Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ghid de Interventie Profesionala PDF
Ghid de Interventie Profesionala PDF
INSPECTORATUL GENERAL
AL JANDARMERIEI ROMÂNE
GHID
DE
INTERVENŢIE
PROFESIONALĂ
Colectiv de autori:
Col. Ovidiu VASILICĂ Col. Marin ANDREIANA
Lt. col. Philippe THIRIOT Col. Marian PETRE
Lt. col. Eugen TODORUŢ
4
4.3. Manipulările elementare ......................................................... 96
4.3.1. Trecerea rapidă la cod galben/cod roşu
(dezasigurat/asigurat) ....................................................... 96
4.3.2. Reîncărcarea şi reaprovizionarea armei prin schimbarea
încărcătorului .................................................................. 100
4.3.3. Curăţarea tactică şi turul tactic de orizont ....................... 102
4.3.4. Tehnicile de tranziţie ......................................................... 103
4.3.5. Deplasările cu arma .......................................................... 105
4.3.6. Poziţii de tragere derivate
(în genunchi, culcat, în spatele unei protecţii) ............................ 108
4.4. Realismul antrenamentului ................................................... 112
CAPITOLUL 5
TACTICA INTERVENŢIEI ………………………………... 114
5.1. Bazele tacticii de intervenţie................................................. 115
5.2. Tehnici de înaintare .............................................................. 118
5.2.1. Câştigarea terenului .......................................................... 119
5.2.2. Sprijinul fix decalat - poziţionarea unui sprijin ............... 121
5.2.3. Trecerea spaţiilor deschise (uşi, ferestre) ......................... 121
5.3. Tehnici de pătrundere ........................................................... 122
5.3.1. Pătrunderea în situaţia în care ne confruntăm cu un
adversar localizat ............................................................ 122
5.3.2. Când ne confruntăm cu un individ nelocalizat .................. 123
5.3.3. Urcarea unei scări............................................................. 124
5.4. Mod de acţiune în forţă sau în supleţe.................................. 125
5.5. Controlul vehiculelor ............................................................ 126
5.5.1. Situaţii tactice .................................................................... 128
Bibliografie ……………………………………………….…….133
Anexe ……………………………………………………….…..134
5
CUVÂNT INTRODUCTIV
10
CAPITOLUL 1
13
intervenţiei reprezintă aplicarea succesivă a coerciţiei de tipul
prezenţă, avertizare, somare – folosirea forţei – mijloace din
dotare-armament, în cazul acţiunii contra unui adversar şi permite
tratarea diferenţiată, progresivă şi eficace a unei situaţii în care
folosirea armamentului este ultima soluţie.
Coerciţia poate fi aplicată de jandarmi pe timpul executării
misiunilor specifice, de la caz la caz, în funcţie de acţiuni,
ameninţări sau de agresiuni şi nu trebuie să depăşească nevoile
reale pentru imobilizarea persoanelor turbulente sau agresive ori
pentru neutralizarea acţiunilor ilegale. Acţiunea propriu-zisă va
înceta de îndată ce scopul misiunii a fost realizat.
Gradualitatea folosirii metodelor şi mijloacelor de acţiune,
implică obligarea jandarmului la utilizarea în mod progresiv a
procedeelor, metodelor şi mijloacelor tehnice din dotare, de la cele
mai simple – interceptarea, avertizarea – şi până la folosirea celor
care implică un grad mai mare de forţă – lovituri de oprire cu
braţele, cu părţi ale corpului sau folosirea mijloacelor tehnice din
dotare (bastonul de cauciuc, tompfa, pulverizatorul de mână cu
substanţe iritant-lacrimogene sau cătuşele).
Gradualitatea intervenţiei poate fi structurată în patru faze:
a) acţiunile coercitive fără folosirea forţei fizice –
interceptarea, avertizarea, conducerea, legitimarea şi stabilirea
identităţii, controlul corporal preventiv, controlul bagajelor,
folosirea lanternei;
b) acţiunile coercitive care presupun folosirea forţei –
lovituri de oprire cu membrele inferioare şi superioare ale corpului,
tehnici articulare şi de control;
c) acţiunile coercitive cu folosirea mijloacelor tehnice din
dotare – bastonul de cauciuc, tompfa, cătuşele, pulverizatorul de
mână cu substanţe iritant-lacrimogene;
d) acţiunile coercitive prin folosirea armelor de foc – uzul
de armă în condiţiile legii.
Folosirea forţei în mod gradual (riposta graduală) nu
implică o respectare strictă a celor patru faze progresive. În
aplicarea ei se ţine cont de timpul material în care se desfăşoară
acţiunea, starea de pericol în care se află jandarmul sau victima şi
14
mijloacele folosite de adversar. În funcţie de aceşti parametri se
poate trece peste unele faze de folosire graduală a forţei.
Cele patru faze evolutive ale conceptului de intervenţie
graduală pot fi reprezentate schematic astfel:
15
CAPITOLUL 2
22
PUR se bazează pe împărţirea corpului în două părţi
principale:
Partea superioară a
Partea inferioară corpului
a corpului Strânsă doar în faza de
Disponibilă pentru tir
deplasări Poziţia umerilor şi a
Poziţia şi braţelor
orientarea Prinderea armei în mână
sprijinului la sol Ochirea
Strângerea
bazinului Acţiunea degetului pe
trăgaci
Respiraţia
Genunchii uşor
flexaţi (supleţe
pentru
Piciorul de pe deplasare)
partea cu arma
pe direcţia
obiectivului
23
PUR - poziţia umerilor şi a braţelor (va fi mai mult sau
mai puţin diferită în funcţie de morfologia fiecăruia)
Umerii sunt
Braţul de pe decalaţi şi
partea cu arma blocaţi
este întins fără
blocarea
încheieturilor
Mâna reactivă
este flexată şi
permite
protecţia zonei
cardiace
Respectarea alinierii
ANTEBRAŢ
ÎNCHEIETURA
PUMNULUI
ARMĂ
24
2.6. Funcţiile mâinilor
Partea
reactivă a
corpului
Partea cu arma a - mâna de pe
corpului partea
- mâna de pe reactivă
partea cu arma - piciorul de
- piciorul de pe pe partea
partea cu arma reactivă
25
CAPITOLUL 3
A
S
A S
SA
28
3.3. Legitimarea persoanelor
29
3.4. Controlul corporal preventiv asupra persoanei
30
Tehnica executării
controlului
corporal
preventiv al
persoanei
aflată în poziţia
genunchi
Tehnica executării controlului corporal preventiv al persoanei aflată în poziţia culcat la sol
Tehnica executării controlului corporal preventiv a persoanei
1 - din poziţia în picioare
2 - din poziţia în picioare cu blocarea braţelor
3 - cu sprijin vertical
31
3.5. Controlul bagajelor
35
Poziţia de gardă inversă este obţinută din poziţia de gardă
concomitent cu retragerea piciorului reactiv, ceea ce permite
jandarmului să se sustragă imediat, dar temporar, din faţa unei
ameninţări fizice. Garda inversă trebuie considerată ca o deplasare
înainte de regăsirea gărzii naturale. Principiile generale rămân
aceleaşi ca şi la poziţia de gardă.
Unghiurile de abordare
şi de ripostă sunt foarte
importante în asigurarea
protecţiei jandarmului şi în
creşterea capacităţii lui de a
folosi forţa fizică pentru a
riposta. De aceea, jandarmul se
va plasa şi se va deplasa,
întotdeauna, într-un unghi de
abordare situat în jurul
triunghiului de agresiune al
adversarului.
X ATENŢIE
PERICOL
1 1
2 2
3 4 3
36
Eschiva totală este o deplasare completă a două puncte de
sprijin, fie din „partea armei”, fie din „partea reactivă” în scopul
ieşirii din triunghiul agresiunii, pentru a rupe contactul cu
adversarul sau pentru a întări riposta.
37
3.6.1.2. Lovituri de oprire de nivel 1
41
Lovitura de genunchi circulară se execută astfel: realizarea
unei eschive totale; controlul cotului şi al capului; urcarea
genunchiului pe axă; realizarea unei mişcări circulare din sus în jos.
42
3.6.1.4. Tehnici articulare
44
3.6.1.5. Tehnici de control
45
Flexarea încheieturii antebraţului în pronaţie către înainte
se execută astfel: controlul cotului, braţul în extensie; orientarea
palmei mâinii adversarului către cer; prinderea mâinii în priză
efectivă (deget mare contra deget mare); flexarea încheieturii
pumnului, crearea şi menţinerea unei dureri; realizarea unei rotiri a
braţului către interior, plasarea braţului înainte sau înapoi, fără a se
lucra contra sensului de articulare a cotului; controlul cotului în
permanenţă, blocarea contra propriului corp (punct fix).
46
Flexarea încheieturii antebraţului prin pronaţie către
înapoi se execută astfel: controlul cotului, braţul în extensie;
orientarea palmei mâinii adversarului către cer; prinderea mâinii în
priză efectivă (deget mare contra deget mare); realizarea unei
rotaţii a braţului către interior, plasarea braţului către înainte sau
înapoi fără a se lucra contra sensului de articulare a cotului;
controlul cotului în permanenţă, blocarea contra propriului corp
(punct fix).
47
Controlul prin rularea braţului
48
3.6.1.6. Apărarea contra armelor albe
2
Armă albă – acel obiect sau dispozitiv ce poate pune în pericol sănătatea ori
integritatea corporală a persoanelor prin lovire, tăiere, împungere, cum ar fi:
baionete, săbii, spade, florete, pumnale, cuţite, şişuri, boxuri, castete, arbalete,
arcuri, bâte, măciuci şi bastoane telescopice; Arme albe cu lamă – arma care
îndeplineşte următoarele criterii: a) lama este fie solidară cu mânerul, fie
echipată cu un sistem ce îi permite să facă corp comun cu mânerul său; b) are
tăiş dublu pe toată lungimea sa; c) lungimea este mai mare de 15 cm; d) lăţimea
este mai mare sau egală cu 0,4 cm; e) are un mâner prevăzut cu gardă, Legea
nr. 235 din 6 iulie 2007 pentru modificarea şi completarea art. 2 din Legea nr.
295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, M. Of. nr. 490 din 23 iulie
2007.
3
„…veste antiglonţ, scuturi de protecţie, căşti cu vizor, bastoane de cauciuc sau
tompfe, bastoane cu energie electrostatică, dispozitive cu substanţe iritant
lacrimogene, arme albe, jeturi de apă sau coloranţi, arme cu glonţ de cauciuc
sau coloranţi, cătuşe, cai şi câini de serviciu, dispozitive sonore şi luminoase,
mijloace blindate, lucrări şi mijloace genistice, precum şi orice mijloace de
protecţie şi de imobilizare aflate în dotare”, art. 29 din Legea nr. 550 din 29
noiembrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, M.
Of. nr. 1175 din 13 decembrie 2004.
49
3.7.1. Protecţia jandarmului şi imobilizarea adversarului
prin folosirea bastonului de cauciuc
Bastonul de cauciuc este principalul mijloc din dotarea
jandarmului, fiind realizat în trei variante consecutive (B.1, B.2 şi
B.3), diferenţiate prin dimensiunile lor şi este destinat neutralizării
acţiunilor agresive a unor persoane, fără a le produce vătămări
corporale grave sau a le pune viaţa în pericol.
Bastonul de cauciuc poate fi întrebuinţat atunci când
celelalte mijloace şi procedee de imobilizare nu au dat rezultate, şi
în situaţiile când se impune uzul armei de foc, însă din cauza
împrejurărilor concrete aceasta nu este posibilă.
Bastonul de cauciuc trebuie folosit în limita necesităţii.
Aplicarea de lovituri va înceta imediat ce agresorul a renunţat la
acţiunea sa şi s-a conformat dispoziţiilor date de jandarm. Este
interzisă folosirea bastonului în sediul unităţii de jandarmi.
50
3.7.1.3. Folosirea bastonului de cauciuc
52
3.7.1.5. Tehnici de folosire a bastonului de cauciuc
CAPUL MÎNERULUI
VÎRFUL
CĂLCÂIUL MÎNERUL
CORPUL
54
Poziţia în gardă inversă. Această atitudine se obţine
retrăgând piciorul reactiv, tompfa este ţinută în priză integrală de
mâner, braţul şi antebraţul de pe partea cu tompfa formează un
unghi care permite executarea unei lovituri de stopare fără a arma.
Această atitudine trebuie considerată ca o deplasare înainte de
revenirea în garda naturală şi permite sustragerea imediată, dar
temporară, din faţa unei ameninţări sau a unei agresiuni fizice.
Loviturile de oprire reprezintă tehnici dinamice de percuţie
care permit crearea unei unde de şoc pentru neutralizarea funcţiilor
agresorului – respiraţia, mobilitatea (bazin, picioare), vectorul de
agresiune (braţ, picioare) – în vederea stopării unei agresiuni fizice.
Loviturile de oprire directe cu călcâiul tompfei se execută
astfel: se ţine tompfa cu priză integrală la centrul mânerului; corpul
tompfei este în contact permanent cu antebraţul; destinderea
braţului către înainte la 45° raportat la axa umerilor; căutarea
traiectoriei celei mai directe şi mai rectilinie fără a arma;
executarea loviturii cu călcâiul tompfei; mâna reactivă este în
protecţie.
57
3.8.3. Parările cu tompfa
Lovitură de sus
Lovitură de jos
58
3.8.4. Tehnici de imobilizare cu tompfa
59
Rotirea omoplatului către în jos cu vârful tompfei înainte se
execută astfel: intrare directă sub partea reactivă, cu vârful tompfei
la nivelul încheieturii pumnului între corpul şi braţul adversarului;
efectuarea unei rotiri a vârfului tompfei către în sus (se prinde
vârful tompfei); flexarea antebraţului pe braţ, corpul tompfei în
sprijin pe triceps; terminarea controlului prin plasarea
perpendiculară faţă de adversar.
61
3.10. Folosirea pulverizatorului de mână cu substanţe
iritant-lacrimogene
62
3.11. Imobilizarea adversarului prin folosirea armelor
albe – bastonul telescopic
Armele albe se folosesc în misiunile specifice, în situaţii de
legitimă apărare sau stare de necesitate, pentru realizarea protecţiei
personale şi a imobilizării persoanelor agresive, când folosirea altor
mijloace de intervenţie nu a dat rezultat, iar uzul de armă nu este
necesar sau posibil.
Arma albă folosită4 de jandarmi care se încadrează în
această categorie este bastonul telescopic (BT). Acesta se poartă pe
partea cu arma înaintea sau în spatele armei de mână şi se prinde cu
mâna de pe partea armei, mâna reactivă este în permanenţă
disponibilă pentru a respinge adversarul şi a se proteja.
1 2
BT ÎNCHIS/ DESCHIS
1 2
4
Chiar dacă la acest moment bastonul telescopic nu a intrat în dotarea curentă
a jandarmilor, apreciem că acesta va fi introdus mai devreme sau mai târziu,
odată cu finalizarea procesului de omologare şi cu alocarea resurselor
financiare. n.a.
63
3.11.1. Atitudini de protecţie
Poziţia de abordare cu BT
închis – bastonul trebuie să fie
disimulat în faţă între mâini sau în
spatele coapsei pe partea cu arma.
Poziţia de abordare BT deschis
– bastonul telescopic trebuie disimulat
în spatele coapsei pe partea cu arma.
67
3.11.3. Lovituri de oprire cu BT închis
71
3.11.6. Tehnici de imobilizare şi control cu BT deschis
73
Rotirea omoplatului către în jos se execută astfel:
prinderea încheieturii pumnului şi controlarea cu degetul mare, BT
este sub braţ; efectuarea unei rotaţii cu vârful bastonului către în
sus; menţinerea controlului asupra încheieturii pumnului;
terminarea controlului prin plasarea perpendiculară faţă de
adversar.
74
3.11.7. Apărarea contra armelor albe cu BT
76
CAPITOLUL 4
78
se execută de fiecare dată când jandarmul ridică sau depune arma:
– antebraţul rămâne la orizontală, cu arma culcată în mâna
«partea armei», cu indexul degetului arătător de-a lungul ţevii;
– se extrage şi se recuperează încărcătorul în mâna «partea
reactivă»;
– se prinde manşonul între degetul mare şi cel arătător de la
mâna «partea reactivă», cu mâna aşezată în formă de cupă
deasupra;
– se verifică, printr-un control vizual, dacă nu cumva un
cartuş a rămas în camera cartuşului.
ATENŢIE! În nici un moment mâna «partea reactivă» nu
trebuie să treacă prin faţa ţevii pe timpul manipulărilor.
79
4.1.2.3. Controlul personal de securitate + descărcarea
(CPS +D)
Încărcarea armei, pe
timpul serviciului, se
execută numai dacă este
absolut necesar, pentru:
– executarea somaţiilor
legale şi a focului de
avertisment în plan vertical;
– executarea focului de
armă în strictă conformitate
cu legea;
După utilizare se execută descărcarea şi controlul personal
de securitate a armei, urmate, după caz, de alimentare (dacă se
continuă serviciul).
După executarea focului, jandarmul execută: asigură şi
orientează arma cu ţeava pe o direcţie nepericuloasă; scoate
încărcătorul şi extrage cartuşul din armă; introduce cartuşul extras
în încărcător; verifică şi alimentează arma, dacă se continuă
serviciul.
82
Orice armă trebuie să fie
considerată încărcată atât timp,
cât utilizatorul nu s-a convins de
contrar, printr-un control personal
de securitate şi prin descărcare. În
orice moment şi în special pe
timpul manipulării, jandarmul
trebuie să fie conştient de direcţia
ţevii armei şi să aplice cele cinci
reguli de siguranţă. De asemenea,
fiecare jandarm este responsabil
de modul de folosire a armei sale, având obligaţia să oprească
imediat tragerea dacă constată că se creează un pericol pentru
ceilalţi.
85
4
.
87
Mâna din partea care
acţionează este adesea
primul mijloc de apărare
contra unui atac neaşteptat
în zona intimă. Riposta
instinctivă cu această mână
poate împiedica agresorul
să-l scoată din luptă pe
jandarm, blocându-l sau
reorientându-l. Reacţia de
apărare cu mâna îi dă jandarmului timpul necesar pentru a da
înapoi şi a-şi îndrepta arma către adversar. În cazul în care va fi pus
în situaţia să tragă în timp ce îşi menţine adversarul la distanţă, el
va îndrepta mâna în care ţine arma sau se va proteja prin lovirea
acestuia cu braţul ridicat.
Poziţia astfel adoptată este derivată din poziţia anterioară,
mâna cu care reacţionează abandonând blocul mâini-armă, iar
braţul din partea cu arma trăgând de-a lungul laturilor prin înclinare
uşoară spre exterior. Această mână ridicată şi interpusă între
agresor şi jandarm, îl poate jena dacă doreşte să-şi ajusteze tirul şi
chiar să frâneze un proiectil.
Poziţia de tragere „apărare apropiată la distanţa de o mână”
este folosită de jandarmul surprins la o distanţă mai mică de doi
metri, care trebuie să se apere de o agresiune. Această poziţie
determină o aşezare şi o stabilitate laterală a armei, de o calitate
mediocră.
După prima tragere de urgenţă jandarmul trebuie să
eschiveze şi să ia imediat poziţia de contact. Această poziţie este
neadecvată pentru a lupta contra mai multor adversari care au o
înălţime diferită de a trăgătorului. În plus ea nu permite o protecţie
eficace contra unui adversar aflat la distanţă. De aceea, poziţia de
tragere „apărare apropiată la distanţa de o mână” este adoptată
atunci când jandarmul ţine în mână un obiect cu care poate acţiona
(baston, staţie de emisie-recepţie etc.), când trebuie să deschidă, o
88
uşă sau când procedează la punerea cătuşelor. Dacă este necesar,
această poziţie poate fi luată cu arma ţinută în mâna cu care
acţionează.
89
4.2.3.2. Achiziţionarea obiectivului
OCHIREA
Două tehnici de ochire sunt utilizabile în funcţie de distanţa la care
se află obiectivul:
90
Tragerea ochită este folosită la mai mult de 10 metri,
aplicându-se ochirea conformă. Ochirea constă în alinierea ochiului
director cu aparatele de ochire ale armei şi cu zona aleasă de pe
obiectiv.
4.2.3.3 Respiraţia
91
4.2.3.4. Acţiunea degetului asupra trăgaciului
CONTINUĂ
COMANDATĂ
DE CĂTRE
PROGRESIVĂ TRĂGĂTOR
RECTILINIE
99
Protejarea pistolului în mână
103
mâna de pe partea armei până la mâna din partea care reacţionează;
trece bastonul sub axila mâinii care reacţionează; coboară mâna din
partea armei până la toc; scoate din toc arma având dosul
încheieturii mâinii din partea armei sprijinit pe dosul mâinii care
reacţionează şi care ghidează arma fără contractare. Capul
bastonului este aliniat de-a lungul braţului din partea armei.
113
CAPITOLUL 5
TACTICA INTERVENŢIEI
114
Trinomul este constituit dintr-un şef de echipă şi doi coechipieri şi
are următoarele caracteristici: efectiv suficient; poate executa
pătrunderea în spaţii mai mari; se deplasează mai greu; necesită
mai multă iniţiativă din partea şefului de echipă; asigură securitate
şi protecţie sporită.
ATITUDINE
Stabilirea atitudinii care va fi adoptată de jandarmii din
echipă se realizează prin codificarea de alertă, care permite şefului
de element, ca după analiza şi evaluarea corectă a unei situaţii, să
definească şi să ierarhizeze nivelul de ameninţare. Acestei
clasificări i se adaugă situaţia diferiţilor actori participanţi la
acţiune: starea fizică şi starea psihică (nivelul de oboseală şi de
stres, poziţia, prinderea armei, starea armei). După stabilirea de
către şeful de element a nivelului de alertă, de o manieră reflexă,
fiecare jandarm participant la acţiune trebuie să se raporteze la
parametrii culorii anunţate şi să acţioneze unitar, respectând
aceleaşi reguli.
Codificările internaţionale de alertă folosite de jandarmi
sunt următoarele: cod de alertă galben, cod de alertă oranj, cod de
alertă roşu, cod de alertă roşu foc.
Cod de alertă galben – nici o ameninţare aparentă – stare
psihică (conştient, atent, destins, stres imperceptibil), poziţie de
115
abordare, arma în poziţie de serviciu.
Cod de alertă oranj – ameninţare prezumtivă neidentificată
– stare psihică (tensionat, conştient, stres crescut), poziţie de
abordare, arma încărcată şi asigurată.
116
Cod de alertă roşu foc – agresiune actuală – focalizat pe
ameninţare, stres intern instalat, poziţie de contact foc, arma
încărcată cu indexul degetului arătător pe trăgaci. ATENŢIE! În
orice situaţie este obligatoriu să se respecte cadrul legal.
117
¾Protecţie - individuală balistică (cască, vestă anti-glonţ),
folosirea avantajelor terenului
119
„Deschiderea unui unghi” este un procedeu alternativ care
are ca scop achiziţionarea progresivă şi în siguranţă a unui nou
121
Este interzisă cu desăvârşire poziţionarea şi oprirea în
cadrul spaţiilor deschise (uşi, ferestre).
INTERZIS
123
5.3.3. Urcarea unei scări
124
5.4. Mod de acţiune în forţă sau în supleţe
125
Obiectiv nelocalizat Obiectiv localizat
Imperativ: ª de găsit Imperativ: ª de surprins
Investigare suplă, în siguranţă, cu Investigaţie în forţă, în viteză
discreţie cu dinamism
- sprijin fix sistematic înainte de - controlul vizual al
orice deplasare compartimentului şi sprijin decalat
- utilizarea sistematică a - deplasare rapidă şi dinamică până
adăpostirilor la locul stabilit în « bilă de biliard »
- cercetarea fiecărui compar- sau în coloană
timent înainte de a trece la
următorul
126
Pentru executarea acestei tehnici trebuie respectate
următoarele reguli generale:
¾ dacă se acţionează pedestru, semnalul de oprire se va
efectua din partea carosabilă a drumului, de pe o poziţie cât mai
apropiată de marginea drumului;
¾ în cazul în care se acţionează cu un autovehicul se vor
folosi semnalele sonore, luminoase şi vizuale iar atunci când
maşina nu este prevăzută cu mijloace de avertizare, prin folosirea
bastonului reflectorizant;
¾ locul pentru oprirea autovehiculelor va fi ales astfel
încât să permită poziţionarea în afara părţii carosabile, de regulă în
localităţi, în parcări ori alte spaţii pentru a nu stânjeni circulaţia şi
care pe timpul nopţii sunt luminate.
Din punct de vedere tactic controlul vehiculului se execută,
de regulă, de 2 sau 3 jandarmi dintre care cel puţin unul va avea rol
de protecţie prin adoptarea unei poziţii favorabile pentru a
supraveghea atât colegul/ii său/săi cât şi pe ocupanţii vehiculului,
fiind pregătit să intervină imediat. Şeful de dispozitiv va folosi
codificare de alertă.
Cod galben – nici o ameninţare aparentă – dispunerea
jandarmului care execută controlul se face în zona uşii din faţă pe partea
conducătorului autovehiculului; jandarmul adoptă o poziţie care să
confere protecţie în cazul unei tentative de agresiune din partea celui
oprit; jandarmul salută, se prezintă şi solicită conducătorului auto să
oprească motorul ; solicită conducătorului auto să prezinte pentru
control actele de identitate; după verificarea actelor de identitate se va
verifica interiorul vehiculului şi al portbagajului.
128
b) Încătuşarea şi scoaterea din vehicul
Controlul persoanei.
129
d) Controlul portbagajului nu este obligatoriu
130
Mişcarea către înainte a Scoaterea din autovehicul a
dispozitivului. primului pasager.
131
BIBLIOGRAFIE
133
ANEXA NR. 1
ZONA DE OBSERVARE
ZONA DE CONTACT FIZIC
ZONA INTIMĂ
ACŢIUNE INTERZISĂ
ACŢIUNE MODERATĂ
ACŢIUNE PERMISIVĂ
134
ANEXA NR. 2
135
ANEXA NR. 3
BASTONUL TELESCOPIC CARACTERISTICI GENERALE
137