Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Traseu Urban M.Iancu PDF
Traseu Urban M.Iancu PDF
Traseu urban
el V
n
Io
Parcul
laic
Ioanid ie
Zona A Ro§
Ion Movil[
u
6. Vila Hermina Hassner - 1937 7. Vila Emil P[tra§cu - 1937 bra
va
Bd. 10. Imobilul Clara Iancu - 1931
Dum Dac
1. Vila Maria Lambru - 1928 Str. Pictor Iscovescu nr. 32 Str. Pictor Ion Negulici nr. 19 lui Str. Caimatei nr. 20
toru ia
i
m ne
Este unul dintre ultimele proiecte din Locuin\[ demisol, parter §i etaj, cu atelier de sculptur[. e i Vii Publicat în Contimporanul nr. 102/1923
[r
Str. Popa Savu nr. 5 an
asc
Ico
Luc
Gr[dina 17
T oa
România, realizat dup[ o perioad[ în care Amplasat[ în cartierul reziden\ial din nordul ora§ului, na
Salc
]mil
Construit pe numele so\iei sale, finan\at de Iancu. Familia va locui
Publicat[ în Contimporanul, nr. 79, din 1929
ile L
Icoanei ero C[lu§ei
a St
or
S.Darvari
Al
Marcel Iancu construise mai mult imobile de este ultima vil[ construit[ de Iancu în Bucure§ti. V D. P aici începând din 1931. Tot aici se afla probabil, la ultimul nivel,
tor
.D
Locuin\[ unifamilial[, parter §i etaj Pic a ciur
Vas
roic
on
I .L
raport. Programul §i bugetul bancherului Cuprindea un apartament §i un atelier de sculptur[, ea Biroul de Studii Moderne al fra\ilor Iancu. Con\ine câte un
ic
Este prima vil[ construit[ de Iancu în noul cartier reziden\ial din
.C
i
i
Hassner îi permite din nou s[ experimenteze. pentru prietena lui, sculptori\a Mili\a P[tra§cu, precum Olt apartament la fiecare etaj, parterul u§or îngropat fiind ocupat de
ru
a ra
tti aru
nordul ora§ului. Maria Rose Mar lui
st
Sf. Spiridon
ia R Ven
gia
Iancu integreaz[ §i elemente de plastic[ garaje §i servicii. Este un studiu de fa\ad[ în stilul celui realizat la
lve
§i un apartament pentru socrii ei. oset Ru
16
Ian
ti ere m
Si
le
tti i
i
eo
ne
interioar[, precum o fresc[ realizat[ dup[ Spa\iul cel mai interesant îl constituie atelierul pe vila Fuchs. Compozi\ia se remarc[ prin dinamism §i sculpturalitate.
ici
cu
ose
Traian
ar
[r
am
o
. R Pop a
C
asc
Str
celebra lui pictur[ Jardin du Luxembourg dou[ niveluri. Peretele dinspre strad[ al atelierului .A aP
[pit
C
To
etre
nciu
ca
ile L
(1929) §i o sculptur[ de Mili\a P[tra§cu, este un panou metalic de fereastr[, care în proiectul
Jean Lo
Zece
anu
Lu
Arm
Fr
Tomas Masaryk Mes
D. O
13
Vas
ambele disp[rute ast[zi. ini\ial continua §i pe fa\ada lateral[. alei i e
an
tr oic
ze
e
Ip[
G.ra
aS
nea
Mili\a P[tra§cu a f[cut parte din colaboratorii de baz[ tes
lar
Luc
r
cu
uis Cald
Aron Florian
o
ilo
l P ra
2. Imobilul Bazaltin - 1935 i
sc[
i§te
§il
ai grup[rii de la Contimporanul §i a participat la numeroase Serghiescu
r
14 12
n
I.L
ui
Bat
Traia
Co
rul
.C
Mo
expozi\ii avangardiste, al[turi de Marcel Iancu.
porg
Pia\a Charles de Gaulle nr. 2 rb
[ta
ri
ar
iei u en Ola
eron
usL
ag
Arm
z §t e i
Sp
Sediu de societate cu imobil de apartamente du a R icu
ati scu
lea
ia
escu
n p rg
pope
le
v. B Po
and
T. A
p+7 etaje.
roto
Elena Cara
Nicola
Al
Smaranda Br[escu
Ca
.
Feleacul
Lat
±os
.
che P
±e
rgh
i
C[li
M[guricea
Construit pentru societatea Bazaltin (societate de
[
rb ulu a
in[
Bd. P
asc
[n Arc Pia\a
ezi
Italian[
u
es pei
nes
construc\ii de poduri §i pavaje) este unul dintre foarte
nc
Dianei
ene
cu om e Pache
i§t
Ia
ie P
Avia\iei
eron
11. Imobilul Frida Cohen - 1935
cu
pu\inele proiecte ale lui Iancu care dep[§esc sfera r Protopopescu
imit
am
Bor§a
Arm
D
N ac
Bd.
r
c[r
Av
Bd
arhitecturii strict reziden\iale. Cl[direa, ast[zi modificat[,
rol I
Cald
\ii
Str. Stelea Sp[tarul nr. 17
i
.P
n\e
d. Ca vi\[
ge
u
olig
Las
cuprindea trei mari zone func\ionale: sediul societ[\ii în raf aco
era
B
S[
nu
D. R
±o
iei Este cel mai înalt imobil construit de Marcel Iancu §i se
Traia
Louis
ile
±os. Pipera
ilea
Sp
s.
centru, în dreapta un apartament luxos pe mai multe ±t
C. Kiri\escu
înscrie în linia general[ a modernismului bucure§tean.
Vas
No
.L
c[
n
h[
Parcul uc
as
rdu
niveluri, iar în stânga, imobilul de raport cu dou[ 15
Jean
hia Este compus din dou[ tronsoane, cu scar[ principal[
Mi
Bd
Pia\a "Her[str[u" r
ei
[
ne
glucoz Pia\a o§ilo lor
lu
Ca
at n
ica de
.B
Presei Libere
apartamente §i dou[ garsoniere pe nivel. Fabr aM nte
me
an
i
Rosetti m Cale Pla
proprie. Etajul curent cuprinde dou[ apartamente §i o
lea
ai
arb
10
Doc
f
Ar
±te
Dr C
Sf. ±tefan
ic
Flo
garsonier[ pe fiecare tronson. Fa\ada dinspre pia\et[ este
u
ne R. C.
9
V[
tor
Sl[n
au e
Pal
nu risti Popa Soar
rea
Pia\a
or
sc
c[
ea concav[ §i îngust[, cea lateral[ este mai plat[, plastica ei
Bur
ei r an
eol
Pictor Romano
§ il
sca
res
asa
3. Vila Paul Wexler - 1931 r tin \ilo Ce
Mo
Universit[\ii T il n rnic fiind realizat[ printr-un desen de profile.
ogu
cu
fin
ghe
ule
o S a
lea
B
ic
Str. Grigore Mora nr. 36 Pia\a Popa Soare
nt
Muzeul Satului
lea
Sl[n
i
Ca
l\e or i
M]
Montreal
Traian
Publicat[ în Contimporanul, nr.102, ian. 1932 §i în Alberto Sartoris Co Ivo Andric eg ust
scu
Ro
\iei N e
Expozi f[n
m
Gli elementi dell’architettura razionale, Milano, 1932 G.ra ± te od[
ul
Col\ei e§ V
Hr
M. Georgescu
us
l Flo T. or
Locuin\[ unifamilial[, p+2. resc Doct |ep
ist
u Zbo
Mavrogheni
±os
o
rulu
A fost construit[ pentru o familie foarte bogat[ în noul cartier
Bo
P[tra§cu
Vod[ i Calea C[
. Kis
or
18 l[ra§ilor
te
reziden\ial din nordul capitalei. Se remarc[ prin distribu\ia
§ il
v
12. Vila Paul Ilu\[ §i laboratorul -
Bd.
ori
Mo
B[niei
elef
interioar[ foarte func\ional[. La ultimul nivel are o teras[-gr[din[. F. Robe la
Va
torilor
M[r
Bd.
f
scu
Bd. I.C.Br[tianu
lea
Mirc Ca 1931–1935
Remus
Io
A fost aleas[ de Iancu pentru a fi publicat[ în celebra lucrare a lui e lom
Ca
a Eli ani
Remus
lui
u
[§ti
lui
Traian
Lipsc
ne
Her[str[
ade
Hele§teu
Bd. Avia
fire
Cr]ngu
Romulus
11 str. Olari nr. 23
sc
v
Sartoris, dedicat[ arhitecturii moderne. Ce
ho sc V
u
taru u
Gi
in
lea nu Pu
§k
\ulu
i
Ste lea Sp[ Vasile Lucaci Locuin\[ unifamilial[, parter +2,
on
a
Alde Zori lte
Pe
Sf
su Labirint
u ea G. Verd O
and Mirc
C. S Av.
Arminden i
]n cu laborator la ultimul nivel.
tric
4. Vila Florica Reich - 1936
ului
i o
u
ii ta
op
Her[str[
Parcul er
an
G
ch
[v
e Vi Construit[ pentru ruda sa, farmacistul Paul Ilu\[, în
h.
aldi
èr
C
J.S. Ba
oli B[ ne
|i
i
"Her[str[u"
rim
\e
t
n
Str. Grigore Mora nr. 39 M
Matei Basarab
Garib
Mozar
u
ic
Chopi
re\u r[ ri
Pia\a P
li 1935, cl[direa se extinde cu laboratorul pentru
a
eC
Petr .
Je
\ie
Av. c u
Bd e
M
nes
an
orn
Publicat[ în Alberto Sartoris Gli elementi dell’architettura tanti Arcul de Triumf i
ax
Ne
Bd.
s
Mo
Bd. Con
L[c
Con produse farmaceutice. Este una dintre pu\inele case
im
ch
gu
i
dru
triei
Isc
an
stantin
nn
an
Go
.C
e
lic
[tu
Alex
u
Prezan
ov
ei
Pa
et
rescu
i
sc
ric
M[r
rk
Pia\a ri T Parcul Plu An
es
care s-au p[strat în stare bun[, f[r[ modific[ri în
§ulu
u
i
Bd
sc mu
ea Eliade
cu
re
to
Ud
Le
Pic
Vo [le te
Charles de Gaulle Mirc Ra [ rani§
i
lga
Cas[ unifamilial[ luxoas[ p+2 etaje lB nP
vT
Iu
[§ti
to
Bd.
±ontu
ira
riu B
Av
decursul timpului. Iancu a proiectat §i mobilierul.
u
rR
liu
ols
c[
Am Ceaikov an
er
Vale
Isc
os
to
aninov
ski
Romu
n
al
A apar\inut familiei bl[narului Reich. Interiorul a fost
Ba
uc
ov
e
rbu V[
Ne
nt
Uruguay
Sf
e§
es
Av.
Gh
i
ha
gu
Gri
Alexandrin[
Cl
y ne
ra
gua M. P
cu
i Vulturilo
lar I. Filibiliu
]n
li
ar
Tu
di
opa
.±
Rahm
Uru Olt
J.S. Bach
am
ci
go
an
sc
proiectat tot de Marcel Iancu, în ideea de a încorpora ran
t
r
Popa Savu
n
Ca
al
Do
Grigore Mora
mu
Mozar
zla
M
Gh
he eni
erb
ug
Chopi
re
ta
lus
Garib
Te iul Do
i
lea or
M[
.
a§
. |i\
Mo
Vid
Te
an
am
Bd. Ba
Bd
±os
Vin
artele aplicate în arhitectur[. Ast[zi ad[poste§te la ultimul na M.
uz
r
Do
isil
in
Texie
eic
i
Av. Jean
Te
Bd Glinka ei Gh
Aro
cu
Clu
ller
C[
opes
Bd. Aviatorilor
ro ri T An
er
a
ica
Zam
Protop
ri
. Kis
±erban Petrescu
Teiul Do
Calea Floreasc
a
.I mu
me
ba efan ce
du Be
an
pt
etaj, galeria de art[ Grigore Mora. Av. ±t to
i
Staroste t
Emanoil Porumbaru
Ra
Rahmaninov
on Cantacuzino
L[
Iuli
im
n\ rea
bile
i
nP
Op
vici
i
re
Popo Glinka
dh i
ara
ilo n
nt
l
uT
u§ Andrei dor D. Daria
elef
M sa
he
G an
ane
lor
Burc
Av. Ra
an
Lu
r
amnei
rg
etra
Burc
n
z
he
scu
al nstant Negru Vod[
f
lor
Luig
eG
C.
ac
Grigore Mora
en\i
G h.
Emil Pangratti
\ul N. Co
u§
Sib D oc b an
sil
h scu
i
iG
Po
Do
ice Doro
de
C[line
e
Br[
Va
George
an
Unirii
alv
erin
pp Str. Dimitrie Onciu nr. 16 A
rin
Cap. Bu
8
Lop
u
Traian
tian
lugea
5. Vila Florica Chih[escu - 1930
Cr
Pas
ani
er
nti
Pa
nB
scu
i
C. Arice
en
San
aria
[ta
iste
C.F.R.
Ca
B C[uza§i
V. Dr[ghiceanu
vel
Izla
ov
toru
ole
Imobil de apartamente, p+4 etaje,
. Io
Zamfir i n
Cluc
rilo
.M
Bu
lafa
z Pu\ul lui l Te
a§
aM
Popa Savu
dor
elor cel
Joh
Turn
cu
Arh
Br
Muzeul Zambaccian ul
eroz
lui
Sf
r
La
±oseaua Kiseleff nr. 49
s. C
t
an
Barb
ru
ate
Tub Rossini
eru
. d
Petö
Bd eB xa n
ann
Bitolia
ei Construit în acela§i cartier cu locuin\a Chapier, reprezint[ o
ul E
h
e sc
rac Ale
E. Zola
lui
aT Bd. Unirii
i\[
uD
Iliescu E. B mit
es
fi
±o
iffe
Andrei Mure§ianu Gh. otez
Publicat[ în Contimporanul, nr. 96-98, ian. 1931 §i în Architecture Av. T.
u
Du sa
atac
hic
Gh
B lea
d
Ke
[nc
elav
Pia\a
investi\ie imobiliar[ cu scop lucrativ. Din punct de vedere stilistic,
l
.G
ru
u
i
G. Demetriad
gi
ch
ple
Tudor Gh
Ab
esc
Bd
cu
Gh. M
Ha
Sofia Doroban\ilor
M.
vs
ranc
incu cu cu
d’aujourd’hui, nr. 5/1934
r
Ion M Negules
Ian
Ion
blo
cu
n
s
Arh. ±tefan
Turbinei
es ra ime ne continu[ modelul impus de Iancu, înscriindu-se în linia general[ a
tio
rd
. Ion
Maica
ka
iB
ea
Za
N Tre t o
An
re
lac
cu
Andrees An
Tu
E.
uz
rigo
Locuin\[ unifamilial[ luxoas[, p+1 Av. M. Splaiul Unirii
Ga
Sf] t re
Bo
Mincu and
oia
Ion ru
Pe modernismului bucure§tean din a doua jum[tate a anilor ‘30.
Domnu
.G
Arh. sca
la
ez
nu
la
Florea
Ca
zue h.
Ga
ca
a Jos Ot
arh
Scheiul de ar
Ast[zi ad[poste§te re§edin\a ambasadorului Venezuelei. Mo ne ±coal e§
na Ghi
Ve
Te
dro a ni
lea
gan
Bd. Aviatorilor
iu
ianu
lui
lD
lce
or V Ispravnicului
a
Construit[ pentru familia de farmaci§ti Chih[escu, este un exerci\iu
oa
Tud
en
cu
Doam
Do
Roma
an
m
± os
At
Ne
ne
ine
Var§ovia
rob
i
Ion
Londra
Bruxelles
ru Parcul Circului ±oituzului
. Kis
a ita
Zona B
C]
bon
ris
an\
P
Lisa H.
Pa
Praga
n
ior
roga
amplasat[ ini\ial o statuie semnat[ de Mili\a P[tra§cu. Mod Belgrad
cu
P]rgarilor
Ma
elef
ilor
an
Calea Floreasca
V[c[res
ru m
ine
a nd m
le x .A
P]
f
Al e ea A n
Washingto Th Complexul Sportiv
ta Re
8. Parcelarea Trinit[\ii
de
ici
an
Petru Maior `nv
"Dinamo"
sele
Bd. Barbu
G. ier
Dr. Grozov
a
Hagi M
ra
Bd
ii
§in
lV M Chile
iei
nu
l[d
Ma
t[r str. Maximilian Popper nr. 25-29
.I
oia
u
Te a ne
ris
sc
on
Londra
Roma
nu Ax. Uricaru
.B
a
od Mo
oscu
n\ia
Brazilie
14. Casa Poldi Chapier - 1929
u
Pa
ine c[r[
os
Louis Blank
ntin
torilor
He
Lizean
Bd
ff
ie Hatmanul Arbore
(str. Maior Zenovie §i Vame§ul Raco\eanu)
M
tor
Bd. Ru
Sc[
Argentina
Dr. Iacob
o
de Pic
iha
.C
sc
ole
an
Mirc
i
rl[te
.O
u §
Intrarea General Ip[tescu nr. 4
lac
Caraca În 1933 Iancu a cerut autoriza\ia de parcelare a întregului teren, pe care se construise în 1922 aleea Iancu.
ar
Cp
Dr. C. Pia\a
s. C
ea E ±os. ±tefan cel Mare
Mexic
re
M
scu
C.
Felix
Victoriei
lui
liad 13 dintre locuin\e au fost construite de Marcel §i Iuliu Iancu. Cl[dirile sunt retrase de la alinierea str[zii §i Locuin\[ unifamilial[, p+3 etaje
±o
Her[str
ra
Bd. Avia
Sg. N
Bd. Iancu de Hunedoa
Cr]ngu
e
Hele§te
. Pam
Polon[
Bd. Nicolae Titulescu B. fil ±o Publicat[ în Contimporanul, nr. 93-94-95, 1930.
V. Lasc[r
v cu Mu
s. con\in un apartament la fiecare nivel. Ast[zi o parte dintre ele au fost demolate, altele ref[cute.
ho Gr. Ale
xandres mu
±t
Ce
le
A an
efa Construit[ pentru prietenul lui Iancu, avocatul Poldi Chapier, fost
Ghocei
u
u
in ndresc V. Alecsandri C]r\an nc
Zid
Bd an Badea
§k lexa
re§
d
.A Gr. A Bog el coleg de liceu §i membru în grupul din jurul revistei Simbolul.
uri
l. I.
Pu
I.
Ra
Cu Bd tine
an u
a\i M
Mo
za Sl[ ar
tru
.L
Po
Dr. Iacob Felix um
Af e
§i
R[
Pe
as
lon
la
Imobilul Herman Iancu - 1926
Vod[ Carage
sp
Bia c[ de
i
ol
Calea Dorob
r
Arminden
lu
[
Al.
]n
Dr. Felix
ru
nu
vas rC tiilo oga ad
Tun
Ra
ului
to
Se do r D R
ata
Vii
do
rlan Obor
[u
ii
Aure
l
ari
Ca O nie
Str. Maximilian Popper nr. 55
vic
rg
er
B d. Da
lea C. Justinian
i
Al. I. iu
C[derea Bas
Her[str
Parcul
F[
l Vla
Cuza
Ca
Ion Parcul
hi
Gr
[v
a
u
ina
e an
èr anu Urs
Construit pentru tat[l arhitectului, acest imobil are o form[
ec
Visario
icu
[ u
ri
ei
oli
ii V
lea
\ei as M
E. B Obor igii
h.
ca
mo
Berz
H.
"Her[str[u" i ist
e\
R[sur
im
sc[r
Fru G nida ir
St. Cihosc
up
M
Co
Ch
ciudat[, par\ial motivat[ de alinierea decretat[ de prim[rie
Du
Pr
Polon[
Leo
Icoanei
Vic
ec
an\ilor
an
Vasile La
Pr
Pia\a
tiliei
.
t or
i
Je
mne
Fluviu Poli
zu .M N. Io Pia\a escu pentru deschiderea unei viitoare str[zi §i de adosarea ei la
Bd
Mihai Ar
±os
lu
Emin
or
Gh N. Iorga
. I.
Emine
Gh. e
M
de
iei
Al. Filipid
ru
Roman[ Mihai
a
hi
scu
Arcul de Triumf
Toa
le
to
§il
nM
Occidentului
ax
6 ni
Bd
Vii
Str. Pictor ±tefan Luchian nr. 3
Ne
.M
Mo
Bd. Co
im
i cu d[ u
Av
voz ad
gu
Mih § Vo
d. M
on
Ru Tit
nstantin
Isc
ie go
rig
xa ai E R
ihai
Gara de Nord Vo Mihai Mo u
Imobil de apartamente, p+5.
lea
ss Dra op Unul dintre apartamente a fost locuit chiar de c[tre Marcel
Go
min M
u
Polon[
Sf.
lic
o
u
ell
ne
sc
esc aio
C acia isc
Prezan
ov
nT
2 u
re
.D re
Ca
Ep
i
al
sc
tia sc
rk
Bd
aio
t
Aure
Bra
is
Pia\a u
Este unul dintre cele mai mari proiecte de acest tip ale lui M. Iancu.
es
u ea Cr
Iancu pân[ în 1931, când se mut[ în strada Caimatei.
M
G
i
sc
ar
n
cu
l Vla
Pl
re
a
Mendeleev
[r[§
Io
Cal. Parcul
v
[le
Le
Pi
de Pia\a
7 Er.
ian
ev
u
Charles de Gaulle Bd No Griv Gri Ioanid Ultimul nivel, par\ial, care nu ap[rea în autoriza\ia de Imobil luxos. Intrarea este marcat[ de un registru vertical discret de
icu
Lahovary ie
ct
i\e
ve
ne
vT
Ion Movil[
zei Rit
al Vase
rd i
.D Am scu va
Bd.
or
±ontu
bra
cu
ir i Bis.
Ves
Dum
Berzei
Am
Ro
ic
Bd.
i
En
rulu ia §ei
Isc
ti
i
u
mne
J. Michelet Viito C[lu
to
ei
G.
Av
[r
se
G mzei oa
n rig
remarcabil[ a casei const[ în exerci\iul plastic pe care îl În prezent, imobilul necesit[ lucr[ri de consolidare, fiind încadrat în
a
ov
as c
i
Ne
Luc
ol A Gr[dina
Toa
Gh.
Pia\a Ic
n
cu Salc
Uruguay na
e§
es escu es ]milo
es
ile L
th
C[lu§ei
Av. Icoanei Vero
a Str
Vulc[n
gu
En
S.Darvari
Al.
Bu
Alexandrin[
cu Th D. P r
uay M Mircea tor sti I propune, libertatea pe care §i-o permite arhitectul categoria cl[dirilor cu risc seismic ridicat.
D.
al
G.
cu
aciu
eo Pic [se
Do
di§
Vas
Ma
g d
lic
ar
i rea i
I.L
Uru
do
Lu
oici
anie eB
Ca
an ulu
nic
tea
silv rA pd
ran
na
ier
.C
pu
Tran
i
din
Popa Savu
ana Pictor
Ca
i
m Olt Po
Grigore Mora
ghe
Flu
.M
lea
l Do
Cri§ Verona
he
ru
ara
an aru
Luig
st
Maria Ros
D.
Sf. Spiridon
3 Te G.ral Berthelot a Ro Ven
gia
ve
.F
Ru
G.ra
lea
Ian
setti
i Ca
ere
Sa
V
Sil
m
ru
le
cu i d
Bd
i
eo
ict
iei
Transilvaniei
ne
nes sett
lm
ici
cu
B
Traian
ar
[r
zza
op
lc[ i§ana Ro
am
o
en
Pop a
Pic
A.
or
Vu
C[p
asc
4
Str
Tem
Do Texie
M[t[s
isc
scu
Lutera
cea C. aP
vila
To
tti etre
Av. Jean
tor
realizate de Iancu la Zürich, dup[ 1917. Elementul cel mai
ie
Berz
nciu
Mir
Ep
os e
ca
ile L
itan
Jean Lo
n
A. R Zece
i
Bd. Aviatorilor
Lu
An
n
ro
Arm
kli
Fr
C. Tomas Masaryk Mes
ari
.
D. O
ei
n[
±erban Petrescu
Vas
G.ral n
u
±coalei i e
an
dre
Berth Fra oic
spectaculos era constituit de cromatica fa\adei. C[utarea
Horei
ba Str
ze
ene
elot Ip[
G.ral
Kise
esc
[ a tes
Starost t
lar
i Vod i Luc
Emanoil Porumbaru
Cantacuzino
r
ett cu
uis
o
asc
ilo
Ros
Iuli
n\
u
i
V. Conta
Bd.
. u
§il
§te
r
C. A Serghiesc plastic[ exprimat[ în acest imobil, considerat a fi primul exemplu de arhitectur[ modern[ din România -
Prap
Traian
I.L
i
Bati
Calderon
ulu
[
G.ral Cristescu
Co
dhi
d
ilo
.C
±tirbei Vod[
Mo
vo
uT
cu§ giliu
r
Po rb
Gan
[ta
ar
ri ie
orges
N. Filip
su Ola
N. B
Vo
ag
ic
te
aN uz Ru Licu i
nu este îns[ tipic[ pentru evolu\ia ulterioar[ a modernismului bucure§tean. Fa\ada policrom[ §i forma sa
l
Sp
No
ti§ u
Ag
lea
Ing. Bal§
ia
nd
eff
pa
pesc
arc Dem Dobre a
etra
Bur
Ba
escu
rg in
le
ric
in
topo
and
cu
T. A
lor
nt
o
ei
Ca
ult
M[t[s
escu
iV
e Pro
Lati
[lce
ta
or at neobi§nuit[ erau o apari\ie ciudat[ în cartierul mic-burghez lini§tit de lâng[ Hala Traian.
or
e
ach
ns
Matei
rgh
en\il
i
Str. Traian nr. 179
cu§
C[lin
irb
Grigore Mora
sc[
Gh.
ulu
Emil Pangratti
ilo
Voievod
Bd. P
n[
Co
±t
n\ul
Arc Pia\a
Doc
Io
r
ezi
Italian[
ari
n ne a
scu
nc
oba
Dianei
Pache
Este o etap[ reprezentativ[ pentru Marcel Iancu din acea perioad[, marcat[ mai mult de latura sa de
esc
Bd
C te
Ion
Ia
Dor
]m rulu ti§ Imobil de apartamente, p+2, demisol cu garaj
eron
e
Co Protopopescu
Br[
m
iste Ba
u
Arm
Berz
b[ pi
Br
Min
ra
Nac
. Sc
lce ne
c[r
Av
d[
ez
arol I
u
Po
scu
plastician.
Cald
Sp
\ii
an pinean
i
n\e
Vo
oia
vi\[
ge
u
Las
laiu
Bd. C
u ]m
pa
tian
ei Ion C aco
era
n
S[
hitu
Os
u
Botanic[ D. R
Traia
Ind irb
u
Na
an
Louis
a
ile
±t
Calea
Sp
ta§
ep Bis
San
ac
±t
et
[ile
n
C. Kiri\escu
eric
Vas
Gr[dina
u
Vr
ec
ilo
i a
n
sc
de Ene uc nd
Academiei
n
M[
Mih
r
Pr.
M
G.
Duzilor
Jean
[
ce
n\
ea
illo i r hia
Cluc
at n
Popa Savu
vic
dor
ro M aM
Co
avea câte un apartament luxos pe fiecare nivel.
fan
nte
elor t sie Sf. Cons
gur
Rosetti Cale
m
sta im Pla o
Co
Ion Brezoianu
e§ V
Doc
tantin
Victori
Muzeul Zambaccian na Ca
eroz
sta
Ar
±te
Parcul Operei Dr |ep
te A inet
Sf. ±tefan
ic
. ne . R. C
Dr. Gh. Marinescu
Bar
V. P
n Qu
Tub os
foru
erulu
Leo
ean
tor
Sl[n
P
gar u
Pale
a Soare
1 Ca
Ed Pia\a ca nu ristia Pop |epe§ Vod[ Str. Paleologu nr. 5
or
± lea C. Mille is ea
etöfi
]rva
Burg
Pictor Romano
il
Carol
r n
sa
Ple re
o§
olo
E. Zola
tin ilo
bu D
Ce
Universit[\ii T
u
vn lin in\
lea
rnic
ei
tor
i
aM
Bu
n
ei Sf §ulu
gu
Bo a
Construit pentru fratele so\iei lui Iancu.
hele
i
iu
Cire
Academiei
ntu
dila
Andrei Mure§ianu
I. Nis
ic
Popa Soare
le
Davila
Sl[n
Parcul Eroilor i
Ca
e lea
tori
M]
Traian
l\
Bd. M. Kog[lniceanu
elav
s jen
Pia\a Pia\a Pia\a Co Ivo Andric gu Delea Veche
u
Avocatul Jacques Costin este un membru activ al grupului
T. C
Ro
Ne esc
G. Demetriad Bd. Eroilor Sanitari f[n
m
Ag i
Victor Babe§ Kog[lniceanu Gutem G.ra Vod
[
ulu
Sofia Doroban\ilor Splaiul Indepen Domni\a Anastasia Eforie Col\ei ±te lescu
Hr
. Georgescu e§
incu
berg l Flo T. or M
r
den\ei |ep A. Pau avangardist de la Contimporanul fiind, printre altele autorul unei
s
Do i resc Doct
ica
ist
anc
ne
Ion M
am u Zbo
Mavrogheni
o
cu r
a
rulu
Gh
Splaiul Indepen ne am
Popa Na
Arh.
rad
nes
Bo
De
Ion
l[ra§ilor
17. Vila Jean Juster - 1931
te
ro
Ca
ari
§il
le
vila rie Lipsc Orz
An Ana Da . Elefte
a
ri
.E
Mo
Ve
ani
ch
n
scu
Bd. I.C.Br[tianu
lea
cu
Lips Ca
ilustrat[ de Marcel Iancu §i Mili\a P[tra§cu.
Zarafi B[c
e
and
ici
Remus
can Cale Str. Silvestru nr. 75
Io
n Min
lom
Ca
ni
Remus
Traian
Lipsca
ne
a C[
taicov
B. P. Ha§eu
ru fire
Romulus
Io Lipscani
Sm[rdan
sc
Arh. l[ra§
Stavropoleos sc Vasile Lu
la Imobilul din dreapta este proiectat tot de Iancu, probabil §i cel
±elari
v
u
Ca
u caci ilo
Ilfo
Gio
Parcul Ga
ro
bro
ter
Mo
lD
ne
Sf
su
n
ven Labirint
Po§
R]urea ]n
Izvor Sapien\ei
din stânga (neexistând îns[ o dovad[ cert[ în acest sens). Marcel
av
Lis
L. Pasteur
dro Ve o
nu
Calea Vic
i ta sarab
p Construit[ pentru bancherul Juster, este o locuin\[ luxoas[.
ila
Matei Ba
gan Co
Vin
Bd. Aviatorilor
Dr.
Co B[
va er Matei Basarab
r ci r[
liu Iancu a locuit cu familia în apartamentul de la etaj, aici
e
sa Filit \ie i
za Fran e Arhitectul exprim[ scara principal[ în fa\ad[, printr-un volum
ulc
da ti
±elari
a
orn
g it cez i
Ba Bd. Na\iunile Unite on
en
u
iei
an
. T [
Dr .C
Roma
Patr
ec
De
Bd. Mircea Vod[
Arenele B.N.R.
ric
Fran
± os
An
Dem.
Poienaru Bordea
At
le
cez[ to
Ud
Daniel
ni§te
a
nP
i
ine
Iu
Splaiul Ind
rar
iu Bra
N
Cezar
ru
liu
r ependen\e an
ou
Valer r
Izvo
Sf. Ap
ce
i elo
Teodor
Romul
n
Ba
[
ia
Popa Na
stin n\ care apoi a fost demolat[ în 1977.
mp
G. Danielopol
Clu
Londra
Sf
ter
er
Moise
Ane
C[
ra
Barclan
ri I. Filibiliu Vulturilo ra
]n
Olt
ain
Vulturilor
sc
Parcul cu Platani
Lis
i la r pe
Turture
. Ki
Bolliac
u eni
ta
[to [m
ostoli
us
i
a§
.R
is
escu
V] M
Dr.
Vin
M. o
uz
od
Dr
r
Nicoar
Clu
C[
n
An
Pa
er
Dr Palatul e
Praga
n r ce Th
ior
Justi\ie to
roga
i
lelor
Dr .G do re
i nP
Fa\ada este total diferit[ fa\[ de cea din proiectul de autoriza\ie.
sele
.A olo as
Mod
.R
Belgrad l. V Ap a an
Ma
itz om n [
Bd. Libert[\ii
er
±o Bd. Unirii
exa
C[uza§i
ff
s.
l dup[ semn[tura arhitectului Iancu apare §i adresa Paleologu 5
ila
Pa
Al e ea A Washington 18. Imobilul Solly Gold - 1934
lam
nd
ta Bd. Unirii
ur
hiu
i Antim Ivireanu
bis. Aceea§i adres[ apare pentru o perioad[ §i în Contimporanul,
an
Pia\a Ro
.G
die
ei
li i
Bd. Hristo Botev nr. 34
Dr
po Alba Iulia
Hagi M
ga
B
Bd
s lM
i ge
u
Justi\i
alu
rie n or De Imobil de apartamente, parter +3 etaje.
.I
an
ga Ge
t[ Ce ina Calo
ne
e r ian
an ate
ei
ris
g
on
Londra
u Ge
n\i
.
Sf
Pa
Io
Bd
Louis Blank
R ad
He Goga
Bd Bd. Octavian
.B
ia
ar
diferite. Forma în plan este un pentagon neregulat. Este unul
A
M
or
ur
aM
uV
Sc[
Argentina
ba
Dr. Iaco
eb
ict
in
11 Iu
eg
iha
stia
o d[
ist
P .R Cale
Uranus
Bd
n
Sirene nite
nie
rl[t
[c
§
lor le U i aD
hi\
Caraca e§t
ate ude
lac
na
V]
t Cer
M[
Sabin
Mexic
Panai
Cu
b
elor
c[
Bd.
he
ului
Justi\iei
za
res
§
ur
tag
u
Felix
Victoriei vei
rca
Vo
Alex
c
cu
aho
Muzelor
Dimitrie Cantemir
tid
Bu
and
acul
R
Fa
d[
ru M
Sabinelo alea
Anastase Panu
Aris
11 Iunie
r C oruzz
l
ica
ian
e\u
ara i
al
Sto
Tra
ud
Gramon
sc
t iei Alexan
mp
c
Gh
dru M
dJ
ord
bu
Mirc
Pa
pa
lui
i\a
i
ulu
Co
Po
mb
oru
re
Ne
[il
Ca
ea V
i
rz ca
te
o\
eC
Co
Br
Foi§
i§ ril
p i l. P
e
e§t
or
Se
or
sc
a pa
g
lea
Liveni
M
od[
Sam
i
or r[§
zog
u
itr
3 op lu
a1 Ge M[
[
Veric
[utu
elia
od
oli
mboldt
Corn e
Vit
oil
ale Bd Bd.
t
. Nif Potera
§i
nV
laret
.T Bd
Vulc
Slobozia
[t T
on
u
an
Aga
d esc
ba
V
V tera§i Vl t
a
P
Vila Jean Fuchs din str. Negustori nr. 27 (1927-1929 — azi grav deteriorat[) este unul dintre În perioada comunist[ §i dup[ 1989, multe dintre cl[dirile din zonele în care sunt situate §i sculptur[ abstract[ – lucr[ri care ast[zi pot fi considerate printre cele mai îndr[zne\e §i mai Traseul urban Marcel Iancu - `nceputurile arhitecturii moderne `n Bucure§ti face parte din
Traseu urban pu\inele cazuri în care se §tie ceva despre rela\ia arhitect-client §i despre influen\a acestuia
din urm[ asupra proiectului. Într-un interviu din anul 1930 din revista Rampa, Iancu declara:
construc\iile lui Marcel Iancu au fost demolate sau se afl[ într-o stare foarte precar[. Imobile
precum cel de pe strada Pictor ±t. Luchian necesit[ urgent interven\ii de consolidare. În
originale experimente din arta abstract[.
În aceast[ perioad[ intr[ în contact cu cele mai importante personalit[\i ale avangardei
proiectul Marcel Iancu, architect desf[§urat de Asocia\ia E-cart.ro în parteneriat cu Funda\ia pentru
Arhitectur[ §i Urbanism Simetria – Uniunea Arhitec\ilor din România, Australians Studying Abroad
„prima cas[ modernist[ din Bucure§ti a fost §i cea dintâi din \ar[. Am cl[dit-o pentru un acela§i timp, situa\ia socio-juridic[ a caselor §i imobilelor construite de Iancu reflect[ interna\ionale din Italia, Fran\a §i Germania. din Melbourne, Centrul European de Cultur[ Sinaia, Ra\iu Foundation UK, Institutul Cultural Rom]n,
Marcel Iancu negustor de vinuri, care citise reviste de art[ str[in[ §i c[ruia arhitectura nou[ probabil c[ i-a
pl[cut. A venit la mine §i mi-a spus c[ are un milion §i un loc pe care mi-l pune la dispozi\ie,
dându-mi totodat[ libertatea de a face ce vreau cu el. S[ ias[ îns[ o cas[ modernist[”.
îndeaproape evenimentele istorice §i politice din ultimii 75 de ani.
Spre sfâr§itul anilor ‘30, proprietarii evrei sufer[ persecu\ia regimului
politic de extrem[ dreapta, unele dintre cl[dirile construite de Iancu
În 1918 Iancu particip[ la formarea grupului Das Neue Leben al[turi de Hans Arp, Alberto
Giacometti, Baumann, Tauber etc., grup care organizeaz[ o serie de expozi\ii, conferin\e §i
demonstra\ii-manifest în ora§ele din Elve\ia.
Libr[riile C[rture§ti. Proiectul î§i propune o cercetare ampl[ a arhitecturii lui Marcel Iancu, printr-o
abordare interdisciplinar[.
Proiectul a fost sprijinit de Ministerul Culturii §i Cultelor – Administra\ia Fondului Cultural Na\ional,
programul de finan\are 2008.
~nceputurile arhitecturii moderne `n Bucure§ti Noutatea proiectului a atras aten\ia §i a §ocat. Iancu î§i amintea, în acela§i interviu: devenind martorii unor scene sângeroase (de exemplu casa Jacques
„În cartier, casa ridicat[ de mine a f[cut senza\ie. Popa, comisarii §i locuitorii erau convin§i Costin). Iancu însu§i va alege calea exilului în Palestina, în anul 1941. Dup[ o scurt[ perioad[ petrecut[ în Fran\a, Marcel Iancu se întoarce în Bucure§ti. Începând
Concept §i coordonator proiect: Doina Anghel
Case §i imobile construite `ntre 1929 - 1938 c-am construit un laborator §i c[ era deplasat în cartierul lor.“ din 1921, timp de zece ani, al[turi de Ion Vinea devine redactorul revistei de avangard[
Manager Proiect: Angelica Iacob
Critica vremii îl întâmpin[ cu scepticism §i ironie, inspirat[ de reac\iile publicului din lini§titul Dup[ al doilea r[zboi mondial, odat[ cu instaurarea regimului Contimporanul, revist[ ap[rut[ la Bucure§ti,
Coordonator documentare: Doina Anghel
cartier negustoresc: comunist, majoritatea propriet[\ilor de\inute de proprietarii ini\iali ai s[pt[mânal, între 3 iulie 1922 §i 7 iulie 1923, Documentari§ti: Ana Maria Guguian, Angelica Iacob, Mihai Pl[m[deal[,
„Vecinii nu se dumiresc de ce, în locul vechilor geamuri str[mo§e§ti, casa nou[ are o fereastr[ cl[dirilor, au fost na\ionalizate prin Legea nr. 119 din 11 iunie 1948 §i apoi lunar, între aprilie 1924 §i ianuarie 1932, Augusta Milena Pop, Silvana Râpeanu
Traseul î§i propune o incursiune în arhitectura modern[ bucure§ten[, prin intermediul unuia
care merge de la un cap[t la altul al zidului, ca o vitrin[ de morg[. Ochiul de pod, de obicei în urma Decretului din aprilie 1950 privind na\ionalizarea unor prin intermediul c[reia î§i va face cunoscute PR: Veronica Leca
dintre ini\iatorii acesteia, Marcel Iancu (1895-1984).
pe acoperi§, e aici în triplu exemplar, ca ni§te cabine clasa I de vapor transatlantic, iar garajul imobile. Conform acestui decret au fost na\ionalizate „Imobilele ideile estetice. Consultan\i cercetare: Alexandru Beldiman, Mariana Celac
Itinerariul cuprinde dou[ zone principale ale ora§ului: zona de Nord, reziden\ial[ §i zona
pare sucursala crematoriului central.“ cl[dite care apar\in fo§tilor industria§i, fo§tilor mo§ieri, fo§tilor Editat de: Simetria, E-cart.ro
central[, denumite în anii ‘30, sectorul I Galben §i sectorul II Negru.
bancheri, fo§tilor mari comercian\i §i celorlalte elemente ale marii Printre cei care aveau contribu\ii frecvente în Graphic Design: MBStudio - Marius Marcu-Lapadat, Octavian Carabela
Cl[dirile au fost proiectate de c[tre Marcel Iancu §i uneori de fratele s[u, Iuliu Iancu, cei doi
burghezii.” Iar cum majoritatea clien\ilor biroului de arhitectur[ al paginile revistei se num[rau sculptori\a Mili\a Fotografii: Octavian Carabela, Angelica Iacob, Mihai Pl[m[deal[
fra\i având împreun[ un Birou de Studii Moderne.
fra\ilor Iancu f[ceau parte din aceast[ categorie, imobilele P[tra§cu, B. Fundoianu, Felix Aderca, Ion Credite fotografice: Muzeul Na\ional al Literaturii Române
Selec\ia cuprinde 18 cl[diri, case §i imobile, caracteristice pentru începuturile arhitecturii Marcel Iancu - Biblioteca Academiei Române
acestora au fost supuse transform[rilor impuse de legea C[lug[ru, Camil Petrescu, M. H. Maxy, Victor
moderne în Bucure§ti, sco\ând în eviden\[ acest „strat” inedit al ora§ului. Portretul lui Jacques Costin Arhiva Prim[riei Municipiului Bucure§ti
na\ionaliz[rii. Brauner etc.
Harta este ilustrat[ cu o serie de desene §i documente din epoc[, publicate în periodicele Muzeul Na\ional de Art[ al Rom]niei
În alte situa\ii, în casele respective au fost muta\i al\i chiria§i, Sub auspiciile publica\iei sunt organizate
vremii (între 1924 §i 1938). Editura Simetria
ajungându-se apoi treptat la o reconfigurare a zonelor §i din punct de expozi\ii individuale §i de grup, popularizate
vedere social. Acest lucru se observ[ ast[zi mai ales în zone unde au avut loc demol[ri intens, cum ar fi, de pild[, marea expozi\ie
Majoritatea cl[dirilor au suferit
masive în perioada comunist[, de exemplu strada Maximilian Popper (unde se afl[ casa interna\ional[ din decembrie 1924, la care
transform[ri importante de-a lungul Mul\umiri speciale: Muzeul Na\ional de Art[ al Rom]niei, Ordinul Arhitec\ilor din Rom]nia,
Herman Iancu). particip[ arti§ti din întreaga Europ[.
anilor, astfel încât compararea imaginilor ±erban Sturdza, Christopher Wood, Irina Cajal, Elena Fluera§u, Daniel Nicolae, Cristina Caute§,
de epoc[ cu cele de ast[zi devine Codru\a Cruceanu, Adrian Notz, ±tefana M[rmureanu, Monica Grigore, Ramona Mitric[,
O parte dintre case §i apartamente au urmat cursul firesc al evolu\iei legisla\iei privind
indispensabil[. Irina Ionescu
proprietatea, astfel încât, în urma decret[rii Legii retroced[rilor (Legea 10 din 2001) unele
De asemenea, pentru aspectul ini\ial al
dintre acestea au revenit proprietarilor de drept. Situa\ia caselor puse în discu\ie reflect[ de Tipar: S.C. COLOR DATA S.R.L. www.colordata.ro
caselor s-au folosit §i desenele din Vila Fuchs
altfel o problematic[ foarte actual[ a societ[\ii române§ti, constituindu-se astfel într-un Copyright: 2008, E-cart.ro, Editura Simetria
dosarele autoriza\iilor de construc\ie,
studiu de caz simptomatic pentru o serie de cl[diri ce se înscriu în patrimoniul arhitectural Marcel Iancu - Linoleum Toate drepturile rezervate.
aflate în Arhiva Prim[riei Municipiului
bucure§tean din secolul XX. Coperta revistei Contimporanul, oct. 1925 aPublica\ie non profit, tip[rit[ în 5000 de exemplare
Bucure§ti, precum §i imagini din
Desene de arhitectur[, publicate `n Contimporanul, 1925
publica\iile vremii.
Un reper important l-a constituit cerceta-
Din 1925, Contimporanul î§i l[rge§te spectrul,
rea cuprins[ în catalogul Centenar Marcel
Toate cl[dirile construite pân[ în 1934, sunt semnate cu numele altui arhitect (de regul[ sco\ând numere speciale consacrate artelor SIMETRIA
Iancu 1895-1995, editat de editura Simetria
Constantin Simionescu) dat fiind faptul c[ Marcel Iancu î§i va dobândi dreptul de semn[tur[ plastice, arhitecturii, sculpturii, artizanatului §i
în anul 1996, coordonatori Anca Boc[ne\,
odat[ cu intrarea în Corpul Arhitec\ilor din România, în 1934. unor personalit[\i marcante precum C. Brâncu§i,
Nicolae Lascu §i Ana Maria Zahariade.
Primele cl[diri moderniste ale fra\ilor Iancu apar în perioada 1926-1927. Dup[ o c[l[torie în înso\ite de articole programatice.
Parcursul ofer[ posibilitatea de a observa
Occident, în Germania (unde cunoa§te probabil realiz[rile §colii Bauhaus) §i în Fran\a, unde îl În paginile revistei, Iancu va publica o serie de
elemente de istorie urban[, aspectele
întâlne§te pe Robert Delaunay, Iancu se întoarce în Bucure§ti §i proiecteaz[ trei cl[diri cu un desene §i prezent[ri ale caselor proiectate de el
sociale, precum §i elementele contrastante
evident caracter modernist: dou[ imobile de locuin\e (str. Trinit[\ii §i str. Ceres) §i un pavilion în Bucure§ti, precum §i articole despre urbanism,
dintre arhitectura interbelic[ §i cea
pentru fabrica de ciocolat[ Suchard, la Târgul Mo§ilor. arhitectur[ §i art[. Redac\ia revistei Parteneri media:
comunist[ §i postcomunist[. Multe dintre
Contimporanul se afla pe strada Imprimeriei la
zonele propuse §i-au modificat radical Pavilionul Suchard, publicat `n num[rul 53 (cl[direa nu mai exist[ ast[zi), iar
configura\ia, atât sub aspect urbanistic, Contimporanul, 1926 administra\ia se afla pe strada Trinit[\ii (actuala
cât §i social.
Marcel Iancu - Maximilian Popper, unde a §i locuit o perioad[
Portretul lui Ion Vinea Marcel Iancu).
Cuvintele lui Marcel Iancu, referitoare la Utopia Bucure§tilor r[mân §i ast[zi la fel de actuale:
„V[d nevoia urgent[ de a reface Bucure§tiul §i am încercat s[ schi\ez noua orientare
urbanistic[, care pare înc[ §i azi o utopie. De la începutul anilor ‘30, Biroul de
De altfel, urbanismul este arta care trebuie s[ scruteze viitorul. Cei care cl[desc ora§e f[r[ Studii Moderne al fra\ilor Iancu este
asaltat de comenzi. Presa §i colegii de Pân[ în anul 1941, când va p[r[si
destul[ previziune se g[sesc mereu dep[§i\i de realitate.”
breasl[ încep s[ acorde aten\ie România, Iancu întreprinde o activitate
(C[tre o arhitectur[ a Bucure§tiului, 1935)
arhitecturii lui Iancu. În num[rul din artistic[ efervescent[ desf[§urat[ atât în
„... Suntem azi într-o faz[ de refacere complet[. Centrul comercial cre§te în în[l\ime, casele vechi, Pictor, grafician, architect, teoretician,
ianuarie 1931, Contimporanul public[ o domeniul arhitecturii cât §i al picturii.
lipsite de confort, fac loc blochausurilor iar pu\inele cur\i §i gr[dini dispar în fiecare ceas...”
În 1935 viziunea asupra Bucure§tiului era înc[ optimist[: scrisoare semnat[ de arhitectul G.M. n[scut în 1895, la Bucure§ti, Marcel Împreun[ cu fratele s[u, Iuliu, cu care
Cantacuzino, adresat[ lui Iancu. Este o Iancu este una dintre personalit[\ile de\ine un birou de arhitectur[ (Birou de
„...Bucure§tiul are norocul de a fi un ora§ tân[r, la începutul form[rii sale urbane, ferit de
declara\ie de aderare a arhitectului Studii Moderne) construie§te 40 de case
supradezvoltarea defectuoas[ arhitectonic[, neigienic[ §i suprapopulat[ a secolului trecut, marcante ale mi§c[rii de avangard[ §i imobile în Bucure§ti. Consacrarea sa ca
din centrele mari occidentale... Este oare absolut necesar s[ tr[im întreaga filier[ de gre§eli Cantacuzino (mai tân[r decât Iancu,
proasp[t întors de la studii din Fran\a) europene. arhitect se petrece în anii ‘30, când deja
pe care Occidentul le-a f[cut, ca s[ înv[\[m §i noi ceva?...
§i în acela§i timp prima recunoa§tere Activitatea sa poate fi împ[r\it[ în trei era foarte cunoscut în mediile artistice de
... Ceea ce se poate face azi în Bucure§ti nu se va mai putea realiza vreodat[.
oficial[ a lui Marcel Iancu de c[tre un coleg de breasl[: avangard[, în calitate de pictor, grafician
Stilul modern cere urbanismul modern. perioade majore: participarea la
„... ai fost întâiul care a întors în aceast[ \ar[ spatele unei mentalit[\i obosite §i sterile. În §i publicist.
E ora hot[râtoare care trebuie s[ decid[ osatura, baza geometric[, linia de continuitate formarea §i promovarea mi§c[rii
ora§ul nostru haotic, de un haos balcanic §i mediocru, de o tic[lo§ie mic[, cum zice Tudor Lui i se datoreaz[ primele manifest[ri ale
pentru dezvoltarea urban[ a Bucure§tiului.
Arghezi, casele dumitale s[n[toase apar ca premisele s[n[toase ale unui viitor s[n[tos a c[rui dadaiste de la Zürich, animarea grupului mi§c[rii moderne în arhitectura
... Bucure§tiul ref[cut va fi în 50 de ani un ora§ fericit §i s[n[tos, un ora§ gr[din[, cu parcuri §i
activitate viguroas[ nu î§i pierde timpul în atitudini de admira\ie retrospectiv[”. avangardist de la Contimporanul, din româneasc[, deschizând astfel drumul
palate... Fiecare timp are pitorescul s[u §i, oricât de înduio§[tor ar fi pitorescul ruinelor, noi
Dualitatea pictor - arhitect se reflect[ în plastica fa\adelor, conferind originalitate cl[dirilor lui modernismului.
opt[m pentru pitorescul vie\ii care are destul[ culoare. Nu e timpul s[ bocim trecutul, avem Bucure§ti §i angajarea în rena§terea vie\ii
datoria s[ preg[tim viitorul...” Iancu.
Criticul Sandu Eliad descria astfel arhitectura lui Iancu:
artistice din Israel, încununat[ prin Din 1941 se stabile§te definitiv în Israel,
Într-un articol publicat în Ora§ul (nr. 2, 25 februarie 1934), intitulat Urbanism, nu romantism „... Casele lui Marcel Iancu nu seam[n[ una cu alta, de§i baza lor arhitectural[ este aceea§i: deschiderea Muzeului Janco Dada, în unde fondeaz[ în 1953 colonia artistic[
stricta supunere la legile pe care le-am amintit mai sus (legiferare citadin[, legile fizice ale 1983, la Ein Hod. de la Ein Hod, consacrându-se în special
Iancu î§i afirm[ încrederea într-o atitudine vizionar[, îndep[rtat[ de trecut §i nostalgii
materialului, posibilit[\ile tehnice, imperativul economic). Jocul variat al volumelor, ritmica picturii.
paseiste:
îndr[znea\[ a golurilor §i suprafe\elor, alternan\a verticalelor §i orizontalelor, cu toate c[ se În 1983 a fost înfiin\at Muzeul Janco Dada
„Ora§ul nostru, capitala \[rii, este hot[rât chemat s[ îmbrace un scop §i o form[ european[...
nasc din hazardul poruncit de nevoile interiorului au echilibrul simetric sau asimetric §i care de\ine o impresionant[ colec\ie de
... Casa modern[ este numai aspectul unei noi organiz[ri de via\[ interioar[ în strâns[ În timpul liceului, la Bucure§ti, face parte din gruparea din jurul revistei Simbolul, al[turi de
festivitatea arhitectonic[ datorit[ numai sim\ului lui plastic. Pe urm[, integrarea cl[dirii în lucr[ri ale artistului.
leg[tur[ cu urbanismul. Echilibrul §i coordonarea valorilor exterioare §i interioare este Tristan Tzara §i Ion Vinea (între 1912 – 1913).
substan\a întregii probleme a arhitecturii noi...“ atmosfera str[zii, peisajului, îi reu§e§te atât de deplin numai datorit[ ochiului s[u de colorist Dup[ terminarea liceului pleac[ la Zürich pentru a studia arhitectura, împreun[ cu fra\ii s[i,
des[vâr§it”. Text de Doina Anghel
Iuliu §i George.
Printre colegii s[i de la revista Ora§ul (Sandu Eliad, Cicerone Theodorescu, D. Anagnoste) Perioada petrecut[ la Zürich este determinant[ pentru formarea sa profesional[ §i artistic[. Marcel Iancu -
Iancu este considerat „arhitectul român care are cea mai de invidiat reputa\ie în lumea Împreun[ cu Tristan Tzara face parte din grupul fondator al mi§c[rii Dada, plecând de la Portretul lui Hans Arp
arhitecturii moderne europene. Când s-a întors în \ar[, faima s-a îl precedase. În fruntea nucleul format la Cabaret Voltaire, în 1916 (al[turi de Hugo Ball, Emmy Hennings §i Hans
grup[rii de la Contimporanul el a r[mas §i ast[zi ceea ce a fost dintotdeauna, artistul complex Arp). În cadrul grupului dadaist, Iancu realizeaz[ primele sale experimente în collage, reliefuri
care a f[cut arhitecturii moderne române§ti transfuzia de idei vitale §i nou. Este un
revolu\ionar” (Ora§ul, 1934).
Vil[ §i cinema la munte, studiu În aceea§i perioad[, pe la Marcel Iancu - Portretul Mili\ei
începutul anilor ’30, se va P[tra§cu, ulei pe carton,
impune un alt nume important 1925-1930
pentru începuturile arhitecturii
moderne, Horia Creang[.
Schi\e pentru o cas[ la \ar[,
Contimporanul, ianuarie, 1931