© MATRIX ROM CP. 16 - 162 77500 - BUCURESTI tel. 01.4113617 coperta : Diana Spanu ISBN 973 - 9390 - 24 - 2 Prefaté Prezenta lucrare a fost elaboratt pentru studemtit din invatdmantul superior, Lucrarea contine elemente introductive de desen tehnic de construct. Sunt prezentate constructile grafice utilizate frecvent in desenul tehnic de constructii, normele si regulile de desenare, reprezentarea elementelor si a constructillor de lemn, beton si ‘metal si notiuni despre desenul topografic. Continutul lucrarii are la bazd prevederile standardelor apionale i internationale din anul 1998 referitoare la desemul tehnie de construct AutoriiCuprins 1. Norme generale de desen tehnic. 1 12. 13. 14, 15 16. 17. 18. 19. ‘Generaliti Linii utlizate in desenul de construct Formatele desenetor tehnice Indicatorul desenelor tehnice Spafi rezervate pentru desen, text gi indicator pe plangele de desen Plierea plangelor. Scrierea in desenul tehnic. Dispunerea proiectilor in desenul tehnic Reprezentarea sectiunilor. L10, Reprezentarea rupturilor LIL. Cotarea in desemul tehnic de construcfi 1.12. Scare utilizate in desemul tehnic de constructi. UL Constructii geometrice TL, Construirea tangentelor la cercui 112. Racordarea dreptelor. 113. Racordarea cercurilor 114. Construirea curbelor tehnice ILS. Arce si bot 116. Mul. IM. Desen tehnic pentru construct din materiale locale. ILL. Reprezentarea constructilor din pimint TIL2, Reprezentarea construcfilor din piate& TI13. Reprezentarea construcfllor din lemn, IV. Desen tehnic pentru constructti din beton structural IV.1. Introducere. ses . TV.2. Principalele normative si standarde pentru constructile din beton structural IV.3, Sc&ri pentru intocmirea desenelor constructiilor din beton structural IV.4, Liniifolosite in desenele constructilor din beton structural TV.5, Convent de reprezentare a constructilor din beton structural TV.6. Notarea elementelor din beton structural 7 V. Desen telnic pentru constructii metalice 7 V.L. Introducere 3. V2. Principalele normative si standarde pentru construcfile 8 metalice 15 V3. Scar utlizate pentru intocminea desenelor de construct metalice 16 V-4. Linii utilizate la reprezentarea constructilor metalice 20 V.5._ Reprezentarea si notarea profilelor metalice 2 V.6. Reprezentarea si notarea sudurilor, 28 V.7,_ Reprezentarea $i notarea niturilor 30 V.8. Reprezentarea imbindrilor prin guruburi si piulije 39 V.9. Reprezentarea imbinirilor cu prezoane o V.10. Reprezentarea, cotarea si notarea constructilor metalice VI. Desen tehnic topograpic oe VL1. Introducere. 62 \VL.2. Principalele normative si standarde de desen tehnic 65 topogratic “ 68 V13. Idealizarea topograficd 70 VL. Planuri gi big B n Bibliografie 81 Anexés 81 82 82 100 100 lesen tehnte de construct ——__tacrnine teeming lor 105 106 106 118 121 121 122 124 124 124 128 135 138 139 140 144 144 144 145 155 162 163Desen tehnic de a facile deconairvet! Norme generale de desen tehnic 1.1, Generalitati Desenul tehnic este 0 reprezentare grafici a unor idei sau a unor obiecte din spatiu, dupa anumite norme si conventiiriguros stabilite Obiectele din spatial tridimensional se transpun grafic pe planul hattiei de explicatii: sub rubrica “EXPLICATII” trebuie date informatiile necesare citirii desenului, explicarea simbolurilor, abrevierilor si unitatile de masura; > instructiuni: sub rubrica “INSTRUCTIUNI” trebuie si fie date informatile necesare realizarii a ceea ce este indicat in desen, completind informatiile date in zona rezervata acestuia; dacd pe plang sunt prezentate mai multe obiecte, instructiunile generale trebuie date in zona destinaté pentru text, iar instructiunile specifice trebuie date impreuna cu figurile corespunzitoarte; > referinje: sub rubrica “REFERINTE” trebuie prezentate datele sau desenele complementare si alte documente referitoare la figura reprezentati.;Desen teknie de construct 4 | 5 6 EXPLICATII A | | < lo é 8) It VIGNETA | t DE_MODIFICARI c By g _ I E Notore |Detalile modiictril Doto|Semnatural —| : I, Ke 5 INDICATOR b Py 4 5 [Ad (420X297) Figura 6.> vigneta trebuie amplasaté astfel incdt s& riménd vizibilé si dupa plierea plangei in format A4; in masura in care este necesar, vigneta trebuie s& cuprinda: = un plan schematic, cu indicarea nordului cladirit si a ariei aferente, — un plan schematic cu indicarea parti de clidire si a ariei aferente, = © secfiune schematicd prin clidire cu indicarea etajului si directiei de observare a vederilor. > Tabelul de modificéri trebvie utilizat pentru notarea tuturor corecturilor si/sau schimbarilor aduse desenului dupa prima editare Tabelele de modificari trebuie s4 contina urmatoarele informati = indicarea modificarii si numerotarea locurilor unde au fost ficute modificarile (rubrica notare), ~ detalille modificarii, — data modificari, — semnitura celui care a ficut modificarea. Litimea tabelului de modificari trebuie si fie egalA cu: — ltimea indicatorului dac& tabelul de modificdri este amplasat imediat deasupra acestuia, — min 100 mm daca tabelul de modificari este plasat in stanga indicatorului Tndltimea fiecdrui rind in tabelul cu modificari trebuie sa fie conform cu regulile date in ISO 3098 - 1 / 93 si trebuie s& asigure spatiu minim intre liniile suport ale serisului. 1.6. Plierea plangelor (STAS 74 - 1994) Plierea plangelor se realizeazi sub form& de armonic& astfel incét si se | obtin’ formatul A4. Initial se pliaz& plansa pe orizontala la intervale de 190 mm, uurmand plierea pe vertical la intervale de 297 mm, ca in figura 8. Tees 21Scrierea in desenul tehnic Standardul SR ISO 3098 stabileste tipurile de scriere cu ména liber’ sau cu sablonul. Principala caracteristicd a scrierii este indlkimea literelor mari si cifrelor (notat& h), Aceasta inaltime poate avea valorile: 2,5; 3,5, 5; 7, 10; 14 si 20 mm. In functie de grosimea liniei de trasare a literelor, scrierea poate fi: « ~ ingusti, de tip A (grosimea de trasare este +); - normalé, de tip B (grosimea de trasare este % ‘Cea mai utilizat& este scrierea normal, de tip B. entra trasarea literelor cu mana, se foloseste o rejea ajutitoare de lini echidistante orizontale si verticale. Liniile orizontale formeazi 16 rénduri intr cle; liniile verticale pot fi perpendiculare sau inclinate la 75° fata de liniik orizontale. ‘in functie de liniile verticale, scrierea poate fi dreapté sau inclinat’. fr figura 9 este prezentat un exemplu de seriere normalé dreapta, {fn figura 10 este prezentat un exemplu de scriere normalé inclinaté | ame in figura 11 sunt prezentate cateva semne de larga utilizare. in figura 12 sunt prezentate literele alfabetului grecese. in figura 13 este prezentat un exemplu de scriere ingustata. in cazul scrierii normale, liniile orizontale formeaz 16 randuri intre ele serierea se executi pe cele 10 randuri din mijloc. fn cazul scrierii ingustate, reteaua de lini orizontale formeaz’ 22 d rnduri iar scrierea se executh pe cele 14 randuri din mijloc. Liniile verticale se traseaza perpendicular sau inclinate la 75° fata de linib orizontale, Pasul dintre liniile verticale este egal cu pasul dintre liniile orizontal ale retelei Figura 9— in tabelul 5 sunt prezentate caracteristicile scrierilor normale si ingustate. Tabelul 5. Seriere normala_| Scriere ingust Tnalfimea lterelor mari ia ciffelor 10 Yigh 14 ub indltimea literelor mici Thoh 10 Yuh Latimea literelor mari in afard de literele J, LAMiW 6 “oh 6 "dh Latimea literelor mari J si Moh yh Latimea literei mari J 5 hoh 5 Muah Latimea literelor mari M si 7 9 "hh 9 "uh L&imea literelor mici in afar de literele f Li hmnthw 6 "oh 6 hh Latimea literelor mici i, ij, J, tif "agh “hah Latimea literei mici r 3 "hh 3 hah Latimea literelor mici m si w 9 "ich 9 "uh Litimea cifrelor arabe in afara de 1 6 "fob 6 hh Grosimea liniei de trasare “oh ‘heh Distanfa dintre doud litere aliturate ale unui cuvant; intre dou cifte al&turate ale unui numar 2 hgh 2 "uh Distanfa minima intre dou’ cuvinte sau numere alaturate 6 "oh 6 Miah Distanfa minim intre dowd randuri (intre liniile de baz’) 16 igh 22 "gh in tabelul 6 este prezentata grosimea de trasare a literelor si cifrelor in funcfie de indlyimea literelor mari. Tabelul 6, Dimensiunea nominala a]2,5 [35 ]5 [7 [10 |i4 ]20 scrierii, mm Grosimea linier |AG/I4h) [0,18 [0.25 [035 [os [07 [a0 [14 de scriere, mm [B(/10h) [0,25 10.35 [0,5 [07 [10 [1,4 [2,0] 1.8. Dispunerea proiectiilor in desenul tehnic Pentru obfinerea proiectilor umui obiect cat si a pozitilor acestor proiectii, se considera obiectul situat in interiorul unui cub, denumit cubul de proiectie (fg. 14). Dupa proiectarea obiectului pe cele 6 fefe ale cubului, se desfigoaré | suprafata cubului. Se obtin sase proiectii (vederi) ca in figura 15. Proiectiile obtinute au urmatoarele denumir: Vedere din fats, Vedere de sus, Vedere din stanga; Vedere din dreapta; Vedere de jos; Vedere din spate awavne 5 Figura 14, in figura 16 este reprezentatd 0 constructie in trei veder. Vederile obtinute prin proiectii ortogonale, pe planele de proiectie in desenul tehnic, obiectele se reprezint& prin proiectii (vederi si sectiuni). determina forma si dimensiunile elementelor exterioare ale constructiei Dispunerea proiectiilor este reglementata de standardul STAS 614 - 76.30. eee ee Figura 15 Daca unele proiecti (vederi si sectiuni) sunt dispuse in alte pozitii decit cele rezultate din figura 15, este necesar si se noteze deasupra acestora denumirea proiectici. 1.9, Reprezentarea sectiunilor oad Planurile se defi i Pena deerinarea clemntelor intiwre ale unei construct pln ety cota 42,80 et inese prin pozitia lor: plan parter sau plan cota + 0,00; (compartimentarea interioar8, grosimea perefilor, a plangeelor, pozitionarea figura 17 b, est oo usilor, a ferestrelor, dimensiunea incaperilor, adncimea si forma fundafilor) se parter al unei clair. , este prezentat un exemplu de sectiune orizontala: planul folosesc seetiuni prin construct. Secjinea. verticals Secjiunea este reprezentarea obiectului dupa tdierea Tui imaginara cu un (perpendicular pe pie eal av poate fi transversal plan de secjionare gi indepdrtarea parti dintre acest plan si ochiu! observatorului. “dimensiunea mai mare), re) sau longitudinal (paralel cu Planurile de sectionare se aleg perpendicular pe planele de proiectic, Secfiunea B-B din figura 17 a, reprezinto sectune longitudinal final. rezultand sectiuni orizontale sau verticale prin construct. Secfiunea A-A din figura 17 b, reprezinta o sect Seotiunea orizontalé se numeste plan, fiind privitt de sus, va cuprinde ‘Urma plana de Samsonite ease elementele caracteristice interioare, existente de la nivelul sectiunii in jos. seefionare $i se reprecint& cu linie punct subge eo & ae traseu de 3). Capetele traseului de sectionare si locuril i ei i ie curile de schimbare a directiei se reprezinti cu segmente groaseDesen tehulc de conn 32 a) ¢) Figura 18. A-A B +4 B-8 \ i 1 T | ©) B -| ; june propriv—zisé b) sectiune cu vedere Figura 17, Dieotia de privire se indicé prin sigefi subfir, perpendiculare pe : Figura 19. segmenisle ingroste. in. dreptul fecrei sige, taseul de secionare seSeofunilepropriu-zises secure cu vedere pot fila rind or. marcheaz& cu cifre sau litere ‘ sectiuni rectilini (traseu de sectionare drept); vrrasele de secionare pot fi rectilini, decalate sau frdnte cain exemplele __«.seoiuni decalate(traseu de secfionae cain figura 180), din figura 18. . * sectiuni desfigurate (traseu de sectionare cu linie frant®) jn desenul de construct se utilizeaza dous tipuri de sectiun: {n figura 20 este prezentat& o sectiune decalati, Elementele secjionate se = secfiunea propriu-zisi (fig. 19 a); contureaza cu linie mai groasd. - secfiunea cu vedere (fig. 19 b)B-B H ] y ZZA Figura 20. up’ pozitia planului de sectionare fay de planul de proiectie orizontal, seefiunile pot fi = sectiuni orizontale (ig. 17 b); = seotiuni verticale (fig. 17 a si 17); = secfiuni inclinate (fig. 21). D Figura 21 Elementele de construcfie simetrice se pot reprezenta sectionate numai pt jumitate, ca in exemplul din figura 22. Fine inna “? 35. 41 ; Figura 22. Sectiunile se ageaz8 pe desen conform modului de dispunere a proiectilor (STAS 614 - 76) {n unele cazuri se intalnesc seofiuni suprapuse peste vedere (figura 23) sau sectiuni intercalate (figura 24), / [ Figura 23, Figura 24.ial Raatchinetinana inane ‘Aceste sectiuni sunt acceptate in scopul economisirii spatiului pe coala dc hate. La reprezentarea sectiunilor se vor respecta urmatoarele reguli = suprafata sectionata se hagureazi sau se poseazi, = materialele de pe suprafaja sectionata se reprezinti prir simboluri conventionale; = materialele pot fi simbolizate prin culori conventionale. Hasurile se executté cu lini subtiri Cs, paralele, echidistante gi inclinate kx 45° fata de cadrul desenului, Distanta dintre haguri se alege intre 1, si 6 mm, it functie de scara desenulu, Sectiunile prin dowd obiecte alaturate se hasureazA cu linii orientat: deferit (figura 25), Daca obiectele alaturate sunt din acelasi material dar de compactitit diferite, se schimba densitatea linilor de hasurd ca in exemplul din figura 26. ‘Desimea hasurilor pentru acelasi material trebuie si fie identic’ pe toat desenele reprezentate la aceeasi scar. Dacé liniile de contur ale elementuly hhasurat au o inclinare de 45° fata de cadrul desenului, hagurile se pot reprezent 1a 60° sau 30° faté de cadrul desenului, figura 27. Figura 25. Figura 26, ; Figura 27. Daca suprafata sectionata are dimensiuni mari se admite hagurarea numai pe o porfiune ingusta (figura 28). dd CLM LL Figura 28 Daca in sectiune se urméreste evidentierea materialelor, acestea se Teprezinté prin simboluri. Simbolurile conventionale se reprezint& in special in cazul secfiunilor verticale. Liniile simbolurilor se traseazi in general cu linie subfire. in tabelul 6 sunt prezentate simbolurile pentru repré ; ezent ee pentru reprezentarea materialelor Materialele de constructie din sectiuni se Q pot reprezenta si prin culori conventionale. Utilizarea culorilor este limitata de faptul c& nu este posibilé reproducerea lor in aparatele de copiat obignuite. i , , conan tabelul 7 sunt prezentate culorile utilizate in desenul tehnic de38 Desen tehnic de constructtt aeeee ul 6 Tabelul 7 tar Materialul Reprezentare Matera Reprezentate Meena Felul materialulul Culoarea A | RAIA | lit > 1:50 Lema Siena Stanca boos a Zidirie de cérimid’ | Rosu Fi Zidirie de piatra | Cenusiu etaared ‘Beton Cenusiu Lichide prefabricat la Material refractar | Galben inchis Scara > 1:50 Sticla Verde deschis galbui aa Metal: profile st Pamant Cafenin ‘Umplutur’ ene bare rotunde Otel Violet inchis x Lemn in sectiune nee fo longitudinal in figura 29 este prezentati o sectiune (printr-o fundatie), cu o TT ‘Lemn in sectiune reprezentare simbolicd a materialelor. transversal general Tzolatie termic’, 1.10, Reprezentarea rupturilor ae de fonici ete. (cu irtmoat explicatii) In desenul tehnic, rupturile sunt 0 reprezentare conventionala care indicd Taolatie ruperea si indepartarea unei porfiuni din obiectul reprezentat. hidrofugs ae Linia de rupturd nu este necesard atunci cand suprafetele sectionate sunt hhagurate sau reprezentate prin simboluri de materiale (figura 30) Tencuial’ pa ‘Azbociment, Rupturile se reprezinti cu urmatoarele linii produse de ipsos ~ linie punct subtire daca sunt evidentiate mai multe elemente Mozaic ; din acelagi material sau materiale diferite; in cazul ementelor : {ntrerupte, indiferent de material, ruptura se indicd prin doua Geam = linii punct paralele (figura 31 a) es Rabit eairearde = Tinie continui ondulat& subtire, in cazul obiectelor material pentru metalice (figura 31 b), i dimensiuni mici Le ale cimpului- linie continua subfire in forma de bucla in cazul barelor de + +2044 lemn rotund (figura 32). Yo UA Y 4 = Tinie continua subtire in zigzag la obiectele din lemn ecarisat (figura 33), Figura 29 WY Figura 32. Figura 30. 1} Dacd ruptura trece prin suprafete mari, conturul acesteia se reprezinta cu 9 linie continua subtire intrerupti, din loc in loc de zigzaguri mici (figura 34) * Qo) Figura 31.eee ee eee tab Glaf Figura 34, in cazul a doud elemente suprapuse din acelasi material, liniile de rupturi se executa decalate (figura 35), Figura 39. Liniile ajutatoare depagesc liniile de coti cu aproximativ 2 mm, in anumite situafi lini ajutitoare se pot trasa la 45° sau la 60° ca in figura 40. 3 2_| Figura 40, t ti Liniile ajutitoare, in cazul suprafetelor curbe, se traseaz& perpendicular Pe curba sau paralele intre ele ca in figura 41hoe Figura 41 Liniile de contur, axele, liniile jutitoare si prelungirile lor nu pot | utilizate ca linii de cot. Liniile de cota se traseaz& paralel cu dimensiunea la car se refer’, ca in exemplul din figura 42. | 200 Figura 42. Distanfele dintre liniile de coti sau dintre linia de coti si contut clementului cotat trebuie s8 fie de minim 7 mm, Liniile de cot se traseaza astfel incat si se evite: = intersectarea linilor de cota intr ele sau cu linile ajutitoare cota, intersectarea linilor de indicatie sau de referint’, = trecerea linilor de cota prin goluri; ~ repetarea cotelor pe aceeasi proiectie a desenului Figura 35 I. 11. Cotarea in desenul tehnic de constructii Cotarea unui desen consti in scrierea dimensiunitor parfiale si totale ale clementelor reprezentate. Cotarea trebuie realizati in asa fel incat pentru determinarea ddimensiunilor elementelor reprezentate s& nu fie nevoie de calcule suplimentare Elementele cotari sunt figura 36): de cota; = linia ajutitoare de cot; ~ linia de indicate; ~ cota; cota de nivel. Linia de cota este linia deasupra cdreia se inscrie valoarea cotei; linia de coth se traseazi cu linie continu subtire Cs si se delimiteazd prin puncte ‘ngrogate sau liniufe inclinate la 45° fata de linia cotei ca in figura 37. linii_ajutétocre_de cota linie de cots Figura 36.Liniile de cot ale unghiurilor razelor si diametrelor se delimiteazi numai ou sigeti ca in figura 43. V2 Figura 43. Figura 37. Delimitarea cu sageti este obligatorie si in cazul cotérii arcelor 5 In cazul cercurilor mici, ségetile se orienteaz& spre interior. Daca cercurile ‘unt mai mari de 6 mm, sigetile se orienteaz& spre exterior. Centrele arcelor de unghiurilor. - Sagetle se executh cu un unghi cuprins inte 15" si 90° in canjee 8 indi print-o crucwli sau un cereuletdack nu sunt determinate de delimitirii liniilor de cota cu puncte ¢i liniute la 45°, atat Tinia de cota cat si lingtersecta adoukaxe, ajutétoare se prelungesc cu 2-3 mm dupa punctul lor de intersectie. cazul reprezentarii elementelor simetrice, acestea se pot cota numai Pentru un desen se va folosi un singur mod de delimitare a linilor de cotta pies cotele generale se indic& obligatoriu pe linia de cot generalé © Linia ajutdtoare delimiteaz’ grafic dimensiunile care se coteazi. S traseaz cu linie continu subfire Cs. Ca linit ajutatoare se pot folos! liniile & contur si axele ca in figura 38, | \ Figura 38, Liniile ajutitoare sunt perpendiculare pe liniile de cota si pornesc de! Figura 44, conturul elementului reprezentat sau de la o distanfé apropiata de acesta (figu’ 39).La cotarea elementelor simetrice, se admite ca linia de cota s& se termin, cu o sigeata numai a unul din capete ca in figura 45. Linile de cota depasesc t aceasti situafie cu $-10 mm axa de simetrie. | 0120 | @ 80 4 Figura 45. Tot cu o singurd sigeati se traseaz& cotele din situatile prezentate figura 46. Figura 46. Cand centrul unui are de cere nu poate fi reprezentat in cadrul desenul linia de coté a razei se traseazi ca in figura 47 Figura 47. ‘© Linia de indicatie sau de referinta (liniile frante) se folosesc la cotarea intervalelor mici ca in exemplul din figura 48. \ V | Figura 48 Linia de referinf& se utiizeaza si pentru alte notatii sau observatii ca in exemplul din figura 49. Linile de referintS se termina a f cu un punet cénd eo suprafafi gi cu sigeti cand se oprese pe lini. mre oP50 Desen tehnic de construct i Figura 49. izarea elementului cotat. Cotele se scriu: cu cifte arabe, iniltimea minima de scriere fiind de 2,Smm (conform standardului de scriere) Jn reprezentirile executate pe o plangi, la aceeasi scar, scrirea cotelor se face cu o singuré iniltime nominali. Cotele se scriu deasupra liniei de cota, 1a circa Imm, i pe cat posibil la mijlocul liniei de cota In cazul desenelor de ansamblu, dac& specificul desenului nu are alte reglementiri, cotele mai mari sau egale cu Im se indica in metri, cu doud zecimale iar cele mai mici de 1m se indic& in centimetri. Cand trebuie indicati si milimetri acestia se scriu sub forma de exponent: 12°, 7 etc. {n anumite situatii, standardele admit utilizarea unei alte unitati de masura. Daca unitafile mam& nu sunt standardizate trebuie precizate intr-o not pe desen unititile utilizate i echivalenta acestora cu cele din SI Cotele se scriu astfel incét si fie citite din fata si din dreapta. Se evita trasarea liniilor de cot si inscrierea cotelor cu inclinarile cuprinse in zona hhaguratd din figura 51. La cotarea reprezentirilor axonometrice, linile ajutitoare se traseazi paralele intre ele, urmand directiile muchilor elementuluireprezentat (Figura 50) 30 oo Figura 50 + Cota indic& valoarea nominala a dimensiunii clemntului cotat poate fi insotiti de simboluri, cuvinte sau prescurtirile necesare pentru Figura $1 In cazul cotarii unghiurilor, scrierea cotei se face ca in exemplul din figura 532. CottFigura 52. [Nu se admite intersectarea cotelor cu linile care pot impiedica citirea I Hasurile si semnele convenfionale se intrerup in dreptul cotelor ca figura 53 Cotele care se refer la dimensiuni reprezentate la alta scard decat ct desenului respectiv se subliniaz, cu exceptia elementelor de constructe fig! {ntrerupt ca in figura $4 { Figura 54 Cotele pot fi precedate de simboluri + ~[a cotarea unor dimensiuni care nu se pot indica cu precizie; + @ la cotarea diametrelor (nu este obligatoriu la reprezentirile cu contur circular); ~ Ra cotarea razelor (dacd centrul arcului nu este indicat), in desenele de instalafii, se mai intalnesc gi alte simboluri ~ Ose inscrie la cotarea unui pitrat; + SR se inscrie inaintea cotei care indica raza unei sfere; = S@ se inscrie inaintea cotei care indic& diametrul unei sfere Penta suprafefele filetate, simbolul ® este inlocuit de litere Pentru filetul metric, utilizat in fara noastr’, se utilizeaza litera M. Pentru alte tipuri de filete se mai intélnese notatii de tipul E (filet Edison), W (filet Withworth in foi) ete. Deasupra cotelor pentru lungimi curhilinii se pune semnul de arc (160) ca in figura 42, * Cota de nivel indica valoarea numeric& a diferentei de inaltime dintre lun punct al unei construcfi $i un nivel de reper. Cotele de nivel se indica in metri ‘cu dou’ zecimale. Ca reper se ia deobicei nivelul pardoselii finite de la parterul ladirii (¢ 0,00). Cotele de deasupra cotei reper se inscriu precedate de semnul + iar cele de sub acest nivel se inscriu precedate de semnul - Pentru inscrierea cotelor de nivel se utilizeazd simboluri triunghiulare cu ‘ndltimea triunghiului egafa cu intltimea cotelor. Pentru cotele relative raportate la reperul constructiei simbolul se ‘nnegreste pe jumitate (figura 55a); pentru cotele raportate la un alt nivel, din ara constructiei, triunghiul nu se innegreste (figura 55 b). in proiectiile orizontale (planuri) simbolul se incadreaz cu un dreptunghi (figura 55 c) anumite cazuri, pentru claritatea desenului, simbolul cotei de nivel| 42.33 AVA Figura 55. se poate reprezenta pe 0 linie de indicatie ca in figura 56. [-0.50 Figura 56. {in figura 57 este prezentat un exemplu de inscriere a cotelor de nivel pentru o clidire. Figura $7. Simbolurile pot fi reprezentate si prin jumatati de triunghi, figura $8. Pe acelagi desen notatile trebuie si fie unitare | +2,20 = -0,50 Figura 58. * Indicayii de detalin Axele de trasare a constructiilor se noteazi cu cifte arabe si litere mati inscrise in cercuri sau pitrate cu latura cuprinsi intre 6 si 9 mm, in functie de scara desenului, Axele transversale sau radiale se noteaza cu cifre iar axele longitudinale sau circulare cu fitere ca in figura 59,15x30 a aaeeeee YUX IO Figura 61 Figura 59. coteazi prin inscriere pe o lie de referintS a dimensiunilor sectiuni transversal. Dimensiunile si pozitile stalpilor se coteaz& ca in figura 60. Adancimea unui gol se inscrie sub linia de referints, precedata de notatia hh cain figura 63. os e| oO! Ry) 30 30, | 4 I L 20}, |20 20 20 fad 2.20 40) Figura 60. Sectiunile elementelor mici (traverse, grinzi, sipci etc.) pot fi cotate ex 2.50 linie de indicatie cain figura 61. | {n figura 61, prima cota este latura orizontalé a elementului 3x2.50 Figura 62. jn cazul unor elemente care se repeti, cotarea se poate face ca ‘exemplul din figura 62. Golurile verticale in zidarie (cosuri, canale, santuri de conducte) se‘58 Besen tehnte de coustruciil 25x12 Figura 63 Simbolurile nivelurilor corespondente golurilor verticale se noteaz c si P pentru subsol sau parter si cu cifre romane pentru etaje. Golurile din plici se reprezinta ca in figura 64. Desen tehnic de constractit Figura 65. 59 1.12, Scarile utilizate in desenul tehnic de constructii Prin scara unui desen se infelege raportul dintre dimensiunile liniare ‘misurate pe desen si dimensiunile reale corespondente ale obiectului de desenat. Desenele de constructii se executd de reguli la sciti de micsorare si ‘numa unele detalii se fac la scara de mérime naturalé 1:1 sau mitite in standardul STAS 2-82 sunt prezentate prescriptiile referitoare la mérimea si modul de notare a scirilor. in tabelul 8 sunt prezentate scirile standardizate. Tabelul 8. "'Sciti de marire a1 20:1 Figura 64. 5:1 50:1 10:1 100:1 Pantele se indicd printr-o sigeaté paraleli cu panta si avand senstl"Scirq de marie urcare pentra sciri, rampe de circulatie etc. si de coborére pentru pantel® naturaty re scurgere ca in figura 65. Selii de micsorare | 12 1:20 1:200 1:2000 1:20000 15 1:50 1:500 1:5000 1:0000 1101100 1:1000__1:10000de detaliere necesar la reprezentare. Toate proiectile unui obiect trebuie si fie] aceeagi scar&. In desenul de constructii se utilizeazi freevent scarile: =1:200, 1:100 gi 1:50 pentru desenele de ansamblu ale constructillor ¢ cli; = 1:50 si 1:20 pentru desene de executie; Figura 66. = 1:20, 1:10, 1:5, 1:2 gi 1:1 pentru detalii de construct = 1:5000, 1:2000, 1:1000, 1;500 si 1:200 pentru planurile de situatie si La aceeasi scar, gradatiile principale sunt din 5 in 5 cm. Distanta dintre amplasament. dou’ gradatii sau modulul scarii este: 50/2,5 =20mm. Diviziunile sunt distantate Scara se indick pe desen numai in indicator, dac& toate proiecfil Ia 20 mm intre ele numerotindu-se de la stnga la dreapta, in ordinea 5, 0, 5, 10, obiectului sunt la aceeasi scari, Daca sunt unele proiectii la alta scar, pe acela 15 etc. Ultima gradatie are atasati unitatea de misurd reprezentati (cm), in desen, scara se noteaza in felul urm&tor: intervalul 5 - 0 numit contrascard se imparte in intervale mai mici. = in indicator se trece mérimea scarii principale (scara proiectiei principat Cu aceasti scar se lucreaza in felul urmator: dac& trebuie trecuta pe urmata de scarile secundare intre paranteze. De exemplu: 1:20 (1'5,1:2). desen 0 lungime de 32 cm, se pune unul din varfurile compasului pe diviziunea = pe desen, lng denumirea proiectiei la scar& diferita de scara principal, ; 30 la dreapta lui 0, iar celdlalt varf pe diviziunea 2 de pe contrascaré. Lungimea inscrie marimea sc&rii. De exemplu: Sectiunea A-A Scara 1:5, Vedere din! mAsuratd intre vrfurile compasului dé lungimea de notat pe desen. Scara 1:5 Scara progresivé sau scara cu rejea se foloseste mai ales in desenul Daca plansele cuprind numai detalii executate la sciri diferite, sca topografic. Este o scar’ mult mai precis’ decat scara grafic simpla. fiecirei reprezentiri se inscrie in dreptul titlului proiectiei respective, iar Scara triunghiularé universal permite fata de celelalte variante, trecerea indicator in compartimentul scdnii, se inscrie o linie scurta. Daca plangele cuprit 4¢ 1a 0 seara Ia alta sclri diferite pentru cele dowd axe de reprezentare, cele dou scari se inseriu| indicator precedate de litera O pentru axa orizontalé (de exemplu O - 1:50) de litera V pentru axa vertical (de exemplu V - 1:100) © Seciri grafice in cazul unor desene care urmeazi a fi mirite sau micgorate, scara: indica si grafic Scarile grafice permit determinarea dimensiunilor necotate pe dese climinand calculele de transformare, Scara grafici se execut’ de asemenca cazul desenelor reprezentate la 0 scar nestandardizaté i in cazul hirtilor. Su utilizate tre tipuri de scdri grafice: = scara grafica simpla; — scara grafic& progresiv sau scara cu rejea; — scara triunghiulara universala. Scara grafici simpla se caracterizeaz& prin gradatii echidistante. Distat dintre dou’ gradatii se numeste modulul sedi. in figura 66 este prezentat un exemplu de scar graficd 1:2,5. Scara oud linii paralele la o distanta de 1-1,5 mm, pe care se executl gradatia62 Santee II. Constructii geometrice in desenul tehnic de constructii se folosesc numeroase constructii grafic pentru reprezentarea obiectelor sau a constructiilor civile. Dintre construcfille grafice mai des intélnite se remarci - construirea tangentelor la cercuri; = racordarea dreptelor prin arce de cere; = construirea curbelor tehnice; - arce si boli; = muluri, IL1. Construirea tangentelor la cercuri Figura 67. Se unesc O cu P si se determind mijlocul segmentului in M; se traseaza un cere cu raza MP care permite gisirea punctelor A si B, care sunt punctele de tangent cdutate, Se unesc A cu P si B cu P. in figura 69 este prezentat& construirea tangentelor comune exterioare la doui cercuri, Punctele de tangenfi se pot gsi cu o construct ajutitoare Se construieste in Oz un al treilea cere concentric cu cercul mare si de razi R.- r. Din punctul O; se duc tangentele la noul cere ca in exemplul din 7 figura 68. Construind razele care trec prin O2 si A apoi prin O2 si B_ se obfin fn continuare sunt prezentate cdteva exemple de tangente construit punctele C gi D. Se duc razele OxE paralelé cu O,C $1 OLF pataleli cu OD. Se diferite cercur obfin astfel punctele E si F, unind E cu C si F cu D se objin tangentele comune = construirea tangentei intr-un punet pe cerc, exterioare, ~ construirea tangentelor la un cere dintr-un punct exterior, {n figura 70 este prezentata construirea tangentelor comune interioare la ~ construirea tangentelor exterioare la doua cercuri, doua cercuri. in O2 se construieste un al treilea cerc cu raza R + 1. Se - construirea tangentelor interioare la doud cercuri. . ,, construiesc in continuare tangentele exterioare la acest cerc duse din O; fin figura 67 este prezentati 0 variant de construire a tangentei IS bonform modelului din figura 68 objinandu-se punctele A si B. Raza Oy A cere cu rigla si compasul. Se prelungeste mai inti raza OP si se ia un punct Hetermina punctu E iar raza OxB determind punctul F. in cercu cu central O, se in aga fel incdt OP = PP, Se construieste apoi mediatoarea segmentului OP; ue razele O,G pataleld cu O,F si OAK paraleli cu O,E Tangentele comune ajutorul compasului, objindndu-se tangenta clutata, ‘Mterioare se traseaza intre K si E respectiv F si G. fn figura 68 este prezentat construirea tangentelor Ia un cere dintr+ punet exterior.Figura 69. Figura 70, 11.2 Racordarea dreptelor in general, prin racordare se intelege unirea a doua linii (drepte sau ‘ourbe) printr-un arc de cerc, Racordarile prezentate in continuare se refers In + racordarea a doui drepte; ~racordarea unei drepte cu un cere in figura 71 este prezentata racordarea a dou’ drepte printr-un arc de cere de razi dati (R). Figura 71 a prezint& cazul dreptelor care formeazd un unghi ascutit, iar 71 b, cazul dreptelor care formeazii un unghi obtuz.6 eee Centrul arcului de racordare (C) se giseste la intersectia a doud paralele duse la cele dou drepte, la distanta R. Extremitatile arcului de racordare (A B) se gasesc ducnd din C perpendiculare la dreptele date. {in cazul dreptelor perpendicular, in figura 72 este prezentaté o metodi de gisire a centrului de racordare si a extremititilor arcului de racordare utilizdind numai compasul Figura 72. {In figura 73 este prezentati racordarea a doua drepte paralele cu arce dt cere egale, fiind date extremititile arcelor de racordare (A si B). Punctele é racordare A si B se unesc, apoi se construieste mediatoarea, objindndu-s punctul D. Mediatoarea segmentului DB intersecteaz& perpendiculara dusi in B Ja Dz, in Os. Acest punct este un centru de racordare. Dreapta OD se prelungeste si se intersecteaz& cu perpendiculara dusd is | Figura 74 Ala Dj, obtindndu-se al doilea centru de racordare, O2 Liniile construite se intersecteazi in C, centrul de cd jin figura 74 este prezentati racordarea unei drepte cu un cere print-ubxtremititile arcului de racordare (E si F) se obfin unind O cu C ‘) ducdnd arc de raz& dat. Cercul este exterior arcului de racordare. spendin a din C la D. acd arcul de racordare are raza R, se construiesc 0 paraleld la dreap! figura 75 este prezentat cazul racordarii unei drepte cu un cere in D (la distanta R)si un arc de cerc de raz r + R concentric cu primul cere. retout este interior arcului de racordare. oe __ Pentru gisirea centrului de racordare se duce paralela la D la distanta R.Se vonstruieste un arc de cerc cu raza R - r care se intersecteaz& cu paralela trasataanterior in C, centrul de racordare, Se prelungeste CO din colo de cer objindndu-se B. Din C se coboara perpendiculara la D obfinandu-se E. Arcul se traseazi intre B gi E Figura 76. Figura 75, 11.3, Racordarea cercurilor in figura 76 este prezentat cazul racordarii a dow’ cercuri cu un art cercurile fiind exterioare racordari. Centrul arcului de racordare se giseste la intersectia a doua arce. Uni dintre arce are centrul in O; si raza Ri + R in care R este raza impusi & racordare, Al doilea arc are centrul in O. si raza Ro + R i intersecteaz& primul arc in C, centrul de racordare, Extremitiile arcului de racordare se gisesc unin! C cu Qj si C cu Op (punctele A $i B). fn figura 77 este prezentat cazul racordarit a doua cercuri cu un art cercurile fiind interioare racord&rii, fn figura 78 este prezentat cazul racordarii a doud cercuri, arcul de Central arcului de racordare se giseste la intersectia unor arce de cere o*8ordare fiind exterior unui cerc gi interior ceuilalt . central in Os si Oz i de raze R - Ry si R - Ro in care R este raza impusi & racordare. Unind C cu 0; si C cu On se obfin punctele A si B care constitu extremitajilearcului de racordare. Figura 77.eee tt ener 5 Figura 79. {amod similar constructia se repeta si pentru celelalte sferturi ale elipsei in figura 80 este prezentat’ o metoda de construire a unui oval, figuré care poate aproxima (in axonomettie) elipsa. Figura 78, Se traseazi mai intdi un cere ajutitor, cu diametrul egal cu axa mare a valului. Cu ajutorul compasului, se traseaz& arcul AB cu raza = semiaxa mare. Ducind dou’ arce de cer, unul cu raza R + R; si cellalt cu raza R - R;Seunesc E cu A si E cu B, obfindndu-se centrele C,si Cz. Se unese apoi F cu C, se obtine centrul de racordare C. Unind C cu O; se objine A; B se obtine unindjif cu C, C cu O> si prelungind segmentul IL 4. Construirea curbelor tehnice Sunt prezentate céteva curbe mai des intdlnite in tehnic&: ~ elipsa; ~ ovatul, ~ hiperbola; ~ parabola; = spirala ' Elipsa se poate construi cu suficienta precizie cand se cunosc axele. in figura 79 se prezinté metoda constructei elipsei prin puncte. Elipsa se construieste plecdnd de la un dreptunghi, Segmentele EC si OC & se impart in acelasi numar de parti egale, in fimctie de precizia cerut’ le 5 construct elipsei Prin A si B se duc segmente spre diviziunile de pe EC si OC Segmentele se intersecteaz objinandu-se punctele de construire a elipseiTrasarea ovalului incepe cu arcul cu central in C; (tangent la cere) apoi cu arcul cu centrul in C2, extremitatile find pe liniile care trec prin C1 gi Co Pentru inchiderea ovalului se duc arce cu centrele in F si E. fn figura 81 este prezentat& constructia unei hiperbole prin puncte. Se considera cunoscute: distanja dintre varfurile hiperbolei si focarele. Pe axa ‘ransversala se iau diferite puncte K; (in exteriorul segmentului F,F2). Cu centrul in F; se traseazK un arc de cerc ou raza KyAy iar cu centrul in Fa un arc de cere cu raza R= Kis La intersectia arcelor de cerc apar punctele H, si Hp care sunt puncte ale hiperbolei, Dacé se pistreazi centrele, prin inversarea razelor se determina puncte simetrice cu primele dar situate pe cealalti ramuri a hiperbolei. Luand alte puncte K; se determina si alte puncte ale hiperbolei Figura 81 in figura 82 este prezentati constructia unei parabole prin puncte, Se dera cunoscutd distanta de la focarul parabolei la axa directoare (p). Primul punct care se determind este varful O situat la p/2. Alte puncte se i ducand paralele la directoare la distante Iuate arbitrar. Prin punctul B s-a © paraleld la directoarea D. Cu centrul in focarul F se traseaza un arc de ferc de raz R = EB, care intersecteaz paralela dus& prin B in punctele P; si P2 ‘are apartin parabolei in figura 83 este dat un exemplu de construire a unei spirale . Spiralele se pot construi cu mai multe centre. fn exemplul dat, spirala are trei centre. Se construieste mai intai triunghiul echilateral cu latura egala cu o treime din marimea pasului spiralei. Varfurile triunghiului sunt centrele arcelor de cerc ‘are formeazi spirala, iar prelungirea laturilor limiteaz& arcele de cere succesive. IL 5. Arce si bolti Arcele sunt constructii curbe din cdrimida, piatra sau beton, destinate si ‘Acopere un gol dintr-un zid si si descarce greutatea constructiei aflata deasupra Acestora.14 Desen tehnle de construct. Desen tekule de constructit 5 La construirea unui arc se folosesc blocuri de zidérie numite boltari fntre boltari sunt rosturi inclinate numite asize, care converg spre centrul arculi. Arcele mai des utilizate in construct sunt: = arcul in plin cintru; ~ arcu! eliptic, = arcul ogiva; ~arcul rampant, 5 in figura 85 este prezentat un exemplu de arc in plin cintru, (cu indltimea ‘egal’ cu jumitate din deschidere): Figura 83. Elementele unui arc sunt prezentate in figura 84: * arcada - partea curba a arcului; * planul de nastere - suprafata pe care se reazemé arcul; © deschiderea - distanta dintre punctele de sustinere masurate pe planul de nastere; © indltimea (h) - distanta intre planul de nastere si punctul cel mai inalt al Figura 85, arcului Cheie sou boltar In figura 86 este prezentat un exemplu de arc eliptic. Constructiile de inchidere Beometrice sunt asemanitoare celor intalnite la constructia ovalului. Axa mare AE se imparte in trei parti egale; se construieste apoi triunghiul echilateral CiC2Cs. Varfurile triunghiului sunt folosite ca centre pentru arcele de cere. Boltar_de nastere Impostis Figura 86,| In figura 87 este prezentat un exemplu de are-ogivi, Arcul ogiva este compus din dou arce care pot avea razele egale cu deschiderea arcului (arc- ogiva echilateralf) sau mai mici (ogiva ascutit), Figura 87, fn figura 88 este prezentat un exemplu de arc rampant, Se consider’ cunoscute deschiderea si inclinarea rampei Figura 88, Pentru construirea arcului rampant se parcurg mai multe etape 1) se construiesc bisectoarele unghiurilor « si f. Bisectoarea unghiului intersecteaza segmentul DyD2 in punctul C; 2) din C, se duce perpendiculara la FE, objinindu-se C:; perpendiculara construit& intersecteazA bisectoarea unghiului ain Cs 3) se traseaza arcul D;Cz cu centrul in C; gi arcul PC: cu centrul vin Cs, Bolta este un element de constructie destinat si acopere un spafiu intre dementele verticale de sustinere (coloane, ziduri etc.). Boltile se pot clasifica, in fanctie de forma lor, astfel: ~ bolticilindrice (au forma unui semicerc in sectiune); ~ bolti inelare (au axa longitudinalA arcuits), ~ bolti conice (au in sectiune forma con sau trunchi de con); = bolt sferice IL6. Muluri Mulurile sunt elemente ornamentale folosite in decorarea clidirilor. Profitul mulurilor este format din arce de cerc, Mulurile pot fi formate din arce de cerc simple (sfert de cerc, cavet, tor) sau din arce de cerc racordate intre ele (otia, dusina, talonul), {n figura 89 sunt prezentate trei tipuri de muluri din arce simple: a- sfert de cere; b-cavet; c- tor. {n figura 90 sunt prezentate dous tipuri de muluri din arce racordate a dusina cu arce egale, in patrat, b- dusina cu arce egale, in cere. tin inversarea flexiunilor se obtine talonse obfin punctele de tangent 1 si 1', Se traseazi arcul de racordare 2'I’ cu gentrul in Os si apoi arcul simetric cu centrul in 0's. Se construiese mediatoarele segmentelor 3'4 si 34, gisindu-se prin prelungire Os si O's la intersectia cu jeclungirea diametrului 22” ‘Arcele exterioare 314’ i 34 se construiesc cu centrele in O's si Os Considerdnd punctul S'la cota -1,45, se unesc punctele 3” si 5’ gi se construieste fediatoarea segmentului. Mediatoarea permite gisirea punctului Ox si a smetricului acestuia, O's. Cu centrele in Oy si O's se construiesc arcele 3°7 si 38 Figura 90. Aplicatie in figura 91 este prezentata constructia grafica (scara 1:20), a sectiunii unui canal colector ovoidal Constructia grafic’ a ovoidului incepe cu trasarea a douk cercurt tangente. Diametrul cercului mare este dublul diametrului cercului_ mic. | Diametrul cercului mare se imparte in parti egale objinandu-se O2 i O’2, Se); unesc O2 cu O; si 02 cu Oj. Se construieste mediatoarea segmentului O2 si s¢ obtine prin prelungire, Os. Unind Os cu O1 gi prelungind dincolo de cercul mieFigura 91. IIL. Desen tehnic pentru constructii din materiale locale I1L.1. Reprezentarea constructiilor din pimant Introducere Pentru toate tipurile de constructi din materiale terestre, pamantul este tun element de baza. Tipuri de construct de pamant © constructii hidrotehnice: diguri, baraje etc. * findatii si umpluturi pentru toate tipurile de clidiri, monumente, drumuri, poduri etc. in figura 92 este prezentat un baraj de pimfnt cu simbolizarea materialelor utilizate: tiated . : + + WV sere SION SS BRRRE RRR RRO Figura 92111.2. Reprezentarea constructiilor din piatri Piatra este un material de constructie cu o bund rezistenti mecanic& si chimicd, cu o larga utilizare incd de la inceputurile constructiilor realizate de ‘cameni. Tipuri de construct din piatra — constructii hidrotehnice : diguri, epiuri, praguri, baraje, portur, etc, — construcfitcivile, industriale si speciale: clidiri, monumente, zidur etc, = drumuri si poduri . : in functie de calitatea prelucririi se reprezinti fetele poliedrelor din piatrd prin contururi nerectilinii, ca in figura 93. CIN=+0,00 II1.3. Reprezentarea constructiilor din lemn Lemnul este o resursi regenerabilé in limita echilibrului ecologic general, foarte usor de prelucrat i utilizat in functie de umiditate si caracteristicile mecanice. Speciile materialului lemnos folosite in constructii, in functie de ordinea desorescatoare a rezistenfei la compresiune, sunt urmatoarele. * foioase: salcdm, stejar, gorun, gita, fag, frasin, ulm, arin, plop; * rsinoase: pin, molid brad, larice Constructile si elementele de constructii din lemn se clasificd astfl: ‘© dupii durati: - permanente; - provizori © dupa conditiile de exploatare: ~ adipostite; neadapostite; — in apa; ~ supuse alternativ in mediu umed si uscat. © dupa destinatie: — constructiicivle, industriale, speciale; ~ lucriri de arté (podur, ziduri de sprijin etc); — constructii hidrotehnice; ~ speciale (silozuri, buncire, turmuri de racire etc.) Elementele din lemn utilizate in construct, trebuie si corespunda umitoarelor standarde: > lemn brut STAS 435 - 91; > lemn ecarisat (semirotund, rotund cu doua fete plane, cioplit cu patra fete, cherestea) ~ foioase STAS 8689 - 86; — riginoase STAS 942 - 86 Jann prelucrat industrial: + panel STAS 1575 - 88; © PAL STAS 6438 - 86 (pllci aschii lemn); plici celulare din lemn (PCL) STAS 1624 - 92; placi din fibre de lemn (PFL) STAS6964 - 88; placaje STASI245 - 90, + Principalele normative si standarde pentru constructile din lemn Normative Pus - 1981 ~ Instructiuni tehnice pentru proiectare, executarea si receptionarea perefilor despartitori din panouri prefabricate pe baza de produse lemnoase (INCERC); i"- Instructiuni tehnice pentru prevenirea si combaterea buretelui de casi la materialele lemnoase folosite in constructii (ICPIL); ~ Indrumitor privind utilizarea in constructii a placilor din agchii de lemn sia placilor din fibre de lemn (ICPIL); - Normativ pentru alcdtuirea si executarea invelitorilor Ja constructii (INCERC); ~ Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor interioare cu plici emailate sau melaminate din fibre Jemnoase (INCERC); ~ Normativ pentru alc&tuirea si executarea pardoselilor (INCERC), ~ Instrucfiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul si montarea in construct a tamplariei dis Jemn (INCERC, ICPIL, IPCT); ~ Normativ tehnic de reparatiicapitale la clidiri gi constructi speciale (INCERC), - Norme tehnice privind ignifugarea materialelor de constructii din lemn gi textile utilizate in constructii (Comandamentul pompierilor, centrul de studii experimentiri pentra prevenirea gi stingerea incendillor) C46 - 86 C36 - 86 37-79 C70 -86 39-82 199-79 POS 77 C58 - 86 Standarde STAS 856-71 ~ Constructii din lemn. Prescriptii de proiectare. SR ISO- 857-94 - Constructii de lemn, Piese si elemente din lemn pentru construct. Conditi tehnice de calitate, ~ Deseuri tehnice. Produse finite din lemn, Clasificarea deseurilor si reprezentari conventionale. STAS 11461-80 - Imbinarea lemnului masiv, Imbinari cu dinti trapezoidali Prescriptii de execute si verificare ~ Lemn rotund de rasinoase pentru constructii, Manele si prajini STAS 6224 - 82 STAS 1040 - 85 STAS 3415-84 - Lemn rotund pentru piloi STAS 4342-85 - Lemn rotund de foioase pentru construct STAS 942-86 - Cherestea de rasinoase. Dimensiuni nominale. STAS 8689-86 - Cheresteaua de foioase. Dimensiuni nominale. STAS 575-88 - Panel. STAS 1624-92 - Placi celulare din lemn pentru usi interioare. ‘STAS 6438-86 - Placi din agchii de lemn, Placi de interior presate perpendicular pe fete. STAS 6964-88 Placi din fibre de lemn, Clasificare si terminologie STAS 7004-89 - Placaj din lemn pentru lucr&ri de exterior. STAS 465-90 Ferestre si ugi de balcon din lemn pentru constructi Sectiuni. STAS 466-92 - Usidin lemn pentru construct civle, Sectiuni STAS 469-79. - Ferestre din lemn pentru cladiri industrale. Ferestre simple. Sectiuni. ‘STAS 470-80 = Usi de lemn pentru constructii industriale, agrozootehnice gi tip M. Usi cu falt, Sectiuni. ~ Ferestre si usi din lemn. Condit tehnice generale. - Obloane rulante, Prescriptii tehnice. ~ Glasvanduri din lemn ~ Ferestre, usi de balcon, usiinterioare si exterioare de lemn pentru constructii, Formate si alcatuie. ‘STAS 9317/2-87 _- Tamplatie pentru constructii civil si industriale. Usi si ferestre din lemn, Metode de verificare a calitti STAS 9322-89 - Usi gi ferestre, Clasificare si terminologie. STAS 228/,-89 _- Parchet din lemn masiv pentru pardoseli STAS 3344/,2-75 _- Pavele din lemn masiv pentru pavaje STAS 9160-93 - Parchet din lemn masiv pentru pardoseli, Determinarea aut. Placaj de fag pentru lucrari de interior. STAS 479 - 88 STAS 3366 - 86 STAS 4928 - 89 STAS 5333 - 93, STAS 1245 - 90 > Reprezentarea elementelor de lemn + Lema brut rotund, figura 94 5c.1>50 Figura 94 a,© Lemn ecarisat, = Semirotund, figura 95 >50 Figura 94 b. Se.1350 Figura 96 b, ~ Cioplit cu patra fefe plane, figura 97. Figura 97 b. figura 98, (i825,n=20 mano O| Imbinari in lemn «. imbinari prin chertare © in dinti trapezoidali, figura 100. - Figura 98 d Figura 100 © Frontale cu prag L, Placaje, PCL), figura 99. ‘Lemn prelucrat industrial (Panel, PAL, PFL, Placaje, PCL), figura «Prag simplu complet inecat, figura 101 se -G) a=pty, Figura 99 a— Frontale in genunchi, figura 106. eat cho i a2 sake Figura 106. © imbindri cu prag cu chertari laterale — Frontale ortogonale cu texturd fara prag, figura 107. (a1-9.159 Figura 108, ~ Transversale, figura 110. 4 + TE Figura 107 — De prelungire, figura 108 — Laterale, figura 111 Figura 110,(bxh) tO Figura 111. ¢ imbinari cu pene — Imbindri cu pene prismatice, figura 112, (lynn) el Figura 112 ren 95 ~ Imbinari cu pene inelare netede si dinjate din piese metalice, figura 113, dintatd (rozeta) Figura 113 rice (cuie, dornuri, guruburi, prezoane), figura bxh. Figura 114 ~ imbinari cu pene flexibile (lamele), figura 115.Reprezentarea constructiilor de lemn © Scara normala, figura 117, Figura 115 — Imbinari incleiate cap la cap figura 116 a, tegite figura 116 b. Figura 117, ‘ Plangee cu grinzi de lemn, Reprezentarea grinzilor — simplificat (numai axele); ~ obignuit (contur si axe), + Dusumele, figura 118. Figura 116, * Plafoane, figura 119 NSIS A aoO 39 Desenele de constructii de lemn sunt insofite de un extras de material inos. Extrasul (prezentat in tabelul 9) are rolul de a stabili cantitatea si rturile de material lemnos necesar execufiei. Fiecare tip de pies& de lemn are numar de identificare numit marc&, Piesele de lemn sunt introduse in tabel in inea marcilor. Tabelul 9, ica | Denumirea [Dimensiun | Unitate | Cantitii | Nr. ] Camtitiii | Obs. piesei i de | parfiale | buc. | totale bxhxt | misuri | (pe buc.) (ol. 5x6) sau x1 T 2 3 4 sé 7 z : I 1 7 ta Figura 118, Plan +2.70 Figura 119.