanni da Capistra-
no a făcut din această adunătură de oameni aproape o oaste. În orice caz, aceştia erau singurii luptători pe care
aprigul dominican i-a putut găsi printre creştinii Europei Cen!f~le şi de Răsărit. La rândul său, Iancu de Hunedoara
echipase şi instruise 12.000 de soldaţi şi o mie de călăreţi. Improvizase şi o „flotă de război” din ambaicaţiile – două
sute, spun istoricii – pe care le-a putut descoperi în oraşele şi satele Dun ării. Unele dintre aceste vase au fost „cu-
irasate” cu plăci de metal. Dar toate aceste forţe militare şi navale erau aproape neînsemnate în comparaţie cu
oastea turcească perfect înarmată, disciplinată şi în parte alcătuită din oşteni de meserie, ienicerii.
Iancu de Hunedoara nu-şi încheiase încă pregătirile, când unul dintre apărătorii Belgrad ului, care reuşise
să străbată liniile turceşti, îi aduse un mesaj din partea lui Szii;igyi, vestindu-l că, dacă acesta nu va fi ajutat fără
întârziere, fortăreaţa va cădea înainte de împlinirea a trei zile. Fără să şovăie, Iancu de Hunedoara răspunse la
această chemare, dar era limpede că, dacă s-ar fi apropiat pe uscat, mica sa oaste ar fi fost nimicită chiar înainte
de a ajunge la tabăra turcească. Singurul mijloc era să ajungă în oraş coborând Dunărea şi să încerce să forţeze
blocada, în timp ce Giovanni da Capistrano şi oamenii săi ar urma malul fluviului. El porunci să se construiască,
alăturându-se câteva ambarcatii uşoare, un fel de plută, pe care se îmbarcă împreună cu cei mai buni oşteni şi
călăreţi.
La 14 iulie, această ciudată „armada” se punea în mişcare. în timp ce pe ţărm înaintau „cruciaţii” lui Capis-
trano în frunte cu Petru, un om „de neam nobil”, purtând o cruce mare. Sosită în faţa oraşului, unde vasele turceşti
18 19 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •
legate cu lanţuri formau un fel de zid plutitor, flotila creştină, ajutată şi de curent, se năpusti asupra vaselor turceşti
sfărâmând lanţul, scufundând trei galere mari şi numeroase galere mici împreună cu echipaj ele lor. A urmat o în-
căierare generală. Luptele au durat multă vreme, turcii retrăgându-se pas cu pas, până când Iancu de Hunedoara
şi oamenii lui au izbutit să pătrundă în oraş, unde se aflau închişi Szilagyi cu oastea sa şi câteva sute de locuitori în
stare să poarte arme.
Sultanul, mânios pentru această înfrângere, porunci să se reia canonada, şi timp de aproape o săptămână,
ghiulelele bombardară din nou zidul de apărare. Moartea lui Karadja Paşa, cel mai bun conducător al armatei,
semănă confuzia în rândul turcilor, care văzură în asta un semn rău. Mahomed le recâştigă încrederea, aşa cum
o făcuse şi în faţa Constantinopolului, rostind o cuvântare înflăcărată pe care o încheie vestind că va conduce
el însuşi asaltul. în fruntea „leilor luptători”. În aceeaşi zi, spre sfârşitul după-amiezii, la un semn al sultanului, cu stri-
găte de „Allah! Allah!”, în uruitul tobelor şi al cimbalelor, oştenii turci pomiră la asalt pătrunzând prin cele trei largi
spărturi deschise de artilerie. Ei intrară cu uşurinţă în oraşul care părea pustiu. Ienicerii începuseră deja să intre în
case pentru a le jefui când răsună glasul unei trompete. Sute de oameni înarmaţi se aruncară asupra lor. Iancu de
Hunedoara, împreună cu oştenii lui ieşiţi din cetate, îi atacară şi ei. Urmă o bătălie aprigă şi îndelungată. Ienicerii
şi creştinii se luptau pas cu pas pentru cucerirea oraşului. „Nenumăraţii luptători turci gustară din mierea curată
a morţii sortită martirilor şi ajunseră atunci în braţele huriilor din Paradis.” Luptele continuară toată noaptea. Turcii
aruncau neîncetat în bătălie trupe proaspete, „luptând ca nişte fiare întărâtate, cu stindardele lor înstelate ca nişte
straturi de lalele strălucitoare”. La apropierea zorilor, oştenii otomani care nu intraseră încă în luptă se mai căţărau
pe ziduri. Creştinii folosiră arma obişnuită a cetătilor asediate: bucăţi de lemn şi legături de vreascuri aprinse muiate
în pucioasă~ smoală şi aruncate asupra turcilor care încercau să urce pe ziduri. La primele ceasuri ale dimineţii,
Mahomed pierduse bătălia. Belgradul nu a fost cucerit. Garda personală a sultanului fusese nimicită şi chiar el rănit
la frunte. Putini ieniceri mai erau în viaţă. Generalul lor, Hasan Aga, căzuse în luptă.
Cu toate acestea, bătălia nu era încheiată, După-amiază, hoardele de zdrenţăroşi, în frunte cu Giovanni da
Capistrano şi Giovanni da Taglicozzo şi cu stegarul Petru alături de ei, trecură Sava şi atacară tabăra turcească.
Două mii de oameni, care deveniseră treptat cinci apoi şase mii, aproape neînarmaţi, capturară piesele de artile-
rie, sub ochii tunarilor îngroziţi de aceşti diavoli scăpaţi parcă din iad. Cele trei linii de artilerişti dădură înapoi, una
după alta. O şarjă de cavalerie îi împrăştie pe atacanţi atunci când aceştia se apropiară de cortul sultanului. dar
întreaga tabără fusese încercuită şi tunarii fugiseră. Furios, Mahomed, „fără altă armură decât credinţa în Allah şi
pavăza stelei Islamului”, încercă să conducă un ultim atac. Ienicerii sleiţi de puteri refuzară să-I urmeze. Sultanul,
scos din fire, văzând nu departe unul dintre cei mai însemnaţi comandanţi ai armatei ungureşti, îi despică trupul
cu o singură lovitură de sabie, „de la cap până la piept”.
Turcii se retraseră, lăsând în urmă mii de morţi – istoricii dau cifra de 24.000 – ingropati în grabă, şi duseră cu
ei, în 140 de căruţe, pe cei mai grav răniţi. Mulţi au murit în timpul retragerii. Piesele de artilerie, printre care cele 22
tunuri mari, au fost pierdute. Turcii au incendiat tot ce s-a putut incendia, dar cea mai mare parte a echipamen-
tului a căzut în mâinile creştinilor. Zece zile mai târziu, Mahomed era la Sofia, unde strângea ce-i mai rămăsese din
oaste, după care se întoarse la Edirne.
Dacă pentru un alt suveran această luptă ar fi însemnat un înspăimântător dezastru, pentru sultan ea nu a
fost decât o neplăcută înfrângere. Mândria îi fusese jignită şi va trece mult timp până să uite umilitoarea sa retra-
gere de la Dunăre spre capitală. Dar, datorită uriaşelor rezerve de oameni şi bogatelor finanţări, răul nu era atât
de mare. Vor fi suficiente câteva luni pentru ca Mahomed să-şi refacă efectivele armatei şi să făurească din nou
tunuri la fel de puternice ca cele pierdute.
„Pentru a uita de înfrângerea de la Belgrad”, spun cronicarii, sultanul va organiza, la puţin timp după întoarcere,
mari sărbători cu prilejul circumciziei fiilor săi, Baiazid şi Mustafa. Au fost trimise invitaţii emirilor Anatoliei şi, timp de
mai multe zile, în grădinile palatului Edirne, cărturari, oameni ai legii şi teologi se vor întrece în ştiinţă şi elocvenţă,
în prezenţa sultanului şi a oaspeţilor săi. Sultanul prezidă aceste dispute care se încheiară prin înmânarea unor
mantii onorifice şi a unor daruri bogate. El îi va răsplăti în zilele care urmară şi pe învingătorii în cursele de cai, în
tragerile cu arcul şi alte întreceri sportive. Potrivit ceremonialului, sultanul primi el însuşi daruri din partea oaspeţilor,
a demnitarilor Curţii şi a oştirii. În sfârşit, au fost împărţiţi bani oamenilor de rând. Toată lumea din imperiu trebuia
să uite ceea ce se petrecuse pe malurile Dunării.
Andre Clot
 • Mai – Mayıs •
Kızkulesi
GEÇMİŞTEN GÜNÜMÜZE KIZKULESİ
Geçmişi 2500 yıl öncesine dayanan bu eşsiz yapı,
İstanbul`un tarihine eş bir tarih yaşamış ve bu kentin yaşa-
dıklarına görgü şahitliği yapmıştır. Antik çağda başlayan
M.Ö. Kızkulesi
İstanbullu bir Rum olan araştırmacı Evripidis’in anlat-
tığına göre önceleri Asya sahillerinin bir çıkıntısı olan kara
parçası zamanla sahilden kopmuş ve Kızkulesi’nin üzerinde
bulunduğu adacık oluşmuştur. Kızkulesi’nin üzerinde yer
aldığı kayalıktan ilk kez M.Ö. 410’da söz edilir. Bu tarihte
Atinalı komutan Alkibiades, Boğaz’a girip çıkan gemileri
denetlemek ve vergi almak amacıyla bu küçük ada üze-
Roma Dönemi
M.S. 1110’lara gelindiğinde ise bu küçük adacığın
üzerindeki ilk belirgin yapı (kule), İmparator Manuel Com-
nenos tarafından inşa ettirilir. 1143–1178 yılları arasında
hükümdarlık süren İmparator Manuel, şehrin savunmasına
yardım için iki tane kule yaptırmıştır. Bunlardan birini Man-
gana Manastırı yakınına (Topkapı Sarayı’nın sahili) diğerini
ise Kızkulesi’nin bulunduğu yere inşa ettiren İmparator
Manuel, hem düşman gemilerini Boğaz’a sokmamak,
Bizans Dönemi
Daha önceleri zaman zaman harap olan ve yeniden
onarılan Kızkulesi, İstanbul’un fethi sırasında Venedikli-
ler tarafından üs olarak kullanılır. Fatih Sultan Mehmet
İstanbul’u kuşattığı sırada Bizans’a yardım etmek için
Osmanlı Dönemi
Fetihten sonra Fatih Sultan Mehmet bu küçük kaleyi
yıktırır ve yerine taştan, etrafı mazgallarla çevrili küçük
bir kalecik yaptırır ve buraya toplar yerleştirir. Kaleye ko-
nulan bu toplar, liman içindeki gemiler için etkili bir silah
olmuştur. Ancak kule, Osmanlı döneminde savunma kalesi
olmaktan çok bir gösteri platformu olarak kullanılmış ve
Mehterler burada top atışları ile birlikte nevbet (bir çeşit
İstiklal Marşı) okumuşlardır. Bugün gördüğümüz kulenin
temelleri ve alt katın önemli kısımları Fatih devri yapısıdır.
Osmanlı dönemi boyunca Kızkulesi’nin onarılarak ya da
yer yer yeniden yapılarak yaşatıldığı bilinmektedir. 1510
yılında meydana gelen ve “küçük kıyamet” olarak anılan
depremde İstanbul’daki pek çok yapı gibi Kızkulesi de
büyük hasar görmüş, kulenin onarımı Yavuz Sultan Selim
döneminde gerçekleştirilmiştir. Çevresinin sığ olması sebe-
biyle 17. asırdan sonra kuleye bir de fener konulmuştur. Bu
tarihten itibaren kule, artık bir kale değil bir deniz feneri
pagina
sayfa 20 21 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •
ma kalesi olarak kullanılmaya başlar. Daha önce eğlen- son büyük onarımı II. Mahmud döneminde yapılmıştır.
celer ve kutlamalar için yapılan top atışları, bu dönemde Kule’nin bugünkü şeklini veren 1832-33 yılındaki tadilat
artık savunma amaçlı yapılır. Kule, 1830-1831'de ise, kolera sonrasında, ünlü hattat Rakım'ın yazısı ile Kızkulesi’nin
salgınının şehre yayılmaması için karantina hastanesine kapısının üzerindeki mermere Sultan II. Mahmut'un tuğ-
dönüşür. Daha sonra 1836-1837'de görülen ve 20-30 bin rasını taşıyan bir kitabe yerleştirilir. Osmanlı-barok mimari
geçmişiyle, Eski Yunan`dan Bizans İmparatorluğu’na, kişinin öldüğü veba salgını sırasında hastaların bir kısmı tarzında yapılan bu restorasyonda, kuleye dilimli kubbe
Bizans`dan Osmanlıya, tüm tarihi dönemlerde var burada kurulan hastanede tecrit edilmiştir. Kızkulesi’nde ve kubbe üzerinden yükselen bayrak direği ilave edilir.
olarak günümüze kadar gelmiştir. tesis edilen bu hastanede uygulanan karantina ile salgının 1857 yılında bir Fransız şirketi tarafından Kuleye yeni bir
yayılması önlenmiştir. Kızkulesi’nin Osmanlı dönemindeki fener yaptırılır.
rine bir kule inşa ettirir. Sarayburnu'nun bulunduğu
Cumhuriyet Dönemi
yerden, kulenin bulunduğu adaya zincir gerilir ve İkinci dünya savaşı döneminde Kızkulesi’nde etrafındaki rıhtımdaki ambar ve gaz depoları kaldırılmış-
kule böylece Boğaz’ın giriş ve çıkışlarını kontrol yenileme çalışması yapılır. Kulenin çürüyen ahşap tır. Yapının dış duvarları korunarak içi betonarme olarak
eden bir gümrük istasyonu halini alır. Bundan yıllar kısımları tamir edilir ve bazı bölümleri yıkılarak beto- yenilenmiştir. Kızkulesi, 1959 yılında Askeriye'ye devredil-
sonra yani M.Ö. 341’de Yunan Komutan Chares, narmeye çevrilir. 1943’de yeniden büyük bir miş ve Deniz Kuvvetleri Komutanlığı’na bağlı, Boğazın
kulenin bulunduğu adacığa eşi için, mermer sü- onarım geçiren kulenin çevresine deniz ve hava trafiğinin denetlenmesini sağlayan bir
tunlar üzerine bir anıt mezar yaptırır. büyük kayalar yerleştirilerek radar istasyonu olarak kullanılmıştır. “Deniz Kuvvetleri Te-
denize kayması önlenmiş- sisi Mayın Gözetleme ve Radar İstasyonu” olan binadaki
tir. Bu arada sarnıç, 1965’de yapılan tadilatlar sırasında üzeri beton
kulenin otur- dökülerek kapatılmıştır. 1983 yılından sonra kule, Denizcilik
hem de ticaret gemilerinin
duğu ka- İşletmeleri'ne bırakılmış ve 1992 yılına kadar ara istasyon
gümrük vergisi ver-
yanın olarak kullanılmıştır.
meden geçişine
engel olmak
için, iki kule
Günümüzde Kızkulesi…
arasına Antik Kızkulesi’nin restorasyon süreci başlar. Binlerce yıllık gizemli
zincir bağ- Çağ'da Arkla bir tarihe sahip bu özel mekan, kendine özgü kimliğine ve
latmıştır. (küçük kale) ve Da- geleneksel mimarisine bağlı kalarak tamamlanan resto-
mialis (dana yavrusu) rasyon çalışması sonrasında 2000 yılında kapılarını ziyarete
adları ile anılan Kule, bir açar. Bugün gündüzleri cafe-restaurant, akşamları ise özel
ara da “Tour de Leandros” restaurant olarak yerli ve yabancı ziyaretçilerine hizmet
Venedik’ten Gabriel Trevi-
(Leandros'un kulesi) ismi ile ün yap- veren Kızkulesi, düğün, toplantı, lansman, iş yemeği gibi
ziano komutasında gelen bir filo
mış, günümüzde ise Kızkulesi – Maiden’s pek çok özel davet ve organizasyona da ev sahipliği
burada üslenmiştir.
Tower ismi ile bütünleşmiştir. 1995 yılında yapmaktadır
olarak hizmet vermeye başlamıştır. Kuledeki toplar da bu
dönemde artık korunma için değil, merasimlerde selamla-
ma için atılıyordu. Kanuni Sultan Süleyman’ın ölümünden
sonra tahta geçmek için İstanbul’a gelen Şehzade Selim,
Üsküdar’dan geçerken, Kızkulesi’nden atılan toplarla
selamlanmıştır. Bundan sonra uzun süre tahta geçen her
Padişah için bu selamlama yapılarak, Padişah’ın tahta
geçişi top atışları ile halka duyurulmuştur. 1719 yılında
fenerde yağ kandilinin rüzgâr etkisiyle etrafı tutuşturma-
sından dolayı çıkan yangın ile iç kısmı tamamen ahşap
olan kule yanmış, 1725 yılında şehrin Baş Mimarı Nevşehirli
Damat İbrahim Paşa tarafından kapsamlı bir onarımdan
geçirilmiştir. Bu onarım sonrası kule, kurşun kubbeli ve fener
bölümü de kagir ve camlı olarak restore edilmiştir. Ardın-
dan 1731 yılında kulenin feneri ile top mazgalları ve diğer
yerleri yeniden onarımdan geçmiştir. Kızkulesi, Osmanlı
İmparatorluğu'nun çöküş devrine girmesi ile tekrar savun-
 • Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 22 23 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •

Birce Akalay TO P 1 0
– R A DI O T –
Birce Akalay, 19 Haziran 1984 tarihinde istanbul’da ailesinin tek çocuğu doğmuştur. Annesinin adı
Yasemin, babasının adı Sercan Akalay’dır. Lise eğitimini 2003 yılında Pera Güzel Sanatlar Lisesi Tiyatro bö-
lümünde tamamladı. Hemen ardından kazandığı İstanbul Üniversitesi Tiyatro Eleştirmenliği ve Dramaturji

Ma i
Bölümünde okuyup fakat mezun olmadan oradan ayrılıp 2010 yılında Haliç Üniversitesi Konservatuar Tiyatro
Bölümünden mezun oldu.
2004 yılında Türkiye Güzellik yarışmasında üçüncüzellik yarışmasında Türkiye’yi temsil etti ve yarı finale
çıktı.
2004-2007 yılları arasında Star TV ve TV8′de spor spikerliğinin yanı sıra Şampiyonlar Ligi Özel ve 8.Etap
gibi programları da hazırlayıp sundu.
TRT1 de 2009 yılında ekrana gelen “Alayına İsyan” isimli dizinde de Sevtap rolü ile karşımıza çıkan Birce
Akalay 2009'un Eylül ayında Sizi Seviyorum isimli sinema filminde Emre Altuğ ile başrolleri paylaşmıştır.
2013 yılında atv ekranlarında Başbakan Adnan Menderes'in hayatını konu alan “Ben Onu Çok Sevdim”
dizisinde Türkiyenin Opera Sanatçısı Ayhan Aydan karakterini oynadı.
2014 yılında başrollerde Sarp Levendoğlu, Zeki Alasya, Emir Berke Zincidi, Kayhan Yıldızoğlu ile birlikte
“Küçük Ağa” dizinde Sinem karekterini canlandırdı.
Birce Akalay, 17 Mayıs 2011 tarihinde oyuncu Murat Ünalmış ile evlendi. 29 Aralık 2012 tarihinde boşandı.
Küçük Ağa dizisinde başrolü paylaştığı Sarp Levendoğlu ile 1 Ağustos 2014 tarihinde evlendi. İkili, 3 Ocak
2017 tarihinde boşanmak üzere avukatlarına vekalet verdi. 17 Ocak 2017 tarihinde boşandılar.
2015 yılının Eylül ayında ATV ekranlarında yayınlanmaya başlayan “Evli ve Öfkeli” adlı dizide Birce Akalay,
Yıldız Çağrı Atiksoy, Ebru Cündübeyoğlu, Ayça Erturan ve Sarp Akkaya, Serkan Altunorak başrolde oynadı.
19 Eylül 2016 tarihinde çekimlerine başlanan, senaryosunu Gani Müjde'nin yazdığı ve yönetmen koltuğun-
da Hamdi Alkan'ın oturduğu “Hayat Bazen Tatlıdır” adlı dizide; Birce Akalay, Ufuk Özkan ile başrolde oynadı.

Filmleri:
2017 - Siyah Beyaz Aşk (Aslı Çınar) (TV Dizisi)
2017 - Sana Kalbimi Verdim (TV Dizisi) 10. Mustafa Sandal .............– Aşk Kovulmaz
2016 - Hayat Bazen Tatlıdır (Hayat Öğretmen) (TV
Dizisi) 9. Emre Aydın ve
2016 - Deliormanlı (Hülya) (Sinema Filmi) Yaprak Çamlıca .. – Ölüm Kalım Meselesi
2015 - Evli ve Öfkeli (Esra) (TV Dizisi)
2014 - Küçük Ağa (Sinem) (dizi) 8. Ferhat Göçer ................– Sen Elimden Tut
2013 - Böyle Bitmesin (Aylin) (dizi)
2013 - Ben Onu Çok Sevdim (Ayhan Aydan) (dizi) 7. Bengu ............................... - Gecmiş Olsun
2010 - 2013 - Yer Gök Aşk (Havva) (dizi)
2009 - Sizi Seviyorum (Eda) (sinema filmi)
6. Yalın .................................. – Hele Bi Başla
2009 - Nefes: Vatan Sağolsun (sinema filmi)
5. Tarkan ................................- Cok Agladım
2009 - Kış Masalı (Zişan) (dizi)
2009 - Alayına İsyan (Sevtap) (dizi) 4. Mustafa Ceceli ..........................- Simsiyah
2008 - Son Ders: Aşk ve Üniversite (Sevim) (sinema
filmi) 3. Hadise...................................- Farkmız var
2008 - Asi (Zeynep) (dizi)
2007 - Kader (Lamia) (dizi) 2. Edis ............................................. – Roman
2007 - Senin Uğruna (Özlem )(dizi)
1. Koray Avcı - Senin için deger
Kaynak: Biyografi.info

Malzemeler:
• 500 gr dana bonfile
Et marinesi İçin:
• 1 orta boy soğanın yarısı
• 2 yemek kaşığı zeytinya-
ğı
• tuz-karabiber
Domates sos için:
• 3 adet orta boy doma-
tes
• 1 diş sarımsak
• 1 adet sivri biber
• 1 adet defne yaprağı
• 1 yemek kaşığı domates
salçası
• 1 yemek kaşığı tereyağı
• 1 su bardağı su
Servisi için:
• yoğurt
• yeşil biber
• 1 adet domates 4 eşit
parçaya bölünmüş
• Salatalık turşusu
• 1 er yemek kaşığı tere-
yağı
Mozaik Pastalı İrmik Tatlısı
Malzemeler:
Mozaik Pasta için:
• 1 paket pötibör bisküvi
• 1 çay bardağı süt
• 1 yemek kaşığı kakao
• 50 gr margarin ya da tereyağı
İrmik Tatlısı için:
• 4,5 su bardağı süt
• 1 çay bardağı toz şeker
• 1 çay bardağı irmik
• 1 yemek kaşığı haşhaş tohumu
• 1 yemek kaşığı margarin ya da
tereyağı
• 1 paket vanilin
• 15-20 damla yeşil gıda boyası
Süslemesi için:
• Çırpılmış krem şanti
• Hazır böğürtlen sos
• Mai – Mayıs •
pagina
sayfa 24 25 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •
Yalancı İskender Iskender - varianta practică
Yapılışı: Ingrediente: Mod de preparare:
1. Bonfileleri kasabınıza dilimletin ve incelttirin. Derin bir kaba alın. - 500 de gr. de vită 1. Rugaţi măcelarul să taie şi să bată carnea la mărimea dorită.
2. Soğanı rendeleyin ve elinizle suyunu sıkın. Soğan suyunu zeytinyağı ile Pentru marinarea cărnii: Aceste bucăţi se pun într-un castron adânc.
birlikte etlerin üzerine ilave edin. - 1 jumătate de ceapă mediu 2. Daţi ceapa prin razătoare şi stoarceţi-o de apa cu mâinile. Adău-
3. Tuz ve değirmen karabiber ekleyerek iyice karıştırın. Streç film ile üzerini - 2 linguri de ulei de măsline gaţi zeama de ceapă împreună cu uleiul de măsline.
kapatın ve 2 saat kadar buzdolabından dinlendirin. - sare-piper 3. Se adaugă piper şi sare şi se amestecă bine. Acoperiţi cu o folie
4. Sos için biberin çekirdeklerini çıkarın, sarımsakla birlikte ince ince kıyın. de ţiplă şi odihniţi-l timp de 2 ore în frigider.
Pentru sosul de roşii:
Domatesin kabuklarını soyup blenderdan geçirip püre haline getirin. 4. Curăţaţi ardeiul pentru sos şi tocaţi mărunt împreună cu usturoi.
- 3 roşii medii
5. Sos tenceresine tereyağını alın. Üzerine biber ve sarımsağı ilave ederek Decojiţi roşiile şi daţile prin blender.
soteleyin. Domatesi ve salçayı ekleyerek kavurmaya devam edin. 1 su - un căţel de usturoi 5. Puneţi untul în cratiţă adăugaţi sarea, piperul şi usturoi peste el
bardağı su ve defneyaprağını ekleyerek kıvamı alıncaya kadar pişirin. - un ardei kapia şi sotaţi. Peste acest usturoi sotat se adaugă pasta de tomate şi
Pişen sosu ocaktan alın ve içinden defneyaprağını çıkarın. - o frunză de dafin roşiile tocate. După ce s-au sotat adăugaţi o ceaşcă de apă şi
6. Servis için domatesi, biberi ve salatalık turşusunu dilimleyin. Ramazan - o lingură de pastă de tomate frunzele de dafin. Lăsaţi la fiert până sosul capătăconsistenţa.
pidesini küp küp doğrayın ve servis tabaklarına bölüştürün. - o lingură de unt Luaţi sosul de pe foc şi scoateţi frunza de dafin.
7. Etleri marineden - o cană de apă 6. Se taie roşii, ardeiul şi castraveţi pentru servire. Tăiaţi lipia în cuburi
çıkarın ve yağsız ta- Pentru servire: şi împărţiţi-le în farfurile de mâncare.
vada (varsa döküm - iaurt 7. Scoateţi carnea din marinată şi gătiţi-o într-o tigaie fără grăsime.
tavada) pişirin. - piper verde 8. Împărţiţi sosul în cantitate egală pe bucăţile de lipie. Se adaugă
8. Pidelerin üzerine - o roşie împărţită în 4 părţi egale carnea deasupra şi se adaugă garnitura. Se serveşte cu iaurt şi
sosu eşit miktarda - castraveţi muraţi unt topit.
paylaştırın. Üzerine
pişen etlerin paylaş-
tırın ve garnitürleri
Prajitură mozaic cu cremă de griş
ilave edin. Yoğurt
Ingrediente: Mod de preparare
ve kızgın tereyağı
ile servis edin. Pentru piesa mozaic: 1. Puneţi într-o cratiţă laptele, cacao, margarină pentru tortul de mozaic.
• 1 pachet de biscuiţi Luaţi cratiţa de pe foc şi amestecaţi sos când se obţine o consistenţă
pötibör fină.
• 1 pahar de ceai cu lapte 2. Peste acest amestec se adaugă biscuiţii mărunţiţ şi amestecaţi cu ajuto-
• o lingură de cacao rul unei linguri.
Yapılışı: 3. Puneţi acest amestec pe o folie de ţiplă şi daţi forma unui dreptunghiula-
• 50 de grame de marga-
1. Mozaik pasta için süt, kakao, margarini küçük boy bir rină sau unt re de dimensiuni medii sau acoperiţi cu folie.
tencereye alın. Ocağa alın ve tüm sos pürüzsüz bir 4. Pentru crema de griş se pune într-o oală medie lapte, zahăr, griş, semin-
Pentru prăjitura cu
kıvam alıncaya kadar karıştırarak ısıtın. ţe de mac, vanilie şi colorantul alimentar. Se amestecă constant până
griş:
2. Karışımı ocaktan alın, içine bisküvileri kırın ve kaşık capăta o culoare aurie. Se adaugă margarina şi se amestecă până se
• 4,5 ceşti cu lapte
yardımıyla karıştırın. îngroşă.
• o ceaşcă de zahăr pu-
3. Orta boy dikdörtgen bir borcamın tabanını ıslatın ya 5. Se toarnă acest
dră
da streç film ile kaplayarak içine mozaik pastayı yayın, amestec peste
• o lingurita de griş
elinizle düzelterek eşit kalınlıkta yayılmasını sağlayın. tortul de mozaic
• 1 lingură de mac
pe care l-aţi pre-
4. İrmik tatlısı için süt, şeker, irmik, haşhaş tohumları, vani- • 1 lingură de margarină
gătit şi aşteptaţi
lin ve gıda boyasını orta boy bir tencereye alın. Sürekli sau unt
până se răceşte.
karıştırarak koyulaşıncaya kadar pişirin. Koyulaşan • 1 pachet de zahăr vani-
6. Băgaţi-l în frigider şi
tatlıya margarini ilave edin ve 1 taşım daha kaynatın. lat
lăsaţi-l să se odih-
5. Hazırladığınız tatlıyı mozaik pastanın üzerine dökün ve • 15-20 de picături de co-
nească timp de
oda sıcaklığına gelinceye kadar bekleyin. lorant alimentar -verde
cel puţin 2-3 ore
6. Tatlıyı buzdolabına kaldırın en az 2-3 saat dinlendirdik- Pentru decorare: înainte de servire.
ten sonra dilimleyerek servis tabağına alın. • Frişcă 7. Serviţi cu frişcă şi
7. Kremşanti ve böğürtlen sosla servis yapın. • Sos de mure sos de mure.
 • Mai – Mayıs •
Çoban Keloğlan Masalı
Bir varmış, bir yokmuş. Evvel zaman içinde Keloğlan ile
annesi, babasının yaptığı çobanlıkla geçinirlermiş. Günler-
den bir gün dağda koyunları otlatırken, babasının yolunu
eşkıyalar keser. Birkaç koyun isterler. Keloğlan’ın babası da:
“Bu koyunlar bana emanet” der vermez. Eşkıyalar
zorlayınca Keloğlan’ın babası karşı koyar. Bunun üzerine
pagina
sayfa
eşkıyalar, onu yakalayıp zindana atarlar, bütün koyunları
da elinden alırlar. Çok geçmeden haber köye yayılır.
Keloğlan’ın babası esir düşmüştür. Aradan günler geçmiş,
ana oğulun geçimleri de zorlaşmış. Keloğlan, düşünmüş
taşınmış köylüler yeni çoban da bulamayınca, köyün
çobanlığını yapmaya karar vermiş. Köylülerin;
26 27 pagina
sayfa
• Mai – Mayıs •
“Sen yapamazsın, okuman gerek” diye ısrar
etmelerine rağmen, annesinin de rızasını alarak
çobanlığa başlamış. Meğer Keloğlan’ın amacı
babasını o eşkıyalarından elinden kurtarmakmış.
Sabah erkenden köyün koyunlarını alıp düşmüş yol-
lara. Bir dağın eteklerine gelmiş. Dağın kenarından
da dere geçiyormuş. Koyunlar başlamış dereden su
içmeye. Keloğlan çok yorgunmuş, kendi kendine: “Şu
ağacın gölgesinde biraz dinleneyim,” demiş.
Ağacın altına uzanmasıyla yorgunluktan uyu-
ması bir olmuş. Bu arada koyunlar da susuzluklarını
giderdikten sonra başlamışlar otlanmaya. Karınlarını
doyurduktan sonra etrafa yayılmışlar. Aradan uzunca bir
zaman geçmiş… Derken akşam olmuş. Köylüler koyunların
babasını kurtarmakmıi. Bir süre yol aldık-
gelmediğini görünce telaşlanmışlar.
tan sonra kendisini aramaya çıkan köylülerle karşılaşmış.
“Biz ne halt ettik, küçük yaştaki bir çocuğa bu ka- Heyecanla olanları anlatmış. Köylüler hemen Keloğlan’la
dar koyunu teslim ettik … inşallah başına bir iş gelmez!..” birlikte sürünün olduğu yere gitmişler.
demişler. Gene de içleri rahat etmemiş ve Keloğlan ile
Gizlice eşkıyalara yaklaşmışlar ve birden üzerlerine
koyunları aramaya çıkmışlar. Bu arada Keloğlan, uykusun-
atılarak eşkıyaları kıskıvrak yakalamışlar. Keloğlan’ın ba-
dan büyük bir gürültü duyarak uyanmış. Birde ne görsün!
basının bulunduğu zindanın yerini öğrenip Keloğlan’ın
Eşkıyalar etrafta otlayan koyunları topluyorlar… Keloğlan:
babasını kurtarmışlar. Keloğlansevinciyle köylülere: “Ba-
“Hey! Ağalar ne yapıyorsunuz? Onlar benim sürüm… Bana
bamı eşkıyalardan kurtardık … Ben artık çobanlık yapma-
emanet!..” diye bağırmış. Eşkıyalar:
yacağım … Okuluma devam edeceğim.” demiş. Sonra
“Geçen yılda biri aynen senin gibi dedi, şimdi gü- da babasıyla evine giderek mutlu bir hayat sürmüşler.
neş yüzü görmeyen kara zindanda yatıyor!..” diye karşılık
vermişler. Keloğlan, bu eşkıyaların, babasını tutsak eden
eşkıylar olduğunu anlamış. Hemen kurnazca plan kurma-
ya başlamış. Eşkıyalar, Keloğlan’a yaklaşmış:
“Sen şimdi bu koyunları bize vermiyor musun?” de-
mişler. Keloğlan:
“Ağalar, ne haddime! Yeter ki beni bırakın. Hatta
biraz beklerseniz size bir sürü daha getiririm!..” demiş.
Bunun üzerine eşkıyalar:
“Canından olmak istemiyorsan çabuk gel!” demişler.
Keloğlan, eşkıyaları kandırdığına sevinerek köyün yolunu
tutmuş. Amacı, köylüleri getirip eşkıyaları yakalatarak
 A DRESE UTILE
Ambasada Republicii Turcia
la Bucureşti
Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1,
Bucureşti
tel-fax: 021.2124849
Consulatul General al
Republicii Turcia
la Constanţa
B-dul Ferdinand nr. 82,
tel: 0241.607910, fax: 0241.615367
Consulatul General
al Republicii Turcia la
Constanţa
Biroul Ataşatului comercial
B-dul Mamaia nr. 48, Constanţa
tel: 0341.147212 fax: 0341.146635
kostence@ekonomi.gov.tr
Muftiatul Cultului Musulman
din România
str. Bogdan Vodă nr. 75, Constanţa
tel: 0241.611390
T.I.A.D. -
Asociaţia Oamenilor de
Afaceri Turci din Dobrogea
str. Eliberării nr. 4 etaj 2, Constanţa
tel-fax: 0241.629841
T.I.A.D. Asociaţia
Oamenilor de Afaceri Turci
Bucureşti
str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti
tel-fax: 021.2501877, 021.2504593
TUYAB -
Uniunea Investitorilor Turci
din România
B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1,
etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti
tel: 021.3262548
Romanya Türkiye Ticaret ve
Sanay Odası
Camera de Comerţ
Bilaterală România-Turcia
str. Austrului nr. 58,
sector 2, Bucureşti
tel: 021.3269722, fax: 021.3263667
Colegiul Naţional
Kemal Ataturk
str. Română nr. 2, Medgidia
tel: 0241.811522, 0241.820577
Consiliul Judeţean
Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
tel.: 0241.488404, 0241.708404
fax: 0241.708453
Prefectura
Judeţului Constanţa
B-dul Tomis nr. 51 fax: 0241.615672
tel: 0241.617788, 0241.615065
Primaria
Municipiului Constanţa
B-dul Tomis nr. 51 tel: 0241.708100
Primaria
Municipiului Mangalia
Şos. Constanţei nr. 13 tel: 0241.751905
Primaria
Municipiului Medgidia
Str. Decebal nr. 35 tel: 0241.812300
Primăria Tulcea tel. 0240.511440
Prefectura Tulcea
Consiluiul Judeţean Tulcea
str. Păcii nr. 20 tel: 0240.512640
Inspectoratul de Jandarmi
Judeţean Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 108
tel: 0241.618969, 956
Inspectoratul pentru situaţii
de urgenţă „Dobrogea“ al
judeţului Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 110
tel: 0241.617381 fax: 0241.616342
B-dul Tomis nr. 67 tel: 0241.611666
Inspectoratul Judeţean de
Poliţie Constanţa
B-dul Mamaia 104 tel: 0241.611364
Poliţia
Municipiului Constanţa
B-dul Mamaia nr. 104-106
tel: 0241.502374
Poliţia Municipiului Mangalia
Şos. Constanţei nr. 1
tel: 0241.751305 fax: 0241.751307
Poliţia Municipiului Medgidia
str. Republicii nr. 15
tel: 0241.810730 fax: 0241.810434
Ministerul Agriculturii, pădurilor şi
Dezvoltării Rurale
Direcţia pentru agricultură şi
dezvoltare rurală Constanţa
str. Revoluţiei din 22 Decembrie, 17-19
tel: 0241.618136, 0241.611678
fax: 0241.618962
Ministerul Culturii şi Cultelor
Direcţia Judeţeană pentru
cultură, culte şi patrimoniu
cultural naţional Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 106
tel: 0241.613008
Ministerul Finanţelor Publice
Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Constanţa
B-dul Tomis nr. 51
tel: 0241.708010 fax: 0241.708011
Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Constanţa
B-dul I. Gh. Duca nr. 18
tel: 0241.488010 fax: 0241.488011
Administratia Finanţelor
Publice Mangalia
Şos. Constanţei nr. 13
tel: 0241.753795 fax: 0241.755005
Administraţia Finanţelor Oficiul Judeţean pentru
Publice Medgidia Protecţia Consumatorilor
str. Decebal nr. 37 tel: 0241.810334 Constanţa
tel-fax: 0241.814766, 0241.810385 str. Poporului nr. 121 bis
tel: 0241.550550
Direcţia Regionala Vamală S.C. ENEL S.A.
Constanţa Sucursala de Distribuţie a
B-dul Tomis nr. 312 A Energiei Electrice
tel: 0241.519244 fax: 0241.692408
Constanţa
str. Nicolae Iorga nr. 89.A
Ministerul Justiţiei
tel: 0241.805999
Curtea de Apel Constanţa fax: 0241.616340
str. Traian nr. 35.C
tel: 0241.615248 tel-fax: 0241.616003 Congaz S.A.
str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa
Tribunalul Judeţean tel: 0241.508238
Constanţa
fax: 0241.542969
Secţia Civilă – Comercială Regia Autonomă Judeţeană
str. Traian 31
tel: 0241.606572
de Apa Constanţa
tel: 0241.606591, 606597, 606598
str. Călăraşi nr. 22-24
fax: 0241.551342, 551343
Sectia Penală
tel: 0241.664046, 661940, 664444
B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4
tel-fax: 0241.619628
RADET
B-dul Tomis nr. 107, Constanţa
tel/fax: 0241.616937
Judecătoria Mangalia
str. Mircea cel Bătrân nr. 4
tel: 0241.755 567 tel-fax: 0241.755568
Judecătoria Medgidia
Deranjamente
str. Independenţei nr. 14 DERANJAMENTE POSTURI
tel: 0241.810287 tel-fax: 0241.810687 TELEFONICE .................... 0800.880800
INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI . 118932
Ministerul Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei
INFORMAŢII DIVERSE ............... 118800
Direcţia de Muncă,
Solidaritate Socială şi
Alte servicii
Familie Constanţa
str. Decebal nr. 13 C DERANJAMENTE APĂ-CANAL ..... 924
tel: 0241.612597 fax: 0241.694337
DERANJAMENTE CONGAZ .......... 928
Inspectoratul Teritorial de
DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE
Muncă Constanţa ENERGIE ELECTRICĂ ................... 929
str. Decebal nr. 13.C fax: 0241.694317
INFORMATII S.N.C.F.R. .................. 952
tel: 0241.691254, 693 951
POLIŢIA ClRCULAŢIE ..................... 954
Ministerul Sănătăţii
Direcţia Judeţeană de JANDARMERIE ............................... 956
sănătate publică Constanţa TELEGRAME TELEFONATE .......... 957
str. Mihai Eminescu nr. 2
POLIŢIA DE FRONTIERĂ ............... 959
tel: 0241.694443, 0241.616176
fax: 0241.512060 ASISTENŢA SOCIALĂ .................... 979
Ministerul Transporturilor, PROTECŢIA CIVILĂ ........................ 982
Construcţiilor şi Turismului
Registrul Auto Român Serviciul unic pentru
Constanţa apeluri de urgenţă ......... 112
B-dul I.C. Bratianu nr. 250
tel: 0241.690040
tel-fax: 0241.690055, 0241.690085
Agenţia Judeţeană pentru
Ocuparea Forţei de Muncă
Constanţa Mihail Kogălniceanu
str. Lacului nr. 14
str. Tudor Vladimirescu nr. 4
cod 907195, jud. Constanţa
tel: 0241.613207, 0241.619626
fax: 0241.673840 telefon: 00 40 241 256456
00 40 241 255100 int. 820