La Medeleni

DE Ionel Teodoreanu

Dăă nuțț șț țiă de ce dormeă Ali pe covor îîn odăiă lui, îîn loc șăă doărmăă
ăfărăă , îîn pridvor1. Dăr nimeni nu țrebuiă șăă șț ție nici ce șț țiă Dăă nuțț , nici căă Ali
șforăă iă îîn odăiă lui, îîncolăă ciț pe covor că un conținenț de purici. Lă drepț
vorbind nici lui Dăă nuțț nu-i preă veneă lă îîndemăî năă șăă șț ție ce șț țiă, fiindcăă
șț țiind, frică de noăpțe șț i șingurăă țățe, nenumițăă , îîl priveă găță șăă vie, că
cinevă șțrigăț pe nume.
— Hăi șăă măă dezbrăc, șe îîmbăă rbăă ță Dăă nuțț , șculăî ndu-șe zgomoțoș de
pe păț.
ÎÎncepu șăă -șț i școățăă hăinele, cu mișț căă rile făcțice2 ăle ăcțorilor căî nd
reproduc pe șcenăă geșțurile mici de țoățe zilele. Din odăiă Olguțței răă șunărăă
moi bufnițuri de perne șț i răî șețe de douăă glășuri.[...]
...Olguțță!... Olguțță e șoră lui!... De ce?... Fiindcăă șț i eă e ă țăței șț i ă
mămei... Nu șe poățe!... Olguțță e ă mămei, șț i Dăă nuțț ăl țăței... Mămă e femeie...
Cum poățe șăă făcăă o femeie un băă iăț!... Ațunci țăță l-ă făă cuț pe Dăă nuțț?... Bine,
dă moțănii nu făc pui; număi pișicile făc!... Așță-i ălțcevă!... Nu șpune mămă
căă Dăă nuțț e băă iățul ei? Oăre mămă șpune minciuni?.. De ce e mămă femeie?...
Are păă r lung?... Tăță ăre mușțețți!... Mămă ăre rochie!... Şț i țăță ăr puțeă șăă -șț i
puie rochie!
ÎÎnchipuindu-șț i-l îîn rochie, Dăă nuțț zăî mbi.[…]
Cum poățe oăre șăă vorbeășcăă țăță un ceăș îîn șț ir făă răă șăă cețeășcăă ?...
Oăre îînvățțăă pe de roșț? Nu șe poățe!... Număi poeziile șe poț îînvăă țță pe de
roșț!... Tăță e foărțe deșț țepț... de ășță poățe vorbi un ceăș!... Şț i Olguțță e foărțe
deșț țeăpțăă ...
Dăă nuțț șe țeme de Olguțță... El e premiănț îînțăî i, dăr Olguțță e foărțe
deșț țeăpțăă ... Cu eă nu șe poățe pune... Oăre Dăă nuțț îîi proșț?... Așț ă crede Olguțță,
dă’ nu-i ădevăă răț!... Cum poățe șăă fie Dăă nuțț proșț, căî nd Dăă nuțț vede cum e
Olguțță șț i cum e el șingur!... El nu poățe vorbi că Olguțță... Ațunci?... Așță-i
ălțcevă! Dăă nuțț șț ție căă nu-i proșț fiindcăă el ăre țurbincă3 lui Îvăn... Olguțță nu
șț ție căă Dăă nuțț e deșț țepț... chiăr foărțe deșț țepț!... Dăcăă -ăr ășculță Olguțță ce
găî ndeșț țe Dăă nuțț!... Ce păă căț!... Cu Olguțță poățe vorbi număi. Dăă nuțț șe privi
deodățăă îîn oglindăă ... El vorbeă șău ălțcinevă?... [...]
— Ce-i ășță, Dăă nuțț? ÎÎn loc șăă dormi țe uițți îîn oglindăă ? Îă, măă rog!
Doămnă Deleănu, îîn chimono4, făă ceă rondul de noăpțe, pe țăă cuțe, că
țoțți cei căre-l făc.
— Te-ăi șpăă lăț pe dințți?
— M-ăm șpăă lăț.
— Măî nile țți-ș curățe?... Îă șăă văă d... Dăă nuțț
 – Dăă nuțț! Pențru ce-ș făă cuțe periile de unghii?
„Pențru măță, mămăă , ăr fi răă șpunș Olguțță", găî ndi Dăă nuțț , roșț indu-șe.
— Şăă vii măî ne dimineățțăă șăă -țți țăi unghiile. Ai ăuziț?
— Am ăuziț.
— Şț i-ăcumă culcăă -țe... Dăă nuțț! Dă’ ășță ce măi e? îînmăă rmuri doămnă
Deleănu, deșcoperindu-l pe Ali... Mărșț , Ali! [...]
— Ce căuțăă dumneălui ăici?
— A veniț șingur, mămăă !
— Cred, bine! Așță măi lipșeă!... De ce nu l-ăi dăț ăfărăă ?
— ...Am uițăț.
— Noroc căă mi-ăm ăduș eu ămințe!... Dă țu ce căuțți ăici??
— N-ăveăm chibrițuri, mămăă !... Căpul Olguțței răă șăă rișe ățenț, prin
crăă păă țură ușț ii căre dăă deă îîn ănțreț5.
— Umbli cu picioărele goăle? Olguțță!
—Nu-mi găă șeșc păpucii! Am șăă -i ărăă ț eu Anicăă i! (n.ă. șervițoăreă
fămiliei Deleănu)
— Bă țe pofțeșc șăă țe culci!
— Ce căuțți lă mine îîn odăie? șe oțțăărîî Dăă nuțț .
— Eu vorbeșc cu mămă! Așță-i cășă mămei. De ce n-o dăi ăfărăă pe
mămă?
— Olguțță, lășăă -l îîn păce!
— Mămăă , l-ăi dăț ăfărăă pe Ali?
— De ășță ăi veniț!... Hăi lă culcăre! Repede, Olguțță!
— Mămăă , căî nii făc ploșț nițțe?
— Ce? Ai găă șiț ploșț nițțe? șe șpăă imăî nțăă doămnă Deleănu.
— Nuu! Dă-nțreb ășț ă!
— Olguțță, ăi șăă măă -nnebuneșț ți!
— De ce, mămăă drăgăă ?
— Te rog, lășăă -l pe Dăă nuțț șăă doărmăă !
— Eu nu-l lăș? El nu măă lășăă pe mine!
— Olguțță! — Îăcă măă duc... Mămăă drăgăă , țăre-țți șț ăde bine îîn chimono!
Doămnă Deleănu îînțoărșe căpul șpre fereășțrăă , șăă -i zboăre răî șul ăcolo
de unde răă șăr fluțurii.
— Noăpțe bunăă , Dăă nuțț!
ÎÎl șăă ruțăă pe frunțe, șținșe lumăî năreă șț i ieșț i lăă șăî ndu-l pe Dăă nuțț cu
lumină lunii... [...]
Olguțță lăă șăă lingură îîn găvănoș6, găvănoșul îîl văî rîî îîn șobăă . Monică șe
văî rîî îîn păț. Hoțăă răî țăă , Olguțță porni șpre ușț ă dințre odăiă lor șț i ă lui Dăă nuțț , de
unde răă șunău bocăă nițurile.
— Cine-i ăcolo?
— Eu.
— Cine, eu?
 — Eu, frățele țăă u.
— Nu cred!
— Dăcăă -țți șpun!
— Şț i ce vrei?
— Şăă -țți șpun cevă.
— Şpune.
— Deșchide ușț ă.
— Pențru ce?
— Că șăă -țți șpun.
— Şț i ce-mi dăi dăcăă deșchid?
— Şpune țu, ce vrei?
Olguțță șe-ncrunțăă . Nu măi îînțțelegeă nimic.
— Olguțță, nu deșchide! o îîndemnăă țăinic Monică.
— De ce șăă nu deșchid?
— Deșchide, Olguțță, răă șunăă țăre șț i grăă bițăă voceă lui Dăă nuțț .
— Şăă -mi dăi pușț că ță.
— Tț i-o dău!
— Jurăă -țe.
— Şpun pe onoăreă meă.
— Şpune: jur.
— Deșchide, Olguțță. Jur pe onoăreă meă.
Olguțță răă șuci cheiă, ăpăă șăă clănțță șț i brușc deșchizăî nd, răă șăă ri îîn prăg.
— Unde-i pușț că?
— Îă-o. Olguțță deșprinșe pușț că, nelăă șăî ndu-l pe Dăă nuțț șăă îîncălce
hoțărul.
— Bufțeă7! îîl îîncercăă eă, îînărmățăă cu pușț că.
— Poțți șăă -mi șpui! Nu măă șupăă r.
— Ațunci nu-țți măi șpun.
— Cum vrei țu.
— Dă țu ce vrei?
— Olguțță... vreău șăă măă îîmpăc.
— Vrei șăă țe-mpăci?
— Dă.
— Şpui drepț?
— Şpun drepț.
— Ațunci ințrăă . Dăă nuțț reșpirăă .
— Monică, șț i cu ține vreău șăă măă îîmpăc.
— Ce bine-mi păre, Dăă nuțț . Hăi șăă ne șăă ruțăă m.
Şe șăă ruțărăă ențuziășmățți: Dăă nuțț îîn văî nț, din grăbăă , Monică-l șăă ruțăă pe
năș, din greșț eălăă .
— Ce făcem? șe-nțrebăă Olguțță.
— Dăă -i șț i lui, Olguțță, cercăă ș-o îînduplece Monică.
 — Tu zici șăă -i dău?
— Dă, Olguțță, de ce șăă nu-i dăi?
— Ce vrețți șăă -mi dățți? șe nelinișț ți Dăă nuțț .
— Dă’ juri? ințerveni Olguțță.
— Dă n-ăm jurăț?
— Pențru pușț căă !
— Bine, jur!
— Zi dupăă mine: Măă jur...
— Copii, voi nu dormițți? îînțrebăă din căpăă țul ănțrețului doămnă
Deleănu, pențru ă două oărăă .
— Monică, șpune țu căă dormim; pe ține țe crede.
— ...îîncăă nu, țănțe Alice.
— Noăpțe bunăă , Monică. Şăă șț ții căă țe-ăud, Olguțță!
— Măă jur... Hăi, Olguțță! îîncepu Dăă nuțț îîn șț oăpțăă .
— Așț țeăpțăă șăă găă șeșc!... șăă ăm crămpe.
— ...șăă ăm crămpe...
— Olguțță, ășță nu-i jurăă măî nț, ășță-i bleșțem! șe îînfricoșț ăă Monică.
— Dă? Foărțe bine. Zi dupăă mine... Ce-ăm șpuș?
— Şăă ăm crămpe... șe șțrăî mbăă binevoițor Dăă nuțț .
— ...șț i șăă șțău îîn păț țoățăă văcănțță...
— ...șț i șăă șțău îîn păț țoățăă văcănțță...
— ...șț i șăă măă puie docțorul lă diețăă ...
— ...șț i șăă măă puie docțorul lă diețăă ... șe îîngrijorăă Dăă nuțț .
— ...făă răă de dulciuri...
— ...făă răă de dulciuri... ofțăă el ămăr.
— ...dăcăă oi șpune cuivă...
— ...dăcăă oi șpune cuivă...
— ...ce-ăre șăă -mi ărățe...
— ...ce-ăre șăă -mi ărățe...
— ...Olguțță...
— ...Olguțță...
— Amin!
— Băgăă de șeămăă !... Şț i-ăcum, pofțim pușț că îînăpoi.
— De ce, Olguțță?
— E pușț căă de copil! Mie nu-mi țrebuie!
— N-o primeșc. Am dăț-o.
— Ațunci o țțin pențru Monică... Ai ș-o pui îîn pățul păă pușț ilor. Auzi,
Monică? Albi pelerini ăi căă ilor de lunăă pe covoăre, țrei copii deșculțți, îîn lungi
căă meșț i de noăpțe — unul cu cozi blonde, doi cu plețe brune — popoșirăă îîn
jurul unui găvănoș cu dulceățțăă. Şț i țoțți țrei măî ncău din ăceeășț i lingurăă , șubț
privireă ăceleășț i bunice, din dulceățță ăcelorășț i uriășț i — joș, pe covor.
Vocăbulăr
1 pridvor, pridvoăre, ș. n. Gălerie exțerioărăă deșchișăă (măi răr îînchișăă ), cu
ăcoperișț ul șprijiniț de șțăî lpi, ășț ezățăă îîn părțeă din fățțăă ă unei clăă diri șău de
jur îîmprejurul ei; cerdăc.
2 făcțic, -ăă , ădj. Referițor lă ăcțțiuneă de ă creă, ă ălcăă țui, ă formă.
3 țurbincăă , țurbinci, ș. f. (îînvechiț) Şăc șoldăă țțeșc pențru merinde (țrimițere
lă poveșțeă „Îvăn Turbincăă ” de Îon Creăngăă ).
4 chimono, chimonouri ș.n. Hălăț cu măî neci foărțe lungi (foloșiț că
îîmbrăă căă mințe măi ăleș îîn Jăponiă).
5 ănțreț = ănțreu, ănțreuri, ș. n. Primă îîncăă pere ă unei locuințțe, îîn căre șe
ințrăă venind de ăfărăă ; veșțibul.
6 găvănoș, găvănoășe, ș. n. Borcăn (pențru dulceățțăă).
7 bufțeă ș. m. Călificățiv dăț unui ădulț șău unui copil plinuțț .

EXPLOREAZĂ TEXTUL!

1. Cine este autorul și care este titlul textului?

.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................

2. Cine sunt membrii familiei Deleanu?

.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................

3. În ce moment al zilei se petrec evenimentele?

.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................

4. Completează, următoarele enunțuri cu informații ce reies din

text: €

Pe covorul din odăiă lui Dăă nuțț doărme ....................................................... . €

Moțivele ămăî năă rii șomnului șunț .................................................................. . €
Doămnă Deleănu verificăă dăcăă Dăă nuțț .......................................................... . €
Monică șț i Olguțță ăccepțăă șăă -i ofere șț i lui Dăă nuțț ....................................... .
 5. Alege varianta corectă.
ă) Ali ăr fi țrebuiț șăă doărmăă ... €
 îîn ănțreț. €
 îîn pridvor. €
 îîn cămeră lui Dăă nuțț .
b) Olguțță nu-șț i găă șeșț țe... €
 păpucii. €
 pănțofii. €
 șăndălele.
c) Dăă nuțț bățe lă ușț ă cămerei fețelor pențru căă vreă... €
 șăă măă năî nce dulceățțăă. €
 șăă șe îîmpăce cu ele. €
 șăă -șț i ceărăă șcuze.
d) Olguțță îîi îînăpoiăzăă pușț că de jucăă rie frățelui ei pențru căă ... €
 eșțe preă micăă . €
 eșțe preă veche. €
 eșțe pențru copii.
6. Complețeăzăă , enunțțurile urmăă țoăre, pențru ă-țți exprimă impreșiile
deșpre țexț:

ă) Perșonăjul meu preferăț din Lă Medeleni eșțe ................ pențru

căă ................. .
b) Momențul căre mi-ă plăă cuț cel măi mulț ă foșț cel îîn căre .................
deoărece .....................
c) O șițuățție îîn căre eu ășț fi procedăț ălțfel decăî ț perșonăjele ă
foșț ................................................. . Eu ășț fi .................................................................... .
d) Mi-ășț fi doriț șăă ăflu măi mulțe deșpre ............................................................. .

7. Care este sentimentul care se desprinde din lucrarea ta? Notează-

l. Ce culoare i s-ar potrivi? Realizează un desen care să ilustreze acest
sentiment, folosind culoarea aleasă.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
 8. Scrie câteva rânduri adresate unuia dintre personajele din La
Medeleni. Ce-ți inspiră această persoană? Ce ai vrea să-i spui?
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................