1.

Soluţii de fundare
În funcţie de presiunile efective pe teren şi dimensiunile în plan ale obiectelor din
staţia de epurare, pentru o parte dintre acestea s-a propus fundarea directa pe coloane de
material granular. Pentru obiecte cu dimensiuni şi incărcări mai mici şi in plus a căror
tasare nu influenţează fluxul tehnologic al staţiei de epurare, beneficiarul a solicitat
întocmirea unui calcul privind fundarea directă pe pernă de material granular (piatră
spartă) compactat.

2. Valori de calcul
Stratificaţia terenului de fundare relevată de studiul geotehnic efectuat de SC
Optimum Consulting SRL a fost sintetizata în două foraje de calcul (FC1 aferent forajelor
geotehnice F4 si F5, FC2 aferent forajelor geotehnice F1, F2 si F3) prezentate in Tabelul 1
si Tabelul 2. Această stratificaţie a fost propusă de S.C. KELLER Geotehnica S.R.L. şi
utilizată în breviarul de calcule privind îmbunătăţirea terenului cu coloane de material
granular.

Tabelul 1. Valori de calcul pentru FC1

Nivel hidrostatic: -2.40 m

Tabelul 2. Valori de calcul pentru FC2

Nivel hidrostatic: -2.00 m

 Încărcările transmise la terenul de fundare pe talpa fundaţiilor sunt prezentate în
Tabelul 3. Pentru calculul pernei de balast au fost efectuate calcule de determinare a
presiunii efective la nivelul inferior al pernei.

Tabelul 3. Încărcări transmise de fundaţii

Presiune efectiva la talpa

Nr. O.B. Denumire
fundatiei [kPa]
2 OVERFLOW CHAMBER 60
3 INLET FLOW MEASUREMENT 110
7 BLOWER STATION 120
10 OUTLET CHAMBER 60
11 SLUDGE MIXING CHAMBER 85
14 GAS FLARE 70
15 GAS HOLDER 70
16 SLUDGE STORAGE TANK 85
17 SLUDGE STORAGE AREA 60
18 OFFICE BUILDING 120
19 GATEHOUSE 120
20 LIQUID GAS TANK 90
25 BIOFILTER 100

3. Predimensionarea pernelor de material granular compactat

Pentru stabilirea grosimii pernei de material granular compactat au fost efectuate
calcule de tasare după ce, in prealabil, au fost determinate presiunile la nivelul limitei
inferioare a pernei. Dimensionarea grosimii pernelor se realizează prin utilizarea a diferite
formule, care toate au în vedere reducerea presiunii exercitate la partea inferioară a
pernei, până la o valoare acceptabilă a presiunii pentru terenul de sub pernă, cu luarea în
considerare a unei repartiţii uniforme a presiunii (s-a considerat α = 45°).

Figura 1. Distribuţia presiunii sub o perna compactata

2
 Presiunea efectiva la nivelul bazei pernei s-a determinat ţinând cont şi de
suprasarcina dată de umplutura care se va realiza pentru atingerea cotei platformei
amenajate.
In Tabelul 4 sunt prezentate rezultatele calculelor de tasare pentru grosimea de
perna considerata. Calculele de tasare sunt prezentate in anexa.

Tabelul 4. Tabel centralizator al grosimilor pernelor si tasarile estimate

Cote Cote Grosime Tasare

Cote de teren pernă estimată
platforma
Nr. O.B. Denumire fundare natural (m) (mm)
amenajata
(mdMN)
(mdMN) (mdMN)
1 - -
2 OVERFLOW CHAMBER -0,05 +3,20 +2,96 1.00 16.2
3 INLET FLOW MEASUREMENT -1,14 +7,73 +3,01 1.00
7 BLOWER STATION +4,30 +5,30 +2,40 2.00 * 90.3
10 OUTLET CHAMBER 0,0 +2,75 +2,70 1.00 15.3
11 SLUDGE MIXING CHAMBER +2,82 +4,82 +3,12 1.00 38.1
14 GAS FLARE +4,07 +4,82 +3,00 1.00 * 17.8
15 GAS HOLDER +3,87 +4,82 +3,00 1.50 * 72.8
16 SLUDGE STORAGE TANK +2,42 +4,82 +3,10 1.00 55.1
17 SLUDGE STORAGE AREA +4,61 +4,82 +2,80 2.00 * 199.9
18 OFFICE BUILDING +4,40 +5,50 +3,07 1.50 * 55.5
19 GATEHOUSE +2,30 +3,40 +3,10 1.00 20.6
20 LIQUID GAS TANK +5,52 +6,52 +3,02 2.50 * 56.0
25 BIOFILTER +5,00 +5,30 +2,70 2.50 * 126.8
* - grosimi de pernă rezultate constructiv ca diferenţă între cota platformă amenajată şi cota terenului actual.
Se menţionează faptul ca grosimile pernelor vor fi definitivate în funcţie de
rezultatele măsurătorilor in situ din poligonul experimental.

4. Poligoanele experimentale
Poligonul experimental a constat în măsurarea tasărilor terenului de fundare sub o
placă rigidă cu dimensiunile în plan de 2 x 3 m încărcată până la o presiune de cca. 84
kPa, pentru poligoanele 1, 2 şi 3, şi cca. 143 kPa, pentru poligoanele 4 şi 5.
Poligoanele 1, 3 şi 5 s-au realizat pe pernă de material granular compactat cu
grosimea de 1 m, baza pernei aflându-se la cota -1 m, iar cota superioară a acesteia la
nivelul terenului natural.
Poligoanele 2 şi 4 s-au executat pe terenul natural, în excavaţii cu adâncimea de 1
m.
Încărcarea terenului a fost asigurată de plăci de beton de diferite grosimi şi
dimensiuni (Foto 1, Foto 2). După aşezarea primei plăci de beton s-au făcut măsurătorile
iniţiale de nivel (nivelul „zero”). După aşternerea fiecărui element prefabricat s-au reluat

3
măsurători de nivel la trei reperi situaţi în trei colţuri ale plăcii de bază. După finalizarea
încărcării s-au făcut citiri la diferite intervale de timp până la stabilizarea tasărilor.
Prin dispunerea cat mai simetrică a elementelor prefabricate s-a asigurat o
încărcare centrică a plăcii de bază.
Măsurătorile de nivel au fost efectuate cu nivela Leika Sprinter 50.

Foto 1. Lesturi aplicate

Foto 2. Reper pentru măsurarea tasării

4
 4.1. Poligonul experimental 1
S-a realizat pe amplasamentul obiectului tehnologic „digestor 1”, pe pernă de
material granular compactat cu grosimea de 1 m. S-au efectuat măsurători de tasare timp
de 70 de ore, de la finalizarea lestării până la momentul considerat final al testului,
înregistrându-se tasări de maxim un milimetru.
Tasările finale au fost de 11 mm la reperul 1, 9 mm la reperul 2 şi 11 mm la reperul
3. Tasarea medie este de 10 mm (Anexa 2.1).
Prin aceleaşi calcule de tasare utilizate şi în etapa de predimensionare a pernelor,
s-au efectuat calcule de tasare în condiţiile poligonului experimental realizat, respectiv,
fundaţie cu dimensiunile de 2 x 3 m, cu o presiune uniform distribuită de 84 kPa, pe pernă
de material granular compactat cu grosimea de 1 m.
Calculul unei perne compactate presupune reducerea încărcărilor la baza pernei
considerând o disipare a presiunii ca urmare a distribuirii acesteia sub un unghi,
considerat de 45°. În aceste condiţii dimensiunile „fundaţiei” devin 4 x 5 m iar presiunea la
baza pernei este de:
p fundatie ⋅ L fundatie ⋅ B fundatie 84 ⋅ 3 ⋅ 2
p perna = = = 25.2 kPa
L perna ⋅B perna 5⋅4
La această presiune s-a mai adăugat diferenţa de greutate volumică între cea a
terenului natural (18.4 kN/mc) care a fost înlocuit cu piatră spartă compactată pentru care
s-a considerat greutatea volumică de 21 kN/mc.
În ipotezele menţionate anterior s-a obţinut o tasare de 7.1 mm (Anexa 2.2). Prin
acest calcul se consideră că perna este incompresibilă, în realitate aceasta având o
oarecare deformabilitate estimată printr-un modul de deformaţie de 30000 kPa. Un calcul
mai detaliat implică considerarea fundaţiei reale de 2 x 3 m, încărcată cu o presiune de 84
kPa, fundată într-un strat de piatră spartă cu grosimea de 1 m, urmat de stratificaţia
terenului natural. În aceste condiţii s-a obţinut o tasare de 11.9 mm, foarte apropiată de
rezultatele măsurătorilor poligonului experimental (Anexa 2.3).
Se remarcă faptul că adâncimea până la care se resimte efectul încărcării terenului
de fundare (zona activă) este de 3 m măsuraţi de la nivelul tălpii fundaţiei (în cazul de faţă,
de la nivelul terenului natural).

4.2. Poligonul experimental 2

S-a efectuat pe amplasamentul „staţie de îngroşare nămol”, în excavaţie cu
adâncimea de 1 m, pe terenul natural. S-au efectuat măsurători de tasare timp de 70 de
ore, de la finalizarea lestării până la momentul considerat final al testului, înregistrându-se
tasări de maxim un milimetru. Tasările finale au fost de 46 mm la reperul 1, 43 mm la
reperul 2 şi 11 mm la reperul 18. Tasarea medie este de 36 mm (Anexa 2.4).
Calculele de tasare efectuate pentru acest poligon, respectiv, fundaţie cu
dimensiunile în plan de 2 x 3 m, încărcată la o presiune medie de 84 kPa şi o presiune
netă de 66 kPa, în condiţiile stratificaţiei terenului de fundare considerată conform forajului
de calcul FC1, au condus la o tasare estimată de doar 10 mm (Anexa 2.5). Având în
vedere această diferenţă între tasarea măsurată şi cea estimată, rezultă că modulii de
deformaţie estimaţi pentru straturile care alcătuiesc terenul de fundare au fost
supraestimaţi, în realitate materialul fiind mai compresibil.
Pentru obţinerea prin calcul a unei tasări comparabile cu cea măsurată s-au
considerat moduli de deformaţie mai mici (3000 kPa pentru stratul de praf argilos - argila
prăfoasă plastic consistentă la vârtoasă şi 5000 kPa pentru stratul de nisip - nisip prăfos,

5
afânat) şi s-a considerat că presiunea netă este egală cu presiunea medie având în
vedere posibila destindere a terenului de fundare în urma realizării excavaţiei de 1 m
(Anexa 2.6).
Valoare de 3000 kPa pentru modulul de deformaţie al stratului de praf argilos –
argilă prăfoasă plastic consistentă a fost adoptată pe baza modulilor de deformaţie
edometrici obţinuţi pe treptele 50-100 kPa: F4-2.00 m / M50-100 = 3215 kPa şi F5-2.00 m /
M50-100 = 2538 kPa.

4.3. Poligonul experimental 3

S-a efectuat pe amplasamentul parcării corpului administrativ, pe pernă de material
granular compactat cu grosimea de 1 m. S-au efectuat măsurători de tasare timp de 48 de
ore, de la finalizarea lestării până la momentul considerat final al testului, înregistrându-se
tasări de maxim un milimetru. Tasările finale au fost de 11 mm la reperul 1, 9 mm la
reperul 2 şi 5 mm la reperul 3. Tasarea medie este de 8 mm (Anexa 2.7).
În momentul executării excavaţiei s-au observat umeziri locale are terenului, iar pe
perioada executării pernei de material granular compactat s-au observat văluriri ale pernei
sub cilindrul compactor.
Simularea prin calcul a tasărilor măsurate este identică cu cea pentru poligonul
experimental 1 (Anexa 2.3), dată fiind schematizarea terenului de fundare prin forajul de
calcul FC1 care acoperă atât zona poligonului 1 cât şi cea a poligonului 3.
Se remarcă faptul că s-au înregistrat tasări diferenţiate semnificative, posibil
datorare problemelor întâmpinate în momentul executării pernei. Tasarea relativă calculată
între punctele 2 şi 3 este 0.0148 în timp ce STAS 3300/2-85 admite valori maxime de
0.006 pentru construcţii în structura cărora nu apar eforturi suplimentare datorită tasărilor
neuniforme.

4.4. Poligonul experimental 4

S-a efectuat pe amplasamentul bazinului c-tech (în zona forajului F1), în excavaţie
cu adâncimea de 1 m, pe terenul natural. S-au efectuat măsurători de tasare până la
finalizarea lestării, la scurt timp înregistrându-se prăbuşirea (răsturnarea) lestului.

Foto 3. Poligonul experimental 4 după prăbuşire

6
 Prăbuşirea structurii se poate explica doar prin depăşirea capacităţii portante a
terenului de fundare. Conform forajului de calcul FC2 pentru stratul de argilă prăfoasă,
plastic consistentă-vârtoasă, întâlnit la nivelul excavaţiei (-1 m) s-a estimat φ =12°, c = 25
kPa. Cu aceste valori, şi pentru o fundaţie de 2 x 3 m se obţine o capacitate portantă, pcr =
310 kPa, mult mai mare decât presiunea aplicată, de 143 kPa. Rezultă că şi aceşti
parametrii au fost supraestimaţi, în Figura 2 fiind prezentată corelaţia între unghi de
frecare şi coeziune pentru care se obţine valoarea capacităţii portante de 143 kPa.

Figura 2. Perechi de valori φ – c pentru care rezultă pcr = 144 kPa, pentru o fundaţie cu dimensiunile 2 x 3 m,
fundată la adâncimea de 1 m (condiţiile poligonului experimental 4)

Tasarea estimată prin calcul a rezultat de 40 mm, mult mai mică decât tasările
măsurate pe perioada lestării, fapt care din nou indică valori supraestimate ale modulului
de deformaţie pentru straturile care alcătuiesc terenul de fundare (Anexa 2.9).
Pe baza modulilor de deformaţie edometrică între treptele de 50 şi 100 kPa (F1-
2.00 m / M50-100 = 1613 kPa, F2-3.00 m / M50-100 = 1412 kPa, F3-3.00 m / M50-100 = 1835
kPa) se estimează pentru stratul de argilă prăfoasă plastic consistentă un modul de
deformaţie de 2000 kPa. În aceste condiţii tasarea poligonului experimental 4 este de 99
mm (Anexa 2.10).

4.5. Poligonul experimental 5

S-a efectuat în vecinătatea poligonului experimental 4, pe pernă de material
granular compactat cu grosimea de 1 m. După 167 ore de la începerea lestării tasările nu
erau încă integral stabilizate, diferenţa faţă de citirile făcute cu 24 de ore înainte fiind de 1
mm. Tasările după 167 de ore au fost de 49 mm la reperul 1, 43 mm la reperul 2 şi 47 mm
la reperul 3. Tasarea medie este de 46 mm.
Tasarea estimată prin calcul, considerând E = 2000 kPa pentru stratul de argilă
prăfoasă, a rezultat de 57 mm valoare destul de apropiată de rezultatele experimentale.

7
 4.6. Concluzii privind poligoanele experimentale
În urma efectuării celor 5 poligoane experimentale şi a comparării măsurătorilor
directe de tasare cu cele obţinute pe cale teoretică, se desprind următoarele concluzii:
• Tasările măsurate au rezultat mai mari decât cele estimate iniţial prin calcul,
rezultând că modulii de deformaţie ai straturilor care alcătuiesc terenul de fundare,
au fost supraestimaţi;
• Chiar în condiţiile unor încărcări centrice s-au înregistrat tasări diferenţiate, uneori
semnificative;
• Efectul pernei a reieşit semnificativ în cazul poligoanelor 1 şi 3 unde au rezultat
tasări de 8…10 mm, în timp ce, pe teren natural a rezultat o tasare de 36 mm;
• Referitor la poligonului 5, în comparaţie cu poligonul 4, prezenţa pernei reduce
semnificativ tasările şi nu se mai ating depăşiri de capacitate portantă dar, cu toate
acestea, se obţin tasări importante sub sarcina de 140 kPa, principalul motiv fiind
acela că se măreşte zona activă (adâncimea până la care se resimte efectul
încărcării terenului de fundare).
• Calculele de tasare ale obiectelor tehnologice din staţia de epurare care au fost
propuse a se executa pe pernă de material granular compactat, se vor relua
considerându-se presiunea netă egală cu presiunea medie (datorită descărcării
terenului în urma excavării). Calculul de tasare se va efectua de sub nivelul tălpii
fundaţiei (nu de sub nivelul cotei inferioare a pernei, aşa cum s-a făcut în etapa de
predimensionare), inclusiv pe grosimea pernei pentru care se va considera un
modul de deformaţie de 30000 kPa.

5. Dimensionarea pernelor de material granular (piatră spartă)

compactat
În Tabelul 5 sunt prezentate valori ale tasărilor obiectelor tehnologice din staţia de
epurare, în centrul şi colţurile acestora. Se menţionează faptul că din punct de vedere
teoretic, aceste tasări diferenţiate se obţin atunci când rigiditatea construcţiei este egală cu
rigiditatea pământului. Pentru construcţii cu rigiditate mare, aceste diferenţe sunt mici şi
chiar nule în cazul structurilor foarte rigide.
În tabel sunt prezentate şi valori ale coeficientului de pat (ks) obţinuţi prin calcul
invers în funcţie de presiunea pe talpa fundaţiei şi tasarea în centrul construcţiei (smax)
obţinută prin metoda însumării pe straturi elementare de calcul.

Tabelul 5. Tasarea teoretică în centrul şi colţurile obiectelor tehnologice din staţia de epurare

Presiune Tasare în Tasare la

Dimensiuni Grosime
pe talpa centrul colturile ks = p/smax
Nr. O.B. Denumire in plan pernă
fundatiei construcţiei construcţiei
(kN/m3)
(m) (m)
p (kPa) smax (mm) sc (mm)
2 OVERFLOW CHAMBER 7.45 x 4 66 1.00 27.8 13.8 2372
3 INLET FLOW MEASUREMENT 2.6 x 2.6 209.1 1.00 48.4 28.7 4320
7 BLOWER STATION 26.8 x 7.9 92.9 2.00 * 146.9 58.7 632.2
10 OUTLET CHAMBER 7.65 x 3.4 60 1.00 23.1 10.5 2598
11 SLUDGE MIXING CHAMBER 4.9 x 4.9 120.7 1.00 67.5 34.5 1787

8
 14 GAS FLARE 2.4 x 2 108.2 1.00 * 23.3 18.8 4652
15 GAS HOLDER 11.5 x 11.5 108.2 1.50 * 124.6 61.0 868.8
16 SLUDGE STORAGE TANK 7.9 x 7.9 121.1 1.00 96.2 44.3 1259
17 SLUDGE STORAGE AREA 60.6 x 28.6 102.4 2.00 * 260.9 96.4 392.6
18 OFFICE BUILDING 18 x 11.2 96.4 1.50 * 129.8 51.2 742.7
19 GATEHOUSE 6.3 x 3.6 69.3 1.00 44.5 19.5 1556
20 LIQUID GAS TANK 7 x 1.6 163.5 2.50 * 39.1 29.1 4178
25 BIOFILTER 15 x 8.6 154.6 2.50 * 224.6 99.7 688.3
* - grosimi de pernă rezultate constructiv ca diferenţă între cota platformă amenajată şi cota terenului actual.

Din punct de vedere al unui calcul structural, fundarea pe un pământ bun, cu

compresibilitate foarte mică, nu aduce eforturi suplimentare în structură, indiferent de
rigiditatea acesteia (Figura 3.a şi Figura 4.a). În cazul fundării pe un pământ foarte
compresibil, o construcţie rigidă nu va înregistra tasări diferenţiate (Figura 3.b), în timp ce
una elastică, fie va prelua deformaţii foarte mari, fie va ceda (Figura 4.a).
Prin calculele de tasare efectuate conform STAS 3300/1-85 au fost simulat
condiţiile reliefate în Figura 4.b.

Figura 3. Fundarea unui radier rigid pe teren cu compresibilitate redusă (a) şi cu compresibilitate mare (b)
(„Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă” – NP 112-04)

Figura 4. Fundarea unui radier elastic pe teren cu compresibilitate redusă (a) şi cu compresibilitate mare (b)
(„Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă” – NP 112-04)

5.1. Concluzii privind fundarea pe pernă de piatră spartă compactată

• Având în vedere valorile extrem de mari ale tasărilor estimate pentru obiectele 17
„Sludge storage area” şi 25 „Biofiler” şi riscul de a apărea tasări diferenţiate semnificative,
pentru aceste obiecte se va proceda la fundarea pe coloane de piatră spartă compactată.
• Pentru toate celelalte obiecte pentru care s-a studiat posibilitatea fundării pe pernă de
pietră spartă compactată se va aplica această metodă de îmbunătăţire a terenului conform
prezentului proiect.

ÎNTOCMIT: VERIFICAT:
Ing. Ernest OLINIC Prof. Univ. Dr .Ing. Sanda MANEA