VIZITA

DE I. L. CARAGIALE

DEMOSTRATIE

Schita este o specie a genului epic in proza, de dimesiuni reduse, cu o actiune simpla,
care relateaza un sigur episode, semnificativ, din viata unui numar mic de personaje.

Fragmentul selectat din opera “Vizita” de Ion Luca Caragiale apartine unei schite,
deoarece prezinta o actiune centrata pe o tema,simpla,redusa in dimensiuni care relateaza un
singur episod, semnificativ, din viata unui personaj, adica viata unui copil si a unei doamne.

Naratorul se duce in vizita la o prietena care avea un copil pe nume Ionel. Baiatul se
poarta necivilizat, fumand o tigara, lovind-o pe mama sa, punand dulceata in sosonii musafirului
etc. Prietena naratorului a spus ca se ocupa de educatia copilului, dar de fapt nu este asa.

Coflictul este redus in intensitate si se rezuma la cel exterior.

Intamplarea relatata este fixata in spatiu si timp, dar acestea sunt limitate, restranse-
actiunea se petrece in casa doamnei Popescu, de Sf. Ion; “ M-am dus la Sf. Ion sa fac o vizita
[…]”; ”Mingea sare pana la policandrul din tavanul salonului […]”

Personajele sunt caracterizate sumar, atat direct, cat si indirect, construite pe

constrastul dintre aparenta si esenta. Protagonistul este prezentat din perspectiva unei singure
trasaturi dominante de caracter, fiind urmarit intr-o singura secventa semnificativa din viata sa,
nu in evolutie. Ionel, personajul principal, este copilul rasfatat si prost educat-“Conita! Uite
Ionel! vrea sa-mi rastoarne masina!”; “leganandu-se calare, incepe sa bata toba cu o mana sis a
sufle-n trambita […]”; “Maiorul si-a fumat tigareta pana la carton […]” etc.

Naratorul este implicat, intervine cu aprecieri, comentarii la adresa personajelor,

relateaza intamplarile la persoana I sau a III-a- “[…] ca s-o felicit pentru onomastica unicului sau
fiu, Ionel Popescu, un copilas foarte dragut”; “Explicatia mea prinde bine”; “Nu ti-am spus eu ca
tutunul nu e lucru bun?”; etc.

Dialogul este modul de expunere principal care asigura ritmul rapid al succesiunii
intamplarilor (schita are character scenic) precum si in caracterizarea indirecta personajelor,
evidetiind diferenta dintre esenta si aparenta. El se imbina cu naratiunea succinta si cu pasaje
descriptive de dimensiuni reduse.

In concluzie, opera citata apartine unei schite, intrunind trasaturile acestei specii
narative.