Metafora%„Templul%lui%Dumnezeu”%și

implicațiile%ei%pentru%conducerea%bisericii

The%metaphor%„Temple%of%God”%and%its
Implications%upon%Church%Leadership

Lector Dr. Timotei RUSU

Baptist Theological Institute of Bucharest, Romania
timoteicorinar@gmail.com

Abstract
Church leadership is critical for the mission of Christ’s church in
the world. God is not silent about this subject. Besides the explicit teachA
ing about the leadership of the church, the Holy Scripture contains many
metaphors about the church that communicate valuable information
about the life and the leadership of the church. In this article we study
the metaphor “Temple of God” and discover the richness of teaching
aboutDchurchDmembershipDandDchurchDleadershipDasDwell.

Keywords: Leadership, Temple, Vision, Community, Church.

 RUSU, Timotei. / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 69-86.

Biserica lui Hristos este taina ținută ascunsă de veacuri, dar deA
scoperită la vremea ei, prin lucrarea Domnului Isus și a apostolilor. Ea
este scopul lui Dumnezeu la care a lucrat înainte de întemeierea lumii.
Despre această minune a lui Dumnezeu se vorbește atât în mod direct,
cât și în imagini. Rolul imaginilor este să captiveze cititorul Scripturii și
să transmită o bogăție de informații și de stări corelate cu experiențe bibA
lice anterioare. În această lucrare vom studia metafora „Templul lui
Dumnezeu” și vom urmări în special care sunt implicațiile ei cu privire
laDcârmuireaDbisericii.

Colin Brown definește metafora, în special metafora biblică drept

„o expresie figurativă în care numele, sau termenul descriptiv, este apliA
cat unui obiect căruia nu i se aplică în mod literal sau normal. Adesea
implică transferul de la concret la abstract. […] Metafora așează imagA
inea nu după realitate, ca în cazul vorbirii figurative, ci în locul realității.
Cineva trebuie să cunoască dinainte realitatea din spatele metaforei, altA
fel rămâne neinteligibilă.”1 Această definiție obligă cercetătorul Scripturii
să își ia toate măsurile de precauție în ce privește o posibilă înțelegere
greșită a metaforelor. În același timp explică și ușurința cu care sAau făA
cut greșeli teologice semnificative cu acoperire în metaforele despre BisA
erică. O metaforă are mai multe elemente, care pot fi înțelese corect sau

1.
Colin Brown, Ed, The New International Dictionary of New Testament Theology
(GrandDRapids,DMichigan:DZondervanDPublishingDHouse,Dvol.2,D1971),D746.D

70
 RUSU, Timotei. / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 69-86.

răstălmăcite. Unele sunt mai degrabă induse decât prezente. Metaforele

trebuie înțelese ca fiind prezentate cu un scop precis întrAo situație dată.
De aceea înțelegerea lor depinde de contextul și scopul cu care au fost
spuse. Ele nu sunt alegorii în care fiecare element să aibă un sens, ci
imaginiDpurtătoareDdeDînvățăturăDcontextualizată.DD

Faptul că Dumnezeu a lăsat să fie o multitudine de metafore ale

bisericii ne transmite un mesaj clar: nici o metaforă singură, izolată, nu
cuprinde toată învățătura despre biserică. Mark Dever explică: „Bogăția
descrierilor despre biserică ne învață că nici o imagine nu poate
cuprindeDtoateDaspecteleDbisericii.”2

Fiecare metaforă își are limitările ei și pericolele care decurg din

neînțelegerea acestor limitări. Atât liderii cât și membrii bisericilor pot
folosi elemente din aceste metafore pentru a justifica aproape orice idee
sau comportament.3 Acest lucru devine devastator, dacă slujitorii bisA
ericii, cei care au responsabilitatea păstoririi turmei lui Hristos, aborA

2.
Mark Dever, The Church: The Gospel made Visible, (Nashville, Tennessee: B&H
PublishingDGroup,D2012),D10.
3.
Când am auzit că fata adolescentă a unui credincios din biserică a plecat de
acasă, am vizitat familia respectivă. Am fost realmente surprins când tatăl fetei
mAa mustrat că nu sunt „păstorul cel bun” care lasă pe cele 99 oi pe izlaz și
merge să caute oaia rătăcită. În momentul în care am întrebat dacă nu ar fi fost
responsabilitatea tatălui să își caute fata, acesta a răspuns fără să clipească:
„tatăl fiului risipitor nu a mers după el ci lAa așteptat acasă”. Ambele citate erau
adevărate,DdarDaplicareaDlorDaDfostDtotalDînDafaraDcontextului.D

71
 RUSU, Timotei. / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 69-86.

dează greșit acest domeniu important. Una este ca cineva să aibă o

părere greșită despre potop, și cu totul alta să aibă o părere greșită
despreDcârmuireaDbisericii.

Leith Anderson, încercând să combată miturile existente cu

privire la cârmuire, explică slujirea conducerii ca fiind complexă, adică:
“cu multe variabile”.4 Dacă cineva dorește să definească cârmuirea bisA
ericii luând doar un element în calcul, va greși cu siguranță. E. Eliston
afirmă că sunt cel puțin trei elemente care trebuie luate în calcul când
este vorba de un lider: “liderul, cei care îl urmează și contextul.”5 Toate
acestea au, la rândul lor, mai multe variabile. Este deci o suprapunere de
elemente complexe. Tocmai de aceea există mai multe metafore, și ScripA
tura în întregul ei, studiată corect, protejează orice persoană sinceră de
greșeliDmari.

Biblia oferă un “bogat caleidoscop de imagini despre biserică,

compus din aproximativ o sută de metafore și denumiri.”6 George Eldon

4.
Leith Anderson, Leadership That Works (Minneapolis, Minnesota: Bethany
HouseDPublishers,D1999),D53.
5.
E.J. Elliston, “Leadership Development,” Theology News and Notes
[Pasadena: Fuller Theological Seminary] (June 1989): XXVI:2,4., în Leith
Anderson, Leadership That Works (Minneapolis, Minnesota: Bethany House
Publishers,D1999),D44.
6.
Leland Ryken, James C. Wilhoit, Tremper Longman III, Dictionary of Biblical
ImageryD(DownersDGrove,DIllinois:DInterVarsityDPress,D1982),D147.

72
 RUSU, Timotei. / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 69-86.

Ladd ia în considerare cinci metafore ale bisericii7: Poporul lui Dumnezeu,

Israel, Părtășia Sfinților, Templul lui Dumnezeu și Trupul lui Hristos, pe care
o consideră cea mai importantă. Douglas & Tenney prezintă doar trei ca
fiind simboluri ale bisericii: “templu, mireasă, sau trup”.8 Grenz și ErickA
son prezintă numai trei metafore, care sunt în relație cu fiecare persoană
din trinitate: Poporul lui Dumnezeu, Trupul lui Hristos și Templul Duhului
Sfânt.9:

Bisericile tradiționale, în special Biserica Ortodoxă, pune un acA

cent deosebit pe metaforele Israelul lui Dumnezeu și Trupul lui Hristos,
pentru că reprezintă un sprijin în ce privește teologia specifică bisericilor
respective. De asemenea sunt înțelese și interpretate mai mult dogmatic,
iar partea practică este efectiv omisă. Din aceleași considerente,
metaforelor ca Părtășia Sfinților, Templul lui Dumnezeu sau Mireasa lui
Hristos,:liDseDacordăDdeDunDspațiuDrestrâns,DfiindDadeseaDdoarDenunțate.

7.
George Eldon Ladd, A Theology of the New Testament (Grand Rapids,
Michigan: William B. Eerdmans Publishing Company, Second Edition, 1994),
582A594.
8.
J. D. Douglas, Merrill C. Tenney, The New International Dictionary of the Bible
(GrandDRapids,DMichigan:DZondervanDPublishingDHouse,D1987),D219.
9.
Stanley J. Grenz, Theology for the Community of God (Grand Rapids,
Michigan: Eerdmans Publishing Company, 1994), 466A9. Millard J. Erickson,
Christian Theology (Grand Rapids, Michigan: Baker Books, Second Edition, 1998),
1044A1051.

73
 RUSU, Timotei. / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 69-86.

Un alt mod de a prezenta metaforele este cel cronologic. Astfel

avem metafore care ancorează credinciosul în trecut: Templul lui DumS
nezeu și Israelul lui Dumnezeu, cele care arată identitatea prezentă: Turma
lui Dumnezeu și Trupul lui Hristos și metafora care arată spre viitor:
Mireasa lui Hristos. Prima dintre acestea reprezintă subiectul acestui
articol.

Prezentarea%Metaforei
Metafora Templul lui Dumnezeu apare în special în scrierile aposA
tolului Pavel. La o privire superficială, cititorul Bibliei poate fi surprins
de faptul că această metaforă poartă și alte denumiri. Ea apare și ca fiind
clădireaDluiDDumnezeu,DlăcașDalDluiDDumnezeuDsauDcasaDluiDDumnezeu.D

Așa dar, voi nu mai sunteți nici străini, nici oaspeți ai casei ci
sunteți împreună cetățeni cu sfinții, oameni din casa lui
Dumnezeu, fiind zidiți pe temelia apostolilor și proorocilor,
piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos. În El, toată
clădirea, bine închegată, crește ca să fie un Templu sfânt în
Domnul. Și prin El și voi sunteți zidiți împreună, ca să fiți un
lăcașDalDluiDDumnezeu,DprinDDuhul.10D(subliniereaDautorului)D

Templul lui Dumnezeu este o metaforă a continuității pentru că

preia terminologia Vechiului Testament și o împlinește în mod logic.
“Templul din Ierusalim era unul din simbolurile principale ale credinței

10.
EfeseniD2:19A21

74
 RUSU, Timotei. / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 69-86.

și a sistemului Iudaic…”11 Dacă în vechime oamenii mergeau la Templu

pentru închinare, “biserica lui Hristos nu se închină la templu, ci a deS
venit templu. Dumnezeu trăiește cu și în poporul Lui, nu în clădiri ci în
comunități de oameni (1Corinteni3:16A17; 2Corinteni6:16A18; EfeA
seni2:20A21).”12 Sunt trei moduri în care este aplicată această metaforă:
individual,DcomunitarDșiDescatologic.

Credinciosul%J%Templu
Înțelesul personal al ideii de Templu apare la Apostolul Pavel în
contextul vieții sfinte. Preoții din Vechiul Testament aveau un standard
mai înalt de sfințenie, în special când intrau în prezența lui Dumnezeu.
“În noul legământ toți credincioșii au devenit preoți (1Petru2:9; ApocA
alipsa1:6; 5:10; 20:6), aducând în actualitate modelul neîmplinit al vechiA
ului legământ (Exod19:6).”13 Relația noutestamentală a credinciosului cu
Dumnezeu este mult mai profundă decât în Vechiul Testament. Acolo
Dumnezeu era prezent cu, sau între ei, “acum locuiește în ei.”14 AposA
tolul Pavel întreabă foarte clar: “Nu știți că trupul vostru este Templul

11.
Gerald F. Hawthorne, Ralph P. Martin, Ed. Dictionary of Paul and His Le#ers
(DownersDGrove,DIllinois:DInterVarsityDPress,D1993),D923.
12.
Ryken,DWilhoit,DTremper,DDictionary,D148.
13.
Ryken,DWilhoit,DLongmanDIII,DDictionary,D147.
14.
Hawthorne,DMartin,DEd.DDictionary,D127.

75
 RUSU, Timotei. / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 69-86.

Duhului Sfânt, care locuiește în voi, și pe care lAați primit de la DumA

nezeu? Și că voi nu sunteți ai voștri?”15 Credinciosul este proprietatea și
locuințaDluiDDumnezeu.DD

Comunitatea%–%Templu
Duhul Sfânt se află nu numai în credincios ci și în adunarea credA
incioșilor. Locul prezenței lui Dumnezeu este un loc sfânt, al unității.
Pavel folosește imaginea aceasta în 1Corinteni3, în contextul invidiilor,
partidelor și dezbinărilor existente. Prin acestea, spune Pavel, se “nimA
iceșteDTemplulDluiDDumnezeu.”16

Această idee amintea Apostolului Pavel de experiența convertirii

lui, în care Domnul Isus i sAa prezentat ca Cel prigonit. Iată cum prezintă
StaggDaceastăDlegătură:

În persecutarea creștinilor, Pavel a fost făcut să înțeleagă că

el Îl persecuta pe Hristos…Aceasta era în acord cu
învățătura lui Isus: “Adevărat vă spun că ori de câte ori ați
făcut aceste lucruri unuia din acești foarte neînsemnați frați
ai Mei, Mie mi leAați făcut.” (Matei25:40) Pavel apelează la
același adevăr pentru aAi avertiza pe Corinteni că a diviza
biserica înseamnă aAL diviza pe Hristos
(1Corinteni1:13) și că păcătuind împotriva fraților,

15.
1DCorinteniD6:19
16.
1DCorinteniD3:17

76
 RUSU, Timotei. / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 69-86.

păcătuiescDîmpotrivaDluiDHristosD(1CorinteniD8:12).17D

Din punct de vedere al identității comunitare, această metaforă

este de neegalat și slujește ca o bază pentru relațiile dintre frați și a reA
sponsabilitățiiDfațăDdeDcomunitateaDdinDcareDfiecareDcredinciosDfaceDparte.

Biserica%Universală%–%Templu
Această fațetă apare în Efeseni2:19A20, când Pavel vorbește
despre templul ceresc. Vechiul Testament anunța profetic timpul în care
templul din Ierusalim va fi centrul unde oamenii vor veni și se vor închiA
na (Isaia 2:1A5; Mica 4:1A5; Isaia 66:18A20). În acest sens Hawthorne și
MartinDafirmă:

Imaginea templului de aici trebuie înțeleasă ca împlinirea

acestor promisiuni. Prin Hristos, neamurile au fost apropiate
de Dumnezeu, și împreună cu evreii au devenit un nou
templu,DundeDlocuieșteDprezențaDluiDDumnezeu.18

Această realitate este de necontestat. Biserica a fost deschisă întrA

adevăr “mai întâi Iudeului”. Primii trei mii de convertiți au fost evrei,
apoi cinci mii, apoi nenumărați alții. Abia mai târziu a fost deschisă ușa
și pentru Samariteni (Fapte8), apoi pentru Neamuri (începând cu
Fapte10). Toți care vreAodată au crezut, sau vor crede în Domnul Isus,
17.
Frank Stagg, New Testament Theology (Nashville, Tennessee: Broadman
Press,D1962),D193.
18.
Hawthorne,DMartin,DEd.DDictionary,D127.

77
 RUSU, Timotei. / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 69-86.

fac parte din Biserica lui Hristos, Templul lui Dumnezeu, indiferent de cuA
loareaDpieliiDsauDlimbaDpeDcareDoDvorbesc.DAstfelDprorociaDsAaDîmplinit.

Implicații%cu%privire%la%conducere
Metafora Templul lui Dumnezeu, are implicaţii pragmatice cu
privire la conducere. Fiind o asemănare clară între o construcţie şi
Biserică, este de aşteptat ca elemente ca proiect, ordine, plan, organizare
să de regăsească cu o aplicabilitate dinamică şi eficientă.

Viziune
Dumnezeu este ziditorul tuturor lucrurilor (Evrei3:5) și face cârA
muitorii bisericii parteneri la această muncă creatoare, zidirea Trupului
lui Hristos! Liderul este deci un constructor (1Corinteni3:6A9), care
înseamnă că este preocupat cu ideea de arhitectură, design, formă, strucA
tură, faze determinante, progres. Această muncă este supranaturală și de
aceeaDpăstorulDareDnevoieDdeDviziune.

Liderii vizionari sunt definiți de Weedman ca “oameni obișnuiți,

cu așteptări neobișnuite”.19 Ei nu au un vis al lor născut din frustrări sau
dorințe neîmplinite, ci o pasiune, un foc, pus de Domnul în inima lor

19.
Gary E. Weedman, Ed. Building Up The Church, Scripture, History and Church
(1993),D160.

78
 RUSU, Timotei. / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 69-86.

pentru binele Împărăției lui Dumnezeu. Viziunea nu este a păstorului,

sau a comitetului, nici măcar a bisericii locale în întregime, ci a
Domnului.D

Viziunea este capacitatea primită de la Dumnezeu de a vedea

ceea ce va fi în viitor, puterea de a începe, perseverența de a continua și
înțelepciunea de a oferi și altora aceeași dorință. Viziunea este dușmanul
de moarte al comodității, al complacerii în situația prezentă, al pasivA
ității, al lenei și neimplicării. Viziunea înseamnă schimbare și schimbarea
înseamnă deranj, de aceea vizionarii nu sunt oameni foarte comozi. Dacă
viziunea ar fi ceva frumos pe care toți să o accepte ușor, în cartea lui
Neemia nu ar mai fi apărut lacrimi, post, rugăciuni, dușmani, nemulțuA
miri…DDarDdacăDnuDarDfiDfostDviziunea,DniciDzidulDnuDsAarDfiDconstruit.

Încurajare%%%%
Este o mare diferență între un morman de cărămizi și un zid, sau
o clădire. Ceea ce creează această diferență este așezarea cărămizilor în
relație una cu alta. Liderul trebuie să încurajeze zidirea, edificarea (RoA
mani14:19; 1Corinteni 8:1; 10:23; 14:3,12; 2 Corinteni10:8; 12:19; 13:10;
Efeseni4:12; 1Tesaloniceni5:11), nu să facă el singur munca. Termenul a
zidi, este folosit în sensul de “edificare” de aproape optsprezece ori în
epistolele pauline. Richards și Hoeldtke afirmă că “în fiecare caz, Pavel

79
 RUSU, Timotei. / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 69-86.

vorbește despre slujirea credincioșilor față de alți credincioși, specificând

adeseaDoDrelațieDreciprocă.”20

Din punct de vedere social, oamenii se pot întâlni în două tipuri

de structuri. Victor Turner le numește communitas și societas. Communitas
este atunci când “oamenii sunt nu doar unul lângă altul, ci unul cu altul.
Ei se întâlnesc față în față.”21 Societas este mai izolată, mai impersonală și
“este preocupată de organizarea întregului.”22 Aceste două structuri au
nevoie una de cealaltă pentru a exista armonios. Liderii au slujba de a înA
curaja membrii bisericii să nu fie parte doar din biserica societas, ci și din
bisericaDcommunitas.

Un studiu mai profund a fost realizat de Eaton & Whitehead care

au identificat două tipuri de grupuri întrAo comunitate. Grupul primar
este format din “cei pentru care motivul principal de a fi împreună sunt
relațiile care îi leagă: prieteni, familie sau ceva asemănător.” Grupul seS
cundar este format din cei “a căror motiv de a fi împreună este faptul că

20.
Lawrance O. Richards, Clyde Hoeldtke, A Theology of Church Leadership
(Michigan:DZondervanDPublishingDHouse,D1982),D45.
21.
Victor Turner, The Ritual Process: Structure and AntiSStructures (Ithaca:
Cornell University Press, 1969), p.127., în Randolph Crump Miller, Ed.
Empirical Theology: A Handbook (Birmingham, Alabama: Religious Education
Press,D1992),D178.
22.
Randolph Crump Miller, Ed. Empirical Theology: A Handbook (Birmingham,
Alabama:DReligiousDEducationDPress,D1992),D178.

80
 RUSU, Timotei. / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 69-86.

împărtășeșc o slujbă comună: membrii unei echipe atletice, membrii corA

pului didactic al unei școli, persoane care lucrează în același birou…”23
Din acest punct de vedere biserica este cea mai stabilă comunitate, memA
brii având în comun identitatea și misiunea, așa cum afirmă și Grenz:
“nu toți membrii au aceeași funcțiune, dar toți au același scop.”24 Rolul
liderilorDesteDdeDaDfacilitaDatâtDrelațiileDdintreDmembrii,DcâtDșiDmisiuneaDlor.

Echilibru%Disciplină%J%Răbdare
D Pietrele dintAo clădire nu sunt doar așezate în relații, ci în
relații disciplinate. Dificultatea clădirii Templului lui Dumnezeu constă în
voința liberă a pietrelor vii. Dacă unii membri vor să se așeze în zid
după alt plan decât al Arhitectului, atunci pastorul, iar apoi biserica, treA
buie să îi ajute să își reia locul potrivit. Apostolul Pavel îi îndeamnă
fierbinte pe credincioși “să nu se potrivească chipului veacului acestuia”
(Romani12:2). Ideea lui Pavel era ca ei să nu se alinieze proiectului de
construcție (sau mai degrabă de demolare) a stăpânului lumii acesteia,
ci,DprinDînnoireaDminții,DsăDseDaliniezeDplanuluiDfăcutDdeDDumnezeu.D

23.
Evelyn Eaton & James D. Whitehead, Community of Faith: Models and
Strategies for Developing Christian Communities (New York: Seabury, 1982),
ChapterD3,D“BasicDQuestionsDofDGroupDLife,”Dpp.34A36.,DînDMiller,D178.
24.
Grenz,DTheology,D467.

81
 RUSU, Timotei. / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 69-86.

Acest lucru este esențial, dar de cele mai multe ori, dificil. ExA
tremele sunt mai ușor de atins decât echilibrul. Astfel, este ușor să scoți o
cărămidă din zid și să te dispensezi de ea. Este și mai simplu să ignori
situația. Dar dorința lui Dumnezeu este o tratare fermă și tandră, prin
care credinciosul să fie corectat, recuperat și folositor Împărăției. Rolul
pastorului este asemănător cu al prorocului vechitestamental, care,
chemaDoameniiDînapoiDlaDlegământulDpeDcareDlAauDîncheiatDdeDbunăvoie.

“Văzută ca un templu, biserica este habitatul locuit de DumA

nezeu, dar din punct de vedere al ei ca și clădire este încă în conA
strucție.”25 Ideea de templu completează metafora bisericii ca Trup a lui
Hristos așezândAo în perspectiva corectă. Astfel Caird explică: “Biserica
este întrAadevăr Trupul lui Hristos, dar este un trup în procesul construA
irii, cu finalizarea și perfecțiunea în domeniul viitorului.”26 Cele două exA
presii folosite mai sus, “în construcție” și “în domeniul viitorului”,
pretind ca păstorul să aibă răbdare în acest proces. Și aici exemplul
Domnului Isus este remarcabil: a avut răbdare cu fiecare ucenic până ce
aDreușitDsăDîiDașezeDfuncționalDînDclădireaDLui.

25.
Hawthorne,DMartin,DEd.DDictionary,D127.
26.
G.B.DCaird,DNew:Testament:TheologyD(Oxford:DClarendonDPress,D1994),D216.

82
 RUSU, Timotei. / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 69-86.

În concluzie, metafora „Templul lui Dumnezeu”, ajută atât liderii

cât și membri să își înțeleagă bine rolul. Liderii înțeleg că biserica
aparține în exclusivitate lui Dumnezeu. Ea nu aparține nici conducătoA
rilor ei, nici membrilor ei, nici denominațiunii la care sAa afiliat. Astfel,
din punct de vedere al conducerii, orice fel de organizare umană, care nu
respectă voia lui Dumnezeu nu se poate numi biserică. Liderii sunt
chemați să fie un arhitecți și constructori vizionari. Lucrarea lor este de a
echipa, de a ajuta credincioșii să ajungă la maturitate și de aAi implica pe
fiecareDînDslujireaDpotrivităDdarurilorDpersonale.D

La nivel de individ, înțelegerea metaforei „Templul lui DumA

nezeu” încurajează credinciosul să își perceapă viața ca purtător al lui
Dumnezeu, ca templu al Duhului Sfânt. El este motivat să trăiască o viA
ață sfântă ca unul pentru care sAa plătit prețul suprem. Este de asemenea
încurajat să fie și o piatră vie în templul bisericii, unde să se înscrie întrAo
viziuneDșiDsăDfieDresponsabilDdeDaliniereaDluiDlaDPiatraDdinDcapulDunghiului.

Biserica cu astfel de lideri și astfel de membri îndeplinesc

menirea lăsată de Domnul Isus și este o binecuvântare pentru lumea în
careDstrăluceșteDmaiDtareDdecâtDturlaDoricăruiDtemplu.

83
 RUSU, Timotei. / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 69-86.

Bibliografie

Anderson, Leith, Leadership That Works, Bethany House Publishers,

Minneapolis,DMinnesota,D1999.

Anderson, Leith., Hayford, Jack., PaBerson, Ben. Who’s in Charge?

Standing Up to Leadership Pressures, Multnomah Books, Sisters.
Oregon,1993.

Berkely, D. James. Ed., Leadership Handbook of Management and AdA

ministration,DBakerDBooks,DGrandDRapids,DMichigan,D1994.

Brown, Colin. Ed, The New International Dictianary of NewTestament

Theology, Zondervan Publishing House, vol.2, Grand Rapids, Michigan,
1971.

Caird,DG.DB.DNewDTestamentDTheology,DClarendonDPress,DOxford,D1994.

Cole, Alan. The Body of Christ, in “Christian Fondations”, The WestA

minsterDPress,DPhiladelphia,D1964.

Dever, Mark. The Church: The Gospel made Visible, B&H Publishing
Group,DNashville,DTennessee,D2012.

Douglas, J. D., Tenney, C. Merrill. The New International Dictionary of

theDBible,DZondervanDPublishingDHouse,DGrandDRapids,DMichigan,D1987.

84
 RUSU, Timotei. / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 69-86.

Eaton, Evelyn. Whitehead, D. James. Community of Faith: Models and

Strategies for Developing Christian Communities, Seabury, New York,
1982.

Ellis, E. Earle. Pauline Theology, Ministry and Society, Eerdmans PubA

lishingDCompany,DGrandDRapids,DMichigan,D1989.

Erickson, J. Millard. Christian Theology, Baker Books, Grand Rapids,

Michigan,DSecondDEdition,D1998.

Ford, Leighton. Transforming Leadership, Jesus’s Way of Creating ViA

sion, Shaping Values & Empowering Change, InterVarsity Press, DownA
ersDGrove,DIllinois,D1991.

Grenz, J. Stanley. Theology for the Community of God, Eerdmans PubA

lishingDCompany,DGrandDRapids,DMichigan,D1994.

Hawthorne, F. Gerald. Martin P. Ralph, Ed. Dictionary of Paul and his

LeBers,DIntervarsityDPress,DDownersDGrove,DIllinois,D1993.

Ladd, Eldon. George. A Theology of the New Testament, William B.

Eerdmans Publishing Company, Second Edition, Grand Rapids, MichiA
gan,D1994.

MacArthur, Jr. F. John, The Master’s Plan for the Church, Moody Press,
Chicago,D1991.

85
 RUSU, Timotei. / Jurnal teologic Vol 14, Nr 1 (2015): 69-86.

Miller, Crump. Randolph. Ed., Empirical Theology: A Handbook, ReliA

giousDEducationDPress,DBirmingham,DAlabama,D1992.

Richards, O. Lawrance, Clyde, Hoeldtke. A Theology of Church LeaderA

ship,DZondervanDPublishingDHouse,DMichigan,D1982.

Ryken, Leland. Wilhoit, C. James. Longman, Tremper III. Dictionary of

BiblicalDImagery,DInterVarsityDPress,DDownersDGrove,DIllinois,D1982.

Stagg, Frank. New Testament Theology, Broadman Press, Nashville,

Tennessee,D1962.

86