Bareme Bac m1 2014

BAREME – CULEGERE ONLINE BAC MATEMATICA M1 2014
WWW.MATEINFO.RO
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 1
Prof: Alexandru Elena-Marcela
 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în
limitele punctajului indicat în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. (1  i)16  [(1  i)2 ]8  (2i)8  28 (i 2 )4 3p
2p
(1  i)16  28   .
2.  1p
ymin  
4a
  b2  4ac ,   56 2p
56 2p
ymin    7 .
8
3. C.E x  0 și 9  x  0  x [0,9] 1p
2p
( x  9  x )2  32  2 x( x  9)  0
2p
 x(9  x)  0  x  0 sau x  9 .
4. Numerele naturale pătrate perfecte din două cifre: 16, 25, 36, 49, 64, 81  6 cazuri favorabile 2p
Numărul numerelor naturale de două cifre este 90  90 cazuri posibile 3p
nr. cazuri favorabile 6 1

P=   .
nr. cazuri posibile 90 15
5. xA  xB  xC y  yB  yC 2p
xG  , yG  A
3 3
xG  0 , yG  3  G(0,3) . 3p
1
WWW.MATEINFO.RO
6. BC AC AB 4 3 2p
   2R   2 4
sin A sin B sin C sin A 1p
3 2p
 sin A   m(A)  600
2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1.  3 y 3x  2p
a) AM   
 x 3y 
 3 y 3x  2p
MA   
 x 3y 
AM  MA,  A  C (M ) . 1p
b) B  C (M ) și B 2  O2
B  M 2 ()  B2  (Tr B) B  (det B) I 2  O2 , Tr B  2 x , det B  x 2  3 y 2

 2 xB  ( x 2  3 y 2 ) I 2 3p
x2  3 y 2
Dacă x  0  B  I 2  y  0 și x  1  B  I 2 . Dar ( I 2 )2  I 2  O2 nu convine.
2x
2p
 0 3x   3x 2 0 
Dacă x  0  Tr B  0  B     B 2
    O2  x  0  B  O2 .
x 0   0 3x 2 
c) C  C (M ), C  O2 . Presupunem că det C  0  x2  3 y 2  0 1p
2p
Dacă x  0  y  0
x
Dacă x  0    3  Q, fals. Deci det C  0 .
y 2p
2. f (2)  (2)3  (2)  a  a  6 1p
a) 3p
x3  x  6  ( x  2)( x 2  2 x  3)  0  x1  2
 x2  1  i 2; x3  1  i 2 .
1p
2
WWW.MATEINFO.RO
b) f ( x1 )  x13  x1  6  0 3p
f ( x2 )  x23  x2  6  0
f ( x3 )  x33  x3  6  0
x13  x23  x33  ( x1  x2  x3 )  18  0 2p
x1  x2  x3  0  x13  x23  x33  18 .
c) 3 3 2p
f '( x)  3x 2  1  x1  , x2   .
3 3
Fie x1 , x2 , x3 rădăcini întregi  f ( x) nu admite rădăcini multiple
 x1  (, x2 ), x2  ( x2 , x1 ), x3  ( x1 , ) . 2p
 x2  0  f (0)  0  a  0  x3  x  0
1p
x( x  1)  0  x( x  1)( x  1)  0  x1  1, x2  0, x3  1.
2
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. 1 2p
a) e  e x  0, x  0
2p
1 1 x
1  0  x  0 sau x  1
x x
1p
 D  (,0)  (1, ) .
b) 1 1p
lim ln(e  e x )  ln(e  1)
x 
1
lim ln(e  e x )  ln(e  1) 1p
x 
lim f ( x)  lim f ( x)  ln(e  1)

x  x 
1p
3
WWW.MATEINFO.RO
y  ln(e  1) ecuația asimptotei orizontale. 2p
c) f derivabilă pe D fiind o compunere de funcții derivabile 1p
1 1p
1 1
f '( x)  1
 e  2 , () x  D
x
x
e  ex
1
1p
e  e  0 pe domeniul D  f '( x)  0 .
x
2p
 f este strict crescătoare pe D.
2. I 2  10 x2e x dx  x 2e x |10 2 10 xe x dx 2p
a)
 e  2 xe x |10 2 10 e x dx  e  2e  2e x |10
2p
 e  2e  2e  2  e  2 .
1p
b) I n1  10 x n1e x dx 1p
1p
 xn1e x |10  10 (n  1) x ne x dx
1p
 e  (n  1)  x e dx
1
0
n x
2p
 e  (n  1) I n .
c) Avem 0  I n  10 x n e x dx  10 x nedx 2p
1p
x n1 1 e
 x edx 
1 n
e |0 
n 1 n 1
0
e 2p
Deci 0  I n   lim I n  0 , folosind teorema cleștelui.
n  1 n
4
WWW.MATEINFO.RO
Varianta 2
1. 3p
| 9  2i | 92  22 81  4
| z |  
| 7  6i | 7 6
2 2
49  36 2p
85
| z | 1
85
2.  1p
ymax  
4a
2p
  b2  4ac    28 2p
28
ymax   7.
4  (1)
3.  5 1p
C.E x  0, 5  2 x  0  x   0, 
 2
log 2 x(5  2 x)  1  x(5  2 x)  2  2 x 2  5x  2  0 2p
2p
1  1  5 
x1  2, x2  , x  2,    0, 
2  2  2 
5
WWW.MATEINFO.RO
4. Numerele a căror produs este 12 sunt: 26,62,34,43  4 cazuri favorabile 2p
Numărul numerelor naturale de două cifre este 90  90 cazuri posibile 3p

P=   .
5. Dacă M este mijlocul lui [ AC ] atunci M(-1,2). 2p
x y 1
Ecuația medianei din B este: 1 2 1  0 sau 2 y  4  0 . 3p
1 2 1
6. 9 4 2p
sin C  1  
25 5
c 1p
 2R 
sin C
16
  2 R  R  10. 2p
4
5
1. 2 2 3 2p
a)
1  1 1  2  6  2  3  2  4 2p
1 2 1
= 7 1p
b)  3 8 11 3p
 
E ( A)  A  A  I 3 , A   0 5 3 
2 2
 1 2 0 
 
2p
6
WWW.MATEINFO.RO
 3 8 11  2 2 3   1 0 0   2 6 8
       
E ( A)   0 5 3    1 1 1    0 1 0   E ( A)   1 7 2 
 1 2 0   1 2 1   0 0 1   0 4 0 
       
c) det A  7  0  () A1 1p
 3 4 5 
 7 7 7 
 3 4 5   
  5 1 
A   2 5 1   A  
* 1 2
 7 2p
 1 6 4  7 7 
   
 1 6 4 

2p
 7 7 7 
2. Conform teoremei lui Bezout e necesar ca f (1)  0 , adică 1p
a) 3p
f (1)  13  2m 1  m  1  m  2  0,
1p
de unde rezultă m=2.
b) m  2  f ( x)  x 3  4 x  3 3p
 x1  x2  x3  0

Relațiile lui Viete:  x1 x2  x2 x3  x1 x3  4 și
 x x x  3
 1 2 3 2p
(1  x1 )(1  x2 )(1  x3 )  1  ( x1  x2  x3 )  x1 x2  x2 x3  x1x3  x1x2 x3 
 1  0  (4)  (3)  1  4  3  0
c) E necesar ca f (1)  1 2p
f (1)  1  2m  m  1  3m  1 2p
1p
1
de unde rezultă m  .
3
1. 2p
f 4 ( x)  ( x2  1)4  ( x2  1)2  x4  2 x2  1, f 2 ( x)  ( x2  1)2  x 2  1
a)
7
WWW.MATEINFO.RO
f 4 ( x)  2 f 2 ( x)  15  0  x4  2 x 2  1  2( x 2  1)  15  0  x 4  16  0 2p
 ( x2  4)( x2  4)  0  ( x  2)( x  2)( x 2  4)  0  soluțiile reale x1  2 și x2  2 .

1p
b) ' 1p
 1

f '( x)   x 2  1 2 
 
1 1p
   x  1 2   x 2  1
1 2 1 '
2
1
   x  1 2  2 x
1 2  1p
2
x
 . 2p
x 1
2
c) 1p
x2  1  0
1p
x
Dacă x  0  0
x2  1
1p
 f ' ( x)  0 pentru x  0
2p
 f este strict crescătoare pe intervalul [0, )
2. x 1 1 (1  x 2 )' 2p
I1  10 dx  0 dx
a) 1  x2 2 1  x2
1
 ln(1  x 2 ) |10 2p
2
1
 ln 2 . 1p
2
n2
b) xn 1 x  x n  x n2 1p
I n  10 dx   dx
1  x2 1  x2
0
1p
8
WWW.MATEINFO.RO
x n2  x n 1 x
n2
 10 dx   dx
1  x2 1  x2
0
1p
x n ( x 2  1)
 10 dx  I n2  10 x n2 dx  I n2
1 x 2
2p
1
  I n2 .
n 1
c) x 2 n 1 1 2p
I 2 n1  10 dx   I 2 n1
1 x 2
2n
1  1  1 1 1p
   I 2 n 3     I 2 n 3
2n  2(n  1)  2n 2(n  1)
1 1 1 1
      (1)n1   (1)n  I1  2p
2n 2(n  1) 2(n  2) 2
1 n 1 1
 
2 k 1
(1)nk  (1) n ln 2 .
k 2
Varianta 3
1. z  i, z  i 3p
9
WWW.MATEINFO.RO
a  0, b  1. 2p
2. b  1p
V ( xV , yV ), xV   , yV  
2a 4a
6 16
xV   3, yV    4 2p
2 4
2p
V (3, 4) .
3. x 1 1p
3x   32  2  36
3x  3x1  36  3x (1  3)  36  3x  4  36 sau 2p
3  t  0  t  3t  36  t  9  3  9  x  2
x x
3x  9  x  2
2p
4. M  M are 36 elemente  36 cazuri posibile 2p
( x, y) pentru care x  y  5 sunt (1,4), (4,1), (2,3), (3,2)  4 cazuri favorabile 3p

P=   .
5. 1 a 1 2p
A(1, a), B(4,1), C(1, 4) sunt coliniare dacă: 4 1 1 0
1  4 1
 1 16  a  1  4a  4  0  5a  10  a  2 3p
6. 1 3 2p
sin B  1  
4 2
AC 1p
 2R
sin B
2p
10
WWW.MATEINFO.RO
6 6 2
 2R   2R R  2 3.
3 3
2
1.  1 3  3 5   3  3x 5  3 y  2p
a) AX     
 0 1  x y   x y 
 3 5  1 3   3 14  2p
XA     
 x y  0 1   x 3x  y 
4 8  1p
A X   .
x y  1
b) 3  3x  3 3p
 3  3x 5  3 y   3 14  
AX  XA      5  3 y  14
 x y   x 3x  y  
 y  3x  y
 x  0, y  3. 2p
c)  1 3 1p
n 1 A   
 0 1
 1 3(n  1)  2p
Presupunem adevărată relația pentru A și demonstrăm că An 1  
n

0 1 
 1 3n  1 3   1 3  3n   1 3(n  1)  2p
An 1  An  A      
 0 1  0 1   0 1  0 1 
2. 0 1p
a)   4m2  4(m  1)2  4m2  4(m2  2m  1)  8m  4  0 3p
1p
1
de unde rezultă m   .
2
b) b 2m 3p
xV   2  2m  4m  4
2a 2(m  1)
11
WWW.MATEINFO.RO
4 2 2p
 6m  4  m    .
6 3
c) m  2  f ( x)  (2  1) x2  2  2 x  2  1  f ( x)  3x 2  4 x  3 2p
3x3  x 2  x  3 3x 2  4 x  3
3x3  4 x 2  3x x 1 2p
/  3x 2  4 x  3
 3x 2  4 x  3
/ / /
1p
g ( x)  (3x2  4 x  3)( x 1)  f ( x) / g ( x)
1. x 2p
 x 1   x 1 2    2 
x x
a) lim    lim    lim 1    

x  x  1
  x  x  !  x   x  1  
2 x
 
x 1 x 1
2 x
 2  2
 lim 1  
lim
  e x x 1
2p
x  
 x 1  
 
 e2 . 1p
b) 1p
 x 1 
'
f ( x)  
'

 x 1 
( x  1)'  ( x  1)  ( x  1)  ( x  1)' 1p

( x  1)2
( x  1)  ( x  1) 1p

( x  1)2
2
 . 2p
( x  1) 2
12
WWW.MATEINFO.RO
c) Funcția este de două ori derivabilă pe  \{1} 1p
4
 f '' ( x)  .
( x  1)3 1p
Deoarece f '' ( x)  0, x  (, 1) 1p
 f este convexă pe intervalul (, 1) . 2p
2. 0  xne1 x  1, () x [0,1] 2p
a) 2p
0  10 xn e1 x dx  1
1p
0  f n ( x)  1 .
b) 10 f1 ( x)dx  10 xe1 x dx   10 x  (1)  e1 x dx 1p
1p
  10 x  (e1 x )' dx  [ xe1 x |10  10 e1 x dx]
 (1  10 (1)  e1 x dx) =

1p
 1  e1 x |10  1  (1  e)  1  1  e  e  2 . 2p
c) I n  10 x ne1 x dx  10 xn  (e1 x )' dx 2p
1p
 xn  (e1 x ) |10 n 10 xn1e1 x dx
 1  nI n1
2p
 nI n1  1, () n  2 .
Varianta 4
Prof . Badea Daniela
13
WWW.MATEINFO.RO
1.
   
log 2 5  3  log 2 5  3  log 2 11  log 2 22  log 2 11  3p
 log 2 2  1
2p
2. S  2 1  2  3  ...  2012   2012  2p

2012  2013
 2  2012 
2
 20122 2p
1p
3.  x  0,5
5 1p
 22 
2
2x
x2  x  2  0 
 x  2,1 2p
2p
4. x  , 2  x  10 1p
Formula de calcul a combinărilor 1p
x6
2p
 x  6, 7,8,9,10
1p
5. Formula pentru coordonatele mijlocului unui segment 2p
A  2, 2  , B  2, 2  şi C  4,0 3p
14
WWW.MATEINFO.RO
6. cos 2   1  sin 2   1p
2
5
 
 13  1p
 
   ,    cos   0
2  1p
5
 cos   
13 2p
1.

det A  x   x x 2  3  3p
a)
A  x  inversabilă  x   2p
b) det A 1  4  A 1 inversabilă 1p

2 2 0
 
A 1 =  0 2 2 

 2 0 2
 
1 1 
2 0
2
  2p
A 1 = A 1 =  0
1 1  1 1
d  2 2
 
 1 0
1

2 2
2p
c)  x  1
   
 y   A 1   1 
1
3p
z  1
   
 1
 
  1 2p
 1
 
15
WWW.MATEINFO.RO
2.
 
U   6   1,5
  2p
a) 6  U     0,
6
 2,3,
  4

S  3 1p
2p
b) det A  3 x  4 2p

det A  1  3 x  4  1  3 x  3  x  1,3,5
  
 1p
det A  5  3 x  4  5  3 x  1  x   1p

  
 x  1,3,5  1p
c)  x, y  1, 2  5p
1. x2  5x  7
l  lim f  x   lim
a) x  x  e x 1p
Se aplică regula lui l’Hospital de două ori şi se obţine
2p
l 0
1p
 d : y  0 asimptotă orizontală spre  
1p
b) 
F derivabilă pe  şi f '  x   e x x 2  3x  2  1p
f '  x   0  x 1, 2 , f 1  3e, f  2   e2

1p
2p
 1 – maxim local, 2 – minim local
16
WWW.MATEINFO.RO
1p
c) f  0   7, f 1  3e, f  2   e2 1p
7  e2 1p
Conform tabelului de la b)  7  f  x   3e,   x  0, 2 3p
2. f continuă 1p
a) 0
 sin xdx  1  cos1

1 1p
1
x
 x  2 dx  x|  2 ln  x  2 | 
1 1
0 0 1p
0
3
 1  2 ln
2
3 1p
I  cos1  2 ln
2
1p
b) 0
I  sin 2p
2
xdx


I
2 1p
0 0
 2
V   f  x  dx    sin xdx 
2 2
2p
 
2
c) x 2p
 f  t  dt  x  2 ln  x  2   2 ln 2
0
x
1
lim  f  t  dt  1 3p
x  x
0
Varianta 5
Prof . Badea Daniela
17
WWW.MATEINFO.RO
limitele
punctajului indicat în barem.
1.  an n  progresie aritmetică, a1  2, r  3 1p
Sn  155  3n 2  n  310  0, n    n  10
3p
x  a10  29.
1p
2.  x1  x2  1

 x1  x2  m  2p
 x  x 1
 1 2
 x12  x2 2  1  2m

 2
 x1  x2  2 x1  x2  1

2
1  2m  2m  1  m  0
2p
1p
3.  x 1  0  5
  x  1, 
5  2 x  0  2 1p
Prin ridicare la pătrat se obţine 4 x2  21x  26  0
 5 1p
x1  2  1, 
 2
13  5 
x2   1, 
4  2 1p
 S  2
1p
18
WWW.MATEINFO.RO
1p
4. A102  10  9  90 1p
C102  5  9  45
1p
3P3  3  6  18
N  9 17 17 1p
2p
5. x 1 1
 2 x 1 1  3 x
0 0 1
2p

 3 x  2
2
x1,2  2
2p
1p
  
6. MN=MB  BN  1p
1  2 
 AB  BC 
3 3 2p
 2  
1

 AB  AB  AC 
3 3
 1p
1  2 
  AB  AC.
3 3 1p
1.
Demonstrarea relaţiei 5p
a)
b) An  a, b   A  a n , na n1b  ,   n   3p
2p
Demonstrarea prin inducţie sau cu metoda binomială
19
WWW.MATEINFO.RO
c) a 2012  1  a  1 2p
2012a 2011b  2012

1p
a  1  b  1  A 1,1
a  1  b  1  A  1, 1 1p
1p
2.  f 1  0
 
a)  f  1  4 2p
a  b  0 a  1
 
a  b  2 b  1
3p
b) Relaţiile lui Viette 2p
1 1 1 s2
+   =1
x1 x2 x3 s3
1p
x12 +x2 2  x32  a 2  2
1p
a 2  2  1  a1,2   3
1p
c)
 
  s1  s2  x12 +x2 2  x32   3p
 11  1  2
2p
 x  x  2; x   , 1   2,  

1. 2
a) f  x   2
 x  x  2; x   1, 2 
 1p
20
WWW.MATEINFO.RO
f derivabilă pe  \ 1, 2 (funcţii elementare) şi
1p
2 x  1; x   , 1   2,  
f '  x  
2 x  1; x   1, 2 
1p
f s '  1  3, f d '  1  3,  f nu e derivabilă în  1 1p

analog f nu e derivabilă în 2 1p
 D   \ 1, 2
'
b)
3p
Concluzia conform tabelului
2p
c) lim h  x     h nu are asimptotă orizontală 1p

x 
h  x 1p
m  lim 1
x  x
n  lim  h  x   x   
1
x  2 2p
1
d : y  x  asimptotă oblică spre  1p
2
2. f continuă pe  0,e    e,   - funcţii elementare 2p
a) f s  e   f  e   f d  e   1  f continuă în e
1p
 f continuă pe  0,    f admite primitive pe  0,  
2p
21
WWW.MATEINFO.RO
b) h  x   0    x  e 1 ,1 1p
1
A    x ln xdx
1
e
1p
 x2 x2 1
Integrând prin părţi  A    ln x |1 
 4 2 e
e 3
2

4e 2
2p
1p
c) ln x  x  1    x  1, 2 1p
şi ln x  0, x  1  0    x  1, 2 
1p
x   x  1    x  1, 2
2012
 ln 2012
prin integrare pe 1, 2  1p

2
1
  f 2012  x  dx  1p
1
2013
1p
22
WWW.MATEINFO.RO
Varianta 6
Prof . BadeaDaniela
1. 2 x  1  3  3  2 x  1  3 2p
1  x  2
1p
dar x    A  1, 0,1, 2
 cardA  4 1p
1p
2. A  0,3  G f  f  0   3  b  3 2p
a
  1  a  2 2p
2
 f  x   x2  2x  3
1p
3. CE : x 2  2 x  0  x   , 0    2,   1p
x2  2 x  3  0
CE
x1  1, x2  3  S  1,3 2p
2p
4. 3
C10  3p
 120
2p
5. x1 x2  y1 y2  0  2p
m 2  2m  1  0
2p
m 1
1p
23
WWW.MATEINFO.RO
6.
 
cos 1800  x   cos x 2p
cos 900  0 1p
S 0
2p

1. A2  2I 2 3p
a)
A2012  21006  I 2 ; 2p
b)  x y
X   ; XA  AX
 z t  1p
t  x

 
 y  2z
finalizare 3p
1p
c) A 2k  2k I 2 ,    k   1p
A 2k+1  2k A,    k   1p
A+A3 +A5 +....+A 2011  A  2 A  22 A  ...  21005 A 
 1  2  22  ...  21005  A   21006  1 A
2p
A 2 +A 4 +A 6 +....+A 2012   2  22  ...  21006  I 2  2  21006  1 I 2 .
1p
2. Definiţia elementului neutru 2p
a) e  5  3p
b) Definiţia elementului simetrizabil 2p
3'  3  3p
24
WWW.MATEINFO.RO
c) x  y   x  4  y  4   4 2p
S   a  4  b  4  b  4
3p

1. xe x e
   
' '
f x  , f 1 
a)
 x  1
2
4
2p
e e
t:y   x  1  ex  4 y  e  0
2 4
3p
b) lim f  x  = 3p
x 
lim f  x  
x 1
x 1
2p
c)
4p
Concluzia
1p
2. Fie F :    primitivă pentru f 
a)
 F derivabilă pe  şi F '  x   f  x  2p
F '  x   3x 2  1  0    x   
 F strict crescătoare pe 
2p
1p
25
WWW.MATEINFO.RO
b)
 f  x  dx  x  x C 2p
3
Fie F :   , F  x   x 3  x  c
A 1,3  GF  F 1  3  2  c  3  c  1 1p
F  x  x  x 1
3
1p
1p
c) g :  0,1  , g  x    x  1 e x 1p
1
 g  x  dx   x  1 e |
x 1 1
 e x| 
0 0
0
3p
 2e  1  e  1  e
1p
Varianta 7
Prof . Badea Ion
1. r 3 1p
a1  15
1p
Sn  0  n  11
3p
26
WWW.MATEINFO.RO
2. x 1 1p
x2  x  6
0
x 1
x   , 2  1,3 1p
A  2,3
2p
1p
3. x x
2 2 2 2 13
      1p
3 3 3 3 9
x
2 2 2 1 13
   t  t    1p
3 3 3 t 9
3 2
 6t 2  13t  6  0  t1  , t2  1p
2 3
x
2 3
    x  1 1p
3 2
x
2 2
    x 1 1p
3 3
4. A53  A42  3p
 60  12  48 2p
5. 5 
B'  ,1 , O  0, 0  mijloacele laturilor 2p
2 
ecuaţia dreptei determinate de două puncte 1p
OB : 2 x - 5 y  0
'
2p
6. p9 1p
S= 9  4  3  2  6 6
2p
S 2 6
r 
p 3 2p
27
WWW.MATEINFO.RO
1. a2 a 1
a)
det A  b 2 b 1 
c2 c 1
2p
  b  a  c  b  c  a 
3p
b) d x   b  a  c  b  c  a  a  b  c  3p
d y    b  a  c  b  c  a  ab  bc  ac 
d z  abc  b  a  c  b  c  a 
 x  a  b  c, y    ab  bc  ac  , z  abc
2p
c) Fie t1 , t2 , t3 rădăcinile ecuaţiei date 1p

t1  t2  t3  x  a  b  c

Fie  t1t2  t1t3  t2t3   y  ab  bc  ac
t t t   z  abc
12 3
t1  a

 t2  b
2p
t  c
3
2p
2. Suma coficienţilor polinomului f este egală cu f 1 2p
a)
28
WWW.MATEINFO.RO
f 1  7 2012  14  1p

f 1  7 7 2011  2  7
2p
b) g   x  2  x  3 1p
f   x  2  x  3  q  r , gradr  2  r  ax  b
f  2   12012  8  10  3 f  3   1  12  10  1
2012
1p
  2a  b  3;   3a  b  1
f  2   2a  b  f  3  3a  b 
2a  b  3 a  4
   r  4 x  11 2p
3a  b  1 b  11
1p
c) 1 1 1 2p
g  x    x  2  x  3    ,  x   
g  x x  2 x  3
1 1 1 1 1 1 1 1
S       ....   
2 3 3 4 4 5 2015 2016
1 1 1007 2p
S  
2 2016 2016
1p
1. 
f '  x   2  e2 x  2 x  2 e2 x  x  2p
a)
f '  x   0    x   0,1
2p
 f strict crescătoare pe  0,1
1p
29
WWW.MATEINFO.RO
b) f  0   1  0, f 1  e 2  1  0 1p
f continuă pe  0,1
1p
 f are cel puţin o rădăcină în  0,1 1
f strict crescătoare pe 0,1  2 1p
1 ,  2   f are o singură rădăcină în  0,1 1p
1p
c)
 
f ''  x   2 2e 2 x  1 , f '''  x   23 e 2 x  P3  A  I 2p
Pk  A   Pk 1  A 
  
f  k 1  x   f  k   x   2k e 2 x  2k 1 e 2 x  A  II 
' '
Din  I  şi  II   Pn  A  n  , n  3
2p
1p
2.
 x  1
x 3
 f  t  dt 
1
a) lim 0
 lim 3 3
x  x3 x  x3
 x  1 3p
3
1 1
 lim 
x  3x3 3
2p
30
WWW.MATEINFO.RO
b) x  x  1  1 dx 
  x  1 2
dx  
 x  1
2
1p
1 1 1
  x  1   x  1 dx  ln  x  1  C
2
x 1 1p
1
Fie H  x   ln  x  1   c,
x 1 1p
H  0   1  1  c  1  c  2
1
 H  x   ln  x  1  2 1p
x 1
1p
c) 1
V    f 2  x  dx 
0 1p
 x  1
5
1
 | 
5 0 2p
31

5 2p
Varianta 8
Prof . Badea Ion
31
WWW.MATEINFO.RO
1.  1
2012
   1 2012
1
N  3 3
: 2012 
1 3
 1
3
3p
3

2
2p
2. a şi b sunt soluţiile ecuaţiei x 2  x  12  0 3p
 numerele sunt – 3 şi 4 2p
3. 2 log 2 x  1  3 1p
 log 2 x  2
1p
 x4
 x  1, 2,3, 4 2p
1p
4. 20 4
x x x 1p
100 5
110 4 2p
 x  1760
100 5
x  2000 2p
5. M mijlocul lui (AB)  M(1,2) 1p
1 1p
mAB 
2
d mediatoarea  md  2 1p
d : 2x  y  4  0
2p
32
WWW.MATEINFO.RO
6. sin 00  0, sin 900  1 1p

sin 2 150  sin 2 750  sin 2 150  cos 2 150  1
1p
sin 2 300  sin 2 600  1
1 1p
sin 2 450 
2
7 1p
S
2
1p
1. det A  4  m2  m2  2m  2m  m2 3p
a)
 4  m2
2p
b) (S)sistemul este compatibil determinat  det A  0 2p
4  m2  0  m   \ 2 3p
c) m  0  det A  4 1p
d x  4, d y  4, d z  4 
3p
  x, y, z   1,1, 1
1p
2. f a,b  X  1  f a ,b 1  0 1p
a)
f a ,b 1  2a 2  2ab  b 2  2a  1   a  b    a  1
2 2
2p
 a  b   0
 2
a  b   a  1
2 2
0
 a  1  0
2

 a  b 1
2p
1p
b) x1 , x2 , x3 rădăcinile polinomului f1,1  2 X 3  2 X 2  X  1  1p
33
WWW.MATEINFO.RO
 1 1
s1  x1  x2  x3  1; s2  x1 x2  x1 x3  x2 x3  ; s3  x1 x2 x3 
 2 2
1p
S2  x12  x2 2  x32  s12  2s2  0

2 x13  2 x12  x1  1  0 2 x13  2 x12  x1  1
 3  3 1p
2 x2  2 x2  x2  1  0  2 x2  2 x2  x2  1
2 2
 3  3
2 x3  2 x3  x3  1  0 2 x3  2 x3  x3  1
2 2
1
x13  x23  x33   2S 2  s1  3  1
2 1p
1p
c) 2  8 x  22 x 1  2 x  1  0  2  23 x  2  22 x  2 x  1  0 2p
Notăm 2 x  t  2t 3  2t 2  t  1  0
1p
  t  1  2t 2  1  0  t  1
2x  1  x  0 1p
1p
1.

f '  x  x 3  2  1p
3
a)
2 3
f '  x  0  x 
3
 2 3 2 3  2p
 f strict descrescătoare pe  2,  şi strict crescătoare pe  , 2
 3   3 
2p
b) Fie pantele celor două tangente 1p
34
WWW.MATEINFO.RO
 3
m1  f '    1
 3  1p
m2  f '  3 1
m1  m2  1  cele două tangente sunt perpendiculare 1p
2p
c) f '  x  1
  
 
 
1 1 1 x 3
lim  f  x  
' x 3  lim  1   f '  x   1 f '  x  1
  2p
x 3 x 3
 
x  

   
2
x 0 3 3  x 3  2  x 3  2 1 
3
3  2 1    
lim 0 lim
 e x 3 x 3
 e x 3 x 3


  

2
lim 3  x 3  2  x 3  2 1
e x 3  
 e3 3
2p
1p
2. 1 1
  x  2  f  x dx    x  1dx 
1p
1
a) 1 1
x 1
2
   x | 
1
 2  2p
 2
2p
b) x 1  3 
1 1
I1 =  dx   1  dx 
-1
x  2 -1  x  2  3p
1 1
 x|  3ln x  2 |  2  3ln 3
1 1
2p
35
WWW.MATEINFO.RO
 x  1  3  x  1
c) 1 n 1 n
 I n 1  3I n  
1
x2
dx 
2p
 x  1
1 n 1
  x  1 dx 
n 1
 | 
1
n 1 1
 2 
n2
 ,    n  
n 1 2p
1p
Varianta 9
Prof . Badea Ion
1. 52 6  3  2 2p
1  2 
2
 2 1
N  0 2p
1p
36
WWW.MATEINFO.RO
2.   m 2  12 1p
  0  m 2  12  0  2p

m  , 2 3    2 3,   2p
3. 2  9 x  3x 1  5  3x  6 2p
3x  t  2t 2  3t  5t  6  t 2  4t  3  0
1p
t1  1  x1  0
t2  3  x2  1 1p
1p
4. Nr. cazuri posibile =12 1p
C110  C11
11
1 1p
C 11   k  1, 2,...,10
k
11
1p
Nr. cazuri favorabile =10
1p
5
P
6 1p
5. AB  5, AC  20, BC  5 2p
ABC dreptunghic în A  R.T.P  1p
M centrul cercului circumscris  M mijlocul lui  BC 
1p
1 
 M  ,0
2  1p
 
6. m  0  u şi v necoliniari 1p
m 1 2
m0 2 2p
m
 m2  2m  1  0  m1,2  1  2 2p
1. det A  5 1p
a)
37
WWW.MATEINFO.RO
 1 8 2p
A2   
 4 7
 9 22 
A3 =  .
 11 13  2p
b) A2  4 A  5I 2 se verifică prin calcul direct 2p
An1  4 An  5 An1 ,   n  , n  2 se demonstrează prin inducţie matematică 3p
c) Presupunem că   m   astfel încât Am  I 2  det Am  1  2p
  det A  1  5m  1 fals
m 3p
2. f  g `h  r 1p
h X X X
4 3
a) 2p
r   X 3 1
2p
b)  s  x1 +x2  1 1p
Relaţiile lui Viette 
 p  x1  x2  1
x12 +x22  s 2  2 p  1 1p

 x1 +x1  1  0 / x1
2

 x1   x1  x1
3 2
x1 şi x2 rădăcinile lui g   2  3
 x2 +x2  1  0 / x2  x2   x2  x2
2
  2p
 x13  x23  1  1  2
1p
c)       
f x12  f x2 2  x116 +x18  1  x216 +x28  1   2p
 x  x x  x  2 
1 2 1
2
2
2
 1  1  2  0   2p
1p
38
WWW.MATEINFO.RO
1. lim f  x  =0 2p
x 
a) 0
 
0 1 1
lim f  x   lim 
x 1 x 1 3 x  2 4
3p
f '  x
b) '
1  1  1 1p
f  x   2 f  x   3  x   2
2 '
   
f  x 2 3  x 
 f  x  2 3  x
'
1  1  1
 3 x  2      relaţia adevărată
f  x  f  x  2 3  x
 
f 2  x 1 1p
f '  x    0    x   3,1  1,   , f s 1  f d 1 
2 3 x 4
 f strict descrescătoare pe D
2p
1p
c) Ecuaţia tangentei la grafic într-un punct 1p
1 f 2  2  1 2p
f  2   , f '  2    
3 2 18
 y  f  2   f  2  x  2  
'
1p
 x  18 y  4  0
1p
2. F derivabilă pe  1 1p
F '  x    ecos x  sin x  x  1   sin x  ecos x  cos x  1  f  x     x    2

'
a)
1 şi  2   F primitivă pentru f 2p
2p
39
WWW.MATEINFO.RO

b) 
2
 f  x  dx  F  x | 2 
0
0 2p


 ecos x  sin x  x | 2
0

1p

 2e
2
2p
c)  
4
f  x   cos x  1 4
sin x
  sin
0
2

x  1 ecos x
dx  
0
cos 2 x
dx  2p
1 4
 | 
cos x 0
 2 1
2p
1p
Varianta 13
Prof: Brabeceanu Silvia
40
WWW.MATEINFO.RO
1. Scriem media geometrică a celor trei numere x2  3x  2  8 1p
1p
x 2  3x  4  0
3p
Rezolvarea ecuaţiei  x1  1, x2  4
2.  b   1p
Vârful parabolei V  , 
 2a 4a 
 1p
Condiţia  3m  1
4a
5
24m  15  m  2p
8
1p
 3 23 
Finalizare V  , 
4 8 
3. Ecuaţia x2  9  5x  15  x2  5x  6  0 1p
Soluţiile x1  6, x2  1 2p
2p
Verificare
4. ab - impar  b 1,7 1p
2p
Pentru fiecare b impar sunt trei variante de alegere a lui a  2  3  6 variante
1p
Pentru b  1  21, 41, 71
1p
Pentru b  7  17, 27, 47
5.   3 a  2 2p
uv 
1 4
3p
Rezolvarea ecuaţiei cu soluţia a  14
6. 2cos x  3 2p
2p
3
cos x 
2
1p
41
WWW.MATEINFO.RO

Soluţia x 
6
1. 1 1 1
a) det  A 1   1 0 0 2p
1 2 1
3p
det  A 1   2  1  1
b)  1 m 3 1 m 
 
A  m   A  m    m m m  3p
 3m m  m2 
 m  m2
 1 m 3 1  m   1 3 0  2p
   
 m m m    1 1 1  m 1

 m  m2 3m m  m2   2 3 0 
c) 1 1 1   1 1 1  1 1 1
     
A 1  A  2    A 10   1 0 0    2 0 0     10 0 0  2p
1 2 1   2 2 2  10 2 10 
     
 
 10 10 10 
 
 1  10 10 0 0  3p
A 1  A  2    A 10    
2
 
 1  10 10 20 1  10 10 
 
 2 2 
2. 3  4  24  18  24  21  3 2p
a) 3  4   3  3   3  3 3p
b) x  y  2 xy  6 x  6 y  21  2 xy  6 x  6 y  18  3 2p
x  y  2 xy  6 x  6 y  18  3  2 x  y  3  6  y  3  3 2p
x  y  2 x  y  3  6  y  3  3  2  x  3 y  3  3
1p
42
WWW.MATEINFO.RO
c) x  x  2  x  3  3 1p
2
2p
 x  x   x  4  x  3  3 3
2p
4  x  3  3  7   x  3  1  x  4
3 3
 2 x  1  2  x  1   2 x  1
1. 2p
a) f  x    
 x 1   x  12
3p
1
f  x  , x  1,  
 x  12
b) f  x   f  2 2p
lim  f   2
x2 x2
f   2   1 2p
f  x   f  2 1p
lim  1
x2 x2
c) Ecuaţia tangentei : y  y0  f   x0  x  x0  1p
2p
y0  f  2   3 şi f   2   1
2p
tg: x  y  5  0
2. f este o primitivă a lui g  f   x   g  x  , x   0,   2p
a) 3p
2  3x
f   x    2ln x  3x    g  x
x
b)  f  x  dx    2ln x  3x  dx  2 ln xdx  3 xdx 1p
1
 ln xdx  x  ln x    xdx  x  ln x  x
x 2p
4 x  ln x  4 x  3x 2
 f  x  dx  c
2 2p
43
WWW.MATEINFO.RO
c) e f  x e ln x e 2p
 dx  2 dx  3 dx
1 x 1 x 1
e 3p
 
e ln x e ln x
1 e ln x
1
2
 dx  ln x   dx   dx  ln 2 e  ln 2 1 
1 x 1 1
x 1 x 2 2
Varianta 14
1. 3  2i 2  3i 5  25i  2  16i 3p
z  
1 i 2i 10
7 9 7 9
z  iz  i 2p
10 10 10 10
2.
f 1  f  2     f 8 

2 28  1   1  88
2 1 2 3p
f 1  f  2    f 8  512  34  546 2p
3. Baza subunitară  7  5x  x2  1 1p
1p
x2  5x  6  0
3p
44
WWW.MATEINFO.RO
 5 
x   , 1   6,   şi x   ,    x   6,  
7 
4. Pentru n1,4,5,6,7 inegalitatea este verificată 4p
1p
cazuri favorabile 5
Probabilitatea  
cazuri posibile 7
     
5. AB  BC  AC  AC  AC  2 AC 2p
    2p
AB  BC  2i  2 j
   1p
2 AC  4i  4 j
6. sin 750  cos750  a  sin 750  sin150  cos750  cos150 1p
1p
sin 750  sin150  2sin300 cos 450
1p
cos750  cos150  2cos 450 cos300
2p
1 2 2 3 2 6
sin 750  cos750  a  2      
2 2 2 2  2
1. 1 3 2  1 3 2  5
a) 2     p
A  1 3 2   1 3 2   O3
1 3 2  1 3 2 
   
b An  O3 , n  2 3
) p
1 3 2 
2 2 2014 2014  
M  2 A  2  A  2 A  2 A  2 1 3 2 
1 3 2  2
  p
c) X  m  X  n    mA  I3  nA  I3   mA  nA  I3   m  n  A  I 3  X  m  n  1
p
X  m  este inversabilă  det  X  m    0 1
p
45
WWW.MATEINFO.RO
1 3 2 m  1 3m 2m m  1 3m 1 m  1 3m 1

det  X  m    m 1 3 2  I3  m 3m  1 2m  m 3m  1 1  1 1 0 31
1 3 2 m 3m 2m  1 m 3m 1 1 0 0 p
2. f 1  a  3 2
p
a)
f  1  a  5 2
p
f 1  f  1  a  3  a  5  8
1
p
b f  1  3 1
) p
f 1  a  3 1
p
f 1  f  1  8  3  a  3  8  a  8
2
f 1  a  3  f 1  11  restul este 11 p
1
p
c) Relaţiile lui Viete 2

p
x12  x22  x32   x1  x2  x3   2  x1x2  x2 x3  x1x3   a 2  6
2
2
p
x12  x22  x32  10  a2  6  10  a  4
1
p
1. x  0 asimptotă verticală spre  1p

a)
x 1 2p
lim     asimptotă orizontală
x x
2p
46
WWW.MATEINFO.RO
f  x
m  lim  0   asimptotă oblică
x x
b) Derivata de ordin I - F   x  1p
2p
Derivata de ordin II - F   x 
2p
2
Prin identificare din F   x   f  x   a  , b  2
3
c) x 1 1p
f  x 
2x x
x  3
f   x   1p
2
4x x
1
x 2  f   x   x  f   x  = x  1  4 x  3x  1  x1  1, x2  3p
9
2. 1 x 2p
I1   dx  1  ln 2
a) 0 x 1
1 3p
1x2  x2  1
I2   dx    x  ln 1  x      ln 2
0 x 1  2  2
0
b) 1 x n1  x n 3p
I n1  I n   dx
0 x 1
1 2p
x n1 1
I n1  I n  
n 1 n 1
0
c)  n 1  4p
1 xn 1 1 xn
dx  n   dx 
n1 x x
nI n  n  x  
x 1  n x 1 n 0  x  12 
 
0 0
1 1 xn 1 1 xn
nI n  n   dx    dx 1p
2n 0 1  x 2 2 0 1  x 2
47
WWW.MATEINFO.RO
Varianta 15
3  7 
1. 2 2p
16  6 7   3 7
3  7 
2
16  6 7  3 7
2p
n  16  6 7  16  6 7  3  7  3  7  6   1p
2. f  g 1   7 2p
2p
48
WWW.MATEINFO.RO
g  f 1   1
1p
f  g 1   g  f 1   7  1  6
3. 22 x 22 x 22 x 3p
22 x1  22 x3  2  22 x5    2
2 8 32
9  22 x 2p
 9  22 x  16  x  2
16
4. x – preţul mărfii 1p
16 2p
 x  256
100
2p
x  1600
5. 3 3 3 1p
d1 : y  x   m1 
2 2 2
1p
2 8 2
d2 : y   x   m2  
3 3 3
2p
1  m1  m2 0
cos    0
1  m12  1  m22 1  m12  1  m22
1p
d1  d2
6.   3p
M ,N MNP - dreptunghic în P
6 3
MN
MN – ipotenuza  R  2 2p
2
1. m 2 3
a) det  M   m m  3 3m  1  2m 2  2m  11 5p
1 1 1
b) ABC este triunghi  A, B, C nu sunt coliniare 1p
49
WWW.MATEINFO.RO
2m2  2m  11  0 2p
1p
  84  m    det  ABC   0
1p
finalizare
c) Pentru m  4  det  ABC   35 3p
2p
1 1 35
AABC  det  ABC    35 
2 2 2
2. f  X 4  14 X 2  48  X 4  14 X 2  49  1 2p
a) 2p
 
2
4 2 2
X  14 X  49  X  7
1p
 
2
f  X2 7 1
    
b) 2 1p
f  x   0  x2  7  1  x2  8 x2  6  0
2p
 x2  8  0  x1  2 2, x2  2 2 nu sunt numere întregi
 x2  6  0  x3 
2p
6, x4   6 nu sunt numere întregi
c) Rădăcinile reale ale polinomului sunt cele găsite la pct. b). 2p

f  X 2 2  X  2 2  X  6  X  6  3p

 
1.  3p
f   x    x 2  x  3  
1
a)  x2  x  3
  2 x2  x  3
2x  1
f  x 
2 x2  x  3 2p
b) 1p
lim x 2  x  3     asimptotă orizontală
x
50
WWW.MATEINFO.RO
1p
x2  x  3
m  lim 1
x x
n  lim  x 2  x  3  x  
1 2p
x   2
1
y x asimptotă oblică 1p
2
c) 1 1p
f  x   0  2x  1  0  x 
2
2p
Tabloul de valori
2p
 1   1 
Intervale de monotonie  ,  şi  ,
 2   2 
2. 1 1 2p
  x  3 f  x  dx    x  3  1dx
2
a) 0 0
1 3 2
1 2p
 x  32  1dx  x  6 x  10 x
  
0 3 2
0
1p
1 40
  x  3 f  x  dx 
0 3
b) F este o primitivă a lui f  F   x   f  x  , x   3,   1p
 x2 
F   x     3x  ln  x  3  2p
 2 
1
F  x  x  3   f  x 2p
x3
c) 0
0 0 F 2  x
 F  x   f  x  dx   F  x   F   x  dx  3p
2 2 2
2
2p
51
WWW.MATEINFO.RO
0 ln 2 x
 F  x   f  x  dx  8
2 2
Varianta 16
Prof: Ciocănaru Viorica
1. Re z = 4, Im z = 3i, deci z = 4+ 3i. 3p
Conjugatul numărului complex z = 4 - 3i. 2p
2. f (x)=g (x)  x 2  3x  8 = - x -3. 1p
Obţine ecuaţia x 2  4 x  5  0 , calculează  = 4 2  4(5)  36 și obţine x1 = 1, x2 = - 2p

5. 2p
Calculează f(1) = - 4, f(-5) = 2 și obţine Gf  G g = { A, B}, A(1, -4), B(-5, 2).
3. ( 3 2 x  1 )3= (x +1)3. 1p
2x +1= x3 + 3x2 + 3x +1  x3 + 3x2 + x = 0

2p
2 b 
x (x + 3x + 1) = 0 de unde x1= 0 , x2,3 = , ∆ = b2 – 4ac = 5, x2,3 =
2a
2p
52
WWW.MATEINFO.RO
3 5
, deci
2
3 5
S = {0, }.
2
4. Numărul numerelor naturale de două cifre este 90. 2p
Numerele divizibile cu 6 din mulţimea numerelor naturale de două cifre sunt: 12, 18, 1p
24, 30, 36, 42, 48, 54, 60, 66, 72, 78, 84, 90, 96; numărul lor este 15.
nr.cazurifavorabile 15 1
p= = = 2p
nr.cazuriposibile 90 6
5.   2p
AC = AB + BC = i - 2 j .
     
AB + 2 AC = 3 i + 2 j + 2( i -2 j ) = 5 i -2 j . 3p
6. a b c 2p
Teorema sinusurilor = = = 2R
sin A sin B sin C

AB = c = 8, sin C = sin . 1p
3
c 8 2 8 3
După înlocuiri şi calcule = 2R, = 8  R= .
sin C  3 3 2p
sin
3
1. 1 1 2 1 6 7 2p
a) A0 = 0 1  2 At2 = 3 3 1
,
3 1 3 0 2 3
2 7 5
3p
A0 + At2 = 3 4 1 , Tr (A0 +At2) = 2 + 4 – 6 = 0
3 1  6
53
WWW.MATEINFO.RO
b) 1 1  2 1 1 2 5 2 6
CA0 = 0 1  1 0 1 2 = 3 0 1 . Primele două puncte se acordă 2p
2 1 0 3 1 3 2 3 6
3p
pentru calculul elementelor primei linii iar celelalte trei puncte se acordă pentru
calculul elementelor
celorlalte două linii.
c) 0 1 2 1p
A p- Bp = 2 p 1 0
p3 1 1
n
0 1 2 0 1 2 0 1 2

p 1
( Ap  B p ) = 2  1 1 0 + 2  2 1 0 +….+ 2  n 1 0 =
2p
1 3 1 1 23 1 1 n3 1 1
0 n  2n
n
2 p n 0
p 1
n
 p  3n
p 1
n n 2p
0 n  2n 0 1 2
n
n(n  1) n
cu  p  , deci  ( Ap  B p ) = n(n  1) n 0 = n n 1 1 0
p 1 2 p 1
n( n  7) / 2 n n ( n  7) / 2 1 1
2. f (-2) = (-2)3 + a(-2)2 + (-2) + a 1p
a) f (-2) = - 8 + 4a – 2 + a = 5a -10. 3p
f (-2) = 5(a - 2). 1p
b) Pentru a = 2, plinomul f = X3 + 2X2 + X + 2. 1p
După gruparea termenilor și scoterea factorului comun, f devine: (X2 + 1)(X + 2). 2p
Rădăcinile polinomului sunt x1, 2 =  i , x3 = - 2  S ={- 2,  i }. 2p
54
WWW.MATEINFO.RO
c) Dacă x k este o rădăcină a polinomului f, x k3 = - a x k2 - x k - a, unde k  {1, 2, 3}. 2p
x13  x 23  x33 = - a ( x12  x 22  x32 ) - ( x1  x 2  x3 ) – 3a.

2p
Din relaţiile lui Viète ( x1  x 2  x3 = - a , x1 x2  x1 x3  x 2 x3 =1, x1 x2 x3 =- a ) 
x12  x 22  x32 = ( x1  x 2  x3 )2 – 2( x1 x2  x1 x3  x 2 x3 ) = a2 – 2.
x13  x 23  x33 = - a(a2 – 2) + a - 3a = - a3. 1p
1. u' 2p
Formula: ( u )'  , u > 0.
a)
2 u
( x 2  4)' x 2p
f '(x) = ( x 2  4 )'  = .
2 x2  4 x2  4
2 1  2 1p
f '(-2) = = = .
(2) 2  4 2 2
b) Ecuaţia asimptotei oblice este y = mx + n. 1p
x2  4 4
m= lim =  1  n1 = lim ( x 2  4  x) = lim = 0,
x   x  x 
x x2  4  x 3p
4
n2 = lim ( x 2  4  x) = lim = 0.
x  x  
x2  4  x
y= x la   . 1p
c) f “ > 0  f convexă, f “ < 0  f concavă. 1p
f f ' g  fg ' 1p
Formula ( )' 
g g2
3p
55
WWW.MATEINFO.RO
x
x2  4  x
Din subpunctul a)  f “ (x) = (
x
)' = x  4 . După calcule se obţine
2
x 4
2 x2  4
4
f “ (x) = > 0  f convexă.
( x  4) x 2  4
2
 f ( x)dx =  xe dx =  xe  x   e  x dx =  xe  x  e  x  c =  ( x  1)e  x  c .
2. x 2p
1
a)
ln 3
1
 xe dx = [( x  1)e  x ] |lnln 32 =  (ln 3  1)e  ln 3  (ln 2  1)e  ln 2 =  (ln 3  1) 
x
2p
ln 2
3
1
(ln 2  1) .
2
1p
ln 3
1 1 2 1
 xe dx = ln 2   (ln 3 3  ) = ln 3  .
x
ln 2
2 3 3 6
b)
f x e  x dx . 1p
n
In = n ( x)dx =
1p
In =  x n e  x  n x n1e  x dx .
1p
In -1 =  x n1e  x dx  In =  x n e  x  n In -1, n N*
2p
Pentru n = 2 I2 =  x 2 e  x  2 I1, din punctul a) I1 =  f1 ( x)dx =  xe  x  e  x 
I2 =  x 2 e  x  2 (  xe  x  e  x ) =  ( x 2  2 x  2)e  x .
c) x x 2p
L n = lim  f n (t )dt = lim [  x n e  x  n  t n 1e t dt ] = n L n-1.
x  x 
0 0
L n = n L n-1 = n(n - 1) L n-2 = n(n - 1)(n – 2) L n-3 = .... = n! L1 1p
2p
x 1
x
L1 = lim  te t dt = lim (  (t  1)e t| |0x ) = lim (   1 ) = 1  L n = n!
x 
0
x  x  ex
56
WWW.MATEINFO.RO
Varianta 17
1. (x + 1)2 = 3  12  x + 1=  6  x = 5 deoarece termenii progresiei sunt pozitivi. 3p
Termenii sunt 3, 6, 12 și suma lor este 21. 2p
2. b  1p
Coordonatele vârfului V( , ).
2a 4a
b 
 1  - b = 2a,  2  - b2 + 4ac = 8a de unde după înlocuiri  - b2 + 2b = 0 3p
2a 4a
 b(2 - b) = 0  b1 = 0, b2 = 2.
Se reţine b = 2 deoarece b este nenul și atunci a = -1. 1p
3. x 2 4 1p
2  2 x 2  x 2  4  x  2 .
2p
Condiţii de existenţă: x 2  4  0, x - 2  0  x  2 .
2p
( x  4 )  ( x  2)  x  4  x  4 x  4  4x = 8  x = 2  S = {2}.
2 2 2 2 2
4. ab par  b  {4, 6}. 2p
Numerele care îndeplinesc condiţia: 44, 46, 54, 56, 64, 66, 74, 76. 3p
5. | ax0  by 0  c | 2p
Distanţa de la punctul M la dreapta d se calculează după relaţia: .
a2  b2
 4x  1
y=  4x + 7y -1 = 0, ecuaţia dreptei. 1p
7
57
WWW.MATEINFO.RO
| 4(2)  7(1)  1 | | 16 | 16 65 2p

d (M, d) =   .
42  72 65 65
6. ab ab 1p
Formula: sin a – sin b = 2 sin cos .
2 2
a  5a a  5a
E(a) = sin a – sin 5a = 2 sin cos = 2 sin(-2a)cos 3a = -2 sin 2a cos 3a. 2p
2 2
    
E( ) = -2 sin 2 cos 3 = - 2 sin cos = 0. 2p
6 6 6 3 2
1. p p p 1 1 1 2p
a) p p p =p 1 1 1
p p p 1 1 1
3p2 3p2 3p2 2p

A2 = 3 p 2 3p2 3p2
3p2 3p2 3p2
p p p
2
A = 3p p p p =3pA. 1p
p p p
b) p 1 p p 3p
det (A – I3) = p p 1 p = (p -1)3 + 2p3 – 3p2(p - 1)
p p p 1
p 1 p p
det (A + I3) = p p 1 p = (p +1)3 + 2p3 – 3p2(p + 1)
p p p 1 2p
det (A – I3) = 3p – 1, det (A + I3) = 3p + 1  det (A – I3) det (A + I3) = (3p)2 - 1
c) n = 1  A = (3p)1-1  A 1p
Prin inducţie, se presupune An = (3p)n-1  A adevărată şi se calculează An+1 = (3p)n-1  2p

A2 din punctul a)  An+1 = (3p)n-1  3p  A = (3p)n  A,  n  N*,  p  R.
58
WWW.MATEINFO.RO
Pentru n = 2014, An = (3p)n-1  A se obţine A2014= (3p)2013  A

2p
2. f (- 2 ) = (- 2 )3 - 2(- 2 )2 - (- 2 ) + m = -2 2 - 4 + 2 + m = m – (4+ 2 ). 2p
a) 3p
f (- 2 ) = 0  m – (4+ 2 ) = 0  m = 4+ 2 .
b) x4- 5x3+ 5x2 + 5x – 6 = 0  x4- 5x3+ 5x2 + 5x – 5 - 1 = 0  (x4- 1) - 5x2(x - 1) + 5(x - 1) 2p

= 0
2p
(x - 1)[ (x + 1) (x + 1) - 5x + 5] = 0  x – 1= 0 şi
2 2
(x2 + 1) (x + 1) - 5x2 + 5 = 0  (x +1)[ x2 + 1 – 5(x – 1)] = 0  x +1= 0 şi x2 – 5x – 6 =

0
1p
5 1
Deci x1 = 1, x2 = -1, x3,4 =  S = {  1 , 2, 3}.
2
c) f (x1) + f (x2) + f (x3) + f(x4) = (13 - 2  1 2 - 1 + m) + [(-1)3 – 2 (  1) 2 – (-1) + m] + (23 – 2  2p

2 - 2 + m) (3 – 2  3 - 3 + m).
2 3 2
f (x1) + f (x2) + f (x3) + f(x4) = (m - 2) + (m - 2) + (m - 2) + ((m + 6) = 4m. 3p
1. x3 2p
> 0  x (   , -3)  (3,   )  D = R – [-3, 3].
a) x3
 x3 x3 x3

f (-x) = ln = ln = - ln = - f (x) ,  x  R– [-3, 3] deci f impară. 2p
 x3 x3 x3
x3
lim ln =    x =3 ecuaţia asimptotei verticale la dreapta lui 3 şi analog x = - 1p
x 3 x3
x 3
3 ecuaţia asimptotei verticale la stânga lui – 3.
b) u' f f ' g  fg ' 2p

Formulele (ln u)’ = și ( )'  .
u g g2
59
WWW.MATEINFO.RO
x3 ' 3p
) (
x3 x  3  ( x  3) x  3 6
f ‟(x) = ( ln )‟ = x  3 =   2 .
x3 x3 ( x  3) 2
x3 x 9
x3
c) x3 x3 2p
L= lim xf ( x) = lim x ln , lim x =   , lim ln = 0  nedeterminarea
x  x  x3 x   x   x3
0
1p
x3
ln
L = lim x  3  nedeterminarea
0
x  1 0
x
2p
Cu regula lui l‟Hospital și folosind rezultatul de la b) 
x 1 6
(ln )' 2
L = lim x  1 = lim x  9 = lim 6 x = 6.
2
x  1 x  1 x  x 2  9
( )'  2
x x
2. cos 2 x  1 2p
a)
 f 2 ( x)dx =  cos 2 xdx =  2 dx .
cos 2 x  1 1 1 sin 2 x
 2
dx =
2  (cos 2 x  1)dx = 2 ( 2
 x) + c .
3p
b)    2p
4 4 tgx 4 tgx
g ( x) 2 4
V=   ( f ( x) ) dx =   ( cos x ) dx =   cos
2 2
2
dx .
0 0 0 x
1 
Cu schimbarea de variabilă tg x = t, (tg x)‟ = 2
, x  [0, ]  t [0, 1], 1p
cos x 4
4  1 3
1
4t 1
V=   4 dt =  |0= 
t
= .
ln 4 ln 4 ln 4 2p
0
c)   1p
4 4
f  cos
n n
In = ( x)dx = xdx . Integrând prin părţi se obţine:
 
6 6
60
WWW.MATEINFO.RO
  2p
 4 4
 cos xdx , In-2 =  cos n  2 xdx 

n2
nIn = cosn-1 x sin x | 4 + (n -1)
6  
6 6

2 n 1 2 3 1 2p
nIn – (n-1)In-2 = cosn-1 x sin x| 4  nIn – (n-1)In-2 = ( ) - ( ) n 1  nIn – (n-
6
2 2 2 2
( 2 ) n  ( 3 ) n 1
1)In-2 = .
2n
Varianta 18
1. 2 5 2 2 2 3p
( ) 4 x 3  ( ) 23 x  ( ) 4 x 3  ( ) ( 23 x )  4x – 3 < - (2 - 3x) deoarece  1.
5 2 5 5 5
4x – 3 < - (2 - 3x)  4x – 3 < 3x - 2  x < 1  S = (-  , 1).
2p
2. Condiţii de existenţă: x + 1 > 0, log 0,5 (x + 1) > 0  x > -1, x + 1 < 1  (- 1, 0) (1) 2p
3 2p
log 2 ( log 0,5 (x+1)) > 1  log 0,5 (x+1) > 2  x+1 < (0,5)2  x < - (2)
4
3
Din (1) și (2)  x  (-1, - ). 1p
4
61
WWW.MATEINFO.RO
3. z3 + 64 = (z + 4)( z2 - 4z + 16). 1p
(z + 4)( z2 - 4z + 16) = 0  z1 = - 4, z2 - 4z + 16 = 0,  = (-4)2 - 4  16 = - 48, z2,3 =
4   48 4  4i 3
= = 2 (1  i 3 )  z1, z2, z3 C. 3p
2 2
S = {- 4, 2 (1  i 3 )}
1p
4.  C n3 , An2 , An21  2 An2 = C n3 + An21 , n  3 2p
n! n! n! n! (n  1)!
Formule C nk = , Ank = 0  k  n 2 = +
k!(n  k )! (n  k )! (n  2)! 3!(n  3)! (n  1)! 3p
După simplificări, eliminarea numitorului și reducerea termenilor asemenea ecuaţia devine n2

– 9n + 20 = 0 cu soluţiile n1 = 4, n2 = 5.
5. x1  x2  x3 y1  y 2  y3 1p
G( , )
3 3
3  (2)  x3 6  (3)  y3 3p
4=  x3 = 11, 3 =  y3 = 6 
3 3
1p
C(11, 6)
6.  3 2 2p
Din formula fundamentală  cos a =  1 sin a , a ( ,  )  cos a =  1  ( ) =
2
2 5 2p
4 3 4 2 3
- , cos b =  1 sin 2 b , b (  , )  cos b =  1  ( ) = -
5 2 5 5
4 3 1
 cos a - cos b= - - (- ) = - 1p
5 5 5
1. Dezvoltnd după prima linie se obţine:

a)
d1 = (a + b) [(a + b)2 - a2] - b2 (a + b- a) + ab (a - a- b) 3p
În urma calculelor algebrice se obţine: d1 = 2ab(a + b). 2p
b) Cu una din regulile de calcul ale determinantului de ordinul 3 se obţine:
62
WWW.MATEINFO.RO
1 9 4 2p
d2(0) = 2 8 5
3 8 6
3p
d2(0) = 48 + 64 +135 –(96 +40 +108) = 3.
c) 1  4x 9 x  4 1 9 x  4 4 9 x4
d2(x) = 2  5 x 8 2 x  5 = 2 8 2 x  5 + x 5 8 2 x  5 =d21 (x) + x d22 (x) (1) 1p
3  6 x 8 3x  6 3 8 3x  6 6 8 3x  6
1 9 x4 1 9 1 1 9 4 1 9 4
2p
d21 (x) = 2 8 2x  5 = x 2 8 2 + 2 8 5 = 2 8 5 (2)
3 8 3x  6 3 8 3 3 8 6 3 8 6
4 9 x4 4 9 1 4 9 4 4 9 1
d22 (x) = 5 8 2x  5 = x 5 8 2 + 5 8 5 = x 5 8 2 (3)
6 8 3x  6 6 8 3 6 8 6 6 8 3
1 9 4 4 9 1 1 9 4 1 9 4 2p
Din (1)+ (2)+ (3)  2 8 5 + x2 5 8 2 = 0  2 8 5 - x2 2 8 5 = 0  x2 =
3 8 6 6 8 3 3 8 6 3 8 6
1
x  {  1 }.
2. Ax , Ay  M  Ax  Ay  M 1p
a) 1 0 1 0 1 0 3p
Ax  Ay = = = Ax+y ,  x, y  R.
x 1 y 1 x y 1
Ax  Ax = Ax+y  M 1p
b)  Ax , Ay , Az  M, (Ax  Ay )  Az = Ax  (Ay  Az ) 3p
(Ax  Ay )  Az = Ax+y  Az = Ax+y+z , Ax  (Ay  Az ) = Ax  Ay+z = Ax+y+z ,  x, y, z R.

n
n(n  1)(2n  1)
A1  A4  A9 …  A n 2 = A1+ 4 +…. n 2 , p
p 1
2
=
6
, A1+ 4 +…. n 2 = A55 
2p
63
WWW.MATEINFO.RO
n(n  1)(2n  1)
= 55  n(n  1)(2n  1) = 5  6  11  n = 5
6
c)  Ax  M,  Ax’  M Ax  Ax ‘=Ax’  Ax = Ae (1) unde e este elementul neutru 2p
 Ae  M, Ax  Ae =Ae  Ax = Ax  Ax  M , din punctul a) Ax  Ae = Ax+e = Ax  e

= 0 (2)
2p
În relaţia (1) înlocuind e cu valoarea din relaţia (2)  Ax’  Ax = A0  x’ + x = 0 
x’ = - x
1p
1 0
Ax’ = ,  x  R.
x 1
1. f f ' g  fg ' 2p
Ecuaţia tangentei la Gf în M(xM, yM) y - yM = f „(xM)(x - xM), formula ( ) ' 
a) g g2
x 2  2x  3 (2 x  2)( x 2  3x  2)  ( x 2  2 x  3)(2 x  3) 5 2p
f „(x) = ( )‟= , f „(0) = .
x  3x  2
2
( x  3x  2)
2 2
4
3 5
y - = x  5x - 4y + 6 = 0. 1p
2 4
b) Pentru D , f(x)  [-1, 1]. 1p
x 2  2x  3 x 2  2x  3 x 2  2x  3
-1   1   1 (1) şi  -1 (2) .
x 2  3x  2 x 2  3x  2 x 2  3x  2 2p
x 1
(1)   0  x  (   , -1]  (1, 2) = I1.
x  3x  2
2
2 x 2  5x  5
(2)   0  x  (   , 1)  (2,   ) = I2  D = I1  I2 = (   , -1] 2p
x 2  3x  2

g(-1) = arcsin f(-1) = arcsin 1 = .
2
64
WWW.MATEINFO.RO

c) x 2  2 x  3 3 x 2 1p
L= lim ( f ( x)) 3 x  g ( 1) = lim ( ) .
x  x  x 2  3x  2
x 2  2x  3 
lim = 1, lim (3x  ) =   .
x  x 2  3 x  2 x  2
2p
1
Nedeterminarea 1 , lim (1  ) x = e.
x  x
 
x 2  2x  3 3x x 1 3x
lim (1  2  1) 2 = lim (1  2 ) 2= 2p
x  x  3x  2 x  x  3x  2

( 3 x  )( x 1)
x 2 3 x  2
x 1 2
lim[(1  ) x 1
] x 2 3 x  2
= e3  L = e3.
x  x  3x  2
2
2. f n ( x) x n ln x 2p
a)
 xn
dx =  x n dx =  ln xdx .
3p
Integrând prin părţi, se obţine:  ln xdx = x ln x -  dx = x ln x – x + c.
b) e2
1
e2
1 1p
e f1 ( x)
dx = e x ln x dx .
Se folosește schimbarea de variabilă ln x = t, (ln x)‟= 1/x, x  [e, e2]  t  [1, 2]. 2p
e2 2
1 1
e x ln x dx = t
1
dt = ln t | 12 = ln 2- ln 1= ln 2
2p
c) 2 2
f n ( x) 2 2 2p
V=   g ( x)dx =  1 ( x n ) dx =  
2 2
ln xdx .
1 1
2 2 2p
Integrând prin părţi, se obţine: V =   ln xdx =  (x ln x| - 2  ln xdx ) =  (x ln x - 2x
2 2 2 2
1
1 1
2
ln x +2x) | . S-a folosit rezultatul de la subpunctul a).
1
V =  (2 ln2 2 – 4 ln 2 + 4) -  (ln2 1 – 2 ln 1 + 2) = 2  ( ln2 2 – 2 ln 2 + 2). 1p
65
WWW.MATEINFO.RO
Varianta 19
 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul
corespunzător.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale,
în limitele punctajului indicat în barem.
1. Numerele care îndeplinesc condiţia din enunţ sunt în progresie aritmetică având 3p
an = a1 + (n - 1)  r, a1= 14, r = 7, an =98 deci 98 = 14 + (n -1)7  n = 13.
(a  a n )n 2p
(14  98)13
Suma primilor n termeni ai progresiei aritmetice Sn = 1 , S13 =
2 2
=728.
2. Gf  Ox = {A, B}, A ≠ B dacă ∆ > 0. Când m = 1 funcţia este de gradul I. 1p
∆ = b2 – 4ac = (3(m + 1))2 – 8(m2 - 1) = (m +1) (9m + 9 – 8m +8) = (m + 1)(m + 17) 2p
∆ = 0 conduce la soluţiile m1 = -1, m2 = - 17.
Pentru ∆ > 0, m (-  , - 17)  (- 1, +  ) – {1} . 2p
3. ( 3 2 x  1 )3= (x +1)3. 1p
2p
2x +1= x3 + 3x2 + 3x +1  x3 + 3x2 + x = 0
b 
x(x2 + 3x + 1) = 0 de unde x1= 0 , x2,3 = , ∆ = b2 – 4ac = 5, x2,3 = 2p
2a
3 5
, deci
2
3 5
S = {0, }.
2
66
WWW.MATEINFO.RO
4. n! n! n! 2p
Formula C nk = , 0  k  n , C n3 = , C n6 = , 6  n.
k!(n  k )! 3!(n  3)! 6!(n  6)!
n! n! 1 3p
> de unde se obţine după simplificări >
3!(n  3)! 6!(n  6)! (n  3)(n  4)(n  5)
1
,
456
n < 9 de unde S = {6, 7, 8}.
5.       2p
a b
Condiţia de coliniaritate a doi vectori t = a i + b j şi r = c i + d j este = .
c d
 
2 a2
v şi u sunt coliniari dacă =  2(a – 3) = 3(a +2)  a = - 12. 3p
3 a 3
6. a b c 2p
Teorema sinusurilor = = = 2R
sin A sin B sin C
1p

AB = c = 8, sin C = sin .
3
2p
c 8 2 8 3
După înlocuiri şi calcule = 2R, = 8  R= .
sin C  3 3
sin
3
1. 1 1 2 2p
a)
Pentru p = 0 det A0 = 0 1  2 = -1  A0 este inversabilă.
3 1 3
1 2 1 1 3 5 2 4 3
2p
Pentru p = 1 A1 = 3 2  2 , A 1 = 2
t
2 1 , A0 + A 1 = 2 3  1
t
5 1 3 1  2  3 2 1  6
1p
Tr (A0 + At1) = 2 + 3 – 6 = -1.
b) 1 3p
Din punctul a) det A0 = -1   A-1, A-1 = A* , A* matricea complemenţilor
det A
67
WWW.MATEINFO.RO
1 0 3
algebrici ai lui At0, At0 = 1 1 1
2 2 3
Complemenţii algebrici sunt A11 = -1, A12 = 1, A13 = 0, A21 = - 6, A22 = 3, A23 = 2, A31 = -3,
2p
A32 = 2, A33 = 1
1 1 0
A = 6 3 2
-1
3  2 1
c)
n
1 11 1 2 1 2 1 2  2 1 n 1 n  2 1p

p 1
Ap = 3 1 1  1  2 + 3  2 2  1  2 +….. + 3n n 1  2
2 1  3 1 3 22  3 1 3 2n  3 1 3
n n
n pn
p 1
 p  2n
p 1
n n n n
n(n  1) 2p
 Ap =
p 1
3 p
p 1
pn
p 1
 2n cu p
p 1 2
n
2 p  3n n  3n
p 1
n3 n3
1
2 2 2p
n
3(n  1) n3
  Ap = n 2
p 1 2 2
n4 1 3
2. f (1)= 1 + a + b + 3 + 1 (1), f (-1)= 1 - a + b – 3 + 1 (2). 1p
a) Din relaţiile (1) , (2), f(1) = 7, f(-1) = 5  a + b = 2, - a + b = 6 deci a = -2, b = 4. 3p
f = X4 - 2X3 + 4X2 + 3X + 1. 1p
b) g| f dacă r din relaţia f = gq + r este zero unde f, g, q, r R[X], grad q = 2, grad r =1 3p
X4 + aX3 + bX2 + 3X + 1 = (X2 + X +1)q + r  restul este (4 – b)x +1 - b + a = 0 2p
deci a =3, b = 4  f = X4 + 3X3 + 4X2 + 3X + 1
c) x1,2 = 1  2 , f (1  2 ) = (1  2 )4 + a (1  2 )3 + b (1  2 )2 + 3(1  2)+1= 2p
68
WWW.MATEINFO.RO
0,
2p
f divizibil cu (X- x1)(X- x2)  (X- x1)(X- x2) = (X- 1- 2 )(X- 1+ 2 ) = X2 -2 X -1,
X4 + aX3 + bX2 + 3X + 1 = (X2 - 2 X - 1)q  (5a + 2b +15)x + 2a + b + 6 = 0  a = -

3, b =0 1p
b  1 5
 X4 - 3X3 + 3X + 1 = (X2 - 2 X - 1)( X2 - X – 1)  x3,4 = = .
2a 2
1. Ecuaţia tangentei la Gf în M(xM, yM) y - yM = f „(xM)(x - xM), formula 2p

a) f f ' g  fg '
( )' 
g g2
2p
x  2x  3
2
(2 x  2)( x  3x  2)  ( x  2 x  3)(2 x  3)
2 2
5
f „(x) = ( )‟= , f „(0) = .
x  3x  2
2
( x  3x  2)
2 2
4
1p
3 5
y - = x  5x - 4y + 6 = 0.
2 4
b) Pentru D , f(x)  [-1, 1]. 1p
x 2  2x  3 x 2  2x  3 x 2  2x  3
-1   1   1 (1) şi  -1 (2) .
x 2  3x  2 x 2  3x  2 x 2  3x  2 1p
x 1 1p
(1)   0  x  (   , -1]  (1, 2) = I1.
x  3x  2
2
2 x 2  5x  5
(2)   0  x  (   , 1)  (2,   ) = I2  D = I1  I2 = (   , -1] 2p
x 2  3x  2

g(-1) = arcsin f(-1) = arcsin 1 = .
2

c) x 2  2 x  3 3 x 2 1p
L= lim ( f ( x)) 3 x  g ( 1) = lim ( ) .
x  x  x 2  3x  2
69
WWW.MATEINFO.RO
x 2  2x  3  1p
lim = 1, lim (3x  ) =   .
x  x  3 x  2
2 x  2
1
Nedeterminarea 1 , lim (1  ) x = e. 1p
x  x
 
x 2  2x  3 3x x 1 3x
lim (1   1) 2 = lim (1  2 ) 2= 2p
x  x  3x  2
2 x  x  3x  2

( 3 x  )( x 1)
x 2 3 x  2
x 1 2
lim[(1  ) x 1
] x 2 3 x  2
= e3  L = e3.
x  x  3x  2
2
2.
 f ( x) g ' ( x)dx  f ( x) g ( x)   f ' ( x)g ( x)dx f, g derivabile cu derivatele continue (1) 2p
a)
e e
x2 1 e x2 x2
 xf ( x)dx =  x ln xdx = ( ln x |1e   xdx ) = ( ln x  ) |1e . 2p
1 1
2 2 1 2 4
e
e2  1
1 xf ( x)dx = 4 . 1p
b) e2 1p
V=  
1
g 2 ( x)dx , g(x) = f(x)= ln x
e2 1p
V=   (ln x) dx , cu relaţia (1) din punctul a) 
2
e2 1p
V =  [ x(ln x) | - 2  ln xdx ] 
2 e2
1
1
2p
V =  [ x(ln x) 2  2( x ln x  x) ]| 1e =e – 2.
2
c) x n 1 2p
cu relaţia (1) din punctul a)  In = t (ln t ) | - n  (ln t ) n x
1 dt .
1
x n 1
In-1 =  (ln t ) dt  In = x(ln x) n  n In-1.

1
1p
Inducţie după n  I1 = x ln x  I0 = x ln x  x  1 2p
70
WWW.MATEINFO.RO
In+1 = x(ln x) n1  (n  1) In , x > 1, n N*.
Varianta 20
corespunzător.
1. 3p
z  C , z = a + bi , modulul lui |z|= a 2  b 2 , conjugatul lui z z = a + bi.
3  2i (3  2i )(1  3i )  3  11i 3 2 11 2 130

z= = = de unde |z|= ( ) ( ) = . 2p
1  3i (1  3i )(1  3i ) 10 10 10 10
2. f(f(x)) = 2f(x) – 1 1p
f(f(x)) = 2(2x - 1) -1= 4x – 3, S = f(f(1)) + f(f(2))+ …. f(f(12)) = 4(1 + 2 + 3 + …12) - 3 2p

 12
2p
S = 4  6  13 - 3  12 = 276 sau f(f(1)) = 1, f(f(2)) = 5, f(f(3))= 9,… f(f(12)) = 45 deci
termeni în progresie aritmetică.
3. Condiţii pentru radicalii de ordin par x  0 , x  3 1p
2p
( x  3  x ) 2 = 22 de unde rezultă 3 + 2 x(3  x) = 4  2 x(3  x) = 1
1 1 3  9 1 3  2 2
x(3 - x) =  x2 - 3x+ =0, x1,2 = =  [0, 3] de unde S= { 2p
4 4 2 2
3 2 2
}.
2
71
WWW.MATEINFO.RO
4. Mulţimea numerelor naturale impare de două cifre A = {11, 13, ... 99}, card A = 45. 2p
Mulţimea multiplilor lui 3 B = {15, 21, 27, … 99}, card B = 15 3p
15 1
Probabilitatea ca numărul impar de două cifre să fie divizibil cu 3, p = = .
45 3
5. Ecuaţia dreptei care trece prin punctul A(x0, y0) şi are panta cunoscută y- y0 = m(x – 2p
x0), dreptele paralele au pantele egale.
2 2
md = atunci ecuaţia paralelei la d care trece prin A(2, 1) este y -1 = (x - 2)  3p
3 3
2x - 3y - 1 = 0.
6.  4 2p
Dacă a  ( ,  ), cos a < 0, cos a = - 1 sin 2 a =  .
2 5
a a
cos cos 2
a 2= 2
ctg =
2 a a a 1p
sin sin cos
2 2 2
1 2p
a a a a 1 a 1
sin a =2 sin cos , cos a =2 cos 2 - 1, cos 2 = de unde ctg = 10 = .
2 2 2 2 10 2 3 3
52
1. 1 m 2 1 m 2 2p
l3  l1
a) d = 1 2m  1 3  1 2m  1 3 = (m - 5)(m - 1).
1 m m3 0 0 m5
d = 0  m = 5, m = 1.
2p
d  0  m  R - {1, 5}. 1p
b) x  2 y  2z  1 3p
Pentru m = 2 x  3 y  3z  1 d = -3 cu metoda lui Cramer Dx = -3, Dy =0, Dx = 0,
x  2y  z  1
72
WWW.MATEINFO.RO
sistem compatibil determinat cu S = {(1, 0, 0)}.
x  5 y  2z  1
Pentru m =5 x  9 y  3z  1 sistem incompatibil. 2p
x  5 y  2z  9
c) x  y  2z  1 1p
Pentru m = 1 x  y  3z  1 Din punctul a) d = 0
x  y  2z  1
1 2
p = = 1, necunoscute principale y şi z, necunoscută secundară x =  2p
1 3
y  2z  1   1  2 1 1  Dy
 Dy = = 1 -  , Dz = = 0, y= , z= 2p
y  3z  1   1  3 1 1  p
Dz
,
p
sistemul este simplu nedeterminat cu S = {(  , 1 -  , 0)},   R.
2. Ax , Ay  M  Ax  Ay  M 1p
a) 1 0 1 0 1 0 3p
Ax  Ay = = = Ax+y ,  x, y  R.
x 1 y 1 x y 1
Ax  Ax = Ax+y  M 1p
b)  Ax , Ay , Az  M, (Ax  Ay )  Az = Ax  (Ay  Az ) 3p
(Ax  Ay )  Az = Ax+y  Az = Ax+y+z , Ax  (Ay  Az ) = Ax  Ay+z = Ax+y+z ,  x, y, z R.

n
n(n  1)(2n  1)
A1  A4  A9 …  A n 2 = A1+ 4 +…. n 2 , p
p 1
2
=
6
, A1+ 4 +…. n 2 = A55 
2p
n(n  1)(2n  1)
= 55  n(n  1)(2n  1) = 5  6  11  n = 5
6
c)  Ax  M,  Ax’  M Ax  Ax ‘=Ax’  Ax = Ae (1) unde e este elementul neutru 2p
 Ae  M, Ax  Ae =Ae  Ax = Ax  Ax  M , din punctul a) Ax  Ae = Ax+e = Ax  e 2p

= 0 (2)
73
WWW.MATEINFO.RO
În relaţia (1) înlocuind e cu valoarea din relaţia (2)  Ax’  Ax = A0  x’ + x = 0  1p

x’ = - x
1 0
Ax’ = ,  x  R.
x 1
1. x 1 2p
> 0  x (   , -1)  (1,   )  D = R – [-1, 1]
a) x 1
 x 1 x 1 x 1
f (-x) = ln = ln = - ln = - f (x) ,  x  R– [-1, 1] deci f impară 2p
 x 1 x 1 x 1
x 1
lim ln = ln 1 = 0  y = 0 ecuaţia asimptotei orizontale la   .
x  x 1
x 1
lim ln =    x =1 ecuaţia asimptotei verticale la dreapta lui 1 şi analog x = -
x 1 x 1 1p
x 1
1 ecuaţia asimptotei verticale la stânga lui – 1.
b) 2 1 3 1 n 1 1p
Sn = f(2) + f(3) + ... + f(n) = ln + ln +... + ln .
2 1 3 1 n 1
3 4 5 n n 1 1p
Sn = ln + ln + ln +...+ ln + ln .
1 2 3 n2 n 1
n n
 ln a
k 1
k = ln  a k , ak > 0.
k 1
1p
3 4 5 n n 1 n(n  1) n(n  1)
Sn = ln   ....  = ln , lim S n = lim ln = .
1 2 3 n  2 n 1 2 x  x  2 2p
c) x 1 x 1 1p
L= lim xf ( x) = lim x ln , lim x =   , lim ln = 0  nedeterminarea   0
x  x  x  1 x  x  x 1
1p
74
WWW.MATEINFO.RO
x 1 1p
ln
L = lim x  1  nedeterminarea 0
x  1 0
x
u' f f ' g  fg ' 2p

Formulele (ln u)’ = , ( )'  .
u g g2
x 1 2
(ln )' 2
Cu regula lui l‟Hopital  L = lim x  1 = lim x 2  1 = lim 2 x = 2.
x  1 x  1 x  x 2  1
( )'  2
x x
2. x x 2p
a)
f(x) = sin x , g(x) = 
0
f (t 2 )dt =  sin t 2 dt , g continuă  g(x) = G(t) | 0x = G(x) - G(0).
0
L = lim
 0
sin t 2 dt
= lim
G( x)  G (0) 0
, nedeterminarea  L = lim
(G ( x)  G (0))'
x 0 x 3 x 0 x 3
0 x 0 ( x 3 )' 2p
sin x 2 2 x cos x 2 cos x 2 1

L = lim  lim = lim =
x0 3 x 2 0 x 0 6x x0 3 3 1p
[ ]
0
b) h(x) = e f ( x ) cos x = e sin x cos x 1p
1p
 h( x)dx =  e
sin x
cos xdx (1)
1p
(sin x)’= cos x deci sin x = t (2)
Din (1) şi (2)   e dt  e c   h( x)dx = e c

t t sin x
2p
c)    2p
In =  2 x n sin xdx , I2 =  2 x 2 sin xdx = [ x 2 cos x  2( x sin x  cos x)] |02  I2 =   2 .
0 0

 2 1p
Cu integrare prin părţi  In =  x n cos x |02  n  x n 1 cos xdx 
0
2p
75
WWW.MATEINFO.RO

  2 
In =  x cos x |  n[ x
n 2
0
n 1
sin x | (n  1)  x
2
0
n2
sin xdx ] , In-2 =  2 x n 2 sin xdx 
0
0

In = n[( ) n 1  (n  1) In-2], n N*
2
Varianta 21
corespunzător.
1. (1 + i)12 = ((1 + i)2) 6 = (2i) 6 = - 26, i2= -1, i2012 = (i4)503= 1. 3p
(1  i )12 _ _ 2p
z = - 2 6
 Z , z  z = - 2 6
 z , z  Z.
i 2012
2. S = x1  x2  a , P = x1 x2  b ,  x1, x2  R. 1p
2p
x13  x23  ( x1  x2 ) 3  3x1 x2 ( x1  x2 ) .
2p
76
WWW.MATEINFO.RO
x13  x23  (a) 3  3b(a)   a 3  3ab  Z,  a, b Z.
3. 2x 1p
2 2x+1
+2 x-1
= 132  2  2 2x
  132 .
2
t t
2x = t, t > 0 2  t 2   132  4  t 2  t  264  0  t 2   66  0  2p
2 4
33
(t  8)(t  )  0.
4 2p
33
 t1 = 8, t2 =  < 0  2x = 8  x = 3  S = {3}.
4
4. 165 n! 1 2p
Tk+1 = C nk a nk b k , Tk+1 = , C nk = , k + 1 = 9, n = 11, b  .
2 11
k!(n  k )! 2 2
1 165 11  10  9 3 1 165 3p
8
C11 a3 ( )8 =  a 8 4  11  a3 = 2 , a R  a  {3 2} .
2 2 2 11
1 2  3 2 2 2
5. x A  xB 2p
d  AB  md  mAB = -1, d: y  y M m d ( x  xM ) d  AB = {M}, M( ,
2
y A  yB
). 3p
2
yB  y A 2 5 1
mAB = =  ,  md = , M ( , 3)
xB  x A 5 2 2
5 1
 d: y  3  ( x  )  d: 10x -4y + 7 = 0.
2 2
6. sin 2 a 1  cos 2 a 1 1 2p
tg a 
2
=   1  cos 2 a  2 .
2
cos a 2
cos a 2
cos a tg a  1
cos 2a  2 cos 2 a  1 . 1p
1 1 1 1 2p
 cos 2 a  =  cos 2a  2   1  cos 2a   .
2 1 3 3 3
77
WWW.MATEINFO.RO
1. p p p 1 1 1 2p
a)
p p p =p 1 1 1
p p p 1 1 1
3p2 3p2 3p2 2p

A2 = 3 p 2 3p2 3p2
3p2 3p2 3p2
p p p
2
A = 3p p p p =3pA. 1p
p p p
b) p 1 p p 3p
det (A – I3) = p p 1 p =(p -1)3 + 2p3 – 3p2(p - 1)
p p p 1
p 1 p p
det (A + I3) = p p 1 p =(p +1)3 + 2p3 – 3p2(p + 1)
p p p 1
2p
det (A – I3) = 3p – 1, det (A + I3) = 3p + 1  det (A – I3) det (A + I3) = (3p)2 - 1
c) n = 1  A = (3p)1-1  A 1p
Prin inducţie, se presupune An = (3p)n-1  A adevărată şi se calculează An+1 = (3p)n-1  2p

A2 din punctul a)  An+1 = (3p)n-1  3p  A = (3p)n  A,  n  N*,  p  R.
Pentru n = 2012, An = (3p)n-1  A se obţine A2012= (3p)2011  A 2p
2. e  Z, x  e = e  x = x, x  Z. 1p
a) Pentru n = 2, x  y = xy – 2(x + y) + 6,  x, y Z şi x  e = xe – 2(x + e) + 6 de unde 3p
xe – 2(x + e) + 6 = x  e(x - 2) = 3x – 6  e = 3.
1p
S = {3} x  Z.
b) x y  x y n x  y  n 1 x  y  n 1 3p
devine 
x  y  xy  n( x  y )  n(n  1) xy  n( x  y )  n(n  1)  n xy  n
(1).
2p
78
WWW.MATEINFO.RO
Sistemul (1) este simetric deci S = {(1, n), (n, 1)},  n  N*.
c)  x, y Z f(x  y) =f(x)+ f(y), f(x  y) = a(x + y – n )+ b, f(x)+ f(y) = a(x + y) +2b 2p


- an = b (1).
2p
 x, y Z f(x  y) =f(x)  f(y), f(x  y) =a( xy – n(x + y) + n(n + 1)) + b, f(x)  f(y) =
(ax + b)(ay + b)  a= a2 (2), an(n + 1)+b = b2 (3) .
1p
Din (1), (2) şi (3)  a =1, b = - n deci f (x) = x – n.
1. ln(3x  2) 2p
f(1) = ln (3 - 2) = 0, h(1) = 2 + 1- 3 = 0  lim este în cazul de
a) x 1 2 x 2  x  3
0
nedeterminare
0 2p
f ( x) f ' ( x) 3
Cu regula lui l‟Hopital , lim = lim , f’(x) = (ln (3x - 2))‟ = ,
x1 h( x ) x1 h' ( x ) 3x  2
3
= lim 3 x  2 = .
f ' ( x) 3
h’(x) = (2x2 + x – 3)‟ = 4x + 1 şi lim 1p
x1 h' ( x ) x 1 4 x  1 5
f ( x) 3
lim = .
x1 h( x ) 5
b) f f ' g  fg ' f ( x) 1p
Formula ( ) '  2
şi k(x) = .
g g h( x )
2 1p
D = ( , +  ) - {1}.
3
ln(3x  2) (ln(3x  2))' (2 x 2  x  3)  (2 x 2  x  3)' ln(3x  2)

k’(x) = ( )‟= 1p
2x 2  x  3 (2 x 2  x  3) 2
79
WWW.MATEINFO.RO
3 2p
(2 x 2  x  3)  (4 x  1) ln(3x  2)
k’(x) = 3x  2 =
(2 x 2  x  3) 2
3(2 x 2  x  3)  (3x  2)(4 x  1) ln(3x  2)
(2 x 2  x  3) 2 (3x  2)
2
domeniul de derivabilitate este ( , +  ) - {1}.
3
c) ln( x  1) 1p
g(x) = logx (x +1) = , x >1.
ln x
ln( x  1) 1 1
Cu formula de la punctul b) g‟(x) = ( )’, (ln x)’ = şi (ln (x+1))’ = . 1p
ln x x x 1
x ln x  ( x  1) ln( x  1)
g‟(x) = , numitorul este pozitiv, xlnx este strict crescătoare 1p
x( x  1) ln 2 x
x ln x  ( x  1) ln( x  1)
pentru x > 1 iar < 0 deci g este descrescătoare pentru x > 1.
x( x  1) ln 2 x
g(x) = logx (x +1)  g(5) = log56, g(3) = log34, g(5) < g(3) cu 3 < 5. 2p
 f ( x)dx =  xe dx =  xe  x   e  x dx =  xe  x  e  x  c =  ( x  1)e  x  c .
2. x 2p
1
a)
ln 3
1
 xe dx = [( x  1)e  x ] |lnln 32 =  (ln 3  1)e  ln 3  (ln 2  1)e  ln 2 =  (ln 3  1) 
x
2p
ln 2
3
1
(ln 2  1) .
2
1p
ln 3
1 1 2 1
 xe  (ln 3 3  ) = ln 3  .
x
dx = ln 2 
ln 2
2 3 3 6
b)
f x e  x dx . 1p
n
In = n ( x)dx =
1p
In =  x n e  x  n x n1e  x dx .
In -1 =  x n1e  x dx  In =  x n e  x  n In -1, n N* 1p
80
WWW.MATEINFO.RO
Pentru n = 2 I2 =  x 2 e  x  2 I1, cu din punctul a) I1 =  f1 ( x)dx =  xe  x  e  x 

2p
I2 =  x 2 e  x  2 (  xe  x  e  x ) =  ( x 2  2 x  2)e  x .
c) x x 2p
L n = lim  f n (t )dt = lim [  x n e  x  n  t n 1e t dt ] = n L n-1.
x  x 
0 0
L n = n L n-1 = n(n - 1) L n-2 = n(n - 1)(n – 2) L n-3 = .... = n! L1 1p
x 1
x
L1 = lim  te t dt = lim (  (t  1)e t| |0x ) = lim (   1 ) = 1  L n = n!
x 
0
x  x  ex 2p
Varianta 22
Prof: Cristea Maria
corespunzător.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări
parţiale, în limitele punctajului indicat în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului
obţinut la 10.
81
WWW.MATEINFO.RO
1 1 2010
1 2 1005 p
1+ⅈ = 1+ⅈ = ⅈ1005
. 21005 21005
p
ⅈ1005 ⅈ2 502
⋅ ⅈ = −1 502
⋅ⅈ=ⅈ
2 Condiţii de existență: 𝑥 − 2 ≥ 0 , 𝑥 − 3 ≥ 0, 3𝑥 − 5 ≥ 0 p
.
Domeniul de definiţie: 𝐷 = 3, ∞ p
𝑥−3+2+ 3𝑥 −5
1+ 𝑥−2 = p
2
2 𝑥 − 2 = 𝑥 − 3 + 3𝑥 − 5
4 𝑥 − 2 = 𝑥 − 3 + 3𝑥 − 5 + 2 𝑥 − 2 3𝑥 − 5 2 𝑥 − 3 3𝑥 − 5 = 0
5
𝑥 − 3 = 0 ⇒ 𝑥 = 3𝜖𝐷 sau 3𝑥 − 5 = 0 ⇒ 𝑥 = 3 𝐷
p
𝑆= 3.
3 4𝑥 − 2𝑥 − 12 = 0 ⇔ 2𝑥 2
− 2𝑥 − 12 = 0 p
.
Notăm 2𝑥 = 𝑎
Ecuaţia devine: 𝑎2 − 𝑎 − 12 = 0 ⇒ 𝑎1 = 4, 𝑎2 = −3 p
2𝑥 = 4 ⇔ 2𝑥 = 22 ⇒ 𝑥 = 2 p
2𝑥 = −3 imposibil
𝑆= 2.
4 Mulţimea 𝐴 are 7 elemente, deci numărul de submulţimi ale mulţimii 𝐴 este: 𝐶70 + 𝐶71 + ⋯ + 2p
. 𝐶77 = 27 = 128. Prin urmare mulţimea 𝐴 posedă 128 − 𝐶70 = 127 submulţimi nevide.
Submulţimile care au toate elementele pare sunt submulţimi ale mulţimii 𝐵 = 2,4,6 . Deoarece
mulţimea 𝐵 are elemente , va avea 23 − 1 = 7 submulţimi nevide. p
7
Probabilitatea cerută este 𝑃 = 127 .
p
→ → → → →
5 Vectorii 𝑢 = 𝑚 − 3 𝑖 + 4 şi 𝑣 = 8 𝑖 − 15 − 𝑚 𝑗 sunt perpendiculari dacă are loc relaţia: p
82
WWW.MATEINFO.RO
→ →
. 𝑢⋅𝑣 =0
Prin urmare 𝑚 − 3 ⋅ 8 + 4 𝑚 − 15 = 0, p
adică cu soluţia 𝑚 = 7. p
6 Se observă că numerele , şi 10 sunt pitagorice. p

.
102 = 62 + 82 , deci triunghiul este dreptunghic. p
În acest caz lungimea razei cercului circumscris este egală cu jumatate din lungimea ipotenuzei, p
adică
10
𝑅= 2
= 5.
1. Legea de compoziţie “ ” este bine definită dacă ∀𝑥, 𝑦 ∈ 𝐺 𝑥 ∗ 𝑦𝜖 𝐺 . p

a)
𝑥, 𝑦 ∈ 𝐺 ⇔ 𝑥, 𝑦 ∈ 1,2 ∪ 2, ∞ 𝑥−1 ln ⁡ 𝑦−1
are sens şi că 𝑥 − 1 ln ⁡ 𝑦−1
.Deci
ln ⁡ 𝑦 −1
1+ 𝑥−1 >1.
Pentru a arăta că 𝑥 ∗ 𝑦 ≠ 2 presupunem contrariu. Din 𝑥 ∗ 𝑦 = 2 ⇒ 𝑥 − 1 ln ⁡ 𝑦 −1 = 1 ,

relaţie adevărată doar dacă 𝑥 − 1 = 1 sau ln⁡ 𝑦 − 1 = 0, de unde 𝑥 = 2 sau 𝑦 = 2. p
Deoarece 𝑥, 𝑦 ∈ 1,2 ∪ 2, ∞ , rezultă că presupunerea facută este falsă, deci 𝑥 ∗ 𝑦 ≠
2.
Prin urmare legea de compoziţie “ ” este bine definită. p
b) Legea de compoziţie “ ”este comutativă dacă 𝑥 ∗ 𝑦 = 𝑦 ∗ 𝑥 ,∀𝑥 , 𝑦𝜖𝐺 = 1,2 ∪ 2, ∞ . p
Se observă că :
ln ⁡ 𝑦−1 p
𝑥∗𝑦−1= 𝑥−1 , oricare ar fi 𝑥, 𝑦 ∈ 𝐺.
ln ⁡ 𝑥 −1
𝑦∗𝑥−1= 𝑦−1 oricare ar fi 𝑥, 𝑦 ∈ 𝐺.
Pentru a demonstra comutativitatea logaritmăm expresiile de mai sus.

1 p
ln⁡𝑥 ∗ 𝑦 − 1 = ln⁡ 𝑦 − 1ln⁡𝑥 − 1 = 2 ln⁡𝑦 − 1 ln⁡𝑥 − 1 , iar
83
WWW.MATEINFO.RO
1
ln⁡𝑦 ∗ 𝑥 − 1 = ln⁡ 𝑥 − 1ln⁡𝑦 − 1 = 2 ln⁡𝑥 − 1 ln⁡𝑦 − 1 ,
ceea ce conduce la 𝑥 ∗ 𝑦 = 𝑦 ∗ 𝑥 , ∀𝑥 , 𝑦 ∈ ℝ. Deci, legea de compoziţie “ ”este p

comutativă.
c) Pentru a rezolva ecuaţia ecuaţia 𝑥 ∗ 𝑒1 = 2, aflăm mai întâi elemtul neutru 𝑒1 . p
∃𝑒1 astfel încât 𝑥 ∗ 𝑒1 = 𝑒1∗ 𝑥 = 𝑥, ∀𝑥 ∈ 𝐺 .
Întrucât legea “ ”este comutativă vom considera doar 𝑥 ∗ 𝑒1 = 𝑥
1+ 𝑥−1 ln ⁡ 𝑒1 −1
=𝑥 𝑥−1 ln ⁡ 𝑒1 −1
= 𝑥 − 1, cum 𝑥 − 1 ≠ 1 ln⁡ 𝑒1 − 1 = 1 de p
unde
𝑒1 = 𝑥 2 + 1𝜖𝐺 .
p
ln ⁡ ⅇ2
𝑥 ∗ 𝑒1 − 1 = 2 𝑥−1 =2 𝑥 − 1 = 2 ⇒ 𝑥 = 3.
2. Funcţia polinomială 𝑓 𝑥 = 𝑥 4 − 4𝑥 2 + 9 𝑥2 + 3 2
− 10𝑥 2 𝑥 2 − 10𝑥 + 3 𝑥 2 + p
10𝑥+3
a) p
10±ⅈ 2
𝑓 𝑥 = 0 𝑥 2 − 10𝑥 + 3 = 0 cu soluţiile 𝑥1,2 = şi 𝑥 2 + 10𝑥 + 3 = 0 cu
2
soluţiile
− 10±ⅈ 2
𝑥3,4 = 2
.
p
10−ⅈ 2
Prin urmare 𝑎 = 2
este una dintre soluţiile lui 𝑓 𝑥 𝑓 𝑎 = 0.
b) Din punctul anterior se observă că funcţia 𝑓 𝑥 = 0 are soluţiile 𝑥1,2 =

10±ⅈ 2
şi p
2
− 10±ⅈ 2
𝑥3,4 = 2 .
Putem descompune 𝑓 𝑥 = 𝑥 − 𝑥1 𝑥 − 𝑥2 𝑥 − 𝑥3 𝑥 − 𝑥4 , cu 𝑥1 , 𝑥2 , 𝑥3 , 𝑥4 𝜖ℂ
stabilite anterior. Deci polinomul 𝑓 este reductibil peste ℂ 𝑥 .
Dar funţia 𝑓 𝑥 poate fi descompusă şi astfel 𝑓 𝑥 = 𝑥 4 − 4𝑥 2 + 9 𝑥2 + 3 2

− 10𝑥 2 p
𝑥 − 10𝑥 + 3 𝑥 + 10𝑥 + 3 . Deoarece coeficienţii aparţin mulţimii
2 2
rezultă că
polinomul 𝑓 este reductibil peste ℝ 𝑥 .
p
Din cele stabilite anterior se observă cu uşurinţă că polinomul 𝑓 nu este reductibil
84
WWW.MATEINFO.RO
peste ℚ 𝑥 .
c) Notăm cu 𝑆𝑛 = 𝑎1𝑛 + 𝑎2𝑛 + 𝑎3𝑛 + 𝑎4𝑛 , 𝑛 ∈ ℕ∗ . p
𝑎1 soluţie a funcţiei 𝑓 𝑥 𝑎14 − 4𝑎12 + 9 = 0
Prin adunarea acestor relaţii se obţine:

p
𝑎14 + 𝑎24 + 𝑎34 + 𝑎44 𝑎12 + 𝑎22 + 𝑎32 + 𝑎42 36 = 0 𝑆4 − 4𝑆2 + 36 = 0
𝑏 2 𝑐
Deoarece 𝑆2 𝑎12 + 𝑎22 + 𝑎32 + 𝑎42 −𝑎 −2⋅𝑎 𝑆4 = −36 + 4 ⋅ 8 = −4
Se deduce că 𝑆6 = 4 ⋅ −4 − 36 ⋅ 8 304. p
1. Se verifică prin calcul. p

a)
1 1−1−𝑥 −𝑥
𝑓 ′ 𝑥 = ln⁡1 + 𝑥 − 𝑥 ′ = −1= =
1+𝑥 1+𝑥 1+𝑥
′ p
𝑥2 1 1 − 1 − 𝑥 + 𝑥 + 𝑥2 𝑥2
𝑔′ 𝑥 = ln⁡1 + 𝑥 − 𝑥 + = −1+𝑥 = =
2 1+𝑥 1+𝑥 1+𝑥
−𝑥
b) 𝑓 ′ 𝑥 = 0 ⇔ 1+𝑥 = 0 ⇒ 𝑥 = 0 𝑓 ′𝑥 > 0, ∀𝑥 ∈ −1,0 şi 𝑓 ′ 𝑥 < 0, ∀𝑥 ∈ 0, ∞ 𝑥=0 p
este punct de maxim, deci 𝑓 0 este valoare maximă, prin urmare 𝑓 𝑥 < 𝑓 0 ⇔
𝑓 𝑥 < 0, ∀𝜖 −1, ∞
p
𝑔′ 𝑥 > 0, ∀𝑥 ∈ −1,0 şi 𝑔′ 𝑥 > 0, ∀𝑥 ∈ 0, ∞ 𝑥 = 0 este punct de minim, deci
𝑔 𝑥 > 0 este valoare minimă, prin urmare 𝑔 𝑥 > 𝑔 0 𝑔 𝑥 > 0, ∀𝑥 ∈ 0, ∞ . p
85
WWW.MATEINFO.RO
Deci 𝑓 𝑥 < 0 < 𝑔 𝑥 , ∀𝑥 > 0.
c) 𝑥2 p
Din punctul anterior avem ln⁡1 + 𝑥 − 𝑥 < 0 < ln⁡1 + 𝑥 − 𝑥 + 2
−𝑥 < −ln⁡1 +
𝑥<−𝑥+𝑥22 p
𝑥2
𝑥− < 𝑙𝑛⁡1 + 𝑥 < 𝑥 , ∀𝑥 > 0. Vom avea
2
1 1 1 1
− < 𝑙𝑛⁡ 1 + <
𝑛2 2𝑛4 𝑛2 𝑛2
3 32 3 3
2
− 4
< 𝑙𝑛⁡ 1 + 4 < 2
𝑛 2𝑛 𝑛 𝑛
...................................................
2
2𝑛 − 1 2𝑛 − 1 2𝑛 − 1 2𝑛 − 1
2
− < 𝑙𝑛⁡ 1 + <
𝑛 2𝑛4 𝑛 2 𝑛2
Adunând aceste inegalităţile de mai sus obţinem:

1 1 1 3
1 + 3 + ⋯ + 2𝑛 − 1 − 1 + 32 + ⋯ + 2𝑛 − 1 2
ln⁡ 1 + + ln⁡ 1 +
𝑛2 2𝑛 4 𝑛2 𝑛2
2𝑛 −1 1
+ln⁡ 1 + 𝑛2
< 𝑛 2 1 + 3 + ⋯ + 2𝑛 − 1
𝑛 4𝑛 2 −1 1 3 2𝑛 −1 p
1− 6𝑛 4
ln⁡ 1 + 𝑛 2 + ln⁡ 1 + 𝑛 2 + ln⁡ 1 + 𝑛2
< 1.Trecând la limită şi
1 3
aplicând teorema cleştelui , obţinem lim ln⁡ 1 + 𝑛 2 + ln⁡ 1 + 𝑛 2 + ⋯ + ln⁡ 1 +
𝑛→∞
2𝑛−1𝑛2=1, deoarece p
𝑛 4𝑛 2 −1 4𝑛 2 −1
lim 6𝑛 4
= lim = 0.
𝑛→∞ 𝑛→∞ 6𝑛 3
2. Avem 𝑓 1 = 1 + 1 + ⋯ + 1 p
a) 2003 . p
1 ′ 𝑥 ′ ′
b) 𝐹 ′𝑥 = ∫0 𝑓 𝑡 ⅆ𝑡 𝐹 = 𝐹 −𝐹 p
𝑡 0 𝑥 0
𝑓 𝑥 −0= 𝑓 𝑥 . p
𝑎
c) Pentru a calcula ∫0 𝑔 𝑥 ⅆ𝑥 , ştiind că funcţia 𝑔 𝑥 = 𝐹 −1
𝑥 facem schimbarea de p
variabilă 𝑔 𝑥 = 𝑡 𝑥=𝐹 𝑡 şi ⅆ𝑥 = 𝑓 𝑡 ⅆ𝑡
86
WWW.MATEINFO.RO
Pentru 𝑥 = 0 avem 𝐹 𝑡 = 0, deci 𝑡 = 0 iar pentru 𝑥 = 𝑎, avem 𝐹 𝑡 = 𝑎 = 𝐹 1 , adică

𝑥2 𝑥3 𝑥 2003
𝑡 = 1, deoarece 𝐹 𝑥 =𝑥+ + +⋯+ . Deci
2 3 2003 p
1
𝑎 1 1 𝑡2 𝑡3 𝑡 2004 1 1
∫0 𝑔 𝑥 ⅆ𝑥 ∫0 𝑡𝑓 𝑡 ⅆ𝑡 = ∫0 𝑡 + 𝑡 2 + 𝑡 3 + ⋯ + 𝑡 2003 ⅆ𝑡 2
+ 3
+ ⋯+ 20
=2+3+
0
1
⋯ + 2004 p
Varianta 23
Prof: Cristea Maria
corespunzător.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări
parţiale, în limitele punctajului indicat în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului
obţinut la 10.
1. 5 1 1 5 1+2ⅈ 1−2ⅈ 5 1+2ⅈ 1−2ⅈ p

2 1−2ⅈ
+ 1+2ⅈ 2 1+2ⅈ 1−2ⅈ
+ 1+2ⅈ 1−2ⅈ 2 5
+ 5
5 1 + 2ⅈ 1 − 2ⅈ 5 2 p
+ = ⋅ =1
2 5 5 2 5
2. Tripletul 3𝑥 − 1, 𝑥 + 3, 9 − 𝑥 constituie termenii consecutivi ai unei progresii p

geometrice dacă are loc relaţia: 𝑥 + 3 = 3𝑥 − 1 9 − 𝑥 , Condiţii de existenţă:
1
3𝑥 − 1 9 − 𝑥 ≥ 0 𝑥∈ ;9
3
p
𝑥+3 2
= 3𝑥 − 1 9 − 𝑥 , adică 4𝑥 2 − 22𝑥 + 18 = 0 2𝑥 2 − 11𝑥 + 9 = 0 cu soluţiile
9 1
𝑥1 = 2 şi 𝑥2 = 1, ambele aparţinând intervalului 3
;9 .
p
87
WWW.MATEINFO.RO
9
𝑆= ;1 .
2
2
3. 2 𝑥 2 𝑥 p
10𝑥 + 4𝑥 − 2 ⋅ 25𝑥 = 0 2𝑥 ⋅ 5𝑥 + 2𝑥 2
− 2 ⋅ 5𝑥 2
=0⇔ + − 2 = 0 , s-
5 5
au împărțit ambii membrii ai ecuației cu 52𝑥 > 0, ∀𝑥 ∈ ℝ
2 𝑥
Notăm 5
= 𝑡 . Se obţine ecuaţia: 𝑡 2 + 𝑡 − 2 = 0 cu soluţiile 𝑡1 = −2 şi 𝑡2 = 1. p
2 𝑥 2 0
Înlocuind 5
=1= 5
⇒𝑥=0
p
2 𝑥
Ecuația 5
= −2 nu are soluție.
Deci 𝑆 = 0 .
4. Mulţimea 𝐴 are elemente, deci numărul de submulţimi nevide ale mulţimii 𝐴 este: p
26 − 1 = 63.
Dintre submulţimile nevide ale mulţimii 𝐴 există 𝐶63 + 𝐶64 + 𝐶65 + 𝐶66 = 26 −
𝐶60 + 𝐶61 + 𝐶62 = 42 submulţimi care au cel puţin trei elemente.
p
42 2
Probabilitatea cerută este: 𝑃 63
= .
3
p
→ → → → →
5. Vectorii 𝑢 = 𝑚 − 3 𝑖 + 4 și 𝑣 = 8 𝑖 − 15 − 𝑚 𝑗 sunt coliniari dacă are loc relaţia: p
𝑚 −3 4
8
= − 15−𝑚 ⇔ 𝑚 − 3 𝑚 − 15 = 32 ⇔ 𝑚 2 − 18𝑚 + 13 = 0 cu soluţiile
p
𝑚1 = 9 + 2 17 şi 𝑚2 = 9 − 2 17
𝑎 ⋅𝑏⋅𝑐
6. Raza cercului circumscris este 𝑅 = 4𝐴
, unde 𝑎, 𝑏 şi 𝑐 sunt laturile triunghiului iar 𝐴 p
aria acestuia.
𝑎+𝑏+𝑐 7+5+6
Din formula lui Heron 𝐴 = 𝑝 𝑝 − 𝑎 𝑝 − 𝑏 𝑝 − 𝑐 , unde 𝑝 = 2
= 2
= 9, deci p
𝐴= 9 9−7 9−5 9−6 = 9⋅2⋅4⋅3 = 6 6 .
5⋅7⋅6 35 35 6 p
Prin urmare 𝑅 = 4⋅6 𝜎
=4 6
= 24
.
88
WWW.MATEINFO.RO
1. 𝑥 , 𝑦𝜖 −1, ∞ 𝑥 + 1 > 0 şi 𝑦 + 1 > 0 𝑥+1 𝑦+1 > 0 𝑥 + 1 𝑦 + 1 − 1 > −1 p

a)
𝑥𝑇𝑦 = 𝑥 + 1 𝑦 + 1 − 1 −1, adică 𝑥𝑇𝑦 ∈ 𝐺 = −1, ∞ , ∀𝑥, 𝑦 ∈ 𝐺 . Deci, legea de
compoziţie “𝑇 ” este corect definită.
p
𝑥, 𝑦 ∈ 1, ∞ 𝑥 − 1 > 0 şi 𝑦 − 1 > 0 𝑥−1 𝑦−1 𝑥−1 𝑦−1 +1 > 1
𝑥 ∗ 𝑦 = 𝑥 − 1 𝑦 − 1 + 1 > 1, adică 𝑥 ∗ 𝑦 𝐺 ′ 1, ∞ , ∀𝑥 , 𝑦 𝐺 ′ .
Deci, legea de compoziţie “ ” este corect definită.

p
b) ∃𝑒1 ∈ 𝐺 astfel încât 𝑒1 𝑇𝑥 = 𝑥𝑇𝑒1 = 𝑥 , ∀𝑥 ∈ 𝐺 . Evident legea “𝑇” este comutativă, deci p
pentru a afla elementul neutru este suficient să folosim doar relaţia 𝑒1 𝑇𝑥 = 𝑥
𝑒1 + 1 𝑥 + 1 − 1 = 𝑥
p
𝑥 + 1 ⋅ 𝑒1 = 0, deoarece 𝑥 + 1 ≠ 0 𝑒1 = 0 𝜖𝐺 , deci este element neutru.
∃𝑒2 ∈ 𝐺 ′ astfel încât 𝑒2∗ 𝑥 = 𝑥 ∗ 𝑒2 = 𝑥 , ∀𝑥 ∈ 𝐺 ′ .Evident legea „ ” este comutativă,

deci pentru a afla elementul neutru este suficient să folosim doar relaţia 𝑒2∗ 𝑥 = 𝑥
𝑒2 − 1 𝑥 − 1 + 1 = 𝑥
p
𝑥 − 1 𝑒2 − 2 = 0, deoarece 𝑥 − 1 ≠ 0 𝑒2 = 2 𝐺 ′ .
Prin urmare 𝑒1 𝑇𝑒2 ∗ 𝑒1∗ 𝑒2 2 ∗ 0 = 0.
c) Funcţia 𝑓 𝑥 : 𝐺 𝐺 ′ este izomorfism dacă : p
𝑎 ) 𝑓 𝑥 este bijectivă.
𝑏) 𝑓 𝑥𝑇𝑦 = 𝑓 𝑥 ∗ 𝑓 𝑦 , ∀𝑥, 𝑦 ∈ 𝐺 .
𝑎 ) 𝑓 𝑥1 = 𝑓 𝑥2 𝑥1 + 2 = 𝑥2 + 2 𝑥1 = 𝑥2 , deci 𝑓 𝑥 este injectivă. p
∀𝑦 ∈ 𝐺 ′ , există cel puțin un element 𝑥 ∈ 𝐺 , astfel încât 𝑓 𝑥 = 𝑦 𝑥 = 𝑦 − 2 (adevărat

deoarece ∀𝑦 > 1, există cel puțin un 𝑥 = 𝑦 − 2 > −1 astfel încât 𝑓 𝑥 = 𝑦) , deci 𝑓 𝑥
este surjectivă.
Prin urmare, din cele stabilite anterior, rezultă că 𝑓 𝑥 este bijectivă.
𝑏) 𝑓 𝑥𝑇𝑦 = 𝑥𝑇𝑦 + 2 = 𝑥𝑦 + 𝑥 + 𝑦 + 2, iar 𝑓 𝑥 ∗ 𝑓 𝑦 𝑓 𝑥 ⋅ 𝑓 𝑦 −𝑓 𝑥 − 𝑓 𝑦 + 2

p
𝑥+2 𝑦+2 − 𝑥+2 − 𝑦+2 +2 𝑥𝑦 + 𝑥 + 𝑦 + 2, deducem că 𝑓 𝑥𝑇𝑦 = 𝑓 𝑥 ∗
89
WWW.MATEINFO.RO
𝑓 𝑦 , ∀𝑥, 𝑦 ∈ 𝐺 , ceea ce arată că 𝑓 𝑥 este morfism de grupuri.
Drept urmare, 𝑓 𝑥 este izomorfism de grupuri. p
2. Metoda 1. 1 − ⅈ este rădăcină a funcţiei 𝑓 𝑥 𝑓 𝑥 se divide cu 𝑥 − 1 + ⅈ, dar și 1 + ⅈ p

este rădăcină a funcţiei 𝑓 𝑥 , deci 𝑓 𝑥 se divide cu 𝑥 − 1 − ⅈ. Prin urmare 𝑓 𝑥 se
a)
divide cu 𝑥 − 1 + ⅈ 𝑥 − 1 − ⅈ 𝑥 2 − 2𝑥 + 2. Din teorema împărțirii cu rest rezultă
p
𝑓 𝑥 = 𝑥 3 + 𝑥 2 + 𝑎𝑥 + 𝑏 𝑥 2 − 2𝑥 + 2 𝑥 + 3 𝑎 + 4 𝑥 + 𝑏 − 6, și punând condiția
𝑎 + 4 𝑥 + 𝑏 − 6 = 0 𝑎 = −4 și 𝑏 = 6. p
Metoda 2. 1 − ⅈ este rădăcină a funcţiei 𝑓 𝑥 𝑓 1−ⅈ = 0 −4 − 𝑎 ⅈ + 𝑎 + 𝑏 − 2 =

0
−4 − 𝑎 = 0 și 𝑎 + 𝑏 − 2 = 0 𝑎 = −4 și 𝑏 = 6.
b) Deoarece 1 + 2 este o rădăcină a funcției 𝑓 𝑥 , rezultă că și conjugata 1 − 2 este p

rădăcină a funcției 𝑓 𝑥 . Pentru a afla a treia rădăcină este necesar sa determinăm
valorile parametrilor 𝑎 și 𝑏.
1 + 2 este o rădăcină a funcției 𝑓 𝑥 𝑓 1+ 2 = 0 7+𝑎 2 + 10 + 𝑎 + 𝑏 = 0

p
7 + 𝑎 = 0 și 10 + 𝑎 + 𝑏 = 0 𝑎 = −7 și 𝑏 = −3.
p
Deducem că 𝑓 𝑥 𝑥 − 1 − 2 𝑥 − 1 + 2 ⋅ 𝑥 + 3 𝑥 2 − 2𝑥 − 1 𝑥 + 3 rezultă
din 𝑓 𝑥 = 0 că 𝑥 + 3 = 0, deci a treia rădăcină este −3.
c) Funcția 𝑓 𝑥 are o rădăcină triplă 𝑓 𝑥 = 0, 𝑓 ′ 𝑥 = 0 și 𝑓 ′′ 𝑥 = 0. p

1
𝑓 ′′ 𝑥 = 0 6𝑥 + 2 = 0 𝑥 = −3 p
𝑓′ 𝑥 = 0 3𝑥 2 + 2𝑥 + 𝑎 = 0
1 2
− 3 + 𝑎 = 0 𝑎 = 3 𝜖ℚ.
1 p
3
1 1 1 1 1
𝑓 𝑥 =0 𝑥 3 + 𝑥 2 + 𝑎𝑥 + 𝑏 = 0 − 27 + 9 + 3 ⋅ − 3 + 𝑏 = 0 𝑏 = 27 𝜖ℚ
p
90
WWW.MATEINFO.RO
1. 𝑓1 𝑥 = 𝑥 ⋅ ⅇ𝑥 ′
= ⅇ𝑥 + 𝑥ⅇ𝑥 , 𝑓2 𝑥 = ⅇ𝑥 + 𝑥 ⋅ ⅇ𝑥 ′
= ⅇ𝑥 + ⅇ𝑥 + 𝑥 ⋅ ⅇ𝑥 = ⅇ𝑥 2 + 𝑥 p
a)
𝑓2 𝑥 = 0 ⇔ ⅇ𝑥 𝑥 + 2 = 0 , deoarece ⅇ𝑥 ≠ 0, ∀𝑥 ∈ ℝ 𝑥 + 2 = 0 ⇒ 𝑥 = −2 p
b) Pentru a calcula limita cerută aflăm 𝑓𝑛 𝑥 şi 𝑓𝑛 +1 𝑥 .
Obervăm că 𝑓1 𝑥 = ⅇ𝑥 1 + 𝑥
𝑓2 𝑥 = ⅇ𝑥 2 + 𝑥 ....... Intuim că 𝑓𝑛 𝑥 = ⅇ𝑥 𝑛 + 𝑥 şi demonstrăm această relaţie p

prin inducţie.
Fie 𝑃𝑛 : 𝑓𝑛 𝑥 = ⅇ𝑥 𝑛 + 𝑥
Etapa de verificare. 𝑃 1 : 𝑓1 𝑥 = ⅇ𝑥 1 + 𝑥 , adevărat.

p
Etapa de demonstraţie.Presupunem adevărată propoziţia 𝑃 𝑘 : 𝑓𝑘 𝑥 = ⅇ 𝑘 + 𝑥 şi 𝑥
demonstrăm adevărată propoziţia 𝑃𝑘+1 : 𝑓𝑘+1 𝑥 = ⅇ𝑥 𝑘 + 1 + 𝑥 .

′
Dar 𝑓𝑘 +1 𝑥 = 𝑓𝑘′ 𝑥 ⅇ𝑥 𝑘 + 𝑥 = ⅇ𝑥 𝑘 + 1 + 𝑥 , ceea ce trebuia demonstrat.
Prin urmare 𝑃1 adevărată, 𝑃𝑘 ⇒ 𝑃𝑘+1 𝑃𝑛 este adevărată.
𝑓𝑛 +1 𝑥 ⅇ𝑥 𝑛+1+𝑥
Prin urmare lim ⅇ𝑥 𝑛+𝑥
= 1.
𝑥 →∞ 𝑓𝑛 𝑥
p
c) Studiem întâi existenţa asimptotei orizontale. p

𝑥 ∞ 1 1
lim 𝑓0 𝑥 = lim 𝑥 ⋅ ⅇ𝑥 = −∞ ⋅ 0 = lim − = lim = = 0 (am folosit
𝑥 →−∞ 𝑥 →−∞ 𝑥 →−∞ ⅇ−𝑥 ∞ 𝑥 →−∞ −ⅇ−𝑥 −∞
teorema lui l‟Hospital).
Deci 𝑦 = 0 este asimptotă orizontală la graficul funcţiei 𝑓0 către −∞. p

Deoarece graficul funcţiei 𝑓0 𝑥 are asimptotă orizontală nu mai are asimptotă oblică, prin
p
urmare pe aceasta nu o mai studiem.
2. 𝑓 ′ 𝑥 = ln⁡1 + 𝑥 − 𝑥 ′
p
a) 1 −𝑥
− 1 = 1+𝑥 , ∀𝑥 > −1. p
1+𝑥
1 1
b) 𝑥𝑛 1 ′ 1 1 1 1 p
𝐼𝑛 = 2004 +𝑥 𝑛
ⅆ𝑥 𝑛
ln⁡2004 + 𝑥 𝑛 ⋅ 𝑥 ⅆ𝑥 𝑛
ln⁡2004 + 𝑥 𝑛 ⋅ 𝑥 0 − 𝑛 ∫0 ln⁡2004 +
0 0
𝑥𝑛ⅆ𝑥 1𝑛ln⁡20052004−1𝑛01ln⁡2004+𝑥𝑛ⅆ𝑥. p
91
WWW.MATEINFO.RO
1 1 1 1 1 1
c) Se arată că 𝐽𝑛 = 𝑛 𝑥ln⁡1 + 𝑥 𝑛 1
0 − 𝑛 ∫0 ln⁡1 + 𝑥 𝑛 ⅆ𝑥 𝑛
ln⁡2 − 𝑛 ∫0 ln⁡1 + 𝑥 𝑛 ⅆ𝑥, deci p
1
𝑛 ⋅ 𝐽𝑛 = ln⁡2 − ∫0 ln⁡1 + 𝑥 𝑛 ⅆ𝑥 . p
1 1 1 p
Cum 0 ≤ ln⁡1 + 𝑥 𝑛 ≤ 𝑥 𝑛 , ∀𝑥 > 0, rezultă că 0 ≤ ∫0 ln⁡1 + 𝑥 𝑛 ⅆ𝑥 ≤ 𝑛+1 , deci lim ∫0 ln⁡1 +
𝑛 →∞
𝑥𝑛ⅆ𝑥=0 (s-a aplicat teorema cleștelui) și atunci p
lim 𝑛𝐽𝑛 ln⁡2. p

𝑚 →∞
Varianta 25
Prof: Dogaru
Ion
Filiera teoretica,profilul real,specializarea matematica – informatica.
Filiera voctionala,profilul militar,specializarea matematica - informatica
corespunzător.
1. x + 3 ≠ 0 şi 2x -1 ≠ 0  x  R – {1/2, -3} 1p
9 x2  12 x  4  0 3p
2
x1  x2  1p
3
2. Termenul din mijlocul dezvoltǎrii este T 7 1p
T7 = C126 a 2p
a = 503/231 2p
3. Fie M mijl [BC]  M(2,-2) 2p
AM: 3x – y – 4 = 0 3p
4. tg  tg (900   )  1,   (00 ,900 ) 3p
tg10 tg 20  tg890  1 2p
5. f bijectivǎ  S = f(-3) + f(-2) + f(-1) + f(0) + f(1) + f(2) + f(3) = – 3 – 2 – 1 + 0 + 1 + 4p
2+3 1p
S=0
6. x > 0 1p
92
WWW.MATEINFO.RO
(lg x  3)(lg x 10)  0 2p

x1  103 ; x2  1 2p
1. detA = 2 x, x R 3p
a) x  1006 2p
b) 2 0 0 
 
A  0 2 0  , x  R
2 2p
 
2
0 0 x 
x = 2  A2 = 2I3 1p
1p
A2k  2k I3 , k  N*;
A2k 1  2k A, k  N 1p
c) det(t2A) = - 2xt6, x R 2p
t2(t4 – 1) = 0 1p
t1 = 0, t2 = - 1, t3 = 1 2p
2. f    X şi x = i rǎdǎcinǎ  f(i) = 0 2p
a) 3p
a=0;b=7
b) x1 + x2 + x3 + x4 = 0 1p
x1x2 + x1 x3 + x1x4 + x2x3 + x2x4 + x3 x4 = 9/2 1p
(x1 -3/2)2 + (x2 -3/2)2 + (x3 -3/2)2+ (x4 -3/2)2 = 0 3p
c) x1, x 2 , x 3 , x 4  R atunci, folosind punctul b), obţinem x1 = x2 = x3 = x4 = 3/2 2p
a = - 27 ; b = 81/8 3p
1. lim 3 x 3  3x  4    Gf nu are AO 1p
a) x
f (x) 1p
lim  1;
x 
x
lim[f (x)  x]  1 ; 1p
x
1p
y = x + 1 , asmptotǎ oblicǎ;
1p
f cotinuǎ pe R  G f nu are AV
b) x3 + 3x2 – 4 = 0  f derivabilǎ pe R\{-2,1} 1p
3x 2  6x

f (x)  , x  R\{-2,1} 2p
3 3 (x 3  3x 2  4)2
f2(x) f ‘(x) = x2 + 2x , x  x  2p
c) f (x)  f (2) 3 x  1
 , x  R\{-2} 3p
x2 x2
x 1 1p
fs(2)  lim 3  
x2
x2
93
WWW.MATEINFO.RO
x 1 1p
f d (2)  lim 3  
x2
x2
2. f (x) x3 x 2
I  2 dx  2 (x 2  x  2)dx  (   2x)32
3 3
a) x 1 3 2 3p
41
I 2p
3
b) x3 – 3x + 2 = (x – 1)2(x + 2) 1p
x 2  13 2 1 4
   , x   1,0 2p
f (x) x  1 x  2 (x  1) 2
0 x  13
2
1 f (x) dx   3ln 2  6 2p
c) f (x)  3x 2  3, x R 2p
f (x)  0  x  1 1p
fmin = f(1) = 0 1p
fmax = f(-1) = 4 1p
Varianta 26
Prof: Dogaru
Ion
corespunzător.
1. (1 + i )4 = - 4 2p
(1 – i )4 = - 4 2p
(1 + i )2012 - (1 – i )2012 = 0 1p
2. 4 1p
11x + 4 ≥ 0  x 
11
2
x – 7x = 0 2p
x1 = 0; x2 = 7 2p
3. 2cos2x + cosx – 1 = 0 1p
5
cosx = ½ şi x   0,2   x =  şi x =
3 3 2p
cosx = -1 şi x   0,2   x = 
2p
94
WWW.MATEINFO.RO
4. f strict crescǎtoare  f este injectivǎ f({1,2,3,4}) are 4 elemente 2p

Numǎrul funcţiilor = C64  15 3p
5. Fie M mijl.segmentului [A,B]  M(-1,1) 1p
m = - 4/3 2p
AM: 4x + 3y – 1 = 0 2p
6. a3 = a6 – 3r 2p
a19 = a16 + 3r 2p
a3 + a19 = 2012 1p
1. 2 1
a) 3 1  1  rangM  2, m  R 1p
2p
detM = m2 – 6 m + 5 2p
rangM = 2  m1 = 1; m2 = 5
b) A,B,C necoliniare  detM  0 3p
mR\{ 1, 5} 2p
c) 1 2
AABC = m  6m  5
2 1p
m2 – 6m + 5 = (m – 3)2 – 4 2p
Pentru m[ 1,5], triunghiul ABC are aria maximǎ dacǎ m = 3  Aria max = 2 2p
2. x,y  G  1 + xy > 0 1p
a) (x  1)(y  1)
x,y  G  > 0  x  y > -1
1  xy 1p
(x  1)(y  1)
x,y  G  < 0  x  y > -1 1p
1  xy
x,y  G  x  y  G  G parte stabilǎ 2p
b) 1  xy  x  y
f( x  y ) = ,  x,y  G
1  xy  x  y 2p
1  xy  x  y
f(x)·f(y) = , x, y  G 2p
1  xy  x  y
f( x  y ) = f(x)·f(y),  x,y  G 1p
c) 1 n 1
f( )  , n  1
n n 1 1p
1 1 1 1 1 1
f (y)  f (      )  f ( )  f ( )      f ( )  1/45 2p
2 3 9 2 3 9
1 y 1
 1p
1  y 45
1 1 22
y      
2 9 23 1p
95
WWW.MATEINFO.RO
1. 3x 4  x 2  3
a) f (x)  , x  R 3p
x2  1
f (x)  0, x  R  f este strict crescǎtoare pe R
2p
b) f este strict crescǎtoare pe R  f este injectivǎ 1p
f continuǎ 1p
limf (x)    f este surjectivǎ 2p
x 
1p
f este bijectivǎ
c) x 3  2x  5arctgx 1p
l  lim
x 
xm
Dacǎ m > 3 atunci l = 0 1p
Dacǎ m < 0 atunci l =  1p
Dacǎ m = 3 atunci l = 1 2p
2. I2 = e – 2I1 2p
a) I1 = 1 2p
I2 = e – 2 1p
b) xnex > 0 oricare ar fi x  [0,1]  In >0 ,oricare ar fi n  N* 1p
In+1 – In = 0 x (x  1)e dx < 0 oricare ar fi n  N*  (In)n>1 este strict descrescǎtor
1 n x
2p
1  I1  In  0, n N*  (In)n>1 este mǎrginit 1p
(In)n>1 monoton şi mǎrginit  (In)n>1 convergent. 1p
c) In+1 = e – (n +1)In, oricare ar fi n  N* 2p
nIn = e + In – In+1, oricare ar fi n  N* 1p
(In)n>1 convergent  lim(In  In1 )  0 1p
n 
1p
lim nIn  e
n 
Varianta 27
Prof: Dogaru
Ion
corespunzător.
1. k  [( 5  11)2 ]  16  [2 55]  16  [ 220] 3p
k = 30 2p
2. y = 7 – x 1p
96
WWW.MATEINFO.RO
3x2 – 21x + 36 = 0 2p
x1 = 4  y1 = 3 1p
x2 = 3  y2 = 4 1p
3. x  , x  2 ; 1p
2Cxx2  x(x  1) 1p
2p
2x(x – 1) = 1524
1p
x = 28
4. d = divizor natural al lui 2012  d  {1,2, 4, 503} 2p
nr.caz.favorabile 1
p  3p
nr.caz.posibile 2
   
5. u  v  4i  3 j 2p
  3p
uv 5
6. 2tgx
sin 2x  , x  R
1  tg 2 x 2p
2tg2 x + 5tgx + 2 = 0 1p
1p
tgx = -2; tgx = -1/2
  3 
x   ,   tgx  2 1p
2 4 
1.  6 2 2 
a)  
A =  6 2 2 
*
1p
 6 2 2 
 
A ≠ O3  rang A* ≥ 1
*
2p
A* are liniile (coloanele) proporţionale 1p
rang A* = 1 1p
b) 4 2 2 
 
A =  6 8 2 
2
3p
 6 2 8 
 
 10 20 10 
3   2p
A =  20 20 0  =10A;
 10 40 30 
 
c) detA = 0; 1p
1 2
dp =  2  rangA = 2; 1p
2 2
1 2 2
minorul caracteristic dc= 2 2 7  0  sistemul este compatibil; 1p
1 4 1
97
WWW.MATEINFO.RO
 5z 
 
Ecuaţia are soluţiile: Xz =  z  3  , z  C 2p
2
 
 z 
2. a100  2C1000
 2; 2p
a) a  0 2p
99
1p
a100  a 99  2
b) f = (X2 – 1)g +aX + b, a,b  C; 1p
f(1) = (1 + i)100 + (1 – i)100 = f(-1) = - 251 2p
a = 0 ; b = 250 2p
c) x i
100
f(x) = 0    cos   isin  1p

 x i
(2k  1) (2k  1)
x  i  (x  i)(cos  isin ),k  {0,1,…,99} 2p
100 100
(2k  1) 2p
Rǎdǎcinile xk  ctg ,k {0,1,...,99} sunt toate reale
200
1. f „(x) = - 3x2 + 10x – 3 , x R 1p
a) f (x)  0  x1  1 3, x 2  3 2p
f este strict crescǎtoare pe [1/3,3] 1p
f este strict descrescǎtoare pe (,1 3] ,respectiv pe [3, ) 1p
b) f  (x) = - 6x +10 x R 1p
f  (x) =0  x  5
3 2p
f este convexǎ pe (, 5  ; 1p
3
f este concavǎ pe  5 ,   1p
 3
c) Folosind punctul a) , obţinem x = 1/3 este punct de minim, iar x = 3 este punct de 1p
maxim 1p
f(1/3) = m – 13/27 ; f(3) = m+9
m  13 27  0 2p
f are trei rǎdǎcini reale distincte  
 m90 1p
m  (9,13 )
27
2. f (x)  0, x [0,1]  Aria  1 (1  x) ndx ; 2p
f 0
a) 1
(x  1)n1 1
Ariaf  (1)n 
n 1 0 n 1 3p
b) I  1 xf (x)dx  (1)n 1 x(x  1) n dx 1p
n 0 0
98
WWW.MATEINFO.RO
(1)n1 1
In   (x  1) dx
n 1
2p
n 1 0
(1)n1 (1) n3 1
In    , n  N 2p
n  1 n  2 (n  1)(n  2)
c) n 1 1
x x n x 
In = 0 f n ( )dx  0 f n ( )dx  (1) n   1
1 1
; 2p
n n n  1 n  0
(1) n  1 n  1  1   3p
n
n 2 
n
lim I  lim  (  1) n 1
 ( 1)   lim    1  1    1= 1–e
n 1  n  n n  1  n  n 
n
n  n 

Varianta 31
Prof: …Gaga Loghin.
corespunzător.
1. 2021 2p
i  i 2  i 3  i 20  i12320  i 2
 i 210
1p
210  4  52  2
2p
452 2
i 210
i  i  1
2
2. O funcție este injectivă pe un interval dacă este strict monotonă pe acel interval 1p
f   x   3x 2  1  0 2p
2p
Derivata întâi este pozitivă, strict, deci funcția f(x) fiind strict crescătoare pe  , adică
injectivă
99
WWW.MATEINFO.RO
3. 16x  5  4x1  21  0  42 x  20  4x  21  0 1p
2p
Notez 4x  t; t  0  t 2  20t  21  0  t1  1, t2  21 , care nu corespunde
2p
Din 4x  1  4x  40  x  0
4. cf 1p
p ; c p  900 , numărul de numere de câte 3 cifre.
cp
Conform enunțului, avem următoarele forme de numere: numere de forma aab . Numărul de 3p
numere de această formă este 9  9  81 . Numere de forma aba . Numărul de numere de această
formă este 9  9  81. Numere de forma baa . Numărul de numere de această formă este
9  9  81.
1p
cf 243 27
Deci, numărul de cazuri favorabile este c f  81 3  243 , iar p     0, 27
c p 900 100
5. Mediana din vârful A cade pe mijlocul laturii BC. Fie M mijlocul laturii BC. Avem 2p
xB  xC 3  7 y  yC 4  2
xM    2, yM  B  1 3p
2 2 2 2
x y 1 x y 1 .
xA yA 1 0 2 5 1 0 x20
xM yM 1 2 1 1
x y 1 x y 1
Ecuația dreptei AM este: xA yA 1 0 2 5 1 0 x2 0
xM yM 1 2 1 1
6. 16 3 2p
sin a  1  cos 2 a  1  
25 5
a a a 3p
sin 2sin  cos
a 2  2 2  sin a  3
tg 
2 cos a 2 cos 2
a 1  cos a
2 2
100
WWW.MATEINFO.RO
1.
a)

det M  m  m  1  m2  m2  2m  1   m2  2m  1    m  1  2 5pp
b) Pentru m  1  rangM  2 . Necunoscute principale: y, z; necunoscuta secundară 3p

x  a  . Ecuații principale: primele două. Sistemul devine 2p
 y  z  3  a z  4
   S a,  1  a, 4
 y  1  a  y  1  a
c) Sistemul este incompatibil dacă rangul matricei sistemului este  de rangul matricei extinse. 1p
Pentru m  1  rangM  3 . Fie matricea extinsă 2p

1 1 1 3
 
M  m 1 0 1
1 1 m 3 

1 1 3
d1  1 0 1  0  1  3m  0  3  m  4m  4  4  m  1  0 2p
1 m 3
1 1 3
d1  1 0 1  0  1  3m  0  3  m  4m  4  4  m  1  0 , deci rang M =3 și
1 m 3
sistemul este compatibil, m  .
2. x  y  2 xy  4 x  4 y  8  5a  8  2 x  y  2   4  y  2   5a  8  5p
a)  2  x  2  y  2   4  a  2   a  a, a  2
b) Se verifică imediat că operația este corect definită, că este asociativă și comutativă. 2p
Elementul neutru este unic și avem:
x  e  x  2 xe  4 x  4e  5a  x  2e  x  2   5  x  a   a  2 și e 
5
3p
2
Elementul simetrizabil se verifică imediat
c) f este bijectivă, fiind funcție de gradul I, strict crescătoare. 2p
101
WWW.MATEINFO.RO
f  x  y  f  x  f  y 3p
Verificăm relația f  x  y   2  2 xy  4 x  4 y  10   4  4 xy  8 x  8 y  16
f  x   f  y    2 x  4    2 y  4   4 xy  8 x  8 y  16
f  x  y   2  2 xy  4 x  4 y  10   4  4 xy  8 x  8 y  16
f  x   f  y    2 x  4    2 y  4   4 xy  8 x  8 y  16
 
Deci grupurile  G,  și  ,  sunt izomorfe.
1.
a) f  x 
  
2x x2  1  x2 1  2x  
4x
 x  1  x  1
2 2
2p
4  x  1  8 x  x  1 4  x  1 x  1  2 x  4 1  x 
2
3p
f   x    
 x  1  x  1  x  1
4 4 3
b) Monotonia depinde de semnul derivatei I. Pentru x  0 f(x) este crescătoare; pentru x  0 , 2p

f(x) este descrescătosre
Determinăm semnul derivatei a doua și obținem:

2p
pentru x   ,  1  1,   , f   x   0  f(x) este concavă;
pentru x   1,1 , f   x   0  f(x) este convexă 1p
c) 1
1
 1 
2k
 x2k  1 1  x2k
 
g xk  f xk   f k
x
 
x 1
 x2k
 x 1 1 1 x 1 x 1
2k
 2k
 2k 0 3p
x2k
 lim
  
g  x   g x 2    g x 2011  x 2013   lim
x 2013
 lim x  2
2p
x 2 x 2012 x 2 x 2012 x2
102
WWW.MATEINFO.RO
2. 1
1  2p
I0   dx  arctgx 0 
1
a) 0
x 1
2
4
3p
1 u
1 1 1 1 1
I1   2
x
x 1
1 2x
dx   2
2 0 x 1
1 1
dx   dx  ln u  ln x 2  1
20 u 2 2
  
ln 2
2
0 0 0
Fie x  0,1  x  x . Deoarece

b) n n 1
x n 1 x n 1
1 1
xn xn 2p
x 2  1 x 2  1 0 x 2  1 0 x2  1dx  I n  I n1
   dx 
I n  I n2
1
 2
xn
1
dx   2
xn2
dx  

1 xn x2  1 1

dx   x n dx 
1
1p
0
x 1 0
x 1 0
x 1
2
0
n 1
1 1
 I n  I n 1  2 I n  I n 
n 1 2  n  1 2p
1 1
 I n  I n2  2I n  I n 
n 1 2  n  1
1 1
  In  , n2
2  n  1 2  n  1
c) 1 1 n n 1 2p
 In  | n   nI n  |
2  n  1 2  n  1 2  n  1 2  n  1 3
n 1 1 n 1
   nI n   
2  n  1 3 3 2  n  1 3
 n 1  1  n 1
lim     lim  nI n    lim   
n  2  n  1 3  n  3  n  2  n  1 3 

n2 n2 3p
 1  1 1
lim  lim  nI n    lim  lim  nI n   
n  6  n  1 3  n 6  n  1 n 
n 
 3 6
103
WWW.MATEINFO.RO
Varianta 32
Prof: Gaga Loghin.
corespunzător.
1 b3  b2  b4  7  28  14 2p
.
2p
b 14
q 3  2;
b2 7
1p
7 7
2   b1 
b1 2
2 f 1  51  log5 1  5 2p
.
f  f 1   f  5  55  1  3126 3p
3 În binomul  a  b  , termenul Tk 1 se scrie Tk 1  Cnk a nk bk 1p

n
.
k
   2012 
9 k
 Tk 1  C 2012  x  , 9  k  k  0,1,,9
k 4
9  1p
 x 
9 k k 9 k k
 
Tk 1  C9k 20129k  x 4
 2012k  x 2
 20129  x 4 2
2p
. Trebuie să avem
9k k
  0  9  3k  0  k  3  T4  20129 1p
4 2
9k k
  0  9  3k  0  k  3  T4  20129
4 2
4 cf 1p
. p ; c p  33  27 .
cp
104
WWW.MATEINFO.RO
Numărul de cazuri favorabile este 3  2 1 , deci c f  6 , iar 2p
cf 6 2
p    0, (2)
cp 27 9 2p
5 Centru paralelogramului se găsește la intersecția diagonalelor AC și BD. Fie O acest centru. Atunci 2p
.
xA  xC 2  2 y  yC 3  4 7 1p
xO    0; yO  A  
2 2 2 2 2
xA  xC 2  2 y A  yC 3  4 7
xO    0; yO   
2 2 2 2 2 2p
xB  xD 3  n
xO    0  n  3  D  3,5  ;
2 2
y  yD m  5 7
yO  B    m  2  B  3, 2 
2 2 2
6 tgC  tg (  A  B)  tg    A  B   tg  A  B  2p

.
85 3
2
tgA  tgB 22  8  5 3
tg  A  B    11  
1  tgA  tgB 8  5 3 11  16  10 3
1 2  3p
11

     6  3 1  2 3   6  12
5 6 3 3  3 6
 3
5 1  2 3  11 11

tgC  3  C
3
1. a) 1 1 0 1 1 0 1 1 1 1 2 1 5p
       
A2   0 0 1    0 0 1    0 1 0  ; A3  A2  A   0 0 1 
0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 1 0
       
0 1 1
 
A  A   0 0 0   A2  I 3
3
0 0 0
 
105
WWW.MATEINFO.RO
b) Prin inducție. Egalitatea se verifică, conform punctului a). Presupun că 2p

P n : A  A
n n2
 A  I3
2
P  n  1 : și demonstrez
   
An 1  An 1  A An  An  2  A A2  I 3  A3  A  A2  I 3
2p
P  n  1 : An1  An1  A2  I3 . Într-adevăr, avem:
An1  An1  A  An  An2   A  A2  I 3   A3  A  A2  I 3 , conform a)
c) Obsevăm că se verifică pentru n=1. Presupunem adevărată pentru pentru valorile mai mici și 2p
egale cu n-1 și demonstrăm pentru n. notăm cu S n suma elementelor.
Din An  An2  A2  I3  An  An2  A2  I 3  Sn  n  2  3  2  3  3  n  3

An  An 2  A2  I 3  An  An 2  A2  I 3 2p
 Sn  n  2  3  2  3  3  n  3
2. x  y  2 xy  4 x  4 y  8  5a  8  2 x  y  2   4  y  2   5a  8  5p
a)  2  x  2  y  2   4  a  2   a  a, a  2
b) Se verifică imediat că operația este corect definită, că este asociativă și comutativă. 2p
Elementul neutru este unic și avem:
x  e  x  2 xe  4 x  4e  5a  x  2e  x  2   5  x  a   a  2 și e 
5
3p
2
Elementul simetrizabil se verifică imediat
c) f este bijectivă, fiind funcție de gradul I, strict crescătoare. 2p
f  x  y  f  x  f  y
Verificăm relația f  x  y   2  2 xy  4 x  4 y  10   4  4 xy  8 x  8 y  16 3p
f  x   f  y    2 x  4    2 y  4   4 xy  8 x  8 y  16
f  x  y   2  2 xy  4 x  4 y  10   4  4 xy  8 x  8 y  16
f  x   f  y    2 x  4    2 y  4   4 xy  8 x  8 y  16
106
WWW.MATEINFO.RO
 
Deci grupurile  G,  și  ,  sunt izomorfe.
 x  3 
1. a)
 
3 x  3 x  x 3 3 x
f  x  
6
 0, x   3,3
3p
  
x3 3  x  x  3 9  x
2 2
3 x
2p
Deci f  x  este strict crescătoare pentru x   3,3
b) 1. asimptote orizontale nu există, pentru că nu se pune problema calculului limitei la  ; 1p
2. asimptote oblice, nu există; din aceleași rațiuni ( x   3,3 )

1p
x3
3. asimptote vericale: lim ln  ln 0   . Deci x  3 este asimptotă verticală la
x 3
x 3
3 x
dreapta. 3p
x3
lim ln  ln    . Deci x  3 este asimptotă verticală la stânga.
x 3
x 3
3 x
c) 1
3
3x  1  3x  1 
x
1 x
lim xf    lim x  ln  lim x  ln  ln lim    1 2p
x 
 x  x  3
1 x  3x  1 x  3 x  1
 
x
 3x  1   3x  1   3x  1  3x  1 
x x x x
 2 
ln lim 
x  3 x  1
  ln lim 1   1  ln lim 1    ln lim 1   3p
  x 
 3x  1  x 
 3x  1  x 
 3x  1 
2x
 
3 x 1 3 x 1
   2

  1   lim
2x 2
2
 ln lim 1    ln e x 3 x 1
 ln e 3

x   3x  1  3
  
  2 

107
WWW.MATEINFO.RO
2x
 
3 x 1 3 x 1
   2

  1   lim
2x 2
2
 ln lim 1    ln e x 3 x 1
 ln e 
3
x   3x  1  3
  
 2  

2. 1
ln 2 1
1
 5p
I0   2 dx  ln 2   2 dx  ln 2  arctgx 0   ln 2
1
a) 0
x 1 0
x 1 4
b) 2p
Deoarece x   0,1  x  x , iar
n 1 1
n
0
x 1
2


ln x n  1   ln  x n 1
1  , x   0,1  I
n  I n 1 
x2  1 x2  1
   
3p
1 ln x n  1 1 ln x n 1  1
 dx   dx, x   0,1  I n  I n 1  șirul este descrescător.
0
x2  1 0
x2  1
c)
0  In  
1

ln x n  1  dx  1
xn
1
1
5p
0 x2  1 dx  0 x dx  n  1  0
n
n 
0
x2  1
Varianta 33
Prof: Ionescu Maria
1. S= 5+10+15+...+95=5(1+2+3+...+19)= 3p
108
WWW.MATEINFO.RO
=5(19*20)/2=950 2p
2. Se scrie ecuaţia 3x  32  3x  3  3x  117 1p
3x (9  3  1)  117  3x 13  117 2p
2p
3x  9  x  2
 
3. k
k 2p
Tk 1  C20
k 3
2  C20
k
23
k 0,3,6,...18
2p
7 termeni raţionali 1p
4. nr. cazuri favorabile 1p

P
nr. cazuri posibile
Numerele posibile: abc : 3*4*4=48 1p
Numere favorabile: abc : 3*4*2=24 1p
24 1 2p
P 
48 2
5. 3 2 5 2p
d1  d 2   
4 m 2
8
m 3p
3
6.  x  x y  yC  2p
Fie M mijlocul segmentului [BC]  M  B C , B   M  0, 2 
 2 2 
 xM  xA    yM  yA 
2 2
AM   AM  42  12 2p
1p
AM  17
109
WWW.MATEINFO.RO
1. C  1,1 1p
a)
x y 1
AC : 3 2 1 0 2p
1 1 1
AC : x  4 y  5  0 2p
b) xA yA 1 1p
A,B,C coliniare  xB yB 1  0
xC yC 1
3 2 1
3p
1 5 1  0  n  13  0
n n 1
1p
n  13  N *  A,B,C nu pot fi coliniare, n  N *
c) xA yA 1 1p
1
AABC  xB yB 1
2
xC yC 1
3 2 1
1
1 5 1  10  n  13  20
2 2p
n n 1
2p
n7
2. Asociativitatea:  x  y   z  x   y  z  , x, y, z  R 1p
a) 4p
Demonstrarea asociativităţii
b) Comutativitatea legii 1p
Calculul elementului neutru e  1 2p
6 2p
Calculul x ' 2  2  x '  1  x ' 
7
110
WWW.MATEINFO.RO
c)  5  5 5
Folosim x  y  6  x   y   
 6  6 6
3
 5 5 5 2p
x  x  x  6  x    . Ecuaţia devine pentru x   t
2
 6 6 6
 1
36t 3  t  0 cu soluţiile t  0,   2p
 6
4 5 
x   , ,1
6 6  1p
1. 0 2p
f  x x3  3x 2  2 0
a) lim  lim 
x 1 x  1 x 1 x 1
3x 2  6 x
lim  3 3p
x 1 1
b) Calculul f '  x   3x 2  6 x 1p
2p
f '  x   0  x 0, 2
Tabelul de variaţie şi finalizarea

3p
c) f  0   2  m, f  2   2  m 2p
2p
Şirul lui Rolle pentru m  2, 2   , , , 
1p
3 soluţii reale
111
WWW.MATEINFO.RO
2. x  2014  2014 1p
1 1
x
I1   dx   dx 
a) 0
x  2014 0
x  2014
1 1
dx   x  2014 ln x  2014  
1 1
 1dx  2014
0 0
x  2014 0
3p
2015
1  2014 ln
2014
1p
b) x n 1  2014 x n 2p
1
I n 1  2014 I n   dx 
0
x  2014
1
x n 1 1
  , n  N * 3p
n 1 0 n 1
c) I n1  I n  0 1p
1 1
 In 
2015  n  1 2015n 2p
1 2p
lim nI n 
n  2015
Varianta 34
Prof: Ionescu Maria
1. z  1  i  i 2  ...  i10  1  i 1  i  1  i 1  i  1  i  1  i 3p
112
WWW.MATEINFO.RO
z  02  12  1 2p
2. 0 1p
m2  36  0 2p
m  , 6    6,   2p
3. x2  4 x  3  0 2p
Condiţii de existenţă:
x 1  0  x {1}  [3, )
x2  4 x  3  x2  2 x  1  x  1 soluţie 3p

P
nr. cazuri posibile
Numere posibile: 11 1p
Numere favorabile: 0,1,2,3,4
1p
5
P 2p
11
5. d1  d2  2  a   3  6  0 3p
2p
m9
6. sin 75  sin15  2sin 30 cos 45  2p

1 2 2 3p
 2  
2 2 2
1. 1 1 m 1p
a) det A  1 m 1 
m 1 1
2p
   m  2  m  1
2
2p
m2,1
113
WWW.MATEINFO.RO
b) x  y  1 1p

Sistemul devine:  x  z  2 sau det A  2
y  z  3

4p
Obţinem soluţia: x  0, y  1, z  2
c) det A  0  m  R / 2,1  rangA  3 2p
1p
det A  0  m  1  rangA  1
Dacă
 m  2  rangA  2 2p
2. a  Z4 , b  Z4 2p
a) Se pot forma 16 polinoame 3p
b) ^ ^ 1p
f  X3 2X 2
^ ^ ^ ^ ^
3
f  2   2  2 2 2  2p
Restul este  
^
2 2p
c) ^ ^ 1p
f 0 1
 
1p
^ ^
f  1   2 a
 
^ ^ ^ ^
f  2  0  2 a 1 1p
 
^ ^ ^ ^ ^ 1p
f  3  3  3 a 1  3 a
 

^ ^
a  1,3 1p
114
WWW.MATEINFO.RO
1. 2014 2p
f ' x 
a)  x  2014 
2
2p
f '  x   0, x  R / 2014
1p
f este strict descrescătoare pe intervalul  , 0 
b) x  2014 asimptotă verticală 2p
y  1 asimpotă orizontală 3p
x x
c)   1 

2014  2p
lim  f  x  
x x
 lim    lim 1  
x  x  2014
x 
  x 
 x  2014 
2014 x
 x  2014
 x  2014
 2014  3p
lim  f  x    lim 1  
x 2014
  e 2014
x   
x 
 x  2014 
 
2. g este derivabilă pe  0,   1p
a) 3p
g '  x   f  x  , x   0,  
1p
Concluzia
b) e e 1p
 f  x  g  x  dx   g '  x  g  x  dx 
1 1
g 2  x
e
  2p
2 1
2 2p
e

2
c) x  1, e  1  f  x   2 2p
3p
Concluzia
115
WWW.MATEINFO.RO
Varianta 35
Prof: Ionescu Maria
1. 1
1 2p
log 1 3 2  log 22 2 3  
4
6
 6
2 1
 2p
6
Rezultat final: 0 1p
2. Fie f : R  R, f  x   ax 2  bx  c; a  0, a, b, c  R 3p
2p
f  x   9 x 2  12 x  4 şi f  x    x 2  4 x  4
3. Condiţie de existenţă: x  0 1p
lg2 x2  20lg x  24  0  4lg 2 x  20lg x  24  0 devine t 2  5t  6  0, t  lg x cu 2p

rădăcinile: 2,3
x {100,1000} 2p

P
nr. cazuri posibile
Numere posibile: 100,...,999  900 numere 1p

Numere favorabile: 116,161,611,123,132,213,231,312,321  9 numere 2p
9 1
P  1p
900 100
5. Demonstraţia : triunghiul ABC este dreptunghic 2p
116
WWW.MATEINFO.RO
12 3p
hC  d  C , AB  
5
6. cos 2 x  1  2sin 2 x  2p
1 1
 1 2   6p
4 2
1. det A  8, trA  6 2p
a)
A2  6 A  8I 2  O2 sau calculul cu matrice 3p
b) a b  2p
Fie X    .Calculul A  X şi X  A
c d
a 0  3p
Rezolvarea sistemului şi soluţia: X   
 c a  2c 
c) a 2  bc  2 2p

a b b  a  d   0
Fie Y    . Obţinem sistemul 
c d c  a  d   1

bc  d  4
2
1
Obţinem a   2, b  0, c  şi d  2  4 soluţiȋ 3p
ad
2. b 2p
x1  x2  x3  x4  
a
a) 3p
0
b) Notăm x 2  t şi obţinem t 1, 2013 3p
 
2p
x  1,  2013
117
WWW.MATEINFO.RO
c)  x1  2  x2  2  x3  2  x4  2   f  2  3p
f  2   6027 2p
1. 2x 2p
f ' x  , x  R
a) x 1
2
Din tabelul de variaţie f este strict descrescătoare pe  , 0  şi este strict crescătoare
3p
pe  0,  
b) y  f 1  f ' 1 x  1 1p
2p
f 1  ln 2; f ' 1  1
3p
x  y  1  ln 2  0
c)
f ''  x  

2 1  x2  , x  R 2p
x 
2
2
1
1p
Tabelul de variaţie
2p
Puncte de inflexiune : A  1,ln 2  ; B 1,ln 2 
  x  dx  
2. 102 102 1p
f x  2014dx
a) 11 11
 
2 3 102
 x  2014 2p
3 11
2

 463  453
3
 2p
118
WWW.MATEINFO.RO
b) 11
x
11
x 2p
 f  x
1
2
dx  
1
x  2014
2
dx
11 11
x 1 45

1
f  x
2
dx  ln x 2  2014  ln
2 1 2015
3p
c) Primitiva F a funcţiei f este strict crescătoare pe R  F '  x   0, x  R 2p
3p
F '  x   f  x   0, x  R
Varianta 36
Prof: Isofache Cătălina Anca
1. z  21007i 3p
Im z  21007 2p
2. S=x+y; P=xy 1p
S 3  3SP  9 ; S=3 2p
S=3;P=2 rezultă (x;y)  {(1;2);(2;1)}. 2p
3. x  (0; )  {1} 1p
log 2 x  a ; 2a 2  5a  2  0 2p

x  4; 2  2p
119
WWW.MATEINFO.RO
4. 2C 64 2p
30 de funcţii 3p
5. cos 2 x  1  2 sin 2 x 2p
  3p
x  k / k  Z     2k / k  Z  .
2 
6.  4 2p
1
A 
2 1p
A=2 2p
1. Matricea sistemului 2p
a)
Calculul determinantului 2p
Finalizare 1p
b) 0 3p
x=1;y=0;z=0 2p
c) a 2  b 2  c 2  ab  ac  bc  0  a  b  c 1p
x 2  y 2  xy  0  x=y=0 2p
2p
Obţinem x+y+z=1.Deci x=0;y=0;z=1
2. A+B  G 1p
a) Calculul matricei AB 3p
AB  G 1p
120
WWW.MATEINFO.RO
b) Det(AB)=det(A)det(B)  det(A)=0 sau det(B)=0 3p
Det(A)= x 2  5y 2  x=y=0  A  O2 .Analog pentru matricea B. 2p
c) Det ( AA 1 )  1  det A  1 2p
2p
x 2  5y 2 =  1
1p
A  I 2
1. Factor comun forţat 2p

a)
Simplificare prin x 4 . 2p
f ( x) 1p
lim =1
x  x4
b) Calculul rădăcinilor x i ; i  1;4 ale funcţiei f. 2p
2p
Teorema lui Rolle pentru f : [ xi ; xi 1 ]  R , i  1;3
1p
Finalizare
c) 1
ln f ( x) ln( x  1)  ln( x  2)  ln( x  3)  ln( x  4) 3p
ln lim f ( x) x = lim  lim =0
x  x  x x  x
1
x
lim f ( x) =1 2p
x 
2. I1  0 2p
a) I 2 : Notăm x=3cost 2p
1p
81
I2 
8
121
WWW.MATEINFO.RO
b) f ( x)  x n 9  x 2 ; f ( x)   f ( x) , x  [3;3] 2p
1p
Notăm x=-t
2p
I 2 n1  0
c)
 9  x  dx 2p
1 1 '
J 2 n  2  9  x 2 n 1
( 9  x ) dx   x 2 n 3
2 ' 2
1 1
Aplicarea formulei de integrare prin părţi 2p
18n  9 32 2 1p
J 2n2  J 2n 
2n  4 2n  4
Varianta 37
1. z 2 3p
2p
3
z  z =16
3
2. Rezolvăm ecuaţia f(x)=g(x) 1p
2p
122
WWW.MATEINFO.RO
1
x1 =1; x 2  .
2
2p
1
A(1;0);B(  ;3) .
2
3. 9x  3 6x  2  4x  0 : 4 x 1p
x
3
   t ; t  0  t1  1; t 2  2 2p
2
2p
x1  0; x2  log 3 2
2
4. 100
4k 3p
Tk 1  C100
k
2k x 3
; k  1;100
2p
k=75  T76 .
5. m 1 2 5 2p
 
4  (m  1) 7
m=  3 3p
6. GA  rA  rG ; GB  rB  rG ; GC  rc  rG 2p
2p
r r r
rG  A B C 1
3
1p
Finalizare.
1. 1 1 1 1 1 1 3p
L2  L1
a) Det(A)=ab 1 a b  ab 0 a 1 b 1 = ab(a-1)(b-1)(b-a).
L3  L1
1 a 2
b 2
0 (a  1)(a  1) (b  1)(b  1)
123
WWW.MATEINFO.RO
1 0 0 2p
C3 C1 L2  L1
c b
Det(B) 
C2 C1
bc c ( a  b) b( a  c )  (a  b)(c  a)
ab ca 
a 2
(b  a)(a  b) (c  a)(c  a)
c b
(a  b)(c  a)  (a  b)(b  c)(a  c)(a  b  c).
abc abc
b) Det ( A  T A)  det( A) det(T A) 2p
2p
Det( T A) =det(A)  R
1p
Finalizare.
c) Calculul matricei A  T A 2p
2p
A  T A este matrice antisimetrică
1p
det( A  T A) =0
2. Efectuarea produsului (x+1)f(x) 2p
a) Finalizare 3p
b) De la punctul a) rezultă xk5  1  0 ; k  1;4 3p
4 2p
x
k 1
5
k =-4
c) 1 2p
x 4  x 3  x 2  x  1  0 : x 2 şi notăm x  t.
x
Ecuaţia t 2  t  1  0 are soluţiile t1;2  R, t1; 2  2 . 2p
1 1p
Ecuaţia x   t1; 2 are   0 ,rezultă polinomul nu are nicio rădăcină reală.
x
124
WWW.MATEINFO.RO
1. lim f ( x)  0 , rezultă că y=0 este asimptotă orizontală către   . 3p

x 
a)
2p
lim f ( x)   , rezultă că x=0 este asimptotă verticală.
x 0
b) 1 2p
f ' ( x)  ;x>0
x( x  1)
f ' ( x)  0, x  0 2p
Funcţia f este strict descrescătoare pe (0; ) 1p
c) an  ln(n  2)  ln(n  1) 2p
lim a n  0 2p
n 
1p
0  R  şirul ( a n ) este convergent.
2.  3p
 2
f ( x) sin xdx = 
 cos x ' dx =
a) 0
2
0
cos x  2

2p
3
=  ln cos x  2 2
= ln .
0 2
b) Funcţia f este continuă pe R, rezultă că admite primitive pe R. 1p
Fie F : R  R o primitivă a funcţiei f,deci F este derivabilă pe R şi F ' ( x)  f ( x), x  R . 2p
1p
f(x)>0, x  R  F ' ( x)  0, x  R .
1p
Deci, orice primitivă a funcţiei f este strict crescătoare pe R.
c) x 2p
Notăm tg t
2
1
2 
t
0
2
3
dt  .
3
3p
125
WWW.MATEINFO.RO
Varianta 38
1. (1  i) 3  2  2i 2p
2p
(1  i) 3  2  2i
1p
(1  i) 3  (1  i) 3 =-4
2.  2p
f min 
4a
59
f min  3p
12
3. sin 2 x  1  cos 2 x ; cosx=t şi t  [1;1]. 1p
t 2  t  2  0  t1  1; t 2  2 2p
2p
x  2k ; k  Z .
4. Numărul de. cazuri posibile=900 2p
Cazurile favorabile:102;108;...996. 1p
Numărul de cazuri favorabile=150 1p
1p
126
WWW.MATEINFO.RO
1
P
6
5. m3  2p
M mijlocul segmentului [AB], M  ;3 
 2 
CM  x M  xC    y M  y C 
2 2
1p
m  3;7 1p
1p
Verificarea existeţei triunghiului ABC.
6. 1 a3 3p

a 1 5
a  {2;4}
2p
1. DetM  m 2  2m  3 2p
a)
det M  0; m  R . 2p
RangM=3 1p
b) det M  0; m  R 3p
Punctele A,B şi C necoliniare,pentru orice m  R. 2p
c) 1 1p
AABC  det M
2
1 2
AABC  (m  2m  3) 2p
2
Amin 1 2p
2. x  y   z  x  ( y  z), x, y, z  G . 1p
127
WWW.MATEINFO.RO
a) ( x  y)  z  ( x 2  1)( y 2  1)( z 2  1)  1 2p
1p
x  ( y  z )  ( x 2  1)( y 2  1)( z 2  1)  1
1p
Finalizare
b) Elementul neutru e=0 2p
x simetrizabil   x '  G astfel încât x  x '  x '  x  0 2p
x=0
1p
c) 3p
x  x  ( x  1)
 ... 1 .
2 2014
 x
2014ori
2p
x=0
1. f ( x)  42 2p
lim = f ' (3)
a) x 3 x3
f ' ( x)  3 x 2  2 x  1
2p
Valoarea limitei=34 1p
b) h( x)  e x  x  1 , x  R . 1p
1p
h ' ( x)  e x  1 , x  R .
2p
Din monotonia funcţiei h, rezultă hmin  0
1p
Finalizare
c) De la punctul b) rezultă că g(x 3 )  x 3 +1 ; g ( x 2 )  x 2 +1 şi g ( x)  x  1 . 3p
2p
Adunând inegalităţile obţinem g ( x 3 )  g ( x 2 )  g ( x)  f ( x), x  R
128
WWW.MATEINFO.RO
2. Utilizarea metodei coeficienţilor nedeterminaţi 2p
a) A=B=C=1 3p
b) 4 1p
Aria=  f ( x) dx
3 1p
f continuă şi f(x)>0, x  [3;4]
15 3p
Aria= ln .
4
c) Calculul lui F(x)=lnx 2p
e2 1p
V=   F ( x)dx 2
V= 2 e(2e  1) . 2p
Varianta 39
Prof. Lămătic Lidia Carmen
1. 2 2 3  3 2 2 1p
 
2
2 1  2  2 2 1  3  2 2 2p
n  6  2p
129
WWW.MATEINFO.RO
2. 3
82 1p
28
2x  1 
2 2p
x2 2p
3. x 2  3  3x  1  x 2  3x  2  0 2p
x1  1, x 2  2 verifică ecuaţia 3p
4. c par  c  0, 4  două variante de alegere a lui c 2p
2p
Pentru fiecare c par sunt trei variante de alegere a lui a şi patru variante de alegere a lui b
1p
Se pot forma 2  3  4  24 numere
5. 1  4   2  a  1  0 3p
2p
a 1
6. BC2  AB2  AC2  BC  2 2p
BC 2p
ABC dreptunghic în A  R 
2
R 1 1p
1.  1 2 2a  1  1 3 3a  3  3p
a)   3  
A  0 1
2
2 ,A  0 1 3 
0 0 1  0 0 1 
 
1 0 1 2p
 
f A   0 1 0
0 0 1
 
130
WWW.MATEINFO.RO
b)  1 2 2a  1 1p
 
Demonstraţie prin inducţie matematică: n  2  A   0 1
2
2 
0 0 1 

Presupunem că A k este adevărată pentru numărul natural k  2
 1 k ka  C2k   1 1 a   1 k  1  k  1 a  Ck2 1  4p
    
Avem A k 1  A k  A   0 1 k 0 1 1  0 1 k 1 
0 0  
1 0 0 1 0   0 1 
 
adevărat pentru numărul natural k  2
c) det A  1  0, deci matricea este inversabilă a  1p
 1 1 a  1
  
A  0 1 1  2p
0 0 1 

 1 1 a  1
1  
A  A  0 1 1  2p
0 0 1 

2. f 1  a  b  1  0,f  2   4a  b  4  0 2p
a) 1p
a  b  1, 4a  b  4
2p
a  1, b  0
b) a  1, b  0  f  X4  4X3  X2  6X 1p
f  X  X3  4X2  X  6   x1  0
1p
1p
Conform punctului a)  x 2  1, x 3  2
x1  x 2  x3  x 4  4  x 4  3 1p
f  X  X  1 X  2  X  3 1p
131
WWW.MATEINFO.RO
c) x 21  x 22  x 32  x 42   x1  x 2  x 3  x 4   2  x1x 2  x1x 3  ...  x 3x 4   16  2a 2p

2
1p
x1x 2 x 3 x 4  b
16  2a  2b  6  a  b  5
2p
1. ' 2p
1  x2 
a) f ' x    
x2  x2 1 
x2 1
2x
 , pentru orice x  1;   3p
x2 1
b) x2 3p
lim f  x   lim ln 0
x  x  x2 1
Dreapta de ecuaţie y  0 este asimptotă orizontală la graficul funcţiei f. 2p
c) y  f  2   f '  2  x  2  2p
4 4
f  2   ln , f '  2   
3 3 2p
4 4 1p
Ecuaţia tangentei la grafic este y  ln    x  2
3 3
2. Fie G :  3;     o primitivă oarecare a funcţiei f, G '  x   f  x  , x   3;   2p
a) 1p
f  x   0, x   3;  
G este strict crescătoare pe  3;   2p
b) 1 3p
F'  x    x 3  3x  ln  x  3  3x 2  3  , x  3;  
'
x 3
132
WWW.MATEINFO.RO
F'  x   f  x  , x   3;    F este o primitivă a funcţiei f 2p
c) 5 2p
 f '  x dx  f  x  4
5
53 3p
f  5  f  4  
2
Varianta 40
1. 10  x  2  10 2p
12  x  8 1p
 12   11  ....  0 1 ....  8  0 2p
2.    2m   4  m  1 m  1  4 1p
2
 4
 0 0
4a 4  m  1 2p
2p
m  1  0  m   ;1
133
WWW.MATEINFO.RO
3. 26 3p
Notăm 5x  y şi obţinem y  25y 
5
1
y  x  1 2p
5
4. Sunt 90 de numere naturale de două cifre  90 de cazuri posibile 1p
Numerele de două cifre cuburi perfecte sunt 27, 64  2 de cazuri favorabile 2p
nr. cazuri favorabile 1 2p

p 
nr. cazuri posibile 45
5. md  2 1p
2p
1
md  md'  1  md' 
2
1 1 5
 x  xA   y  x 
2p
Ecuaţia perpendicularei este y  yA 
2 2 2
6. AB2  BC2  AC2 2p

cos B 
2AB  BC
5 3p
cos B 
9
1. A  P  A 2  I3 1p
a)
2p
1
 1

B  A 2  A  A  I3   I3  A  A  I 3 
4
2
1 2p
  A  I3   B  Q
2
b) A  Q  A2  A 1p
2p
C2  4A2  2A  2A  I3  4A  2A  2A  I3
2p
134
WWW.MATEINFO.RO
 I3  C  P
c) det A  1  0, deci matricea este inversabilă a, b   1p
 1 a a 2  b 
 
A   0 1 a  2p
0 0 1 

 1 a a 2  b  2p
 
A 1  A   0 1 a 
0 0 1 

2. xy  yx  yx  xy, adevărat x, y  I  " " comutativă 1p
a)
 x  y   z  xyz  yxz  zxy  zyx, x   y  z   xyz  xzy  yzx  zyx
2p
2p
" " nu este asociativă, deoarece  I, ,  este inel necomutativ
b) Datorită comutativităţii este suficientă verificarea distributivităţii la stânga sau la dreapta. 1p
x   y  z   x  y  z    y  z  x  xy  yx  xz  zx   x  y    x  z  , x, y, z  I 4p
c) x 2   y  x   x 2   yx  xy   x 2 yx  x 3 y  yx 3  xyx 2 2p
2p
x 2
 y   x   x 2 y  yx 2   x  x 2 yx  yx 3  x 3 y  xyx 2
1p
concluzie
1. Nu avem asimptote verticale 1p

a)
x 1 2p
lim  lim x  0  y  0 asimptotă orizontală la 
x  e x x  e
x
lim  lim x  e x    nu există asimptotă orizontală la  1p
x  e x x 
135
WWW.MATEINFO.RO
f x 1
lim  lim    nu există asimptotă oblică la 
x  x x  e x
1p
b) 1 x 1p
f 'x   , x  
ex
f ' x  0  x  1 1p
f strict crescătoare pe  ,1 , f strict descrescătoare pe 1,   2p
1  1
f 1   A 1;  punct de maxim
e  e 1p
c) x2 2p
f ''  x   , x  
ex
f ''  x   0  x  2 1p
f ''  x   0, x  2;f ''  x   0, x  2  x  2 punct de inflexiune 2p
2. x3 1 2p
f 1  3, f  x   ,x 1
a) x 1
f  x   0, x    F este strict crescătoare pe  3p
b) x 2 x3 1p
Fx  x  
2 3
F strict crescătoare  F injectivă 1p
lim F  x   , lim F  x     F surjectivă 2p

x  x 
1p
Deci, F este bijectivă  F inversabilă
c) 1 1 11 2p
F  0   0, F 1  1   
2 3 6
11
F1 1 1 1 3p
6
x 2 x3 x 4
0 F  x dx  F0 F  x dx  0 F  F  x  F'  x  dx  0 xf  x dx  2  3  4  12 .
1 1 1 13
  0
136
WWW.MATEINFO.RO
Varianta 41
1. a 2  a 3  a1q 1  q   4 , a 4  a 5  a1q3 1  q   36 2p
3p
q2  9  q  1
2. Gf  Ox : f (x)  0  x  1 2p
1p
A 1, 0 
1p
Gf  Oy : f (0)  4
1p
B  0, 4 
3. x 2  1  x3  3x 2  3x 1 1p
x  x 2  4x  3  0
1p
2p
x1  0, x 2  1, x 3  3.
4. Numerele de trei cifre distincte care au suma cifrelor egală cu 5 sunt: 104, 140, 203, 2p
230, 302, 320, 401, 410  8 cazuri favorabile
Numărul de numere naturale de trei cifre distincte este A10

3
 A92  648  648 cazuri
137
WWW.MATEINFO.RO
posibile 2p
nr. cazuri favorabile 1 1p

p 
nr. cazuri posibile 81
 
5.   uv 3  a 2p
 
cos u, v    
u  v 2 9  a2  
 
   3p
 
m u, v  90  cos u, v  0  3  a  0  a  3
6.      2p
2  cos 2  sin 2   2 cos 2  2 cos
 8 8 8 4
2 3p
2 1
2
1. det(A)   m  1  m  2  2p
2
a)
2p
Sistem compatibil determinat  det(A)  0
1p
m    2.1
b) x  3  m  3 m  1 , y  5  m  1 , z   7m 1 m 1 3p

2
3  m  3 5 7m  1
x ,y  ,z 
 m  1 m  2   m  2  m  1 m  2  2p
c)  x 0 , y0 , z0  progresie aritmetică cu raţia 2   y0  2, y0 , y0  2 soluţia sistemului 1p
 m  y0  2   y0   y0  2   3  m  2  y 0  2 1  m   3
 
  y0  2   my0   y0  2   5    m  2  y0  5 2p
 y  2   y  m  y  2   7  m  2  y  2 1  m   7
 0 0 0  0
2 1  m   2  m  2
2p
138
WWW.MATEINFO.RO
2. x, y  Ia  x  a  0, y  a  0   x  a  y  a   0 1p
a) 1p
x  y  Ia  x  y  a  0
2p
x  y  x  y  2  2  y  2  2  x  y  2  0
1p
a2
b) x  e  x   x  2  e  3  0  e  3 2p
1
x  x '  3   x  2  x ' 2   2  3  x '  2 
x2 2p
4025 1p
x  2014  x ' 
2012
c) f este bijectivă deoarece este de funcţie gradul I 2p
f (xy)  xy  2
f (x)  f (y)   f (x)  2  f (y)  2   2  xy  2

3p
f (xy)  f (x)  f (y)
1. Nu există asimptote orizontale sau oblice 1p

a)
lim f (x)    x  a asimptotă verticala la stânga 2p
x a
x a
lim f (x)    x  a asimptotă verticala la dreapta 2p

x  a
x  a
b) 1 1 2a 2p
f '(x)    2
a  x a  x a  x2
f '(x)  0, x   a,a   f strict crescătoare pe  a,a   f injectivă 2p
139
WWW.MATEINFO.RO
Deoarece f (0)  0  x  0 soluţie unică. 1p
c) 1 1 4ax 2p
f ''(x)   
a  x  a  x  a 
2 2 2
2
 x2
f ''(x)  0  x  0 1p
2p
f ''(x)  0, x   0,a   f convexă pe  0, a  , f ''(x)  0, x   a,0   f concavă pe
 a, 0 
2. f continuă, admite primitive 1p
a) Fie F o primitivă F'(x)  f (x)  F''(x)  f '(x) 2p
2p
f '(x)  2e2x  0, x  , deci F este convexă pe 
b) 1 1 1 1 3p
xe2x e2x
0  0   
2x
xf (x)dx xe dx
2 0 4 0
2p
e2  1

4
c) g(x)  x  2 1p
1 1
V    g (x)dx    x 2  4x  4 dx
2
  2p
1 1
1
 x3  26
V     2x 2  4x   
 3  1 3 2p
Varianta 42
Prof: Marcu Ştefan Florin
140
WWW.MATEINFO.RO
1. Ştim că b4  b1  q3 , deci q  3 3p
q6  1
Atunci S6  b1   728
q 1 2p
2. f ( x)  y 1p
2p
x2  x  6  0  x1  3, x2  2
2p
Punctele căutate sunt : A(3,14) şi B(2, 4)
3. 4  22 1p
2x4  22 x4 2p
x0 2p
4. Cifrele impare sunt : 1,3,5,7,9 2p
Numarul căutat este : A54  120 3p
      

5. AB  BC  CA  0  BC  2i  3 j 2p
3p
AB  2, AC  5, BC  13  P  5  2  13
6. Din teorema cosinusului avem : BC 2  AB2  AC 2  2  AB  AC  cos A 2p
36  16  25  2  4  5  cos A 1p
2p
1
cos A 
8
141
WWW.MATEINFO.RO
1.  x 1 1   x 1 1  2p
a)    
A( x)  A( x)   1 x 2    1  x 2  
 1 2 x   1 2  x 
   
 0 2 2  2p
 
  2 0 4 
 2 4 0 
 
1p
det( A( x)  A( x))  0
b) x 1 1 3p
det A( x)  1 x 2  x3  6 x
1 2 x
2p
det( A( x))  0  x( x2  6)  0  x  0
c)  x 1 1  x 1 1  1p
  
A( x)  A( x)   1 x 2  1  x 2  
 1 2 x  1 2  x 
  
2p
  x2  2 2 2 
 
 2 x  5
2
1 
 2 1  x 2  5 

2p
Suma cerută este 3x  12  0
2
2. ( x  5)( y  5)  5  1p
a)  xy  5x  5 y  25  5  3p
 x y 1p
b) x  e  e  x  x, x  R 3p
( x  5)(e  5)  5  x  e  5  1  e  4 2p
142
WWW.MATEINFO.RO
c) x 
  ... x  ( x  5)2014  5
x 2p
2014  ori
2p
( x  5)2014  x  5  x  5  0, x  5  1
1p
x  5, x  4
1. x 2p
a)
f '( x)  1 
x 12
x  x2  1 2p
f '( x) 
x2  1
f ( x) 1p
f '( x)  , () x  R
x 1
2
b) 1p
lim f ( x)  lim ( x  x 2  1) 
x  x 
( x  x 2  1)( x  x 2  1)
 lim  1p
x 
x  x 1 2
x2  x2 1
 lim 0 1p
x 
x  x2  1
2p
Dreapta y  0 este asimptotă orizontală spre  .
c) Vom arăta că f ' ( x)  0 ()x  R 1p
1p
Dacă x  0  x  x 2  1  0 evident .
1p
Dacă x  0  x  x  1  0  x2  1   x 
2
2p
 x2  1  x2 ,() x  R ( adevărat ) .
143
WWW.MATEINFO.RO
2. 1 1 2p
I1   x  e x dx   x  (e x ), dx 
a) 0 0
1 2p
 ( x 1)e
x

0 1p
1
b) 1 1p
I n 1   x n 1  e x dx, n  N
0
Dar x  (0,1)  x n1  x n  I n1  I n 2p
2p
Deci şirul ( I n ) nN este strict descrescător .
c) 1 2p
I n   x n  (e x )' dx 
0
1 1 2p
x
n
e x
 n   x n 1  e x dx 
0 0
 e  n  I n1 , de unde rezultă relaţia cerută . 1p
144
WWW.MATEINFO.RO
Varianta 43
1. 1 i
2014 3p
z 
1 i
2013
2p
1 i  1 i  2  z  2
2. b 1 2p
xV   
2a 2
 3
  3  yV    3p
4a 4
3. x0 1p
log 2 ( x2  1)  log 2 (2 x) 2p
x2  2 x  1  0  x  1
2p
145
WWW.MATEINFO.RO
4. Numerele de două cifre divizibile cu 5 sunt 10,15,.....95 2p
18 1 3p
Avem 18 cazuri favorabile şi 90 cazuri posibile  P  
90 5
5. Dacă notăm cu M mijlocul segmentului AB  M (0,0) 2p
3p
Atunci CM  8  2 2
6. sin C  sin( A  B) 2p
  1p
sin C  sin(  ) 
4 3
    2 6 2p
 sin cos  sin cos 
4 3 3 4 4
1. 1  x 2x  2p
a) I2  x  A   
 2x 1 4x  2p
det( I 2  x  A)  1  5x
1 1p
1  5x  0  x 
5
b)  1 2  1 2   5 10  3p
A2     
 2 4  2 4   10 20  2p
A2  5 A  A2  5 A  O2
c) Observăm că An  (5)n1 A, n  N * 1p
2p
Atunci A  A2  ....  A2014  (1  5  52  ...  52013 ) A 
146
WWW.MATEINFO.RO
1  52014 2p
 A
6
2. Din condiţiile problemei , obţinem c  1,1  a  b  c  4, 1  a  b  c  0 2p
a) Atunci a  b  2, a  b  0 2p
1p
a  b  c 1
b) f  X 3  X 2  X  1  ( X  1)( X 2  1) 3p
2p
x1  1, x2  i, x3  i
c) Din relaţiile lui Viete, avem : x1  x2  x3  a, x1 x2  x1 x3  x2 x3  b 2p
2p
Atunci x12  x22  x32  a 2  2b  0
1p
Dacă toate rădăcinile ar fi reale, am avea x  x2  x3  0 , contradicţie .
1
2 2 2
1. lim f ( x)  1p
x 
a)
2p
x
 lim 2 0
x  x  1
Dreapta y  0 este asimptotă orizontală spre  2p
b) 2p
 x  x ( x  1)  x( x  1)
,, 2 2 ,
f ' ( x)   2   
 x 1  ( x 2  1)2
x 2  1  x(2 x) 1p
 
( x 2  1) 2
147
WWW.MATEINFO.RO
1  x2 2p
 .
( x 2  1) 2
c) Vom arăta că f '( x)  0,() x  (1,1) 2p
2p
Dar x  (1,1)  1  x 2  0
1  x2
Deci  f '( x)  0
( x 2  1) 2 1p
2. x2  2 x  1 2p
1
I2   dx 
a) 0
x 1
1 2p
  ( x  1)dx 
0
3 1p

2
b) x n  nx  1 1p
Evident  0,() x  (0,1), n  N  I n  0
x 1
Din x  (0,1)  x n  1 1p
x n  nx  1 n  2 1p
Atunci 
x 1 x 1 2p
Integrând inegalitatea de mai sus  I n  (n  2)  ln 2
x n 1  (n  1) x  1
c) 1 1p
I n 1   dx
0
x 1
2n2  3n  2 2p
I n  I n1   (1  2n) ln 2
n 1
2p
148
WWW.MATEINFO.RO
1
  ( I n  I n 1 )  2  2ln 2
lim
n  n
Varianta 44
149
WWW.MATEINFO.RO
1. 1 3p
Se observă că avem o sumă de 7 termeni în progresie geometrică cu raţia q  
3
3 1
Atunci S  (1  7 ) 2p
4 3
2. f (0)  1, g (0)  3 1p
f ( g (0))  f (3)  7 , g ( f (0))  g (1)  4 2p
2p
f ( g (0))  g ( f (0)) =3
3. x3 1p
x2  1  ( x  3)2 2p
2p
4
6 x  8  x   Ecuaţia nu are soluţii reale .
3
4. Cifrele pare nenule sunt 2,4,6,8 2p
Numărul cerut este A43  24 3p
   
5. x  u  y  v  ( x  y)  i  ( x  y)  j 2p
3p
Atunci x  y  5, x  y  1  x  2, y  3
6. 2 2 2p
sin 2 x  cos 2 x  1  cos x 
3
sin 2 x  2sin x  cos x 1p
4 2 2p
sin 2 x 
9
150
WWW.MATEINFO.RO
1. Calculăm aria triunghiului OAm An , m, n  N 2p

a)
0 0 1
  2m  1 2m  1 1
2n  1 2n  1 1
1 2p
  4(m  n)  Aria    2 mn
2
Atunci, aria triunghiului OA2013 A2014 este egală cu 2 . 1p
b) 2m  1 2m  1 1 3p
Se verifică condiţia de coliniaritate a trei puncte : 2n  1 2n  1 1  0
2 p 1 2 p 1 1
2p
Prin calcul, obţinem egalitatea .
c) Observăm că punctele A0 , A1 ,..., A2014 sunt coliniare ( din b) ) 1p
2p
Atunci dreptele distincte sunt : OA0 , OA1 ,..., OA2014 , A0 A2014
2p
În total avem 2016 drepte .
2. ( x 1)( y 1)  1  xy  x  y  2 1p
a) Dar xy  x  y  2  x  y  ax  ay  2 3p
1p
Deci a  1
b) Aflăm mai întâi elementul neutru al legii : x  e  e  x  x, x  R  e  2 3p
2014 2014 2p
Verificăm condiţia de simetric :  2014  2014  2
2013 2013
c) x  x  x2  2ax  2  0 , ()x  R 2p
2p
  4a 2  8  0
1p
151
WWW.MATEINFO.RO
a  ( 2, 2)
1. Calculăm lim f ( x)  2p
x 
a)
2p
ex
 lim 0
x  x
Dreapta y  0 este asimptotă orizontală spre  . 1p
b) , 1p
 ex 
f ( x)    
,
 x
2p
ex  x  ex
 
x2
e x ( x  1) 2p
 .
x2
c) Dacă x  1  f , ( x)  0 1p
1p
Deci f este strict crescătoare pe intervalul (1, )
1p
Dar 1  ln 2013  ln 2014  f (ln 2013)  f (ln 2014)
2014 2013
Deci  . 2p
ln 2014 ln 2013
2. 1 2p
I1   x  (1  x)dx 
a) 0
1 2p
x 2 x3
(  ) 
2 3 0 1p
152
WWW.MATEINFO.RO
1

6
b) Arătăm că şirul ( I n )nN este strict descresc ător şi mărginit 1p
2p
Din x  (0,1)  1  x  (0,1)  (1  x) n  (1  x) n1  I n1  I n
2p
1
1
Evident I n  0 . Dar (1  x) n  1  I n  xdx 
0
2
c) Efectuăm schimbarea de variabilă u  1  x 2p
1 1p

Atunci I n  (1  u )  u n du 
0 2p
1 1 1
  
n  1 n  2 (n  1)(n  2)
Varianta 45
Prof: Nicolaescu Nicolae
1  i  2  3i   5  i 3p
1. 2p
z  26
4x 1  2x  2  1  0  4  4 x  4  2 x  1  0 1p
153
WWW.MATEINFO.RO
2. Notăm 2 x  y și obținem ecuația 4 y 2  4 y  1  0 2p
1 2p
y  x  1
2
 2p
f min 
4a
3. 25
f min  3p
4
număr de cazuri favorabile 2p

P
număr de cazuri posibile
4. 3p
13
P
90
A(2,3) , B(-1,5) 2p
  
AB  3i  2 j 2p
5.  1p
AB  13
5  3 2p
cos   cos  
6 6 2
6. Teorema cosinusului BC 2  AB2  AC 2  2  AB  AC  cos 

A  13  6 3 2p
BC  13  6 3 1p
1.
154
WWW.MATEINFO.RO
a) 2 3p
D( x)   2 x  x 
  2p
D(x) este pătrat perfect
2
D(0)   2  0   1
0
b)   5p
D( x)  22x  x( x  2x 1)  0 2p
c) 3p
x  0 sau x  1
2. 2p
 x y   z  x 2 y 2 z 2 3x 2 y 2 3x 2 z 2 3 y 2 z 2 9x 2 9 y 2 9z 2 24
2p
a) Analog, x   y  z   x2 y 2 z 2 3x2 y 2 3x2 z 2 3 y 2 z 2 9x2 9 y 2 9z 2 24 1p
Legea este asociativă
x2e2  3x2  3e2 12  x2 2p

b) 2p
e2  4  e  2
1p
e  2 G
x2  3x2  3 12  1 2p
x  2 2p
c) 1p
x=2 G
155
WWW.MATEINFO.RO
1.  2014
1 0
 x 2p
 x 0

a) 3p
x , 2014    0,  
b)
f '( x)  2014 5p
x  x  2014 
     3p
lim ln 1  2014   ln  lim 1  2014    ln1  0
x  x   x  x 
c) 2p
y=0 asimptotă orizontală către + 
2. f continuă pe (-  ,0) și (0,  ) 1p
lim f ( x)  lim f ( x)  f (0)  0 3p

x0 x0
a)
x0 x0
1p
f continuă pe R, deci f admite primitive pe R
0 0 0
x x 0  e x dx
 f ( x)dx   xe dx  xe 
1 2p
1  1  1
b) 3p
2e
Rezultat final
e
2 3p
sin3 x  sin x 
lim f ( x)  lim  lim    lim sin x
c) x0 x2 x 0 x 2 x 0 x  x 0
x0 x 0 x 0 x 0
2p
=1  0=0
Varianta 46
156
WWW.MATEINFO.RO
2p
 2014   44  2014 
   2013  =1
2p
 2014    2014   45
1.    2013 
1p
a 2p
Condiția ca șirul să fie progresie aritmetică a n  n 1 n 1,n  2
a
2
2. 5n 85n  2 3p
5n  3  deci șirul este o progresie aritmetică
2
x1  x2  3, x1x2  3 2p
2p
2
x2  x2   3  2  3  3
1 2
3.
x12  x 2
2
3 1p
 1
x x 3
1 2
f  f  f  9x  4  1 3x 3p
4. 1 2p
x
2
2p
sin2 x  cos2 x  1  3  sin 2 x  1  sin x   2
9 3
157
WWW.MATEINFO.RO
  6 2p
x  0,   sin x 
5.  2 3
tgx  sin x  2 1p
cos x
6  8  sin  2p
AABC  6  12
2
A
 ABC  6 (BO mediană în triunghiul ABC)
6. 3p
A
ABO 2
1. Determinantul este egal cu 3m2  3m

a)
5p
det A  0 2p
b) 3m2  3m  0  m  R  1,0 3p
 x  2 y  3z  1 1p


Pentru m= -1 sistemul devine   x  y  z  1
c) 
 x  y  z  2
3p
Adunând ecuația a doua și ecuația a treia obținem 0=1
Sistemul este incompatibil

1p
2. f(0)=1 5p
158
WWW.MATEINFO.RO
a)
1 1 2p
x  x  x  x x  x x  x x   m2  n2  m  n  
1 2 3 12 13 2 3 2 2
2 2
b)  1  1 2p
 m 2    n 2   0
   
1
mn 1p
2
f  X 3  X 2  X 1 1p
2 3p
 100 101   100 101 201  100 101  100
 
S
c)  2  6 2 1p
S=25.169.300
1. 4028
f '( x)  
a)
 x  2 2 5p
f '( x)  0 pe intervalele (-  ,2) și (2,  ) deci f descrescătoare pe (-  ,2) 1p
lim f ( x)  2014 3p
x
b) 1p
f ( x)  2014, x  ,2  
3p
arctg 2 x  2
lim arctg 2 x  2  f ( x)  lim  lim 2014 x
x 2 x 2
 
c) 2 x 2 2p
x 2
x 2 x 2 x 2
159
WWW.MATEINFO.RO
=1  4028=4028
2. f '( x)  g ( x) 4p
a) f este o primitivă a lui g 1p
e
 g ( x)dx  x  ln x 1 1 1
3 e
b) 1 5p
ln x
lim f ( x)  lim x3 ln x  lim x3  lim 0
x 0 x 0 x 0 x 0 1
x 0 x 0 x 0 x  0 x3 2p
1
c) ln x x3 3p
lim  lim x  lim 0
x 0 1 x 0 3x 2 x 0 3
x  0 x3 x  0 x 0
x6
Varianta 47
1. Condiții de existență x+2>0, x>0 deci x  0,   2p
2p
log2  x  2  x  3  x2  2x  8  0
1p
160
WWW.MATEINFO.RO
x=2
b5  b3  q2  48  12  q2  q  2 3p
2.
b  b  q4  768
9 5 2p
D=R 1p
2  x  x3   x 1  x2  x  2   0 3p
 
3. 1p
x=1
3p
i 2014 1 1i
 
4. i 1 i 1 2 2p
i
Partea imaginară este egală cu
2

tg 11  tg  11  3   tg
  3p
4  4  4
5. 2p
Rezultat final -1
         
AB  BO  DO  DC  AO  OD  DC  AD  DC  AC 3p
6. T.Pitagora în triunghiul ABC, obținem AC=10. 2p
1. 2 x 3  1p
A  xI2   

 1 1  x  2p
161
WWW.MATEINFO.RO
a)
 
det A  xI2  x2  x  5
2p
x2  x  2  0, x1  1, x2  2
 x
Fie X   
 y
 
b) 2 x 3 y 1 2p
Obținem sistemul 
 x  y  2
x  7, y  3 3p
5 5
 2 2 x 3 x  1p
A  xB   
 1 x 1 x 
det  A  xB    x2  6x  5
c) 2p
2p
x par  det  A  xB  impar deci matricea este inversabilă

x1x2 x3  1  6m1
2. 2p
m
a) 3p
6m1  3  3m  6  m  2

b) f (1)  0 5p
Câtul q  X 2  3 X  6 3p
c) 2p
Restul r  0
162
WWW.MATEINFO.RO
1. 2p
f '( x)  e x  2014
a) 2p
f ''( x)  e x  0
1p
f convexă pe R
2p
lim e x  2014 x   deci graficul nu admite asimptotă orizontală
x 
b) e x  2014 x 1p
m  lim  2014
x  x 1p
n 0
1p
y=2014x asimptotă oblică spre - 
f '(0)  2015 2p
c) y 1  2015x ecuația tangentei 3p
2.  ln 21 5p
I 
1 2
a)
1   x 1  2n, x [0,1]

n 1p
1 1
n 2p
 arctgxdx  I   2 arctgxdx
0 n 0
b)
  ln 4   ln 4  n  2p
 ln2   I  2n  2 4
n
4 4  4 
1 1 1
2 2 2
A   arctg 2 xdx  xarctg 2 x 2   x dx 2p
0 1 4 x 2
c) 0 0
  2 ln 2 3p
A
8
163
WWW.MATEINFO.RO
Varianta 48
corespunzător.
fof=2-3(2-3x)= -4+9x 3p
1. fof este crescătoare (9>0) 2p
2 1p
2 x  21 x  3  2 x  x
 3 Notăm 2 x  y >0
2
2. Ecuaţia devine y 2  3 y  2  0 cu soluţiile y1  2, y2  1 2p
2 x  2  x1  1 şi 2 x  1  x2  0 2p
6! 6! 6! 3p
C61  C65   6 , C62  C64   15 , C63   20
5!1! 4!2! 3!3!
nr.cazuri favorabile 3
3. P  2p
nr.cazuri posibile 5
164
WWW.MATEINFO.RO
2p
z  2  a 2  b2  2  a 2  b2  4
4. 3p
Ecuaţia a  b  4 are în Z  Z soluţiile (2,0),(2,0),(0, 2),(0, 2)
2 2
2  6 8 1p
mBC  
50 5
5
5. mBC  mh  1  mh  2p
8
5
Ecuaţia înălţimii y  3   x  1  5x  8 y  29  0
8
2p
2 2p
3 2 10
sin x   1     
6. 7 7
  1p
Deoarece x   0,   sin x  0
 2
2 10 3 12 10 2p
sin 2 x  2sin x cos x  2  
7 7 49
1. a2 b c
det A  a b2 c  abc  abc  2  a  b  c  2
a b c2 p
a)
abc  2  a  b  c  0 admite, de exemplu, ca soluţie a  b  c  1
3
p
165
WWW.MATEINFO.RO
4 x  y  z  1
 4 x  y  z  1 4 1
Sistemul devine 2 x  y  z  1   . Minorul principal este 2
2 x  y  z  1 2 x  y  z  1 2 1
 p
b x,y necunoscute principale şi z necunoscută secundară şi notăm z  

) 1
4 x  y  1  
Sistemul devine  cu soluţia x  0, y  1   , z   ,   R p
2 x  y  1  
2
p
a 2  b  c  1

x  y  z  1  a  b 2  c  1 1
a  b  c 2  1 p

c) Scăzând din prima ecuaţie pe cea de-a doua obţinem  a  b  a  b  1  0

1
p
I Dacă a  b  0  a  b .Din a doua ecuaţie c  1  a  a 2 şi înlocuit în a treia ecuaţie
 a 4  2a3  3a 2  4a  2  0   a  1 a 2  2  0  a  1  a  b  c  1
2
 
II Dacă a  b  1  c2  2 din a treia ecuaţie fals! 2
p
1
p
log2 1 z 
  
 x  y   z  1  1  x    
2. 2
log 2 1 y   log 2 1 y    log 2 1 y  log 2 1 z 
 z  1  1  1  1  x    1  1  x  p
 

a) 
 

   1  1  x  2  
    1  1  x log2 1 y  log21z =
log 1 z  
log 2 1 z  log 1 11 y  2
x   y  z   x  1  1  y  2
 
p
log 2 1 y  log 2 1 z 
= 1  1  x  , deci legea este asociativă
1
p
log 2 1 y  log 2 1 x 

Legea este comutativă deoarece, dacă notăm A  1  x  , B  1  y  şi
166
WWW.MATEINFO.RO
logaritmăm în baza 2 obţinem log 2 A  log 2 B şi datorită injectivităţii funcţiei logaritmice 2

p
log 2 A  log 2 B  A  B  x  y  y  x
log2 1e  log 2 1e 

x  e  x  1  1  x   x  1  x  1  x 
b
) 2
p
 ( x  1) log 2 1  e   1  e  1  ,1
1
p
log 22 1 x 
x  x  x  1  1  x  (am aplicat asociativitatea legii)
1
log22 1 x 
log 22 1 x 
c) x  x  x  1  1  x   x  1  x  1  x   log 2 2 1  x   1 p
2
1
log 2 1  x   1  x1  1, x2  p
2
2
p
1. x4  4 x  3  x 4  x  3x  3  x  x3  1  3  x  1   x  1  x3  x 2  x  3 2p

  x  1 x 2  2 x  3
2

a) 3p
Cazul
0
lim
f ( x)
 lim
 x  1
2
x 2
 2x  3   lim x 2
 2x  3 6
  
 x  1  x  1 x 1 0
x 1 3 x 1 3 x 1
0 x 1 x 1 x 1
b) f '  x   4 x3  4  4  x  1  x 2  x  1 f ' x  0  x  1 2p
167
WWW.MATEINFO.RO
x - 1  2p
f‟(x) ------------------------------- 0 +++++++++++++++++++++
f(x)          
1p
Deci f este descrescătoare pe  ,1
Observăm că m>0 deoarece in caz contrar limita este 
 
lim f ( x)  mx 2  n  5  lim x 4  4 x  3  mx 2  n 
x  x 
  2p
lim
x 4  4 x  3  m2 x 4  2mnx 2  n 2
 lim
 
x 4 1  m2  2mnx 2  4 x  3  n 2
x 
x 4  4 x  3  mx 2  n x   4 3 n 
c) x2  1  3  4  m  2  1p
 x x x 
2p
1 m  0  m  1
2
2n
 5  n  5
2
2. Fie F : R  R o primitivă a funcţiei f.

Atunci F '  x   f  x   ln 1  e x  0  3p
a) 2p
Atunci f este crescătoare pe R
u ( x)  1  e x  t
Notăm Atunci u(0)=2, u(1)=1+e
e x dx  dt 2p
1 e 1
 ln 1  e  e dx   lntdt =
x x
Integrala devine
b) 0 2 2p
e 1
t ln t |e21   1dt   e  1 ln  e  1  2ln 2  t |e21 1p
2
Finalizare I=   e  1 ln  e  1  2ln 2  1  e
168
WWW.MATEINFO.RO
Fie F(t) o primitivă a funcţiei f.
Atunci g ( x)  F (t ) |ln0 x  F (ln x)  F (0) 2p
c)
3p
1 ln(1  x)

g '( x)  F '(ln x)  0  f (ln x)   ln x  '  ln 1  e ln x
 x

x
Varianta 50
corespunzător.
 2x  3 yi    y  xi   2  i   2x  y    x  3 y  i  2  i 2p
1. 1p
2 x  y  2
 cu soluţia x  1, y  0
x  3y  1
2p
log32 x  log3 9 x  4  0  log32 x  log3 9  log3 x  4  0  log32 x  log3 x  2  0 2p
Notăm log3 x  y
2p
Ecuaţia devine y  y  2  0 cu soluţiile y1  1, y2  2
2
2.
169
WWW.MATEINFO.RO
1 1p
log3 x  1  x1  3, log3 x  2  x2 
9
G f  Ox      0 2p
3. 3p
  0  4m2  12m  0  m   0,3
1 1 1 1 2p
1, , 2 ,..., 8 sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice cu raţia q 
3 3 3 3
9
4. 1 3p
   1 39  1
S  1  
3

1
1 2  38
3
2a a 2p
mAB  , mCD 
4 2
AB  CD  mAB  mCD  1 1p
5. 2  a a 1p
  1  a 2  2a  8  0
4 2
a1  4, a2  2 1p
2 2p
sin135o  sin(180  45)o  sin 45o 
2
6. 3 2p
cos150o   cos(180  30)o   cos30o  
2
2
6 1p
6 sin135o 2  2  Z

cos150o 3

2
170
WWW.MATEINFO.RO
1. Observăm că M(x)M(y)=M(x+y), x,y  R
Înmulţirea matricelor este asociativă, deci asociativitatea este verificată pe G. 1p
M  x  M  y   M  y  M  x   M  x  y  , x, y  R , deci înmulţirea matricelor este

1p
comutativă pe G
a) Deoarece M  x  M  0   M  0  M  x   M  x  , x  R ,deci elementul neutru este 1p
M  0  I2 1p
M  x  M   x   M   x  M  x   M  0 , x  R deci orice element M(x) este simetrizabil şi

simetricul său este M(-x) 1p
Deci  G,  grup abelian
Considerăm f : R  G, f ( x)  M ( x) evident bijectivă 2p
b) f ( x  y)  M ( x  y)  M ( x)M ( y)  f ( x) f ( y) deci f izomorfism 2p
1p
Atunci  R,     G, 
c) M  x   M  2 x   ...  M  2012 x   M ( x  2 x  ...  2012 x)  M (1006  2013x) 2p
det  M (1006  2013x)   3010062013 x

2p
2
3010062013 x  302012  x  1p
2013
2.
 
g  X  3  X  3  X  2
2p
3p
  3  3  4  0  g / f
f (2)
a)
     
f  X 3  2 X 2  4  X  3 X 2  4 X  3  X  3 X  3 X  1  4p
b) 1p
   X  1 descompunerea lui f în Z  X 

2
f  X  3 5
171
WWW.MATEINFO.RO
 ax  b  2p
2
 4 x 2  x  1  a x 2  2 abx
   b 2  4 x 2  x  1
2
a  4  a  2 sau a  3
2
1p
c)
a  2  4 b  1  b  4 ( prima soluţie) 1p
a  3  b  1 (a doua soluţie) 1p
1. f '( x)  e x  ax 2  bx  c  2ax  b   e x ax 2  x b  2a   b  c  2p
a  3 a  3
a)   3p
b  2a  7  b  1
b  c  3 c  2
 
Studiem existenţa asimptotei orizontale 1p
b)  3p
3x 2  x  2 6x  1
 
 6
lim e 3x  x  2  lim
x 2

 lim 
 lim  x  0
x  x  e x x  e x x  e
y  0 asimptotă orizontală spre  1p
f (ln x)  6 x  eln x  3ln 2 x  ln x  2   6 x  x  3ln 2 x  ln x  2   6 x 2p
4
3ln 2 x  ln x  2  6  3ln 2 x  ln x  4  0 cu soluţiile 1 şi 
c) 3 1p

4 2p
4
ln x  1  x1  e ln x    x2  e 3
3
2. f continuă pe (-  ,0) şi (0,  ) 2p
172
WWW.MATEINFO.RO
lim x 2 sin x  0 , lim ln( x  1)  0 , f(0)=0 deci f continuă in punctul 0 2p

x 0 x 0
x 0 x 0
a) 1p
Deci f continuă pe R  f admite primitive pe R
x
2
sin xdx   x2   cos x  ' dx   x 2 cos x   2 x cos xdx   x 2 cos x  2 x  sin x  ' dx
1p
  x2 cos x  2 x sin x  2cos x  C1
x
 ln( x  1)dx  x ln( x  1)   x  1 dx  x ln( x  1)  x  ln( x  1)  C 2 1p

 x cos x  2 x sin x  2cos x  C1 , x  0
2
b) F ( x)   1p
 x ln( x  1)  x  ln( x  1)  C2 , x  0

F admite primitive pe R,deci F derivabilă pe R  F continuă pe R  Fcontinuă în 0 

2  C1  C2 1p
F (0)  1  C1  1  C2  1
1p
 x cos x  2 x sin x  2cos x  1, x  0
2
Deci F ( x)  
 x ln( x  1)  x  ln( x  1)  1, x  0
0 1p
Cazul
0
x
 f (t )dt
c) 1 4p
ln( x  1)
 lim x  1 
l ' Hospital
1
lim 0   lim
x 0
x 0
x2 x 0
x 0
2x x 
x 0
0 2 2
Varianta 51
173
WWW.MATEINFO.RO
corespunzător.
x  5x  4 2p
x3   x3  3x  2  0
2
1. 3p
 x  1  x2  x  2  0  x1,2  1, x3  2
An3  n, n  N , n  3  n  n  1 n  2  6n  n2  3n  4  0 2p
2. 2p
n1  4, n2  1  N
1p
S  4
3  x  0  9  1p
Condiţii:   x    ,3 = D
5 x  9  0  5 
Ridicăm la pătrat ambii membri ai egalităţii 2p
3.
 3 x  2 3  x 5x  9  5x  9  4  3  x 5x  9   2  2 x
23 2p
Ridicăm din nou la pătrat ambii membri ai egalităţii 9 x 2  14 x  23  0  x1  1, x2 
9
D
23
dar x2  nu verifică ecuaţia deci S={-1}
9
  3   3 
 2p
cos  x     x    arccos  2 k , k  Z 
 4 2 4  2 

    5    2p
 x     2k , k  Z   x    2k , k  Z     2k , k  Z 
4. 4 6   12  12 
174
WWW.MATEINFO.RO
 5   1p
x  0, 2   x   , 
 12 12 
   

AB  AD  AB  AD  cos  BAD  2p
6 2
5.  
cos 75o  cos 45o  30o  cos 45o cos 30o  sin 45o sin 300 
4
2p
  6 2
AB  AD  cos  BAD   24 
4
6  6 2  1p
 x  R
 x2  x  2  0  4p
1  x 2  x  1  1   2 
x  x  0
  x   1, 0

În final x   1,0
6. 1p
1.  4 1  4 1 12 3  2p
A2     
 4 1  4 1 12 3 
a) 12 3  2p
3 A   
12 3 
deci A2  3 A  A  M 1p
Fie A  M  A2  3 A 1p
2p
det A2  det  3 A   det A  9det A
2
b) 2p
deci det A  0 sau det A  9
A2  trA  A  det A  I 2  O2 2p
2p
175
WWW.MATEINFO.RO
c) 3 A  trA  A  det A  I 2  O2  3 A  trA  A  O2   3  trA A  O2 1p
A  O2 deci trA  3
2. 3 1 2 2  0 2 2p
mAB   , mCD    AB // CD (1)
a)
2   1 3 2  1 3
03 2  1
mBC   3, mAD   3  BC // AD (2)
1 2 2   1
2p
Din (1) şi (2) obţinem că ABCD paralelogram
1p
AABCD  2  AABC 2p
1 1 1
1
b)  2  2 3 1  7 3p
2
1 0 1
x 2 y 3 2p
Ecuaţia dreptei BC:   3x  y  3  0  M ( ,3  3)
1 2 0  3
  1  3  4  5  10 2  22  17  5

2 2
c) AM  2p
1p
6 6 3
1  1,  2   M  , 
5 5 5
1. 1 2012 2012
f ' x   
1
2012 x 2
x  x  2012 
2p
x
4024  x  1006 
f ''  x   0
x 2  x  2012 
a) 2 2p
176
WWW.MATEINFO.RO
Deci f‟ crescătoare pe domeniul maxim de definiţie 1p
1  2012 
n ln 1 
  2012   ln 1 2012   n   2012 
lim n ln 1
lim 1  f  n    lim 1  ln 1 
n
 
Cazul 1 
   n  e n  n 
2p
n  n 
  n 
b)  2012  n 2012
ln 1  Cazul
0

 2012   n  0 n  2012 n 2  lim 2012 n  2012
lim n ln 1   lim  lim
n  n  n 1 n 1 n n  2012 2p
n n2
Rezultatul final este e2012 . 1p
f continuă pe [1,2] şi derivabilă pe (1,2) 1p
Aplicăm teorema lui Lagrange şi rezultă că c  1, 2  astfel încât f (2)  f (1)  f '(c) 1p
c)
2012 2012 1007
ln(1007)  ln(2013)     ln
c  c  2012  c  c  2012  2013 3p
2. 3
3 3
    3 3 3 2 3
a) I1  1  3x 2 dx  x  x3 |03    5p
0
3 27 9
3 3
3 3
   1  3x 2   1  3x   dx 
 1  3x 
n n 1 n
I n  I n 1  2 2
3x 2 dx  0
  2p
0 0
2p
 I n n1 este descrescător  
n
Deci şirul şi deoarece 1  3x 2  0  I n  0 deci şirul este
b)
mărginit.
1p
Deoarece şirul este monoton şi mărginit ,rezultă  I n n1 convergent
177
WWW.MATEINFO.RO
3 3 1p
3 3 3
 1  3x       6 x  dx
n 1
n  x 1  3x 2
n n
2
x ' dx  x 1  3x 2
0
3
|
0 0
3
3
  1  3x 
c) n 1 2p
I n  2n  1  3x 2 2
 1 dx  I n  2nI n  2nI n 1  I n (2n  1)  2nI n1
0
2n 2n 2n  2 4n 2  4n 2p
In  I n1   I n2  I n2
2n  1 2 n  1 2n  1 4n 2  1
Varianta 52
Prof: Oancea Cristina
1. (  m) 2  4 m 3p
 4  m2  4m  16m
4m 2p
 m2  12m  m  12
2. Notam cu t= 3x  2t 2  3t  1  0   32  2  4 1  1 1p
3 1 1 2p
x1  
4 2 2p
3 1
x2  1
4
178
WWW.MATEINFO.RO
3.  2  10 3  17  1p
M( ; )  M (3;5)
4 4
2p
2p
4. 3 2 2p
 a9
a 6
3p
5. sin135  sin(180  135)  sin 45 2p
sin 2 45  cos 2 45  1 3p
6. tgx  2ctgx  3ctgx  tgx  ctgx 2p


 x  45  1p
4
2p
1. m 1  2  4  4  m  2  0 2p
a) m2 2p
1p
b)   2m  4  6  24  2m  1  15  0 3p
2p
c) 15  16 1p
2p
2p
179
WWW.MATEINFO.RO
2. 1p
 12 
2
6
   2  4  2  2
a)  6  6 3p
1p
b) a=14, b=10 3p
2p
c) 2  ( x  2)(3  x  1)  (x 2  1) 2p
2p
1p
1. x2  6 x  9 2p
a) m  lim 2 1
x  x  5x 2p
x2  6 x  9  x2  5x x9
n  lim( )  lim 1 1p
x  x5 x  x  5
y  1 x  1  x  1
b) (2 x  6)( x  5)  ( x 2  6 x  9) 1p
( x  5) 2 1p
2 x  10 x  6 x  30  x  6 x  9
2 2
  1p
( x  5) 2
x 2  10 x  21 2p
 0  x1  3; x 2  7
( x  5) 2
180
WWW.MATEINFO.RO
c) y  y0  f ( x0 )( x  x0 ) 1p
9
f ( x0 )  y 0  y0  1p
5
9 21( x  0) 9 21x 1p
y  y 
5 5 5 5 2p
2. lim e x  1  lim 2  x  lim 2  x  2p

x 0 x 0 x 0
x0 x 0 x 0
a) 2p
e0  1  2  0  2  0  1  1  2  2
222 1p
b) 1 1 1p
  (2  x) dx    (4  4 x  x 2 )dx
2
0 0 1p
3
x 1 1 7
  (4 x  2 x 2  )    (2  )    1p
3 0 3 3
2p
c) 1 1
2 x 2 x3 1 2p
 x  (2  x)dx   2 x  x dx  
2
0 0
2 3 0 1p
1 2
 1      2p
3 3
181
WWW.MATEINFO.RO
Varianta 53
1. 32015  1 2 3p
 2015 1
2 3 1 2p
2. 5! 1 2  3  4  5 1p
A54    120
(5  4)! 1
2p
2p
3. 1007 1007 1p
(1  i )2   (i  1) 2 
 (2i)1007  (2i)1007  2  2  4 2p
2p
4.   25  24  1 2p
 1
 3p
4a 4
b 5 1 5
 V( ; )
2a 2 4 2
182
WWW.MATEINFO.RO
5.   3 2p
a b  2  3  cos 30  2  3  3 3
2 3p
6. cos145   cos(180  145)   cos 35 2p
sin 35  cos35  cos35  sin 35 sin145  sin(180  145)  sin 35 1p
2p
1.  5 0   52 0   52014 0  2p
a)  
  2
 .........  2014 
0 5  0 5   0 5  2p
 52015  2  1p
 0  52015  2  1 0 
  4   
 52015  2  4 0 1
 0 
 4 
b) det A  5  5  0  0  25 3p
5 0 5 0
At    A 
*

2p
0 5 0 5
1 
5 0
1  5 0 
A1      
25  0 5   1
0 
 5
c) 52 n  3  52 n  1250 1p
2  52 n  1250 2p
52 n  625  n  2
2p
2. C  x3  6 x  4 1p
a) restul  0 3p
183
WWW.MATEINFO.RO
1p
b) x12  x22  x32  x42  64  12  52 3p
2p
c) f ( x)  ( x  8)  (x 3  6 x  4) 2p
2p
1p
1. x  ln x(x 2  2 x  1)  x 2  1 2p
( x 2  1) 0
a) ( x  1)  ln x  2  x  ln x 
2
0 x
x 2p
 x 1
1p
b) f ( x)  (;1) 1p
f ( x)  (1; ) 1p
1p
2p
c) y  y0  f (1)( x  1) 1p
y0  f (1)  0 1p
f (1)  0
1p
y0
2p
184
WWW.MATEINFO.RO
2. x 35 x3 5 2p
2 2 2
a)
2 x  3 dx  2 x  3dx  2 x  3dx 2p
2 2
1 2 2
  1dx  5  dx  x  5  ln x  3 1p
2 2
x3 2 2
 2  2  5  ln 5  5  ln 1  4  5  ln 5  
2
x2 2 4 4
 x  2dx 
2
2
 2x   4   4  8 
2 2 2
b) 2
x2 2 1p
 x  2dx 
2
2
 2x
2 1p
4 4
  4   4  8  1p
2 2
2p
c) 2 2p
 ( x  2) 2
2

  x  3 dx
0 
x3  1p
2 2
   ( x  2) 4 dx    1 ( x  2) 4 dx 2p
0 0
u ( x)  x  2  u ( x)  1
( x  2)5 2 (2)5
  
5 0 5
185
WWW.MATEINFO.RO
Varianta 54
1. 1  2  3  .....(n  1)  n 3p
An1  n
1  2  3  .....(n  1)
2p
1 2  3  .....(n  1)  n
Cn1  n
1 1  2  3  .....(n  1)
n  n  36  2n  36  n  18
2. 10 1p
215   215  215  21,5  236,5
100
2p
2p
3. ( 6)2  32  ( 12)2 1p
186
WWW.MATEINFO.RO
2p
2p
4. 11  3  x  2  11 2p
13  3  x  9 3p
13
  x3
3
 13 
x ;3
 3 
5. m=0 2p
m=2 3p
6. cos120   cos(180  120)   cos 60 2p
cos110   cos(180  110)   cos 70 1p

cos100   cos(180  100)   cos80
  
2p
cos 60  cos 70  cos80
 cos80  cos 70  cos 60  0
1.  20 17  2p
a) A2   
 72 25  2p
 12 15 
B2    1p
 56 23 
 32 12 
A2  B 2   
 16 2 
b) Det(A+B)=8  8=64 3p
Det(A)=38 2p
187
WWW.MATEINFO.RO
Det(B)=30
 Det ( A  B)  Det (A)  Det(B)
c) 8 0 1p
C  
0 8 2p
 8 0   82 0 8
2014
0 
  2
 ......  
2014
2p
0 8  0 8   0 8 
 82014  2 
 0 
82014  2  1 0 
 7 
   
 82014  2  7 0 1
 0 
 7 
8 2
2014
  I2
7
2. C  x2  5x  6 1p
a) restul  0 3p
1p
b) 3p
x 12 +x 22 +x 32 =81-2  26=81-52=29 2p
c) (x-4)(x-3)(x-2) 2p
2p
1p
1. 3 3 10 2p
f ( x)    f (1)  
a) x ( x  2)
2 2
3
2p
188
WWW.MATEINFO.RO
1p
b) ( x  2)3  x3 1 1p
lim f ( x)  lim  0
x  x  x 3  ( x  2)3  1p
1p
2p
c)  3  ( x 2  4 x  4)  3x 2  1p
lim x 4   
x 
 x 2  (x  2) 2  1p
(12 x  12)
 lim x 4  4 1p
x  x  4  x3  4 x 2
12 x 4 ( x  1) 2p
 lim 4  12
x  x  4 x 3 _ 4 x 2
2. 3 3
x3 x2 3 2p
 ( x  3) dx   x  6 x  9dx   6  9x
2 2
a) 0 0
3 2 0 2p
27 9
  6  9  3  9  27  27  9  1p
3 2
b) 3
( x  3)2015 3 32015 1p
 ( x  3) dx   
2014
0
2015 0 2015 1p
1p
2p
189
WWW.MATEINFO.RO
c) 3 2p
 x  f n ( x)dx
0 1p
f ( x)  x  f ( x)  1
2p
( x  3) n 1
g ( x)  ( x  3)  g ( x) 
n
n 1
( x  3) n 1 ( x  3) n 1
3
x  dx
n 1 0
n 1
x  ( x  3) n 1 1 ( x  3) n  2 3
   
n 1 n 1 n  2 0
(3) n  2
 
(n  1)(n  2)
Varianta 55
Prof: Oláh Csaba
1. r  3 raţia progresiei, atunci x  1  3  n  1  3n  2 1p
n
1  4  7  ...  3n  2    3n  1  n  3n  1  290 , n  10
2 2p
x  3n  2  30  2  28 . 2p
2. 1 1  x x xx 2p
Din relaţiile lui Viete x1  x2  m  1 şi x1  x2  m  m    1  m 1 2 1 2 
 x1 x2  x1 x2
190
WWW.MATEINFO.RO
m 1 m 3p
 m  1 nu depinde de m .
m
3. 2 2    3p
Împărţind ecuaţia la 2 , se obţine sin x  cos x  1  sin   x   sin ,
2 2 4  2
x  0, 2 
2p
  
atunci x   x .
4 2 4
4. k 150 k k 450 5 k 2p
   4 
150  k
Tk 1  C k
150 a 3   C k
150 a 2
 4k  a 3  C150
k
4k  a 6
, termenul nu conţine a
 a

450  5k
  0  5k  450  k  90 , 1p
6
2p
termenul fără a : T91  C150
90 90
4 .
5. 1 2m  1 1 1 2m  1 1 3p
l2 l1 1 8  2m
2 9 1  0  1 8  2m 0  0  0
l3 l1 3 2m
4 4m  1 1 3 2m 0
adică 8m  24  m  3 2p
6. 1 1 1 3p
cos2 x    
1  tg x 1  64 65
2
 
x , 
2  65
 cos x   .
65 2p
1. 1 1 1 1 0 0
c2  c1 1 2
det V 1, 2,3  1 2 3  1 1 2 
a)
86  2 4p
c3  c1 3 8
1 4 9 1 3 8
191
WWW.MATEINFO.RO
 2. 1p
b) 1 1 1  1 a a 2 
   
V  a, b, c   V  a, b, c    a
t
b c   1 b b 2   3p
 a2 b2 c 2  1 c c 2 

 3 abc a 2  b2  c 2  2p
 
  abc a  b2  c 2
2
a 3  b3  c 3  .
 a 2  b2  c 2 a 3  b3  c 3 a 4  b 4  c 4 

c)
 
x3  3x  2  x3  x  2 x  2  x x 2  1  2  x  1   x  1 x 2  x  2   x  1  x  2  ,   2 3p
 x 1 x 1
1 1 1
c1  c2
x1  x2  1, x3  2  det V 1,1, 2   1 1 2  0 . 2p
1 1 4
f  k   k  k  3 k  1 k  2    k 2  3k  
2. 2p
 k  3k  2   t t  2  
2
a)
 t  t  3p
 t 2  2t  t 2 , dar t 2  2t   t  1  1   t  1 ,
2 2
1p
k   
 f  k   k 2  3k  1  f  k   m2 , m  Z
2 2
2
 3k
b)
f  k   1  k 2  3k     2p
2
 2 k 2  3k  1  0 
1p
 
2
 k  3k  1  0 , de unde k  3k  1  0
2 2
 3  5 3  5 
  2p
k  , .
 2
 2  
c) n f k  n n n 2p
  k  1 k  2   k  k  3   k
k 1 k 1 k 1
2
 3 k 
k 1
n  n  1 2n  1 n  n  1 n  n  1  2n  1  2p
  3    3 
6 2 2  3 
192
WWW.MATEINFO.RO
n  n  1 n  5 1p
 .
3
1. f  x  x  5 x  1 x  3 x  7   2p

lim  lim
a) x 1 x2  5x  4 x 1  x  1 x  4 
 lim
 x  5 x  3 x  7   4  4  8  128 . 3p
x 1 x4 3 3
b) Funcţia f se scrie
  t

f  x    x  5 x  7  x  1 x  3  x 2  2 x  35  x 2  2 x  3    t  32  t 


 t 2  32 t  162  162   t  16   256  x 2  2 x  19  256 
2 2
 216
3p
f   x   2  x 2  2 x  19   2 x  2   4  x  1  x 2  2 x  19 
f '  2   4  3   4  4  19   44  3 , f  2   3  5  9  45  3

2p
f '  2 44  3 44
  .
f  2 45  3 45
c) f   x   0  4  x  1  x 2  2 x  19   0  x  1  0  x1  1 , sau 2p
x2  2 x  19  0 , x2,3  1  2 5
2p
 
x  1  2 5, 1, 1  2 5 toate trei rădăcini sunt reale.
1p
2.
x4  x2  1 x4  2x2  1  x2
f  x  2 
x2  1  x2
 2 
  2p
a) x  x 1 x2  x  1 x  x 1
193
WWW.MATEINFO.RO

x 2

 1  x x2  1  x x 2
 x 1
x  x 1
2
1p
x3 x 2
 
f  x  dx   x 2  x  1 dx     xC .
3 2 2p
b) 1 3p
H   x   h  x   x2  x  1  0 
x  x 1
2
 H este o funcţie crescătoare. 2p
c) 1 1 1 1p
 1

  f  x   g  x dx   x  x  1 dx   x2  x  1 dx  (*)
2
0 0 0
1
1
1
1
1
1
1
1 x
1
0 x2  x  1 dx  0 2 dx   dx  arctg 2  2p
2
1 1 3
1  3
2
x  2x    0  3 3
2 4 4 x    2 2 0
 2  2 
 
2 3  3  2 3 3
  arctg 3  arctg  
3   3  18 9 1p
 
 
 
3
6
1
 x3 x 2  3 11 3 1p
(*)     x     .
 3 2 0 9 6 9
Varianta 56
194
WWW.MATEINFO.RO
Prof: Oláh Csaba
1. 
50
2
25
50  2 
1  i   1  i     2i   2  i   250 , în mod similar
100 50
 2i   1  3p
2p
1  i   250  1  i   1  i 
100 100 100
 250  250  251  Z .
2. f  x   g  x   x 2  4 x  5  4 x  7  x 2  8x  12  0 , x1  2 , x2  6 2p
g  2   1 şi g  6   17
2p
Punctele de întâlnire A  2,1 şi B  6,17  .
1p
1 
  
 , ecuaţia se poate scrie 3  2 2

3. 1 x 1
3 2 2   3 2 2   2,
3 2 2  
 
x
3 2 2 2p
dar
3  2 2     3  2 2 
x 1 x x
  2, x R  3 2 2  x   x , adică x  0 . 3p
3  2 2 
x
4. Cifre, numere prime, sunt 2,3,5, 7 , numere de 3 cifre prime distincte A43  4!  24 2p
În total sunt 900 numere de 3 cifre

1p
24 2
Probabilitatea p   .
900 75 2p
5.       2p
u  v  i   2m  1 j , u  v  1   2m  1  4m2  4m  2
2
2p
195
WWW.MATEINFO.RO
 
u  v  2  4m2  4m  2  2 , adică 4m  m  1  0 de unde 1p
m 1,0 .
6. AB  4  3 , BC  4  4 iar AC  4  5 , sunt numere pitagorice  ABC este triunghi

dreptunghic
3p
cu ipotenuza AC  20 ,
2p
AC 20
R   10 .
2 2
1. m  1 1 0 3p
det A  m   0 m  1 1   m  1 m  1
a)
0 0 1
rangA  m  3  m  R \ 1,1 . 2p
b)  m 1 1 1 
1  
Socotind A  m  obţinem A  m   2
1 1
 0 m 1 1  m  3p
m 1 
 0 0 m2  1
 3 1 1
1  
A  2     0 1 1 .
1
3   2p
0 0 3 
c) det  A  m   A  m  1  det A  m   det A  m  1   m  2  m  1 m  1 m  1p
      
2
 m2  m  2 m2  m  m2  m  2 m 2  m  1  1 
 
2
 m2  m  1  1 2p
 
det  A  m   A  m  1  1  m2  m  1  1  1 , adică m2  m  1  0 , de unde
2
196
WWW.MATEINFO.RO
1 5 1 5 2p
m1,2  , m3,4  .
2 2
2. 5
Folosind relaţiile lui Viete, putem scrie x
i 1
i  2, 
1i  j 5
xi x j  6 , unde xi , i  1,5 sunt
a) 2p
rădăcinile polinomului
2
5
 5 

i 1
xi
2
   xi   2  xi x j  4  12  8  0 , dacă toate xi ar fi fost reale, rezultatul ar fi
 i 1  1i  j 5
2p
fost pozitiv, rezultă ca nu toate rădăcinile sunt reale. 1p
b) Aplicând schema lui Horner, se găseşte rădăcina x  2 . 5p
c)

Tot cu schema lui Horner obţinem f   X  2  X 4  6 X 2  5  1p
X 4  6 X 2  5  X 4  X 2  5 X 2  5  X 2  X 2  1  5  X 2  1   X 2  1 X 2  5 , deci
2p
f   X  2   X 2  1 X 2  5 , radicinile complexe i, i 5 toate patru diferite. 2p
1. 2 x2  8x  x  4  4  1 2 x  x  4 x  4 3
a) f  x     
x4 x4 x4 x4 1p
3 3
 2x 1  f '  x  2  0 2p
x4  x  4
2
f este crescătoare pe domeniul maxim de definiţie. 2p
b) 3 3p
Cum în a). lim  0 , y  2 x  1 este ecuatia asimptotei oblice
x  x  4
Asimptota orizontala nu există iar asimptota verticală este x  4 .

2p
197
WWW.MATEINFO.RO
c) f  x 1  3  1 3 x 1 2p
   2x 1   1  2  1 2 ,
2x 2x  x4 2 x 2 x  8x 2 x  8x
2 x 1
 f  x 
lim    1
x 
 2x  1p
x 1
 2 x 1
2 x 1  2 x 2 8 x  2 x 2 8 x
 f  x    
2 x 2  3 x 1
 lim 1  2 
x 1 x 1 lim
lim     e x 2 x 2 8 x

x 
 2x 
x 
 2 x  8x 
 e  2p
 e.
2. 1
x  1 1 x 1
1 1 1
dx   x  ln 1  x   
1
I1   dx   dx  
a) 0
1 x 0
1 x 0
1 x 0 3p
e 2p
 1  ln 2  ln .
2
b) 1
x n1  x n  x n x  x  1
1 n 1
xn 3p
I n1   dx   dx   dx 
0
1 x 0
1 x 0
1 x
1
x n 1
1
xn 1
  dx   In .
n 1 0 0 1 x n 1 2p
c) Folosind formula din b). se poate scrie
1 1 1 1 1 10  12  15  20  30  60 e e 37
I6       1  I1   ln  ln 
6 5 4 3 2 60 2 2 60
3p
e 37
 ln  . 2p
2 60
198
WWW.MATEINFO.RO
Varianta 57
Prof: Oláh Csaba
1. 2
 
2
2

1  1   1 
z   i , z 4  4   z 2  2   2   z    2   2 
1
3p
z z  z   z
 i  
  3  2  7 .
2
2p
2.  f  g  x   g 2  x   6g  x   8 1p
g 2  x   6 g  x   8  0  g  x   2, g  x   4
2p
g  x   2  2x  6  2  x  4 , g  x   4  2x  6  4  x  5
1p
x  4,5 . 1p
3. 1 1p
x  1 , log x 1  x  1  , ecuaţia se poate scrie aşa
log x 1  x  1
1 1
log x 1  x  1   2 , dar log x 1  x  1 
2p
2
log x 1  x  1 log x 1  x  1
1
 log x 1  x  1   1  x 1  x  1 , ecuaţia nu are rezolvare in R . 2p
log x 1  x  1
4. Se cunoaşte identitatea Cn0  Cn1  ...  Cnn  2n , 2p
3p
2048  211  n  11 .
199
WWW.MATEINFO.RO
 
5. AB  1, 2  , BC 1, 2  2p
 
AB  BC  11  2  2  3 .
3p
6. 2  sin a  sin b  sin a  sin b   2  sin 2 a  sin 2 b   2p
 1  cos 2a 1  cos 2b 
 2    cos 2b  cos 2a . 3p
 2 2 
1. După relaţiile lui Viete x1  x2  x3  0 , 2p

a)
x1  x2  x3 x2 x3 0 x2 x3
c1  c2
D  x1  x2  x3 x1 x2  0 x1 x2  0 . 3p
c1  c3
x1  x2  x3 x3 x1 0 x3 x1
b) Cum x1  x2  x3  0 , 2p
3p
x13  x23  x33  3x1 x2 x3  15 .
c)
x 2 x x 3 x  2 x  x 3 2 x x 3 1 2 x x3
l2 l1
x 3 x 2 x  x 3 x  2 x x 2  x   x  1 1 x 2 x  1p
l3 l1
2 x x 3 x 2 x  x 3 x x 3 x 1 x 3 x
 x 1
1 2 x x 3
  
 x  1 0 2 x  2 5  2 x   x  1 6 x  6  4 x 2  20 x  25   x  1 4 x 2  14 x  19  2p
0 2x  5 3
x 2 x x 3
x 3 x 2  x  0   x  1  4 x 2  14 x  19   0  x  1 . 2p
  0 
2 x x 3 x
2. x  y   x  4  y  4   4 , 1p
200
WWW.MATEINFO.RO
a) x  e  x   x  4 e  4  4  x   x  4  e  4   x  4  e  4  1 , e  5
2p
4 x  15
x  x  e   x  4 x  4  4  5  x 
'
 1
x4
'
4
x4
 . '
2p
b) x  b  b  x  b   x  4b  4  4  b   x  4b  4   b  4  b  4  x  5  0 , de 3p
unde 2p
b4.
c) Din b). se ştie că 4  x  x  4  4 2p
x 4  44  4 4 x  5  x 4  4 4 x  5  4 x  4  5 , de unde 4 x  1 2p
4 4
1p
x 0.
1.
 n  1  n3  1  1
3
n3  3n2  3n  1  n3
a) an   3
 n  n  1 n  n  1 n3  n  1 n3  n  13
3 3 3
2p
1 1 1 1 1
bn  an      3 .
 n  1 n  n  1  n  1
3 3 3 3
n 1p
1
bn 1  n  1
3 3
 n 
    1  bn este un şir descrescător.
bn 1  n 1  2p
n3
b)
lim an  n  lim 4 
n 4 3n 2  3n  1 
 n  n  1 
n  n  3
2p
3p
201
WWW.MATEINFO.RO
 3 1 
n6  3   2 
 lim 
n n 
 3.
6 1
n 
n 1  
 n
n 
1 
c) n
1
lim  ak  lim   3  
k 1  n   
3
n 
k 1
n 
 n  1 
1p
 
 lim  3  3  3  3  3  3  ...  3 
1 1 1 1 1 1 1 1 
 2p
n   1 2 2 3 3 4 n  n  13 
 0 0 0 0 
 1  2p
 lim 1    1.
n   
 
3
 n  1 
2. 1  tg 2 x 1 1 1tgx u
du 3p
I1   dx    dx    
a) 1  tgx 1  tgx cos x
2
u
  ln u  C   ln tgx  1  C . 2p
b) 1  tg 2 x 1 1 tgx u
1 3p
I2   dx    2  dx    2 du 
1  tg x
2
tg x  1 cos x
2
u 1
1 u 1 1 tgx  1 2p
  ln  C   ln C.
2 u 1 2 tgx  1
c)   1p
6
1  tg 2 x
6
 f 4  x  dx   dx
0 0
1  tg 4 x
1 1 1 1 1 
 2   2  2 .
1  tg x
4
  
tg x  1 tg x  1 2  tg x  1 tg x  1 
2 1p
   
6
1 1  tg x
6 2
16
1 1 1 1 tgx  1  6
f 4  x  dx 
2p

0
2 0 tg 2 x  1
dx 
2 0 tg 2 x  1 cos 2 x
 dx  
2
x  ln  
2 tgx  1 
0
1p
202
WWW.MATEINFO.RO

tg  1
1 6 1 1  1 3 3
  ln   0  ln1   ln .
12 4 tg   1 2 4 12 4 3 3
6
Varianta 58
Prof:Păcurar Cornel-Cosmin
corespunzător.
1. 9  2 x 1  9 2p
4  x  5 1p
cardA  10 2p
2. 2 x  1  3x 2  3x  1 1p
2
x1  1, x2 
3 2p
 2 1
Punctele de intersecție sunt 1;1 și  ; 
2p
 3 3
3. 8  3x  8 12 x  6 x2  x3 1p
x  x2  6x  9  0
1p
3p
x1  0, x2,3  3
203
WWW.MATEINFO.RO
Tk 1   1 C2012 22012k  3 , k 0,1, 2,..., 2012

4. k k
k 2p
Tk 1    k par
2p
Sunt 1007 termeni raționali
1p
5. BC : x  y  2  0 2p
1 2  2 3p
1
Distanța este 
2 2
6. 1 2p
cos 2 x  2cos 2 x  1  2cos 2 x  1 
2
3 2p
cos x  
2
 3  3
x  ;   cos x   1p
 2  2
1. 1 m m2 3p
1    m2  m  1  m  1
a) 2
  m m2
2
m2 1 m
Finalizare : m  1 2p
b) Dacă sistemul are soluții nenule,atunci   0 2p
În acest caz, sistemul se reduce la x  y  z  0 1p
Această ecuație nu are soluții cu toate componentele strict pozitive 2p
c) Pentru m  1, rangul este 1 2p
Pentru m  1, rangul este 3 3p
204
WWW.MATEINFO.RO
2. 1 1 4p
 x  y   z   x  2 y  2  z  2   2 și x  y  z   x  2 y  2  z  2   2
9 9
a) 1p
Finalizare: legea este asociativă
b) Trebuie să arătăm că există e   astfel încât x  e  e  x  x, pentru orice x   1p
x  e  x  2 x  2e  ex  2  3x   e  1 2  x   0, x  , deci e  1
3p
Verificarea relației  1  x  x, x  

1p
c) 1 2p
xxxx    x  2  2
4
27
3p
x  x  x  x  1   x  2   81  x  5 sau x  1
4
1. f   x    x3  3x  2012 2p
a)
x3  3x  2012
lim  1
x   x 3  3 x  2012 3p
b) f '  x   3x 2  3 2p
3p
f '  x   0, x  1;    f este crescătoare pe 1; 
c) lim f  x   , f  1  2014, f 1  2010, lim f  x    2p

x  x 
Din studiul variației funcției deducem că ecuația f  x   m are trei soluții reale distincte dacă
3p
și numai dacă m  2010; 2014 
2.
 y  2012  2p
2013 2
a)
I2  
2012
y
dy
205
WWW.MATEINFO.RO
2013
 y2 
I2    4024 y  20122 ln y 
 2012  2012 2p
4025 2013
I2   4024  4025  20122 ln
2012 2012 1p
b) 1
xn 2p
I n  I n 1    1  x dx  0 pentru orice n,  I n1  I n , n  
0
x  2012
1
x n  x  2012  1
1 3p
I n 1  2012 I n   dx   x n dx  , n  
0
x  2012 0
n 1
c) 1 1 3p
 In 
2013  n  1 2012  n  1
Finalizare: lim I n  0
n 
2p
Varianta 59
Prof: Păcurar Cornel-Cosmin
corespunzător.
1. 1  i  2i  2  9  6i  3p
206
WWW.MATEINFO.RO
6  5i 2p
2. x2  x  1  0  x  , x  2  0  x   2;   1p
2p
x2  x  1  x2  4x  4
3
 x     2;   2p
5
3.  1   2p
x  2k  arccos  x  2 k   , k  
3 2 3 3
2
x   0; 2   x1  0, x2  3p
3
4. În A avem 6 elemente impare și 5 elemente pare 2p
Finalizare : C63  C51  100 de moduri 3p
5.  xD  2 2p
Fie D e mijlocul lui  BC   
 yD  2
3p
AD  32  12  10
6. 1 1 3p
 3  sin x cos x 
sin x cos x 3
2
sin 2 x  2p
3
1. 1 x  y x 2  2 xy  y 2  2p
 
A x  A y    0
a)
1 2 y  2 x 
0 0 1 
 
207
WWW.MATEINFO.RO
 1 x  y  x  y 2  3p
 
A x  A y   0 1 2  x  y    A  x  y 
0 0 1 
 
b)  0 x  y x2  y 2  1p
 
A x  A y   0 0 2 x  2 y 
0 0 0 
 
 0 0 2  x  y 2 
 
 A  x   A  y 
2
 0 0 0  2p
0 0 0 
 
0 0 0
 
 A  x   A  y 
3
  0 0 0   O3
2p
0 0 0
 
c) A x  A x  A x  A x  I2 3p
  A x   A  x 
1
2p
2. R  f  2i    4i  3p
10
a) 2p
R  410
 
b) 10 10 10 2p
f   C10k x10k  2i    1 C10k x10k  2i    C10k x10k  2i  1   1
k k k k k
k 0 k 0 k 0
a2k  2   1 C10

10 2 k
 2102k  , k 0,1,...,5 , a2 k 1  0, k  0,1,..., 4
k
3p
c) Fie z o rădăcină a lui f   z  2i     z  2i   z  2i  z  2i 2p

10 10
3p
Punctul de afix z este egal depărtat de punctele de afixe i, deci aparțin axei reale
208
WWW.MATEINFO.RO
1. 4 3p
f '  x    0, x   2;  
a)  x  2  x  2  2p
 f este strict descrescătoare pe  2;  

b) lim f  x   0  d1 : y  0 este asimptotă orizontală spre  3p
x 
2p
lim f  x     d 2 : x  2 este asimptotă verticală la dreapta
x 2
x2
c)  4  3p
ln 1  
x2
lim x  f  x   lim 
4x
 lim
x  x  4 x  x  2
x2
lim x  f  x   4 2p
x 
2. 9 3p
 x2 8x x 
 f  x dx    
9 9
x  4 x  3 dx     3x 
a) 1 1  2 3 1
 f  x dx   3
9
16
2p
1
b) g  x   0, x  1;3 1p
 3
3 3
 A    g  x  dx     x  4  dx 1p
1
1
x
3
 x2 
A     4 x  3ln x  2p
 2 1
A  28  ln 27
1p
c) 3 3 1p
I n   f n  x  dx  2n   x 2  4 x  3   x 2  2 x  dx
n 1
1 1
209
WWW.MATEINFO.RO
3 1p
I n  2n   x 2  4 x  3   x 2  4 x  3  2 x  4  1 dx
n 1
3 3 3
I n  2n   x 2  4 x  3 dx  2n   x 2  4 x  3 dx  2n   x 2  4 x  3
n 1 n 1
  2 x  4  dx
n
1 1 1 1p
3 0
x  4 x  3
n 1 1p
2
  2 x  4  dx   t n 1dt  0
1 0
 I n  2nI n  2nI n1   2n  1 I n  2nI n1  0 1p
Varianta 60
Prof: Păcurar Cornel-Cosmin
corespunzător.
1. b1  b3  5 și b3  b5  20  b1 1  q 2   5 și  b1q 2 1  q 2   20 2p
2p
 q 2  4  q  2
q 0q 2
1p
2.   0  a2  8a  4  0 3p

Finalizare: a  , 4  2 3   4  2 3,   0
   2p
210
WWW.MATEINFO.RO
3. 3 5 1p
2 x  3  0, x  1  0,5  2 x  0  x   , 
2 2
4 x 2  12 x  9 2p
ln  ln  5  2 x   6 x 2  19 x  14  0
x 1
3 5 7 3 5
x1  2   ,  , x2    ,  2p
2 2 6 2 2
4. n  n  1 2 1p
Cn2  , An  n  n  1
2
n  n  1
 n  n  1  63  n  n  1  42
3p
2
n  n  7
1p
 
5. v1  v2  20112  20122  0 3p
  2p
v1  v2  20112  20122  0
 
 vectorii v1 , v2 formează un unghi obtuz
6.    1p
C    
4 6
AB 2p
 2R
sin C
        6 2
sin C  sin         sin     1p
  4 6  4 6 4
Finalizare: R  6  6 2  1p
1. a 11  5  a  3 2p
a)
211
WWW.MATEINFO.RO
4 1  3  b  b  0 2p
2  3  4  9 este adevărat 1p
b) a 1 1 5 1 1 3p
Sistemul este incompatibil dacă   2 3 4  0 și  c  9 3 4  0
4 1 3 b 1 3
 a  3, b  0 2p
c)  ax  y  z  5 3p

Pentru b  7 avem sistemul 2 x  3 y  4 z  9 care este compatibil pentru orice a  
 4 x  y  3z  7

2p
 0,11, 6  este soluția cu toate componentele întregi , a 
2. Rădăcinile întregi ale lui f se găsesc printre divizorii lui 10 2p
a)
f  2   0  x  2  e rădăcină a lui f 3p
b) x1  x2  ...  x5  2, x1 x2  x1 x3  ...  x4 x5  1 2p
1p
x12  x22  ...  x52   x1  x2  ...  x5   2  x1 x2  x1 x3  ...  x4 x5   22  2   1  6
2
 x1  x2    x1  x3    x1  x4    x1  x5    x2  x3   ...   x4  x5  
2 2 2 2 2 2
2p
 4  x12  x22  ...  x52   2  x1 x2  x1 x3  ...  x4 x5   18
f   X  2   X 2  1   X  2  
c) 2 2 2p
 
x  1   x  2   0, x  
2 2 2
2p
 f are o singură soluție reală 1p
212
WWW.MATEINFO.RO
1. f '  x   3x 2  1001  0, x    f strict crescătoare  f injectivă 2p

a)
2p
lim f  x   , lim f  x    și f este continuă,deci f surjectivă
x  x 
1p
Va rezulta că ecuația f  x   y are soluție unică, y  
b) 1 1p
h  x   x3  1001x  20014 
n  2012
h  2   0, h  3  0  xn   2;3 1p
xn31  xn3  0  xn1  xn  0

1p
  xn  convergent și lim xn   2;3
n 
 xn  2   xn2  2 xn  1007  
1
 lim xn  2 2p
n  2012 n 
c) n 3p
n  xn  2  
 x  2 xn  1007    n  2012
2
n
1 2p
 lim n  xn  2  
n  1015
2.  x 2011  1 2p
 ,x 1
a)
F '  x   f  x    x 1
 2011, x  1

x 2011  1
x  1  x 2011  1  0, x  1  0  0 1p
x 1
x 2011  1
x 1 x 2011
 1  0, x  1   0  0 1p
x 1
1p
 F '  x   0, x    F este strict crescătoare pe 
213
WWW.MATEINFO.RO
b) x2 x 2011 1p
F  x  x   ... 
2 2011
lim F  x   , lim F  x   , F continuă  Im F    F surjectivă 2p

x  x 
1p
Din a)  F injectivă
1p
Deci F bijectivă
c) Cu schimbarea de variabilă F 1  x   t  x  F  t   dx  f  t  dt 2p
1
a 1
 t2 t3 t 2013 
0 F  1
x dx  0 tf  t dt     ...    2p
2 3 2013  0
1 1 1 1p
   ... 
2 3 2013
Varianta 61
Prof: Pascotescu Camelia
1. 49  3 1000  ( 3)2  72  3 (10)3  3  3p
2p
 7  (10)  3  0
2. m m  1 2p
Din Relaţiile lui Viète avem x1  x2    m şi x1 x2   m  1
1 1
Relaţia dată devine 2m  (m  1)  3

1p
2
m 2p
3
214
WWW.MATEINFO.RO
3. 34 x  3x
2
1p
4x  x 2
2p
2p
x1  0, x2  4
4. 1  2p
Se impun condiţiile 2 x  1  0 şi 2  x  0 ,de unde x   , 2 
2 
2p
Ecuaţia devine 2 x  1  4  4 x  x2 cu soluţiile x1  1, x2  5 1p
1 
Având în vedere că x   , 2  , soluţia ecuţiei este x  1
2 
6. sin 2 x  cos2 x  1 2p
1 1p
sin 2 x  1  cos 2 x 
9
  2 2
x   ,    sin x  2p
2  3
. Folosind Regula triunghiului:

a)
det A  4a  3a 2  18  9a  2a2  12  3p
 a 2  5a  6 2p
b) Matricea este inversabilă pentru det A  0 2p
det A  0  a {2,3} 2p
A este inversabilă pentru x    {2,3} 1p
c) det A  2  0  Sistem Cramer 2p
Sistemul are soluţia unică x  0, y  1, z  0 . 3p
215
WWW.MATEINFO.RO
2. a şi b pot lua fiecare 5 valori. 3p
a) Obţinem 5  5  25 matrice. 2p
b)  0ˆ a b  0ˆ c d 2p
   
Fie A   0ˆ 1ˆ a  , B   0ˆ 1ˆ c   H .
ˆ  ˆ 
0
 0ˆ 1ˆ  0
 0ˆ 1ˆ 
 1̂ a  c d  ac  b  3p
 
Atunci A  B   0ˆ 1ˆ a  c  H .
ˆ 
0
 0ˆ 1ˆ 

c)  0̂ a b  1ˆ 3ˆ a 3ˆ a 2  3ˆ b  3p
   
Fie X   0ˆ 1ˆ a   H . Atunci X 3   0ˆ 1ˆ 3ˆ a  .
ˆ  ˆ ˆ 
0
 0ˆ 1ˆ  0 0

ˆ
1 

a 0̂ 2p
X 3  I3  3ˆ a  0  a  0ˆ şi 3ˆ a 2  3ˆ b  0ˆ  3ˆ b  0  b  0ˆ
1p
Deci X  I3  H .
1. (ln x) ' x  ln x  ( x ) 2p
a) f '( x)  =
( x )2
1 1
 x  ln x 

x 2 x  2  ln x
x 2x x 3p
b) f '( x)  0  ln x  2  x  e2 2p
216
WWW.MATEINFO.RO
Din tabelul de variaţie rezultă că f este strict crescătoare pe (0; e2 ) şi strict 3p

descrescătoare pe (e2 ; ) .
c) Deoarece 3, 5  (0; e2 ) şi 3  5 , cum funcţia este strict crescătoare pe (0; e2 ) , avem 3p

f (3)  f (5) . 2p
ln 3 ln 5
Atunci   5 ln 3  3 ln 5  ln 3 5  ln 5 3  3 5
5 3
3 5
2. 1
x 1 2x 1 ( x 2  1)
1
1
1
1
1 2p
I1   2 dx   2   2 dx  ln | x 2  1|  ln 2
a) 0
x 1 2 0 x 1 2 0 x 1 2 0 2
1
x2 x2  1 1
1
 1 
1
 3p
I2      1  2  dx   x  arctg x  0  1 
1
dx 
0
x 1
2
0
x 1
2
0
x 1 4
x2n2  x2n x 2 n ( x 2  1)
1 1 1
b) 3p
I n 1  I n   dx   dx   x 2 n dx
0
x 1
2
0
x 1
2
0
1 2p
I n 1  I n 
n 1
c) x2n 2p
Deoarece 0  2  x 2 n , rezultă
x 1
1p
1 1
x2n 1
0 dx   x 2 n dx  2p
0
x 1
2
0
n 1
1
Cum lim  0 , cu Criteriul cleştelui , deducem lim I n  0 .
n  n 1 n 
Varianta 62
Prof: Pascotescu Camelia
217
WWW.MATEINFO.RO

1. z  a  ib  z  a  ib 1p
2(a  ib)  a  ib  3  2i  3a  ib  3  2i 2p
 a  1, b  2  z  1  2i 2p
2. 3 1 2p
Din Relaţiile lui Viète avem x1  x2    3 şi x1 x2   1
1 1
Deci x12  x22  ( x1  x2 )2  2 x1 x2  (3)2  2 1  7

3p
3. Fie t  2x  0 . Rezultă 2t 2  t  1  0 2p
1 2p
t1  1, t2   . Deoarece t1  0, t2  0 şi t  0  t  1
2
 2x  1  x  0 1p
4. Numărul submulţimilor căutate este C53 2p
5! 5! 4  5 3p
    10
3!(5  3)! 3! 2 2!
5. Distanţa de la un punct A(x 0 , y0 ) la dreapta d : ax  by  c  0 este 2p

| ax0  by0  c |
d ( A, d )  .
a 2  b2
3p
| 2 1  3  3  1| 10 10 13
Deci d ( A, d )   
2 3
2 2
13 13
Prin ridicare la pătrat obţinem sin 2 x  cos2 x  2sin x cos x  1 de unde 3p
6. sin 2 x  0 2p
218
WWW.MATEINFO.RO
1. 1 2 3 4  5p
a)    
 2 1 4 3
b) x      x   1 1p
2p
1 2 3 4 
 1
 
 2 1 4 3
1 2 3 4 1 2 3 4  1 2 3 4  2p
x   
 4 2 3 1 2 4 1 3   2 1 4 3 
c) Numărul de inversiuni al permutării  este m( )  3  ( )  (1)3  1 , deci  e 2p

impară. 2p
Dar oricare ar fi x  S4 avem ( x 4 )  1 , deci x 4 este permutare pară. 1p
În concluzie, ecuaţia x 4   nu are soluţie.
2. f (1)  [1  (1)  (1)3 ]30  (1)30  1 2p
a) 2p
f (1)  [1  1  13 ]30  330
1p
f (1)  f (1)  1  330
b) Avem f (1)  a0  a1  ...  a30 2p
2p
Dar f (1)  330  a0  a1  ...  a30  330
1
Deci a0  a1  ...  a30 3
c) f (X)  ( X 2  1) q( X )  aX  b 2p
X  1  f (1)  a  b  a  b  330  330  1 330  1 2p
a  ,b 
X  1  f (1)  a  b  a  b  1 2 2
330  1 330  1
Resul căutat este aX  b  X . 1p
2 2
219
WWW.MATEINFO.RO
( e x ) x 2  e x ( x 2 )  2p
a) f '( x) 
x4
e x x 2  e x (2 x)
 2p
x4
e x ( x 2  2 x) e x x( x  2) e x ( x  2)
   1p
x4 x4 x3
b) f '( x)  0  x  2  0  x  2 2p
Pe (,0)  (2; ) avem f '( x)  0 ,deci f este strict crescătoare. 2p
Pe (0; 2) avem f '( x)  0 ,deci f este strict descrescătoare. 1p
c) 3, 2  (0; 2) 

2 3   f ( 3)  f ( 2) 3p

f descrescatoare pe (0; 2) 
 2p
e3 e 2
  2e 3
 3e 2
3 2
2. 2sin x  3cos x 2p
2 I1  3I 2   dx
2sin x  3 cos x
a) 3p
2 I1  3I 2   dx  x  C (1)
b) 2 cos x  3sin x (2sin x  3cos x) ' 3p

2 I 2  3I1   dx   dx
2sin x  3cos x 2sin x  3cos x
2p
2 I 2  3I1  ln 2sin x  3cos x | C (2)
c) Rezolvând sistemul format din (1) şi (2) rezultă
1 3p
I1  (2 x  3ln | 2sin x  3cos x |)  C
13
2p
1
I2  (3x  2ln | 2sin x  3cos x |)  C
13
220
WWW.MATEINFO.RO
Varianta 63
Pof: Pascotescu Camelia
1. f (3)  (1)3  (2)4 3p
=-1+16=15 2p
2. Cu Formula radicalilor compuşi 4  2 3  4  2 3  3  1  3 1  3p
2p
 2 3  
3. Funcţia fiind injectivă şi domeniul şi codomeniul său având acelaşi număr de

elemente,
3p
rezultă că funcţia ia fiecare din valorile 1, 2, 3 exact o dată.
2p
Deci f (1)  f (2)  f (3)  1  (2)  (3)  6
4. b 2p
Axa de simetrie a graficului este x   de unde obţinem
2a
2p
m2
1
6
1
m4
221
WWW.MATEINFO.RO
       
5. AB  rB  rA  i  (2i  3 j )  i  3 j 2p
        
AC  rC  rA  i  4 j  (2i  3 j )  3i  j
   
AB  AC  (1)(3)  (3) 1  0 , deci vectorii AB, AC sunt perpendiculari. 3p
6.  x  x y  yC  2p
Dacă M este mijlocul segmentului AC , atunci M  A C ; A  M (0; 1) .
 2 2 
x  xB y  yB
Mediana din B este dreapta d ce trece prin B şi M , deci d : 
xB  xM yB  yM
2p
d : x  y 1  0
1p
1. 1 2 1 1p
a)  
A   2 1 2 
 7 1 b 
 
1 2
Avem minorul de ordin doi  1  4  5  0 ,deci rang A  2 . 2p
2 1
2p
Pentru ca rang A  2 trebuie ca det A  5b  20  0  b  4
b) det A  0,  p  0, c  0 1p
1 2 
p   1  4  5  0 
2 1  2p

1 2 1   b  4 şi a  R  4 2p
C  2 1 1  5a  20 

7 1 a 
a)
c) 2p
Pentru b  4  det A  0
3p
222
WWW.MATEINFO.RO
1 2 
p   1  4  5  0 
2 1 

1 2 1   sistem compatibil nedeterminat pentru a a  4, b  4
C  2 1 1  0 

7 1 b 
3  3 1
Solutia sistemului: x  ,y , z   , unde    .
5 5
2.  1 0 ln a   1 0 lnb   1 0 ln a  ln b  3p
     
a) A(a)  A(b)   0 a 0    0 b 0    0 ab 0 
0 0 1  0 0 1  0 0 
     1 
 1 0 ln(ab) 
 
  0 ab 0   A(ab) 2p
0 0 1 

b) Prin inducţie, demonstrează că A(a1 )  A(a2 )  ...  A(an )  A(a1a2 ...an ) folosind a ) 3p
2p
Luând n  2011 şi a1  a2  ...  a2011  a  ( A(a))2011  A(a 2011 )
c) Considerăm funcţia f : (G, )  ((0; ), ), f ( A(a))  a . 1p

 1 0 lna   1 0 lnb  1p
   
f ( A(a))  f ( A(b))   0 a 0    0 b 0   a  b , deci f e injectivă.
0 0 1  0 0 1 
   
1p
Pentru orice a  (0; ) există A(a)  G cu f ( A(a))  a , deci f e surjectivă.
a)
f (A(a)  A(b))  f ( A(a  b))  a  b , deci f este morfism.
1p
Fiind injectivă şi surjectivă, funcţia este bijectivă. Fiind şi morfism, rezultă că e 1p
izomorfism, deci grupurile (G, ) şi (, ) sunt izomorfe.
1. (ln 2 x) ' x  ln 2 x 2p
a) f '(x)  ‚
x2
223
WWW.MATEINFO.RO
2ln x  ln 2 x ln x(2  ln x) 3p
f '(x)  
x2 x2
b) 4 2p
f '( x)  0  x1  1, x 2  e2 ; f (1)  0, f (e2 )  .
e2
2p
ln 2 x 1
lim  [ln(0)]2  
x 0 x 0
1p
 
,lH ,lH
ln 2 x  2 ln x 2 
lim  lim  lim  0
x  x x  x x  x
f fiind continuă şi deoarece pentru x  0  f ( x)  0 , rezultă Im f  [0; )
c) x  e2 punct de maxim local pe (1; ) . Rezultă f ( x)  f (e2 ), x  1 . 2p
e ln x ,2 x 0
ln 2 x 4
 2  e2 ln 2 x  4 x  (e ln x)2  (2 x ) 2  e ln x  2 x , x  (1; )
x e 3p
   
2. sin 2 x 1  cos 2 x  1  3p
I1   tg x dx  
4 2 4
dx   4
dx   4   1 dx 
 cos x 
2 2 2
a)
0 0 cos x 0 cos x 0


 ( tgx  x) 04  1 
4 2p
b)   2p
I n 1  I n   4  tg 2 n  2 x  tg 2 n x  dx   4  tg 2 n x(tg 2 x  1)  dx 
0 0
 1
 2n 1  u ( x )  tgx 1 2 n u 2 n 1 1
 4
 tg x   dx   u du= 
0
 cos x 
2 0 2n  1 0 2n  1 3p
224
WWW.MATEINFO.RO
c) 
Studiem monotonia şirului: I n1  I n   4 [ tg 2 n x (tg 2 x  1)] dx  0
0
 2p

tg0  tgx  tg  0  tgx  1  tg x  0, (tg x  1)  0   tg x(tg  1)  0 ,
2n 2 4 2n 2
4 0

4
Deci şirul ( I n )n1 este descrescător. I n   tg 2 n x dx  0  0  I n  I1 , deci șirul e și
0
2p
mărginit. Conform Teoremei lui Weierstrass, șirul e convergent. Fie l  lim I n .
n 
Trecând la limită în relația de la b) rezultă l  l  0  l  0 , deci șirul ( I n )n1 este 1p

convergent la 0 .
Varianta 64
Prof: Pisică Lăcrămioara
corespunzător.
1. 1  log 5 2  2 2p
3
2 39 3 1p
A  2  cardA  1 2p
225
WWW.MATEINFO.RO
2.  1p
min im   0
4a
9
m 2p
4
m  *  m  1, 2
2p
3. 3  2x  4  0  A   x   1p
2p
3  2x  4  2x  2
2x  4  x  2
2p
4. 9 k 2p
1
 
k
Tk 1  C9k   x
x
3k
9 1p
x2  x0
k  6  T7  C96
2p
5.  x  xN y  yN 
M este mijlocul lui AN :  x M  A , yM  A 
 2 2  2p
 x  xB y  yB 
N este mijlocul lui MB :  x N  M , yN  M 
 2 2 
A 1, 2  , B  5, 7 
226
WWW.MATEINFO.RO
3p
6. a 2  c2  b2 2p
cos B 
2ac
1
cos B    0  m  B  90
20
3p
1. 1 1 1 2p
a)
det(A)   m  1 2m
2
1 m2
m2 2m 1
 
2
det(A)   m  1 m2  m  1
2
det(A)  0  m   \ 1
1p
2p
b) Fie  x 0 , y0 , z0  soluția sistemului
3p
Adunând cele 3 ecuații obținem  m  1
2
 x 0  y0  z 0   0
știind că m   \ 1 obținem x 0  y0  z0  0
2p
227
WWW.MATEINFO.RO
c)  1 1 2  2p
 
A   2 1 1   rangA  2
 1 2 1 
 
rangA  2  sistem compatibil nedeterminat
soluția sitemului    3,   1,   ,    1p
2p
2. a  b  1 2p
x   1  x  x  a  b  1  c  b  0  
a)  cb
1  11 
     1  11a  14b  16c  16
2  8
1p
se obțin valorile a  2 , b  3 , c  3
2p
b) 3 2p
 3  3 3  3 3
x  y  2  x   y     x  x  x  4  x   
 2  2 2  2 2
3  1
notând t  x  ecuația devine 4t 3  t cu soluțiile t  0,  
2  2
2p
știind că x  G  soluția ecuației este x  1
1p
c) f morfism  f  x  y   f (x)  f (y) 1p
ln  2mxy  3mx  3my  3m  n   ln  mx  n   ln  my  n 

 m 2  2m
 m  2
  3m  mn   2p
 n 3
3m  n  n
2
228
WWW.MATEINFO.RO
f : G   , f (x)  ln  2x  3 funcție bijectivă

2p
1.  3 
a)  2x  3  ln x , x   2 ,  
  
f x  
2x  3  ln x , x   , 3 
   1p
 2
3
f continuă și derivabilă pe  \  
2
3 3  3 3 1p
lims    limd    f    f continuă în x 
2 2  2 2
3 4 3 8 3
fs'     , fd'     f nu este derivabilă în x 
2 3 2 3 2
1p
2p
b)  1 3 
 2  x , x  2 ,
  
f ' x   
2  1 , x   , 3 
   1p
x  2
1
f '(x)  0  x 
2
 1 3  1 3
f crescătoare pe fiecare din intervalele  ,  ,  ,   și descrescătoare pe  ,  
 2 2  2 2
1p
229
WWW.MATEINFO.RO
1 3
x punct de maxim local și x  punct de minim local
2 2
1p
2p
c) prima bisectoare y  x  panta este m  1 1p
1
 f '(x 0 )  1  x 
3 1p
1 7 
punctul de tangență va fi T  ,  ln 3 
3 3 
1p
ecuația tangentei x  y  2  ln 3  0
2p
2.
 
f 4 x  x  24 x  3 1p
a)
16 16
 
2 3 84 5 
 f  x dx   3 x  5 x  3x 
4
1 1
2p
233
calculând obținem
5
2p
b) 3 3
V   g (x)dx  V    x 2  2x  3dx
2
0 0 1p
230
WWW.MATEINFO.RO
3 3
I    x  2x  3dx   4   x  1 dx
2 2
0 0
2 1p
realizând schimbarea de variabilă t  x  1  I   4  t dt
2
1
2
t t
aplicând metoda integrării prin părți obținem I   4  t 2  2arcsin 
2 2  1
4 2
V 3
3 2p
1p
c) n 1
 4 
an   1  2  dx
 x  1p
n
4
an  1
n  n  1 2p
lim  a n 
n2
 e4
n 
2p
Varianta 65
231
WWW.MATEINFO.RO
corespunzător.
1. a 3  a1q 2 , a 4  a1q3 2p
27 2
a1  , q
4 3 1p
q4 1 13
S4  a1   S4 
q 1 4 2p
2.

f (x)  y  x  log3 2 y1  1  3p

f 1 :  1,     , f 1 (x)  log3 2x 1  1 2p
3. x  7  0 2p
Condiții de existență :   x   2,  
x  2  0
ecuația devine : 2 x  7  3 x  2
x  2   2,   1p
2p
4. a, b, c cu a 1,3,5,7,9 , b,c 0, 2, 4,6,8 2p
3p
232
WWW.MATEINFO.RO
C15  C52  50
5. 1 2 1
C  Oy  C  0,a     2 1 1  a  3 2p
0 a 1
1
A ABC     2
2
1p
se obțin punctele C1  0,5 și C2  0,1
2p
6. 2tgb 3 2p
tg2b   tg2b 
1  tg b 2 4
tga  tg2b
tg  a  2b    tg  a  2b   1  a  2b  45
1  tga  tg2b
3p
1.  a 2  bc ab  bd  2p
a) X2   
 ac  cd d 2  bc 
 
Verificarea identității
3p
b)  b  2c
AX  XA  
c  a  d 1p
 a 2 a  d 
X   det  X   2a  5ad  2d  det  X    2a  d  2d  a 
2 2
a d d 
233
WWW.MATEINFO.RO
 a 2a   2d 2d  2p
X  și X   
 a 2a  d d
2p
c)
 
det X4  det  A   det  X   0 1p
conform pct a) X2   a  d  X  X4   a  d  X
3
1p
ab
 1 3
X 4  A   c  d  c4   c  
a  2c 9 3

2p
2 3 2 3  2 3 2 3
    
și X  
3 
soluțiile ecuației vor fi : X  
3 3  3
 3 3   3 3 
    
 3 3   3 3 
2p
2. f  X 1  f (1)  0 3p
a) verificarea condiției 2p
b) relațiile lui Viete  s1  i , s2  1  i , s3  6  2i , s4  4  4i 1p
notând Tn  x1n  x 2n  x3n  x 4n și adunând relațiile f (xi )  0 

T4  i  T3  1  i   T2  2 3  i   T1  4  4  4i   0 1p
T1  s1  i , T2  s12  2s2  3  2i
1p
234
WWW.MATEINFO.RO
f (x i )
adunând relațiile 0
xi
s3
T3  i  T2  1  i   T1  2  3  i   4  4  4  4i    0  T3  15  2i 1p
s4
T4  19  Im  T4   0
1p
c) f 1  i   0  m  2  i 2p

f   x  1 x  1  i  x 2  2x  4  2p
x1  1 , x 2  1  i , x3,4  1  i 3
1p
1. 2x  1 2p
f '(x)  1
a)
2 x2  x 1
f '(x)  0 , x    f strict crescătoare pe   f injectivă 1p
1  1 
lim f (x)   , lim f (x)   , f continuă  Im f    ,    f nu este surjectivă
x  x  2  2  2p
b) Gf  Ox  A  1, 0  1p
1
m  f '(1) 
2 1p
235
WWW.MATEINFO.RO
ecuația tangentei y  yA  m  x  x A 
1p
înlocuind obținem x  2y  1  0
2p
c) 1 2p
asimptotă orizontală y   spre 
2
1
asimptotă oblică y  2x  spre  2p
2
domeniul de definiție este   nu există asimptote verticale

1p
2. 1 1 1p
 f (x  2)  e dx   (x  1)  e dx
x 2 x
a) 0 0
1
 
1
 (x  1)  e dx  e x  2x  1
2 x x 2
0
0
1
2p
 (x  1)  e dx  1
2 x
calculând
0
2p
b) 2 2 2
g   g(x) dx    x  1 e x 2 2x 1
dx    x  1 e x 2x 1
2
dx
0 0 0 2p
1 2
g     x  1e x 2x 1
dx    x  1e x 2x 1
2 2
dx
0 1
1p
realizăm schimbarea de variabilă t  x 2  2x  1
236
WWW.MATEINFO.RO
calculând g  e  1 1p
2p
 
c) 3 3 1
 x   t 
n n n
 4x  3 dx    x  2   1 dx 
2
2 2
 1 dt
1 1 1 2p
 
n
f (x)  x 2  1 este funcție pară
1 1
  t  1  
n n 1p
2
dt  2   t 2  1 dt
1 0
2p
Varianta 66
corespunzător.
237
WWW.MATEINFO.RO
1. 4  5  8  3  log0,5 5  2  log0,5 5  3 2p
z  a 2  b2  5
1p
z1  4  3i , z2  4  3i 2p
2. b c 2p
S  m , P   m  2
a a
x1 x 2 S2  2P
  1   1
x 2 x1 P
1p
m2  m  2  0  m 1, 2
2p
3.     1p
sin  x    sin   x 
 6 2 
 k 
x   1   x   k , k 
6 2 
2p
  7 
x , 
6 6 
2p
4. n! 2p
Ckn 
k!  n  k !
1 1
 n 5
3 n2
3p
238
WWW.MATEINFO.RO
5. 3 6 1p
    d1 || d 2  latura  dist  d1, d 2 
4 8
ax A  byA  1
dist  d1, d 2   dist  A, d 2   , A  d1 2p
a b
2 2
3 9
alegând A 1,1  d1  latura   aria 
2 4
2p
6. 3sin x 3sin x 2p
A= =
2sin x  5cos x cos x(2sin x  5)
3tgx 2
A 
2tgx  5 3
3p
1. det(A)  2  5a 2p
a)
2
det(A)  0  a  
5 1p
deci det(A)  0  X  O3 soluție unică 2p
b) det(A)  2 1p
 9 10 4 
 
A*   7 8 4  2p
 3 4 2 
 
1 *
X  A 1  A
2
239
WWW.MATEINFO.RO
2p
c) det(A)  2  5a  0 1p
d x  3(2  5a) , d y  2(2  5a) , d z  2  5a 2p
soluția va fi  3, 2,1
2p
2.
  
B  f  5  X | f  aX4  bX3  cX2  dX  e , a  5 \ 0 , b,c,d,e  5 ,
2p
a)
cardB  4  54
2p
 4 3 2

A  f  5  X | f  X  aX  bX  4 , a, b  5 , cardA  52
prob  0, 01 1p
b)

f 2  0  3a
  4b
  0 1p
    
f X  1  X  2  c  3  f 4  3  4a
  b  3
2p
obținem a  4 , b  2
2p
c) f  X4  4

 x   \ 0 ( teorema lui Fermat) 3p
5 este număr prim  x 4  1, 5
    
f (x)  0 , x   5 \ 0  f  x  1 x  2 x  3 x  4  2p
240
WWW.MATEINFO.RO
1.
a) f '(x) 

a x2 1 
 x  1
2 2p
2
f '(x)  0  x  1
a  0  f '(x)  0 pe  , 1 respectiv 1,   și f '(x)  0 pe  1,1

1p
a  0  f '(x)  0 pe  , 1 respectiv 1,   și f '(x)  0 pe  1,1
deci x  1 și x  1 sunt puncte de extrem local 2p
b) a2 2a 1p
f (1)  , f (1) 
2 2
a  0  max  f (1)  3 și min  f (1)  1  a  4

2p
a  0  min  f (1)  1 și max  f (1)  3  a  4 2p
c)
1 

x x 2 1 
lim  f (x)  f '(x)  lim e x 2 1
3p
x  x 
limita este egală cu 0

2p
2. schimbarea de variabilă t  x 2 2p
a) e 1 2p
I
2 1p
b)
g(x)  f (x) 
e
f (x)
2 2 2

2

 e x  e1x  g '(x)  2xe1x e2x 1  1
2p
241
WWW.MATEINFO.RO
2
g '(x)  0  x  
2 1p
 2
x   0,1  g    g(x)  g(0) , g(0)  g(1)  max
 2 
înlocuind și integrând pe intervalul  0,1 obținem relația cerută 1p
1p
c) f : 0,     , f (t)  e t continuă  f admite primitive

2
1p
x2
Fie F o primitivă a lui f  F derivabilă și F'  f   f (t)dt  F  x   F(0)
2
0
2p
x2
 f (t)dt  
F x 2  F(0)
0
0   1
2xF' x 2
lim 0
 lim  lim
x 0 f (x)  1 x 0 f (x)  1 x 0 f '(x)
2p
Varianta 67
242
WWW.MATEINFO.RO
corespunzător.
1. a n  a1   n  1 r 2p
 r  3a1 1
  a1 
2a1  12r  19 2 3p
2. f (x)  ax  b , g(x)  cx  d
din f  g  g  f , x   ad  b  bc  d 3p
un exemplu este f (x)  2x  1 , g(x)  3x  4 2p
3. log3 2  1  x 2  x  x  3 2p
x 2  2x  3  0  x   1,3
2p
x  *  x  1, 2 1p
4. 12,16,...,96  22 numere divizibile cu 4 1p
1p
12,18,...,96  15 numere divizibile cu 6
12, 24,...,96  8 numere divizibile cu 4 și cu 6

1p
Deci vor fi 29 de numere divizibile cu 4 sau cu 6 2p
243
WWW.MATEINFO.RO
5. 3 3 1p
coordonatele mijlocului segmentului AB : M  , 
2 2
y  yA
panta dreptei AB : mAB  B  1
xB  xA
1p
1
panta mediatoarei : m   1
mAB
1p
ecuația mediatoarei : y  yM  m  x  x M   x  y  0
2p
6. NA 1  5   1   2p

  DN   DA  DC 
NC 5 6 5 
MA 1  4  1    

  DM  DA  DB , DB  DA  DC
MB 4 5 5
2p
 5 
 DN  DM  vectorii sunt coliniari  punctele sunt coliniare
6
1p
1. 0 1 3 0 0 4 2p
a)   2  
B  0 0 4 , B  0 0 0
0 0 0 0 0 0
   
B3  O3  k=3
3p
244
WWW.MATEINFO.RO
b) A  2I2  B și aplicând Binomul lui Newton obținem

2p
An  2n I2  n  2n 1 B  n  n  1  2n 3 B2
 2n n  2n 1 n  n  2   2n 1 
 
An   0 2n n  2n 1 
 
0 0 2n 
 
3p
c)
 
det A k  8k 1p
 det  A 
n n
8n  1
k
 8  8
k
k 1 k 1 7
2p
   
1005 1005
7   det A k  81006  8  7   det A k  81006  91006  32012
k 1 k 1
2p
2. A2  2A 1p
a) Xa  Xb  Xa b2ab 2p
1 1 1
a ,b  a  b  2ab  
2 2 2 1p
din cele 2 relații  Xa  Xb  G
1p
b) f morfism  f  Xa  Xb   f  Xa   f  Xb  , Xa , Xb  G 2p
1p
f injectivă  fie Xa , Xb  G f  Xa   f  Xb   a  b
245
WWW.MATEINFO.RO
ey 1 1
f surjectivă  f  Xa   y  a  
2 2 1p
deci f este izomorfism de grupuri 1p
c)          
f  X 1  X 3  X 5  ...  X 2n 1   f  X 1   f  X 3   f  X 5   ...  f  X 2n 1 
          2p
 2 2 2 2   2  2  2  2 
 
f  X 2k 1   ln  2k 
 
 2 
1p
   
   
înlociund obținem f  X 1  X 3  X 5  ...  X 2n 1   ln 2n  n!  f  X 2n n!1 
 
 2 2 2 2   2 
2p
1.
f '(x) 
 x  1
2
a)
x2 1 2p
f '(x)  0  f strict crescătoare pe 
3p
b) f strict crescătoare  f injectivă 1p
lim f (x)   , lim f (x)   , f continuă  Imf    f surjectivă 1p

x  x 
1
f bijectivă  f inversabilă  g '  0   , f  x0   0  x0  0
f '  x0  2p
246
WWW.MATEINFO.RO
g '  0  1
1p
c) egalitatea este verificată pentu x  0 și x  1 2p

xx
2 
 f (x)  f (x )
2
x   0,1  
f cresc
       
 f (x)  f x3  f x 2  f x 4
x  x f (x )  f (x )
3 4 3 4
  1p
x 1  x  x 2 f cresc  f (x)  f (x 2 )

x  0  x 3  x 4
 
f (x )  f (x )
3 4      
 f (x)  f x 3  f x 2  f x 4
1p
deci soluțiile găsite sunt unice
1p
2. ln 2 2p
schimbarea de variabilă t  x 4  1  I3 
4
a)

schimbarea de variabilă t  x 2  I1 
8
3p
b) 1
x n  x  1
In 1  In   dx  0   In n 1 descrescător
0 x4 1 1p
0  In  I1   In n 1 mărginit
1p
deci șirul  In n 1 este convergent
1p
xn
 x n pentru x  0,1  In 
1
x 1
4 n 1
1
0  In   lim In  0 1p
n  1 n
247
WWW.MATEINFO.RO
1p
c) 1 2p
In  4  In 
n 1
1 1 nk nk
 In    n k  In 
2  n  3 2  n  1 2  n  3 2  n  1
2p
 , k  1
1

lim n  In  
k
, k 1
n 
2
 0 , k  1
1p
Varianta 71
Prof: RICU ILEANA
corespunzător.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la10.
1  1 1
m  51 x  51 x  5  5x  5  5 x  5  5x  5 x   5  5x  x 
.  5  p
248
WWW.MATEINFO.RO
2 2 2
1  1 1  1
p  25x  25 x  52 x  52 x   5x    5 x    5x    x    5x  x   2  5x  x   5x  x   2
2 2 2
5   5  5  5 
  x 1   x 1 2 1
5  5  x    5  x   2  a

Dar m+p=2n    5   5   y2  5 y  2  a  y2  5 y  2  a  0 p
 1
 Not.5  5x  y
x
Ec.are rădăcini reale    0 1 ;Cum y>0(2)

1
1   2    0  33 p
4a  33  0 a    33 
    4  a    ; 2 
 P  0 a  2  0 a  2  4 
2
p
2 mx 2  2  m  1 x  m  2 1
. f  x  0   0  mx 2  2  m  1 x  m  2  0, x   p
x2  1
m   0;  
m  0 m  0   1
    1   m   0;     ;     2
  0  4m  1  0 m   ;  4   4
p
  
2
p
3 M   x / x  , x  7 = 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1,0,1, 2,3, 4,5,6,7 1

. p
Pt.x≥0  x2  5x  4  0  x1  4; x2  1
Pt.x<0  x2  5x  4  0  x1  4; x2  1 1
249
WWW.MATEINFO.RO
Evenimentul A  4, 1,1, 4 p
 Evenimentul contrar lui A este: A  7, 6, 5, 3, 2,0, 2,3,5,6,7
1
p
1
p
1
p
4
17 x  18 y  17 x5   18 y  17 x5   18 y  2
2012 2012 2011
 C2012  C2012  ............
5 0 0 1 1
. p
17 x5   18 y 
0
.......................  C2012
2012 2012
Suma coeficienţilor este:
172012  18  C2012 172011  18  C2012 17 2010  18  .........  C2012 17 0  18  
0 1 0 2 1 2012 2 2012
C2012
17   18    1

2012
 1
2012
3
cf . form.binom. Newton
p
          
5
.
  
a  3m  2n  p  3 2i  3 j  2 i  2 j  4 j  8i  9 j    2
p
          
  
b  2m  n  p  2 2i  3 j  i  2 j  4 j  5i  4 j  2
p
         
   
a  b  8i  9 j  5i  4 j  3i  5 j  a  b  9  25  34
1
p
6 x 2
Folosim relatţia arcsin x  arctg , x   0;1
. 1  x2 p
250
WWW.MATEINFO.RO
4
4 5 4  4 7 
arcsin  arctg  arctg  tg  arcsin  arctg  =
5 16 3  5 24 
1
25
 4  4
 arc tg  a  tga 
 4 7   
  tg  a  b  unde am notăm 
3 3
= tg  arc tg  arctg 
 3 24  arc tg 7  b tgb  7
 24  24
tga  tgb 117

 tg  a  b    ... 
1  tga  tgb 44
2
p
1
p
1.     3p
Elementele inversabile din 12 sunt: 1,5, 7,11
a) 2p
    
 1 5 7 11  0
b)    2p
1 0 5
    
det A  x 1 2  3 x  11
  
4 3 1

    
          
det A  3 x  11  0  3 x  1  x  0,1, 2,3, 4,5, 6, 7,8,9,10,11,  12
 

251
WWW.MATEINFO.RO
 A este inversabilă x 12 . 2p
c)     3p
5 9 5 
    
Pentru x  0  A1   4 7 2   M  12 
   
 8 3 11
 
             
 1 0 2  5 9 5   5 3 3 
             
Ecuaţia YA=B  Y=BA-1   2 1 0  4 7 2    2 1 0 
             
 0 2 1  8 3 11  4 5 3 
    
2p
2. f 1  a0  a1  a2  a3  ....  a2 n 1  a2 n  3n  f 1  f  1 1p

  a1  a3  ....  a2 n 1  
a) f  1  a0  a1  a2  a3  ....  a2 n 1  a2 n  1 2 3p
3n  1
 1p
2
b) Cf.teor.împărţirii cu rest a polinoamelor  3p
f   X  2   q  ax  b, a, b    f  2   2a  b  3n 1
2
f   2  X  2  q   X  2  q  a  f   2   a  2 
2
   2 X  1  f   2  n  3   3  n  3 3

n 1
Dar f   n X  X  1
2 n 1 n
din 2 si  3 2p
 a  n  3n de unde b  3n 1  2n 
252
WWW.MATEINFO.RO
c)
   x  x  1 ;cum x2  x  1  0, x    2p
n n
f(x)=f(-x)  x 2  x  1 2
n
 x2  x  1  x2  x  1 2 k 2k
 2   1  cos 2 k   i sin 2 k    cos  i sin ;
 x  x 1  x  x 1
2
n n
k  0,1,...., n  1
Pentru k=0  x0=0
________
Pentru k  1, n  1 avem
 

 cos  i sin 
2 cos
x  1 1  cos   i sin 
2
x 1 2
2 2 2 
    ictg
x 1  cos   i sin  x    2
2i 2 sin 2  2i sin cos
2 2 2
 k k 
i  ctg  4  ctg 2 
  n n  ________ 2p
Deci x  ixctg  1  0  x1,2 
2
; k  1, n  1
2 2
1p
1. x2 1p
f  x 
a) x 1
lim f  x    ; lim f  x    1p
x 1 x 
x 1
253
WWW.MATEINFO.RO
Semnul lui f   x  :
x  1 
x+2 ++++++++++++++++++++++++
x+1 ++++++++++++++++++++++++
f  x ++++++++++++++++++++++++
2p
f  x   
 f este strict crescătoare pe domeniul său de definiţie.
1p
b) Se arată că pe intervalul (-1;0)avem f(x)<0  1p
0 0 0 0
A      f  x  dx     x  ln 1  x   dx    xdx   ln 1  x  dx 
   
2 0
x
0
 
2 0
x 
  x  ln 1  x  dx 0    x  ln 1  x    
0
 dx  
2   2   1 x 
 2 0
 1   2
 0    ln 1      1     ln 1     x   ln 1  x   
0
  dx  
0
2   1 x   2
2 2
    ln 1       ln 1          1 ln   1 ,
2 2
3p
1p
254
WWW.MATEINFO.RO
c) 2  2  2p
lim A    lim       1 ln   1   lim      lim   1 ln   1 
 1  1
 2   1  2  
1

not . L
3 3 3
 L  0
2 2 2
 1
0 ln   1 
Unde L  lim   1 ln   1  lim  lim   1  lim  1     0
 1  1 1  1 1  1

 1   1
2
3p
2. e 2p
e2  1
e
x2
I 0   xdx  
a) 1
2 1 2
 x 2 
prin e
e parti e
 x2  e
1 x2 e2 1
e
I1   x ln xdx     ln xdx    ln x     dx    xdx 
1
1
2  2 1 1 x 2 2 21
e2 1 e2  1 e2  1
   
2 2 2 4
3p
b) Folosim metoda integrării prin părţi 
 x 2 
e
e e
 x2 n
e
n 1 1 x
2
I n   x  ln x  dx      ln x  dx    ln x    n   ln x    dx 
n n
1
1
2  2 1 1
x 2
e
e2 n e2 n
  x  ln x  dx    I n 1
n 1

2 21 2 2
e2 n
Am găsit I n    I n 1  2  2 I n  nI n 1  e 2 3p
2 2
255
WWW.MATEINFO.RO
2p
c) Şirul  I n n0 este descrescător 
 I n 1  I n  0

 e n 1
cf .b ) 2
e2  n 1  e
2
n3
I
 n 1 n  I    I n  I n   I n  1    In
 2 2 2  2  2 2
2p
e2 n3 n  3 e2 e2
  In  0  In   In  1
2 2 2 2 n3
Analog avem:
 I n 1  I n  0

 cf .b ) 2
e 2 e2 2  e
2
n2
I
 n 1 n  I    I n  I n   I n  1    In
 n n n n  n n
e2 n2 n  2 e2 e2
  In  0  In   In   2
n n n n n2
e2 e2
  In 
n3 n2
2p
1p
Varianta 72
Prof: RICU ILEANA
256
WWW.MATEINFO.RO
corespunzător.
1. Cx03  1 1p
Cx21 
 x  1!   x  3!  x  2  x  1   x  2  x  1
 x  3! 2!  x  3! 2 2 1p
Cxx  2 
x!

 x  2 ! x  1 x   x  1 x
 x  x  2 !  x  2 ! 2  x  2 ! 2
1p
Numerele 2Cx03 ; Cx21; Cxx 2 sunt în progresie aritmetică  2Cx03  Cxx 2  2Cx21
 2
x  x  1
 2
 x  2  x  1  1
  x2  5x  0  
 
 x  0 nu convine
 S  5
1p
2 2  x2  5

1p
2. x1  x2  2  m  1 1p
x1 x2  8  m2  1 1p
Calculam x12  x2 2   x1  x2   2 x1 x2  4  m  1  16  m2  1  4  3m2  2m  5

2 2
2p
 16
Fiind o funcţie de gradul II în m,aceasta ia valoarea maximă egală cu   obţinută
4a 3 1p
b 2 1
pentru m    
2a 6 3
3. M  1, 2,3, 4,5,6,10,12,15, 20,30,60 1p
3p
Deoarece ordinal radicalului trebuie sa fie un nr.natural ≥2, numărul x! va fi totdeauna un
257
WWW.MATEINFO.RO
2 x 2  x  21  7
număr par   0  x   5,    1,3
5  4x  x 2
 2
Cum x   si x ≥2  A  2,3 1p
4.    3p
2  cos  i sin 
1 i 3  6 6
z  
1 i  7 7 
2  cos  i sin 
 4 4 
 10 10 
220  cos  i sin    10   10 
z 20  10 
3 3 
 210  cos   35   i sin   35   
2  cos 35  i sin 35    3   3 
  95   95   10   5   5 
 210  cos     i sin      2  cos     i sin    
  3   3    3   3 
5 5  10  1 3

 210  cos
 3
 i sin
3
  2   i
 2 2
  2 1  i 3
9
 
 
2p
5. Cn0  Cn1  Cn2  .....  Cnn  32 1p
Dar Cn0  Cn1  Cn2  .....  Cnn  2n 1p
1p
 2n  32  n=5
Tk 1  Cnk a nk bk  T4  C53  2 x 2   5 y   5000 x 4 y 3

2 3
2p
6. Ecuaţia dreptei BC este: x+2y-4=0 3p
A  BC  4a  4  a  1 2p
258
WWW.MATEINFO.RO
1. 2 2    3p
a) ,,  ” Ştim a  b  0; a, b  3 
  2   
 pt.a  0  b  0  b  0

   2  2  2 
 
 pt.a  1  1 b  0  b   1  b  2  nu are solutii  
  
    2   2   2 
 
 pt.a  2  1 b  0  b   1  b  2  nu are solutii 
  
2 2    
a b  0 a  b  0
,,  ”-se verifică direct
2p
b)
    2 2     2p
a b a b 2ab 
Fie A       M ;calculam A2  
     2 2 
b a  2ab a  b 

2 2  
a  b  1  0 1
Relaţia A  I 2  O2  
2
   
2 a b  0  2 

1p
   
Din (2)  a  0 sau b  0
 
 in1  2
     

b  1 0 1  0 2
Pentru a  0  b  1      A       M sau A       M
b  2    
 1 0    2 0
259
WWW.MATEINFO.RO
 in1  2
   2  2 
 
Pentru b  0  a  1  0  a   1  a  2  nu are solutii in  3 
 
2p
c) Mulţimea M are 9 elemente 2p
   2 2  cf .a )   
 
a b 0 0
Fie A       M  det  A   a  b  0  a  b  0  A       O2
   
b a 0 0
2p
Celelalte 8 elemente din M au determinantul ≠0  celelalte 8 matrice sunt inversabile
1p
2. 1 2 3 2p
   
a) 3 1 2 2p
 1 2 3 1p
   
 2 3 1
   
 cu m   şi signatura cu      1  1
b) m 3 1p
Not.nr.inversiunilor permutării
 m    2  1  3     1  1  
m  3
permutare impară
m    1   m    1  1   permutare impară 2p

1
2p
c)
 x   x   1 2p
260
WWW.MATEINFO.RO
 1 2 3 1 2 3 2p
Cum      x     3
1
 
 3 2 1  1 2 1p
1. 2 x2 2p
D f  ? Condiţia: 1  0  0  x   ; 2    0;  
a) x x
Asimptota orizontală: lim f  x   ln1  0  ec.asimp.oriz.spre   este y=0

x 
Asimptote verticale: lim f  x     ec.asimp.vertic.este x  2 1p

x 2
x 2
1p
lim f  x     ec.asimp.vertic.este x  0
x 0
x 0
1p
b) 2
Calculăm f   x    ; D f    ; 2    0;  
x  x  2
2p
Semnul lui f  :
x - -2 0 +
f  x __________ ________________
f  x 0 

 0

2p
 funcţia f este strict descrescătoare pe domeniul său
1p
261
WWW.MATEINFO.RO
c) f 1  f  2   f  3  ......  f  n  3p
xn  
n
 2  2  2  2
ln 1    ln 1    ln 1    ......  ln  1  
 1  2  3  n 
n
  2  2  2   2 
ln  1  1   1   ......  1   
 1  2  3   n 
  
n
3 4 5 n n 1 n  2 
ln     ......    
1 2 3 n  2 n 1 n 

n
 n  1 n  2 
1  n  1 n  2 
ln
 2  ln
n n 2
ln
 n  1 n  2 
 lim xn  lim 2 0
n  n  n
2p
2.   2p
2 2 

I 0    cos x  dx   1dx  x 02 
0
a) 2
0 0
262
WWW.MATEINFO.RO
 
2 2 

I1    cos x  dx   cos xdx  sin x 02  sin  sin 0  1
1
0 0
2
3p
b)    3p
2 2 2
I n    cos x  dx   cos x   cos x  dx    sin x   cos x 
n 1 n 1
dx 
n
0 0 0


   sin 2 x  dx 
2
 sin x   cos x     n  1 cos x 
n 1 2 n2
0
0

 1  cos 2 x  dx 
2
  n  1   cos x 
n2
0
 
2 2
  n  1   cos x  dx   n  1   cos x  dx   n  1 I n  2   n  1 I n
n2 n
0 0
 I n   n  1 I n2   n  1 I n  I n   n  1 I n   n  1 I n2
 nI n   n  1 I n2 : n  0
n 1
 In  I n2 ,  n  N , n  2
n
2p
c)  
f : 0;    0;1 , f  x   cos x 
 2
263
WWW.MATEINFO.RO
    
2
cos 2 x  1
2
 2  2  2
V    cos 2 xdx   dx    cos 2 x  1 dx   cos 2 xdx   dx  3p
0 0
2 20 20 20

 2
 
 
    
  2 cos 2 xdx  x 02   sin 2 x  02     sin   sin 0   
4 0
2 4 2 2 4 4 4
2p
Varianta 73
Prof: RICU ILEANA
corespunzător.
< >
1. 
 x  xq  xq  xq  360
2 3 2p
Notăm cu x cel mai mic unghi şi raţia prin q   3
 xq  9 xq


 x  xq  xq  xq  360  x  xq  xq  xq  360
2 3 2 3
 2  pt.ca este vorba de masuri de
q  9
 q  3 2p
unghiuri,q= -3 nu convine  q=3(inlocuim în prima ecuaţie)  xˑ40=360  x=9
Finalizare:unghiurile sunt 9˚;27˚;81˚;243˚
1p
264
WWW.MATEINFO.RO
2.  2m  1 1  2p
 1 V  ; 
 2m 4m 
Ecuaţia primei bisectoare:y=x(notam dreapta cu d)
2m  1 1
 4m2  m  0  m1  0  nu convine  ; m2 
1
V d   1p
2m 4m 4
2p
3.  x  3 x2 2p
Notăm   k, k     k , k    x=3k+2(1)
 4  3
folos .1
x3
Avem k   k  1/ 4  4k  x  3  4k  4  4k  3k  5  4k  4 / 5
4
2p
k  5
  k 2,3, 4,5  S  8,11,14,17
k  1
1p
4.  3 2p
sin  
Not. z  1  i 3  z  1  3  2 şi  2      z  2  cos   i sin  
 
cos   1 3  3 3
 2
 n n 
z n  2n  cos  i sin  1
 3 3 
      
Analog,pt. z  1  i 3 avem z  2 ,     z  2  cos     i sin    
3   3  3 
  n   n   n n n 
 z n  2n  cos     i sin      2  cos  i sin   2
  3   3   3 3 
2p
Egalitatea devine:
265
WWW.MATEINFO.RO
 n n  n n n   
2n  cos  i sin   2  cos  i sin   2 / : 2  0  stim 2  0, n   
n n n
 3 3   3 3   
n n 1 n 
 2cos  1  cos      2k , k    n  1  6k , k  
3 3 2 3 3
1p
 2
5 k
5. Tk 1  Cnk a nk bk ,0  k  n  Tk 1  C5k 2p
Termenii dezvoltarii sunt raţionali  exponentul 5-k este multiplu de nr.2 
5  k 0,2,4,6,8,.......
 2
0
Pentru 5-k=0  k=5( k  şi 0  k  5 )  T6  C55 1
 2 1p
2
Pentru 5-k=2  k=3( k  şi 0  k  5 )  T4  C53  20
 2
4
Pentru 5-k=4  k=1( k  şi 0  k  5 )  T2  C51  20
1p
Pentru 5-k=6  k=-1  
 T2  T4  T6  41 1p
x  xQ    yP  yQ   AB  10; AC  37; BC  29
6. 2 2 3p
PQ  P
Avem AC>BC>AB  B are măsura cea mai mare

1p
290
 (cf.teor.cosinusului) cos B  1p
290
266
WWW.MATEINFO.RO
1.   x   e2 x 2 x2a
 2e x  xa
 e0  e0  e0  3p
2 2
a) 
2 x2  x  a  
 x2  x  a 
e  2e 3
2p
b)   x  0 
 1 t1  t2  1 3p
  t  2   3  0  t  3t  2  0  
2 3
 xa
 t t3  2
2
not.e x  t
 xa
 1  x2  x  a  0 ; rădăcini reale strict negative
2
Avem (1) e x
 1 1p
1  4a  0  a 
   0 4
   1
  S  0   S  1  0  a   0, 
P  0 a  0  4
 

 xa
 2 ;ecuatia nu are solutii
2
Avem (2) e x
1p
c)
Pentru a=1    x   e
 
2 x2  x 1  
 x2  x 1 2p
 2e 3
t 3  3t  2  t  1  t  2 
2 2p
not.e x 2  x 1
 t   t   
t t 1p
2. x  (1)  x  (1)  1  x, x  2p
a) (1)  x  (1)  x  1  x, x  2p
Finalizare 1p
b)  x  y   z   ax  by  1  z  a  ax  by  1  bz  1  a 2 x  aby  bz  a  11 , 2p
2p
x   y  z   x   ay  bz  1  ax  b  ay  bz  1  1  ax  aby  b 2 z  b  1 2 ,
267
WWW.MATEINFO.RO
a 2  a a  a  1  0 a1  0; a2  1   
1  2     a  b  0  nu convine 
 b  b 2
 b  b  1  0  b1  0; b2  1     1p
a  1  b  1 a  b a  b a  b  1
   
c) f ( x  y)  f  x   f  y  , x, y  . 1p
f ( x  y)  f  x  y  1  x  y  1  2  x  y  3, x, y .
2p
f  x   f  y   f  x   f  y   1  x  2  y  2  1  x  y  3, x, y  .
2p
1.  x, x   0,   1p

a) f  x    mx  m
 , x   ,0  \  
 2x  m  2
lim f  x   lim x    f nu admite asimptotă orizontală spre +∞

x  x 
mx m
lim f  x   lim  , cu m>0  f admite asimptotă orizontală spre - ∞ cu ecuatia 1p
x  x  2x  m 2
m
y
2
1p
f  x
 lim  1; n  lim  f  x   mx   lim  x  x   0  y  x
x
Asimp.oblică: m  lim
x x 
x  x x  x 
este ecuatia asimptotei oblice spre + ∞
 m2
  m 
ls     limm f  x   2   1p
  2  x  2 0
 m
 x 
m
Asimptota verticala: 
2
2
 x   este ecuaţia asimptotei
 m 2

  m
ld   2   limm f  x   0  
2
   x 
2 
 x 
m
2
268
WWW.MATEINFO.RO
verticale a funcţiei f
1p
b) 1, x   0,   2p

f   x    m2  m
 , x   ,0  \  
 2x  m  2
2
Să dem.că f este derivabilă în

 mx
 f  x   f  0
 lim 2 x  m  lim
mx m m
 f s 0   lim x 0 x  2 x  m 
 lim  1
 x 0 x x 0 x x 0 2 x  m m
x0  0 :  x0 x0 x0 x0
 f  x   f  0 x
 f d  0   lim  lim  1
 x 0
x 0
x x 0 x
x 0
 f   0  1
x m
-  0 +
2
f  x +++++++++++++ ++++++++++++1++++++++++++++++++++++
f  x m


  0 
2

2p
 f este strict crescătoare pe domediul de definiţie
269
WWW.MATEINFO.RO
1p
c)  m m 2p
Din b) observăm că pentru x   ,   avem f  x    0  f nu are soluţii
 2 2
 m 
Pentru x    ,   valorile lui f sunt strict crescătoare de la - ∞ la +∞  f are o singura
 2 
 m  3p
soluţie reală situată în intervalul   ,   ,anume x=0
 2 

2. 
 tgx 
n 1
I n  I n  2    tgx  1  tg x 
4
1
dx  4 , n  , n  2
n 2
a) n 1 n 1
0 0
3p

4


Calculăm I 0  dx 
0
4
şi ţinând seama de recurenţa de mai sus ,obţinem

I2  1  I0  1 
4
2p
270
WWW.MATEINFO.RO
b)   2p
Avem că tg n x  0, x  0, , n    prin integrare,obţinem I n  0, n  
 4 

  4
Deoarece tgx≤1, x  0,  ,  I n 1  I n    tgx   tgx  1 dx  0, n   sau
n
 4 0
I n1  I n , n   deci şirul este descrescător. Atunci 0  I n  I 0 , n   ,deci şirul este şi 2p

mărginit.  sir convergent
1p
c) Deoarece I n  0, n   şi folosind relaţia de recurenţă de la a)  2p
1 1
 I n  I n  2  I n  2 , n  , sau I n  2  , n  ,
n 1 n 1 1p
1
Atunci 0  I n  , n  , n  2 şi aplicând criteriul cleştelui  lim I n  0
n 1 n 
2p
Varianta 77
Prof:Soare Roxana
corespunzător.
271
WWW.MATEINFO.RO
1. Notăm 𝑎 = 2 − 3 şi 𝑏 = 2 + 3 ⇒ 𝑎2 + 𝑏2 = 2 ⇒ 3p
⇒ 𝑧 = 22012 2p
2. ∆= 49 1p
1 2p
𝑥 ∈ −2, ∩𝑍
3
𝑥 ∈ −2, −1,0
2p
3. 𝜋 1 1p
𝑠𝑖𝑛𝑥 + 3𝑐𝑜𝑠𝑥 = 1 ⇔ 𝑠𝑖𝑛 𝑥 + =
3 2
𝜋 𝑘
𝜋
𝑥+ ∈ −1 + 𝑘𝜋/𝑘 ∈ 𝑍
3 6 2p
𝜋 11𝜋 2p
𝑥∈ ,
2 6
4. 200 200 200 2p

Între 1 şi 200 sunt = 66 numere divizibile cu 3, =40 numere divizibile cu 5,
3 5 15
=13 numere divizibile cu 15 , deci de la 1 la 200 sunt 66+40-13=93 numere divizibile cu 3 sau 3p
cu 5 , deci 200-93=107 nu sunt divizibile nici cu 3 , nici cu 5.
5. 𝑎 + 1 2𝑎 + 1 − 2𝑎 − 1 3𝑎 + 1 = 0 2p
𝑎1 = 1 − 2 3p
𝑎2 = 1 + 2
6. 𝑎𝑏𝑐 2p
𝑅=
4𝑆
2p
𝑆= 𝑝 𝑝 − 𝑎 𝑝 − 𝑏 (𝑝 − 𝑐) = 455
1p
144
𝑅=
455
272
WWW.MATEINFO.RO
1. 𝐼2 = 𝐴(0) ∈ 𝐺 2p
a)
3 4 3p
= 𝐴(2) ∈ 𝐺
−4 −7
b) 𝐴 𝑎 𝐴 𝑏 = 𝐴(𝑎 + 𝑏 − 3𝑎𝑏) 2p
1 1 1 1p
𝑎 ≠ ,𝑏 ≠ ⇒𝑎 + 𝑏 − 3𝑎𝑏 ≠ ⇒ 𝐴(𝑎 + 𝑏 − 3𝑎𝑏) ∈ 𝐺⇒G parte stabilă a lui 𝐺𝐿2 (𝐼𝑅)
3 3 3
𝑎 2p
−1
𝐴(𝑎) =𝐴 ∈𝐺
3𝑎 − 1
2
c) 𝐴(𝑎) = 𝐴(2𝑎 − 3𝑎2 ) 1p
3
𝐴(𝑎) = 𝐴(9𝑎3 − 11𝑎2 + 3𝑎) 2p
𝑎 ∈ −1,0,2 2p
2. 𝑍5 = 0, 1, 2, 3, 4 1p
a) 14 = 1 1p
24 = 1 1p
34 = 1 1p
1p
44 = 1
b) 𝑓 0 = 4, 𝑓 1 = 0, 𝑓 2 = 0, 𝑓 3 = 0, 𝑓 4 = 4, deci rădăcinile în Z5 ale polinomului f 3p

sunt 1, 2, , 2, 3
2p
c) 2 3p
𝑋 + 4 𝑓, 𝑋 + 3 |𝑓, 𝑋 + 2 𝑓 ⇒
2 2p
⇒𝑓 = 2 𝑋 + 2 𝑋 + 3 (𝑋 + 4)
273
WWW.MATEINFO.RO
1. Dreapta y=1 este asimptotă orizontală către −∞ ş𝑖 𝑐ă𝑡𝑟𝑒 + ∞ 2p

a)
f nu admite asimptote oblice 1p
dreapta x= -1 este asimptotă verticală 2p
b) 𝑥3 − 1 1p
lim 𝑥 3 𝑙𝑛𝑓 𝑥 = lim 𝑥 3 𝑙𝑛 =
𝑥→∞ 𝑥→∞ 𝑥3 + 1
𝑥 3 −1
𝑙𝑛 3
𝑥 +1
= lim 1 = 1p
𝑥→∞
𝑥3
−2𝑥 6
= lim =
𝑥→∞ 𝑥 6 −1
2p
=-2
1p
c) 𝑥 −1 𝑥 𝑥+1 +1 1p
𝑓(𝑥)=𝑥 +1 ∙ 𝑥 𝑥−1 +1
3p
2 𝑛2 + 𝑛 + 1
𝑓 2 ∙ 𝑓 3 ∙⋯∙ 𝑓 𝑛 =
3𝑛(𝑛 + 1)
2 𝑛2 + 𝑛 + 1 2 1p
lim 𝑓 2 ∙ 𝑓 3 ∙ ⋯ ∙ 𝑓 𝑛 = lim =
𝑛→∞ 𝑛→∞ 3𝑛(𝑛 + 1) 3
2. 𝑛+1 2 2p
𝑎𝑛 = 𝑙𝑛
𝑛(𝑛 + 2)
a)
𝑛 𝑛+2 3
𝑎𝑛+1 − 𝑎𝑛 = 𝑙𝑛 (𝑛+3) 𝑛+1 3
< 0⇒ 𝑎𝑛 𝑛≥1 este şir strict descrescător. 1 2p
𝑛+1 2 1p
𝑎𝑛 = 𝑙𝑛 𝑛(𝑛+2) > 0⇒ 𝑎𝑛 𝑛≥1 mărginit inferior. 2
Din 1 şi 2 ⇒ 𝑎𝑛 𝑛≥1 convergent.
b) 𝑛2 + 2𝑛 + 1 1p
lim 𝑛2 𝑎𝑛 = lim 𝑛2 𝑙𝑛 =
𝑛→∞ 𝑛 →∞ 𝑛2 + 2𝑛
1p
274
WWW.MATEINFO.RO
𝑛2 1p
𝑛 2 +2𝑛 +1
= lim 𝑙𝑛 𝑛 2 +2𝑛
=
𝑛→∞
1 𝑛2
=𝑙𝑛 lim 1 + = 2p
𝑛 →∞ 𝑛 2 +2𝑛
= 𝑙𝑛𝑒 =
=1
c) 2(𝑛 + 1) 3p
𝑎1 + 𝑎2 + ⋯ + 𝑎𝑛 = 𝑙𝑛
𝑛+2
2p
lim 𝑎1 + 𝑎2 + ⋯ + 𝑎𝑛 = 𝑙𝑛2
𝑛→∞
275
WWW.MATEINFO.RO
Varianta 78
Prof: Soare Roxana
corespunzător.
1. 𝑎1 + 2𝑟 = 5 𝑎 =1 3p
⇔ 1
𝑎1 + 5𝑟 = 11 𝑟=2
100 2𝑎1 + 99𝑟

𝑆100 = = 10000 2p
2
2. 𝑚+1 1p
𝑥𝑉 =
2
2p
−𝑚 2 + 2𝑚 + 7
𝑦𝑉 =
4
V∈ 𝑃: 𝑦 = −𝑥 2 + 2𝑥 + 1 2p
3. C.E. 3𝑥 2 − 2𝑥 + 8 ≥ 0, 3𝑥 2 − 2𝑥 + 3 ≥ 0 ⇒ 𝑥 ∈ 𝐼𝑅. 1p
Notăm 3𝑥 2 − 2𝑥 + 3 = 𝑦 ≥ 0 şi obţinem: 𝑦 + 5 + 𝑦 = 5 ⇔ 2 𝑦(𝑦 + 5) = 2(10 − 𝑦)
276
WWW.MATEINFO.RO
C.E 𝑦 ≤ 10 ⇒ 𝑦 ∈ 0,10 2p
Se obţine 𝑦 = 4 ⇔ 3𝑥 2 − 2𝑥 + 3 = 4⇔3𝑥 2 − 2𝑥 − 1 = 0
1 2p
𝑥 ∈ −1,
3
4. 𝑓 −2 = 𝑓(2) ⇒ definim funcţii de pe o mulţime cu 4 elemente cu valori într-o multime cu 6 2p

elemente
3p
Se pot defini 6 =1296 funcţii.
4
5. 2 2p
M este punctul care împarte segmentul [BC] în raportul
5
2 3p
𝐴𝐵 + 5 𝐴𝐶 5 2
𝐴𝑀 = = 𝐴𝐵 + 𝐴𝐶
2 7 7
1+5
6. 12 2p
𝑐𝑜𝑠𝑥 = −
13
𝑥 𝑠𝑖𝑛𝑥
𝑡𝑔 = 2p
2 1 + 𝑐𝑜𝑠𝑥
𝑥 1p
𝑡𝑔 =5
2
1. 2 −3 4 2p
a) 𝑑𝑒𝑡𝐴 = 1 1 2 =0
3 −2 6
2 −3 2p
𝑑1 = =5≠0⇒
1 1
1p
⇒rangA=2.
b) 2 −3 1 3p
𝑑𝑐𝑎𝑟 = 1 1 3 = 0 ⇒ 𝑟𝑎𝑛𝑔𝐴 = 2 = 𝑟𝑎𝑛𝑔𝐴 ⇒ 𝑠𝑖𝑠tem compatibil nedeterminat. Notăm
3 −2 4
277
WWW.MATEINFO.RO
𝑧=𝛼 2p
şi obţinem 𝑥 = 2 − 2𝛼, 𝑦 = 1
c) Avem 2 − 2𝛼0 + 1 + 𝛼0 ≤ 3 ⇔ 𝛼0 − 3 ≤ 3 ⇔ 1p
⇔−3 ≤ 𝛼0 − 3 ≤ 3 ⇔ 2p
⇔0 ≤ 𝛼0 ≤ 6 ⇒ sistemul are 7 soluţii cu proprietatea 𝑥0 + 𝑦0 + 𝑧0 ≤ 3 2p
2. 𝑥 ∗ 𝑦 = 2𝑥𝑦 − 6𝑥 − 6𝑦 + 18 + 3 = 1p
a) = 2𝑥 𝑦 − 3 − 6 𝑦 − 3 + 3 = 3p
=2 𝑥 − 3 𝑦 − 3 + 3 1p
b) 𝑥 ∗ 𝑦 ∗ 𝑧 = 4 𝑥 − 3 𝑦 − 3 𝑧 − 3 + 3, ∀𝑥, 𝑦, 𝑧 ∈ 𝐼𝑅 (1) 2p
𝑥 ∗ 𝑦 ∗ 𝑧 = 4 𝑥 − 3 𝑦 − 3 𝑧 − 3 + 3, ∀𝑥, 𝑦, 𝑧 ∈ 𝐼𝑅 (2) 2p
Din (1) şi (2) ⇒ 𝑥 ∗ 𝑦 ∗ 𝑧 = 𝑥 ∗ 𝑦 ∗ 𝑧 , ∀𝑥, 𝑦, 𝑧 ∈ 𝐼𝑅 ⇒ 𝑙𝑒𝑔𝑒𝑎 “∗ " este asociativă. 1p
c) Prin inducţie 𝑥 ∗ 𝑥 ∗ 𝑥 ∗ … .∗ 𝑥 = 2𝑛 −1 𝑥 − 3 𝑛
+ 3, ∀𝑛 ∈ 𝐼𝑁 ∗ 2p
𝑑𝑒 𝑛 𝑜𝑟𝑖
1p
𝑥 ∗ 𝑥 ∗ 𝑥 ∗ … .∗ 𝑥 = 22011 𝑥 − 3 2012
+3
𝑑𝑒 2012 𝑜𝑟𝑖 2p
22011 𝑥 − 3 2012
+ 3 = 22011 +3⇒ 𝑥 ∈ 2,4
1. 𝑓3′ 𝑥 = 3𝑥 2 + 6𝑥 2p
a)
𝑓2 𝑥 = 𝑥 2 2p
𝑓3′ 𝑥 3𝑥 2 + 6𝑥 1p
lim = lim =3
𝑥→∞ 𝑓2 𝑥 𝑥→∞ 𝑥2
278
WWW.MATEINFO.RO
b) 𝑓𝑛′ 𝑥 = 𝑛 1 + 𝑥 𝑛−1
−𝑛 2p
𝑓𝑛′ 𝑥 = 0 ⇔ 𝑥 = 0 1p
x -1 0 2p
𝑓𝑛′ 𝑥 / ---------------------------------- 0
+++++++++++++++++++++++++++++++++++++
𝑓𝑛 (𝑥) / 0 ↑
Min
c) 𝑓𝑛′′ 𝑥 = 𝑛 𝑛 − 1 1 + 𝑥 𝑛−2
≥ 0 ∀𝑥 ∈ −1, ∞ , ∀𝑛 ∈ 𝐼𝑁, 𝑛 ≥ 2 3p
⇒ 𝑓𝑛 convexă pe −1, ∞ , ∀𝑛 ∈ 𝐼𝑁, 𝑛 ≥ 2
2p
2. 𝑓: 𝐼𝑅 → 𝐼𝑅, 𝑓 𝑡 = 𝑡 3 − 3𝑡 + 2 𝑒 3𝑡 este continuă pe IR, deci admite primitive pe IR. Fie 2p

𝐺: 𝐼𝑅 → 𝐼𝑅 o primitivă a lui f . Atunci 𝐹 𝑥 = 𝐺 𝑥 − 𝐺 0
a) 2p
′ 3 3𝑥
⇒ 𝐹 𝑥 = 𝑓 𝑥 = 𝑥 − 3𝑥 + 2 𝑒
1p
b) 𝐹 ′ 𝑥 = 0 ⇔ 𝑥 3 − 3𝑥 + 2 = 0 ⇔ 1p
2 1p
⇔ 𝑥−1 𝑥+2 =0⇔
⇔𝑥1 = 𝑥2 = 1, 𝑥3 = −2 1p
𝑥3 = −2 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡 𝑑𝑒 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑚 ş𝑖 F↘ pe intervalul (−∞, −2] şi F↑ pe [-2,∞) 2p
c) 𝐹 ′′ 𝑥 = 3(𝑥 − 1) 𝑥 2 + 2𝑥 − 1 𝑒 3𝑥 3p
Punctele de inflexiune sunt
𝑥1 = 1, 𝑥2 = −1 − 2,𝑥3 = −1 + 2 2p
Varianta 79
279
WWW.MATEINFO.RO
Prof: Stan Adrian
 
1. 2 2p
2 3 74 3 ,
2p
 
2
4 3 7  74 3.
1p
a  0  ;
2. an 1  an 1 1p
Din an  
2
2p
x2  6  4 x  3
 3x  x 2  2 x  3  0  x  1;3 .
2 2p
3.  1p
 1
4a
2p
5m2  10m  9
 1
4m
 9 
 5m2  14m  9  0  m   , 1 2p
 5 
4. Ecuația dată este echivalentă cu 2 x  3x  1  0 .
2 2p
1
x1  1, x2   . 3p
2
5.   a2 4 2p
Vectorii v1 , v2 sunt coliniari  
8 a2
3p
Din a  4  32  a 6;6 .
2
6. x  x1 y  y1 1p
Se scrie mai întâi ecuaţia dreptei (AB), după formula  .
x2  x1 y2  y1
2p
x 1 y  2
Rezultă,   x  y 1  0 .
1 1 2
Distanţa de la punctul C (4;3) la dreapta AB este dată de formula
2p
ax  by0  c
d (C , AB)  0
a 2  b2
280
WWW.MATEINFO.RO
4  3 1
şi este egală cu 3 2.
11
1. X (a)  X (b)  ( I 2  aA)( I 2  bA)  I 2  bA  aA  abA2  I 2  (a  b  ab) A  X (a  b  ab) 2

a) , deoarece A2 = A; p
Cum X (a)  X (1)  X (a  1  a 1)  X (1), a  şi 10;1;2;..., 2014 
 4 2 
X (0)  X (1)  X (2)  ...  X (2014)  X (1)  I 2  A   ; 3
 10 5  p
b  1 0   5a 2a  1  5a 2a  2
) Cum X (a)  I 2  a  A      . Atunci, p
 0 1   10a 4a   10a 1  4a 
1  5a 2a
det( X (a))   (1  5a)(1  4a)  2a 10a  1  a ;
10a 1  4a
2
det( X (a))  0  1  a  0  a  1. p
Pentru a = 1 rezultă că există o singură matrice neinversabilă;
1
p
c) Dacă X(a) este inversabilă, rezultă că există ( X (a))1 astfel încât X (a)  ( X (a))1  I 2 . 1
p
Vom nota cu X(b) pe ( X (a))1 rezultând X (a)  X (b)  I 2  X (a  b  ab)  I 2 
1  5(a  b  ab) 2(a  b  ab)   1 0  2
   a+b-ab=0 de unde rezultă că
 10(a  b  ab) 1  4(a  b  ab)   0 1 
p
a
b ;
a 1
a 2
Aşadar, pentru b  se obţine inversa matricei X(a) şi anume p
a 1
 a 
( X (a))1  X (b)  X  .
 a 1 
2. x2  1  0  x  i 3
p
a)
g ( X )  ( X  i)( X  i).
2
p
b Polinomul f este divizibil cu polinomul g ( X )  X 2  1  f (i)  f (i)  0 ceea ce este 2

) p
adevărat deoarece f (i)  (i 2  i  1)10  (i 2  1)10  1  i10  1  i 2  1  1  1  0. Analog
pentru f(-i). 3
281
WWW.MATEINFO.RO
c) f ( X )  ( X 2  X  1)10  ( X 2  1)10  1 
 C100 ( X 2  1)10  C10
1
( X 2  1)9  X  C102 ( X 2  1)8  X 2  .......  C10 X  ( X 2  1)10  1 
10 10
2
 2( X  1)  10( X  9 X  ...)  .... 
2 10 19 17
p
Observăm că a19 este coeficientul lui X19 prin urmare a19 = 10.
2
p
1
p
1. f ' ( x)  (2 x  4)e x
2
4 x  2
; 3p
a)
f ' (0)  4e2 ; 2p
b) f este crescătoare pe  2;  deoarece f ' ( x) 0 2p
și este descrescătoare pe  ; 2 deoarece f ' ( x)0. 2p

x=2 este punct de extrem local.
1p
c) Cum f este descrescătoare pe 0;1  0  x  1  f (1)  f ( x)  f (1) . 3p

1
Se calculează f(1) și f(0),   f ( x)  e 2p
e
2. x 1  2 9  2p
1 3 1
0 x  2 dx  0  x  2 x  4  x  2  dx 
a)
 x3  1 10 3p
3
  x  4 x  9ln( x  2)    9ln .
2
 3 0 3 2
b)  3p
 x 1  9 
2 2
 3 
1 1 1
6
V     dx     1   dx    1   2 
dx
0  x  2  0  x  2  0  x  2 ( x  2) 
 9  1 5 3
   x  6ln( x  2)   0     6ln  . 2p
 x2 2 2
c) x 1 2p
Fie f :[1; 2]  , f ( x)  . Cum f „(x) este pozitivă rezultă că f este strict
x2
2p
282
WWW.MATEINFO.RO
1 1p
crescătoare pe [1;2]. Din 1  x  2  f (1)  f ( x)  f (2)  0  f ( x)  .
4
2 2
1 1
După care se integrează inegalitatea, 0   f ( x)dx   dx  ;
1 1
4 4
Varianta 80
Prof: Stan Adrian
1. 3p
a 2  18  2  (9  6 2)(9  6 2 ) 
a  2 3
2 2p
a 2  12, a 0  a  12  2 3 .  0.
2. r =7 1p
an  a1  (n  1)  r  192  3  (n  1)  7 n=28
2p
Rezultă 3 + 10 + 17 +….+ 192 = 2730
2p
3. Relațiile lui Viete: x1  x2  4, x1  x2  1; 2p

x1  1 x2  1 2 x1 x2  x1  x2  4
   2. 3p
x1  2 x2  2 x1 x2  2( x1  x2 )  4
4. Condiții de existență: x   3;   . 1p
Ecuația dată este echivalentă cu ( x  3)( x  1)2  ( x  2)3  2p


5  5 

x2  5x  5  0. S   . 2p
 2 
 
5. sin(90  x)  cos x, cos(1800  x)  cosx
0 2p
sin(180  x)  sin x, cos(90  x)   sin x
0 0
2p
Suma dată este egală cu 0.
283
WWW.MATEINFO.RO
1p
6. Din teorema cosinusului AC 2  AB2  BC 2  2 AB  BC  cos B 2p

se obține AC=5
1p
3
sin A  1  cos 2 A  .
5 2p
1. 4 1 2   2 1 2  3p
a)    
A(3)  A(3)   2 6 1   2 0 1 
2 1 4   2 1 2 

 6 2 5 
 
A(3)  A(3)   8 3 0  . 2p
6 2 5 

b) Calcul A(x)+A(-x) 3p
Calculul determinantului det(A(x)+A(-x))=0
2p
c) c)Calculul determinantului 2p
x3  5 x 2  6 x  0
2p
x 3, 2,0 . 1p
2. Se calculează f(2) şi se egalează cu expresia dată în enunţ. 2p

f(2)= 8+4m+2n+p = 2(2m+n+9) de unde rezultă că p=10.
a) 3p
b) Din x2 +x-2=0 rezultă x1= - 2 şi x2 =1. 1p

 f (2)  0
f ( X ) g ( X )  ( X  1)( X  2)   2p
 f (1)  0
4m  2n  2 2p
  m  4, n  7.
m  n  11
284
WWW.MATEINFO.RO
c) f ( X )  X 3  4 X 2  7 X  10  ( X 2  X  2)( X  5)  2p
Cum f(1)=0 aşadar, produsul
 ( X  2)( X  1)( X  5)  2p
f (0)  f (1)  f (2)  .....  f (2010) îl conţine pe f(1) prin urmare este egal cu zero.
1p
1. f '( x)  3x  2 x ln x . 3p
a) f ( x)  f (1)
lim  f '(1)  3 . 2p
x 1 x 1
b) f ''( x)  5  2ln x . 3p
 1   1 
f este convexă pe  2 ,   și concavă pe  , 2  . 2p
e e   e e
c) ecuația tangentei în punctul A( x0 , y0 ) este y  y0  f '( x0 )( x  x0 ) . 1p
y0  f ( x0 )  y0  f (1)  1  1p
Ecuația dreptei este y  1  f '(1)( x  1)  y 1  3( x 1)  3x  y  2  0
3p
2. a  b  2 3p
Din condițiile de continuitate și derivabilitate a lui f se obține  .
a) 2a  b  2 2p
Din rezolvarea sistemului rezultă a  4, b  6.
b) F(x) este primitiva lui f  F '( x)  f ( x) 2p
2
F este convexă deoarece F ''( x)  f '( x)   0, x   2;   . 3p
x2
c) 1 1 3p
1 1
0 4 x2  6 x  2dx  0

dx 
3   17  
2 2
2p
4  x      
 4  4  

1  7  17 3  17 
 ln  ln .
2 17  7  17 3  17 
285
WWW.MATEINFO.RO
Varianta 81
Prof: Stan Adrian
1. n n 1p
f (1)  f (2)  .....  f (n)   k 2  3 k  2n
k 1 k 1 2p
n
n(n  1)(2n  1) n n(n  1)

k 1
k 2

6
,k 
k 1 2
2p
n(n  1)(n  5)
S  2n
3
2. am  an  (m  n)  r a26  a18  (26  18)  r  178  122  8r  r  7 1p
a18  a1  (18  1)  r  122  a1  17  7  a1  3 . 2p
(a  a )  n (3  178)  26
S26  1 26   18113  2353 . 2p
2 2
3.  1 91 3p
Ecuația dată este echivalentă cu 3x  9  1    273  3x   273 
 9 9 2p
3  3  x  3.
x 3
4. x2  y 2  ( x  y)2  2 xy  39  9  3xy  xy  10 . 2p

x  y  3
Sistemul dat devine   ( x, y)  2;5 ,(5; 2) . 3p
 xy  10
5. Mijlocul lui  BC  este M (1; 5) iar panta dreptei AB este 3. 2p
Ecuația dreptei AM este y  yM  m( x  xM ) , 3x  y  8  0 . 3p
6. b2  c 2  a 2 1 2p
Se calculează cos A   .
2bc 8
286
WWW.MATEINFO.RO
3 7
sin A  1  cos 2 A  . 1p
8
a 16 7 2p
Din teorema sinusurilor se obține  2R  R  .
sin A 7
1. 0 1 2  2p
a)  
A  I 3   1 0 2 
1 2 0 
 
3p
det( A  I3 )  2
b) A + m I3 este inversabilă  det( A  mI3 )  0 3p

Calculul determinantului matricei A  mI 3 si rezolvarea ecuaţiei det( A  mI3 )  0 2p
Concluzia, det( A  mI3 )  0  m    0
c) 0 1 1 1p
 
( A  I3 )   1
T
0 2
2 2 0 

3p
 4 4 2 
 
( A  I 3 )   2
*
2 2  1p
 2 1 1 

1
X  ( A  I 3 )1   ( A  I 3 )*
det( A  I 3 )
2. ˆ  2ˆ a  1ˆ
f (1) 2p
a) 2ˆ a  1ˆ  2ˆ  a  3ˆ 3p
b) a  3̂  f ( x)  x 2  x 1p
f ( x)  2ˆ  x 2  x  2ˆ 2p
 
ˆ ˆ
x  1,3
2p
287
WWW.MATEINFO.RO
c) ˆ  f (1)
f  ( x  1) ˆ  0ˆ  f (4)ˆ  0ˆ 2p
a  1ˆ  f ( x)  x 2  4ˆ x  3ˆ 2p
ˆ  1ˆ  1ˆ  3ˆ  0ˆ
f (4)
1p
1.  x 2  3x  1 3p
a) f '( x)  ;
ex 2p
f '(0)  1 .
b) 2x 1 2 3p
lim f ( x)  lim x
 lim x  0
x  x  e x  e
2p
y  0 ecuația asimptotei către  .
c) x2  5x  4 2p
f ”( x) 
ex 3p
x2  5x  4  0  x1  1, x2  4. Atunci, f ”( x)  0, x   ;1   4;  
2. f admite primitive pe R  f este continuă pe R Se studiază continuitatea în 1: 2p

lim f ( x)  lim f ( x)  f (1)  0  f este continuă în 1, deci si pe R.
a) x1 x1 3p
b) 2 1
1 1 2p
 f ( x)dx I1  I 2 unde I1   (e x 1  1)dx  (e x 1  x)   şi
0 e
0 0 2p
2 4
x 2 11
I 2   ( x3  1)dx (  x)  .
1
4 1 4
2
11 1 1p

0
f ( x)dx  
4 e
c) ( x  1)( x 2  x  1) 2p
g ( x)   x 1
x2  x  1 1p
2 2
VolCg    g 2 ( x)dx   ( x  1)2 dx 
1 1
2p
288
WWW.MATEINFO.RO
( x  1)3 2 
VolCg    .
3 1 3
Varianta 82
Prof: Stoica Alina Codruţa
 
1. x2 2p
5
 4x2  2x 5
 22  2x 5
 22 x  4
2 2 2
2x
2p
x2  5  2 x  4  x2  2 x  1  0
1p
x 1
2.  x1  x2  m  1 3p

 x1 x2  2m 2p
x1 x2  2 x1  2 x2  2  0
3.

Condiţii de existenţǎ : x  ;  3    3;  şi x  1;    x   3; 
    
2p
x  3   x  1  3  2 x  1
2 2
2p
x  2   3;   1p
4. 2 x  1  1,3,5,15 2p
x  1, 2,3,8 2p
1
p 1p
4
289
WWW.MATEINFO.RO
5. 2 3 2p
mMN   şi panta mediatoarei segmentului MN este
3 2
1p
3 2p
Panta paralelei prin P este
2
Ecuaţia paralelei prin P este 3x  2 y  3  0
6.  2 6
2
1
3p
sin x  cos x  1  sin x   
2 2 2
  1  sin 2 x 

 5  25
3
Deoarece sin x  0 pentru x    ,  avem sin x  
1 2p
 2  5
1. 1 1 2  2p
a)  
A   2 1 2  3p
1 4 m 
 
det A  3m  24
b) Pentru m=6 avem det A  0 1p
Studierea compatibilităţii sistemului: sistem compatibil simplu nedeterminat 2p
 6  4 2p
Gǎsirea soluţiei sistemului: x  ,y , z   cu   
3 3
c) Pentru m  6 avem det A  0 2p
Aplicarea regulii lui Cramer şi aflarea soluţiei x=0, y=2, z=0. 2p
Pentru m  6 avem det A  0 şi sistemul este compatibil conform punctului b. 1p
2. x  y  2 xy  6 x  6 y  21  2 x  y  3  6 y  18  3 2p
a)  2 x  y  3  6  y  3  3  2p
2  x  3 y  3  3 1p
b) x  x  2 x2  12 x  21 1p
290
WWW.MATEINFO.RO
2 x2  12 x  21  11 2p
2p
x2  6 x  5  0 cu soluţiile x1  1 şi x2  5
c) Arată că x  3  3, x   2p
1p
Avem x  1 2  3  ...  8  9 ...  2014
2p
Operaţia fiind asociativă avem că 1 2  3  ...  8  9 ...  2014  x  9  x  3  3
1. ln x 1 2
lim f ( x)  lim  lim  0 rezultă y  0 asimptotă orizontală spre 
a) x  x  x L ' H x  x p
ln x   2
lim f x   lim               
1
 p
x 0 x 0 x 0 0
x 0 x 0
1
rezultă x  0 asimptotă verticală la dreapta p
b 1 2
    x  ln x  1
) 
f ( x)  
ln x  ln x   x  ln x   x  x 1  ln x p
   
 x 
2 2
x x x2
f x  0  1  ln x  0  ln x  1  x  e
1
x 0 e p

f (x)                    0                       2
p
f (x) 1
e
x  e punct de maxim
c) e   , deoarece f este descrescătoare pe e, avem f e  f   2

p
291
WWW.MATEINFO.RO
ln e ln 
e


   
  ln e  e ln   ln e   ln  e  e    e
p
2.
 x sin x dx   x cos x   cos x dx 3
p
a)   x cos x  sin x  c
2
p
b
x sin x dx   x n cos x  n  x n1 cos x dx 2
n
) p
x
n 1
cos x dx  x n1 sin x   n  1  x n2 sin x dx 2
p
Finalizare I n   x n cos x  nx n1 sin x  n  n  1 I n2
1
p
c)   1
x   0;   0  sin x  1 p
 4
2
0  xn sin x  x n p
x n 1
0   x n sin x dx  atunci lim I n  0
2
n 1 n  p
292
WWW.MATEINFO.RO
Varianta 83
1. 5
log 2 5  log 2 3  log 2
3
293
WWW.MATEINFO.RO
5 12 2p
log 2  log 2  log 2 4
3 5
2p
log 2 4  log 2 22  2log 2 2  2 1  2
1p
2. k
k 2p
Tk 1  C k
8 2 C 2 k
8
2
2p
k
   k  0, 2, 4, 6,8 avem 5 termeni raţionali 1p
2
Dezvoltarea are 9 termeni, deci 4 termeni vor fi iraţionali
3. z  a  bi, a, b    z  a  bi 1p
3a  bi  6  i 2p
a  2, b  1
2p
4. 2p
 xB  xA    yB  y A   1  4  m    2  4  m 
2 2 2 2
AB  
2p
 m  5   m  2 
2 2
5
1p
m2  3m  2  0 cu soluţiile m1  1 şi m2  2 .
5. 2p
 xB  xA    yB  yA 
2 2
AB 
1p
5  m   2  m
2 2
5
2p
m2  3m  2  0 cu soluţiile m1  1 şi m2  2
6. a 2  b 2  c 2  2bc cos A  6 2  4 2  2  6  4  cos 60  2p
1 1p
a 2  36  16  48   28  a  2 7
2
2p
p  10  2 7
294
WWW.MATEINFO.RO
1.  20140 0 0
a)  
Dacǎ x  0 avem A  0    0 1 0 2p
 0 0 1 
 3p
A  0  I3  I3  G
b)  2014 x 0 0  2014 y 0 0
  
Pentru x, y   avem A  x  A  y    0 1 x  0 1 y 3p
 0 0 1  0 1 
  0
 2014 x  y 0 0 
 
A x A y   0 1 x  y G , x  y 
2p
 0 0 1 

c)  20142 x 0 0 2p
 
A2  x   A  x  A  x   A  2 x    0 1 2x 
 0 0 1 

20142 x 0 0 2p
det A2  x   0 1 2x 
0 0 1
1
20142 x  2014  2 x  1  x  1p
2
2. x, y  3,  x  3  0, y  3  0 2p
a) x  y  xy  3x  3 y  12  x  3 y  3  3  3  x  y  3, 3p
b) x  x  x  x2  3x  3x  12  x 3p
 x2  7 x  12  0 cu soluţiile x1  3 şi x1  4 2p
Verificăm dacă f  x  y   f  x   f  y  f  x  y   e  3
c) x y
2p
f  x   f  y    f ( x)  3 f ( y)  3  3   e x  3  3 e y  3  3  3  e x  e y  3  e x  y  3
295
WWW.MATEINFO.RO
Fie x1 , x2  R , din f  x1   f  x2   e x1  3  e x2  3  e x1  e x2  x1  x2 deci f injectivă 1p
1p
Din f  x   y  e x  3  y  e x  y  3  x  ln  y  3  R pentru y   3,   deci f
surjectivă
Aşadar f bijectivă 1p
Cum f este morfism bijectiv rezultă că f este izomorfism de grupuri.
1. 1 1 2p
cos este funcţie mărginită 1  cos  1
a) x x
1
lim x 2 cos 0 2p
x 0 x
1p
f este continuă
b) f  x   f  0 2p
f '  0   lim
x 0 x 3p
f ' 0  0
c) 1 2 n3 3 n3 n n3 1p
an  cos n 3
 cos  cos  ...  cos
n3 n3 2 n3 3 n3 n
n 1
an  2 2p
2n
n 1 2p
lim  0  lim an  0
n  2n 2 n 
2. Dacă F : 0,  R este o primitivă a lui f : 0,  R atunci F este derivabilă pe 0, şi 1p
F x   f x  , x  0,
a) 1p
F x   f x   ln x  x
  1 x
F x   f x   ln x  x   ln x   x   1 
1 2p
x x
296
WWW.MATEINFO.RO
 0 pentru x  1, , deci F concavă pe 1,

1 x 1p
x
 x  f ( x)  ln x  dx   x  ln x  x  ln x  dx 
b) 2 2 2p
  2 x  dx   4 x dx  2p
2 2
x3 1p
4 C
3
c) f ( x) ln x  x 1 1p
g ( x)    ln x  1
x x x
2p
1   ln 2 x
G( x)   g ( x)dx    ln x  1dx   ln xdx   dx   ln x  ln x dx   dx 
1
 xC
x  x 2
1p
ln 2 1
G(1)   1  C  1  C
2
1 3 ln 2 x 3 1p
1 C   C  deci G( x)  x
2 2 2 2
297
WWW.MATEINFO.RO
Varianta 84
1. z2  z 1  0  z3  1 2p
3p
1 1 z2 1  z
deci z  4  z  
4
  1
z z z z
2. Avem între rǎdǎcini relaţia x2  x1  3 şi din relaţiile lui Viete pentru ecuaţia f(x)=0 mai 1p
3 a
avem x2  x1  a deci x2  care verificǎ ecuaţia f  x   0 2p
2
2p
Din ecuaţia a  8a  9  0 se obţin soluţiile a  1 şi a  9 .
2
3. x 1  0
Condiţii de existenţǎ  adicǎ x   0;  
 x0 1p
Folosind proprietǎţile logaritmilor avem lg  x  1 x  lg 90 2p
2p
rezolvând ecuaţia x 2  x  90  0 obţinem soluţia x  9 .
4. 1 1 1 1 2p
1  2  ...  2014  2  2014
2 2 2 2
2p
 1 1 1 
1  2  22  ...  22014   1 1p
 1 1 1  1
1   2  ...  2014   1  2014
 2 2 2  2
298
WWW.MATEINFO.RO
5.        2p
Dacǎ notǎm AB  u si BC  v obţinem prin calcul vectorial AC  BD  3 v
3p
  
adicǎ AC  BD  3 v  3 10  30
6. x1 x2  y1 y2 2 3p
cos    0
x12  x2 2 y12  y2 2 41 13 2p
deci unghiul este obtuz
1. Prin calcul direct obţinem

a)
 1 2 3 2p
2  
 2 3 1
1 2 3 
3  e 3p
1 2 3 
b) b) Vom avea ecuaţia  2014  x  e    x  e . 3p
2p
 1 2 3
cu soluţia x   1   
 2 3 1
c) c) Notǎm   1   2   3   4   5   6 cu o ordonare oarecare a factorilor şi avem 1p
2p
     (1 )   ( 2 )   ( 3 )   ( 4 )   ( 5 )   ( 6 ) =
2p
(1)m(1 ) ( 2 )m( 3 )m( 4 )m( 5 )m( 6 )  1
adica  este permutare impara.
2.
  
f 0  f 1  m 1p
f  2   m  1
a) 2p
f  0   f 1   f  2   1  3m  1
2p
299
WWW.MATEINFO.RO
b)
  
f 0  f 1  2 2p
f  2   0  x  2
1p
1
f   x  2   x  x  2    x  1   x 
2p
2 2
 x  2
Verificǎm şi cǎ 2 nu este rǎdǎcinǎ dublǎ
c) Dacǎ m  2 atunci f este reductibil cum am vǎzut la punctul a)

2p
Dacǎ m  0 atunci f este reductibil deoarece f  x 2 x  2   1p
Dacǎ m  1 atunci
    adicǎ
f 0  f 1  1
f ireductibil peste 3  X  .
2p
f  2   1  1  2
1. f ( x)  f (1) 1p
lim  f (1)
a) x 1 x 1

 
f x   e x  x 2  e x  2 x
2p
f 1  e1  2 1  e  2 1p
f ( x)  f (1) 1p
lim  e2
x 1 x 1

b)

f x   e x  2 x  e x  2  3p
2p
f x   e x  2  0 , x  R deci f este convexă pe 
c)
x  x 
 
lim f ( x)  lim e x  x 2       rezultă că f nu are asimptotă orizontală spre  2p
1p
Căutăm asimptotă oblică y  mx  n spre 
2p
300
WWW.MATEINFO.RO
f ( x) e x  x2  e x  2x
m  lim  lim     lim 
x  x x  x    L ' H x  1
rezultă că f nu are asimptotă oblică spre 
2. 1
x 1 2x
1 2p
I1   dx   dx
a) 0
1 x 2
2 0 1  x2 3p
1 1 ln 2
ln(1  x 2 ) 
2 0 2
b) xn 2p
Pentru x  [0,1]  0   xn
1  x2n
1 3p
Se integreazǎ inegalitǎţile şi se obţine cǎ I n  pentru orice n natural nenul.
n 1
c) 1
xn xn xn
1
 n1
lim I n ( )  lim  dx  0   x n
 0  0 1  x2n n  1
dx 
n  n  1  x 2 n 1  x2n
0 2p
pentru   0;1 folosind criteriul cleştelui avem lim I n ( )  0

n 
1p
1 n  n
x x
Dacǎ   1 avem I n ( )   1 x
0
2n
dx  
1
1  x2n
dx

xn cn
Fie c  (1,  ) avem  dx  F    F 1    1 2p
1
1  x2n 1  c2n
cn 1
lim(  1) = lim(  1) 0
n  1 c 2n n  1
 c n
cn

Varianta 85
Prof: Szép Gyuszi
Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
301
WWW.MATEINFO.RO
Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10.

1. 2  3i (2  3i)(1  i) 2  2i  3i  3i 2 5  i 3p
  
1 i (1  i)(1  i) 1 i2 2
2  3i 5 1  2  3i  5 2p
  i  Re   .
1 i 2 2  1 i  2
2. 
Știm că, în ipoteza a  0 , funcția f (x)  ax 2  bx  c are valoarea maximă f max   . 1p
4a
 13 13
În cazul nostru,   32  4  (1) 1  13 . Atunci    . 2p
4a 4  (1) 4
13 2p
Prin urmare, f max  .
4
3. Încercăm să încadrăm numărul log3 534 între două numere naturale consecutive. 1p
Avem 35  534  36 și, ținând cont de faptul că funcția f : (0, )   , f (x)  log3 x
2p
este strict crescătoare, putem afirma că log3 35  log3 534  log3 36 , adică 5  log3 534  6
. 2p
Atunci  log3 534  5 .
4. Există 90 numere naturale cu două cifre, și anume cele de la 10 până la 99 . Prin urmare, 2p
avem 90 cazuri posibile.
Cazurile favorabile sunt numerele naturale pentru care cifra zecilor este cu 2 mai mare decât
cifra unităților, adică numerele 20, 31, 42, 53, 64, 75, 86, 97 . Prin urmare, avem 8 cazuri 2p
posibile.
1p
8 4
Probabilitatea este P   .
90 45
5. Punctul A  1, 2  aparține dreptei dacă 2  a  b (am înlocuit x  1 și y  2 în relația
2p
y  ax  b ).
Punctul B  0,3 aparține dreptei dacă 3  b (am înlocuit x  0 și y  3 în relația y  ax  b 2p
). 1p
Din 2  a  b și 3  b obținem a  1 . Așadar, a  1 și b  3 .
6. Știm că sin(2k  x)  sin x și cos(2k  x)  cos x , pentru orice k  , x   . 1p
Avem sin(2014 )  sin 0  0 și cos(2013 )  cos(2012   )  cos   1 . 3p
1p
Deci cos2 (2013 )  sin(2014 )  (1)2  0  1 .
1. Elementul 1 din a doua linie a permutării  are la stânga lui un singur element mai mare decât
a) el (pe 2 ). Elementul 2 nu are la stânga lui elemente mai mari decât el. Elementul 3 are la 3
stânga lui un singur element mai mare decât el (pe 4 ). Elementul 4 nu are la stânga lui p
302
WWW.MATEINFO.RO
elemente mai mari decât el. Deci numărul de inversiuni este m( )  1  0  1  0  2 .
Signatura permutării este ( )  (1)m( )  (1)2  1 , de unde rezultă că permutarea  este
2
pară.
p
b 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1
) 2    . p
2 3 4 1 2 3 4 1 3 4 1 2
1 2 3 4  1 2 3 4 1 2 3 4
3    .
3 4 1 2  2 3 4 1  4 1 2 3 1
p
 1 2 3 4   1 2 3 4  1 2 3 4 
4      e.
 4 1 2 3   2 3 4 1  1 2 3 4 
Avem A   ,  2 ,  3 , e . Prin urmare, mulțimea A are patru elemente. 1
p
2
p
c) 1 2 3 4 1 2 3 4 2
Din     rezultă că   
1
. p
 2 1 4 3 2 1 4 3
1 2 3 4 1 2 3 4
Avem x   1 , adică x    .
2 3 4 1 2 1 4 3 2
p
1 2 3 4
Prin urmare, x   .
3 2 1 4
1
p
2. Evident, 1 și 2 sunt numere raționale. 1

a) Avem că 22  3 1  4  3  1 . p
 2 3 2
Așadar, A    H . p
1 2
2
p
b  a 3b   c 3d 
) Trebuie să arătăm că pentru orice elemente  ,    H , avem că 1
b a  d c 
p
 a 3b   c 3d 
    H .
b a  d c 
 a 3b   c 3d 
  H rezultă că a, b, c, d  , iar a  3b  1 și c  3d  1 .
2 2 2 2
Din  , 
 b a   d c  1
 a 3b   c 3d   ac  3bd 3(ad  bc)  p
Avem    .
 b a   d c   ad  bc ac  3bd 
303
WWW.MATEINFO.RO
Cum a, b, c, d  , rezultă că ac  3bd , ad  bc  .

1
În plus,  ac  3bd   3   ad  bc   a 2c 2  6abcd  9b2 d 2  3a 2 d 2  6abcd  3b2 c2 
2 2
p
a2c2  3a2 d 2  3b2c2  9b2 d 2  a2 (c2  3d 2 )  3b2 (c2  3d 2 )  (a 2  3b2 )(c2  3d 2 )  11  1
.
 a 3b   c 3d  1
Am arătat astfel că      H . În concluzie, mulțimea H este parte stabilă a p
b a  d c 
mulțimii 2 () în raport cu înmulțirea matricelor.
1
p
c)  a 3b   c 3d   a 3b   c 3d   ac  3bd 3(ad  bc) 
Fie  ,    H . Avem     și
 b a   d c   b a   d c   ad  bc ac  3bd 
 c 3 d   a 3b   ca  3db 3(da  cb) 
    . Cum înmulțirea numerelor raționale este
 d c   b a   ad  cb ca  3db  1
p
 a 3b   c 3d   c 3d   a 3b 
comutativă, rezultă că       , adică înmulțirea este
b a  d c  d c  b a 
comutativă pe H .
Știm că înmulțirea matricelor din 2 () este asociativă. Cum mulțimea H este parte stabilă
a mulțimii 2 () în raport cu înmulțirea matricelor, va rezulta că ,,  ” este asociativă pe H .
1
1 0  a 3b  p
Matricea    H este element neutru, adică pentru orice element    H , avem
0 1 b a 
 a 3b   1 0   1 0   a 3b   a 3b 
      .
b a  0 1 0 1  b a  b a  1
 a 3b  a 3b  a 3b  p
Fie    H . Avem  a 2  3b 2  1  0 , de unde rezultă că matricea  
 b a  b a b a 
este inversabilă. 1
Prin urmare, (H, ) este grup abelian. p
1
p
 

1. 2p
 x ' x  x  2  x  x  x  2
2 2
a)  x
f '(x)    
 
2
 x x2 
2
x2  x  2
304
WWW.MATEINFO.RO
2x 1
x2  x  2  x  3p
2 x 2  x  2  2( x  x  2)  x(2 x  1)  x4
2
 ,
x x2
2
2( x 2  x  2) x 2  x  2 2( x 2  x  2) x 2  x  2
x.
b) 2 2p
 1 7
Avem x  x  2   x     0 pentru orice x   . Atunci
2
 2 4
2  x 2  x  2  x 2  x  2  0 , pentru orice x   .
1p
Semnul funcției f ' este dat de semnul funcției g :    , g (x)  x  4 .
2p
Așadar, funcția f este descrescătoare pe intervalul (, 4] și crescătoare pe intervalul
[4, ) .
c) Funcția f este continuă pe  , deoarece se obține din operații cu funcții continue. 1p
x x
Avem lim f (x)  lim  lim  1 1p
x 
x x2
x  2 x 
1 2
x 1  2
x x
x x
și lim f (x)  lim  lim 1.
x  x 
x  x  2 x  x 1  1  2
2 1p
x x2
2 14
Conform subpunctului b), funcția f are un punct de minim x  4 . Obținem f min   .
7 2p
 2 14 
Atunci Im( f )    ,1 .
 7 
2. x ( x  3)( x 2  9) x 2p
a) x  3    2 
x 9
2
x 9
2
x 9
 x3  9 x  3x 2  27  x
  2p
x2  9
 x3  3x 2  10 x  27
 f (x) , pentru orice x   . 1p
x2  9
b) 2
 x 
9 9 9
x2
1      1       1 ( x2  9)2 dx 
2
x 3 f (x) dx x 3 x 3  dx 2p
x2  9 
 x  2p
9 9 9
1 1 x 1 1
   x  2  d x      dx 
2 1  x 9 2 x 9 1 2 1 x 9
2 2
9
1 9 1  1 x 1 1
     arctg   arctg 3  arctg  . 1p
2  90 10  6 31 6 3
c) Facem schimbarea de variabilă x  f (t) . Atunci dx  f '(t) dt . 1p
1p
305
WWW.MATEINFO.RO
3 0 1
Atunci 
19
f 1 ( x) dx   t  f (t ) dt    t  f (t ) dt 
1 0
10
1 1
2p
 t 
1 1
19 t 2 1
 t  f (t ) 0   f (t) dt   f (1)    t  3  2     3t 0  ln(t 2  9) 
1 1
 dt
0 0
t 9 10 2 0 2 0
1p
19 1 1 10 3 1 10
    3  ln   ln .
10 2 2 9 5 2 9

Varianta 86
Prof: Szép Gyuszi
306
WWW.MATEINFO.RO

1. Avem că 2 x  3  3i sau 2 x  3  3i , 3p
3 3 3 3
iar de aici obținem soluțiile x1 
 i și x2   i . 2p
2 2 2 2
2.  b  1p
Vârful unei parabole y  ax 2  bx  c este V   , .
 2a 4a 
În cazul nostru,
 2 5 1  5
2
11 
  4(3m  1)  4m  4(9 m  5m  1)  36  m  m    36  m   
2 2
  0,
 9 9  18  324  2p
pentru orice m  .
  5
2
11 
Atunci   9  m      0 , pentru orice m  , ceea ce înseamnă că vârful
4a  18  324  2p
parabolei se află sub axa Ox pentru orice m  .
3. Pentru existența expresiei log x  3 impunem condiția x  3  0 , adică x  (3, ) . 1p
2
Ecuația dată, pentru x  (3, ) , este echivalentă cu ecuația x3  2. 2p

Ridicând la pătrat, obținem x  3  4 , 1p
de unde rezultă că x  1 (3, ) este soluția ecuației date. 1p
4. k 3p
2
Termenul general este Tk 1  C x    C7k 2k x 7 2 k , unde k {0,1, 2,,7} .
k
7
7k
 x
Trebuie să avem 7  2k  3 , de unde se obține k  2 . 1p
Termenul care conține pe x 3 este T3  T21  C72 22 x3  84 x3 . 1p
5.      1   3p
AD  AB  BC  CD  AB  AD  AF ,
 2  2p
iar de aici rezultă că AD  2 AB  2 AF .
6. Aplicăm formula fundamentală a trigonometriei: sin 2 a  cos2 a  1 , pentru orice a   . 1p
3 9
Știind că sin a  , avem cos 2 a  1  . 1p
5 25
16 4
În cadranul II, funcția cosinus este negativă. De aceea, din cos 2 a  va rezulta cos a   2p
25 5
. 1p
sin a 3  5  3
Avem tg a        .
cos a 5  4  4
307
WWW.MATEINFO.RO
1. Matricea M este inversabilă dacă și numai dacă det(M )  0 . 1

a Avem p
) m 2 1
det( M )  m  1 3 1  3m  4  2m  m2  m  2m  2  6  3m  m2  2m  2m  2  m  2
2m 2m 1 3
Din det(M )  0 deducem că m  {2} . p
1
p
b m 2 1
) 3
Avem m  1 3 1  3m  4m  2m  m2  2  m  6m  2m  m2  2m  2  0 .
p
2m 2  m 1
m 2 1
Cum m  1 3 1  0 , rezultă că punctele A , B și C sunt coliniare.
2m 2m 1 2
p
c) Am văzut la punctul a) că det(M )  m  2 . 1

Dacă m  2 , atunci rang(M )  3 . p
1
2 1
În cazul în care m  2 , avem det(M )  0 . Cum  2  3  1  0 , va rezulta că p
3 1
rang(M )  2 . 2
Așadar, rang(M )  2 , pentru orice m . p
1
p
2.   0ˆ  (1ˆ  14)
Avem 0ˆ  1ˆ    14   (2ˆ  13)
    (7ˆ  8)
ˆ  3
a p
) 0ˆ  0ˆ  0ˆ  0ˆ  0ˆ  0ˆ  0ˆ  0ˆ  0ˆ .
2
p
b 2ˆ  kˆ  6ˆ , pentru orice kˆ {0,1,
ˆ ˆ 2,   {3}
ˆ ,14} ˆ și 2ˆ  3ˆ  6ˆ . 3
) p
Prin urmare, ecuația 2ˆ  x  6ˆ are în  soluția x  3̂ .
15
2
p
c) Un element k̂ 15 este inversabil dacă și numai dacă numerele naturale k și 15 sunt prime 3
p
între ele.
Elementele neinversabile sunt acele elemente k̂ 15 pentru care k are un divizor comun
ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ   . Astfel am demonstrat că sunt 7 elemente
netrivial cu 15 , adică 0,3,5,6,9,10,12 2
p
308
WWW.MATEINFO.RO
neinversabile ale inelului 15 .
1.
f ( x) x  7 x 2  11x  5
3 3
a) lim  lim  2p
x 1 x  1 x 1 x 1
x 1 x 1
( x  1) 2 ( x  5) x5
 lim 3  lim 3   3p
x 1
x 1
( x  1) 3 x 1
x 1
x  1
b) Calculând formal, obținem:
 x  7 x  11x  5
 

3 2
3x  11 3p
f '(x)  3
x  7 x  11x  5
3 2
  , pentru orice
3  x  7 x  11x  5 3 (x  1)(x  5)
3 2 2 3 2
3
x   {1;5} .
Funcția f este derivabilă pe   {1;5} .
Pe de altă parte, lim f '(x)   și lim f '(x)   . Conform teoremei reciproce a
x 1 x 5 2p
x 1
teoremei lui Lagrange, rezultă că funcția f nu este derivabilă în x  1 și în x  5 .

Prin urmare, domeniul de derivabilitate este   {1;5} .
c) Avem că 3
(x  1)4 (x  5)2  0 , pentru orice x   {1;5} . Semnul derivatei f ' este dat de
2p
funcția g :   {1;5}   , g (x)  3x 2  14 x  11 . Putem astfel să întocmim următorul
tabel de monotonie:
11
x  1 3 5  2p
f '(x) ++++++ -------- 0++++++ ++++++
43 4
f (x) 0  0
3 1p
11
Punctul x  este punct de minim local. Punctul x  1 este punct de maxim local.
3
2. 1 1x 2
1 1x
a) Funcția x  2 e este continuă pe intervalul [1, 2] . Prin urmare, există I 2   2 e dx . 2p
x 1
x
 1x 2 1 2
Avem I 2    e  dx   e x  e  e . 3p
1  1
b) Vom aplica metoda integrării prin părți. Fie n   . 1p
3p
309
WWW.MATEINFO.RO
2 1 1x 2 1   1 1x  2 1   1x 
I n1   e dx     n 1   - 2 e  dx     n 1   e  dx 
1 x n 1 1
 x  x 
1
 x  
2
1 1x 2 1
1
e
  n 1 e  (n  1)  n e x dx   n 1  e  (n  1) I n
x 1
1 x 2
e
Deci I n 1  e  n 1
 (1  n) In , pentru orice n   , n  2 .
2 1p
c) 1 1
e
Folosind monotonia integralei, din relația 0  n
e  n , () x [1, 2] , () n   , n  2
x
x x
2p
rezultă
2 2 2
1 1x e
 0 dx  
1 1
x n
e dx   n dx , pentru orice n   , n  2 .
1
x
2
1 1x
2
e e 
2
1  e 2p
1
Avem 0 dx  0 , 1 xn e dx  I n și 1 xn dx  n  1 1  2n1   n  1 , () n   , n  2 .
1p
e
Am obținut că 0  I n  , () n   , n  2 . Trecând la limită, avem lim I n  0 .
n 1 n 
310
WWW.MATEINFO.RO

Varianta 87
Prof: Szép Gyuszi

1. b 243 3p
Avem b4  b2  q 2 , de unde rezultă că q 2  4   3.
b2 27
Acum putem scrie că b10  b4  q  243  33  243 3 .
6
2p
2. f (x)  2x
2
 4 x 3
 2( x1)( x3) , pentru orice x   . 2p
2p
Atunci f (1)  2(11)(13)  20  1 și f (3)  2(31)(33)  20  1 . 1p
Am găsit că f (1)  f (3) , ceea ce ne demonstrează că funcția f nu este injectivă.
3. Ecuația dată se mai poate scrie sub forma 3x  3x  31  2  3x  32  32 . 1p
Dând factor comun se obține 3 1  3  2  3 x
 1 2
  32 , adică 3 x
16  32 .
3p
Din 3  2 se obține soluția x  log3 2 .

x
1p
4. Putem avea trei situații: f (1)  f(2)  4 , f (1)  f(2)  5 , respectiv f (1)  4 și f (2)  5 . 4p
Așadar, există trei funcții cu proprietatea că f (1)  f (2) . 1p
   
5. Determinăm mai întâi coordonatele vectorului AB . Avem AB  (1  2)i  (4  3) j , de
 2p
unde rezultă că AB  3,1 .
311
WWW.MATEINFO.RO

Ecuația dreptei care trece prin punctul C (1, 2) și are direcția vectorului AB este:
x 1 y  2
d:  , adică d : x  3 y  5  0 . 3p
3 1
6.   1 tg a  tg b 1p
Folosim formulele tg   x   și tg  a  b   .
2  tg x 1  tg a  tg b
tg x  tg  1
Atunci ecuația dată se poate rescrie  , adică tg 2 x  1 . 2p
1  tg x  tg  tg x
Obținem astfel că tg x  1 sau tg x  1 . 1p
  3 5 7 9 11 
Ținând cont de faptul că x [0,3 ] , obținem x   , , , , , . 1p
4 4 4 4 4 4 
1. 1 1 1 1 0 0
a) 3p
det( A)  a 1 1  a 1 a 1 a 
C2 C2 C1
1 1 b C3 C3 C1
1 0 b 1
1 a 1 a
  (1  a)(b 1) . 2p
0 b 1
b) x  y  z  0
 1p
Dacă a  0 și b  2 , atunci sistemul devine  y  z  1 .
 x  y  2 z  1

Din prima ecuație și a doua ecuație ale sistemului obținem x  1  0 , adică x  1 . 2p
 y  z  1
Cu a doua ecuație și a treia ecuație ale sistemului se obține  . Folosind metoda
 y  2 z  2 2p
eliminării, rezultă că y  0 și z  1 .
c)  x  y z  0
 2p
Dacă b  1 , sistemul de ecuații devine ax  y  z  a  1 .
 x  y  z  1

Observăm că prima ecuație și a treia ecuație ale sistemului duc la egalitatea 0  1 , de unde 3p
rezultă că sistemul este incompatibil.
2. 8X 4 2 X 3 13 X 2 7 X 1 X2 X 1
a)
8 X 4
8 X 3
8 X 2
8X 2
6 X 1
/ 6 X 3 5 X 2 7 X 1
6X 3
6 X 2
6 X 4p
/ X2 X 1
X 2
X 1
/ / /
312
WWW.MATEINFO.RO

Deoarece am obținut restul r  0 , rezultă că f  X 2  X  1 .  1p
b) 1 1 1 1 x2 x3 x4  x1 x3 x4  x1 x2 x4  x1 x2 x3 2p
Avem     .
x1 x2 x3 x4 x1 x2 x3 x4
7 1
Din relațiile lui Viète obținem x2 x3 x4  x1 x3 x4  x1 x2 x4  x1 x2 x3   și x1 x2 x3 x4   . 2p
8 8
1 1 1 1 7  8
Atunci         7 .
x1 x2 x3 x4 8  1 1p
c)  
Conform subpunctului a), avem că f  X 2  X  1 8 X 2  6 X  1 .  1p
Ecuația f (x)  0 se reduce la rezolvarea a două ecuații de gradul doi: x2  x  1  0 , 1p

respectiv 8x  6x  1  0 .
2
Ecuația x2  x  1  0 are discriminantul negativ și va avea ca soluții două numere complexe

conjugate. 1p
1
Discriminantul ecuației 8x2  6x  1  0 este   4 . Obținem soluțiile x1    și 1p
2
1
x2    . 1p
4
În concluzie, polinomul f nu are nicio rădăcină întreagă.
1. 1
a) Vom folosi metoda inducției matematice. Avem a1  2  (0,1) și etapa de verificare este 1
parcursă. p
Presupunem că ak  (0,1) , unde k   . Să arătăm că ak 1  (0,1) .
1
ak  a 2k  1 p
ak  (0,1)  a 2k  (0,1)  a 2k  1 (0, 2)  ak  a k2  1  (0, 2)   (0,1)  ak 1  (0,1)
2
. 2
p
Deci an  (0,1) , pentru orice n   .
1
p
b Cum an  (0,1) , pentru orice n   , rezultă că șirul  an n este mărginit. 1
) p
an  a 2n  1 an 1 an2  1
Pentru studiul monotoniei, din an 1  rezultă că  , pentru orice
2 an 2 2
p
n   .
an 1
Însă a 2n  1 (0, 2) , pentru orice n   , va rezulta că  1 , pentru orice n   . Prin
an
urmare, șirul  an n este strict descrescător. Fiind monoton și mărginit, șirul  an n este 2
313
WWW.MATEINFO.RO
convergent. p
c) Fie L [0,1] limita șirului  an n . Având în vedere relația de recurență, putem afirma că 1
p
L( L2  1)
L , adică L(L2  1)  0 . Cum șirul este descrescător, va rezulta că L  0 .
2
a a2  1 1 1
Atunci lim n 1  lim n  . p
n  a n  2 2
n
an  2 a a  1 1 1 2
Așadar, lim  lim  n  2  n 1     .
n  a n  a p
n  n 1 an  2 2 4
1
p
2. lim f (x)  lim (x  1)e x  1  f (0) și lim f (x)  lim cos x  1 . 2
x 0 x 0 x 0 x 0
a) x 0 x 0 x 0 x 0 p
Cum lim f (x)  lim f (x)  f(0) , rezultă că funcția f este continuă în punctul x0  0 .
x 0 x 0 1
x 0 x 0
p
Funcția f este continuă pe (, 0) deoarece este egală cu produsul a două funcții continue
(funcția de gradul întâi și funcția exponențială). Funcția f este continuă pe (0, ) deoarece
este restricție a funcției cosinus.
Am arătat că funcția f este continuă pe  . Prin urmare, funcția f admite primitive pe  . 1
p
1
p
b x
) Din teorema de existență a primitivelor, funcția F :    , F (x)   f (t) dt este o primitivă 1

0
p
a funcției f .
x x x
   e dt  xe și  cos t dt  sin t 0  sin x .

t x
Avem (t  1)e dt  (t  1)e t t x x
0
0 0 0
3
 xe x , x  0 p
O primitivă a funcției f este F :    , F (x)   .
sin x , x  0
1
p
c)  /2  /2 2
V   f (x) dx    cos x dx 
2
p
 /3  /3
 /2  /2
 /2
  cos x(sin x) dx   cos x sin x  /3    sin x dx 
2
/3 /3
 /2  /2
 3  /2  3 2 2
   x  /3    cos x dx      cos
2 2
x dx
4  /3
4 6 /3
p
314
WWW.MATEINFO.RO
 (2  3 3 )
Atunci V  .
24
1
p

Varianta 88
Prof: Szép Gyuszi

1.   este soluție a ecuației mz 2  nz  p  0 , unde m , n , p  , dacă 1p
m 2  n  p  0 .
2p
   4  4i 3  3i  1  4i 3 .
2
Avem 2  i 3 2
1p
Atunci  2  i 3   4  2  i 3   7  1  4i 3  8  4i
2
3 7  0.
1p
Prin urmare, 2  i 3 este soluție a ecuației z 2  4 z  7  0 .
2. Deoarece x [3;9] , rezultă că | x  3 | x  3 . 1p
 x  5, x  5
Avem | x  5 |  . 1p
5  x, x  5
2, 3 x 5
Atunci f :[3;9]  , f (x)   . 1p
2 x  8, 5  x  9
Funcția g :[5;9]  , g (x)  2 x  8 este strict crescătoare. Prin urmare,
2p
f max  2  9  8  10 . Cum
f min  2 , rezultă că f max  f min  10  2  12 .
3.  1  31
2
Avem 2 x 2  x  4  2  x      0 , pentru orice x   , ceea ce înseamnă că

 4  16 
expresia 2p
2 x  x  4 are sens pentru orice x   .
2
Impunem condiția ca 8  x  0 , adică x  (,8] .

1p
Prin ridicare la pătrat, din 2 x  x  4  8  x obținem ecuația x  17 x  60  0 .
2 2
1p
Discriminantul ecuației este   529 . Soluțiile ecuației x2  17 x  60  0 sunt x1  3 și
1p
x2  20 .
Cum 20  (,8] , rezultă că ecuația 2 x 2  x  4  8  x are soluția x  3 .
315
WWW.MATEINFO.RO
4. Numărul funcțiilor f : A  B este egal cu 34  81 . 2p

2p
Există 34  C13 24  C3214  36 funcții surjective.
36 1p
Probabilitatea cerută este P  .
81
5. Distanța dintre punctele A  2 m 1, 2  și B  2, 2m  este
AB  (2 m 1  2)2  (2  2m)2 
2p
 8m2  12m  5 .
Avem de rezolvat ecuația irațională 8m2  12m  5  5 .
Expresia 8m2  12m  5 are sens pentru orice m  , deoarece 1p
 3
2
1
8m2  12m  5  8  m      0 , pentru orice m  .
 4  16 
Prin ridicare la pătrat, ecuația8m2  12m  5  5 devine 2m2  3m  5  0 . Soluțiile 2p
5
acestei ecuații sunt m1  1 și m2  .
2
6. Notăm cu R raza cercului circumscris triunghiului ABC și vom folosi formula 1p
AB  AC  BC
R .
4  ABC
1p
8  8  10
Semiperimetrul triunghiului ABC este p   13 .
2 2p
Folosind formula lui Heron, ABC  p( p  AB)( p  AC )( p  BC ) , obținem
1p
ABC  5 39 .
8  8 10 32 39
Atunci R   .
4  5 39 39
1. 1 0 0 
a)   3p
Pentru m  0  se obține A(0)   0 1 0  .
 0 0 30 
 
Avem I3  A(0)  M . 2p
b) Fie m , n   . Avem
1 m 0  1 n 0  1 m  n 0 
      5p
A(m)  A(n)   0 1 0    0 1 0    0 1 0   A(m  n) .
 0 0 3m   0 0 3n   0 3m n 
     0
316
WWW.MATEINFO.RO
c) 1 1 0  1 2 0   1 2014 0 
     
A(1)  A(2)    A(2014)   0 1 0    0 1 0      0 1 0 
1p
 0 0 31   0 0 32  0 32014 
     0
1  2    2014 1  2    2014 0 
 
 0 1  2    2014 0 . 2p
 3  3   3 
1 2 2014 
 0 0
32015  3
Cum 1  2   2014  1007  2015 și 31  32    32014  , rezultă că
2
 
1007  2015 1007  2015 0  2p
 
A(1)  A(2)    A(2014)   0 1007  2015 0 .
 
 32015  3 
0 0 
 2 
2. e  este element neutru pentru legea de compoziție ,,  ’’ dacă x  e  e  x  x , pentru 1p
a) orice x  .
Avem x  e  x,  x    xe  2x  2e  6  x,  x    (x  2)(e 3)  0,  x   . 2p
De aici deducem că e  3 . Cum 3  x  3x  6  2 x  6  x,  x   , rezultă că e  3 este
2p
element neutru.
b) x2  ( x  1)  0  x2  x  1  1  0  x2  x  2  0 . 3p
Discriminantul ecuației x 2  x  2  0 este   9 . Soluțiile sunt x1  2  și x2  1 .
2p
c) Elementul neutru al legii de compoziție ,,  ’’ este 2 . Într-adevăr, x  2  x  2  2  x și
2  x  2  x  2  x , pentru orice x  . 1p
Fie a , b  pentru care f :    , f (x)  ax  b este un izomorfism de inele. Atunci f
trimite elementele neutre ale inelului  , ,  în elementele neutre ale inelului  ,, , adică
f(2)  0 2a  b  0 2p
  . Obținem a  1 și b  2 . Izomorfismul este în mod necesar de
f(3)  1 3a  b  1
forma
f :    , f (x)  x  2 .
Arătăm că funcția f :    , f (x)  x  2 este izomorfism de inele. 1p
Avem f (x  y)  x  y 2  2  x  2  y  2  f (x)  f(y),  x, y  și
f (x y)  xy 2 x  2 y 4  x(y 2)  2(y 2)  (x  2)(y 2)  f(x)  f ( y),  x, y   . Prin
urmare, f este un morfism de inele. 1p
Arătăm acum că funcția f :    , f (x)  x  2 este bijectivă.
Fie y  . Avem f (x)  y  x  2  y  x  y  2  , adică ecuația f (x)  y are
soluție unică. Prin urmare, funcția f :    , f (x)  x  2 este bijectivă.
317
WWW.MATEINFO.RO
1. Fie x   . Cum e x  0, x   , avem în particular că e x  1  0, x  . Prin urmare,

a) funcția f este bine definită. 1p
 1 
Știm că lim e x  0 . Atunci lim f (x)  lim   x  2    . 2p
 e 1 
x x  x
x 
 1 
Știm că lim e x   . Atunci lim f (x)  lim  x  x  2    . 2p
x  e  1
x x 
 
b) 1
Avem e x  1  0, x  . Funcția x  x este derivabilă pe  fiind egală cu raportul a
e 1
1p
două funcții derivabile (funcțiile x  1 și x  e x  1 ).
Funcția f este derivabilă pe  ca sumă de două funcții derivabile, anume funcțiile
1 1p
x x și
e 1
x  x  2.
 1  (e  1)  1 (e  1)
2p
 1
x x
e2 x  e x  1
Avem f '(x)   x  x  2  1 0  , x   .
 e 1  (e x  1)2 (e x  1)2
Cum e x  0, x   , rezultă că f '(x)  0, x   , de unde deducem că funcția f este 1p
strict crescătoare pe  .
c) Punctul P  a, b  este centru de simetrie al graficului funcției f dacă și numai dacă
1p
f (x)  f(2a  x)  2b , pentru orice element x din domeniul de definiție al funcției f .
În cazul acestei probleme, trebuie să arătăm că f (x)  f( x)  5 , pentru orice x   . 2p
x
1 1 1 e
Într-adevăr, f (x)  f( x)   x  2  x x2 x  x  4  5 , pentru
e 1
x
e 1 e 1 e 1
orice x   . 2p
2. Funcția f este continuă pe [0, ) ca produs de funcții continue. Atunci funcția F este
a) derivabilă pe [0, ) și F '(x)  f(x) , pentru orice x [0, ) . 2p
x
x 
Pentru orice x [0, ) , avem  0 și e 3  0 .
6 2p
x
x 
Deducem astfel că F '(x)  e 3
 0 , pentru orice x [0, ) , egalitatea având loc doar
6
pentru x  0 . Prin urmare, funcția F este strict crescătoare pe [0, ) . 1p
b) Fie x [0, ) .

1   3t 
x x x
t  3t
F (x)   f(t)dt   e dt=-  t  e  dt= 3p
0 0
6 20  
tx tx
1  3t 3  3t 1 
x
 
x
2p
- te  e =  3  xe  3e  .
3 3
2 t 0
2 t 0
2 
318
WWW.MATEINFO.RO
c) 
x ( 0 )  
 x  1 3 
x
Avem lim xe 3
 lim  lim  lim  0 și lim e 3
0. 2p
x  x  x x  x x  x x 
3
1 3 3
e e e
3
1 
x
 
x
3
Atunci lim F (x)  lim  3  xe  3e   . În plus, F (0)  0 .
3 3 1p
x  x  2
  2
Am văzut la subpunctele anterioare că funcția F este continuă și strict crescătoare pe
[0, ) .
Așadar, ecuația F (x)  k are soluție unică în intervalul [0, ) , pentru orice
2p
 x 
 x 
3
k   F (0), lim F (x) . Ținând cont de faptul că F (0)  0 și lim F (x)  , am demonstrat
2
că
 3
ecuația F (x)  k are soluție unică în intervalul [0, ) , pentru orice k  0,  .
 2

Varianta 89
Prof: Szép Gyuszi
319
WWW.MATEINFO.RO

1. 1 2p
2  1 1
2
2p
Cum 8  26  3 36  9 , rezultă că 2  3 3.
1  1p
Prin urmare, 2  , 3 3  .
2 
2. Determinăm mai întâi coordonatele punctelor de intersecție ale parabolei cu axa Ox . Pentru 1p
aceasta, rezolvăm ecuația f (x)  0 .
În cazul nostru, discriminantul este   72  4 110  9 . Obținem soluțiile x1  5 și
3p
x2  2 . Punctele de intersecție ale parabolei cu axa Ox sunt A(5;0) și B(2;0) .
Distanța cerută este AB | 2  (5) || 3| 3 . 1p
3. Impunem condiția de existență a logaritmului: 4  6  0 , adică x  (log 4 6, ) .
x 1p
Ecuația dată, pentru x  (log 4 6, ) , este echivalentă cu ecuația 4x  6  2x , adică
2 
x 2
 2x  6  0 . 1p
Notăm 2 x  y , y  0 , și obținem ecuația y 2  y  6  0 , care are soluțiile y1  2 și y2  3 1p

.
Ținând cont de faptul că y  0 , deducem că putem păstra doar soluția y  3 . 1p
Din 2 x  3 se obține x  log 2 3 .
1
Cum log 4 6  log 22 6  log 2 6  log 2 6  log 2 9  log 2 3 , rezultă că 1p
2
log 2 3  (log 4 6, ) . Așadar, ecuația log 2  4 x  6   x are soluția x  log 2 3 .
4. Cardinalul mulțimii {1,3, 6,8} este egal 4 . Atunci numărul cazurilor posibile este egal cu 2p
4  4  16 . 2p
Produsul a două numere naturale pare este par. Produsul dintre un număr natural impar și un
număr natural par este par. Cazurile favorabile vor fi: 1p
(a, b) {(1,6),(1,8),(3,6),(3,8),(6,1),(6,3),(6, 6),(6,8),(8,1),(8,3),(8,6),(8,8)}
12 3
Probabilitatea cerută este P   .
16 4
5. 2 3a  1 2p
Cei doi vectori sunt coliniari dacă și numai dacă  . Dacă a   {0;3} , atunci
a 3 a
obținem că
2(3  a)  a(3a  1) , adică ecuația de gradul al doilea a 2  a  2  0 .
3p
Discriminantul ecuației este   9 . Obținem soluțiile a1  2 și a2  1 .
6. 2  2p
Avem arccos  .
2 4
320
WWW.MATEINFO.RO
 2 
Atunci cos  2 arccos
   cos  0 . 3p
 2  2
1. 1 1 2
a) 3p
Avem 1 2 1  2  m  2  4m  1  1  5m  2 .
m 1 1
2
Rezolvând ecuația 5m  2  0 , obținem m   . 2p
5
b) 2
Dacă m   , atunci sistemul este compatibil determinat. 1p
5
2
Pentru m   , conform subpunctului a), determinantul matricei sistemului este nul. 1p
5
1 2 1p
Matricea sistemului are rangul egal cu 2 , deoarece  1 4  5  0 .
2 1
1 2 1
Considerăm determinantul caracteristic d c  2 1 n  n  2 . 1p
1 1 1
2
Sistemul este incompatibil pentru m   și n   {2} . 1p
5
c) Deoarece x0 , y0 și z0 sunt în progresie aritmetică, deducem că 2 y0  x0  z0 , adică
2p
x0  2 y0  z0  0 .
Dacă sistemul admite soluția  x0 , y0 , z0  , atunci din a doua ecuație a sistemului obținem că
x0  2y0  z0  n . 2p
În concluzie, n  0 .
1p
2. Ecuația g (x)  0ˆ , adică x  3ˆ  0ˆ , are în  5 soluția x  2̂ . 2p
a)

Cum polinomul g divide polinomul f , trebuie ca f 2ˆ  0ˆ , adică 2ˆ a  3ˆ  0ˆ . 1p
Ecuația 2ˆ a  3ˆ  0ˆ este echivalentă cu 2ˆ a  2ˆ . Obținem astfel soluțiile a  1̂ și a  3̂ . 2p
b) Pentru a  1̂ , obținem f  X  X  X  1̂ .
3 2 1p
  
Pe de altă parte, avem X  1ˆ X 2  1ˆ  X 3  X 2  X  1ˆ . 3p
 
Prin urmare, f  X  1ˆ X 2  1ˆ .  1p
321
WWW.MATEINFO.RO
c)

Cum f  X 3  X 2  X  1̂ , avem f 0ˆ  0ˆ 3  0ˆ 2  0ˆ  1ˆ  1ˆ  0ˆ , 2p
 
f 1ˆ  1ˆ3  1ˆ2  1ˆ  1ˆ  4ˆ  0ˆ , f 2ˆ  2ˆ 3  2ˆ 2  2ˆ  1ˆ  0ˆ , 1p
f  3ˆ   3ˆ  3ˆ  3ˆ  1ˆ  0ˆ , f  4ˆ   4ˆ  4ˆ
3 2 3 2
 4ˆ  1ˆ  0ˆ . 1p
În concluzie, ecuația f(x)  0̂ are în  5 soluțiile x  2̂ , x  3̂ și x  4̂ . 1p
1. 
 
a) f (x) e x  xe2    e x  e2 2p
Avem lim  lim  lim  e2   și
x  x x  x x  1
lim  f (x)  e2 x   lim e x  0 . 2p
x  x 
Atunci y  e2 x este ecuația asimptotei oblice la graficul funcției f spre  . 1p

b) Funcția f este derivabilă pe  pentru că se obține prin operații cu funcții derivabile.
f '(x)  e x  e2 , pentru orice x   . 1p
 
Fie A a, ea  ae2 un punct oarecare al graficului funcției f . Tangenta în punctul
A  a, ea  ae2  la graficul funcției f are panta egală cu f '(a)  ea  e2 . 2p
Cum tangenta la graficul funcției f trebuie să fie paralelă cu dreapta de ecuație y  1 ,

rezultă că are loc egalitatea ea  e2  0 (dreptele paralele au pante egale). De aici obținem 2p
că a  2 .
Punctul căutat este A  2, e2  .
c)
 e x  e2  x 2 1 
1 1 
 f '(x)  x 2 2p
lim 
x 2 (x  2)e 2
  lixm2   
x2   x2 
(x  2)e2 
1 e x  xe2  e2
 e  e  xe  2e 
lim
x 2 2 2 x2 x2 (x  2)2 e2 1p
 lim 1   e x2
 e,
x 2
x 2 
(x  2)e2 
0
2  0 
e  xe  ex
e2 (e x 2  1) 1
2
2p
pentru că lim  lim 2  .
x 2 (x  2) 2 e 2 x 2 2e ( x  2) 2
x2 x2
2.    
a) Din 1  0,  va rezulta că t  [0,1]  0,  . Atunci cos t  0 , pentru orice t [0,1] . 2p
 2  2
Cum t  0 , pentru orice t  [0,1] și n   , deducem că t n cos t  0 ,    t  [0,1] ,   
n
2p

n .
1p
cos t dt  0 ,    n   , cee ce înseamnă că xn  0 , pentru orice n  
1
t
n
Prin urmare,
0
322
WWW.MATEINFO.RO
.
b) Vom aplica metoda integrării prin părți. Fie n   . Pentru t  [0,1] considerăm că
2p
u (t)  t n1 și v(t)  sin t . Funcțiile u și v sunt derivabile pe [0,1] , iar u '(t)  (n  1) t n și
v '(t)  cost .
Funcțiile u ' și v ' sunt continue pe [0,1] . Atunci:
1 1 1 3p
xn1   t n1 cos t dt  t n1 sin t  (n  1)  t n sin t dt  sin1  (n  1) yn , pentru orice n   .
0 0 0
Așadar, xn1  (n  1) yn  sin1 , pentru orice n   .

c) 1
Cum 0  t n cos t  t n ,    t  [0,1] ,    n   , rezultă că 0  xn  ,  
1
t dt 
n
0 n 1
 2p
n   . Aplicând criteriul cleștelui, obținem că lim xn  0 .
n 
Conform punctului anterior, xn1  (n  1) yn  sin1 , pentru orice n   . Atunci 1p

lim yn  0 .
n 
Avem yn1  (n  1) x n  cos1, pentru orice n   , adică n x n  yn1  xn  cos1, pentru 2p

orice n   . Trecând la limită în această egalitate, obținem lim nxn  1 .
n 
323
WWW.MATEINFO.RO

Varianta 90
Prof: Szép Gyuszi

1. Avem log
3  
10  1  log 3  
10  1  log3  
10 1 
10  1  3p
log3 10  1  log3 9  2 . 2p

2.  x1  x2  2
Scriem relațiile lui Viète:  . 2p
 1 2
x x  m
Atunci x12  x22  ( x1  x2 )2  2 x1 x2  4  2m . 2p
Cum x  x  10 , obținem ecuația 4  2m  10 . Rezultă că m  3 .
2
1
2
2
1p
3. Rezolvând ecuația 5  1  26 , obținem x  2 .
x 2p
Atunci g (26)  g  f (2)   2 . 3p
4. Mulțimea A  1;2;3;4;5 are 25  32 submulțimi. 2p
Numărul de submulțimi cu două elemente ale mulțimii A este egal cu C52  10 . 2p

10 5
Atunci probabilitatea cerută este P   .
32 16 1p
324
WWW.MATEINFO.RO
5.     3

MQ  MN  MQ  MN  cos30  8  3   12 3 . 2p
2
  2  2  2  
MQ  MN  MQ  MN  2MQ  MN  82  32  24 3  73  24 3 . 3p
6. 17 18       3p
Avem cos  cos  cos     sin .
36 36  2 36  36
2p
 17  
Atunci sin  cos  sin  sin  0.
36 36 36 36
1. 3 2
a) Avem  3  (2)  (2)  (2)  6  4  10  0 . 3p
2 2
Atunci matricea A are rangul egal cu 2 . 2p
b)  3 2 
 3 2 2     17 8  2p
A A  
t
   2 2    .
 2 2 3   8 17 
 2 3 
17 8 2p
det  A  t A   172  82 .
8 17
172  82  (17  8)(17  8)  9  25  152 și deci det  A  t A este pătrat perfect. 1p
c)  3 2   13 2 12 
   3 2 2    2p
t
A  A   2 2       2 8 2  .
 2  2 2 3  
 3  
 12 2 13 
Atunci
13 2 12
3p
det  A  A  2
t
8 2  169  8  48  48  144  8  52  52  200  96  104  0 .
12 2 13
2. Ecuația g (x)  0 are soluțiile y1  i și y2  i . 1p
a) Vom aplica schema lui Horner pentru determinarea restului împărțirii polinomului f la
polinomul g .
X3 X2 X1 X0
1 1 2 2
3p
i 1 i  1 1  i i  1
i 1 1 1 1
X1 X0 X1 X0 1p
Restul căutat este r  X  1 .
b) Avem f  X 3  X 2  2 X  2  X 2 ( X  1)  2( X  1)  ( X  1)( X 2  2) . 2p
325
WWW.MATEINFO.RO
Una dintre rădăcinile polinomului f este egală cu 1 , ceea ce conduce la anularea unuia
dintre factorii produsului 1  x1  (1  x 2 )(1  x 3 ) . De aici se deduce imediat că
3p
1  x1  (1  x 2 )(1  x3 )  0 .
c) Rădăcinile polinomului f sunt x1  1 , x2  i 2 și x3  i 2 . Atunci 2p
g  x1   (1)2  1  2 , g  x2   i 2    
 1  1  2i și g  x3   i 2
2 2
 1  1  2i . 2p
Avem g  x1   g  x2   g  x3   2  (1  2i)2  2(3  4 i)  6  8i . 1p
1. 3  3
a) f (0)  . Așadar, trebuie să scriem ecuația tangentei la graficul funcției în punctul A  0, 
2  2
.
1p
 2
Funcția f este derivabilă pe     , fiind egală cu raportul a două funcții derivabile.
 3
 4 x  3  4(3x  2)  3(4 x  3)
2p
1  2
f '(x)      , pentru orice x      , iar
 3x  2  (3x  2) (3x  2)  3
2 2
1
de aici deducem că f '(0)   .
4
 3 3 1
Ecuația tangentei în punctul A  0,  la graficul funcției f este: y    (x  0) , adică 2p
 2 2 4
1 3
y   x .
4 2
b) x 1 
 3x  3 
x
 x 
lim  f (x)    lim    2p
x 
 3x  2  x  3x  2 
x
 1  x 1
lim
 lim 1   e
x 3 x  2
 e3  3 e . 3p
x 
 3x  2 

c) 1p
 1 6  2
f ''(x)    2 
 , pentru orice x      .
 (3x  2)  (3x  2)  3
3
1p
Avem g'(x)  5   f ' 5   5 ln 5  f ' 5  și g''(x)  5

x x x x x
ln 2 5  f '  5x   5x ln 5  f ''  5x  .
5 ln 5  3  5  2 
x 2 x
Deci g''(x)  , pentru orice x   . 2p

3  5  2 x 3
2
Punctul x  log 5 este punct de inflexiune. 1p
3
326
WWW.MATEINFO.RO
2. Dacă funcția f este o primitivă a unei funcții pe  , atunci funcția f trebuie să fie continuă
a) și derivabilă pe  . Funcția f este continuă pe (, 0) și pe (0, ) .
Din condiția de continuitate a funcției f în punctul x0  0 , deducem că
2p
lim  2 x  m   lim  2nx  sin x  , adică m  1  0 . Prin urmare, m  1 .
x 0 x 0
x 0 x 0
Din condiția de derivabilitate a funcției f în punctul x0  0 , deducem că

f (x)  f(0) f (x)  f(0) 2x 1 2nx  sin x
lim  lim  lim  lim , adică 2n  1  ln 2 . 2p
x 0
x 0
x0 x 0
x 0
x  0 x 0
x 0
x x 0
x 0
x
2
Așadar, n  ln .
e
2
Funcția f este o primitivă a unei funcții pe  pentru m  1 și n  ln . 1p
e
b) 2 x  1, x0
Pentru m  1 și n  1 obținem funcția f (x)   . Conform subpunctului
2 x  sin x, x  0
a), pentru m  1 , funcția f este continuă pe  . În particular, funcția f este continuă pe
    2p
 1, 3  . Prin urmare, funcția f este integrabilă pe  1, 3  .
 
2  1 dx   3 (2 x  sin x) dx 
0
 f (x) dx  
3 x
1 1 0 2p
0 

 2x  3 1 2 1 1 1 2
  x   x 2 3  cos x  1     .
 ln 2  1 2ln 2 9 2 2ln 2 2 9
0
0
1p
c)  1p
   (2 nx  sin x) dx 
3

 3 8 2 n
 x n  cos x 
2
  .
3  2 9
3
3p
3 8 2 n 63
 5  5n .
2 9 16 2 1p
Varianta 91
Prof: Teler Marian
327
WWW.MATEINFO.RO
1. 1 2p
log 2  log 2 23  3
8
3
log 1
1
27 3
 
 log 1 33 
1
3 2p
3
1 1
log 2  log 1 0 1p
8 3
27
2.  b   1p
V  , 
 2a 4a 
b b2  2p
V f 1,a  1 , Vg  ,1  
4 8 
b b2
Se obţine sistemul:  1, a  1  1  , a b4
4 8
2p
3. 1 2p
log9  x  1  log32  x  1  log 3  x  1
2
3 3
Se obţine log3  x  1  2p
2 2
log3  x  1  1, x  2
1p
4. Numărul cazurilorposibile este 70  6  64 2p
   
Mulţimea cazurilor favorabile este 32 , 42 ,...,82  23 ,33 , 43 , 8 cazuri 2p
8 1
p  1p
64 8
328
WWW.MATEINFO.RO
5. xA  xM y  yM 2p
xB  , yB  A
2 2
M (5, 2) 3p
6. Se verifică relaţia AB2  AC 2  BC 2 , triunghiul este dreptunghic, m  A  900 3p
AB  AC
AABC   120
2 2p
1. 0 0 0 2p
a)  
A  0 2 2 ,
2
0 2 2
 
0 0 0 2p
 
2A   0 2 2
0 2 2
 
1p
A  2 A  O2
2
b) X (p) X (q)   I3  pA I3  qA  I3  pA  qA  pqA2 3p
2p
X (p) X (q)  X (p q  2 pq)
c)  2  2 8 3p
Conform b), X (2) X     X  2     X (0)  I3
 5  5 5
 2
Din i), rezultă  X (2)   X   
1 2p
 5
2. Se aplică teorema lui Bézout, f (1)  0 . 3p
a) a  3 2p
329
WWW.MATEINFO.RO
b) x1  1 x2  1 x3  1 1 1 1 x x x x xx 3p
   1 1 1  3  2 3 3 1 1 2
x1 x2 x3 x1 x2 x3 x1 x2 x3
Se aplică relaţiile lui Viète, se obţine 0 2p
c) f   X  x1  X  x2  X  x3  3p
2p
1  x1 1  x2 1  x3   f (1)  3
1. f ( x) 2p
a)
m  lim 1
x  x
n  lim  f ( x)  mx   2 2p
x 
Dreapta y  x  2 este asimptotă oblică către  1p
b) f (2 x)  f (0) f (2 x)  f (0) 3p
lim  2lim  2 f '(0)
x 0 x x 0 2x  0
x2  2x  2
f '( x)  , f '(0)  2 , finalizare. 2p
 x  1
2
c) Ecuaţia tangentei la grafic este: y  f (0)  f '(0)( x  0) 3p
Se obţine: y  1  2 x , sau 2 x  y  1  0 2p
2. 1 1  3p
 dx   x  ln  x  1  0  1  ln 2
1 x
I1   dx   1  1
a)
0 x 1 0
 x  1 
x2 1x xx
2
1 1 1 2p
I2   dx  dx  xdx  I1  ln 2 
0 x 1 0 x 1 0 2
b) x n1  x n 2p
1 1
1
I n 1  I n   dx   x n dx 
0
x 1 0
n 1
330
WWW.MATEINFO.RO
Pentru x   0,1 avem x n1  x n , rezultă I n1  I n , şirul  I n  este descrescător şi mărginit,
deci convergent 2p
Trecând la limită în relaţia de recurenţă, obţinem lim I n  0

n 
1p
c) 1 n 2p
 I n  I n 1  I n  I n  2 I n   nI n
n 1 2(n  1)
1 1 1 1 2p
 I n1  I n  I n1  I n1  2 I n1  I n1  , In  , n In 
n 1 2  n  1 2n 2
n 1 1
Din  nI n  , cu teorema cleştelui se obţine lim nI n  1p
2  n  1 2 n  2
Varianta 92
Prof: Teler Marian
1. A  2, 4,6,...,100 , card ( A)  50 1p
B  5,10,15,...,100 , card (B)  20

1p
A  B  10, 20,30,...,100 , card ( A  B)  10
1p
331
WWW.MATEINFO.RO
card ( A  B)  card ( A)  card ( B)  card ( A  B)  60 2p
2 i )
2. 5 2i ) a 5(2  i)  a(2  i) 2p
  
2i 2i 22  i 2
10  2a  (a  5)i 2p
5
1p
Finalizare, a  5
3. Cu notaţia 2 x  y , ecuaţia devine: y 2  5 y  6  0 1p
2p
Obţinem: y1  2, y2  3
2 x  2, x1  1 , 2x  3, x2  log 2 3
2p
4. Ax2  x(x  1) 1p
1p
x(x  1)
Cxx 2  Cx2 
2
3x(x  1) 2p
Obţinem:  18, x( x  1)  12
2
1p
Finalizare, x  4
5. x1 y1 1 1 2 1 3p
A,B,C coliniare  x2 y2 1  0, 3 m 1  0
x3 y3 1 2 6 1
Finalizare, m  14 2p
6. 8 2p
cos 2   1  sin 2  
9
  2 2 1p
   ,    cos   
2  3
4 2
sin 2  2sin  cos    2p
9
332
WWW.MATEINFO.RO
1. b d 3p
a)
x1  x2  x3    6 , x1 x2 x3    6 . (Relaţiile lui Viète)
a a
f  x1  x2  x3   f  x1 x2 x3   0 2p
b) Adunând x2 în relaţia x1  x3  2 x2 , obţinem 3x2  x1  x2  x3  6 , x2  2 3p
2p
x2  2 verifică ecuaţia, m  11
c) x1  1, x2  2, x3  3 3p
2p
Se obţine C33  C51  C42  12
2 A2  O3 5p
a)
b) BC   I3  A I3  A  I3  A2  I3 2p
2p
CB   I3  A I3  A  I3  A2  I3
1p
BC  CB
c) BC  CB  I3 3p
2p
B 1  C
1. e x  e x 2p
a) f '( x) 
2 1p
f '( x)  0  x  0
x  0 
333
WWW.MATEINFO.RO
f '(x) ---------------0++++++++++++ 1p
x  0 este punct de minim. 1p
b) e x  e x 3p
f ''( x) 
2
f ''( x)  0, x  R , graficul funcţiei f nu are puncte de inflexiune 2p
c) g0 ( x)  f ( x)  f '( x)  e x  0 2p
1p
Se obţine gn1 ( x)  gn' ( x) ,
2p
Se obţine gn ( x)  0, n  N
2. Fie F o primitivă a funcţiei f  F '( x)  f ( x), x   2,   2p
a) 2p
1
F ''( x)  f '( x)  , x   2,  
 x  2
2
1p
F ''( x)  0, x   2,   , F este convexă
b) 1
f ( x)
1
2x  3 2x  3
1 2p

0
x 1
dx  
0
( x  1)(x  2)
dx   2
0
x  3x  2
dx
2p
( x 2  3x  2) '
1 1

f ( x)
x 1
dx   2
x  3x  2

dx  ln x 2  3x  2  1
0
0 0
1
f ( x)
 x  1 dx  ln 3
0 1p
c) Soluţia 2
3x 3x 3x 2p
x
f (t )dt   dt  2 x  lim  f (t )dt  
x
x 
x
Se aplică regula lui L‟Hospital,
334
WWW.MATEINFO.RO
' 2p
x
 3x 
 f (t)dt   f (t )dt 
 F (3x)  F ( x) 
'
lim 1
 lim  x   lim  lim  3 f (3x)  f ( x)  ...
 x
x  x  ' x  x 
x 1 1p
 6x  3 2x  3 
 lim  3   4
x 
 3x  2 x  2 
.................................................................................................................................................... 2p
Soluţuia 2
2t  3  1 
3x 3x 3x

x
f (t )dt  x
t2
dt    2 
x 
 dt
t2 2p
2t  3 x2
3x 3x
 f (t )dt   dt   2t  ln(t  2)  3x
 4 x  ln
t2 3x  2
x
x x
3x
 f (t )dt  1 x2 
lim x
 lim  4  ln 4
x  x x 
 x 3x  2 
1p
Varianta 93
Prof: Teler Marian
335
WWW.MATEINFO.RO
1. 7  50  7,1 3p
2p
Produsul este egal cu 0
 
2. 2 x 1 2p
23  42 x 1  23  22
1p
2 2
3 4 x2
5
4 x  2  3, x  2p
4
 2
3. 2 3p
2 i   12  3
 3
6
z   27 2p
4. 2 x 1 3p
Se obţine: log 2  log 2 , cu condiţiile 2  x  0, 2  x  0
2 x 2
2 x 1 2
 , 2  x  22  x, x  2p
2 x 2 3
5. x1 y1 1 1 2 1 2p
1
AABC   , unde   x2 y2 1  1 3 1  3
2
x3 y3 1 0 4 1
 x2  x1    y2  y1 
2 2
BC   2 2p
1 3 2
AABC  BC  hA , 2  hA  3 , hA  1p
2 2
6. Soluţia 1
5 12 2p
Aria triunghiului este S   30
2
abc
Lungimea ipotenuzei este egală cu 13, semiperimetrul este p   15 2p
2
336
WWW.MATEINFO.RO
S 1p
r 2
p
.....................................................................
Soluţia 2
Fie O centrul cercului şi M, N, P punctele de

tangenţă ale cercului înscris cu laturile
BC, CA, AB ale triunghiului ABC.

3p
Patrulaterul ANOP este pătrat cu latura r, iar BM  BP  x, CM  CN  y . (Tangente dintr-
un punct exterior la cerc).
r  x  12

Lungimea ipotenuzei este 13. Obţinem sistemul: r  y  5 , r  2 2p
 x  y  13

1. 2 1 3 2p
a)
 3 2 5
1 3 m
  m4 3p
b) Sistemul are soluţie unică dacă şi numai dacă   0 3p
m  R  4 2p
c)  2 1 3 2p
 
Pentru m  4 , rang  3 2 5   2
1 3 4
 
2 x  y  3
Notăm z    Z şi obţinem sistemul:  1p
3x  2 y  5
337
WWW.MATEINFO.RO
 x   1p

Sistemul are soluţia:  y   ,   Z
z  

1p
x02  y02  z02  3   2  1,  1,0,1
2. x  y  7  x  y  10 2p
 
a) x  y  7  xy  3( x  y )  5  0
 x  y  10 1p

 xy  25
Se rezolvă sistemul, x  y  5 2p
b) e1  3 2p
1p
e1 este elementul neutru al legii de compoziţie ,,  " , rezultă e1  e2  e2
1p
e2 este elementul neutru al legii de compoziţie ,,  " , rezultă e2  e1  e1
 e1  e2   e1  e1  3 1p
c) x  y   x  3 y  3  3 1p
1p
x  x  y  11   x  3  y  3  8
2
1p
 x  32  1
, ( x, y)  2,11 ,  4,11
1p

 y  3  8
 x  32  4
 , ( x, y)  1,5 ,  5,5
 y  3  2 1p
338
WWW.MATEINFO.RO
1. Tangentele la grafice sunt perpendiculare dacă f '(a) g '(a)  1 2

a) p
f '( x)  2ax  3x 2 , g '( x)  4 x3  3ax 2 ,
2
p
Obţinem a5  1, a  1
1
p
b f ''( x)  2a  6 x 2
) p
x a
 
3
2
f ''(x) ++++++++++ 0 -----------------
p
a
x este punct de inflexiune
3
1
p
c) g''( x)  12 x 2  6ax 2
p
a
g ''( x)  0, x1  0, x2  2
2 p
Graficul funcţiei g nu are puncte de inflexiune dacă x1  x2 , a  0
2. Fie F o primitivă a funcţiei f, avem F '( x)  f ( x) 2

p
a)
x2  3
F ''( x)  f '( x)  2
x2 p
x  3 este punct de inflexiune
1
p
b 3 1 1 2
) f ( x)  x  2  , f     2  3 x p
x  x x
339
WWW.MATEINFO.RO
x2
 f ( x)dx 
2
 2 x  3ln x  c
2
p
1
2
3x
 f   dx  ln x  2 x 
 x 2
c
1
p
c) Soluţia 1
x2 1 2
x x x

1
f (t )dt   tdt 
1
2
 lim  f (t )dt  
x 
1
p
'
x
x 
 f (t)dt   f (t )dt 
Se aplică regula lui L‟Hospital, lim 1
 lim  1   lim f ( x)  ...
 x2 
x  2 x  ' x  2 x
x
2
1 2 3  1 p
 lim    2  

x  2 x 2x  2
......................................................................................................................................................... 1
.... p
Soluţia 2
x

x
3  t2  x2 5
 f (t )dt    t  2   dt    2t  3ln t  1x   2 x  3ln x 
1
t 2  2 2
1 2
p
x
 f (t)dt x2
 2 x  3ln x 
5
2  lim  1  2  3ln x  5   ...
lim 1  lim 2  
x2  2x2 
2
x  x  x x  2 x x2
1
Finalizare,
2
2
p
1
p
340
WWW.MATEINFO.RO
Varianta 94
Prof: Tomiță Liliana
1. 1 3p
 x  y; y  ; 2y2  3 y  1  0; y1  1; y2 
2
y    y  1   x  1  x  1, 2  2p
2. z  r  cos   i sin   1p
5
r  z  2,   3p
3
 5 5 
z  2  cos  i sin  1p
 3 3 
 x  a
3. 100  k k 1p
Tk 1  C100
k 3

100  k 2p
 5, k  85
3
T86  C100
85 5 42
xa a 2p
4. sin a 1 2p
  cos a  3sin a
cos a 3
  3 10 3p
sin 2 a  cos 2 a  1, a   0;  ; cos a 
 2 10
341
WWW.MATEINFO.RO
 
5. u  v  8 2p
8  0  concluzia 3p
6. mBC  2 2p
y  y A  mBC  x  xA 
1p
y  2 x  11
2p
1. 1 2 3 4 5  2p
a)    
 3 5 2 4 1
1 2 3 4 5  2p
   
 2 4 3 5 1
   1p
b) 1 2 3 4 5  3p
x   1 ;  1   
 4 1 5 3 2
1 2 3 4 5  2p
x 
3 5 4 1 2
c) 1 2 3 4 5  2p
2  
 4 2 5 1 3
1 2 3 4 5  1 2 3 4 5   1 2 3 4 5
  
x5   4 2 5 1 3 
1p
 x1 x2 x3 x4 x5  x1 x2 x3 x4
 1 2 3 4 5   1 2 3 4 5  
x   ; 
 3 2 4 5 1   5 2 1 3 4   2p
342
WWW.MATEINFO.RO
2. a  1  f  x   x3  x 2  x  1 1p
a)
f  1   1   1   1  1  1  1  1  1
3 2
3p
f  1  4 1p
b) a  1  x3  x 2  x  1  0   x  1  x 2  1  0 3p
2p
x1  1, x 2  i, x 3  i
c) x1  x2  x3  1; x1 x2  x1 x3  x2 x3  a; x12  x22  x32  1  2a 2p
x13  x23  x33   x12  x22  x32   a  x1  x2  x3   3 2p
10  1  2a  a 1  3
a  2 1p
1. f  x   3x5  15x4  10 x3  90 x2  x  1 2p
a)
f '  x   3  5x 4  15  4 x3  10  3x 2  90  2 x  1 2p
f '  x   15x4  60 x3  30 x2  180 x  1 1p
b) f '  x   15x4  60 x3  30 x2  180 x  m 1p
f "  x   60 x3  180 x2  60 x  180 1p
f "  x   0  x1  1; x 2  1; x 3  3 3p
c) f continuă
343
WWW.MATEINFO.RO
f "  x   0,   x   3, 1  1,   ; f "  x   0,   x   , 3   1,1 1p
Punctele de inflexiune : A  3; 54  3m  n  ; B  1; 68  m  n  ; C 1; 82  m  n 

2p
3  54  3m  n 1 2p
-1  68  m  n 1 0
1  82  m  n 1
2. 1
2x 1
1
2x 3p
1   1  x 2 x dx  1  x   dx
a) 0
ln 2 0 0 ln 2
3 1 2p
  2
ln 2 ln 2
b) 1 3p
n 1  n   1  x   x  2 x dx
n
1  x   x  2x  0,   x  0,1   n n1 șir crescător 2p

n
c) 1 2p
2x 1 n 1 2
x
n  1  x    n 1  x 
n
dx
ln 2 0 0 ln 2
2n  2 1 n 2p
n    n 1
ln 2 ln 2 ln 2
n  ln 2  2n1  1  nn1 1p
Varianta 95
344
WWW.MATEINFO.RO
1. an  a1   n  1 r  a50  a1  49r 3p
a50  144 2p
2. Tk 1  Cnk  a nk  bk 1p
T8  C20  2x   y
7 14 7
2p
T8  C20
7
 214  x14 y 7 2p
3. 3
4  12 256 2p
4
6  12 216 2p
1p
4
6  3 4  12 280
4. sin105o  sin  60o  45o  2p
6 2
sin105o  sin 60o cos 45o  sin 45o cos 60o  3p
4
 
5. a b m 1 2p
cos     
ab m2  1  2
2 m 1 3p
 m0
2 m 1  2
2
6. abc 2p
S p  p  a  p  b  p  c  , p 
2
1p
p7
345
WWW.MATEINFO.RO
S  2 14 2p
1. m 1 1 3p
a)
det A  1 2m 1  2m3  4m  2
1 1 m
det A  2  m3  2m  12 ,   m   2p
b) m  1  det A  0 1p
Sistemul este compatibil simplu nedeterminat 2p
S   4  u ;0 ; u  / u  2p
c)  1  5 1  5 
  2p
det A  0  m   \ 1 ; ; 

 2 2  
2  2m  1 2  m  1 2  2m  1
x ,y 2 ,z 2 3p
m  m 1
2
m  m 1 m  m 1
2.   x, y  G  x  y  G 1p
a)
x  y   x  2  y  2   2 2p
 x  2 y  2  0  x  y  2 2p
b)  x  y   z  x   y  z  ,  x, y, z  G 1p
x  y  y  x,   x, y  G 1p
e  1 1p
1
x'  2
x2
346
WWW.MATEINFO.RO
 G ,  grup 1p
1p
c) f : G  , f  x   ln  x  2  - izomorfism 1p
f  x  y   f  x   f  y  ,   x, y  G 2p
f - bijectivă 2p
1. y  f 1  f ' 1 x  1 1p

a)
1  2ln x
f '  x  2p
x3
y  x 1 2p
b) lim f  x     x  0 asimptotă verticală la dreapta 2p

x 0
x 0
lim f  x   0  y  0 asimptotă orizontală spre  3p

x 
c) 1 1 1  1p
g  x  , x   0,1 , g continuă pe  3 ; 2 
x2
2 1 1
g'  x   , x   0,1 , g derivabilă pe  ;  1p
3 2
3
x
  c  
1 1 1 1 1
;  a .î . g    g    g '  c  
3 2 2  3 6 2p
347
WWW.MATEINFO.RO
1 1p
c 3
15
2. 1 3p
4 n  n 1   x n dx
a) 0
1
1 2p
 x dx 
n
0
n 1
b) 1
x2 1p
2   dx
0
x4
 16 
1
2    x  4  dx
2p
0  x  4 
7 5
2    16 ln 2p
2 4
c) n1  n  0,   n  1   n n1 monoton descrescător 2p
n  0,   n  1 1p
lim n  0 2p
n
Varianta 96
348
WWW.MATEINFO.RO
1. 3p
log 3 9 3  log 3
35
log 3 9 3  5 2p
2. z 4  81 1p
z 2  9; z2  9i 2 2p
z1  3; z2  3; z3  3i; z 4  3i

2p
3. 4 1p
G f  Ox   A 1,0  ; B  3,0 
2p
f  0  3  G f  Oy  C  0,3
2p
4. l2 3 3p
A
4
9 3 2p
A
4
5. f : 1, 2,3,...,10  1, 2,3,...,10 , f surjectivă  f bijectivă 2p
nr. cazuri favorabile 3p

p 1
nr. cazuri posibile
   
6. AB  AC  BC  2  AC 2p

2  AC  2  AC 1p
349
WWW.MATEINFO.RO
   2p
AC  29  AB  AC  BC  2 29
1. det A  0 2p
a)
rang A  1 3p
b) A2  10 A 2p
P  n  : An  10n1 A,   n  2 (demonstrația) 2p
A2014  102013 A 1p
c) det B  11 2p
 8 2 1 
11  
B    6 7 2  3p
11  
 9 6 8 
2. f  X   X 4  4X 3 1p
a)
x 4  4 x3  0  x3  x  4   0 2p
x1  x2  x3  0, x 4  4 2p
b) x1  x2  m  n 3, x 3  x4  m  n 3 rădăcinile lui f 1p
x1  x2  x3  x4  4  m  1; x1 x3  x2 x4  m2  3n2  1  3n2 1p
 x1  x3  x2  x4   x1x3  x2 x4  0  n  1 sau n  1 1p
a  2, b  1 2p
c) f '  x   4 x3  12 x 2  4a 2p
350
WWW.MATEINFO.RO
x  1 rădăcină dublă  f 1  0 și f ' 1  0 2p
11 1p
a  4, b 
4
1. f continuă 2p
a)
1 x
f '  x  2p
2x  x2
f derivabilă pe  0, 2  1p
b) f '  x   0  x  1 0, 2 1p
f '  x   0,   x   0,1
1p
f '  x   0,   x  1, 2 
1p
A 1;1 punct de maxim
B  0,0  ; C  2,0  puncte de minim

2p
c) 1 2p
f "  x  , x   0, 2 
x 2
 2x  2x  x2
2p
f "  x   0,   x   0, 2 
f concavă 1p
2. 1   cos x  C 1p
a)
351
WWW.MATEINFO.RO
2 x  sin 2 x 2p
2  C
4
cos3 x 2p
3   cos x  C
3
b) n   sin n1 x   cos x  dx 1p

'
n   sin n1 x cos x   n  1 n2  n  2p
nn   sin n1 x cos x   n  1 n2 2p
c) 246  4sin5 x cos x  204 ; 204  5sin 3 x cos x  152 2p
15
152   2 x  sin 2 x   C 1p
4
15 15
24 6  4sin 5 x cos x  5sin 3 x cos x  x  sin x cos x  C 2p
2 2
Varianta 97
Prof: Viorica Lungana
corespunzător.
1. 2x  3 2x  2  5 5 5 3p
  2 Z  Z
x 1 x 1 x 1 x 1
2p
 x  1   5,1,1,5  x   4,0,2,6
352
WWW.MATEINFO.RO
2. a1  an   n 1p
Sn  ,n 1
2
3 1 1 12  1 11
n  1  a1   ; n  4  a4   2p
6 3 6 6
a1  a4   4  1 11  13 13
S4   2    2  2p
2 3 6  6 3
3. x 2  2m  2x  m  0, x  R    0 1p
  b 2  4ac  4m  2  4m  4 m 2  5m  4
2
 
2p
m 1
m 2  5m  4  0  1
m2  4
m - 1 4 
2p
m  5m  4
2 ++++ 0----- - 0++++++
m 2  5m  4  0  m  1,4
4. n! 2p
Ank  ,0  k  n
n  k !
12! 3p
A127   6  7  8  9  10  11  12
5!
5. yC  y B  3 1
mBC   
xC  x B 6 3 2p
1
Din AA ,  BC  m AA,   3
mBC
Ecuația dreptei determinată de un punct și o direcție: y  y0  mx  x0  3p
AA , : y  5  3x  2  AA, : 3x  y  1  0
6.     1p
cos   cos   2 cos cos
2 2
353
WWW.MATEINFO.RO
 2   2 
cos a  cos  a   cos  a   cos a 
 3   3  1p
2 2 2 2
a a a a
 2 cos 3 3 cos 3 3 
2 2
3p
2  1
 cos a  2 cos cos a   cos a  2     cos a  cos a  cos a  0
3  2
1.  1  1 1 1  1  1 1 1   0 0 2p
a) A  B              O2
  1 1  1 1   1  1  1  1  0 0 
1 1  1  1 1  1  1  1  0 0  2p
B  A              O2
1 1   1 1  1  1  1  1  0 0 
Deci A  B  B  A  O2 1p
b)  A  Bn  Cn0 An  Cn1 An1  B  Cn2 An2  B 2  ...  Cnn1 A  B n1  Cnn B n  3p
 An  Cn1 An2  AB  ...  Cnn1 AB  B n2  B n  An  B n

2p
Deoarece A  B  B  A  O2 , conform punctului a).
c) 2012 1p
 1  1 1 1
2012
 2 0
B  A  B          
2012 2012 2012
A
   1 1  1 1   0 2
2p
 2 2012 0 
 2  I 2  2  I 2   
2012 2012
2012 
 0 2 
det A 2012
B 2012
 2 2012 0
2012
 2 2012  2 2012  2 4024
2p
0 2
2.   
x 2 y 2  x 2  y 2  2  x 2  1 y 2  1  1  1, x. y  1,  1p
a)
354
WWW.MATEINFO.RO
x * y  x2 y2  x2  y2  2  x 2
 1y 2  1  1  M , x, y  1,  2p
x * y  * z  x * y 2  1z 2  1  1  x 2

 
1 y 2 1 11 z 2 1 1   
 x 2
 1y 2  1z 2  1  1, x, y, z  1,  ; (1)
x   x    
2p
x * y * z  1 y * z 1  1  1 y 2 1 z 2 1 1 1 1 
2 2 2
 x 2
 1y 2  1z 2  1  1, x, y, z  1,  ; (2)
Din relațiile (1) și (2) rezultă că legea este asociativă pe M.
b) Să arătăm că există e  M astfel încât x * e  e * x  x, x  M .
x * e  x, x  M  x 2
 1e 2  1  1  x, x  M 
3p
x 2
 
 1 e  1  1  x , x  M  x  1 e  2  0, x  M 
2 2
 2
 2

 e  2  1, , x  M
Să arătăm că oricare ar fi x  M există x ,  M astfel încât x * x ,  x , * x  2 .
x * x ,  2 , x  M  x 2
 1x , 2  1  1  2 , x  M 
  
 x 2  1 x , 2  1  1  2, x  M  x , 2  1 
1
, x  M  2p
x 12
 1, x  1,    x ,   1,  , x  1,  

1 x
 x ,2  1 
x 1
2
x2 1
Deci orice element din M este inversabil în raport cu această lege.
c)
Se arată prin inducție că 
x *
x
*
x * *x 
... x 2
1 1 n 2p
de n ori
x *
 x
*
x * *x  2 
... x 2
1  2012
1  2  x2 1  
2012
 1  x2 1  1 
2p
de 2012 ori
 x2  2  x  2  M 1p
355
WWW.MATEINFO.RO
1. 1  x  e nx 1  x  e  2p
a) Dacă x   ,0  lim  1
n  1  e nx 1  e 
 1 
e nx  nx  x 

1 x  e
 lim  x
nx 
Dacă x  0,    lim
e
2p
n  1  e nx n   1 
e nx  nx  1
e 
1p
Pentru x  0  f 0 
1 1

1 e 0
2
1, x   ,0
1 x  enx
 1
f x   lim  , x0
n  1  e nx  2
 x, x  0,  
b) hx   g  f x   g  f x   e f  x 1  e x1 1p
1p
1p
2p
c) Funcția hx   e x 1 este continuă și derivabilă pe domeniul de definiție 0,   , atunci h este 1p
continuă pe 1,2 și derivabilă pe 1,2 , deci se poate aplica teorema lui Lagrange: adică există 1p
c  1,2 astfel încât h2  h1  2  1h c   e  e  e
, 3 2 c 1

 e c1  e 2 e  1  c  1  ln e 2 e  1  c  ln e 2 e  1  1 1p
Din 2  e  3  1  e  1  2  e 2  e 2 e  1  2e 2  2  ln e 2 e  1  2  ln 2 
2p
 1  ln e 2 e  1  1  1  ln 2  2 ; deci c  1,2 .
2. 2p
x dx   16  x 2 dx 
4 4

2
f
a) 0 0
356
WWW.MATEINFO.RO
4 2p
 x3 
 16 x   
 3 0
1p
64 128
 64  
3 3
b) 5
x x
5
 f x 
dx   dx  0
 5 16  x
2
 5 3p
Deoarece funcția g  x   
x
 
  g x , x   5 , 5 , deci h este funcție
16  x 2 2p
impară.
c)  2x
f , x  
x

2 16  x 2
16  x 2 2p
x -4 0 4
f , x 
+++++++0 ------------
1p
f x  0 4 0
4
Observăm că 0  f x   4  0   f x dx  4 x 
4
4
4
4 2p
0  f x dx  16   16  32 .
4
4
Deci 0   f x dx  32 .
4
357
WWW.MATEINFO.RO
Varianta 98
corespunzător.
1 2 x 3  3x 2  4 x  9 2 x 3  x 2  4 x 2  2 x  6 x  3  6
.  
2x  1 2x  1
 
 
x 2 2 x  1  2 x2 x  1  32 x  1  6 2 x  1 x 2  2 x  3  6

3p
2x  1 2x  1
 6  6
  x 2  2x  3   Z  Z.
 2x  1  2x  1
2 x  1 6  2 x  1   6,3,2,1,1,2,3,6
7 3
2 x  1  6  x    Z; 2 x  1  3  x  2  Z; 2 x  1  2  x    Z;
2 2 2p
1
2x  1  1  x  1Z; 2 x  1  1  x  0  Z; 2 x  1  2  x   Z;
2
5
2 x  1  3  x  1 Z; 2 x  1  6  x  Z
2
A   2,1,0,1.
2 y  5  x 1  x 1  y  5  0  y  5  y  5 2p
.
x4 y 8
2 x  1  6  x  1  3  x  1  3 
x  2  y  8 2p
Soluția S  4,8;  2,8.

1p
358
WWW.MATEINFO.RO
3 Tk 1  Cnk a nk b k ,0  k  n ; C.E. n  4; n N 1p

.
C n4 7 nn  1n  2n  3 2! 7
    
2
Cn 2 nn  1 4! 2 2p
n  2n  3  2  7  n 2  5n  6  42  n 2  5n  36  0 
2p
n1  9
 n  9 N
4 3 2 2 n2  4
4 Fie x1 , x2  1,  astfel încât f x1   f x2   f x2   f x1   0 

.
x2  x1 x22  x1 x2  x12  3  0  x2  x1 x22  1  x1 x2  1  x12  1  0  2p
 x2  x1  0  x2  x1  f funcție injectivă.
Din f 1  2 , f continuă și lim f x     f 1,    2,   f surjectivă.

x  3p
f funcție injectivă și surjectivă, atunci f bijectivă.
5     1p
.
GA GB GC  0
       
GA  3  3 i  2  4 j  2 j ; GB  5  3 i  4  4 j  2 i
1p
      
 2 j  2 i  GC  0  GC  2 i  2 j 1p
     xC  3  2 x 1
xC  3 i   yC  4 j  2 i  2 j    C  C 1,6
 y C  4  2  y C  6 2p
6
.

E  2 sin 2 x  cos 2 x  3
  3sin x  cos x  
3 2 2 2 2 2p
  3
 2 sin 2 x  cos 2 x  3 sin 2 x cos 2 x sin 2 x  cos 2 x   
 3sin x   2 sin 
2 1p
2
x  cos 2 2
x cos 2 x 
   
 2 1  3 sin 2 x cos 2 x  3 1  2 sin 2 x cos 2 x  2  6 sin 2 x cos 2 x  3  6 sin 2 x cos 2 x 
2p
 1
359
WWW.MATEINFO.RO
1. x 1 x1 c1 c 3 0 0 x 1
a)
1 x  x c 2 c 4 2
1 0 1 x
det Ax    2p
x 1 x 1 2x 2 x 1
1  x 1 x 0 0 1 x
0 x1
x 1 2p
 2  2  x  4
1 
1 x
0 1 x

 4 x2 1  1p
b) det Ax  0  x 2  1  0  x  i C. 1p
Pentru x  C   i, i rangAx  4
 i 1 i
2p
x  i  det Ax  0 ; există 1 i 1  i 3  i  i  i 3  i  i  4i  0
i 1 i
i 1  i
x  i  det Ax  0 ; există 1  i 1  i 3  i  i  i 3  i  i  4i  0 2p
i 1 i
Deci rangAx  3 pentru x  i .
c) 1p
z  x  iy  x 2  y 2
2p
i  0  1 i  1;  i  0  1 i  1
S  i   i  11  2 2p
2.  2  a a 1   2  a 1 a  1p
M a        
a)  2  2 a 2 a  1   2  2 a  1  2 a 
 2  1   a a   2  1   1 1  3p
          a   A  aB
 2  1    2 a 2 a   2  1    2 2 
360
WWW.MATEINFO.RO
 2  1  1 1 1p
cu A    și B   
 2  1   2 2
b) Arătăm că G este parte stabilă a lui M2(R) în raport cu înmulțirea. Fie M x , M  y   G ,
 2 x x 1   2  y y 1 
M x M  y        
 2  2 x 2 x  1  2  2 y 2 y  1 1p
 4  2 x  2 y  xy  2 x  2  2 xy  2 y 2 y  xy  2  x  2 xy  2 y  x  1 
   
 4  4 x  2 y  2 xy  4 x  2  4 xy  2 y 2 y  2 xy  2  2 x  4 xy  2 y  2 x  1
 2  xy xy  1 
    M xy   G .
 2  2 xy 2 xy  1
Verificăm axiomele grupului:
G1 Se știe că înmulțirea matricelor este asociativă. 1p
G2 M x   M  y   M xy   M  yx   M  y   M x, M x, M  y   G , deci înmulțirea

este comutativă. 1p
G3
M x  M e  M x; M x   G  M xe   M x; M x   G  xe  x, x  1p
1 0
R*  xe  1  0, x  R*  e  1 R*, x R  M 1     I 2  G
 0 1 
element neutru.
G4
M x   M x ,   M e; M x   G  M xx ,   M 1; M x   G  xx ,  1, x  1p
1
R*  x ,   R*, x R*, deci inversa oricărei matrice M x  este matricea M   .
1
x  x
G, grup abelian.

c) Fie funcția f : R*  G, f x   M x  . 2p
1)Funcția este funcție bijectivă prin construcție.
2) f x  y   M xy   M x   M  y   f x   f  y , x, y R*, adică f este morfism de

1p
grupuri. 2p
361
WWW.MATEINFO.RO
Deci funcția f este izomorfism de grupuri.
p
f x   ln 1  0 ; f 0  ln 1  0
1. 3p
l s  lim f x    p ; l d  lim
a) x 0 1 x 0
x0 x 0
p 0
Deci l s  l d  f 0  f continuă în x  0 , adică, pentru p  0 , f este continuă pe
 1,1 . 2p
b)  6 x  r x  1  3x 2  rx  3x 2  6 x  r
 , x  0  , x0

f x   
,  x  12
 x  12
 2p
 2qx  3 2qx  3
, x0  2 , x0

 qx  3x  1
2

 qx  3x  1
2p
f s, 0  lim f , x   r ; f d, 0  lim f , x   3
x 0 x 0
x 0 x 0
Dacă f s, 0  f d, 0  r  3  f este derivabilă în x  0 .

1p
c) Funcția f verifică teorema lui Rolle, adică: f este continuă pe intervalul  1,1 , f este 1p
derivabilă pe  1,1 și f  1  f 1.
f  1  0 ; f 1  ln q  2 1p
ln q  2  0  q  3 1p
2p
S  p 2  q 2  r 2  0  32  32  18
2. 1
2 1
a) I 0   dx  x 2 1  1 2p

1 2

2
3p
362
WWW.MATEINFO.RO
1
 1 1
2
I 1   arcsin xdx  0 , deoarece arcsin  x    arcsin x, x   ,  , deci funcția

1  2 2
2
g x   arcsin x este funcție impară.
b) Dacă n este impar, atunci funcția g x   arcsin x  este funcție impară, deci
n
1 1
2 2
1p
 arcsin x   g x dx  0 .
2 n 1
I 2 n 1  dx 
1 1
 
2 2
Calculăm relația de recurență pentru n par
1 1
2 1 2 1p
 arcsin x  dx  xarcsin x   2n  arcsin x 
2 n 1 x
I 2n   dx 
2n 2n 2
1

1

2 
1 1 x2
2 2
 
  arcsin x
2n 2 ,
 2n  1  x 2
2 n 1 1p
  dx 
6 
1
2
1
1
 
2n 2
 2n 1  x 2 arcsin x   2n  1  x 2 2n  1arcsin x 
2 n 1 2 2 n2 1
   dx  2p
6
1

2 
1 1 x2
2
2 n 1 2 n 1
  3      
2n 2n
   2n     2n2n  1I 2 n 2    n 3   2n2n  1I 2 n 2

6 2 6 6 6
2 n 1
   
2n
Deci I 2 n    n 3   2n2n  1I 2 n 2

6 6
c)      
n n
  arcsin x       arcsin x     de unde, prin integrare obținem:

n
6 6  6 6
    2p
n 1 n 1
    x 21  I n     x 21 
 6 
2 6 
2
1p
363
WWW.MATEINFO.RO
   
n n
    In   
 6 6 2p
   
n n
lim     lim    0  lim I n  0 , I n n1 este convergent.

n 
 6 n  
6 n 
Varianta 99
corespunzător.
1. Fie   Z o rădăcină a ecuației x 2  mx  6  0 atunci  2  m  6  0 

3p
 Z     1,2,3,6
6 6
 m   2  6  m     Z dacă
 
  6  m  6  1  7
  3  m  3  2  5
  2  m  2  3  5
  1  m  1  6  7
  1  m  1 6  7 2p
  2 m  23 5
364
WWW.MATEINFO.RO
  3 m  3 2  5
  6  m  6 1  7
Deci, pentru m   7,5,5,7 ecuația admite rădăcini întregi.
2. Dacă x  y  z  1 inegalitatea x 2  y 2  z 2  4xy  yz  zx  1 devine:

1p
x 2  y 2  z 2  4xy  yz  zx  x  y  z  
2
x 2  y 2  z 2  4 xy  4 yz  4 zx  x 2  y 2  z 2  2 xy  2 yz  2 zx 
2p
 2 x 2  2 y 2  2 z 2  2 xy  2 yz  2 zx  0  x  y    y  z   z  x   0
2 2 2
2p
evident adevărată.
Observăm că pentru x  y  z relația devine egalitate.
3. Funcția f x   3 x  4 x este strict crescătoare, ca sumă de funcții strict crescătoare. 1p
Funcția g x   8  x este funcție strict descrescătoare (este o funcție de gradul I cu

2p
coeficientul lui x este negativ).
Deci ecuația dată admite soluție unică. 2p
Observăm că x  1 este soluție: 31  41  8  1  7  7
4. 8+15=23 jucători. Observăm că antrenorul va face grupe (echipe) care nu depind de 2p

ordine, deci
23  22  21  20  19
5
C 23   23  11  7  19 moduri 3p
5  4  3  2 1
5.    2p
Fie M  ,    OM   i   j
 
     

v  OM  3   3 i  2 j  i   j   3  3  2  3 3p
  
Coordonatele punctului M x, y  verifică ecuația dreptei 3x  2 y  3  0
365
WWW.MATEINFO.RO
6.  sin   sin   1  sin 2   2 sin  sin   sin 2   1 2p

 
cos   cos   1   2 1  prin adunare:
 cos   2 cos  cos   cos 2  
 2  4
1p
1  2cos  cos   sin  sin    1  
5
4
2p
 2 cos       cos     
3 3
2 4
1.  2  1 1  1
a)  
Fie A   1 1 m 1  matricea sistemului.
1 1 1 n 
 
rangA  2 dacă toți minorii de ordinul 3 sunt nuli.
2 1 2p
Deoarece  3  0 , atunci rangul matricei poate fi 2 sau 3.
1 1
2 1 1
 1  1 1 m  2  1  m  1  2m  1  m  1
2p
1 1 1
1  0  m  1  0  m  1
2 1 1
 2  1 1 1  2n  1  1  1  2  n  3n  1
1p
1 1 n
1
 2  0  3n  1  0  n  
3
1
Deci, pentru m  1 și n    rangA  2 .
3
366
WWW.MATEINFO.RO
b) 2 1
Considerăm  p   3  0 , ecuații principale: ecuațiile 1 și a 2-a, ecuații
1 1 3p
secundare: ecuația a 3-a.
Sistemul este compatibil dacă  car  0 .
2 1 1 2p
1 1 1  0  2 p 111 2  p  0  3p  3  0  p  1.
1 1 p
Deci pentru p  1 sistemul este compatibil nedeterminat.
c) Necunoscute principale: x și y, necunoscute secundare z și t. 1p
Fie z    R și t    R; rezolvăm sistemul:

2p
 2x  y  1    
 
 x  y  1    
2p
 y  x 1      x0
 
 x0 y     1
Soluția sistemului S  0,     1,  ,   ,   R
2.  
x 3  1  0  x  1 x 2  x  1  0  1p
a)
 x 1  0  x  1
  1 i 3 3p
  x 
 x 2  x  1  0   2
 
 x   1  i 3   2
  2 1p
Deci  3  1 ,  2    1  0
b) g  X 3  a  p X 2  b  p X  c  p  X 3  aX 2  pX 2  bX  pX  c  p 
  
g  f  p X 2  X 1  g  f  p X 2  X 1  3p
 
Pentru   g    f    p  2    1  0   rădăcină comună.
2p
367
WWW.MATEINFO.RO
     
Pentru  2  g  2  f  2  p  4    1  0   2 rădăcină comună.
Deci, rădăcinile comune celor două polinoame sunt:  și  2 .
c) Fie  rădăcina comună a celor două polinoame. 2p

g     3  a 2  b  c  p  2    1  0  
2p
 1  a 2  b  c  p  0  0 
1p
 a  b  c  1  0 și p  R.
2
1. Funcția f este continuă în x  0  lim f x   lim f x   f 0 . 2p

x 0 x 0
a) x 0 x 0
2p
3x  nx  p
 p ; lim f x   lim ln rx 2  3x  1  ln 1  0 ;
2
lim f x   lim 1p
x 0 x 0 x 1 x 0 x 0
x 0 x0 x 0 x 0
f 0  ln 1  0 .
Deci f este continuă în x  0 dacă p  0 .
f derivabilă în x  0 dacă f este continuă și f s, 0  f d, 0 .
 3x 2  nx  6 x  n x  1  3x 2  nx 3x 2  6 x  n
,
p  0     
 x 1  x  12 x  12
 3x 2  6 x  n
 , x0
f x   
,  x  12
 2rx  3 , x  0
 rx 2  3x  1
3x 2  6 x  n
f s, 0  lim f , x   lim  n
x 0
x 0
x 0
x 0
x  12
368
WWW.MATEINFO.RO
2rx  3
f d, 0  lim f , x   lim  3
x 0 x 0 rx 2  3x  1
x 0 x 0
Deci f este derivabilă în x  0 dacă n  3 .
b) Condițiile teoremei lui Rolle sunt: f este continuă pe  1,1 ; f este derivabilă pe  1,1 ; 1p
f  1  f 1 , atunci există c   1,1 astfel încât f , c   0 . 1p
Pentru p  0 , f este continuă pe  1,1 și pentru p  0 și n  3 f este derivabilă în x  0 . 1p
f  1  0 ; f 1  ln r  2 .
2p
3 
f  1  f 1  ln r  2  0  r  2  1  r  3   ,   .
2 
3x 2  3x  1  0 , deci are sens logaritmul.
c) Observăm că f , 0  3  m  3 1p
y  y0  f , 0x  x0 
1p
1p
Dar x0  0; y0  0 
2p
Ecuația tangentei este y  3x
2. Pentru a explicita funcția f x  , studiem monotonia funcției g t   t 2  2t 2p
tV  1; g 1  1
a) 2p
1p
t  tx 1 tx 
g t   t 2  2t -1
Pentru x   ,1  g t  este strict descrescătoare, adică t  x  g x   g t  , atunci

inf g t   g x   x 2  2 x .
Pentru x  1,   g t  este strict crescătoare, adică 1  t  t  g 1  g t   g x 
369
WWW.MATEINFO.RO
atunci inf g t   g 1  1 .
Deoarece ht   8  3t este strict descrescătoare pe R, atunci t  x  g x   g t  , deci
inf g t   g x   8  3x .
 x 2  2 x, x   ,1

Așadar f x     1, x  1,3 .
 8  3x, x  3,  

b) 1 4 1p
 x3 
   3 
4 1 3 4
 f x dx   x  2 x dx    1dx   8  3x dx    x 2   x 1   8 x  x 2  

2 3
0 0 1 3  3 0  2 3 1p
1p
1 27 83 31
  1  3  1  32  24  24   19  
3 2 6 6 2p
c) Observăm că funcția f este continuă pe intervalul 0,4 și f x   0, x  0,4, atunci 2p
aria f     f x dx 
4
31 1p
.
0
6
2p
1 
volC f     f x dx    x 2  2 x 2 dx    12 dx   8  3x 2 dx 
4 3 4
2
0 0 1 3 
1 
   
4
   x 4  4 x 3  4 x 2 dx  x 1   64  48 x  9 x 2 dx  
3
0 3 
 x 5 4x3 
1

    x 
4

  3  1  64 x  24 x 2  3x 3  4

 5 3 0 3

 
1 
    1   2  644  3  2416  9  364  27  
4
5 3 
 23   23  143
    1  64  168  111     8   
 15   15  15
370
WWW.MATEINFO.RO
Varianta 100
corespunzător.
1. Relațiile lui Viéte pentru ecuația x 2  2a  1x  2a  1  0 sunt: x1  x2  2a  1 ,

x1 x2  1  2a
x1 x2 1 1 x13  x23 x2  x1 x  x2   3x1 x2 x1  x2  x1  x2

3
      1  0
2
x2 x12
x1 x2 x1 x2 2
x1 x2 x1 x2 2 x1 x2
3p
8a  1  6a  11  2a  2a  1 4a  1  3a  11  2a  a  1
3 3
  0  0
1  2a 2 1  2a 1  2a 2 1  2a
2p
4a  1  4a  11  2a 
3
  0  a  1  a  11  2a   0 
3
1  2a 2
a 1  0 a 1
 
 a  1 a 2  2a  1  1  2a  0  a 2 a  1  0 
a0

a0

 a  1,   0.
2.  f  g x  f g x  g 2 x  2g x  2  g 2 x  2g x  1  1  g x  12  1  2p
371
WWW.MATEINFO.RO
 
2
 x 2  2x  1  1  x 4  4x 2  1  4x 3  2x 2  4x  1  x 4  4x 3  6x 2  4x  2
g  f x  g  f x    
f 2 x   2 f x   x 2  2 x  2  2 x 2  2 x  2 
2

2p
 x  4 x  4  4 x  4 x  8x  2 x  4 x  4  x  4 x  10 x  12 x  8
4 2 3 2 2 4 3 2
 f  g x  g  f x  x 4  4x 3  6x 2  4x  2  x 4  4x 3  10x 2  12x  8 

 4 x 2  8x  6  0  2 x 2  4 x  3  0 1p
  b 2  4ac  16  24  8  0  ecuația nu are soluții reale.
3. Fie A  1,2,...,10 și B  2,3,...,10 1p
2p
Mulțimea A are 210 submulțimi, iar mulțimea B are 2 9 submulțimi.
2ps
Numărul submulțimilor care îl conțin pe 1 este 210  29  29 2  1  29  512
4.    
log 7 4  2 x  2 x1  1  log 7 4  log 7 4  2 x  2 x1  log 7 7  log 7 4  2p
 
 log 7 4  2 x  2 x1  log 7 28  4  2 x  2 x1  28 
3p
 8  2 x  2 x  56  7  2 x  56  2 x  8  2 x  23  x  3
5. Ex   sin 2 x  2 cos x cos a cosa  x   cos 2 a  x   2p
 sin 2 x  cosa  x 2 cos x cos a  cos a cos x  sin a sin x 
 sin 2 x  cos a cos x  sin a sin x cos x cos a  sin a sin x  

3p
  
 sin 2 x  cos 2 x cos 2 a  sin 2 x sin 2 a  sin 2 x  1  sin 2 x 1  sin 2 a  sin 2 x sin 2 a 
 sin 2 x  1  sin 2 x  sin 2 a  sin 2 x sin 2 a  sin 2 x sin 2 a  1  sin 2 a  cos 2 a
6. Imaginea punctului P2,3 prin simetrie de centru P0 x0 , y0  este punctul P , 4,5 3p
, adică punctul P0 este mijlocul segmentului PP , , rezultă:
x P  x P, 24 y P  y P, 3  5 2p
x0    3 ; y0    1  P0 3,1 .
2 2 2 2
372
WWW.MATEINFO.RO
1. Matricea A este inversabilă dacă det A  0 .

a)
a 1 1 2p
det A  1  1 a  3a  2a  1  2  a 2  3  a 2  a
2 1 3
a0 2p
 a2  a  0 
a  1
1p
Deci pentru a R   1,0  det A  0  există A 1 .
b)  1 1 1
 
Pentru a  1  A   1  1 1  ; det A  1  1  2  0 1p
 2 1 3
 
 1 1 1  1 1 1  4 1 5  2p
     
A   1  1 1   1  1 1   2 3 3 
2
 2 1 3   2 1 3   9 4 12 
     
 4 1 5    3  3  3    5 0 0 
1      
B
1
det A
 
A  3 A  5I 3    2 3 3     3 3  3    0  5 0  
2
2 
 9 4 12    6  3  9   0 0  5  2p
 4  2 2 
1  
    1 1 0 
2 
 3 1  2 
c) Folosim formula Hamilton – Cayley pentru matricea de ordinul 3: 1p
A3  TrA  A2  TrA*  A  det A  I 3  0 2p
2p
TrA  1  1  3  3
TrA*  11  22  33  4  1  2  5
373
WWW.MATEINFO.RO
  1 

A3  3 A 2  5 A  2 I 3  0  A A 2  3 A  5I 3  2 I 3  A   A 2  3 A  5I 3   I 3  
 2 
 4  2 2 
1 1 
 A  B    1 1 0  calculată la punctul b).
2
 3 1  2 
x * y  1  x  1  1  e ln  y 1 ln  x1 , x, y  G , (1)

ln  y 1 ln  y 1 
2.  1  e ln  x1 2p
a) 2p
y * x  1   y  1  1  e ln  x1 ln  y 1 , x, y  G , (2)
ln  x 1 ln  x 1 
 1  e ln  y 1
1p
Din relațiile (1) și (2), rezultă că legea este comutativă.
x * y  * z  1  x * y  1ln z 1  1  1  x  1ln y1  1

ln  z 1
 1  x  1
b) ln  y 1 ln  z 1 2p
,
x, y, z  G , (1)
x *  y * z   1  x  1
ln  y*z 1
 1  x  1
   1  x  1ln y 1
ln 1 y 1ln  z 1 1 ln  z 1 

2p
 1  x  1 , x, y, z  G , (2)
ln  z 1ln  y 1
1p
Din relațiile (1) și (2), rezultă că legea este asociativă.
Dacă x  y  z , atunci din asociativitatea legii obținem x * x * x  1  x  1

c) ln 2  x 1 2p
.
x * x * x  e 27  1  1  x  1  e 27  1  x  1
ln 2  x 1 ln 2  x 1
 e 27 
2p
 ln x  1  ln e 27  ln x  1  27  ln x  1  3  x  1  e 3 
ln  x 1
2
3
 x  1  e3 1p
1. Studiem monotonia șirului.

a)
a n1 x1  x2  ...  xn  xn 1 8n  5 2p
  xn 1  1
an x1  x2  ...  xn 8n  9
374
WWW.MATEINFO.RO
 an1  an , n  N*  an n1 este strict descrescător. 1p
b) Folosim metoda inducției matematice.
Fie Pn  : a n  , n  1

5
8n  5
83 5 1p
P1 : a1  x1 
5
   5 13  9 5  5  13  9  65  81 adevărat,
8 1 9 13
rezultă P1 : a1 
5
adevărată.
13
Presupunem relația adevărată pentru n  k și demonstrăm că este adevărată pentru

n  k  1, k  1
1p
Pk  : a k  x1  x2  ...  xk 
5
8k  5
Pk  1 : a k 1  x1  x2  ...  xk  xk 1  x1  x2  ...  xk   xk 1 

5
 xk 1 
8k  5
5 8k  5 58k  5 5
     8k  5  8k  13  8k  9 
8k  5 8k  9 8k  9 8k  13 2p
 64k 2  104k  40k  65  64k 2  144k  81  65  81 adevărat, rezultă Pk  1

adevărată, k  1 .
1p
Deci Pn  : a n  , n  1 .
5
8n  5
c) Observăm că an  0, n N*. 1p
, n  1  șirul a n n1 este strict descrescător, rezultă șirul

5
Deci 0  a n 
8n  5 1p
an n1 este convergent.
5 2p
Folosim criteriul majorării și obținem: 0  lim a n  lim 0
n  n 
8n  5
375
WWW.MATEINFO.RO
 lim an  0 1p
n
2. x 3  3x 2  8 x  6  x 3  x 2  2 x 2  2 x  6 x  6  2p
 x 2 x  1  2 xx  1  6x  1 
a) 2p
 
1p
 x  1 x 2  2 x  6
b)
I1   f1 x dx  
x 3  3x 2  8 x  6 1 2 x  2 x 2  2 x  6
dx   dx
  1p
x 2  2x  4 2 x 2  2x  4
1 t2 1  2 t
 dt   1  dt   ln t  C  1p
H1 
2 t 2  t 2
 I1 
1 2
2
  
x  2 x  4  ln x 2  2 x  4  C 
1p
I 2   f 2 x dx  
x 3  3x 2  8 x  6
dx  

1 2 x  2 x 2  2 x  6
dx

x 2
 2x  4 
2
2 
x 2  2x  4
2

1 t2 1 1 1 1 1
H2  
2 t 2
dt   dt   2 dt  ln t   C 
2 t t 2 t 2p
 I2 
1

ln x 2  2 x  4  2
1
 C
2 x  2x  4
c)
I n   f n x dx  
x 3  3x 2  8 x  6 
1 2 x  2 x 2  2 x  6  2p
2
dx  dx
x 2
 2x  4 
n

x 2  2x  4
n
 1p
Facem substituția t  x 2  2 x  4  dt  2 x  2dx 2p
1 t2 1 1 1 1
Hn  
2 t n
dt   n1 dt   n dt   t n1dt   t n dt 
2 t t 2
 n2  n 1
1 t t 1 1 1 1
   C    n2   n1  C 
2  n  2  n 1 2n  2 t n 1 t
 C , n  3
1 1 1 1
In     

2n  2 x 2  2 x  4 
n2

n  1 x 2  2x  4  n 1
376
WWW.MATEINFO.RO
377

Bareme Bac m1 2014

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bareme Bac m1 2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BAREME – CULEGERE ONLINE BAC MATEMATICA M1 2014

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Prof: Alexandru Elena-Marcela

1. (1  i)16  [(1  i)2 ]8  (2i)8  28 (i 2 )4 3p

Numărul numerelor naturale de două cifre este 90  90 cazuri posibile 3p

nr. cazuri favorabile 6 1

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

B  M 2 ()  B2  (Tr B) B  (det B) I 2  O2 , Tr B  2 x , det B  x 2  3 y 2

2. f (2)  (2)3  (2)  a  a  6 1p

x13  x23  x33  ( x1  x2  x3 )  18  0 2p

x1  x2  x3  0  x13  x23  x33  18 .

Fie x1 , x2 , x3 rădăcini întregi  f ( x) nu admite rădăcini multiple

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

lim f ( x)  lim f ( x)  ln(e  1)

y  ln(e  1) ecuația asimptotei orizontale. 2p

c) f derivabilă pe D fiind o compunere de funcții derivabile 1p

2. I 2  10 x2e x dx  x 2e x |10 2 10 xe x dx 2p

b) I n1  10 x n1e x dx 1p

c) Avem 0  I n  10 x n e x dx  10 x nedx 2p

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Prof: Alexandru Elena-Marcela

SUBIECTUL I (30 de puncte)

log 2 x(5  2 x)  1  x(5  2 x)  2  2 x 2  5x  2  0 2p

4. Numerele a căror produs este 12 sunt: 26,62,34,43  4 cazuri favorabile 2p

Numărul numerelor naturale de două cifre este 90  90 cazuri posibile 3p

nr. cazuri favorabile 4 2

5. Dacă M este mijlocul lui [ AC ] atunci M(-1,2). 2p

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

c) det A  7  0  () A1 1p

2. Conform teoremei lui Bezout e necesar ca f (1)  0 , adică 1p

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

 ( x2  4)( x2  4)  0  ( x  2)( x  2)( x 2  4)  0  soluțiile reale x1  2 și x2  2 .

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Prof: Alexandru Elena-Marcela

SUBIECTUL I (30 de puncte)

4. M  M are 36 elemente  36 cazuri posibile 2p

( x, y) pentru care x  y  5 sunt (1,4), (4,1), (2,3), (3,2)  4 cazuri favorabile 3p

nr. cazuri favorabile 4 1

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

a)   4m2  4(m  1)2  4m2  4(m2  2m  1)  8m  4  0 3p

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

a) lim    lim    lim 1    

c) Funcția este de două ori derivabilă pe  \{1} 1p

Deoarece f '' ( x)  0, x  (, 1) 1p

 f este convexă pe intervalul (, 1) . 2p

2. 0  xne1 x  1, () x [0,1] 2p

b) 10 f1 ( x)dx  10 xe1 x dx   10 x  (1)  e1 x dx 1p

 (1  10 (1)  e1 x dx) =

c) I n  10 x ne1 x dx  10 xn  (e1 x )' dx 2p

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Prof . Badea Daniela

SUBIECTUL I (30 de puncte)

2. S  2 1  2  3  ...  2012   2012  2p

Formula de calcul a combinărilor 1p

5. Formula pentru coordonatele mijlocului unui segment 2p

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

b) det A 1  4  A 1 inversabilă 1p

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

f '  x   0  x 1, 2 , f 1  3e, f  2   e2

 1 – maxim local, 2 – minim local

Conform tabelului de la b)  7  f  x   3e,   x  0, 2 3p

 sin xdx  1  cos1

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Prof . Badea Daniela