Minunata Lume A Spectacolului Celor Mici Lucrata

Minunata lume a spectacolului 1
pentru cei mici
LIDIA GHERCĂ
Minunata
lume a
spectacolului
pentru cei
mici
pentru cei mici
MONTAJE LITERAR-ARTISTICE ȘI
DRAMATIZĂRI
IAȘȘ I, 2013
pentru cei mici
REDACTOR: GHERCĂ LIDIA

TEHNOREDACTOR: GHERCĂ EDUARD
DESENE: MARIA ȘI DAVID GHERCĂ
pentru cei mici
pentru cei mici
pentru cei mici
pentru cei mici
Carnavalul personajelor din poveşti
Prezentator:
Bun găă sit, onorătȘi invitătȘi,
Cu drăg ne privitȘi sȘ i ăscultătȘi!
Văă rugăă m cu-nflăă căă răre
Șăă ne fitȘi păă rtăsȘ i lă săă rbăă toăre!
pentru cei mici
Ne vom prezentă pe răâ nd fiecăre
Vor fi momente de ăleăsăă îâncăâ ntăre.
Cărnăvălul personăjelor din povesȘ ti îâncepe
ȘȘ i vom vorbi pe răâ nd, pe îândelete...
Soacra din Soacra cu trei nurori

PrivitȘi-măă ! Respect mi se cuvine
Șoăcrăă măâ ndrăă sunt sȘ i măă tȘin bine.
Băni ăm ădunăt sȘ i căse ăm sȘ tiut ă făce.
Șăă conduc cel măi mult îâmi plăce.
Aveăm de toăte, nimic nu-mi lipseă
Doăr feciorii voiăm ă mi-i îânsură.
ȘȘ i-ăm căă utăt păâ năă ăm găă sit
Douăă nurori număi bune de slujit.
Le-ăm chinuit, le-ăm pus lă treăbăă
De ăceeă măă sȘ tie–o lume-ntreăgăă .
Dăr ăm îâncurcăt-o, mi-ă venit de hăc
Noră ceă micăă . IÎn mormăâ nt m-ă băă găt.
Nora cea mică

Frumoăsăă sunt, isteătȘăă nu măi spun
PrivitȘi sȘ i ădmirătȘi-măă chiăr ăcum.
Eu, ceă micăă , i-ăm venit de hăc
Șoăcrei ce ne băă teă mereu lă căp.
Eră păă căt săă trăă im îân săă răă cie
Căâ nd eră o ăsȘ ă măre ăvutȘie.
Ne-ă chinuit, dăr le-ăm răă zbunăt
ȘȘ i pe cumnăte, căă multe-ău îândurăt.
Acum s-ă făă cut dreptăte
pentru cei mici
Fiecăre ăre căsăă sȘ i bucăte.
Pe soăcrăă ăm îângropăt-o cu cinste măre
Pentru căă ăm iubit-o tăre, tăre...
Frumoasa adormită
PovesȘ tile-s frumoăse, nu se uităă ,
Măă recunoăsȘ tetȘi din Frumoăsă ădormităă .
Blestemul greu de mine s-ă legăt
ȘȘ i multe necăzuri ăm îândurăt.
IÎntȘepăă tură unui fus m-ă ădormit
100 de ăni vrăjă ă tȘinut.
Păă rintȘii, slujitori sȘ i slujitoăre
Mi-ău fost ălăă turi îân ăceăstăă îâncercăre.
Un printȘ din depăă rtăă ri ne-ă sălvăt
Iăr multȘumire tătă, măâ nă meă i-ă dăt.
ȘȘ i-ă fost frumos sȘ i-ăm petrecut
Zile îân sȘ ir nuntă ă tȘinut.
Prinţul
Atrăs de legendă ce vorbeă
Despre frumoăsă ce-n pălăt dormeă
M-ăm îândreptăt spre-ăcel tȘinut
ȘȘ i totul îân părăginăă ăm găă sit.
Am căă utăt sȘ i cred căă sȘ titȘi
Erău cu totȘii ădormitȘi.
Bucuriă meă ă fost măi măre
Căâ nd poăte printr-o îântăâ mplăre,
PrintȘesă din somn s-ă trezit,
Lă viătȘăă eă ă revenit.
pentru cei mici
Petrecere măre lă căstel s-ă dăt
Am dănsăt sȘ i ă fost minunăt.
Maria din Prostia omenească

Măă prezint, eu sunt Măriă
ȘȘ titȘi voi, „Omeneăscăă e prostiă”.
Plăâ ngeăm de măre zor:
Drobul de săre de pe cuptor
Șăă nu-i cădăă pe căă psȘ or
Copilului ce dormeă usȘ or.
Mămă meă plăâ ngeă sȘ i eă,
Măre nenorocire măi eră.
Băă rbătul meu ă văă zut îân lume
MultȘi prosȘ ti, cum nu pot spune,
ȘȘ i s-ă îântors lă noi cu bucurie
Ani buni săă trăă im îân ărmonie.
Soţul din Prostia omenească

Preă cinstităă ădunăre
Văă spun ă meă îântăâ mplăre.
Aveăm nevăstăă sȘ i o soăcrăă ,
Tot un fel de poămăă ăcrăă .
Toătăă ziuă soătȘă plăâ ngeă
Drobul de săre de vă căă deă
Bietul meu copil, ătȘi ghicit
Vă fi mort negresȘ it!
IÎn lumeă lărgăă ăm plecăt
Peste ăltȘi prosȘ ti ăm dăt:
Urcă nucile cu furcă,
pentru cei mici
Ștrică căsă sălvăâ nd căă rutȘă,
Șoărele căă ră c-un oboroc
ȘȘ i văcă pe sȘ urăă trăă geă cu foc.
E greu de ăcceptăt ăsȘ ă prostie
ȘȘ i m-ăm îântors lă ăi mei. Ce bucurie!
Lizuca
Șunt o fetitȘăă frumusȘ icăă
De mămă vitregăă tăre chinuităă
Voiă săă scăpe de mine, măă băă teă
ȘȘ i-ăm hotăă răâ t spre bunici ă plecă
Pătrocle, prietenul meu m-ă îânsotȘit
Pe Șoră-Șoărelui ăm îântăâ lnit.
Lă răă chită din păă dure ăm ădormit
Cu domnitȘă sȘ i prichindeii ăm vorbit.
Mămă, bună meă, m-ă ălintăt,
Lumeă povesȘ tilor m-ă fermecăt.
M-ăm trezit cu bunică lăâ ngăă mine,
Bunicul îângrijeă stupii de ălbine.
M-ăm bucurăt sȘ i-ăm fost răă zbunătăă
Mămă vitregăă de ălbine ă fost îântȘepătăă .
Bunica
Nepoătă meă Lizucă sȘ i-ăl ei căâ ine
Ș-ău supăă răt sȘ i ău venit lă mine.
ȘȘ tiăm c-o duce răă u, căă -i tristăă ,
Chiăr măă -ntrebăm „cum măi rezistăă ?”
Am hotăă răâ t săă o luăă m lă noi
Șăă -i purtăă m de griji sȘ i de nevoi.
pentru cei mici
IÎn căă sutȘă noăstrăă este îân sigurăntȘăă
Pentru noi este de măre importăntȘăă.
Am găă sit-o, pentru cine se îântreăbăă ,
Dormind lăâ ngăă răă chită din dumbrăvăă .
Este ăcum ă noăstrăă , nu vă măi plecă,
Vă stă cu noi mereu ălăă tureă.
Albă ca zăpada
Văă spun ăcum sȘ i-ă meă poveste
Ș-ă îântăâ mplăt demult sȘ i nu măi este.
Mămă vitregăă voiă săă scăpe de mine
Erăm măi frumoăsăă . N-ă fost bine!
Văâ năă torul curtȘii m-ă crutȘăt
ȘȘ i-n păă dure ădăă post mi-ăm căă utăt.
Lă căsă piticilor eu m-ăm oprit
Cu teămăă sȘ i-ăpoi cu bucurie m-ău primit.
N-ăm ăscultăt de sfătul lor
De lă o băă trăâ nicăă ăm luăt un măă r.
Acestă eră otrăă vit
ȘȘ i pe loc ăm ădormit.
Cine m-ă sălvăt? ȘȘ titȘi voi cine!
Șfăâ rsȘ itul fericit îâl sȘ titȘi preă bine.
Prinţul
Din lumeă băsmelor ăzi ăm venit
Povesteă meă săă văă prezint:
IÎntr-o căă lăă torie ăm pornit
Pe Albăă că zăă pădă ăm găă sit.
Eră frumoăsăă cum răr potȘi vedeă
IÎntr-un sicriu de cristăl dormeă.
pentru cei mici
ȘȘ ăpte pitici de străjăă -i stăă teău
Leăc de sălvăre pentru eă n-ăveău.
ȘȘ i este ăsȘ ă cum s-ă povestit
Lă viătȘăă eă ă revenit
Că toăte povesȘ tile s-ă îâncheiăt
Cu o nuntăă măre lă pălăt.
Cenuşăreasa
Povesteă meă o sȘ titȘi preă bine
O ămintesc, căă ci se cuvine
Șăă sȘ tie o lume-ntreăgăă
CenusȘ ăăreăsă e o fătăă drăgăă .
DesȘ i ăm fost ăspru pedepsităă
Pusăă lă munci sȘ i chinuităă
M-ă observăt lă băl un printȘ
ȘȘ i-n dănsul unui văls ne-ăm prins.
Am dănsăt, ne-ăm bucurăt
Lă miezul noptȘii ăm plecăt
Păntoful l-ăm pierdut sȘ i l-ăm găă sit
ȘȘ i cu printȘul m-ăm căă săă torit.
Sora vitregă
Bun găă sit lă totȘi, drăgii mei,
Șunt soră vitregăă ă CenusȘ ăăresei
Lă petrecere ăm părticipăt
Dăr nimeni nu m-ă observăt
Cu prietenele ăm discutăt,
Am dănsăt sȘ i m-ăm distrăt
pentru cei mici
AtentȘiă lă totȘi ne-ă ătrăs
Frumoăsă ce lă miezul noptȘii ă plecăt
Eră frumoăsăă sȘ i eu n-ăm sȘ tiut
Căă o slujnicăă se schimbăă -ăsȘ ă de mult.
Împăratul:
Șunt tătăă l fetelor din povesteă
”Șăreă îân bucăte”. Văă eu vesteă
Căă recunosc gresȘ eălă ce-ăm făă cut
Căâ nd fetitȘă n-ăm sȘ tiut s-ăscult.
Nu ăm îântȘeles ce eă-mi spuneă.
Cu-ădevăă răt, eă măă iubeă!
Credeăm căă zăhăă rul sȘ i miereă
Arăă tău căâ t de măre e iubireă.
IÎntȘelepciuneă i-ă fost de măre ăjutor,
Prin străă ini nu i-ă fost usȘ or.
Bunăă tăteă sȘ i cinsteă i-ău fost răă splăă tite.
Lă nuntăă ă voit săă măă invite.
Eă m-ă iertăt sȘ i s-ă purtăt frumos,
Drept îâmpăă căre m-ă îâmbrăă tȘisȘ ăt duios.
Scufiţa roşie
ȘcufitȘă rosȘ ie sunt din poveste
ȘȘ i vreău ăcum săă dău de veste
Căă sunt cuminte sȘ i ăscultăă toăre
ȘȘ i-ătentăă sunt sȘ i răă bdăă toăre
Am gresȘ it sȘ i pe lup ăm crezut
Căâ t e de lăcom, eu nu ăm sȘ tiut.
pentru cei mici
Șălvăreă noăstrăă păă durărul ă fost.
Ce spăimăă -ăm trăs săă spun nu ăre rost.
Toăte s-ău sfăâ rsȘ it cu multȘumire
ȘȘ i bine minte le voi tȘine.
De sfătul mămei dăcăă ăscultăm,
Atăâ teă spăime nu măi îândurăm.
Ţăranul – Păcală avocat

Șăă văă spun necăzul meu
Ce măă chinuie căm răă u
Erăm flăă măâ nd sȘ i îânsetăt
ȘȘ i lă hăn eu ăm intrăt
Am cerut cevă de măâ ncăre
Șăă -mi măi potolesc din foăme.
Mi-ă dăt hăngiul pe dătorie
Șăă -i plăă tesc căâ nd vă fi săă fie.
Dupăă ăni eu m-ăm îântors
Șăă -i plăă tesc, c-ăsȘ ă-i frumos
N-ă fost bine, nu ne-ăm îâmpăă căt
Mi-ăm luăt pe Păă călăă ăvocăt.
Păcală
Păă călăă sunt sȘ i-s ăvocăt
Un biet săă rmăn, eu ăm sălvăt.
Trebuiă săă plăă teăscăă o măâ ncăre
Cu vreo 10 milioăne
Judecăă torul ă îântȘeles săă -l ierte.
Nu scotȘi pui sȘ i găă ini din ouăă fierte,
pentru cei mici
Cum nici din grăâ u fiert sȘ i semăă năt
N-o săă vedem un lăn bun de secerăt.
Hăngiul s-ă lăă săt păă gubăsȘ
A regretăt c-ă fost un lăsȘ .
Hangiul
Hăngiul sunt îân Păcală avocat
O ăfăcere ăm vrut săă făc,
Voiăm un biet tȘăărăn săă păă căă lesc
O multȘime de băni săă -i sȘ terpelesc.
Cum se spune sȘ i-n Șcripturăă ,
Dumnezeu n-ăjutăă celui căre furăă .
Nu mi-ă ăjutăt nici mie
Că săă făc ăsȘ ă prostie.
Pentru căâ tevă ouăă fierte sȘ i o păâ ine
Plăă teă omul mult sȘ i bine.
Păcală
Eu sunt Păă călăă cel ădevăă răt
IÎntreăgă lume-ăm colindăt.
Tot felul de oămeni ăm îântăâ lnit
ȘȘ i răă spuns lă fiecăre ăm găă sit.
Eu sunt hăzliu sȘ i sunt plăă cut
Pentru tot ce ăm făă cut.
Pot păă reă prostutȘ căâ teodătăă
Dăr nu măă păă căă lesȘ te nimeni niciodătăă .
Nici voi nu măă ducetȘi de năs,
Chiăr de ultimul ăm răă măs.
Lă orice situătȘie solutȘiă eu o găă sesc
pentru cei mici
ȘȘ i număi lă dreptăte măă găâ ndesc.
Cei buni săă ăibăă meritătă răă splătăă ,
Cei răă i o dreăptăă judecătăă .
Dăcăă păă rereă de răă u sȘ i-ărătăă ,
Șunt iertătȘi sȘ i lăă udătȘi îândătăă .
ȘȘ i nu uitătȘi: lucrătȘi cu ”căp”!
Păă călăă e ătent, văă vine de hăc.
În aşteptarea Crăciunului
Brigădăă Crăă ciun - Clăsă I
Prezentator:
IÎn ăceăstăă zi frumoăsăă ,
Văă invităă m pe dumneăvoăstrăă
Șăă văă ăsȘ ezătȘi comod, măă tȘin de glume,
pentru cei mici
C-ăvem multe ă văă spune...
Bine ătȘi venit ăzi lă serbăre

Acum, îân ceăs de săă rbăă toăre.
Crăă ciunul se ăpropie cu păsȘ i grăă bitȘi
Șăă îâl primim suntem cu totȘii pregăă titȘi.
Progrămul e frumos, vetȘi observă

Respectăă m dupăă dătinăă trăditȘiă.
Noi, cei măi mici îânvăă tȘăăcei,
Am pregăă tit o brigădăă , ăsȘ ă de bobocei.
Poezii cunoscute, ăzi le-ăm schimbăt

Pentru fiecăre dintre noi le-ăm ădăptăt
Șăă nu văă fie spre mirăre,
ImăginătȘiă noăstrăă e foărte măre!
(elevii recităă răâ nd pe răâ nd )
1.
A fost odătăă că-n povesȘ ti
A fost că niciodătăă
Copii frumosȘ i cum nu găâ ndesȘ ti,
PrivesȘ te sȘ i te lăă muresȘ ti îândătăă .
Voim săă -i multȘumim tot timpul pe păă rintȘi

IÎn vorbe sȘ i îân toăte cele.
ȘȘ i chiăr sȘ i-ătunci căâ nd nu suntem sfintȘi
Ne văă d, pe sus, că stele.
pentru cei mici
Șpre-ă căă rtȘilor îânălte boltȘi

AtentȘiă noăstrăă se îândreăptăă
Nu vom măi stă nicicăâ nd lă coltȘ;
Posibil doăr lă „Șfăâ ntu-ăsȘ teăptăă ”!
Pornit-ăm săă străă bătem tȘăări sȘ i măă ri,

ȘȘ tiintȘă-n fătȘăă vă străă luce.
Ne vă conduce pe bune căă răă ri
ȘȘ i multȘumiri ne vă ăduce.
2.
Drăgi prieteni din clăsă ăstă
Văă -ntrebătȘi voi cum se poăte
TotȘi colegii mei de-ăcolo
Șăă sȘ tie literele toăte?!
Uite cum văă spun îândătăă ,

Căă sunt măi grozăv sȘ i blăâ nd.
Șunt ătentȘi sȘ i citesc mult
Nu uităă nici un cuvăâ nt.
Ei îânvătȘăă mult ăcăsăă
ȘȘ i nu este o îântăâ mplăre.
Căâ nd fămiliă ne-ăjutăă
ReusȘ ită-i mult măi măre!
3.
Din văă zduh cumplită iărnăă
cerne norii de zăă pădăă
pentru cei mici
Lungile lectȘii de romăâ năă ,
se ădunăă -ăcum grăă mădăă .
Șunetele zbor, plutesc prin minte,
că un roi de fluturi ălbi
Răă spăâ ndind îân ăl meu suflet,
teămăă sȘ i fiorii drăgi.
Ziuă sȘ coălăă , noăpteă somn,

dimineătȘă sȘ coălăă iărăă
De lă „grăă di” păâ năă ăcumă,
multe tăre se schimbărăă !
Primă literăă se-ărătăă ,
îâncet, îâncet de dupăă nor.
Este „A” de lă ălbinăă ,
ăc sȘ i ătȘăă sȘ i-ăvion.
4.
Tot e călm îân clăsăă -n băncăă ,
îâmprejur îân depăă rtăre
Că făntăsmă din poveste,
cărteă măi usȘ oărăă -mi păre
ȘȘ i pe-ntindereă pustie,
făă răă lăcrimi, făă răă fum
Șe văă d litere pierdute
din cuvinte îâncet pe drum.
Dăr nelinisȘ teă-nceteăzăă ,

norii fug, doritul soăre
Șe ărătăă sȘ i ne-ncăâ ntăă
pentru cei mici
cu semnele urmăă toăre.
Iăt-o literăă usȘ oărăă
ce se-ărătăă îâncet îân prăg:
Este „m” căre ne-ăjutăă ,
„mămă” săă rostim cu drăg.
5.
Dăcăă mergem măi depărte
Lă cele ce-ăm măi îânvăă tȘăt
Văă spun cu bucurie măre
Căâ t îâncăă eu nu le-ăm uităt!
O literăă ce ploăiă ădunăă

Mi-ă fost dăt săă îântăâ lnesc
Chiăr de ă trecut o lunăă
Eu pe „u” îâl recunosc!
Urs, umbrelăă sȘ i urzicăă

Umbrăă , urmăă sȘ i usȘ or
Șunt cuvinte, vă săă zicăă ,
Căre-l duc pe „u” îân zbor.
6.
„MosȘ Crăă ciune, totȘi îâmi spun,
Căă esȘ ti dărnic sȘ i esȘ ti bun!”
Eu îâtȘi spun frumos, cuminte
Căă îânvăă tȘ sȘ i chiăr tȘin minte
Tot ce lă sȘ coălăă nou ăflăă m
Ce muncim, pictăă m, căâ ntăă m.
pentru cei mici
AsȘ ă căă văă ăduc sȘ i vouăă ăminte

Cu literă „n” mergem îânăinte.
O nucăă , un nufăă r său un norisȘ or
Pentru memorăreă lui „n” ne sunt de ăjutor.
Noroc s-ăvem cu totȘii mereu
ȘȘ i lă bine sȘ i lă greu!
7.
Prin năă metȘi, îân făpt de seărăă ,
Am pornit îâncet prin săt
Făă răă grăbăă ăm îâncercăt
Șăă măă plimb c-o săă nioărăă
Cum stăă teăm ăsȘ ă îân văle

Minteă mi s-ă luminăt,
M-ăm îântors ătunci din căle
Temă nu mi-ăm terminăt!
Trei răâ nduri cu „i” ăm scris

Chiăr sȘ i năni, Mimi, Nini;
ȘȘ i-ăm ăvut îân somn un vis
C-ă venit „MosȘ u” lă mine!
8.
E, e, e!
Frumoăsăă vreme e!
Șăă rbăă tori dorite vin
ȘȘ i pe totȘi unitȘi ne tȘin!
pentru cei mici
Dupăă „i”, voi ătȘi ăflăt

„e” urmeăzăă imediăt;
IÎn miez de iărnăă un elefănt
IÎn lectȘie s-ă ărăă tăt.
Șcriu usȘ or pe „e” cel mic,

Lă „E” măre măă îâncurc.
Cum e zăă pădăă , bine-mi păre
Șăă ne dăă m cu săă nioăre!
9.
Drăgi păă rintȘi,
„ IÎn ătăâ tȘiă ăni de-ă răâ ndul
Mi-ătȘi citit îân tăinăă găâ ndul”
ȘȘ i-ătȘi făă cut că de Crăă ciun
Șăă fiu copilul cel măi bun.
Că săă pot primi îân dăr

O cărte, un joc măă căr
Trebuie săă sȘ tiu citi
ȘȘ i, cu totȘi, frumos vorbi.
Căâ nd pe „r” l-ăm descifrăt
Regulile toăte-ăm respectăt.
RecunosȘ tintȘăă ăcum vi se cuvine
Căă ne iubitȘi sȘ i făcetȘi număi bine!
10.
Eu sȘ tiu număi căâ tevă cuvinte
pentru cei mici
ȘȘ i ăbiă citesc îân găâ nd
Măi sunt păâ năă lă finăl căm multe
ȘȘ i-ăm săă le repet căâ ntăâ nd.
„c” e îânceput de cărte

AsȘ ădăr nu e preă greu!
Cănăă , cort, copăc – pe toăte
Le cunosc ăcum sȘ i eu!
Iăr Crăă ciunul mult ăsȘ teptăt

E-ă copiilor săă rbăă toăre
Căă ci mergem lă colindăt
ȘȘ i ne plăce foărte tăre!
11.
A băă tut lă usȘ ă noăstrăă
IÎntr-o zi de mărtȘi - eu cred
O literăă micăă sȘ i frumoăsăă
Eră „o” – sȘ i-ăcum o văă d.
Am deschis repede cărteă

ȘȘ i-ăm citit usȘ or, usȘ or…
Oră, oi, morăr – îântr-ună
ȘȘ i-ăm ăvut noroc sȘ i spor!
Ori de căâ te ori mi-e bine

Măă găâ ndesc cu dor lă „MosȘ ”
Ce n-ăsȘ dă, ătunci căâ nd vine,
Șăă îâl văă d intrăâ nd pe cosȘ !
pentru cei mici
12.
Lumeă lărgăă lung privesȘ te
Căă tre noi cei mititei
ȘȘ i de lă noi multe doresȘ te
Căâ nd vom fi măi „măă ricei”!
„Lă multȘi ăni cu săă năă tăte!”

Șpunem noi de săă rbăă tori,
ȘȘ i pe „l” l-ăm dus pe brătȘe
Printre lălele sȘ i ălte flori.
Lăă crăă mioăre, lumăâ năre

Luminăă sȘ i lămpădăr
Șunt ălese lă-ntăâ mplăre
Șăă -l ducăă pe „l” îân dăr.
13.
Am îânceput de ieri săă iău căâ te-un „Ș”
Acum chiăr tăc!
Apele s-ău linisȘ tit pentru un timp
Dăr năă vălnic vuiet vine.
Ce săă făc?!
Este testul de lă „Măte”,

Căre vine-ăsȘ ă îâncet!
ȘȘ i săă socotesc, săă număă r
Păâ năă lă 4, 5 său 6,
Eu îâncerc!
pentru cei mici
Dăr ăfărăă -i găă lăă gie, totȘi se joăcăă

Iăr eu stău!
Plăâ ng îân căsăă sȘ i făc lectȘii!
Șăă văă spun căâ t e de greu,
Nu măi vreău!
14.
Afărăă ninge linisȘ tit,
ȘȘ i-n clăsăă ărde focul
Iăr eu oricăâ t măă străă duiesc,
Nu lăs deopărte jocul.
De-un timp sȘ i doămnă ne certă

Dăr cine săă ăsculte,
Căâ nd hăâ rjoneălă cu ceilăltȘi
E mult măi mult de dulce.
Drăă gutȘi, colegii ne spuneău

Șăă stăă m pe lăâ ngăă băncăă
Căă tăre răă u vă fi de noi
Șăă suferim o zi intreăgăă !
15.
ȘȘ i-ăuzi! Tresăr îâncet ăcum,
Șe-ăude o colindăă
ȘȘ i-n ritmul ei perdeăuă-i jos
N-ău reusȘ it s-o prindăă .
ȘȘ i păâ năă nu făă ceăm pe răâ nd

pentru cei mici
Trăă snăie dupăă trăă snăie,
Nu ne lăă săm de-obrăă znicii
ȘȘ i clăsică băă tăie!
Noi stăă m cu ochii pironitȘi

ȘȘ i făă răă de suflăre
Voi îângeri buni, de sus venitȘi!
AsȘ tept ăcum iertăre!
16.
Din ăn îân ăn dorim mereu
Șăă fie din ce îân ce măi bine
ȘȘ i n-ăre cum săă fie greu,
Căâ nd ăre cine te sustȘine.
E săă rbăă toăre măre ăzi,

Căă ci suntem lă serbăre
PutetȘi zăâ mbi, fitȘi bucurosȘ i,
V-ăm pus doăr lă-ncercăre.
Văă multȘumim căă ne-ngrijitȘi,

Pe brătȘe ne purtătȘi!
ȘȘ i cred căă suntetȘi multȘumitȘi
Căă zi de zi cu drăg ne ăjutătȘi.
17.
Dupăă trei luni de clăsă îântăâ i
Șuntem un pic măi mări
ȘȘ i multe, multe ăm îânvăă tȘăt
pentru cei mici
Șăă fim noi cei măi gospodări.
Tot ce ăm făă cut văă este dedicăt

Am făă cut totul cu iubire,
Șperăă m săă nu văă fi supăă răt
E doăr un semn de multȘumire.
ȘȘ i căâ nd vă fi săă ne-ădunăă m

IÎn jurul brădului ăcăsăă ,
Avem motive săă ne bucurăă m,
De rele nici căă ne măi păsăă !
18.
Am ăveă sȘ i-o rugăă minte
Căă tre mult iubitul MosȘ Crăă ciun:
De noi săă -tȘi ăduci ăminte,
Generos săă fii, îân seără de Ajun.
Văă deă Domnul sȘ i vouăă

Lă totȘi cei căre ne privitȘi
Șăă năă tăte, viătȘăă nouăă
ȘȘ i tot ce ăstăă zi văă doritȘi!
Brigădă noăstrăă iă sfăâ rsȘ it,
Dăr măi sunt multe de văă zut
Șperăă m săă văă fi multȘumit,
Căă ci ăm făă cut, cum bine ăm crezut!
Cântec: (melodia Ginglle bells)

HăidetȘi, drăgii mei, săă văă spun cevă
pentru cei mici
Clăsă îântăâ i ăcum, văă vă îâncăâ ntă.
Fete sȘ i băă ietȘi, totȘi elevi de soi
ȘtătȘi săă -i ăscultătȘi, căâ ntăă pentru voi!
Refren:
Note mări, note mări, nu ne ocolitȘi!
Bine-ăr fi săă -i răă splăă titȘi, măă căr pe păă rintȘi!
Bine-i de Crăă ciun, săă primesȘ ti un dăr

Căă ăi fost măi bun îân viătȘă de sȘ colăr.
Cu sperăntȘe noi, pentr-un ăn măi bun,
Văă chemăă m pe totȘi săă fim pe-ăcelăsȘ i drum.
Chiăr de-ăm măi gresȘ it, nu văă supăă rătȘi!

E măi potrivit de rele săă uitătȘi.
Pentru căă -ntr-o zi, peste ăni sȘ i ăni,
Noi lă fel vom fi, cum suntem sȘ i ăzi.
Lă multȘi ăni, multȘi ăni! Șăă fitȘi fericitȘi!

Șăă fitȘi buni păă rintȘi sȘ i săă ne iubitȘi!
Iăr căâ nd vă fi greu sȘ i probleme-ăpăr
Șprijin văă vom fi, căă ci vom fi măi mări.
De ziua mamei mele
Brigădăă 8 mărtie - Clăsă ă III-ă
Prezentator:
Venim lă sȘ coălăă cu voie bunăă
Cinci zile pe săă ptăă măâ năă !
IÎntr-un mesăj frumos, sperăă m,
pentru cei mici
Văă spunem ce îânvăă tȘăăm
Cum ne măi jucăă m
ȘȘ i cum ne comportăă m…
Căâ ntec: melodia „Fetele de la Căpâlna”
Azi e cald şi este bine

Află, mamă, despre mine
Cât la şcoală-nvăţ de mult
Şi cât de cuminte sunt.
Ca să înţelegi cum stau
O idee-acum îţi dau;
Nu mă certa nu mă bate,
Poate, poate-o să-nvăţ carte
Nu îmi place, nu-s de vină,
Orarul din săptămână.
Şi îmi este foarte greu
Este vai de capul meu!
1.
Azi e primă zi, e luni.
Cum orărul nu-i preă greu
Cu ăi mei colegi măi buni
Vin lă sȘ coălăă -ncet sȘ i eu.
Ce-i drept, nu mi-ăm îânvăă tȘăt

ȘȘ i nici temă nu mi-ăm scris
Of, de toăte ăm uităt!
Șper căă nu voi fi sȘ i prins.
pentru cei mici
Cum săă făc, eu nu preă sȘ tiu
LectȘiă nu mi-ăm citit
O umbrăă ăsȘ vreă ăcum săă fiu
Căă ci n-ăm nimic de povestit.
Toţi:
Nu e bine, nu e bine,
Nici de noi sȘ i nici de tine!
2.
Lă frăncezăă ce săă spun?!
Din ce spun, nimic nu-i bun.
„Je suis trѐѐ s” obosit
IÎncăă nu mi-ăm revenit!
Dăr dăcăă stău săă măă găâ ndesc,

Cevă tot măi reusȘ esc…
Șăă fiu săă năă tos căă voi „părli”
„Bonjour, mădăme” sȘ i „C’est lă vie”.
Astăă zi sunt, precum vedetȘi, cuminte

ȘȘ i tot ce-i bun voi tȘine minte.
Lă desen pictez cu drăg sȘ i spor
Șpre ziuă de măâ ine îâncep săă zbor.
Toţi:
Este bine, este bine!
ȘȘ i pentru noi sȘ i pentru tine!
pentru cei mici
3.
Nici nu ăm intrăt preă bine-n clăsăă ,
Căă un coleg mi-ă ăpăă rut îân fătȘăă.
Nu sȘ tiu cum s-ă îântăâ mplăt,
Căă picioru-i ăcum pănsăt.
Nu ăm fost nici eu ătent

ȘȘ i-ăm ăvut un ăccident!
Păâ năă săă stău sȘ i săă măă uit
Lă romăâ năă -s pedepsit!
Temă nu mi-ăm rezolvăt

DesȘ i pe mămă ăm îântrebăt:
Ce săă făc, eră ocupătăă tăre,
Aveă, săă răcă, de făă cut măâ ncăre!
Toţi:
Nu e bine, nu e bine!
Mămă muncesȘ te pentru tine?!
Căâ ntec: melodia „Trandafir de la Moldova”
Trandafir de la Moldova
Uite cum mai zboară vorba. - bis
Cartea-i carte, n-am ce-i face
Numai să mă lase-n pace
Că ce ştiu şi-am învăţat
Prea mult nu m-a ajutat!
pentru cei mici
Trandafir moldovenesc
Acum tare mă mândresc - bis
Eu sunt mic, dar sunt voinic
Şi de bine doar vă zic.
Când va fi să fiu mai mare
Voi conduce avioane.
Trandafir de pe la noi
Azi ne bucurăm cu voi. – bis
Şi venim zilnic la şcoală
Lenea-ncet, încet să moară;
S-ajungem în viaţă „mari”
Oameni buni şi gospodari!
4.
E zi de mărtȘi, zi dificilăă
Mătemătică-i de vinăă .
Am scăă păt de geometrie,
De segmente, poligoăne – o nebunie!
Desenăă m un punct, o dreăptăă

ȘȘ i le „botezăă m” îândătăă ;
Un perimetru de ăflăă m
Notăă bunăă sȘ i luăă m.
Acum e cevă măi usȘ or

Număă r sȘ i socotesc din zbor…
Văă spun, săă ăfle orisȘ icăre,
Șuntem elevi de milioăne.
pentru cei mici
Toţi:
Șuntem de-ăcord sȘ i noi cu tine!
5.
Tot îân zi de mărtȘi, noi măi ăvem
EducătȘie civicăă – sȘ i ne formăă m!
IÎnvăă tȘăăm săă folosim un lucru
Tot ce-ntăâ lnim îân jurul nostru.
De măi ăveăm un semn de îântrebăre,

Ne-ăm convins căă plăntele sȘ i ănimălele
nu sunt persoăne,
Nu găâ ndesc, nici nu vorbesc
Dăr pe toăte le-ngrijesc!
Ultimă orăă -n zi de mărtȘi

E Religiă sȘ i-ăm îânvăă tȘăt
Despre săă rbăă tori - cu drăg ăscult
ȘȘ i oră-ndătăă ă trecut.
Toţi:
Este bine, este bine
Bucuriă mult ne tȘine!
6.
Azi, ă treiă zi din săă ptăă măâ năă
Nu-mi măi ărde de glumăă
pentru cei mici
Comunicăre îânseămnăă diălog,
De unde săă sȘ tiu ăstă , măă rog?!
Doămnă m-ă certăt pe mine

Căă nu-s ătent sȘ i nu sȘ tiu bine.
Ne explică sȘ i ne dăă deă exemple noi:
„Diălog e o convorbire-n doi”
Eu nu ăm dormit îân băncăă ,

Dăr n-ăm priceput măă iărtăă !
Eu nu ăm construit un diălog
Căâ nd vorbeăm cu-ăl meu coleg?!
Toţi:
Colegul de vorbăă nu-l măi tȘine!
7.
Vine iărăă sȘ i o orăă greă
Mătemătică – preferătă meă.
Astăă zi rezolvăă m probleme
Cu simboluri sȘ i desene.
Băă tăie de căp îâmi dău mereu
ȘȘ i îâmi este foărte greu.
O ădunăre de-ăm gresȘ it
Nu mi-ă măi răă măs nimic.
Văă rog săă măă credetȘi ăm muncit

Foărte mult m-ăm străă duit
pentru cei mici
Șăă scriu rezultătele de lă colegi,
Dăr măi usȘ or chineză o-ntȘelegi!
Cu-ătăâ teă ădunăă ri sȘ i cu scăă deri

Te iă de căp multe dureri
Cum nu pricepeăm îândătăă
Le-ăm lăă săt pe toăte băltăă !
Toţi:
Mătemătică-i de tine!
8.
Lă ȘȘ tiintȘe ni se povestesȘ te
Căă Păă măâ ntul se rotesȘ te,
IÎn jurul Șoărelui el se-nvăâ rtesȘ te
ȘȘ i pe noi ne îâncăă lzesȘ te.
Am vrut săă făc o îâncercăre
Cum este săă fii un „Șoăre”.
Nimeni îân jurul meu nu s-ă rotit,
IÎnsăă fost-ăm pedepsit.
Dăr lă muzicăă , măă i frăte,

E măi usȘ or că-n ăltăă părte:
Cu un ȘOL, LA, FA sȘ i MI
Un căâ ntecel îânvetȘi sȘ i-l sȘ tii!
Toţi:
Este răă u sȘ i este bine!
pentru cei mici
Muzică vioi te tȘine!
9.
E oră căre-mi plăce cel măi mult
Zece de-ăr fi sȘ i nu-s de-ăjuns!
Șportul ăsȘ vreă dăcăă se poăte
Pătru ore pe zi sȘ i, pe săă ptăă măâ năă , zile-sȘ ăpte.
Lă sălteă nu ne certăm
ȘȘ i usȘ or noi reusȘ eăm
Rostogoliri lă îântăâ mplăre,
Podul de jos sȘ i-o lumăâ năre.
Dăr s-ă-ncăă lzit, trecem lă făptăă ,

Afărăă fotbălul ne-ăsȘ teăptăă !
Un dribling sȘ i-o păsăă pusăă bine
O victorie ăduce, căâ nd golul vine!
Toţi:
Șăă năă tăte-i pentru tine!
10.
Uf! Comunicăă m – comunicăre,
Șunt pusăă lă greă îâncercăre.
Temă ăstă nu poăte fi îântȘeleăsăă ,
N-ăm reusȘ it săă o rezolv ăcăsăă .
„ȘubliniătȘi păă rtȘile de vorbire îânvăă tȘăte

pentru cei mici
din textele de lă exercitȘiul sȘ ăpte.”
Căre texte, frăte?!
Căă sunt zeci de exercitȘii îân cărte!
Că săă nu vin cu teme nerezolvăte

Am luăt exercitȘiul din ăltăă părte.
Mi-ăm scris ceeă ce sȘ tiăm măi bine,
Dăr nu ce trebuiă, e văi de mine!
Efortul meu ă fost destul de măre

ȘȘ i căă mi-ăm scris e săă rbăă toăre!
Șăă nu văă plăâ ngetȘi, doămnă îânvăă tȘăătoăre,
Căă nu sunt elevăă silitoăre!
Toţi:
Este măre săă rbăă toăre!
EsȘ ti elevăă silitoăre!
Căâ ntec: melodia „Decembre” muzica Nicu Alifantis
Te uită la mine cu milă

De greşeli foia întreagă e plină,
La testul de ieri ce l-am dat
Un nou „insuficient” am luat.
Sunt trist şi nu ştiu ce să fac
Pe mama cum oare s-o-mpac?!
O bucurie spera să-i aduc,
Dar tot o durere-i produc.
Din suflet, eu, mamă, te rog
pentru cei mici
Ajută-mi să trec acest hop!
Promit să mă îndrept să fiu bun,
Frumos să-mi văd de-al meu drum.
11.
Șunt ăstăă zi de serviciu îân clăsăă ,
Tăblă ăr trebui săă fie sȘ teărsăă ,
Hăâ rtii multe sunt pe jos,
E greu săă fii gospodăă ros!
Mărius s-ă certăt cu Ană,

O săă îâi păâ răă sc „lu’ doămnă”
ȘȘ i pe cei ce s-ău băă tut
ȘȘ i prăf îân clăsăă ău făă cut.
Lăs ăcum ăcesteă băltăă ,

Căă ci ăveăm un test îândătăă
Lă frăncezăă . Vom „ecri”
Ce-ăm îânvăă tȘăt sȘ i ce vom sȘ ti.
Literătură pentru copii – măi merge

E pentru noi – se îântȘelege!
Că săă pricepetȘi căâ te îânvăă tȘăăm
Pe Păă călăă sȘ i Tăâ ndălăă imităă m.
Toţi:
Este bine, mult măi bine!
IÎnăinte-ăsȘ ă o tȘine!
pentru cei mici
12.
Ultimă zi din săă ptăă măâ năă ,
Bine-ăr fi săă tȘinăă o lunăă .
Mătemăticăă ăvem din nou
Nu-mi măi păre foărte greu.
Văă dătȘi seămă, ăm ăflăt

Dăă m test din tot ce-ăm îânvăă tȘăt.
Iăr socoteli sȘ i socoteli…
Căâ t de multe ne măi ceri!
Șcăp usȘ or său greu, nu sȘ tiu.

Am săă -ncerc ătent săă fiu.
Dăcăă făc sȘ i vreo gresȘ eălăă
Corecteăzăă doămnă, eu n-ăm teămăă !
Toţi:
Este răă u, este răă u!
Fii ătent nu-i foărte greu!
13.
Ziuă iă ăcum sfăâ rsȘ it
ȘȘ i lectȘiă nu mi-ăm citit.
De trebuie săă povestesc,
Șigur sunt c-ăm săă gresȘ esc.
Șăă nu fiu ăspru criticăt

De lucrăă ri prăctice m-ăm ăpucăt.
Șunt gospodăr sȘ i-s de folos
pentru cei mici
Căâ nd e nevoie, chiăr sȘ i gură cos!
De-s vinovăt, căâ nd voi gresȘ i,

Glăsul nu-mi vetȘi ăuzi.
Cum săă ptăă măâ nă s-ă-ncheiăt
Șpre căsăă merg, deci ăm plecăt!
Toţi:
Chiăr de-i răă u, tu săă făci bine!
De îânvăă tȘăt mereu te tȘine!
14.
Dupăă cum ătȘi observăt
Lă sȘ coălăă -i foărte interesănt.
Șunt ătăâ teă ore: zeci, chiăr mii,
E greu sȘ i minte săă le tȘii.
Dăr, cum nu suntem lăă sătȘi îân păce,

Noi nu preă ăvem ce făce;
Zi de zi noi îânvăă tȘăăm
Șăă scriem, săă ădunăă m.
E chiăr frumos, ătȘi sȘ i ăflăt,

Multe tăre-ăm îânvăă tȘăt!
Chiăr de ne-ăm măi certăt,
Tot noi, ăpoi, ne-ăm îâmpăă căt.
Te rog, mămăă , săă măă iertȘi!

E greu pe toăte săă le-nvetȘi.
pentru cei mici
Dăr vom fi lă îânăă ltȘime
Căâ nd vom fi sȘ i noi că tine.
Căâ ntec: melodia „Foaie verde lămâiţă”

Foaie verde de sulfină
Eu n-am, mamă, nici o vină.
Iartă-mă, mămico,
Dacă am greşit!
Iartă-mă, mămico,
Chiar de sunt prea mic!
O să ai şi bucurii
De la ai toţi, ai tăi copii.
Să trăieşti, măicuţă,
Să ne îngrijeşti!
Să trăieşti, măicuţă,
Şi să mă iubeşti.
Să-ţi dea Domul sănătate
Doar de bine să ai parte.
Te iubesc, măicuţă,
Mult aş vrea să-ţi spun
Te iubesc, măicuţă,
Şi-am să fiu mai bun!
La mulţi ani, măicuţa mea
Brigădăă 8 Mărtie - Clăsă ă IV-ă
Prezentator:
Văă -nconjurăă m, îân ceăs de săă rbăă toăre,
Cu drăgosteă noăstrăă ceă măi măre.
Am vreă săă văă urăă m îân căâ tevă cuvinte
pentru cei mici
Tot ceeă ce inimă noăstrăă simte.
Văă oferim toăte ăceste momente de-ncăâ ntăre!

Lăă sătȘi ălăă turi, ăcum, orice îângrijorăre!
De „ziuă mămei”, pentru totȘi ăm pregăă tit
Un găâ nd curăt sȘ i ăcum eu vi-l dedic…
Căâ ntec: melodia „Ţărăncuţă, ţărăncuţă”

Şi cum 8 martie-a venit
La tine, mamă, mă prezint
În fiecare an i-aşa
Că astăzi este ziua ta
Şi când la tine mă gândesc
De dragul tău eu mă topesc.
Refren 1:
Hei, măicuţă, tu, măicuţă!
Te rog nu te supăra!
De ce-mi cauţi tu pricină
Că eu nu am nici o vină
De nota rea ce am luat
Când doamna s-a supărat.
Refren 2:
Hei, măicuţă, tu, măicuţă!
Te rog nu mă pedepsi
C-am să-nvăţ, să ştiu mai bine
Şi-am să iau şi note bune
Şi-o să fie ca-nainte,
Cum doreşti de când mă ştiu
pentru cei mici
Refren 3:
De data asta, măi frate,
Zic bogdaproste c-am scăpat,
Dar de se-ntâmplă şi-altă dată
Zău că nu ştiu cum am să fac!
Hei, măicuţa mea, măicuţă,

Cât de mult eu te iubesc!
Pentru tine sunt în stare
Să mă port ca un om mare
Şi să fii chiar mândră tare
De odorul ce-ai crescut.
1.
Foăie verde bărăboi
Azi vorbim doăr despre noi
Eu ___________ măă numesc.
Din căâ nd îân căâ nd măi sȘ i gresȘ esc.
Măă -ntreăbăă doămnă, eu ăscult
Dăr nu măă preă pricep săă îâi răă spund.
Dupăă 30 de genuflexiuni, măă i frăte,
M-ăpucăă dureri de spăte,
IÎncep sȘ i eu săă măi vorbesc
Nu-mi măi ărde săă glumesc.
Nu măi vreău săă măă prostesc
Căă ci nu vreău că săă slăă besc.
2.
pentru cei mici
FrunzulitȘăă, of m-ăm dus
C-ăm sȘ i eu cevă de spus
Șunt ___________ sȘ i sunt cuminte
CredetȘi-măă , de ce-ăsȘ mintȘi?!
Uneori, lă sȘ coălăă -mi plăce,
Doăr ătunci căâ nd n-ăm ce făce.
Căâ nd se-ntăâ mplăă săă nu sȘ tiu
LinisȘ tităă -ncerc săă fiu,
Căă ci dintre toăte, cel măi mult
IÎmi plăce literele săă le măă năâ nc.
Lă mătemăticăă măi ăm probleme
Căă sunt multe ămăă nunte grele:
OperătȘ ii, părănteze, semne diferite, frăte,
Nu sȘ tiu de ce le îânvăă tȘăăm pe toăte.
3.
Șpun sȘ i eu ce ăm îân găâ nd,
Nu căă ăsȘ vreă că săă măă plăâ ng…
Eu ________ vreău săă spun,
Dăcăă stău ăcum sȘ i-ădun,
Am făă cut progrese, ăm îânvăă tȘăt,
FrăctȘiile mi-ău răă măs îân căp;
Cu ăpele-s cevă probleme,
Ele curg repede, măă i vere,
Iăr pentru cei ce n-ău sȘ tiut,
ImportăntȘă Măă rii Negre ă crescut:
Pe lăâ ngăă petrol, plăjăă , năvigătȘii,
E bunăă sȘ i pentru irigătȘii.
Șupăă răreă nu-i preă măre,
pentru cei mici
Nu măi punem săre îân măâ ncăre!
4.
Șunt _______. Colegii sȘ tiu preă bine
Multe lucruri despre mine.
Măi gresȘ esc din căâ nd îân căâ nd
N-ăsȘ puteă ăcum săă mint.
Lă sȘ coălăă -mi plăce săă îânvăă tȘ
Căă ci îâmi doresc săă măă „dezghetȘ”…
AtȘi priceput căă o săă plouăă mult
Dăr nu vor inundătȘii, văă promit!
Foăie verde foi sȘ i-o frăgăă
Doăr istorie nu mi-e preă drăgăă …
AsȘ vreă săă se îântoărcăă toătăă îânăpoi!
Dăr… nu ne lăsăă „eă” pe noi…
AsȘ ă căă le luăă m pe toăte ăsȘ ă cum sunt
ȘȘ i ne străă duim săă tȘinem minte căâ t măi mult!
5.
Eu ______nu sunt un mărtȘiăn,
Șunt doăr un micutȘ sȘ trengăr.
Lă năă zbăâ tii eu sunt primul,
Nu măă -ntrece, zăă u, nici unul.
De s-ă îântăâ mplăt cevă îân clăsăă
Vină pe umeri măă ăpăsăă .
Nu sȘ tiu cum se făce, măă i vecine,
Șe căm tȘin tot scăi de mine.
TotȘi măă ceărtăă sȘ i nu sȘ tiu…
De ce-ăr trebui că ei săă fiu?!
pentru cei mici
Căâ ntec: melodia „Trenule, maşină mică”
Foaie verde şi-o sipică - bis

Ia priviţi pe Ionică
Cum aleargă şi harta strică
Cuminţeii clasei, măi,măi,
Cu strengarii te-ntâlneşti,
Alte boacăne porneşti.
Cuminţeii clasei, măi, măi.
6.
Frunzăă verde… ăm venit!
AsȘ vreă sȘ i eu săă măă prezint:
________ -mi spun colegii,
Căre-ău prins ă măă -ntȘelege.
Măă iertătȘi căă nu vorbesc preă bine
Pentru căă toăte-mi sunt străă ine.
Limbă romăâ năă -i ceă măi greă
ȘȘ i-i obositor săă tȘin păsul cu eă…
De îânmultȘire, nu măi spun,
Lă 8X3 răă măâ n pe drum!
7.
Eu sunt omul căre vorbesȘ te mult
ȘȘ i nu-mi plăce săă ăscult
Șunt _________ , m-ătȘi recunoscut,
Preă multe rele n-ăm făă cut!
Acolo, 2-3 gresȘ eli de exprimăre,
GresȘ it o îâmpăă rtȘire sȘ i o ădunăre,
pentru cei mici
Am măi pus sȘ i-o îântrebăre îâncuietoăre,
Lă căre voi primi răă spuns îân viătȘă viitoăre.
Fost-ăm douăă zile chiăr cuminte
ȘȘ i n-ăm ăvut pe cine minte.
IÎn rest, imăginătȘiă-i bogătăă
ȘȘ i măi păă străă m cevă pe ăltăă dătăă .
8.
Șunt ceă măi micăă din ăceăstăă clăsăă ,
Măă străă duiesc săă nu iău nici o plăsăă .
_________ -mi spune mie
Iăr dupăă nouă geogrăfie
„Dunăă reă-i lăc de căâ mpie!”
„Insuficient” celui căre nu sȘ tie!
IÎnvăă tȘ săă căâ nt sȘ i săă pictez,
Pe muzicăă disco eu dănsez;
ActritȘăă mi-ăsȘ dori săă fiu
De-o fi ăsȘ ă, îâncăă nu sȘ tiu!
ȘȘ i că totul săă fie OK!
Zi de zi suntem că nisȘ te zmei;
Zburdăă m sȘ i ne jucăă m făă răă de minte,
Măâ ncăă m literele din cuvinte,
Dăă m sȘ i mătemătică de trei ori peste căp,
Păâ năă suntem prinsȘ i cu măâ tȘă-n săc!
Căâ ntec: melodia „Radu mamei”
Foaie verde şi-o lalea

Ni s-a dus la toţi vestea,
pentru cei mici
Că prin casă alergăm
Şi pe toate le stricăm
Şcolăreii mamei, măi, măi.
Ca să ni se ducă vestea
Şi mai mult decât povestea
De rele ne-am apucat
Şi doamna s-a supărat
Şcolăreii doamnei, măi, măi.
Ca o garofiţă-n glastră
Înflorea greşeala noastră.
Doamna rău ne-a mai certat
Pedeapsă mare ne-a dat,
Şcolăreii, obrăzniceii, măi, măi.
9.
Foăie verde nu ăm teămăă ,
Pe mine ________ măă cheămăă .
De-nvăă tȘăt, îânvăă tȘ , nu-i sȘ ăgăă ,
Doăr ătunci căâ nd nu ăm treăbăă .
Nu sunt eu preă cumintȘel,
Pentru căă -s măi răă sfăă tȘel.
De vreo prostioărăă făc,
Măă -nrosȘ esc, sunt cuminte sȘ i tăc.
Cu ȘȘ tiintȘă stău măi bine,
Dăr nu se prinde de mine.
Văă măi spun, pe ăltăă părte,
Căă eu sunt tobăă de cărte…
pentru cei mici
Nu măă punetȘi lă-ncercăre,
C-o săă fie de mirăre!
10.
Frunzăă verde mărtȘipăn,
Măă prezint sunt ________.
Nu văă uitătȘi urăâ t lă mine,
Căă îânvăă tȘ putȘin măi bine!
ȘȘ tie bădeă multe, multe,
Nu preă ăre cin’ s-ăsculte.
N-ăm probleme mări, s-ăr spune,
Dău mereu răă spunsuri bune.
Cine sȘ tie cum, printr-o îântăâ mplăre,
Șăă gresȘ esc o ădunăre
Șău, văă spun, căă nu-i păă căt,
Un subiect său predicăt măi complicăt.
11.
Pentru mine sȘ coălă-i o povărăă ,
Șunt ________ sȘ i-s o comoărăă !
Că mine ăltul nu găă sesȘ te
Lă 1000 de ăni îâl îântăâ lnesȘ ti.
Multe tăre nu văă spun,
ȘȘ tiu bine bănii săă -i ădun;
Șcriu, citesc îân ritmul meu
ȘȘ i mi-e greu, chiăr foărte greu!
Șport, desen îâmi plăc sȘ i mie
Șăă le tȘin ăscunse-n măgăzie.
IÎnsăă vreău s-ăjung depărte
pentru cei mici
ȘȘ i m-ăpuc serios de cărte.
Căâ ntec: melodia „Morăriţa”

De patru ani cu bucurie
O ţinem într-o veselie
Învăţăm ce apucăm
Şi de toate noi ne bucurăm.
Refren: Roata şcolii se-nvârteşte, ţac, ţac, ţac

Şi pe noi ne chinuieşte, ţac, ţac, ţac
Ne cam pune la-ncercare, ţac, ţac, ţac
Cine-nvaţă ajunge mare ţac, ţac, ţac
Băieţii: Poate n-a văzut măicuţa,

Cum se chinuie fetiţa,
Ca să ia o notă mare
S-ajungă şi ea învăţătoare.
Fetele: De necaz sunt azi feciorii

Şi se fac precum bujorii.
Vremea trece, vremea vine
Şi de-ar învăţa le-ar fi mai bine.
12.
Foăie verde sȘ i-o lăleă
Vin sȘ i cu povesteă meă.
Eu sunt________ , chiăr ăsȘ ă!
Văă spun sȘ i durereă meă:
AsȘ ădăr sȘ coălă e greă,
Bine-ăr fi dăc-ăsȘ plecă,
pentru cei mici
Căă tăre măă chinuiesȘ te
Doămne, de eă măă feresȘ te!
Am glumit, v-ătȘi prins de glumăă
Șăă n-o luătȘi ăsȘ ă de bunăă !
E frumos ăici lă noi
ȘȘ i ne bucurăă m cu voi.
Măă iertătȘi! Văă făc urăreă:
Șăă văă treăcăă supăă răreă!
13.
Vorbă ăstă tȘi-o iău eu
C-ă venit sȘ i răâ ndul meu.
________ sunt sȘ i, pe dreptăte,
Șunt un „As” ăproăpe-n toăte.
Iă de ăcolo o băă tăie
ȘȘ i de dincolo o trăă snăie,
Măi răâ d căâ nd nu trebuie,
Iău pedeăpsă – sȘ i-ăstă e!
Dăr îân rest, nu măă pot plăâ nge
Căă ăm mereu cu cine răâ de.
Măă îântorc spre un coleg,
Căă ci cu el măă îântȘeleg;
Decăâ t lectȘiă săă urmăă resc,
Măi bine îân răâ s pufnesc.
Clăsă toătăă -i derănjătăă
Cum ă fost sȘ i ăltăă dătăă !
14.
(numele colegului dinăinte), tu, om răă u,
pentru cei mici
Măă iei cu tine-n trenul tăă u?!
Eu sunt ________ sȘ i v-ătȘi dăt seămă,
Căă sȘ i eu răâ d tot degeăbă;
Dăcăă ăm motiv său nu,
N-ăre măre importăntȘăă ăcu’!
Șunt sȘ i eu îântr-o dilemăă ,
Am cu scrisul o problemăă :
Eu scriu frumos, nimic de zis,
Dăr păie-n căp eu mi-ăm ăprins,
Căă -n ăstăă limbăă romăâ neăscăă ,
Doămnă meă nu sȘ tie săă citeăscăă !
Mereu îâmi spune căă nu-ntȘelege,
Te rog, măă i frăte, ă măă crede!
15.
Bine spui, colege drăgăă ,
- Ai dreptăte! Nu văă -nsȘ eălăă !
Eu _________ , elev istetȘ
Am un scris frumos, citetȘ .
Doămnă spune căă -i urăâ t
ȘȘ i măă pune săă trăduc.
Eu nu vreău, măă doăre gură
Ștău pe găâ nduri toătăă ziuă,
Dăr, căâ nd glumă se îângroăsȘ ăă,
De rusȘ ine nu-mi măi păsăă …
Citesc lă totȘi cu glăsul lin
Dăr ce se-ăude, nu văă spun.
N-ăm nimic cu nimeneă,
Dău cuvăâ ntul ăltuiă!
pentru cei mici
Căâ ntec: melodia „La oglindă”
Ridic ochii sus în grindă

Şi privesc ca-ntr-o oglindă
Mama-i dusă-n sat cu doru’
Azi e singur puişoru’
Şi-am închis uşa la tindă
Cu picioru’.
Uite-mă-s chiar eu, nu-i glumă,
Ştiu că mama-i cea mai bună
Şi-am să văd cum îi voi spune
Că avem şedinţă mâine
Şi să pună o vorbă bună
pentru mine.
Azi de râs eu m-am făcut
La şedinţa ce-am avut.
Mama a fost certată tare,
E plină de supărare.
Doamne, rău mi-a mai părut
Şi-i cer iertare.
16.
Frunzăă verde săă tot vii
Toămnă lă cules de vii…
Aoleu! Ce m-ă ăpucăt?!
Șunt __________ ătȘi ăflăt.
ȘȘ tiu destule, sincer spun,
Nu stău ăcum săă le ădun.
pentru cei mici
Mătemătică nu-i preă greoăie,
E un fel de ăpăă de ploăie.
ȘȘ i dăcăă vreun semn gresȘ esc
Notele proăste se-nmultȘesc.
Istoriă e viătȘă meă!
Ce m-ăsȘ făce făă răă eă?!
Geogrăfiă-i părteă meă de mosȘ tenire,
De n-ăm făce-o, ăr fi măi bine!
Foăie verde, rup mosorul,
Șăă se plăâ ngăă urmăă torul.
17.
Șiminoc băă tut cu rouăă
ȘȘ coălă bine făce nouăă .
M-ăscultătȘi, luătȘi ăminte,
Căă sunt un băă iăt cuminte.
Ștău frumos îân băncă meă,
Răr măi stric căâ te cevă.
IÎmi plăce căm tot ce-nvăă tȘ
ȘȘ i nu sunt eu preă glumetȘ .
Am o dorintȘăă măre, măre…
ȘȘ i-ăm s-o spun cu voce tăre:
Limbă romăâ năă , plăă cereă meă,
Ș-o făcem doăr duminică;
AsȘ ă poăte n-ăr fi greă
ȘȘ i-ăm scăă pă sȘ i noi de eă!
18.
Bine spui, de-ăcord cu tine,
pentru cei mici
Cred căă ăsȘ ă ăr fi măi bine!
Cu ăsȘ ă elevi de soi,
Ar scăă pă sȘ i eă de noi.
Vorbeăm, dăr nu m-ăm prezentăt
Șunt _______ sȘ i n-ăm preă progresăt.
Răâ d mereu, cum făce fiecăre,
Lă scris n-ă ăpăă rut nici o schimbăre:
Nu-i nici frăncez sȘ i nici chinez,
Nu pot nicicum săă -l „îândreptez”.
Nu-i greu lă sȘ coălăă , cum se spune,
Dăcăă leneă de tine nu se tȘine.
AsȘ ă căă îânvăă tȘăăm cu măre spor
Ș-ăjungem căâ t măi sus îân zbor.
Căâ ntec: melodia „Fetele de la Căpâlna”
Foaie verde, solzi de peşte,

Şcoala mult mă-nveseleşte
Şi când scriu şi când citesc
Şi pe MTV privesc.
Nu sunt eu, mamă, de vină
C-am lenevit o săptămână.
Aşa a fost să fie, rău!
Consecinţele trag eu.
Mamă, azi de ziua ta,
Vreau ca să te rog ceva,
Să mă ierţi, de ce-am greşit!
Să mă-ndrept, eu îţi promit!
Şi acum, de încheiere,
pentru cei mici
Dumnezeu să-ţi dea putere,
Să mă creşti, s-ajung om mare,
Să-ţi fiu sprijin şi-alinare.
La toţi multă fericire,
Să trăiţi în mulţumire,
Sănătate şi mult spor
Şi în toate ajutor!
Prezentăre:
Nu sȘ tiu prin ce îântăâ mplăre
„Mămă lui ȘȘ tefăn cel Măre”
Tăre mult s-ă îâncurcăt…
AscultătȘi, cum… s-ă ădăptăt!
(„Mama lui Ştefan cel Mare” – parodie)
Povestitor:
IÎntr-o sȘ coălăă nouăă , îântr-o băncăă veche,
Unde îânvăă tȘăt-ău generătȘii zece,
Plăâ nge sȘ i suspinăă un domn drăg elev
De ătăâ teă lăcrimi e un bujorel,
Căă ci îântr-o lucrăre măă căr un Ș sȘ i-ăr fi dorit,
Căâ t pe ce săă -l ăibăă , dăr n-ă reusȘ it!
Ochii săă i ălbăsȘ tri ărd de disperăre
Cum săă făcăă , cum s-o dreăgăă oăre?!
IÎnsăă doămnă lăâ ngăă el vegheăzăă
ȘȘ i nici o misȘ căre nu îâncurăjeăzăă .
Nu sȘ tiă săă scrie, deci, lă ăceă lucrăre

pentru cei mici
ȘȘ i elevul nostru, căde-ntr-o visăre…
Că sȘ i îân povesteă, ceă de mult uitătăă ,
IÎntr-un erou de băsme, se trănsformăă -ndătăă .
Un orologiu ănuntȘăă oră-n jumăă tăte

El, cu găâ ndul, e dejă depărte
Mămă lui îân vis ătunci îâi ăpăre
ȘȘ i-l privesȘ te tȘintăă cu măre mirăre…
De ă să privire e sȘ i el uimit
Plin de remusȘ căre, îâi spune spăă sȘ it:
Elevul:
- Eu sunt bunăă mămăă , fiul tăă u dorit,
Un Ș lă lucrăre, săă iău n-ăm reusȘ it!
Norocul meu îâmi fuse răă u, de ăstăă dătăă ,
Mică meă fitȘuicăă ă răă măs îân băncăă .
Am îâncercăt săă copii măă căr de lă colegi
IÎnsăă ăste lucruri, n-ăi cum săă -ntȘelegi!
Dăr măi dăă -mi o sȘ ănsăă … căă ci sunt fiul tăă u!
De-ătăâ tă nesȘ tiintȘăă îâmi este foărte greu!
Cum se poăte oăre?! N-ăm măi pomenit!

Dăr un glăs c-ăl mămei ăsȘ ă mi-ă grăă it:
Mămă:
- Ce spui tu, străă ine, copilul meu îânvătȘăă cărte
ȘȘ i, din căâ te sȘ tiu, vă ăjunge chiăr depărte.
Cum se poăte oăre lă mine săă vii
pentru cei mici
ȘȘ i săă -mi spui căă doăre, căâ nd nimic nu sȘ tii?!
Eu sunt ă lui mămăă sȘ i-mi seămăă năă răă u
De esȘ ti tu ăcelă nu-tȘi sunt mămăă eu!
IÎnsăă , dăcăă cerul, vrăâ nd săă -ngreuneze
Anii vietȘii mele sȘ i săă măă -ntristeze
CunosȘ tintȘele tăle ăstfel le-ă schimbăt
ȘȘ i îâmi esȘ ti copil cu ădevăă răt,
Apoi, tu ăici, chiăr sȘ i supăă răt,
Nu potȘi că săă intri, de n-ăi îânvăă tȘăt.
Du-te ăzi lă sȘ coălăă , scrie lă lucrăre
ȘȘ i de-o vreă Domnul, iei sȘ i notăă măre!
Povestitor:
ȘȘ i elevul nostru din vis se trezesȘ te
Șubiectul iărăă sȘ i măi ătent citesȘ te…
IÎsȘi ădunăă găâ ndurile sȘ i de scris se-ăpucăă
Totul e posibil cu putȘinăă muncăă .
Șcrisul curge-n văluri, este fericit!
Nesperăt un FB iă, e de mult răâ vnit!
Prezentator:
Un coleg mi-ă spus: „Ce-ăr fi
Șchimbăă ri de-ăi făce-n poezii?!”
ȘȘ i din „Hăpleă” ce l-ăm îânvăă tȘăt
O ăltăă îântăâ mplăre s-ă îânchegăt…
(Haplea de Nicolae Batzaria- parodie)

pentru cei mici
- Măă i, Ionicăă , zice tătă

Călificătivele ăsteă, le vezi?!
Hăi, te-ăpucăă sȘ i degrăbăă
IÎncet, îâncet săă le-ndreptezi
IÎnsăă ăude sȘ i colegul,

Doăr îâl sȘ titȘi pe Aurel,
Cum e pus mereu pe sȘ otii
Merge drept lă cărnetȘel.
Văă dătȘi seămă, se-ntȘelege

Le-ă-ndreptăt, le-ă potrivit.
Aurel îâsȘi zice: „ Neă NelutȘu
O săă fie multȘumit!”
AsȘ teptăâ nd săă -i multȘumeăscăă

IÎn băncăă s-ă ăsȘ ezăt.
Căâ nd ăpăre neneă Nelu
ȘȘ i-ămintesȘ te de băă iăt.
Șe-ăpucăă săă scrie singur.

ȘȘ i-ăuzitȘi-l, săă pofteăscăă
IÎnvăă tȘăătorul cel măi fălnic
Măi frumos săă potriveăscăă !
Măi tăâ rziu, Ionicăă -sȘ i zice:

„Eu de note ăm uităt!”
pentru cei mici
ȘȘ i se ăpucăă îândătăă
ȘȘ i-ncăă odătăă le-ă schimbăt.
ȘȘ i uite-ăsȘ ă trecu o vreme,

De note cu totȘii ău uităt,
Păâ năă îântr-o zi, căâ nd neneă Nelu
Pe Ionicăă l-ă strigăt;
IÎn cărnet mirăt privesȘ te,

Notele-s doăr „Excelent”.
- Măă i, Ionicăă , strigăă dăâ nsul,
Iătăă -te dejă student!
În unire stă puterea
Personaje:
 Ană
 Măriă
 Biăncă
 Dăvid
pentru cei mici
 Păul
 Andrei
 doămnă îânvăă tȘăătoăre
 povestitor
Partea I
(acţiunea se petrece la şcoală într-o sală de clasă)
Ana:
Șunt ăsȘ ă de fericităă ,
DorintȘă-mi este îâmplinităă !
Chiăr ăsȘ ă s-ă îântăâ mplăt,
Lă concurs ne-ăm călificăt.
Maria:
IÎmi doreăm ăstă sȘ i eu,
DesȘ i ă fost un pic măi greu.
Concursul de poezie nu e joăcăă
Multe pregăă tiri ne-ăsȘ teăptăă .
Andrei:
Pot spune căă -s norocos
ȘȘ i ăm muncit cu folos.
Despre mămă scriu usȘ or,
N-ăm nevoie de-ăjutor.
David:
Șăă nu iei nimic îân glumăă
Orice temăă este bunăă ,
Dăcăă ne vom concentră
Făză pe tȘărăă vom căâ sȘ tigă.
Doamna învăţătoare:
Nu uitătȘi, ătentȘi săă fitȘi,
pentru cei mici
Păs cu păs văă pregăă titȘi!
IÎn unire stăă putereă
Eă îânlăă turăă durereă.
Bianca:
Eu sunt tăre emotȘionătăă ,
Părticip pentru primă dătăă .
Nu credeăm căă voi puteă
AsȘ ă frumos poem reăliză.
Căâ nd mămei i l-ăm citit
Lăcrimi îân ochi eu ăm zăă rit.
Eră ăsȘ ă de fericităă
ȘȘ i măâ ndrăă , cred, sȘ i multȘumităă !
Paul:
(recită poezia scrisă de Bianca)
MultȘumesc
AsȘ vreă îân ăstăă zi, de vis, măă icutȘă meă,

Șăă -tȘi spun din inimăă , cu drăg cevă;
Din sufletul meu mic îâtȘi multȘumesc,
Pentru tot ce ăm sȘ i sunt, te pretȘuiesc!
Căâ nd sunt trist, esȘ ti lăâ ngăă mine

ȘȘ i veghezi mereu că săă îâmi fie bine.
Te iubesc mult sȘ i te urmez îân toăte,
Drăgosteă meă-tȘi voi ărăă tă, prin făpte.
E ziuă tă, o sȘ tie tot păă măâ ntul,

Șpre tine se îândreăptăă -ăcum găâ ndul.
pentru cei mici
MultȘi ăni sȘ i buni săă îâmi trăă iesȘ ti
ȘȘ i îâtȘi doresc tot ce-tȘi doresȘ ti!
(continuă)
Cum săă nu fie îâncăâ ntătăă
De-ă ei fetitȘăă minunătăă ,
Căre-i spune ne-ncetăt
Căâ t de-ăproăpe de eă ă stăt.
Bianca:
Gătă, trebuie săă plec ăcum
Am oră de dăns lă club.
TȘ inetȘi-mi pumnii, chiăr ăsȘ ă,
PăsȘ i de sămbă voi îânvăă tȘă.
Maria:
Cred căă trebuie săă ne despăă rtȘim
ȘȘ i spre căse săă pornim.
PăsȘ ii spre fămilie ne-ndrepte,
Șăă nu-i lăă săă m săă ne ăsȘ tepte!
Partea a II-a
(în sala de clasa)
Ana:
AtȘi ăuzit ce s-ă-ntăâ mplăt?!
Biăncă este imobilizătăă -n păt...
Astăă zi dimineătȘăă ăm ăflăt
pentru cei mici
Căă lă oră de dăns s-ă ăccidentăt.
Andrei:
ȘtătȘi linisȘ titȘi, nu e ăsȘ ă cum păre,
Am fost pe lă eă din îântăâ mplăre.
E-ădevăă răt căă stăă îân păt,
Gleznă eă doăr sȘ i-ă luxăt.
Maria:
Căâ tevă săă ptăă măâ ni nu vă dănsă
Piciorul îâl vă menăjă.
ȘȘ ănsă i-ă surăâ s frumos,
Vă zăâ mbi din nou duios.
David:
Astăă zi săă -i făcem o bucurie
Șăă -i ducem flori îân dăr, o mie,
Trebuie s-o ăjutăă m
Șăă năă toăsăă s-o vedem.
Andrei:
Șuntem o echipăă măre
ȘȘ i nu este o-ntăâ mplăre.
Chiăr sȘ i-ntrun picior părticipăă m
Obiectivul săă -l reălizăă m.
(vine doamna învăţătoare)
Am ăflăt sȘ i eu ce-ă fost,
Șăă nu ne făcem griji făă răă rost
Biăncă este o luptăă toăre,
Șe vă făce bine! Ș-ăvem răă bdăre!
Vom merge îâmpreunăă temele săă -i dăă m
ȘȘ i, bineîântȘes, săă o îâncurăjăă m.
pentru cei mici
HăidetȘi totȘi cu veselie
Șăă -i vorbim îân poezie!
Partea a III-a
(acasă la Bianca)
Toţi:
Bun găă sit, frumoăsăă micăă !
Bianca:
Bun venit, echipăă unităă !
Astăă zi vrem săă -tȘi ărăă tăă m
Căâ t de importăntȘi suntem
Dăcăă îâmpreunăă vom lucră.
E un căâ sȘ tig imens sȘ i nu-l putem rătă!
Maria:
Orice s-ăr îântăâ mplă
Nu ne poăte îândepăă rtă,
Căă ci stăă m cu găâ ndul dus
Lă mărele concurs.
Bianca:
Vă fi bine sȘ i voi părticipă,
Alăă turi de voi totȘi voi stă.
Vom dă tot ce-ăvem măi bun,
Șuflet lăâ ngăă suflet, că sȘ i-ăcum.
Povestitorul:
Au trecut zile de pregăă tire,
De îâncercăă ri, de corectăă ri, cu bine.
Veni sȘ i ziuă de concurs
Ș-ău prezentăt ăsȘ ă cum sȘ i-ău propus.
pentru cei mici
Au fost cu totȘii, unitȘi sȘ i hotăă răâ tȘi.
Ce-ău reusȘ it, eu cred căă băă nuitȘi.
Au fost ătentȘi, s-ău mobilizăt
Regulile cu sfintȘenie ău respectăt.
Temă propusăă „Vără sȘ i-ăle ei minuni”
Le-ă dăt idei, un munte săă ăduni.
Trătătăă cu seriozităte, de totȘi s-ău detăsȘ ăt.
Cu obiectivităte, fost-ău lăă udătȘi.
Iătăă ăcum spre-ă voăstrăă îâncăâ ntăre
AscultătȘi poeziă căâ sȘ tigăă toăre.
Maria:
E vărăă , vărăă …
Un brătȘ de cer îâmi băte ăzi pe umăă r

M-ănuntȘăă vesel, făă răă s-ăpuc săă număă r,
Că sȘ i un vis, veni-vă măâ ndră vărăă
IÎmprumutăâ ndu-ne din frumusetȘeă ei ceă rărăă .
-Te du, îâmi spune, făă răă săă te miri

Ș-ăduni cu săâ rg frumos măă nunchi de ămintiri.
IÎntoărce-te lă ieri! Potop de străă lucire
Te vă-mbăă tă îân căâ nt sȘ i fericire.
... sȘ i odihnit lă umbră teiului îâmpovăă răt de floăre

Măă simt cuprins de-o sfăâ ntăă ălinăre.
Șăă getȘi fierbintȘi de bucurie măă inundăă
Șublimăă linisȘ te, plutesȘ te că o undăă .
pentru cei mici
Nu sȘ tiu nimic. Nu vreău săă sȘ tiu
Ce-ăm fost, ce sunt, ce ăm săă fiu.
Clipă ăceăstă-i că un cuib de rouăă
Ce-nvioreăzăă sȘ i dăă sens – e o viătȘăă nouăă !
Vino sȘ i tu! IÎmbrăcăă -te îân flori sȘ i sori

IÎn străi de vise, săă potȘi îâncăă săă zbori.
E vărăă – îânăă ltȘăătoăre săă rbăă toăre ă iubirii;
Nu fii un simplu spectător, ci părte-ă fericirii!
Frumoasa din pădurea adormită

dupăă FrătȘii Grimm
(drămătizăre)
Personăje:
 povestitorii 1 sȘ i 2
 zăâ nele 1, 2, 3 sȘ i 4
 regele
pentru cei mici
 regină
 printȘesă
 fetitȘele 1, 2, 3 sȘ i 4
 băă trăâ nă
 printȘul
Povestitor 1:
Cu multȘi oămeni îân urmăă , ăm ăflăt,
Trăă iă-ntr-o tȘărăă -ndepăă rtătăă
Un rege sȘ i o reginăă mult iubitȘi
De-ăi săă i slujitori fericitȘi sȘ i multȘumitȘi.
Povestitor 2:
Aveău regii multe bogăă tȘii
Dăr nu eră tot ce îâsȘi puteău dori
Un fiu voiău, un mosȘ tenitor
Șăă le fie peste timp de ăjutor.
Povestitor 1:
Dăr nu toăte-ău fost cum sȘ i-ău dorit
Altcevă le-ă fost de sus menit.
Șpre bucuriă lor nemăă surătăă ,
Au fost binecuvăâ ntătȘi cu-o fătăă .
Povestitor 2:
Aveău o fiicăă foărte frumoăsăă
Păă reă un îânger din oăsteă ceă cereăscăă
DesȘ i dorintȘă nu le-ă fost îândeplinităă
Fărmecul fetitȘei ă făă cut fămiliă fericităă .
pentru cei mici
Povestitor 1:
Lă petrecere multȘi s-ău ădunăt
Cel măi simplu ălăă turi de cel bogăt
ȘȘ i fiecăre dupăă neăm sȘ i răng
FetitȘei i-ău oferit cevă îân dăr.
Zâna 1:
Vei fi frumoăsăă !
Cu usȘ urintȘăă vei grăă i,
Cu fărmecul tăă u pe totȘi îâi vei uimi!
Zâna 2:
Vei fi bogătăă !
Nimic nu-tȘi vă lipsi,
Pentru dăă rniciă tă, totȘi te vor iubi!
Zâna 3:
Vei fi îântȘeleăptăă !
Corect vei judecă,
Pentru dăă rniciă tă, totȘi îâtȘi vor urmă!
Povestitor 2:
Băă trăâ nă ursitoăre din păă dure
Lă petrecere nu ă fost invitătăă
Dăr, îântr-un tăâ rziu s-ă îânfăă tȘisȘ ăt
FetitȘei, cu resentimente, ăsȘ ă i-ă urăt
Zâna 4:
pentru cei mici
Vei ăveă de toăte, nu-i tăă găă duit
Toăte căâ te zăâ nele tȘi-ău oferit.
Lă 15 ăni săă tȘinetȘi minte
Totul ăre săă se schimbe.
Degetul cu-n fus îâtȘi vei îântȘepă
ȘȘ i vei muri, nu vei scăă pă!
Regele:
De ce oăre s-ă supăă răt?!
Acum pe totȘi ne-ă îântristăt!
Regina:
Ce vom făce? Cum s-o ăjutăă m?
Trebuie cumvă, săă o sălvăă m!
Zâna 3:
Șunt ălăă turi de voi
O prezicere n-o pot schimbă
Doăr o voi diminuă cumvă:
Adormităă , vei răă măâ ne,
100 de ăni vrăjă vă tȘine!
Prinţesa:
Cine vreă păă rul săă -mi îâmpleteăscăă ,
ȘȘ i cu mine săă vorbeăscăă .
Astăă zi un băsm vom citi
Șăă ăvem ce povesti.
Fetiţa 1:
pentru cei mici
EsȘ ti frumoăsăă , preă frumoăsăă !
Vorbă tȘi-e dulce sȘ i frumoăsăă !
Prinţesa:
Am cevă pentru fiecăre
Fiecăă reiă dău cu bucurie măre
Șăă îâmpăă rtȘim egăl, frăă tȘesȘ te!
Cine măi vreă? Cine măi poftesȘ te!
Fetiţa 2:
EsȘ ti bogătăă , preă frumoăsăă
ȘȘ i lă fel de generoăsăă !
Prinţesa:
De ce v-ătȘi certăt?
Ce s-ă îântăâ mplăt?
Fetiţa 3:
Am căă zut sȘ i-ă răâ s de mine!
Șunt măâ hnităă ! AsȘ ă nu-i bine!
Fetiţa 4:
Am glumit, s-ă supăă răt
Eră ămuzănt, chiăr m-ăm distrăt.
Prinţesa:
Cere-tȘi iertăre nu-i frumos,
Șăă răâ zi de ăltȘii făă răă rost
Prietenii se ăjutăă nu se ceărtăă
Și-ntotdeăună se îâmpăcăă !
pentru cei mici
Fetiţa 4:
EsȘ ti frumoăsăă sȘ i bogătăă
ȘȘ i lă fel de îântȘeleăptăă !
Regele:
De 15 ăni ne-ăm ăpropiăt
Ștrăâ ngetȘi tot ce-i fus din pălăt.
AvetȘi grijăă că fetitȘă meă
Șăă nu-ntăâ lneăscăă fus îân căleă să!
Povestitor 1:
Poruncă regelui ă fost ăscultătăă
Nici urmăă de fus
Pregăă tirile de petrecere ău îânceput!
PrintȘesă spre turn ă pornit.
Nu măi fusese pe ăici
ȘȘ i o băă trăâ năă ce torceă ă îântăâ lnit.
Bătrâna:
DoresȘ ti săă torci, fetitȘă meă?
Vino, te voi îânvăă tȘă!
Prinţesa:
Cu mulăă plăă cere, drăgăă bunicutȘăă,
Dăr eu nu sȘ tiu, nu-s priceputăă !
(îânceărcăă săă toărcăă , îânsăă cu văâ rful fusului se-
ntȘeăpăă sȘ i-ădoărme)
Regele:
pentru cei mici
Nu credeăm căă , totusȘ i, se vă îântăâ mplă!
Cine ne măi poăte ăjută!
Zâna 2:
Ideeă meă văă poăte ăjută
ȘȘ i cu răă bdăre totȘi văă vetȘi sălvă.
Povestitor 2:
Atinge, deci, zăâ nă pe fiecăre
Regele, regină, slujitori sȘ i slujitoăre.
TotȘi ău fost cuprinsȘ i de-un somn profund.
Eră singură sălvăre! UnitȘi îân găâ nd!
Povestitor 1:
Dormind cu totȘii, pălătul s-ă pierdut
IÎn desisȘ uri îâncăâ lcite, o păă dure de temut.
Astă păâ năă îân clipă căâ nd timpul se-ncheiă,
IÎmplinireă celor o sutăă de ăni se ăpropiă.
Povestitor 2:
Atrăs de legendă, ce vorbeă
Despre Frumoăsă ce-n pălăt dormeă,
Un tăâ năă r printȘ vizităă ăcest tȘinut
ȘȘ i-n părăginăă totul ă găă sit...
Povestitor 1:
Tăie buruienile sȘ i-sȘ i făce loc
Șe-ăpropie sȘ i ăre măre noroc!
Inimă îâi băte tăre
pentru cei mici
IÎi este pusăă lă măre îâncercăre.
Povestitor 2:
Colindăă prin tot căstelul sȘ i-i uimit
Vede doămne sȘ i domni ce-s ădormitȘi.
Regele sȘ i regină stău pe tron
Bucăă tării sȘ i slujitorii cu totȘii dorm...
Povestitor 1:
Găâ ndul lă printȘesăă îâi este de nesȘ ters
ȘȘ i-o căutăă prin cămere cu interes.
Prinţul:
Am găă sit-o, e ădormităă ...
EsȘ ti ăsȘ ă gingăsȘ ăă, ăsȘ ă de linisȘ tităă !
Șăă rut-măâ nă, frumoăsăă ădormităă !
Povestitor 2:
Toătăă lumeă lă viătȘăă revine,
E multăă bucurie sȘ i totul este bine!
Prinţul:
Am ăuzit de tine sȘ i te-ăm căă utăt
ȘȘ i îân sfăâ rsȘ it eu te-ăm ăflăt.
Hăi săă -tȘi vezi păă rintȘii tăă i,
Vreău săă -tȘi cer măâ nă de lă ei!
Regele:
pentru cei mici
Drept multȘumire pentru căă ne-ăi sălvăt
Măâ nă fetei mele tȘi-ăm îâncredintȘăt
Șăă fitȘi fericiti!
Șăă ne făcetȘi fericitȘi!
Povestitor 1:
Orice poveste ăre un finăl
Frumoăsă-ădormităă -i făă răă egăl!
TotȘi cei prezentȘi s-ău bucurăt
ȘȘ i cu o nuntăă măre s-ă-ncheiăt!
(Vals)
Albă ca zăpada
(drămătizăre)
Personăje:
 Povestitorii 1, 2 sȘ i 3
 IÎmpăă răă teăsă
 Oglindă
pentru cei mici
 Văâ năă torul
 Albăă că zăă pădă
 Piticii 1, 2, 3, 4, 5, 6 sȘ i 7
 PrintȘul
Povestitor 1
A fost demult, îân vremi îândepăă rtăte
O blăâ ndăă sȘ i frumoăsăă -mpăă răă teăsăă
Ștăă teă îân jiltȘ , hărnică crăă iăsăă
Coseă privind fulgii pe fereăstrăă .
ȘȘ i-ă îântȘepăt degetul din îântăâ mplăre,
Picăă turi de săâ nge-ău curs pe neăuă moăle.
Povestitor 2
Cu bucurie măre, îâmpăă răă teăsă se găâ ndi:
o fetitȘăă ălbăă că zăă pădă Mi-ăsȘ dori
Cu obrăă jori frumosȘ i că săâ ngele de rosȘ u
Cu păă r bogăt sȘ i negru precum e ăbănosu’.
ȘȘ i toăte-ău fost ăsȘ ă cum sȘ i-ă dorit,
IÎnsăă n-ă ăvut părte de eă, căă ci ă murit.
Povestitor 3
IÎmpăă rătul o ăltăă sotȘie sȘ i-ă ăles
Lă fel de frumoăsăă , este de îântȘeles.
Eră ăsȘ ă de măâ ndrăă sȘ i trufăsȘ ăă
nu trebuiă, îân frumusetȘe, cinevă s-o îântreăcăă .
Oglindă fermecătăă zilnic priveă
ȘȘ i totdeăună ăsȘ ă o îântrebă:
pentru cei mici
Împărăteasa
Oglindăă , oglinjoărăă ,
Cine-i ceă măi frumoăsăă din tȘărăă ?
Oglinda
Frumoăsăă , preăfrumoăsăă esȘ ti, stăă păâ nă meă,
Că tine nu-i nimeni, oricăâ t ăi căă ută.
Povestitor 1
AsȘ ă s-ă îântăâ mplăt multȘi ăni de-ă răâ ndul
Eră ceă măi frumoăsăă , îâncăâ t îâsȘi luăse găâ ndul.
Timpul treceă, viătȘă curgeă usȘ or
ȘȘ i mări sȘ i mici, îâsȘi vedeău de treăbă lor.
Lă curte, Albăă că zăă pădă, fetitȘă mult dorităă ,
CresȘ teă sȘ i frumusetȘeă-i eră neîântrecutăă .
Împărăteasa
Oglinda
Frumoăsăă esȘ ti, crăă iăsăă , că ziuă luminoăsăă
Dăr Albăă că zăă pădă e mult măi frumoăsăă !
Împărăteasa
AsȘ ă cevă nu se poăte, eu nu pot îângăă dui
O fetitȘăă că eă frumusetȘeă ă-mi umbri.
pentru cei mici
Cum săă făc?! De eă trebuie săă scăp!
IÎmi dăă preă mări băă tăă i de căp.
( spre vânător)
Iă ăceăstăă fetitȘăă sȘ i du-o îân păă dure
Șăă scăpi de eă, ucide-o păâ năă măâ ine!
Drept măă rturie căă eă ă murit
Inimă ei săă -mi ăduci negresȘ it.
Ai grijăă măre, poruncă săă -mplinesȘ ti
Altfel răă u de tot ăi s-o păă tȘesȘ ti!
Vânătorul
Vino cu mine, drăgăă domnitȘăă,
Te voi duce îântr-o poienitȘăă.
Am de îâmplinit o poruncăă măre
Șunt pus lă greă îâncercăre.
Albă ca zăpada
Lăsăă -măă ăici îân păă dureă deăsăă
Nu voi merge niciodătăă ăcăsăă .
Te rog, fie-tȘi milăă , nu măă nimici!
De mine nu vei măi ăuzi!
Dăcăă măă iertȘi sȘ i măă ăjutȘi ăcum,
IÎmi vei ărăă tă căâ t esȘ ti de bun!
Vânătorul
Te lăs, frumoăsăă domnitȘăă, îân păă dure
Găă sesȘ te-tȘi ădăă post, feresȘ te-te de rele!
Acum sunt linisȘ tit căă te-ăm sălvăt.
pentru cei mici
Trebuie săă măă îântorc. Număi bine! Am plecăt.
Povestitor 1
Mergăâ nd spre căsăă , îân căle îântăâ lni
Un porc mistretȘ sȘ i-l doborîâ.
Luăă inimă sȘ i-o duse îâmpăă răă tesei,
Căre-o dăă du măi depărte bucăă tăă resei.
Ceru săă fie găă tite căâ t măi bine
Cu ele foămeă săă -sȘ i ăline.
Povestitor 2
Biătă fetitȘăă, prin păă dure, mult ă răă tăă cit
Cu teămăă , de-ănimăle s-ă ferit.
Niciună nu i-ă făă cut nici un răă u
Ștăă teău linisȘ tite îân jurul săă u.
Șpre seărăă o căă sutȘăă ă zăă rit
ȘȘ i ădăă post ăici eă sȘ i-ă găă sit.
Albă ca zăpada
Ce frumos! Ce lucruri mititele!
Ce gingăsȘ e sȘ i curăă tȘele!
Pe măsăă sunt de toăte căâ te sȘ ăpte
Fărfurii, cesȘ ti, linguritȘe, cutȘităsȘ e.
ȘȘ i păturile mici, frumos ărănjăte,
Șunt, de ăsemeneă, tot sȘ ăpte.
Mi-e foăme! Voi luă de lă fiecăre
Căâ te o firimiturăă de măâ ncăre!
(mănâncă de la fiecare)
Șunt obosităă sȘ i măă voi ăsȘ eză
pentru cei mici
Șăă dorm îân păă tutȘuri ălăă tureă.
Povestitor 1
Fiind obosităă , domnitȘă ădormi
ȘȘ i linisȘ teă, îân sfăâ rsȘ it, sȘ i-o regăă si.
Șpre seărăă , piticii ăcăsăă se îântorc.
Șunt muncitori îân munte, metăle scot.
Aprind lumină sȘ i îân jur privesc
Căm multe schimbăă ri, mirătȘi, zăă resc.
Piticul 1
Cine ă stăt pe scăă unelul meu?
Vreău săă sȘ tiu ăcum sȘ i eu!
Piticul 2
Din tălerul meu cine ă măâ ncăt?
Cine-n căsăă ă intrăt?
Piticul 3
Din păâ ineă meă un coltȘ lipsesȘ te!
Cel ce-ă măâ ncăt, cu mine o păă tȘesȘ te!
Piticul 4
Legume cine mi-ă luăt?
De-l prind, cu mine s-ă îâncurcăt!
Piticul 5
ȘȘ i furculitȘă meă este murdărăă !
Măă duc săă văă d cine-i pe-ăfărăă .
pentru cei mici
Piticul 6
CutȘitul meu ă fost folosit!
Oăre cine lă noi ă venit?
Piticul 7
Pe cel ce-ă băă ut din cupă meă,
Cu sigurăntȘăă-l voi certă.
Piticul 1
Dăcăă măă uit bine, păre cumvă,
Căă -n pătul meu ă dormit cinevă.
Piticul 2
Al meu este lă fel de derănjăt.
Cevă ăici s-ă îântăâ mplăt!
Piticul 3
ȘȘ i ăici ă stăt cinevă!
Piticul 4
Lă fel sȘ i lă mine, nu măă speriă!
Piticul 5
Mie-mi păre căă -i schimbăt!
Piticul 6
ȘȘ i-ăl meu este sȘ ifonăt!
Piticul 7
pentru cei mici
Văi de mine! Aici venitȘi!
E cinevă! Iă privitȘi!
Piticul 1
Șsst! TȘ inetȘi-văă totȘi guritȘă!
Ce frumoăsăă e domnitȘă!
Piticul 7
Nu ăm nici o supăă răre!
Voi dormi cu fiecăre!
Albă ca zăpada
Văi de mine, cine suntetȘi voi?
Piticul 1
Lă fel te îântrebăă m sȘ i noi!
Cine esȘ ti sȘ i cum te cheămăă ?
Șpune-ne, nu-tȘi fie teămăă !
Albă ca zăpada
Eu sunt Albăă că zăă pădă.
Șăă nu măă certătȘi degeăbă!
Piticul 2
Cum de ăi ăjuns lă noi?
Ai îâncredere, nu suntem răă i!
Albă ca zăpada
Șunt fiicăă de îâmpăă răt,
Mămă vitregăă nu m-ă ăcceptăt.
pentru cei mici
Șăă măă omoăre ă poruncit.
Șăă scăpe de mine ă voit!
Văâ năă torul s-ă îândurăt
ȘȘ i viătȘă m-ă lăă săt.
Prin păă dure ăm răă tăă cit
Păâ năă căă sutȘă ăm găă sit.
Am măâ ncăt de lă fiecăre
ȘȘ i-ăm dormit chiăr bine tăre!
Piticul 3
PotȘi stă lă noi dăcăă voiesȘ ti,
Căă sutȘă săă o îângrijesȘ ti.
Piticul 4
Ne făci păturile, ne găă tesȘ ti,
Apoi cosȘ i, speli sȘ i îâmpletesȘ ti.
Piticul 5
Aici nu-tȘi vă lipsi nimic.
Ștăi cu noi! Atăâ t îâtȘi zic.
Albă ca zăpada
Văă multȘumesc căă suntetȘi drăă găă lăsȘ i!
Văă voi îângriji că pe nisȘ te copilăsȘ i!
Piticul 6
O singurăă grijăă trebuie săă ăi:
Cu străă inii de vorbăă săă nu stăi!
pentru cei mici
Piticul 7
Mămă vitregăă de vă ăflă
Cu sigurăntȘăă te vă căă ută.
Nu primi pe nimeni îân căsăă
Ștăi ăscunsăă , privesȘ te pe fereăstrăă .
Povestitor 1
Piticii îân muntȘi lucrău
ȘȘ i ăcăsăă se-ntorceău.
Eră bine pentru fiecăre
Păâ năă -ntr-o zi oărecăre.
Mămă vitregăă oglindă sȘ i-ă luăt
ȘȘ i că-ntotdeăună ă îântrebăt:
Împărăteasa
Oglinda
Frumoăsăă esȘ ti, crăă iăsăă , că ziuă luminoăsăă ,
Împărăteasa
Ce spui?! FetitȘă măi trăă iesȘ te?
Pe mine nimeni nu măă păă căă lesȘ te!
ȘȘ tiu! Am săă măă făc negustoreăsăă
ȘȘ i-ăm săă merg lă eă ăcăsăă .
(pleăcăă spre căsă piticilor)
Măă grăă besc, ăjung îândătăă .
pentru cei mici
Iătăă -măă dejă lă poărtăă !
(băte lă poărtăă )
Mărfăă frumoăsăă ăm de văâ nzăre,
E cinevă interesăt de-o cingăă toăre?
Albă ca zăpada
Bunăă ziuă, măă tusȘ icăă drăgăă ,
N-ăm voie săă ies din căsăă .
Ce lucruri plăă cute ăi!
E păă căt ăfărăă săă stăi.
Intrăă -n cămerăă , nu măi stă!
Cumpăă r sȘ i eu căâ te cevă!
Împărăteasa
(îi prinde cingătoarea)
Cingăă toăreă îâtȘi stăă bine,

Este potrivităă pentru tine.
(Albă ca zăpada cade jos)

Albăă că zăă pădă, nu măi esȘ ti frumoăsăă
Am scăă păt de tine. Merg ăcăsăă .
(vin piticii)
Piticul 1
Șăă ritȘi, frăă tȘiorii mei drăgi, s-o ăjutăă m!
Crăă iăsă noăstrăă , ăcum te sălvăă m!
Piticul 2
Cingăă toăreă preă tăre o străâ nge!
pentru cei mici
Piticul 3
Tăie repede, nu plăâ nge!
Piticul 4
Respirăă din nou, e sălvătăă !
Șăă nu măi făci ăstă ăltăă dătăă !
Albă ca zăpada
O băă trăâ nicăă lucruri ăveă de văâ nzăre.
Cingăă toăreă mi-ă plăă cut cel măi tăre.
Piticul 5
Șigur ă fost îâmpăă răă teăsă,
Eă tȘi-ă făă cut de ciudăă ăstă.
TȘ ine minte, nu uită,
De străă ini nu măi ăscultă.
Căâ nd nu suntem noi ăcăsăă
Nu primi pe nimeni îân căsăă .
FeresȘ te-te de vrăă jitoăre, este reă.
Doăr ăsȘ ă tu potȘi scăă pă.
(la palat)
Împărăteasa
Oglinda
pentru cei mici
Frumoăsăă esȘ ti, crăă iăsăă , că ziuă luminoăsăă ,
Împărăteasa
AsȘ ă cevă nu se poăte!
Piticii ău scăă păt-o de lă moărte.
Voi inventă eu ăltcevă
ȘȘ i nu vă măi scăă pă!
(la casa piticilor)
Împărăteasa
Mărfăă bunăă , mărfăă bunăă ,
Lume, lume, te ădunăă .
Hăi, frumoăsăă , săă -tȘi vorbesc,
Mărfăă -ăleăsăă săă -tȘi servesc.
Albă ca zăpada
Vezi-tȘi de drum, măă tusȘ ăă.
Nu-tȘi deschid nici o usȘ ăă.
Împărăteasa
Hăi, măă căr, lucrurile săă privesȘ ti!
Șpune ce-tȘi doresȘ ti?
Albă ca zăpada
Acest pieptene e minunăt,
Căâ t costăă , m-ăm îântrebăt.
pentru cei mici
Împărăteasa
TȘ i-l dău degeăbă, făă răă băni,
Șăă -tȘi foloseăscăă multȘi ăni.
Vino săă te pieptăă n eu măi bine...
(îi lasă pieptenele în păr)
Nu măi esȘ ti ceă măi frumoăsăă din lume!

IÎn sfăâ rsȘ it ăm scăă păt de tine!
De-ăcum o săă fie măi bine.
(vin piticii)
Piticul 6
A fost iăr pe ăici îâmpăă răă teăsă.
Oăre ce i-ă măi făă cut de dătă ăstă.
Piticul 7
Părcăă ăre cevă îân păă r.
Un pieptene! IÎl scot usȘ or!
Piticul 6
Hăi, frumoăsă noăstrăă , vă fi bine!
Revino-tȘi, te rog, îân fire!
(se trezeşte)
Albă ca zăpada
pentru cei mici
Părcăă ăm ăvut un vis!
O băă trăâ nicăă -n păă r mi-ă prins
Un pieptene deosebit.
Foărte usȘ or m-ă păă căă lit.
Piticul 1
Ai grijăă , nu ăi voie nicicum
UsȘ ă s-o măi deschizi de-ăcum.
Ștăi îân căsăă , feresȘ te-te bine.
Ai măre grijăă de tine!
Împărăteasa
Oglinda
Frumoăsăă esȘ ti, crăă iăsăă , că ziuă luminoăsăă
Împărăteasa
Totul se vă termină ăcum
Voi scăă pă de eă oricum.
Un măă r pe jumăă tăte otrăă vit
Pentru Albăă că zăă pădă ăm pregăă tit.
Cine-l vede sȘ i-l doresȘ te,
Cine-l vede îâl poftesȘ te!
(ajunge la casa piticilor)

pentru cei mici
Albă ca zăpada
Vezi-tȘi de drum, bunicăă ,
Nu te pot primi-n căă sutȘăă.
Piticii m-ău certăt
Căă nu i-ăm ăscultăt.
Împărăteasa
Fii linisȘ tităă , găă sesc cui săă văâ nd
ClientȘi sunt peste tot oricăâ nd.
Iă măă căr ăcest măă r îân dăr
Nu îâtȘi iău nici un băn.
Albă ca zăpada
Nu pot primi ăsȘ ă cevă,
Pitici sigur s-ăr supăă ră.
Împărăteasa
TȘ i-e fricăă oăre de otrăă vire?!
N-ăi teămăă , ăscultăă -măă pe mine.
Acest măă r îâl rup îân douăă
ȘȘ i-l măâ ncăă m noi ămăâ ndouăă .
Tu, pe ceă măi rosȘ ioărăă ,
Eu, pe ceă măi găă lbioărăă .
(împărăteasa muşcă din partea ei)
Albă ca zăpada
Mi-e poftăă răă u de măă r.
Voi gustă sȘ i eu din el.
pentru cei mici
(muşcă şi cade)
Împărăteasa
Albăă că zăă pădă, rosȘ ie că focul
ȘȘ i cu păă rul negru că ăbănosul
MesȘ tesȘ ugul măă rului nu se sȘ tie
Piticii n-or puteă săă te îânvie.
(ajunge la palat)
Împărăteasa
Oglinda
Frumoăsăă , preăfrumoăsăă esȘ ti, stăă păâ nă meă,
Că tine nu-i nimeni, oricăâ t ăi căă ută.
(se întorc piticii)
Piticul 1
Frumoăsă noăstrăă , nu sȘ tiu ce-ă păă tȘit!
Nu măi respirăă , cred căă ă murit.
Povestitor 1
Piticii cuprinsȘ i de supăă răre
Trei zile-ău jelit făă răă -ncetăre.
pentru cei mici
Cum părcăă doărme, lă eă ău privit.
Șăă o îângroăpe nu ău voit.
IÎn sicriu de clesȘ tăr ău ăsȘ ezăt-o
ȘȘ i multe zile de-ă răâ ndul ău vegheăt-o.
Eră frumoăsăă , ceă măi frumoăsăă
Din toătăă lumeă ceă măi ăleăsăă .
Povestitor 2
Un fiu de îâmpăă răt se răă tăă ci
Lă căsă piticilor se odihni.
Căâ nd văă zu printȘesă ce dormeă
Șe rugărăă de ei, chiăr ăsȘ ă:
Prinţul
DătȘi-mi fătă sȘ i îân schimb văă voi dă
Tot ceeă ce văă poftesȘ te inimă.
Piticul 5
Tot ăurul de ne vei dă
Lă printȘesăă nu vom renuntȘă.
Prinţul
Eu sȘ tiu căă voi o pretȘuitȘi
ȘȘ i-n felul vostru o iubitȘi.
Dăr eu, văă rog săă mi-o dătȘi mie
O voi respectă cum se cuvine
Mi-e drăgăă că soărele pe cer,
Făă răă eă nu pot trăă i, e un mister.
pentru cei mici
Piticul 1
Șăă fie dupăă cum tȘi-e inimă!
De-ăcum vă fi îân grijă tă!
(prinţul vrea să o ridice şi îşi revine)
Albă ca zăpada
Oăre căâ t oi fi dormit?
Văi de mine! Unde sunt?
Prinţul
Cu mine esȘ ti, frumoăsăă crăă iăsăă ,
ȘȘ i voiesc săă -mi fii mireăsăă .
Povestitor 2
ȘȘ i-mpreunăă ău plecăt
Lă curte de îâmpăă răt;
ȘȘ i nuntăă măre ău făă cut
ȘȘ i multe zile-ău petrecut.
Povestitor 3
Mămă vitregăă , de ciudăă
A ăjuns cu greu lă nuntăă .
De frumusetȘeă printȘesei s-ă speriăt
Ș-ă urăâ tȘit de ciudăă sȘ i-ă tot plecăt.
Tinerii printȘi trăă iesc îân fericire
IÎn îântȘelegere sȘ i bucurie
pentru cei mici
IÎn cinsteă lor, dănsăă m sȘ i noi,
Alăă turătȘ i-văă ăcum sȘ i voi!
Deşteptăciunea proştilor
dupăă Vlădimir Colin
(drămătizăre)
Personaje:
 Prostul 1
 Prostul 2
 Povestitorul
pentru cei mici
Povestitorul:
Doi prosȘ ti s-ău îântăâ lnit căâ ndvă lă o răă scruce
de drumuri. Pe cel dintăâ i îâl goniserăă
oămenii din sătul lui, căă eră din căle-ăfărăă
de prost sȘ i le făă ceă sătul de răâ s. Celăă lălt se
suise îântr-o căă rutȘăă îân căre se măi
îânghesuiserăă 99 de prosȘ ti. Căă rutȘă cu prosȘ ti
se rupse de greul prostiei sȘ i prosȘ tii se
îâmprăă sȘ tiăserăă căre îâncotro, umplăâ nd lumeă
păâ năă -n ziuă de ăzi...
Prostul 1:
Bunăă vreme, om cuminte cu douăă căă ciuli sȘ i
trei cojoăce!
Prostul 2:
MultȘumesc dumităle, om cu scăun lă căp!
Prostul 1:
IÎn sfăâ rsȘ it îântăâ lnesc sȘ i eu un om de năă dejde.
Prostul 2:
Căă bine spui, frăte, pe unde-ăm trecut
număi prosȘ ti ăm îântăâ lnit.
Prostul 1:
Bunăă ăr fi ăcum nisȘ te ăpăă . Mi-e sete!
Prostul 1:
Iă te uităă douăă făâ ntăâ ni!
Prostul 2:
Culmeă, douăă făâ ntăâ ni ună lăâ ngăă ăltă?!
Vezi? Eu o săă beău din ăstă!
pentru cei mici
Prostul 1:
Oăre celăă lălt n-o fi ăvăâ nd ăpă măi bunăă ?
Prostul 2:
ȘȘ tii căă ăi dreptăte? Păă i, ătunci din căre
bem?
Prostul 1:
Hă, hă, te-nvăă tȘ eu. Am zice căă ă două ăre
ăpăă măi bunăă ? Iăcă, bun dintr-ă două!
Prostul 2:
AsȘ ă, păre lesne de zis, dăr dăcăă tot ăpă din
primă făâ ntăâ nă e măi bunăă ?
Prostul 1:
Văi de mine! ȘȘ i ce-i de făă cut?
Prostul 2:
Iăcă, măă căr căă sunt cuminte sȘ i umblu iărnă
vără cu douăă căă ciuli sȘ i trei cojoăce, tot nu
măă pricep ce săă spun. Ce ne făcem?
Povestitorul:
ȘȘ i ămăâ ndoi uscăâ ndu-se de sete, răă măserăă
săă cugete. Oftău sȘ i cugetău. Cugetău sȘ i
trăă geău cu coădă ochiului, căâ nd lă o
făâ ntăâ năă , căâ nd lă ăltă, neputăâ ndu-se hotăă rîâ
din căre săă beă.
Prostul 2:
Frăte-meu, ăuzi? Mor de sete!
Prostul 1:
Dărăă eu! Măă tem c-ăm sȘ i murit de-ă
bineleă... Dăr cum săă bem ăsȘ ă că prosȘ tii!
Nu-i rusȘ ine?!
pentru cei mici
Prostul 2:
Drept! AsȘ ă-i. Că prosȘ tii nu putem beă.
Nu măi plăâ nge, căă -mi sfăâ sȘ ii inimă. Ce păă căt
căă nu suntem măi prosȘ ti... ăm beă sȘ i noi că
prosȘ tii sȘ i gătă...
Prostul 1:
Număi că săă ne răă punăă cu zile ău săă păt, te
miri ce ticăă losȘ i, douăă făâ ntăâ ni tămăn ăici!
Douăă ... ună nu le ăjungeă?!
Prostul 2:
Ajutor! Șăă ritȘi, oămeni buni! Murim de sete!
Povestitorul:
Dăr cum se ăflău depărte de săt nimeni nu-
i ăuzi. Prostul îâsȘi luăă răă măs bun de lă viătȘăă
sȘ i îânchizăâ nd ochii îâsȘi propti căpul îân
păă măâ nt. Căâ nd colo, năsul i se opri îântr-un
ochi de ăpăă stăă tutăă , cursăă din găă leătă cine
sȘ tie cui.
Prostul 2:
Bogdăproste! Am ăjuns săă beău!
Prostul 1:
Iă te uităă , ăpăă ! Șăă nu măă vădăă celăă lălt!
(beau amândoi apă stătută, apoi se ridică

bucuroşi)
Prostul 2:
pentru cei mici
Hăi frăte-miu, săă mergem. Dăă -le-ncolo de
făâ ntăâ ni păă căă toăse!
Prostul 1:
Căă bine zici, frăă tȘioăre. Lăsăă -le îâncolo
făâ ntăâ ni...
Povestitorul:
ȘȘ i îâncăâ ntătȘi căă nu băă userăă că prosȘ tii, cei doi
„îântȘeleptȘi” îâsȘi urmărăă drumul căă răâ nd douăă
căă ciuli, trei cojoăce sȘ i un scăun cu fundul
spărt.
Cel ce nu i-ă îântăâ lnit,
O săă -i vădăă negresȘ it!
Păcală avocat
Poveste populărăă
(drămătizăre)
Personăje:
 TȘ ăărănul
 Hăngiul
pentru cei mici
 Păă călăă
 Judecăă torul
 Povestitorul
Ţăranul:
Șunt săă răc, părcăă preă săă răc! Trebuie săă
merg sȘ i eu îân lume săă -mi îâncerc norocul.
... M-ă ăpucăt o foăme nebunăă . Un hăn! Dăr
n-ăm nici un chior!
Jupăâ ne, făă -tȘi bine sȘ i dăă -mi cevă de-ăleălăă ,
căă -mi căâ ntăă stomăcul. Băni nu ăm, îânsăă
căâ nd măă îântorc din drum îâtȘi plăă tesc.
Hangiul:
Clientul nostru, stăă păâ nul nostru!
Uite ăi ăici 5 ouăă fierte sȘ i o bucătăă de păâ ine.
Povestitorul:
Dupăă ce sȘ i-ă pus stomăcul lă căle, ă plecăt
îân lume.
Dupăă vreo 20 de ăni s-ă îântors ăcăsăă sȘ i ă
dăt pe lă hănul unde ospăă tăse el. Intrăă îân
hăn sȘ i spuse hăngiului:
Ţăranul:
Jupăâ ne, îâtȘi măi ăduci ăminte căă ăm ospăă tăt
ăici ăcum vreo 20 de ăni sȘ i nu tȘi-ăm plăă tit?
Ei, ăcum ăm venit săă -tȘi plăă tesc sȘ i vreău săă
sȘ tiu căâ t costăă !
Hangiul:
pentru cei mici
Dă, dă! IÎmi ăduc ăminte. Ai măâ ncăt cinci
ouăă sȘ i o bucătăă de păâ ine.
Ţăranul:
Dă, îântocmăi. Căâ t costăă ?
Hangiul:
Apoi... măsă ăceeă costăă douăă milioăne de
lei.
Tăranul:
Cum vine ăstă, jupăâ ne?
Hangiul:
Dă, ăsȘ ă vine. Căă ci dăcăă nu-tȘi dăă deăm
dumităle ăcele 5 ouăă , eu scoteăm 5 găă ini,
căre cresȘ teău mări. Găă inile, lă răâ ndul lor,
scoteău iăr pui sȘ i, dăcăă socotesȘ ti din fir îân
păă r, sunt îântocmăi douăă milioăne de lei.
Ţăranul:
Nu se poăte ăstă, eu nu-tȘi voi dă nimic.
Hangiul:
Dăcăă nu dăi, săă sȘ tii căă te dău îân judecătăă !
Ţăranul:
Astă îâmi măi lipseă ăcum, săă măă deă îân
judecătăă !
Povestitorul:
Pe căâ nd mergeă el posomorăâ t spre căsăă ,
căâ nd număi ce se îântăâ lnesȘ te cu Păă călăă .
Păcală:
Dă’ ce ăi, romăâ ne, de ce-tȘi plouăă ăsȘ ă?
Ţăranul:
pentru cei mici
De, că omul; fiecăre cu necăzul lui.
Păcală:
Șe poăte săă sȘ tiu sȘ i eu? Pe mine măă
intereseăzăă toăte fleăcurile.
Ţăranul:
Apăă i, ăcu’ 20 de ăni ăm plecăt săă -mi căut
norocul îân lume, ăm oprit lă un hăn, ăm
măâ ncăt 5 ouăă fierte sȘ i o bucătăă de păâ ine, n-
ăvem băni sȘ i i-ăm spus căă plăă tesc căâ nd măă
îântorc. Acum m-ăm îântors sȘ i mi-ă cerut
douăă milioăne de lei, cicăă din ăcele ouăă ăr fi
crescut 5 găă ini, căre ăr fi făă cut sȘ i ele pui sȘ i
eu trebuie săă -i plăă tesc pe totȘi.
Păcală:
Fii pe păce! Pentru ăstă trebuie săă fii ăsȘ ă de
supăă răt? Iă-măă pe mine că ăvocăt!
Ţăranul:
Te iău, îânsăă eu n-ăm fost niciodătăă lă
judecătăă !
Păcală:
Nu-i nimic. Dăă -mi mie hăâ rtie lă măâ năă !
Povestitorul:
Zis sȘ i făă cut! Dupăă o vreme, Păă călăă primesȘ te
o citătȘie, îânsăă nu se duce lă judecătăă . Vine ă
două citătȘie. Acum lăsăă treburile băltăă sȘ i se
duce. Judecăă torul răă stit îâl îântreăbăă :
Judecătorul:
pentru cei mici
De ce n-ăi venit lă primul proces, domnule?
Păcală:
Șăă vedetȘi de ce nu ăm venit, domnule
judecăă tor. Tocmăi ătunci fierbeăm nisȘ te
grăâ u că săă -l sămăă n sȘ i nu puteăm săă lăs
grăâ ul pe foc, căă ci se strică.
Judecătorul:
Dă cum vine ăstă? Tu fierbi grăâ ul sȘ i pe
urmăă îâl semeni?
Păcală:
Dă, îâl fierb!
Judecătorul:
ȘȘ i răă săre?
Păcală:
Dă, grăâ ul meu răă săre, dupăă cum sȘ i ouăă le
fierte de hăngiu ău scos pui sȘ i puii s-ău
făă cut găă ini sȘ i găă inile ău făă cut iăr ouăă sȘ i ăsȘ ă
măi depărte...
Judecătorul:
Ai dreptăte! AsȘ ă cevă nu se poăte. Nu
trebuie săă -i plăă tesȘ ti nimic. Procesul e
ăchităt!
Călătoria
(drămătizăre)
Personăje:
 Povestitorul
pentru cei mici
 Tăâ năă rul
 Mămă
 Pescărul
 Neculăi
 Tudor
Tânărul:
Mămăă ! Mămăă , ăsȘ vreă sȘ i eu săă căă lăă toresc!
Mi-ăr plăă ceă ăsȘ ă de mult! Te rog!
Mama:
Cu ce săă căă lăă toresȘ ti, drăgul mămei? Tu nu
vezi căă nu ăvem băni nici căâ t săă ne ducem
zilele?!
Tânărul:
Lăsăă , mămăă , căă ăm săă măă descurc eu cumvă
sȘ i măi ăles, ăm săă spun mereu “nu mult, nu
mult, nu mult”.
(ajunge la un pescar)
Tânărul:
Dumnezeu săă te ăjute nu mult, nu mult, nu
mult!
Pescarul:
Ce tot spui ăcolo, flăă căă ule? Cum ădicăă nu
mult?
(scoate plasa de peşte goală)
Pescarul:
Ei lăs’ căă -tȘi ărăă t eu tȘie!
pentru cei mici
(îl bate pe copil)
Tânărul:
De ce măă bătȘi? Ce trebuiă săă spun?
Pescarul:
“Căâ t măi multȘi, căâ t măi multȘi!”, ăstă trebuiă
săă spui!
Tânărul:
Am îântȘeles! AsȘ ă voi spune!
(ajunge la o spânzurătoare)
Tânărul:
Căâ t măi măi multȘi, căâ t măi multȘi!
Neculai:
Ce tot spui ăcolo, nemernicule?! Adicăă tot
măi multȘi tăâ lhări? Nu-i de ăjuns ăă stă?
(îl bate)
Tânărul:
Dăr ce trebuiă săă spun?
Neculai:
Trebuiă săă spui: Dumnezeu săă te ăibe îân
păzăă , suflete nenorocit!
Tânărul:
Am îântȘeles, ăsȘ ă voi spune!
(ajunge la un om care jupuia un cal)
Tânărul:
Bunăă dimineătȘă! Dumnezeu săă te ăibe îân
păzăă , suflete chinuit!
Tudor:
Ce-ăi spus, flăă căă ule?
(îi dă două palme)
pentru cei mici
Tânărul:
Dă’ ce trebuiă săă zic, omule?
Tudor:
Trebuiă săă zici: „Pune mortăă ciuneă ăceeă
îân groăpăă !”
(întâlneşte doi oameni care erau în căruţă şi îi
salută)
Tânărul:
Bunăă dimineătȘă! Pune mortăă ciuneă ăceeă
îân groăpăă !
(cei doi îl bat din nou şi ajunge acasă, la mama lui)
Tânărul:
Mămăă , îâtȘi jur căă niciodătăă nu voi măi plecă
îân nicio căă lăă torie!
pentru cei mici
Cuprins
pentru cei mici
Cărnăvălul personăjelor din povesȘ ti..........................7

IÎn ăsȘ teptăreă Crăă ciunului.............................................17
De ziuă mămei mele........................................................29
Lă multȘi ăni, măă icutȘă meă............................................42
IÎn unire stăă putereă........................................................61
Frumoăsă din păă dureă ădormităă după Fraţii
Grimm ..................................................................................68
Albăă că zăă pădă după Fraţii Grimm...........................76
DesȘ teptăă ciuneă prosȘ tilor după Vladimir Colin....96
Păă călăă ăvocăt - poveste populară...............................99
Căă lăă toriă după Fraţii Grimm.....................................103
Cuprins..............................................................................107

Minunata Lume A Spectacolului Celor Mici Lucrata

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Minunata Lume A Spectacolului Celor Mici Lucrata

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Minunata lume a spectacolului 1

pentru cei mici

REDACTOR: GHERCĂ LIDIA

Carnavalul personajelor din poveşti

Soacra din Soacra cu trei nurori

Nora cea mică

Maria din Prostia omenească

Soţul din Prostia omenească

Ţăranul – Păcală avocat

Bine ătȘi venit ăzi lă serbăre

Progrămul e frumos, vetȘi observă

Poezii cunoscute, ăzi le-ăm schimbăt

(elevii recităă răâ nd pe răâ nd )

Voim săă -i multȘumim tot timpul pe păă rintȘi

Șpre-ă căă rtȘilor îânălte boltȘi

Pornit-ăm săă străă bătem tȘăări sȘ i măă ri,

Uite cum văă spun îândătăă ,

Ziuă sȘ coălăă , noăpteă somn,

Dăr nelinisȘ teă-nceteăzăă ,

O literăă ce ploăiă ădunăă

Urs, umbrelăă sȘ i urzicăă

AsȘ ă căă văă ăduc sȘ i vouăă ăminte

Cum stăă teăm ăsȘ ă îân văle

Trei răâ nduri cu „i” ăm scris

Dupăă „i”, voi ătȘi ăflăt

Șcriu usȘ or pe „e” cel mic,

Că săă pot primi îân dăr

„c” e îânceput de cărte

Iăr Crăă ciunul mult ăsȘ teptăt

Am deschis repede cărteă

Ori de căâ te ori mi-e bine

„Lă multȘi ăni cu săă năă tăte!”

Lăă crăă mioăre, lumăâ năre

Este testul de lă „Măte”,

Dăr ăfărăă -i găă lăă gie, totȘi se joăcăă

De-un timp sȘ i doămnă ne certă

Drăă gutȘi, colegii ne spuneău

ȘȘ i păâ năă nu făă ceăm pe răâ nd

Noi stăă m cu ochii pironitȘi

E săă rbăă toăre măre ăzi,

Văă multȘumim căă ne-ngrijitȘi,

Tot ce ăm făă cut văă este dedicăt

ȘȘ i căâ nd vă fi săă ne-ădunăă m

Văă deă Domnul sȘ i vouăă

Cântec: (melodia Ginglle bells)

Bine-i de Crăă ciun, săă primesȘ ti un dăr

Chiăr de-ăm măi gresȘ it, nu văă supăă rătȘi!

Lă multȘi ăni, multȘi ăni! Șăă fitȘi fericitȘi!

Căâ ntec: melodia „Fetele de la Căpâlna”

Azi e cald şi este bine

Ce-i drept, nu mi-ăm îânvăă tȘăt

Dăr dăcăă stău săă măă găâ ndesc,

Astăă zi sunt, precum vedetȘi, cuminte

Nu ăm fost nici eu ătent

Temă nu mi-ăm rezolvăt

Căâ ntec: melodia „Trandafir de la Moldova”

Desenăă m un punct, o dreăptăă

Acum e cevă măi usȘ or

De măi ăveăm un semn de îântrebăre,

Ultimă orăă -n zi de mărtȘi

Doămnă m-ă certăt pe mine

Eu nu ăm dormit îân băncăă ,

Văă rog săă măă credetȘi ăm muncit