C
ORINT
Redactori: Mirella Acsente, Alina Scurtu
Tehnoredactare computerizatã: Lucian Curteanu, Dana Diaconescu
Coperta: Walter Riess

Pentru comenzi ºi informaþii,

adresaþi-vã la:

Editura CORINT
Difuzare ºi Clubul Cãrþii

Calea Plevnei nr. 145, sector 6, cod poºtal 060012, Bucureºti

Tel.: 021.319.88.22, 021.319.88.33
Fax: 021.319.88.66, 021.310.15.30
E-mail: vanzari@edituracorint.ro
Magazin virtual: www.grupulcorint.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

TURAI, IOANA MARIA
Gramatica limbii engleze / Ioana Maria Turai. - Bucureºti:
Corint, 2008
Bibliogr.
ISBN 978-973-135-221-3

811.111’36(076)

Toate drepturile asupra acestei ediþii sunt rezervate Editurii CORINT,

parte componentã a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.

ISBN: 978-973-135-221-3

Format: 16/54x84; Coli tipo: 36

C uprins
Cuvânt-înainte . . . . . . . . . . . . . . .7
I. FONETICA
1. TRANSCRIEREA FONETICÃ
ÎN LIMBA ENGLEZÃ . . . . . . .10
• Introducere . . . . . . . . . . . . . . . .10
• Semnele transcrierii fonetice . . . 11
2. CLASIFICAREA VOCALELOR . . .13
• Vocalele anterioare . . . . . . . . .13
• Vocalele posterioare . . . . . . . .15
• Vocalele mediale . . . . . . . . . . .18
• Diftongii . . . . . . . . . . . . . . . . . .19
• Combinaþii de vocale
- Triftongi . . . . . . . . . . . . . . . .22
3. CLASIFICAREA
CONSOANELOR . . . . . . . . . .24
• Consoanele oclusive . . . . . . . .24
• Consoanele sonante nazale . . .27
• Consoanele fricative . . . . . . . .28
• Consoanele africate . . . . . . . .34
4. SEMIVOCALELE . . . . . . . . . . .36
• Accentul . . . . . . . . . . . . . . . . .37
5. INTONAÞIA . . . . . . . . . . . . . .39
II. MORFOSINTAXA
1. SUBSTANTIVUL . . . . . . . . . .42
• Clasificarea substantivelor . . .42
- Substantive proprii
ºi substantive comune . . . . . . . .42
- Substantive concrete
ºi substantive abstracte . . . . . . .43
- Substantive simple
ºi substantive comune . . . . . . . .43
Cuprins
• Genul substantivelor . . . . . . . .47
• Numãrul substantivelor . . . . . .50
- Formele de singular ºi plural
ale substantivelor numãrabile . .50
- Substantive folosite
numai la singular . . . . . . . . . . . .55
- Substantive folosite
numai la plural . . . . . . . . . . . . . .57
- Diferenþe de sens în funcþie
de schimbarea numãrului . . . . .60
- Cazuri speciale de acord
între subiect ºi predicat . . . . . . .61
• Cazul substantivelor . . . . . . . . .63
- Nominativul . . . . . . . . . . . . . . . .64
- Genitivul . . . . . . . . . . . . . . . . . .65
- Dativul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .72
- Acuzativul . . . . . . . . . . . . . . . . .74
Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .76
2. ARTICOLUL . . . . . . . . . . . . .97
• Articolul hotãrât . . . . . . . . . . .97
• Articolul nehotãrât . . . . . . . .104
• Articolul zero . . . . . . . . . . . . .109
Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .114
3. ADJECTIVUL . . . . . . . . . . . .122
• Adjectivele descriptive . . . . .123
- Forma
adjectivelor descriptive . . . . . .125
- Gradele de comparaþie
ale adjectivelor . . . . . . . . . . . . .130
• Adjectivele determinative . . .138
- Adjectivele demonstrative . . .138
- Adjectivele posesive . . . . . . . .140
- Adjectivele interogative . . . . .141
- Adjectivele relative . . . . . . . . .142
- Adjectivele nehotãrâte . . . . . .143
Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .149
3
4. PRONUMELE . . . . . . . . . . . 160
• Pronumele personal . . . . . . . 160
• Pronumele posesiv . . . . . . . . 165
• Pronumele reflexiv ºi
pronumele de întãrire . . . . . . 167
• Pronumele demonstrativ . . . 170
• Pronumele interogativ . . . . . 173
• Pronumele relativ . . . . . . . . . 175
• Pronumele nehotãrât . . . . . . 179
• Pronumele reciproc . . . . . . . . 183
Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184
7. ADVERBUL . . . . . . . . . . . . 191
• Consideraþii generale . . . . . .191
• Forma adverbelor . . . . . . . . .195
• Comparaþia adverbelor . . . . .198
• Tipuri de adverbe
ºi locul lor în propoziþie . . . .200
- Adverbe de mod . . . . . . . . . . .200
- Adverbe de cantitate,
mãsurã, grad ºi aproximaþie . . .202
- Adverbe de loc . . . . . . . . . . . .211
- Adverbe de timp . . . . . . . . . . .212
- Adverbe de certitudine . . . . . .217
- Adverbe de cauzã . . . . . . . . . .218
Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .219
8. NUMERALUL . . . . . . . . . . . 226
• Numeralul cardinal . . . . . . . .226
• Numeralul ordinal . . . . . . . .230
• Numeralul fracþionar . . . . . .231
• Numeralul distributiv . . . . . .233
• Numeralul multiplicativ . . . .233
Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .234
9. PREPOZIÞIA . . . . . . . . . . . . .236
• Consideraþii generale . . . . . .236
- about . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .240
- above . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .242
- across . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .243
- against . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .243
- at . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .245
- before . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .247
- behind . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .248
- by . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .248
- for . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .250
- from . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .251
- in – into . . . . . . . . . . . . . . . . . . .253
4 Gramatica limbii engleze
- of . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .255
- on – upon . . . . . . . . . . . . . . . . .257
- out of . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .260
- over . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .262
- to . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .263
- under . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .266
- up . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .267
- with . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .267
Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .269
10. CONJUNCÞIA . . . . . . . . . . 279
Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . .287
11. VERBUL . . . . . . . . . . . . . . .293
• Verbe auxiliare
ºi modale . . . . . . . . . . . . . . . . 293
- to be . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293
- to have . . . . . . . . . . . . . . . . . . .296
- to do . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .298
- can . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .301
- to be able to . . . . . . . . . . . . . . . .303
- could . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .304
- may / might . . . . . . . . . . . . . . . .305
- must . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .308
- to have to . . . . . . . . . . . . . . . . . .310
- shall . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .311
- should ºi ought to . . . . . . . . . . . .312
- will . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .314
- would . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .315
- need . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .317
- dare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .319
Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .319
• Verbe principale . . . . . . . . . . .335
- Modurile personale . . . . . . . . .335
- Modul indicativ . . . . . . . . . . .335
- Timpurile prezente . . . . . . .335
• Prezentul simplu . . . . . . .335
• Prezentul continuu . . . . .341
Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . .343
• Prezentul perfect simplu . . .351
• Prezentul
perfect continuu . . . . . . .356
Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . .357
- Timpurile trecute . . . . . . . .364
• Trecutul simplu . . . . . . . .364
• Trecutul continuu . . . . . .368
Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . .370
 • Trecutul perfect simplu . . .379
• Trecutul perfect continuu . . .382
Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . .384
- Timpurile viitoare . . . . . . . .391
• Viitorul simplu . . . . . . . .391
• Viitorul continuu . . . . . .392
• Viitorul apropiat . . . . . . .394
• Viitorul perfect . . . . . . . .395
• Viitorul
perfect continuu . . . . . . .396
• Viitorul faþã de trecut . . .397
Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
- Modul condiþional . . . . . . . . .407
• Condiþionalul prezent . . .407
• Condiþionalul trecut . . . .408
• Fraza condiþionalã
tip I . . . . . . . . . . . . . . . . .409
• Fraza condiþionalã
tip II . . . . . . . . . . . . . . . .411
• Fraza condiþionalã
tip III . . . . . . . . . . . . . . . .413
• Fraza condiþionalã
de tip mixt . . . . . . . . . . .415
Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . .416
- Modul subjonctiv . . . . . . . . .424
• Subjonctivul prezent . . . .425
• Subjonctivul trecut . . . . .425
• Subjonctivul perfect . . . .426
• Subjonctivul analitic . . .426
Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . .432
- Modul imperativ . . . . . . . . . .440
Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . .442
Cuprins
- Modurile impersonale . . . . . . .445
- Infinitivul . . . . . . . . . . . . . .445
Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . .458
- Gerundul . . . . . . . . . . . . . .464
Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . .471
- Participiul . . . . . . . . . . . . . .478
• Participiul prezent . . . . . .478
• Construcþii participiale . .481
• Participiul trecut . . . . . . .483
Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . .484
• Diateza pasivã . . . . . . . . . . . .490
Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .499
• Corespondenþa timpurilor . . .506
- Propoziþiile
completive directe . . . . . . . . . .507
- Propoziþiile
atributive / relative . . . . . . . . .509
- Propoziþiile circumstanþiale
de timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . .510
- Propoziþiile circumstanþiale
condiþionale . . . . . . . . . . . . . . .512
- Propoziþiile circumstanþiale
comparative . . . . . . . . . . . . . . .514
- Propoziþiile circumstanþiale
finale / de scop . . . . . . . . . . . . .515
- Propoziþiile circumstanþiale
de cauzã . . . . . . . . . . . . . . . . . .516
- Propoziþiile subiective . . . . . . .517
Exerciþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .520
• Lista verbelor neregulate . . .526
CHEIA EXERCIÞIILOR . . . . .529
5
C uvânt-`nainte

Lucrarea de faþã se adreseazã atât elevilor, cât ºi adulþilor — un public

larg, cu un nivel mediu de cunoºtinþe, care doreºte sã progreseze în studiul
limbii engleze.
Este deja verificat faptul cã învãþarea conºtientã a regulilor de bazã ºi a
excepþiilor specifice limbii engleze ajutã la depãºirea confuziilor gramati-
cale. În acelaºi timp, exerciþiul susþinut îi ajutã pe cei care doresc sã înveþe
limba englezã sã vorbeascã coerent aceastã limbã. De aceea, lucrarea este
structuratã pe douã niveluri. Primul nivel are în vedere explicarea, pe larg,
a formelor diferitelor pãrþi de vorbire ºi a funcþiilor acestora, în interac-
þiune unele cu celelalte. Al doilea nivel oferã exerciþii variate, care cores-
pund fiecãrui capitol.
Explicarea pe larg a funcþiilor lingvistice tratate este împãrþitã pe
capitole, în vederea ordonãrii conceptelor gramaticale, fie cu ajutorul
profesorului, fie individual, fãrã a se neglija interacþiunea dintre diferitele
pãrþi de vorbire. Am preferat ca explicarea pãrþii teoretice sã fie în limba
românã; astfel cititorul va înþelege mai bine conceptele gramaticale
specifice limbii engleze, mai ales dacã studiazã individual. Totodatã, exem-
plele care ilustreazã explicaþiile sunt traduse în limba românã pentru ca
înþelesul fenomenelor lingvistice sã poatã fi pãtruns prin comparaþie.
Trebuie sã menþionez cã, deºi aceastã lucrare trateazã un numãr mare de
fenomene lingvistice, spaþiul acordat a fãcut imposibilã tratarea tuturor
situaþiilor ºi excepþiilor specifice acestei limbi deosebit de bogate în
mijloace de exprimare.
Prima parte, Fonetica, gânditã ca un preambul al lucrãrii, precizeazã
unele aspecte teoretice ale pronunþiei sunetelor limbii engleze în procesul
legãrii lor în cuvinte ºi propoziþii, în vederea formãrii unui discurs coerent.
Trebuie precizat cã, pe lângã studierea reprezentãrii grafice a sunetelor
limbii engleze (folositoare pentru aflarea pronunþiei corecte atunci când se
consultã un dicþionar), cei care doresc sã pronunþe corect trebuie sã
exerseze ajutaþi de un suport sonor, în mod individual sau în grup.

Cuvânt `nainte 7
 Urmeazã apoi capitolele dedicate pãrþilor de vorbire din grupul no-
minal, incluzând Substantivul, Articolul, Pronumele, Adjectivul, Adverbul,
Numeralul, Prepoziþia ºi Conjuncþia, fiecare cu exerciþiile aferente. Ultimul
capitol, dedicat Verbului, care acoperã o parte considerabilã a lucrãrii, este
împãrþit în mai multe subcapitole. Acestea trateazã formele ºi funcþiile
timpurilor verbale ale modului indicativ, precum: Prezentul, Prezentul
perfect, Trecutul simplu, Trecutul perfect ºi Viitorul, ale Condiþionalului (tratat
în contextul frazei condiþionale), ale Imperativului, precum ºi modurile
impersonale: Infinitivul, Gerundul ºi Participiul, dar ºi Diateza pasivã. În fine,
Corespondenþa timpurilor subliniazã relaþia predicatului propoziþiei
principale cu predicatele propoziþiilor secundare. Pe lângã denumirile
diferitelor moduri ºi timpuri în limba românã, care nu exprimã în totalitate
valoarea lor lingvisticã, a fost datã ºi traducerea lor în limba englezã, pen-
tru a familiariza cititorul cu terminologia consacratã. Deºi consideraþiile
teoretice ºi exerciþiile sunt dedicate fiecãrei pãrþi de vorbire, tratarea
acestora are în vedere legãturile dintre ele pentru obþinerea unei imagini
semnificative a fenomenelor lingvistice specifice limbii engleze, o abordare
care reprezintã o tendinþã comunã a mai multor gramatici. De aceea,
capitolele menþionate mai sus poartã titlul comun de Morfosintaxã, fãrã a
se considera necesar sã se dedice un spaþiu special sintaxei.
Prin exerciþii, cititorul va pune în aplicare teoria asimilatã pentru a
trece de la stadiul de competenþã la cel de performanþã, oferindu-i-se spre
rezolvare o gamã largã de situaþii reale în contexte diferite. În cadrul
fiecãrui capitol, exerciþiile sunt concepute gradat ca dificultate, pentru a
încuraja cititorul în rezolvarea lor. Exprimarea structurilor gramaticale
propuse acoperã vocabularul colocvial, dar ºi un vocabular mai specializat,
economic, social, juridic, medical ºi sportiv, reluat în contexte diferite.
Prin repetarea unor astfel de cuvinte ºi expresii, cititorul care va rezolva
exerciþiile va constata cã ºi-a îmbogãþit vocabularul, iar cheia exerciþiilor
îl va ajuta sã verifice dacã soluþiile sale sunt corecte, mai ales în situaþia în
care studiazã individual.
În încheiere, doresc sã le mulþumesc prietenelor mele Mary Fitzpatrick,
Maeve Shannon ºi Juliet Ory, care m-au încurajat ºi mi-au dat indicaþii
competente pe parcursul elaborãrii acestei lucrãri.
Ioana Maria Turai

8 Gramatica limbii engleze

 I
FONETICA
T ranscrierea fonetic\ în limba englez\
(Phonetic Transcription in English)

Introducere (Introduction)

În zilele noastre, când cunoaºterea limbii engleze reprezintã o condiþie

importantã pentru succesul în profesie, orice persoanã care doreºte sã se
perfecþioneze în învãþarea acestei limbi trebuie sã þinã seama de
urmãtoarele cerinþe:
- sã poatã înþelege un mesaj vorbit sau scris,
- sã poatã vorbi corect ºi coerent,
- sã poatã citi corect ºi coerent,
- sã poatã scrie corect.
Studierea sistemului fonetic al limbii engleze îi ajutã pe cei care doresc
sã vorbeascã ºi sã citeascã în mod coerent, iar studierea morfosintaxei îi
ajutã sã-ºi perfecþioneze toate cele patru deprinderi menþionate anterior.
Un prim pas în însuºirea unei pronunþii corecte potrivit cerinþelor aºa-nu-
mitei Standard English, adicã a limbii vorbite de persoanele educate, este
studiul transcrierii fonetice. Având în vedere cã alfabetul limbii engleze
are 26 de litere, iar limba vorbitã identificã 44 de sunete-foneme, dar ºi
pentru cã existã o discrepanþã între scrierea cuvintelor ºi pronunþarea lor,
s-a simþit nevoia alcãtuirii unei reprezentãri grafice care sã-i ajute pe cei ce
învaþã limba englezã sã poatã pronunþa corect fiecare sunet în parte, adicã
o transcriere foneticã. Existã mai multe sisteme de transcriere foneticã, dar
alfabetul fonetic conceput de profesorul Daniel Jones la începutul
secolului al XX-lea a devenit cel mai larg rãspândit.
Pentru recunoaºterea calitãþilor sonore specifice limbii engleze, este
nevoie de antrenament acustic ºi de exersarea susþinutã a memoriei audi-
tive care ajutã la legarea sunetelor în cuvinte, propoziþii ºi fraze. În condi-
þiile tehnicii moderne, existã posibilitatea ca cei care învaþã aceastã limbã
sã beneficieze de un suport sonor, adicã de benzi magnetice, de CD-uri
sau chiar de filme didactice pe care sunt înregistrate voci ale unor vorbitori
nativi. Exerciþiul activ în folosirea suportului sonor va consta din imitarea

10 Gramatica limbii engleze

repetatã a vocilor ascultate, cât ºi din descifrarea înþelesului mesajului
auzit pe care persoana respectivã va încerca sã îl comenteze cu propriile
cuvinte, exprimându-se fie în cadru organizat (dacã suportul sonor este
ascultat în timpul unui curs de limba englezã), fie în alte ocazii. De fapt,
procesul perfecþionãrii în însuºirea unei limbi strãine, deci ºi a limbii
engleze, este de lungã duratã ºi cere multã perseverenþã.

Transcrierea foneticã a celor 44 de sunete-foneme formeazã alfabetul

fonetic. În orice dicþionar bun, fie englez-român, fie în dicþionarele engleze
monolingve, cititorii vor gãsi transcrierea foneticã a fiecãrui articol de
dicþionar. Pentru a deosebi scrierea obiºnuitã de transcrierea foneticã,
semnele celei din urmã sunt încadrate de paranteze drepte.
În transcrierea foneticã, fiecare sunet este reprezentat de un simbol.
Sistemul de transcriere foneticã se bazeazã pe alfabetul latin, iar pentru
sunetele care nu au corespondent în limba latinã, sunt folosite semne
specifice. Astfel, orice semn corespunde unui sunet, neputând reprezenta
un altul. Pe lângã semnele care reprezintã sunetele propriu-zise, mai existã
ºi un semn suplimentar [:], care se foloseºte dupã vocalele lungi, pentru a
le deosebi de vocalele scurte.
De exemplu, în cuvântul to live (a trãi, a locui), transcris fonetic[liv],
vocala [i] este scurtã, în timp ce în cuvântul to leave (a pleca, a lãsa),
transcris fonetic [li:v], vocala [i:] este lungã. Nerespectarea lungimii
vocalelor duce la confuzii, aºa cum s-a vãzut în exemplul de mai sus. Alte
exemple: ship [Vip] ºi sheep [Vi:p]; bit [bit] ºi beat [bi:t]; hit [hit] ºi heat
[hi:t] etc.

Semnele transcrierii fonetice (Phonetic Signs)

Consoane
[f] friend [frend] [t] treasure ['treZEr]
[v] Victor ['viktEr] [d] desk [desk]
[H] thin [Hin] [k] cat [kWt]
[ð] this [ðis] [g] girl [gE:l]
[s] sea [si:] [tV] chair [tVKEr]
[z] zoo [zu:] [dZ] jug [dZLg]
[V] shoes [Vu:z] [m] mouse [maus]

I. Fonetica 11
 [Z] pleasure ['pleZEr] [n] nut [nLt]
[h] hope [houp] [N] thing [HiN]
[p] pen [pen] [l] look [luk]
[b] bed [bed] [r] ring [riN]

Semivocale
[j] young [jLN]
[w] wind [wind]

Vocale
Monoftongi: Diftongi:
[i:] leap [li:p] [ei] late [leit]
[i] lips [lips] [ou] hose [hous]
[e] leg [leg] [ai] time [taim]
[W] hat [hWt] [iE] beer [biEr]
[B] car [kBr] [au] house [haus]
[L] bug [bLg] [KE] fair [fKE]
[O] door [dO] [Ci] boy [bCi]
[C] pot [pCt] [uE] doer [duEr]
[u:] cool [ku:l]
[u] put [put]
[E:] dirty [dE:ti]
[E] finger ['fingEr]

12 Gramatica limbii engleze

C lasificarea vocalelor
(Classifing of Vowels)

Calitatea vocalelor depinde de poziþia diferitelor organe ale vorbirii

precum limba, buzele, palatul moale, palatul dur, dar ºi gradul de încordare
muscularã a organelor vorbirii.

Vocale anterioare Vocale mediale Vocale posterioare

- închise [i:]; [i] - mijlocii [E]; [E:] - închise [u:]; [u]

- mijlocii [e]; [K] - mijlocii [C]; [O]
- deschise [a]; [W] - deschise [B]; [L]

Aceste vocale se numesc monoftongi pentru cã pot pãstra o calitate

constantã a pronunþãrii.

Vocalele anterioare (Front vowels)

 Fonemul [i:] este o vocalã anterioarã, închisã, lungã, încordatã, nelabia-

lizatã. Se pronunþã cu vârful limbii pe incisivii inferiori, iar partea mijlo-
cie a limbii se ridicã spre palatul dur, în timp ce buzele sunt întinse.
Pronunþarea acestei vocale presupune o oarecare încordare a organelor
vorbirii.
Vocala [i:] poate fi redatã grafic prin douã litere (digrafi): ee, ea, ie, ei
în cuvinte ca: feel [fi:l]; free [fri:]; feet [fi:t]; beat [bi:t]; deal [di:l]; heal
[hi:l]; heat [hi:t]; meal [mi:l]; mean [mi:n]; neat [ni:t]; peace [pi:s]; peas
[pi:z]; please [pli:z]; reason [´ri:zn]; seat [si:t]; belief [bi´li:f]; grief [gri:f];
piece [pi:s]; deceive [di´si:v]; receive [ri´si:v] etc.
! Excepþii: people [pi:pl]; key [ki:] etc.
 Fonemul [i] este o vocalã mai puþin anterioarã ºi închisã, scurtã, lipsitã
de încordare ºi nelabializatã. Se pronunþã sprijinind vârful limbii pe

I. Fonetica 13
 incisivii inferiori, iar partea mijlocie a limbii se retrage puþin înapoi.
Musculatura organelor vorbirii nu mai este la fel de încordatã ca atunci
când pronunþãm [i:]. Buzele sunt întinse ca atunci când surâdem.
De obicei, aceastã vocalã corespunde literelor i ºi y, dar ºi literei e în
prefixe sau sufixe.
Exemple: bit [bit]; drink [drink]; fit [fit]; hit [hit]; bit [bit]; bitten
[bitn]; pit [pit]; to sit [sit]; to think [Hink]; thing [HiN]; typical
[´tipikEl]; to become [bi´kLm]; belief [bi´li:f]; to betray [bi´trei];
aimless [eimlis]; careless [´kKElis]; useless [´ju:slis] etc.
! Excepþii: busy [´bizi]; to build [bild]; minute [´minit]; money [´mLni];
pretty [´priti]; English [´iNgliV], precum ºi în cuvintele care numesc zilele
sãptãmânii: Monday [´mLndi]; Tuesday [´tju:zdi]; Wednesday [´wenzdi];
Thursday [´HE:zdi]; Friday [´fraidi]; Saturday [´sWtEdi]; Sunday [´sLndi].

 Fonemul [e] aproape coincide cu cel din limba românã, numai cã

maxilarele se îndepãrteazã ceva mai mult. În limba englezã este o
vocalã scurtã, anterioarã ºi mijlocie, lipsitã de încordare ºi nelabialã.
Acest fonem poate fi reprezentat grafic prin litera e sau prin digraful ea,
ca în bed [bed]; chest [tSest]; debt [det]; deck [dek]; denigrate [´denigreit];
density [´densiti]; depth [depH]; desk [desk]; get [get]; jet [dZet]; pen [pen];
bread [bred]; deaf [def]; dread [dred]; head [hed]; heaven [hevn] etc.
! Excepþii: any [eni]; many [meni]; said [sed]; says [sez]; friend [frend];
bury [´beri]; the Thames [temz] etc.

 Fonemul [æ] este cea mai deschisã vocalã anterioarã din limba englezã.
Deºi face parte din categoria vocalelor scurte, se pronunþã totuºi ceva
mai lung decât celelalte vocale scurte. Pentru cã nu antreneazã buzele
în pronunþie, face parte dintre vocalele nelabializate. Vârful limbii se
sprijinã pe incisivii inferiori, iar partea mijlocie a limbii se ridicã spre
palatul dur, în timp ce maxilarul inferior este puþin coborât ºi se simte
o încordare a musculaturii organelor vorbirii. Aceastã vocalã nu are
corespondent în limba românã. Este reprezentatã grafic prin litera a.
Exemple: bag [bæg]; back [bæk]; band [bænd]; camel [´kæmEl]; cap
[kæp]; cat [kæt]; dam [dæm]; drank [drænk]; fabric [´fæbrik]; factory

14 Gramatica limbii engleze

 [´fæktEri]; family [´fæmili]; fat [fæt]; hand [hænd]; hat [hæt]; jacket
[´dZækit]; lamb [læm]; matter [mætEr]; narrow [´nærou]; parallel
[pærElel]; patch [pætV]; sat [sæt] (a se deosebi de set [set]); tap [tæp];
wax [wæks] etc.

Vocalele posterioare (Posterior vowels)

Fonemele vocalice posterioare pot fi studiate în perechi, [B] ºi [L]; [C]

ºi [C:]; [u:] ºi [u], opunându-se unul altuia în perechi. Aceste vocale se
pronunþã prin ridicarea pãrþii posterioare a limbii.

 Fonemul [B] este cea mai deschisã vocalã posterioarã a limbii engleze.
Vocala se pronunþã încordat, iar limba se aflã în poziþie platã ºi este
coborâtã. Fonemul [B] se poate caracteriza ca o vocalã lungã,
posterioarã, deschisã, încordatã ºi nelabializatã.
Reprezentarea graficã este de obicei prin litera a urmatã de o consoanã,
fie de litera r finalã, ca în car [kBr]; dark [dBk]; star [stBr]; tar [tBr]; target
[´tBgit], fie de douã consoane ca: l (mut) + f, ff, f + t, ss, s + o altã
consoanã, th.
Exemple: half [hBf]; calf [kBf]; cast [kBst] craft [krBft]; fast [fBst];
father [fA:GEr]; grass [grBs]; nasty [´nBsti]; palm [pBm]; parcel [pBsl];
past [pBst]; path [pBH]; rather [´rBGEr]; staff [stBf] etc.
Fonemul [B] se întâlneºte ºi în cuvinte preluate din alte limbi.
Exemple: barrage [bW´rBZ]; caviar [´kæviB]; estrade [es´trBd]; facade
[fE´sBd]; mirrage [mi´rBZ]; morale [mC´rBl]; moustache [mus´tBV];
vase [vBz]; bravo [´brB´vou]; sonata [sE´nBtE]; saga [´sBgE]; drama
[´drBmE]; panorama [ pænE´rBma]; tomato [tE´mBtou] etc.
´
! Excepþii: answer [´BnsEr]; aunt [Bnt]; clerk [klBk]; draught [drBft];
example [ig´zBmpl]; heart [hBt] etc.

 Fonemul [L] este o vocalã care se pronunþã scurt, cu limba retrasã

înapoi spre palatul moale, iar buzele sunt întinse lateral. Deci vocala [L]
poate fi caracterizatã ca fiind scurtã, posterioarã, mijlocie ºi nelabiali-
zatã. Vocala [L] nu este aceeaºi ca în limba românã.

I. Fonetica 15