6.

Redactaţi un eseu care să abordeze una din următoarele teme, la alegere:

Disciplinele opționale între deziderat și realitate în școala

românească

Raicea Ionuț Gabriel

Filologie Clasică, Anul I

Educația formală presupune, pe baza curriculum-ului național, o serie de discipline

obligatorii împărțite pe arii și cicluri curriculare, cu scopul formării elevului pentru ntegrarea în
societate și pe piața muncii. Însă aceste discipline nu reprezintă neapărat direcțiile de orientare ale
elevilor, făcându-i, în anumite cazuri, să perceapă orele petrecute la școală drept ceva inutil. Spre
exemplu, urmând profilul Științe sociale în liceu, am trecut prin multe situații de frustrare,
înfruntându-mă cu materii precum fizica, chimia sau biologia, materii care nu m-au atras sub nici
o formă. Din fericire, planul-cadru de învățare pune la dispoziție, pentru fiecare arie curriculară,
un număr de ore dedicat unor discipline ce pot atrage sau dezvolta interesul elevului. Acestea sunt
numite discipline opționale. În următoarele rânduri ne vom ocupa de scopul, metodologia și
utilitatea acestor discipline opționale, urmând să vedem gradul de aplicabilitate al acestora, fiind
interesați în mod special de aria curriculară Limbă și comunicare.
Ordinul nr. 3449/15.03.1999 al MEN vorbește despre scopurile acestor materii opționale,
atât cele din oferta aceluiași minister, cât și din oferta școlii, pe baza Curriculum-ului la Decizia
Școlii (CDȘ): individualizarea școlilor, crearea unei „personalități” a acestora, cât și asigurarea
parcursurilor individuale ale elevilor potrivit intereselor și aptitudinilor lor.1 Mai mult de-atât,
mai putem adăuga două scopuri, anume fructificarea intereselor cadrelor didactice și orientarea
către nevoile comunității locale. Astfel, asigurarea dezvoltării elevului trebuie să fie obiectivul
principal al disciplinelor opționale.

1
Ordinul nr. 3449/15.03.1999 cu privire la regimul disciplinelor opționale în perspectiva aplicării noilor planuri-
cadru de învățământ începând cu anul școlar 1999-2000, pp. 2-3.
 După cum am menționat deja, putem vorbi de două tipuri de oferte pentru materiile
opționale. Prima, anume oferta MEN, cuprinde disciplinele propuse de Ministerul Educației
Naționale, pe baza fiecărei arii curriculare în parte, la nivelul disciplinei sau ariei curriculare în
sine. În cazul ariei curriculare care mă afectează în mod direct, anume Limbă și comunicare, la
nivel gimnazial, Ordinul nr. 3590/05.04.2016 menționează patru discipline opționale pentru
Limbile Clasice: Limba neoelenă și civilizația Greciei antice, Rădăcini latine în cultura și
civilizația românească, Mituri și legende greco-romane, precum și Expresii și proverbe latine.2
Întâiul document menționat trimite și la numărul de elevi necesar pentru organizarea unei
discipline opționale, anume între 10 și 15 elevi.3 Acest fapt se poate dovedi problematic pentru
organizarea unui opțional de orice fel, având în vedere că unele discipline nu se bucură de aceeași
popularitate în rândul elevilor. A doua ofertă, anume cea a școlii, se bazează pe CDȘ, oferta fiind
alcătuită pe baza cooperării dintre elev, părinte, cadru didactic și conducerea unității de
învățământ. Astfel, pe baza unei metodologii abundente, un cadru didactic poate propune el însuși
o disciplină opțională, satisfăcând prioritățile celorlalți factori implicați. Astfel, într-o zonă precum
județul Covasna, de unde provin, unde se practică intensiv cultura cartofului, un opțional ce
tratează strategiile de dezvoltare a culturii cartofului ar fi de la sine înțeles. Urmează să mai ofer
câteva exemple, toate provenind de la Școala Generală cu clasele I-VIII Turóczi Mózes din
municipiul Târgu Secuiesc, unde am învățat și unde mama mea, Înv. Mihaela Raicea, activează pe
plan profesional. Diverse discipline opționale sunt în curs de desfășurare de mai mulți ani, fapt
care atestă interesul pentru acestea ex. Geografia județului Covasna; Istoria comunității secuilor;
Folclorul județului Covasna (ultimele două fiind frecventate mai ales de elevii de la secția
maghiară); Fizica și chimia prin joc; Dansuri populare (un curent puternic al dansurilor populare
și-a făcut prezența în rândul comunității românești din județul Covasna, fapt pentru care mulți elevi
sunt interesați de această disciplină opțională organizată de Înv. Mihaela Raicea). La aceste
exemple mai putem adăuga unul bazat pe un proiect național, intitulat Educația financiară. Bazat
pe un proiect BNR la care a aderat și unitatea de învățământ susmenționată, această disciplină
opțională își propune să-i învețe pe elevi conceptele de bază ale lumii finanțelor, precum bancă,
finanțe, economisire, monedă și emitere de monedă, troc, valută sau profit, toate acestea fiind

2
Ordinul 3590/05.04.2016 privind aprobarea planurilor-cadru de învățământ pentru învățământul gimnazial, p. 6.
3
Ordinul nr. 3449/15.03.1999 cu privire la regimul disciplinelor opționale în perspectiva aplicării noilor planuri-
cadru de învățământ începând cu anul șscolar 1999-2000, p. 4.
învățate prin metode interactive. Mai mult de-atât, fiind dezvoltat din ce în ce mai mult interesul
pentru această disciplină, au apărut și concursuri pentru elevi, precum Olimpiada micilor bancheri,
pe diverse faze.
Consultând planurile-cadru în vigoare, poate fi constatată o discrepanță contraproductivă
între orele din Trunchiul Comun (TC) plus Curriculum Diferențiat (CD)4 și cele din CDȘ. Astfel,
în cazul ariei curriculare Limbă și comunicare, planul-cadru pentru învățământul gimnazial
prevede între 0-2 ore pentru CDȘ, față de cele 8 pentru clasele a V-a, a VI-a și a VIII-a, respectiv
9 pentru clasa a VII-a.5 În cazul ciclului inferior al liceului, specializarea Științe sociale avem
alocată o singură oră pentru CDȘ față de 10 pentru TC+CD,6 iar pentru ciclul superior al liceului,
aceeași specializare, sunt alocate între 5-6 ore pentru toate ariile curriculare, pe când numai în
cazul ariei curriculare susmenționată sunt alocate 7 ore pentru TC+CD;7 mai trebuie menționat și
faptul că o procent destul de mare din aceste ore este alocat limbii și literaturii române, limbile
moderne rămânând cu maxim 4-5 ore pe săptămână. Pe moment, statisticile ar fi de partea
României, în anul 2015 100% dintre elevii de gimnaziu studiind limba engleză, 82,8% limba
franceză și 13,6% limba germană; la acest capitol România se situează în topul UE. 8 Însă suntem
aduși cu picioarele pe pământ de documentul Special Barometer 386, dedicat limbilor europene,
publicat în iunie 2012. Deși UE își propune pe termen lung ca fiecare cetățean al Uniunii să poată
folosi cu succes minim două limbi străine, acest obiectiv este departe de împlinire. În medie, în
anul 2012 doar 25% din cetățenii UE se simțeau capabili să poarte o conversație în două limbi
străine,9 față de 28% în 2005,10 România situându-se sub această medie, cu 22%.11 Chiar și în
cazul utilizării unei singure limbi străine, situația este îngrijorătoare, cel puțin: Special Barometer
386 indică faptul că numai 48% din cetățenii români pot purta o conversație într-o limbă străină,
engleza fiind cel mai des menționată.12 Lasând la o parte discrepanțele legate de vârstă, educație
și statut social, situația rămâne îngrijorătoare, unul din doi români neputând conversa într-o limbă

4
Vom nota TC + CD cumulul orelor dintre Trunchiul Comun și Curriculum-ul Diferențiat.
5
Ordinul 3590/05.04.2016 privind aprobarea planurilor-cadru de învățământ pentru învățământul gimnazial, p. 7.
6
Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului educației, cercetării și inovării nr. 3410 din 16.03.2009, p. 2.
7
Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educației, cercetării și inovării nr. 3410 din 16.03.2009, p. 4.
8
http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php?title=File:Foreign_languages_learnt_per_pupil_in_upper_secondary_education_(general),_2
010_and_2015_(%25)_ET2017.png – accesat la data de 02.05.2018.
9
Special Eurobarometer 386. Europeans and their languages. February-March 2012, p. 14.
10
Special Eurobarometer 243. Europeans and their languages. November-December 2005, p. 8.
11
Special Eurobarometer 386. Europeans and their languages. February-March 2012, p. 14.
12
Ibidem, p. 15.
străină. Consider că o orientare mai accentuată către studiul limbilor străine, moderne și/sau
clasice, bazată pe creșterea timpului acordat acestora și pe metode interactive de învățare, ar putea
remedia pe termen lung această problemă.
Astfel, pentru a da un exemplu, în momentul în care voi ajunge profesor voi încerca să
inițiez un opțional de limba italiană, indiferent de unitatea de învățământ în care voi activa.
Motivele pentru care urmăresc acest fapt sunt simple: ușurința învățării acestei limbi, cumulată cu
orizontul pe care îl poate deschide către celelalte limbi romanice. Însă înființarea unei discipline
opționale implică, la rândul ei, o metodologie destul de stufoasă, care ar putea duce la descurajarea
cadrului didactic. Această metodologie se bazează pe 11 etape, pornind de la consultarea elevilor
și a părinților pentru fezabilitatea disciplinei ce urmează a fi propusă, continuând cu elaborarea
unei programe de opțional, consultată de inspectorii de calitate, pentru ca, în final, Consiliul
profesoral al școlii să decidă includerea sau nu a disciplinei opționale în Oferta școlii. Cumulând
aceste considerente cu numărul redus de ore alocat CDȘ, consider înființarea unei discipline
opționale un proces dificil, care poate îndepărta cadrele didactice de la a-și pune în valoare
cunoștințele.
În concluzie, folosindu-mă de argumentele prezentate am încercat să arăt atât necesitatea
disciplinelor opționale, pe baza unor date statistice obiective, aplicabilitatea acestora la nivel local,
precum și dificultățile întâlnite de un cadru didactic în susținerea unei discipline opționale. Deși
sunt sigur de faptul că dezideratul copiilor și al părinților este de a învăța cât mai multe lucruri cu
metode cât mai interactive și practice, realitatea nu pare să permită acest fapt, not yet, cel puțin.

BIBLIOGRAFIE

1) Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului educației, cercetării și inovării nr. 3410 din 16.03.2009
– accesat în format web la data de 01.05.2018:
http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/Pl_cadruactuale/Liceu/2_OMECI_3410_200
9_Anexa%201%20%20Planuricadru%20de%20invatamant%20pentru%20ciclul%20infer
ior%20al%20liceului,%20filierele%20teoretica%20si%20vocationala.pdf
2) Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educației, cercetării și inovării nr. 3410 din 16.03.2009
– accesat în format web la data de 01.05.2018:
 http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/Pl_cadruactuale/Liceu/3_OMECI_3410_200
9_Anexa%202%20%20Planuricadru%20de%20invatamant%20pentru%20ciclul%20supe
rior%20al%20liceului,%20filierele%20teoretica%20si%20vocationala.pdf
3) Ordinul nr. 3449/15.03.1999 cu privire la regimul disciplinelor opționale în perspectiva
aplicării noilor planuri-cadru de învățământ începând cu anul școlar 1999-2000 – accesat
în format web la data de 01.05.2018: https://portal.ctcnvk.ro/cdl-cds/legislatie/omen-3449-
din-1999-optionale.pdf
4) Ordinul 3590/05.04.2016 privind aprobarea planurilor-cadru de învățământ pentru
învățământul gimnazial – accesat în format web la data 01.05.2018:
http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/Pl_cadruactuale/Gimnaziu/OMENCS%2035
90_5%20apr%202016_Plancadru%20de%20%C3%AEnvatamant%20pentru%20gimnazi
u.pdf
5) Special Eurobarometer 243. Europeans and their languages. November-December 2005 –
accesat în format web la data de 02.05.2018:
http://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/archives/ebs/ebs_243_en.pdf
6) Special Eurobarometer 386. Europeans and their languages. February-March 2012 –
accesat în format web la data de 02.05.2018:
http://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/archives/ebs/ebs_386_en.pdf
7) http://ec.europa.eu/eurostat/statisticsexplained/index.php?title=File:Foreign_languages_le
arnt_per_pupil_in_upper_secondary_education_(general),_2010_and_2015_(%25)_ET20
17.png – accesat la data de 02.05.2018.