PROIECT DIDACTIC

Instructor Maftei Gabriela

UNITATEA ŞCOLARĂ: Scoala Sanitara Postliceala Henri Coanda
DATA: 11.05.2015
CLASA: III B-AMG
DISCIPLINA: ATI
SUBIECTUL: Insuficienta renala
TIPUL LECŢIEI: comunicare/însuşire de noi conţinuturi
COMPETENŢE SPECIFICE:
C1 – analizeaza principale tipuri de insufiecta renala si cauzele
C2 – analizeaza semnele si simptomele afectiunii;
C3 – identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticul de ingrijire
C4 – elaboreaza planul de ingrijire

STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică, demonstraţia, problematizarea, învăţarea prin descoperire, observaţia, explicaţia.
b) FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală combinată cu activitate individuală.
c) RESURSE: - capacităţile de învăţare ale elevilor;
- cunoştinţele însuşite anterior de către elevi referitoare la structura rinichiului.
d) MIJLOACE DIDACTICE: fişe, casetă video, mulaje, planşe.
e) BIBLIOGRAFIE:
Bibleografie :
-Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistenti medicali .
- Ghid de nursing
-Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistenti medicali
-Urgente modico-chirurgicale , L. Titirca

1
 ETAPELE STRATEGIA DIDACTICĂ
COMP. LECŢIEI/ CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC AL LECŢIEI METODE ŞI MIJLOACE EVALUARE
DURATA PROCEDEE DIDACTICE
0 1 2 3 4 5
Organizarea Notarea absenţelor, stabilirea ordinii, asigurarea celor necesare lecţiei
clasei
(1 min.)
Reactualizarea Verificarea cunoştinţelor referitoare la structura rinichiului Aplicarea de teste fişă
cunoştinţelor
(10 min.)
Anunţarea Cauzele insuficientei renale
subiectului
(1 min.)
Mecanismul de formare a urinei cuprinde trei procese:
- ultrafiltrarea glomerulară
- reabsorbţia
- secreţia
Ultrafiltrarea glomerulară
- se desfăşoară la nivelul corpusculului Malpighi;
- constă în trecerea a 1/5 din plasma glomerulară în capsula
Bowman;
- factorii de care depinde: Formativă
a) structura şi suprafaţa membranei filtrante;
Însuşirea noului
b) presiunea efectivă de filtrare;
conţinut
c) debitul circulator renal.
(30 min.)
- membrana filtrantă → endoteliu capilar
→ membrană bazală
→ epiteliul capsulei Bowman
Reabsorbţia şi secreţia tubulară
- se desfăşoară de-a lungul tubilor nefronului;
- reabsorbţia = trecerea unor substanţe din ultrafiltratul glomerular
în sângele peritubular;
- secreţia = trecerea unor substanţe din capilarele peritubulare în
ultrafiltratul glomerular;

2
0 1 2 3 4 5
- mecanisme de transport → active – cu consum de energie
→ pasive – fără consum de energie
Reprezentarea printr-un desen schematic a transportului prin pereţii
tubilor nefronului a principalelor substanţe şi ioni
- glucoza – reabsorbţia (100%) activă, împreună cu Na + la nivelul
tubului contort proximal;
- aminoacizii - reabsorbţia (100%) activă, la nivelul tubului contort
proximal;
C4 - ureea – reabsorbţie pasivă la nivelul tubilor contorţi proximal şi
Problematizarea
C5 distal; Formativă
Observaţia
- creatinina – nu se resoarbe; se secretă pasiv în cantitate redusă la
nivelul tubului contort proximal;
- Na+ - se reabsoarbe activ la nivelul tuturor segmentelor tubului;
- K+ - absorbţia activă la nivelul tubilor contorţi proximal şi distal;
secreţie pasivă la nivelul tubului contort distal;
- Cl– - reabsorbţie pasivă la nivelul tubului contort proximal;
- H+ - secreţie activă la nivelul tuturor segmentelor tubulare;
- H2O – reabsorbţie pasivă în toate segmentele tubului.

Aprecierea Vizionarea unui film înregistrat Observaţia,

Casetă
C6 performanţei Test de autoevaluare conversaţia Formativă
video
(8 min.) euristică

3
Capitolul IV
ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR
ÎN
STARE GRAVA.
Testul A
Încercuiţi răspunsul corect:
1. Culegerea datelor în cazul pacienţilor în stare gravă se face operativ. Se culeg date privind:
a)
funcţiile vitale;
b)
starea somatică a pacientului;
c)
starea de conştientă;
d)
mobilitatea;
e)
date de identitate;
f)
date de stare civilă.
Indicaţi ordinea de culegere a datelor.
2. Supravegherea continuă a pacientului în stare gravă se realizează prin:
a)
monitorizare clinică;
b)

4
monitorizare biologică şi instrumentală;
c)
ambele.
3. Monitorizarea clinică reprezintă:
a)
supravegherea unor constante clinice: funcţii vitale, culoare tegumentelor, durere, după un
orar stabilit;
b)
recoltarea unor produse pentru examene de laborator după un orar stabilit;
c)
supravegherea mobilizării pacientului.
4. Respiraţia ineficientă în stările grave poate avea diferite cauze:
a)
pierderea stării de conştientă;
b)
alterarea funcţiei centrului respirator;
c)
obstrucţia căilor respiratorii, modificarea integrităţii cutiei toracice;
d)
diminuarea stării de confort.
5. Circulaţia inadecvată la stările grave se poate manifesta:
a)
facies palid, tegumente hiperemice, vărsături;
b)
tahicardie, hipotensiune arterială, polipnee, paliditate;
c)

5
hipotensiune arterială.
6. Circulaţia inadecvată care are drept cauză hipovolemia posthemoragică se manifestă prin:
a)
paloare, ameţeli, lipotimie;
b)
facies palid, ochi înfundaţi în orbite;
c)
hipotensiune arterială, tahicardie.
7. Colapsul vascular se caracterizează prin:
a)
tegumente calde, hiperemice;
b)
hipotensiune arterială, sub
70
mm Hg;
c)
hipertermie.
8. Şocul reprezintă:
a)
stare gravă în care se produc tulburări la nivel celular - anoxie şi acumularea produselor de
catabolism;
b)
tulburarea conştientei;
c)
un dezechilibru între capacitatea vaselor şi masa de sânge circulant

6
Ingrijirea pacienţilor în stare gravă. Raspunsuri
Testul A
1.
c, a, d, b, e, f
2.
c
3.
a
4.
b, c
5. b
6. a, c
7.
b
8.
a