Mikhail-Tombak-Vindecarea-Bolilor-Incurabile - Anca CirsteaStroe

MIKHAIL TOMBAK
Vindecarea
bolilor
incurabile Natura are
tratamente
pentru toate
bolile
sanatos
MIKHAIL TOMBAK
Vindecarea
bolilor
incurabile
prin
metode
naturale
Traducere de
Liviu Mateescu
li/eftyle
Editori:
SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU
Director editorial: MAGDALENA MARCULESCU
Design:
ALEXE POPESCU
Director producfie: CRISTIAN CLAUD IU COBAN
Dtp:
GABRIELA CHIRCEA Corecturf:
RODICA PETCU, EUGENIA URSU
Descrierea OP a Bibliotedl Nafionale a Rominiei TOMBAK, MIKHAIL

Vlndecarea bolilor Incorablle / Mikhail Tombak; trad.: Liviu
Mateescu. - Bucure$ti: Lifestyle, 2011
ISBN 978-606-92804-0-9
I. Mateescu, Liviu (trad.)
613.2
Copyright O 2005 by Mikhail Tombak, 2005 by Healthy Life Press Inc.

Titlu: Cure the Incurable Auton Mikhail Tombak, Ph.D.
Copyright © Lifestyle Publishing, 2011 pentru prezenta edifie
Lifestyle Publishing face parte din Grupul Editorial Trei
C.P. 27-0490, Bucuresti Tel./Fax: +4 021300 60 90 e-mail:
comenzi0edituratreLro www.lifestylepublishing.ro
ISBN 978-606-92804-0-9
Cuprins
Cuvdnt inainte c&tre cititor..............................................9
Nu vi teme£ de „bolile civilizaêi".....................................11
O §ansi real* in lupta impotriva orteoporozei....................16
Dou& forme de calciu...............................................18
Ce produce deficitul de calciu?..................................20
Zah&rul — eel mai mare du§man al calciului...........21
Vitamina D — aliatul calciului..................................24
Cum se formeazi sarurile nesolubile de calciu
in corpul nostra...........................................................30
Remedii impotriva osteoporozei................................33
Acidul uric — asasinul ticut...............................................37
Podagra (Guta)............................................................38
Reumatismul cronic....................................................39
Anemia........................................................................39
Pietrele la ficat §i la rinichi........................................40
Bolile de piele.............................................................40
Diabetul §i obezitatea.................................................41
Afecfiuni neurologice................................................41
Metoda de purificare care elimina
acidul uric din organism.............................................41
C&nd suferim de dureri de Spate......................................48
Minte puternici in trap puternic..................................51
Purificarea (detoxificarea) trupului prin post.............53
Nu vdrsta ne distruge coloana vertebral*...................58
O coloand vertebral^ s&n£toas& este
baza unei sandt&fi bune............................................65
Poate veni §i de la minte............................................67
Dureri de articulajii, oase §i mu§chi.........................72
Vreme ur&ti? Ce e aia?....................................................77
Masaj relaxant al miinii.............................................78
Du§uri succesive fierbin£ §i red................................78
Masaje succesive calde §i red....................................79
Apa t&maduitoare......................................................80 |5
Exerd{ii terapeutice de respirafie..............................81
Prizarea de picituri de valerian*................................82
Ajutaji-va inima.........................................................83
Colesterolul — indicatorul longevity tale.................88
Evitafi si luafi pastile!...............................................92
Uleiuri pe baz* de plante...........................................94
Regresul cancerului..........................................................98
Farmacia din interiorul propriului nostra coip
(metodS de autovindecare)......................................103
Boli pe care le contract&m §i care ne udd
cu rapiditate..............................................................108
Cancerul il cre§tem noi inline.................................112
Sistemul Nishi de preintimpinare a cancerului........115
Cite ceva care sa v£ dea de g&ndit..........................131
Radiafia mortals.......................................................137
De ce este daun&toare radiafia
electromagnetica?...............................................137
Riscuri pentru sanatate
in propria noa£tra cas&......................................138
Incarcaî-vi bateriile propriului coip.................140
Radiaîa daunatoare — cauza multor boli.........141
Tlmaduire prin contact cu copacii......................142
Alte probleme de sin£tate.............................................145
CAteva cuvinte despre diabet..................................145
Clisma §i tehnica ei — irigarea intestinului gros....149
Vivat cartofii............................................................154
Puterea t&m&duitoare a merelor............................158
CurS{area ficatului cu sue de mere....................159
0{et din cidru de mere........................................160
Tratamente cu ofet din cidru de mere................160
Cum producem ofet din cidru de mere...............162
C&nd r&ce§ti..........................................................163
Zmeuri in locul pastilelor de aspirina......................165
Prevent toxunfecjiile alimentare..............................169
Ce zice£ de o cea§ci de ceai...?...............................171
SpunefiZ Vindccjirea
6
adio cheliei.......................................................172
bolilor mcurabilc
Mecanismul chelirii.................................................173
Masajul capului........................................................176
Sfaturi de incheiere.......................................................180
Anexa A.........................................................................181
Bottle de la A la Z....................................................181
Alcoolismul • Anemia • Aritmia • Arsuri • Arsu-
rile stomacale • Arterioscleroza • Artrita • Ascaris
(parazifi intestinali) • Astm bron§ic • Balonare •
Bron§ita • Constipafia • Diabetul • Dureri de arti-
culafii, oase ji mu§chi • Dureri de cap • Eczema •
Furuncule • Gripa • Hemoroizii • Infecjii cu fungi •
Infecî cu staphylococcus aureus • Inflamafiile
sf&rcurilor • Insomnia • Lipsi de pofta de m&n-
care (la copii) • Menopauza • Obezitatea • Ro§u in
gat • Tensiune sanguina scazuta • Tensiunea
sanguine ridicatii • Transpirajie nocturne ex-
cesiva • HdburSri ale glandei tiroide • Tulburari la
ficat • Tulbur&ri oculare • Tulburari renale •
Umfl&turi
AnexaB..........................................................................227
Rejete s£n&toase.....................................................227
Salate de prim&var& • Salate de vara ji de toamn&
• Salate de iarni • Sosuri §i maioneze • Supe red
• Deserturi
Cuvant inainte catre cititor
Panaceea §i Hygeea, fiicele lui Asklepios, care la greci era
zeul medicinei §i al vindecarii (la romani, el se numea
Esculap), abordau in mod diferit s&natatea umana. Panaceea
^Panacea" la romani) voia sa ajute oamenii prin descoperirea
unei po{iuni miraculoase, care sa vindece toate bolile.
„Oamenii nu au nevoie sa inveje nimic despre bolile lor. Este
suficienta preocuparea mea", li placea ei sa spuna. Hygeea (al
carei nume este originea cuvintului „igien<i ) era interesata
a
mai mult de prevenirea bolilor §i de menjinerea ÛLrii de

buna sSl- natate, incercSnd sa le explice oamenilor ci bolile
sunt o re- flectare a stilului lor nesan&tos de viafa. Ea ii
sfituia pe oameni sa observe natura §i sa inveje de la ea, sa
traiasca in armonie cu natura. Fiecare dintre cele doua surori
credea ci ea are dreptate, a§a ck s-au desparjit: una in
cautarea unui medicament miraculos, care sa vindece orice,
iar cealalti pornind in lunga ei misiune de a-i invâ pe oameni
principiile unei vie£ sdnatoase.
Cand nu ne simfim bine §i ne pl&ngem de inima, de
rtomac sau de articulafii, avem tending si ne gindim la cauze
exterioare. De obicei, ne grabim sa dam vina pe un factor din
afara §i ne pricepem de minune si ne ascundem propria
ignoranfa in ceea ce prive§te piincipiile unui stil sanatos de
viafa. Nu e u§or sa recuno§ti ca adevarata cauza este, de fapt,
in tine.
Noi inline suntem singurii r&spunzatori pentru durerile,
bolile §i imbatrSnirea noastri prematura. Ducem o viaja
7nes&n&toas& §iil or
Z Vindecarea bol ii permitem
incurabile energiei vitale a organismului
nostra sa scada. O alimentatie nesanatoasa contribuie la acu-
mularea in corp a unor toxine greu de eliminat. Acestea ne
otravesc, producand foarte multa dnrere §i manifestandu-se
in organele noastre sub forma de boli.
Daci suntem dispu§i sa depunem mai multe eforturi, s-ar
putea si triim mai mult §i si ne bucuram de o sanatate mai
bun&. Stilul de via\i nesinatos ne aduce o imbatrinire pre-
matura §i suferinje nenecesare.
Sunt absolut convins ca in multe situatii de boali putem fi
propriii no§tri doctori §i terapeu£. Pentru asta, trebuie sa
invS^m deStui de multe lucruri despre cum func£oneazS or-
ganismul nostra, pentru a identifica §i elimina cauzele reale
ale suferin{elor noastre.
Am verificat in cabinetul meu medical multe remedii pro-
venind din diverse tradi{ii §i oriental! Cartea confine ceea ce
am selectat, ceea ce am crezut ca va fi de eel mai mare ajutor
din multitudinea acestor remedii naturale. Va rog si profitaji
din plin de ele.
Remediile, procedurile §i rejetele prezentate aici nu au
niciun fel de efecte secundare. Daci aveji griji sau indoieli in
privinja lor, vi rog si consultaji un doctor de orientare ho-
listica, dintre aceia care considera ci terapiile naturale sunt un
bine-venit supliment pentru medicina conventional^.
Septembrie, 2005 MIKHAIL TOMBAK
P.S. Va recomand sa citiî cartea de trei ori:
1. Citiji intregul text.
2. Citifi numai acele parfi care se apiici situafiei dum-
neavoastra particulare.
3. Citiji numai acele remedii pe care le-aji ales pentru a
le verifica.
Doctorul viitorului nu va oferi medica-
mente, ci va determina pacientul sd se
intereseze de ingrijirea acertui organism
umati prin alimentafie, de cauzele
bolilor§i de prevenirea lor
Thomas Edison
Nu va temeti de „bolile civilizatiei"
9 77
9
Inainte sa investigim cauzele „bolilor civilizajiei", a§ dori

si vi prezint rezultatele a dou* studii independente,
efectuate in doui locuri §i momente diferite. Ele confirm*
fkri urm* de indoial* infelepciunea medicine! orientate, care
afinni ci nimeni nu a murit vreodati mancand moderat, in
vreme ce supraalimentafia este cauza principal* a moifii
premature.
O comisie a Organizafiei Mondiale a S*n*tifii a efectuat
ni§te studii la cateva manastiri din Tibet. Nouazeci la suta
dintre calugarii prezen£ acolo au fosrt examinaji, unii dintre
ei fiind foarte b*trani. A reiejit ca, indiferent de vSrSta lor,
calugarii erau in bun* forma fizica $i se bucurau de o
sanatate aproape perfect*. In 60% dintre cazuri, nu existau
niciun fel de carii, niciun semn de tulburari de circulate sau
digestive. Ei au o alimenta{ie foarte modest*. Nu au frigidere
§i nici cuptoare cu gaz natural. Nu m*nanca niciodat* carne,
zahar sau oricare alt produs rafinat. Principalele elemente ale
alimentafiei lor sunt turtele de ovaz, ceaiurile din plante §i
apa limpede. Vara, ei i§i suplimenteaza alimentafia cu napi,
morcovi §i orez.
XO ~ Vindccarea bolilor incurabile

Conform datelor furnizate de Organizafia Mondiala a Sa-
n§ta{ii, in Jiri dezvoltate, cum ar fi Statele Unite, Germania
sau Franca, unde consumul de lapte, came §i produse rafi-
nate este eel mai mare, nivelul general al sanata£i este mult
mai precar. In Statele Unite, de pilda, doua familii din trei au
fost atinse de cancer, doi oameni din cinci sufeii §i vor muri
din cauza problemelor cardiace §i mulji au diabet. Bolile
cronice afecteazS 19% din populate — asta inseamna
aproape un om din cinci.
In Germania, 20% din populate sufera de diabet §i 20%
din copiii cu varste intre opt §i §aisprezece ani au probleme
de dezvoltare — atat intelectuala, cit §i fizica. Reu- matismul
§i inflamafia articulator afecteaza 15-17% din populatie.
In Franca, alergiile afecteazi 15-20% din populate. In Jari
exista 450 de mii de copii sub 18 ani care au probleme de viz
§i auz, iar 1,5 milioane de copii de §ase ani sau mai pufin
sufera de astm. In toate Jarile puternic industrializate,
numirul copiilor nascuji cu probleme de sanitate de un tip sau
altul s-a dublat in ultimii 25 de ani.
Dupi cum a reiejit, adesea ne sipim propriul mormant cu
furculife §i linguri.
Numeroase studii au incercat si identifice §i si examineze
misteriosul microb care, se presupune, ar produce riceala
obi§nuita. Abia in anii 1940 oamenii de §tiin^ au explicat de
ce studiile acestea nu aveau succes: microbul in chestiune era
prea mic pentru a fi observat cu microscoapele din epoci.
Spectaculoasele tehnici ulterioare, intre care §i microscopul
electronic, nu au schimbat situa|ia. Echipamentul optic so-
fisticat a permis descoperirea a sute de noi microorganisme,
dar niciunul dintre ele nu a putut fi legat direct de producerea
ricelii obi§nuite.
12 Z Vindecarea bolil or incurabile

Astizi, se consider* ca peste 200 de viru§i diferiji produc
simptomele racelii comune: rinoviru§ii, coronaviru§ii,
adenovirus, coxsackieviru§ii, echoviru§ii, oithomixviru§ii
(inclusiv viru§ii de tip A §i B care produc gripa),
paramixoviru§ii, ente- roviru§ii... iar lista continua la
nesfar§it... cauzele a 30 pan* 50 la sut* dintre r*celile
suferite de adul£ au ramas necunoscute.
De ce nu putem identifica microbul care produce raceala
comun*? Pentru c* nu exist* a§a ceva. Fiecare dintre mi-
croorganismele suspectate nu face decat sa se hr*neasc* cu
mucusul produs de organismul care este atins de raceala
comun*. Acest mucus, rezultat al unor obiceiuri alimentare
gre§ite, se afla tot timpul in organism. Prim*vara §i toamna,
coipul incepe sa se curete de cantit*{ile excesive de mucus.
Atunci apar germenii, care incep s* dizolve §i apoi sa
distruga sau sa indepirteze mucusul, ajutandu-ne de fapt sa ne
curiam organismul. Ce facem noi atunci? Lu*m medica-
mente ca si sc*p*m de microbi. Astfel, ajut*m la omorarea a
ceva ce ne ajuta §i-i permitem mucusului sk rimina in orga-
nism. Dupa un timp, ne imbolnavim din nou; fie facem o
raceala, fie grip*. Sursa cauzelor ramane aceea§i, doar ca de
data asta cu mucusul nostra se hr*ne§te o categorie diferit*
de microoiganisme.
An dupa an, primavara §i toamna, un numar uria§ de
oameni sufer* de rinite, de dureri de oase §i alte simptome
ale r*celii comune. Avem tot mai multe medicamente menite
sa omoare microbii. Germenii, orient ar fi ei de mici, nu sunt
pro§ti. Ei vor s* tr*iasc* §i gisesc metode de a deveni imuni
la medicamentele noastre. Nu e nevoie sa fii profet ca sa
prevezi rezultatul unui asemenea „r*zboi w. Cu clt sunt mai
puternice §i mai eficiente medicamentele pe care le in-
vention, cu atSt mai virulenji sunt microbii cu care avem de-a
face. Cine va fi invins in acest razboi? S*n*tatea noastr*.
Toate medicamentele, inclusiv cele considerate foarte sigure,
au efecte secundare.
Bun, totu§i ce produce raceala comuna? E vorba de rezi-
duuri acumulate in organismul nostra. DacS nu suntem in
Stare si eliminam aceste cantitSî de reziduuri, intestinul gros
va deveni un depozit de gunoaie. De acolo, gunoiul este
distribuit peste tot prin organism, formand nesanatosul
mucus. Cand cantitatea de mucus toxic devine prea pericu-
loasa, organismul nostra incearcS si se curete singur, prin
nas. Este ceea ce noi numim raceala comuna. Virujii §i bac-
teriile invadeaza mucusul §i aduc cu ele inflamajii §i febra.
Aceste fapte merits si ne gandim pu{in la ele.
Pentru a va convinge ca multe dintre bolile noastre sunt
produse de o alimentajie nepotrivitS, vi invit sa reflectaî pu|
in la recordul de longevitate stabilit de locuitorii Vaii Hunza
din India. Intre cei 32 000 de locuitori, longevitatea medie
este de 120 de ani. Care este secretul lor?
Sir Robert McCarrison — doctor scojian care a trait in
zona VSii Hunza timp de 15 ani — a tras concluzia ca
factorul principal al longevitaîi locuitorilor este alimentatia
lor. Ei sunt vegetarieni §i alimentatia lor obi§nuit3 consta
vara din legume §i fructe crude; iarna, ei consuma in principal
cereale germinate, caise uscate §i branza de oi.
Intors acasa, McCarrison a efectuat o serie de experi-
mente pe animale, pentru a se convinge definitiv ca exista o
legatura intre alimentajie §i longevitate. Un grup de animale a
primit alimentele tipice unei familii londoneze (paine alba,
heringi, zahar rafinat, legume conservate sau gatite §i a§a mai
departe). Rezultatul a constat in diverse afectiuni „umane" in
randul animalelor. Celalalt grup de animale a urmat „dieta din
Valea Hunza", ramanand sanatos de-a lungul tuturor ex-
perimentelor.
Se crede ca §i clima influenjeazi longevitatea. Este inte-
resant de amintit ca alte grupuri de persoane care triiesc in
condi{ii climatice similare cu cele din Valea Hunza suferi de
multe tulburiri ale sanatajii, iar speranfa lor de viati este de
doui ori mai mici. Clima de munte nu ii ajuta si nu se im-
bolniveasci, deoarece alimenta£a lor este nesinitoasi.
Spre deosebire de grupul etnic invecinat, locuitorii din
Valea Hunza au caracteristici foarte aseminitoare cu cele
caucaziene.
13 Istoricii
Z Vindecarea bolil orauincurabile
avansat o ipotezi conform cireia ne-
gustorii §i soldafii care s-au a;ezat in Valea Hunza in timpul
expedijiei lui Alexandru Macedon de-a lungul fluviului Indus
ar fi infiinât acolo comunitifi tribale. Asta inseamna ca pSna
§i albii pot trii mult timp daca minSnca adecvat.
Hipocrat spunea: „Toate bolile intra in trupul nostru pe
guri". Aceasti striluciti observatie a fost ficuta acum cateva
mii de ani, dar inci nu suntem dispu§i sa o utilizim. Nu a
spus-o destul de tare ca sa o ia in seama oamenii? Oricum am
lua-o, obiceiurile alimentare sunt transmise generate dupi
generate de la piling la copii, iar odati cu aceste obiceiuri se
transferi §i multe probleme de sinitate. Ne scuzim tot timpul,
spunem mereu ca vremurile sunt grele, ci progresul
civilizatiei a a§ezat peste noi o uria§i povara. Da, dar de fapt
suntem impoviraji de greutatea noastri excesivi, de lene $i de
totala trecere sub ticere a regulilor fiziologice dupa care func-
{ioneazi corpul nostru. §tim cum si tratim complicate probleme
economice, cum si folosim computerele sau cum si reparim un
instrument electronic cu mii de circuite, dar nu putem rispunde
la o simpli intrebare, cum ar fi de cite ori minim pe zi §i ce
culoare avea urina. Pentru a infelege ce este bun §i ce este
nociv pentru noi, trebuie si urmirim modul in care
func£oneazi organismul nostru. Este regula fundamental^ a
menjinerii unei bune sanataî.
Corpul omenesc este proiectat fn con-
form! tate cu legile fizicii ale chimiri.
Ace&e legi nu se schimbd niciodata.
Ele sunt impregnate in fiecare dintre
nervi §i in fiecare dintre mu$chi. Ele
organi- zeaza celulele, fesuturile §i
organele, acordandu-le fimcfii specifice.
O §ansa reala in lupta
impotriva oSteoporozei
Cind vine iarna, multe persoane in vSrSti devin anxioase. Le
ingrijoreaz* frigul, z&pada §i trotuarele lunecoase. Riscul de
a cadea §i de a-£ rupe un os este foarte real. In special
persoanele care sufera de osteoporoz* sunt predispuse la
fracturi.
Statisticile ne spun cS fracturile cele mai periculoase sunt
cele din zona articulajiei §oldului. Acestea produc, in camju-
matate din cazuri, un handicap permanent. In Jarile dezvol-
tate, osteoporoza incepe sk se plaseze tot mai mult in virful
tuturor „bolilor civilizatiei". Inainte se credea dk in mod
obi§- nuit ea ataci in special femeile. Cercetari recente arati
ck ea afecteazi in mod egal barbaîi §i femeile. Mai mult,
copiii cu varste de 8-11 ani sunt tot mai frecvent
diagnosticaji cu aceasta boal&. Pentru cei mai mul£ dintre
locuitorii marilor ora§e, primele simptome ale osteoporozei
pot fi de obicei de- tectate la vSrsta de 30 de ani.
Ce este osteoporoza? De ce ni§te oase puternice §i sink-
toase devin slabe §i predispuse la fracturi sau firamijare?
Osteoporoza inseamni deficit de calciu in oase. Dupa cum
§tim, principalul ingredient al {esutului osos este calciul.
Daca, dintr-un motiv oarecare, coipul nostra este s&rac in
calciu, oasele noastre devin poroase §i incep si semene cu
Svaijerul.
Conform medicinei conventionale, osteoporoza este o
boala incurabila, cu o component^ genetic^. Medicina nu §tie
cu adevarat cum sa trateze bolile genetice. Asta inseamna ci
un asemenea diagnostic lasS foarte purine §anse de vinde-
care. Cel mai bun lucru este sa opre§ti inaintarea bolii. Pentru
a realiza aceasta, speciali§tii recomanda sa bem mai mult
lapte §i sa manc&m mai multi branza. Sfatul obi§nuit pentru
birba{i este sa consume mai pufin alcool §i mai pu{in tutun
§i si-§i administreze formule conjinand calciu sintetic §i vi-
tamina D3. Femeile primesc acelea§i sfaturi, plus terapie cu
estrogen.
Practica medicala demonstreaza ca formulele care con£n
calciu §i hormoni pot intarzia avansarea bolii. Totu§i, cei mai
mulî dintre speciali§tii pe care ii cunosc sunt de acord ca o
vindecare completa este imposibila. Nu am caderea sa
evaluez eficienâ terapiilor existente. Zeci de institute de cer-
cetare din lumea intreagS studiazS cauzele osteoporozei §i
moduri de tratare. Un lucru este sigur. la ora aceasta, tera-
piile se concentreaza asupra livrarii de calciu in organism §i a
fort^rii organismului sa asimileze acest supliment de calciu.
La un seminar pe tema unui stil de via£a sSnStos, o
femeie mi-a spus o poveste foarte trista. Oasele ei sunt
fragile, de§i toata viaja ei a b&ut intre un litru §i un litru §i
jumatate de lapte pe zi, pe ISnga ca o data la doua zile
consuma supe pe baz5 de lapte §i cereale, plus cantita{i mari
administrate de calciu §i de vitamina C, ori de cSte ori
r£ce§te. Cu alte cuvinte, corpul ei prime§te mai mult calciu
decat ii trebuie. Cu toate acestea, dupa ce §i-a fracturat
braûl, fractura nu s-a vindecat. Atunci a fost diagnosticata
cu osteoporoza.
Unii cititori care consuma o muljime de produse lactate
zilnic §i iau pastile de calciu sunt probabil surprin§i cSnd
sunt diagnosticati cu osteoporoza sau deficient de calciu. De
ce se intampla a§a ceva?
Noi introducem calciul sub forma de lapte pasteurizat ji
smantanit, formule sintetice, pastile §i alte surse; iar aceste
forme de administrare tree prin corp far* a fi asimilate.
Oasele nu primesc practic nimic din acest calciu. De cite ori
avem nevoie de cantitaji mirite de calciu pentru procesele
biologice (de pilda, cind se schimba vremea), sangele nostra
ia aceste cantitSî suplimentare din oase. Din aceastS cauz*
oamenii se plang adesea de dureri de oase cand vremea este
pe cale sa se schimbe. Alimentarea organismului nostra cu
forme de calciu greu de asimilat seamana cu rojile unei
ma§ini blocate in zapada: cu cat se rotesc mai mult rofile, cu
atat se vor ingropa mai tare. Motoral functioneaza la intreaga
capacitate §i risipe§te o multime de carburant, dar nu ne
mijcSm deloc.
Doua forme de calciu
In produsele noastre alimentare exista doua forme de calciu.
Calciul organic — u§or asimilabil in oasele noastre — se
gase§te in legume, fracte (in special in coaji), in sucurile
proasp&t stoarse, oua, taraje, grSu §i oviz germinat, miere,
nuci §i laptele proasp&t de vaca sau de capra. Formele de
calciu non-organic, greu de asimilat, se gasesc in toate pro-
dusele rafinate, paine, lapte pasteurizat sau procesat §i pro-
dusele lor, apa fiarta, toate produsele procesate la peste 100
de grade Celsius (fierte, fripte etc.) §i in formulele sintetic
produse de calciu. Daca alimentafia noastra const* in prin-
cipal din produse rafinate, lapte pasteurizat sau fiert, paine
crocant*, produse fierte sau fripte, iar apa pe care o folosim
este de obicei fiarta (lucru valabil pentru foarte multi
oameni), este evident de ce oasele noastre sunt atat de des
afectate de osteoporoza.
Calciul organic formeaza in corpul nostru s*ruri u§or di-
zolvabile, esenîale pentru procesele circulatorii. Aceste
s*ruri protejeaz* sangele de bacteriile care ajunginvasele de
s*nge, joaca un rol in cre§terea s*n*toas* a oaselor §i a din-
filor, imbunat*tesc functionarea sistemului nostru nervos,
miresc imunitatea §i au multe alte funcfii utile.
Forma non-organic* a calciului este folosita doar intr-o
mica masuri la cre§terea oaselor. Ea serve§te in principal ca
material pentru producerea s*rurilor greu solubile de calciu,
care devin nucleul tare al pietrelor la rinichi, la ficat sau la
vezica biliara. Persoanele care se omoara dupa painea alba
proaspata §i dupa chifle (care sunt principala sursa de calciu
non-organic) se supun riscului producerii de pietre de calciu,
in special la vezica biliara. Pentru a asimila calciul non-
oiganic, organismul trebuie sa recurga la rezerva de micro- §i
macroelemente, ceea ce are un efect negativ asupra altor
procese fiziologice.
Unii cititori nerabd*tori s-ar putea intreba de ce ofer
atStea detalii. S-ar parea ca e suficient pur §i simplu sa dai
ni§te sfaturi de tipifl minanca asta §i evita asta. Dar „pur §i
simplu" nu inseamna neaparat „eficient". Fiecare dintre noi
are o personalitate unic*; nu exist* un remediu universal im-
potriva osteoporozei. Aceasta boala §i altele pot fi invinse
doar dac* injelegem suficient de bine care sunt sl*biciunile
ndu§manului". O descriere detaliata a tuturor proceselor
legate de asimilarea calciului $i de toate erorile pe care le
comitem in alimentatie ne ajuti si dobindim o asemenea
infelegere.
Trebuie sa intelegem ca organismul nostru este un sistem
complex, in care toate celulele sunt conectate prin nenumarate
interactiuni. Din aceasta cauza, numai o abordare com- plexa a
tuturor organelor sistemelor vitale este in masura sa vindece
toate problemele de sanatate, indiferent de locali- zarea lor
specifica — in oase, inima, ficat sau in degetul mare de la
piciorul drept.
Ce produce deficitul de calciu?
Intre diversele elemente din corpul nostru, cantitatea de
calciu este pe locul cinci, dupa cele patru elemente de bazi:
carbon, oxigen, hidrogen §i azot. In medie, avem cam 1,2 ki-
lograme de calciu in corp, iar 99% din aceasti cantitate este
conjinuti in oase.
In Jesuturile noastre osoase au loc doui procese:
1. Descompunerea, insojiti de eliberarea de calciu §i
fosfor in sange.
2. Reconstruct, care consti in depuneri proaspete de siruri
de calciu.
Intr-o zi, {esuturile osoase ale unui adult pierd pani la 700
de miligrame de calciu. Aceea§i cantitate de calciu proaspit
ar trebui si fie depozitati la loc. Intregul sistem scheletic al
copiilor in cre§tere este complet reconstruit in 1-2 ani. Pentru
un adult, acelagi proces dureazi 10-12 ani.
Pe langi susfinerea greutafii coipului (§i menjinerea po-
zijiei verticale), {esutul osos are functiunea de a acumula
calciu §i fosfor, pentru ca organismul si aibi o rezerva de
urgenfi din aceste elemente, cand nu primim o cantitate
adecvata prin hrana consumata. Nivelul calciului din sange
este constant. Chiar §i in ultimele stadii ale osteoporozei,
singele menjine 99,9% din concentraîa necesari, luand
calciu din oase. Daca sangele ia calciu din oase zi de zi, masa
osoasS incepe sa descreasci.
Se §tie dk produse precum carnea, branza, zahSrul §i
grasimile animale produc cantita£ rnari de acizi daunatori
(lactic, oxalic, uric §i alfii) cand sunt digerate. Sirurile de
calciu sunt folosite pentru a neutraliza acejti acizi §i pentru a
proteja corpul nostra impotriva otravirii. Cu cat consumam
mai multe asemenea produse, cu at&t mai pu£in calciu ne
ramane in oase.
Zaharul — eel mai mare du§man al calciului
Una dintre principalele cauze ale deficientei de calciu este
consumul exagerat de zahar §i de produse care confin zahar.
Zah&rul este o sub stanza sintetica, iar digerarea lui produce
tn corp mul{i acizi otravitori. Cantitafi uria§e de s&ruri mi-
nerale, care conjin in principal calciu, sunt necesare pentru a
neutraliza ace§ti acizi. De unde provin acestea? Ele sunt luate
din oase §i dinti, unde se gasesc in cea mai mare concentrate.
tn copilarie dobandim placerea consumului de dulciuri §i
chiar §i adultii consuma in fiecare zi de sute de ori mai mult
zahar decat este prudent. Este evident de ce copiii suferS de
carii dentare, adultii au boli ale gingiilor, iar oasele bitrSnilor
sunt poroase ca un §vaifer (osteoporozi). Este osteoporoza o
boali genetici? A§ zice ca nu. Proastele noastre obiceiuri sunt
mai degrabS lucrul transmis din generate in generate care
produce bolile.
In concluzie, una din principalele cauze ale osteoporozei
este placerea noastra exagerata de a consuma dulciuri. Aud
adesea paring spunand:
19 Z Vindecarea „Cum a§ putea sS-i refuz copilului
bolil or incurabile
meu o bomboana? Copilaria ar trebui sa fie dulce." li
sfatuiesc pe pSrinJi sa se gandeasca mai bine cand e vorba de
copilaria sanatoasa §i fericita a odraslelor. Cand copiii cresc,
micile placeri ale copilariei lor dulci s-ar putea sa-i coste ani
de suferinje, sub forma durerii de spate §i de oase.
CercetSri recente au descoperit trei principii esenfiale ale
asimilarii calciului:
1. Calciul este eliminat din organism atunci
cand avem un exces sau o deficienja de grasimi.
2. Excesul sau deficienfa fosforului ori a
magneziului in organism are efecte negative asupra
asimilarii calciului.
3. Continutul de vitamina D din produsele
alimentare este important pentru asimilarea calciului.
Aceste descoperiri explica de ce oamenii care beau lapte
pasteurizat sau fiert introduc in organism mult mai pujin
calciu decat i§i inchipuiau.
Doresc sa discut inci pu{in despre lapte, pentru ca o mare
parte din alimentafia noastra consta in produse lactate.
Cititorii care au citit capitolul „Dependenfa de lapte" din
prima mea carte (Cum sd tr&im 150 de ani1) cunosc parerea
mea in aceasta privinji. Daca dorip. totu§i sa continual sa
be$i lapte, befi-1 cSt mai proaspit posibil §i numai de la vaci
care pasc pe paji§ti curate din punct de vedere ecologic.
Aceasta ar putea aduce oarece beneficii pentru sanatate, dar
cei mai mul{i oameni nu au acces la un asemenea lapte.
Corpul nostru asimileaza integral calciul atunci cand raportul
calciu/fosfor din produse este de 1 la 1,3, iar raportul
calciu/magneziu este 1 la 0,5. In laptele pasteurizat sau fiert,
aceste rapoarte sunt de 1 la 0,7 §i respectiv 1 la 0,1. Pe langa
aceasta, 40-60% din vitamina D este distrust prin procesul de
pasteurizare. Astfel, 80-90% din calciul confinut in laptele
pasteurizat nu este asimilat. Ce prime§te organismul nostru
daca bem lapte pasteurizat? Prime§te cazeina (o proteina greu
1
Editura Paralela 45, 2008. (N.red.)
de digerat, folosita in in- dustrie drept materie prima pentru
producerea de clei), grasimi animale care conduc la niveluri
ridicate ale colesterolului §i izotopul radioactiv stronjiu 90,
care contribuie la formarea celulelor canceroase. Adesea,
laptele este considerat „asasinul tacut". Eu, personal, susjin
total acest punct de vedere.
Doctorii care au participat la un congres international
asupra impactului mediului in care traim §i muncim asupra
s4n5ti|ii au fost surprin§i sa afle ca europenii au nevoie de
900 de miligrame de calciu pe zi. Nouizeci la suta din calciul
pe care il introduc in ei provine din lapte §i din produsele
acestuia. Locuitorii din India, Chile, Africa de Sud §i Turcia
au nevoie de doar 300 de miligrame de calciu pe zi. Produsele
lactate constituie doar 10% din alimentajia lor zilniriL Restul
consta in graunje, legume, fructe, nuci §i germeni. Aceste
descoperiri nu m-au luat prin surprindere. Toate substantele
necesare pentru asimilarea calciului se gasesc in proportii
ideale in produsele naturale. Aceste proportii sunt puternic
tulburate in alimentele prelucrate, in special in laptele pas-
teurizat.
Pornind de la aceste fapte, putem trage concluzia ci
obiceiul de a bea lapte de vaca — obicei format de timpuriu
in copil&rie §i transmis de la o generate la alta — duce la
serioase deficienje de calciu. Pagubele produse de consumul
de lapte sunt de sute de ori mai mari dec&t foloasele aduse.

Vitamina D — aliatul calciului
Principala func£e a vitaminei D este reglarea deplas*rii cal-
ciului prin organismul nostru. Rinichii transform* vitamina D
intr-un compus care ajut* la asimilarea calciului. §i vitamina
C joac* un rol important in aceasta reac£e. Atat vitamina D,
cSt §i vitamina C sunt, prin urmare, esenfiale pentru
asimilarea calciului in sistemul osos.
Produsele alimentare singure nu pot furniza cantit*£ su-
ficiente de vitamina D. Ou*le reprezint* unul dintre princi-
palele produse alimentare care conjin vitamina D. Ele nu sunt
recomandate de obicei, din cauza conjinutului inalt in grasimi
§i a nivelului ridicat rezultat al colesterolului — o p*rere cu
care eu personal nu sunt deloc de acord. Alt* sursa bun* este
untul, dar acesta este adesea inlocuit cu margarina, care este
sintetic* §i elibereaz* cu dificultate vitamina D. De
asemenea, ficatul §i pe§tele sunt bogate in vitamina D.
Oricum, nu le consumam in form* brut*. Prelucrarea termica
a ficatului §i a pe§telui las* foarte purine cantita£ de
vitamin* D in aceste produse.
Vitamina D este uneori numit* §i „Vitamina Soarelui",
pentru c* este produs* in organism sub influenza razelor ul-
traviolete. Ni se tot spune de o vreme s* evitam lumina soa-
relui, pentru c* ea m*re§te probabilitatea de a face cancer.
Lumina soarelui este acuzatul principal in multe probleme de
s*n*tate. Numero§i expert repeti aavertismentul: „Evita{i lu-
minasoarelui — face rau s*n*t*|ii . Uitam c* energia soarelui
este esenfial* pentru tot ce este viu pe planeta noastr*.
S* voibim pupn despre lumina soarelui, concentr&ndu-ne
nu asupra pericolelor potenjiale, ci asupra beneficiilor pe care
ni le ofer*. Organismul nostru produce vitamin* D sub influ-
enza razelor soarelui. Principala funcfiune a acestei vitamine
este inlesnirea asimil&rii calciului. De asemenea, este esen-
(ial& pentru coagularea sSngelui §i pentru funcîonarea
inimii fi a sistemului nervos.
22 —Deficienfa de vitamini D (cauzata de expunerea ne-
Vindecarea bolilor mcurabile
adecvati la soare) afecteaza serios procesele metabolice §i
duce la o funcjionare slaba a vaselor sanguine. Acestea nu vor
putea impiedica bacteriile sa patrund& in sange, ceea ce
sl&be§te mecanismele de apirare ale organismului. Devenim
mai sensibili la schimbarile climatice §i mai pre- dispu§i la
infecjii. Astfel, nivelul general al sinatajii noastre este in
pericol din cauza unor cantitiî nepotrivite de vitamin& D,
din care rezulta deficienfa calciului §i a sirurilor lui.
AtSt vitamina D, cSt §i calciul sunt disponibile permanent
la farmacii sub forma de pastile, dar este foarte dificil si sta-
bilim dozele adecvate, pentru ci necesarul poate fi foarte
diferit de la persoana la persoani. Trebuie sa injelegem ca
asimilarea calciului este afectata negativ atSt de lipsa, cSt §i
de excesul vitaminei D. Din aceastS cauzi, pastilele de vita-
mina D pot sa produca mai mult riu decat bine.
Nu putem sa ne baz&m pe hrana consumata sau pe for-
mule pentru a asigura un flux adecvat de vitamina D. Aceasta
trebuie si fie produsa pe cale natural^, de catre propriul
nostru organism, sub influenza luminii solare.
Str4mo§ii no§tri primitivi, care i§i triiau mai toati viaja in
aer liber, nu sufereau de deficient de vitamina D. Unele
triburi primitive care exista in zilele noastre nu sunt nici ele
afectate de aceasti problem^. Cu ea se confrunta in principal
oamenii din ora§e, unde cantitatea de lumini solar& care intrS
in locuinje prin ferestre este foarte scazuti.
Trebuie sa nu uit&m ci expunerea la lumina soarelui ar
trebui si se produci in doze reduse, de 20-30 de minute pe zi.
Folosifi-o pentru beneficiile pe care le aduce sanata{ii, nu
pentru o frumoasa piele bronzata.
CercetSrile dovedesc ca perioada cea mai potrivita pentru
plaji este dimineafa, intre ras&ritul soarelui §i ora 10. Intre
10 dimineafa §i 5 dupa-amiaza, razele soarelui sunt prea
intense §i ne ard pielea, ducand la imbatranirea ei prematura.
Profesorul japonez Nishi a descoperit ck anumite exercitii ac-
vatice §i aerobice pot stimula productia de vitamina D din or-
ganismul nostra. De aceea, ar fi foarte bine sa ne facem obi-
ceiul de a alterna zilnic du§urile fierbin£ §i reci de dimineata
§i de seara. Folosirea cu regularitate a saunei ajuti §i ea la
sintetizarea vitaminei D.
Cand bronzul nostra ajunge inchis la culoare, producerea
vitaminei D devine mai lenta. De aceea, atunci cand pielea
noastra s-a bronzat indeajuns, este mai bine sa petrecem mai
mult timp la umbra.
Atunci cand e§ti in vacanja §i capeji un bronz intunecat,
mananck mai multe oua, unt, ficat, pe§te, fructe §i legume.
Acestea sunt bune surse de vitamina D.
Lumina Soarelui este un nepretuit dar al naturii. Folosita cu
intelepciune, energia ei este benefica pentru sanatate.
Mai exista un aminunt important legat de vitamina D. Ea
se g5se§te in glandele din pielea noastra. Cu cat ne spalam
mai mult pielea cu produse cosmetice artificiale, cu at&t mai
multS vitaminS trimitem in afara organismului. Asta nu
inseamnS ca trebuie sk renunfam la igiena. Dupa ce folosim
produse sintetice pentru sp£lare, este o bunk idee sa frecam
pielea cu produse vegetale naturale care confin uleiuri. Daca
nu intregul trap, eel pu|in mainile §i picioarele, pentru c k
acolo se petrece in principal sinteza vitaminei D. Este chiar
mai bine sk pregitim uleiul prin adaugarea a doi pumni de
petale de trandafir intr-o sticlufa de 200 de mililitri de ulei
vegetal, lisind intregul complex la intuneric timp de cam
§apte zile. Sticlufa poate fi £nuta la indemani §i folositi dupa
spalarea vaselor sau a rufelor. Pielea noastri ac{ioneazi ca un
filtru dublu. Ea elimini toxinele din organism §i absoarbe
calciul.
Acum a§ dori sa va prezint cateva fapte legate de vitamina
C. §i aceasta este esenjiali pentru menjinerea unei bune
siniti{i. Nicio reacfie de oxidare nu are loc fara participarea
vitaminei C. Am muri, lipsiî de orice apirare impotriva vi-
rujilor care ne ataci permanent organismul. Vasele noastre de
singe ar fi incapabile si transfere sangele. Ele s-ar trans-
forma intr-un sistem de tuburi goale.
Ve£ afla mai multe despre caliti£le vitaminei C in cartea
de fa{a. Deocamdati, a§ dori sa mi concentrez nu asupra
rolului ei in funcfionarea corpului nostra, ci asupra proprie-
tifilor ei fizice §i chimice.
Din nefericire, vitamina C este o substanfi foarte volatili.
Ea se dezintegreazi sub influenza razelor solare directe sau
chiar la lumina obi§nuita a zilei. Este distrusi §i prin fierbere
la temperaturi peste 100 de grade Celsius. De pildi, cand
gitim o supi de legume, 50 la suti din vitamina C este distrusi.
Daci lisim supa pe foe inci trei ore, mai pierdem 20%. Daci o
lisim inci §ase ore sau daci o reincilzim, se pierde practic tot
conjinutul de vitamini C. Daci vom curifa cartofii de coaji,
pierdem dintr-un foe 30% din con£nutul de vitamini C.
Astfel, daci mancim in principal mancare gititi §i o mai §i
reincilzim de citeva ori, vom objine doar cantiti£ minime de
vitamina C din acea mancare.
Din fericire, putem compensa aceste pierderi consumand
fruCte §i legume, care con£n foarte multa vitamini C. Benefi-
ciile aduse de consumarea fructelor §i legumelor crude au
fost descoperite relativ tarziu. Inainte (in anii de dupi 1960),
asemenea alimentaê nu era recomandati, in special
bitranilor, pentru c3 o mul{ime de persoane avuseseri diverse
forme de tulburiri digestive. Batranii aveau oricum probleme
in consumarea de fructe $i legume crude, din cauza st&rii
proaste a dinfilor lor. Pentru a preintampina problemele la
stomac, oamenii evitau fructele §i legumele crude, sau eel
pu£n le de- cojeau, pentru a scapa de nitra{ii din coaji, care
produceau probleme digestive. Dar coaja con£nea §i eel mai
mult calciu. Prin urmare, s-a recomandat consumul de lapte
§i carne. Paradoxal, cu cat consum&m mai multe proteine
animale, cu atSt mai multa vitamina C este necesara in
organism...
Doresc sk menfionez inci un fapt extraordinar despre vi-
tamina C. Studiile au dovedit c& o tigari distruge 25 de mili-
grame de vitamina C corporal*, adica un sfert din necesarul
zilnic normal. Astfel, fumatul distruge complet confinutul in
vitamina C al organismului nostru. E destul sa existe un
singur fumitor in familie §i tot restul familiei va suferi con-
secinfele prin fumatul pasiv, in special cei care inhaleaza
fumul din copil&ria timpurie. Vitamina C ne face imuni la
riceli. In fiecare primSvarS §i toamnS, apar nenumarate
cazuri de grip* §i de riceli atipice. Acest lucru sugereazi ca
posedam deficient serioase de vitamina C.
Dar cum r&mane cu pastilele de vitamine? Nu numai de
vitamina C, ci §i toate celelalte vitamine sintetice sub forma
de pastile sunt diunatoare. In primul rind, cele mai multe
vitamine sunt compu§i formal de plante in procesul de bio-
sinteza, sub influenza razelor soarelui. Vitaminele din plante
sunt in forme numite provitamine, u§or asimilabile de c&tre
corpul uman. Plantele con£n §i toate sarurile minerale §i alfi
compugi (unii inci necunoscufi) care ajut& la asimilarea
complete a vitaminelor.
In al doilea rSnd, vitaminele artificiale sunt substance
cris- taloide non-organice, tratate de organismul nostru drept
corpuri str&ine. Ele sunt asimilate cu dificultate sau nu sunt
asimilate deloc (in special in cazul tulburarilor metabolice).
Aceasta este cauza pentru care oamenii au remarcat faptul ci
urina lor are aceea§i culoare §i acela§i miros cu vitaminele.
Adesea, respingerea vitaminelor se face sub formi de ame-
(eal&, slibiciune sau mSncirimi.
In al treilea rand, unul dintre efecrtele secundare ale ad-
ministrarii de vitamine artificiale este o poffc de mancare
crescuti. Aceasta se intimpli deoarece organismul, pentru a
asimila vitaminele, are nevoie de cantM{i suplimentare de
llruri minerale, glucide §i proteine. Spre deosebire de ali-
mentele provenind din plante, vitaminele sintetice nu poseda
asemenea ingrediente, iar organismul cere instinctiv mai
multi hran&, ceea ce duce la obezitate.
Pentru cei mai mulfi oameni, vitamina C este un supli-
ment inofensiv. Totu§i, in studii recente, doctorii au inceput
ii remarce tot mai multe efecte secundare produse de supra-
dozele de vitamina C. Nu este neobi§nuit ca oamenii sa
consume vitamina C la discrete, uneori 4-6 grame pe zi, drept
remediu impotriva gripei sau a unor infecîi virale. Can-
titatea recomandata este de 100 de miligrame pe zi.
Oamenii de §tiin{a din multe t&ri au cazut de acord ck
administrarea de vitamina C sintetici nu mare§te imunitatea
impotriva r&celilor, iar in doze mari simptomele unor boli
infec- fioase/aleigice (in special ale reumatismului) devin
mai grave.
Efectul eel mai periculos al dozelor mari de vitamina C
este coagularea mai u§oara a sangelui, care conduce la chea-
guri de s&nge. Alt efect secundar poate consta in formarea
de pietre la rinichi la vezica, din cauza acidului oxalic.
Vitamina C sintetici distruge alte vitamine. Din aceasta
cauz&, pacienfii care primesc injecfii de vitamina B2 sunt
sfa- tuifi de doctori si inceteze si ia vitamina C pentru o
vreme.
Cantitap man de vitamina C pot afecta producerea de in-
sulina in pancreasul diabeticilor, marind nivelul zaharului din
sange §i urina. Un studiu recent arata ca supradozele de
vitamina C incetinesc transmiterea impulsurilor nervoase
catre mujchi, producand oboseala musculara accentuata §i
scaderea coordonarii dintre ochi $i mu§chi.
Este o buna idee sa te consul^ cu doctoral tau asupra efec-
telor vitaminei C sintetice. Vitaminele care apar in cantitaji
mari in fructe §i legume sunt cele mai benefice: cu ele, su-
pradozele sunt imposibile.
Cel mai serios factor care impiedica metabolismul normal
al calciului in organismul nostra este totu§i apetenfa noastri
pentru produsele din faina albi. Acestea confin cantit&fi mari
de calciu, intr-o form& foarte greu de asimilat. Acest tip de
calciu formeaza compu§i durabili §i insolubili cu unii acizi
(acidul oxalic §i acidul uric). Durerile frecvente de coloana,
articulajii §i mu§chi nu sunt surprinzatoare, daca £nem cont
de faptul ca painea §i alte produse din faina alba constituie
baza alimentajiei noastre.
Cum se formeaz& sarurile nesolubile
de calciu in corpul nostra
Cei mai mulfi dintre noi mancam prea mult. Asta pentru ca o
facem mai mult din obi§nuinfa decat de foame. Simtem con-
ditional inci din copil&rie ci trebuie sa manc&m de cateva ori
pe zi, indiferent de cum ne sim£m. Corpul nostra este cople§it
de necesitatea de a digera, prelucra §i asimila cantitafi exce-
sive de alimente. Drept urmare a consumului proteinelor
animale, apar cantitafi mari de acizi. Ace§ti acizi formeaza
impreuni cu calciul compu§i cristaloizi, toxici §i insolubili.
Este un proces lent, care dureaza ani de zile. Cei mai mulfi
dintre noi nici nu-§i dau seama, pina cind incep sa aibi dureri
de ar- tlculapi. Natura a furnizat incheieturilor noastre
mijloacele necesare pentru a fi flexibile, sub forma unei
substanceVmdecarca
28 spe- bolilor
dale,incurabile
un soi de unguent. Iar cantitatea
disponibili din acest unguent nu descre§te, indiferent de
varsti. Atunci cand com- pufii insolubili ai calciului incep sa
impinga unguentul §i sa .dmenteze" articula{iile, avem
dureri, mi§carile noastre sunt mai pu{in ample $i
flexibilitatea are de suferit.
Picioarele noastre sunt prima £nti a „atacului". Ele au eel
mai mare numir de oase, comparativ la alte pirfi ale corpului
(flecare picior confine 26 de oase). Cristalele toxice urea de
la gambe, producand dureri la genunchi. Apoi urea spre arti-
culafiile lombare. Pe misura ce anii tree, cristalele de saruri
•c deplaseazi tot mai sus, de-a lungul coloanei vertebrale,
4)ungind la git, umeri, coate, chiar §i la degete. Cand ne
•culim dimineaja, ne plangem de tot felul de dureri de in-
cheieturi. Auzim pocnituri cand rasucim capul. Unii oameni
Aid micar nu pot sa stringi pumnul.
Avem tending sa dim vina pe bitranefe, dar cand ne uitim
la tineri vedem adesea ci §i ei au acelea§i probleme cu
flexibilitatea articulajiilor. Copiii nu petrec suficient de mult
timp jucindu-se activ in aer liber. Stau prea mult in fa{a com-
puterului §i nu au parte de suficient de multi mi§care care si
le menfini articulable §i oasele in buni stare de sinitate. Cu
c&t mai pufin timp petrecem in activitiji fizice, cu atat mai
mare este riscul de a ne imbolnivi de osteoporozi.
Factorii care contribuie eel mai mult la mirirea riscului
orteoporozei, pornind de la observarea pacienfilor (inclusiv a
celor care au fost vindeca£), sunt urmitorii:
1. Deficient de vitamini D §i vitamini C.
2. Alimentafie bogati in produse alimentare
prelucrate termic.
3. Folosirea apei fierte.
4. Cantitaji insuficiente de fructe, legume §i sucuri proas-
pit stoarse in alimentare.
5. Consumarea de fructe §i legume fara coaja.
6. Mancaruri pregitite neadecvat (fierte sau prajite mult
timp).
7. Supraalimentaîa.
8. Fumatul.
9. Lipsa exercifiuliii fizic.
10. Consumul de cantita£ rnari de lapte.
11. Consumul de paine §i alte produse din faina alba in
cantitaji mari.
12. Consumul de zahar §i dulciuri in cantitaji mari.
13. Consumul de grasimi animale in cantita£ mari.
14. Administrarea de cantitafi mari de vitamine sintetice.
15. Consumul de produse rafinate, care conjin calciu
isolubil (non-oiganic): cereale pregatite, paste fainoase,
supe de-a gata §i altele.
Daca ve{i analiza sincer lista de mai sus, probabil ca cei
mai mulfi dintre dumneavoastra vor bifa mai toate punctele.
Asta inseamna ca respectivele persoane au o mare §ansa
de a se imbolnavi de osteoporoza.
Pe scurt, noi suntem cei care aducem asupra noastra os-
teoporoza, prin stilul nostru de viaJi nesanitos. De asemenea,
transmitem acest stil de viati §i copiilor no§tri. Problema nu
este in genele noastre, ci in proastele noastre obiceiuri, care
due la osteoporozi §i la alte „boli ale civilizajiei".
Pentru a lupta eficient contra osteoporozei, trebuie sa
consumam o multime de fructe legume §i sucurile lor. Cele mai
bune pentru noi sunt cele care contin mult calciu, vitamina C,
vitamina D, fosfor, potasiu §i magneziu. (Vezi tabelul alaturat
§i rejetele de salate din pp. 227-232).
lahelull
Produse alimentare bogate in microelemente vitamine
30
Calciu Fosfor Potasiu Magneziu Vitamina C Vitamina D
Coajftde Mazire Spanac Varzi Ro§ii Ro§ii
faicte$i Spanac Castravefi Morcovi Morcovi Morcovi
legume Nuci Cartofi Sfecli Salati verde Varza
T&rlfe OvSz Morcovi Salati Spanac Cartofi
Piva Fava Ceap2 verde Varza Napii
Spanac Secari Pitrunjel Oviz Cartofi Sfecla
Morcovi Orz Sparanghel On Sfecla Spanac
Napi Griu Griu Mere Fava
SalaU Castravefi Spanac Afine Maz&re
verde Varzi PStrunjel Mazare PipSdie
Miz&re Conopida Pipidie Stafide
Pipldie Mere Urzica Agri§e
JcUni Pere Zmeuri
Mere Pitrunjel
Cireje Urzici
Agri»e
Cipfuni
iilbatice
I 31
Remedii impotriva otfteoporozei
Cojlle de ou nu sunt de aruncat. Ele sunt foarte utile in tra-
tarea osteoporozei, constituind o surs4 ideala de calciu, care
poate fi asimilat de oase in propose de 90%. In afara car-
bonatului de calciu, cojile de ou contin microelemente nece-
sare organismului: cupru, fluor, zinc, fier, mangan, mo-
libden, sulf, siliciu, zinc §i altele — in total, 27 de elemente.
Compozijia unei coji de ou este foarte similara cu cea a
oaselor §i din£lor no§tri. Oameni de §tiin^ din Germania §i
Ungaria, care au cercetat influenza terapiei cu coji de ou
asupra organismului uman, au tras concluzia ca aceasta are
un efect pozitiv asupra copiilor, dar §i aduljilor, impotriva
unghiilor friabile, a parului despicat, a gingiilor sangerande, a
constipatiei, hipersensibilita£i, insomniei, racelilorcronice §i
astmului. Terapia intare§te {esutul osos §i elimina elemen-
tele radioactive din organism.
Terapia cu coji de oua este simpla §i nu presupune niciun
fel de cheltuieli.
REMEDIUL NR. 1
Introduce^ o coaja de ou in apS care fierbe timp de cinci
minute, lasafi-o sS se usuce, apoi introduceji-o in ma§ina de
ra§nit cafea. Consumaî cam 0,5-1 gram pe zi. Pute{i sa o
amestecafi cu sucul stors dintr-o jumatate de lamaie sau sa o
adaugaji la cerealele §i branza cottage, pentru prevenirea os-
teoporozei. Folositi aceasta terapie de doua ori pe an (in ia-
nuarie §i noiembrie).
REMEDIUL NR. 2
Sucul din frunze de ridichi negre este un remediu foarte efi-
cient impotriva slabirii anormale a dinîlor §i {esutului osos
la copii §i adul{i (osteomalacic). Pentru a ob|ine cele mai
bune efecte, folositi un amestec de sucuri stoarse din frunze
de nap (90 de grame), papadii (90 de grame) §i morcovi (280
de grame), in doua portii — dimineaja §i seara.
32 Z Vindt-carca bolilor incurabile
REMEDIUL NR. 3
(Folosirea ridichilor negre pentru curajarea corporals) Acest
remediu ajuta nu numai la incetinirea osteoporozei, ci §i la
eliminarea cantitajilor excesive de saruri din intregul sistem
osos. CumpSrafi 10 kilograme de ridichi negre, spilaji-le
bine (in scopul dezinfectarii, se pot Jine 15-30 de minute intr-
o solute de permanganat de potasiu, dupa care se jterg bine).
Taiafi toate fibrele §i petele nesanatoase, fara a decoji. Pune£
ridichile negre intr-un aparat de preparat sucuri (Juicer). Ve£
ob£ne aproximativ trei litri de sue. Strecura£ de mai multe ori
sucul §i turna£-l in sticle (de sticlS!), punefi-le dop §i
acoperi£-le cu o c&rpa neagra. A se pastra in frigider. (N.B.:
este foarte important — nu le p£stra{i in niciun alt fel!)
Consumafi cate 30 de grame, de trei ori pe zi, independent de
orele de mas&. Evitafi supradozele — consecinjele pot fi pe-
nculoase. Pentru objinerea rezultatelor dorite, continual
tratamentul pinS cand se consuma intreaga cantitate de sue
provenind din cele 10 kilograme.
Pe tot timpul tratamentului, evitati complet painea alba,
produsele alimentare grase, carnea §i ouale. Rezuma|i-va la
produsele alimentare bazate pe plante.
Doresc sa avertizez persoanele cu multe depozite nesa-
n&toase in sistemul osos: ve£ avea parte de dureri osoase,
unele dintre ele foarte intense. Nu va fie teama §i nu luaji
analgezice. Pur §i simplu continual tratamentul. Acest feno-
men este normal in timpul procesului de curajare. Un trata-
ment reujit va poate scuti de multe dureri in viitor.
In timpul tratamentului cu ridichi negre, baile cu extras de
fin sunt foarte benefice. Asemenea bai sunt recomandate ji in
orice alte situatii, pentru ca ele reintineresc corpul, cal- meaza
sistemul nervos, curata sistemul limfatic, pun capat durerilor
de oase §i de mu§chi, curaja porii pielii §i imbuna- t&fesc
circula£a sanguina.
REMEDIUL NR. 4
Puneji un pachet de fan (se gase§te la magazinele de animale
de casa) intr-o oala de cinci litri §i turnaji peste el trei litri de
api fiarta. Puneji capacul §i fierbeji la foe mic timp de 1,5-2
ore.

Pregatiî o baie la temperatura de 45-50 de grade Celsius §i
turnaji in ea extrasul de fin. Pregiti|i o foaie de plastic, sufi-
cient de mare pentru a acoperi cada de baie, §i taia£ in ea o
gaura pentru cap. Intra{i in baie §i pune£ folia de plastic cat
se poate de etan§, astfel incat sa iasa cSt mai pufin aer. (Folia
are rolul de a impiedica evaporarea uleiurilor eterice, permi-
Jandu-le sa fie absorbite de piele, prin pori.) Faceji o ase-
menea baie de 15-20 de minute in fiecare zi sau o data la doui
zile (in total, 10-12 asemenea bii).
Sa trccem in revista toti pa$ii care ar trebui faciei daca su-
feriti de osteoporoza
1- Schimbati-va alimentafia — evitafi produsele care
elimini calciul din oasele dumneavoastra (cafea, grS-
simi animale etc.).
2. Be£ sucuri de fructe proasp&t stoarse (eel pufin doua
paharepe zi).
3. Asigura{i-v& c<i alimentapa dumneavoastra confine o
cantitate adecvata de vitamine naturale (in special vi-
taminele C §i D).
4. Consumati zilnic o coajS de ou facuta pulbere, un ou
fiert moale §i un m£r.
5. Consumati in mod regulat fasole, mazare, broccoli §i
fulgi de ovaz — toate acestea sunt bogate in estrogeni.
6. Face{i du§uri reci §i fierbinfi alternativ, dimineaja §i
seara.
7. Intari{i-va oasele prin exercifii zilnice (de pilda,
dansafi §i sarifi pe ritmul muzicii dumneavoastra pre-
ferate timp de 10-15 minute).
8. Purificafi-va trupul periodic, folosind metodele de pu-
rificare prezentate in cartea de faja.
Acidul uric — asasinul tacut
Dumnezeu a creat hrana, iar diavolul a creat primul bucStar.
Sc pare ck uitam adesea aceasta veche zicala. Ne place atit de
mult sk mancam, incat aceasta plicere a devenit un obicei,
dic& nu cumva chiar o dependents, care ne ripe§te capaci-
35
Utea de a gandi rational. Corpul nostru nu poate face faja ne-
ceiitipi de a prelucra cantita{i excesive de hranS. Obligam
organismul sk stocheze resturi nedigerate de alimente in di-
ferite locuri ale corpului. De-a lungul anilor, acestea se des-
compun §i ne otravesc din interior, producand boli §i o im-
bltrSnire prematura.
Capacitatea stomacului este diferita de la om la om. Putem
determina cu aproximaîe capacitatea fiziologicS adecvatS a
itomacului daca impreunam palmele, pentru a forma o minge.
O masa nu trebuie sa fie mai mare de jumitate din capacitatea
acestei mingi, iar cantitatea fluidelor baute in timpul acestei
mese nu trebuie sa depS§easca un sfert din volumul mingii.
Tot ce este peste aceste volume este in exces f I trebuie stocat
cumva. Chiar dacS alimentele ingurgitate in cxces intr-o zi nu
sunt prea multe, ele se acumuleaza cu tre- cerea timpului.
Aproape toate bolile noastre cronice i§i au originea in acu-
mularea de acid uric, care, treptat, pre cum rugina, ne manan-
ck sSnatatea. De unde vine el? In primul rand, este in general
rezultatul consumului excesiv de alimente; in al doilea rand,
vine din consumul exagerat de alimente bogate in proteine
(carne, lapte, sendvijuri cu carne etc.).
Sangele confine in mod normal acid uric la niveluri foarte
scazute. Cand con£nutul in acid uric al sangelui cre§te peste
nivelul normal, acidul uric se va combina cu anumite com-
ponente ale sangelui, form&nd geluri care obtureaza vasele
de sange. in acele locuri, circula£a sangelui se incetine§te sau
se opre§te complet. De obicei, sunt afectate vasele cele mai
mici §i mai indepartate de inima (de la maini §i picioare).
Acele locuri (mainile §i picioarele) sunt neobijnuit de reci,
data fiind circulaîa redusa a sangelui. Rezultatul poate fi de
fapt o foarte grava blocare a circulajiei sangelui.
Problemele articulare §i osoase, durerile de spate, reuma-
tismul cronic, artrita, podagra §.a.m.d. sunt produse de
excesul de acid uric din organismul nostra. Vom suferi aceste
dureri atata timp cat vom avea cristale dure indesate in
mu§chii §i oasele noastre. Persoanele suferinde de reuma-
tismZ Vindecarea
36 §i podagraboltrebuie sa injeleaga: ca sa scapi de durerile
il or incurabile
care te-au chinuit ani de zile, trebuie sa intrerupi procesul de
formare a acidului uric §i sa provoci dizolvarea depozitelor
acumulate in articulatii §i mu§chi.
Remediile sugerate mai jos au ajutat mulji oameni sa-§i
vindece bolile care ii imobilizau. Una dintre aceste persoane
este chiar mama mea, doctor cu 45 de ani de experienja. Ea a
suferit de un reumatism grav timp de 30 de ani, pana cand s-a
aratat dispusa sa incerce §i sfaturile utile ale medicinei al-
ternative. Prezenta acidului uric provoaca diverse tipuri de
simptome, identificate drept unele boli comune.
Podagra (Guta)
De obicei, aceasta boala ataca degetele mari de la picioare §i
ceva mai rar degetele opozabile ale mainilor. Simptomul
obi§nuit consta in durerile cumplite ale gutei. Depozitele de
ciiftale provoaca durere, umflarea §i inro§irea zonelor din
Jural articulapilor. S&rurile depozitate de catre sange produc
excrescence care ne deformeaza articulajiile, a caror mobili-
Ute va scadea. Daca depozitele de acid continua sa creasca,
articulaî intregi vor fi acoperite de straturi de saruri tari ca
clmentul, care impiedica orice fel de mi§care. De obicei,
boala se manifesta la inceput sub forma unei u§oare dureri |l
a unei mobility sc&zute a articulafiilor atacate, in special
dupi o lunga perioadS de inactivitate (de pilda, somn sau Stat
pe scaun).
Reumatismul cronic
Reumatismul cronic trebuie deosebit de reumatismul acut,
care este o complicate a racelii sau a gripei. Reumatismul
cronic este inrudit cu podagra, deoarece ambele sunt rezul-
Utul acumularii depozitelor de acid uric. El afecteazi rareori
tinerii. Persoanele mai in varsta vor pliti preful pentru toate
mAnc&rurile copioase consumate de-a lungul vie£i.
Putem spune ca reumatismul este oglinda in care se re-
flects obiceiurile noastre alimentare proaste. Reumatismul
cronic produce umflaturi §i excrescence care seamana foarte
mult cu cele produse de podagra, dar durerile reumatice sunt
mai pufin intense decat cele pricinuite de podagra. Cauza
reumatismului este metabolismul redus, datorat excesului de
acid uric, provenit din consumarea produselor care il contin
lau din consumarea in cantit2{i mari a alcoolului, tutunului,
cafelei, ceaiului §i pgarilor.
Anemia
Concentrajia redusa de celule ro§ii in sange este probabil
legate de consumul exagerat de alimente gatite §i rafinate, de
proteine animate §i lapte pasteurizat. Formele de calciu greu
de asimilat produc cu acidul uric saruri nedizolvabile, care
vor schimba compozijia sangelui.
Pietrele la ficat §i la rinichi
Acidul uric se depoziteaza nu numai in articulajii §i mu§chi,
ci §i in rinichi $i in bila. Sarurile formate de acidul uric §i
calciul non-organic cristalizeaza in ficat sau in rinichi. Aceste
cristate se gasesc initial sub formi de nisip, care se poate
acumula in canale. In suficient timp, se formeazi pietre, care
produc dureri acute (colici) in ficat sau rinichi. Senzajia de
durere din timpul urinarii esrte primul semnal al formarii ni-
sipului. Totu§i, de obicei ignoram asemenea semnale §i nu le
acordam atenjie, pana cand se formeaza pietrele ?i suferim
atacuri acute de durere.
Bolile de piele
Depozitele de acid uric sau de saruri ale acidului uric in
\esuturi sunt, de asemenea, cauzele multorboli de piele, in
special cele localizate pe o suprafaja limitatS (de pildS,
eczemele).
Diabetul §i obezitatea
Acidul uric este o toxina, iar organismul nostru trebuie sa i§i
consume
38 propriile resurse pentru a-1 neutraliza. Metabo-
Z Vindecarea bolil or incurabile
lismul normal este incetinit din cauza ca mineralele, vitami-
nele §i macro- §i micro-elementele sunt implicate in acest
proces. Aceasta conduce la tulbur3ri in economia zaharului
din organism (diabet). De regula, consecinja urmatoare este o
tulburare a schimbului de grasimi §i o acumulare anormala de
gr&sime. Aceasta este cauza pentru care mulji diabetici suferi
$i de obezitate.
ecfiuni neurologice
Dat flind ci acidul uric este in contact direct cu sangele, efec-
tele lui nu se limiteaza la articulajii, {esuturi §i mu§chi. Cre-
terul ji centrii nervo§i sunt, de asemenea, afectap negativ de
Uudcitatea lui. Tensiunearidicati a sangelui, durerile de cap,
migrenele, neurasteniile, insomnia, chiar §i epilepsia pot avea
o cauzi comuna: proprietafile toxice ale sirurilor acidului
uric.
Am avut pe vremuri o pacienta care avea dureri de cap atat
de Ingrozitoare, incat nici macar analgezicele cele mai pu-
tcrnice nu puteau sa-i ofere o u§urare. I-am recomandat doua
lucruri: si renunje la carne §i si foloseasca o rutina de curi-
(are pentru a elimina acidul uric din organism. Peste o luna,
durerile de cap nu o mai ingrijorau deloc. Fiica §i prietenele
ei au inceput si foloseasca acelea§i remedii. Am recomandat
multor persoane metoda de-a lungul anilor. To£ au spus ca au
scipat nu doar de durerile de cap, ci §i de alte neplaceri, cum
ar fi durerile de incheieturi, de oase sau de mu$chi.
etoda de purificare
re elimina acidul uric din organism
Metoda poate fi utilizata in caz de osteoporoza, podagra
(guti), reumatism cronic, pietre la rinichi sau la vezica biliari,
anemie, unele probleme neurologice, diabet, obezitate,
tensiune sangvina ridicata, gastrita §i probleme la ficat.
Metoda cea mai buna pentru a sc&pa de otravirea cu acid uric
a organismului este sa consumim sue obignuit de lamaie.
Terapia nu necesitS schimbSri de climS (recomandate adesea
in cazul reumatismului cronic), este relativ ieftinS §i produce
rezultate fantaStice.
E nevoie doar de ISmai obi§nuite, de preferinjS cu coajS
subjire, pentru ca acestea conjin mai mult sue. Sucul proas-
pat de ISmaie i§i schimbS rapid compozi{ia, sub influenza
aerului §i a luminii solare. De aceea este necesar sa preparSm
de fiecare datS o portie nouS.
Exists o pSrere larg acceptata, in special in randul per-
soanelor care nu suportS prea bine gustul acru, anume ca o
cantitate prea mare de sue de lamaie va produce iritaîi sto-
macale. DacS injelegem procesele fiziologice ale sistemului
digestiv, vom infelege §i ca aceasta ingrijorare nu este deloc
justificatS. Sub influenza enzimelor, insu§i gustul acru se
transforms in gurS in gust dulce. Acizii citric §i ascorbic care
ajung in stomac sunt mult mai slabi decat acidul clorhidric
din sucurile gastrice — deci nu pot produce nicio stri-
cSciune mucoasei care cSptu§ejte stomacul. DimpotrivS:
persoanele care suferS de gastritS sau ulcer profits adesea de
terapia cu sue de ISmaie. Sucul de ISmaie este bogat in
vitamina C, microelemente §i hormoni. El curSjS excelent
sSrurile insolubile §i mucusul din organismul nostra. Con-
sumarea sucului Stors dintr-o ISmaie in fiecare zi ne ajutS sa
ne menfinem tinerefea. El confine, de asemenea, §i substance
fitochimice asemSnStoare cu estrogenul §i prin urmare, este
foarte benefic pentru femeile in varstS. Unii compu§i chimici
afla{i in sucul de ISmaie sunt foarte efi- cienji in prevenirea
bolilor infecîoase. Putem bea sue de ISmaie ca mSsurS
preventivS impotriva epidemiilor de gripS §i a rScelilor, la
sfSr§itul toamnei §i la inceputul primSverii.
Sucul de lamaie poate fi folosit in tratamente preventive
sau pentru vindecare.
Z Vindecarca bolilor incurabilc

REMEDIUL NR. 5
Tratament profilactic (preventiy) cu limii Folosifi urmatoarele
cantitafi de sue de lamaie:
Ziua 1 — o lamaie — Ziua
10
Ziua 2 — doua lamai — Ziua 9
Ziua 3 — 3 lamai — Ziua 8
Din prima zi pana intr-a cincea, adaugam cate o lamaie in
Aecare zi, iar din a §asea pana intr-a zecea, scadem cate o
UmAie pe zi. In total, vom bea sucul Stors din 30 de lamai,
pe parcursul a 10 zile.
Sucul de lamaie se poate prepara dupa cum urmeaza:
Se taie o lamaie in doua, se store ambele jumataji §i se
bea sucul fira a se adauga zahar. Daca nu putefi consuma
sucul pur de lamaie, adaugafi o lingurifa de miere. Lamaia
stoarsa nu trebuie aruncata. Ea confine prefioase ingrediente
fitochimice §i uleiuri esenfiale, care sunt benefice pentru
inima, vasele sangvine §i creier. Taiafi lamaia stoarsa in
bucafele mi- titele, puneti-le intr-un borcan, adaugati miere §i
zahar §i punefi borcanul in frigider. In zece ore, veti avea un
excelent extras de lamaie, care se poate combina cu apa fiarta
sau cu ap& minerala §i folosi in loc de ceai sau cafea.
TVatamentul terapeutic (de vindecare) cu lamai Pentru acest
tratament, folosifi doar sue pur de lamaie. Nu II diluati cu
apa! Nu adaugafi miere sau zahar. Ar trebui preparat in
exact acela§i mod ca in terapia profilactica (preventive) cu
lamai. Putefi sa-1 befi la o jumatate de ora sau o orS dupa
masa, care dintre aceste momente credefi ca e mai potrivit. In
timpul acestui tratament, trebui sa be{i in total sucul1 43Stors
din 200 de lamai. Acesft numar mare s-ar putea sa va
surprinda. Unii capata o senzajie de acru in gura numai
gandindu-se la o asemenea cantitate de acid citric. citit bine:
trebuie sa fie eel putin 200 de lamai (mai multe sunt permise,
dar nu mai putine).
In cursul practicii mele de medic, am vazut mii de pa-
cienji care se bucurau de o buna sanatate muljumita unei
cantita{i mari de sue de lamaie. Am baut pana la zece cani de
sue de lamaie zilnic (stoarse din cam patruzeci de lamai).
Cand incerci, i{i dai seama ca nu ai de ce sa te temi. In cazuri
foarte rare, cantitaji mari de acid citric in stomac pot conduce
la o functionare neregulata a intestinelor. In asemenea cazuri,
putem trece temporar la dozele tratamentului preventiv, pSna
cand organismul se obi§nuie§te cu sucxil de lamaie, dupa
care se reia din nou tratamentul terapeutic.
tn tratamentul terapeutic, se recomandi urmitoarele doze:
Zilele 1 §i 12 — 5 lamai
Zilele 5, 6, 7, 8 - 25 lamai
In total, se va consuma sucul Stors din 200 de lamai, pe
parcursul a 12 zile. Cantitajile zilnice ar trebui defalcate in
trei pana la cinci doze. Unii sunt ingroziti de cantitatea de sue
(cam un litru) care trebuie consumata in zilele 5, 6, 7 §i 8. §i
totu§i, nu ne temem sa bem doi litri de sue de mere sau de
coacaze. Lamaia este un fruct ca oricare altul, doar ca mai
acru.
Tratamentul descris mai sus poate fi folosit pentru tra-
Urea pietrelor de calciu. Sucul de lamaie este unul dintre cele
mai bune remedii impotriva acestora. tn timpul tratamentului,
se observa o cre§tere a functiei renale. Urina poate dcveni
ceva mai intunecati, iar daca este pastrata mai mult Ump,
poate produce sedimente rojietice de acid uric. La inceputul
tratamentului, un litru de urina poate produce o can-1 44titate
semnificativa de sediment. Asta inseamna ca acidul uric cite
eliminat rapid din organism, mulfumita tratamentului. Urina
capata o culoare de chihlimbar la sfar§itul tratamentului §i nu
mai produce sedimente, chiar daca este pastrata pentru mai
mult timp. Aceasta inseamni ca organismul nu mai confine
cantitafi excesive de acid uric.
TYatamentul cu sue de lamaie este cea mai buna cale de a
reface stocul de vitamine din organism. Suferim de o cronica
llpsd de vitamine, in special daca fumam (o figara distruge
pln& la 25 de miligrame de vitamina C, adica un sfert din
aportul zilnic recomandat). tnca exista printre noi mulfi fu-
mitori. Sucul de lamaie ofera beneficii minunate, dat fiind ck
acidul citric este unicul acid care reacfioneaza cu calciul din
organism, formand o sare unica. Pe masura ce aceasta lare
este dizolvata, organismul nostra prime§te calciu ?i fosfor —
elemente care regularizeaza metabolismul $i regenereaza
fesutul osos.
Acidul citric este unul dintre produsele complexului
nostra proces digestiv. Daca il introducem in corp sub forma
de sue de lamaie, pe langa ca vom reduce setea, vom permite
corpului sa economiseasca energie, energie care poate fi uti-
lizati pentru a elimina depozitele de sarari din oase, articu-
lafii, mu§chi §i vasele sangvine. Atunci cind reactioneaza cu
aminele, acidul citric formeaza acidul aspartic, care este in-
cArcat cu sarcini negative. Acidul aspartic aparat in mod
natural in organism in timpul tratamentului cu sue de lamaie
este foarte prejios. Formulele farmaceutice folosite la tratarea
bolilor, descrise mai sus, conjin acid aspartic in forma lui
sintetizata.
lata alte cateva sfaturi privind beneficiile aduse de lamai.
Daca ave£ gatul inflamat, sugep o felie de lamaie la fiecare
15 minute — chiar §i in cantita£ mici §i diluat, acidul citric
este in masura sa omoare toti germenii. Daca suferiji de boli
ale gingiei sau pur §i simplu gingiile dor, clatiî gura in mod
regulat cu o solute de sue de lamaie §i apa calda dimineaja §i
seara, timp de doua saptamani.
1 45
Lamaia este foarte eficienta §i pentru intarirea parului.
Daca aveti matreaja sau par slab, freca£ pielea capului cu o
felie de lamSie, o data pe zi, timp de zece zile. Aceasta va
intari firul de par ji va opri formarea matretei.
Sucul de lamaie poate fi de asemenea de foarte mare ajutor
impotriva transpirafiei excesive, ca de pilda in urmatorul
remediu.
REMEDIUL NR. 6
Pregatifi o baie fierbinte pentru picioare (doi litri de apa cu
patru lingurite de bicarbonat de sodiu alimentar). Pastrami
picioarele in solujie timp de 15-20 de minute. Uscati picioa-
rele §i frecaî degetele §i zonele dintre ele cu o bucata de
lamaie. In timpul zilei, puteti pune intre degete tampoane de
vata imbibate in sue de lamaie. Repetati aceasta metoda timp
de cateva zile. Ea va rezolva problema transpiratiei excesive.
Un beneficiu suplimentar este o mai buna stare a mainilor §i
unghiilor, din contaCtul des cu sucul de lamaie.
Daca avefi ba§ici, fixati cu leucoplast deasupra lor o felie
de lamaie §i lasaji-o acolo peste noapte. Dimineaja, ba§ica va
fl moale §i u§or de inlaturat. Pentru a reduce numarul de
piitrui de pe piele, folositi tratamentul preventiv cu sue de
Umiie.
Pe scurt, sucul de lamaie este foarte folositor impotriva
Bultor probleme de sanatate. Va indemn sa verificati aceasta
aflrmafie pe propriul corp.
1 46
Cunoa§tem cek mai purine lucrun
dcspre sdndtatca noastra, dc$i accsla
csic lucnd cscntial in viata noastra.
Cand suferim de dureri de spate-.•

Greu de gasit o persoan& care nu a suferit niciodati de o
forma sau alta de dureri de oase sau de incheieturi. Pentru
persoana afectata, numele bolii conteazi mai pufin: reuma-
tism, artriti, osteoporoza. Eticheta nu modified durerea. Am
intSlnit mulfi suferinzi de-a lungul anilor mei de profesie.
Intre ace§tia, copii, tineri §i oameni maturi, de v£rst£ medie.
Am o slSbiciune deosebita pentru batrSni, deoarece ei sunt
mai nefericifi §i mai neajutorafi decat oricine altcineva. Ei nu
ne mai atrag atenfia, pentru c a nu-i mai vedem atat de des pe
strad£. In cele mai multe cazuri, ei petrec o gramada de timp
acasa, singuri, cu durerea lor. Cei mai mulfi s-au saturat deja
de viafa asta. Nopfile nedormite §i mobilitatea redusS le
confera un glas trist §i ochi obosifi. Pirerea comunS este ca
ace§ti oameni au mare noroc daca inca traiesc la v&rsta de
§aptezeci de ani. Dar nu ii consoleazi prea tare sa auda
cuvinte de genul: „batranejea e grea, dar nu-fi face probleme,
pentru ca oricum nu pofi face nimic in privinfa asta". Tinerii
folosesc asemenea cuvinte, fara sa se gandeasca la faptul ca,
ned&ndu-§i seama, vor ajunge in aceea§i situate §i li se va
oferi exact acela§i tip de „mangaierea.
Exista o pirere foarte raspandita conform careia varsta
inaintata aduce inevitabil o stare degenerata de sinatate. In
ultimele cateva decenii, utdlizarea medicamentelor a devenit
atit de comuna, incat actuala generate nici nu-§i mai da
tcama de adevaratul scop al medicamentelor: sa ofere o
ufurare in situa£i de urgen{a, pe vreme de criza. Ar trebui si
ne luim cu responsabilitate in maini soarta sanataî noastre.
Medicina se concentreaza asupra tratarii bolilor, dar este mai
bine daca ne concentram noi in§ine asupra unor metode de 1
rtm&ne sanato§i de-a lungul intregii vie{i. Cele patru prin-
dpii de baza pentru atingerea acestui scop sunt o respirajie
COTCCtt, activitate fizica, alimentajie adecvata §i igiena inte-
rioari a coipului. Cei mai mul{i oameni au oarece idee
despre prlmele trei principii, dar sunt surprin§i sa audi despre
al patrulea, eel cu igiena interioara. Adesea ne plangem de
Bediul poluat — rauri murdare, plumb in aer etc., dar nu ne
dim seama de nivelul poluarii interioare a propriului nostru
Corp, care se reflecta in aspecrtul nostru exterior. Privi{i-va
pu(in in oglinda. Coloana vertebral^ seaman^ cu un semn de
tntrebare, spatele este coco§at, pieptul in interior, iar abdo-
menul reliefat in afani. Avem o senzape neplacuta atunci
cAnd indoim genunchii, auzim pocnete cand intoarcem capul
fi gJtul nostru nu are destula mobilitate. Orice efort fizic
produce dureri de picioare sau de spate. Iar asta e valabil §i
pentru persoanele sub varsta de patruzeci de ani.
Priviji ce se intampla inainte de perioadele sarbatorilor. 0
mulfime de persoane supraponderale, cu feje §i vene um-
flate, pot fi vazute carand cutii uria§e §i plase pline cu dul-
duri, paste fainoase, carne §i junk-food. Din punctul de
vedere al principiilor de baz<i ale san&ta{ii, ceea ce comit
icejti oameni este sinucidere curata. Nu vor sa infeleaga ca
(Una alba rafinata conduce la diabet, ci adaosul de lapte din
pastele fainoase interfera cu digestia §i produce ulcere, ca
lah&rul alb rafinat impiedica asimilarea calciului §i conduce
la osteoporoza, in vreme ce delicioasele sendvi§uri junk-food
le umplu corpul cu acid uric §i cu colesterol rau, care le „ci-
menteaza" vartos vasele de sange, articulafiile §i mu§chii. O
masS copioasS de sarbStori intinde stomacul precum un
balon §i exercita presiuni asupra organelor invecinate.
Cand toate acestea incep sa produca un ritm cardiac nere-
gulat §i cumplite dureri de cap, intindem mana §i luam o
pastili, ca sa rezolvam problema. Folosirea frecventa a anal-
gezicelor §i a antibioticelor are drept rezultat disbacterioza (o
flora microbiana anormala) §i un adevarat uragan de reactii
biochimice imprevizibile in sistemul nostru digestiv, aduse
de parazifi care vor inlocui flora bacteriana normala, sana-
toasS. Aceasta inseamna compromiterea sistemului imunitar
§i a abilitafii de a produce necesarele enzime §i vitamine.
Cand lu£m o aspirina, nu ne gandim ca ar putea provoca o
hemoragie in stomac. Nu comite abraziuni prea mari (doar
cam 3 mililitri de sange), dar efectele se acumuleazi daca
vom continua sa luam pastile cu pumnul ca sa rezolvam
diverse probleme. Aceasta este cauza pentru care in sistemul
nostru gastrointestinal drojdiile §i alfi fungi devin dominant,
ceea ce va duce la intestine cu hemoragie, la probleme
stomacale §i la pietre la rinichi §i la ficat.
Natura nu ne-a furnizat metode de a digera antibioticele,
medicamentele psihotrope sau analgezicele. Natura nu ne-a
dat niciun mijloc de a contracara efectele toxice ale acestor
medicamente. Ace§ti compu§i toxici raman in organism timp
de ani de zile §i vor tulbura mecanismele de aparare ale aces-
tuia. Daca vom continua sa luam medicamente pentru orice
problem^, vom deveni, inevitabil, dependents Aceasta de-
pendent afecteaza deja 60% din persoanele cu probleme de
sanatate. Tratamentele medicamentoase provoaca reacfii
alergice la circa 20% dintre pacienfi. Vreau sa fiu bine
infeles: nu neg total utilitatea produselor farmaceutice.
Totu§i, orice medicament este o mica doza de otrava §i ar
trebui luat oumai in cazul unor crize majore. Altfel,
medicamentele ne omoari mai curand decat ar face-o bolile.
Mlnte puternica in trup puternic
Ifltr-un ora§ Canadian, un dentist pensionar condamnat la
•caunul cu rotile a participat la un seminar pe tema utilizarii
ttrapeutice a sucurilor vegetale. El suferea cumplit de reu-
matism la toate articulatiile. Nici macar maxilarul nu putea
mefteca hrana cum trebuie. Arata ca un schelet ambulant §i
«ra nevoit sa consume doar hrana lichida, cu paiul. S-a decis
•I dea o §ansa terapiei naturale, folosind in alimentatie lucuri
de morcovi §i de Jelina §i facand bai terapeutice cu (In. Peste
un an, era in masura sa-§i redeschida cabinetul §i il-yi
practice in mod normal meseria de dentist. Singurul •cmn
ramas din vechiul lui reumatism era o u§oara cocoa§a.
Am menfionat cazul unei fete care a venit sa-mi ceara aju-
torul. Cu patru ani inainte, ea incepuse brusc sa sufere de tul-
burftri reumatice care o desfigurau, fSra o cauza vizibila. De-
getele ei deformate o faceau sS se simta atat de rau, incSt a
tncetat si mai iasa in lume, evitandu-§i chiar §i cei mai buni
prleteni. Durerea fizicS §i Stresul psihologic au condus-o la
apatie §i la depresie. A trebuit sa mi straduiesc din greu sa o
conving sa nu renunte §i sa ia initiativa in lupta pentru sa-
Dltatea ei, iar in cele din urma am fost fericit sa vad ca
accepta ideea.
A fost nevoie de trei ani de alimentatie stricta (practic fara
carne), bai cu diverse ierburi, exercitii de respiratie, 1,5-2 litri
de sucuri bauî zilnic §i cateva metode de purificare totala a
Urupului pentru a obtine rezultatele dorite. Acum, ea este
complet restabilita §i are doua fiice minunate, pe care le
invafa sa respecte principiile unui mod de viata sanatos.
Va dau acest exemplu pentru a-i ajuta pe toti cei care
sufera de probleme la oase §i articulatii sa infeleaga ca sunt
in masura sa se ajute pe ei in§i§i. Boala nu va disparea intr-o
luna, dar daca rezervi suficient timp, in conditii adecvate, or-
ganismul nostru o poate invinge. A§a funcfioneaza natura.
Este nevoie de ani de zile pentru ca o boala sa se maturizeze,
iar organismul nostru are nevoie de un timp considerabil ca
sa corecrteze problema.
Experienta mea arata ca diversele probleme ale sistemului
nostru osos au doar cateva cauze principale:
1. Poluarea interiorului corpului, care implica acid lactic,
acid oxalic, acid uric §i colesterol
2. Inactivitatea fizica
3. Niveluri reduse ale oxigenului (consumam in principal
mancaruri gatite)
4. Niveluri reduse ale micro- §i macroelementelor esen-
tiale
5. Dezechilibru in economia fosfor-calciu (vezi capitolul
despre osteoporoza)
Daca putem corecta aceste deficiente, problemele din
sistemul nostru osos sunt de obicei rezolvate. Va voi descrie
aici, pas cu pas, cum putem realiza acest deziderat. Primul
pas care trebuie facut este detoxificarea trupului, combinata
cu un post de trei zile. Eliberarea corpului (§i in special a
intestinului gros) de depozitele toxice, care adesea ne otra-
vesc de multi ani, este un pas esential pentru obtinerea de
rezultate bune.
1*11 HI lea rea (detoxificarea) triipului prin port
I* Umpul postului, consumam doar portocale §i grepfruturi 0
bem cam patru litri in fiecare zi dintr-un cocteil de sucuri
facial preparat pentru ocazie. Cocteilul este un amestec town
it din 900 grame de sue de grepfrut, 900 de grame de MC dc
portocale, 200 de grame de sue de lamai §i doi litri de tpl
dirflilatci, care impreuna ar trebui sa dea patru litri. Be{i
Mimal sucuri proaspat stoarse.
Dlzolvafi o lingurija de sare intr-un pahar de apa calda §i
bffl amestecul pe stomacul gol, in fiecare dimineata. Solutia
at|loneazi ca un magnet pentru impuritajile din sistemul
llmfatic. Astfel, toxinele din tot corpul sunt colectate in in-
ttatlnc apoi eliminate, tn procesul de eliminare a toxinelor,
orjanismul nostru se deshidrateaza. Avem la dispoziîe patru
iMli de cocteil de sucuri u§or absorbabile, care vor compensa
actJftA pierdere de apa.
Imbr&ca{i-va calduros §i beti din acest cocteil cate 100
de frame la fiecare jumatate de ora, pana cand se va fi
consumat Inirtaga cantitate. Daca vi se face foame, mancati
doar por- locale §i grepfruturi. Nu va face{i griji dacS ve{i
transpira abundent. Este normal — transpiratia elimina
impuritatile din corp. Repetaji aceea§i metoda in a doua §i a
treia zi.
Uneori, in timpul tratamentului de detoxifiere se poate sa
avem dureri de cap, senzaîe de voma §i slabiciune. Acestea
•unt simptome temporare §i, la nevoie, le putem u§ura printr-
o plimbare, masandu-ne urechile sau mestecand o bucati de
coaja de portocali sau de lamaie. In fiecare seara, Inainte de
culcare, ar trebui sa bem un laxativ din plante. Acesta este
necesar pentru a ajuta intestinul gros sa scape de ImpuritaCi.
In zilele a patra §i a cincea, befi numai cocteilul de •ucuri de
fructe, de pilda mere plus morcovi, §i mancati doar fructe §i
legume. In ziua a §asea se pot adauga la meniu boabe de
cereale, oua §i pe§te.
in urmatoarele 2-3 luni, excluded din alimentatie produ-
sele care contin zahar alb §i faina alba, gemurile §i
dulceturile, dulciurile §i alimentele conservate (in special cele
care contin ofet). Limitafi cantitatile de alimente prajite §i
produse grase, unt, branza, oua, carne §i pe§te. Cel mai bine
este sa renuntati de tot la lapte. Putefi manca pana la 50 de
grame de branza dulce (facuta din lapte nedegresat!) §i beti
eel mult un pahar de lapte batut. Alimentatia dumneavoastra
trebuie sa se bazeze pe cereale, salate, fructe, legume §i
sucurile lorproaspat stoarse. Este foarte important sa se
utilizeze combinatii adecvate de produse alimentare (vezi
tabelul 2, pagina 56).
Va voi prezenta aici doar directiile principale pentru com-
binarea corecta a alimentelor. Trebuie sa ne asiguram ca or-
ganismul prime§te toate elementele nutritive necesare §i ca
nicio substanta dintre cele necesare nu este deficienta sau ex-
cedentara. Toate componentele unei mese ar trebui sa fie di-
gerate in aproximativ acela§i interval de timp. Aceasta
elimina posibilitatea ca unele portiuni nedigerate din mancare
sa ajunga in intestin §i sa produca acolo consecinte nesana-
toase. Principiile combinarii corecte a produselor alimentare
se bazeaza pe mii de ani de experienfa §i sunt un nepretuit dar
din partea stramo§ilor no§tri. Aceste principii conduc la
rezultate minunate. Ideea de baza este sa nu combinam
anumite tipuri de alimente la aceeaji masa.
De pilda, digerarea proteinelor se realizeaza intre doua §i
patru ore. Digerarea carbohidratilor, intre 20-40 de minute.
De obicei, masa carbohidratilor (glucidelor) pe care ii consu-
mam este mult mai mare decat masa proteinelor. Bucati nedi-
gerate de proteine pot sa ajunga in duoden alaturi de cantitati
mari de carbohidrafi, iar acest lucru trebuie preintampinat.
Proteinele sunt digerate de enzime acid-active, in timp ce
c«rt>ohidra{ii necesita pentru digerare enzime bazic-active.
Accrtea se neutralizeaza reciproc in stomac §i va trebui sa se
formeze cantitaji suplimentare de enzime acid-active. Daca
fltomacul nostra confine un amestec de carbohidraji §i pro-
Itine (cum este cazul unei mese tipice), cantitatea de enzime
•dd-active necesare pentru a digera, de pilda, 100 de grame
4c carne, este de 20-25 de ori mai mare decat cea normala. In
*cela§i timp, carbohidrajii §i alti compu§i din masa consume
td vor ramane nedigeraji.
Toate produsele alimentare se impart in mod obi§nuit in
patru grape:
1. Proteine — carne, pe§te, oua, fasole, nuci etc.
2. Carbohidrati — paine, bomboane, cartofi,
miere, zahar etc.
3. Grasimi — unt, ulei, untura etc.
4. Fracte §i legxune, sucuri de fracte.
In tabelul sunt descrise principiile combinarii acestor
grape de alimente.
Alimentele din coloana din mijloc se pot combina fie cu
ilimentele bogate in proteine din prima coloana, fie cu car-
bohidratii din coloana a treia, dar alimentele din prima §i a
treia coloana nu trebuie niciodata combinate.
Aceste reguli de combinare a alimentelor sunt greu de ac-
ceptat pentru unii, pentru ca ei obi§nuiesc sa consume carnea
CU paine, chifle, cartofi sau orez. Totu§i, in cele din urma,
cri- teriul eel mai important este eel al propriei noastre
sanataî.
In anexa, la pp. 227-234, ofer cateva exemple de mese sa-
nAtoase care sunt potrivite atat pentru persoane fara nicio
afecfiune, cat §i pentru acelea care au diverse probleme de
sinatate.
Tabelul 2
Combinarea produselor alimentare

ALIMENTE BO PRODUSE GRASE ALIMENTE CU
GATE IN §i„vir CARBOHIDRA-p
PROTEINE UnturS, unt, uleiuri Paine §i alte produse
Carne §i supa de vegetale, fructe bazate pe faina,
came, pe§te, oua, (proaspete sau cereale, cartofi,
vinete, fasole, fasole uscate), legume zahar, miere,
de Windsor, nuci, (crude sau uscate, cu produse confinand
seminfe de floarea- excepfia cartofilor), zahir, paste fei-
soarelui, iaurt gol, sucuri de fructe §i noase, gemuri,
kefir, brSnza de casa, legume. dulce- Juri,
lapte gras, lapte bomboane.
b£tut.

Este intotdeauna mai
bine sa se consume
lapte, vin sec, pepene
sau banane separat de
alte produse ali-
mentare.
54 Z Vindt-carca
bolilor incurabile
Se pot combina
Sugerez sa se consume doua mese complete in fiecare zi
— prima intre 8 §i 9 dimineafa, iar a doua intre 5 §i 8 seara.
Putem consuma, pe post de gustari dintre mese, fructe §i
legume. De baut, utilizaji doar sucuri proaspat stoarse din
legume §i fructe §i apa de buna calitate. Cei mai bine, beti
ceai verde sau ceai de plante (mu§e{el, urzici, menta salbatica
etc.)
Mestecaji complet hrana, de eel pu{in 30 de ori pentru
fiecare mu§catura. Nu be{i nimic in timp ce consumaji hrana
solidS. Mesele ar trebui sa fie aranjate in urmatoarea ordine:
Se pot combina

1.Sue, ceai sau apa minerala
2. Salata
3.Felul principal (carbohidrafi dimineafa §i proteine
seara)
Pentru persoanele sanatoase, un cocteil din sue de
morcovi §i sfecla (in proporfie de 4:1) este foarte util ca
misur& preventiva impotriva problemelor de sanatate. Nu
txlfU foarte multe persoane complet sanatoase §i combina-
(iUe ideale de sucuri sunt diferite pentru diferite cazuri. Dat
Aind cSl am discutat problemele de sanatate ale sistemului
Mos, am sa menfionez cateva cocteiluri de sucuri care inta-
rttc oasele. Befi cocteilurile de sucuri de 2-3 ori pe zi, cu
iproximativ 15-20 de minute inainte sau la o ora, o ora §i ju-
AAUte, dupa mese. Ele ar trebui sa ajute in cazuri de pro-
bleme la oase, mu$chi §i coloana vertebrala, ca §i la
inflamafii Ale articulafiilor, la osteoporoza, carii dentare,
podagra, reu- BAtism §i boli ale gingiei. Cantitafile de sue de
mai jos sunt pentru a fi consumate o data.
1.Morcovi 250 g
2. Morcovi 230 g + laptuca 140 g + spanac 85 g
3. Morcovi 280 g + spanac 170 g
4. Morcovi 230 g + felina 115 g + radacina de pStrunjel
60 g + spanac 85 g
5. Morcovi 230 g + sfecla 85 g + castravefi 85 g
6. Morcovi 320 g + sfecla 85 g + nuca de cocos 60 g
7. Spanac 200 g
8. Morcovi 230 g + felina 140 g + radacina de patrunjel
60 g
9. Lamaie 200 g.
Cel mai bine este sa se prepare cocteilurile de sucuri cu
pu(in timp inainte de a fi consumate; oricum, in niciun caz
mai tSrziu de 8-10 ore, chiar daca le pSstram la rece, la 0-8
grade Celsius. Urmatoarea components a mesei noastre ar
trebui sa fie salatele. Asigurati-va ca sunt guStoase §i
preferabil facute din legume locale, crescute in perioada lor
naturala de vegetate. Cu cat avem mai multe culori diferite in
salate, cu atat ele sunt mai sanatoase (vezi anexa, pp. 227-
232).
Nu varsta ne distruge coloana vertebrala
Viata in societatea noastra civilizata nu necesita prea mult
efort fizic. InaCtivitatea §i alimentajia incorecta au drept
rezultat o coloana vertebrala inflexibila. Vertebrele §i
discurile afectate due la deformarea coloanei. Evident, pentru
aceste probleme dam vina pe imbatranire. In realitate,
batranejea ca atare nu are nimic in comun cu aceste
probleme. DacS ne uitam mai cu atenfie la modul in care se
mi§ca mulji copii, vedem uneori un spate coco§at §i picioare
{epene. Daca vor continua pe aceasrta cale, se vor acumula
modificari degenerative, dar asta nu inseamna ca pentru ele
trebuie sa acuzam batraneêa.
Am intalnit multe persoane care au trait peste o suta de
ani §i inca au o coloana vertebrala solida §i sanatoasa, sunt in
stare sa munceasca §i sunt de obicei foarte optimiste.
Oamenii se plang de probleme la coloana, trecand sub tacere
propria neglijenfa drept cauza. Am avut plicerea sa vad spec-
tacolul dat la varsta de 80 de ani de Mahmud Isymbayev, un
foarte bine cunoscut dansator. Suplu §i cu aspect tineresc,
dinamic §i energic in mi§cari, acesta a dansat aproape in-
continuu timp de o ora §i jumState. Cand, la sfar§it, a facut o
plecaciune in fa{a publicului, aproape a atins podeaua cu
fruntea. Aceasta dovedejte ca forma fizica a coloanei verte-
brale nu depinde de varsta, ci de o alimentatie adecvata §i de
o doza potrivita de activitate fizica.
Doresc sa menjionez trei cazuri de probleme de sanatate
aparent fara legatura intre ele, luate din pracrtica mea medi-
cal A. Dupa o examinare atenta, a reie§it ca toate au aceea§i
tursd, ceea ce arata o Stransa legatura intre starea noastra ge-
nerals de sanatate §i starea coloanei vertebrale.
CAZULNUMARULI
O pereche dorea ajutor pentru fiica lor de 15 ani, care se
trezise intr-o stare ingrozitoare. Dintr-o cauza deloc evidenta,
paxtea din stanga a fejei ei s-a desfigurat, ochiul stang nu se
mai putea inchide §i nu putea nici sa ridice din spranceana.
Fluese tratata cu injectii §i fizioterapie timp de o luna, fara
Itzultat. Pentru tanara fata, o desfigurare atat de vizibila era
evident o trauma psihologica. Mai intai, m-am uitat la modul
In care pa§e§te. Mi§carile ei erau foarte Jepene. O examinare
mai am&nunjita a implicat ridicarea §i coborarea brajelor,
a§e- tarea pe scaun §i ridicarea de pe el §i in final scoaterea
pan- tofilor §i incercarea de a-§i pastra echilibrul intr-un
picior. A putut sta in acea pozijie doar cateva secunde.
Cilugarii tibetani folosesc aceasta metoda de examinare
ori de cSte ori banuiesc ca alinierea vertebrelor lombare are
de luferit, in special in cazul primei vertebre. Aceasta contro-
leazi toate mi§cSrile verticale ale corpului: ridicarea §i cobo-
lirea brafelor, deschiderea §i inchiderea ochilor, ca §i ridi-
carea in picioare. Dificultajile legate de oricare dintre aceste
mijeiri indica extenuare §i o rigidizare a primei vertebre.
Metodele moderne de diagnosticare nu sunt in masura sa
detecteze aceste schimbari. I-am „deblocat" vertebra §i i-am
prescris un set de exercijii pe care le putea face de una
•ingura, pentru a corecta pierderea alinierii vertebrelor §i a-§i
rtc&p&ta funcjiunile controlate de prima vertebra. Am vazut-
o de cSteva ori pe luna, pentru a verifica progresele.

A fost nevoie de doua luni pentru ca totul sa revina la
normal. Mu§chii faciali au inceput sa-i funcjioneze normal,
iar ochiul se putea inchide acum. Doctoral ei a fost uluit de
aceasta refacere, pentru ca el nu putuse obtine niciun re-
zultat semnificativ cu alti pacienti, suferind de acelea§i sim-
ptome.
Intamplator, unul dintre doctorii din clinica respectiva
suferea de aceeagi problema neurologica. A fost chiar §i mai
uimit sa afle ca medicamentele prescrise de colegul lui pentru
fata erau acelea§i pe care le lua §i el, dar fara rezultat. lata un
bun exemplu al principiului emis de Hipocrate cand a spus:
„Orice boala are cauza ei proprie, care nu poate fi inlaturata
cu medicamente".
CAZULNUMARUL2
Medicina antica are in arsenal sute de moduri de a pune un
diagnostic doar bazandu-se pe simptome exterioare. Increti-
turi ale fetei, culoarea §i forma urechilor, forma unghiilor,
modul in care se uzeaza pantofii etc., toate acestea ne pot
spune lucruri despre boli interne. Chinezii puteau diagnos-
tica peste 300 de boli pur §i simplu prin examinarea pulsului,
iar preojii lamai§ti din Tibet pot detecta 150 de boli pornind
doar de la mirosul corpului.
Am un obicei: fara sa-mi dau seama, caut anumite semne
exterioare, analizand nivelul de sanatate al persoanelor in-
talnite. Uneori, cand ne uitam la televizor, sotia mea ma in-
treaba cat de sanatos este politicianul sau artistul de pe ecran.
Odata, i-am spus ca §chiopatatul cantarefului ei preferat este
cauzat de o degenerare a celei de-a doua vertebre lombare. Ea
nu m-a crezut, pentru ca §tia ca acest §chiopatat era atri- buit
unei rani capatate intr-un accident. Eu am sustinut in
continuare ca terapia de aliniere a coloanei vertebrale ar putea
rezolva problema. Peste cateva luni, cantarepil m-a contactat
pentru o programare. A reie§it ca primise de ziua Nil drept
cadou una din cartile mele §i il interesa sa ob£na un 4ju(or
pentru problemele lui de sanatate. in timpul consul ted, mi-a
povestit cum a fost cu accidentul §i desire problemele lui tot
mai mari cu mersul. Doctorii au sugerat o operate la §old, dar
el voia sa ia in considerare §i tratamente Alternative. I-am
cerut sa incerce un prim set de exerciîi de dlagnosticare,
menite sa examineze starea celei de-a doua Vtrtcbre lombare;
exercijiile au confirmat diagnoSticul meu anterior. Apoi i-am
explicat ca a doua vertebra lombara este rfttfpunzStoare
pentru mentinerea echilibrului corporal la mlfc&rile stanga-
dreapta, influentand inclusiv modul in care flierge el.
§chiopatatul este in cele mai multe cazuri o indicate a unei
vertebre lombare secunde dislocate, in final, 1-am convins sa-
§i rezolve problema coloanei. Nu a fost nevoit sa tltac* prin
vreo operate, iar acum merge normal, fara ajutorul unui
baston. A inceput sa fie mai atent cu sanatatea proprie. Sper
sa continue sa devina tot mai activ §i mai plin de energie.
In cealalta carte a mea am discutat mai pe larg despre in-
trefinerea coloanei vertebrale. Vreau sa adaug aici doar ca
exercifiile fizice care implica §ira spinarii sunt necesare
pentru a mentine in buna forma discurile cartilaginoase, ceea
ct preintampina aplatizarea lor §i o frecare dureroasa a ver-
tebrelor unele de altele.
C4nd nivelul calciului din discuri scade, coloana noastra
vertebrala i§i pierde calitatea de absorbant al §ocurilor. Fre-
carea §i presiunea intervertebrala cauzeaza ciupirea nervilor
care ies, ramificandu-se, din maduva spinarii, prin spatiile
dintre vertebre. Din fericire exista exercitii speciale care pot
regenera rapid discurile cartilaginoase. Acest lucru este
posibil la orice varsta, cu conditia sa se adopte o alimentare
corecta §i sa se efectueze rutina fizica necesara. Chiar daca
e§ti la o varsta avansata, poti sa-ti regenerezi discurile §i sa-{i
mentii intreaga coloana vertebrala sanatoasa, a§a cum o au
tinerii.
CAZUL NUMARUL 3
Un barbat de 34 de ani a venit la mine pentru o consultajie.
Avea probleme cu erectia §i cu urinarea. Un tratament pre-
62
scris de urologul lui adusese oarece imbunatajiri, dar nu ii
readusese complet performantele sexuale. In plus, suferea tot
mai des de constipatie.
In cazul problemelor de erec£e, eel mai probabil „vinovat"
este de obicei a treia vertebra lombara. Intepenirea verte-
brelor lombare unu §i doi due de obicei la constipatie, pro-
bleme de erectie §i in final la inflamarea glandei numite
prostata. Dat fiind ca multi barbati se confrunta cu aceste
probleme grave §i foarte neplacute, voi incerca sa explic care
este originea lor comuna.
Anatomia sistemului urogenital al barbatului este bine cu-
noscuta. Intre componentele acestuia amintim uretra, care
iese din vezica, glanda prostata, vezicxilele seminale §i testi-
culele. Prostata este o glanda care consta din tesut muscular
§i tesut producator de hormoni. Testiculele produc sperma-
tozoizii §i veziculele seminale secreta mucusul care le per-
mite spermatozoizilor sa supravietuiasca. Toate aceste trei
elemente se unesc pentru a forma sperma §i se intalnesc in
uretra. Cand intestinul se extinde, din cauza umplerii cu de-
pozite solidificate (datorate, la randul lor, consumului de
carne §i de produse pe baza de faina alba, stilului de viata se-
dentar etc.), prostata va fi presata puternic de intestinul
umflat. Drept rezultat, ea va produce mai mult tesut muscular
fl cantitSî mai reduse de hormoni, eeea ce apoi conduce la o
produce redusa de mucus §i la „uscarea" veziculelor semi-
Mlc. Presiunea exercitata asupra prostatei este transferata §i
Hfttrei, ceea ce cauzeazS dificultaî in urinare. Cea mai buna
ltcvent& de ac{iuni consta in patru pa§i:
1.Curajarea intestinului gros (vezi pagina 149)
2. Schimbarea obiceiurilor alimentare (tabelul 2, pagina
56)
3. Consumarea de cantitati mari de sucuri de legume §i
fructe (vezi terapia cu lamai de la pp. 43-44; morcovi,
280 g + sfecla 90 g+castraveti 90 g — de doua ori pe
zi; morcovi 250 g — de doua ori pe zi).
4. Regenerarea vertebrelor prin exercitii (vezi pp. 66-67)
1 63
Aceasta metoda ar trebui sa rezolve problemele de urinare
In 15-20 de zile, sa vindece inflamarea prostatei curand dupa
iCtea $i sa aduca totul la o funcjionare completa in 5-6 luni,
Art a fi nevoie de vreo operate.
Secfiunea lombara a coloanei noastre vertebrale confine
dnci vertebre (in unele cazuri, foarte rare, §ase). Cunoa§tem
dfja consecinfele inêpenirii §i obosirii primelor trei. Care
llint celelalte doua vertebre implicate? Vertebra a patra se
ocupA de mijcarile corporale atunci cand stam in scaun §i de-
termine §i momentele de excitare sexuala. Degenerarea aces-
It I vertebre poate produce dureri atunci cand stam jos, o
grcutate anormala, o lipsa a excitafiei sexuale, ca §i probleme
U uter. A cincea vertebra dirijeaza mi§carile inainte-inapoi,
dc pilda cand pa§im, cand muncim sau in timpul actului
tcxual. De asemenea, se ocupa §i de func£ile respiratorii §i de
ctarea pielii.
Afi citit mai sus o descriere generala a relatiei dintre
starea coloanei vertebrale §i anumite funcfii motoare. Pute£
efectua un test care consta in aplecari laterale, pe spate §i in
fata, a§e- zarea pe scaun §i ridicarea de pe scaun. Daca aveti
probleme in efectuarea acestor mi§cari, daca simtiti presiune
in zona lombara, atunci vertebrele dumneavoastra lombare
sunt in- tepenite §i nefunctionale §i aceasta influenteaza
negativ multe aspecte ale sanatatii dumneavoastra.
Din cauza stilului de viata inactiv, exista foarte putini
oameni a caror zona lombara a coloanei este perfect sana-
toasa. De obicei, durerile din zona lombara sunt tratate cu
bai, masaje, medicamente administrate prin frictiune §i in-
jecjii cu vitamine din grupa B. Aceste metode ofera doar o
u§urare temporara, pentru ca ele lupta doar cu simptomele.
Daca nu este inlaturata adevarata cauza, pe termen lung si-
tuaîa se va deteriora.
Vertebrele lombare sunt strans legate de §olduri. Oasele
§i articulatiile regiunii pelviene sunt responsabile pentru
toate functiunile motoare ale corpului. §oldurile sunt foarte
importante pentru corpul nostru, din punCt de vedere
64
structural. Ele pot fi comparate cu temelia unei case sau cu
sistemul de rada- cini al unui copac, din cauza modului in
care ele susîn partea superioara a corpului. Pelvisul nostru
participa la §ase tipiui de mi§cari: sus, jos, inainte, inapoi,
deschidere, inchidere. Di- ficultatile in efectuarea oricaruia
dintre aceste tipuri de mi§cari sunt indicatii clare ale unor
deformari. Centrul pelvisului se poate deplasa in sus sau in
jos, iar coloana vertebrala poate deveni u§or nealiniata. Daca
deformarile se amplifica, vertebrele incep sa ciupeasca nervii
care se ramifica din maduva spinarii. Incepem sa simtim
dureri in organele interne la care se leaga ace§ti nervi. Cu cat
sunt mai mari deformarile, cu atat mai serioase sirnt
consecintele pe care le suferim.
Efectele deformarilor se pot propaga in sus (ameteli, dureri
de cap, tiuit in urechi) sau in jos (dureri la genunchi, t«mbe
sau calcaie). Intr-o anumita masura, deformarile co- kwmei
vertebrale sunt rezultatul mecanismului de autoechili- hr*rc
al corpului nostru. Daca incercam sa inclinam capul pe i|Mte
$i sS mergem astfel cateva minute, vom continua sa ne leg
kn&m zile intregi dupa aceea, sa simtim neplSceri psihice,
icamA $i lucruri stranii ce se petrec in creierul nostru.
Mecanismul nostru de autoechilibrare, care are menirea dc
a menfine creierul intr-o pozijie nepericuloasa, este legat dc
proprietatea paralelismului care este intrinseca ochilor noftri.
Coloana i§i schimba alinierea din cauza acestui meca- nlim.
Putem vedea uneori persoane cu o falca imperfecta, cu o
ilmetrie nepotrivita a umerilor sau cu o cutie toracicS de-
tormat£. Multe dintre aceste diformitaji stmt cauzate de o ali-
nlcre improprie a secjiunii pelviene a coloanei. De aceea me-
dlcina orientala acorda atat de multa atenjie acestei zone.
coloana vertebrala sanatoasa estte
a/a unei sanatati bune
y
1 65
Alimentare, igienS, factori psihologici, respirajie §i exercifii
•crobice §i acvatice: toate acestea sunt importante, dar fara o
coloana vertebrala sanatoasa, ele nu va vor face sa va sim{i{i
ilcloc s&nato§i. Ce poate intrejine coloana vertebrala intr-o
forma cu adevarat buna?
1. Dormiji pe o saltea tare sau pe podea (vezi
Cum sa trdim 150 de ani)
2. Puneti sub gat o pernS mica §i tare sau un
prosop facut sul
3. Mancaji numai alimente sanatoase §i beti
cantitaji mari de sucuri
4. Purificaji-va sistemul osos (vezi Remediile nr. 3,5 §i 21)
5. Faceî terapeutice
6. Facet exercitu fizic.
Putem efectua setul nostru preferat de exerci{ii fizice sau
putem folosi unul dintre seturile sugerate mai jos. Acestea
ajuta la alinierea vertebrelor §i la inlaturarea tensiunii din
sistemul osos. Incercat unul dintre ele inainte de a continua
lectura cart*. Memorat-l §i efectua{i-l de doui ori pe zi, dupa
preferinê (acasa, la munc&, la staâ de benzina etc.) La cei
mai mult oameni, coloana vertebrala seamina cu un meca-
nism ruginit, pentru ca ei petrec 80% din timp fie aplecat* fie
pe scaun, fie intingi in pat. Daci vei dedica timp stirii
coloanei tale vertebrale, vei fi recompensat printr-o sem-
nificativi imbunititre a sanation-
Setul de exercitii nr. 1
EXERCITIUL NR. 1
tntin§i pe spate, cu brajele de-a lungul corpului, cu palmele in
jos, impinget genunchii in sus, incercand sa va atinget
fruntea, apoi intindet genunchii la loc. Repetap exercitul de
10 ori.
EXERCITIUL NR. 2
66 j
Ridicat-va in picioare, aplecat-vi in fa{a §i incercat sa atinget
podeaua cu degetele (daca putet ♦ chiar cu palma). Aple cat
c
*pul inainte $i inapoi, urmirind mi§carile torsului. Stat drept
in picioare §i stranget pumnii.
EXERCITIUL NR. 3
j
Rotifi ambele braje de 10 ori inainte §i de 10 ori inapoi.
1 67
IXERCITIUL NR. 4
Inclinafi-vS spre stinga §i spre dreapta, fic&nd miinile si
alunece de-a lungul corpului pini ajung la genunchi. !n
accla;i timp, intoarcefi capul spre st&nga §i spre dreapta.
EXERCITIUL NR. 5
Cu picioarele u§or dep&rtate, ridicap mina dreapta §i atin-
gefi omoplatul st&ng, coborSp m&na, apoi ridicap mana
Rftnga §i atingefi omoplatul drept Repetafi de 10 ori.
EXERCITIUL NR. 6
Cu picioarele u§or departate, ridicaji ambele maini §i rotip
torsul in sensul acelor de ceasornic de 10 ori §i in sens invers
de 10 ori.
EXERCITIUL NR. 7
i'u picioarele u§or depirtate §i cu torsul in pozifie verticals,
tncercafi si atingefi pieptul cu genunchiul st&ng §i apoi cu
gcnunchiul drept. Repetafi de 10 ori.
EXERCITIUL NR. 8
»
TflnAndu-va de spatarul scaunului, facefi eel pu£n 10 genu-
flexiuni.
Incercap sa repetaji fiecare exercijiu de 10 ori la inceput,
tpoi marifi treptat numarul de repetari la 20-40.
Poate veni §i de la minte...
Durerile de spate §i din zona lombara nu i§i au intotdeauna
OTiginea in dislocarea unor vertebre. Sursa poate fi uneori de
tuturi psihologica. Pozitiile asumate de diverse persoane pot
sS ne spunS multe despre starea lor de spirit. Persoanele in-
crezStoare §i relaxate au tending de a pastra o posturS dreap-
tS §i £n capul sus. Persoanele tulburate, disperate, triste i§i
£n capul plecat §i umerii Strang. Acestea pot fi explicate in
modul urmator mania, iritarea, triste|ea sau oricare alta pro-
blems de disconfort psihologic declan§eaza tensiuni, con-
tractu §i injepeniri ale mu§chilor spinali. Ace§tia, la randul
lor, preseaza reêlele neuronale care traverseazS ace§ti
mu§chi §i produc o senzajie de durere.
Persoanele care se tem, care trateazS la modul pasiv si-
tua£ile de stres, iau greu decizii (§i cSnd le iau, nu sunt ho-
tSratoare) §i au tending de a se izola sunt predestinate sa
sufere de dureri de spate. Daca ce am scris mai sus seamSnS
cu una din trSsSturile personalitStii tale, este foarte probabil
ca durerile tale de spate confin un factor psihologic. Exists
unele tehnici, care ajutS la reducerea tensiunilor din corp.
Aplicand aceste tehnici deloc complicate pentru reglarea
stSrii sufletejti, putefi redobandi armonia naturals dintre trap
§i minte. In 10-20 de minute, veti ob£ne o relaxare totals,
eliberandu-vS complet de tensiunea din mu§chi. Puteji
exersa pe fondul unei muzici lini§tite, daca dorifi.
EXERCITIUL NR. 9
Coboraî §i relaxaji bratele. Scutura£-le u§or, ca §i cum a{i
dori sa va debarasaji de ni§te picSturi de apa. Facefi acela§i
lucru cu picioarele. Ridica£ mainile, imaginandu-va cS incer-
ca£ sa atinge£ soarele. fnchipuifi-va ca trapul va devine greu
§i se comports ca un nufar cu lujer lung, Incepeji sS va aple-
ca{i spre podea. Inchideî ochii §i incercaji sS sim{i{i cum
corpul devine tot mai greu §i mai greu. intinde£-vS pe spate
§i depSrtaJi bratele §i picioarele. ConcentraJi-vS gSndurile
asupra vSrfurilor degetelor

68 = Vrmkr.ii^ b.'hk, ,,., ■„. ■.ihrlr
de la picioare $i gSndiJi-va ckt de Inerte §i de grele sunt ele.
Senzajia de greutate va prelua apoi labele picioarelor, apoi
gambele §i pulpele, ca §i cum corpul »-ar umple cu o materie
foarte grea. Barbia va cadea in piept. tnchipuiti-vi ca ceva va
I 69
intinde top. mujchii fejei, in toate directive. Incercaji sa
credeji ca aveji o asemenea greutate, tacit va puteji scufunda
in pamant. Relaxati respirafia, in- Ipir&nd §i expirand cat
mai lent posibil. Acum imagina^-va Cft pe cer se deplaseaza
un nor foarte alb. !nchipui{i-va ca de- venifi acel nor §i ca aveji
acum un corp foarte u§or ji foarte lini§tit. Lunecaji fara efort
pe cer, deasupra caunpurilor, pa- durilor §i apelor. Incercaji sa
mirosiji florile, copacii sau marea. Ramane£ cat de mult dori£
in aceasta stare relaxata.
Va pute£ inchipui degetele devenind un fel de tuburi, prin
care toate tensiunile, nepiacerile §i oboseala parasesc trupul.
Cind sim£{i ca orice tensiune s-a dus, facefi astfel incat sa va
limfifi din nou corpul solid. Ridica£ brafele deasupra capului
|i intindeji-va intregul corp. Rostogoli£-va incet pe dreapta §i
Intindet'va §i cabra£-va ca un copil care tocmai se treze§te,
apoi facet acela§i lucru pe partea stanga. Ridicap-va in §ezut,
tntindefi-va din nou §i deschide£ ochii. Ridicafi -va lent in pi-
doare §i reluaji-va activitatea normala. Ar trebui sa va sim^t
«ujchii relaxant Starea sufleteasca echilibrata §i spiritul rein-
llnerit.
Pentru cei care nu prea au timp in mod normal, sugerez
lirmatorul set de exercijii.
rtul de exercitii numarul 2
Aceste exercijii sunt u§or de efectuat, chiar §i de catre
per- loanele bolnave. Ele va relaxeaza in mod minunat §i
inlatura senzapa de epuizare cauzata de orele lungi de lucru
sedentar, cand ne sim{im capul greu §i to|i mu§chii ne sunt
tensionafi. Exercifiile pot fi efectuate oriunde — la munca,
intr-o stajie de autobuz §i chiar cand vorbim la telefon.
EXERCITIUL NR. 1 - Vibro-masaj
Ridicaji-va pe vaifurile picioarelor, astfel incat calcSiele sa
fie la cam 1-2 centimetri deasupra podelei. Dupa aceea cadeji
inapoi la podea pe calcaie, cu intreaga greutate a corpului. Nu
va grabi£. EfeCtuaji exercijiul cam o data pe secundi, in total
de 60 de oii. Persoanele care stau mult pe scaun la locul de
munca ar trebui sa faca acest exercijiu de 3-5 ori pe zi. Este
un bun exercifiu preventiv impotriva varicelor §i a
problemelor cardiace.
Exerciîle care utilizeaza mecanismele sfincterului urinar
§i ale celui anal (mu§chi care impiedica urinarea §i
defecajia) sunt unice prin simplitatea lor §i extraordinare prin
eficienta. Secretul lor a fost pastrat mult timp de cStre
mae§trii yoghini. Aceste exerciî promoveaza relaxarea
musculara, imbunata- {esc circulatia sangelui §i previn
problemele sistemului re- producrtiv, atat la barbafi, cat §i la
femei. Ele pot fi efectuate oriunde, fara macar ca cei din jur
sa-§i dea seama.
EXERCITIUL NR. 2 — Blocaj frontal (exercitii kegel)
Exercitiul este efectuat prin contractarea mu§chiului sfinc-
terului urinar. O facem in mod automat, cand trebuie sa ne
abînem, inainte de a ajunge la baie sau dupa ce am ter-
minat urinarea. O facem con§tient cand vrem sa intre- rupem
urinarea. Exercitiul consta in a efectua acelaji tip de
contracîe musculara, de 5-10 ori. Efectuafi acest exercitiu
de 3-5 ori pe zi.
EXERCITIUL NR. 3 - Blocaj anal Ace St exercifiu se
efectueazi prin contractarea repetata a rtncterului anal, ca §i
cum am vrea sa oprim un scaun in curs (4c 3-5 ori pe zi).
ERCTjTUL NR. 4 - Blocaj dublu Bfcctua{i 10 contrac{ii
simultane ale ambelor sfinctere (eel ■ii bine atunci cand
expirafi aerul). Are un dublu efect Efec- iUfi exercijiul o data
pe zi.
I 71
Multe persoane merg cu spatele incovoiat, ca §i cum ar fi
fettpov^rate cu ceva greu toata viaja. Daca incerci sa capul
rfdicat, sa ai spatele drept §i ochii stralucitori §i veseli, multe
Antre problemele tale de sanatate vor disparea. IatS mai jos
dfeeva exercijii care te ajuta sa pastrezi o infa£§are fericita §i
mtli.
EX ZRCITIUL NR. 5
Qprfyini{i-va de perete cu cSlcaiele, fesele §i capul, timp de
3-5 minute. Sugefi stomacul, privifi drept inainte §i gandi£-
va ca ■Imeni pe liunea asta nu e atit de fericit §i de aratos.
Aceasta tt trebui sa va umple mu§chii cu o senzafie de
caldura §i sa va tduci str&lucirea in ochi. Incercafi s&
pastrafi tot timpul in Blnte aceasta senzatie.
Urm&torul exercijiu este pentru aceia care petrec o mul-
(tme de timp in picioare sau in pozifia §ezut. Exercifiul are
■enirea de a inlatura rapid tensiunea din to\i mu§chii.
IX RCITIUL NR. 6
Itafi intr-un picior §i indoifi celalalt genunchi pana cand
Itfngefi fesa cu calcaiul. Susfineji genunchiul cu mana §i
ramSneJi a§a timp de 1-2 minute. Apoi faceji acela§i lucru
cu celSlalt picior.
Dureri de articulatii, oase §i mu§chi
Pana acum, am explicat cateva dintre cauzele durerilor §i me-
todele de prevenire a acestora. DacS suferiti de dureri §i ne-
placeri vechi §i persistente la articulatii, oase §i mu§chi, in-
cercaji unui din remediile urmatoare.
REMEDIUL NR. 7
(pentru dureri puteroice, cum ar fi inflamatiile terminatiilo;
ne.rvoase)
Fixaji cu leucoplast frunze de hrean pe locul dureros timp de
cateva zile (pana cand durerea inceteaza). Pute£ folosi frunze
proaspete in fiecare zi.
REMEDIUL NR. 8
(pentru eliminarea durerilor cauzate de depunerile de saruri
Fierbefi ni§te fiina de secara §i amestecaji-o cu o cantitate
egalS de cartofi fier£, pana cand ob£ne{i o masa uniforma.
Frecaî zona afectata de dureri cu ulei vegetal §i masaji-o
bine. Faceji din amestec o turta. Punefi pujina terebentina pe
zona afectata §i peste ea puneti turta. Acoperiti-va cu o
patura groasa §i ramaneji a§a cat mai mult posibil (de pilda,
toata noaptea).
REMEDIUL NR. 9
(pentru eliminarea durerilor produse de depunerile de saruri)
Rade£ trei lamai (complet, cu tot cu coaja) §i 150 grame de
usturoi decojit. Amesteca$i-le §i turnafi peste amestec o ju-
matate de litru de apS fiarta. Lasap sa se a§eze timp de 24 de
ore, apoi strecuraji §i stoarcefi tot sucul pe care il puteji
obfine, pe care il veji pune intr-un borcan cu capac. Beti in
fiecare zi, inainte de micul dejun, cate 50 de grame.
U MEDIUL NR. 10
Impotriva durerilor de articulatii) Amestecaji doua pahare
de sue de ridichi cu un pahar de miere, jumatate de pahar de
vodca §i o linguri{a de sare. Pltca{i zonele afectate.
LMEDIUL NR. 11 Amestecaji o cana §i jumatate de sue
de ridichi negre cu o •ftni de miere, 150 de mililitri de vodca
(tarie 40% sau mai Sure) §i o lingura de sare. Luati o lingura
inainte de culcare. Plrtraji amestecul in frigider.
1KMEDIUL NR. 12
Tbcaji suficient patrunjel (rSdacini plus frunze) cat sa
wnple{i o can*. Puneji tocatura intr-un vas, turnaji doua Cini
de apS fiarta, acoperiji cu un prosop §i lasati a§a73 peste
I
Boapte. Strecuraji amestecul dimineaja §i stoarceji in sue 0
Um£ie de marime medie. Be{i o treime de cana, de doua ori
pe zi, dupa masa, timp de doua zile. Lasati sa treaca mi zile,
apoi continuaji cu remediul p5nS cand durerea Jispare.
EMEDIUL NR. 13
i^c.RFDiENTE: jumatate de litru de vodca (40 de grade
sau Mi tare), cinci ardei iu£, lungi de cam 6-8 centimetri.
HKPARARE: Tocati fin ardeii, puneji-i intr-un borcan §i
tumafi peste ei alcoolul. Acoperiti cu un capac §i l^sap la loc
Intunecos timp de o saptamana.
FOLOSIRE: Umeziji in amestec un tampon de bumbac §i aco-
peri£ zona afectata timp de 3-4 ore. Chiar $i cele mai per-
sistente dureri dispar dupa 7-10 §edinte.
REMEDIUL NR. 14
INGREDIENTE: 50 grame de camfor, 50 grame de seminje de
mu§tar pisate, 10 grame de vodca (40 de grade sau peste),
100 grame de albu§ de ou neprelucrat. PREPARARE: Turna{i
alcoolul intr-un borcan, adaugap cam- forul §i lasati-1 sa se
dizolve. Adaugaji §i dizolvaji praful de seminje de mu§tar §i
amestecaji pana cand aveji o pasta groasa. Pastrati la frigider
§i incalziji u§or inainte de utilizare. FOLOSIRE: Cu pasta
objinuta masa£ mu§chiul sau articulatia afectata, inainte de
culcare. Nu freca{i pana la absorbfia totala in piele — lisaî
pe piele o pelicula timp de 20 de minute §i apoi spalati
cantitatea in exces cu ajutorul unui tampon de bumbac
inmuiat in apa cald£.
REMEDIUL NR. 15
(impotriva reumatismului)
T&iaji in bucati foarte mici o floarea-soarelui §i pune£ buca-
£le rezultate intr-un borcan de un litru, impreuna cu 50 de
grame de fulgi de sipun. Turna{i 500 de mililitri de vodca,
amestecati bine §i apoi punefi un capac. Lasap totul la soare
timp de 8-9 zile. Apoi agitafi din nou, stoarce|i tot lichidul
din amestec §i turnaji-l intr-un borcan de sticla, cu un capac
etan§. Frecaji zonele afectate.
REMEDIUL NR. 16
(impotriva reumatismului)
Radefi §i apoi stoarceji suficient de multi napi cat sa umpleti
o cana §i jumitate cu sucul rezultat. Adaugap o cana de
miere, jumatate de cana de vodea §i o lingura de sare. Ames-
tecafi bine, pune£ intr-un borean cu capac etan§ §i pastrami
la loc rece. Folositi substanta rezultata pentru frectii.
75
REMEDIUL NR. 17
(impotriva osteoporozei)
Turnaî o jumatate de litru de apa fiarta peste doua linguri de
orez §i lasa£ sa stea a§a peste noapte. Scurgep apoi apa §i
gltiî orezul. Mancap pe stomacul gol, fara sare, cu doua ore
tnainte de masa propriu-zisa, in fiecare zi, timp de patruzeci
de zile. Repetati tratamentul la un interval de cateva luni.
REMEDIUL NR. 18
(Impotriva reumatismului §i a artritei) Tliafi marunt patru
lamai, amestecaji cu trei c&ni de apa §i flerbep-le impreuna
pana cand ramane doar o cana de mixture. Amesteca|i cu o
cana de miere §i cu sucul stors dintr-o Umdie. Pastrami totul
intr-un borcan cu capac ermetic. Luap dte o linguriâ inainte
de culcare.
REMEDIUL NR. 19
(Impotriva reumatismului §i a artritei) Amesteca£ 200 de
grame de hnean ras cu 200 de grame de faina de secara §i
doua linguri de terebentina. Pastrati amestecul Intr-un borcan
de sticla cu capac. Face£ o turtita din aluat §i plisafi-o pe
zona afectata, dupa care bandajati zona cu un prosop. Stati
a§a timp de 5-8 ore (eel mai bine peste noapte).
REMEDIUL NR. 20
(Impotriva reumatismului §i a artritei)
Adiugafi 50 de grame de muguri de mesteacan taiati fin la o
(um&tate de litru de vodca. Lasati sa stea 10 zile intr-un loc
intunecos. Trecefi prin sit& §i apoi stoarcefi lichidul, pe care
11 p&strafi intr-o sticli pe care o ve£ fine ermetic
inchisi. Con- suma£ cite o lingurija, de trei ori pe zi, cu pujini
api.
REMEDIUL NR. 21
76 Z, Vindecarea bolilor incurabilc
(purificarea oaselor a articulatiilor) O etapa a acestui tratament
necesita trei zile consecutive $i folose§te aproximativ 15
grame de frunze de dafin.
Ziua 1 — Farami{a{i 5 grame de frunze de dafin, apoi
pune£ in 300 de mililitri de api care fieibe. Fierbe£ la foe mic
timp de 5 minute. Turnafi intr-un termos §i l&sa{i si se a§eze
timp de cinci ore. Strecurafi intr-un alt recipient §i be£ in
inghifituri mici o data la 15-20 de minute, timp de
12 ore.
Atenfie! Nu befi niciodati intreaga cantitate de extract;
putefi suferi o hemoragie!
Zilele 2$i3 — Continual ca in prima zi. !n timpul
tratamentului, eliminafi din alimentafia dum- neavoastrf
carnea, ou&le, br&nza de casi etc.
tntrucSt in timpul tratamentului se vor elimina nisip §i
s&ruri, culoarea urinei dumneavoastri poate suferi schim-
biri, orice nuanfS intre verde §i ro§u-deschis. Este un
fenomen normal. Este un tratament in doua etape, cu un in-
terval de §apte zile intre cele doui etape, §i ar trebui si fie
efectuat o dati pe an. Cea mai b\mi perioada pentru efec-
tuarea acestui tratament este sf£r§itul verii sau inceputul
toamnei.
Cei mai mare folos pe care il aduce o carte
nu este doar revelarea adevarului, ci
§ifaptul cd inspird la introSpecfie.
Yreme urata? Ce e aia?

t crcetatorii au calculat dk o persoanS din trei reacfioneazk la
«chimb&rile bru§te ale vremii. Din motive necunoscute, fe-
meile suferi de doui ori mai mult decat barbaî. Simptomele
« >bi$nuite sunt epuizare, amefeala, transpirafie puternici,
ne- hni§te §i dureri de tipul migrenei. tn realitate, vremea in
sine mi produce nicio neplacere, ci doar ajuti la evidenfierea
unor probleme de s&n&tate. Daca toate procesele noastre
metabolic c sunt foarte regulate, sistemul circulator este
folosit pentru r 4pida dilatare sau contractare a vaselor de
s£nge, avem „nervi lc ofela §i gandirea noastra este dominate
de idei optimiste, 4tuQci vremea schimbatoare nu are niciun
efect asupra noas- 11 .V tn cele ce urmeaza, vk propun un
test rapid care va evalua it de sensibili sunte{i la schimbirile
vremii.
1. Simfi ck nu ai ast£mp&r?
2. Dimineaâ transpiri din abundenji?
3. Te sim{i obosit dimineaja? este greu sk te scoli din pat?
4. Te simp, mai bine c&nd este ricoare?
5. Presimfi cind vremea se va schimba?
Daci vei fi rispuns ndaM la doar una dintre aceste intre-
Mkri, nu e§ti sensibil la vremea schimbitoare. Doui rispun-
«uri pozitive inseamni ci nu ai motive si intri in panici, in sk
ar trebui sk iei m&suri pentru a impiedica „sensibilitatea la
vreme". Patru raspunsuri pozitive inseamna o puternica sen-
sibilitate §i o acuta nevoie de a lua masuri imediate.
Pentru a dobandi o toleranja la schimbarile de vreme,
trebuie sa lucram la „calireaM sistemului nervos §i a vaselor
de sange. Efectuafi cu regularitate urm^toarele metode, care
va vor ajuta sa va pune£ in funcîune mecanismele de
aparare §i sa faceji din vreme un aliat.
Masaj relaxant al mainii
Aceasta metoda de masaj relaxeaza sistemul nervos, im-
bunata{e§te circulajia, imbunataje§te vederea §i incetine§te
procesul de imbatranire.
REMEDIUL NR. 22
A§eza{i-va confortabil, relaxa|i mu§chii (in special mu§chii
78fejei) §i inchideji
Z, Vindecarea bolilor incurabilc ochii. inchipui{i-v& ci va aflap intr-un
peisaj natural, de pilda cu ocean, paduri sau munti. Inspirafi
adanc pe nas §i expiraji u§urel pe gura, cu buzele rotunjite.
Cand va ve{i sim{i relaxat, incepeti sa masaji degetul mic al
mainii stangi intre degetul opozabil §i aratatorul mainii
drepte. Mi§- carea ar trebui sa imite strangerea unui §urub.
Continuati sa masati celelalte degete ale mainii stangi, dupa
care faceti acela§i lucru cu mana dreapta. Fiecare deget ar
trebui sa fie masat cam un minut.
Du§uri succesive fierbinti §i red
S-a ajuns la concluzia ca prin simpla aplicare de apa rece §i
fierbinte putem obtine rezultate nea§teptate in lupta impo-
triva multor boli. Important utilizarii alternative a apei fier-
binti §i red consta in faptul ca apa calda stimuleaza
suprafejele corpului nostru §i mare§te fluxul sangvin spre
piele, in vreme cc apa rece marejte fluxul sangvin catre
organele interne. Aftfel, tratamentul cu du§uri succesive reci
§i fierbinti devine 0 cura miraculoasa pentru multe boli,
intrucat regleaza cir- Culapa sangvina, ne intare§te mu§chii
§i inima §i ne imbu- ®lti{e§te sistemul imunitar.
Ajusta£ temperatura apei astfel incSt sa fie pl&cuta, con-
fortabila, timp de 40 de secunde. Apoi folosifi robinetul
pentru apa rece pentru a mic§ora temperatura (fara a parasi
Bona de confort) timp de 20 de secunde, apoi marip tempe-
ratura, folosind acela§i robinet. Urmariî modelul: 40 de
lecunde cald, 20 de secunde rece. Repetaji timp de 3-5
Binute, in funcfie de cum va sim{i{i.
Cind suntep sub du§ inchipui|i-va ca tonusul muscular
Itnsiunea nervoasa sunt luate de apa §i duse departe. Obi§-
tuip-va sa facep alternativ du§uri calde $i reci atat dimineapi,
rft $i seara, dar §i cand va sim{i{i obosip, nervo§i sau slabiji.
Nldun fel de schimbare a vremii nu va va mai afecta vreodata.
asaje succesive calde §i reci
Masajele alternativ reci §i calde scad sensibilitatea organis-
Hului la rece §i cald §i ne reimprospateaza sistemul nervos.
De sunt recomandate in special persoanelor in varsta, pentru
tf reduc inclinapa acestora spre oboseala excesiva §i trans-
pirape abundenta, sensibilitatea mu§chilor §i articulatiilor m |
i reactia acestor persoane la vremea schimbatoare. Efec- Itle
sunt cu atSt mai benefice daca in apa folosita pentru icefte
masaje se adauga mu§e£el, salvie sau alte plante medi- tfnale.
Acestea aduc un indoit beneficiu pentru pielea •Aliti —
beneficiul adus de masaj §i eel adus de vitaminele din
extractele vegetale.
REMEDIUL NR. 23
Umezi£ un prosop mic in apa rece, stoarcefi-1 §i apoi masa{i
cu el unui dintre braje. Repetafi pentru celalalt bra{, pentru
piept, spate ?i picioare. Timpxil total pentru masarea intre-
gului corp ar trebui sS fie de 3-5 minute. Cei mai bine este sa
se foloseasca acest tratament in fiecare dimineafa, dupa unui
din du§urile reci §i calde. Lasaji pielea sa se usuce pu£n,
timp de aproximativ doui minute, inainte de a folosi
prosopul.
Apa tamaduitoare
Toate organismele i§i incep viaja in apa. Un fat uman nu face
excepjie. Doctorul german Winfried Kneip scrie in cartea sa
Wasser Erleben und Erfahren: „De cate ori luam contact cu
apa, mai adaugam un minut la viaja noastra". Cercetari §ti-
in£fice recente dovedesc ca organismul nostra i§i poate re-
constrai cu ugurinfa potenjialul electric cu ajutoral apei. Nu
intamplator, in tradifiile multor culturi, sunt incluse ritua- luri
cum ar fi ofrande in apa pentru calatori sau botezarea copiilor
cu apa. Hipocrate din Grecia AnticS, dar §i Avi- cenna,
doctoral §i filosoful persan din epoca medievala, au folosit
foarte adesea terapia cu apa, aplicand alternativ apa rece §i
calda §i apoi masand corpul pacientului. Acest tip de
tratament imbunStafe§te circulajia sangelui §i metabolis-
mul, ajutS la eliminarea mucusului aflate in organism §i, prin
urmare, contribuie la accelerarea procesului de vindecare.
Adesea, oamenii sunt dispu§i si c&l&toreasci sute de
kilometri pentru o vindecare miraculoasi, firi si-§i dea
seama ci rezultate mai bune se pot obfine folosind apa
obi§nuit£ de la propiiul robinet. Marele filosof roman
Seneca avea dreptate cand spunea ci esenja lucrurilor consta
in simplitatea lor.
Cei ce nu cred in proprietajile terapeutice ale apei ar trebui
Ift nu uite ca viaja este asocial intotdeauna cu prezenfa apei.
Indati ce vor incepe sS utilizeze remediile acvatice, ei vor
tocepe sa se elibereze de multe probleme de sanatate.
Exercitii terapeutice de respiratie
Mulp au dureri de cap, amejeli §i nelini§te ori de cSte ori se
4propie un front atmosferic de inaltifc presiune. Este in
special ralabil pentru persoanele cu tensiune sangvina redusa.
Daca •uferim adesea de astfel de simptome, atunci ar trebui
sa in- filegem cauzele lor §i sa invi|am sa folosim ni§te
remedii fearte utile.
Pe masura ce se apropie un front atmosferic cald, corpul
•Oftru produce cantit&fi mai mari de adrenalina. Ritmul
fUtliac cre§te §i incepem sa fim nelini§tip. In acela§i timp,
fMele de sange se dilate §i avem o senzape de lipsa de aer.
Ibate aceste simptome sunt legate direct sau indirect de un
ntvcl redus al oxigenului in organism. Alte simptome indud
iruietate exacerbate, insomnie sau, dimpotrivi, somnolent, n 4
yi depresii nervoase. Pe l&nga remediile menponate mai iu«.
efectuarea urm&toarelor exercipi de respirafie o data pe it
poate ajuta la imbunitifirea situapei.
REMEDIUL NR. 24
»niiI impotriva anxietapi, insomniei §i durerilor de cap) pncp
in gura un pai §i Stap drepp, cu capul ridicat Inspirap ix nas
§i expirap prin pai. Efectuafi acest exercipu intr-o fiunier£
relaxat& timp de 3-5 minute. Paiul se aflS acolo pentru a
incetini expirapa, iar aceasta ajuta la inlaturarea Hlbrtanjelor
daunatoare din pl£mani. Este o metoda simpla, 4tr eficienta
de a mari nivelul oxigenului din sange.

lata in ci un exercifiu de respirafie:
REMEDIUL NR. 25
(normalizeaza ritmul cardiac, ajuta la inlaturarea atacurilor de
panica, ne elibereaza de senzatia de greutate din zona inimii,
mare§te circulatia)
Respirafi numai pe nas. Expirap incet $i complet §i apoi in-
spira{i rapid, scurt. incercaji si imitap cat mai bine un suspin.
Exercipul ajuti la eliberarea tensiunilor musculare §i din
sistemul nervos, produse de traume sau de situapile Stre-
sante. Repetafi exercifiul de eel pupn 20 de ori.
Prizarea de picaturi de Valeriana
Cei mai mulfi dintre noi §tim ca stimularea partifiei nazale cu
mirosuri amoniacale are drept rezultat imediat iejirea din
stirile de le§in sau de intoxicate cu alcool. Fosele nazale sunt
responsabile pentru echilibrul fiziologic al tuturor organelor
corpului. Prin stimularea lor cu diverse mirosuri, putem in-
fluenza direct §i eficient funcponarea multor organe §i sis-
teme. Mirosirea pic&turilor de Valeriana ajuti la reducerea
tensiunii sangvine, lini§te$te sistemul nervos §i imbunita-
fe§te somnul §i imunitatea. Tratamentul ar trebui efectuat
zilnic, inainte de culcare, timp de 3-4 luni. De obicei, efectele
sunt remarcate deja dupS prima luni, sub forma unei intine-
riri generate §i a unei puteri marite. Nu este neobi§nuit ca in
timpul acestui tratament parul carunt si redevini inchis la
culoare.
REMEDIUL NR. 26
Folosifi numai pic&turi de valerian^ in alcool pur, care nu
confin niciun fel de medicamente de inim&. Inhalafiile ar
trrbui s& fie lente §i profunde. Acoperifi una dintre nari cu
un deget, £ne£ pic&turile de Valeriana linga cealalti nara §i
invpirafi §i expirafi incet de 3 pana la 5 ori, apoi facefi
acela§i UKTU cu cealalta nara.
12fi Z Vindecarea bolilor incurabilc
Acest tratament este foarte util in cazurile de insomnie.
\uch vi treziji prea devreme, repeta£-l. Daca nu vi sim^ jpul
suficient de limpede dimineaâ, mirip numarul de in- lulaîi
din seara urmitoare, p&ni clad veji descoperi numa- ♦vil
optim pentru dumneavoastri.
\iutafi-va inima
(Vrsoanele cu probleme cardiace sunt cele mai sensibile la x
himbirile vremii. Daci aceste persoane se a§aza in pat cand
nu se simt bine, ele comit o grava eroare. Acest lucru nu face
tltceva decSt sa puna inima la munca istovitoare, pompand
• Jknge prin vase de sSnge ineficiente.
In corpul uman exists aproximativ 600 de mu§chi. Vasele
lc sAnge formeaza o refea in jural fiec&rui mu§chi; toate
mi§- Jkrile musculare ajuti la pomparea sSngelui. Asta
inseamna i avem 600 de „inimi" suplimentare pe care le
putem folosi i*rntru a ne menfine corpul activ. Cu cit sunt
mai mulfi mu$chi angajafi in activity, cu atit este mai bine
pentru •fnma noastra, pentru restul sistemului circulator §i
pentru •AnAtatea noastrS in general. FSra indoiala, eel mai
bun tip de
♦ icrcipu care ne ajuti inima §i scade sensibilitatea la
schim- ••«inle vremii este plimbarea afari din casi. Aceasta
antre- •trj/A cei mai mulfi mu§chi. PSni §i organele interne
reac- imncaza la mi§c£rile noastre (punefi mana in zona
curelei in < imp ce va plimbafi §i ve£ simji mi§cirile
mu§chilor).
Depirtafi-vi de riscul unui atac de cord, in pas de plim-
tiirc. Plimbarile regulate in pas alert reduc cu 40% riscul unui
infarct sau de apoplexie. Aceasta este concluzia unui studiu
american efectuat asupra a 85 000 de femei.
Dr. G. Monson de la o clinica pentru femei din Boston a
studiat timp de opt ani sanatatea asistentelor medicale in
varsta de 40 pani la 65 de ani. El a tras concluzia ca jumatate
dintre ele §i-au pastrat sdnatatea multumita modului lor
energic12fideZ Vindecarea
a pa§i. bolilorTrei
incurabilcore de mers {an{o§ in fiecare sapta-
mana reduc la jumatate riscul unui infarct, prin normalizarea
tensiunii sangvine, reducerea nivelului colesterolului §i fine-
rea sub control a greutafii. De asemenea, aceasta activitate
reduce §i probabilitatea aparijiei diabetului.
Faptul era cunoscut §i in Grecia Antica. De pilda,
Aristotel sustinea ca nimic nu este mai rau pentru sanatatea
noastra decat o perioada lunga de inactivitate. Am avut
nevoie de mii de ani ca sa ajungem la aceea§i concluzie...
Oricine profita de pe urma exercijiilor fizice, tineri
batrani. Persoanele bolnave au nevoie de mult mai mult
exercijiu decat cele care sunt sinatoase. Persoanele cu pro-
bleme de inimi §i de circulate pot deveni mai putin sensible
la variable barometrului, la furtunile magnetice, furtunile
solare §i altele asemenea. Exercitiul fizic promoveaza
sanatatea. Facefi ce pute£ — alergaji, merge£ sau chiar ta-
raî-va — cata vreme aceasta va impiedica sa staî culca|i
sau pe scaun.
To£ oamenii de afaceri vor spune probabil ca imi e u§or
sa dau asemenea sfaturi din casa mea de la {ara sau dintr-un
birou lini§tit, in timp ce ei sunt confruntati zilnic cu stresul §i
grijile de la birou, i§i pot permite doar trei pana la cinci ore
de somn §i abia au timp si inghita o pastila cSnd ceva nu
merge bine cu sanatatea lor.
Drept rispuns, ii voi informa ca ma gandesc la con{i-
nutul viitoarelor mele c&rfi in timpul margului de dimineata
(10-12 kilometri), care imi permite si pastrez o buna forma
tzici, o inima puternica §i o excelenta memorie. Am avut
perioade dificile in viata, cand nu am putut merge, ba doi ani
de zile nici nu am putut sa ma dau jos din pat, din cauza Unei
rani la coloana vertebrala. Totu§i, dragostea mea de §i
dorinfa de a fi sanatos mi-au permis sa-mi vindec Coloana
vertebrala §i sa incep si-i ajut pe alpi, care au probleme
similare.
Dau mai jos un set de exercijii care au jucat un rol im-
portant in recuperarea mea. Aceste exercifii pot fi efectuate
la prima
12fiora a diminejii,
Z Vindecarea bolilor incurabilc in timp ce xnca va aflaji in pat. Daci
sunt efectuate cu regularitate, ele va pot pune sistemul nervos
din nou in ordine, pot imbunatap funcjio- Mrea glandelor
endocrine, va pot mari tonusul general §i ■Uri capacitatea
dumneavoastra de a rezista stresului. Va lUgerez sa
intrerupeti pujin lectura carjii §i sa efectuaji CXercifiile chiar
acum.
$ :tul de exercitii numarul 3
XLRCITIUL NR. 1
y
flinep degetele opozabile ale mainilor in spatele urechilor §i
CU celelalte degete acoperiji urechile. Masafi urechile prin
Mlfciri sus-jos ale degetelor aratatoare.
XE RCITIUL NR. 2
j
Plinefi mana dreapta pe frunte, cu degetul mic acoperind
^rlnceana stanga. Apoi pune{i mana stanga peste mana
ireapta, cu degetul mic acoperind spranceana dreapta. flecap
fruntea cu mi§cari stanga-dreapta (de 30 de ori), men- Unlnd
degetele mici pe sprancene.

EXERCITIUL NR. 3
>
Inchideti ochii, puneti degetele opozabile pe pleoape §i
masap ochii cu mi§cari circulare (de 15 ori in sens orar §i de
15 ori in sens invers).
EXERCITIUL NR. 4
}
Puneti mana dreapta pe abdomen, apoi acoperifi-o §i apasafi-

o cu mana stanga §i masaji abdomenul folosind mi§cari
circulare, de 30 de ori in sens orar. Schimbap mainile §i apoi
masafi de 30 de ori in sens invers.
EXERCITIUL NR. 5
»
Suge{i burta cat puteji de mult §i apoi umflaî-o ca pe un
balon. Repeta£ de 30 de ori.
EXERCITIUL NR. 6
Puneti mainile pe ceafa, cu degetele intercalate. Masaji ceafa
de 30 de ori orizontal §i de 30 de ori vertical.
Se vorbe§te atat de mult despre atacurile de cord care ar fi
cauzate de ritmul alert de viaja. Folosim termeni de tipul
„Stres" sau „tensiuni cotidiene" pentru a explica rata mare de
mortalitate avand drept cauza atacurile de cord. Nu voi face
legatura dintre tensiunile nervoase §i atacurile de inima, 111
special in cazul populatiei tinere. Adevarata cauza este mult
mai simpla. Trupul este otravit din interior, ca urmare a unui
stil de viata nesanatos. Sarurile nesolubile de calciu §i depu-
nerile de colesterol rau ne distrug vasele de sange. Pe ISnga
asta, sangele devine prea dens §i prea acid, ceea ce cauzeaza
inevitabil cheaguri. Asta inseamna ca persoanele care nu
incep sa aiba grija de propria inima vor avea parte de un atac
de cord, mai devreme sau mai tarziu.
Am cunoscut multe persoane care mananca §i beau fara
dJacernamant privind calitatea sau cantitatea §i care stau toati
noaptea in birou, in fata calculatorului, inconjurati de Aim de
85
tutun §i de o puternica aroma de cafea. Ei nu au ni- dodata
timp pentru o plimbare §i telefonul lor suna aproape 24 de
ore pe zi. Adesea, ei se cred in buna forma fizica pentru Cl
nu-i doare nimic. Chiar §i cand sunt loviti de un atac de
Cord, ei refuza sa dea vina pe stilul lor de viata. Daca stai sa-
i itculî, cauza infarctului a fost stresul de la birou, plus
grijile iilnice.
Dupa cum §tim din istorie, fiinfele umane au trait dintot-
deauna sub stres. Nu putem nici macar sa ne inchipuim sub •t
stres au trait stramo§ii no§tri cand erau in pericol sa fie
tUca{i in orice moment de un animal salbatic. Ei aveau mij-
loace foarte limitate de a se apara impotriva cataclismelor
fum ar fi uraganele, cutremurele sau inunda{iile §i nu prea
puteau sa se adaposteasca de elementele naturii ca vantul,
loarele, ploaia sau zapada. Genele noastre au pastrat capaci-
tatea de a rezista stresului — via{a a fost dintotdeauna plina
4c rftres, nimic nou sub soare. Sa triie§ti inseamna sa faci
fa{a ftresului care se abate asupra ta din toate direcfiile, 24
de ore pezi.
Unii dintre cititorii mei ar putea veni cu argumentul ca
Hrtmo§ii no§tri mureau de obicei inainte sa implineasca 40
ic ani. Este adevarat, acum traim mai mult. Dar oare traim Mi
bine? Oamenii sunt adesea intr-o forma fizica buna pana li
40-50 de ani, apoi sufera un infarct sau un atac de apo- pltxie.
Traiesc partial handicapa£ inca vreo 20 de ani, nu se pot
bucura pe deplin de via{a §i i§i fac griji ca vor fi o povara
pentru familie.
Mul{i oameni sunt prea ocupaji cu ca§tigatul banilor limp
de 15-20 de ani §i i§i distrug in acest timp viata, apoi,
paradoxal, arvrea si dea bani In schimbul sanati{ii pierdute.
Daca s-ar fi gandit mai bine inainte, ar fi fost in misuri si se
bucure atSt de sinitate, cat §i de prosperitate. Imi pare sincer
riu pentru cei care au pierdut ani intregi ca si-§i fiureasci o
cariera, dar nu stmt dispu§i si petreaci cinci minute in care si
se ingrijeasci de propria sanitate.
= 86
ColeSterolul — indicatorul longevitajii tale
Cele mai multe grisimi sunt transformate in ficat in coles-
terol (din cuvintele grece§ti chole = bili §i Stereos = gros),
iar singele nostru il transports peste tot prin corp.
Colesterolul nu trebuie si afecteze negativ funcfionarea
corpului. Daca este produsul prelucririi unor grisimi
nesaturate, el se „tope§teu cu u§urin$i in timpul unor exercipi
fizice care ne fac si transpirim. Dar exercipul fizic nu este
suficient pentru arderea colesterolului provenind din
grisimile animale, mai ales daci acestea sunt prezente in
organism in cantitafiMprea mari. Aceste particule lipicioase de
colesterol ne „gituie fluxul sangvin §i rimin fixate de perefii
arterelor. Nivelul normal al colesterolului este de 140-180 de
miligrame la 10 litri de singe. Daci nivelul se ridici la 250-
300, situa£a devine alarmant de gravi. Arterele sunt blocate
de dopuri de colesterol lipicios, ceea ce duce la boli
cardiovasculare, atacuri de apoplexie §i chiar moarte. Ar
trebui si ne urmirim cu atenpe nivelul colesterolului §i si-1
menpnem in intervalul normal.
Cum putem menjine un nivel normal al colesterolului?
1. Limitaî consumul de grisimi animale. Incetafi si
mancap cantitifi mari de unt, brinzi, carne, oui §i
dulciuri. Nu depi§ifi 10 grame de unt §i 2-3 felii de
piine pe zi. Trei pini la cinci oui pe siptimini ar trebui
sa fie suficiente. Acestea ar trebui sa fie fierte ?i moi
(turnaji un litru de api fiarti pe oui §i lisa£-le a§a timp
de 10 minute. Adiugafi 2-3 picituri de sue de limiie ca
si elimina{i posibilitatea infestirii cu salmonella.
2. Folosifi in principal uleiuri vegetale (de preferinji ob-
pnute prin presare la rece).
3. Evitaji obezitatea.
4. Efectuaji mai multe exerci{ii fizice intense.
Daci \ep. urma aceste sfaturi, nivelul colesterolului va
OmAne sub control. Mulfi au vasele de singe blocate dupi = 87 •ni
dc zile de alimentare nesinitoasi, de fumat §i lipsa de ac-
•tvitate fizici (prea mult timp petrecut la masa de lucru, in )
4(j televizorului, in ma§ini etc.). Ace§ti oameni au nevoie tr
nijte pa§i suplimentari pentru a se elibera de aceasti i* »luare
interni.a Anumite tratamente periodice pot dilua sin- «He $i
„curifa colesterolul aducitor de moarte de pe perefii ' i%clor
de singe. Iati citeva, dintre care putefi alege.
Ml MEDIULNR. 27
t'uncti intr-un vas 10 limii §i apoi turnati api fiarti peste ele. i
i%j(i-le a$a timp de 10-15 minute, apoi stoarcefi sucul din
•if. adiugafi un kilogram de miere §i amestecafi bine. Deco-
$i pisafi 10 cipi$ini mari de usturoi, punefi usturoiul ; »\.it
lntr-un borcan §i amesteca£-l cu sucul de limiie §i cu nirrea.
Invelifi borcanul intr-un prosop de culoare inchisi §i in
frigider timp de §apte zile. Dupi aceasti perioadi, imcstecafi
bine conjinutul $i consumafi cite o lingurifi, de i 4 ori pe zi.
Cantitatea ar trebui si vi £ni cam doui luni. : si treaci un
interval de patru luni, apoi pregitifi din •mi amestecul, in
acela§i mod, §i repetaji tratamentul. Daci repetap cu
regularitate acest tratament, nu va trebui si va mai facefi griji
pentru starea vaselor de singe.
REMEDIUL NR. 28
Amestecap un pahar plin cu seminê de mirar italian cu doua
linguri de ridacini de valerian^ m5cinate §i doui cani de
miere. Pune{i amestecul intr-un termos de doi litri §i urn-
plep-1 cu apa fiarta. Lasap-1 a§a timp de 24 de ore §i apoi
strecurap lichidul intr-un borcan, pe care il vefi pastra in eel
mai de jos raft al frigiderului. Consumaji cite o linguri de trei
ori pe zi, cu 30 de minute inainte de mesele principale, pana
cSnd epuizap intreaga cantitate. Efectuap acest tratament o
data pe an.
O re{eta pentru „elixirul tinere£ia, un soi de extract de
usturoi, a fost descoperit in 1971 de o echipa UNESCO= 88 intr-o
minastire tibetani §i a fost datatl cam prin secolele 4-5 i.Hr.
Extractul elimina gr&simea acumulata in organism, calciul
nesolubil, imbun3tate§te radical metabolismul, cura^ vasele
de singe, previne atacurile de cord, arterioscleroza §i para-
lizia, inl&turi puiturile din cap, imbun£tdfe§te vizul §i rege-
nereaza intregul organism.
REMEDIUL NR. 29 (extract de usturoi) Lua£ 350 de grame
de usturoi proaspit recoltat §i decojit, zdrobifi-1 complet §i
amesteca£-l cu 200 de mililitri de vodca (40 de grade sau
peste). fnchideji amestecul intr-un borcan etan§ §i punep-1
intr-un loc intunecos §i rece (nu in frigider!). Apoi Strecurap
partea solidi §i turnap lichidul intr-un borcan, pe care il veji
pne la loc intunecos alte patru zile. Acum este gata de
consum.
Folosiji extractul conform urmitorului dozaj:
= 89
Ziua Mic-dejun Prinz Cini
1 1 picatura 2 picituri 3 picaturi
2 4 picaturi 5 picaturi 6 picituri
3 7 picituri 8 picaturi 9 picituri
4 10 picaturi 11 picituri 12 picituri
5 13 picituri 14 picituri 15 picituri
I 90
Dupa aceea, luaji cite 25 de picituri de trei ori pe zi, l>Ani
cind toati cantitatea este utilizati. Orice cantitate din ncasti
substanfi ar trebui consumati impreuna cu 50 mili- iitri de
iaurt simplu sau chefir.
Multora le displace mirosul puternic de usturoi. Pentru a u
Apa de miros, mestecafi o frunzi de pitrunjel, un mar, o
•oaj* de limiie sau o coaji de portocali.
Atenfie! Folosifi acest tratament cu extract de usturoi
•liurodatape an.
Urmitorul remediu este, de asemenea, eficient in scaderea
mvelului colesterolului.
MI-MEDIUL NR. 30
IncAlzifi 50 de grame de ulei de misline, punep-1 intr-o cani
11 ctoarcefi in el sucul dintr-un grepfrut intreg. Beji
amestecul,
* nperi{i zona ficatului cu un plasture teimic §i intmde£-vi pe
partea dreapti timp de 45-60 de minute. Nu mincap nimic
timp de doua ore. Repetafi timp de §apte zile consecutiv, la
fiecare trei luni. Cel mai bine este si o efectuap inainte de
culcaie, la eel pu£n trei ore dupi ultima masi a zilei.
Evitati sa luati pastile!
Odati m-a contactat, pentru a-mi cere ajutorul, un om care nu
se mai putea ridica din pat din cauza unei ingrozitoare dureri
de spate. Mi-a spus ca a citit in vacanja una dintre cardie
mele §i a fost uimit cit de purine lucruri §tia despre propriul
lui corp. Incercand si-§i mai u§ureze durerile, el a decis si-mi
ceari sfatul, in loc si apeleze din nou la analgezice. Peste
citeva zile avea programare la doctor. I-am recomandat o
metodi veche §i bine verificati — sa sugi uleiul din plante.
Peste trei zile, se didea jos din pat §i toate durerile
dispiruseri.
1 91
Ori de cite ori existi o metodi alternative de rezolvare a
unei probleme de sinitate, medicamentele de farmacie ar
trebui evitate. Conform Organizajiei Mondiale a Sini- ti£i, 30
la suti din persoanele de peste 50 de ani suferi de alergii la
produsele farmaceutice sub o formi sau alta. Multe persoane
in virsti cu un spectru larg de probleme de sanatate trebuie si
ia medicamente special concepute ca si u§u- reze efectele
secundare ale altor medicamente. Iar acestea de obicei produc
serioase probleme la stomac §i ficat. Pentru a evita aceste
neajunsuri, se poate incerca urmatorul tratament, care ajuti
contra unora dintre problemele medicale.
Remediul de mai jos poate fi folosit la tratarea venelor in-
flamate, a anemiei cronice, a paraliziei, eczemelor, umflitu-
rilor, neplicerilor gastrointestinale §i a multor altor probleme
medicate, care pot fi mai pu{in grave, dar nu mai pufin ne- p
I Acute.
Metoda este simple, total nedureroas& §i absolut inofen-
nvA. Generapi nenumirate de t&miduitori din Siberia au
folosit-o cu bune nezultate.
REMEDIUL NR. 31
Acest tratament ar trebui efectuat pe stomacul gol, dimineafa
%au seara, inainte de culcare (la 3-4 ore dupa ultima masS).
lolosip nu mai mult de o linguni de ulei de floarea-soarelui
mu ulei de arahide. Jinep lingura in partea din fa{4 a gurii §i
clcctuap cu gura, timp de 25-30 de minute, o acpune similara
i u iuptul unei bomboane. Acpunea de sugere nu trebuie sa he
prea intensa. Inipal, uleiul va deveni mai gros, apoi va ilrveni
mai lichid §i se va albi. Asigurap-va ck dupS procedure vcp
scuipa intreaga cantitate de ulei. Uleiul nu trebuie in- ithipt,
pentru ca el confine substance care pot provoca multe Imli.
Pute£ folosi metoda orient de mult timp este necesar. I J
sftr$it, vi vep simp mai proaspe{i, mai plini de energie §i mai
lini§tip. De asemenea, va vefi rec&pata somnul §i memoria.
Bolile acute sunt rapid vindecate, in doui-trei siptk- utAni.
92Bolile cronice
Z, Vindecarea au nevoie de citeva luni pani intr-un an »i
bolilor incurabilc
trebuie sk fim con§tienp de faptul ck acest tratament poate
»lcclan§a anumite simptome u§oare (de pildi, o senzape de
«lAbiciune) in timpul primei siptamani. Fenomenul este
4%ociat cu slibirea punctelor focale ale bolii. Este un
fenomen normal §i trebuie sk trecem prin aceasta
experien{&. Dack icrjpia este implementati in mod adecvat,
vom remarca irmne evidente: mai multa energie la trezire, o
sinitoasi pofta de mincare, senzapa de prospefime. In funcfie
de ♦urea sinStapi proprii, puteji decide singuri cit de mult
va Jura acest tratament Persoanele san&toase §i copiii pot
folosi acest tratament timp de doua siptimani, ca misuri
preventive. Terapia nu numai ci va impiedica instalarea
bolilor amintite mai sus, dar va §i conduce la inliturarea din
organism a metalelor grele toxice, care pot fi gisite chiar §i
intr-un corp sanatos. Cred ci nu mai e cazul sa conving pe
nimeni ci prevenirea bolilor este mult mai de dorit decat tra-
tarea lor. Metoda di rezultatele optime daci este aplicati zi de
zi timp de una pani la §ase luni.
Uleiuri pe baza de plante
Lumea are de obicei pireri extreme despre valoarea uleiului
de floarea-soarelui. Unii consideri ci nu au la ce si-1 folo-
seasci, al£i, dimpotrivi, consideri acest ulei un fel de panaceu,
care vindeci toate bolile posibile. Eu stmt categoric de pirerea
ci uleiurile din plante trebuie si faci parte din alimentafia
noastri. Ele ar trebui si constituie aproximativ 50% din
aportul nostru zilnic de grisimi (care se ridici la cam 60-80 de
grame). Ele conjin substance biologic active, care ajuti la
reducerea nivelului colesterolului din singe, im- piedicand
apariîa arteriosclerozei in vasele de singe. Acest aspect este
important chiar §i pentru tineri — mul{i dintre tinerii sub 20
de ani au deja niveluri mult peste normal ale colesteroltilui.
Ei ar trebui si limiteze aportul de grisimi animale §i si le
inlocuiasci pe acestea cu uleiurile vegetale.
1 93
Avantajul uleiurilor vegetale faji de grasimile animale
consti, intre altele, in faptul ci ele confin doi acizi gra§i ne-
saturaî — acidul linoleic §i acidul linolenic — acizi
necesari, pe care organismul nostru ii poate dobandi numai
din hrana. Ei sunt esenfiali pentru organismul nostru pentru ci
joaca un rol in sintetizarea multor hormoni $i a unor
substance inrudite cu hormonii. Femeile aflate la menopauzi
au nevoie de ' r I pu£n doua pina la §ase grame de acizi gra§i
nesaturafi pe n. Aceasti cantitate este con{inuta in 10-15
grame de ulei vegetal. Totu§i, pentru a ne asigura ca primim
aceasta canti- tjtc de acizi nesaturafi, trebuie sa consumim
25-30 de grame < 4iiica una-doua linguri) pe zi.
Multe persoane in varsta incearci sa consume cantit&{i
mari de uleiuri vegetale pentru a opri avansarea arterioscle-
to/ci. Aceasta poate duce la iritarea stomacului §i a siste-
mului care secreta bila. Cei mai bine este sa se consume ule-
iurile in forma lor cea mai neprelucrata (de pilda, in salate),
iwntru ca temperaturile ridicate produc oxidarea acizilor a$i
§i calitajile benefice ale acestora se pierd. Valoarea nu- ti
nionala a uleiurilor vegetale esteatat de ridicati, incat, da ck ir
combinam cu pe§te ji oui, ele pot inlocui total carnea §i Ki
Asimile animale din alimenta{ia noastra, fari a produce maun
fel de deficient in aportul vreuneia dintre substan- \r\c
esen{iale.
Uleiul de floarea-soarelui, unui dintre cele mai larg utili- /
ate, este in acelaji timp §i unui dintre cele mai valoroase din
punct de vedere nutritional. Uleiul de soia $i eel de arahide
on(in mai mul{i acizi gra§i nesaturafi, dar sunt mai pufin
dogate in vitamine §i substance minerale utile. Uleiul de
(loarea-soarelui §i eel de misline au o eficienfi optima cind
Mint folosite in salate. Uleiul de masline are un gust neutru )i
practic niciun fel de miros. El este foarte des folosit, chiar
Uck este relativ sirac in vitamine §i alte componente biologic
K tive. Uleiul de porumb are un confinut mai scazut de vita-
mine decat eel de floarea-soarelui, dar este bogat in vitamina
94I >iZ, Vindecarea
reducebolilorinincurabilc
mod miraculos colesterolul din sange. Mulû-
mitA structurii lui unice, uleiul de porumb este folosit de
multa vreme pentru abordarea multor probleme de sinatate,
fhnd eel mai eficient in tratarea bolilor de piele.
1 95
REMEDIUL NR. 32
Daci pielea incepe si produci „fulgi", pop. consuma o linguri
de ulei de porumb pe zi, timp de o luni (eel mai bine la micul
dejun sau la cini). In cazurileMde eczemi care se manifesta sub
forma pielii uscate, cu „fulgi , se poate consuma o lingura de
ulei de porumb la micul dejun §i una la cini, timp de doui
luni. Partea neplicuti a acestui tratament este durata lungi, dar
efectul lui este permanent: in mod normal, eczemele nu te
vor mai chinui niciodati, iar pielea ip va deveni netedi §i
intineriti.
Ori de cite ori am recomandat tratamentul cu uleiuri, re-
zultatele au fost de obicei foarte bune.
Unul dintre pacien£i mei a fost o fata de doisprezece ani,
care avea jumitate de fa{i umflata. Nimeni nu cuno§tea cauza
umflirii. I se prescriseseri creme, dar firi vreun rezultat. Am
recomandat consumarea a doui linguri de ulei de porumb pe
zi, inainte de culcare. Peste doar o luni, umflitura dispiruse,
la fel de brusc pe cit apiruse.
Alt pacient, un soldat, incepuse si-§i piardi pirul, de parci
ar fi fost pe moarte. Se presupunea ci totul era din cauza stre-
sului legat de profesie. Nu-§i putea pieptina ca lumea pirul,
iar capul ii era plin de mitreafi. Niciun §ampon nu avea vreun
efeCt, dar acest lucru nu mi mira, dat fiind ci orice cauzi a
unui dezechilibru trebuie descoperiti §i corectati in propriul
nostru organism. In acest caz, cauza era o alimentafie
neadecvata prelungita. Stresul nu a fost decat factorul care a
declan§at aceasta neplicuti situate. I-am prescris urmitorul
tratament
REMEDIUL NR. 33
Consuma|i 50 de grame de ulei de porumb, amestecat cu 10
de mililitri de sue de grepfrut proaspit stors, o data la doua
/lie, inainte de culcare, timp de doua siptimani. Pe langi
.iceasta, consumaji, atat la micul dejun, cat §i la cini cite o
lingura de ulei de porumb.
Pirul pacientului meu a redevenit lucios in mai pxxpn de
ii luni. Matreaja a dispirut complet. El a remarcat faptul ci nu
a avut in viaja lui un par atat de des §i de sinitos.
< .iteva sfaturi practice:
1. Pistraji uleiurile vegetale in sticle etange, la loc intu-
necos §i ricoros. Nu le pistrafi timp de mai mult de
§ase luni.
2. Uleiurile nerafinate stmt mai bune decat cele rafinate.
3. Uleiurile in sticle de sticli sunt de o mai buni calitate
decat cele pastrate in sticle de plastic.
4. Este normal si descoperifi oarece sedimente pe fundul
recipientului. Ele sunt constituite din substanfele bio-
logic active din uleiuri.
5. Nu refolosiji uleiul din tigaie! Nu prajifi alimentele
prea mult timp. Cildura prelungiti poate determina
uleiurile si formeze compu§i daunatori, care iriti sto-
macul §i intestinele, ataci ficatul §i due la formarea de
celule canceroase.
Ca sa poti lupta cu succes impotriva
unui du$man, trebuie mai intdi sa-l
cuno§ti.
Regresul cancerului
Am avut de multe ori oeazia si fiu martorul situapei in care
pini §i oameni cu voinji de fier i§i pierd lini§tea cind aud
ingrozitorul diagnostic: cancer. Top accepti §tirea ca pe o
condamnare la moarte, firi posibilitate de recurs. Dar chiar $i
in situapi aparent firi speranfa, oamenii foarte grav bolnavi
trag de via£i pini in ultima clipi. Este natura noastra umani
— ne dim seama cit de bunk e sinitatea doar cind nu o mai
avem. Medicina contemporani inci nu poate sk ne dea
raspunsuri complete privind cauzele cancerului. Ce forfe
determini unele dintre celulele noastre sa sufere o mutate, si
se reproduci extrem de rapid §i si prolifereze in {esuturile
sanitoase, producind cumplite dureri §i suferinî pe masura?
Doctorii §i cercetitorii au avansat o intreaga serie de ipoteze
care explici mecanismul formirii tumorilor §i identifica mulp
factori care stimuleazi dezvoltarea celulelor canceroase.
Totu§i, ei nu au reu§it inci si puni degetul pe sursa cauzelor.
Eu personal cred ei §tiin{a a e$uat din urmatoarele motive:
tn primul rind, cercetarea medicali trateazi corpul uman ca
pe un set de organe, in loc si-1 abordeze ca pe un sistem
biologic unitar. Toate eforturile se concentreazi asupra or-
ganului bolnav in care s-a descoperit tumoarea. Tratamentul
obi§nuit — radiate plus chimioterapie — are in teorie scopul
do a mobiliza mecanismele de ap&rare ale organismului. Din
nefericire, organismul este slSbit de boala §i otravit din inte-
rior. Astfel, el nu mai are rezerve care sa vina cu o aparare
eficienta. Tratamentul insu§i produce alte probleme, facand
lluidele corporate mai bazice, ceea ce promoveaza prolife- i
area unor bacterii daunatoare, care solicita in mod supli-
mcntar sistemul imunitar al bolnavului.
In al doilea rand, medicina continua sa caute medica-
mentul universal sau acea combina{ie de medicamente care
produci regresul tumorilor (adica sa lupte impotriva
rfcctului, nu a cauzei), cind de fapt cancerul este o boala i are
implied intregul corp, de la creier pana la intestinul Kros.
„Semin|elew cancerului sunt semanate in noi inci din co-
pilirie. Ele incep si „incolteascaa spre stadiile intermediare
*lc bolii care evolueaza. Nasul care curge, racelile, reuma-
tismul, artrita, alte boli care ne afecteaza ochii, urechile,
gAtul, rinichii, ficatul, inima, oasele sau sistemul nervos,
10ate sunt ni§te verigi in lan{ul evolufiei cancerului. Cit timp
iiu vom crea imprejurarile propice pentru ca organismul
nostru si utilizeze propriile mecanisme de aparare, care
implied sistemul imunitar, autoreglarea §i autoregenerarea,
mii de12fi
centre debolilor
Z Vindecarea cercetari
incurabilc §i milioane de doctori cu toate me-
licamentele §i alte metode vor incerca in zadar sa vindece
4ncerul. Pana §i pacienfii care au avut parte de o operajie
<ru$ita §i au un prognostic bun, tot sunt marcaî de groaza
i»«-rmanenti, con§tienta sau nu, a revenirii bolii.
Sunt de mulfi ani in contact cu o muljime de pacienfi bol-
•ufi de cancer. In spitalele din lumea intreaga se afla mii de •
%rmenea oameni. Mulji supravie|uiesc, in ciuda tuturor
piognozelor. Dintre ace§tia, voi vorbi despre o femeie de 39
de ani, care a venit la mine la consultafie la Central de Sana-
tate din Moscova. Fusese diagnosticata cu cancer la pancreas.
In decursul a §ase luni suferise doua operaîi §i acum era
foarte slabita; i se daduserS eel mult 2-3 luni de via{a. Avea
permanent o temperatura de 38-39 grade Celsius, iar vitali-
tatea i se ducea vazand cu ochii. I-am spus: „Ne aflam aici
trei in§i: eu, tu §i boala ta. Cu cine vrei sk te aliezi? Doi il
vor invinge intotdeauna pe al treilea." Nu mi-a spus nimic,
dar din privirea ei se vedea clar ck o sk lupte pana la capat.
Primul pas in tratament a fost o curatare a intestinului
gros prin folosirea clismei. Metoda a fost introdusi prima
oara in 1946, de cktre dr. Max Gerson, medic american. A
fost folosita cu bune rezultate timp de mulji ani in clinica
specia- lizata in cancer condusa de fiica dr. Gerson. Dar
mul{i doctori din zilele noastre considera clisma drept o
metoda dep5§ita §i in cele din urm£ utilizarea ei in tratarea
cancerului a fost abandonata, apoi uitata.
Esenta acestei metode consta in efecrtuarea a 6-8 clisme
pe zi. Solufia de irigare consta in 1,5 litri de apk fiarta, racita
pina la 38 de grade Celsius, amestecata cu 3-4 lingurife de
sue de lamaie §i o cank de sue de sfecla. Numeral clismelor
din prima etapa depinde de starea pacientului — cind cazul
este mai grav, se aplica mai multe clisme. In etapa
urm&toare, se aplica o clisma pe zi sau o data la doua zile,
pani cand pacientul va incepe sa aiba scaune spontane.
EfeCtul terapeutic al acestei proceduri se poate explica
astfel: curaârea intestinului ajuta la eliminarea toxinelor
produse
12fideZ Vindecarea
celulele canceroase in decursul procesului lor me-
bolilor incurabilc
tabolic. Daca aceste toxine nu sunt eliminate, ele intra in
fluxul sangvin §i sunt transportate peste tot prin corp,
blocand mecanismele de autoreglare ale organismului con-
ducand la moarte.
In anii 1950, dr. Gerson le-a demonstrat studentilor lui ca
hmcfionarea intestinului nostra gros este strSns legatS de
funcponarea sistemului nervos central §i a creieruluL Dupa
pArerea lui, cancerul este in fapt razbunarea corpului pentru
ilimentatia nepotrivita. In 99% din cazuri, invitSm cancerul
o a para pur §i simplu otrivindu-ne singuri. Doar 1% din
•t/uri sunt rezultatul unor schimbari spontane in orga- usmul
nostru. Asta inseamnS ca suntem 1% victimele §i autorii
cancerului. Daca o tumoare canceroasa ataca sistemul
digestiv, ale- rrrea alimentatiei devine o sarcina foarte
importanta. arnea, pe§tele, produsele lactate, supele §i
ciorbele nu sunt omandate. Ce ne mai ramane? Cerealele,
fiructele §i legu- nclc. Nu este bine sk combinim fructele §i
legumele, fie ele uide sau gitite, pentru ca au timpi diferiti de
digerare — i«>uA ore pentru fracte §i patru ore pentru
legume. Totu§i, Mitcm bea orice combina£e de sucuri
proaspit stoarse din '« MI le §i legume, pentru ca acestea
sunt absorbite practic si- •niltan. Ele furnizeazi cantita{i mari
de vitamine, minerale »» hormoni, toate aceste substance
fiind esen{iale; in acelaji tnp, nu va fi nevoie sa cheltuim
energia organismului cu ,-KK'esele digestive. In timpul
aplicarii clismelor, pacienta >uw putea consuma doar orez,
hri§ca §i cartofi copti. De ase- nf nea, ea bea cam doi litri de
sucuri pe zi. Sucurile de sfecla §i morcovi joaci un rol
deosebit in t apia anticancer (vezi cartea mea Cum sa traim
150 de ani). Midii jtiintifice efectuate de-a lungul multor ani
au dovedit »aceste sucuri franeaza cre§terea tumorilor,
elimina celu- canceroase vechi §i imbunatajesc funcjionarea
enzi- <« lor respiratorii (sucul de sfecli poate mSri cu 400-
1000% nu (ionarea enzimelor). Rolul pigmenjilor din
sucurile de f «vlA $i morcovi nu este cunoscut prea bine, dar
s-a dovedit experimental ci acejtia ineetinese dezvoltarea
celulelor canceroase.
Cea mai buna combinafie pentru pacienfii bolnavi de
cancer este un amestec de patru parji sue de morcovi la o
parte sue de sfecla. Ar trebui consumafi zilnic unu pina la doi
litri din acest amestec de sucuri, de fiecare data in aceea§i
cantitate, la intervale de patru ore in timpul zilei, plus o
porfie la ora 1 noaptea. Unele persoane nu pot tolera sucul dc
sfecli, reacfionand prin amefeli, slabiciune, incetinirea rit-
mului cardiac §i scaderea tensiunii sanguine. In aceste cazuri,
trebuie si limitam cantitatea la doar doua linguri pe zi,
marind doza treptat in fiecare zi. De asemenea, putem inlocui
sucul de sfecla cu sue de mere, adaugand doui linguri de vin
ro§u la un litru de amestec.
Expeifii sunt imparfifi in privinfa momentului consu-
marii sucului de sfecla: unii il consider^ mai eficient proaspat
stors, alfii mai degraba dupi o ori-o ora §i jumatate. Sucul dc
sfecla proaspat stors confine de doui ori mai mult oxigen
activ §i fier activ, esenpal pentru hemoglobina. De aceea,
este mai bine pentru pacienjii bolnavi de cancer sa bea sucul
de sfecla proaspat stors. A§ adauga ci este necesar §i pentru
per soanele in varsta a caror respirafie celulari este afectata.
Con sumarea cu regularitate a sucului de sfecla garanteaza un
trap intinerit, dinfi albi §i sinato§i §i o protecpe de 80% im
potriva cancerului.
Cancerul nu ataca doar trupul, ci §i mintea noastra. De
aceea, i-am cerut pacientei mele sa petreaca un timp consi
derabil cu exercipi care sa-i stabilizeze starea psihicS. Dat
fiind ca nu era capabila sa se lini§teasca §i sa-§i elibereze
puternicj tensiune nervoasa, a trebuit si o invaf sa practice
autohip* noza. Am trecut de asemenea impreuna prin zece
regresil hipnotice, care au dus-o inapoi la experientele
copilariei. (ID unite cazuri, cancerul este rezultatul unei
traume dina copi- JU ia timpurie.) Am abordat, pas cu pas,
wrSdacinile psiho- •gice care ii menfineau boala activa.
Avusese12fi ZoVindecarea
copilarie irloc fericitit: tatil ei era mai tot timpul
bolilor incurabilc
beat §i le bitea, pe ea , i pc mama ei. Nu avusese jucirii §i
nici dreptul de a-§i aduce .•Iu-tenele acasa. Pe ansamblu, un
tablou foarte urSt. §i nici * ei de adult nu fusese mai buni. I
se parea ca nu poate raliza nimic decat cu mare greutate.
Pentru toate acestea, udca vina pe parinfii ei, in special pe
tati, care o nedrepti- ; d e multe ori in copilirie.
Am incercat sa o conving in timpul §edin{elor de hipnoza
i pAstrarea unor resentimente efectiv ip „consum&" corpul
ell) final duce la cancer. Daci minia §i ura ip domini senti-
-»»4'iuele, ele te vor arde dinspre interior. Asemenea emojii
•i lac, de obicei, casa buna cu s&n&tatea.
In urmitoarea etapS a tratamentului, am invi{at-o o utoda
de autovindecare meniti sk declan§eze plenar meca- . uncle
potentate de aparare ale organismului ei, meca- ti«me care
rimin inactive la aproape top oamenii, toata
» u macia din interiorul propriului nostru corp

mrtoda de autovindecare)
k
« it ura ne-a dotat pe absolut fiecare dintre noi cu o
excelenti tji marie" personal^, care confine medicamente
impotriva «iuror bolilor pe care le putem contracta vreodata.
Tot ce •• huie sk facem este sa inv&fam cum sa o utilizam.
Procesul de autovindecare are doui etape. Prima etapi •usta
in relaxarea tuturor mu$chilor din corpul nostru. In <4|u a
doua, lansam in componenta subcon§tienta a minfii Mitre un
program de vindecare (exact ca un program de
computer), a cirui menire este si declanjeze procesele de
autoreglare din organism. Autovindecarea este eficienti pen-
tru ci ea folosejte mecanismele proprii de apirare ale corpului
nostru.
Etapa 1 — relaxarea
tntindefi pe podea o pituri moale §i culcafi-vi pe ea, pe spate.
Brajele trebuie si fie intinse de-a lungul corpului, cu palmele
12fi Z Vindecarea
spre exterior §i cu bolilordegetele
incurabilc u§or curbate. Labele picioarelor
trebuie si fie inclinate pu{in spre exterior, capul intors pe o
parte, gura deschisi, iar limba sprijiniti pe din£i de sus. Ochii
trebuie inchi§i, spre o mai buni concentrare. Incercafi si fifi
calm, si nu vi gindifi la nimic §i, eel mai important, respiraji
calm §i uniform. De obicei, atingerea stirii de relaxare totali
ia doui pini la cinci minute.
Etapa 2 — autovindecarea
Celulele corpului nostru au o capacitate mental* elementara,
aseminitoare cu aceea a unui copii mic. Trebuie si avem acest
lucru in vedere atunci cind abordim un organ bolnav.
Incercafi si vizualizafi cu ochii minfii organul care func£o-
neazi defectuos, deschidefi o linie de comunica(ie cu el §i
concentrap-va pentru a-i da comenzi. Comenzile trebuie si fie
exprimate clar §i decisiv, ca §i cum afi incerca si corectaji
comportamentul unui copii pe care il iubifi.
Fiecare dintre organele noastre posedi o „personalitate"
proprie; de pildi, stomacul §i ficatul nostru sunt incipifinate
§i nu foarte rationale. Aceste organe trebuie abordate sub
forma unor comenzi foarte aspre. Inima este mult mai infe-
leapti §i asculti cererile care sunt formulate blind, cordial.
Dupi ce afi completat prima etapi, putefi, de pildi, si vi
inchipuifi ci privifi in interiorul inimii §i si incercafi si vedefi
in ea o flaciri mica §i intense — sursa iubirii §i a eco- nomiei
de energie. Inchipuifi-vi ca flacira cre§te, va umple intreaga
inimi §i apoi se rispinde§te in intreg corpul, din cre§tetul
capului pana in virfurile degetelor de la maini §i de la
picioare. Incercafi sa simfifi cum aceasti flaciri purifica
trupul, inlituri inflamafiile §i aduce cu ea sanatate §i vigoare.
Spunefi-vi in sinea dumneavoastri: „Fiecare inspirafie ma
aduce mai aproape de o purificare complete. Lumina din
trupul meu este energia timiduitoare."
Daci avefi cuno§tinfa despre vreun loc anume care
confine o inflamafie sau o umflitura, punefi in acel loc mana
dreapti §i inchipuifi-vi ca lumina vindecatoare este emisi din
centrul palmei, topind umflatura, a§a cum razele soarelui
topesc primivara zipada sau gheafa.
V-am dat doar un exemplu. Oricine are suficienta imagi-
nable pentru a crea un scenariu propriu de vindecare. Cel mai
important lucru care trebuie amintit este si relaxafi mu§chii $i
si rulafi programul de vindecare in componenta subcon-
ytienti a minfii. Putefi alege orice moment pentru §edinfele
de autovindecare, dar eel mai bine este si le efectuafi cand nu
e nimeni pe aproape, ca si nu fifi intrerupfi. Daci va place
muzica in surdini, ascultafi piesa dumneavoastri preferata,
pentru o mai buni §i mai eficienti relaxare.
Atit bolnavii de cancer, cit §i profesioni§tii care ii ingri-
jesc trebuie si infeleagi ci optimismul, dragostea de viafi §i
credinfa pacientului in posibilitatea vindecirii joaci un rol
decisiv in victoria impotriva bolii. In prea multe cazuri, bol-
navii devin observatori pasivi, care a§teapti miracole din
partea doctorilor. Asemenea pacienfi stau pasivi in pat, Itfuzi
si ia inifiativa §i sunt ingrozifi ci vor muri, in ciuda faptului
ci li s-a vorbit de sute de ori despre posibilitifile medicinei
moderne §i despre cit de important este si nu renunfi la lupti.
Cata vreme atitudinea proprie a pacientului nu se schimbi,
toati aceasta „psihoterapiew provenind din surse exterioare nu
are niciun efect.
fnliturarea prin operate a tumorilor este o proceduri in-
vaziva, in care sunt implicate structuri complexe ale orga-
nismului nostru. In multe cazuri, operatiile se pot compara cu
incercarea de a repara un dispozitiv electronic folosind un
ciocan §i o rangi. Adesea, opera{ia este ultima §ansi, cand
efectiv nu mai avem alte opfiuni. Daca §i chirurgii decid ca
nu se mai poate face nimic, pacientul este trimis sa moara
acasi. Uneori, pacientul nici micar nu afli ingrozitorul adevir;
doar membrii familiei lui §tiu. Nu ar fi mai bine sa fim
cinsti£ cu ei, in loc si punem in sceni tot felul de spec-
tacole? Asta i-ar permite bolnavului si caute alternative care
s-ar putea dovedi cu adevirat ultima §ansi. Poate si pari o
cruzime,
12fi Zdar adevirul
Vindecarea nu poate fi crud. Adevirul nu omoara.
bolilor incurabilc
Adevirul poate vindeca, daci persoana afectata gisejte sufi-
cient curaj §i tirie si il infrunte §i si il infeleagi.
Oamenii au ignorat mult timp principiile unei alimenta{ii
moderate §i exerciîile fizice. Ei i§i otrivesc plamanii §i
sangele cu fum de figari, beau prea multi cafea §i mininca
dulciuri in cantitiî uria§e. Toate acestea solicita la maximum
capacitate sistemului nostru de apirare. Corpul nostru ne
implori si cooperim cu el, trimifandu-ne diverse semnale, dar
noi le ignorim sau chiar le amutim, folosind diverse pastile.
Vine un timp cand singura op£une este si ascultam semnalele
obositului nostru corp §i si-1 ajutim si se refaca. Avem §ansa
de a ne prelungi viafa §i doar de noi depinde daca vom
profita de ea sau nu.
Si revin la pacienta mea: aceasta a trebuit si depuni efor-
turi serioase pana cand s-a vindecat. Pe langi toate metodele
amintite mai sus, ea a trecut §i prin patru rutine de purificare
a ficatului, a facut diverse bai cu ieiburi, a folosit tratamente
icrobice §i acvatice, a facut o muljime de exercijii fizice (in-
dusiv dintre acelea concepute special pentru pacienîi bol-
navi de cancer), a urmat o alimenta{ie special* §i a baut
ceaiuri ilc plante (zmeura, coac&ze negre, urzici). Dupa §ase
luni in care a muncit intens la sinatatea ei, a mers la doctoral
care o ilcclarase pe moarte. Acesta nu aa putut decit sa
bSiguie: „VSd cA e§ti in via|a; credeam ca...
A§ dori ca top cititorii mei sa respecte urmitoarele prin-
cipii, orient de grava poate deveni starea s&n&tafii lor.
1. Credeji cu tSrie ci avefi suficienta putere sa luptaji cu
boala.
2. Nu abandona£ niciodati speran{a ci va yep vindeca.
3. Iubiji-va propriul trup §i propria minte.
Oricine ar trebui sa inteleaga: cancerul este veriga finala !
intr-un lung §ir de boli. Nu este boala unui organ, este boala
•iiiuror sistemelor organismului nostru, dintre care unui t Jcaza
primul. in primul rand, cancerul este rezultatul unui til de
viata 12fi
nesanatos, al incapacitatii noastre de a face fata iicsului,
Z Vindecarea bolilor incurabilc
al necunoa§terii propriei noastre fiziologii §i al ne- i rspcctarii
legilor naturii.
Eforturile care se concentreaza asupra luptei contra unor
jnumite tipuri de tumori au prea purine §anse de izbanda. i
ancerul omoara binecunoscu£ politicieni, staruri de film §i
iitc celebritaji, chiar daca to|i ace§tia au suficien£ bani ca si-
§i iK»rmita tratamentele cele mai scumpe. Cancerul este
rezul- uiul inevitabil al stilului de via{i al mai tuturor
oamenilor. * <crmenii acestei boli se afla in noi top, din
momentul in care IK* na§tem (el este in memoria genetica a
nou-nascujilor). Koala are nevoie de timp pentru a se
dezvolta §i a se manifesto. Multi dintre noi nu traim suficient
de mult — murim din alte boli, mai devreme. Cancerul apare
in diagnostice in special in {arile bogate, economic
dezvoltate. §i totu§i, diag- nosticarea timpurie a bolii nu
garanteazi vindecarea, daci nu luim masuri radicale de
schimbare a stilului de viafa. Statis- ticile din tarile
dezvoltate nu ne dau prea multe speranje, in ciuda
echipamentelor medicale moderne, a substanfelor far-
maceutice aflate la indemana §i a inaltului nivel de pregatire
medicala — un american din patru moare de cancer. Locui-
torii {arilor subdezvoltate pur §i simplu nu traiesc destul de
mult pentru a face cancer. Ei mor din alte cauze, cum ar fi
atacul de cord, accidente cardiovasculare §i altele asemenea.
Boli pe care le contraCtam §i
care ne ucid cu rapiditate
Incercarea de a cerceta procesul de formare a mai multor boli
nu necesita a§a de mult timp. Trupul nostru este unic, a§a
cum sunt amprentele noastre digitale. §i totuji, bolile
evolueaza, in linii mari, la fel. In termeni simpli, orice
problema de sanitate, de la o simpli alergie sau eczemi pani
la cancerul in- stalat intr-unul dintre organe, este o dereglare
a intregului organism. Putem si-i dim ce nume vrem, ea este,
in fapt, cauzata de o acumulare a toxinelor. Acestea provin
din doui surse:
1. Din lumea exterioari, prin hrana, aer, apa, medica-
mente etc.
2. Produse in propriul nostru organism, ca rezultat al
proceselor vitale §i al proceselor vitale ale bacteriilor
care traiesc in corpul nostru.
Diverse tipuri de alimente nedigerate se depoziteaza in
intestinul gros §i devin centre de inmuljire pentru bacteriile
producitoare de toxine. Toxinele sunt absorbite prin peretii
ntes'tinali §i singele le transporti la alte organe, unde produc
boli. Am si vi dau un exemplu radical, anume expe- i
imentele efectuate de nazi§ti in timpul celui de-al Doilea
K.w.boi Mondial. Ei au luat conjinutul intestinului gros de la
lr(inu£ii suferind de constipate cronici §i au ficut din el un n
r, pe care 1-au injectat in detinu{i sanito§i. In functie de
jntitatea de ser, injectiile au avut drept rezultat tulburari
puhologice, vase de singe distruse §i apoplexie.
Profesorul Zepp, de la Universitatea din Moscova, a scris u
I nceputul secolului XX o foarte interesanti carte, care inci
HI a fost publicati, ca multe alte lucriri scrise de doctorii r
ti>i. El a determinat, prin experiment, ca accidentele vascu-
4rc cerebrale sunt produse de inflamaîi ale urechii, care la *
indul lor sunt rezultate ale unor inflamafii in git. Gatul se J
mholnive§te pentru ci rinichii nu funcfioneazi cum trebuie.
oasta funcîonare a rinichilor e cauzati de a§ternuturile de
pat prea cilduroase §i de hainele cilduroase prea etan$e.
bolile de rinichi afecteazi respira£a prin piele §i alte func£i
dr pielii. Proasta func£onare a rinichilor §i a pielii produce
I
'MI I de ficat, iar acestea sunt urmate de tulbuiiri in
sistemul ireulator §i in eel digestiv. Constipaîa rezultati
produce o ititointoxicape (autootrivire) a organismului,
insopta de .lureri de cap. Vasele de sange din creier se dilati
§i sunt gata i A se rupi. Cind un vas de sange se rape, in
cadrul12fiunui mi- i iatac de apoplexie, distrugerile produse in
Z Vindecarea bolilor incurabilc
creier pot afecta Mtc sistemele din organism, avand drept
rezultate psihoze, ^ hizofrenie, dementi, insuficienji auditivi,
probleme cu vilerea, tulburiri in intestinul gros, pietre la
rinichi §i la v«vica biliara, reumatism §i multe altele.
Cam in aceea§i perioadi §i in alti parte a lumii, profesorul
iponez Nishi remarca faptul ci 99% din oamenii care mor
diverse boli au suferit de microaccidente vasculare in acele

zone ale creierului care sunt legate de mi§carile membrelor.
Aceasta obseivafie 1-a condus la explicarea fenomenului
mainilor §i picioarelor red. Persoanele care au permanent
mainile §i picioarele reci sufera de tulburari ale functionarii
inimii, vaselor de sange §i rinichilor. Plamanii §i ficatul lor
prezinta, de asemenea, o eficienja scazuta. §i toate acestea
sunt produse de constipafiile frecvente. Atunci cand hrana nu
este suficient de bine digerata §i absorbita, bucati nedige-
rate se descompun in intestinul gros. Unul dintre produsele
secundare este monoxidul de carbon. Acesta se leaga de mo-
leculele de hemoglobina §i produce tin compus toxic, care se
acumuleaza §i produce distrugeri in organism, in special in
sistemul circulator. Nishi a tras concluzia ca cele mai impor-
tante organe din corpul nostru sunt creierul §i intestinul gros.
Doctoral american Abbot a publicat inainte de al Doilea
Razboi Mondial un studiu in care facea legatura dintre
anumite boli §i schimbarile suferite de coloana vertebral^,
(Vezi wO coloana vertebrala bolnava inseamna un organism
bolnav" de la pagiiia 13 a carpi mele Cum sa traim 150 de
ant)
Diverse mi§cari corporale pot produce dislocari aproape
insesizabile ale vertebrelor coloanei. Mu§chii din jural ver-
tebrei dislocate se intepenesc §i o impiedica sa revina la
pozipa ei normala. Rezultatul este o inflamafie tot mai ac-
centuate a nervilor §i a mu$chilor §i limitarea posibilitatii
noastre de mi§care.
O vertebra dislocata creeaza o presiune asupra nervilor
care fac legatura cu diver§i mu§chi §i diverse organe. Daca
un nerv este apasat un timp indelungat, organul care depinde
de acel nerv va capata stari patologice greu de vindecat.
Urmatoarele probleme de sanatate sunt asociate cu dislo-
catiile din secpunile corespunzatoare ale coloanei vertebrale:
Zona cervicala: alergii, pierderea auzului, probleme cu
»A/ul, eczeme, probleme cu gatul §i tulburiri ale functionarii
fjandei tiroide.
Zona tomcicd: astm, dureri ale parlor inferioare ale bra-
i»lor, dureri de spate, tulburari ale funcfionSrii vezicii
biliare, •rnbleme cu ficatul, ulcere stomacale $i duodenale,
boli de
• michi, probleme cupielea (acnee, iritajii, eczeme,
furuncule).
Zona lombara: hemoroizi, probleme cu vezica urinari, u lu
menstrual neregulat, dureri menstruale, impoten{&, lureri la
genunchi, lumbago, dureri lombare, proasti circu- ^pc a
sangelui la picioare, glezne umflate, picioare reci, pirn jre
slabite, crampe musculare la gambe §i coapse (carcei).
Toate tulburSrile de sinatate reflects un stil de viaji ne- «
An«ltos — alimentare nepotrivita, respirafie incorecta, somn
. H apucate §i ganduri negative; toate acestea le purtam cu
noi tin copilarie pina la batranefe. Lungul §ir de probleme de
i nutate poate fi provocat de schimbari minuscule in coloana
M-ncbrali, produse la randul lor de pozifii incorecte de t« »i
mit §i de lipsa exercijiilor fizice. Schimbarile pot duce la
luncfionare insuficienta a pielii §i la un deficit de oxigen in
nanism. Procesul se amplified daca ne imbracam prea cil- i
tiros §i daci neglijam exerci£ile aerobice §i acvatice.
Daca pielea nu respira suficient, vor fi influentate negativ
i Kane ca ficatul §i rinichii (pietre, capacitate de filtrare •-
tlusi). De asemenea, vom avea parte de schimbari negative
iicompozifia singelui.
Calitatea proasta a sangelui poate produce distrugeri ale
• < nelor, crampe musculare la picioare, carii dentare,
o •masti stare a parului §i unghiilor, insuficienta cardiaca, "i
ohleme cu ochii, cu urechile §i, in final, probleme la creier.
O funcjie ineficienta a ficatului §i a rinichilor conduce la
ulburari gastrointestinale (indigestii, arsuri stomacale) $i boli
la stomac §i duoden. Pe lingi acestea, rezultatul consta §i in
constipate §i auto-otravirea aferenti, insofite de afec- £uni
ale nervilor §i tulburiri psihologice, dureri, slibiciune,
insomnie §i in final ruperea unor vase de sange dinI creier.
Chiar daca acestea nu ne omoari, ele ne vor paraliza mem-
m
brele, pentru ca distrug acele zone din creier care ne contro-
leazi mi§carile.
Membrele paralizate §i reci afecteazi in mod negativ
starea inimii, a vaselor de singe §i a rinichilor. Foarte posibil
si ne pasci in acest caz bolile de inimi, cancerul sau boala Al-
zheimer. §i astfel cercul se inchide.
Evident, ordinea aparijiei acestor boli poate fi diferitA
pentru diferite persoane. wScenariuT este specific fiecirui
individ. Uneori, diverse boli survin simultan. Putefi folosi
propriul dumneavoastri exemplu, sau poate eel al unei rude
sau al unui prieten, pentru a analiza legitura dintre stilul de
viafi §i starea sinitijii.
Cancerul il cre§tem noi in§ine...
Printre pacienfii mei s-a numirat §i un biiat de doisprezecc
ani, care suferea de doi ani de atacuri de astm. Avea fa{a
umflati §i o piele galben-palidi. A fost tratat cu hormoni $i a
devenit serios supraponderal, drept care nu putea participa la
activitifile fizice de la §coali. Am remarcat o proasti ali-
niere a vertebrelor. Pentru el, si se joace cu mingea, si meargi
pe bicicleti sau si inoate erau doar ni§te vise frumoase.
Aveam in fa{a ochilor un biiat nefericit de doisprezecc
ani, care nu se putea bucura de copilirie §i care era aproape
handicapat. Iar viitorul lui pirea §i mai sumbru, pentru ci
astmul bron§ic este o boali cronici foarte greu de vindecat.
Am intrebat ce ii place si minance, iar mama lui
m a informat: came, supe, produse lactate, produse de pati-
»rrie §i dulciuii.
Niciodata n-am sa-i infeleg pe acei paring care i§i
iubesc .»rbe§te copiii §i ii trateaza cu bomboane, inghefata,
bauturi .lulci §i alte produse foarte bogate in zahar. Ei nu
infeleg ca »»>ate aceste produse se transform^ in otravuri §i
raman in nrpurile copiilor lor pentru tot restul viejii. CSnd
aud toate )i%cupile acelea despre boli ereditare, adesea imi
Im
sti pe limba •A (ntervin §i sa spun ci nu bolile sunt
mo§tenite. Mo§tenim tn mod de viafa nesinitos.
Am pus alti intrebare, despre exercifiile lui fizice de di-
mineafi §i alte activitap menite si-i cileasca trupul. A reie§it
X biiatul nu are asemenea obiceiuri. Mulp copii sunt astizi
tfectap de obezitate, au probleme cu vederea §i infecpi ( HT
ntru ca i§i petrec mai tot timpul uitSndu-se la televizor sau
iklndu-se pe computer, in loc si se joace afari.
Am continuat cu intrebirile puse mamei biiatului:
.Cum ii place sa doarma?"
«Saltea moale, pernS inalti, plapumi groasi, calduroasi."
.Face des ro§u in gSt sau gripi?"
J> a."
»Are scaune regulate?"
Aid mama a ridicat din umeri.
iSincer, nu §tiu.a
L-am intrebat pe biiat cum sti cu „ie§itul afarS", ceea ce 1-
a flkut si ro§easc&.
Jes cu greutate §i e tare §i in bucafi rotunde.
£&t de des te doare capul?"
»Cel pupn o data ape saptimSnS."
„§i atunci ce faci?
»Nimic. Stau in pat §i mama imi di o pastila."
Im
Era un copil, un individ care abia i§i incepea viafa, §i din
ceea ce vedeam in modul lui de via{a era deja un candidat
potential la pavilionul cancerojilor. Conform statisticilor, in
lumea occidental!, un copil din patru are probleme respira-
torii, unui din cinci, tulburari gastro-intestinale, unui din
cinci, probleme cu vazul §i auzul, iar unui din trei, tulburari
neurologice. Mul£ copii sufera de constipate §i de dureri dc
cap. Este aproape imposibil sa mai gase§ti un copil absolut
sanitos. Ce se va intampla atunci cand ei vor deveni adulti?
Natura are grija de cei care traiesc in armonie cu legile ei.
Cand un copil se na§te, el inspira aer §i curind i se face o baie
— primul lui contact cu apa. Curand dup! aceea, este expus la
lumina soarelui §i vine in contact cu solul. Oamenii care mor
spun adio luminii soarelui, inceteaza sa mai respire §i sunt
ingropaji in pSmint. Ce se intimpla intre na§tere §i moarte se
leag! in mod indisolubil de lumina soarelui, de aer, de apa §i
de pamant. Soarele ne da energie, aerul ne furnizeaz! oxigen,
apa ne umple celulele, iar p£- mantul ne hrine§te. Aceste legi
ale naturii sunt universale §i neschimbate.
Oamenii nu vor sa traiasca in conformitate cu legile
naturii §i in schimb au parte de boli §i suferin{a. Am inceput
sa cre&m medii artificiale §i sa evitam lumina soarelui. Ne
otrivim aerul §i apa §i inlocuim hrana natural! cu produse
prelucrate $i impachetate in ambalaje atrigatoare. Vrem ca
toata hrana noastra s k fie gustoasa, dulce, gktitk §i calda. Va-
loarea nutri{ionala a acestor alimente prelucrate este adesea
redusa. Intreaga noastra vigoare se duce adesea la vale.
Singele poluat transport! otravuri care produc boli, inima este
slabiti, iar creierul se deterioreazi. Nicio pastila din lume nu
ne va mai putea ajuta atunci cind intregul nostru trup va
deveni o mla§tin& stituta §i murdarS. Avem o alegere:

ne vom imbolnavi §i vom mini prematur, fie ne schimbam
«iilul de viaja §i ne bucuram de o sanatate sclipitoare. O
veehe ncali spune ca: „doctorii trateaza, natura vindeca".
Corpul nostru se poate lupta cu orice boala, daca ii cream
conditiile AIV si-i permita sa-§i foloseasca sistemele naturale
de aparare.
sislemul Nishi de preintampinare a cancerului
In lucrul meu cu bolnavii de cancer, am folosit intotdeauna
uUemul Nishi ca pe un element esenjial in terapie. Acest
»uiem nu este impresionant precum complexele echipa-
ncnte cu radiafii sau alte ma§inirii care ajuta echipele de chi-
nirgi in salile moderne de operate; §i totu§i, el da rezultate
'♦une. Va voi prezenta cateva exemple de folosire cu
succes a mtemului Nishi (luate din arhiva profesorului
Watanabe), 4 si pute£ judeca cu propria minte.
• K. Majra, in varsti de 76 de ani, a fost diagnosticat cu
cancer la plamSni in august 1958. A refuzat de acord cu
operafia. Analizele efectuate la alt spital din Tokio au
confirmat diagnosticul. A fost tratat in spital timp de
doua luni, ceea ce i-a produs o slabire generalizata, o
pierdere treptata a poftei de mancare §i serioase di-
ficulta{i in respirajie. O radiografie fScuta in luna a
doua a §ederii lui in spital a aratat aceea§i pata neagri
pe plaman §i una marita in regiunea inimii. Ultima era
un efect secundar al medicamentelor, care afectasera
circulafia sangelui ji a limfei. Respiraîa i-a devenit
aproape imposibila. Se parea ca nu mai avea nicio
optiune §i ca nici macar o operate nu avea vreo §ansi
de reu§ita. A fost externat in luna decembrie. O ruda i-a
sugerat sistemul Nishi. A folosit in fiecare zi urmatorul
complex:
= 115
1. Terapie aerobici
2. Du§uri alternative, red §i calde
3. Consum de biuturi preparate din frunze de palmier
(dactyl), foarte bogate in vitamina C (doi litri pe zi)
4. Efectuarea unui set de exercijii creat de dr. Nishi. Dupi o
luni, pofta de mincare i-a revenit, i-a revenit $i vigoarea
fizica, respira mai ujor $i devenise mai opti mist Pata neagri
de pe plamini, mare cit un ou de giina, a inceput s 4 se
retragi. Peste o luni, in noiembrie 1959, pacientul era
complet vindecat A decis si foloseasci sistemul Nishi de
prevenire a cancerului tot restul vie£i.
Dupi o examinare aminunjiti la spital, lui T. Jumiki, in virsti
de 69 de ani, i s-a descoperit un cancer la stomac. I s-a
recomandat o operate chirurgicali, dar el a refuzat. A decis si
foloseasci sistemul terapeutic Nishi.
Dupi o luni de terapie, grea$a i se ameliorase §i nici stomacul
nu-1 mai supira. Peste un an, scria o scrisoare in care relata
ci se simte bine. Era recimoscitor pentru tratamentul care i-a
vindecat cancerul de la stomac firi operate.
Iszizuko, in varsta de 61 de ani, a inceput si aiba in vara lui
1958 dureri abdominale in timpul meselor, Scaunele ii
deveniseri negre, din cauza sangelui amestecat cu fecale.
Doctorii de la spitalul din Osaka i-au gisit un cancer la colon.
A refuzat si se opereze §i s internat in alt spital, unde a aflat
-a
de sistemul terapeutic Nishi, care in cele din urmi 1-a condus

spre o vindecare completi.

• Masapugu, in vSrsti de 68 de ani, §i-a pierdut capaci-
tatea de a vorbi §i a fost diagnosticat de doctorii din
Osaka cu cancer la gat. Radiapile cu izotopi radioactivi
nu au adus nicio imbun^tApre a situapei. tn noiembrie
1958, s-a internat intr-un spital in care a efectuat terapia
Nishi. Avea obiceiuri nesinatoase — fuma pana la 40
de pgiri pe zi §i minca o mulpme de dulciuri. Aceste
obiceiuri i-au iritat §i mai mult zonele afectate din gat.
DupS douS luni de tratament, imbunataprile au devenit
vizibile §i §i-a recipitat glasul. A fost in misuri sa se
externeze §i sa continue tratamentul pe cont propriu. tn
1962, el a trimis o scrisoare spitalului, muljumind
pentru ajutorul primit intru restabilirea lui complete.
• Gojono Sato, in varste de 49 de ani, suferea de puter-
nice hemoragii uterine, din cauza unui cancer la uter. S-
a internat in spital pentru opt luni, pentru a se supune
tratamentului Nishi. Primele rezultate s-au vazut la
sfar§itul primei luni: starea ei fizic£ s-a imbu- nitajit,
iar hemoragiile mai puternice piirtau cu ele buca£ de
Jesut mort. Atunci s-a externat din spital §i a continuat
tratamentul acasa, ajutata din cind in cand cu sfaturi
prin telefon. Hemoragiile cu fragmente de Jesut mort au
mai survenit in trei randuri. Examini- rile ulterioare
terminarii tratamentului au aratat cS este complet
sanatoasi. Doctorul care i-a recomandat initial operajia
a fost uluit de aceasti vindecare §i a spus: „Ai mare
noroc. Probabil ci diagnosticul a fost pus gre§it."
Sunt cazuri vechi de peste 40 de ani. Sistemul tera- futic
Nishi este folosit cu succes chiar §i azi in Japonia in
tratamentul cancerului. Incepand cu 1990, multe clinic! de
medicina alternative din Rusia au inceput sa foloseascJ
aceasta metoda.
Eu §i colaboratorii mei o folosim, cu unele modificari
(adaptari la altfel de clima, alimente diferite etc.) inca din
1986. Nu am facut statistici, pentru ca pacienfii mei aveau
E 117
oricum dosare medicale, dar am pastrat scrisorile de la pa-
cien{i in care ace§tia imi raportau rezultatele tratamentului
efectuat acasa. Am sa va prezint aici pe scurt cateva cazuri.
Natalia D., in varsta de 44 de ani, a fost diagnosticata in
1986 cu cancer uterin, care se intinsese §i la s£ni. Initial,
doctoral ei a insistat sa se supuni imediat unei operajii.
Pacienu era in foarte proasti forma fizica, avea o piele
cenujie, statcj chircita tot timpul, iar gura li mirosea urat.
Vazand ca ezit*V doctoral a fost de acord cu amanarea
opera£ei cu opt sapO mani. El a injeles §ocul unei femei de
44 de ani la gandul ci i§i va pierde organele reproductive §i
sanii. Natalia a conn nuat sa munceasca la slujbi, dar sojul ei
a preluat muncilc din casi (este foarte important sa ai parte de
infelegerea v susînereacelor dragi in perioadele de boala).
Ea a continual terapia efectuand exerciîi aerobice de doua ori
pe zi. A baut ceai facut din frunze de coacaz negru, m!ce§e §i
zmeura. A facut du§uri alternative reci §i calde. A efectuat
setul de exer» dpi din sistemul Nishi. De asemenea, §i-a
curajat intestinul gros prin clisme §i §i-a limitat dieta la
fracte crude, nucl, tarafe, orez, cereale calde §i legume fierte,
sue de morcovi >i sue de sfecla.
Peste trei saptamani, pielea ii era acoperita cu pete ro§ii
>« vaginul ei emana „o putoare ingrozitoare". Era un semn ci
trupul ei incepe sa se curefe singur. Apoi a trecut printr-im
post de §apte zile. A baut doar apa, adaugand la fiecare pahar
o linguri{a cu o{et de cidra §i una de miere, pentru a menpnr
tivelul adecvat al vitaminelor §i al mineralelor. Dupa post,
orpul are nevoie de o perioadi de readaptare la fel de lungi,
ItipJk care se poate relua alimentajia obi§nuita. In urmatoa-
•«-lc japte zile, a biut doar sucuri proaspit stoarse din cinci •
ipuri de fructe §i legume de diferite culori §i a mincat doar
"ncte §i legume.
In ultima ei alimentatie, a fost atenti la combinarea •recta a
diverselor tipuri de alimente. La sfar§itul perioadei v opt
saptamani s-a dus, tematoare, la doctorul ei. Dupa exa-
minare, doctorul a spus, incapabil si-§i ascundi uluirea: Nu-
E 118
mi vine sa cred ochilor, cum ai facut-o?" Dupa ce a as- ultat
intreaga ei poveste despre vindecarea ei rapidi §i com- el a
exclamat: „Trebuie sa le spun tuturor!"
Am primit scrisoarea ei la un an dupa ce a terminat trata-
'ii-ntul. Se sim{ea sinitoasi, lucra §i se bucura de viaja.
tn problemele legate de sanatate, unii dintre noi sunt mai
ncji (va rog sa nu vi simtitijigniji) §i unii sunt mai harnici.
•i lene§i a§teapti si fie ajuta£ de al£i. Ei cred ci si-£ ingri-
• >u propria sinitate inseamni sa la§i totul in seama docto-
>ilu i. Cei harnici vor si se ajute pe ei in§i§i, descoperind
ade- «it atele cauze ale bolilor, dar nu §tiu intotdeauna cum
sa o •i A. Circle mele sunt destinate acestor oameni harnici.
Cei - nc$i ar trebui si reflecteze la infeleapta zicali
occidentals Nimeni nu face nimic pentru tine inainte de a-§i
satisface n»priile necesitiji". Nu trebuie si la§i cele mai
prejioase » ruii — sinitatea §i viaja ta — pe mainile altcuiva.
Vom
Mtcpta in zadar venirea unei miraculoase vindecari din . •
4rtea altcuiva — nimeni nu se poate ocupa mai cu succes de
•fciuUatea ta decat tu insu{i. Este nevoie de voin{i puternici,
^rseverenfi, harnicie, cunoa$tere §i experienji pentru a '
reopen care este drumul care ne duce spre sinitate. §i, i»ipA
cum se §tie, cei care cauti vor §i gisi.
E 119
Medicina modern^ folose§te trei metode principale dc
tratare a cancerului: chimioterapia, radiafiile §i operapa,
DupS cum am spus mai sus, aceste metode se mSrginesc la a
trata simptomele. Abordarea corectS este aceea in care se
identifies §i sunt atacate cauzele. In conformitate cu ceea cc
se cunoa§te in prezent, principala cauzS a aparijiei tumorilor
este incapacitatea sistemelor de apSrare ale corpului de a sc
ocupa de celulele canceroase. Aici este punctul in care trebuic
sS ne concentrSm eforturile de prevenire §i tratare.
Sistemul complex pe care vi-1 voi prezenta aici nu a fost
supus niciodatS unei analize §tiin{ifice. El poate fi judecat
doar pe baza mSrturiilor persoanelor care au suferit de cancer,
au reu§it sa-1 infrSnga §i acum sunt perfect sSnStoase. Nu 1-
am publicat nicSieri, dar studenfii §i colaboratorii mei poate
cS au folosit unele dintre elementele lui. RemarcS im-
portantS: Sistemul se poate folosi independent de alte tra-
tamente §i medicamente luate. Punctul lui forte este mo
bilizarea mecanismelor de apSrare proprii corpului. Partea
„neplScuta" a sistemului este cS el ii cere pacientului o per-
manentS concentrare asupra ingrijirii propriei sSnStSfi. Sis-
temul necesitS mai mult timp pentru a-§i dovedi eficienja 111
cazurile mai grave; cazurile mai pu£n grave sunt rezolvatc
relativ rapid. Persoanele care se supun acestui sistem invaja o
metodS de a-§i pSstra o bunS sSnState pentru tot restul viefii.
Sistemul a fost proiectat pornind de la:
1. Lucrarile lui Ivan Pavlov, fiziolog rus, care a
propus ideea cS organismul uman este un sistem cu
autoreglare, autovindecare, autosusfinere,
autoregenerare $1 autoimbunStSîre.
2. LucrSrile lui Ugolev, expert rus in domeniul
digestiei.
3. LucrSrile doctorilor Norman Walker §i Max
Gerson in domeniul tratSrii cancerului.

4. Metodele de purificare corporals folosite de vindeca-
torii tibetani.
5. Hidroterapia §i alte metode de imbunatapre a imuni-
tafii, propuse de S. Kneipp §i Porfir Ivanov.
6. Exerci{iile fizice propuse de dr. Katsuzo Nishi pentru
tratamentul cancerului.
7. Propriile mele observajii de la secpa de medicinS ne-
conven{ionald a Institutului pentru Sanitate din
Moscova.
Hipocrate spunea:
Daca bolile fac parte din ordinea naturala, tot naturala este
§i vindecarea lor. Nu ne ram&ne decat sa gasim acestte
vindecari.
Cum o vom face? Trebuie sa trSim in armonie cu legile
luturii. lata cSteva masuri necesare:
1. Inv4ja{i exercipile de respirape (Cum sd trdim 150 de
ani, p. 86)
2. Schimbafi-Vci obiceiurile alimentare (op. cit., p. 120)
3. Bep sucuri din legume §i fructe proaspat stoarse
4. Folosiji terapiile acvatice de imbunata|ire a imunitapi
(bai, sauna, du§uri alternativ red §i calde (op. dt., p. Ill)
5. Amplificap activitiple fizice proprii (op. cit. pp. 67-68,
76-81)
6. Folosiji rutinde de purificare corporala (op. cit., p.
218)
7. Efectuap setul de exercipi Nishi de preintampinare a
cancerului
8. Invajafi SSL va controlaji psihicul (emojii, g&nduri §i
dorin{e, op. cit., pp. 164-165)
O dezvoltare a tuturor acestor puncte se poate gasi peste
un prin ckrple mele. lata cateva sfaturi legate de obiceiurile
iiimentare:
| 121
1. Eliminafi treptat din diet! toate produsele alimentare
rafinate §i excesiv de prelucrate (cirna{i, sendvi§uri,
margarini, conserve de orice tip, ofet din alcool rafi-
nat, fiini alba, supe instant, sosuri etc.)
2. Limitaji cat de mult pute|i aportul de zahar §i de
produse confinand zahir, ca $i inlocuitorii dietetici ai
acestuia (folosifi miere in locul lor).
3. Limitaji cat putefi de mult aportul de substance stimu-
lante (cafea, ceai negru, alcool — tirie).
4. Mincafi cat mai purine grasimi animale (unt, branza,
carne grasa).
5. Limitafi la minim consumul de produse de panificatie
care con£n drojdie.
Pute£ include in alimentare cereale, orez fiert (eel mai
bine orez nerafinat), fructe §i legume (eel pu£n cinci tipuri,
atat fierte, cat §i crude), pe§te, pasare, germeni de grau,
branza (o felie-doua pe zi) §i oua (de trei ori pe saptamana).
Cand va planificafi meniul, respectaji urmatoarele reguli:
mancafi alimente oferite de sol, eel mai bine din zona
dumneavoastri geografici, crude sau g&tite, miere, oui §i
lapte bitut. fineî cont de principiile de combinare corecta a
produselor alimentare (tabelul 2, pagina 56). lata alte cateva
sfaturi privind alimenta{ia dumneavoastra:
• Ordinea corecta este sue, salata §i apoi felul principal.
Mancafi carbohidrafii (cereale, cartofi, fructe, legume
§i alte produse vegetale) inainte de prinz §i proteinele
(pe§te, branza, alte produse animale) dupi-amiaza.
• Cei mai bine este si lua£ doui mese pe zi. Daca vi se
face foame intre mese, mancafi fructe §i legume sau
be£ ceai din frunze de zmeuri, mure, mesteacan sau
coacize negre.

• Mestecaji complet fiecare imbucituri (25-30 de ori
pentru persoanele sinatoase §i 50-70 de ori pentru
persoanele bolnave).
• Be£ sucuri de fructe §i legume proaspit stoarse §i
mancati salatele inainte de felul principal.
Una dintre cele mai importante descoperiri ale secolului
XX in domeniul alimentajiei a fost teoria digestiei. Conform
jccstei teorii, pe langa Stomac §i intestinul subjire, la dige-
uie mai participa §i vasele de sange. lata de ce o alimentajie ^
arc nu respecti principiile fundamentale ale nutriîei va
conduce in mod sigur la probleme de sanitate.
Vechea idee conform cireia intestinul subjire produce un
Mngur flux de substance nutritive a fost infirmata de citre i
'golev, care a aritat ci existi de fapt cinci asemenea fluxuri.
Unul dintre ace§ti curenji transporti peste 30 de hormoni §i
alte substance inrudite cu hoimonii, produse de citre intestin
>i de citre flora lui bacteriani §i jucand un rol esenfial nu
numai in procesul digestiv, ci §i in alte funcfii fiziologice ale
intregului organism. Masa celulari combinati a intestinului >i
a florei lui bacteriene este mai mare decat a tuturor glan-
Jclor endocrine. Intestinul subjire §i bacteriile lui produc
hormoni identici cu cei produ§i de sistemul endocrin. Pe
Unga aceasta, microflora din intestinul subjire poate produce
hormoni, vitamine §i aminoacizi esenfiali. Iati de ce orice
tulburare in evolu£a microflorei (de pildi, din cauza folosirii
antibioticelor) sau crearea oricirei imprejuriri patologice in
evolujia ei (de pildi, rezultand din folosirea ex- rsivi a
produselor alimentare rafinate §i gitite) distrug sistemul
hormonal al organismului.
Apropo, teoria explici la fel de u§or apari£a unora dintre
U>lile cele mai raspandite, cum ar fi tulburirile de
funcîonare la glanda tiroid*. Acestea sunt rezultate ale unor
probleme digestive. Principala cauz* a deregl*rilor la tiroid*
sunt man- eatul prea rapid, combinarea incorect* a produselor
1 123
alimentare b*utul la mas*. Incercafi s* schimbafi aceste
obiceiuri §i problemele tiroidei vor disp*rea.
Este evident ca bolile de care sufera cei mai multi oameni
vin din tulburarea microflorei. Bolile apar in copilirie dacS
sugarului i se dau lapte de vac* §i alte produse, in locul lap-
telui matern. Acest lucru inlocuie§te fermentajia normal* $i
s*n*toas* a laptelui cu procese de putrefacfie care otr*vesc
trupul copilului §i ulterior dau na$tere la alergii, nas in-
fundat, infec£i cu stafilococi, probleme la sinusuri §i sute de
alte probleme de s*n*tate. Aceasta este cauza pentru care ar
trebui s* bem sucuri proasp*t Stoarse inainte de fiecare
mas*, pentru a ne int*ri sistemul hormonal §i a aduce sufi-
ciente vitamine, minerale §i micro- §i macroelemente. Sucul
ar trebui s* fie urmat de o salat* din eel pupn cinci tipuri de
legume (de pild*, varz*, cartofi, sfeel*, morcovi $i ceapa).
Aceste salate confin toate fibrele §i alte substante esenjiale
— importante componente ale alimentajiei, necesare pentru o
funcîonare normal* a sistemului nostru digestiv §i a cor-
pului in general. Deficienfa de fibre din alimenta£e conduce
la schimburi neregulate ale colesterolului §i ale hormonilor.
De asemenea, ea promoveaz* apari{ia pietrelor. Flora bac-
terian* se hr*ne§te cu fibre $i le transform* in vitamine $i
aminoacizi esenfiali. Ace§tia fac ca intestinul gros s* func-
{ioneze §i s* transporte alimentele mai departe. Iar acest
lucru este cu atSt mai important cu c*t mulfi dintre noi due o
viaf* sedentar*.
Fibrele accelereaz* inlaturarea toxinelor din organism $i
ajuta la refinerea ionilor necesari de potasiu, calciu, sodiu $i
magneziu. Fructele §i legumele stmt bogate in fibre. Ele sunt
importante in special pentru persoanele in varsta — cea mai
buni metoda de a preintampina aparifia diabetului §i a obe-
ntapi. Cei care §i-au pierdut dinfii deja (din cauza consu-
mului exagerat de mSnciruri gatite §i dulci) pot si-§i rada
fructele $i legumele de rizitoare de plastic sau si bea sucuri
proaspat Stoarse conpnand §i pulpa fructului, astfel incat sa
introduci in organism cit mai multe fibre posibil. Pop 1 124
si-p
jmeliorezi simptor sinitatea daca vei capita obiceiul de a
Incepe mesele in acest mod. Persoanele care m&n£nca multe
«cndvi§uri, supe §i carne prezinta o dereglare a mecanismu-
lui de reglare a poftei de mancare. Ace$ti oameni sunt tot
umpul flimanzi. Supraalimentapa conduce la obezitate §i la
otrivirea cu bucifile nedigerate ale mesei.
sistemul Nishi de prevenire a cancerului include:
1. Dormitul pe o saltea tare, cu capula pe o perna tare.
2. Efectuarea exercipului „pe§telui : a§ezap-vi pe spate,
punep miinile in zona vertebrelor cervicale a patra §i a
cincea, indoip coatele §i menpne£ intregul corp cat mai
lipit de podea. Lipip picioarele unul de altul §i tragep
de degetele picioarelor spre cap. Impingeji capul,
umerii, gambele §i pelvisul spre podea. Acum incepefi
si efectuaji mi§ciri rapide, ondulandu-va corpul in
dreapta §i in stinga, ca §i cum ap fi un pe§te care
inoati. Efectuap acest exerci{iu dimineafa §i seara,
timp de cite un minut. tn ciuda simplitapi lui, exercipul
produce rezultate uluitoare in inliturarea nealinierilor
din coloana vertebrala. El muta vertebrele la loc in
pozipa lor corecta, inlaturind presiunea exer- citati
asupra vaselor de singe §i a terminapilor nervoase
(terminapile nervoase „ciupite" sunt cauza multor boli).
1 125
3. Exercijiul gandacului: intinde{i-va pe spate, pune£ sub gat
o perna semicilindrica rigida, intindeji brajele §i pieioarele
in sus (suficient de sus astfel incat labele picioarelor sa
fie paralele cu podeaua). Apoi scuturati pieioarele §i
braêle, ca un gandac rasturnat pe spate. Efectuap
exercijiul timp de un minut-doua in fiecare diminea{a §i in
fiecare seara. Care este secretul acestui exercitiu? Cu tojii
cunoa§tem beneficiile walergatului pentru starea sanatajii.
Exercijiul „gandacului ne ofera acela§i efect, fara insa a
ne solicita inima §i articulajiile, lucru foarte important
pentru persoanele slabite, cu mobilitate redusa sau fortate
sa stea la pat. Exerciîul amelioreaza circulajia sanguina in
corp, in special in membre.
4. Impreunarea palmelor §i a labelor picioarelor: acest
exercitiu se efectueaza in patru etape. El ajuta la rea-
ducerea la normal a balanjei energetice a corpului. 0
persoana sanatoasa poseda aceea§i sarcina elecrtrica in
partea Stanga §i in partea dreapta a corpului. Tulbu- rarea
acestui echilibru poate conduce la boali (este modul in care
se pun diagnostice bazate pe aura). Etapa 1: lntinde{i-va pe
spate, impreunaji §i despartip palmele de zece ori,
impingand cu putere varfurile degetelor unul in altul.
Etapa 2: lmpreuna{i-va palmele. Apoi, cu brajele paralele
cu torsul, deplasafi mainile in susul $i in josul corpului, ca
§i cum a£ incerca sa il taiafi in doua (de 10 ori). Etapa 3:
Punefi labele picioarelor una langa cealalta, apoi ridica|i-le
§i deplasafi-le inainte w§i inapoi de 10 ori, efectuand in
acela§i timp §i „t<iierea descrisa in etapa 2. Etapa 4: Staji
intin§i cu ochii inchi§i, cu palmele impreunate §i pi-
eioarele lipite, timp de 3-5 minute.

1
5. Exercitii pentru regenerarea vertebrelor cervicale §i
imbunata{irea respirajiei
• A$eza£-va pe un scaun, ridicaji §i coborati brajele
de 10 ori.
• Inclinap capul spre stanga §i spre dreapta de 10 ori,
incercand sa atinge{i umerii cu urechile.
• !nclinafi capul inainte §i inapoi de 10 ori.
• fntoarceji capul spre stanga §i spre dreapta de 10 ori.
• Intindeti bratele in fata, cu palmele indreptate una
spre cealalta, apoi intoarceti capul spre stanga §i
spre dreapta de 10 ori.
• Intindeji brafele deasupra capului, cu palmele pa-
ralele, apoi intoarceti capul spre stanga §i spre
dreapta de 5 ori.
• Plasaî degetele pe partea superioara a umerilor §i
impinge^ umerii inapoi cat mai departe posibil (in-
chipuiji-va ca vreji s* Stoarcefi un mar intre omo-
plati). In acela§i timp, impingeti barbia inainte (ca o
lebada care i§i intinde gatul). Acest exerciîu re-
laxeaza vertebrele §i mu§chii gatului, ceea ce mai
departe va imbunatlî circulajia sanguina in creier §i
va normaliza funcfionarea sistemelor nervos §i
digestiv. Efectuaî acest exercijiu in fiecare dimi-
neaâ §i seara, cate trei minute.
• Staji a§eza£ pe o margine de scaun, sprijiniti pal-
mele pe genunchi, inchidefi ochii §i leginaji intreg
corpul spre stanga §i spre dreapta. Concomitent,
umflati §i dezumfla{i abdomenul, urmand acela§i
ritm.
Consider ca acest set de exercitii este eel mai bun dintre
toate, din mai multe motive. In primul rand, niciun alt set de
exercijii nu reintinere§te corpul intr-o asemenea masura. In al
doilea rand, se §tie ci japonezii au capacitatea de a acumula
cuno§tin{e, inclusiv cuno§tin{e medicale, din alte pir\\ ale
lumii, alegand §i pastrand ce este mai bun. In al treilea rand,
= 127
datele statistice japoneze dovedesc inalta eficienja a acestui
set de exerciî in cadrul terapiei anticancer. In al patrulea
rand, ma bazez pe propria mea experienja cu acest set de
exercijii, pentru ca 1-am folosit pentru a corecta ni§te pro-
bleme foarte serioase la coloana vertebrala, reu§ind sa-mi
recapat buna stare fizica §i psihologica.
Pe langa etapele menjionate mai sus, exista §i unele ma-
suri suplimentare, care completeaza aceasti terapie.
1. Sugeji ulei vegetal (de trei-patru ori pe zi).
2. Be£ ceai facut din frunze de zmeuri sau coacaze negre
(un litru pe zi).
3. Mancaji in fiecare zi o coaj! de ou pisata.
4. Mancaji foarte multe alimente bogate in fito-estrogeni
(boabe de soia, fasole, varzi, broccoli).
5. Adaugaji usturoi, ceapa, ridichi §i semin{e de mu§tar
in manc&ruri. Acestea conjin antibiotice naturale.
6. Mancaji multa varza acri §i castravefi muraji (bune
surse de vitamina C).
7. Include^ in alimentare produse bogate in fier §i cupru
(mere, cap§uni, zmeuri, sfecla, coacaze negre §i
morcovi).
8. Mancafi produse care confin seleniu, zinc, fosfor,
magneziu, vitaminele E §i B (germeni de grau, ovaz,
orz, mei §i taraje).
9. Folosiji iodul — o substan^ foarte folositoare in pre-
venirea §i tratarea bolilor (vezi remediul nr. 34).
= 128
REMEDIUL NR. 34
mare^te imunitatea §i promoveaza concentratii mai mari de
leucocite in sange, activeaza leucocitele, mic§oreaza nivclul
oleslerolului, curata vasele de sange.) Amestecap o lingurija
de iod (pentru uz extern) cu 50 mililitri de apa caldi (racita
dupi fierbere), adiugati o linguri de toini de cartofi (amidon),
puneji totul intr-o oali §i fierbep la foe mie, amestecand
permanent in timp ce adaugati inca 200 de mililitri de apa
fiarta, apoi mai fierbeji inca un minut. Consumap cite 4-6
linguriê o dati la doui zile, pani cind amestecul este epuizat,
apoi preparaji aceea§i cantitate §i repetafi rutina.
Notd: Daci sunteji diagnosticat cu cancer in stadiul trei
%au patru, cancer care s-a raspandit §i in alte pirji ale cor-
pului, iar doctorii nu va dau nicio §ansa de vindecare, incer-
* a(i urmitorul remediu.
KIMEDIUL NR. 35
Amestecap intr-o cani 30 de mililitri de ulei de floarea-soa-
rclui sau de misline, nerafinat, cu 15 mililitri de alcool lafinat
(96%). Puneti un capac pe cani, scutura{i-o bine <imp de
doui minute §i beji pe loc amestecul. Nu be{i §i nu mAncap
nimic altceva. Repetaji de trei ori pe zi, cu 30 de minute
inainte de fiecare masi. Daci aveji grefuri, meste- A\\ o bucati
de coaji de limiie, pe care apoi o aruncaji. Re- i»ctap acest
ciclu in trei perioade a cite zece zile, intot- Irauna la acelea§i
ore, iar intre perioadele de 10 zile luafi o rauza de 5 zile.
Dupi al treilea ciclu, lisafi si treaci un interval de eel pu{in
21 de zile inainte de a incepe urmitoarea icrie. Nu urmaji
niciun fel de alte tratamente in acest in- trrval, doar permiteji-
i organismului si se odihneasci dupi tutament.
In timp ce va administrafi acest tratament, este strict in-
terns:
1.Sa urma{i orice alt tratament, exceptindu-le pe acelea
prescrise de un doctor.
2. Sa intrerupe£ tratamentul inainte de a-1 termina.
3. Sa reduce^ doza fir* o consultafie prealabila.
= 129
4. Sa v* administra{i glucoz* intravenos.
5. Sa be£ alcool sau si fumaî.
Recomand&ri suplimentare:
• Folositi doar alcool rafinat cu o puritate de eel pu£n
96%.
• Tratamentul poate fi inceput in orice stadiu al bolii.
• Folositi doar un tip de ulei de-a lungul tratamentului.
• MSncafi in conformitate cu indicate (inainte de re-
mediul nr. 34): nu urmafi niciun fel de alte diete spe-
ciale §i nici nu £ne{i post.
• Reduce^ la minimum aportul de grasimi.
• Pute£ lua analgezice care nu stmt opiacee puternice.
Toate celelalte medicamente prescrise de doctorul
dumneavoastra pot fi luate, cu excep£a formulelor cu
hormoni.
Acest tratament necesita 3-4 luni pentru vindecarea can-
cerului la stomac in primul sau al doilea stadiu, 8-16 luni
pentru al treilea sau al patrulea stadiu, cand cancerul s-a ras
pandit in alte par£ ale corpului. Vindecarea este imposibil*
daci pacientul a urmat tratamentul bazat pe urini. Terapia cu
urini ficuti f&ri o purificare complete a cor pului poate fi
considerate sinucidere — ea poate provoca cirozi la ficat in
3-4 luni.
In primele 4-10 zile, s-ar putea sa sim^ in gat o senzapc
de arsura §i de umfiare. Aceste neplaceri vor disparea in 14-
18 zile.
Cate ceva care sa va dea de gandit
Cercetarile legate de cancer implica o muljime de oameni de
$tiin{£ din toata lumea. §i totu§i, cancerul ramane cauza de-
cesului intr-un caz din trei. Boala a fost prima data men{io-
nati in sursele antice, in documente din secolul al XIMea ina-
intea erei noastre. CercetSrile serioase au inceput in
secolul .d XlX-lea al erei noastre. Astazi avem o lista cu
peste 150 de tipuri de cancer. Exista multe metode moderne
1
de tratament, folosind ultimele tehnologii aparute. Din
nefericire, in prea multe cazuri oncologii nu pot face nimic.
In „Hud-sziM, o veche scriere tibetanS despre vindecarea
bolilor, doctorii din Antichitate considerau cancerul un fel ile
microorganism parazit, care otrSve§te gazda cu propriile
produse fiziologice toxice. Sistemul circulator §i eel osos
sunt primele afectate, ceea ce duce la dureri §i neplaceri in
articu- lj(ii, oase §i inima. Doctorii tibetani numeau acei
parazi^ .moartea alba". Pe masura ce timpul trece, parazijii se
trans- lorma §i cresc in alte par£ ale corpului, formand
tumori — .moartea neagra" sau cancerul.
Pornind de la aceasta teorie, biochimi§tii din Sankt Pe-
tersburg au incercat si identifice acel parazit. Cercetarile lor
AU dovedit ci celulele canceroase nu sunt celule umane care
4u suferit mutajii, ci Trichomonas, un organism parazit mo-
nocelular, care traie§te in noi to£ — una dintre cele mai
vechi tunfe de pe planets. Cercetarile au aratat ca
Trichomonas are • capacitate uluitoare de a se transforma §i a
se adapta la con- dUiile in permanenta schimbare §i de aceea
este dificil de alentificat. De pildi, doze puternice de radiate,
care sunt uiale oamenilor, au asupra lui Trichomonas un efect
stimulator, producandu-i o dezvoltare mai rapida §i facandu-
1 mai jgresiv". Scapand de radiate, parazitii se deplaseaza din
tesut in sange §i limfa, rispandindu-se astfel in intregul or
ganism §i incepind sa se dezvolte in alte locuri. Poate dc
aceea metodele cele mai folosite de tratament, chimioterapia
§i radiafiile, u§ureazi temporar simptomele, dar in cele din
urma amplified boala. Analizand dosarele pacienfilor care-
sun t supu§i acestor tratamente, descoperim ca atunci cand
Trichomonas invadeazi {esuturile, invazia produce tumori, in
timp ce in sange vor apirea cheaguri.
Existi §i o ipotezi conform cireia virusul HIV este con-
finut in aceste protozoare monocelulare, nu in celulele lim
fatice, a§a cum se consideri in mod obi§nuit. Faptul ci me-
dicamentele antivirale sunt total ineficiente in combaterea
SIDA susfine aceasta ipotezi. Aceasta inseamni ca eforturile
= 131
noastre impotriva SIDA vor ramane in van daci nu rezolvam
problema cancerului.
Cum intra Trichomonas in organismul uman? Experimen-
tele efectuate pe animale §i pe embrioni umani de doui sapta-
mani au depistat prezenja parazitului in inimi, creier,
plamani, ficat, rinichi §i intestinul gros. Colonii care
seaman* cu chisturile sunt descoperite de denti§ti in gingiile
pacienfilor. Femeile cu varste intre 16 §i 58 de ani care au
participat la studiu prezentau infec£i vaginale cu
Trichomonas. Cerce tin efectuate pe un e§antion extins al
popula£ei, cuprinzand multe profesiuni §i zone geografice,
au dovedit ci suntem cu to£i purtatorii acestui parazit El
triie§te in gura, in stomac, in sistemul uro-genital. Poate
cilitori dus de sange §i de limfa spre toate organele corpului.
Produsele proceselor lui fiziolo gice otrivesc sistemul nervos,
articulatiile §i ficatul gazdei multe altele. Aceasta
compromite imunitatea gazdei, tulbur«l metabolismul §i
conduce la nenumirate probleme de sinitatc.
Curentul medical principal contemporan nu recunoa§tc
validitatea acestei teorii, chiar daci nu existi dubii asupra
validitijii teoriei §tiinjifice care o suspne. Cele mai mari in-
finite de cercetari din Rusia (Institutui Pasteur de Epide-
miologic §i Microbiologic, Institutui pentru Roentgenologic
>i Radiologic §i Institutui Otto pentru Maternitate §i Gine-
cologie) au confirmat toate faptele, intr-un studiu desfa§urat |
xr cinci ani.
Acceptarea acestei ipoteze ar insemna o schimbare radi- .il.i
in conceptele deja incetatenite asupra tratarii cancerului, u toate
cheltuielile aferente de timp, bani alte resurse.
Nu doresc ca prezentarea acestor fapte si faca cititorul sa
intre in panici. Ipoteza respective susfine ca top suntem pur-
titorii cancerului, dar ce rol joaci el in viafa noastra depinde
iloar de sistemul nostru imunitar.
La inceputul secolului XX, dr. Passet a demonstrat ca
exista 13 de tipuri de bacterii numai in {esutul nostru
cerebral, intre rlc numirindu-se stafilococii §i bacteria
tuberculozei. Asta nu Inscamni neapirat ca vom mini din
cauza bolilor cauzate de 4ceste bacterii. Un corp sinitos
posedi mijloace de apirare impotriva a mii de boli. Mulfi sunt
factorii care contribuie la iJkn&tatea noastra, intre ei
numirandu-se igiena, alimentapa >i atitudinea mentali. Pini
cand doctorii vor descoperi intreg idevirul despre cancer,
oamenii care au chiar $i o mica $ansi Jc supraviepiire trebuie
si ia ei in§i§i ni§te misuri.
In timp ce analizam cazurile de remisiune a cancerului Am
cabinetul meu §i din afara lui, am remarcat un anumit model
repetitiv. Persoanele care vid moartea cu ochii sunt \c obicei
suficient de motivate pentru a-§i modifica radical modul de
viaji (purificare corporali, alimentare judicioasi, post,
transformarea atitudinii, schimbarea abordirii diver- tf lor
probleme etc.) i§i imbunatajesc semnificativimunitatea ft.
drept rezultat, inving boala. Nu mai risipi£ timpul. Ince- K(i
si luafi misuri. Totul depinde numai de noi.
Ce putem face pentru a ne mari §ansele de a evita apa
rijia cancerului in coipul nostru? Intr-unul din interviurilc pe
care le-am dat la radio, am raspuns la aceasti intrebarc in
urmStorul mod:
1. Mancaji fructe §i legume cultivate in propria dumnea-
voastra regiune geografica §i beji sucurile proaspat
stoarse din acestea. In alimentapa zilnici ar trebui si se
gaseascd eel putin un m3r §i legume crude sau fierte.
Cele mai valoroase sunt legumele §i fructele care pre-
zinta un verde, portocaliu sau ro§u intense (spanac,
salata verde, castravete, fasole, mazare, rojii, sfecla,
morcov, dovleac, para, mar etc.). Acestea furnizeazi
corpului toate vitaminele, fibrele §i mineralele esen
£ale, plus oxigen.
2. Cunoa§te{i deosebirile dintre multele tipuri de gr3
simi? Grasimile sunt necesare in organism, in special
la o vSrstS inaintati. Ce fel de grasimi sunt mai bune?
Uleiurile vegetale, in special cele presate la rece,
confin acizi §i vitamine care ne prelungesc viaja. Este
= 133
o idee buna sa consuma{i in fiecare diminea{a §i searS
o lin gurita de ulei §i, de asemenea, sa adauga£ o
lingura de ulei in salate. Trebuie limitat aportul de
carne, lapte margarina.
3. Efectuaji mai multe activitati fizice in afara casei §i in
vata£ sa respirati corect. Oxigenul din aer este esen
Jial pentru fiecare dintre miliardele de celule din
coipul nostru §i le ajuta sa se regenereze, incetinind
procesul de imbatrSnire. Activitatea fizica ii permitr
oxigenului sa ajunga la toate celulele. De aceea este
col mai bine sa efectuam exercijii in aer liber.
4. Fiî veseli! Emo£ile ne afecteaza nu doar mintea. Elr
influenteaza cele mai multe reacîi fiziologice din

1
corpul nostru. Cand suntem ingrijorap sau iritati, sistemul
nostru imunitar (sistemul natural de aparare al organismului)
inceteaza si mai produca hormonii T §i B care, printre altele,
ne protejeazi de infecfii §i de cancer. Atunci cand suntem
fericifi §i ne bucur&m de via{£, sistemul nostru imunitar
devine mai puternic §i ne poate apara mai bine sanitatea.
5. Gasi£ timp pentru relaxare. Via{a din lumea moderna este
plini de tensiune §i stres. Acestea nu pot fi evitate, dar nici nu
ar trebui si le lisim si se acumuleze. Per- mite|i-va pu£n timp
pentru a face lucruri care va plac — mergefi in camera
dumneavoastra §i ascultafi muzica preferati sau plimbafi-va
prin padure. Este util si petreci un timp de unui singur (3-5
minute), si te re- laxezi §i sa ui£ de toate necazurile.
6. Mentine^-va mintea ocupata. Cu cSt mintea lucreaza mai mult,
cu atat este mai capabila sa faca fa{a stresului. Indiferent de
vSrsti, stimula^ centrii cerebrali care sunt responsabili pentru
memorie. Citiî carfi, vi- zita£ muzee, lua£ lecfii, jucafi §ah —
cu alte cuvinte, folosi£-va capul.
7. Dormifi suficient de mult. Un somn odihnitor limpe- ze§te
mintea, relaxeazi mu§chii, reduce tensiunea sanguina,
regenereaza sistemul hormonal §i mare§te imunitatea. Chiar
$i ranile se vindeci mai bine in timpul somnului. Persoanele
private de somn timp de cateva zile prezinta simptomele unor
boli psihice. Necesarul de somn pentru diver§i oameni este
diferit Pentru unii, 4-5 ore sunt suficiente, in timp ce al£i au
nevoie de 8-10 ore. Ar trebui sa ne putem permite tot somnul
pe care il necesita corpul nostru. Asta inseamna ca ar trebui sa
ne simfim odihni{i §i proaspefi atunci cand ne trezim.
8. tnvifafi si vi bucurafi de o plimbare. Este una dintre ciile de
menfinere a unui sistem imunitar puternic. Menfmeî
temperatura dormitorului in jur de 16-17 grade Celsius §i
facep in fiecare dimineafi §i seara du§uri alternative reci §i
calde, pentru a ajuta la intarirea imunitifii.
9. Mincafi mai pu£n. Aplicafi principiul „mincim ca sa triim, nu
triim ca si mincim". Mestecafi alimentele incet §i ridicafi-vi
de la masi inainte de a vi simfi situl. Mincafi mai multe
produse naturale care nu sunt supuse unei prelucriri termice
(in special prijitul indelungat).
10.Ridefi mai mult. Risul angajeazi mai mulfi mu§chi decit ap
crede. El maseazi organele interne §i stimuleazi sistemul
digestiv. El u$ureazi durerile §i inlituri inflamafiile. Cind
ridem, respirim mai profund, furnizind plimanilor mai mult
oxigen. Creierul nostru produce serotonini — „hormonul
fericirii". In sfir$it, risul contribuie adesea la spaigerea ghepi
in relafiile cu alfi oameni.
11.Facep dragoste. Medicina din Antichitate considera c£ in
uniunea dintre birbat §i femeie existi elemente ale nemuririi.
Actul erotic contribuie eel mai bine la refa cerea armoniei
corpului nostru.
12.Purificafi-va trupul. Nu uita£ ci Starea lui interioari se va
reflecta in aspectul dumneavoastra exterior.
13.Acordafi-vi la ceea ce vi spune propriul trup. Corpul poate
aprecia aceasti griji. Daci vrefi si riminefi si- nito§i, luaji
acest lucru in calcul inainte ca boala si lo- veasci.
Radiatia mortala
*
Radiapile eleciromagnetice au devenit un adevarat pericol pentru

s&nStatea noastrS. Ele sunt pretutindeni. Putem si ne punem la
ad&post de razele dSunatoare? Da, atunei cand cunoa§tem §i
respectam anumite reguli.
De ce este daunatoare radiatia electromagnetica?
Problema a fost ignorati de §tiin{a oficialS pana de curand,
pentru ca trebuia recunoscut un fapt controversat: corpul uman
poseda bio-poli. Numai cajiva fizicieni au studiat fenomenul §i
de obicei numai ca un hobby.
S-a determinat deja cu precizie ci fiecare organ al corpului
nostru prezintS o anumita frecvenfa de lucru: inima — 700-800
Hz, ficatul - 300-400 Hz, creierul - 10-15 Hz (in ftmcfie de
gradul de stimulare). Daci inima este expusa unei radiapi cu o
frecvenjS similara, aceasta poate miri ori mic;ora frecvenja inimii
dincolo de intervalul ei normal. Acest lucru se poate intampla §i
cu alte organe. Expunerea la cimpuri electromagnetice de inalta
intensitate sau chiar expunerea prelungita la cSmpuri de
intensitate redusa pot conduce la boli grave.
Viaja de pe Pamant a inceput §i a evoluat intr-un mediu cu o
radiape electromagnetica relativ slabS. Sursele acesteia crau
propriul cSmp electromagnetic al Pam&ntului, radiapa cosmica
§i radiapa solarS. Descoperirile tehnologice au fScut sa creasca
intensitatea totals a c&mpului cu cSteva unitap peste aceste
condijii naturale. Bio-polii no§tri (numiti §i aura) sunt avariafi in
principal din cauza liniilor electrice aeriene, a
radiocomunicafiilor, a dispozitivelor de radiolo- cafie (radar) §i a
altor elemente de infrastructure industrials.
S-a stabilit, de asemenea, ci persoanele care triiesc in
apropierea liniilor de inalti tensiune sau a substajiilor dc
transformare prin care tree 500 kW sau mai mult se simt mai riu
atunci cand puterea create. Cercetatorii au desco pent ca riscul de
a face cancer sunt de cateva ori mai mari pentru persoanele care
traiesc in apropierea liniilor dc inaltS tensiune.
Riscuri pentru sanatate in propria noastra casa
Poate ca nu ne dam seama, dar chiar §i in casi avem multe surse
de radiate diunatoare.
• Filtrele puse pe monitoarele computerelor sunt in general
destul de bune pentru a ne apira, dar radiajia nu dispare
complete Ea s-ar putea concentra intr-un singur punct, de
pildi patul unui copii, aflat in spatele operatorului
computerului. lata de ce este important sa pozi|ionam acest
dispozitiv modern astfel incat radiapa sa nu afecteze pe
nimeni. De pildi, in spatele unei ferestre sau al unui
perete.
• Televizorul trebuie urmirit de la o distanja de eel pu{in 2-3
metri. Pujini §tiu ci un televizor pus in fa$a patului poate
produce dureri de oase. Si adormi cu televizorul aprins
este chiar mai riu, pentru ca, atunci cand dor mim, coipul
este mai pupn apt si se apere de radiafic. Cei mai bine
este sa programim televizorul sa se in- chidi automat, daci
simpm ca o sa adormim.
• Cuptoarele cu microunde ar trebui sa aibi incorporat un
dispozitiv de monitorizare a radiaîei. Circuitele acestor
cuptoare se pot dezechilibra din cand in cand, producand o
cre§tere brusci a intensitafii radia£ei. Un dispozitiv de
monitorizare ne-ar alerta cand acest
Z Vindccarea bolilor incurabile

lucru se intampli, pentru a duce aparatul la service, ca totul
sa revina la normal.
Chiar §i dispozitive banale, care nu sunt prea avansate
(chnologic, cum ar fi luftrele §i candelabrele, pot sa constituie
un pericol intr-o anumita masura. Forma candelabrelor determina
direcjia radia£ei. Nu este o idee buna sa stai direct \ub un
candelabru. Paturile noastre ar trebui sa fie plasate jstfel incat
capul si nu se afle sub o lampa montata in perete. Cei mai bine
este folosim lumini semisferice indreptate spre tavan.
Este mai bine sk nu avem o ma sk de machiaj in dormitor.
Daca totu§i exista una, asigura£-va ca toate oglinzile sunt ali-
niate intr-un singur plan, altfel ele pot crea zone de radiatie
puternica. Oglinzile montate pe perete sunt in general mult mai
sigure.
PmieCtul arhiteCtonic al casei noastre poate §i el duce la
crearea unei puternice radiajii daunatoare in anumite zone, f
orma ideali pentru o camera este cea rotunda. Dar acest de-
ziderat este nerealist; putem totu§i eel pu{in sa evitam sa stAm
pe scaim sau pe pat intr-un colj al camerei — colfurile *unt
locurile cele mai periculoase. Evitarea coljurilor meselor nu este,
de pilda, neaparat o superstijie. Acestea actioneaza v j ni$te
antene care eolecteaza radiatia. Mesele de forma nvala sunt mult
mai bune.
Ca reguia generala, este o idee buna sa rearanjSm mobila •Jin
casa eel pu£n o dati pe an, pentru a evita sa fim expu§i
permanent aceluiaji model repetitiv de radiate.
Aproape ca am uitat un dispozitiv important, foarte utili/at in
zilele noastre: telefoanele celulare. Barbatii le poarta adesea in
buzunarele interioare ale hainelor, ceea ce inseam- t\\ o expunere
prelungita la radia{ii a inimilor §i a plamanilor.
Este mult mai sigur sa pi telefonul intr-unul din buzunarele
laterale, sau, §i mai bine, in servieti.
Putem trage concluzia ci orice contact cu influence din
mediul inconjuritor afecteazi intr-o misuri sau alta bio-polii
= 139
no§tri. Chiar §i cSnd punem pe noi o pituri, putem sa nc
supunem unei sarcini electrostatice pozitive de 600-700 dc voir.
Mersul pe un covor sintetic ne poate incirca pana la plus 1000 de
voir. Asemenea influence due la acumularea dc electricitate
pozitivi in corpul nostru, aceasta fund una din principalele cauze
ale tulburirilor cardiace §i neurologice. Muir oameni de §tiin{&
consideri ca excesul de sarcini pozitive din coipul nostru poate
constitui un factor in formarea cancerului.
Am suferit cu tori mici descirciri electrice, care uneori au loc
cand dim mSna cu cineva sau cand atingem un obieci. Natura
ne-a fiirnizat o cale de a ne neutraliza potenralul elec trie, prin
atingerea pimintului cu picioarele goale, atingerc care permite
accesul sarcinilor incircate negativ.
Incarcafi-va bateriile propriului corp
Spre deosebire de alte mamifere de pe Pimant, oamenii pi§esc pe
doua picioare. Corpul nostru acroneazi ca o baterie cu o sarcini
pozitivi in pirTle superioare, care includ §i capul, §i o sarcini
negativi in partea inferioari a trun chiului §i in picioare. Sarcina
pozitiva ne vine de la Univers, iar cea negativa de la Pamant. Cu
cat este mai puternic fluxul de energie, cu atit persoana este mai
sinitoasi §i cu atit corpul ei este mai robust. Dobindim energie
cosmici prin respirare, prin contactul cu apa (de pildi, cand
petrecem mai mult timp la malul unui lac) §i prin consumarea de
alimente bazate pe plante. Hipocrat scria: „Cea mai buni incilfi-
minte este si nu incair nimic."
Stramo§ii no§tri nu aveau incalâri fistichii cu tilpi produse
din materiale sintetice. Ei i§i petreceau mai toata viafa desculî
§i de aceea se bucurau de o mai buna sanatate >i de un sistem
imunitar mai puternic decat noi, cei de azi.
Triim in condifii diferite, create de civiliza£a noastra jvansati;
sa stai descul{ o perioada mai indelungati este imposibil. Dar
putem face cate ceva: si ne plimbim desculî prin roua diminepi,
sau pe plaji sau prin zipadi, macar un minut-doui pe zi. Sau si ne
140 Z Vindccarea holilor incurnbilo
punem picioarele sub un jet de 4pi rece. Astfel, vom crea o
imunitate impotriva ricelilor, a Uripelor §i a multor altor boli.
Mersul desculj nu numai ci ne cale§te corpul §i ne inta- rcjte
sistemul imunitar, dar in acela§i timp previne durerile dc spate,
de umeri §i musculare (la picioare). Indiferent de vArsti, este
indicat si faceji plimbiri terapeutice, desculj, cat mai des posibil.
Veji remarca de la o zi la alta schimbiri po- /itive in starea
dumneavoastra de sinitate: un plus de ener- itic, somn mai bun,
un spirit vesel §i o reinnoiti pofti de via(i.
Kadiaîa daunatoare — cauza multor boli
i apul este incircat pozitiv, iar picioarele sunt incircate cu o
iarcini electrici negativi, dar numai in teorie. Echilibrul este
tulburat permanent de puzderia de doze mici de radiate pe care le
incasim de la televizoare, computere, ma§ini, haine etc. Dau mai
jos cateva metode simple de inliturare a efec- tclor acestei
radia£i, care produce o mul£me de tulburiri ale vtnitatii §i de
refacere a echilibrului electric natural.
KI-MEDIUL NR. 36
Lua£ un cablu electric flexibil, care nu este foarte gros (eel mai
bine, din cupru) §i inlituraji izola£a de la ambele capete.
= 141
Conectaji unul dintre eapete la un punct bine legat la pamant (de
pilda, instalafia de apa sau cea de incalzire centrala — ca-
loriferul). Cand ave£ de gand sa petreceî mai mult timp in
acela§i loc (de pilda, sa urmariji televizorul, sa citiî sau, pur §i
simplu, sa va odihniti), infS§ura£ celalalt capat al firului in jurul
incheieturii mainii stangi (incheietura din stanga este mai buna
pentru ca pe acolo trece meridianul energetic al inimii). Stati
a§a, „impamantat", 2-3 ore, timp care vava calma sistemul
nervos central §i va va imbunatati somnul, f5candu-vA mai
eficient la locul de munca §i in general mai s£natos.
REMEDIUL NR. 37
Aceasta metoda nu este la fel de eficienta, dar aduce un be
neficiu suplimentar prin iniaturarea toxinelor din corp. Pre-
gatiî o solute de sare (un gram de sare la un litru de ap3) intr-un
bazin §i pune£ picioarele in ea, impreuna cu celalalt capat al
firului impamantat. Pute£ sa adaugaji in bazin §i pie tricele sau
boabe mari de fasole. Pa§iji pe pietricele sau pc boabele de
fasole: este un bun masaj al talpii, care ajuta la re facerea
echilibrului electric al corpului.
Tamaduire prin contact cu copacii
Contactul cu copacii este, de asemenea, menit sa ne imbuna
tateasca echilibrul electric. Unii copaci pot ajuta la incarcanw
corpului cu energia benefica, in timp ce al£i fac posibila eli
minarea energiei daunatoare. Ambele categorii de copaci sunt
utile pentru lupta impotriva diverselor probleme de si natate sau
in general pentru ameliorarea starii de sanatate.
Stejarul, pinul, acacia, arjarul, meSteacanul, marul, cire§ul,
prunul §i parul sunt unele dintre varieta£le care adiu energie in
corp.
KMMEDIUL NR. 38
Pentru a incarca trupul cu energie sinatoasi, sta{i la 20-40
centimetri
142 — Vindecarea departare
boJilor incurabilede un arbore, cu spatele la el. Rela- xafi-va
mujchii §i inchideji ochii. Intoarcefi palmele spre copac, timp de
3-5 minute, inchipuindu-va ca energia arbo- relui cui^ge in
dumneavoastri prin degete.
Castanul, plopul, salcia, alunul, plopul tremurator au ca-
pacitatea de a elimina energia diunatoare din corpul nostru.
RFMEDIUL NR. 39
Stap la 20-30 centimetri de arbore, cu fa{a §i cu palmele in-
dreptate spre el. intindefi brajele citre el. Relaxa£-v5 mu§- chii,
inchidefi ochii §i inchipui^-va cum copacul extrage mergia
nesanatoasa din corp, prin varfurile degetelor. §e- ilinfa ar trebui
sa dureze 10-15 minute.
Am trait la prima mana experienâ puterii tam&duitoare a c
opacilor. Am avut pe vremuri puternice dureri de spate §i nici
macar analgezicele nu puteau sa-mi u§ureze suferinja. c Ateva
§edinfe cu ni§te rneri m-au scapat complet de dureri.
Contemporanii no§tri sunt obi§nui{i sa se bazeze pe >(iin{a
moderna §i s-ar putea sk accepte cu greutate faptul ca simplul
contact cu ni§te copaci poate rezolva mai bine o pro- Mema de
sanatate decat sofisticata noastra §tiin{a medicala. Natura inca
prezinta multe mistere. Ar trebui sa acceptam jcest lucru §i sk ne
folosim de faptele de netagaduit, chiar •lacS nu avem o explicate
pentru ele.
Pieptanatul pirului cu un pieptene de lemri este un strk- vcchi
leac pentru insomnie §i pentru epuizarea nervoasa. V'racii
siberieni le spuneau pacientilor sa |ina in gura o bucata !c lemn
de plop tremurator, drept u§urare in caz de dureri de tiinî. Bucî
de lemn de mesteacan erau folosite pentru a vindeca multe
probleme femeie§ti, dar §i hemoroizi. Plasarea de buca£ de lemn
de plop tremurator pe anumite locuri de pc cap ajuta impotriva
schizofreniei, a epilepsiei §i a durerilor de cap.
In incheierea acestei descrieri incomplete a puterii tama
duitoare a copacilor, doresc sa menjionez inci un remediu
interesant. Acesta se ocupa de staphylococcus aureus — o in
fecjie care este foarte greu de invins cu mijloacele curente ale
I 143
medicinei. Am avut ca£va pacienfi cu infecjii cu sftaphylo
coccus aureus la ochi, gat §i nas. Pacienjii sufereau de dureri
serioase. Nici antibioticele, nici alte medicamente scumpe nu au
adus nicio u§urare. Bacteria parea imuna la orice. Remc- diul
meu i-a surprins la inceput. Totu§i, cSnd 1-au incercat, au aflat
ci soluble care sunS simpliste pot uneori fi cele mai stralucite.
REMEDIUL NR. 40
(impotriva infec£ilor cu staphylococcus aureus) Face£ focul cu
ca£va bujteni de mesteac&n (de preferin^, imbibap cu apa de
ploaie). Stap linga foe §i permitc\i fumului si intre in caile
respiratorii §i in ochi. Fumul va va produce oarecare neplaceri,
dar trebuie si suferifi pujin. Pentru a u§ura usturimea de ochi,
putefi sa-i frecaji cu mainile. Aceasta intare§te efectul terapeutic,
pentru ci pro babil ave£ pe miini resturi de la manevrarea
bu§tenilor dr mesteac&n. A doua zi ar trebui si fi{i complet
eliberaji dr orice simptom de infecê. Daca nu funcfioneaza de
prima data, repeta£ rutina.

Alte probleme de sanatate
Cind medicina moderna declara ca o boala este incurabila,
singura solute rimasa este sa recurgem la Mama NaturS.
Cateva cuvinte despre diabet
Acum treizeci sau patruzeci de ani, cand nu aveam abun- dcn{a
de azi de alimente cu grad inalt de prelucrare, produse de
patiserie, produse de panificaîe con£nand faina rafinata,
dulciuri, bauturi dulci, diabetul era o boala rara. Oamenii care
ficeau diabet erau de obicei inaintaji in varsta, iar pancreasul lor
nu mai funcîona din cauza b&tranefii.
Astizi, apar cazuri de diabet §i la generafiile mai tinere, chiar
§i in randul copiilor. Cauza principal^ a bolii, indife- rcnt de
varsti, este alimentaîa noastra, bogata in carne fripti vau fiartS,
prajituri §i lapte de vaca pasteuiizat sau fiert.
Administrarea de insulina nu este eficienta in vindecarea
iliabetului. Insulina este un hormon produs de pancreas §i
pcrmite organismului sa asimileze zaharurile organice naturale.
Eneiigia capatata astfel este folositi in procesele me- ubolice $i
pentru hrinirea §i regenerarea pancreasului !nsu§i. Celulele
noastre sunt capabile si foloseasci zaharurile naturale aflate in
cantitaji mari in fructe §i legume, dar nu gi in zah&ral prelucrat
§i nici in amidonul din cartofii prijifi, nici in faina albS din
produsele de panificafie sau in tr&unfele superg&tite. Toate
acestea sunt produse d&un&- toare; totu§i, coipul nostru trebuie
sa le prelucreze cumva §i pe ele. Mai intai, ele trebuie
descompuse in zaharuri mai simple. Prelucrarea termica distruge
toate enzimele active din aceste alimente (moleculele enzimelor
se rup la temperaturi de peste 54 grade Celsius, astfel incat
organismul nostru va trebui sa foloseasca tot mai mult din
propriile lui resurse. Pan- creasul devine suprasolicitat, pentru ca
cererea de insulina este mult mai mare decat producîa normala.
= 145
Pe langa aceasta, produsele rezultate din digestie sunt substante
anorganicc, care nu se pot folosi pentru regenerarea pancreasului,
ceea ce conduce la diabet. Injec£ile cu insulina se pot compara
cu ni§te imprumuturi pe care le facem atunci cand ne cheltuim
banii mai rapid decat ii ca§tigam. Banii imprumuta{i stmt pur
tatori de dobanda. In cazul injecîilor cu insulina, preful pc care
il platim consta in tulburari cardiovasculare, pietre la vezica
biliara §i pietre la rinichi.
Cei mai mulji dintre diabetici sunt §i supraponderali, Aceasta
din cauza ca insulina sintetica, produsa industrial, favorizeaza
mai degraba acumularea grasimii, decat arderea ei. Grasimile §i
toxinele aciunulate produc probleme de cir culaîe. Singele
devine mai gros §i mai acid, ceea ce conduct la probleme
cardiace §i la depuneri de calciu.
Diabetul este adesea rezultatul unui puternic stres psiho logic.
De obicei, el apare la persoanele cu un ficat slibit. In general,
Stresul ne afecteaza ficatul, care este „laboratorul chimic" al
organismului. Orice dereglare a ficatului se mani festa prin
dereglari ale altor organe, care coopereaza cu ficatul: pancreasul
§i organele sistemului digestiv. Aceasu poate conduce la ulcere
ale stomacului sau duodenului sau la diabet. Persoanele cu diabet
care nu i§i administreaza in sulina au §anse mai mari in lupta cu
boala. Cei mai mul(i dintre pacienîi mei, in special cei care nu
§i-au administrat insulina, s-au restabilit complet.
§tim cu to{ii ca sistemul nostru digestiv, daca este hranit in
mod natural, cu alimente neprelucrate, poate produce to{i
hormonii necesari pentru organism, inclusiv insulina. Aceasta
inseamna ca putem scapa de diabet prin simplul efort de
schimbare a alimentajiei. Ce masuri ar trebui sa luam? In primul
rand, sa excludem sau sa reducem la un minimum cantitatea de
produse prelucrate care contin zahar §i amidon in concentrafii
mari, cum ar fi painea, cartofii decoji£ §i fierti, /.aharul rafinat §i
produsele care il contin (de pilda, sucurile de fructe din corner^),
cerealele supergatite, carnea gatita, laptele pasteurizat sau fiert §i
produsele
146 lactatebnlilor(iaurtul
E X'lndcL'jrca incur.ihil
din corner!, chefirul, branza §i untul).
Consumati doar branza, unt §i iaurt de casa. Pregatiî-va
propriile cereale, ca sa va asi- Rurafi ca nu sunt supragatite.
Ave£ nevoie zilnic de graunje. Cele mai sanatoase boabe sunt
cele de hri§ca, grau, porumb, oviz §i orez (in special varieta£le
salbatice, nerafinate). Cei mai bine este sa le gatim cu pu{ina
apa. O treime din alimen- lapa noastra ar trebui sa constea in
graunê de cereale. Cand le gatim, eel mai bine este sa folosim
metoda gatitului intre- nipt. De pilda, putem gati hri§ca in felul
urmaton
1. Se clate§te hri§ca §i se lasa apoi in apa timp de 3-4 ore.
2. Nu schimbari apa; fierbeji hri§ca timp de 3-5 minute.
3. Tctiati ni§te ceapa in bucatele mici §i adaugaî-o in oala.
4. Infa§ura{i vasul cu un §tergar, pentru a-i menjine tem-
peratura timp de 15-30 de minute.
5. Adaugafi ulei presat la rece inainte de a manca.
Partea principala a alimentajiei noastre ar trebui sa fie din
fructe §i legume proaspete sau uscate, sucuri proaspat stoar- •e
din fructe §i legume, alte feluri bazate pe fructe §i legume tcel
mai bine, gatite in cuptor), graunte de cereale, nuci, .dune §i
miere, in loc de zahar. Pe post de grasimi, folosifi numai uleiuri
vegetale presate la rece. Face bine sa bem un litru pe zi din
urmitoarele amestecuri de sucuri: 360 grame de morcovi, 240
grame de salati verde, 180 grame de fasole germinati §i 180 de
grame de varza (proporîile fund 6:4:3:3), plus jumatate de litru
de amestec de sucuri produse din 280 grame de morcovi §i 120
de grame de spanac. Rezul tatul tratamentului va fi §i mai bun
daca va ve{i elimina in testinul gros folosind un vas de clisma §i
ve{i trece printr-o procedura de curajare a ficatului o data la trei
luni. (Ve/i pentru asta Cum sa traim 150 de ani, pp. 226-236).
Doresc si tratez subiecrtul clismei (al irigirii intestinale) mai
in detaliu, pentru ca este una dintre procedurile cele mai eficiente
pe care le putem efectua acasa pentru a cura|a toxi nele din corpul
nostru.
i 147
Unii speciali§ti ne avertizeazi ca irigarea intestinului gros
distruge microflora benefica. Nu sunt de acord cu ei. Eslc
aproape imposibil sa gase§ti o persoana cu o flora intestinaU
sanatoasa, din cauza alimentafiei, a lipsei de exerci|iu fizic §i a
cantita|ii de medicamente (in special antibiotice) pe carc le
introducem in noi. Sunt dispus sS pariez ci injur de 90% din
populate poseda un tract digestiv degenerat, cu o flori deteriorata.
Dr. Norman Walker, medic american cunoscui in toata lumea (a
trait 106 ani), a folosit timp de 50 de ant clisma pentru tratarea a
diverse boli. El a considerat clismj cea mai simpla §i cea mai
eficienti de curaîre a gunoaielor din interiorul corpului.
Obi§nuia si spuna ci persoanele carr nu cred in eficien|a clismei
au cea mai mare nevoie de ea.
Practica ne arati ci mulji nu sunt dispu§i si foloseascl metoda
de irigare a intestinului gros pentru ci o consider! respingitoare.
Acejti oameni ar trebui si infeleagi ca este unica metodi de a
inlitura straturile de materii fecale su tute acumulate in intestinul
lor. Materiile stitute sunt mai resping&toare, iar mirosul lor este
§i mai riu dec&t eel al oricarui sistem de canalizare posibil. M\ii
consider^ poziîa foarte ineomoda sau nu au suficient de mult
spa{iu jcasa pentru a efectua procedura. Pretexte vom gasi intot-
tleauna. Dar ameninjarea operaîei sau a morjii ne furni- zeaza o
motivate instantanee ca sa incercam sa punem oa- rccare ordine
in intestinul nostru gros. Comportamentul eel mai rezonabil este
sa incepem sa folosim procedura inainte dc a ne afla in fa{a unor
serioase ameninâri la adresa sana- tJkjii noastre.
Inainte de a incepe sa descriu in detaliu procedura, doresc %4
va amintesc doua lucruri. Mai intai, motivaîa dorinjei de 4 icapa
de depozitele stagnante este faptul ca acestea pot produce multe
probleme de sanatate. In al doilea rand, trebuie sa urmaji in eel
mai mic detaliu metoda prescrisa, pentru a evita ranirea §i
objinerea unor rezultate optime.
i lisma §i tehnica ei — irigarea intestinului gros
148 E X'lndcL'jrca bnlilor incur.ihil
I acefi o solutie din doi litri de apa fiarta §i apoi racita la tem-
pcratura corpului $i una-doua linguri de sue de lamaie (fil- irap
pulpa de fruct §i seminfele!). Turnap solu{ia in punga pentru
clisma (disponibila la mai toate farmaciile).
Ag£{ap punga la cam 1-1,5 metri deasupra nivelului corpului
dumneavoastra; aplicaji pe tubul clismei §i in anus un unguent.
Uleiurile vegetale sunt preferabile vaselinei, cre- mclor §i
sapunului, pentru ca sunt ni§te produse naturale §i nu astupa
porii pielii. Lua£ „pozi{ia tigrului" — sprijinit in jenunchi §i
coate, cu picioarele u§or departate, cu abdo- mcnul cat mai
relaxat posibil. Introduce^ capatul tubului .lismei in anus §i lasati
apa sa curga inauntru. Respira{i profund, prin gura deschisa.
Punga clismei se va goli complet in 1-2 minute; atunci va puteti
ridica. (Daci apa nu curgc liber din punga, apisa£ timp de cateva
secunde tubul clismei §i apoi lisati apa sa curgi din nou.)
Procedura nu se incheie aici. Intestinul trebuie scuturat putin.
O metodi este sa efectuam sirituri $i sa zdruncinam partea
inferioari a abdomenului cu ambele maini. Oricum ar fi, incercafi
sa creaji in intestin o acîune de curiâre intc rioari. Dupa care
intinde£-vi pe pat §i a§teptati. In doui pana la zece minute, veti
sim£ nevoia de a merge la toaleta. Fiji pregitiji sa petreceji pe
toaleti 15-20 de minute. Luati o revisti sau o carte de citit. In cele
din urmi, ve£ avea senzaî.i ca toati apa a pirisit intestinul gros.
Urinarea este semnul cA totul s-a terminat.
Daca nu a£ efectuat procedura niciodati, este o buna idee sa
privifi produsele luate de apa cu ea. Priveli§tea este nepia cuta,
chiar respingitoare, dar astfel ve£ fi foarte puternic mo tivaji
pentru viitor.
Metoda ar trebui repetati in fiecare zi in prima siptA mani,
apoi o data la doua zile in a doua §i a treia saptamani In a patra
siptimani, procedura se va efectua de doua ori.
Dupa a patra saptamana, cei mai mulji dintre noi vor §ti, dupa
mirosul §i aspectul fecalelor, ci purificarea s-a incheiat cu
succes. Pentru a men£ne intestinul gros in aceasta stare dc
i 149
curijenie de aici incolo, este suficient si efectuim procedeul o
dati pe siptimani, tot restul viepi noastre.
Ceea ce tocmai ap facut se poate compara cu curifarea pA
mantului din jurul „radacinilorM dumneavoastri, in cadrul c\ reia
ati indepirtat straturile intirite de mateiii fecale, mucegai.
putreziciuni §i alte produse de fermentajie. Acum, aceste r\ dicini
pot absorbi substance utile din hrana digerata, substan(c necesare
pentru producerea de noi celule. Corpul nostru nu mai absoarbe
diunitoarele toxine cancerigene. De acum.
singele nostru poate fi purificat, iar evolufia bolii — intoarsa. §i
a£ realizat toate acestea singuri, fira niciun fel de ajutor.
Toate organele vor fi mai bine hrinite, iar singele curat va fi in
misuri si dizolve depunerile diunatoare din alte pirfi ale corpului.
Treptat, organele interne vor reveni la locurile lor normale,
funcponarea lor se va imbunatip, tensiunea sangvini se va
normaliza de la o zi la alta, iar corpul nu va mai fi afectat de
nicio boala.
Intestinul nostru gros a fost multi vreme intins, ve§tejit §i
malnutrit, dar acum s-a intors la forma normali §i i§i va efectua
importantele funcpuni fiziologice. Odati intors la forma lui
normala, va invifa din nou sa deplaseze masele de hrana
nedigerati §i alte reziduuri.
Pentru a realiza acest dezideiat, putem consuma o multime de
graunte de cereale in timpul siptimanilor in care efectuam
tratamentul cu clisma (de fapt, consumul lor este o buna idee
oricind). Asigurafi-vi ca sunt griun{e integrate. Pregatifi-le
cxdusiv cu apa. Cind hrana din aceste cereale trece din stomac In
intestinul subfire §i apoi in eel gros, ea ajuti intestinul gros »i-§i
recapete forma normala.
Notd: nu uita|i, nu folosifi niciun fel de lapte pentru a prepara
griunfele!
V-am prezentat irigarea intestinal^ a dr. Walker drept cea mai
simpli §i mai eficienti metodi de curifare a straturilor dc materii
fecale intirite din intestinul nostru gros. Unii nu Kcepti aceasti
150 E X'lndcL'jrca bnlilor incur.ihil
metodi §i incearci alte procedee pentru a realiza curifarea
intestinali.
Multe persoane bolnave inci se tem de procedura de irigare §i
vor si recurga la laxative pentru curifarea intestinali. Sunt
categoric impotriva folosirii laxativelor. Ele ne usuci intestinele
§i produc de fapt o deshidratare a intregului corp. Mu§chii
intestinului nostru gros trebuie pu§i la munci.
i 151
Laxativele produc golirea intestinului fori a angaja in vreun fel
{esutul muscular, care astfel va fi tot mai slibit. La randul lor,
mu§chii intestinali slibi£ pot conduce la constipate cronici.
Dimpotriva, clisma simuleazi §i normalizeazi func- {ionarea
intestinului nostru gros. Persoanele care au trecut printr-o serie
de clisme nu mai suferi de constipate.
Pentru a conduce la rezultatele dorite, toate metodele dc
curi{are trebuie si fie efectuate in ordinea adecvati. De ocamdati,
a£ invifat doar primul pas — curiârea intestinului gros. Este
singura modalitate de a incepe o curifare general* a corpului.
Daci incercafi si sirifi peste ea §i si efectuafi alte procedee,
acestea nu vor produce rezultatele dorite.
Acest adevir poate fi mai bine tn\eles in contextul unui alt
secret al pistririi unei bune siniti{i: pentru rezultatc optime, o
buna igieni interna trebuie combinati cu o buni nutri£e. Ve£ fi
complet protejafi impotriva oriciror boli dac* aplicap acest
principiu. Curafarea intestinali in sine nu nr protejeazi impotriva
uria§elor pierderi de energie din pro cesul digeririi unor alimente
combinate aiurea. In mod similar, o alimentare adecvati nu va
opri acumularea de toxine in intestinul gros §i apoi absortyia
lor in fluxul sangvin. Dimpotriva, ea stimuleazi funcjiile de
absorbjie. Exists o singura cale de urmat — curi{area trebuie si
cuprindi efectuarea intregului set de ratine prezentate aici.
Pe langa recomandirile de mai sus, prezentim in contl- nuare
cateva remedii pe care le puteji incerca drept masurl
suplimentare impotriva diabetului. Urmirind efectele lor asupra
sinitifii §i dispozi£ei proprii, il pute£ alege pe aceU care se
potrive§te eel mai bine cu dumneavoastri.
REMEDIUL NR. 41
INGREDIENTE: 100 grame de sue de ceapi §i 100 grame de
miere PREPARARE: decojifi ceapa §i tocaji-o fin de tot, apoi
stoarce£ sucul intr-un borcan, adauga{i mierea, amestecafi bine,
tnchidefi ermetic borcanul §i pastrafi-1 intr-un loc intunecos.
ADMINISTRARE : consuma{i doua lingurije de trei ori pe zi,
inainte de mese, timp de o luna.
REMEDIUL NR. 42
INGREDIENTE: 10 grame de nuci necoapte, verzi (culese Inainte
de 7 iulie).
PREPARARE: toca£ marunt nucile, apoi pune£-le intr-o cana,
umpleî cana cu apa fiarta §i acoperi{i-o timp de 15 minute.
ADMINISTRARE: be£ amestecul cald, ca pe un ceai.
REMEDIUL NR. 43
INGREDIENTE: trei cani de oviz copt. PREPARARE: puneji ovazul
intr-o oala smalfuita §i turnaji peste el 600 de mililitri de apa
fiarta. Pune{i un capac §i in- caizifi timp de 15 minute,
amestecSnd din cSnd in cand, dupa care l&sap sa se raceasc£ la
temperatura camerei timp de 45 de minute. Strecurafi sucul
conjinut in amestec intr-un recipient din sticia, sa iasa£ niciun
fel de lichid in boabe, dupi care adaugafi apa fiarta pana veji
avea din nou 600 de mililitri de lichid, dupa care acoperiji cu un
dop. Pastrami la loc rece nu mai mult de doua zile.
M)MINISTRARE: beji o jumatate de cana de lichid cald de V4 ori
pe zi, inainte de mese. Acest tratament dureaza trei luni.
REMEDIUL NR. 44
INGREDIENTE: 10 frunze de dafin de marime medie.
rKEPARARE: rupe£ frunzele marunt, pune£-le intr-un pahar uu
intr-un vas smaifuit, turnaî peste ele 600 de mililitri de
= 153
apa fiarta (cam trei cani), acoperi£ vasul cu un capac §i lasaji sa
Stea timp de 2-3 ore.
ADMINISTRARE: beti jumatate de cana de formula calda de 3-4 ori
pe zi, timp de doua s&ptamini. L&safi sa treaca un interval de o
luna, apoi repetati tratamentul.
REMEDIUL NR. 45
INGREDIENTE: frunze de cartof dulce (60 de grame daca sunt
verzi, 30 de grame daca sunt uscate), coaja de dovleac alb (100
de grame daca este proaspata sau 12 grame daca este uscata).
PREPARARE: toca{i m&runt §i fierbefi.
ADMINISTRARE: be£ amestecul ca pe un ceai, la orice ora a
zilei.
REMEDIUL NR. 46 INGREDIENTE:
15 prune uscate.
PREPARARE: se pun intr-o oala cu apa fiarta §i se fierb un timp.
ADMINISTRARE: se bea cald, precum un ceai.
REMEDIUL NR. 47
INGREDIENTE: 50 de boabe de mazare.
PREPARARE: se fierb timp de 20 de minute.
ADMINISTRARE: fiertura §i manca£ boabele de mazare, o
data pe zi.
Vivat cartofii
Va voi spune cite ceva despre importantele beneficii §i desprc
poten(ialele pericole pe care le aduc cartofii, un aliment valoros
§i un dar al naturii u§or de ob{inut. In primul rand, a; dori sa va
prezint povestea Almei Niekse, o fata care a locuit in Copenhaga
acum cajiva ani §i care a reu§it sa in- franga o boala incurabila
care o lasase infirma folosind doar cartofi obi§nui£. Viata a fost
dura cu ea inca din copilarie. O poliartrita ii deformase trupul.
Avea o postura rasucita, articulajiile umflate §i degetele
indoite. In cei douazeci de ani pe- trecu£ in scaunul cu rotile,
Z Vindccarcj holilor inairabik
singurul sprijin a fost mama ei. C^nd mama a murit, Alma a
petrecut multe nopji albe in dis- perare, gandindu-se adesea la
sinucidere. Brusc, intr-o noapte, a avut o revelafie neajteptati,
care i-a aratat calea spre in- •4nato§ire. Nu §i-a putut explica
rational ce s-a intamplat. Era de parca ingerul ei pazitor ar fi
venit §i i-ar fi §optit: „Daca yrei sa te faci bine, fierbe timp
indelungat cartofi cu tot cu coaja, paseazi-i §i apoi maninca
pasta rezultata §i nimic altceva in toata ziua." Dupa doua
saptamani in care a urmat icest sfat, fata a remarcat oarecare
imbunatajiri. Dinfii ei nu Oai erau la fel de incle§tafi, acum i§i
putea deschide gura mai u$or, iar articulafiile nu o mai dureau la
fel de tare ca inainte. Dupa o luna, imbunataprile erau §i mai
vizibile — acum parca era o cu totul alta persoana. A mancat
exclusiv cartofi fierp $i pasafi timp de trei luni de zile, iar
aceasta i-a restabilit complet sanitatea.
Mulji cititori vor zambi superior la aceasta poveste incre-
ilibiia. Cum sa primeasca cineva instrucjiuni precise pentru un
tratament, printr-un miracol? Fie ca credem in miracole, fic ca
nu, §tim cu siguranâ ca mintea noastra intuitiva inca *re o
mulpme de capacitaji pe care nu i le-am descoperit. Cu topi avem
intuifii. Eu, personal, folosesc de foarte multe ori mtuijia cand
dau sfaturi pacienjilor mei; de reguia, ace§tia nu sunt dezamagifi.
Sa revenim la povestea Almei. Cand s-a insanato§it, ea a vrut
sa ajute alte persoane cu boli asemanatoare. A mers la spitale §i
la cabinetele doctorilor, spunandu-le tuturor despre metoda ei
simpli de vindeeare a poliartritei. Nimeni nu a fost dispus si o
creadi, dar ea nu a renunjat. A studiat medicina, a devenit doctor
§i §i-a folosit atat cuno§tin{ele cat §i experienja pentru a
vindeca oamenii. Astizi, la peste 80 de ani, inca se bucuri de
sanitate §i de o buna form! fizici.
De ce nu sunt cartofii apreciafi astizi la justa lor valoare?
Pentru ca noi, oamenii, vrem sa fim mai de§tep£ decat natura. Pe
vremuri, cartofii erau consideraji la fel de important cu painea.
Bunicile noastre ii fierbeau sau ii coceau intotdeauna cu tot cu
coaji §i ii serveau ca fel separat, cu o garnituri dc varzi murata
sau castravefi. Nimeni nu se gandea sa ii cureje de coaja $i sa ii
prijeasci. Cartofii prajifi nu produc decit {esut gras §i constipate,
Ii folosim in mod gre§it, a§a cum folosim in mod gre§it §i
sucurile de sfecli, luind din ele un valoros produs nutritiv §i
pistrand doar otrava numiti zahir alb rafinat. Este §i cazul fiinii
— aruncim vitaminele din griunje, confinute in tari{e, §i pistrim
otrivitorul amidon. Cartofii in tegrali, cu tot cu coaji, confin mult
mai multe decit amidon Existi acolo enzime, proteine, vitaminele
B §i C, beta-caroten. acizi organici, saruri minerale, potasiu,
calciu, fosfor, fier $1 multe alte substance utile. Pana la 90%
dintre acestea sc gisesc in coaji. Conform ultimelor cercetari,
substanfele con {mute in coaja de cartof posedi proprietaji
medicinale, utile in lupta contra alergiilor, a tensiunii sangvine
ridicate, a ant miei, a diabetului de orice fel, a ulcerelor
stomacale §i a infla mafiilor la ficat, tractul biliar sau rinichi.
Aceste substance participi la multe procese organice care au loc
in organism Ele ajuti la intirirea pere£lor vaselor noastre de
sange. Iar lista aceasta a beneficiilor este inci incomplete. Este
motivul pentru care ar trebui si fim sceptici cand vedem o refeti
care folose§te cartofi decojifi. Enzimele aflate in cartofii
integrali transforms amidonul in zaharuri ujor de asimilat, care
sunt o sursa de energie, iar produsele secundare ale reac- fiei sunt
eliminate din corp.
Amidonul in sine nu este solubil in apa. Buca{i agregate de
amidon, asemanatoare cu cleiul, pot bloca vasele de sange,
producand arterioscleroza §i alte distrugeri. Amidonul gatit este
sarac in oxigen, ceea ce impiedici arderea lui completa, lucru
care duce la formarea de fesut gras. Consumul excesiv de cartofi
prajiji din anii 1980 este eel care a condus la obezitate §i la
multe alte tulburari de sanatate in populafia Ame- ricii. Mulp
americani sufera astazi de probleme de sanatate drept rezultat al
pasiunii lor pentru cartofii praji£.
Ma voi repeta, pentru cei care sunt mari amatori de cartofi:
decojirea rape§te 99% din substan{ele valoroase ale cartofului.
Unora nu le place gustul sau mirosul cojilor de cartofi, dar multe
depind de modul in care ne gatim cartofii. Puteji pune cartofii in
ap& care fierbe, adiugand ierburi sau alte mirodenii, care sa
imbunatêasca gustul. E chiar mai bine sa-i gatim in aburi. De
obicei, eu spal cartofii, ii tai in doui, ii pun in cuptor, adaug pe ei
ni§te chimion, maghiran alte mirodenii §i ii coc timp de 40-45 de
minute. Pot fi acrviji cu pu|in unt, cu patrunjel taiat marunt,
marar §i jrpagic. Este un fel de mancare foarte sanitos, in special
combinat cu varzS, morcovi sau lapte batut.
Unii indeparteazi coaja de pe legume ca sa inlSture sub-
<tanfele chimice daun^toare. Studii recente au aratat ca Inaltul
continut de fier din cojile de morcovi, sfecla, cartofi §i mere
impiedica acumularea de toxine. Sfatul meu este sa re- nunfafi la
cartofi primavara, incepand cu 1 martie, pentru ca 4tunci incepe
perioada de vegetate a lor, avand loc produ- ccrea unei substance
toxice care cauzeaza slabiciune, somnolent §i dureri de cap.

Trebuie sa nu uitam ca unii cartofi sunt tratafi cu radia- îile
date de cesium-137 $i cobalt-60, in scopul insilozarii. Aceasta le
confera o perioada comerciala mai lunga §i un aspect mai
atragator, dar vine cu riscul de producere de cancer la persoanele
care li consuma.
Acum, cand §tim care sunt beneficiile §i posibilele pericole
ale consumului de cartofi, am sk va dau incS doua retete simple.
1. Cartofi fierti cu chimion
Spalaji §i fierbeji cartofi intregi, apoi decojiji. Adauga£ ceva ulei
vegetal §i patranjel sau marar taiat marunt.
2. Cartofi cu ciuperci
Gatiti la aburi cartofii §i scoate£ cu mare grija stratul eel mai
exterior al cojii. Gati£ separat ciuperci intr-o cantitate mica de
apa, taia{i-le marunt §i pune£-le peste cartofi. Adaugati ni§te
ceapa (prajita in ulei vegetal) §i pitrunjel sau marar tocat m3runt.
Puterea tamaduitoare a merelor
Cunoa§tem cu tojii zicala: „Un mar pe zi te feregte dc doctor".
Am putea dedica o carte intreagi calitatilor benefice ale
consumului de mere pentru sanitate. O mulfime dc resurse
bibliografice descriu substanjele din mere, cum ar fi vitaminele
§i acizii organici. Eu voi men{iona aici doar cateva remedii care
folosesc puterea tamiduitoare a merelor. Sucul de mere face
minuni in privinâ curajarii cor pului nostru, in special a
ficatului, a rinichilor §i a vezicii biliare.
153 = Vindccarea bolilor mcurabik*

Curatarea ficatului cu sue de mere
Utilizafi doar sue de mere proaspat stors (sucul cumpirat de la
magazin nu conduce la rezultatele dorite). Folosi{i in special
mere dulci — adauga{i doar cateva mere dintr-un soi mai acru,
pentru a ob£ne un gust mai placut. Be£ in sorbituri mici §i £ne$i
un timp in guri fiecare cantitate sorbiti, pentru a lasa sucul sa se
amestece cu saliva. Persoanele cu o flora nesinitoasi in tractul
digestiv pot suferi dupa biutul sucului unele nepliceri stomacale,
cum ar fi umflituri. Pentru a preintampina aceste neplaceri, aceste
persoane pot sa filtreze din sue §i ultimele particule din pulpa
fructului. Sau pute£ sa va antrenap sistemul digestiv sa poati
aborda inalta acidi- tate a merelor, bind o jumatate de pahar de
sue de mere la 15 minute dupi fiecare masi, in timpul siptimanii
anterioare. Curatarea dureazi trei zile. Trebuie si vi abtinep de la
orice alta mancare. Iar activitatle fizice in afara casei nu pot decat
si ajute.
!n fiecare zi din timpul procedurii, befi doar sue de mere in
urmitoarele cantitafi: 8 a.m. — un pahar 10 a.m. — un pahar
12 (prinz) — doui pahare 2 p.m. — doui pahare 4 p.m. —
doui pahare 6 p.m. — un pahar 8 p.m. — un pahar
Daci in timpul tratamentului nu sim£ti nevoia de a merge la
toaleti, puteî si befi biuturi din ierburi care stimuleazi Ncaunul
sau, §i mai bine, face{i o clisma.
Ofet din cidru de mere
Mul£ folosesc cantititi mari de o$et pentru asezonarea sau
prepararea felurilor de mancare. Ojetul din vin §i ojetul alb din
vin distilat conpn ingrediente care fac riu pentru sinatate, de
pildi acidul acetic (C2H402). Acidul acetic distruge celulele ro§ii
din sange, conducand la anemie, interfera cu procesele digestive
§i impiedici absorbfia hranei. El product' ciroza (boali cronici a
ficatului), inflamaî ulceroase ale in testinului gros etc. (ave£
| 159
griji, mai ales daci va plac castra- vejii muraî sau ciupercile
murate sau diverse salate de mu- rituri). Sfatul meu este sa nu
folosifi o\et cu conjinut ridicat de alcool daca vrefi si evitaji
problemele la tractul digestiv.
Dar ojetul din mere posedi calitifi cu totul diferite. El confine
acid malic (C4H605). Cand reacjioneazi cu bazele cu substanjele
minerale, acesta produce glicogen, care ajuU la reglarea ciclului
menstrual, imbunita{e§te starea vaselor de singe §i promoveazi
producerea de noi celule ro§ii ale singelui. Una din calitiîle cele
mai valoroase ale oêtului din mere este conjinutul foarte inalt in
potasiu, necesar pentru calmarea sistemului nervos, reglarea
funcjiilor hormonale $i rejinerea calciului, a fierului, a
magneziului §i a siliciului in organism. Ofetul de mere poate fi
cumpirat de la magazin sau produs acasi.
Tratamente cu o{et din cidru de mere Zona
zo&ter
Aplicaji pe zonele afectate un tampon de tifon imbibat in ojet din
cidru de mere nediluat, de patru ori pe zi §i de trei ori pc noapte
(daci mancirimea nu vi lasi si dormiji). Remediul u§ureaza
durerile in 5-10 minute §i vindeca zona zoster in 3-7 zile.
Vranspiratie abundenta noaptea
Freca£ pielea cu ofet de mere inainte de culcare.
\rsuri
Folosifi un tampon din tifon imbibat in o{et din cidru de mere
pentru a spSla zonele afectate. Oêtul va u§ura durerea )\ va
preveni formarea de cicatrice.
Vtoie varicoase
Spaia£ pielea din zona cu vene dilatate cu un tampon imbibat cu
ofet din cidru de mere, atat dimineaja, cat §i seara. In plus, bcp o
solute din doua linguri{e de o{et de cidru de mere ad&ugate
intr-o cana de apa fiarta §i r^cita cat sa fie doar calda, de doua
ori pe zi. De obicei, venele umflate incep si se a°trag& dupi o
luna de tratament regulat.
Vratament de reducere a greutdtii
Bep o cani de apa fiarti cu doui lingurije de o\et de cidru de
mere, inainte de fiecare masa.
t Jcrimure excesivd
I ace£ o solute dintr-o linguri^ de o{et din cidru de mere, o
picStura de iod §i o cani de api. Bep in fiecare zi, timp de Jou&
s^ptamSni. Apoi de doua ori pe siptamana (de pilda, marfea §i
joia), timp de doui luni.
= 161
$chiopdtare cauzatd de o articulafie inflamatd
Luafi inainte de fiecare masi zece lingurije de o\et din cidru de
mere. Tratamentul ar trebui si reduca durerea cu 20% dupi doua
zile, cu 50% dupi cinci zile §i sa o elimine complet dupi 30 de
zile.
Tensiune sangvind mdritd
Unele persoane au o tensiune sangvina mare, din cauza de-
ficitului de acid clorhidric din tractul lor digestiv. Este necesar si
scadem aportul de carne pentru a trata eficient aceasta problems.
O reducere semnificativi a tensiunii sangvine se poate obfine
consumind 1 pini la 3 lingurife de ofet din cidru de mere inainte
de fiecare masi. Pentru efecte optime, putefi lua ocazional o{et
din cidru de mere cu o lingurifi de miere.
Dureri de cap
Turnaî intr-o oali o jumatate de cani de o{et din cidru de mere
§i o jumitate de cana de api fiarti. Amestecafi soluîa, incalzip
treptat pani la punctul de fierbere §i opri£ focul. In halap lent
vaporii de 75 de ori. Durerea de cap va dispare* sau eel pufin va
fi semnificativ redusa.
Cum producem ofet din cidru de mere
Cantitatea de ingrediente depinde de cantitatea de ofet dr cidru
de mere pe care o dorip pentru o anumiti utilizarr Tliap pirfile
putrezite sau distruse ale merelor. Radep sau zdrobip merele
(inclusiv coaja §i semin(ele, cu tot cu casu(j seminali). Puneji
pulpa fructelor intr-un vas smilfuit sau de sticli cu o guri largi §i
adauga£ apa fiarta §i riciti cat si fie cilduji (un litru de api la 800
de grame de pulpa de mere). Adiuga£ 100 de grame de miere, 10
grame de drojdie de brutirie §i 20 de grame de piine neagri
uscati laVindecarea
=
fiecare litru
bolilor de api. Acoperi£ vasul cu un capac §i lisa \i
incurabiJe
si fermenteze la o temperatura de 20-30 grade Celsius (o
temperatura constant §i o guri largi a vasului favorizeazi
fermentarea). Amestecafi zilnic cu o lingura de lemn.
Dupi zece zile, punefi intr-un sac de tifon §i stoarcefi sucul din
amestec. Strecuraji sucul intr-un vas cu guri largi. Adaugap 80 de
grame de miere pentru fiecare litru de sue §i amestecafi pini cand
mierea se va fi dizolvat. Acoperifi vasul lisafi-1 la o temperatura
de 25-30 de grade Celsius. Ojetul este gata cind capiti o culoare
deschisi. De obicei sunt necesare 40-60 de zile, in func£e de
soiul merelor, de miere §i de cantitatea de api §i de alp. factori.
Cind fluidul a devenit dcBchis la culoare, turna{i-l cu ajutorul
unei pilnii in sticle dc jumitate de litru, astupa£ bine sticlele cu
dopuri de pluti (pute£ pune ni§te ceari topiti peste dopuri, pentru
o mai buni etan§are) §i pistrafi intr-un loc ricoros. Puteji si-1 fo-
losifi pe post de remediu (vezi secjiunea de mai jos) sau pentru
dresul salatelor §i al altor manciruri. Doresc si subliniez din nou
ci ofetul din cidru de mere este singurul jdaos acid pe care avem
voie si-1 folosim pentru dresul min- cArurilor.
(and race§ti
I'rimivara §i toamna facem adesea riceli sau gripi, incepand i u
nasul care curge, cu dureri de cap §i o slibire generali a corpului.
Putem concepe starea ca fiind rezultatul acpunii mecanismelor de
aparare ale organismului: mucusul este eliminat prin toate
orifieiile posibile, transportand in afara bacteriile care au cauzat
boala §i pe care le-am lisat sa se inmul- {easci prin consumul
nostru exagerat de gr&simi, dulciuri §i alte alimente
nesan&toase. Corpul nostru incearca sa se cure{e. Aceasta
reacfie defensive este uneori insofiti de o temperature corporals
ridicata. Daci febra nu este prea marc, nu trebuie sa ne grabim si
folosim medicamente antipireticc. Cei mai bine este sa a§teptam
obi§nuitele 4-7 zile, timp in care intreg procesul i§i incheie
cursul. Putem sa ajutam apli cand urm&toarele sfaturi:
=
Vindecarea bolilor incurabiJe
1. In primele doua zile, renunfa{i la toate alimentele, ex
ceptand fructele §i legumele §i sucurile lor proaspat
stoarse, sau trecefi printr-o rutina de detoxificare cor
porala (pagina 53).
2. Beji o mulfime (1-3 litri) de bauturi calde, produse din
coacaze de cultura sau coacaze salbatice §i zmeuri, cu
ceva miere. Acestea ajuta mucusul si iasa din corp. cirind
cu el toxinele.
3. Aerisiji regulat casa — con£nutul ridicat de oxigen ac
celereazi procesul de curityare a corpului.
4. Facefi de patru ori pe zi, cSte 2-3 minute, du§uri alter
native calduje §i fierbin{i. Acestea ofera hidromasajul
pentru vasele de singe, ajutindu-le sa se cureje.
5. Dupi masaj, imbiba{i un prosop intr-o solute de sarr de
masa obi§nuiti (patru linguri de sare la un litru <Ir api) §i
frecaji cu el intregul corp. !mbraca{i corpul imi umed cu
haine curate.
6. O metodi utili pentru invingerea oricarei infec£i este
clisma cu usturoi. Aceasta ar trebui efectuati diminca(i §i
seara, in primele trei zile. Adiugafi sucul stors dinti <>
jumitate de cijel de usturoi la 200 de mililitri de apt fiarti
§i lasati sa se raeeasea. Punefi pufin ulei vegetal la
capatul tubului clismei §i ungefi §i deschiderea rectului tot
cu ulei vegetal, apoi procedaji ca in cazul unei clisme
obi§nuite. Un avantaj suplimentar al acestei proceduri este
o imbunataîre a aspectului tenului.
7. Nu va grabifi sa folosifi medicamente de reducere a
temperaturii sau antibiotice. Acestea interfera cu me-
canismele naturale de aparare a organismului. Chiar daca
distrug unele bacterii care produc boala, ele adesea fac mai
mult rau, distrugind flora intestinaia folositoare. Bacteriile
care produc boala va vor ataca din nou, mai devreme sau
mai tirziu. Distrugerile produse microflorei aflate in mod
natural in tractul digestiv au nevoie de un timp lung
pentru
=
Vindecareaabolilor
fi reparate.
incurabiJe Medicina populara are o metoda mai
sigura de a rezolva problema temperaturii. Adaugafi la un
litru de apa calda 5 linguri de o(et din cidru de vin. Cu
ajutorul unui burete, aplicafi solufia pe intreg corpul $i apoi
im- brfcafi hainele, fira sa va jtergep. Peste 30-40 de
minute, faceji un du§ alternativ. Daca febra nu scade,
imbibap o pereche de ciorapi subfiri de bumbac cu o$et din
cidru de vin sau ofet din vin, incHâfi ciorapii $i apoi
punefi peste ei o pereche de ciorapi gro§i, caidu- ro§i.
Culcaî-va, acoperiji-va bine §i be{i suficient de mult ceai
de zmeura cu miere, pentru a stimula o trans- pirate
abundenta.
/ineura in locul pastiielor de aspirina
'meura confine acid acetilsalicilic (ASA), substan $a numita M
.tspirina, in forma lui organica, naturala, care nu produce "(dun
fel de efecte secundare.
=
Vindecarea bolilor incurabiJe
Docrtorii cu multa experienja avertizeazS intotdeauna pa
cienpi sa nu ia doze prea mari de aspirina, pentru ca aceasta
poate distruge membrana mucoasi care captu§e§te tractul in
testinal. Mul{i bolnavi nu pot tolera pilulele de aspirina. In locul
acesteia, ei pot folosi zmeura, care printre alte efectr benefice il
are §i pe acela de a lini§ti stomacul.
Cercetatori din statul Michigan au descoperit ca aspi rina
impiedica formarea de tumori maligne §i poate neutr «i liza
efectele carcinogene ale nicotinei. Conform studiului amintit mai
sus, riscul de cancer poate fi redus semnificativ daca luam 2-3
pastile de aspirina pe zi. §tirea a avut o aco perire mondial^ §i
vanzarile de aspirina au crescut rapid In acela§i timp, alji
cercetatori, din Vermont, au facut o altl descoperire, fara vreo
legatura evidenta cu aspirina. Ei au descoperit ca unele tipuri de
boli degenerative progresivr (cum ar fi bolile Parkinson §i
Alzheimer) sunt cauzate dr niveluri ridicate ale aluminiului din
corp. Boala Alzheimer, care este o forma deosebit de grava de
handicap progresiv, a afectat aproape trei milioane de americani.
Ce legaturl au toate acestea cu aspirina? Aluminiul este una
dintrr componentele pastilelor de aspirina sintetica produsa dr
diverse firme. Pe de o parte, aceste pastile ajuta la rezol varea
unei probleme de s&n&tate, dar pe de alta, ele creea/i o
problema noua. Utilizarea de oale de aluminiu, de foil! de
aluminiu pentru ambalarea hranei §i de cutii df biuturi
contribuie, de asemenea, la nivelurile inalte d« aluminiu din
organism.
Natura ne-a dat zmeura, care pe langa aspirina mai con Jine §i
vitaminele A, B, C, K §i E. Multe alte ingredientf utile (de pilda,
saruri minerale de fier, calciu §i potasiu) ajuta la imbunatajirea
circulajiei sangvine, curaja sangclr vindeca umflaturile §i reduc
durerile de cap. Intre ele se alii antiseptice, analgezice §i alte
substance care indue urinarea sau transpirafia, care imbunatajesc
sistemul imunitar §i ajuti la prevenirea cancerului. Cei mai
important, ele nu produc niciun fel de efecte secundare.
Toate aceste propriety medicinale stmt caracteristice nu iloar
fructului, ci §i frunzelor §i ramurilor de zmeur. Putem produce o
biuturi medicinala din zmeura in modul urmiton
KKMEDIUL NR. 48
I N<.REL>IENTE: O linguri de zmeura (fructe uscate sau proas-
pete, frunze tocate sau ramuri tocate) ♦ KI PARARE: Turna£ o
cana de apa fiarta peste fructe, frunze rimurele, lisa£ si stea timp
de 20 de minute §i adiugaji o hnguri{i de miere.
XDMINTSTRARE: Be£ lichidul, apoi a$eza£-va in pat, bine aco-
peri£, §i stafi a§a o vreme. Repetafi procedura de 4-5 ori pe zi.
\\c\i lichidul cit este cald, daca suntefi afectap de o riceali %au
gripi. Cind boala incepe si se retragi, pute£ si be£ li- . hidul la
orice temperaturi.
Consumul de zmeura sub forma de fructe este foarte bcnefic,
dar, ca in toate celelalte, trebuie si pistrim misura. Nu minca{i
mai mult de 4-5 linguri pe zi. Ce e mult strici, hiar daci e vorba
de ceva bun.
I lixir din zmeura
INUREDIENTE: linguri de sue de zmeura, sue de lamaie ulintr-o
4
jumatate de limiie), doui cini de api, doui linguri Jc miere.
i* HP. PAR ARE: Amestecaji ingredientele §i adiugaî doui uburi
de gheaî.

Chefir de zmeura
INGREDIENTE: 8 linguri de zmeuri proasp&t culeasa, o can* de
chefir (laptele batut ar fi chiar mai bun), ceva miere. PREPARARE:
Amestecafi ingredientele in mixer.
Cocteil de zmeura §i agri§e
INGREDIENTE: 150 grame de zmeura, 150 grame de agrije, O canSL
de ap& minerala, doua linguri de miere. PREPARARE: Stoarce|i
fructele de tot sucul din ele, apoi adau gap apa §i mierea.
Unele remedii sugerate in cartea de fa{3 necesita mat mult
timp §i mai multi stiruinâ decat i§i pot permite citi torii in
aceasta era gribiti §i ocupata. Medicina popular* cunoa§te multe
remedii simple, care nu necesita niciun fel de efort. De pilda,
cand sim|i ca te pa§te o raceala, po(i incerca o metodS folosita
de popoarele din Siberia de sutc de ani. Siberienii pun in gura o
piatri, pe care o sug ca pe o bomboana. Procedura se inrude§te
cu reflexul de sugerc J degetului de catre copii, care este o cale
de imbunatafirc J imunitafii impotriva infecjiilor. Doctorii
numesc aceasU metoda autosugestie, dar unele studii sugereaza
ca mecj nismul are totu§i o explicate riguroasi. Sugerea unei pic
tricele stimuleaza o salivare abundenti, care, la rSndul ci, ajuti la
dizolvarea mineralelor confinute in piatri, care im bun&tifesc
imunitatea. Circuiapa mai intensa a sSngelui prin gura (cam
patru litri intr-o jum&tate de ora) distribuir substanfele dizolvate
prin tot corpul. Nu putem decat admiram injelepciunea
stramojilor no§tri, care ne-au transmis un remediu pe atat de
simplu, pe cSt este de cfi cient, disponibil fara rejeta. Daca nu
avefi la indemana o pietricici sau va este teami ci o puteji inghiji
din gre§eali, pute£ suge boabe de stafide sau eaise; rezultatele
vor fi la fel de bune.
Preveniti toxiinfectiile alimentare
»»

Pina §i o bucitirie curati §i ordonati poate confine elemente
periculoase. Cei mai mare perieol vine din partea bacteriilor care
pot cauza toxiinfectiile alimentare. Acestea nu trebuie ii se
manifeste neapirat prin vomi, dureri de burti sau ame- feali.
Simptomele pot fi mai cuminfi, de pildi o u§oari durere de cap,
somnolenfi sau senzafia de slibiciune. De obicei, nu asociem
aceste simptome cu o mancare incalziti pe care am gitit-o in
seara precedent^ §i am lasat-o apoi peste noapte la temperatura
camerei. Pentru a minimiza pericolul toxiinfecfiei alimentare,
respectaî in bucitirie urmitoarele reguli:
1. Nu lisafi niciun fel de alimente (inclusiv legume §i produse
de brutirie) in afara frigiderului timp de mai mult de o ori
§i jumitate. Bacteriile se pot inmulfi cu rapiditate chiar §i
la temperatura camerei.
2. Folosifi eel pu£n patru funduri pentru tiierea alimentelor,
separat pentru fructe §i legume, pe§te §i produse de
bicinie. Fundurile din plastic sunt cele mai practice, pentru
ca se pot spila u§or §i nu pistreazi miro- surile. Dupi
pregitirea felurilor de mancare, curiâ|i complet §i apoi
dezinfecta£ masa de bucitirie, chiu- veta §i toate
accesoriile utilizate.
3. Spilaji ouile inainte de a le giti.
Daci totu§i face£ o toxnnfec£e alimentari, incercaji unul
dintre aceste doui tratamente:
REMEDIUL NR. 49
Turnaji o cani de api fierbinte peste o linguriâ de ceai (de
preferin{i, verde), lisa£ si stea timp de 5-10 minute §i apoi
adiuga£ doui linguri de lapte (sau trei lingurife de fri§cS pentru
eafea) $i o lingurifa de sare. Amestecaji'totul bine §i apoi be£
lichidul. Acesta va curifa tractul digestiv §i va impiedica
formarea de gaze.
REMEDRJL NR. 50
Luafi o jumitate de cani de stafide bine ditite, turnap apa
fierbinte peste ele pini umplep cana, lasap biutura pana so
1 2fi Z Vindecarea bolilor incurabilc
rice§te §i apoi be£-o. Tratamentul curita limba §i intestinele,
vindeci inflamafiile intestinale §i inlituri constipajiile.
Ceaiul poate fi §i el folosit drept antidot in cazurile de otrivire
cu alcool (mahmureali). Consumul moderat de alcool in sine nu
este diunitor, ba poate fi chiar benefic. Este valabil in special
cand consumi alcoolul intr-un grup de prie- teni, intr-o atmosferi
relaxati, care include interacfiuni sociale §i mult ras.
Consumarea a 25-50 mililitri de tarie sau a 100-150 mililitri de
vin ro§u bun pe zi nu numai ci relaxeazi sistemul nervos, dar §i
impiedici aparipa de boli dc inima sau ale sistemului circulator.
Unele studii sugereaza c* astfel se reduce riscul de atac de cord
cu pini la 40%, ceea cc este in concordanfi cu propriile mele
observafii.
Unele persoane consuma una sau doui linguri de vodci sau de
coniac inainte de culcare, ca sa doarmi mai bine. Se spunc ca
acest obicei imbunSti{e§te memoria §i pofta de mancare, ca §i
dispozifia generals. Hipocrate considera ca aceea§i sub stanza
poate fi sau otravi sau medicament, in funcîe de dozl Este bine
si nu uitam acest lucru cind bem alcool, ca si nu fim nevoid si
facem fa{i mahmurelii de a doua zi.
REMEDIUL NR. 51
Un ceai fierbinte, tare §i dulce cu lapte sau frijci poate fi un bun
antidot impotriva intoxica{iei cu alcool (mahmureala) sau a unei
supradoze de medicamente. Turnaji pur $i simplu 100 de mililitri
de apa fierbinte peste o linguriji de ceai verde sau negru, adiuga£
patru lingurije de zahir §i doui linguri de lapte sau doui lingurije
de £ri§ca pentru cafea.
Ce ziceti de o cea§ca de ceai...?
In ceea ce privejte efectele consumului de ceai, existi doui
curente de opinie. Unii cred ci ceaiul este necesar pentru
menfinerea unei bune funcîoniri a inimii §i a vaselor de singe.
Ei recomandi 5-6 cini de ceai pe zi. Al£i consideri ci ceaiul
trebuie evitat complet, fiind principalul factor care ne distruge
tractul digestiv, mirind aciditatea singelui §i afectind astfel
sinitatea noastri generali. Ca de obicei, adevirul se afli undeva
la mijloc. Putem §i chiar trebuie si bem ceai, cu condifia ca
acesta si fie corect preparat. Ceaiul proaspit (nu mai vechi de o
ori) ne dilati vasele de sange, ne imbunitiê$te func£ile cardiace,
reintinere§te sistemul nervos, inlituri oboseala, curi{i singele,
ajuti la eliminarea elementelor radioactive, oferi o oarecare
u§urare in cazul migrenelor §i are propriety de prevenire a
cancerului. Un asemenea ceai confine 80 de substance
medicinale, cea mai importanti dintre ele fiind un tanin
(polifenol) numit catechin.
Clitifi un ceainic de porfelan cu api fiarti, punefi in el o
lingurifi de ceai §i o linguri de zahar, apoi turnaji peste ele o cani
de api fiarti. Punefi capacul pe ceainic §i pncp. totul acoperit cu
un §tergar, timp de 5-10 minute. Consumul a 2-3 oAni pe zi este
benefic pentru sinitatea dumneavoastri.

Oricc schimbare pozitiva pe carc o
uric
traim contribute la o vizi mai
rni\s*lii asupra vie pi
Spuneti adio cheliei

Pentru unii barbafi, perspectiva cheliei este mai ingrozitoarc
chiar decat cea a impoten{ei. Groaza ci o sa chele§ti este sur
prinzator de puternica, poate pentru ca in subconjtient asociem
desimea parului cu o performanfa sexuala. Iar in timp ce
impotenja se poate £ne ascunsa, chelia este cam greu de ascuns.
Istoricii relateaza faptul ci Iulius Caesar i§i purta cununa de
lauri mai tot timpul pentru ci aceasta ii ascundea cu succes chelia
din cre§tetul capului. Iar cand Napoleon Bona parte s-a intalnit
cu {anil rus Alexandra pentru a discuta vi itorul Europei,
intalnirea s-a incheiat cu o discufie pe tern a unor re{ete
impotriva cheliei. Cei mai mul£ barbafi loviji dc chelire sunt
dispu§i si incerce orice medicare care le oferJk chiar §i o
minima speran{&. Oameni care altfel dau dovada dc foarte mult
bun-simf §i au o serioasa experienfa de via{a sc lasa prostifi sa
se bazeze pe ni§te promisiuni vagi §i metodc absurde din capul
locului.
Timp de sute de ani, negustori necinsti£ au facut averi
vanzand remedii „miraculoaseu birbaplor loviji de acesi necaz,
care nu au renunfat niciodatS sa spere intr-o minunc Nu-mi
place, dar trebuie sa-i dezamagesc: in acest caz nu exists
miracole. Cei mai bun lucru pe care il putem face este si invaîm
care sunt cauzele reale ale chelirii §i sk le atacim pe acestea.
Subiectul este foarte drag inimii mele, pentru ca m-am luptat
ani de zile, zi de zi, sk pistrez cit pir mai este pe propriul meu
cap. Pot si mi laud cu oarece succese: nu am mai pierdut par de
cafiva ani §i se pare ci au inceput si reapari fire noi. Mulji dintre
cei care au urmat sfaturile mele au motive mai intemeiate decat
mine de a-§i arita pirul crescut din nou. Dupi cum este adesea
cazul, doctoral nu se poate vindeca pe el insu§i.
Si aruncim o privire asupra fenomenului. Un scalp uman
pierde cam 50-100 de fire pe zi. Gisim fire de pir in pieptene, In
perie, pe perni etc. Nu e cazul si ne facem griji, pentru ci aceasta
niparlire face parte din ciclul nostru natural. Un fir de pir ramane
pe pielea capului in medie patru ani, crescand Intr-un ritm de 1-
1,5 centimetri pe luni, dupi care se „pen- tioneazi" pentru cam
trei luni, apoi este inlocuit cu un fir nou.
Mecanismul chelirii
Scalpul nostru confine o foarte complexi rejea de vase de tinge §i
are nevoie de un flux sangvin mai mare, in comparable cu alte
pirji ale corpului. La baza fiecirui fir de pir se afla un folicul,
adica un grup de celule ale epidermei care sunt responsabile
pentru cre§terea firului de pir. Intreaga viaji a firului de pir
depinde de starea acestui folicul, care la randul ci este
determinati in principal de nivelul circulafiei san- #vine. Daci,
dintr-un motiv oarecare, circulaîa sangvina este diminuati, firele
de pir cizute nu mai sunt inlocuite cu altele noi. Cre§tetul capului
posedi o circulate sangvina mai rcdusi, in comparaîe cu alte
zone ale scalpului. In cele mai multe cazuri, pirul incepe si se
rareasca in aceasta zona, ceca ce este o indicate ca principala
cauza a chelirii este proasia circulate a sangelui.
Parul barbatului devine tot mai rar pe masura ce el in ainteazi
in varsti, pentru ca circulajia sangvina din scalp descre§te. Un
barbat de patruzeci de ani are o circulate mult mai proasta decat
avea la douizeci de ani. Reêaua dc vase capilare pierde
capacitatea de a hrani scalpul. Aproapc toji birbajii care incep sa
cheleasci vor comite aceea§i grc jeali — vor evita si-§i atinga
scalpul, considerand ca vor provoca o cidere accelerati a pirului.
Cand se piaptina sau se perie, ei au griji sa nu apese, ca sa nu
tragi parul §i sa nu frece pielea capului. De fapt, fricîonarea §i
| 172
masajul sunt cele mai bune metode de a imbunitiji circulajia in
oricr parte a corpului. Este bine sa masim scalpul, in special in
acele zone in care parul incepe si se rareasca. Ar trebui sA
urmim exemplul femeilor in aceasti privinji: ele i§i aran jeazi,
trag, piaptini, perie §i rearanjeazi pirul de nenu mirate ori pe zi,
incercand si arate cat mai bine. Un asemc nea comportament
ajuti la promovarea unei mai bune irigan cu sange a scalpului. In
plus, muljumiti estrogenilor pre zen£ in corpul lor, femeile risca
mai pu{in si aibi probleme de circulate.
Nu exista nicio dovadi ci ingredientele din §ampoane, creme
sau substanjele de condijionare a pirului pot fi absor bite de citre
foliculi. Una dintre func£ile pielii este aceea dr a impiedica
substanjele striine si intre in corpul nostru Numai unele grisimi
pot fi absorbite de catre straturile supe rioare ale pielii noastre.
Chiar daci firul de pir in sine este poros §i poate absorbi diverse
substance chimice (vopselr etc.), acest lucru nu inseamna ca firul
de par poate transmitc ceva la folicul. Nu este posibil si hranejti
foliculul din extc rior. Pana la ora aceasta, nimeni nu a descoperit
vreo metodi de a livra vitaminele §i nutrienjii la foliculi, pentru a
stimula re-cre§terea parului.
Barba£i care chelesc pot pistra mai mult timp pirul de pe
pirfile laterale ale capului §i din zona occipitali pentru ca acele
zone nu prezinti atat de mulp factori care influen{eazi drculapa.
Unii dintre ace§ti factori se leagi de tesutul muscular §i gras de
sub scalp. Contracfia mu§chilor (de pilda din cauza stresului)
poate provoca o contractare a vaselor de singe, reducind fluxul
sangvin citre foliculi. Unii birba{i chelesc ca urmare a viejii lor
stresante, pline de tensiune nervoasa, care menfine scalpul intr-
o stare tensionati cea mai mare parte a timpului. Foliculii parului
lor sunt subnutrifi §i nu pot ajuta la apari{ia de noi fire de pir.
Pe lingi cantitatea de sange, pentru o cre§tere sanatoasa a
pirului este importanti §i calitatea lui, care se leaga de o hranire
adecvati a foliculilor. S-a observat ci birbafii care inaninca multi
carne au tending de a pierde pirul din cre§- tctul capului, in timp
ce birbatii care fac exces de dulciuri incep de obicei si piardi
| 173
pirul din zona frunjii. Un sange curat §i sinitos garanteazi o stare
generali buna a sanation, care se reflecti §i in starea pirului
nostru. Iati citeva misuri de bazi pentru a realiza acest deziderat:
1. Nu vi polua£ trupul cu o alimentare nesinitoasi.
2. Mentine^ un nivel sinitos al diverselor tipuri de co-
lesterol, permitand o buni circulate a sangelui.
3. Folosifi terapiile de curijare a corpului, du§uri alternative
reci-fierbinfi, activiti^ in aer liber §i exerci£i de respira£e.
Toate aceste misuri promoveazi sinitatea sistemului cir-
culator. Daci dori£ informafii mai detaliate despre ele, le ve£ gisi
in cartea mea Cum sd truim 150 de ani. Aid vi voi prezenta doar
informal suplimentare despre masarea scalpului, o metodi care ne
poate conferi 90% §anse in stoparea tending de chelire.
Masaj ul capului
Partea cea mai grea in predarea acestei metode este convin- gerea
persoanei asupra necesitifii masirii §i perierii pielii capului.
Pute{i discuta cu coafori sau cu dermatologi ca si va convingefi
ck o zonk cu chelie nu se extinde ca urmare a masajelor.
Prosopul folosit pentru masaj ar trebui sa fie mic §i moale.
REMEDIUL NR. 52
Dizolvafi doui linguri de sare intr-un litru de api caldi. Im- biba£
un prosop in solute, stoarcefi-1 u§urel §i masa£ zonele afectate
ale scalpului. Acordaji o deosebiti aten£e zonelor in care pirul
este doar partial pierdut. Ve£ decide singur cit va dura masajul
— de pildi, cand pielea capiti o culoare rozalie sau cind apare o
senza£e de usturime. Masajul poate dura de la o jumitate de
minut pini la citeva minute.
Scopul tratamentului este si refaci starea refelei vaselor
capilare din scalp, ceea ce va conduce la regenerarea foliculilor
firelor de pir. Am rugimintea si nu vi a§tepta£ la rezultate
imediate — problema s-a acumulat timp de ani de zile, iar
| 174
tratamentul va trebui si dureze eel pujin tot atita. Primele fire de
pir vor reapirea in 3-4 luni. Cand zonele de chelie incep si fie
mai pu£n netede la atingere, este un semn ci de sub suprafafa
pielii au inceput si apari noi tulpini de pir. La un control vizual,
unele tipuri de pir pot apirea mai tirziu, in funcfie de culoarea lor
§i de secfiunea firului. De pildi, firele de pir negru se vad mai
repede deeat cele de par blond, chiar daca re-cre§terea are loc cu
aceea§i rati.
In timpul masajului va vor cidea citeva fire de par. Stmt firele
care oricum erau gata si cadi. In cam trei luni, foliculii
reintineriî vor incepe sa produci fire noi de pir. Nici micar un
masaj foarte energie nu poate rupe firele de par care nu erau
menite si nipirleasci. Procesul de rarire a pirului se opre§te §i
tending se va schimba indati ce incepefi si va masa{i. Vor fi mai
multe fire nou apirute decat cele vechi, pini cind zona va recipita
o desime normali. De obicei este nevoie de un an pini la cinci ani
— cam tot atit de mult cit a durat rarirea pirului. Am rugimintea
sa nu incetafi si vi masafi scalpul inainte de restabilirea desimii
normale a pirului.
Re-cre§terea pirului intr-o zoni a pirului complet afectati de
chelire este o cu totul alti problemi. Este posibil, teo- retic, dar
nu vreau si fac promisiuni firi acoperire. Nu vi costi nimic si
incerca£, dar nu existi nici o garanjie, ca in cazul pirului ririt.
Birbajii care inverseazi tending procesului de ririre sunt
sfituifi si continue masarea scalpului tot restul vie£i. Qiiar §i cei
care nu au avut niciodati probleme cu pirul, dar se a§- teapti la
a§a ceva, din cauze genetice, alimentare neadecvati sau un Stil
stresant de viaji, pot folosi masajul drept misuri preventivi. O
folosire din timp a tratamentului va garanta un pir des pe tot
capul.
Spilarea zilnici a pirului nu poate produce o cidere
suplimentari a pirului. Vi spilaji faja chiar mai des §i asta nu
duce la ririrea genelor sau a sprincenelor. Unii expert sunt
impotriva spilirii zilnice a pirului, spunand ci usuci pirul prin
eliminarea uleiurilor secretate in mod natural de citre glandele
| 175
din piele. Dupi pirerea mea, inliturarea acelui material gras odati
cu praftd care a rimas blocat in el este de fapt o foarte buna idee.
Spilarea zilnici, impreuni cu masarea capului, ajuta la reglarea
funcfionirii glandelor pielii, care iniluenfeazi de asemenea starea
parului. Pentru a pistra un pir moale §i u$or de aranjat §i glande
ale pielii care func{ioneazi corect pute£ introduce in apa de
spilat un gal- benu§, dupa care masafi capul timp de 1-2 minute.
Consumarea de cantM£ reduse de alcool (25-50 mililitri pe zi)
promoveazi de asemenea o sinitoasi cre§tere a parului, prin
largirea vaselor capilare. Nu uita£ de sex, care, la rindul lui, ajuti
la o mai bogati irigare cu singe a foliculilor pirului, ca orice
activitate care ne relaxeazi sistemul nervos.
Va prezint mai jos alte citeva metode care pot ajuta la ac-
celerarea procesului de intinerire a foliculilor.
REMEDIUL NR. 53
INGREDIENTE: 100 grame de frunze de urzici (eel mai bine ar fi
si fie recoltate in mai)
PREPARARE: Turnaji 500 mililitri de api fierbinte pe frunze, lisafi
amestecul si stea 30 de minute, strecurafi §i apoi im- bibafi un
prosop cu lichidul rezultat. UTILIZARE: Masa£ scalpul cu
prosopul.
Sare de bucitirie.
UTILIZARE: Frecaji scalpul timp de 10-12 minute, lisa£-l a§a
timp de o ori $i apoi clitifi sarea $i masafi scalpul. Folosifi
aceasta metodi o dati pe siptimini.
REMEDIUL NR. 55
INGREDIENTE: O linguriji de coniac, o linguriji de ulei de
porumb, o linguriji de chefir.
| 176
PREPARARE : Amestecaji toate ingredientele. UTILIZARE: Freca£
cu amestecul intreg scalpul, acoperi£ cu o pungi de plastic §i
puneji deasupra o toci. Riminefi a§a timp de 15-20 de minute.
Clati£ complet pirul $i masa£ scalpul.
REMEDIUL NR. 56
INGREDIENTE: 0,5 litri de sfecla ro§ie rasi.
PREPARARE: Se pune sfecla intr-un borcan de un litru, apoi se
toarni api fiarti. Se acoperi borcanul cu un capac §i se lasi
si fermenteze la temperatura camerei timp de 5 zile, dupi
care se strecoari lichidul.
UTILIZARE: Frecaji scalpul cu lichidul rezultat o dati pe zi, pini
cind se termini. Repetafi tratamentul dupi doui luni.
Acum, ci afi infeles cum trebuie abordata pierderea pirului,
incepefi si vi masafi scalpul. Incepeji astazi. Astfel, ca mvlp.
dintre pacien{ii mei, vep. avea un motiv serios si vi bu- curaji de
ceea ce ve£ vedea in oglindi peste patru luni.
Sfaturi de incheiere
1. Trebuie si-p placi de tine a§a cum e§ti.
2. Nu invidia pe nimeni.
3. Daci na-p place de tine a§a cum e§ti, schimbi-Ji cumva
viafa.
4. Furia, insultele §i criticile la adresa ta §i a altora sunt
foarte diunitoare sanitifii proprii.
5. Daci iei o decizie, aplic-o.
6. Ajuti-i cu bucurie pe cei siraci, bolnavi sau bitrani.
7. Nu te gindi niciodati la boli, bitranefe sau moarte.
8. Iubirea este eel mai bun remediu impotriva bolii $i *
imbitrinirii.
9. Licomia, avarijia §i incapacitatea de a-£ invinge slibl-
ciunile sunt du§manii tii.
10. Grijile sunt cele care te trimit pe lumea cealalti.
11. Cele mai grave picate sunt firica §i venalitatea.
= 179
12. Cea mai buni zi a viefii tale este astizi.
13. Cei mai bun oraj este eel in care te sim{i norocos ci
triie§ti.
14. Cea mai buni meserie este cea care ip face plicere.
15. Cea mai mare grejeala este si-p pierzi speranfa.
16. Cei mai mare dar pe care il pofi primi sau oferi eslt
iubirea.
17. Cea mai de pre{ posesiune este sinitatea ta.
AnexaA
Bolile de la A la Z
Alcoolismul
Abuzul de alcool produce multi durere §i suferinfi, afec- (Andu-i
nu doar pe eel care abuzeaza, ci §i familia §i prietenii acestuia.
Cand sunt pu§i in fafa unor situafii stresante de viafa, unii recurg
in mod repetat la o tarie, pentru a-§i „de- tensiona" tensiunea
nenroasi. Spre deosebire de consumul moderat de alcool, abuzul
distruge sinitatea §i relafiile.
O foarte infeleapti zicali din Antichitate spune:
Dvi lucruri sunt foarte rele cand le folose§ti excesiv foarte
bune cand le folose§ti in cantitati moderate — p&inea, sarea fi
vinuL
Am scris mai sus despre piine §i sare. Si vedem cum este cu
vinul.
Auzim inci din copilirie despre efectele diunitoare ale al-
coolului. Nu vi spun nimic nou. Va sugerez si vi gindiji §i la
beneficiile pe care le poate aduce consumul moderat de alcool.
Am vizut cindva un foarte interesant desen animat Ani- raalele
din de§ertul Kalahari s-au adunat sa ia masa impreuni. S-au
consumat mici fructe, partial fermentate. Drept rczultat al
consumirii lor, toate animalele au devenit pa$nice — praditori §i
pradi, lei §i antilope, tigri §i elefanji, toati lumea era fericiti §i a
uitat de ura §i agresiune. RezulU ea mamiferele (intre care §i
omul, cea mai dezvoltata specic) au nevoie de mici cantita£ de
alcooL Acesta determina crc ierul si elibereze „hormonul
fericirii", relaxand mu§chii, mic §orind concentrafia §i tensiunea
din sistemul nostru nervos. De toate aceste beneficii ne vom
bucura doar daca vom consuma alcool in cantitifi mici, tratindu-1
ca pe un medica ment. Hipocrate credea ca alcoolul, in cantitifi
moderate, este bun §i pentru oamenii sanato§i, §i pentru cei
bolnavi.
Dupi pirerea lui Louis Pasteur, vinul are tot dreptul sa fie
considerat biutura cea mai sinitoasi dintre toate, daca estr
consumat cu moderate. Filosofii Greciei Antice le repetau adesea
adep{ilor: „Puterea zeilor cu greu poate egala utilitatea
vinului", iar un vechi dicton oriental spune: „Oricinc poate bea,
cata vreme §tie cind, unde §i cit §i daci i§i poate permite".
Acest tip de rajionament se poate gisi in pirerile multor
intelectuali respectafi. Necazurile incep cind uitim de moderate.
Acest termen se aplici in toate aspectele viefii, nu numai la
mancat §i biut.
Este mai dificil si determinim ce inseamni „cantiti{i mo
derate". Termenul poate avea injelesuri diferite pentru per soane
diferite. Pornind de la studii intinse pe mulfi ani, ccr cetitorii
americani au sugerat ci urmitoarele cantiti{i sunl inofensive: 1
gram de vin sau 0,25 grame de tirie per kilo gram de greutate
corporali per zi. Diversele tipuri de vin nt influenfeazi in mod
diferit sinitatea. De pildi, vinul alb nt curifi rinichii, ne
stimuleaza u§or sistemul nervos §i imbu niti{e;te digestia. Vinul
ro§u imbuniti{e§te funcfionarea ft catului, calmeazi sistemul
nervos, imbuniti|e§te procesul respirafiei §i mic;oreazi riscul de
atac de cord la persoanclf cu nivel ridicat al colesterolului.
§ 181
Informapa prezentati mai jos poate fi utili pentru oricine, de
la abstinent pini la biutorii de forfi. Studii efectuate in diferite
$iri au ajuns la concluzii comune privind influenza consumului
de vin pentru diferite sisteme ale corpului nostru:
1. Afecteazi pozitiv sistemul nervos §i stimuleazi glandele
endocrine.
2. Imbuniti{e§te digestia (in special a proteinelor animale),
prin stimularea secre£ei de sucuri gastrice.
3. Ajuti la menjinerea unui pH adecvat al sucurilor gas-
trice.
4. Influen|and pozitiv sistemul digestiv, el mic§oreazi partial
stresul asupra intregului corp.
5. Celulele ficatului stimulate de alcool furnizeazi mai multi
bili in duoden.
6. Sirurile de potasiu prezente in vin §i in coniac au efecte
diuretice asupra rinichilor.
7. Centrii respirafiei sunt Stimulafi, ceea ce imbunita- Je§te
ventilajia pliminilor.
8. Imbuniti{e§te sistemul cardiovascular, determinind vasele
de singe si se dilate sau si se contracte, ceea ce se
constituie intr-un masaj.
9. Alcoolul spali §i transporti in afara corpului produsele
toxice (de pildi, fenolul).
10. Aroma lui delicati stimuleazi centrii no§tri olfactivi.
11. Alcoolul are calitifi dezinfectante §i antitoxice.
12. tmpiedici acumularea de grisime in pere£i vaselor de
singe, reducind riscul bolilor cardiovasculare.
In ultimii ani, s-au efectuat mai multe studii privind in-
fluenza alcoolului asupra mugchiului cardiac. Unii cerceti- tori
au tras concluzia ci toate biuturile care confin alcool intiresc
inima. Ei subliniazi in mod deosebit conjinutul ridicat de
antioxidant naturali prezenji in vinul ro§u. S-a re- mareat faptul
ci persoanele care nu consuma niciun fel de biuturi alcoolice
suferi mult mai adesea de probleme cardiace. Oameni de §tiin{i
| 183
din Anglia §i Elvejia au tras concluzia ci alcoolul consumat in
cantitifi moderate reduce riscul de atac de cord cu 40% §i riscul
de probleme la vasele de sange cu 20%.
Doresc sa subliniez ca biutul vinului este benefic in special
pentru persoanele in varsti §i pentru persoanele care suferi de
anemie sau de o stare generali slibiti a siniti{ii.
in Buigundia existi o zicala: „Vinul este laptele pentru var-
stnici.u Persoanele de peste cincizeci de ani sunt sfStuite si
prepare §i si consume „biutura de viaji lungi" o dati pe sap-
timini (eel mai bine duminica, in cadrul unui grup de prie- teni).
Biutura este in mod deosebit utili pentru femeile carc au ajuns la
menopauzi.
Prepararea „biuturii de viafi lungia: Se amestec* intr-un
vas doua sticle de vin dulce sau demisec cu 0,5 litri de api. Se
fierbe timp de 10 minute la foe mic. Se adaugi cat pi intre degete
cui§oare, scorôari §i cardamom, plus 10 felii de lamaie decojiti,
dupa care se mai fierbe timp de alte 5 minute. In sfir§it, se
adauga o linguri de coniac, se opre§tc focul, se acoperi vasul cu
un capac $i se lasi si se riceascA timp de 20 de minute.
Amestecul se strecoari §i se bea c5t inci este cald. Refeta de mai
sus este pentru 10 por£i. Pentru o singuri por£e, impirîji toate
cantiti£le la 10.
Lipsa de moderate poate conduce la dependenfi, care ar trebui
tratati ca o boali. Alcoolicii nu vor si recunoascA asta §i nici nu
vor si se supuni vreunui tratament. Orga nismul lor se
obi§nuie§te cu otrava §i cere doze regulate de otravi. Rutinele de
purificare pot ajuta la ruperea acestul cerc vicios. Cand in
organismul lui circuli un singe curafat, un alcoolic este in misuri
sa gindeasci limpede asupra con- secinf elor grave ale dependent
ei continue §i a riului produs lor §i celor apropiafi. Ie§irea din
starea de negate este un uria§ pas inainte, dar lipsa unei voinfe
puternice va impiedica adesea depunerea de eforturi sus£nute
pentru o recu- perare totals. Aid trebuie si intre in sceni familia §i
prietenii, care trebuie si ofere o susfinere plini de injelegere §i
compasiune.
Iati un tratament pentru cei care doresc si scape de aceasti
dependenja.
REMEDIUL NR. 57
Rupe£ in bucifi mici patru frunze de laur §i punefi-le intr-o rticli
de 0,5 litri de votci. Lisa(i stida intr-un loc intunecos timp de 14
zile. Cind veji incerca si befi din ea, ve£ vomita serios; senzafia
ar trebui si vi dezguste definitiv de alcool.
Daci un alcoolic nu infelege la nivelul conjtientului cit de
gravi este situafia §i nici cit de necesar este si se trateze, cineva
din imediata lui apropiere poate incerca alti metodi, care confine
elemente de hipnozi. Aceasta poate funcfiona chiar §i in cazurile
in care persoana dependents nu este dispusa si depuni eforturi
pentru reabilitare. Ordinele pe care le primim in stare de somn
lucreazi la nivelul subcon- jtientului. Am folosit metoda in
cabinetul meu §i o consider una dintre cele mai eficiente in
tratarea alcoolismului. Aceea§i idee generali se poate folosi §i
pentru abordarea altor probleme, cum ar fi roaderea unghiilor,
udarea patului sau somnambulismul, in cazul copiilor. Trebuie si
fim ribditori In eforturile pe care le facem, chiar daci va fi nevoie
si in- cercim de citeva ori inainte de a objine rezultate vizibile.
| 185
REMEDIUL NR. 58 Acest
tratament are doui etape.
Stadiull
inainte ca „subiectuT si se culce (de pilda, in timpul mesei de
seara), spuneti-i urmitoarele cuvinte: „0 sa vin sa discut cu tine
despre ceva foarte important, cand o sa dormi". Rosti{i aceste
cuvinte pe un ton normal, firi accentuiri.
Stadiul 2
Cand „subiectuT a adormit, intraji in lini§te in camera lui §i
incepefi si-i mangaiaji u§or pirul. Incepeji si-i vorbiji, folo-
sindu-i numele, de pilda „Matei, ma auzi?" Chiar daci nu veî
primi niciunw rispuns, continual sa vorbi£ §i sa mitngaiaî parul
„subiectului , ca §i cum ap imparti§i o problemi cu un prieten.
Dupi cam cinci minute, atingefi tamplele subiectului, folosind
degetul mare §i degetul mijlociu ale mainii drepte. Ar trebui sa
fiji in misuri si simfiji pulsind arterelc temporale. In acest
moment, puteji incepe sugestia, spunandu-i in mod repetat
„subiectuluia ci trebuie si renunjc, de pildi „Matei, miine te la§i
de biut. Cind te treze§ti, vei 11 uitat de acest obicei. Nu {i-a adus
nimic bun". Folosifi-va dc imaginable pentru crearea de sugestii.
Ultima frazi ar trebui si fie ceva la modul: „Dormi profund §i
odihne§te-te, iar cand vei fi bine odihnit treze§te-te §i uiti de
dependenfa ta. L* nevoie, o si revin si u discut cu tine despre
problemi, panA cand vei putea face pasul. Apoi pirisifi in lini§te
camera.
Nota: Daci „subiectuT se treze§te cind ii atingefi pirul,
continual si-i mangiia|i pirul §i si vorbifi lini§tit. Cand II ve£ auzi
din nou respirand regulat §i profund, reveniji 1J

sugeStie. Am prezentat aici doar ideea generali despre cum ar
trebui si decurga tratamentul. Propria intuifie §i cunoa§terea
personal^ a „subiectului vi vor permite si crea£ cea mai buni
w
metodi pentru necesitifile dumneavoastra specifice.

Anemia
Noti: Citifi cu atenjie informafiile despre proprietijile sucurilor
de fructe §i legume (vezi §i Cum sa traim 150 de ani, pp. 97-
99).
REMEDIUL NR. 59
INGREDIENTE: Sue de
sfedi.
ADMINISTRARE: Be£ jumitate de cani de jase ori pe zi, timp de
3-4 siptimini.
REMEDIUL NR. 60
INGREDIENTE: 3 sfecle
mari.
PREPARARE: Radeji sfeclele, punep ce rezulti intr-un borcan
de jumitate de litru §i turnafi peste ele 150 de grame de vodca.
Lisafi in lumina soarelui sau intr-un loc cald timp de 14 zile |i
apoi strecurafi lichidul.
ADMINISTRARE: Be£ inainte de masi 30 de grame din acest
lichid. Daci analizele singelui nu se imbunitijesc, repetafi
tratamentul.
REMEDIUL NR. 61
INGREDIENTE: Sue de aloe vera (150 de grame), miere (250
grame), vin ro§u (350 mililitri). PREPARARE: amestecafi toate
ingredientele. ADMINISTRARE: Be£ 30 de grame din amestec de
trei ori pe zi, cu 20 de minute inainte de masi.
REMEDIUL NR. 62
INGREDIENTE: Ceai de plante ftcut din firunze de zmeuri sil-
batici.
| 187
ADMINISTRARE : Be{I zilnic 3-4 pahare. REMEDIUL NR. 63
INGREDIENTE: Ceai de plante, ficut din firunze de urzici (eel mai
bine ar fi si fie recoltate in luna mai). ADMINISTRARE: Beji zilnic
3-4 pahare.
REMEDIUL NR. 64
Tratament cu coji de oui — vezi pagina 33.
REMEDIUL NR. 65
INGREDIENTE: Sucuri proaspit Stoarse din morcovi, sfecli }i
ridichi negre.
PREPARARE: Se amesteci in cantitifi egale. ADMINISTRARE: Se
consumi cite doui linguri pe zi, timp trei luni.
de
Aritmia
REMEDIUL NR. 66
INGREDIENTE: Limii rase 500 grame, miere 500 grame, 20 de
simburi de caisi fir£mi$a{i- PREPARARE: Se mixeazi
ingredientele. ADMINISTRARE: Se consumi o linguri inainte de
micul dejun §i de masa de seari.
Arsuri
• Puneji morcovi ra§i fin peste zona afectati.
• Amesteca£ un gilbenu? cu o lingurifi de unt (ar trebui si
semene cu maioneza), pune{i pe un tampon moale §i
aplicafi pe zona afectati. Va u§ura durerile va impiedica
formarea de cicatrice.
• Qiti{i zona afectati sub un jet de api rece $i aplicafi cu
generozitate bicarbonat de sodiu alimentar. In caz de arsuri
in git, clitifi cu o linguri de ulei ji apoi inghi££ uleiul.
Arsurile stomacale
Arsurile la stomac sunt cauzate de combinarea neadecvati a unor
tipuri de alimente. Diferite segmente ale tractului nostru digestiv
secreti diverse sucuri digestive. Drept rezultat al unei incorecte
combiniri a alimentelor, hrana incomplet digerati se deplaseazi
din stomac in duoden impreuni cu sucul gastric acid, ceea ce
conduce in cele din urmi la tulburiri atit in stomac, cit §i in
duoden. Arsurile stomacale sunt un efect secundar al tulburirilor
funcfiilor digestive. Pentru preintampinarea arsurilor stomacale,
este suficient si respectim citeva reguli importante.
• Hrana trebuie mestecati incet §i complet.
• Mincafi intotdeauna intr-o atmosferi relaxati, elibe- rap de
orice stres sau nelini§ti.
• tncercafi si mincap numai produse proaspit pregitite.
• Limitafi aportul de alimente grase sau prijite.
• Nu bep in timpul mesei.
Pentru abordarea arsurii stomacale, se pot utiliza citeva
tratamente simple:
• Terapia cu sue de limiie este foarte eficienti (pp. 43-44).
I 189
• Bcp. sucul Stors dintr-o limiie amestecat cu o coaji de ou
fScuta pulbere.
• Minca£ la micul dejun numai hri§ci, timp de 14 zile, pe
stomacul gol (aveti griji si O mestecap complet).
• Uscap in tigaie o linguri de hri§ca §i apoi ri§ni{i -o.
Consuma{i o cantitate mici (un virf de linguriâ) dc 3-4 ori
pe zi, impreuni cu cateva linguri de api.
Arterioscleroza
• Be£ jumatate de cani de sue Stors din cartofi cruzi, pe
Stomacul gol, dimineaâ, timp de 14 zile.
• Faceî un tratament cu limii.
• Cura{a£-va ficatul.
• Minca£ un grepfrut pe stomacul gol, dimineaja, §i inci
unul seara, cu doui ore inainte de ultima masi a zilei.
• Be£ 2-3 cani de ceai verde in fiecare zi.
• Curijafi-vi sistemul limfatic.
• Curifa(i-yi singele.
• Aplicap setul de exerciî Nishi (pp. 125-127).
• Facefi du§uri alternativ fierbinî §i reci dimineafa §i
dupi-amiaza.
• Befi o treime de cani de sue de dovleac, o cani de sue de
pepene verde sau o treime de sue de sfecli, de trei ori pe zi,
cu 15 minute inainte de mese.
REMEDIUL NR. 67
INGREDIENTE: 250 de grame de hrean; 3 litri de api.
PREPARARE: Spila£ §i radeti hreanul (250 de grame). Tiunaji
trei litri de api fierbinte peste hrean, fierbefi timp de 20 dc
minute §i apoi strecurafi.
ADMINISTRARE: Be£ o jumitate de cani, de trei ori pe zi.

REMEDIUL NR. 68
INGREDIENTE: grepfruturi, ulei de misline.
PREPARARE: Zdrobifi in mixer o jumatate de grepfrut, apoi
amestecafi cu o lingura de ulei de misline.
ADMINISTRARE: Se consuma zilnic, timp de o luna, apoi se
a§teapti o luna §i se repeta tratamentul. Folosifi aceasta
terapie o data pe an.
REMEDIUL NR. 69
PREPARARE: Radeji §i amestecafi nuci, stafide, miere §i smo-
chine, cite 100 de grame din fiecare.
ADMINISTRARE: Se consuma o lingura de doua ori pe zi.
REMEDIUL NR. 70
INGREDIENTE: Sucul Stors din doua capatini mari de usturoi
$i 250 de grame de votca.
PREPARARE: Turnaji votca peste sucul de usturoi intr-un borcan
de jumatate de litru §i iasa£ la loc intunecos timp de 12 zile.
ADMINISTRARE: Se consuma cite 20 de picituri, de trei ori pe zi
(cu 30 de minute inaintea meselor), timp de trei siptimani. Se
face pauza de o luni; se repeta timp de alte trei sap- timani §i a§a
mai departe, pini cand se consuma toati cantitatea.
REMEDIUL NR. 71
INGREDIENTE: O lingura de faini de porumb.
PREPARARE: Se pune intr-o cana, se umple cana cu apa fiarta
$i se lasi si stea 10 ore (peste noapte).
ADMINISTRARE: Se bea dimineafa, pe stomacul gol (cat timp
biutura rimine limpede).

REMEDIUL NR. 72
INGREDIENTE: O cani de sue de morcovi, o cani de hrean ras, o
cani de miere, sucul de la o limiie. PREPARARE; Se amesteci
ingredientele, se toarna intr-o sticla §i se pistreazi la frigider.
I 191
ADMINISTRARE : Se consumi cite o lingurifi, de trei ori pe zi.
Artrita
REMEDIUL NR. 20, de la pagina 75. REMEDIUL NR. 9, de la
pagina 72. REMEDIUL NR. 18, de la pagina 75. REMEDIUL
NR. 19, de la pagina 75.
Ascaris (paraziti intestinali)
REMEDIUL NR. 73 INGREDIENTE: O ceap i.
PREPARARE: Se toaci ceapa foarte mirunt, se toarni peste ea o
cani de apa fierbinte, se lasi sa stea 12 ore §i se strecoarii sucul.
ADMINISTRARE : Se bea zilnic o cana, timp de 5-7 zile.
REMEDIUL NR. 74
Minca£ 200 de grame de seminfe de dovleac pe stomacul gol.
REMEDIUL NR. 75
INGREDIENTE: Un pahar de lapte, 10 cifei de usturoi decojifi.
PREPARARE: Se pune usturoiul intr-un vas, se toarni laptelc peste
el, se incilze§te incet pini la punctul de fierbere §i sc lasi
suficient de mult cit si se riceasci, dupi care se StrecoarA.
ADMINISTRARE: Se bea laptele. La o jumitate de ori dupa aceea,
folosip un laxativ din plante. Dupa inca trei ore, efectua£ o
clisma (irigare intestinali), utilizand 200 de mililitri de apa caldi.
REMEDIUL NR. 76
INGREDIENTE: Ceapi, vodci.
PREPARARE: Se ia o sticli de 200 de mililitri, se umple jumatate cu
ceapa tocati fin, jumatate cu vodci, se lasi sa stea la loc cald §i
intunecos, dupa care se strecoari lichidul. ADMINISTRATE: Se
consumi o linguri de lichid de trei ori pe zi, inainte de mese.
REMEDIUL NR. 77
O alti metodi eficienti, care se poate folosi §i de catre copii, este
si se bea o cani de sue proaspit Stors din pulpi de dovleac in
fiecare dimineaî, pe stomacul gol.
Astm bron§ic
Pentru ca un remediu si fie eficient, vertebrele cervicale §i cele
toracice trebuie si fie aliniate corect. Pentru a opri un atac brusc
de astm, persoana afectata poate inghiî cateva cuburi mici de
ghea|i sau poate mesteca o boabi de cafea, ori poate si bea o cani
de inlocuitor de cafea pe bazi de orz. Atacul poate fi oprit §i daci
persoana afectata va sta culcati cu faâ in jos, pe o podea tare, in
timp ce i se maseazi umerii. Pentru tratarea astmului, un
tratament foarte eficient este hipnoterapia.
REMEDIUL NR. 78
INGREDIENTE: o cani de sue de ridichi negre.
| 193
PREPARARE : Se fierbe sucul §i apoi se las& si se riceasca.
ADMINISTRARE: Se bea o cani cu 15 minute inainte de fiecare
mas&.
REMEDIUL NR. 79
INGREDIENTE: Unt (100 grame), 5-8 cajei de usturoi pisafi, un
praf de sare.
PREPARARE: Se amesteci ingredientele. ADMINISTRARE: Se
intinde pe o felie de piine §i se minind.
REMEDIUL NR. 80
(pentru tratarea astmului la copii)
INGREDIENTE: 5 pantile de aspirin^ zdrobite, o linguid de unturl
PREPARARE: Se amestecS ingredientele. ADMINISTRARE: Se
intinde pe o bucati de pinzi §i se pune pe pieptul copilului, 10
zile la r£nd.
REMEDIUL NR. 81
INGREDIENTE: 40 de cepe de m&rime medie, un litru de ulei de
m&sline.
PREPARARE: Se toarna apa fierbinte pe cepe §i se lasi si stea pani
cand se inmoaie, apoi se frig in ulei pini cSnd devin moi de tot §i
se zdrobesc pana se fac paste. ADMINISTRARE: Se consuma o
lingura dimineafa, pe stomacul gol §i o linguri seara. Se
p2streaz& in frigider. Inainte de folosire, se poate inrillzi, daca
dorifi.
Balonare
Pentru a impiedica acumularea gazelor, trebuie mai intai si
efectuap o curafare a intestinului gros (vezi pagina 122).
Este de asemenea important si se consume combinative adec-
vate de alimente (vezi tabelul 2, pagina 56), pentru ca zaha-
rurile §i amidonul incomplet digerate care se deplaseazi din
intestinul subfire in eel gros vor fermenta, producand gaze. In
194 5 Vindccarea bolilor incurabiic
special persoanele care au probleme cardiovasculare ar trebui sa
evite balonarea, deoarece intestinele umflate pot conduce la atac
de cord. Exists citeva metode de abordare a balonirii.
1. Clismi cu mu§e{el (in caz ca survine o balonare subiti,
insofiti de dureri abdominale): Se fierb 200 de grame de
ceai de mu§e{el, folosind un pliculej (sau o linguri^) de
mu§efel. I se adaugi un litru §i jumatate de apa fiarta §i
riciti la temperatura corpului. Solufia se va folosi pentru o
irigare intestinal^ (vezi pagina 149). Dupa aceea, persoana
sti culcati pe spate timp de 30-40 de minute, acoperind
zona stomacului §i cea a ficatului cu o perni electrici.
2. Sucul stors din cartofi cruzi este un minunat remediu
impotriva balonirii §i a altor probleme ale tractului di-
gestiv. Be£ 100 de mililitri pe stomacul gol diminea{a, in
fiecare zi, timp de doui siptimini, luafi o pauza de doua
siptimini §i apoi continual tratamentul timp de alte doui
siptimini. Daca problema nu este rezohrati, bep inci doui
10 zile (dupi inci un interval de doui siptimini).
3. Preparafi 400 de mililitri de ceai de eucalipt, turnind api
fiarti peste o mini de frunze de eucalipt. Se bea cald, pe
stomacul gol.
Bron§ita
Daci tu§i{i din cauza bron§itei, evitap cafeaua §i ceaiul, pentru
ci acestea iriti ciile respiratorii. Putefi bea ceaiuri de plante sau
lapte cu pufini miere §i un pic de bicarbonat de sodiu. Folosi{i
miere pasteurizati, pentru ci mierea puri poate si amplifice tusea.
Pentru bron§iti acuti, urmaji unul din urmitoarele tra-
tamente:
REMEDIUL NR. 82
INGREDIENTE: O cani de sue de morcovi proaspit stor§i, doui
linguri de miere. PREPARARE: Se amesteci ingredientele.
ADMINISTRARE: Se consumi cite doui linguri, de 5-6 ori pe zi.
I 195
REMEDIUL NR. 83
INGREDIENTE: O cani de sue de varzi proaspit stors, doui linguri
de miere.
consumi cite o linguri, de patru ori pe zi.
REMEDIUL NR. 84
INGREDIENTE: O linguri de flori de tei, o linguri de miere.
PREPARARE: Se toarni o cani de api fiarti peste flori, se adaugi
mierea §i se lasi si stea o ori, dupi care se strecoari.
ADMINISTRARE: Se bea cite o cani, de 3-4 ori pe zi.
Pentru bron§iti cronici, incerca£ aceste tratamente care indue
tusea.
REMEDIUL NR. 85
INGREDIENTE: 400 de grame de tirife.
PREPARARE: Se fierb 1,5 litri de api, se adaugi tirafele, se
fierbe totul la foe mic timp de cinci minute, apoi se lasi sa se
riceasci §i se strecoari.
I 196
ADMINISTRARE : Se bea tot timpul zilei. Se poate adiuga zahir,
pentru imbunit&firea gustului. Este o buni idee si nu beji niciun
alt fel de lichid.
REMEDIUL NR. 86
INGREDIENTE: 0 linguri de dulceafi de zmeuri, o linguri de
miere, o linguri de vodci sau coniac, sue dintr-o jumitate de
limiie.
PREPARARE: Se amesteci intr-o cani §i se umple cu api fiarta.
ADMINISTRARE: Se bea in inghifituri mici, inainte de culcare.
REMEDIUL NR. 87
INGREDIENTE: Sue dintr-o limaie, 100 grame de miere.
PREPARARE: Se amesteci ingredientele. ADMINISTRARE:
Se ia cite o linguri, de trei ori pe zi.
REMEDIUL NR. 88
INGREDIENTE: Frunze uscate de tei (100 grame), zmeuri uscati
(100 grame).
PREPARARE: Se toarni un litru de api fiarti peste ingrediente, se
lasi si stea o vreme §i apoi se strecoari amestecul.
ADMINISTRARE: Se bea cald, inainte de culcare, in cantiti{i de
200 de grame pe zi, timp de 2-3 zile.
REMEDIUL NR. 89
INGREDIENTE: Sue de ridichi negre, sue de hrean §i miere —
cite o cani din fiecare.
PREPARARE : Se amesteci §i se lasi si stea timp de 3-4 ore.
ADMINISTRARE: Se ia de trei ori pe zi, la o ori dupi fiecare masa
(adulfi — doui linguri, copii — o linguri Ji).
REMEDIUL NR. 90
INGREDIENTE: Ceapa tocati (50 de grame), o{et (20 dc
grame), miere (60 de grame).
| 197
PREPARARE: Se toarni ojetul peste ceapa, se stoarce §i se strc-
coari lichidul din amestec. Se amesteci lichidul rezultat cu
mierea.
ADMINISTRARE: Se consumi cite o linguri la fiecare jumitate
de ori.
REMEDIUL NR. 91
INGREDIENTE: Ceapa tocati mirunt (100 de grame), zahir
cristalizat (100 de grame)
PREPARARE: Se amesteci zahirul cu ceapa §i se mixeazi ca o
biutura. Se lasa sa stea o vreme, apoi se strecoara lichidul din
amestec.
ADMINISTRARE: Se consumi doua lingurije, de trei ori pc zi.
REMEDIUL NR. 92
INGREDIENTE: Usturoi, miere.
Preparare: Se zdrobe§te pujin usturoi §i se amesteca cu o can
titate egala de miere.
ADMINISTRARE: Se consumi cite o lingurifi de trei ori pe zi sau
o linguri inainte de culcare. Se bea odati cu medica mentul §i
puîni api caldi.
REMEDIUL NR. 93
INGREDIENTE: O sticli de bere, o linguri de miere. PREPARARE:
Se toarni berea intr-un vas, se adaugi mierea se fieibe timp de 5
minute.
ADMINISTRARE: Se bea caldi, in timpul atacurilor de tuse.
REMEDIUL NR. 94
INGREDIENTE: Cateva ridichi, zahar cristalizat. PREPARARE: Se
spala ridichile, se fac in ele gauri §i se umplu gaurile cu zahar.
Dupa eel pufin patruzeci de minute, se stoarce sucul.
ADMINISTRARE : Se consuma o lingurifa de trei ori pe zi.
Constipafia
Constipajia poate avea multe cauze. Depinde doar de dumnea-
voastri si alegefi tratamentul eel mai eficient din lista de mai jos.
Aparifia intSmptitoare §i sporadic^ a constipajiei poate fi
cauzata pur §i simplu de confinutul nemi§cat al stomacului. Este
suficient sa va abfinefi de la a mSnca §i de la a bea orice. Be£
doar o jumitate de pahar de api fiarti §i u§or racita la fiecare ori
§i jum&tate in timpul zilei §i problema o sa dispart. Constipa{ia
cronica, in care subiectul nu are scaun timp de 36 de ore sau mai
mult, este mult mai periculoasA §i poate produce o intreagi serie
de probleme, de la dureri de cap §i pina la atacuri de inima. Cea
mai eficientl strategic implica o irigare a intestinului gros (o
clisma) §i restabilirea unei flore intestinale sinitoase. Alte
metode care pot ajuta stmt dat mai jos:
• Mincafi doui mere cu tot cu coaja, pe stomacul gol, in
fiecare dimineafi.
• MSnca£ inainte de culcare doua portocale. Cojiji doar
stratul exterior de cam un milimetru, lasand pielea alba a
fructului.
• Turna£ o cani §i jum&tate de apa fierbinte peste doua
lingurife de taiife, acoperifi vasul cu un capac, lasaji-1
peste noapte §i mincafi a doua dimineafa tarafele.
Continual tratamentul timp de 10-14 zile.
•Puneji intr-o cana cu chefir 5-6 prune uscate §i lisa£ si
stea timp de 8-10 ore. Be£ chefirul §i mincafi prunele
inainte de culcare, timp de 30 de zile, in fiecare zi.
•Befi un pahar de apa rece pe stomacul gol in fiecare di-
mineafa, timp de 7 zile.
•Turnafi o cani de api fierbinte peste o lingurifi de Semite
de in. Befi cu tot cu seminfe inainte de culcare (nu mai
mult de 14 zile. A nu se folosi seminjele de in daca
suferifi de o boala cronici de ficat.)
•Consumafio linguri de ulei pe stomacul gol dimineafa §i
una seara, inainte de culcare.
•Beji o cani de sue de morcovi pe stomacul gol, dimi-
nea{a, pe stomacul gol. E 199
•Befi o cani de sue de cartofi cruzi dimineafa, pe stomacul
gol.
•Umflaî §i dezumflaî alternativ abdomenul de 20-40 de
ori, diminea{a, cand inci vi afla£ in pat.
•Consumati mai multe produse care promoveaza o
funcfionare sinitoasi a intestinului: fructe §i legume sub
orice formi, alimente sirate §i acre (de pildi, varza acri,
castravefi muraji), miere, piine de secari, hri§ci §i vin alb.
•Limitafi consumul de cafea, ceai, supe fieibinfi, cacao,
piine albi, biscuit dulci §i alte produse din fiini alba, carne
grasi, produse afumate §i biuturi dulci.
Diabetul
Vezi pp. 152-154.
Dureri de articula{ii, oase §i mu§chi Vezi
pp. 72-76.

Dureri de cap
Existi doui cii de a opri durerile de cap, fari a lua produse
farmaceutice. Incercafi urmitoarele metode:
• (pentru dureri serioase — migrene): Purtaji un colier de
chihlimbar pentru un timp indelungat.
• (pentru dureri serioase — migrene): Efectuafi metodele
de purificare/curifare — eel pujin pentru intestinul gros,
ficat §i sistemul limfatic.
• Introduce^ picioarele (cam 10 centimetri) intr-un lighean
cu api fierbinte §i be£ un ceai fieibinte §i tare, cu doua
lingurije de zahir sau miere, sau un ceai fierbinte de menti,
cu doui lingurije de zahir.
• Daca durerea de cap este produsi de o acumulare de gaze
in abdomen, efectuaji o clismi (dupi cum recomandi dr.
Walker), apoi culca£-vi §i acoperiî regiunea ficatului cu o
perni electrici, timp de 30-45 de minute.
• Pune£ in ambele urechi dopuri din vata imbibati cu sue
proaspit stors de sfecli sau de ceapi.
• Facefi timp de 15 minute un du§ alternat (rece-fierbinte).
Incepe£ cu un du§ fieibinte, deplasind treptat de la picioare
spre cap, apoi un du§ rece, in acela§i mod §i a§a mai
departe.
• Inainte de culcare, sugefi o linguriji de zahir §i apoi be£ o
cani de api fierbinte, lisati si se riceasci pu£n.
• Masaji capul, gitul §i umerii.
• Daci avefi impresia ci una dintre niri lasi aerul si pitrundi
cu dificultate, puneji in cealalti nari un tampon §i acoperifi
nara cu un deget, respirind doar printr-o nari. Aceasti
metodi ar trebui si rezolve in 15-20 de minute durerea de
cap.
• Efectuaji orice set de exercijii de intarire a coloanei
vertebrale, fiind atenti in mod deosebit la secjiunea
cervicala a acesteia.
| 201
• Loviji u§or cre§tetul capului cu palma Stanga ji apoi cu
dreapta, alternativ, de 100 de ori cu fiecare mana.
• Masafi energic lobii urechilor cu degetele, pana cand avefi
senzafia ca urechile au fost ciupite.
Eczema
Dupa du§, frccap-vi in zonele afectate cu un amestec format din
cantdtifi egale de ulei de floarea-soarelui §i o|et din cidru de
mere.
Furuncule
Se prepara o turta din pufinS fSini, lapte proaspit §i unt
proasp&t. Se pune peste zonaa afectati §i se lasi acolo peste
noapte. !n mod normal, winima furunculului ar trebui sA dispara.
Gripa
Cele mai bune antibiotice pe care natura ni le-a ficut cadou se
gSsesc in ceapa, usturoi, lamaie §i grepfrut. Tratamentele care
includ oricare dintre aceste produse sau napii, patrun- jelul §i
frunzele de zmeura se pot folosi in tratarea gripei. Stra tegia
fundamentals este sa se bea o mul£me de sucuri proas pkt
Stoarse §i sa se consume compozifii produse in casa, pc bazS de
usturoi §i ceapS. Mancaji mai putin, hep §i facefi exer cipu fizic
mai mult §i, eel mai important, facefi astfel incat si transpirafi
cat mai abundent. Cura{a£ intestinul gros prin irigare (clisma)
cat mai curand dupa ce v-a{i imbolnavit. Puteti face o clisma
obi§nuita (1-1,5 litri de apa, plus sucul stors dintr-o lamaie) timp
de §apte zile, sau puteji sa o alternaî cu o clisma cu usturoi.
Aceasta se ob£ne pur §i simplu turnand o cana de apa fieibinte
pe trei-patru cijei de usturoi, dupa care se zdrobesc, se strecoara
§i se utilizeazi lichidul pentru clisma.
Notd: Pentru a evita imbolnavirea in timpul sezonului de
gripi, puteti utiliza urmitoarea formula in fiecare zi, intre
octombrie §i aprilie. Se dau pe rizitoare doui lamai (inlatu- rati
samburii), se curaja §i se taie in buciji mici doua cipi- {ini de
usturoi, se amesteci totul bine §i se toarni peste 1,5 litri de apa
fiarta. Se lasi sa Stea timp de trei zile intr-un loc intunecos, la
temperatura camerei, apoi lichidul se strecoara §i se pastreaza in
frigider. Se consuma o lingura pe stomacul gol, dimineata, §i una
inainte de culcare (o lingurita, in cazul copiilor). Daca veti urma
acest tratament cu rigurozitate, probabilitatea de a face gripa va
fi foarte redusa.
Este, de asemenea, o buna idee sa efectua{i o irigare nazali.
Se dizolva o linguriâ de sare §i o linguriâ de bicarbonat de
sodiu alimentar intr-o cani de api caldi §i apoi se adaugi cinci
picaturi de iod. Folosit soluîa pentru a iriga alternativ ambele
nari.
Puteti utiliza urmatorul preparat din usturoi pentru a va feri de
gripa in cazul unei epidemii:
REMEDIUL NR. 95
INGREDIENTE: Doi sau trei cSjei de usturoi, 30-50 mililitri de
apa fiarti.
PREPARARE: Se taie mirunt usturoiul, se toarni apa fierbinte peste
el, se lasi si stea o ori-doui, se strecoari. Se pistreazi eel mult
doui zile, numai la frigider.
ADMINISTRARE: Se folose$te pe post de picituri nazale, O data
sau de doui ori pe zi, cate 2 sau 3 picaturi in fiecare nari.
• Pentru a evita sa va infecta{i familia, puteti sa agaâf i de
gat un mic siculej: din bumbac cu usturoi tocat marunt
(doi sau trei cafei). Pentru a proteja copiii mici de o
epidemie de gripi, se pune un asemenea saculcj cu usturoi
tocat pe o farfurioari, langi copil.
• O alti metodi de evitare a gripei este sa se mestece in
fiecare diminea{i o frunzi de eucalipt §i si se fini in guri
permanent o asemenea frunza (intre obraz §i gin gie) in
timptd contactelor cu persoanele infectate cu gripa. Puteji,
E 203
de asemenea, si vi clititi gitul cu sue proas pit de sfecli,
amestecat cu o linguriâ de ojet 3%.
Daci totu§i nu afi putut preintampina infectarea §i va im
bolniviji, urmafi urmitoarele sfaturi:
• Be{i ceai fierbinte cu limiie (sau cu dulceaâ de zmc ura)
sau lapte cald cu miere (o linguri per cani), cat dc des
pute£.
• Incilziti esenji de mu§e{el §i inspirati vaporii.
• Puneji in niri timp de §apte minute, de 3-4 ori pe zi,
tampoane de vati imbibate in sue proaspit de ceapi
• Stoarceti o ceapi intr-un vas mic §i inspirati adAm aburii
sucului timp de 2-3 minute, de trei ori pe zi.
• Tocati marunt o cipijini de usturoi §i amestecaji cu o
cantitate egali de miere (ideali ar fi mierea de tei)
Consumap o lingura inainte de culcare, dupi care bcji
pufini api caldi.
• Toca|i marunt o ceapi, turnaî 0,5 litri de api fiarti peste ea
§i pistraji intr-un loc cald. Amestecul se bej cald: jumitate
din el inainte de culcare §i jumatatc ill minea|a urmitoare.

• Turnaji o cana de api fiarti peste doua linguri de zmeura
uscati (sau 100 de grame de zmeura proaspata). Lisafi sa
Stea timp de 10-15 minute, adauga£ o linguri de miere §i
amestecaji bine. Se consumi cald, inainte de culcare,
pentru a stimula transpirajia.
• Se toarni apa fiarta peste un amestec (unu la unu) de flori
uscate de tei §i zmeura (o cana de apa pentru o lingura de
amestec). Se invele§te vasul intr-un §tergar §i se pnc a§a
o ori, apoi se strecoari lichidul. Se bea o cani, de 3-4 ori pe
zi.
• Turna£ 0,5 litri de api fiarti peste un amestec (cit pi intre
degete, in cantitifi egale) din flori uscate de tei §i frunze
de coacize negre. Se fieibe timp de 5 minute, se invelejte
vasul intr-un §tergar §i se pne a§a o jumitate de ori, apoi
se Strecoari lichidul. Se bea o cani de trei-patru ori pe zi,
la temperatura nonnali a ceaiului.
Hemoroizii
Hemoroizii (venele dilatate din partea inferioari a intestinului
gros) apar de obicei la persoanele care consumi in mod obi§nuit
cantitiî mari de piine, dulciuri, cafea, ceai §i tot felul de
sendvi§uri cu produse din came.
Intre altele, hemoroizii sunt un semn al unui sistem circulator
ineficient, al unor artere §i vene neflexibile $i al unui singe
ingro$at, datorat unei deficient in mineralele care se gisesc in
mod natural in legume §i fructe. Hemoroizii pot fi produ§i §i de
contactul dintre anus §i suprafeê reci. Adesea, femeile fac
hemoroizi dupi dislocarea vertebrelor lombare, care poate
surveni la na§tere.
inliturarea chirurgicali a hemoroizilor este benefici pentru
top cei implicafi, mai pu|in pentru pacient. De reguli, hemoroizii
reapar dupa un timp, pentru ca operajia nu into tura cauza lor.
Puteji incerca tratamentele descrise mai jos. Chiar dac\\ sunt
eficiente, ele sunt §i unica metoda de a rezolva §i simp tomele.
| 205
• Taiaji un ba{ (gros cam cat degetul mic al mainii) dintr-un
cartof crud §i pune£-l in rect pe timpul nop\i i. Utilizaji
acest tratament o noapte din doua, timp dc dou&
saptamani.
• In loc sa folosi£ dupi scaune hartie igienica, spalaji anusul
cu apa alternativ calda §i rece (de cate cinci on fiecare) §i
jtergeti cu blandefe, cu un prosop moale.
• Puneti doui linguri de tutun intr-o galeata de plastic pe care
se poate §edea eonfortabil. Turnaji peste tutun un litru de
apa fiarta, puneti un capac §i lasafi sa sica 20 de minute.
Cand aburii nu mai ard, luaji capacul sta£ pe galeati timp
de 3-5 minute.
• Beji urmStoarele amestecuri de sucuri cu 15 minute inainte
de fiecare masa:
—50 grame morcovi + 40 grame {elinS + 20 grame
pSstarnac + 30 grame spanac.
—90 grame morcovi + 60 grame spanac.
• Introduceti in rect un cub de gheaja invelit intr-o p3n z5 de
bumbac, timp de 5-10 secunde. Folosifi aceastJl metoda
dupS scaune (c&nd folosiji spSlarea, in locul h&rtiei
igienice), timp de o luni-douS.
Pentru a scapa de hemoroizi, treceji la un regim alimentar
const&nd Strict din legume §i fructe, timp de douS sSptamani, in
timpul lunilor de vara. Nu mincafi niciun fel de carne, cio colatS,
produse din fSina alM sau produse lactate. Nu bcji cafea, cacao
sau bauturi alcoolice. Puteji manca in cantitAji
mici nuci in loc de piine §i puteti bea ceai de coacaze, mure sau
mu§e|el.
In final, inci o remarci important!: daca suferiji de he-
moroizi sunte£ cu un pas mai aproape de a va imbolnivi de
cancer la colon.
Infecfii cu fungi
REMEDIUL NR. 96
206 Z Vindecarea bolilor incurabiic
(impotriva infec{iilor cu ciuperci sub unghiile mainilor sau
picioarelor)
INGREDIENTE: Cafea ri§niti.
PREPARARE: Se toarni apa fiarta peste cafeaua ri§niti (suficient
cat si se produci o cafea tare), se lasi sa se riceasci §i se toarni
intr-un lighean, cu tot cu zaf. ADMINISTRARE: Se introduce zona
afectati in lichid, de citeva ori pe zi.
REMEDIUL NR. 97
(pentru tratarea infecjiilor cu fungi in jurul degetelor de la
picioare)
Se spala picioarele complet inainte de a culcare, apoi se scu-
funda in oêt din vin §i se poarta peste noapte ciorapi imbibati
in oêt din vin.
REMEDIUL NR. 98
(pentru tratarea infectiilor cu fungi din jurul degetelor de la
picioare)
Se zdrobesc frunze de menti impreuni cu cristale de sare intr-o
pulbere fina, care se va plasa intre degete, timp de o ora. Se
repeta procedeul de citeva ori, dupi care infecfia ar trebui si fie
complet eliminati.
| 207
Infecfii cu Staphylococcus aureus
Vezi Remediul 40 de la pagina 144.
Inflamafiile sfarcurilor
• Se Store doui frunze de varzi alba, suficient cit sa sc
ob{ini pu£n sue, apoi se pun cele doui frunze pe sani, unde
se pistreazi timp de una pini la trei ore.
• Se amesteci o cani de fiini cu o linguri de miere, aluatul se
modeleazi intr-o turti, cu care se acoperi zona afectati timp
de 40-60 de minute.
Insomnia
Cea mai buni cale de a-fi asigura un somn bun este si mininci o
muljime de fructe §i legume §i si bei sucuri proaspit stoarse. Un
alt tratament care poate fi incercat este si se consume pu£na
miere inainte de culcare. Puteji pur ji simplu si inghifiî o linguri
de miere, si o be{i dizolvatl intr-o cani de api fiarti, si bep. o
cani de lapte in care a{i dizolvat o lingurifi de miere sau si facefi
o cani de ceai verde cu o jumitate de linguri de miere §i doui
linguri{e dc smantani. Daci vi umplefi perna cu frunze de
eucalipt sau cu fin, putefi avea parte de un somn odihnitor. Alti
metodi simpli este si vi infundaji nara dreapta cu un tampon dc
vati §i si respiraji numai prin nara stangi eel pujin 5 mi nute. Dau
mai jos alte doui alte remedii care se ocupi de in somnie:
REMEDIUL NR. 26, de la pagina 82-83.
203 Vindccarca bolilor incurabile

REMEDIUL NR. 99
INGREDIENTE: Semin{e de mirar (50 de grame), vin ro§u dulce
(unlitxu).
PREPARARE: Se fierb impreuni timp de 1-2 minute.
ADMINISTRARE: Se beau cam 50 de mililitri inainte de culcare.
Lipsa de pofta de mancare (la copii)

REMEDIUL NR. 100
INGREDIENTE: 4 lingurije de zmeura.
PREPARARE: Se pune zmeura intr-un termos, se umple cu api
§i se lasi si stea timp de doui ore.
ADMINISTRARE: Se bea cald, cate o jumatate de cani, de patru
ori pe zi.
REMEDIUL NR. 101 INGREDIENTE: Sue de {elini.
ADMINISTRARE: Se consumi cite doui lingurife, de trei ori pe zi,
cu 30 de minute inainte de fiecare masi.
Menopauza
Pentru a intirzia venirea menopauzei, utilizaji urmitoarele
tratamente incepind de la virsta de 40 de ani.
REMEDIUL NR. 102
INGREDIENTE: 200 de grame de vin alb §i 10-12 cijei de
usturoi.
PREPARARE: Se incilze§te lent vinul pini la punctul de fierbere,
se adaugi usturoiul §i se fierbe timp de inci 30 de
secunde, se lasi sa se riceasci §i se toarni intr-o sticli de sticli de
culoare intunecata. Se pistreazi intr-un loc intunecos, la
temperatura camerei.
ADMINISTRARE: Se consumi cate o lingura, de trei ori pe zi, cu
20 de minute inainte de masi, trei zile la rand (zilele 1,2,3;
11,12,13; 21, 22, 23 ale fiecirei luni). Tratamentul ajuti §i la
I 209
recipitarea capacitajii de a na§te, imbunati{e§te aspectul tenului
§i aduce o senza£e de buna stare.
Formula utilizati pentru oprirea hemoragiei §i pentru eli-
minarea simptomelor neplicute ale menopauzei:
REMEDIUL NR. 103
INGREDIENTE: Coaja de la zece portocale, doi litri de apa fiarti,
pupn zahar sau miere.
PREPARARE: Se pun cojile de portocale in apa care fierbe, se
acoperi oala cu un capac §i se fierbe incet, pini cind vor mai fi
rimas doar 0,7 litri de lichid. Strecurafi lichidul de doua ori §i
adiugafi zahirul sau mierea, pentru imbunitifirea gustului.
Turnafi lichidul intr-o sticli §i pistra£-l la frigider.
ADMINISTRARE: Se consumi cite o lingura, de 3-4 ori pe zi.
Obezitatea
Alimentatie pentru reducerea greutatii:
• Mancafi, timp de 10 zile, numai diverse tipuri dc cereale
(cu purine fhinze de plante verzi). Fierbeti ce realele in
api, fara si adiuga{i sare. Puteti minca panA la 7 tipuri
diferite de cereale pe zi, fari limite in ce pri ve§te
cantitatea. Reduce^ cit mai mult posibil aportul de lichide.
Aceasti dieti vi va permite si pierdep 5-7 kilograme din
greutatea in exces.
• Pastrafi alimentafia dumneavoastra obi§nuita, dar
mestecafi fiecare imbucatura de 100 de ori inainte sa o
inghififi. Beti apa numai cu eel pufin 15 minute inainte §i
cu doua ore dupa masa. Daca aplicafi cu Strictefe acest sfat
timp de o lima, putefi sa va reduce^ greutatea cu 5-10
kilograme.
• In prima s&ptamana, mancati numai doua portocale §i
trei oua fierte tari (fierbefi-le timp de 12 minute) de trei ori
pe zi. Ameliorati acest regim cu cantitafi mari de fructe §i
legume crude in a doua saptamana.
• Beti 3 cani de sue de varza proaspat stors in fiecare di-
mineaja §i seara.
Ro§u in gat
REMEDIUL NR. 104
INGREDIENTE: O lamaie t&iata In bucaji mici.
ADMINISTRARE: Se suge fiecare bucata de lamSie timp de 10
minute, apoi se inghite. (Este eficient in special la varste
mici.)
REMEDIUL NR. 105
INGREDIENTE: Frunze de varza alba.
ADMINISTRARE: Se pun frunzele de varza pe gat §i se infa-
§oara in jurul lor un fular de lana. Se inlocuiesc frunzele cu
unele proaspete dupa doua ore.
REMEDIUL NR. 106
Se fine palma dreapta pe gat §i stanga lipitS de tampli, timp de
15-20 de minute. Se repeta zilnic, timp de 3-5 zile.
I 211
REMEDIUL NR. 107
INGREDIENTE: Jumatate de linguri{& de sare, jumitate de lin-
guriji de bicarbonat de sodiu alimentar, patru picituri de iod.
PREPARARE: Se dizolvi totul intr-o cani de api fiarti.
ADMINISTRARE: Gitifi gitul de citeva ori pe zi.
REMEDIUL NR. 108

INGREDIENTE: O cani de sue de sfecli, o lingurifi de ojet de cidru
de mere sau ojet din vin. PREPARARE: Se amesteci ingredientele.
ADMINISTRARE: Se clite§te gitul de 8-10 ori pe zi.
REMEDIUL NR. 109

INGREDIENTE: Trei lingurije de coaji de ceapi rupti in buci£.
PREPARARE: Se pun in 0,5 litri de api, se fieibe §i apoi se lasi si
se riceasci.
ADMINISTRARE: Se clite§te gitul de 5-6 ori pe zi.
REMEDIUL NR. 110 INGREDIENTE: O linguriji de miere.

PREPARARE: Se dizolvi intr-o cani de api. ADMINISTRARE: Se
clite§te gitul de 8-10 ori pe zi.
REMEDIUL NR. Ill
INGREDIENTE: Sucul stors din doui cepe.
ADMINISTRARE: Se consumi cite o linguriji, de patru ori pe
zi.
REMEDIUL NR. 112 INGREDIENTE: Un mir, o ceapi.

PREPARARE : Se rad JI se amesteci.
ADMINISTRARE : Se consumi cite doui lingurife, de trei ori pe zi.
REMEDIUL NR. 113
INGREDIENTE: O sfecli ro§ie, o linguri{i de ofet. PREPARARE: Se
rade sfecla, se adaugi ofetul, se lasi si stea citeva ore §i se
strecoari lichidul intr-un vas de sticli. ADMINISTRARE: Se
consumi cite 1-2 lingurije pentru clitirea gatului, dupi care se
inghite.
REMEDIUL NR. 114
INGREDIENTE: Lapte (150 grame), 4-5 smochine uscate.
PREPARARE: Se toarni laptele intr-o oali, se adaugi smochinele
uscate §i se fierbe timp de 5-7 minute. ADMINISTRARE: Se bea in
inghifituri mici (§i se mininci smochinele) inainte de culcare. Se
repeti citeva zile.
REMEDIUL NR. 115 INGREDIENTE: O pari.
PREPARARE: Se spali, se cur-ifi de coaji §i se stoarce sucul.
ADMINISTRARE: Se bea in inghifituii mici, se fine in guri o
vreme, apoi se inghite.
Tensiune sangvini scizuti
Persoanele care au in mod obi§nuit tensiune sangvini redusi ar
trebui si fie active fizic — si meargi §i si alerge cit mai mult
posibil.
• Turnaji o cani de api fiarti peste o linguriji de ceai negru,
acoperifi cu un capac §i lisafi si infuzeze timp de 5-7
minute. Adiugafi doui linguri de smintini,
pu{ini sare §i o linguriâ de zahar. Amesfteca£ biutura §i lisa{i
sa se riceasci. Be£ timp de 7 zile, dimineata seara (cu 10 minute
inainte de masi) §i apoi face{i o pauzi de o siptimini. Repetaji
ciclul pana cand tensiunea dumneavoastra sangvini revine la
normal. Folosirea cu regularitate a saunei, o dati pe sipti- min i,
I 213
normalizeaza tensiunea sanguini. Du§urile alternative fierbinji §i
reci regleazi in mod minunat tonusul vaselor de singe.
Vibromasajul ajuti la mirirea tensiunii sangvine. Staji in picioare,
ridicaî-vi pe varfurile degetelor, cu brajele de-a lungul corpului,
apoi lisafi cu forfi toati greutatea pe cilcaie. Repetafi exercijiul
de 20 de ori, dimineata §i seara. O lovire ritmici a podelei cu
cilciiele vi va miri tensiunea sangvini.
Loviji alternativ podeaua cu calcaiele (de 20-30 de ori pentru
fiecare picior) dimineafa §i seara. Continual exercifiul zilnic,
pini cind tensiunea sangvinS se normalizeazi.
Exercifiile „Pe§tele" §i „GindacuT din setul de exerciîl Nishi
(vezi pp. 125-126) ajuti la regenerarea sistemului circulator. Ele
nu vor rezolva problema tensiunii scizute, dar vor ajuta la
imbunitijirea stirii generate a siniti£i.
Daci tensiunea dumneavoastri sangvini scade odatA cu
modificarea vremii, be£ eel pu{in o cani de sue de morcovi
(patru par£) amestecat cu sue de sfecli (o parte).
Tratamentul preventiv cu sue de lamaie (vezi pp. 43-44) poate fi
folosit pentru mirirea tensiunii sanguine.
Tensiunea sangvini ridicati
Pentru a reduce tensiunea sangvini, este necesar si curafim
sistemul circulator §i ficatul. Limita{i aportul de grisimi §i
produse fiinoase. Mancafi mai multe produse bogate in vitamina
C §i fi£ mult mai activi fizic.
REMEDIUL NR. 116
INGREDIENTE: 0 cani de sfecli crudi rasi, o cana de miere.
consumi o lingura de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de
mese, timp de trei luni.
REMEDIUL NR. 117
INGREDIENTE: Doui cini de sue de sfecli, 250 grame de miere,
sue Stors dintr-o limaie, o cani de sue de coacize negre, o cani de
vodci.
PREPARARE: Se amesteci ingredientele cu mixerul.
ADMINISTRARE: Se consumi o linguri de trei ori pe zi, cu o ori
inainte de mese.
REMEDIUL NR. 118
INGREDIENTE: Sue din 3 kilograme de ceapi, 500 de grame de
miere, membranele despirfitoare de la 25 de nuci, un litru de
vodci.
PREPARARE: Se amesteci sucul de ceapi cu mierea, se adaugi
membranele despirfitoare, se toarna vodca peste amestec §i se
lasi si stea intr-un loc intunecat, timp de 10 zile.
ADMINISTRARE: Se consumi cite o linguri, de trei ori pe zi.
REMEDIUL NR. 119

INGREDIENTE: 0,5 litri de vodci $i 200 grame de usturoi tiiat.
1 21*
PREPARARE: Se toarna vodca intr-o sticli de culoare intunecati de
trei sferturi de litru, se adaugi usturoiul §i se lasa intr-un loc
intunecat timp de 6-8 zile (se scutura din cand in cand). Se
strecoari lichidul, se inchide ermetic §i se pas- treazi la frigider.
ADMINISTRARE: Se consumi cate o linguri, de trei ori pe zi, inainte
de mese.
REMEDIUL NR. 120
INGREDIENTE: Membrane despirfitoare de miez de nuca,
provenind din 1 kilogram de nuci, un litru de vodca. PREPARARE:
Se pun membranele intr-un vas de Sticli, se toarna vodca peste
ele §i se lasa sa stea pana cand culoarea amintejte de un ceai
negru tare.
ADMINISTRARE: Se consumi cite o linguri, de trei ori pe zi, inainte
de mese.
REMEDIUL NR. 121
INGREDIENTE: 20 grame de usturoi tiiat mirunt, 100 grame de
zah&r cristalizat (tos).
PREPARARE: Se amesteci intr-un pahar, care apoi se tunple cu apa
fiarti. Se agita pentru dizolvarea completa a zaharului §i se lasa si
stea timp de 4-6 ore intr-un loc intunecos. ADMINISTRARE: Se
consuma cate o linguri, de trei ori pe zi, inainte de mese.
REMEDIUL NR. 122
Se consumi o linguri de miere amestecati cu branzi de casi, de
doui-trei ori pe zi.
REMEDIUL NR. 123
Se bea o cani de ceai cu o linguri de miere, in fiecare zi, inainte
de culcare.
REMEDIUL NR. 124
INGREDIENTE: O lamaie fira samburi, 200 de grame de merigor,
200 de grame de mice§e, 200 de grame de miere. PREPARARE:
Se fine un timp limiia in apa care fierbe, §ter- geji-o cu o bucati
de pinzi, apoi radeji fin. Zdrobiji meri- §orul §i mice§ele. Puneji
216 = Vindecarea bolilor incurabiic
totul intr-un vas de sticli, adauga£ miere, mixa£ bine §i lisa£ sa
stea timp de 24 de ore. ADMINISTRARE: Se consumi cate o
lingura, de trei ori pe zi, cu 15 minute inainte de mese, timp de
14-30 de zile.
TranSpirafie nocturni excesiva
Se freaca pielea cu ofet din cidru de mere inainte de culcare.
Tulburari ale glandei tiroide
• Se poarti un colier de chihlimbar.
• Se imbiba trei bucafi de coaja de stejar in api §i se fo-
losegte soluîa rezultati prin infuzare pentru comprese de
git. Se aplici acest tratament pentru o lungi perioadi de
timp.
• Se acopera im kilogram din fructul numit Aronia me-
lanokarpa cu un kilogram de zahir §i se lasi si stea in
frigider pini cind se produce sucul. Se consumi o lin-
guri{a sau doui, de trei ori pe zi.
• Se rade o jumitate de limiie, cu tot cu coaji, se adaugi cu
una sau doui lingurije de zahir §i se mininci amestecul (de
preferinji cu doui ore inainte de masi).
• Se bea de doui ori pe zi o cani de sue de limii, ceea ce va
produce bune rezultate (Vezi tratamentul cu sue de limaie
de la pp. 43-44).
Tulburari la ficat
REMEDIUL NR. 125
(in cazul unor dureri de ficat)
INGREDIENTE: O cani de ulei de misline, o cana de sue de
grepfrut.
PREPARARE: Se amesteci cele doua lichide (in mixer).
ADMINISTRARE: Se efectueazi o clismi seara, la eel pu{in doua
= 217
ore dupi masa de seara. A§ezafi-va pe pat, culcaji pe partea
dreapta, §i pune£ o perni electrici pe zona ficatului. Repetafi
procedeul o data la doua zile, in total de 3-5 ori.
Pentru a u§ura durerile cauzate de o inflamare a ficatului sau
a vezicii biliare, incercafi unui dintre tratamentele de mai jos:
REMEDIUL NR. 126 INGREDIENTE: Sue de varzi.
ADMINISTRARE: Se bea o cana, de trei-patru ori pe zi, timp de 40
de zile.
REMEDIUL NR. 127
INGREDIENTE: 1 kilogram de ceapa tocati, doui cini de zahar.
PREPARARE: Se amesteci ingredientele, se pune amestecul in
cuptor, se incilze$te u$or, pani cand produce un sirop galben, se
scoate lichidul §i se toarni intr-o sticli sau borcan de culoare
inchisi.
ADMINISTRARE: Se consumi cate o linguri, in fiecare dimineafi,
pe stomacul gol, timp de trei luni.
REMEDIUL NR. 128 INGREDIENTE: Sue de dovleac.

1
ADMINISTRARE: Se bea cite o cana, de doua ori pe zi, inainte de
masa, timp de 30 de zile.
REMEDIUL NR. 129
(pentru slimularea secretiei de bila in cazurile de tulburari la
ficat)
INGREDIENTE: 100 grame de mice§e, puîn zahir. PREPARARE: Se
pun mace§ele intr-un termos de un litru, se umple termosul cu
apa fiarta, se inchide §i se lasi si stea peste noapte.
ADMIMS I RARE: Se bea intreaga cantitate in timpul unei zile,
adiugindu-se pufin zahar, pentru imbunitifirea gustului.
REMEDIUL NR. 130 (pentru tratarea pietrelor la vezica
biliara) INGREDIENTE-. O mini de frunze de mesteacin.
PREPARARE: Se farimi{eazi frunzele, se toarni peste ele o cani de
api fiarta, se lasi si se infuzeze timp de 20 de minute (amestecaji
cu o linguri de lemn din cind in cind) $i apoi se strecoari lichidul.
ADMINISTRARE: Se consumi cite o cani din fiertura inainte de masa
de dimineafi §i de cea de seari.
REMEDIUL NR. 131
(pentru tratarea pietrelor la vezica biliara) INGREDIENTE: Varzi
albi.
PREPARARE: Se toaci varza mirunt §i se strecoari din ea sucul.
ADMINISTRARE: Se bea cite o cani odati.
REMEDIUL NR. 132
(pentru tratarea pietrelor la vezica biliara)
INGREDIENTE: 0 ridiche neagri.
PREPARARE: Se rade ridichea §i se stoarce sucul din ea.
ADMINISTRARE: Se consumi 2-3 linguri de sue proaspit,
zilnic.
REMEDIUL NR. 133
219
(pentru tratarea colicilor la ficat §i a pietrelor la ficat) INGREDIENTE:
10 smochine uscate, o cana de api fiarta, 0,5 litri de lapte
fierbinte §i o linguriî de zahar. PREPARARE: Se taie fin
smochinele, se pun intr-un vas smil- {uit, se toarni peste ele apa
fiarta, se aduc din nou la punctul de fierbere, se adaugi laptele §i
zahirul §i se lasi sa se riceasci. ADMINISTRARE: Se bea lichidul in
sorbituri mici, cit inci este cald, apoi se minanca smochinele.
Tulburari oculare
Se rade un mir sau un cartof, se amesteci un albu; §i se pune pe
ochi. Se dite§te cu apa fiarti §i apoi u§or riciti.
Tulburari renale
REMEDIUL NR. 134
INGREDIENTE: Seminfe de dovleac (100 de grame), seminte de in
(100 de grame).
PREPARARE: Se toarni un litru de apa peste semin{ele de dovleac.
Se fierb la foe mic timp de o ori, apoi se lasi si se riceasci. Se
toarni peste seminêle de in 200 de mililitri de api, se fierb 20-30
de minute §i se face o compresi.
ADMINISTRARE: Se bea biutura din seminfe de dovleac §i se
mananca semintele de dovleac. Compresa cu seminfe de in se
pune pe regiunea rinichilor, in fiecare zi, timp de o saptamana.
Eliminarea pietrelor §i a nisipului la rinichi
REMEDIUL NR. 135
INGREDIENTE: O linguri de pitrunjel verde tocat, o linguri de
pastarnac taiat mirunt.
PREPARARE: Se toarni o cani de apa fiarti peste ingrediente §i se
continue fierberea la foe mic, timp de o ori §i jumitate. Se
strecoari §i se imparte in trei parfi egale. ADMINISTRARE: Se bea
cite una din pirji de trei ori pe zi, cu 15 minute inainte de mese.
REMEDIUL NR. 136
INGREDIENTE: O linguri de semin{e de in.
PREPARARE: Se toarna o cana de apa peste semin{e, se incal-
ze§te pana la punctul de fieibere §i apoi se strecoari lichidul.
ADMINISTRARE: Se bea o cani pe zi, timp de 7 zile.
REMEDIUL NR. 137

INGREDIENTE: 3 linguri de seminje de morcovi. PREPARARE: Se
pun semintele intr-un vas, se toarna 600 de mililitri de api fiarta,
se invele§te vasul intr-un $tergar, se lasa sa stea timp de 10 ore §i
apoi se strecoara sucul. ADMINISTRARE: Se bea cate o cea§ci, de
5-6 ori pe zi, pani se termina toata cantitatea.
Coaji de pepene verde.
I 221
PREPARARE: Se taie eoaja de pepene, se usuci in cuptor §i se
ra§ne§te. Se toarni 50 mililitri de api fiarta pe o lingura din
pulberea rezultati §i se lasi si se riceasci. ADMINISTRARE: Se bea
de 3-5 ori pe zi, pini se rezolvi problema de sinitate.
REMEDIUL NR. 139
INGREDIENTE: O limiie (fari simburi), 50 grame de miere, 50
grame ulei vegetal.
PREPARARE: Se inmoaie pentru o clipi limiia in api clocotiti §i
apoi se usuci, se rade, se pune intr-un vas de sticli, se adaugi
mierea §i uleiul, se mixeazi bine §i se acoperi cu un capac.
ADMINISTRARE: Se ia o linguri, de 4-5 ori pe zi.
Tratarea pietrelor la rinichi, a pietrelor la vezica §i a problemclor

de urinare
REMEDIUL NR. 140
INGREDIENTE: Ridichi negre, miere.
PREPARARE: Se rad ridichile negre §i se stoarce sucul din ele.
Se amesteci sucul cu miere, in cantitifi egale.
ADMINISTRARE: Se bea o jumitate de cani, o dati pe zi, timp
de o luni.
REMEDIUL NR. 141
INGREDIENTE: Sue stors din hrean (atit rididni, cit §ifrunze).
ADMINISTRARE: Se consumi cite o lingurifi de sue proaspit Stors,
in fiecare dimineafi §i seari.
REMEDIUL NR. 142 INGREDIENTE : Semin(e de morcovi.
PREPARARE : Se usuci semin{ele intr-o tigaie §i apoi se ri§nesc
fin.
ADMINISTRARE : Se consumi cite o linguriî, de trei ori pe zi, cu
o cana de apa.
REMEDIUL NR. 143
INGREDIENTE : Doui ridicini uscate de pistirnac. PREPARARE: Se
pune pistirnacul intr-un vas, se toarna peste el un litru de apa
fiarta §i se mai fierbe timp de 3 minute. Se lasa fiertura sa stea
timp de patru ore, apoi se strecoara lichidul din ea.
ADMINISTRARE: Se bea o jumatate de cana, de trei ori pe zi,
pana cand problema de sanitate este rezolvati.
REMEDIUL NR. 144
INGREDIENTE: 1-11 linguri de frunze verzi de pitrunjel.
PREPARARE: Se pune pitrunjelul intr-un vas, se umple cu api
fiarti, se acoperi cu un capac, se lasi si stea timp de 30 de minute,
se Strecoari lichidul intr-un recipient de sticli §i se inchide cu un
dop.
ADMINISTRARE: Se bea o cani de trei ori pe zi, pini cind pro-
blema de sinitate dispare.
REMEDIUL NR. 145
INGREDIENTE: 100 grame de nuci verzi (recoltate inainte de 7
iulie) §i 100 de grame de zahir cristalizat sau miere. PREPARARE:
Se toaci mirunt nucile, se pun intr-un borcan, se adaugi zahirul
sau mierea, se inchide borcanul ermetic §i se fine in frigider timp
de o luna.
ADMINISTRARE: Se consuma cite o linguri, de trei ori pe zi,
inainte de mese. Se pistreazi numai la frigider.
REMEDIUL NR. 146
INGREDIENTE: 3 limai (cu coaji, dar firi samburi), 150 grame de
usturoi decojit, 0,5 litri de apa fiarti §i riciti. PREPARARE: Se bagi
in mixer impreuna limaile §i usturoiul, se pun apoi intr-un
borcan de un litru, se umple borcanul cu api, se lasi si Stea timp
de 24 de ore, se inchide borcanul ermetic §i se pistreazi intr-un
loc intunecos. ADMINISTRARE: Se beau cite 50 de mililitri in
fiecare dimineafi.
REMEDIUL NR. 147
= 223
INGREDIENTE: Trei cini de api, patru limai (fari samburi), o cani
de miere §i sucul Stors dintr-o limiie. PREPARARE: Se toarni apa
intr-un vas §i se adaugi limiile tocate mirunt. Se fierbe pini cind
a mai rimas doar cam o cani de fierturi, se lasi si se riceasci, se
strecoari lichidul, se toarni intr-un vas de sticli, se adaugi mierea
§i sucul de limiie, se amesteci bine §i se acoperi cu un capac.
ADMINISTRARE: Se consumi cite o linguri, zilnic, inainte de
culcare, pini cind se termini toati cantitatea. Se pistreazi numai la
frigider.
In cazul unei colici renale, punefi pe regiunea rinichilor o
perni electrici sau face£ o baie fierbinte.
Atenfie! Inflamajiile acute ale altor organe abdominale pot
produce dureri similare. Daci nu cu absoluti sigu- ranfi ci durerea
este cauzati de o colici renali, nu urma£ sfatul de mai sus §i luaî
legatura cu un doctor.
Cum impiedicam formarea pietrelor la rinichi?
• Se toarni o cani de api fiarti peste coaja unui mir, se lasi si
se pitrundi §i apoi se bea lichidul rezultat, de doui ori pe
zi.
224 = Vindccarea bolilor incurabiJe

• Se beau 30 de grame de sue de ridichi negre pe sto-
macul gol, diminea{a.
• Se bea sucul Stors dintr-o limiie, amestecat (in mixer) cu
o lingura de ulei de masline, pe stomacul gol, dimineaja,
timp de §ase luni.
Umflituri
In caz de umflituri, este o buna idee si mincafi o mulfime de
fructe §i legume cu propriety diuretice (care provoaci urinarea),
cum ar fi {elina, pitrunjelul, ceapa, uSturoiul, pe- penele verde,
dovleacul, cip§unile silbatice §i coacizele negre. Ajuti §i si btp.
zilnic o cani de sue de dovleac.
REMEDIUL NR. 148
INGREDIENTE: Doui cepe de mizime potriviti, o linguri de zahir.
PREPARARE: Tiiaji cepele in felii subfiri, presiraji cu zahir §i
lisafi peste noapte si se produci sucul, apoi stoarceji tot sucul.
ADMINISTRARE: Se consumi doui linguri pe zi.
REMEDIUL NR. 149

INGREDIENTE: Patru lingurife de seminje de pistirnac.
PREPARARE: Turnafi o cani de api fiarti peste seminfe §i lisafi si
infiizeze timp de 8-10 ore. ADMINISTRARE: Se consumi o
linguriJi, de trei-patru ori pe zi, cu 30 de minute inainte de mese.
REMEDIUL NR. 150
(picioare umflate sau abdomen umflat)
INGREDIENTE: Coaji de nap turcesc.
PREPARARE: Tocaji marunt coaja §i turnafi peste ea apa fiarta
(trei cani de api la o cani de coji). Acoperifi vasul eimetic, (me{i
la foe mic (firi si fierbefi) in cuptor timp de 4 ore §i apoi
strecura£ lichidul. ADMINISTRARE: Se bea zilnic o cani de lichid.
| 225
Anexa B
Retete sanatoase
Salate de primivara
Salatd de pdpddie
Se introduc trei minunchiuri de pipidie in api sarata rece,
pentru eliminarea gustului amar. Se toaci mirunt §i se amesteci
cu 10 nuci tocate. Se adaugi o linguri de ulei de floarea-soarelui
sau de miere.
Ridichi §i nuci
Se toaci sau se rad 15 ridichi (cam 100 de grame) §i se
amesteci cu 8 nuci tocate (cam 40 de grame), se adaugi o
lingurifi de ulei de plante $i peste amestec se pune deasupra ni§te
aipagic.
Salatd franceza
Se toarni o linguri de ofet din cidru de mere sau ofet de vin
peste o suti de grame de liptuci, se adaugi o linguri de ulei de
plante §i o lingurifi de ceapi tocati; se amesteci totul bine.
Salatd de sfecld tdndrd
Se rad cinci sau §ase sfecle tinere, se adaugi doui linguri de
smintini §i se drege cu pu{in chimion.
Arpagic cu alune
Se toaci 50 de grame de arpagic §i se amesteci cu 50 de
grame de alune mirunfite.
Ridichi cu nuci, pdstdmac $i mentd
Se rad 15 ridichi, se adaugi pistirnacul tocat, pufina menti §i
mirar, pu£n chimion §i §ase linguri (50 de grame) de nuci tocate.

Se amesteci totul bine. Puteji adiuga citeva frunze de salati,
pentru decorare.
Salatd de spanac
Se toaci o mini de spanac nou. Se adaugi o linguri de micri;
tocat §i o linguri de arpagic tocat. Se amesteci totul bine. Se
adaugi trei linguri de alune tocate §i o linguri de afine.
Spanac cu oud
Se bate un gilbenu§, se adaugi unt (o linguri §i jumitate),
apoi se adaugi o linguri de sue de limiie. Ameste- cate, ar trebui
si produci o compoziîe groasi. Se adaugi un cifel zdrobit de
usturoi §i doui miini de spanac tocat. Se amesteci din nou §i se
pune deasupra o frunzi de liptuci.
Salatd din frunze de sfecld
Se taie frunzele de sfecli (doui miini sau cam 60 de grame).
Se prepari sosul: se amesteci un gilbenu§ cu o linguri de sue de
limiie, o jumitate de linguri de mu§tar, o linguri de ulei de plante
§i o linguriji de arpagic tocat.
= 227
Salate de vari §i de toamni
Castravefi. ro§ii
Se amesteca buci£ de castravete cu felii de ro§ie; se adaugi
deasupra patru linguri de nuci tiiate marunt.
Salatd de varzd proaspdtd
Se amesteca 100 de grame de varzi tocata cu patru linguri de
sue de grepfrut, o linguri de miere §i o jumitate de linguri^ de
chimion.
Mazdre ro$ii
Se amesrteca 50 de grame de mazire noui cu 120 de grame de
rogii zdrobite doui linguri de ulei de floarea-soarelui. Se pun
deasupra pitrunjel verde tocat §i aipagic.
Mazdre §i morcovi
Se rade un morcov §i se amesteci cu 50 de grame de mazare,
o lingura de ulei vegetal, o lingura de sue de zmeura sau de
coacize §i o jumatate de ceapi tocata.
Morcovi cu arpagic
Se amesteca 100 de grame de morcov ras cu 30 de grame de
arpagic tocat mirunt. Se adauga o linguri de ulei vegetal §i se
pune deasupra pu{in castravete tocat mirunt.
Salatd pentru curdfarea sdngelui
Se rad 50 de grame de sfecli §i 50 de grame de morcovi. Se
adaugi 50 de grame varzi tocata, o linguri §i jumatate de ulei de
misline §i o linguri §i jumitate de miere. Se amesteci totul bine ji
se pun deasupra ni§te fructe de pidure sau coacize ro§ii.
Salatd cu chimion
Se toaci mirunt 100 de grame de varzi. Se adaugi o lingurifi
de miere §i o linguriî de chimion mirunfit
Ro§ii cu morcovi nuci sau biscuiti
| 228
Se zdrobesc 100 grame de ro§ii §i se amesteci cu 100 de
grame de morcovi ra§i, 30 de grame de pitrunjel tocat §i 50 de
grame de nuci sau biscuiti farimifafi. Se adaugi o linguri §i
jumitate de ulei de misline §i se amesteci din nou.
Ro$ii umplute cu varzd muratd
Se taie virful unei ro§ii (3-4 milimetri) §i se gole§te con-
finutul ei, lisindu-se doar un perete de 3-4 milimetri gfo- sime.
Confinutul rojiei se amesteci cu varzi ro§ie murati §i cu o
lingurifi de ulei vegetal, umplindu-se ro§ia goliti cu acest
amestec. Se pune deasupra o lingurifi de maionezi sau smintini,
impreuni cu pitrunjel mirunfit sau ceapi verde.
Salatd dinfasole verde
Se inlituri afele de la 60 de grame de fasole noui, moale §i se
taie fin tecile. Se adaugi 50 de grame de salati verde in bucifi mai
mari §i doui linguri de ulei de floarea-soarelui (se poate de
asemenea adiuga o linguriji de miere, pentru imbunitifirea
gustului).
Morcovi $i telind
Se amesteci 50 de grame de morcovi ra§i cu 50 de grame de
felini tocati, o felie de castravete, 50 de grame de nuci tocate §i o
linguri de miere. (Putefi folosi doui linguri de ulei de floarea-
soarelui in locul nucilor.)
229 = Vimli'i'ju'j bulilor inrurabik'

Salatd de praz
Se toaci m&runt 50 de grame de praz, se adaugi trei linguri de
maioneza, se lasi si stea o ora §i apoi se adauga o lingura de
felina tocata, pu£n chimion §i o linguri^ de miere dizolvati in
doua linguriê de apa.
Salatd de dovleac
Se rade un morcov, apoi se rad 50 de grame de dovleac, ca §i
25 de grame de Jelina. Se adauga 25 de grame de arpagic taiat
mirunt sau ceapa ro§ie, plus o nuca faramiâti.
Salate de iarni Sfecld fi nuci
Se rad o sfeclS mare fiarta §i o jum&tate de sfecla cruda. Se
adauga un cajel de usturoi zdrobit §i o lingura de ulei vegetal. Se
amesteca totul bine §i se pun deasupra nuci ma- runîte §i putin
arpagic tocat.
Salatd de cartofi
Se amesteca 75 de grame de cartof tocat mSrunt cu 50 de
grame de nuci marunjite, o lingura de miere §i o lingurija de
hrean ras.
Salatd bogatd in vitamine
Se dau pe riz&toare 50 de grame de morcovi, 75 de grame de
varza §i 50 de grame de cartof. Se adauga 25 de grame de
patrunjel taiat, 25 de grame de praz, doua linguri de ulei vegetal,
o lingura de miere §i 50 de grame de nuci tocate. Se amesfceci
totul bine.
Salatd de hrean morcovi
Se dau pe razitoare un morcov mare, plus 50 de grame de
ridicini de {elini. Se adaugi o linguri de hrean ras, 10 grame de
nuci sfarimate §i o linguri de ulei vegetal. Se amesteci totul bine.
Sosuri §i maioneze
Sosurile §i maioneza cumpirate de la magazin contin de obicei
conservanfi, agenfi coloranfi §i alte substance Striine corpului
nostru §i care ne polueazi singele. Iati de ce este o buni idee si ne
pregitim propriile sosuri $i maioneze.
Ulei de Idmdie
Se adaugi treptat sue de la una sau doui limii, pe misuri ce
batem 25 de grame de ulei vegetal.
Maionezd de nuci
Se amesteci doui linguri de nuci mirunfite cu o lingurifi de
ulei vegetal, producind o pasti groasi. Adiuga£ apoi 3-4 linguri
de ulei vegetal §i batefi amestecul, in timp ce adiugafi treptat sue
stors dintr-o limiie.
Sos de smdntdnd
Se amesteci sucul stors dintr-o jumitate de limiie cu trei
linguri de smintani. Se adaugi un cifel zdrobit de usturoi, o
jumitate de lingurifi de arpagic tiiat foarte mirunt sau de ceapi
dati pe rizitoare §i o linguri de ulei vegetal. Se amesteci totul
bine.
Sue de ro§ii
Se amesteci §ase pir£ de ulei vegetal cu o parte de sue de
lamaie. Se amesteci cu sue de ro§ii }i se adauga pufini felini
rasa, pentru un mai bun gust
Maionezd „curcubeu" — o maionezd bogatd in vitamine
Se bat incet doua gilbenu§uri, adiugind trei linguri de ulei
vegetal. Se amesteci cu o linguri de felini rasa sau cu o lingurifi
de ceapa rasi $i apoi se adaugi sue de limiie. Se bate bine pini
cind capiti consistent normali a maionezei. Puteti colora
maioneza in verde (cu sue de spanac), portocaliu (cu sue de
morcovi) sau roz (cu sue de coacize ro§ii).
Supe reci
= 231
Supele reci sunt cele mai bune in zilele toride ale verii §i
toamnei. Persoanelor care au probleme cu regularitatea scau-
nului li se recomandi si le consume tot timpul anului. Ele sunt
foarte bune pentru sinitate, deoarece, spre deosebire de supele
fierbinji, ele pistreazi toate vitaminele, mineralele, apa structurati
§i oxigenul confinute in ingredientele lor.
Supd de ro$ii §i catfravefi
Se toarni 10 linguri de lapte bitut peste 3 linguri de fulgi de
oviz §i se lasi si stea timp de 2-3 ore. Se adaugi castraveji da£ pe
rizitoare, ro§ii tiiate §i un ci|el zdrobit de usturoi, apoi totul se
amesteci bine §i i se adaugi deasupra pitrunjel tiiat
Supd de ro$ii cu smdntdnd
Se amesteci doui ro§ii rase cu o linguri de smintini, se toarni
amestecul peste trei linguri de fulgi de oviz, se lasi si stea o ora
§i se adaugi apoi pitrunjel tiiat.
SupcI de zmeurd sau de cdp$uni sdlbatice
Se adauga la o cana de lapte bitut trei linguri de apa minerals
§i trei linguri de zmeuri zdrobita (sau cip§uni salbatice). Se mai
poate adauga §i o linguri de miere.
Supd defructe uscate
Se lasi in apa peste noapte (8-10 ore) o mana de fructe uscate
(prune, stafide, mere sau pere), se strecoari lichidul din ele, se
adauga doua linguri de ftdgi de ovaz §i o lingura de miere, se lasi
sa stea timp de inca 3-5 ore §i se mananca la micul dejun sau la
cini.
Deserturi
Zdpadd de mere
Se rad doua sau trei mere §i se adauga o lingura de miere
dizolvati intr-o lingura de api. Se amesteci bine. Separat, se bat
doui albu§uri, adiugand treptat pu{in sue de limaie. Se amesteca
totul, dupi care se bate din nou. In sfir§it, puteti decora produsul
cu piersici, pere la conservi, cip§uni con- gelate, zmexrri
proaspita sau coacize (folosi{i-vi imagi- natia).
Pdnzd de mere
Se bat doui gilbenu§uri §i doui albu§uri de ou, separat. Se
amesteci §i se bat din nou. Se dizolvi o linguri de miere intr-o
linguri de api caldi. Se dau pe rizitoare trei mere dulci §i li se
adaugi doui lingurije de sue de limaie. Se amesteci totul §i se
bate din nou. Se decoreaza cu fructe proaspete — fructe de
pidure sau buciti de portocale sau grepfrut.
= 233
Prdjiturd cu miere
Se amesteca 30 de grame de sue de lamaie cu 60 de grame de
nuci sau arahide, taiate mSrunt. Se lasa si stea timp de o jumatate
de ori, apoi se adaugS doui linguri de miere §i 60 de grame de
orez r£§nit. Se amestecd totul §i se pune in forme de prajituri. Se
adauga deasupra seminfe m&cinate de floarea-soarelui.
DR. MIKHAIL TOMBAK este absolvent al Facultatii de Biologie din cadrul
Universitatii de Stat din Rusia. Timp de raulî ani a condus
Centrul de §tiin{e Medicate din Moscova. A scris o serie Vindecarea
de bestselleruri avand ca subiect ingrijirea sanatatii §i bolilor
tratamentele. Suferind de numeroase boli, Mikhail Tombak
urabile
a studiat intens terapiile alternative tibetane, chineze§ti §i
alte metode orientale, adesea experimentand pe propriul prin
sau corp §i devenind astfel una dintre autoritaîle mondiale
de seama in domeniile Scinataîi §i longevity. metode
naturals
IN VINDECAREA BOLILOR INCURABILE AUTORUL OFERA
TRATAMENTE ALTERNATIVE DE SUCCES PENTRU BOLI PE
CARE MEDICINA TRADITIONALA LE-A DECLARAT
INCURABILE, A§A-NUMITELE „BOLI ALE CIVILIZATIER.
Osteoporoza inseamna deficit de calciu in oase. Conform medicinei
traditionale, este o boala incurabila, avand o components genetica.
Cancerul apare cand sistemul imunitar este „in weekend".
Remediile propuse in cartea de fata se bazeaza pe tratamentele
reunite ale bolii, efectuate de bine-cunoscuî naturopap din intreaga
lume. Este prezentata §i o teorie controversata privind originea
cancerului.
Diabetul este de multe ori consecinta unui stres psihologic
accentuat. De regula, boala se instaleaza la oamenii cu ficatul slabit
sau cu tulburari intestinale grave.
De asemenea, in carte vefi gasi remedii pentru numeroase alte boli
§i afectiuni, remedii care nu au niciun fel de efecte secundare
negative.
9786069280409
.v
I Lifeftyle ISBN: 978-606-92804-0-9
www.lifestylepublishing.ro
E 235

Mikhail-Tombak-Vindecarea-Bolilor-Incurabile - Anca CirsteaStroe

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mikhail-Tombak-Vindecarea-Bolilor-Incurabile - Anca CirsteaStroe

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MIKHAIL TOMBAK

Descrierea OP a Bibliotedl Nafionale a Rominiei TOMBAK, MIKHAIL

Copyright O 2005 by Mikhail Tombak, 2005 by Healthy Life Press Inc.

mai mult de prevenirea bolilor §i de menjinerea ^ULrii de

Inainte sa investigim cauzele „bolilor civilizajiei", a§ dori

XO ~ Vindccarea bolilor incurabile

12 Z Vindecarea bolil or incurabile

21 Z Vindecarea bolil or incurabile

34 Z Vindt-carca bolilor incurabile

Z Vindecarca bolilor incurabilc

Cand suferim de dureri de spate-.•

50 Z Vindt-carca bolilor incurabile

52 Z Vindt-carca bolilor incurabile

56 Z Vindt-carca bolilor incurabile

60 Z Vindt-carca bolilor incurabile

asupra vSrfurilor degetelor

Yreme urata? Ce e aia?

82 Z, Vindecarea bolilor incurabilc

12fi Z Vindecarea bolilor incurabilc

Puneti mana dreapta pe abdomen, apoi acoperifi-o §i apasafi-

» u macia din interiorul propriului nostru corp

12fi Z Vindecarea bolilor incurabilc

12fi Z Vindecarea bolilor incurabilc

de sistemul terapeutic Nishi, care in cele din urmi 1-a condus

12fi Z Vindecarea bolilor incurabilc

12fi Z Vindecarea bolilor incurabilc

12fi Z Vindecarea bolilor incurabilc

2fi Z Vindecarea bolilor incurabilc

2fi Z Vindecarea bolilor incurabilc

Radiapile eleciromagnetice au devenit un adevarat pericol pentru

Z Vindccarea bolilor incurabile

12fi Z Vindecarea bolilor incurabilc

Z Vindccarcj holilor inairabik

153 = Vindccarea bolilor mcurabik*

12fi Z Vindecarea bolilor incurabilc

12fi Z Vindecarea bolilor incurabilc

12fi Z Vindecarea bolilor incurabilc

Spuneti adio cheliei

12fi Z Vindecarea bolilor incurabilc

metodi pentru necesitifile dumneavoastra specifice.

12fi Z Vindecarea bolilor incurabilc

biutura rimine limpede).

12fi Z Vindecarea bolilor incurabilc

12fi Z Vindecarea bolilor incurabilc

203 Vindccarca bolilor incurabile

Lipsa de pofta de mancare (la copii)

REMEDIUL NR. 108

REMEDIUL NR. 109

REMEDIUL NR. 110 INGREDIENTE: O linguriji de miere.

12fi Z Vindecarea bolilor incurabilc

REMEDIUL NR. 119

2fi Z Vindecarea bolilor incurabilc

REMEDIUL NR. 137

Tratarea pietrelor la rinichi, a pietrelor la vezica §i a problemclor

224 = Vindccarea bolilor incurabiJe

REMEDIUL NR. 149

12fi Z Vindecarea bolilor incurabilc

229 = Vimli'i'ju'j bulilor inrurabik'

I Lifeftyle ISBN: 978-606-92804-0-9

S-ar putea să vă placă și