Marcel Iancu ~nceputurile arhitecturii moderne `n Bucure§ti Case §i imobile construite `ntre 1929 - 1938

Traseu urban

el V

n
Io
Parcul

laic
Ioanid ie
Zona A Ro§

Ion Movil[
u
6. Vila Hermina Hassner - 1937 7. Vila Emil P[tra§cu - 1937 bra
va
Bd. 10. Imobilul Clara Iancu - 1931
Dum Dac
1. Vila Maria Lambru - 1928 Str. Pictor Iscovescu nr. 32 Str. Pictor Ion Negulici nr. 19 lui Str. Caimatei nr. 20
toru ia

i
m ne
Este unul dintre ultimele proiecte din Locuin\[ demisol, parter §i etaj, cu atelier de sculptur[. e i Vii Publicat în Contimporanul nr. 102/1923

[r
Str. Popa Savu nr. 5 an

asc
Ico

Luc
Gr[dina 17

T oa
România, realizat dup[ o perioad[ în care Amplasat[ în cartierul reziden\ial din nordul ora§ului, na
Salc
]mil
Construit pe numele so\iei sale, finan\at de Iancu. Familia va locui
Publicat[ în Contimporanul, nr. 79, din 1929

ile L
Icoanei ero C[lu§ei

a St
or

S.Darvari

Al
Marcel Iancu construise mai mult imobile de este ultima vil[ construit[ de Iancu în Bucure§ti. V D. P aici începând din 1931. Tot aici se afla probabil, la ultimul nivel,
tor

.D
Locuin\[ unifamilial[, parter §i etaj Pic a ciur

Vas

roic
on
I .L
raport. Programul §i bugetul bancherului Cuprindea un apartament §i un atelier de sculptur[, ea Biroul de Studii Moderne al fra\ilor Iancu. Con\ine câte un

ic
Este prima vil[ construit[ de Iancu în noul cartier reziden\ial din

.C

i
i
Hassner îi permite din nou s[ experimenteze. pentru prietena lui, sculptori\a Mili\a P[tra§cu, precum Olt apartament la fiecare etaj, parterul u§or îngropat fiind ocupat de

ru
a ra
tti aru
nordul ora§ului. Maria Rose Mar lui

st
Sf. Spiridon
ia R Ven

gia
Iancu integreaz[ §i elemente de plastic[ garaje §i servicii. Este un studiu de fa\ad[ în stilul celui realizat la

lve
§i un apartament pentru socrii ei. oset Ru
16

Ian
ti ere m

Si
le
tti i

i
eo

ne
interioar[, precum o fresc[ realizat[ dup[ Spa\iul cel mai interesant îl constituie atelierul pe vila Fuchs. Compozi\ia se remarc[ prin dinamism §i sculpturalitate.

ici

cu
ose

Traian
ar

[r

am
o
. R Pop a

C
asc

Str
celebra lui pictur[ Jardin du Luxembourg dou[ niveluri. Peretele dinspre strad[ al atelierului .A aP

[pit
C

To
etre

nciu
ca
ile L
(1929) §i o sculptur[ de Mili\a P[tra§cu, este un panou metalic de fereastr[, care în proiectul

Jean Lo
Zece

anu
Lu

Arm

Fr
Tomas Masaryk Mes

D. O
13

Vas
ambele disp[rute ast[zi. ini\ial continua §i pe fa\ada lateral[. alei i e

an
tr oic

ze
e
Ip[

G.ra
aS

nea
Mili\a P[tra§cu a f[cut parte din colaboratorii de baz[ tes

lar
Luc

r
cu

uis Cald
Aron Florian

o
ilo
l P ra
2. Imobilul Bazaltin - 1935 i

sc[
i§te

§il
ai grup[rii de la Contimporanul §i a participat la numeroase Serghiescu

r
14 12

n
I.L

ui
Bat

Traia
Co

rul
.C

Mo
expozi\ii avangardiste, al[turi de Marcel Iancu.

porg
Pia\a Charles de Gaulle nr. 2 rb

[ta
ri

ar
iei u en Ola

eron
usL

ag

Arm
z §t e i

Sp
Sediu de societate cu imobil de apartamente du a R icu
ati scu

lea
ia
escu
n p rg
pope

le
v. B Po

and
T. A
p+7 etaje.
roto

Elena Cara
Nicola
Al

Smaranda Br[escu

Ca
.
Feleacul

Lat
±os
.
che P
±e

rgh
i

C[li
M[guricea
Construit pentru societatea Bazaltin (societate de

[
rb ulu a

in[
Bd. P

asc
[n Arc Pia\a

ezi
Italian[

u
es pei

nes
construc\ii de poduri §i pavaje) este unul dintre foarte

nc
Dianei

ene
cu om e Pache
i§t

Ia
ie P

Avia\iei

eron
11. Imobilul Frida Cohen - 1935

cu
pu\inele proiecte ale lui Iancu care dep[§esc sfera r Protopopescu
imit

am
Bor§a

Arm
D

N ac
Bd.

r
c[r

Av
Bd
arhitecturii strict reziden\iale. Cl[direa, ast[zi modificat[,
rol I

Cald

\ii
Str. Stelea Sp[tarul nr. 17

i
.P

n\e
d. Ca vi\[

ge
u
olig

Las
cuprindea trei mari zone func\ionale: sediul societ[\ii în raf aco

era
B

S[

nu
D. R

±o
iei Este cel mai înalt imobil construit de Marcel Iancu §i se

Traia
Louis

ile
±os. Pipera

ilea
Sp
s.
centru, în dreapta un apartament luxos pe mai multe ±t

C. Kiri\escu
înscrie în linia general[ a modernismului bucure§tean.

Vas
No
.L

c[

n
h[
Parcul uc

as
rdu
niveluri, iar în stânga, imobilul de raport cu dou[ 15

Jean
hia Este compus din dou[ tronsoane, cu scar[ principal[

Mi
Bd
Pia\a "Her[str[u" r
ei
[

ne
glucoz Pia\a o§ilo lor

lu

Ca
at n
ica de

.B
Presei Libere
apartamente §i dou[ garsoniere pe nivel. Fabr aM nte

me

an
i
Rosetti m Cale Pla
proprie. Etajul curent cuprinde dou[ apartamente §i o

lea
ai

arb
10

Doc

f
Ar

±te
Dr C

Sf. ±tefan
ic
Flo
garsonier[ pe fiecare tronson. Fa\ada dinspre pia\et[ este

u
ne R. C.
9

V[

tor
Sl[n
au e

Pal
nu risti Popa Soar

rea
Pia\a

or
sc

c[
ea concav[ §i îngust[, cea lateral[ este mai plat[, plastica ei

Bur
ei r an

eol
Pictor Romano

§ il
sca

res

asa
3. Vila Paul Wexler - 1931 r tin \ilo Ce

Mo
Universit[\ii T il n rnic fiind realizat[ printr-un desen de profile.

ogu
cu
fin

ghe
ule
o S a

lea
B

ic
Str. Grigore Mora nr. 36 Pia\a Popa Soare

nt
Muzeul Satului

lea
Sl[n
i

Ca
l\e or i

M]
Montreal

Traian
Publicat[ în Contimporanul, nr.102, ian. 1932 §i în Alberto Sartoris Co Ivo Andric eg ust
scu

Ro
\iei N e
Expozi f[n

m
Gli elementi dell’architettura razionale, Milano, 1932 G.ra ± te od[

ul
Col\ei e§ V

Hr
M. Georgescu

us
l Flo T. or
Locuin\[ unifamilial[, p+2. resc Doct |ep

ist
u Zbo
Mavrogheni

±os

o
rulu
A fost construit[ pentru o familie foarte bogat[ în noul cartier

Bo
P[tra§cu
Vod[ i Calea C[

. Kis

or
18 l[ra§ilor

te
reziden\ial din nordul capitalei. Se remarc[ prin distribu\ia

§ il

v
12. Vila Paul Ilu\[ §i laboratorul -

Bd.
ori

Mo
B[niei

elef
interioar[ foarte func\ional[. La ultimul nivel are o teras[-gr[din[. F. Robe la
Va

torilor
M[r
Bd.

f
scu

Bd. I.C.Br[tianu

lea
Mirc Ca 1931–1935

Remus
Io
A fost aleas[ de Iancu pentru a fi publicat[ în celebra lucrare a lui e lom

Ca
a Eli ani

Remus
lui
u
[§ti

lui

Traian
Lipsc

ne
Her[str[
ade

Hele§teu
Bd. Avia
fire

Cr]ngu

Romulus
11 str. Olari nr. 23

sc
v
Sartoris, dedicat[ arhitecturii moderne. Ce
ho sc V

u
taru u

Gi
in
lea nu Pu
§k
\ulu
i
Ste lea Sp[ Vasile Lucaci Locuin\[ unifamilial[, parter +2,

on
a
Alde Zori lte

Pe
Sf
su Labirint
u ea G. Verd O
and Mirc
C. S Av.
Arminden i
]n cu laborator la ultimul nivel.

tric
4. Vila Florica Reich - 1936
ului
i o

u
ii ta
op

Her[str[
Parcul er

an
G
ch
[v
e Vi Construit[ pentru ruda sa, farmacistul Paul Ilu\[, în

h.
aldi
èr
C

J.S. Ba
oli B[ ne

|i

i
"Her[str[u"
rim

\e
t
n
Str. Grigore Mora nr. 39 M
Matei Basarab

Garib

Mozar
u

ic
Chopi
re\u r[ ri
Pia\a P
li 1935, cl[direa se extinde cu laboratorul pentru

a
eC
Petr .

Je
\ie
Av. c u
Bd e

M
nes

an
orn
Publicat[ în Alberto Sartoris Gli elementi dell’architettura tanti Arcul de Triumf i

ax
Ne
Bd.
s

Mo
Bd. Con

L[c
Con produse farmaceutice. Este una dintre pu\inele case

im
ch

gu

i
dru
triei

Isc

an
stantin

nn
an

Go
.C
e

lic

[tu
Alex

u
Prezan

Bd. Mircea Vod[

rationale, Milano, 1937

ov
ei
Pa

et

rescu
i
sc

ric
M[r

rk
Pia\a ri T Parcul Plu An

es
care s-au p[strat în stare bun[, f[r[ modific[ri în

§ulu
u

i
Bd
sc mu
ea Eliade

cu
re
to

Ud
Le
Pic
Vo [le te
Charles de Gaulle Mirc Ra [ rani§

i
lga
Cas[ unifamilial[ luxoas[ p+2 etaje lB nP

vT

Iu
[§ti

to
Bd.

±ontu
ira
riu B

Av
decursul timpului. Iancu a proiectat §i mobilierul.

u
rR

liu
ols

c[
Am Ceaikov an

er
Vale

Isc
os

to

aninov
ski

Romu
n

al
A apar\inut familiei bl[narului Reich. Interiorul a fost

Ba
uc
ov
e

rbu V[
Ne
nt
Uruguay

Sf
e§

es
Av.

Gh
i

ha

gu

Gri
Alexandrin[

Cl
y ne

ra
gua M. P

cu
i Vulturilo
lar I. Filibiliu

]n
li
ar

Tu
di
opa

.±
Rahm
Uru Olt

J.S. Bach
am

ci

go
an

sc
proiectat tot de Marcel Iancu, în ideea de a încorpora ran

t
r

Popa Savu

n
Ca

al
Do

Grigore Mora
mu

Mozar

zla
M

Gh
he eni

erb
ug

Chopi

re

ta

lus
Garib
Te iul Do

i
lea or
M[
.

a§
. |i\

Mo
Vid
Te

an
am

Bd. Ba
Bd

±os

Vin
artele aplicate în arhitectur[. Ast[zi ad[poste§te la ultimul na M.

uz
r
Do

isil
in
Texie

eic

i
Av. Jean

Te
Bd Glinka ei Gh

Aro
cu
Clu

ller

C[
opes

Bd. Aviatorilor
ro ri T An

er
a
ica

Zam
Protop

ri
. Kis

±erban Petrescu

Teiul Do
Calea Floreasc

a
.I mu

me
ba efan ce

du Be
an

pt
etaj, galeria de art[ Grigore Mora. Av. ±t to

i
Staroste t
Emanoil Porumbaru
Ra

Rahmaninov
on Cantacuzino

L[
Iuli
im

n\ rea

bile

i
nP

Op
vici

i
re
Popo Glinka
dh i
ara

ilo n

nt
l

uT
u§ Andrei dor D. Daria

elef
M sa
he

G an

ane

lor
Burc

Av. Ra
an

Lu
r

amnei
rg

ih Ing. Bal§ Coman

etra
Burc
n

z
he

inescu Dr. Maximilian Popper

Pia\a 13. Imobilul Poldi Chapier - 1935

scu
al nstant Negru Vod[

f
lor

Luig
eG

C.
ac

Grigore Mora
en\i

G h.

Emil Pangratti
\ul N. Co

u§
Sib D oc b an
sil

h scu

i
iG
Po

Do
ice Doro

de
C[line
e

Br[
Va

George
an
Unirii

alv

erin
pp Str. Dimitrie Onciu nr. 16 A

rin
Cap. Bu
8

Lop
u

Traian
tian
lugea
5. Vila Florica Chih[escu - 1930

Cr
Pas

ani
er

nti
Pa

nB
scu

i
C. Arice

en
San
aria

[ta

iste
C.F.R.
Ca
B C[uza§i
V. Dr[ghiceanu

vel
Izla

ov
toru

ole
Imobil de apartamente, p+4 etaje,

. Io
Zamfir i n
Cluc

rilo
.M

Bu

lafa
z Pu\ul lui l Te

a§
aM
Popa Savu
dor

elor cel

Joh
Turn
cu

Arh
Br
Muzeul Zambaccian ul
eroz

lui
Sf

r
La
±oseaua Kiseleff nr. 49

s. C
t
an
Barb

ru

ate
Tub Rossini
eru

. d
Petö

Bd eB xa n

ann
Bitolia
ei Construit în acela§i cartier cu locuin\a Chapier, reprezint[ o

ul E
h

e sc
rac Ale

E. Zola
lui

aT Bd. Unirii
i\[

uD

Iliescu E. B mit

es
fi

±o
iffe
Andrei Mure§ianu Gh. otez
Publicat[ în Contimporanul, nr. 96-98, ian. 1931 §i în Architecture Av. T.

u
Du sa

atac
hic
Gh

B lea
d

Ke
[nc
elav

Pia\a
investi\ie imobiliar[ cu scop lucrativ. Din punct de vedere stilistic,

l
.G
ru

±tefan iules icu

u
i

G. Demetriad
gi

ch

ple
Tudor Gh
Ab

esc
Bd
cu

Gh. M
Ha

Sofia Doroban\ilor
M.
vs

ranc

incu cu cu
d’aujourd’hui, nr. 5/1934

r
Ion M Negules
Ian

Ion
blo

cu
n

s
Arh. ±tefan

Turbinei
es ra ime ne continu[ modelul impus de Iancu, înscriindu-se în linia general[ a
tio
rd

. Ion

Maica
ka
iB

ea
Za

N Tre t o
An

re
lac

cu
Andrees An
Tu

E.
uz

Aleea Alex Rabat nta

rigo
Locuin\[ unifamilial[ luxoas[, p+1 Av. M. Splaiul Unirii
Ga

Sf] t re

Bo
Mincu and
oia

Ion ru
Pe modernismului bucure§tean din a doua jum[tate a anilor ‘30.

Domnu

.G
Arh. sca
la

ez
nu

la
Florea

Ca
zue h.
Ga

ca
a Jos Ot

arh
Scheiul de ar
Ast[zi ad[poste§te re§edin\a ambasadorului Venezuelei. Mo ne ±coal e§

na Ghi
Ve

Te
dro a ni

lea
gan

Bd. Aviatorilor

iu
ianu

lui

lD
lce

or V Ispravnicului

a
Construit[ pentru familia de farmaci§ti Chih[escu, este un exerci\iu

oa
Tud

en
cu

Doam
Do
Roma
an

m
± os

At
Ne

ne
ine

Var§ovia

rob

i
Ion

modern pe tema vilei clasice pe plan central. În fa\a casei a fost

mp

Londra

Bruxelles
ru Parcul Circului ±oituzului
. Kis

a ita

Zona B
C]

bon

ris

an\
P
Lisa H.

Pa

Praga
n
ior

roga
amplasat[ ini\ial o statuie semnat[ de Mili\a P[tra§cu. Mod Belgrad

cu
P]rgarilor
Ma

elef

ilor
an

Calea Floreasca

V[c[res
ru m

ine
a nd m
le x .A

P]
f

Al e ea A n
Washingto Th Complexul Sportiv
ta Re
8. Parcelarea Trinit[\ii

de
ici
an
Petru Maior `nv
"Dinamo"
sele

Bd. Barbu
G. ier

Dr. Grozov

a
Hagi M

ra
Bd

ii

§in
lV M Chile
iei
nu
l[d

Ma
t[r str. Maximilian Popper nr. 25-29
.I

oia
u

Te a ne
ris
sc

on

Londra

Roma
nu Ax. Uricaru
.B

a
od Mo
oscu

n\ia

Brazilie
14. Casa Poldi Chapier - 1929

u
Pa
ine c[r[

os
Louis Blank

ntin
torilor

He

Lizean
Bd
ff

ie Hatmanul Arbore
(str. Maior Zenovie §i Vame§ul Raco\eanu)
M

tor
Bd. Ru
Sc[

Argentina
Dr. Iacob
o

de Pic
iha
.C

sc

ole
an
Mirc

i
rl[te
.O

u §
Intrarea General Ip[tescu nr. 4
lac

Caraca În 1933 Iancu a cerut autoriza\ia de parcelare a întregului teren, pe care se construise în 1922 aleea Iancu.
ar
Cp

Dr. C. Pia\a

s. C
ea E ±os. ±tefan cel Mare
Mexic

re
M

scu

±os. ±tefan cel Ma

he
ului
[u

C.

Felix

Victoriei
lui

liad 13 dintre locuin\e au fost construite de Marcel §i Iuliu Iancu. Cl[dirile sunt retrase de la alinierea str[zii §i Locuin\[ unifamilial[, p+3 etaje

±o
Her[str

ra
Bd. Avia

Sg. N
Bd. Iancu de Hunedoa
Cr]ngu

e
Hele§te

. Pam

Polon[
Bd. Nicolae Titulescu B. fil ±o Publicat[ în Contimporanul, nr. 93-94-95, 1930.

V. Lasc[r
v cu Mu
s. con\in un apartament la fiecare nivel. Ast[zi o parte dintre ele au fost demolate, altele ref[cute.
ho Gr. Ale
xandres mu
±t
Ce
le

A an
efa Construit[ pentru prietenul lui Iancu, avocatul Poldi Chapier, fost

Ghocei
u
u
in ndresc V. Alecsandri C]r\an nc

Zid
Bd an Badea
§k lexa
re§

d
.A Gr. A Bog el coleg de liceu §i membru în grupul din jurul revistei Simbolul.

uri
l. I.
Pu
I.
Ra

Cu Bd tine
an u
a\i M

Mo
za Sl[ ar
tru

.L

Po
Dr. Iacob Felix um
Af e

§i
R[
Pe

as

lon
la
Imobilul Herman Iancu - 1926

Vod[ Carage
sp
Bia c[ de

i
ol

Calea Dorob
r
Arminden

lu
[

Al.
]n
Dr. Felix

top rilo Busolei u Pia\a

ru
nu
vas rC tiilo oga ad

Tun

Ra
ului

to
Se do r D R
ata

Vii

do
rlan Obor
[u

ii

Aure
l

ari
Ca O nie
Str. Maximilian Popper nr. 55

vic
rg
er
B d. Da
lea C. Justinian

i
Al. I. iu
C[derea Bas
Her[str

Parcul

F[
l Vla
Cuza
Ca

Ion Parcul

hi
Gr
[v

a
u

ina
e an
èr anu Urs
Construit pentru tat[l arhitectului, acest imobil are o form[

ec
Visario

ivi ro§te lor

icu
[ u

ri
ei

oli

ii V
lea

\ei as M
E. B Obor igii
h.
ca

mo
Berz

H.

"Her[str[u" i ist

e\
R[sur
im

sc[r
Fru G nida ir
St. Cihosc

up
M
Co

Ch
ciudat[, par\ial motivat[ de alinierea decretat[ de prim[rie
Du

Pr

Polon[
Leo

Icoanei
Vic

ec
an\ilor
an

Vasile La

Pr
Pia\a
tiliei

eelo 15. Imobil proprietar necunoscut - (probabil 1935)

d[
G.

.
t or

lui anu rga

rhid

i
Je

mne
Fluviu Poli
zu .M N. Io Pia\a escu pentru deschiderea unei viitoare str[zi §i de adosarea ei la
Bd
Mihai Ar

±os
lu
Emin

or
Gh N. Iorga
. I.

Emine
Gh. e
M

de
iei

Al. Filipid

ru
Roman[ Mihai
a

hi

scu
Arcul de Triumf

Toa
le

to

§il
nM

Occidentului
ax

6 ni
Bd

Vii
Str. Pictor ±tefan Luchian nr. 3
Ne

Bd. Dacia Ale

construc\ia parter existent[.

.M
Mo
Bd. Co
im

i cu d[ u

Av
voz ad
gu

Mih § Vo
d. M

on

Ru Tit
nstantin
Isc

ie go

rig
xa ai E R

ihai
Gara de Nord Vo Mihai Mo u
Imobil de apartamente, p+5.

lea
ss Dra op Unul dintre apartamente a fost locuit chiar de c[tre Marcel
Go

min M

u
Polon[
Sf.
lic

o
u

ell
ne

sc
esc aio
C acia isc
Prezan
ov

nT
2 u

re
.D re

Ca
Ep
i

al
sc

tia sc
rk

Bd

aio
t

Aure

Bra
is
Pia\a u
Este unul dintre cele mai mari proiecte de acest tip ale lui M. Iancu.
es

u ea Cr
Iancu pân[ în 1931, când se mut[ în strada Caimatei.

M
G
i

sc
ar

n
cu

l Vla
Pl
re

a
Mendeleev
[r[§

Io
Cal. Parcul

v
[le
Le
Pi

de Pia\a
7 Er.
ian

ev

u
Charles de Gaulle Bd No Griv Gri Ioanid Ultimul nivel, par\ial, care nu ap[rea în autoriza\ia de Imobil luxos. Intrarea este marcat[ de un registru vertical discret de

icu
Lahovary ie
ct

gore Ro§ lor

B
pas

i\e
ve

ne
vT

Ion Movil[
zei Rit
al Vase
rd i
.D Am scu va
Bd.
or
±ontu

bra
cu

ir i Bis.
Ves

Dum
Berzei

in Dac mici balcoane §i un basorelief semnat de Mili\a P[tra§cu.

ols

construc\ie, este atelierul s[u de pictur[. Valoarea

es
lA

Am
Ro

ic
Bd.

i
En

rulu ia §ei
Isc
ti

i
u

mne
J. Michelet Viito C[lu
to

ei
G.

Av

[r
se

G mzei oa
n rig
remarcabil[ a casei const[ în exerci\iul plastic pe care îl În prezent, imobilul necesit[ lucr[ri de consolidare, fiind încadrat în
a

ov

as c
i
Ne

Luc
ol A Gr[dina

Toa
Gh.

Pia\a Ic
n

cu Salc
Uruguay na
e§

es escu es ]milo
es

ile L
th

C[lu§ei
Av. Icoanei Vero

a Str
Vulc[n
gu

En

S.Darvari

Al.
Bu
Alexandrin[

cu Th D. P r
uay M Mircea tor sti I propune, libertatea pe care §i-o permite arhitectul categoria cl[dirilor cu risc seismic ridicat.
D.
al

G.
cu

aciu
eo Pic [se

Do
di§

Vas
Ma

g d
lic
ar

i rea i
I.L

Uru
do
Lu

oici
anie eB
Ca

an ulu

nic
tea

silv rA pd
ran
na

ier
.C
pu

Tran
i

din
Popa Savu

ana Pictor
Ca

i
m Olt Po
Grigore Mora

ghe

datorându-se §i faptului c[ a proiectat casa pentru el însu§i.

nu

Flu
.M

lea
l Do

Cri§ Verona
he

ru
ara

an aru
Luig

5 etti Mari lui

er

st
Maria Ros

D.
Sf. Spiridon
3 Te G.ral Berthelot a Ro Ven
gia

ve
.F
Ru
G.ra

lea

Ian
setti
i Ca

ere

Sa
V

Sil
m
ru

le

cu i d
Bd

Este un exerci\iu plastic ce aminte§te de reliefurile de ghips

Gole
±os

i
eo
ict

iei

Transilvaniei

ne
nes sett

lm
ici

cu
B

Traian
ar

[r
zza

op

lc[ i§ana Ro

am
o

en
Pop a

Pic
A.
or

Vu

C[p
asc
4

Str
Tem
Do Texie

M[t[s
isc

scu
Lutera

cea C. aP
vila

To
tti etre
Av. Jean

tor
realizate de Iancu la Zürich, dup[ 1917. Elementul cel mai
ie
Berz

nciu
Mir
Ep

os e

ca
ile L

itan
Jean Lo
n

A. R Zece
i
Bd. Aviatorilor

Lu

An
n
ro

Arm
kli

Fr
C. Tomas Masaryk Mes

ari
.

D. O
ei

n[
±erban Petrescu

Vas
G.ral n

u
±coalei i e

an

dre
Berth Fra oic
spectaculos era constituit de cromatica fa\adei. C[utarea

Horei
ba Str

ze
ene
elot Ip[
G.ral
Kise

esc
[ a tes
Starost t

lar
i Vod i Luc
Emanoil Porumbaru

Cantacuzino

r
ett cu
uis

±tirbe Aron Florian

o
asc

ilo
Ros
Iuli

n\

u
i
V. Conta
Bd.

. u

§il
§te

r
C. A Serghiesc plastic[ exprimat[ în acest imobil, considerat a fi primul exemplu de arhitectur[ modern[ din România -
Prap

Traian
I.L

i
Bati
Calderon

ulu
[
G.ral Cristescu

Co
dhi
d
ilo
.C

±tirbei Vod[

Mo
vo
uT

cu§ giliu

r
Po rb
Gan

[ta
ar

ri ie
orges

Vir ian iei en

Bur
a

N. Filip

su Ola
N. B

Vo
ag
ic

r 16. Imobilul Alexandrescu - 1935

Arm

te
aN uz Ru Licu i
nu este îns[ tipic[ pentru evolu\ia ulterioar[ a modernismului bucure§tean. Fa\ada policrom[ §i forma sa
l

Sp
No

ti§ u

Ag
lea
Ing. Bal§
ia

nd
eff

pa
pesc
arc Dem Dobre a
etra
Bur

Ba
escu

rg in
le

d[ ise scu Bla Po El

ric
in

topo
and
cu
T. A

lor
nt

o
ei

Ca

ult
M[t[s
escu

iV
e Pro

Lati
[lce
ta

or at neobi§nuit[ erau o apari\ie ciudat[ în cartierul mic-burghez lini§tit de lâng[ Hala Traian.

or
e
ach
ns

Matei
rgh

en\il
i
Str. Traian nr. 179
cu§

C[lin

irb
Grigore Mora

sc[
Gh.

ulu
Emil Pangratti

ilo
Voievod
Bd. P

n[
Co

±t
n\ul
Arc Pia\a
Doc
Io

r
ezi

Italian[

ari
n ne a
scu

nc
oba
Dianei

Pache
Este o etap[ reprezentativ[ pentru Marcel Iancu din acea perioad[, marcat[ mai mult de latura sa de
esc
Bd

C te
Ion

Ia
Dor
]m rulu ti§ Imobil de apartamente, p+2, demisol cu garaj
eron

e
Co Protopopescu
Br[

m
iste Ba
u

Arm
Berz

b[ pi
Br

Min

ra
Nac
. Sc

lce ne
c[r

Av
d[
ez

arol I
u

Po
scu
plastician.
Cald

Sp
\ii

an pinean
i
n\e

Vo
oia

Iancu a primit probabil comanda pentru acest imobil de la Mircea Eliade,

ei

vi\[
ge
u
Las

laiu
Bd. C
u ]m

pa
tian

ei Ion C aco
era
n

S[
hitu
Os

u
Botanic[ D. R

Traia
Ind irb
u

Na
an
Louis
a

ile

±t
Calea

Sp
ta§

ep Bis
San

ac

±t
et

[ile

n
C. Kiri\escu
eric
Vas

V. Dr[ghiceanu en Calea Plevnei .L Ro

fratele Corneliei Alexandrescu. Construit într-o zon[ veche a ora§ului,
[

Gr[dina
u

Vr

ec
ilo

i a

n
sc

de Ene uc nd
Academiei

n
M[

Mih
r

Pr.
M
G.

Duzilor
Jean

[
ce
n\
ea

illo i r hia
Cluc

i ei Ci§migiu atei M Pia\a ei o§ilo lor

9. Imobilul Jacques Costin - 1933
en

at n
Popa Savu

vic
dor

ro M aM

Co
avea câte un apartament luxos pe fiecare nivel.

fan
nte
elor t sie Sf. Cons
gur

Rosetti Cale
m

sta im Pla o
Co
Ion Brezoianu

e§ V

Doc
tantin
Victori

Muzeul Zambaccian na Ca
eroz

sta
Ar

±te
Parcul Operei Dr |ep
te A inet

Sf. ±tefan
ic

. ne . R. C
Dr. Gh. Marinescu
Bar

V. P

n Qu
Tub os

foru
erulu

Leo
ean

tor
Sl[n
P

gar u
Pale

a Soare
1 Ca
Ed Pia\a ca nu ristia Pop |epe§ Vod[ Str. Paleologu nr. 5
or

± lea C. Mille is ea
etöfi

]rva

Burg
Pictor Romano
il
Carol

r n
sa

Ple re
o§

olo
E. Zola

tin ilo
bu D

Ce
Universit[\ii T
u

vn lin in\
lea

rnic
ei

tor

i
aM

Bu
n

ei Sf §ulu
gu

Bo a
Construit pentru fratele so\iei lui Iancu.

hele
i

iu

Cire
Academiei

ntu

dila
Andrei Mure§ianu
I. Nis

ic

Popa Soare
le
Davila

Bd. Regina Elisabeta

Te
arag

Sl[n

Parcul Eroilor i
Ca

e lea
tori
M]

Traian
l\
Bd. M. Kog[lniceanu
elav

s jen
Pia\a Pia\a Pia\a Co Ivo Andric gu Delea Veche
u
Avocatul Jacques Costin este un membru activ al grupului
T. C

Ro

Ne esc
G. Demetriad Bd. Eroilor Sanitari f[n
m

Ag i
Victor Babe§ Kog[lniceanu Gutem G.ra Vod
[
ulu

Sofia Doroban\ilor Splaiul Indepen Domni\a Anastasia Eforie Col\ei ±te lescu
Hr

. Georgescu e§
incu
berg l Flo T. or M
r

den\ei |ep A. Pau avangardist de la Contimporanul fiind, printre altele autorul unei
s

Do i resc Doct
ica

ist
anc

ne
Ion M
am u Zbo
Mavrogheni
o

cu r
a

rulu
Gh

Splaiul Indepen ne am

Popa Na
Arh.
rad

nes
Bo

ra i lo den\ei Lipscani i Do P[tra§cu

Vod[ i Calea C[
or

De
Ion

l[ra§ilor
17. Vila Jean Juster - 1931
te

N. Io ka culegeri de texte Exerci\iu pentru mâna dreapt[ §i don Quijote,

ea

ro
Ca

ari
§il

le
vila rie Lipsc Orz
An Ana Da . Elefte

a
ri
.E
Mo

Sf ani B[niei lao

Ve
ani

Aleea Alex Rabat Mihai Vod[ Bl[nari F. Robe Va

Bd

ch
n
scu
Bd. I.C.Br[tianu

lea

cu
Lips Ca
ilustrat[ de Marcel Iancu §i Mili\a P[tra§cu.
Zarafi B[c

e
and
ici

Remus
can Cale Str. Silvestru nr. 75
Io

n Min
lom
Ca

ni
Remus

Traian
Lipsca
ne

a C[
taicov

B. P. Ha§eu

ru fire
Romulus

Io Lipscani
Sm[rdan

sc

Arh. l[ra§
Stavropoleos sc Vasile Lu
la Imobilul din dreapta este proiectat tot de Iancu, probabil §i cel
±elari
v

u
Ca

u caci ilo
Ilfo

zue Locuin\[ unifamilial[ p+3, ultimul nivel par\ial.

Sp[taru r
toriei

Gio

Parcul Ga
ro

Stelea Vasile Lucaci

tei
Dr. S

bro
ter

Mo
lD

ne
Sf
su
n

ven Labirint
Po§

R]urea ]n
Izvor Sapien\ei
din stânga (neexistând îns[ o dovad[ cert[ în acest sens). Marcel
av

Lis

L. Pasteur
dro Ve o
nu
Calea Vic

i ta sarab
p Construit[ pentru bancherul Juster, este o locuin\[ luxoas[.
ila

Matei Ba
gan Co
Vin
Bd. Aviatorilor

Dr.

Co B[
va er Matei Basarab
r ci r[
liu Iancu a locuit cu familia în apartamentul de la etaj, aici
e

sa Filit \ie i
za Fran e Arhitectul exprim[ scara principal[ în fa\ad[, printr-un volum
ulc

da ti
±elari
a

orn
g it cez i
Ba Bd. Na\iunile Unite on
en
u

iei
an

. T [
Dr .C
Roma

Patr
ec

De
Bd. Mircea Vod[

aflându-se §i atelierul lui. Din relat[rile contemporanilor s[i

an

Arenele B.N.R.
ric

Fran
± os

An

Dem.
Poienaru Bordea
At

Bd cilindric avansat. În formula ini\ial[ avea o copertin[,

le
cez[ to
Ud

Daniel
ni§te

a
nP
i
ine

Iu

Splaiul Ind
rar

iu Bra

N
Cezar
ru

liu

r ependen\e an

ou
Valer r
Izvo
Sf. Ap

Var§ovia reiese c[ apartamentul avea pere\ii acoperi\i cu fresce, iar

ld[

ce

i elo

Teodor
Romul

n
Ba

[
ia

Popa Na
stin n\ care apoi a fost demolat[ în 1977.
mp

G. Danielopol

Clu
Londra

Sf
ter
er

Moise
Ane
C[

ra

Barclan
ri I. Filibiliu Vulturilo ra
]n

Olt
ain

Vulturilor
sc

Parcul cu Platani
Lis

i la r pe
Turture
. Ki

Bolliac
u eni
ta

[to [m
ostoli

us
i

Halelor rS mobilierul (încastrat în perete) era proiectat tot de c[tre Iancu.

C]

a§
.R
is

escu
V] M
Dr.

Vin

M. o
uz

od
Dr
r

Nicoar
Clu
C[

n
An
Pa

er

Dr Palatul e
Praga

n r ce Th
ior

Justi\ie to
roga
i

lelor

Dr .G do re
i nP
Fa\ada este total diferit[ fa\[ de cea din proiectul de autoriza\ie.
sele

.A olo as
Mod
.R
Belgrad l. V Ap a an
Ma

itz om n [
Bd. Libert[\ii

u Pia\a Negru Vod[ Dr. Maximilian Poppe

nic Sf. Apostoli r
r u ea
nu Parcul cu Platani Unirii Po
pp În dosarele de autoriza\ie ale caselor construite dup[ 1934,
nd
Traian

er
±o Bd. Unirii
exa
C[uza§i
ff

s.
l dup[ semn[tura arhitectului Iancu apare §i adresa Paleologu 5
ila

Pa
Al e ea A Washington 18. Imobilul Solly Gold - 1934
lam

nd

ta Bd. Unirii
ur
hiu

i Antim Ivireanu
bis. Aceea§i adres[ apare pentru o perioad[ §i în Contimporanul,
an
Pia\a Ro
.G

die
ei
li i
Bd. Hristo Botev nr. 34
Dr

po Alba Iulia
Hagi M

ga

B
Bd

itro Splaiul Unirii

la rubrica Administra\ie.
M cu
Lucian Bla

s lM
i ge
u
Justi\i

alu
rie n or De Imobil de apartamente, parter +3 etaje.
.I

an
ga Ge
t[ Ce ina Calo
ne
e r ian
an ate
ei
ris

g
on

Londra

[ Calea 13 Septembrie or Jud

Este un imobil foarte luxos, cu patru apartamente de m[rimi
.B Mo
a ni\ Ec
oscu

u Ge
n\i
.
Sf
Pa

Io
Bd
Louis Blank

R ad

He Goga
Bd Bd. Octavian
.B

ia
ar
diferite. Forma în plan este un pentagon neregulat. Este unul
A
M

or
ur

aM
uV
Sc[

Argentina

ba
Dr. Iaco

eb

ict
in
11 Iu

Calea ±erban Vod[

eg
iha

stia

o d[

ist

P .R Cale
Uranus

dintre cele mai spectaculoase proiecte ale lui Marcel Iancu.

En

Bd
n

Sirene nite
nie
rl[t

[c

§
lor le U i aD
hi\

Caraca e§t
ate ude
lac

cip Emil G]rleanu

[

Dr. C. Pia\a Prin r[§ §ti

esc

na
V]

t Cer
M[
Sabin
Mexic

Panai
Cu
b

elor
c[

Bd.
he

ului
Justi\iei

za
res

§
ur

tag
u

Felix

Victoriei vei
rca
Vo

Alex
c
cu

aho
Muzelor

Dimitrie Cantemir

tid
Bu

and
acul

R
Fa
d[

ru M
Sabinelo alea
Anastase Panu

Aris
11 Iunie

r C oruzz
l

ica
ian

e\u

ara i

Bd. Iancu de Hunedo

Vlad Dr
Bd.
Oli

al
Sto
Tra

ud

Gramon
sc

t iei Alexan
mp

c
Gh

dru M
dJ

ord
bu
Mirc

Pa

pa

Bd. Nicolae Titulescu

rva

lui

rie hieni nc T oruzzi

.P

i\a

i
ulu

ran Gheorg Ve [b[

o§
Vla

Co
Po

mb
oru
re

Ne

[il
Ca
ea V
i

rz ca
te
o\

eC
Co
Br
Foi§

i§ ril
p i l. P
e

e§t
or
Se
or
sc

a pa
g
lea
Liveni

M
od[
Sam

i
or r[§
zog
u

itr
3 op lu
a1 Ge M[
[

Veric
[utu

elia
od

oli
mboldt

Corn e
Vit
oil

ale Bd Bd.
t
. Nif Potera
§i
nV
laret

.T Bd
Vulc

Slobozia
[t T

on
u
an

Aga
d esc
ba
V

V tera§i Vl t
a
P
 Vila Jean Fuchs din str. Negustori nr. 27 (1927-1929 — azi grav deteriorat[) este unul dintre În perioada comunist[ §i dup[ 1989, multe dintre cl[dirile din zonele în care sunt situate §i sculptur[ abstract[ – lucr[ri care ast[zi pot fi considerate printre cele mai îndr[zne\e §i mai Traseul urban Marcel Iancu - `nceputurile arhitecturii moderne `n Bucure§ti face parte din

Traseu urban pu\inele cazuri în care se §tie ceva despre rela\ia arhitect-client §i despre influen\a acestuia
din urm[ asupra proiectului. Într-un interviu din anul 1930 din revista Rampa, Iancu declara:
„prima cas[ modernist[ din Bucure§ti a fost §i cea dintâi din \ar[. Am cl[dit-o pentru un
construc\iile lui Marcel Iancu au fost demolate sau se afl[ într-o stare foarte precar[. Imobile
precum cel de pe strada Pictor ±t. Luchian necesit[ urgent interven\ii de consolidare. În
acela§i timp, situa\ia socio-juridic[ a caselor §i imobilelor construite de Iancu reflect[
originale experimente din arta abstract[.
În aceast[ perioad[ intr[ în contact cu cele mai importante personalit[\i ale avangardei
proiectul Marcel Iancu, architect desf[§urat de Asocia\ia E-cart.ro în parteneriat cu Funda\ia pentru
Arhitectur[ §i Urbanism Simetria – Uniunea Arhitec\ilor din România, Australians Studying Abroad
interna\ionale din Italia, Fran\a §i Germania. din Melbourne, Centrul European de Cultur[ Sinaia, Ra\iu Foundation UK, Institutul Cultural Rom]n,

Marcel Iancu negustor de vinuri, care citise reviste de art[ str[in[ §i c[ruia arhitectura nou[ probabil c[ i-a
pl[cut. A venit la mine §i mi-a spus c[ are un milion §i un loc pe care mi-l pune la dispozi\ie,
dându-mi totodat[ libertatea de a face ce vreau cu el. S[ ias[ îns[ o cas[ modernist[”.
îndeaproape evenimentele istorice §i politice din ultimii 75 de ani.
Spre sfâr§itul anilor ‘30, proprietarii evrei sufer[ persecu\ia regimului
politic de extrem[ dreapta, unele dintre cl[dirile construite de Iancu
În 1918 Iancu particip[ la formarea grupului Das Neue Leben al[turi de Hans Arp, Alberto
Giacometti, Baumann, Tauber etc., grup care organizeaz[ o serie de expozi\ii, conferin\e §i
demonstra\ii-manifest în ora§ele din Elve\ia.
Libr[riile C[rture§ti. Proiectul î§i propune o cercetare ampl[ a arhitecturii lui Marcel Iancu, printr-o
abordare interdisciplinar[.
Proiectul a fost sprijinit de Ministerul Culturii §i Cultelor – Administra\ia Fondului Cultural Na\ional,
programul de finan\are 2008.
~nceputurile arhitecturii moderne `n Bucure§ti Noutatea proiectului a atras aten\ia §i a §ocat. Iancu î§i amintea, în acela§i interviu: devenind martorii unor scene sângeroase (de exemplu casa Jacques
„În cartier, casa ridicat[ de mine a f[cut senza\ie. Popa, comisarii §i locuitorii erau convin§i Costin). Iancu însu§i va alege calea exilului în Palestina, în anul 1941. Dup[ o scurt[ perioad[ petrecut[ în Fran\a, Marcel Iancu se întoarce în Bucure§ti. Începând
Concept §i coordonator proiect: Doina Anghel
Case §i imobile construite `ntre 1929 - 1938 c-am construit un laborator §i c[ era deplasat în cartierul lor.“ din 1921, timp de zece ani, al[turi de Ion Vinea devine redactorul revistei de avangard[
Manager Proiect: Angelica Iacob
Critica vremii îl întâmpin[ cu scepticism §i ironie, inspirat[ de reac\iile publicului din lini§titul Dup[ al doilea r[zboi mondial, odat[ cu instaurarea regimului Contimporanul, revist[ ap[rut[ la Bucure§ti,
Coordonator documentare: Doina Anghel
cartier negustoresc: comunist, majoritatea propriet[\ilor de\inute de proprietarii ini\iali ai s[pt[mânal, între 3 iulie 1922 §i 7 iulie 1923, Documentari§ti: Ana Maria Guguian, Angelica Iacob, Mihai Pl[m[deal[,
„Vecinii nu se dumiresc de ce, în locul vechilor geamuri str[mo§e§ti, casa nou[ are o fereastr[ cl[dirilor, au fost na\ionalizate prin Legea nr. 119 din 11 iunie 1948 §i apoi lunar, între aprilie 1924 §i ianuarie 1932, Augusta Milena Pop, Silvana Râpeanu
Traseul î§i propune o incursiune în arhitectura modern[ bucure§ten[, prin intermediul unuia
care merge de la un cap[t la altul al zidului, ca o vitrin[ de morg[. Ochiul de pod, de obicei în urma Decretului din aprilie 1950 privind na\ionalizarea unor prin intermediul c[reia î§i va face cunoscute PR: Veronica Leca
dintre ini\iatorii acesteia, Marcel Iancu (1895-1984).
pe acoperi§, e aici în triplu exemplar, ca ni§te cabine clasa I de vapor transatlantic, iar garajul imobile. Conform acestui decret au fost na\ionalizate „Imobilele ideile estetice. Consultan\i cercetare: Alexandru Beldiman, Mariana Celac
Itinerariul cuprinde dou[ zone principale ale ora§ului: zona de Nord, reziden\ial[ §i zona
pare sucursala crematoriului central.“ cl[dite care apar\in fo§tilor industria§i, fo§tilor mo§ieri, fo§tilor Editat de: Simetria, E-cart.ro
central[, denumite în anii ‘30, sectorul I Galben §i sectorul II Negru.
bancheri, fo§tilor mari comercian\i §i celorlalte elemente ale marii Printre cei care aveau contribu\ii frecvente în Graphic Design: MBStudio - Marius Marcu-Lapadat, Octavian Carabela
Cl[dirile au fost proiectate de c[tre Marcel Iancu §i uneori de fratele s[u, Iuliu Iancu, cei doi
burghezii.” Iar cum majoritatea clien\ilor biroului de arhitectur[ al paginile revistei se num[rau sculptori\a Mili\a Fotografii: Octavian Carabela, Angelica Iacob, Mihai Pl[m[deal[
fra\i având împreun[ un Birou de Studii Moderne.
fra\ilor Iancu f[ceau parte din aceast[ categorie, imobilele P[tra§cu, B. Fundoianu, Felix Aderca, Ion Credite fotografice: Muzeul Na\ional al Literaturii Române
Selec\ia cuprinde 18 cl[diri, case §i imobile, caracteristice pentru începuturile arhitecturii Marcel Iancu - Biblioteca Academiei Române
acestora au fost supuse transform[rilor impuse de legea C[lug[ru, Camil Petrescu, M. H. Maxy, Victor
moderne în Bucure§ti, sco\ând în eviden\[ acest „strat” inedit al ora§ului. Portretul lui Jacques Costin Arhiva Prim[riei Municipiului Bucure§ti
na\ionaliz[rii. Brauner etc.
Harta este ilustrat[ cu o serie de desene §i documente din epoc[, publicate în periodicele Muzeul Na\ional de Art[ al Rom]niei
În alte situa\ii, în casele respective au fost muta\i al\i chiria§i, Sub auspiciile publica\iei sunt organizate
vremii (între 1924 §i 1938). Editura Simetria
ajungându-se apoi treptat la o reconfigurare a zonelor §i din punct de expozi\ii individuale §i de grup, popularizate
vedere social. Acest lucru se observ[ ast[zi mai ales în zone unde au avut loc demol[ri intens, cum ar fi, de pild[, marea expozi\ie
Majoritatea cl[dirilor au suferit
masive în perioada comunist[, de exemplu strada Maximilian Popper (unde se afl[ casa interna\ional[ din decembrie 1924, la care
transform[ri importante de-a lungul Mul\umiri speciale: Muzeul Na\ional de Art[ al Rom]niei, Ordinul Arhitec\ilor din Rom]nia,
Herman Iancu). particip[ arti§ti din întreaga Europ[.
anilor, astfel încât compararea imaginilor ±erban Sturdza, Christopher Wood, Irina Cajal, Elena Fluera§u, Daniel Nicolae, Cristina Caute§,
de epoc[ cu cele de ast[zi devine Codru\a Cruceanu, Adrian Notz, ±tefana M[rmureanu, Monica Grigore, Ramona Mitric[,
O parte dintre case §i apartamente au urmat cursul firesc al evolu\iei legisla\iei privind
indispensabil[. Irina Ionescu
proprietatea, astfel încât, în urma decret[rii Legii retroced[rilor (Legea 10 din 2001) unele
De asemenea, pentru aspectul ini\ial al
dintre acestea au revenit proprietarilor de drept. Situa\ia caselor puse în discu\ie reflect[ de Tipar: S.C. COLOR DATA S.R.L. www.colordata.ro
caselor s-au folosit §i desenele din Vila Fuchs
altfel o problematic[ foarte actual[ a societ[\ii române§ti, constituindu-se astfel într-un Copyright: 2008, E-cart.ro, Editura Simetria
dosarele autoriza\iilor de construc\ie,
studiu de caz simptomatic pentru o serie de cl[diri ce se înscriu în patrimoniul arhitectural Marcel Iancu - Linoleum Toate drepturile rezervate.
aflate în Arhiva Prim[riei Municipiului
bucure§tean din secolul XX. Coperta revistei Contimporanul, oct. 1925 aPublica\ie non profit, tip[rit[ în 5000 de exemplare
Bucure§ti, precum §i imagini din
Desene de arhitectur[, publicate `n Contimporanul, 1925
publica\iile vremii.
Un reper important l-a constituit cerceta-
Din 1925, Contimporanul î§i l[rge§te spectrul,
rea cuprins[ în catalogul Centenar Marcel
Toate cl[dirile construite pân[ în 1934, sunt semnate cu numele altui arhitect (de regul[ sco\ând numere speciale consacrate artelor SIMETRIA
Iancu 1895-1995, editat de editura Simetria
Constantin Simionescu) dat fiind faptul c[ Marcel Iancu î§i va dobândi dreptul de semn[tur[ plastice, arhitecturii, sculpturii, artizanatului §i
în anul 1996, coordonatori Anca Boc[ne\,
odat[ cu intrarea în Corpul Arhitec\ilor din România, în 1934. unor personalit[\i marcante precum C. Brâncu§i,
Nicolae Lascu §i Ana Maria Zahariade.
Primele cl[diri moderniste ale fra\ilor Iancu apar în perioada 1926-1927. Dup[ o c[l[torie în înso\ite de articole programatice.
Parcursul ofer[ posibilitatea de a observa
Occident, în Germania (unde cunoa§te probabil realiz[rile §colii Bauhaus) §i în Fran\a, unde îl În paginile revistei, Iancu va publica o serie de
elemente de istorie urban[, aspectele
întâlne§te pe Robert Delaunay, Iancu se întoarce în Bucure§ti §i proiecteaz[ trei cl[diri cu un desene §i prezent[ri ale caselor proiectate de el
sociale, precum §i elementele contrastante
evident caracter modernist: dou[ imobile de locuin\e (str. Trinit[\ii §i str. Ceres) §i un pavilion în Bucure§ti, precum §i articole despre urbanism,
dintre arhitectura interbelic[ §i cea
pentru fabrica de ciocolat[ Suchard, la Târgul Mo§ilor. arhitectur[ §i art[. Redac\ia revistei Parteneri media:
comunist[ §i postcomunist[. Multe dintre
Contimporanul se afla pe strada Imprimeriei la
zonele propuse §i-au modificat radical Pavilionul Suchard, publicat `n num[rul 53 (cl[direa nu mai exist[ ast[zi), iar
configura\ia, atât sub aspect urbanistic, Contimporanul, 1926 administra\ia se afla pe strada Trinit[\ii (actuala
cât §i social.
Marcel Iancu - Maximilian Popper, unde a §i locuit o perioad[
Portretul lui Ion Vinea Marcel Iancu).
Cuvintele lui Marcel Iancu, referitoare la Utopia Bucure§tilor r[mân §i ast[zi la fel de actuale:
„V[d nevoia urgent[ de a reface Bucure§tiul §i am încercat s[ schi\ez noua orientare
urbanistic[, care pare înc[ §i azi o utopie. De la începutul anilor ‘30, Biroul de
De altfel, urbanismul este arta care trebuie s[ scruteze viitorul. Cei care cl[desc ora§e f[r[ Studii Moderne al fra\ilor Iancu este
asaltat de comenzi. Presa §i colegii de Pân[ în anul 1941, când va p[r[si
destul[ previziune se g[sesc mereu dep[§i\i de realitate.”
breasl[ încep s[ acorde aten\ie România, Iancu întreprinde o activitate
(C[tre o arhitectur[ a Bucure§tiului, 1935)
arhitecturii lui Iancu. În num[rul din artistic[ efervescent[ desf[§urat[ atât în
„... Suntem azi într-o faz[ de refacere complet[. Centrul comercial cre§te în în[l\ime, casele vechi, Pictor, grafician, architect, teoretician,
ianuarie 1931, Contimporanul public[ o domeniul arhitecturii cât §i al picturii.
lipsite de confort, fac loc blochausurilor iar pu\inele cur\i §i gr[dini dispar în fiecare ceas...”
În 1935 viziunea asupra Bucure§tiului era înc[ optimist[: scrisoare semnat[ de arhitectul G.M. n[scut în 1895, la Bucure§ti, Marcel Împreun[ cu fratele s[u, Iuliu, cu care
Cantacuzino, adresat[ lui Iancu. Este o Iancu este una dintre personalit[\ile de\ine un birou de arhitectur[ (Birou de
„...Bucure§tiul are norocul de a fi un ora§ tân[r, la începutul form[rii sale urbane, ferit de
declara\ie de aderare a arhitectului Studii Moderne) construie§te 40 de case
supradezvoltarea defectuoas[ arhitectonic[, neigienic[ §i suprapopulat[ a secolului trecut, marcante ale mi§c[rii de avangard[ §i imobile în Bucure§ti. Consacrarea sa ca
din centrele mari occidentale... Este oare absolut necesar s[ tr[im întreaga filier[ de gre§eli Cantacuzino (mai tân[r decât Iancu,
proasp[t întors de la studii din Fran\a) europene. arhitect se petrece în anii ‘30, când deja
pe care Occidentul le-a f[cut, ca s[ înv[\[m §i noi ceva?...
§i în acela§i timp prima recunoa§tere Activitatea sa poate fi împ[r\it[ în trei era foarte cunoscut în mediile artistice de
... Ceea ce se poate face azi în Bucure§ti nu se va mai putea realiza vreodat[.
oficial[ a lui Marcel Iancu de c[tre un coleg de breasl[: avangard[, în calitate de pictor, grafician
Stilul modern cere urbanismul modern. perioade majore: participarea la
„... ai fost întâiul care a întors în aceast[ \ar[ spatele unei mentalit[\i obosite §i sterile. În §i publicist.
E ora hot[râtoare care trebuie s[ decid[ osatura, baza geometric[, linia de continuitate formarea §i promovarea mi§c[rii
ora§ul nostru haotic, de un haos balcanic §i mediocru, de o tic[lo§ie mic[, cum zice Tudor Lui i se datoreaz[ primele manifest[ri ale
pentru dezvoltarea urban[ a Bucure§tiului.
Arghezi, casele dumitale s[n[toase apar ca premisele s[n[toase ale unui viitor s[n[tos a c[rui dadaiste de la Zürich, animarea grupului mi§c[rii moderne în arhitectura
... Bucure§tiul ref[cut va fi în 50 de ani un ora§ fericit §i s[n[tos, un ora§ gr[din[, cu parcuri §i
activitate viguroas[ nu î§i pierde timpul în atitudini de admira\ie retrospectiv[”. avangardist de la Contimporanul, din româneasc[, deschizând astfel drumul
palate... Fiecare timp are pitorescul s[u §i, oricât de înduio§[tor ar fi pitorescul ruinelor, noi
Dualitatea pictor - arhitect se reflect[ în plastica fa\adelor, conferind originalitate cl[dirilor lui modernismului.
opt[m pentru pitorescul vie\ii care are destul[ culoare. Nu e timpul s[ bocim trecutul, avem Bucure§ti §i angajarea în rena§terea vie\ii
datoria s[ preg[tim viitorul...” Iancu.
Criticul Sandu Eliad descria astfel arhitectura lui Iancu:
artistice din Israel, încununat[ prin Din 1941 se stabile§te definitiv în Israel,
Într-un articol publicat în Ora§ul (nr. 2, 25 februarie 1934), intitulat Urbanism, nu romantism „... Casele lui Marcel Iancu nu seam[n[ una cu alta, de§i baza lor arhitectural[ este aceea§i: deschiderea Muzeului Janco Dada, în unde fondeaz[ în 1953 colonia artistic[
stricta supunere la legile pe care le-am amintit mai sus (legiferare citadin[, legile fizice ale 1983, la Ein Hod. de la Ein Hod, consacrându-se în special
Iancu î§i afirm[ încrederea într-o atitudine vizionar[, îndep[rtat[ de trecut §i nostalgii
materialului, posibilit[\ile tehnice, imperativul economic). Jocul variat al volumelor, ritmica picturii.
paseiste:
îndr[znea\[ a golurilor §i suprafe\elor, alternan\a verticalelor §i orizontalelor, cu toate c[ se În 1983 a fost înfiin\at Muzeul Janco Dada
„Ora§ul nostru, capitala \[rii, este hot[rât chemat s[ îmbrace un scop §i o form[ european[...
nasc din hazardul poruncit de nevoile interiorului au echilibrul simetric sau asimetric §i care de\ine o impresionant[ colec\ie de
... Casa modern[ este numai aspectul unei noi organiz[ri de via\[ interioar[ în strâns[ În timpul liceului, la Bucure§ti, face parte din gruparea din jurul revistei Simbolul, al[turi de
festivitatea arhitectonic[ datorit[ numai sim\ului lui plastic. Pe urm[, integrarea cl[dirii în lucr[ri ale artistului.
leg[tur[ cu urbanismul. Echilibrul §i coordonarea valorilor exterioare §i interioare este Tristan Tzara §i Ion Vinea (între 1912 – 1913).
substan\a întregii probleme a arhitecturii noi...“ atmosfera str[zii, peisajului, îi reu§e§te atât de deplin numai datorit[ ochiului s[u de colorist Dup[ terminarea liceului pleac[ la Zürich pentru a studia arhitectura, împreun[ cu fra\ii s[i,
des[vâr§it”. Text de Doina Anghel
Iuliu §i George.
Printre colegii s[i de la revista Ora§ul (Sandu Eliad, Cicerone Theodorescu, D. Anagnoste) Perioada petrecut[ la Zürich este determinant[ pentru formarea sa profesional[ §i artistic[. Marcel Iancu -
Iancu este considerat „arhitectul român care are cea mai de invidiat reputa\ie în lumea Împreun[ cu Tristan Tzara face parte din grupul fondator al mi§c[rii Dada, plecând de la Portretul lui Hans Arp
arhitecturii moderne europene. Când s-a întors în \ar[, faima s-a îl precedase. În fruntea nucleul format la Cabaret Voltaire, în 1916 (al[turi de Hugo Ball, Emmy Hennings §i Hans
grup[rii de la Contimporanul el a r[mas §i ast[zi ceea ce a fost dintotdeauna, artistul complex Arp). În cadrul grupului dadaist, Iancu realizeaz[ primele sale experimente în collage, reliefuri
care a f[cut arhitecturii moderne române§ti transfuzia de idei vitale §i nou. Este un
revolu\ionar” (Ora§ul, 1934).
Vil[ §i cinema la munte, studiu În aceea§i perioad[, pe la Marcel Iancu - Portretul Mili\ei
începutul anilor ’30, se va P[tra§cu, ulei pe carton,
impune un alt nume important 1925-1930
pentru începuturile arhitecturii
moderne, Horia Creang[.
Schi\e pentru o cas[ la \ar[,
Contimporanul, ianuarie, 1931

Pe lâng[ programul estetic enun\at în Contimporanul, Iancu public[ o serie de articole în

Arhitec\ii români urmeaz[ o
evolu\ie individual[, nefiind
reuni\i în grupuri precum
Bauhaus sau De Stijl.
Traseu urban
periodice precum Ora§ul, Arta §i Ora§ul, fiind promotorul fervent al ideilor moderniste. Ironia sor\ii face ca situa\ia

Puternic marcat de participarea sa direct[ la mi§carea artistic[ de avangard[, Iancu

accentueaz[ dependen\a arhitecturii moderne de experimentele avangardiste:
deplorabil[ în care se afla
Bucure§tiul în anii ‘30, când
Iancu §i ceilal\i sus\in[tori ai
Marcel Iancu
„Arhitectul modern este continuatorul cubismului”, g[sind în acela§i timp strânse conexiuni modernismului protestau
cu dadaismul (de la care revendic[ ideea colabor[rii artelor plastice abstracte cu arhitectura). împotriva unei sistematiz[ri
defectuase, s[ se repete §i ast[zi.
~nceputurile arhitecturii
O aten\ie cu totul special[ acord[ interiorului cl[dirii moderne. Caracteristicile interiorului
modern sunt pentru el identice cu scopurile urm[rite de „estetica nou[”.
Interesul acordat designului de interior este reliefat de interioarele create de el pentru câteva
De data aceasta îns[,
construc\iile care au de suferit în
moderne `n Bucure§ti
dintre locuin\ele proiectate. primul rând sunt cele construite
Iancu introduce un nou tip de arhitectur[ reziden\ial[ în Bucure§ti, vila modern[, realizat[ în perioada interbelic[, inclusiv Case §i imobile construite `ntre
pentru o burghezie cu vederi progresiste. Vilele sunt dotate cu un confort „ce nu pl[te§te proiectele lui Iancu. Cercul de la Simbolul, 1912. De la st]nga: Samuel Rosenstock (Tristan Tzara),
niciun tribut bog[\iei” dup[ cum spune Iancu. neidentificat, Marcel Iancu, Iuliu Iancu, Poldi Chapier, Eugen Iovanaki (Ion Vinea) 1929 - 1938