Sunteți pe pagina 1din 1

Modelul general de structură a unui antigen

O moleculă antigenică este alcătuită din două componente (fig. 1):


- componenta purtător (“carrier”), care corespunde celei mai mari părţi a moleculei:
- grupările determinante de specificitate(gds) sau epitopi, localizate pe suprafaţa
componentei purtător şi formate din secvenţe specifice de monomeri. Epitopul este cea
mai mică secvenţă de aminoacizi sau de glucide care păstrează capacitatea de a stimula
răspunsul imun. Epitopii, prin secvenţa proprie a monomerilor (aminoacizi, glucide) şi
prin conformaţia spaţială specifică, conferă individualitate chimică şi specificitate
antigenică moleculei nonself.
Grupările determinante de specificitate se găsesc în număr variabil pe suprafaţa
purtătorului şi pot fi identice atât în ceea ce priveşte compoziţia chimică, cât şi conformaţia
spaţială (ca în cazul antigenelor polizaharidice cu epitopi repetitivi) sau sunt diferite, atât ca
secvenţă a monomerilor cât şi în privinţa conformaţiei spaţiale.

Fig. 1. Modelul general de structură a unui antigen. Cea mai mare parte a oricărei molecule antigenice este
reprezentată de gruparea carrier (purtător), pe care sunt localizaţi epitopii cu diferite conformaţii spaţiale,
stimulatori ai reactivităţii imunitare. Unii epitopi pot fi unici, iar alţii sunt multipli. Uneori, epitopii stimulează
sinteza anticorpilor cu afinităţi diferite.

Proprietăţile definitorii ale antigenelor