Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tratatele de Pace San Stefano Și Berlin PDF
Tratatele de Pace San Stefano Și Berlin PDF
Tratatele de Pace San Stefano Și Berlin PDF
Caută Feedback
Independența de stat
Situaţia internă şi internaţională
Proclamarea independenţei
istorie-edu.ro ISTORIA ROMÂNILOR
Războiul din 1877-1878
Surse istorice
Ultimele pagini apărute pe site : Preistoria
Tratatele de pace
Antichitatea
Evul mediu
Surse istorice
Epoca modernă
■ Resurse profesori : Razboiul rece; Epoca contemporană
Tr a ta tul de la S a n S te fa no Dicționar istoric
■ ........................................;
■ ........................................; Biografii
România a acţionat pentru confirmarea independenţei şi suveranităţii, a integrităţii teritoriale, retrocedarea gurilor Dunării şi obţinerea unor despăgubiri
Studii de război;
și articole
■ ........................................;
■ Rusia dorea să schimbe Dobrogea cu cele trei judeţe din sudul Basarabiei;
Tr a ta tul de la B er li n
Pentru restabilirea acestui „echilibru” marile puteri au impus reluarea negocierilor în cadrul Congresului de la Berlin (iunie-iulie) prezidat de cancelarul german Otto von
Bismarck.
■ România nu a fost acceptată nici de această dată ca parte beligerantă. M. Kogălniceanu şi Ion C. Brătianu nu au fost ascultaţi („auziţi” nu „ascultaţi”); ei au pledat pentru recunoaşterea
independenţei şi integrităţii teritoriale, garantarea neutralităţii şi acordarea unei despăgubiri de război.
Hotărârile Congresului de la Berlin au fost următoarele:
• Bosnia şi Herţegovina trec sub administraţia Austro-ungară;
• Bulgaria era redusă teritorial la spaţiul dintre Dunăre şi munţii Balcani şi pusă sub suzeranitatea Porţii;
• Rumelia orientală s-a constituit la sud de munţii Balcani;
• Rusia ocupă Kara, Ardahan, Batum;
• Anglia prelua insula Cipru;
• s-a prevăzut independenţa Serbiei şi Muntenegrului;
Problemele ce vizau România au făcut obiectul articolelor 47-53 din tratat:
• independenţa României era condiţionată de modificarea Constituţiei din 1866 privind acordarea cetăţeniei locuitorilor străini şi de rezolvarea urmărilor afacerii Strousberg, ce dăduse
faliment, preluată de bancherii Bleichroder şi Hansemann;
• Anglia şi Germania condiţionează recunoaşterea independenţei de răscumpărarea de către guvernul român a acţiunilor fostei societăţi (în 1878, în urma încheierii unei convenţii, litigiul
se rezolvă);
• Dobrogea şi Delta Dunării intră în componenţa statului român, dar în schimbul acestora Rusia primeşte cele trei judeţe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail);
Poziţia Rusiei la tratative faţa de România, nesocotirea convenţiei de la 4 aprilie 1877 ca şi politica de forţă adoptată de trupele ruseşti ce staţionau pe teritoriul românesc au
creat o stare de animozitate între cele două state.
■ în aprilie 1878 Rusia a dislocat noi trupe pe teritoriul României. Generalul Drenteln a fost numit comandantul trupelor de ocupaţie:
■ regimentele de cazaci staţionau la Băneasa şi controlau căile de acces spre Bucureşti;
■ divizia XI infanterie a primit ordin să ocupe Bucureştiul;
■ România şi-a concentrat trupele în Oltenia şi apăra linia Piteşti - Târgovişte şi a anunţat că este gata să apere ţara în faţa oricărui pericol. Încep să se manifeste resentimente faţă de Rusia,
considerată principalul duşman al României;
■ ulterior, trupele ruseşti au fost retrase;
În ciuda pierderilor suferite a imenselor eforturi depuse de statul român, cucerirea independenţei a marcat un moment decisiv în afirmarea României moderne ca un stat liber.
Ce mai este nou pe istorie-edu.ro ?
iale •••