Verificati-va cunostintele – pag.

1.Principalul tesut dintr-o frunza este tesutul foliar, deoarece in interiorul acestuia se desfasoara
fotosinteza clorofiliana.Si celelalte tesuturi sunt necesare , intrucat au rol in realizarea fotosintezei,
transpiratiei si respiratiei. 3.f
2.II – b; II – a; I,IV – c 4.tesutul embrionar; tesutul conducator; tesutul secretor

5.
Denumirea tesutului Exemple Functii
Tesuturi embrionare Tesuturi formative, meristeme Generaza tesuturi definitive
Tesuturi definitive Tesuturi de aparare, Acopera organelle

Tesuturi fundamentale Produc sau depoziteaza substante

Tesuturi conducatoare, Transporta seva

Tesuturi mecanice Dau organelor rezistanta necesara

pentru a sustine greutatea propriului
corp. In conditiile actiunii unor forte
externe

Tesuturi secretoare Produc si elimina diferite substante

6. 1 – e; 2 – b; 3 – f; 4 – c; 5 – b; 6 – d; 7 – a;
Verificati-va cunostintele – pag. 14

1.
Denumirea tesutului Exemple Functii
Tesuturi epiteliale Epitelii de acoperire Invelesc suprafete

Epitelii secretoare Produc si elimina substante

Epitelii senzoriale Transmit semnale catre sistemul nervos

central
Tesuturi conjunctive Tesuturi conjunctive moi Leaga parti ale organelor , hranesc alte
tesuturi, ofera protective mecanica,
depoziteaza grasimi, produc elementele
figurate ale sangelui, au rol in imunitate etc.

Tesut conjunctiv semidur Formeaza cartilajele

Tesut conjunctiv dur Support, protective, asistenta in miscare,

deposit de minerale, producer a celulelor albe,
inmagazinare a energiei

Tesut conjuntiv fluid (sangele) Hraneste toate organelle si tesuturile corpului

si elimina substantele nefolositoare sau
reziduale din organism, transporta oxygen de l
plamani la toate tesuturile corpului, iar la
intoarcere transporta substante nefolositoare
Tesut muscular Tesut muscular striat Raspunde de orice miscare voluntara,
constienta

Tesut muscular neted Realizeaza miscarile involuntare ale organelor

interne

Tesut muscular cardiac Pomparea sangelui prin inima, trimitera

sangelui neoxigenat dinspre atriul drept, in
ventricolul drept si apoi la plamani, trimiterea
sangelui oxigenat prin atriul stang si ventricolul
satang la aorta si apo in restul corpului
Tesutul nervos Neuroni Transmit impulsurile nervoase care transporta
informatia de-a lungul corpului

Celule gliale Sustin celulele nervoase

2. In imaginea 5, este prezentat petiolul unei frunze in sectiune cu tesuturi fundamentale ce servesc la
conducerea sevei brute si a celei elaborate spre si dinspre limb.Unele depoziteaza apa, altele – aer.
Tesutul conducator este reprezentat prin nervure care corespund unuia sau mai multor fascicule
conducatoare.Acestea sunt formate din fascicule libero-lemnoase la care liberal se afla spre epiderma
inferioara si lemnul este epiderma superioara.
In imaginea 7, este reprezentat tesut conducator prin tulpina. Seva bruta urca prin vasele lemnoase ale
tulpinii pana in frunze, iar seva elaborate este transportata prin vasele liberiene la toate organelle
plantei.

3. Nici un tesut nu functioneaza independent ci, in cooperare cu alte tesuturi, participa la realizarea
functiilor complexe ale organelor.

4. Deoarece tesuturile animale sunt formate din cellule variate ca forma, structura, functii, provenind,
prin segmentare, din celula-ou (zigot) in urma unui process complex de diferentiere celulara.

5. Tesutul muscular si tesutul nervos.

6. 4: -tesut epitelial;
-tesut conjunctiv;
-tesut muscular;
-tesut nervos.
Exocrine; endocrine; in mediul intern
4: - moi, semidure, dure, fluide.
miofibrile; corpusculi Nissl.

7. a ; c.

8. a – 5; b – 3; c – 2;d – 4; e – 1.

Verificati-va cunostiintele – pag. 19

1. Chimistul englez Joseph Priestley introduce un sobolan sub un clopot de sticla ermetic si constata ca
dupa putin timp animalul moare asfixiat. Reia experimental introducand si o crenguta verde de menta,
iar micutul rozator a continuat sa traiasca, era vioi si crenguta a crescut in timpul celor trei zile cat a
durat experimental. S-a dovedit ca plantele regenereaza aerul consumat de animale, iar prin acest
experiment a fost pus in evident si fenomenul de fotosinteza.

2.1. a

2.2. a

3. Felia de paine poate fi considerat o “conserva de energie solara”, deoarece este formata din protein si
glucide care nu ar fi putut fi sintetizate in bobul de grau decat in urma actiunii energiei solare, respective
luminii si caldurii. Omul, consumand aceasta felie de paine, transfera organismului sau energia existent
in paine, ca urmare a procesului de digestive. Inca din timpul germinatiei, boabele de grau sunt
influentate de existanta energiei solare sub forma de caldura pentru a reusi sa strapunga stratul de
pamant sis a inceapa procesul de crestere. Pe tot parcursul vegetatiei, plantele de grau vor folosi energia
luminii primita de la soare in procesul de fotosinteza, astfel ca ea sa se poata hrani. Fiecare bob de grau
inmagazineaza prin procesul de fotosinteza, energia luata de la soare, putand sa-l consideram si la
aceasta scara redusa , o mica “ conserva de energie “. Datorita acestor plante, omul se poate folosi de
energia solara ulterior ajungerii acesteia pe pamant prin consumul painii, care contine substante folosite
de organism pentru mentinerea vietii.

4. Nutritia reprezinta totalitatea proceselor fiziologice prin care organismele isi procura hrana necesara
cresterii si dezvoltarii, obtinerii energiei pentru desfasurarea proceselor vitale, refacerii tesuturilor.

Verificati-va cunostintele – pag. 27

1. – asemanari: nutritia saprofita si parazita – specific organismelor care se hranesc cu substante

organice; se poate extinde si la nutritia simbionta, functie de simbionti; sunt specific bacteriilor si
ciupercilor
- deosebiri: saprofitele descompun resturile organice, mineralizandu-le, altele – produc alternarea
alimentelor si nutreturilor; parazitii dauneaza gazdelor prin extragerea de substante nutritive, prin
eliminarea de substante toxice pentru gazda sau prin lezarea unor structuri ale gazdei; nutritia simbionta
este un mod de hranirea la care participa specii autotrofe si heterotrofe.

2. Atat in fabricarea , cat si in pastrarea si comercializarea multor produse alimentare sunt implicate
mocroorganisme dintre cele mai diferite cu actiune fie pozitiva, fie negative pentru proprietatile,
respective pentru calitatea produselor. In acest sens, microorganismele pot fi grupate in :
- Microorganisme saprofite( sub forma de populatii epifite sau de cultura) folosite pentru transormari
utile ale alimentelor si, ca atare, fac parte din tehnologiile curente in panificatie, in vinificatie,, la
fabricarea branzeturilor etc.
Microorganisme saprofite – mucegaiuri, drojdii, bacterii – care provoaca procese microbiologice
nedirijate ,ce se soldeaza cu cu modificari nedorite sau chiar alterari ale produselor alimentare ;
- Microorganisme conditionat patogene care prin toxinele produse la nivelul alimentelor (tipul toxic) sau
la nivelul organismului omenesc( tipul infectios ) provoaca inbolnaviri grve,cteodata mortale.
Cele utile ( saprofite ) sunt cele mai numeroase, unele fiind folosite controlat in scopuri practice
( industria alimentara fermentative sinteza industrial de acizi organic si chiar procese industrial de baza
in obtinerea alimentelor ).
In tehnologia preparatelor din carne se pot folosi microorganism cu rol util sub forma de culture starter
care se pot adauga in pasta inainte de ungere sau sunt folosite la maturarea salamurilor uscate.
Culturile starter utilizate sunt culturi de bacteria lactice selectionate din gernurile Pediococcus
Micrococcus, Lactobacelius.
Culturile se adauga intr-un mediu nesteril; de aceea cantitatea culturii de productie adaugate trebuie
asfel calculate, incat numarul de cellule introduce in pasta de carne sa fie de cel putin 1000 ori mai mare
decat cel existent in microbiologia carnii. Aceste culture produc o fermentatie lactic, determinand asfel
o scadere a pH-ului care inhiba activitateabacteriilor de putrefactive iar acidul lactic format contribuie la
obtinerea gustului placut. Unele culture prezinta avantajul ca produc nitrat reductaza care catalizeaza
formarea nitritilor ce se combina la acumularea de gust si aroma.
Formarea vinului este conditionata de activitatea enzimatica a microorganismelor care ajung in mustul
de struguri .

3.1. c, d

3.2. a, c

3.3. b, e
Verificati-va cunostintele – pag. 35

1. contruirea unei noi structure

2. Ursii bruni sunt omnivore. Consuma plante , peste, hoituri, pasari si mamifere, dar si alte alimente.
Trei sferturi din regimul lor este insa alcatuit din radacini, graunte si ierburi. Daca au ocazia, prada
campurile de porumb, cartofi, napi sau varza.

3. Revelatiadintre pierderea dintilor si starea de sanatate este una de cauza-efect. Lipsa dintilor poate fi
atat o cauza a alterarii starii de sanatate, printr-o alimentatie deficitara ( pacietul nu poate consuma
carne , fructe, legume, alimente de consistent tare pentru ca nu le poate mesteca ), dar si un effect al
unor afectiuni de ordin general ( ex. imunitate scazuta, diabet, tulburari hormonale ).
Pot aparea dezechilibre ocluzale (ale muscaturii ) ce pot produce migrene ( frontale sau temporal, dureri
articulare, bruxism ( scrasnit din dinti)) .
Cariile, infectiile dentare, igiena necorespunzatoare pot facilita aparitia diverselor infectii ale gatului.
In conditiile in care alimentele sunt inefficient maruntite si imbibate cu saliva, pot aparea diverse
afectiuni digestive cum ar fi: gastrite, ulcer, indigestii chiar si anemii.
Principalele norme de igiena a dintilor:
Cel putin doua periaje pe zi, apa de gura , ata dentara, guma de mestecat impotriva cariilor, o periuta
eficienta dar blanda cu gingiile , o pasta de dinti potrivita nevoilor danturii, vizita la stomatolog, cel putin
o data pe an , mancare sanatoasa.

4.Limba la om are multe functii: in fonatie ( in mecanismul vorbirii articulare ), in maticatie si deglutitie si
ca organ al simtului gustative ( prin faptul ca este dotata cu un tip special de chemoreceptori-mugurii
gustative ).Realizarea si coordonarea acestor functii implica existent ,la nivelul scoartei, a unor arii
motoare si sensitive mai mari.
5. In prima epubeta aparea o coloratie albastra, specifica identificarii amidonului cu I2/IK. In a doua
eprubeta aprae o coloratie violacee, specifica dextrinelor.
A trei epubeta prezinta acelasi continut ca si eprubeta a doua, numai ca solutia I2/IK se introduce mai
tarziu, punandu-se in evident faptul ca amidonul a fost hidrolizat in dextrine si maltoza.

6.
-Cheagul este o enzima naturala care se obtine din stomac de vital si miel (nou-nascuti hraniti numai cu
lapte), de porc sau de pui ( acest fapt implicand sacrificarea animalelor). Cheagul are capacitatea de a
coagula ( a inchega) laptele. Proteaza ( enzima coagulanta ) din cheag se numeste chimiozina.Rolul
chagului nu este numai tehnologic de realizare a coagularii laptelui, ci si nutritional fiind o enzima
proteolitica, realizand descompunerea unui compus macromolecular ( o protein ) in compusi mai mici,
usor digerabili de organismul uman.
- Voma are gustul acru din cauza acidului clorhidric ce provine din stomac.
- Aparitia gastritei, deoarece lipseste mucusul din sucul gastric.

7. Cu ajutorul unui stomac policavitar alcatuit din: RUMENUL cu rol de depozitare si de initiere a
reflexelor de eructatie si rumegare, FOIOSUL cu rol de maruntire a particulelor celulozice si CHEAGUL
care este adevaratul stomac glandular, cu mucoasa bogata in glande care secreta pepsinogen si acid
clorhidric, precum si cu ajutorul bacteriilor simbionte care se gasesc in rumen.
8. Lupul inghite victim cu tot cu blana , copite etc. asfel incat digetia este ingreunata.

9. a) lungime; b) vilozitatilor

10. Daca tesutul muscular al peretelui intestinal nu ar mai functiona, ar fi afectata motricitatea
intestinului subtire si gros. Consecinta acestei afectari a motricitatii peretelui intestinal este :oprirea
tranzitului intestinal care asigura desfasurarea digestiei si a absorbtiei apei, glucidelor, lipedelor si
proteinelor degradate enzymatic in intestinal subtirel stocarea resturilor de hrana nedigerata in
intestinal gros.

11. Pentru ca are 2 straturi : o parte exocrine , asemanatoare cu glandele salivare , care produce suc
pancreatic ce se elimina in duoden si o parte endocrina, sub forma unor insule de celule, care secreta
hormone.

12. Prin pliuri se mareste suprafata de contact a mucoasei gastrice si intestinale cu chimul gastric sau
intestinal si , ca urmare, se mareste suprafata de absorbtie a substantelor care rezulta din degradarea
enzimatica a proteinelor, glucidelor si lipidelor continute in alimente.

13.
- Intrucat pancreasul produce insulin. Insulina este cel mai important hormone in metabolismul
glucidelor. Insulina contribuie in primul rand la micsorarea concentratiei glucozei in sange. Acesta
mareste permeabilitatea membrane celulare pentru glucoza.
- Pentru ca sa se evite inflamarea ficatului.

14. Proteinele se transforma in sucul gastric , sub actiunea pepsinei, rezultand albumoze si peptone si in
sucul pancreatic, sub actiunea enzimelor proteolitice, rezultand oligopeptide si aminoacizi.
Amidonul se transorma in saliva, sub actiunea amilazei, rezultand dextrine si maltoza si in sucul
pancreatic , sub actiunea amilazei, rezultand maltoza.
Grasimile se tranforma in sucul gastric, sub actiunea lipazei gastrice, rezultand glycerol, acizi grasi si
monogliceride, dar si in sucul intestinal, sub actiunea lipazei, obtinandu-se aceiasi produsi.

15. a-5; b-5; c-5; d-6; e-1; f-5; g-6; h-1; i-9; j-6; k-5; l-4; m-5; n-5; o-8; p-6; r-5; s-4; u-7; v-2;
 BOLI ALE SISTEMULUI DIGESTIV LA OM/38

BOLI CAUZE MANIFESTARI PREVENIRE

GASTRITA •Iritatii produse de: •Apare brusc cu: •Evitarea unei
-alcool; -Indispozitie alimentatii bogate in
-tutun; -Greata condiment iuti
-substante caustice. -Regurgitari •Evitarea consumului
•Consumul de alimente -Dureri gastrice de alimente:
alterate -Dureri de cap -prajite
•Supraincarcarea -Varsaturi -insuficient mestecate
stomacului •Netratarea duce la -prea fierbinti sau prea
•Mancaruri fierbinti cronicizare reci
ULCERUL GASTRO- •Actiunea coroziva a •Leziune unica sau -alterate
DUODENAL HCl multipla in stomac sau
•Prezenta la nivelul doden
ulceratiilor a unor •Evitarea consumului
bacteria (Helycobacter abuziv de alcool
pylori) care, se pare ca:
-ataca mucoasa •Evitarea tutunului
stomacala
-sunt rezistente la •Mancarea trebuie sa
actiunea HCl fie corect pregatita,
-ajung in stomac prin frumos prezentata, sa
alimente nespalate si aiba miros placut
vizitate de muste •Alimentele sa fie
HEPATITA •Virusurile hepatice •Tulburari digestive conservate in frigidere,
•Icter (colorarea in departe de actiunea
galben a pielii) rozatoarelor sau a
•Materii fecale insectelor
decolorate
•Urina inchisa la •Prelucrarea
culoare alimentelor trebuie
•Oboseala facuta in conditii de
•Marirea volumului maxima igiena
ficatului •Asigurarea igienei apei
APENDICITA •Inflamarea apendicelui •Dureri mari in partea potabile
vermiform dreapta a abdomenului
•Greata •Spalarea pe maini
Varsaturi inaintea meselor si
•Temperatura ridicata dupa folosirea
TOXIIFECTII •Toxine prin consum toaletelor
ALIMENTARE de: •Mentinerea igienei
-ciuperci neavizate dintilor si a gurii
-oua de rata fara a fi
fierte 10 minute •Sa se evite enervarea
-lapte nefiert si discutiile in
-alimente alterate contradictoriu in timpul
meselor
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE:/39

1.

-la ciclostomi: gura este lipsita de maxilare, este rotunda si are dinti cornosi; limba functioneaza ca un
piston, iar stomacul lipseste.

-la pesti: apar maxilarele, gura nu este delimitate de faringe; la pestii pradatori- cavitatea buco-
faringiana are dinti sudati cu oasele capului; pestii care se hranesc cu plancton nu au dinti; lipsesc
glandele salivare; la pestii rapitori stomacul este voluminos.

-la amfibieni: cavitatea buco-faringiana este larga; unele specii au limba mobila; intestinul gros se
termina cu cloaca.

-la reptile: apare o delimitare intre cavitatatea bucala, faringiana si nazala; gura prezinta dinti sau
margini cornoase; la serpi mandibula este articulata pentru a permite inghitirea unei prade voluminoase,
iar stomacul este foarte extensibil; exista o neta diferentiere intre intestinal subtire sic el gros ( care se
termina cu cloaca).

-la pasari: gura este prevazuta cu cioc cornos; esofagul are o dilatatie-gusa; stomacul are doua
compartimente: stomacul glandular si pipota; la limita dintre intestinal subtire si cel gros exista doua
cecumuri intestinale; intestinul gros este scurt si se termina cu cloaca.

2.

2.1 a

2.2 b

3. heterotrofe; substante organice

heterotrofe; autotrofe

4.organismele autotrofe produc substante organice mai bogate in energie chimica decat CO2 initial.
Hranirea autotrofa este un process chimic endoterm, asa ca este nevoie de o sursa externa de energie;
organismele heterotrofe se hranesc cu substante organice din corpuri fara viata pe care le descompun,
din corpuri vii (gazed); nutritia mixotrofa si cea simbionta reprezinta un mod de hranire la care participa
specii autotrofe si heterotrofe.

5. Plantele adaptate la umbra au frunze mai subtiri, cloroplaste mai mari si mai multa clorofila; algele
brune si rosii au pigmenti care absorb mai bine radiatia corespunzatoare luminii care patrunde pana la
nivelul de adancime unde traiesc. Cuscuta si-a pierdut clorofila si extrage substante organice din alte
plante prin prelungiri numite ahustori care ajung pana la fasciculele conducatoare ale gazdei.
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE:/41,42

1.

Respiratia aeroba are loc numai in prezenta oxigenului dupa urmatoarea reactie chimica:

C6H12O6 + 6O2 -> 6CO2 + 6H2O + 675 Kcal

Majoritatea plantelor si animalelor au respiratie aeroba.
Plantele folosesc in respiratie oxigenul liber din aer si sol sau dizolvat in apa.
Desi respira tot timpul, in cursul zilei respiratia plantelor este mascata de fotosinteza. Ziua, in
acelasi interval de timp, cantitatea de dioxid de carbon eliminata prin respiratie este foarte mica
in comparatie cu cea absorbita prin fotosinteza; practice la lumina poate fi pusa in evident
numai cantitatea de dioxid ce carbon absorbit.

Respiratia aeroba este contrariul fotosintezei, substantele finale nemaiputand fi folosite ca sursa
de energie chimica.

energia luminii
Ecuatia generala a fotosintezei: CO2 + H2O + saruri minerale ———> substante organice + O2.
Ecuatia generala a respiratiei aerobe: substante organice + O2 ———> CO2 + H2O + energie.
La fotosinteza, in etapa de lumina, clorofila absoarbe energia luminoasa si o utilizeaza pentru
sinteza unor substante necesare in urmatoarea etapa, intre care ATP-ul; etapa de intuneric
consta in reactii care folosesc energia stocata in ATP pentru incorporarea CO2 din aer in compusi
organici.
La respiratia aeroba, energia rezultata este transferata unui compus chimic – ATP.

2.

Respiratia aeroba consta in oxidarea substantelor organice, cu consum de oxigen, pana la

compusi anorganici: H2O si CO2.

Substante organice + O2 ———> CO2 + H2O + energie

Respiratia anaeroba consta in oxidarea partial a unor substante organice, rezultand tot compusi
organici si, eventual CO2.

Substanta organic A ———> Substanta organic B + CO2 + energie.

3. c

4. din toate tipurile de fermentatie: alcoolica, lactic, acetic, butirica.

5.

Laptele fiind un foarte bun mediu pentru microorganism, se poate altera. In urma actiunii fermentilor
laptele devine iaurt.

6. Mustuiala rezultata din prelucrarea strugurilor trebuie protejata fata de actiunea daunatoare a aerului
precum si impotriva microorganismelor patagene. Protectia se impune mai ales cand recolta este atinsa
de putregaiul cenusiu sau invadata de diferite mucegaiuri, precum si atunci cand stationarea ei in stadiul
de mustuiala depaseste un anumit termen.

Influenta oxigenului din aer asupra mustuielii este foarte puternica, , indeosebi cand aceasta provine din
struguri albi. Daca nu se iau masuri de protejare, aroma mustului se denatureaza, fructozitatea se
distruge iar culoarea devine din ce in ce mai inchisa.

7. Tubul digestive nu este un loc prielnic pentru toate bacteriile care patrund o data cu alimentele. Unele
dintre ele mor repede, caci conditiile de viata le sunt potrivnice, altele dimpotriva se inmultesc. In partea
terminal a colonului se gaseste flora de putrefactie, care degradeaza particulele alimentare care nu au
fost digerate inca. La acest nivel este vorba mai ales de reziduri proteice ( carne,peste, oua). In acest
process sunt generate deseuri mai mult sau mai putin toxice, pe care le neutralizeaza ficatul si anume
amoniacul, fenolii, indolul, scatolul, hidrogenul sulfurat etc. Aceste substante creeaza un mediu alcalin,
care ajuta cel mai mult la dezvoltarea germenilor de putrefactive.

8. In conditiile existentei unor bacteria care sa fermenteze.

9. c

10. Deoarece este un process aerob.

VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE/44

• Deoarece in varful radacinii exista zona perisorilor absorbanti;

•O respiratie mai intense determina un consum proportional de substante anterior assimilate, ceea ce
face ca plantele sa creasca incet sis a isi prelungeasca perioada de vegetatie, aceasta corespunzand si
unei intarzieri in atingerea maturitatii.

•Deoarece dupa cosit, masa verde are 70-80% umiditate.

•Deoarece respiratia se desfasoara in prezenta oxigenului molecular existent in cantitate mai mare
primavara.

•Deoarece neavand leziuni, nu contin microorganism care sa le afecteze calitatile.

•Deoarece temperature este proportional cu randamentul respiratiei si acesta difera in functie de

specie.
 BOLI ALE SISTEMULUI RESPIRATOR LA OM/48

BOLI CAUZE MANIFESTARI PREVENIRE

BRONSITA •Inflamarea mucoasei A/ Tuse uscata •Aerul respirat trebuie
arborelui bronsic chinuitoare sa indeplineasca
-dureri de cap anumite conditii:
-febra -Temperatura 18-20° C
B/ Tuse umeda cu -umiditate
expectoratii -puritate

LARINGITA •Inflamarea mucoasei •Vorbirea ragusita pana •Calirea organismului

laringelui datorita: la disparitia vocii pentru prin aer, apa, soare
-unei raceli scurt timp
-unor boli infectioase •Senzatia de arsura in •Gimnastica
-rinitei, sinuzitei, gat respiratoriein repaus
amigdalitei •Tuse seaca sau efort, tragand aer
•Nu prezinta dureri la pen as
inghitire
ASTMUL BRONSIC •Provocat de spasmul •Senzatii de sufocare in •Imbracaminte
bronhiilor sub influenta crize care survin in adecvata conditiilor de
particulelor de praf, de special noaptea cand mediu;
peri, de lana etc. bolnavul este trezit din
somn simtind o mare •Alimentatie echilibrata
nevoie de aer
PNEUMONIA •Microbi: •Temperatura ridicata •Evitarea surselor de
-Pneumococ •Tuse seaca, infectie
-Streptococ chinuitoare
-Stfilococ •Modificari ale •Obisnuinta de a tine
•Favorizata de frig, respiratiei batista la nas si la gura
umezeala, surmenaj •Junghi toracic in caz de tuse sau
TBC •Bacilul Koch foarte •Starea generala stranut
rezistent in afara proasta
organismului •Lipsa poftei de •Vaccinarea
mancare antituberculoasa
•Scade capacitatea de
munca
•Organismul slabeste
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE:/61

1.

-Pericardul are rolul de a scadea frecarea peretilor cardiac in timpul contractiei. Intre foitele pericardului
exista o cavitate virtual numita cavitate pericardiaca. Foitele pericardiace sunt umezite de lichidul
pericardiac, care usureaza lunecarea acestora in timpul miscarii inimii.

-Miocardul are grosimi diferite, in functie de marimea efortului cerut. Astfel, ventriculul stang, cu rolul
de a propulsa sangele in tot organismul, are un perete mult mai gros decat cel drept, care impinge
sangele numai spre cei doi plamani. Atriile au un perete mult mai subtire decat al ventriculilor.

-Asigura curgerea sangelui intr-un sens. Valvulele se deschid sau se inched, astupand orificiile dintre
atria si ventricule. Dispozitia valvulelor permite trecerea sangelui numai din atria in ventricule; datorita
lor, nu exista posibilitatea de intoarcere a sangelui in atria.

-Deoarece miocardul are o activitate ritmica, neintrerupta, intr-o ora pompeaza in circulatie aproximativ
400 litri sange, iar in decurs de o zi 10.000 litri sange.

2.

Vene; artere;

Tesutului excitoconductor;

Coronariene; substante nutritive.

3.

1-b

2-a

1-b

2-a

4. c

5. pulmonara; plamanilor; pulmonare; atriul; aorta;c apilare; atriul drept

6. Datorita tesutului muscular special, excitoconductor, care face ca inima sa bata chiar daca I se
intrerup legaturile cu sistemul nervos.
 BOLI ALE SISTEMULUI CIRCULATOR LA OM/ 64

BOLI CAUZE MANIFESTARI PREVENIRE

Varicele •Ortostationarismul •Dilatarea inegala si •O viata ordonata fara
indelungat in neregulata a venelor excese de alcool, tutun,
profesiunile de ospatar, superficial la membrele fara consum de droguri
frizer,bucatar,tesatoare inferioare;
in fabric etc. •Atrofii muscular; •Evitarea tensiunii
•Ulceratii ale gambelor psihice si a ritmului
•Edeme cornice masive neregulat si incordat de
Ateroscleroza •Infiltrarea peretilor •Scaderea elasticitatii viata se de munca
arterelor mari ca lipide vaselor
(grasimi), cholesterol si •Micsorarea calibrului •Evitarea
uneori cu saruri de Ca vaselor sedentarismului si
•Excesul alimentelor cu •Cresterea tensiunii practicarea unui regim
grasimi animale arteriale national de viata
•Sedentarismul
•Fumatul
Hipertensiunea •Factori: •Depasirea valorilor •Evitarea
arteriala -glandulari normale ale tensiunii supraalimentatiei si a
-vasculari arteriale alimentelor bogate in
-renali •Ameteli, dureri lipide
-nervosi puternice de cap,
insomnia, oboseala,
palpitatii, dureri in •Controlul greutatii
dreptul pieptului, corporrale pentru
tulburari de vedere evitarea obezitatii
•Paralizii ale membrelor
•Hemoragie cerebrala
Infarctul miocardic •Fumatul •Ocluzia coronariana
•Eforturi fizice partial sau totala( •Imbracamintea si
indelungate si astuparea arterei incaltamintea, sa nu
necontrolate coronare cu un cheag afecteze buna circulatie.
•Enervari, emotii de sange) duce la
•Stari de raceala necrozarea tesutului
pronuntata care duc la miocardic
insuficienta circulatory •Dezechilibru intre
in vasele coronare ( care irigatia compromisa a
alimenteaza inima cu inimii si activitatea pe
sange si O2) care trebuia sa o
desfasoare duc la o criza
puternica a inimii
 Anghina
pectorala

Accident vascular •Ateroscleroza •Paralizii,coma

•Hipertensiune dupa •Pareze, tulburari de
infarct miocardic vorbire, memorie,veder
 VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE/65

1. F,A,F;
2. b,a,c;
3. 1-

2-b,d

3-c,e

4-a

1-b,c,d,e

2-a

3-d,e

4-b,c

4. Bicamerala; patru
Dubla, incomplete; un singur
Dubla si complete; venos; arterial

DIGESTIA CHIMICA IN SEGMENTELE TUBULUI DIGESTIV/34

Denumirea Substante Transformarile chimice si enzimele care le Produsi Produsi finali

secretiei alimentare determina intermediari
digestive initiale

Saliva Amidon amilaza Dextrina, -

preparat Amidon + H2O ——> dextrin, maltoza maltoza
Proteine pepsina Albumoze, -
Suc gastric Proteine + H2O ——> albumoze + peptone Peptone
Lipide Lipaza gastrica Glicerol
emulsionate Lipide + H2O ——> glicerol + AG + MG - AG,MG
Suc pancreatic
Proteine enzime proteolitice
Albumoze ——> oligopeptide+aminoacizi Oligopeptide Amioacizi
Proteine Peptone
lipaza
Lipide emulsionate ——> glicerol + AG + MG - Glicerol,AG,MG
 amilaza
Amidon + Dextrine ——> maltoza Maltoza -
oligopeptidaze - Aminoacizi
Suc intestinal Oligopeptide ——> aminoacizi
lipaza
Lipide Lipide emulsionate ——> glicerol + AG + MG - Glicerol,AG,MG
maltaza
Maltoza ——> glucoza - Glucoza
Zaharoza zaharaza
Zaharoza ——> glucoza + fructoza - Fructoza
lactaza
Lactoza ——> glucoza + galactoza - Galactoza

AG-acizi grasi
MG-monogliceride