VASILE LOGHIN │ 128

GEOMORFOSITURI ÎN SUBCARPAŢII IALOMIŢEI

Cuvinte cheie: geomorfosituri, identificare, evaluare, clasificare, ierarhizare, Subcarpaţii

Ialomiţei

Abstract: Autorii acestui articol au urmărit un dublu scop: unul ştiinţific, acela de identificare,
clasificare, caracterizare şi cartare a geomorfositurilor din Subcarpaţii Ialomiţei. Şi altul practic,
acela de evaluare a potenţialului turistic al fiecărui geomorfosit în parte, în scopul integrării în
circuitul turistic. Pentru selectarea, caracterizarea şi evaluarea geomorfositurilor din spaţiul
subcarpatic menţionat s-a folosit metodologia recent convenită în studiul acestei categorii de
teme de geomorfologie aplicată. Astfel, în Subcarpaţii Ialomiţei au fost identificate şi evaluate
opt geomorfosituri. Două dintre ele (Cheile Dâmboviţei şi Malu de Răsună) ar putea fi incluse
în circuitul turistic într-o primă etapă, iar trovanţii din arealul Bela – Miculeşti (nord de
Pucioasa) şi cuestele de la obârşia Cricovului Dulce (Râpa Şoimilor) întrunesc caracteristicile
necesare pentru a fi declarate monumente ale naturii.

1. Introducere
În abordarea acestui subiect, autorii au urmărit un dublu scop: unul ştiinţific, acela de
identificare, clasificare, ierarhizare, caracterizare şi cartare a geomorfositurilor din Subcarpaţii
Ialomiţei (cu o proiecţie spre o posibilă selectare de monumente ale naturii) şi altul utilitar
acela de evaluare a potenţialului turistic al fiecărui geomorfosit, în scopul integrării lor cât mai
benefice în circuitul economic.
Selectarea, caracterizarea şi evaluarea geomorfositurilor din acest spaţiu subcarpatic au
urmat o metodologie care se conturează tot mai clar în studiul acestei teme de geomorfologie
aplicată, în străinătate dar şi la noi în ţară. Rezultatele obţinute pot constitui un suport pentru
agenţiile de specialitate din judeţele Dâmboviţa şi Prahova, preocupate în dezvoltarea
turismului prin promovarea de noi obiective de interes pentru tineret şi marele public în
general.
În Subcarpaţii Ialomiţei au fost identificate şi evaluate opt geomorfosituri. Două dintre
ele ar pute intra în circuitul turistic într-o proximă etapă (Cheile Dâmboviţei şi Malu de
Răsună), iar trovanţii din arealul Miculeşti – Bela şi Râpa Şoimilor ar putea fi declarate
monumente ale naturii.

2. Metode
Pentru identificarea şi evaluarea calitativă şi cantitativă a geomorfositurilor din
Subcarpaţii Ialomiţei am luat în calcul un sumum de caracteristici şi criterii, cele agreate în
studiile de specialitate
J. P. Pralong (2005) şi Emm. Reynard (2006) de la Universitatea din Lausanne folosesc
în evaluarea siturilor geomorfologice patru seturi de criterii şi caracteristici cuantificate prin
punctaje de la 0 la 1: criteriul scenic (număr de puncte de observare, distanţa medie faţă de
punctele de observare, suprafaţa înălţimea, contrastul cromatic cu împrejurimile), criteriul
ştiinţific (interes paleogeografic, reprezentativitatea, raritatea, integritatea, importanţa
ecologică), criteriul cultural (obiceiuri culturale, reprezentări iconografice, importanţa istorică şi
arheologică,importanţa religioasă, evenimente culturale şi artistice), criteriul economic
 VASILE LOGHIN │ 129
(accesibilitate, riscuri naturale, numărul anual de vizitatori din regiunea în care se află situl,
atractivitatea, nivelul oficial ed protecţie).
M. Ielenicz (2010) sintetizează în câteva tabele sinoptice caracteristicile, criteriile şi
punctajele pentru aprecierea geomorfositurilor, criteriile pentru selecţionarea
geomorfositurilor, caracteristicile şi criteriile care pun în evidenţă valoarea turistică a unui
geomorfosit. Autorul valorifică datele din literatura străină şi română în legătură cu această
temă, precum şi punctele de vedere proprii. Astfel, pentru alegerea geomorfositurilor dintr-o
unitate geografică sunt reţinute următoarele caracteristici: fizionomie, frecvenţă, raportarea la
alte tipuri de geosituri, accesibilitate, dotări, tipuri de activităţi turistice, importanţă pentru
dezvoltarea regională. Munca de identificare prin observaţii de teren şi prin analiza hărţilor
topografice la scară mare ne-a permis să clasificăm şi să cartăm, să descriem şi să evaluăm un
număr de opt geomorfosituri în Subcarpaţii Ialomiţei.

3. Rezultate
3.1. Identificarea, clasificarea şi cartarea geonmorfositurilor din Subcarpaţii
Ialomiţei
În Subcarpaţii Ialomiţei există anumite forme de relief care pot fi incluse în categoria
geomorfositurilor. Sunt acele forme care, prin specificitate şi reprezentativitate, raritate sau
chiar unicitate, prin spectaculozitate se impun ca situri de interes ştiinţific deosebit pentru
specialişti, ca situri care au intrat de-a lungul timpului în sfera de percepţie a populaţiei şi în
mentalul colectiv, ca puncte consemnate pe hărţile topografice, în monografiile localităţilor şi
în lucrările ştiinţifice de specialitate, în ghidurile turistice. Toate aceste însuşiri configurează
un anumit potenţial turistic pentru respectivele situri geomorfologice.
Formele de relief la care ne referim sunt condiţionate de particularităţile petrografice şi
structurale, puse în evidenţă de agenţii modelatori specifici (eroziunea fluvială, eroziunea
torenţială) sau de anumite procese gravitaţionale (surpări, alunecări etc.). Este cazul
abrupturilor petrografice şi structurale, al râpelor de eroziune sau de alunecare (adesea
puternic afectate de ravenare), al martorilor de eroziune proeminenţi (măguri, gâlme, colţi), al
trovanţilor relevaţi în relief.
Semnificaţia lor ştiinţifică este dată de faptul că, fiind reprezentative pentru morfologia
acestei unităţi geografice, pot constitui repere în explicaţiile de ordin morfogenetic şi
morfodinamic.
Valoarea utilitară derivă din acele trăsături dimensionale şi de formă care le fac
impresionante, spectaculoase sau pitoreşti, devenind obiective turistice. Sunt locuri tot mai
mult frecventate de elevi (cu ocazia drumeţiilor şi excursiilor şcolare), de studenţi (în cadrul
aplicaţilor de teren, de exemplu, studenţi şi masteranzii de la specializarea geografie din
Universitatea Valahia din Târgovişte), dar şi de publicul mai larg (cu ocazia diferitelor
activităţi de timp liber).
Prin caracteristicile lor intrinseci, prin reflexul lor în peisaj, unele geomorfosituri din
Subcarpaţii Ialomiţei sunt sau pot fi propuse ca monumente ale naturii sau ca arii protejate.
De exemplu, Cheile Dâmboviţei de la Cetăţeni sunt incluse în siturile NATURA 2000, iar
trovanţii din arealul Miculeşti – Bela (în partea de nord a oraşului Pucioasa) şi Râpa Şoimilor
(de la obârşia Cricovului Dulce) întrunesc însuşirile necesare pentru a fi statuate
„monumente ale naturii”.
 VASILE LOGHIN │ 130
Diversitatea geomorfositurilor selectate ne-a obligat să recurgem mai întâi la
operaţiunea de clasificare şi apoi la cea de cartare tipologică. În clasificarea lor am aplicat
criteriul genetic al formelor de relief.
- Chei: Cheile Dâmboviţei de la Cetăţeni
- Abrupturi structurale şi petrografice: abrupturi de cuestă tăiate în gresii friabile,
stratificate monoclinal sau cvasiorizontal: Râpa Şoimilor, în bazinul de obârşie al Cricovului
Dulce, pe valea Costişata; Malu de Răsună, din bazinul superior al Văii Bizdidel, în partea din
amunte a comunei Bezdead; Râpa Obrocea, cuestă în bazinul de obârşie Râu Alb.
- Abrupturi de eroziune fluvială, cu aflorarea structurilor de terasă, în care se pun în
evidenţă succesiunea pietrişurilor, loessurilor şi solurilor fosile cuaternare: abruptul sculptat
de râul Prahova în fruntea terasei Câmpina, avale de confluenţa cu râul Doftana, la nordul
localităţii Cocorăştii Caplii.
- Masive de sare: masivul de sare de la Ocniţa, modelat prin dizolvare (lapiezuri),
eroziune şi surpări
- Martori petrografici: Colţul Bratei, situat în partea superioară a versantului stâng al
Văii Ialomiţei, în perimetrul comunei Buciumeni, Vârful Cetăţuia, pe interfluviul Bărbuleţu –
Valea Largă, Abruptul Piatra Corbului, pe interfluviul Râu Alb – Ialomicioara.
- Trovanţi evidenţiaţi în relief (de interfluviu, de versant şi de albie): pe interfluviul
Ialomiţa – Bizdidel (perimetrul satului Bela, entitate din componenţa oraşului Pucioasa), pe
versantul drept al văii Bizdidelului, şi în albia acestui râu, amunte de Miculeşti (Pucioasa).

Fig. 1. Geomorfositurile din Subcarpaţii Ialomiţei după valoarea globală

 VASILE LOGHIN │ 131
O categorie aparte de puncte geomorfologice cu valoare turistică este aceea a cotelor,
care sunt importante nu prin ele însele, ci prin faptul că poziţia dominantă şi singularitatea le
conferă calitatea de puncte de observaţie revelatoare, cu o largă panoramă asupra reliefului şi
a cadrului geografic în ansamblul său. Sunt puncte din care geografii şi geologii efectuează
observaţii ştiinţifice generale, sunt puncte de belvedere pentru turişti şi pentru toţi iubitorii de
peisaje inedite şi spectaculoase, încântătoare şi odihnitoare. Aceste puncte sunt situate, în
general, pe linia celor mai mari înălţimi, reprezentând cumpenele de apă, ori în partea
superioară a versanţilor.

3.2. Evaluarea şi ierarhizarea geomorfositurilor din Subcarpaţii Ialomiţei

Evaluările efectuate pentru geomorfositurile din Subcarpaţii Ialomiţei s-au bazat pe
criteriile şi punctajele propuse de J. P. Pralong (2005). Este vorba de criteriile scenic,
ştiinţific, cultural şi economic şi de punctaje de la 0 la 1. Dorim să precizăm că aceste evaluări
au dat scoruri aproape identice cu cele efectuate pe baza criteriilor şi punctajelor propuse de
M. Ielenicz (2010).
Cele opt geomorfosituri selectate în urma cercetărilor de teren au fost caracterizate pe
baza fişelor standard. Acestea ne-au folosit în acordarea punctelor pentru fiecare secvenţă şi
criteriu pentru calcularea valorilor globale. Tabelele analitice şi sintetice, dar şi diagramele
structurale ne-au permis să consemnăm următoarele idei:

Fig. 2. Geomorfositurile din Subcarpaţii Ialomiţei după valoarea dominantă a punctajului

 VASILE LOGHIN │ 132
- Punctajele acumulate pe criterii de fiecare dintre cele opt geomorfosituri din
Subcarpaţii Ialomiţei sunt destul de apropiate: 0,7 – 0,35 pentru criteriul valoarea scenică, 0,750
– 0,375 pentru valoarea ştiinţifică, 0,2 – 0 pentru valoarea culturală şi 0,65 – 0,35 pentru valoarea
economică. Diferenţele maxime sunt de aproximativ 0,3. Acestea le conferă o importanţă
comparabilă şi un grad de eligibilitate asemănător (tabel 1, 2, 3, 4).
- Punctajele cele mai mari sunt obţinute, în ordine, de criteriile valoarea ştiinţifică (4,571),
valoarea economică (4,25) şi valoarea scenică (4,15). (fig. 2). Criteriul cultural a acumulat cel mai
slab punctaj de fiecare obiectiv analizat (0,25) (fig. 3).
- Valoarea scenică cea mai ridicată o au Cheile Dâmboviţei (0,70), valoarea ştiinţifică
maximă tot Cheile Dâmboviţei (0,750), iar valoarea economică cea mai mare o are Malu de
Răsună (0,65). Pe locul doi se situează: Cuesta Obrocea şi Râpa Şoimilor (0,60) la valoarea
scenică, Trovanţii din arealul Bela – Miculeşti (0,666) la valoarea ştiinţifică; Cuesta Obrocea la
valoarea economică (0,60) (Tabel 1,2,3,4).
- Prin cumularea punctajelor obţinute pe criteriile de evaluare s-a ajuns la valoarea
globală şi la ierarhizarea geomorfositurilor din Subcarpaţii Ialomiţei (Tabel 5, fig. 1, 3). Pe
primele trei locuri se situează Cheile Dâmboviţei cu un scor general 0,5125, Cuesta Obrocea
(0,50625), Malu de Răsună (0,42275). Aşadar, punctajul global maxim îl deţin Cheile
Dâmboviţei (0,5125), iar cel minim Vârful Cetăţuia (0,30625), diferenţa fiind semnificativă.

Tabel.1. Valoarea scenică

Nr. Valoarea scenică
Denumirea geomorfositului
Crt. Sc1 Sc2 Sc3 Sc4 Sc5 Total
1. Cheile Dâmboviţei 0.25 1 1 1 0.25 0.70
2. Cuesta Obrocea 0.75 0.75 0.25 0.25 1 0.60
3. Vârful Cetăţuia 0.5 0.5 0.25 0.5 0 0.35
4. Abruptul Piatra Corbului 0.5 0.5 0.5 0.25 0.5 0.45
5. Malu de Răsună 0.5 0.75 0.25 0.5 0.5 0.50
6. Râpa Şoimilor 0.5 0.75 0.5 0.75 0.5 0.60
Trovanţii din arealul Miculeşti –
7. 0.5 0.25 0.75 0.25 0.5 0.45
Bela
Fruntea terasei Câmpina, avale de
8. 0.25 0.25 0.5 0.5 1 0,50
confienţa Prahova – Doftana

Tabel 2. Valoarea ştiinţifică

Nr. Valoarea ştiinţifică
Crt. Denumirea geomorfositului Şt1 Şt2 Şt3 Şt4 Şt5 Şt6 Total
1. Cheile Dâmboviţei 1 1 1 1 0.5 0 0.750
2. Cuesta Obrocea 0.25 0.75 0.25 1 1 0.5 0.625
3. Vârful Cetăţuia 0.25 0.25 0.25 0.25 1 0.25 0.375
4. Abruptul Piatra Corbului 0.25 0.5 0.5 0.5 1 0.5 0.541
5. Malu de Răsună 0 1 0.5 0.5 1 0.25 0.541
6. Râpa Şoimilor 0 1 0.5 0.5 1 0.5 0.583
Trovanţii din arealul Miculeşti –
7. 0 1 1 1 0.75 0.25 0.666
Bela
Fruntea terasei Câmpina, avale de
8. 0.75 0.75 0.5 0.5 0.5 0 0,500
confienţa Prahova – Doftana
 VASILE LOGHIN │ 133

Tabel 3. Valoarea culturală

Nr. Valoarea culturală
Crt. Denumirea geomorfositului
C1 C2 C3 C4 C5 Total
1. Cheile Dâmboviţei 0 0.25 0 0 0 0.05
2. Cuesta Obrocea 0 0 0 0 1 0.20
3. Vârful Cetăţuia 0 0 0 0 0 0,00
4. Abruptul Piatra Corbului 0 0 0 0 0 0,00
5. Malu de Răsună 0 0 0 0 0 0,00
6. Râpa Şoimilor 0 0 0 0 0 0,00
7. Trovanţii din arealul Miculeşti – Bela 0 0 0 0 0 0,00
Fruntea terasei Câmpina, avale de
8. 0 0 0 0 0 0,00
confienţa Prahova – Doftana

Tabel 4. Valoarea economică

Nr. Valoarea economică
Crt. Denumirea geomorfositului
E1 E2 E3 E4 E5 Total
1. Cheile Dâmboviţei 0.5 1 0 0.75 0.5 0.55
2. Cuesta Obrocea 0.75 0.75 0 1 0.5 0.60
3. Vârful Cetăţuia 0.5 0.75 0 1 0.25 0.50
4. Abruptul Piatra Corbului 0.25 1 0 1 0.25 0.50
5. Malu de Răsună 0.75 1 0 1 0.5 0.65
6. Râpa Şoimilor 0.25 0.25 0 1 0.25 0.35
7. Trovanţii din arealul Miculeşti – Bela 0.75 0.25 0 1 0.5 0.50
Fruntea terasei Câmpina, avale de
8. 1 0.5 0 1 0,5 0,60
confienţa Prahova – Doftana

Tabel 5. Valoarea globală

Nr. Valoarea Valoarea Valoarea Valoarea Valoarea
Denumirea geomorfositului
Crt. scenică ştiinţifică culturală economică globală
1. Cheile Dâmboviţei 0.70 0.75 0.05 0.55 0.51250
2. Cuesta Obrocea 0.6 0.625 0.2 0.6 0.50625
3. Vârful Cetăţuia 0.35 0.375 0 0.5 0.30625
4. Abruptul Piatra Corbului 0.45 0.541 0 0.5 0.37275
5. Malu de Răsună 0.5 0.541 0 0.65 0.42275
6. Râpa Şoimilor 0.6 0.583 0 0.35 0.38325
Trovanţii din arealul Miculeşti –
7. 0.45 0.666 0 0.5 0.40400
Bela
Fruntea terasei Câmpina, avale de
8. 0.5 0.5 0 0.6 0.40000
confienţa Prahova – Doftana
 VASILE LOGHIN │ 134

2,5

1,5

0,5

0
Cheile Cuesta Obrocea Vârful Cetăţuia Abruptul Piatra Malu de Răsună Râpa Şoimilor Arealul cu Fruntea terasei
Dâmboviţei Corbului trovanţi Câmpina, avale
(Miculeşti – de confienţa
Bela) Prahova –
Valoarea scenică Valoarea ştiinţifică Valoarea culturală Doftana

Valoarea economică Valoarea globală

Fig. 3. Diagramă reprezentând structura valorică a geomorfositurilor din Subcarpaţii Ialomiţei

4. Concluzii
Considerăm că această evaluare şi ierarhizare reflectă realitatea obiectivă, astfel încât
poate oferi factorilor de decizie o etapizare a priorităţilor în privinţa integrării, amenajării şi
exploatării turistice a acestor obiective. Este o acţiune pe care o vedem a fi întreprinsă în
paralel cu protejarea geomorfositurilor, până la încadrarea unora dintre ele în categoria
monumentelor naturii sau a ariilor protejate. În sensul acesta, apreciem că siturile
geomorfologice Cheile Dâmboviţei (Cetăţeni) şi Malu de Răsună (Bezdead) întrunesc cele
mai potrivite condiţii pentru integrarea într-un termen cât mai apropiat în circuitul amenajării
şi exploatării turistice. De asemenea, propunem ca geomorfositurile Trovanţii din arealul
Miculeşti – Bela (Pucioasa) şi Râpa Şoimilor (obârşia Cricovului Dulce) să primească statutul
de monumente ale naturii.

Referinţe

Ielenicz M., (2010), Geotop, geosite, geomorphosite, The Annals of Valahia University of Târgovişte,
Geographical Series, vol. 9
Loghin V., (2000), Modelarea actuală a reliefului şi degradarea terenurilor din bazinul Ialomiţei, Edit. Cetatea de
Scaun, Târgovişte
Loghin V., Păunescu E., Murătoreanu G., (2005), Les Grés sauvages. Aperçu général et étude de cas dans le
nord de la Dépression de Pucioasa (Les Subcarpates de Pucioasa), în Annals of Valahia University of
Târgovişte, Geographical Series, tome 4-5/2004-2005, Valahia University Press, Târgovişte, p.
68 – 74
 VASILE LOGHIN │ 135
Murătoreanu G., (2009), Munţii Leaota. Studiu de geomorfologie, Edit Transversal, Târgovişte
Păunescu E., (2002), Relieful structural şi petrografic în Subcarpaţii dintre Dâmboviţa şi Ialomiţa, Comunicări de
geografie, vol VI , Bucureşti.
Păunescu E., (2006), Subcarpaţii dintre Dâmboviţa şi Ialomiţa. Studiu de geomorfologie, teză de doctorat
Pralong J. P., (2005), A method for assessing tourist potential and use of geomorphological sites, Géomorphologie:
relief, processus, environnement, 3, 189 – 196
Reynard Em., (2006), Fiche d’inventaire des géomorphosites, Université de Lausanne, Institut de géographie,
rapport non publié, 8 pages / http://www.unil.ch/