Întrebări Pildele Mântuitorului

1. Conţinutul pildelor (evenimentele, personajele) ar trebui considerat:

a. o ilustraţie sau povestioară fictivă;
b. o ilustraţie sau povestioară ilustrativă, unele dintre pilde putând avea o
bază reală, (evenimente care s-au derulat ca atare şi personaje reale).

2. Pentru o înţelegere adecvată a pildelor se va acorda atenţie următoarele aspecte:

a. identificarea auditoriului şi a contextului;
b. identificarea punctelor de referinţă şi a concluziei;
c. asocierile posibile între semnificaţia detaliilor, sensurile suplimentare care
pot fi intuite în spatele acestora şi relaţia lor cu diferite aspecte ale
experienţei contemporane, astfel încât fiecare detaliu să fie cât mai
relevant;

3. Ce se poate afirma cu certitudine despre contextul pildelor?

a. cei trei sinoptici au manifestat un interes deosebit pentru contextul în care
pildele au fost rostite iniţial, grijă care se reflectă de fiecare dată în modul
cum au fost înregistrate pildele în Evanghelii;
b. unele pilde au fost redactate împreună cu contextul lor iniţial;
c. unele pilde au fost înregistrate fără specificarea contextului în care au fost
rostite de Cristos.

4. Pentru a descoperi scopul pentru care Cristos a rostit pilda într-un context dat,
vom răspunde la următoarele întrebări.
a. De ce a spus pilda acum? Cine sunt cei ce au auzit-o? La ce întrebare
(problemă, provocare) răspunde ea?
b. Care sunt punctele de referinţă? Ce semnificaţii sau implicaţii doctrinare
pot fi intuite în spatele secvenţelor principale ale pildei?1

5. Următoarele pilde răspund la întrebarea: Este uşor să fii ucenic?

a. Pilda turnului neterminat şi a împăratului războinic, Luca 14: 28-33;
b. Pilda semănătorului şi a neghinei Matei 3-9; 24-30;
c. Pilda talanţilor din Matei 25: 14-30 şi Luca 19: 11-27.

6. Pentru a descoperi modul în care ascultătorii primari s-au identificat cu pilda este
necesar:
a. identificarea şi înţelegerea semnificaţiei concluziei;
b. comentariul care urmează uneori imediat după pildă şi care este în relaţie
cu anumite adevăruri reflectate în pilda respectivă.
c. descoperirea punctelor de referinţă, a punctului culminant şi a momentelor
de turnură care surprind;
7. Adevărul sugerat de Pilda grăuntelui de muştar şi Pilda aluatului este următorul:
a. o imagine a unui creştinism întins care adăposteşte inclusiv sisteme
religioase false şi în interiorul căruia răul proliferează;
b. chiar dacă începutul pare umil şi nesemnificativ, el este urmat de o
creştere viguroasă;
c. în spatele acestor imagini se poate intui expansiunea creştinismului ca
promotor şi manifestare a Împărăţiei;

8. Pilda neghinei răspunde la următoarea întrebare:

a. cum poate Biserica să fie un semn că Împărăţia este deja prezentă, dacă
răul proliferează în mijlocul ei?
b. cum se poate înţelege existenţa şi proliferarea răului în lume, dacă
Împărăţia este deja prezentă?

9. Abordarea temei Împărăţiei în aspectul ei viitor o întâlnim în următoarele pilde:

a. Pilda robilor credincioşi şi necredincioşi, Mat. 24: 45-51; Pilda celor zece
fecioare, Mat. 25: 11-13; Pilda talanţilor, Mat. 25: 14-30;
b. Pildele ospăţului Mat. 22: 1-14; Luca 14: 15-24; Pilda fiului risipitor Luca
15: 11-32;
c. Pilda celor doi constructori de case, Mat. 7: 24-27; Luca 6: 47-49; Pilda cu
bogatul şi Lazăr, Luca 16: 19-31.

10. Încercuiţi afirmaţiile adevărate despre Pilda cu oaia rătăcită.

a. Şi Matei şi Luca plasează pilda în acelaşi context şi pentru acelaşi
auditoriu;
b. Matei foloseşte pilda pentru a ilustra grija deosebită şi preocuparea Lui
Dumnezeu pentru cei mici;
c. Matei relatează o variantă mai lungă a pildei în timp ce la Luca întâlnim
varianta mai scurtă;
d. scopul pildei – o schimbare a gândirii astfel încât să poată face adaptările
comportamentale plăcute Lui Dumnezeu.