Sunteți pe pagina 1din 16

HAKSES

ROMANYA TÜRK DEMOKR AT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR


PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE

adresa: telefon: 0241/550.903


Constanţa - România fax: 0341/4 40. 274
str. Crişanei, nr. 4 4 web: w w w.rdtb.ro
cod 900573 e-mail: office@rdtb.ro

facebook.com/UniuneaTurca
CONDUCEREA U.D.T.R. Cuprins
Comitetul Director Editorial ........................................................................................................................... 3
Preşedinte: ...................................... OSMAN FEDBI
Prim-vicepreşedinte: ...................... IUSEIN GEMAL
Ministrul turc de externe în vizită în România................................................................ 4
Secretar General: . .......................... IBRAIM ERVIN Dışişleri Bakanı Çavuşoğlu Romanya’da.......................................................................... 5
Deputat: .......................................... IBRAM IUSEIN
Volumul „Istorie şi identitate la turcii din Dobrogea” lansat la Constanţa....................... 6
Vicepreşedinţi:
HUSEIN CADIR .................................... – Preşedinte Organizaţia Judeţeană Constanţa Tradiţiile turceşti promovate de Centrul Cultural «Yunus Emre» Constanţa................... 7
IAŞAR ENVER . ............................................................... – Preşedinte Filiala Constanţa
OMER NAZIF . .................................................................... – Secretar Filiala Constanţa Femeia Turcă din Balcani.................................................................................................. 8
BORMAMBET VILDAN . ............................................. – Vicepreşedinte Filiala Medgidia
RAIM NAIM . ....................................................................... – Preşedinte Filiala Cobadin
Balkanlar’da Türk Kadını................................................................................................. 9
GAVAZOGLU RIZA . .......................................................... – Secretar Filiala Techirghiol
„Rodul Pământului – Zilele Recoltei la Cumpăna”........................................................ 10
OSMAN ZIA ....................................................................... – Preşedinte Filiala Băneasa
MOLOGANI ACCAN .......................................................... – Preşedinte Filiala Babadag Consfătuirea cadrelor didactice de limba turcă şi religie islamică..................................11
MEMET REDVAN ............................................................... – Preşedinte Filiala Hârşova
MUSA CAIDAR ............................................................... – Preşedinte Filiala Cernavodă Concurs de Umor „Oltenii &… Restu’ Lumii”............................................................... 12
ŞEMSI TURHAN . ............................................................. – Preşedinte Filiala Bucureşti
„Alfabetul Convieţuirii”................................................................................................. 13
Preşedinte de onoare: ASAN MURAT
Tarihin İlklerine İmza Atan Başarılı Türk Kadınları..................................................... 14
Consiliul Naţional
Fetih Marşı...................................................................................................................... 15
Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale:
RUSTEM SEVIM......... – Preşedinte Filiala Brăila SULIMAN ILMI...... – Preşedinte Filiala Mangalia Aşure la filialele UDTR.................................................................................................. 16
SULMAN EMIN.........– Preşedinte Filiala Carvăn TALIP LEMAN . ......... – Preşedinte Filiala Măcin
MEMET ŞUCRI........ – Preşedinte Filiala Castelu BORMAMBET VILDAN . ..... – Preşedinte Filiala Muharrem Ayı ve Aşura..................................................................................................17
CERCHEZ BIRSEN.– Preşedinte Filiala Călăraşi Medgidia
BARI MUSELIM....– Preşedinte Filiala Cumpăna MENSEIT ERGEAN.............. – Preşedinte Filiala Cucerirea Serbiei............................................................................................................. 20
Techirghiol
AZIS AZIS............ – Preşedinte Filiala Dobromir
OMER AIDIN ............ – Preşedinte Filiala Eforie
SALIM LEVENT...........– Preşedinte Filiala Tuzla Yemek Tarifleri .............................................................................................................. 24
CURTI ŞAIP . – Preşedinte Filiala Valu lui Traian
OSMAN SULIMAN .. – Preşedinte Filiala Făurei FEMI SUAT........... – Preşedinte Filiala Amzacea Çocuk Sayfası ................................................................................................................ 26
MEMET SEBATIN . ............. – Preşedinte Filiala HALIL NAZMIE..... – Preşedinte Filiala Adamclisi
Fântâna Mare MUSTAFA BEZAT........ – Preşedinte Filiala Lazu
ABDULA GHIULTEN..– Preşedinte Filiala Galaţi ALIŞ CHEMAL...........– Preşedinte Filiala Ostrov
OMER MEMNUNE..– Preşedinte Filiala Isaccea AHMET ENGUR..– Preşedinte Filiala Ada Kaleh

Preşedinţii Comisiilor de Specialitate COLECTIVUL REDACŢIONAL Adresa de corespondenţă: DIRECTOR


str. Crişanei nr. 44, etaj 2 OSMAN FEDBI
Învăţământ ....................................... – BORMAMBET VILDAN Redactor șef-adjunct:
Constanţa – telefon: 0241-550903
Religie ............................................................ – ISLAM REMZI Panaitescu Nilgün
– fax: 0341-440265
Redactor-şef
Secretar de redacţie: 900573 IBRAIM ERVIN
Cultură .................................................. – TÜRKOĞLU SERIN – e-mail: hakses@rdtb.ro
Femei ............................................................. – AMET MELEC Accoium Evrens publicaţia on-line: hakses.turc.ro
Tineret ........................................................ – OSMAN HARUN Redactori: Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R.
Financiar .......................................... – DRAGOMIR NICUŞOR Osman Melek, Türkoğlu Serin, grafica: Fârtat Cicero

Cenzori . ................................................... – ACCOIUM DURIE Iomer Subihan, Ibraim Nurgean,


Juridic................................................. – ABDURAMAN MERIC Omer Minever, Musledin Firdes,
Administrator................................................... – ACCOIUM ALI Asan Sorina I.S.S.N. 1224-4694
3 pagina
sayfa
• Septembrie – Eylül •

EĞİTİMİN ÖNEMİ
B irçok kişi elde ettiği imkan ve başarıyı eğitime borçludur. Eğitim yoluyla insanın sahip
olacağı meslek çok kere kişiyi ruhsal açıdan doyurur ve maddi olarak rahatlatır.Bu
durumun sağlayacağı imkanlar kişinin hayattan daha fazla zevk almasını mümkün kılar.
İyi bir eğitim hayat standartını yükseltir. Yüksek öğretim hayattaki çeşitli olaylar arasındaki gerçekleri,
bağlantıları ve ilkeleri görmek ve anlamak becerisini kazandırır. İyi bir eğitim aynı zamanda kişide yeni ilgi
alanlarının gelişmesine yardım ederek hayatı daha zevkli ve ilginç kılar.
Eğitim insanın bilerek düşünce üretmesine ve yaratıcılığa yönelmesine imkan verir. İnsanın kafasındaki
kalıpları kırmasına ve dünyaya daha esnek ve geniş açıdan bakmasına imkan verir.
Düşünme ufkunu genişletmek için iyi bir eğitim, okumak ve daha çok bilmek bugüne kadar keşfedilmiş
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani – Kahraman Ordumuza – tek yoldur. Topluma katkıda bulunabilmek için de bireyin kendisinin olgunlaşması gerekir. Olgunlaşma-
dan insan ancak canını vererek topluma katkıda bulunabilir. Oysa artık günümüzde canını değil, beynini
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte, adayarak topluma katkıda bulunacak gençlere ihtiyaç vardır. Kahramanlara ihtiyaç göstermeyen bir
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani. toplum yaratmak, iyi eğitim görmüş gençlerin çabalarıyla mümkün olacaktır.
Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak,
Ervin İbraim
Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak;
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
O benimdir, o benim milletimindir ancak!
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl!
Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl?
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl

Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl…
„Viaţă-n libertate ori moarte” strigă toţi.
Dalgalan sen de şafaklar gibi ey şanlı hilâl!
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!..
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!..

DIN ACŢIUNILE UNIUNII


Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi. Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl!

Andrei Mehmet Akif


MUREŞANU ERSOY
• Septembrie – Eylül •
pagina
sayfa 4 5 pagina
sayfa
• Septembrie – Eylül •

Ministrul turc de externe imediat următoare, sectorul comercial fiind unul dintre pilonii parteneriatului strategic dintre România şi Turcia. De
asemena, cei doi oficiali au salutat rolul important al diplomaţiei parlamentare în ansamblul relaţiei bilaterale. Potrivit
unui comunicat de presă transmis de Ministerul Afacerilor Externe, cele două părţi au avut un schimb de vederi cu

în vizită în România privire la teme de interes regional, cu accent pe cooperarea la Marea Neagră, unde Turcia reprezintă un partener
strategic în cadrul NATO, dar şi prin prisma cooperării regionale şi a obiectivului României de a promova creşterea
durabilă, cercetarea şi inovarea în regiunea Mării Negre pe durata Preşedinţiei române a Consiliului UE. În ceea ce

M inistrul de externe al Republicii


Turcia, Mevlüt Çavusoğlu, a par-
ticipat alături de omologul său român,
priveşte relaţia UE-Turcia, şeful diplomaţiei române a pledat pentru continuarea dialogului şi cooperării pe teme de
interes comun precum: gestionarea migraţiei, combaterea terorismului, energie şi a exprimat sprijinul pentru aspiraţiile
europene ale acestui stat, al cărui parcurs european a fost apreciat ca fiind atât în beneficiul Turciei cât şi al Uniunii
Teodor Meleşcanu şi de cel polonez, Europene.
Jacek Czaputowicz, la reuniunea trilate- Ministrul de externe al Republicii
rală pe teme de securitate, desfăşurată Turcia a fost primit şi de preşedintele
la Bucureşti, în data de 11 septembrie. Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.
Ministrul Mevlüt Çavusoğlu a fost însoţit Cei doi au abordat subiecte ce vizea-
de: Kerem Alp, ministru plenipotenţiar, ză Parteneriatul strategic şi securitatea
director general adjunct pentru Europa în zona Mării Negre. Cei doi oficiali au
de est şi Balcani, Füsun Aramaz, ministru trecut în agendă principalele evoluţii
plenipotenţiar, director general adjunct din regiune, convenind că este nece-
pentru Europa Centrală şi de Nord şi sară o cooperare mai strânsă sub acest
Statele Baltice şi Osman Koray Ertaş, aspect, atât în plan bilateral, cât şi în
ambasadorul Republicii Turcia în Româ- interiorul NATO. Întâlnirea dintre cei doi
nia. În cursul dimineţii, cei trei miniştri de oficiali a reprezentat o oportunitate de
externe au avut o întrevedere cu Preşedintele României, Klaus Iohannis. Discuţiile au vizat principalele modalităţi de a realiza un schimb de idei şi viziuni şi pe
cooperare în acest format, lansat la iniţiativa României în anul 2012, pentru avansarea agendei de securitate regională alte teme de interes reciproc cum ar fi
şi internaţională, pornind de la principalele concluzii ale Summitului NATO de la Bruxelles, din iulie 2018. Preşedintele schimburile comerciale al căror nivel
României a evocat rolul esenţial al Alianţei în gestionarea provocărilor actuale şi a evidenţiat importanţa contribuţiei ridicat a fosr apreciat ca un indicator
comune a celor trei state, care sunt cele mai mari state aliate pe Flancul Estic al NATO, la îndeplinirea obiectivelor al caracterului puternic al cooperării bilaterale. La discuţii a luat parte şi deputatul Iusein Ibram.
Alianţei Nord – Atlantice. Klaus Iohannis a salutat progresele înregistrate în consolidarea posturii de descurajare şi
Reuniunea celor trei miniştri de externe, român, turc şi polonez, la Bucureşti a avut ca scop schimbul de opinii pe
apărare, inclusiv în ceea ce priveşte întărirea securităţii Flancului Estic şi a regiunii Mării Negre şi a reconfirmat an-
teme aflate pe agenda de securitate euro-atlantică şi discuţii privind contribuţia noastră la eforturile de combatere
gajamentul ţării noastre pentru continuarea eforturilor de combatere a terorismului, inclusiv printr-o cooperare mai
a provocărilor şi ameninţărilor din mediul de securitate.
strânsă între NATO şi Uniunea Europeană, subliniind, totodată, importanţa pe care o au evoluţiile cu privire la Siria,
atât din punct de vedere al securităţii cât şi al efectelor migraţiei. Sorina Asan
Cei doi oaspeţi, au subliniat în cadrul întâlnirii cu Preşedintele României, importanţa formatului trilateral, au arătat
că România este un aliat şi un partener de încredere, cu care împărtăşesc evaluări de securitate similare şi au expri-
mat deplină susţinere pentru obiectivele viitoare. Ministrul de externe turc, Mevlüt Çavusoğlu, a evidenţiat aprecierea Dışişleri Bakanı Çavuşoğlu
Romanya'da
pentru acest format trilateral de dialog şi consultare care şi-a dovedit utilitatea în timp, contribuind la o înţelegere
mai bună a ameninţărilor la adresa securităţii regionale, în special cele ce privesc terorismul. De asemenea, oficialul
turc a subliniat dorinţa Turciei pentru
menţinerea unei relaţii transatlantice Dışişleri Bakanı Mevlüt Çavuşoğlu, Romanya Cum- Çavuşoğlu, daha sonra Romanya Dışişleri Bakanı
solide, respectiv pentru o relaţie UE- hurbaşkanı Klaus Werner Iohannis tarafından kabul edildi. Teodor Melescanu ve Polonya Dışişleri Bakanı Jacek
NATO de succes. Czaputowicz ile Romanya Cumhurbaşkanı Klaus Werner
Çavuşoğlu, Türkiye–Romanya–Polonya Dışişleri Ba-
În cadrul întrevederii dintre miniştrii kanları Toplantısı'na katılmak için bulunduğu Romanya'da Iohannis tarafından Cotroceni Sarayı'nda kabul edildi.
Teodor Meleşcanu şi Mevlüt Çavusoğlu çeşitli temaslarda bulundu. Görüşmelerde ikili ilişkilerin yanı sıra Türkiye-Roman-
s-a evidenţiat nivelul foarte bun al re- ya-Polonya Dışişleri Bakanları arasında siyasi ve askeri
Türkiye–Romanya–Polonya Üçlü Dışişleri Bakanları
laţiilor bilaterale româno-turce, de la a konulara ilişkin düzenlenecek dördüncü toplantının konu
Toplantısının ilki 9 Haziran 2016'da Varşova'da, ikincisi 25
căror stabilire se aniversează, în 2018, başlıkları ele alındı.
Ağustos 2016'da Ankara'da, üçüncüsü ise NATO Genel
140 de ani. Ministrul român de externe
Sekreteri Jens Stoltenberg'in de katılımıyla 25 Ağustos Bükreş'te düzenlenmiş olan Türkiye-Romanya-Polon-
a salutat nivelul cooperării economice
2017'de Varşova'da yapılmıştı. ya Dışişleri Bakanları Toplantısı'nda, temmuz ayında düzen-
şi comerciale, schimburile comerciale
Romanya'daki görüşmelerine Parlamento Sarayı'nda lenen NATO Brüksel Zirvesi kararlarının değerlendirilmesi
depăşind, în 2017, pentru prima oară,
başlayan Çavuşoğlu, Romanya Temsilciler Meclisi Başkanı ve Avrupa-Atlantik coğrafyasındaki güncel güvenlik sına-
pragul de 5 miliarde de euro. Totodată,
Liviu Dragnea ile bir araya geldi. maları hakkında görüş alışverişinde bulunulması tartışıldı.
a fost exprimată speranţa că acest ritm
de creştere se va menţine şi în perioada Nurcan İbraim
• Septembrie – Eylül •
pagina
sayfa 6 7 pagina
sayfa
• Septembrie – Eylül •

Volumul „Istorie şi identitate aflate în plină perioadă de modificări simbolice. În contextul general de interes
faţă de islam, lucrarea aduce un plus de informaţie referitor la manifestări ale

la turcii din Dobrogea”


acestei culturi în România.” Considerând comunitatea turcă de astăzi drept cea
mai importantă moştenire otomană, Silvana Rachieru a afirmat:” această idee de
moştenire otomană o vedem în volum din mai multe perspective. Totdeauna am

lansat la Constanţa
considerat că atât comunitatea turcă cât şi cea tătară sunt cea mai importantă
moştenire pe care am primit-o de la Imperiul Otoman şi trebuie să îi acordăm cât
mai multă atenţie.”

D epartamentul pentru Relaţii Interetnice în parteneriat cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţio-
nale au lansat la Constanţa, volumele „Istorie şi identitate la turcii din Dobrogea” coordonatori, Adriana Cupcea şi
Kozak Gyula şi „Un destin la Marea Neagră, Tătarii din Dobrogea”, autori Adriana Cupcea şi Metin Omer. Evenimentul
În discursul său, Adriana Cupcea, unul dintre coordonatorii volumelor a de-
clarat că a preferat să utilizeze studii ale unor cercetători din cadrul celor două
comunităţi, turcă şi tătară pentru a veni cu o perspectivă din interior.„Intenţia
a fost găzduit de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa şi l-a avut drept moderator al discuţiilor pe noastră a fost de a oferi o analiză cât mai structurată a celor două comunităţi, atât
directorul instituţiei, Sorin Marcel Colesniuc. Au vorbit despre importanţa cele două noi apariţii editoriale, secretarul de asupra trecutului cât şi a prezentului şi prin urmare am abordat subiecte diferite,
stat al DRI, Enikö Katalin Lacziko, coordonatorii volumele, Adriana Cupcea şi Metin Omer, lector universitar dr. Silvana studii de istorie, de identitate etnică, religioasă am abordat instituţiile sociale care
Rachieru de la Centrul de Studii Turce, Facultatea de Istorie- Universitatea din Bucureşti şi profesor universitar dr. Florin definesc spaţiul simbolic şi psiho-social al celor două minorităţi şi în acest fel am
Anghel, Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, Universitatea „Ovidius” din Constanţa. încercat să completăm literatura care există”, a afirmat Adriana Cupcea.
În deschiderea evenimentului, secretarul de stat al DRI, Enikö Katalin Lacziko, s-a referit la atribuţiile instituţiei pe În discursul său dr. Metin Omer s-a referit la volumul „Un destin la Marea Neagră, Tătarii din Dobrogea”, despre care
care o conduce subliniind misiunea importantă pe care o are de a pune în aplicare politici pentru păstrarea, afir- a afirmat că „este o carte ce reuneşte o serie de studii care prezintă câteva din aspectele esenţiale ale comunităţii
marea şi dezvoltarea identităţii etnice a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. „ Noi considerăm că avem tătare din România. Tematica lor este diversă, fiecare studiu bazându-se pe o cercetare aprofundată, făcând apel
o responsabilitate imensă să reprezentăm 20 de minorităţi naţionale în aceeaşi măsură, fără să facem diferenţă între la surse şi metodologii diferite. Această diversitate este dată şi de specializările pe care le au autorii studiilor: istorici,
unele şi altele. Totodată, avem responsabilitatea imensă de a le cunoaşte atât specificităţile cât şi dezideratele”, a teologi şi sociologi, acesta fiind de altfel, criteriul de selecţie al autorilor.” Dr. Metin Omer a mai precizat că, „volumul
afirmat reprezentanta DRI. Secretarul de stat, Enikö Lacziko, a este unul original prin interpretările pe care le au autorii, prin documentele pe care le pune în circulaţie, multe dintre
mai subliniat faptul că autorităţile publice au datoria de a nu acestea fiind inedite şi prin analiza ştiinţifică pe care o au autorii în studiile lor. Principalele două elemente care fac
restrânge drepturile şi libertăţile cetăţenilor români. „ În ceea ce atractiv volumul sunt perspectivele de analiză şi sursele folosite.”
priveşte, drepturile şi libertăţile fundamentale ale minorităţilor Discuţiile despre cele două volume au continuat în cadrul unei mese rotunde avându-l ca moderator pe de-
naţionale, păstrarea şi promovarea identităţii religioase, a celei canul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, conferenţiar universitar dr. Emanuel Plopeanu. Uniunea Democrată Turcă
lingvistice, cred că responsabilitatea vă revine şi dumneavoastră, din România a fost reprezentată la eveniment de secretarul general, prof. Ervin Ibraim şi de preşedinta comisiei de
fie că reprezentaţi mediul academic în calitate de profesori şi cultură, Serin Türkoğlu.
cercetători, fie că sunteţi lideri politici sau reprezentanţi ai mass
Sorina Asan
media sau aparţineţi altor categorii. Sper să auzim în continuare

Tradiţiile turceşti
că există profesori care să îi înveţe pe elevi limba turcă şi învăţători
care să le predea copiilor limba tătară”, a afirmat reprezentanta
Departamentului pentru Relaţii Interetnice.
Volumul „Istorie şi identitate la turcii din Dobrogea” reprezintă
aşa cum afirmă coordonatorii săi, Adriana Cupcea şi Kozak Gyula
o primă analiză structurală a comunităţii turce din Dobrogea, din
promovate de Centrul Cultural
mai multe perspective, în mai multe ipostaze. Primele trei studii
ale volumului au fost elaborate de Mustafa Ali Mehmet, istoric al „Yunus Emre” Constanţa
C
comunităţii turce, care oferă o istorie povestită şi în parte trăită
entrul Cultural Turc „Yunus Emre” Constanţa a marcat una dintre cele mai iubite sărbători turceşti, „aşura”, în data
despre felul în care au evoluat turcii din regiunea Dobrogei,
de 28 septembrie, într-un centru comercial din Constanţa. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa ambasadorului
începând cu secolul al XIII-lea când au venit primii dintre ei din
podişul Anatoliei. Studiile următoare semnate de Miktat Gârlan,
Neriman Hasan, Sânziana Preda, Melinda Dincă, Laurenţiu D.
Tănase şi Adriana Cupcea aprofundează situaţia actuală a
comunităţii din diferite perspective a structurilor instituţionale, a
limbii materne turce, a religiei islamice şi a politicilor statului turc.
Potrivit directorului Centrului de Studii Turce din cadrul Fa-
cultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, Silvana Rachieru,
prezentă la lansare, volumul „Istorie şi identitate la turcii din Dobro-
gea” prin abordarea din diversele perspective ale constructivului
identitar-etnic, religios, civic, lingvistic, social dar şi istoric şi naţio-
nal, „oferă o perspectivă la zi asupra unei comunităţi dinamice,
• Septembrie – Eylül •
pagina
sayfa 8 9 pagina
sayfa
• Septembrie – Eylül •

Osman Koray Ertaş şi a consulului general al Republicii proiecte ce vor fi realizate în parteneriat cu acestea.”
Turcia la Constanţa, Sulhi Turan. Reprezentanţii Centrului La simpozion au participat preşedintele UDTR ing. Os-
Cultural Turc „Yunus Emre” Constanţa şi cei ai Asociaţiei man Fedbi, secretarul general prof. Ervin Ibraim, consulul
Oamenilor de Afaceri Turci Dobrogea TIAD au împărţit general interimar al Republicii Turcia la Constanţa Hasan
constănţenilor „aşure”, desert numit şi budinca lui Noe. Akdoğan şi subsecretar de stat Amet Aledin. Simpozionul
Aşure este un desert tradiţional preparat din minim 9 s-a desfăşurat în prezenţa secretarului de stat al Departa-
ingrediente din care nu lipsesc: grâul, năutul, caisele mentului pentru Relaţii Interetnice, Enikö Lacziko.
uscate, migdalele, nuca, smochinele, alunele, apa de
trandafiri şi stafidele. Pregătirea acestui desert şi împăr- Nurgean Ibraim
ţirea lui constituie o tradiţie veche a musulmanilor. Săr-
bătoarea se marchează anual începând cu a zecea zi a lunii muharrem
din anul islamic.
Din punct de vedere religios, în această zi, musulmanii îl comemo-
rează pe nepotul profetului Muhammed, Huseyn care a fost martirizat
în anul 680.
La evenimentul organizat de Centrul Cultural Turc „Yunus Emre” şi
TIAD Dobrogea a luat parte şi subprefectul judeţului Constanţa, Levent
Accoium.
Sorina Asan

Femeia Turcă din Balcani


U niunea Democrată Turcă din România, prin intermediul comisiei femei a organizat cea de a IX –a ediţie a simpo-
zionului internaţional „Femeia Turcă din Balcani” care s-a desfăşurat la Constanţa în perioada 2 – 5 septembrie.
Lucrările simpozionului au debutat luni, 3 septembrie în Sala de Conferinţe a hotelului Ten din Constanţa şi au reunit
Balkanlar’da Türk Kadını
peste 50 de participante din mediul academic din ţări precum: Turcia, Grecia, Azerbaidjan, Bulgaria şi România.
Dezbaterile din cadrul simpozionului s-au axat în principal pe teme R omanya Demokrat Türk Birliği Kadınlar Komisyonu her iki yıl olarak düzenlediği sempozyum ve bilimsel organizasyon-
lara bu yıl da devam etti. Bu münasebetle 02 -05 Eylül tarihleri arasında 9. Türk Kadınları Sempozyumu düzenledi.
precum: „Femeia turcă de alungul istoriei”, „Organizaţii ale femeilor Tarih öncesi dönemlerden günümüze kadar çok farklı medeniyetlerin bir
turce din Balcani”, „Probleme cu care se confruntă femeile din Balcani arada yaşamakta görmekteyiz. Aile hayatından başlayarak, iş hayatına kadar
în viaţa social㔺i „Rolul femeii turce în cultură şi dialog intercultural”. birçok öğede kadın izine, katkısına ve emeğine rastlanmaktadır. Sempozyumun
În cadrul simpozionului a avut loc şi vernisajul expoziţiei de fotografii konuları kadının her alanda yapılan araştırmaların ve gelilmelerin paylaşması,
„Femeile în viitor”, autor Yasin Yılmaz” din Republica Turcia. sosyal, din, eğitim ve kültürel mirasın korunmasında kadına düşen roller tartışıldı.
Preşedintele comisiei de femei a UDTR, Melek Amet, a declarat: Sempozyum konuları ise Tarih içinde Türk Kadını,
„Simpozionul Internaţional „Femeia Turcă din Balcani”, ajuns la cea Balkan ve Rumeli Türk Kadın dernekleri (geçmişten bugüne), Balkan Türk
de a a IX-a ediţie, este un proiect amplu, cel mai important eveniment kadınlarının sorunları ve çözüm yolları, Küreseleşme dünya düzeyinde kültür ve
organizat de comisia de femei a UDTR în acest an. Temele abordate din diyaloğu çerçevesinde Türk kadının rölü, Adalet ve Medeniyet İnşasında
de participante vizează atât problemele cu care se confruntă or- Kadın ve Annelik.
ganizaţiile de femei de etnie turcă din Balcani cât şi modalităţile de Sempozyumun açılışı 3 Eylül tarihinde gerçekleşti ve Romanya Türk Birliği
implicare şi rolul acestora în viaţa socială a comunităţii dar şi în dialo- Kadın Komisyonun başkanı Melec Amet konuşmasından sonra sıra yurtdışından
gul intercultural. Sperăm ca şi această ediţie a simpozionului va întari katılan misafirlere ve davetlilere geldi.
şi dezvolta relaţţile de cooperare şi comunicarea cu reprezentante
Nurcan Ibraim
ale organizaţiilor de femei din Balcani şi va da naştere la noi idei de
• Septembrie – Eylül •
pagina
sayfa 10 11 pagina
sayfa
• Septembrie – Eylül •

„Rodul Pământului
– Zilele Recoltei la
Cumpăna”
În perioada 29-30 septembrie în comuna Cumpăna, pe stadionul
„Victoria” a avut loc Festivalul „Rodul Pământului – Zilele Recoltei la Cum-

Consfătuirea cadrelor didactice


păna”. Oaspeţii au fost întâmpinaţi cu pâine şi sare de căre primarul ec.
Mariana Gaju alături de viceprimarul Neagu Florin. Festivalul a debutat de
la intrarea în localitate cu tineri îmbrăcaţi în frumosul port popular, alături de

de limba turcă
sportivii diferitelor secţii ale Clubului Sportiv „Victoria” Cumpăna şi olimpicii
Liceului Tehnologic „Nicolae Dumitrescu”, de Asociaţia „Tomis”, împreună
cu oficialităţile prezente, acompaniaţi de Fanfara RAJA, au defilat spre

şi religie islamică
Stadionul „Victoria” Cumpăna. La deschidere şi la paradă au fost prezente
şi numeroase delegaţii şi oficialităţi, printre care amintim: Dumitru Daniel
Botănoiu – Secretar de Stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Şte-

U
fan-Emilian Gamureac - Director Direcţia Patrimoniu Cultural – Ministerul
niunea Democrată Turcă din România (UDTR) a organizat, în perioada 20–23 septembrie 2018, la Murighiol, judetul
Culturii şi Identităţii Naţionale, Liana Vladu –consilier la Ministerul pentru
Tulcea, Consfătuirea naţională a cadrelor didactice din învăţământul destinat minorităţii turce.
Implementarea Parteneriatelor Strategice ale României, Emil Drăghici
– preşedinte Asociaţia Comunelor din România, prefectul judeţului Con- Manifestarea a fost organizată de Comisia de învăţământ a UDTR coordonată de Vildan Bormambet, în parte-
stanţa - Dumitru Jeacă, preşedintele CJC – Marius-Horia Ţuţuianu, Toma neriat cu Casa Corpului Didactic Constanţa.
Mareş – preşedintele Federaţiei Internaţionale a Comunităţilor Educative, La consfătuire au participat atât profesori care predau limba turcă, cât şi religie islamică în şcolile din judeţul
Ion Dănuţ Jugănaru – director general Camera de Comerţ, Industrie, Na-
Constanţa şi Tulcea. Discuţiile s-au axat, în principal, pe situaţia învăţământului destinat minorităţii turce, dar şi pe
vigaţie şi Agricultură Constanţa, Elena-Mihaela Şonel – director adjunct
situatia manualelor (clasele I–IV sunt deja la editare), cat si necesitatea editării de noi manuale (V–VIII) şi auxiliare
Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Constanţa, Anghel Panait
pentru studiul limbii materne.
– director general Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 2
Sud-Est Constanţa. Cadrele didactice au mai discutat despre viitoarele proiecte derulate în parteneriat cu şcoli din Republica Turcia
Pe stadion s-a asistat la semnarea acordului de înfrăţire dintre comuna şi despre înfrăţirea Caselor Cadrelor Didactice din ţara noastră cu cele din ţara vecină.
Cumpăna şi Municipiul Edremit-Turcia. Acordul a fost semnat de Mehmet În cadrul aceleiaşi manifestări, cadrele didactice au urmat şi cursul de „Educatie pentru o cetăţenie democra-
Ertaş, viceprimar şi preşedinte al Camerei Agricole Edremit şi primarul tică” a sustinut metodist, prof. Sorina Plopeanu de la Casa Corpului Didactic din Constanta.
comunei Cumpăna, Mariana Gâju. Delegaţia din Republica Turcia a fost
S-a lucrat pe comisii la modificarea celor 4 Regulamente specifice olimpiadelor şi concursurilor naţionale în
formată din: Ali Yilmaz Diker, membru al Consiliului Municipal Edremit şi
limba maternă turcă, conform noii Metodologii-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor scolare şi a Re-
preşedinte al Comisiei pentru agricultură, Yurt Yıldırım, inginer MSC în Agri-
cultură şi delegat al Agriculturii pentru Camera de Comerţ din Edremit. gulamentului de organizare a activitatilor cuprinse în calendarul activitatilor educative, şcolare şi extraşcolare OM
Reprezentanţii legali prezenţi ai celor două localităţi sunt încrezători că prin 4203/30.07.2018, şi anume: Olimpiada naţională de limba şi literatura materna turcă, Olimpiada de religie cultul mu-
semnarea acestui document, vor fi duse mai departe proiectele realizate sulman- limba turcă, Concursul naţional de istoria şi tradiţiile turcilor din Romania şi Concursul naţional de interpretare
încă din anul 2007 cu Municipalitatea Akcay, în baza acordului de înfrăţire şi recitare în limba turcă – Güzel Dilim Anadilim/Frumoasa mea limbă maternă, cât şi la proiectele de manuale de
încheiat la 1 august 2007. La eveniment au mai participat preşedintele limba şi literatura maternă turcă.1
UDTR, Osman Fedbi, secretar general al UDTR, Ibraim Ervin, viceconsulul
La consfătuire au participat: domnul Osman Fedbi – preşedinte UDTR, domnul Ibram Iusein – deputat UDTR,
Republicii Turcia la Constanţa, Hasan Akdogan şi mulţi alţi invitaţi.
doamna prof. Anefi Icbal – inspector şcolar din cadrul ISJ Constanţa, doamna prof. Plopeanu Sorina – director Casa
În cadrul evenimentului au avut loc ateliere de gastronomie aplicată Corpului Didactic Constanta, profesori şi directori de şcoli.
şi prezentarea de reţete inedite. Pe stadion au fost expuse standuri cu produ-
se tradiţionale, standuri cu expoziţie de animale şi păsări. Pe scenă au urcat La finalul consfătuirii, participanţii la curs au primit cărţi şi dicţionare publicate de Uniunea Democrată Turcă
trupe şi ansambluri din tot judeţul şi din ţară care au întreţinut atmosfera din România.
prin muzică şi dans. Ansamblul „Kardelen” a fost prezent la eveniment şi a Panaitescu Nilgün
încântat publicul cu dansuri tradiţionale turceşti. Nelipsit a fost şi standul
gospodinelor turcoaice care au încântat vizitatorii cu renumitul şuberek şi
nelipsitele baklavale. În cele două zile de desfăşurare, autorităţile locale
au pregătit multe surprize plăcute participanţilor. Pe scena amplasată pe
stadionul „Victoria” au evoluat ansambluri folclorice din toate zonele ţării,
şcoli de dans şi numeroşi artişti renumiţi. Festivalul toamnei s-a încheiat cu
un impresionant foc de artificii.

Prof. Firdes Musledin


• Septembrie – Eylül •
pagina
sayfa 12 13 pagina
sayfa
• Septembrie – Eylül •

Concurs de
Umor
„Oltenii &…
Restu’ Lumii” „Alfabetul Convieţuirii”
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promova- 21–23 septembrie 2018
rea Culturii Tradiţionale şi Cultural (CJCPCTC) Olt, în co-
laborare cu Consiliul Judeţean Olt, Primăria Municipiului
Slatina, Consiliul Local al Municipiului Slatina, Şcoala U niunea Democrată Turcă din România a participat prin formaţia Deli-
kanlilar la cea de-a şasea ediţie a festivalului „Alfabetul Convieţuirii”,
organizat de Uniunea Elenă din România. Evenimentul desfăşurat sub
Populară de Arte şi Meserii Slatina, Biblioteca Judeţeană
„Ion Minulescu”, Muzeul Judeţean Olt, Centrul Cultural înaltul patronaj al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, a fost o gală
„Eugen Ionescu” Slatina, Ansamblul Profesionist pentru dedicată diversităţii valorilor culturale şi etnice ale minorităţilor etnice din
Promovarea Culturii Tradiţionale „Doina Oltului”, Palatul România văzută ca o resursă inepuizabilă de bogăţie spirituală autentică.
Copiilor „Adrian Băran”, a organizat la Slatina a XXIV-a Aces t fes t i va l
ediţie a Festivalului – Concurs de Umor „Oltenii &… Restu’ menit să promoveze
Lumii”, în zilele de 13–16 septembrie 2018. dialogul intercultural
În cadrul festivalului s-a jucat sceneta „Cu oltenii şi unitatea în diversi-
în festival”, în interpretarea lui George Constantinescu tate, Festivalul interet-
şi a Paulei Chirilă. nic a debutat vineri,
21 septembrie cu o
Personalitatea de anul acesta, Oana Sârbu, ală-
defilare a ansamblu-
turi de actorul Andrei Duban şi preşedintele festivalului,
rilor participante şi
Cornel Udrea, au făcut deschiderea festivalul Pe scena
parada costumelor
festivalului au urcat Mariachi Los Platanos, Ruby, trupa
tradiţionale. Pe scena
Zdob şi Zdub, Oana Radu, Pepe şi formaţia sa
festivalului, în cele trei
În cadrul secţiunii Foclor au susţinut recitaluri cele zile, au evoluat peste
mai reprezentative tarafuri şi ansambluri folclorice. 350 de artişti din România şi Grecia. Vizitatorii au apreciat tradiţia, civilizaţia
Comunitatea turcă din România a fost reprezentată şi cultura celor 18 comunităţi etnice prezente la eveniment prin vizitarea
de către Uniunii Democrată Turcă din România filiala standurilor de prezentare, special amenajate în zona menţionată. Eveni-
Tulcea prin ansamblul folcloric „Tuna” coordonat de mentul este iniţiat de Uniunea Elenă din România şi cofinanţat de Primăria
către Mahmudi Nurten. Municipiului Ploieşti şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Formaţia
Delikanlılar a încântat publicul cu suita de dansuri tradiţionale cât şi prin
frumuseţea costumelor tradiţionale, demonstrând ca de fiecare dată
profesionismul dansatorilor. Formaţia uniunii a fost insoţită de preşedinta
comisiei de cultură d-na Turkoglu Serin.

Türkoğlu Serin
• Septembrie – Eylül •
pagina
sayfa 14 15 pagina
sayfa
• Septembrie – Eylül •

Kadınlar Köşesi İlk Kadın Hemşire: Prima femeie asistenta


Tarihin İlklerine İmza Atan Esma Deniz
İlk kadın hemşire, Esma Deniz’dir.
medicală: Esma Deniz
Esma Deniz este prima femeie asisten-

Başarılı Türk Kadınları


1924 yılında Amerikan Hastanesi ta medicală. A absolvit Şcoala Americană
Hemşirelik Okulu’nu bitirmiştir ve de Asistente Medicale in anul 1924. In 1929
Amerika’da New York Columbia a urmat cursurile Colegiului Teachres din
Üniversitesi Teachres Colege’e git- cadrul Universităţii Columbia din New York,
miştir. 1929 yılında mezun olup 1 după care a mai rămas timp de un an in
yıl Amerika’da kalmıştır. Ardından America. S-a întors in Turcia şi a continuat
İlk Kadın Büyükelçi: Prima femeie ambasador: Türkiye’ye dönerek hemşirelik görevini sa lucreze ca asistenta medicală timp de

Filiz Dinçmen Filiz Dinçmen sürdürmüştür. 73 yıl boyunca hemşirelik


yapmıştır ve 95 yaşında vefat etmiştir.
73 de ani şi a murit la vârsta de 95 de ani.
Esma Deniz este una dintre fondatoa-
İlk kadın büyükelçi, Filiz Dinçmen este prima
1943 yılında açılan Türk Hemşire rele Asociaţiei Asistentelor Medicale din
Filiz Dinçmen’dir. Siyasal femeie ambasador. A absolvit Fa-
Derneği’nin kurucularındandır. 18 yıl Turcia, înfiinţat in 1943, şi preşedinte timp
Bilgiler Fakültesi’nden me- cultatea de Stiinte Politice şi în anul
boyunca buranın başkanlık görevini de 18 ani. În acelaşi timp a reprezentat
zun olmuştur ve 1961 yılın- 1961 ocupa funcţia de Secretar al
yapmıştır. Aynı zamanda Türk hemşire- asistentele medicale din Turcia în Asocia-
Oficiului ONU al Ministerului Aface-
da Dışişleri Bakanlığı BM lerini Uluslararası Hemşireler Birliği’nde ţia Internaţională a Asistenţilor Medicali.
rilor Externe. In 1982 este acreditat temsil etmiştir. Türkiye’nin Toplum Sağlığı Hemşiresi unva- Îi aparţine titlul de Asistentă Medicală Comunitară a
Dairesi 3. Katibi olur. 1982
ca ambasador în Olanda şi în 1984 nına sahiptir. Kızılay Özel Hemşirelik Lisesi’nin organizas- Turciei. Contribuie la activitatile organizate de Liceul
yılında Hollanda Lahey Bü-
devine reprezentantul permanent yonlarında görev almıştır. Florence Nightingale Hemşirelik de Asistente Semiluna si la înfiinţarea Şcolii de Asistente
yükelçisi olur ve 1984 yılın-
al Turciei la Consiliul Europei de la Okulu’nun kurulmasında da katkısı vardır. Florence Nightingale de asemenea.
da Strasbourg’da Avrupa
Strasbourg.
Konseyi Türkiye Daimi Temsilcisi unvanını alır. Türkiye’nin daha birçok ilke imza atan kadını vardır. Turcia are mai multe femei numite pe primul loc.
In anul 1988 este prima femeie subsecretar al mi- İlk alfabe yazarı, Melahat Uğurkan’dır. İlk kadın başbakan Primul scriitor al alfabetului este Melahat Uğurkan. Prima
1988 yılında ise bakanlığın ilk kadın müsteşar yar- nisterului iar in 1991 purtător de cuvânt al ministerului. ise Prof. Dr. Tansu Çiller’dir. İlk kadın belediye başkanı, femeie prim-ministru a fost Prof. Dr. Tansu Çiller. Primul pri-
dımcısı ve 1991 yılında bakanlık sözcüsü oldu. Dinçmen’e Müfide İlhan’dır ve ilk kadın diş hekimi Ferdane Bozdoğan mar femeie este Müfide İlhan şi primul doctor stomatolog
Potrivit lui Dinçmen „o ţara nu se poate dezvolta
göre kadın katkısı olmazsa ülke kalkınamaz. dacă nu ar contribui şi femeile”. Erberk’tir. femeie este Ferdane Bozdoğan Erberk.

İlk Kadın Milletvekili: Prima femeie deputat:


Fetih Marşı
Benal Arıman Benal Arıman Yelkenler biçilecek, yelkenler dikilecek; Bu kitaplar Fâtih'tir, Selim'dir, Süleyman'dır;
Dağlardan çektirilen, kalyonlar çekilecek; Şu mihrab Sinânüddin, şu minâre Sinân'dır;
Seçilme hakkını ilk Benal Arıman este prima Kerpetenlerle sûrun dişleri sökülecek! Haydi, artık uyuyan destanını uyandır!
kullanan kadın, Benal femeie care foloseşte dreptul
Arıman’dır. 1935 yılında de a fi aleasa. In anul 1935 şi-a Yürü; hâlâ ne diye oyunda, oynaştasın? Bilmem, neden gündelik işlerle telâştasın
Atatürk’ün meclisinde caştigat dreptul de a fi deputat Fâtih'in İstanbul'u fethettiği yaştasın! Kızım, sen de Fâtihler doğuracak yaştasın!
milletvekilliğini hakkıy- ın Parlamentul condus de Atatürk.
la kazanmıştır. Sorbonne A studiat literatura la universitatea Sen de geçebilirsin yardan, anadan, serden Delikanlım! işaret aldığın gün atandan!
din Sorbona şi a contribut pentu Senin de destanını okuyalım ezberden Yürüyeceksin! Millet yürüyecek arkandan!
Üniversitesi’nde edebiyat
învăţarea şi popularizarea alfa- Haberin yok gibidir taşıdığın değerden Sana selâm getirdim Ulubatlı Hasan'dan!
eğitimi almıştır ve İzmir’de
betului latin în perioada în care
Halk Partisi’nde göre alan
femeile alese de Partidul Popular Elde sensin, dilde sen; gönüldesin, baştasın Sen ki burçlara bayrak olacak kumaştasın;
kadınların partilere girme-
din Izmir nu puteau face parte din Fâtih'in İstanbul'u fethettiği yaştasın! Fâtih'in İstanbul'u fethettiği yaştasın!
diği dönemde, Latin alfabesinin öğrenilmesi ve yaygınlaş-
partid. Ulterior a fost aleasa ca deputat.
tırılması adına çalışmıştır. Ardından milletvekili seçilmiştir. Yüzüne çarpmak gerek zamânenin fendini! Bırak, bozuk saatler yalan yanlış işlesin!
Benal Arıman nu s-a simţit inconfortabila ca femeie
Belediye ve parti üyeliğinden sonra bir kadın olarak după ce a devenit membră în Primărie şi partid. A slujit
Göster: kabaran sular nasıl yıkar bendini! Çelebiler çekilip haremlerde kışlasın!
hiç rahatsızlık duymamıştır. 16 yıl boyunca kadın millet- Küçük görme, hor görme, delikanlım kendini! Yürü aslanım, fetih hazırlığı başlasın
timp de 16 ani ca deputat. In perioada sarcinii folosin-
vekili olarak görev yapmıştır. Hamilelik döneminde yıllık du-se de concediul anual a dat naştere în secret. A mai
Şu kırık âbideyi yükseltecek taştasın; Yürü, hâlâ ne diye kendinle savaştasın?
izinlerini kullanarak gizlice doğum yapmıştır. Bu süreçte, adăugat, că în această perioadă a fost prudenta de a
Fâtih'in İstanbul'u fethettiği yaştasın Fâtih'in İstanbul'u fethettiği yaştasın!
TBMM’de bulunmamayı öngördüğünü söylemiştir. nu participa la lucrările Camerei Deputaţilor.

Arif Nihat Asya


• Septembrie – Eylül •
pagina
sayfa 16 17 pagina
sayfa
• Septembrie – Eylül •

Aşure MUHARREM AYI VE AŞURA


la filialele UDTR İlk İnsan ve İlk Peygamber Hz. Adem as. dan itibaren
her dinin, milletin kutsal veya diğer zaman dilimlerinden
farklı kabul ettiği kendine özgü belirli gün ya da ayları
În data de 11 septembrie vardır. Yüce Dinimiz İslâm’da da bu tür gün, gece ve
am intrat într-un nou an calen- aylar vardır.
daristic islamic. Am păşit în anul
İnsan hayatında önemli bir yere sahip olan ilim,
1440. Am sărbătorit ziua Aşure,
amel, servet ve diğer bir çok değer, zaman içinde elde
o importantă sărbătoare din pri-
edilebilmektedir. Zamanı, gerektiği şekilde değerlendire-
ma lună a calendarului islamic,
bilenler hem dünyada hem de âhirette huzuru yakala-
al cărei istoric îşi găseşte înce-
yacaklardır. Zira Kur’an-ı Kerim’de zamanın öneminin bir
puturile în perioada profetului
sûre ile vurgulanması gerçekten anlamlıdır:
Noe. După potop, toţi cei care
se aflau în arca ce ajunsese pe “Andolsun asra ki insan gerçekten ziyan içindedir...”
uscat, pe muntele Judi, s-au dus (Asr, 103/1) âyetinde yer alan “Asr” kelimesinin, zaman an-
în căutarea hranei. Până s-au în- lamında kullanıldığı müfessirlerin çoğunluğu tarafından
tors ei, profetul Noe le-a pregătit ifade edilmiştir. Sevgili Peygamberimiz de;
o gustare din rămăşiţele ce se “İki nimet vardır ki insanların çoğu bunların de-
mai găseau pe arcă. ğerinden habersizdirler. Bunlar sağlık ve boş zamandır.
buyurmak suretiyle zamanın ve sağlığın önemine dikkat
Î n luna Muha r rem çekmiştir.
Uniunea Democrată Tur- Kur’an-ı Kerimde de geçen”Haram aylar” Cahiliye
că a marcat importanţa devri uygulamasına göre, hürmet edilmesi gereken, sa-
acesteia printr-o serie de vaş yapılması ve kan dökülmesi yasak olan Kameri aylar
Arif Cevlek
activităţi la filialele Tulcea, demektir. “Haram aylar” nitelemesinin, bu aylarda yapı-
Bucureşti, Cumpăna, Tuzla, lacak ibadetlere daha çok sevap, günahlara ise daha
Cobadin şi Constanţa. Par- çok ceza verilecek olmasına dayandığı da ifade edilmiştir.
ticipanţii la manifestare au Hz. Peygamber (s.a.v.) Veda Haccı sırasında Mina’da irad ettiği hutbede şöyle buyurmuştur:
servit desertul „Aşure” pre- “İşte zaman, hakikaten Allah teala’nın gökleri ve yeri yarattığı günkü durumu gibi bir devre girdi: Yıl on iki aydır.
gătit după reţeta etnicilor Bunlardan dördü haramdır ki; üçü birbirinin ardında Zilkade, Zilhicce Muharrem, biri de Cumâdâ ile Şa’ban arasındaki
turci din Dobrogea. Scopul Receb’dir.”
acestei sărbători este de
a-i apropia pe musulmani, de a întări sentimentul de fraternitate şi, cel 1. Hicri Yılbaşı
mai important, reamintirea emigrării Profetului, a tragicului eveniment
Muharrem ayı, 12 ay ve 355 gün olan kameri yılın ilk ayıdır. Adından da anlaşılacağı üzere, kameri yılda -güne-
de la Kerbela, unde nepotul Profetului, Huseyin, a fost martirizat.
şin değil- ayın hareketleri esas alınmaktadır. Hicrî tarih, Hz. Muhammed (s.a.s.)' in Mekke'den Medine'ye göç edişi ile
Conform tradiţiei islamice, în amintirea acelei zile, musulmanii başlar. Hicretin takvim başlangıcı olarak kabul edilmesi Hz. Ömer devrinde olmuştur. Onun devrine gelinceye kadar,
pregătesc desertul „Aşure” după o reţetă transmisă din generaţie Araplar, düzenli bir tarih belirleme sistemine sahip değillerdi. Fil vakası gibi önemli olayları kıstas olarak benimsemişlerdi.
în generaţie, din care nu lipsesc minimum nouă ingrediente: grâul, Hz. Ömer devrinde, Hz. Peygamber’in Mekke’den Medine’ye hicret ettiği yıl (Miladi 622) İslami takvimin başlangıç yılı
năutul, caisele uscate, migdalele, nuca, smochinele, alunele, apa de (Hicri 1) olarak, Muharrem ayı da bu takvimin ilk ayı olarak kabul edildi.
trandafiri şi stafidele. Pregătirea acestui desert, împărţirea şi servirea lui
între musulmani reprezintă o tradiţie ce leagă noi relaţii de prietenie şi 2. Aşûre Günü (On Muharrem)
totodată duce la întărirea relaţiilor dintre enoriaşi.
Bilindiği üzere Hz. Peygamber (s.a.v.) Medine’ye hicret ettiğinde orada Arap halkla birilikte yaşayan Yahudiler vardı.
Prof. Firdes Musledin İşte bu Yahudiler, Hz. Musa ile İsrail oğullarının, Firavunun zulmünden Aşûre günü kurtulduğunu söyleyen Yahudileri Hz.
Peygamber yalanlamamış ve hatta bu yönde olumlu bir tavır sergilemiştir. Bunun yanı sıra tüm Samî dinlerde özel bir
yere sahip görünen aşûre günü, Cahiliyye Araplarınca da önemli kabul edilmiştir. Hatta Resûl-i Ekrem’in de peygam-
berlik öncesi ve sonrası dönemde bir süre bu günde oruç tuttuğuna dair rivayetlere de rastlanır. Medine döneminde
bu orucu müslümanlara tavsiye ettiği bilinen bir husustur.
İbni Abbas’ın şöyle değdiği rivayet edilmiştir: “Hz. Peygamber Medine’ye geldiğinde Yahudilerin Aşûre günü oruç
tuttuklarını gördü. “Bu nedir?” diye sordu. “Bu hayırlı bir gündür. Bu, Allah’ın İsrail oğullarını düşmanlarından kurtardığı,
bu sebeple de Musa’nın oruç tuttuğu gündür” dediler. Bunun üzerine Hz. Peygamber (s.a.v.) “Ben Musa’ya sizden daha
layığım” buyurdu ve hem kendisi bu günde oruç tuttu, hem de başkalarına oruç tutmalarını emretti.”
• Septembrie – Eylül •
pagina
sayfa 18 19 pagina
sayfa
• Septembrie – Eylül •

Hz. Peygamber Aşûre günü oruç tutmayı teşvik etmiş ve “Aşûre günün orucunun, bir önceki yılın günahlarına Kuranda Hz. Peygamberin ev halkına yönelik özel açıklamalar içeren ayetler yer almaktadır. Allah Teala şöyle
keffaret olmasını Allah’tan umarım” buyuruyor:
Ramazan Ayı ve Aşûre Günü Aşûre günü oruç tutulması uygulaması, Ramazan orucunun farz kılınmasına kadar “Ey Peygamberin hanımları! Siz kadınlardan her hangi biri gibi değilsiniz. Eğer Allah’a karşı gelmekten sakınıyor-
devam etti. sanız (erkeklerle konuşurken) sözü yumuşak bir eda ile söylemeyin ki, kalbinde hastalık (kötü niyet) olan kimse ümide
“Ey iman edenler! Allah’a karşı gelmekten sakınmanız için oruç sizden öncekilere olduğu gibi oruç size de farz kapılmasın. (Güzel ve) doğru söz söyleyin. Evlerinizde oturun. Önceki Cahiliye dönemi kadınlarının açılıp saçıldığı gibi
kılındı.” (Bakara, 2/183) âyeti inince Aşûre orucu isteğe bağlı hale geldi. siz de açılıp saçılmayın. Namaz kılın, zekat verin, Allah’a ve Resulüne itaat edin. Ey Peygamberin ev halkı (ehl-i beyti)!
Hz. Aişe bunu şöyle anlatıyor: Allah sizden ancak günah kirini gidermek ve sizi tertemiz yapmak istiyor.” (Ahzab, 33/32-33)
Ehli beyt Kur’an’a ve Sünnete bağlı, bu iki kaynağı hayatına yansıtan, onların canlı birer örneği olan seçkin insanları
“Resülullah (s.a.v.) Aşûre günü oruç tutulmasını emretti. Ramazan orucu farz kılınınca, dileyen Aşûre günü oruç
ifade ediyor. Kısaca ehli beyt sünneti ve bu bağlamda da Hz. Peygamberin yaşam biçimini temsil etmektedir, diyebiliriz.
tuttu, dileyen tutmadı.”
Kuran’ın ve sünnetin getirdiği esaslara sırt çevirerek, onları hayatımızın dışına çıkararak ehli beyti sevmek mümkün
Hz. Peygamber (s.a.v.) Muharrem ayının 9, 10 ve 11. günlerinde oruç tutmayı ashabına tavsiye etmiştir. Bir hadisi
değildir. Zira seven kişi, sevdiğine benzemeye, onun gibi olmaya çalışır ve bunu sözleri ve davranışları ile ispat eder.
şerifte şöyle buyurulmuştur:
Şüphesiz Hz. Peygamber (a.s.)’ ın aile halkından, ehlibeytinden birinin hiç hak etmediği bir muameleye tabi tutulması,
“Resülullah (s.a.v.) Aşûre günü oruç tutunca kendisine; “Ey Allah’ın Resulü, bu gün, Yahudilerin ve Hıristiyanların şehit edilmesi, bütün müslümanlar adına son derece üzüntü verici, acı bir olaydır
hürmet gösterdikleri bir gündür” dediler. Bunun üzerine Resülullah “Gelecek yıl inşallah muharremin dokuzunca gü-
Ancak şu noktayı asla gözden kaçırmamalıyız:
nünde de oruç tutacağız” dedi. Ertesi yıla ulaşmadan Resulullah vefat etti.”
Hz. Hüseyin’e reva görülen bu muamele ne kadar haksız ve ne kadar üzücü olursa olsun, Müslümanlar arasında
Aşûre Gününde Meydana Gelen Diğer Tarihi Olaylar ayrılık ve husumet sebebi olmamalıdır. Tarihin belli döneminde gerçekleşen bu üzücü olayı gene tarihin hakemliğine
Aşûre günü adı verilen 10 Muharrem gününde meydana geldiği rivayet edilen diğer bazı önemli olayları da emanet etmek ve duygulardan çok aklı hakim kılmak gerekir. Zira günümüzde Müslümanların her zamankinden daha
kısaca şöyle sıralamak mümkündür: fazla birlik ve beraberliğe ihtiyacı olduğu inkar edilemez.

a. Rivayete göre, Hz. Nuh’un gemisi Tufandan kurtulup Cûdî dağına Aşûre günü oturmuştur. Bilindiği üzere, Hz. Nuh, Kerbelâ olayının hatırasını yad etme gerekçesi ile yas günü olarak algılanan 10 Muharremde sergilenen etkinliklerde
Allah’ın emri üzerine kendine inananları yaptığı bir gemiye bindirmiş, tufan gerçekleşince, inanmayanlar suda Bazı Şii müslümanlar, “kendi kendine işkence” denebilecek uygulamalar sergilemektedirler. Halbuki bu tür uygulamalar
boğularak helak olmuşlardı.[17] İslam’a aykırıdır. Yas tutmanın da bir ölçüsü vardır ve bu ölçüyü Hz. Peygamber (s.a.v.) belirlemiştir. İslam’dan önce
b. Hz. Ademin tövbesinin kabul edilmesi, Cahiliye Arapları, ölen kimse için aşırı derece yas tutar, ölünün yakınları avazı çıktığı kadar bağırır, eşi kendini eve hap-
c. Hz. İbrahim’in Nemrut’un ateşinden kurtulması ve, seder, yıkanmazdı. Hatta profesyonel ağlayıcılar da tutarlardı. Resülullah bu geleneği şu hadisi ile ortadan kaldırmıştır:
d. Hz. Yakub’un oğlu Yusuf’a kavuşması “Yüzüne vurarak, yakasını yırtarak, cahiliye adetlerini sürdüren bizden değildir.”
e. Hz. Musa ve İsrail oğullarının Firavunun zulmünden kurtulmaları 10 Muharrem (Aşûre) günü gerçekleştiği rivayet Muharrem ayı, tarih boyunca insanlık için dönüm noktaları sayılabilecek önemli olayların yer aldığı bir aydır.
edilen olaylar orasındadır. İslam’dan önceki semavi dinlerce de değerli bir zaman dilimi olarak kabul edilmiştir. İslam tarihi açısından da önem

İslam Tarihinde 10 Muharrem arz eden bu ayda Hz. Peygamber (s.a.v), özellikle bu ayın “Aşûre günü” diye adlandırılan onuncu gününde oruç tut-
mayı tavsiye etmiştir.
Hicri 61, Miladi 680 yılı Muharrem ayının onuncu Cuma günü Yezid taraftarları Hz. Hüseyin’i şehit etmiştir. Ehlibeytin
Muharrem ayına, Osmanlılar döneminde de ayrı bir önem verilmiştir. Bu ay dolayısıyla şairlerin yazdığı ve “Mu-
çok değerli bir ferdinin hayatına mal olan bu elim olay sebebi ile 10 Muharrem Şii Müslümanlarca yas günü sayılmış ve
harremiye” adı verilen manzum şiirlerin sayısı oldukça kabarıktır. Ayrıca, yeni yılın başlangıcı olması sebebiyle, bu ayda
bu matem daha sonraları geniş çaplı hale gelmiş ve bir nevi resmi hüviyete bürünmüştür.
devlet erkanı, padişahın huzuruna çıkarak yeni yılı tebrik ettiği ve padişahın “Muharremiye” denilen hediyeler dağıttığı
Temeli barış, uzlaşma ve hoşgörüye dayanan, ismini de bu anlamlara gelen “İslam” kelimesinden alan yüce nakledilmektedir.
dinimiz; birliği, sevgiyi ve kardeşliği emrederken, haksızlığı, insan hayatına, kişi dokunulmazlığına ve insanın onur ve
haysiyetine zarar verecek her şeyi de kesin bir dille yasaklamıştır. İnsanların can, din, mal, nesil ve akıl emniyetini temin Arif Cevlek, T.C Köstence Başkonsolosluğu Din Hizmetleri Ataşesi
etmek İslam’ın temel hedeflerindendir. Nitekim Kur’an-ı Kerim’de, haksız yere cana kıymak haram kılınmış ve bir insanı
öldürmek bütün insanlığı öldürmeye, bir hayatı kurtarmak da bütün insanlığı kurtarmaya denk tutulmuştur.[23]
Hz. Peygamber (s.a.v.), savaş ortamında bile, müslümanlarla savaşmayan gayrı müslim kadınların, çocukların,
yaşlıların ve ibadetle meşgul din adamlarının öldürülmesini hatta, ibadethanelerinin yıkılmasını, ağaçların kesilmesini
ve hayvanların öldürülmesini yasaklamıştır. Bütün insanlığa seslendiği veda haccı hutbesinde de, Hz. Adem’in çocukları
olmaları itibarıyla, insanların kardeş olduklarını; mallarının, canlarının ve kişilik haklarının dokunulmaz olduğunu ve her
türlü haksız saldırıdan korunduğunu bütün dünyaya ilan etmiştir.
Muharrem ayı içerisinde Hz. Hüseyin gibi büyük bir şahsiyetin şehit edilmiş olması, bütün Müslümanlar için büyük
bir acı olmuş ve Müslümanları derinden etkilemiştir. Bu zatın, Hz. Peygamberin sevgili torunu olması ise bu acıyı daha
da artırmaktadır. Tarihin belli bir kesitinde meydana gelen bu üzücü olayları iyi düşünmek ve bunlardan ders çıkarmak
gerekir. Müslümanlara düşen görev, bu tür müessif olayların tekrarlanmasını önleyecek bir bilinç ve anlayışa sahip
olmak; kardeşlik, birlik ve beraberliğimizi korumaktır.

Ehl-i Beyt
Ehlibeyt, “ev halkı”, “ev sahibi ile eşi, çocukları ve torunları” demektir. Terim anlamı ile “Hz. Peygamber(a.s.)ın ailesi
ve soyu” demektir. Şii kaynaklarda genellikle “ehli beyt” karşılığında “el-İtre” kelimesi kullanılır.
• Septembrie – Eylül •
pagina
sayfa 20 21 pagina
sayfa
• Septembrie – Eylül •

Mahomed al II-lea Cuceritorul Bizantului Preveniţi de iscoade că Matei Corvin trecuse Dunărea la Belgrad, ei luară t6ate măsurile pentru a-l ataca,

Cucerirea Serbiei
căutând totodată să îşi liniştească propriii oşteni, din ce în ce mai sătui de îndelungatele campanii la care
erau siliţi. „Sultanul a fost ales de Allah pentru a duce Războiul Sfânt printre necredincioşi şi cucerirea lumii nu
se poate face fără vărsare de sânge”, le spuse Mahmud oştenilor, împărţindu-Je generoase avansuri din soldă.
Europa era încă puternic impresionată de căderea Constantinopolului. În Italia, artiştii şi poeţii făceau În primăvara anului 1459, sultanul luă chiar el comanda oştirii. Câteva săptămâni mai târziu, sârbii îi ofereau
să reînvie şi slăveau Bizanţul şi trecutul său, iar Conciliul de la Florenţa, care proclamase unirea cu Biserica cheile oraşului Smederevo, rămas fără apărare. Matei Corvin se afla în conflict cu împăratul Frederic şi nume-
Ortodoxă, îl preamărea pe împăratul Constantin al XI-lea. Predicatorii se întreceau în elocvenţă împoJriva roşi locuitori ai oraşului erau favorabili turcilor. Fiul regelui Bosniei, Stefan Tomasevic, căsătorit cu fiica lui Lazar,
ticălosului sultan ce ameninta creştinătatea şi chemau la noi cruciade. La Roma, papa îşi punea întreaga şi care stăpânea pe atunci Smederevo, propuse el însuşi să cedeze oraşul în schimbul localităţii Srebrenica şi
energie şi nobilele sale calităţi de umanist, orator şi om de stat în slujba unirii împotriva duşmanului comun. Pius al teritoriilor de la hotarul Serbiei cu Bosnia. Serbia devenea o provincie otomană. Ea va rămâne astfel timp
al II-lea - Aeneas Sylvius Piccolomini -, ales în septembrie 1458 în locul lui Calixt al II-lea, convocă la Mantova, de mai bine de patru secole. Câteva luni mai târziu, Mahomed, care cucerise Smederevo mai repede decât
pentru primăvara viitoare, un mare congres, cu scopul de a organiza lupta împotriva turcilor. Papa era puter- ar fi crezut şi a cărui patimă războinică nu se domolea niciodată, porni asupra coloniei genoveze Amasra, a
nic sprijinit de cardinaJul Bessarion, care fusese în tinereţe călugăr în Moreea şi care o vedea ameninţată cu cărei garnizoană se predă fără luptă, şi o ocupă.
dispariţia, ca şi Constantinopolul. înainte de a părăsi Roma pentru a merge la Mantova, pontiful proclamă
crearea Ordinului cavaleresc al Fecioarei din Bethlehem, cu sediul în Lemnos, care va avea misiunea de a Stăpânul celor Două Continente
apăra posesiunile creştine din Marea Egee.
La 26 septembrie 1459, Congresul se deschide fără prea mult entuziasm. Cei mai mulţi dintre partici-
şi al celor Două Mări
panţi erau preocupaţi mai mult de certurile care îi dezbinau decât de unirea împotriva sultanului aflat atât Fără îndoială că acum, după marea sa izbândă
de departe. Împăratul Frederic al III-lea şi Matei Corvin îşi disputau tronul Ungariei, regele Poloniei avea şi din Balcani asupra Europei creştine, se hotări Maho-
el pretenţii la coroană, familiile domnitoare Hohenzollern, Wittelsbach şi Habsburg se certau pentru tronuri med să ridice la Istanbul un palat demn de urmaşul
şi moşteniri. Germania era în plină confuzie. Regele Franţei, Carol al VII-lea, se arăta prea puţin interesat de împăraţilor Răsăritului şi al bazileului bizantin.
aceste probleme atât de străine preocupărilor sale; Filip de Burgundia îşi însărcină nepotul să-I reprezinte şi Dar-ul-Âmir fusese ridicat în grabă, după un plan
să facă promisiuni; Ferrante de Neapole trimise un ambasador. Veneţia nu se gândea câtuşi de puţin să îşi fără mari pretenţii, şi era prea mic. Mai mult decât
primejduiască comerţul cu Levantul luând parte la o cruciadă despre a cărei soartă nu-şi făcea iluzii. Numai atât, se afla în mijlocul oraşului, unde treptat fusese
trimişii creştini din regiunile cele mai ameninţate de turci, Moreea, Bosnia, Ragusa, din Cipru, din Rodos şi din înconjurat de casele ce se construiau. Se spune că, la
Albania erau, în mod evident, într-o altă stare de spirit. Ei îi grăbeau pe apuseni să intervină, cât nu e încă întrebarea lui Mahomed adresată prinţului Ak Koiunlu
târziu şi „monstrul Asiei” nu a înghiţit totul. Pius al il-lea, ca şi Bessarion, s-au alăturat rugăminţilor lor. (Oile albe), Ugurlu Mehmed Mirza, refugiat la Istanbul
Această agitaţie a papei şi a principilor europeni, acest vacarm al pregătirilor războinice nu conducea după ce se răsculase împotriva tatălui său, în ce fel îşi
practic la nici un rezultat, slujind doar ca încurajare pentru creştinii din Balcani, care erau astfel determinati arată măreţia domnitorii Arabiei şi ai Persiei, acesta i-ar
să creadă că importante ajutoare urmau să sosească şi să adopte o atitudine ostilă faţă de turci. Este ceea fi răspuns sultanului că ei au considerat întotdeauna
ce s-a întâmplat în Serbia. neapărat necesar să-şi construiască reşedinţele în
afara oraşelor, departe de oamenii de rând, deoarece
La începutul anului 1458, Lazar. fiul despotului Serbiei. Gheorghe Brancovic, care îi urmase la tron tatălui
nu este de demnitatea suveranului să se amestece cu
său, murea fără să lase moştenitori de parte bărbătească. Ca urmare, problema Serbiei reinvia şi chiar sârbii
erau împărţiţi în ceea ce priveşte rezolvarea ei. Numeroşi feudali erau favorabili turcilor. Conştienţi de neputinţa mulţimea şi să se lase zărit de ea. „Nu este bine”, mai
de a rezista multă vreme, ei erau înclinaţi să accepte stăpânirea turcească, ce îi scăpa de ungurii catolici. Cel spunea prinţul, „ca aşezările aglomerate ale poporului
mai important reprezentant al acestei tabere era Mihail Angelovic, rudă apropiată a Marelui vizir Mahmud, de jos să stea alături de măreţele reşedinţe ale sultanu-
un creştin islamizat, devenit cel mai de seamă personaj al imperiului. Totodată, Mihail era unul dintre cei trei lui.” Aceste cuvinte au fost cu siguranţă rostite cu prilejul
membri ai regenţei Serbiei, şi el îl înştiinţă pe Mahomed că. de va veni să ia în stăpânire tara, nu va întâmpina construirii marii incinte a palatului, care a avut loc 15-20
nici o împotrivire. Sultanul, care tocmai se pregătea să plece în Moreea, îl trimise atunci pe Mabmud la Sme- de ani mai târiiu, în vremea când Ugurlu Mehmed Mirza
derevo cu o mie de ieniceri şi trupe din Rumelia. Dar, între timp, conducătorii facţiunii pro-ungare îl alungaseră locuia la Istanbul. În orice caz, ele confirmau dorinţa
de la putere pe Mihail Angelovic, îl arestaseră şi trimiseseră o solie la Sofia, unde se găsea Mahmud, pentru sultanului, care avea, de altfel, o teamă bolnăvicioasă de mulţime, potrivit concepţiei foarte răspândi te şi
a-l anunţa că, deoarece sultanul nu a venit el însuşi să se întâlnească cu ei. sârbii îşi schimbaseră părerea statornice a tuturor suveranilor din Levant şi China, cum că suveranul ales de Dumnezeu, unic şi fără egal pe
şi că primiseră propunerile ungurilor, „care le-au oferit mai multe sute de mii de ducaţi şi cetăţi pe Dunăre”. pământ, nu trebuie să trăiască alături de alti oameni şi că palatul său trebuie să fie inaccesibil tuturor celor
Mahmud hotărî atunci să sfârşească cu sârbii şi cu amenin{area ungurilor, încurajată de apuseni. El înaintă ce nu au un rost la Curtea imperială.
cu trupele până la Smederevo şi cuceri oraşul, cu excepţia cetăţii care refuza să se predea. Temându-se de Bertrandon de la Broquiere povesteşte că, împreună cu ambasadorul milanez pe care îl însoţea, au fost
un atac al ungurilor împotriva trupelor sale prea puţin numeroase. el ridică asediul şi porni să cucerească mai primiţi de Murad al II-lea, aşezat, cu picioarele încrucişate sub el „în felul croitorilor”, pe un soi de podium aşter-
multe localităţi fortificate, aflate la nord de oraş: Avala, mai sus de Belgrad, Ostrovac şi Rudnik cu mine le lui nut cu o pernă mare de catifea. Demnitarii Curţii îl înconjurau pe suveran. Robii au adus de-ale gurii. Fiecare
de argint. Câteva săptămâni mai târziu, cu complicitatea sârbilor favorabili otomanilor, Mahmud cucerea îşi turna singur din băuturile aflate la îndemână. Cântăreţii proslăveau faptele strămoşilor sultanului. Ciriaco
Golubac, în jos de Belgrad, pe direcţia Porţilor de Fier. Marele vizir se retrase atunci la Skoplje (Osktib ). unde din Ancona, care locuise la Edime, povesteşte în scrisorile sale că Murad îi primea adesea pe ambasadori şi
tocmai sosise Mahomed, întors din expediţia în Moreea. pe alţi demnitari în audienţă publică.
• Septembrie – Eylül •
pagina
sayfa 22 23 pagina
sayfa
• Septembrie – Eylül •

La începutul domniei sale, Mahomed al II-lea apărea încă în public şi, după obicei, se arăta ienicerilor
pentru a le risipi bănuia la că ar fi fost ucis. El va continua, timp de mai mulţi ani. să se arate în zori, cu mare
ceremomal, mulţimii care îl ovaţiona, în timp ce servitorii îi aduceau bucatele pe talgere de aur, iar demnita-
TO P 1 0
– R A DI O T –
rilor în vase de argint. Mulţimea primea şi ea de mâncare. Această ceremonie, mereu reînnoită, îşi are obârşia
în vremea lui Osman, întâiul sultan, şi constituie simbolul înscăunării prin aclamaţii a suveranului la începutul
domniei sale. Împărţirea hranei este semnul mărinimiei sale, şi primirea ei de către demnitari, semnul supunerii.
Vremea acestor ceremonii şi a acestor gesturi simbolice din epoca primilor gazi trecuse şi ele nu-şi mai
aveau rostul. Se repetau numai cu prilejul celor două bayram-uri, sărbători anuale religioase ale musulmanilor.
Mahomed nu mai este doar conducătorul Războiului sfânt. El este Stăpânul celor Două Continente şi al celor
Două Mări, în fruntea unui imperiu centralizat, cârmuit cu ajutorul unor robi care îi datorează totul. El însuşi nu
S e p t e m b r ie
mai datorează nimic descendenţilor vechilor familii care, pe vremuri, au adus dinastia sa la putere. Ovaţiile
lor şi ale mulţimii nu mai au nici o importanţă: sultanul turcilor deţin e întreaga putere. Legile vor stipula, câţiva
ani mai târziu, noua situaţie, mai apropiată de cea a regilor Vechiului Orient. a sassanizilor şi a califilor de la
Bagdad, şi chiar de cea a împăraţilor bizantini, decât de simplitatea vieţii primilor otomani. În anii care au
urmat cuceririi Constantinopolului, sultanul va apărea din ce în ce mai rar în faţa s upuşilor săi. El va menţine
o distanţă trufaşă între persoana sa şi demnitarii Curţii şi ai ţării. „Deoarece ca nimeni altul, într-un timp aşa
de scurt şi atât de uşor a cucerit un imperiu nespus de mare şi de puternic, el dobândi şi mai multă măreţie”,
spune Chalcocondylas.
Pentru ridicarea palatului imperial nici o poziţie nu putea fi mai bună decât platoul care domina pro-
montoriul, la picioarele căruia se întâlnesc apele Cornului de Aur, ale Bosforului şi ale Mării Marmara, „un loc
asemănător nici un călător neputând întâlni pe suprafaţa globului pământesc”, „loc unde se amestecă cele
două mări şi care este legat de numele lui Alexandru”. De acolo, privirea răzbate, la răsărit, până la podişul
Anatoliei ş i muntele Olimp din Bithynia, la apus, până la întinderea Mării Marmara şi, de cealaltă parte, spre
Bosfor. Uşor de apărat, izolat de centrul oraşului, fără a fi însă prea departe, acest vast spaţiu dreptunghiular
cu o suprafată de 700.000 de metri pătraţi nu-şi găseşte egal pe nici una dintre celelalte şase coline ale ves-
titului oraş. Bizantinii au ridicat acolo o acropolă, apoi au înălţat mai multe clădiri, aproape toate căzute în
ruină printre măslini, nu departe de biserica Sf. Irina – neatinsă până astăzi –, de Sfânta Sofia şi de vestigiile
Palatului Sacru al împăraţilor Bizanţului.
Însemnătatea istorică a locului nu a scăpat, cu siguranţă, sultanului, pasionat admirator al Antichităţii şi
al marilor ei cuceritori. Ca oştean, a observat bineînţeles şi incomparabila poziţie strategică a acestei zone,
„de unde cu uşurinţă se putea împiedica navigaţia între Marea Neagră şi Mediterana, deoarece ea domi-
na amândouă mările”, spunea ambasadorul veneţian, Costantino Barzoni... Pe deasupra, acest inegalabil
promontoriu reflecta imaginea despre un adevărat stăpânitor al lumii, măreţia pe care sultanul şi-o dorea: 10. Edis .......................................... – Yalan
„împărat al împăraţilor, rege încoronat al oamenilor de pe întreg pământul, umbră a lui Allah pe cele două
continente, împărat al Mării Albe şi al Mării Negre…” Aici şi nicăieri în altă parte trebuia să se înalţe tronul
9. Oğuzhan Koç ............. – Takdiri-i İlahi
stăpânirii universale, la care năzuia urmaşul lui Alexandru, al regilor Vechiului Orient, al Romei şi al împăraţilor 8. Feride Hilal Akın feat.
bizantini: cel mai mare suveran al lumii domnind asupra celui mai frumos oraş din lume.
İlyas Yalçıntaş .................... – Şehrin Yolu
Odată hotărâtă ridicarea palatului imperial- spre sfârşitul anului 1459-, zidari şi tot felul de meseriaşi au
fost aduşi din întregul imperiu. O uriaşă cantitate de materiale se îngrămădea în mahalaua Sfânta Sofia şi 7. Demet Akalın .... – Canıma da değesin
a fostului palat al bazileului. Demolarea acestuia odată încheiată, materialele vor fi refolosite la construirea 6. Yalın ................ – Sensiz ben ne olayım
unor temelii de mari proporţii, menite să susţină terasele pe care vor fi ridicate clădirile.
Mahomed însuşi desenă planul de ansamblu al palatului. „El creă un nou palat urmărindu-şi propriul 5. Söner Sarıkabadayı ........... – Boza Boza
gând”, spune Tursun. Şi adaugă Kemal Paşa Zade: „El ridică noul palat urmând drumul inspirat de arhitectul din 4. Aleyna Tilki feat.
propria sa minte”. Ca mulţi dintre părinţii Europei din acea vreme, Mahomed manifesta un viu interes pentru
Emrah Karaduman ........... – Yalnız Çiçek
arhitectură. El le indica arhitecţilor cum îşi încbipuia fiecare clădire, urmărind apoi îndeaproape lucrările. Ar-
hitecţii erau conduşi de un oarecare Murad Hallife, ajutat de arhitecţi arabi şi persani. Au fost oare şi arhitecţi 3. Simge ................................ – Ben Bazen
europeni? Sultanul l-a invitat la Istanbul pe vestitul inginer şi arhitect din Bologna Aristotele Fioraventi, dar nu
avem dovezi că acesta ar fi participat la ridicarea palatuluii.
2. Merve Özbey ....................... – Vuracak

Andre Clot 1. Mustafa Sandal feat.


Eypio – Reset
• Septembrie – Eylül •
pagina
sayfa 24 25 pagina
sayfa
• Septembrie – Eylül •

Chifteluţe în
bulgur Mod de preparare:
Umplutura:
Ingrediente: 1. Se curăţă, se spală şi se toacă ceapa mărunt. Se sotează
Învelişul exterior: carnea tocată împreună cu ceapa în unt după care se
2,5 pahare de apă cu bulgur fin adaugă miezul de nucă, usturoiul şi condimentele. Când İçli Köfte Yapılışı
un pahar de apă cu griş preparatul este gata se adaugă pătrunjelul tocat mărunt. Soğanları ince ince doğrayalım.
un ou Învelişul: Tava içerisine soğanı ve kıymayı koyalım ve kıy-
o lingură de pastă de tomate 2. Bulgurul şi grişul se amestecă într-un bol adânc. Se toar- ma suyunu salıp çekene kadar kavuralım.
200 gr carne tocată nă puţină apă călduţă peste şi se amestecă. Se adaugă İçerisine baharatları, salçayı, tuzu, margarini
sare carnea tocată, oul, pasta de tomate şi condimentele. Se koyalım ve ağzı açık olarak pişirelim.
piper amestecă bine şi dacă mai este nevoie se poate adăuga İçli Köfte Hazırladığımız köfte içini oda sıcaklığında soğuttuktan sonra, derin
dondurucuda çok sert olmayacak şekilde donduralım.
condimente încă puţină apă caldă.
ulei pentru prăjit 3. Dacă se simte nevoia, pentru omogenitatea amestecului, se Hamuru İçin: Bir kabın içerisine ince bulguru, irmiği, biber salçasını, tuzu koyup
poate adăuga o lingură, două de făină. • 2,5 bardak su ince bulgur, ılık su ile iyice yoğuralım.(sakız kıvamında olacak)
Umplutură:
• bir bardak su irmik, Cevizden büyük parçalar kopararak parmağımızla içini derince
500 gr de carne tocată de vită Montaj:
• 1 yemek kaşığı biber salçası, oyalım.
două cepe 4. Se pune în mâna umezită amestecul pentru înveliş şi se
• 1 yemek kaşığı tuz, İçine hazırladığımız köfte harcından doldurup ağzını kapatalım ve
un pahar de apă cu nucă măcinată modelează un cerc în podul palmei. Cu ajutorul indexului se
• Alabildiği kadar ılık su, köfteyi yuvarlayalım.
125 gr de unt deschide un bazin ce se modelează până ce se obţine un
Derin bir tencerenin içerisine sıcak su koyalım.
pătrunjel con în interiorul căruia se aşează umplutura şi se închide. İçi İçin:
Suyun içerisine 1 yemek kaşığı tuz, 1 yemek kaşığı limon tuzu koya-
condimente 5. Se pune ulei la încins şi se prăjesc până devin aurii. • 200 gr. kıyma,
lım ve kaynatalım.
• Bir soğan,
Su kaynayınca hazırladığımız köfteleri kaynar suyun içine atalım.
• 1 tatlı kaşığı kimyon,
İçli köfteleri 5-6 dakika haşlayalım. (köftelerin dağılmamasına
Limonlu Kurabiye •

1 tatlı kaşığı karabiber,
125 g margarin,
dikkat edelim)
Haşladığımız köfteleri servis tabağına alıp servis yapabiliriz.
Malzemeler: • 2 yemek kaşığı biber salçası,
• 1 tatlı kaşığı tuz. Not: İsterseniz haşladığınız köfteleri kızartarak da servis yapabilirsiniz.
• 250 gr tereyağı
• 1 su bardağı toz şeker
• 1 adet yumurta (büyük boy) Corăbioare cu lămâie
• 1 tatlı kaşığı limon kabuğu rendesi
• 1 yemek kaşığı limon suyu Ingrediente:
• 6 su bardağı un (115 gramlık bardak) 250 gr unt
Yapılışı: un pahar de apă cu zahăr
1. Soğuk tereyağını küp küp doğrayın ve oda sıcaklığına un ou mare
gelinceye kadar bekletin. o linguriţă de coajă de lămâie rasă
2. Mikserin haznesine oda sıcaklığındaki tereyağını ve toz o lingură de zeamă de lămâie
şekeri alıp krema kıvamına gelinceye kadar çırpın. Yu- şase pahare de apă cu făină ( pahare de 115 gr)
murtayı ekleyin ve tamamen karışıncaya kadar çırpın. Mod de preparere:
3. Limon kabuklarını ve limon suyunu ekleyerek çırpmaya 1. Untul scos de la frigider se taie în bucăţele şi se lasă afară până are temperatura camerei
devam edin. 2. Se mixează untul cu zahărul până devine o cremă fină. Când compoziţia este sub forma unei creme se
4. Mikser çalışırken unu bardak bardak ekleyin. Tamamı adaugă oul şi se amestecă bine.
bitince hamuru tezgaha alın ve hızlıca toparlayın. 3. În această compoziţie se adaugă zeama de lămâie şi coaja de lămâie rasă.
5. Ceviz büyüklüğünde parçalar kopartarak yuvarlayın. 4. Când se omogenizează totul se adaugă făina treptat. Când se adaugă toată făina se scoate coca se
6. 180 derece önceden ısıttığınız fırında 18-20 dakika planşetă şi se framântă un pic.
kadar pişirin. 5. Din această cocă se rup bucăţele de mărimea unei nuci.
7. Fırından aldığınız kurabiyeler yumuşak olacak. Tama- 6. Se preîncălzeste cuptorul la 180 de grade şi se introduce tava cu corăbioare pentru 18-20 de minute.
men soğuyuncaya kadar bekleyin ve servis yapın. 7. Aceste corăbioare trebuie să fie fragede. Asteptăm să se racească pentru a putea fi servite.
• Septembrie – Eylül •
pagina
sayfa 26 27 pagina
sayfa
• Septembrie – Eylül •
A DRESE UTILE
Ambasada Republicii Turcia Primaria Administraţia Finanţelor Oficiul Judeţean pentru
la Bucureşti Municipiului Mangalia Publice Medgidia Protecţia Consumatorilor
Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1, Şos. Constanţei nr. 13 tel: 0241.751905 str. Decebal nr. 37 tel: 0241.810334 Constanţa
Bucureşti tel-fax: 0241.814766, 0241.810385 str. Poporului nr. 121 bis
tel-fax: 021.2124849 Primaria tel: 0241.550550
Municipiului Medgidia Direcţia Regionala Vamală
Consulatul General al S.C. ENEL S.A.
Republicii Turcia
Str. Decebal nr. 35 tel: 0241.812300 Constanţa Sucursala de Distribuţie a
Primăria Tulcea tel. 0240.511440
la Constanţa Prefectura Tulcea B-dul Tomis nr. 312 A Energiei Electrice
tel: 0241.519244 fax: 0241.692408
B-dul Ferdinand nr. 82, Consiluiul Judeţean Tulcea Constanţa
tel: 0241.607910, fax: 0241.615367 str. Păcii nr. 20 tel: 0240.512640 str. Nicolae Iorga nr. 89.A
Ministerul Justiţiei
tel: 0241.805999
Consulatul General Inspectoratul de Jandarmi Curtea de Apel Constanţa fax: 0241.616340
al Republicii Turcia la Judeţean Constanţa str. Traian nr. 35.C
Constanţa str. Mircea cel Bătrân nr. 108 tel: 0241.615248 tel-fax: 0241.616003 Congaz S.A.
Biroul Ataşatului comercial tel: 0241.618969, 956 str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa
B-dul Mamaia nr. 48, Constanţa Tribunalul Judeţean tel: 0241.508238
tel: 0341.147212 fax: 0341.146635 Inspectoratul pentru situaţii fax: 0241.542969
Constanţa
kostence@ekonomi.gov.tr
de urgenţă „Dobrogea“ al Secţia Civilă – Comercială Regia Autonomă Judeţeană
Muftiatul Cultului Musulman judeţului Constanţa str. Traian 31 tel: 0241.606572
de Apa Constanţa
str. Mircea cel Bătrân nr. 110 tel: 0241.606591, 606597, 606598
din România str. Călăraşi nr. 22-24
tel: 0241.617381 fax: 0241.616342 fax: 0241.551342, 551343
str. Bogdan Vodă nr. 75, Constanţa B-dul Tomis nr. 67 tel: 0241.611666 tel: 0241.664046, 661940, 664444
Sectia Penală
tel: 0241.611390
B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4
Inspectoratul Judeţean de tel-fax: 0241.619628
RADET
T.I.A.D. - B-dul Tomis nr. 107, Constanţa
Poliţie Constanţa
Asociaţia Oamenilor de tel/fax: 0241.616937
B-dul Mamaia 104 tel: 0241.611364 Judecătoria Mangalia
Afaceri Turci din Dobrogea
str. Mircea cel Bătrân nr. 4
str. Eliberării nr. 4 etaj 2, Constanţa Poliţia tel: 0241.755 567 tel-fax: 0241.755568
tel-fax: 0241.629841
Municipiului Constanţa
B-dul Mamaia nr. 104-106 Judecătoria Medgidia
Deranjamente
T.I.A.D. Asociaţia
tel: 0241.502374
Oamenilor de Afaceri Turci str. Independenţei nr. 14 DERANJAMENTE POSTURI
Bucureşti tel: 0241.810287 tel-fax: 0241.810687 TELEFONICE . .................. 0800.880800
Poliţia Municipiului Mangalia
str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI . 118932
Şos. Constanţei nr. 1 Ministerul Muncii,
tel-fax: 021.2501877, 021.2504593
tel: 0241.751305 fax: 0241.751307 Solidarităţii Sociale şi Familiei
INFORMAŢII DIVERSE ............... 118800
TUYAB - Direcţia de Muncă,
Poliţia Municipiului Medgidia
Uniunea Investitorilor Turci Solidaritate Socială şi
str. Republicii nr. 15 Alte servicii
din România tel: 0241.810730 fax: 0241.810434 Familie Constanţa
B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1, str. Decebal nr. 13 C DERANJAMENTE APĂ-CANAL ..... 924
etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti Ministerul Agriculturii, pădurilor şi tel: 0241.612597 fax: 0241.694337
tel: 021.3262548 Dezvoltării Rurale DERANJAMENTE CONGAZ .......... 928
Direcţia pentru agricultură şi Inspectoratul Teritorial de
Romanya Türkiye Ticaret ve dezvoltare rurală Constanţa DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE
Sanay Odası Muncă Constanţa ENERGIE ELECTRICĂ ................... 929
str. Revoluţiei din 22 Decembrie, 17-19
Camera de Comerţ tel: 0241.618136, 0241.611678 str. Decebal nr. 13.C fax: 0241.694317
INFORMATII S.N.C.F.R. . ................ 952
tel: 0241.691254, 693 951
Bilaterală România-Turcia fax: 0241.618962
POLIŢIA ClRCULAŢIE . ................... 954
str. Austrului nr. 58, Ministerul Sănătăţii
Ministerul Culturii şi Cultelor
sector 2, Bucureşti JANDARMERIE ............................... 956
tel: 021.3269722, fax: 021.3263667 Direcţia Judeţeană pentru Direcţia Judeţeană de
cultură, culte şi patrimoniu sănătate publică Constanţa TELEGRAME TELEFONATE . ........ 957
Colegiul Naţional cultural naţional Constanţa str. Mihai Eminescu nr. 2
POLIŢIA DE FRONTIERĂ . ............. 959
Kemal Ataturk str. Mircea cel Bătrân nr. 106 tel: 0241.694443, 0241.616176
str. Română nr. 2, Medgidia tel: 0241.613008 fax: 0241.512060 ASISTENŢA SOCIALĂ .................... 979
tel: 0241.811522, 0241.820577
Ministerul Finanţelor Publice Ministerul Transporturilor, PROTECŢIA CIVILĂ . ...................... 982
Consiliul Judeţean Direcţia Generală a Construcţiilor şi Turismului
Constanţa Finanţelor Publice Constanţa Registrul Auto Român Serviciul unic pentru
B-dul Tomis nr. 51 B-dul Tomis nr. 51 Constanţa apeluri de urgenţă ......... 112
tel.: 0241.488404, 0241.708404 tel: 0241.708010 fax: 0241.708011
B-dul I.C. Bratianu nr. 250
fax: 0241.708453
tel: 0241.690040
Direcţia Generală a
tel-fax: 0241.690055, 0241.690085
Prefectura Finanţelor Publice Constanţa
Judeţului Constanţa B-dul I. Gh. Duca nr. 18
Agenţia Judeţeană pentru
B-dul Tomis nr. 51 fax: 0241.615672 tel: 0241.488010 fax: 0241.488011
tel: 0241.617788, 0241.615065 Ocuparea Forţei de Muncă
Administratia Finanţelor Constanţa Mihail Kogălniceanu
Primaria Publice Mangalia str. Lacului nr. 14
str. Tudor Vladimirescu nr. 4
Municipiului Constanţa tel: 0241.613207, 0241.619626
cod 907195, jud. Constanţa
Şos. Constanţei nr. 13
B-dul Tomis nr. 51 tel: 0241.708100 tel: 0241.753795 fax: 0241.755005 fax: 0241.673840 telefon: 00 40 241 256456
00 40 241 255100 int. 820