Exemplu Pereti PDF

EXEMPLUL 3
- constructie cu pereti structurali de beton armat–
Descrierea constructiei:
• Cladire amplasata in Bucuresti;
• 3 subsoluri (hs=3m) + parter (hs=6m) + 10 etaje (hs=3m);
• 5 travee x 8 m; 5 deschideri 2x7+1x4+2x7 m;
Date arhitecturale:
• Functiune de birouri si anexe specifice;
• Inchideri cu pereti cortina;
• Compartimentari cu pereti din gips-carton;
• Pardoseli curente;
• Terasa necirculabila;
• Parcaje la subsol;
Caracteristici structurale si materiale folosite:

• Pereti structurali, stalpi, grinzi, placi de beton armat monolit;
• Beton C24/30 (fcd=18N/mm2, fctd=1.25N/mm2); C32/40 (fcd=22.5N/mm2, fctd=1.45N/mm2); ([3]
tabel 3);
• Otel Pc52 (fyd=300N/mm2) ([3] tabel 6);
Fundatie si teren de fundare:

• Radier general ;
• Teren de fundare avand (dupa corectii ) pconv=500kPa, ks=50000 kN/m3;
• Sapatura generala in taluz
Caracterizarea amplasamentului si a constructiei cf. [2] :

• Accceleratia terenului pentru proiectare IMR 100 ani ag=0.24g (fig. 3.1);
• Perioada de control (colt) Tc=1.6 sec (fig. 3.2);
• Clasa de ductilitate H (pct 5.2.1.);
• Clasa de importanta si de expunere γI=1.2 (tabel 4.3);
Principalele reglementari tehnice avute in vedere sunt:

• [1] CR 2-1-1.1 „Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat”
• [2] P100-1/2006 „Cod de proiectare seismica”;
• [3] STAS 10107/0-90 „Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton
armat si beton precomprimat”;
• [4] CR0-2005 „Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii”;
• [5] NP112-04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa.
Exemplul de proiectare 3 1 Constructie cu pereti structurali de beton armat
SCHEMA GENERALA A OPERATIILOR DE PROIECTARE
I. Alcatuirea initiala a structurii ([1] cap.2)
• dispunerea peretilor structurali in planul structurii;
• alegerea formei si dimensiunii peretilor;
• alcatuirea infrastructurii: dispunerea peretilor, alegerea dimensiunilor, dispunerea
golurilor in pozitii avantajoase ;
II. Identificarea incarcarilor si precizarea marimii acestora

• incarcari verticale conform temei de arhitectura si seriei STAS 10101 (incarcari in
constructii)
• incarcari orizontale conform [2] cap. 3, 4, 5
III. Stabilirea pe scheme simplificate a valorilor fortelor axiale in pereti si a fortei

taietoare de baza ([1] pct. 4.1.-4.2.)
IV. Verificarea preliminara a sectiunii peretilor ([1] pct. 4.2.3.) si a sectiunilor grinzilor
de cuplare ([1] pct. 4.3.)
V. Schematizarea peretilor pentru calcul

• stabilirea geometriei axelor (deschideri si inaltimi de nivel), a zonelor deformabile si
a celor de mare rigiditate;
• stabilirea sectiunilor active ale peretilor structurali ([1] pct. 5.2.1);
• stabilirea sectiunilor active ale grinzilor de cuplare ([1] pct. 5.2.2);
• stabilirea modulilor de rigiditate ale elementelor strucurale ([1] pct. 5.2.4);
• stabilirea nivelului de incastare a peretilor in schema de calcul;
VI. Definitivarea evaluarii incarcarilor si a gruparilor de incarcari
VII. Calculul structurii la incarcari orizontale si incarcari verticale
VIII. Prelucrarea rezultatelor calcului structural si determinarea valorilor de proiectare

ale eforturilor in sectiunile semnificative
IX. Calculul armaturii longitudinale a grinzilor de cuplare pentru armaturile dispuse

orizontal sau inclinat, dupa caz ([1] pct. 6.2.4.)
X. Calculul sectiunilor de la baza peretilor structurali la incovoiere cu forta axiala, pe

baza metodei generale din [3]
• verificarea sectiunii de baza utilizand criteriul ductilitatii minime necesare ([1] pct.
6.4.);
• dimensionarea armaturilor longitudinale (fortele axiale din pereti corespund
efectului indirect al fortelor orizontale, stabilit in ipoteza plastificarii tuturor
grinzilor de cuplare ([1] pct. 6.2.6.);
XI. Determinarea zonei plastice potentiale (zona A) de la baza peretilor ([1] pct. 6.1.)
XII. Determinarea eforturilor de dimensionare ale peretilor la incovoiere cu forta axiala

([1] pct. 6.2.1.-6.2.2.)
• determinarea coeficientului Ω, de suprarezistenta;
• determinarea momentelor incovoietoare de proiectare ;

XIII. Calculul la incovoiere cu forta axiala a sectiunilor de pereti din afara zonei plastice
potentiale ([1] pct. 6.2.2.)
• verificarea sectiunilor de beton;
• dimensionarea armaturilor longitudinale;
XIV. Determinarea valorilor fortelor taietoare de proiectare
XV. Calculul grinzilor de cuplare la forta taietoare

• determinarea fortelor taietoare de proiectare ([1] pct. 6.2.5.);
• verificarea gradului de solicitare la forta taietoare ([1] pct. 6.6.2.);
• dimensionarea armaturilor transversale sau inclinate, dupa caz ([1] pct. 6.6.3-6.6.4.);
XVI. Calculul peretilor la forta taietoare in sectiuni inclinate (in functie de raportul
inaltimea peretelui/inaltimea sectiunii peretelui)
• determinarea fortelor taietoare de proiectare ([1] pct. 6.2.3.);
• verificarea gradului de solicitare la forta taietoare ([1] pct. 6.4.3.);
• dimensionarea armaturilor orizontale ([1] pct. 6.5.2.a );
XVII. Calculul armaturii de conectare in rosturi de turnare ([1] pct. 6.5.2.b)
XVIII. Calculul armaturilor orizontale in imbinarile verticale in cazul elementelor

prefabricate ([1] pct. 6.5.3.)
• determinarea valorii fortelor de lunecare in rostul vertical;
• calcul armaturii orizontale;
XIX. Alcatuirea sectiunilor peretilor structurali

• verificarea dimensiunilor sectiunilor de beton ([1] pct. 7.1.-7.2.);
• detalierea armaturilor de rezistenta si a armaturilor constructive ([1] pct. 7.3.);
• verificarea conditiilor de armare minima a zonelor de la extremitatile sectiunilor ([1]
pct. 7.5.);
• verificarea conditiilor de armare minima in inima peretilor ([1] pct. 7.4.);
• detalii de alcatuire (intersectii de pereti, ancoraje si innadiri etc. [1] pct. 7.5.3.);
XX. Prevederea armaturii transversale suplimentare (daca este necesara [1] pct. 7.5.2.)
• armatura de confinare cand ξ>ξlim ;
• armatura pentru impiedicarea flambajului barelor comprimate in zonele in care
procentul de armare longitudinala depaseste valoarea 2,4/Ra ;
XXI. Armarea suplimentara in jurul golurilor ([1] pct. 7.5.4. si fig. 7.4.)
XXII. Alcatuirea sectiunii grinzilor de cuplare ([1] pct. 7.6.)
XXIII. Alcatuirea panourilor prefabricate in cazul structurilor cu pereti structurali

prefabricati ([1] pct. 8.2.-8.3.)
XXIV. Calcul planseelor ca diafragme la fortele seismice orizontale ([1] pct. 8.7.)
• precizarea schemei statice;
• calculul momentelor incovoietoare si a fortelor taietoare;
• dimensionarea armaturii longitudinale si transversale;
• dimensionarea armaturii longitudinale din centuri pentru rolul de colectare a
incarcarii transmise din planseu la pereti;
• dimensionarea armaturii din planseu pentru preluarea efectelor datorate tendintei de
oscilatie asincrona;

XXV. Modelarea infrastructurii pentru calcul ([1] cap.9)
XXVI. Calculul eforturilor in elementele infrastructurii ([1] pct.6.2.2.)
XXVII. Calcul de dimensionare a elementelor infrastructurii si a fundatiilor
XXVIII. Alcatuirea (armarea) elementelor infrastructurii si a fundatiilor
Nota:
• Prezentarea operatiilor de proiectare din prezentul exemplu urmareste succesiunea din schema-
bloc. In mod firesc nu se trateaza operatile de la pct. XXIII, structura constructiei fiind din beton armat
monolit.
• O parte dintre operatii sunt comasate. De exemplu calculul si verificarea armaturilor
longitudinale si transversale pentru peretii structurali si grinzile de cuplare sunt prezentate simultan ca
urmare a utilizarii unor programe de calcul care furnizeaza impreuna aceste rezultate.
• Programele de calcul utilizate la intocmirea exemplului de proiectare au fost:
o ETABS pentru calculul de ansamblu al structurii;
o o serie de programe intocmite de Catedra de Beton Armat din Universitatea Tehnica de
Constructii Bucuresti pentru dimensionarea elementelor structurale din beton armat.
Inainte de parcurgerea exemplului de calcul se recomanda consultarea „P100-1/PROIECTAREA

SEISMICĂ A CLĂDIRILOR. VOLUMUL 2. COMENTARII ŞI EXEMPLE DE CALCUL”.
1. Alcatuirea initiala a structurii

Prin alcatuirea initiala judicioasa a structurii se poate asigura un raspuns seismic favorabil si se pot
evita complicatii ulterioare de calcul si executie. Aceasta operatie vizeaza amplasarea peretilor
structurali in pozitiile avantajoase din punct de vedere structural, astfel incat conditiile enuntate in [2]
cap. 4.1-4.4 sa fie respectate. Simultan se urmareste satisfacerea necesitatilor arhitecturale si
functionale care rezulta din indeplinirea cerintelor esentiale enuntate de Legea 10 si detaliate prin
reglementari tehnice specifice.
In exemplul propus peretii structurali sunt amplasati pe ambele directii principale, atat la interiorul
constructiei (unde sunt lestati), cat si perimetral (unde asigura brate de parghie consistente la preluarea
torsiunii generale a constructiei). Configuratia in plan a structurii, fara intersectii de pereti pe cele doua
directii principale ale cladirii, permite o modelare simpla si fidela a structurii si, ca urmare, un control
sigur al raspunsului structurii.
Forma sectiunii peretilor, cu inimi pline cu bulbi la capete (forma de haltera) este optima din punct de
vedere al performantelor seismice.
Dimensiunile grinzilor dintre peretii transversali de pe contur asigura o cuplare eficienta a acestora, cu
spor consistent de rigiditate si rezistenta.
Forma si dimensiunile peretilor sunt asemanatoare pe ambele directii ceea ce asigura armari similare si
detalii de executie repetitive.

2. Identificarea actiunilor si precizarea marimii acestora (inclusiv
predimensionarea elementelor, cu exceptia peretilor structurali)
In prezentul exemplu se folosesc terminologia, definitiile si caracterizarea actiunilor (si implicit a
efectelor acestora) conform [4].
Se detaliaza proiectarea pentru gruparea actiunilor, respectiv gruparea efectelor structurale ale
actiunilor, care contin actiunea seismica cf. [4] rel. 4.13:
∑
j =1
Gk,j + γI AEk + ψ2,i Qk,i unde:
Gk,j - este efectul actiunii permanente j , luata cu valoarea caracteristica;

Qk,i - este efectul pe structura al actiunii variabile i , luata cu valoarea caracteristica;
AEk - valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de
recurenta IMR adoptat de [2] pentru Starea Limita Ultima (ULS) ;
ψ2,i - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile i ;
γI - coeficient de importanta si expunere a cladirii cf. [2] tabel 4.3.
Valorile caracteristice Gk si Qk sunt valorile normate ale actiunilor conform standardelor de incarcari.
Pentru incarcarile din zapada si cele datorate exploatarii Ψ2 = 0.4
2.1. Incarcari combinate (se manifesta simultan si sunt distribuite identic)

valoare valoare de
Denumire incarcare combinata caracteristica proiectare
1 Terasa necirculabila (kN/mp) gn ~ gk

beton panta 100 mm 2.40 2.40
strat difuziune 0.05 0.05
bariera vapori 0.06 0.06
izolatie termica polistiren extrudat 0.03 0.03
sapa 20 mm 0.44 0.44
hidroizolatie 0.15 0.15
strat protectie pietris 40 mm 0.72 0.72
3.85 gEd = 3.85
placa 180 mm 4.50 4.50
8.35 gEd = 8.35
2 Zapada (kN/mp) qn ~ qk ψ2 Ψ 2 qk
zapada 2.00 0.4 0.80
2 qEd = 0.80
3 Pardoseli+compartimentari+tavan (kN/mp) g n ~ gk
pardoseala rece 1.27 1.27
compartimentari 0.50 0.50
tavan fals 0.20 0.20
instalatii 0.10 0.10
2.07 gEd = 2.07
placa 180 mm 4.50 4.50
6.57 gEd = 6.57
4 Perete cortina (kN/mp) gn ~ gk

perete cortina 0.70 0.70
structura sustinere 0.30 0.30
1.00 gEd = 1.00
5 Atic (kN/ml) gn ~ gk
zidarie intarita 125 mm h=1.5 m 3.75 3.75
tencuiala 2x20 mm 1.32 1.32
5.07 gEd = 5.07

6 Perete beton 400 mm (kN/mp) gn ~ gk
perete beton 10.00 10.00
placaj gipscarton 0.20 0.20
10.20 gEd = 10.20
7 Perete beton 500 mm (kN/mp) gn ~ gk

12.70 gEd = 12.70
8 Stalp 700x700 mm (kN/ml) g n ~ gk

beton 12.25 12.25
12.89 gEd = 12.89
9 Stalp 900x900 mm (kN/ml) g n ~ gk

beton 20.25 20.25
21.05 gEd = 21.05
10 Grinda 300x700 mm (kN/ml) gn ~ gk

beton 5.25 5.25
5.25 gEd = 5.25

beton 4.50 4.50
4.50 gEd = 4.50

beton 3.75 3.75
3.75 gEd = 3.75
13 Utila birouri (kN/mp) qn ~ qk ψ2 Ψ2qk

utila 2.00 0.4 0.80
2.00 qEd = 0.80
14 Utila circulatii (kN/mp) qn ~ qk ψ2 Ψ 2 qk

utila 3.00 0.4 1.20
3.00 1.20
15 Utila terasa necirculabila (kN/mp) qn ~ qk ψ2 Ψ 2 qk

utila 0.75 0.4 0.30
qEd = 0.30
16 Utila interior pt predimensionare (kN/mp) qn ~ q k ψ2 Ψ 2 qk

utila 2.50 0.4 1.00
2.50 qEd = 1.00
Nota:
Incarcarea combinata nr. 16 este folosita doar la faza de predimensionare a elementelor si reprezinta
o valoare ponderata a incarcarilor nr. 13 si nr. 14.
2.2. Predimensionare placa

La faza de predimensionare se considera lumina aproximativ egala cu deschiderea interax.
Trama tipica este 8x7m, placa fiind armata pe doua directii. Incarcarea utila nu este preponderenta.
Pentru limitarea sagetilor verticale si obtinerea unor procente de armare economice se pot utiliza
urmatoarele conditii :
P
hf > = 167 mm ;
180
L L
= 200mm < hf < = 175mm ;
40 35

hf > 60 mm , unde :
hf – grosimea placii ; se alege hf=180 mm ;

P – perimetrul ochiului de placa considerat ;
L – deschiderea minima a ochiului de placa considerat ;
Pentru simplitatea executiei se adopta aceiasi grosime si pentru deschiderea centrala unde placa se
descarca unidirectional.
2.3. Predimensionare grinzi

La faza de predimensionare lumina grinzii se considera egala cu deschiderea. Pentru grinzi de cadru se
recomanda pe criterii de rigiditate, rezistenta si simplitate a executiei urmatoarele rapoarte:
L L
hw = .... ;
12 10
1 1
bw=( .... )•hw , unde :
3 2
hw – inaltimea sectiunii grinzii ;

bw – latimea sectiunii grinzii ;
L – deschiderea grinzii
Aplicarea conditiilor de mai sus conduce la:
- pentru grinzile longitudinale cu deschiderea L=8,0 m

hw=667…800 mm ; se alege hw=700 mm
bw=233…350 mm ; se alege bw=300 mm
- pentru grinzile transversale cu deschiderea L=7,0 m

bw=200…300 mm ; se alege bw=300 mm
- pentru grinzile transversale cu deschiderea L=4,0 m

bw=167…250 mm ; se alege bw=300 mm; alegerea unor dimensiuni marite ale sectiunilor in
acest caz simplifica armarea si cofrarea planseului.
2.4. Predimensionare stalpi

Stalpii structurii se clasifica in clasa b, cf. [3] pct. 1.2.5.1. respectiv grupa B cf. [3] pct. 6.4.1. Criteriile
restrictive referitoare la ξ (inaltimea relativa a zonei comprimate) din [3] pct. 3.2.4. pot fi relaxate
acceptandu-se un grad mai mare se compresiune a stalpilor decat in cazul stalpilor din grupa A, stalpi
cu rol principal in preluarea actiunilor seismice.
La actiuni seismice severe exista posibilitatea ca unele sectiuni de stalpi sa dezvolte, totusi, deformatii
plastice semnificative rezultate din deformarea laterala a structurii. Din aceasta cauza si pentru
limitarea efectelor curgerii lente se propun valori ν moderate si diferentiate in functie de pozitia
stalpilor in structura pentru a asigura ductilitati suficiente fara sporuri de armatura transversala.
Dimensiunile sectiunilor stalpilor se determina din conditia de ductilitate minima, respectiv conditia de
limitare a zonei comprimate (a inaltimii relative ξ) sau din conditia echivalenta a limitarii efortului
axial normalizat.
Din considerente constructive toti stalpii sunt patrati si stalpii de colt s-au ales cu aceeasi sectiune ca a
stalpilor de margine intermediari.

Simbolurile utilizate reprezinta :
gEd, qEd – valoarea de proiectare a incarcarii combinate, permanante sau a componentei
cvasipermanente a incarcarii, pentru calcul la actiuni seismice;
Aaf – aria aferenta;
Laf – lungimea de grinda aferenta stalpului;
NEd – forta axiala in cazul calculului la actiuni seismice
NEd = qEd Aaf ; NEd = gEd Aaf, NEd = qEd Laf ; NEd = gEd Laf , dupa caz;
ν – forta axiala normalizata in gruparea de actiuni seismica,
ν = NEd/(Ac fcd) ;
Ac - aria sectiunii de beton a stalpului;
Ac=NEd,tot/fcd
fcd – valoarea de proiectare a rezistentei betonului la compresiune = 15,5 N/mm2;
bc – dimensiunea sectiunii normale a stalpului;
bc=hc=(Ac,nec)1/2
hc – inaltimea sectiunii de beton a stalpului ; bc=hc;
abrevierile utilizate ca indici reprezinta:

rec – recomandat;
nec – necesar;
tot – total;
ef – efectiv;
Stalp interior gEd(qEd) Aaf(Laf) NEd

nr. kN/m sau m sau kN
crt. Denumire incarcare combinata kN/m2 m2
1 Terasa necirculabila (kN/mp) 8.35 56 467.6
2 Zapada (kN/mp) 0.80 56 33.6
3 Pardoseli+comp+tavan (kN/mp) 6.57 560 3679.2
10 Grinda 300x700 (kN/ml) 5.25 88 462.0
11 Grinda 300x600 (kN/ml) 4.50 77 346.5
15 Utila terasa necirculabila (kN/mp) 0.30 56 16.8
16 Utila interior pt predim. (kN/mp) 1.00 560 560.0
NEd,tot (kN) = 5566
νrec = 0,50 Ac,nec (m2) = 0.845
bc,nec (m) = 0.919
Greutate stalp (kN)
bc,ef=0.90 m 709
νef =0.506 NEd,tot (kN) = 6274
Stalp intermediar fatada gEd/qEd Aaf/Laf NEd

crt. Denumire kN/m2 m2
2 Zapada (kN/mp) 0.80 28 16.8
4 Perete cortina (kN/mp) 1.00 280 280.0
5 Atic (kN/ml) 4.81 8 38.4
10 Grinda 300x700 (kN/ml) 5.25 88 462.0
11 Grinda 300x600 (kN/ml) 4.50 38.5 173.3
16 Utila interior pt predim. (kN/mp) 1.00 280 280.0
NEd,tot (kN) = 3332
νrec =0.45 Ac,nec (m2) = 0.566
bc,nec (m) = 0.753
Greutate stalp (kN)
bc,ef=0.70 m 429
νef =0.502 NEd,tot (kN) = 3761

Stalp colt gEd/qEd Aaf/Laf NEd
2 Zapada (kN/mp) 0.8 14 8.4
4 Perete cortina (kN/mp) 1 262.5 262.5
5 Atic (kN/ml) 4.806 7.5 36.0
10 Grinda 300x700 (kN/ml) 5.25 44 231.0
11 Grinda 300x600 (kN/ml) 4.5 38.5 173.3
16 Utila interior pt predim. (kN/mp) 1 140 140.0
NEd,tot (kN) = 1892
νrec =0.40 Ac,nec (m2) = 0.394
bc,nec (m) = 0.628
Greutate stalp (kN)
bc,ef=0.70 m 429
νef =0.310 NEd,tot (kN) = 2321
3. Stabilirea pe scheme simplificate a valorilor fortelor axiale in pereti.

Verificarea preliminara a sectiunii peretilor si a sectiunilor grinzilor de cuplare
Aria totala necesara a sectiunii inimilor peretilor structurali, pe fiecare directie principala a
constructiei, din cerinta de limitare a efortului mediu de forfecare la un anumit nivel, este data de
relatia de la pct. 4.2.1. din [1]:
ΣAwi>(γI n Ap ag/g )/120 unde :

ΣAwi - aria inimilor pe directia considerata;
γI - factorul de importanta [2] tabel 4.3;
ag - acceleratia terenului pentru proiectare [2] fig. 3.1;
g - acceleratia gravitationala la suprafata terenului g=9.81 m/s2;
n - numarul de plansee situate deasupra nivelului considerat
Ap - aria planseului curent
Valorile termenilor care intervin in stabilirea formei finale a formulei de predimensionare sunt
acoperitoare in majoritatea cazurilor curente de proiectare (vezi [1] C 4.2.1). Pastrand ipoteza de baza,
de limitare a efortului mediu tangential, in masura in care se pot stabili valori mai precise ale valorilor
termenilor utilizati in formula de predimensionare, aceasta poate fi imbunatatita si adaptata la situatia
de proiectare careia i se aplica, asa cum se recomanda in sectiunea de comentarii a [1].
In cazul structurii considerate in exemplul de proiectare, evaluand mai riguros incarcarile pe plansee,
factorul suprarezistentei structurii verticale (ω cf. [1] pct. 6.2.2), rezistenta efectiva a betonului si pe
baza experientei obtinute din proiectarea unor constructii similare, este posibila obtinerea unei expresii
particularizate a formulei de predimensionare. In aceste conditii, aria sectiunilor orizontale ale
peretilor la baza structurii, pe fiecare directie principala a structurii, se poate estima cu expresia:
Awh > VEd/(ν' fctd), unde :
Awh - aria inimilor peretilor structurali;

VEd - forta taietoare de proiectare;
1,5•Fb < VEd = Fb Ω ε cf. [1] pct. 6.2.3. ;
Fb - forta seismica de baza rezultata din aplicarea prevederilor [2]; pentru detaliere vezi pct. 5.2
din exemplul de calcul,
Fb = c G;

c - coeficient seismic reprezentand raportul dintre forta seismica de baza si greutatea
constructiei;
G - greutatea constructiei deasupra nivelului considerat;
Ω - media estimata a rapoartelor MRd/MEd (MRd - momentele de rasturnare capabile ale peretilor
structurali si MEd - momentele de rasturnare rezultate din calculul structurii) asa cum sunt
definite in [1] pct 6.2.2. ;
ε - coeficient de corectie a fortei taietoare, kQ = 1,2 cf. [1] pct. 6.2.3.;
ν’ - efort tangential normalizat admisibil;
ν’ = VEd/(Awo fctd) < 2.5 cf. [1] pct. 6.4.3;
fctd - rezistenta de proiectare la intindere a betonului;
Adoptarea unei valori supraunitare pentru ν' conduce la obtinerea unor grosimi mai mici ale peretilor
structurali.
3.1. Evaluare greutate constructie supraterana

Greutate terasa qEd Aaf/Laf NEd
2 Zapada (kN/mp) 0.80 1280 768.0
5 Atic (kN/ml) 4.81 144 692.1
6 Perete beton 400 mm (kN/mp) 10.20 72 734.4
8 Stalp 700x700 (kN/ml) 12.89 45 580.1
9 Stalp 900x900 (kN/ml) 21.05 9 189.5
10 Grinda 300x700 (kN/ml) 5.25 192 1008.0
11 Grinda 300x600 (kN/ml) 4.50 126 567.0
12 Grinda 300x500 (kN/ml) 3.75 24 90.0
ΣNEd (kN) = 16717
rezulta o valoare a incarcarii uniform distribuite : qEd,ech (kN/mp)= 13.06
Greutate nivel curent qEd Aaf/Laf NEd

2 Zapada (kN/mp) 0.80 0 0.0
5 Atic (kN/ml) 4.81 0 0.0
8 Stalp 700x700 (kN/ml) 12.89 90 1160.1
9 Stalp 900x900 (kN/ml) 21.05 18 378.9
10 Grinda 300x700 (kN/ml) 5.25 192 1008.0
11 Grinda 300x600 (kN/ml) 4.50 126 567.0
12 Grinda 300x500 (kN/ml) 3.75 24 90.0
16 Utila interior pt predim (kN/mp) 1.00 1280 1280.0
ΣNEd (kN) = 16395
Greutate parter qEd Aaf/Laf NEd

2 Zapada (kN/mp) 0.80 0 0.0
5 Atic (kN/ml) 4.81 0 0.0

8 Stalp 700x700 (kN/ml) 12.89 135 1740.2
9 Stalp 900x900 (kN/ml) 21.05 27 568.4
10 Grinda 300x700 (kN/ml) 5.25 192 1008.0
11 Grinda 300x600 (kN/ml) 4.50 126 567.0
12 Grinda 300x500 (kN/ml) 3.75 24 90.0
16 Utila interior pt. predim (kN/mp) 1.00 1280 1280.0
ΣNEd (kN) = 18915
Greutatea totala a suprastructurii rezulta:

NEd,tot (kN) = ΣNEd,terasa + 9•ΣNEd,niv. crt. + ΣNEd,parter = 183183
Incarcarea echivalenta uniform distribuita rezulta:

qEd,ech (kN/mp) = NEd,tot (kN)/(n Apl) = 13.01
3.2. Estimarea ariei necesare de pereti structurali

Constructia propusa in exemplul 3 de proiectare are structura de rezistenta ordonata si dispusa
favorabil, iar greutatea distribuita echivalenta este mai mica decat cea considerata la formula 4.2.1. din
[1]. Se adopta o formula de predimensionare asemanatoare, avand criteriu tot limitarea efortului mediu
de tangential la baza peretilor, dar in care sunt evaluate mai fidel caracteristicile cladirii (greutatea
constructiei deasupra nivelului considerat, forta seismica de baza, aprecierea factorului ω). De
asemenea se adopta o valoare supraunitara a factorului ν’. Nivelul considerat este cota planseului peste
subsolul 1.
directie c NEd,tot Fb Ω VEd ν’ Awh Σhw
Lw =Σ bw bw
necesar ales
2
(kN) (kN) (kN) (m ) (m) (m) (m)
long 0.14 183183 25646 1.25 38469 1.75 20.68 48 0.43 0.40
transv 0.13 183183 23814 1.25 35721 1.75 19,21 42 0.46 0.50
unde:
c - coeficient seismic, diferentiat pe cele doua directii;
NEd,tot - greutate totala deasupra nivelului considerat;
Fb - forta seismica de baza;
ω - factor de supraarmare estimat;
VEd - forta taietoare de proiectare VEd = Fb min(1.5 ; 1.2 ω);
Awh - aria totala a inimilor peretilor pe directia considerata = ΣLw x bw;
Lw - lungimea totala a peretilor pe directia considerata;
bw - grosimea (considerata constanta) inimii peretilor pe directia considerata;
hw - inaltimea sectiunii orizontale a peretilor pe directia considerata;
3.3. Necesitatea prevederii de bulbi sau talpi

Necesitatea prevederii de talpi sau bulbi din conditia de ductilitate conform [1] pct.4.2.3.
ν <νmax=0.35 ;
ν = NEd/(Aw fcd) , unde :
νmax - valoarea maxima a fortei axiale normalizate ;
Aw - aria sectiunii orizontale a peretelui de beton ;
NEd - forta axiala in perete din incaracri gravitationale in gruparea speciala de incarcari;
Perete longitudinal interior PL2 qEd Aaf/Laf NEd
kN/m sau m sau kN
nr. crt. Denumire kN/m2 m2
2 Zapada (kN/mp) 0.60 88 52.8
5 Atic (kN/ml) 4.81 0 0.0
8 Stalp 700x700 (kN/ml) 12.89 72 928.1
9 Stalp 900x900 (kN/ml) 21.05 0 0.0
10 Grinda 300x700 (kN/ml) 5.25 88 462.0

11 Grinda 300x600 (kN/ml) 4.50 77 346.5
12 Grinda 300x500 (kN/ml) 3.75 40 150.0
NEd,tot (kN) = 12300
0,35 > νef = 0.201
Perete longitudinal exterior PL1 qEd Aaf/Laf NEd

kN/m sau m sau kN
2 Zapada (kN/mp) 0.60 56 33.6
5 Atic (kN/ml) 4.81 16 76.9
8 Stalp 700x700 (kN/ml) 12.89 72 928.1
9 Stalp 900x900 (kN/ml) 21.05 0 0.0
10 Grinda 300x700 (kN/ml) 5.25 88 462.0
11 Grinda 300x600 (kN/ml) 4.50 77 346.5
12 Grinda 300x500 (kN/ml) 3.75 0 0.0
0,35 > νef = 0.165
Perete transversal interior PT3 qEd Aaf/Laf NEd

kN/m sau m sau kN
2 Zapada (kN/mp) 0.60 84 50.4
5 Atic (kN/ml) 4.81 8 38.4
8 Stalp 700x700 (kN/ml) 12.89 72 928.1
9 Stalp 900x900 (kN/ml) 21.05 0 0.0
10 Grinda 300x700 (kN/ml) 5.25 176 924.0
11 Grinda 300x600 (kN/ml) 4.50 38.5 173.3
12 Grinda 300x500 (kN/ml) 3.75 0 0.0
0,35 > νef = 0.166
Perete transversal exterior PT1 qEd Aaf/Laf NEd

kN/m sau m sau kN
2 Zapada (kN/mp) 0.60 50 30.0
5 Atic (kN/ml) 4.81 12.5 60.1
8 Stalp 700x700 (kN/ml) 12.89 72 928.1
9 Stalp 900x900 (kN/ml) 21.05 0 0.0
10 Grinda 300x700 (kN/ml) 5.25 88 462.0
11 Grinda 300x00 (kN/ml) 4.50 38.5 173.3
12 Grinda 300x500 (kN/ml) 3.75 22 82.5
NEd,tot (kN) = 9604
0,35 > νef = 0.126

Nota:
Se constata ca toti peretii indeplinesc criteriul de ductilitate enuntat fara a fi nevoie de bulbi sau talpi.
Din necesitati constructive, pentru limitarea procentelor de armare la capetele peretilor si pentru
incastrarea grinzilor perpendiculare pe planul peretilor se prevad insa bulbi cu dimensiuni egale cu
cele ale stalpilor marginali 700x700 mm.
3.4. Verificarea preliminara a grinzilor de cuplare

Riglele de cuplare din axele 1 si 6 au grosimea inimii montantilor adiacenti si inaltimea rezultata din
cerinte arhitecturale indeplinind si rolul de parapet. Dimensinile sunt detaliate in sectiunea
longitudinala si respecta indicatiile din [1] pct 4.3.
4. Schematizarea structurii pentru calcul

4.1. Schematizarea peretilor structurali
Rigiditatea de proiectare se stabileste pe baza prevederilor din [2] Anexa E si pe baza prevederilor din
[1]. Codul de proiectare sesimica aparut ulterior Codului de proiectare a constructiilor cu pereti
structuralistabileste o procedura mai consecventa in raport cu comportarea reala a acestor structuri.
Prin adoptarea unu modul de rigiditate redus fata de cel corespunzator sectiunilor nefisurate de beton
se obtin valori realiste ale ale caracteristicilor de oscilatie (perioadele oscilatiilor proprii), ale
deplasarilor si eforturilor sectionale.
La stabilirea eforturilor sectionale de dimensionare (de proiectare) se accepta redistributii ale
eforturilor obtinute prin calculul elastic, intre peretii sau intre montantii peretilor cuplati , atunci cand
pe aceasta cale se obtine o stare de eforturi mai realista sau cand se obtine o simplificare a armarii
peretilor.
Rigiditatile utilizate pentru calculul eforturilor sectionale sunt cele indicate de [1] pct. 5.4.2.a , cu
observatia de la ultimul aliniat. Pentru pereti s-a utilizat (EI)=(EcIc) iar pentru grinzile de cuplare
EI=0.4•(EcIc). Folosirea pentru peretii structurali a valorii modulului de elasticitate Ec al betonului
nefisurat simplifica substantial volumul de calcul. Aceasta optiune referitoare la rigiditatea de calcul
este permisa de [1] si, cf. pct. 6.2.1, este folosita simultan cu redistributia ulterioara a eforturilor intre
peretii sau montantii peretilor cuplati la care efectul indirect este semnificativ.
Pentru calculul caracteristicilor modale si a deformatiilor corespunzatoare SLS si ULS cf. [2] s-au
utilizat urmatoarele valori geometrice:
Sectiunea de calcul, caracteristicile geometrice si de rigiditate ale peretilor longitudinali sunt:
inima
bulb 700x700 bulb 700x700
bw=400 mm
Aw= 4,13 m2
Awh= 3,85 m2
(EI)=0.5•(EcIc) m4
hw=8.70 m
Sectiunea de calcul, caracteristicile geometrice si de rigiditate ale peretilor transversali sunt:

bulb 700x700 bulb 700x700
inima
bw=500 mm Aw= 3,90 mp
Awh= 3,48 mp
(EI)=0.5•(EcIc) m4
hw=7.70 m

4.2. Schematizarea grinzilor de cuplare
Sectiunile active ale peretilor structurali se stabilesc conform [1] pct. 5.2.2. Rigiditatile utilizate sunt
cele indicate de [1] pct. 5.4.2.b.
Sectiunea de calcul, caracteristicile geometrice si de rigiditate ale grinzilor de cuplare sunt:
parter
etaj 10 etaj 9-etaj 1 500x4000 mm
500x500 mm 500x1500 mm Ic=0,2•Ic
Ic=0,2•Ic Ic=0,2•Ic Ac=0,2•Ac
Ac=0,2•Ac Ac=0,2•Ac
S-a notat:
Aw - aria sectiunii orizontale a peretelui structural;

Awh - aria inimii peretelui structural;
Ac - aria sectiunii transversale a grinzii de cuplare;
Ec - modulul de elasticitate al betonului cf. [3] tabel 7;
Ic - momentul de inertie al sectiunii de beton a peretelui/grinzii de cuplare
In modelul de calcul adoptat s-a adopata un raport Ec,grinzi de cuplare/Ec,pereti structurali = 0.4 pentru
evaluarea rigiditatii grinzilor de cuplare. Se poate utiliza si un alt raport, corespunzator altei valori ale
gradului de cuplare a peretilor, pentru obtinerea unor valori ale eforturilor care conduc la armari
avantajoase. Valorile rigiditatilor adoptate trebuie sa asigure indeplinirea conditiei referitoare la gradul
de solicitare la forta taietoara a riglelor de cuplare, exprimat aprin conditia ν’<2.
4.3. Stabilirea nivelului la care se dezvolta preponderant zonele plastice potentiale in pereti
Conform cf. [1] pct 6.1 amplasarea optima a zonei A – zona in care se dirijeaza aparitia si dezvoltarea
zonelor plastice in peretii structurali – este la parterul cladirii, respectiv primul nivel suprateran.
Valorile de proiectare ale eforturilor din peretii structurali au expresii diferentiate intre zonele A si B ,
la fel ca si modul de calcul al capacitatilor corespunzatoare.
5. Definitivarea evaluarii incarcarilor si a gruparilor de incarcari
5.1. Incarcari verticale

Incarcarile combinate care actioneaza gravitational sunt detaliate la pct. 2.1. Nu au fost detaliate
valorile pentru gruparile fundamentale de incarcari deoarece pentru peretii structurali acestea nu sunt
dimensionante.
5.2. Incarcari orizontale

Modelarea actiunii seismice se face in conformitate cu [2] cap. 2, 3, 4. Avand in vedere compactitatea,
dubla simetrie si regularitatea (chiar uniformitatea) pe verticala a structurii se aplica metoda fortei
statice echivalente.
Pentru caracteristicile de amplasament si structurale ale constructiei analizate valorile caracteristice
pentru calculul la ULS sunt :
• Accceleratia terenului pentru proiectare IMR 100ani ag=0.24g (fig. 3.1);

• Perioada de control (colt) Tc=1.6 sec (fig. 3.2);
• Factorul de amplificare dinamica maxima βo=2.75 (fig. 3.32) pentru fractiunea din amortizarea
critica ξ=0.05;

• Perioada proprie fundamentala estimata T1=CtH3/4=0.72 sec <Tc (anexa B.3);
• Factorul de comportare a structurii q=4αu/α1 (pct 5.2.2.2) :
o pe directie longitudinala αu/α1=1.15 (peretii sunt toti console);
o pe directie transversala αu/α1=1.25 (majoritatea peretilor sunt cuplati);
• Clasa de ductilitate H (pct 5.2.1.);
• Clasa de importanta si de expunere γI=1.2 (tabel 4.3);
• Factor de corectie pentru modul fundamental propriu fundamental λ=0.85 (4.5.3.2.2);
• Spectrul de proiectare pentru acceleratii Sd=agβ0/q (3.18):
o pe directie longitudinala Sd=0.24x2.75/(4x1.15)=0.1435;
o pe directie transversala Sd=0.24x2.75/(4x1.25)=0.1320;
• Forta taietoare de baza corespunzatoate modului fundamental Fb=γISd(T1)mλ (4.4):
o pe directie longitudinala Fb=1.2x0.1435xMx0.85=P0.1464xG;
o pe directie transversala Fb=1.2x0.1320xMx0.85=P0.1346xG ;
unde M este masa cladirii iar G este greutatea cladirii, G= Mg;
• Forma proprie fundamentala pe ambele directii este aproximata cu o dreapta ([2] anexa B) ;
5.3. Grupari de incarcari
Asa cum s-a aratat anterior, se detaliaza numai calculul in gruparea de actiuni care contine actiunea
seismica. Elemente structurii sunt dimensionate in aceste situatii de incarcare. Cele 8 combinatii de
incarcari, asociate fiacarei directii si sens de translatie, respectiv sens de rotire din torsiunea de
ansamblu, sunt precizate in tabelul alaturat. S-a notat:
GV - setul de actiuni gravitationale (permanente, cvasipermanente si variabile) asociate actiunii
seimice;
SX - seism pe directia longitudinala ;
SX - seism pe directia transversala.
Denumire combinatie Translatie Sens rotatie

de incarcari Directie Sens
GSX1 = GV & SX longitudinala
GSY1 = GV & SY transversala

6. Calculul structurii la actiuni orizontale si verticale
6.1. Modelarea structurii
Calculul de ansamblu al structurii este efectuat cu programul ETABS. Incastrarea suprastructurii se
considera la cota planseului peste subsolul 1.
Declararea modelului de calcul parcurge urmatoarele etape principale :

• Alegerea unitatilor de masura kN si m si declararea geometriei (axele cladirii si deschiderile
dintre ele, a regimului de inaltime si a inaltimilor de nivel);
• Declararea tipurilor de materiale si a sectiunilor elementelor liniare (stalpi, bulbi si grinzi) si
plane (pereti, grinzi de cuplare si placi); definirea caracteristicile geometrice, a materialelor si
rigiditatilor elementelor structurale ;
• Declararea cazurilor de incarcare cu incarcari actionand gravitational: din greutatea proprie a
elementelor structurale, incarcari cvasipermanente (straturi terasa, pardoseli si
compartimentari, atic si fatada) si variabile (utile si zapada);
• Declararea incarcarilor orizontale din cutremurul de proiectare. Fortele seismice de baza sunt
declarate ca o fractiune din greutatea suprastructurii actionand dupa distributia corespunzatoare
unei deformate liniare in fiecare directie principala a constructiei. Excentricitatile aditionale
sunt considerate alternativ 5% din latura constructiei, pe fiecare directie, de o parte si de alta a
centrului de maselor;
• Declararea combinatiilor de incarcari care contin actiunea cutremurului si incarcarile verticale
asociate;
• Declararea maselor antrenate de miscarea seismica pentru calculul fortei seismice de baza ;
• Pozitionarea elementelor in structura, declararea nodurilor rigide si a saibelor de nivel,
declararea elementelor de tip pier (peretii structurali) si spandrel (grinzile de cuplare)
• Declararea pozitiei si valorilor incarcarilor asociate diferitelor ipoteze de incarcare ;
• Declararea conditiilor de rezemare (deplasari generalizate blocate, resoarte);
• Alegerea tipului de calcul (spatial elastic).
Dupa stabilirea modelului spatial de calcul s-a efectuat calculul structural determinand primele 3
moduri proprii de vibratie pe fiecare directie principala (translatie X, translatie Y, rotatie Rz) si valorile
deplasarilor si eforturilor (efectele actiunilor), rezultatele furnizate de calculul automat fiind exprimate
in U.I. respectiv m, kN, kNm, secunde, dupa caz.

6.2. Forte seismice de nivel asociate modului propriu fundamental pe fiecare directie principala
nivel directie Forta Moment de Forta directie Forta Moment de Forta
seismica rasturnare seismica seismica rasturnare seismica
cumulata de nivel cumulata de nivel
(kN) (kNm) (kN) (kN) (kNm) (kN)
E10 SX 4014 12042 4014 SY 3693 11079 3693
E9 SX 7641 34964 3627 SY 7030 32168 3336
E8 SX 10945 67800 3305 SY 10070 62378 3040
E7 SX 13924 109572 2979 SY 12810 100809 2740
E6 SX 16571 159286 2648 SY 15246 146548 2436
E5 SX 18888 215950 2317 SY 17378 198680 2131
E4 SX 20874 278572 1986 SY 19204 256294 1827
E3 SX 22529 346157 1655 SY 20727 318474 1522
E2 SX 23852 417714 1324 SY 21945 384309 1218
E1 SX 24845 492250 993 SY 22858 452883 913
P SX 25613 645928 768 SY 23565 594272 707
6.3. Perioade proprii si si masele modale antrenate in % pentru primele trei moduri de vibratie
(calculate cu EbIb 50% din valoarea sectiunilor nefisurate)
Mod Tk directie directie directie cumulat cumulat cumulat
propriu (sec) X Y RZ X Y RZ
mk mk mk Σ mk Σ mk Σ mk
1 0.729 73.48 0.05 0.00 73.48 0.05 0.00
2 0.657 0.05 74.31 0.00 73.53 74.36 0.00
3 0.523 0.00 0.00 74.26 73.53 74.36 74.27
4 0.172 19.19 0.03 0.00 92.72 74.39 74.27
5 0.168 0.03 17.89 0.00 92.75 92.28 74.27
6 0.134 0.00 0.00 18.03 92.75 92.28 92.30
7 0.078 0.01 5.28 0.00 92.76 97.56 92.30
8 0.078 5.06 0.01 0.00 97.82 97.57 92.30
9 0.063 0.00 0.00 5.31 97.82 97.57 97.61
unde :
Tk – perioada asociata modului propriu de vibratie k;
mk – masa modala efectiva asociata modului propriu de vibratie k, pe directia respectiva;
X – translatie pe directie longitudinala;
Y – translatie pe directie transversala;
RZ – rotatie in jurul axei verticale
6.4. Formele primelor 3 moduri proprii de vibratie

directie directie directie
Nivel Mod X Xnorm Mod Y Ynorm Mod RZ RZ,norm
E10 0.0122 1.000 -0.0121 1.000 -0.00075 1.000
E9 0.0111 0.910 -0.011 0.909 -0.00068 0.907
E8 0.0099 0.811 -0.0099 0.818 -0.00061 0.813
E7 0.0087 0.713 -0.0087 0.719 -0.00054 0.720
E6 0.0074 0.607 -0.0075 0.620 -0.00047 0.627
E5 1 0.0062 0.508 2 -0.0063 0.521 3 -0.00039 0.520
E4 0.0049 0.402 -0.0051 0.421 -0.00031 0.413
E3 0.0037 0.303 -0.0039 0.322 -0.00024 0.320
E2 0.0027 0.221 -0.0027 0.223 -0.00017 0.227
E1 0.0017 0.139 -0.0017 0.140 -0.00011 0.147
P 0.0009 0.074 -0.0009 0.074 -0.00006 0.080
unde indicele norm semnifica valorile normalizate ale vectorilor proprii, obtinute prin raportarea valorii
de la nivelul considerat la valoarea maxima (de la ultimul nivel).

6.5. Pozitiile centrelor de masa si de rigiditate sunt date in tabelul urmator:
Nivel Xcm Ycm Xcr Ycr ∆X ∆Y
(m) (m) (m) (m) (m) (m)
E10 20.00 16.00 20.00 16.00 0.000 0.000
E9 19.94 15.98 20.00 16.00 -0.056 -0.022
E8 19.94 15.98 20.00 16.00 -0.056 -0.022
E7 19.94 15.97 20.00 16.00 -0.056 -0.032
E6 19.94 15.97 20.00 16.00 -0.056 -0.032
E5 19.94 15.97 20.00 16.00 -0.056 -0.032
E4 19.94 15.97 20.00 16.00 -0.056 -0.032
E3 19.94 15.97 20.00 16.00 -0.056 -0.032
E2 19.94 15.97 20.00 16.00 -0.056 -0.032
E1 19.94 15.97 20.00 16.00 -0.056 -0.032
P 19.95 15.97 20.00 16.00 -0.053 -0.030
unde :
cm – centru de masa;
cr – centrul de rigiditate.
Amplasarea elementelor structurale in pozitii avantajoase face ca excentricitatea sa fie minima si se

datoreaza incarcarilor variabile care nu sunt pozitionate perfect simetric pe structura.
6.6. Valorile maxime ale driftului (deplasarea relativa de nivel raportata la inaltimea acestuia)
pentru cele doua stari limita (SLS si ULS) si cele doua directii principale de actiune a seismului
in gruparile de actiuni cele mai dezavantajoase sunt :
Nivel Directie Combinatie Drift elastic calculat Drift inelastic
EbIb 0,5EbIb drSLS<0,005 drULS<0,025
E10 SX GSX2 0.000614 0.001228 0.00226 0.01051
E9 SX GSX2 0.000642 0.001284 0.00236 0.01099
E8 SX GSX2 0.000662 0.001324 0.00244 0.01133
E7 SX GSX2 0.000677 0.001354 0.00249 0.01158
E6 SX GSX2 0.000684 0.001368 0.00252 0.01170
E5 SX GSX2 0.000677 0.001354 0.00249 0.01158
E4 SX GSX2 0.000655 0.00131 0.00241 0.01121
E3 SX GSX2 0.000613 0.001226 0.00226 0.01049
E2 SX GSX2 0.000549 0.001098 0.00202 0.00939
E1 SX GSX2 0.000457 0.000914 0.00168 0.00782
P SX GSX2 0.000267 0.000534 0.00098 0.00457
Nivel Directie Combinatie Drift elastic calculat Drift inelastic

EbIb 0,5EbIb drSLS<0,005 drULS<0,025
E10 SY GSY2 0.000388 0.00078 0.00155 0.00764
E9 SY GSY2 0.000400 0.00080 0.00160 0.00788
E8 SY GSY2 0.000418 0.00084 0.00167 0.00823
E7 SY GSY2 0.000434 0.00087 0.00174 0.00855
E6 SY GSY2 0.000445 0.00089 0.00178 0.00877
E5 SY GSY2 0.000448 0.00090 0.00179 0.00883
E4 SY GSY2 0.000440 0.00088 0.00176 0.00867
E3 SY GSY2 0.000418 0.00084 0.00167 0.00823
E2 SY GSY2 0.000379 0.00076 0.00152 0.00747
E1 SY GSY2 0.000319 0.00064 0.00128 0.00628
P SY GSY2 0.000180 0.00036 0.00072 0.00355
unde :
GSX2 – combinatia de actiuni care furnizeaza valoarea maxima a driftului pe directia longitudinala;
GSY2 – combinatia de actiuni care furnizeaza valoarea maxima a driftului pe directia transversala;
q - factor de comportare cf. [2], vezi si punctul 5.2. , diferentiat pe cele doua directii principale
ale structurii, cu valoarile:

pe directia x qx= q αu/α1 = 4•1.15 = 4.6 ;
pe directia y qy= q αu/α1 = 4•1.25 = 5.0
Valoarile maxime admise, cf. [2] anexa E , sunt diferentiate pentru cele 2 stari limita:
- SLS drSLS=υ q dre≤ dr,aSLS, respectiv,
- ULS drULS=c q dre≤ dr,aULS , unde:

dre deplasarea relativa de nivel, determinata prin calcul elastic sub incarcarile seismice de
proiectare;
q factorul de comportare a structurii, diferentiat pentru cele doua directii principale;
υ factor de reducere care tine cont de perioada de revenire mai mica a actiunii seismice asosciata
SLS ; υ=0.4 pentru γI=1.2;
c factor de amplificare a deplasarilor care tine cont ca, atunci cand T<Tc , deplasarile calculate
in domeniul inelsatic sunt mai mari decat cele calculate in domenul elastic,
1≤c=3-2.5•T/Tc≤2 , cx=1,86 , cy=1,97;
drSLS deplasarea relativa de nivel asociata SLS;
drULS deplasarea relativa de nivel asociata ULS;
dr,aSLS valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel la SLS; dr,aSLS=0.005•hs
dr,aULS valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel la ULS; dr,aSLS=0.025•hs
Nota: pentru verificarea peretilor cortina din sticla reglementarile tehnice prevad ca driftul
calculat se se majoreze cu 50%, valoarea maxima admisa ramanand aceiasi.
7. Prelucrarea rezultatelor calculului structural. Stabilirea valorilor de proiectare

ale eforturilor sectionale. Calculul si armarea grinzilor de cuplare (incovoiere si
forta taietoare). Calculul si armarea peretilor structurali (incovoiere cu forta
axiala, forta taietoare in sectiuni inclinate)
7.1. Calculul si armarea grinzilor de cuplare
Pentru riglele de cuplare ale peretilor transversali se diferentiaza 3 sectiuni tipice. Calculul
momentelor incovoietoare capabile s-a realizat cu considerand si aportul armaturilor intermediare din
inima si al celor din centurile de nivel, cu exceptia grinzii inalte de la parter.
7.1.1. Grinda de cuplare 500x500 mm, etaj 10

Grinda de cuplare de la etajul 10 a fost modelata ca element liniar (Lo/hw = 6.6). Armarea
longitudinala si cea tranversala rezulta din calculul de grinda cf. [2]. Pentru exemplul de calcul
considerat rezulta, ca urmare a armarii simetrice:
x < 2•a1 ; x < 2•a2 si ASi = MEd/(fyd ds) unde:
MEd - Momentul incovoietor de proiectare furnizat de calculul structurii;

a2, a1 - acoperirea cu beton a armaturilor AS2/AS1 de la partea superioara/inferioara a grinzii;
x - inaltimea zonei comprimate;
ds - distanta intre axele armaturilor longitudinale de la partea superioara si inferioara.
La valoarea fortei taietoare din incarcarile gravitationale se adauga valoarea asociata mecanismului de
cedare considerand capetele grinzii plastificate, asa cum cere [1] pct. 6.2.5.:
VEd = VEd,g+ 1.25•(MRb,1 + MRb,2)/lo , unde:
VEd - forta taitoare de proiectare;

VEd,g - componenta din incarcari gravitationale a fortei taitoare de proiectare;
MRb,1, MRb,1 - momentele incovoietoare capabile in sectiunile de la capetele grinzii de cuplare;
lo - Lumina (deschiderea libera) grinzii de cuplare;

In valoarea de proiectare este inclusa si contributia la incarcarilor gravitationale aferente grinzii,
valoare care este semnificativa in raport cu valorea de mai sus.
Armarea transversala necesara a rezultat din aplicarea prevederilor [2] rel. (33) care, prelucrata,
devine:
1 1 fyd
ρw,nec = •ν'2• • , cu limitarile din [1] pct. 7.6. si [2] rel (35) si pct. 6.5.
32 ρ fctd
ρ - coeficient de armare a zonei intinse, ρ=p/100;
ρw - coeficient de armare transversala, ρw=pe/100;
p - procenta de armare a zonei intinse;
pe - procent de armare transversala;
ν' - forta taietoare normalizata;
Trebuie respectata conditia de limitare a fortei taietoate de proiectare:
ν’ = VEd/(bw d fctd) < 2 cf. [1] pct. 6.6.2.
d - inaltimea efectiva a sectiunii; d = hw – a2

fyd - valoarea de proiectare a rezistentei la curgere a armaturii;
fctd - valoarea de proiectare a rezistentei la intindere a betonului;
bw – latimea sectiunii grinzii de cuplare;
hw – inaltimea sectiunii grinzii de cuplare;
lo – lumina (deschiderea libera) a grinzii de cuplare;
Nivel Grinda Comb Pozitie MEd(kNm)

E10 G1/C-D GSY1 st 141.1
E10 G1/C-D GSY2 st -189.5
E10 G1/C-D GSY3 st 171.8
E10 G1/C-D GSY4 st -220.2
MEd,min= -220.2
MEd,max= 171.8
Nivel Grinda Comb Loc MEd(kNm)

E10 G1/C-D GSY1 dr -177.3
E10 G1/C-D GSY2 dr 153.3
E10 G1/C-D GSY3 dr -208.0
E10 G1/C-D GSY4 dr 184.0
MEd,min= -208.0
MEd,max= 184.0
Caracteristici geometrice
bw (m) hw (m) lo (m)
0.5 0.5 3.3
Valori de proiectare (kNm)

MEd,min= -220.2
MEd,max= 184.0
Armare longitudinala
AS2/AS1 AS2/AS1
necesar efectiv MRb,i
(cm2) p = 100•ρ (kNm)
18.35 4φ25 0.87 235.7
15.34 2φ(25+20) 0.56 193.2
Valori de proiectare (kN) Armare transversala efectiva

VEd (kN) ν’ pnec = 100•ρw,nec pw,ef = 100•ρw,ef etr Ø8/100
197.6 0.798 0.08 0.20
7.1.2. Grinda de cuplare 500x1500 mm, etaj 1… etaj 9

Grinda de cuplare a fost modelata cu elemente plane (Lo/hw = 2.2). Pentru aceste grinzi de cuplare
dimensionarea armaturii longitudinale a fost facuta cf. [2] pct. 3.2.3. , pentru elemente incovoiate. S-a

adoptat o armare unica pe baza prevederilor din [1] pct. 6.2.4. care permit redistributia eforturilor pe
verticala cu respectarea a doua conditii:
- corectiile nu vor depasi 20% din valorile rezultate din calcul si
- suma valorilor eforturillor in urma redistributiei sa nu fie mai mica decat suma
eforturilor inainte de redistributie.
Redistributia s-a facut doar intre grinzile de cuplare ce aceiasi sectiune, fara grinda parterului si faca
grinda terasei. Pentru fiecare combinatie de incarcari valoarea de proiectare (dimensionare) s-a stabilit
ca fiind valoarea maxima dintre:
MEd=max(MEd,med , 0.8•MEd,max ), unde:
MEd - valoarea de proiectare momentului incovoietor in grinzile de cuplare;

MEd,med - valoarea medie a momentelor incovoietoare in grinzi rezultate din calculul structurii;
MEd,max - valoarea maxima a momentului incovoietor rezultat din calculul structurii.
Se considera valoarea MEd obtinuta in urma redistributie momentelor incovoietoare in cea mai
dezavantajoasa combinatie de incarcari. Adoptarea unei valori unice a MEd pentru toate sectiunile
simplifica semnificativ armarea efectiva.
Forta taietoare de proiectare se determinefunctie de armarea efectiva, considerand capetele grinzii de
cuplare plastificate, asa cum cere [1] pct. 6.2.5. Efectul incarcarilor verticale nu este semnificativ in
raport cu forta taietoare asociata strict mecanismului de plastificare si nu a fost considerat in calcul.
VEd = 1.25•(MRb,1 + MRb,2)/Lo , trebuie indeplinita si conditia din [1] pct. 6.2.2.
ν’ = VEd/(bw dw fctd) < 2 cf. [1] pct. 6.6.2.
Contributia betonului se considera nula iar armatura transversala necesare rezulta din cerinta formulata
conditia formula din [1] pct. 6.6.3. , rel. (6.20):
VRb = 0.8• Asv•fyd > VEd unde:

VRb - forta taietoare capabila considerand doar contributia armaturii transversale;
Asv - suma ariilor etrierilor interceptati de o fisura la 45% in grinda de cuplare.

E9 G1/C-D GSY1 st 612.6
E8 G1/C-D GSY1 st 667.3
E7 G1/C-D GSY1 st 735.3
E6 G1/C-D GSY1 st 801.8
E5 G1/C-D GSY1 st 855.0
E4 G1/C-D GSY1 st 883.7
E3 G1/C-D GSY1 st 876.2
E2 G1/C-D GSY1 st 819.1
E1 G1/C-D GSY1 st 694.3
MEd,med (kNm) = 771.7
0.8•MEd,max (kNm) = 707.0

E9 G1/C-D GSY2 st -708.1
E8 G1/C-D GSY2 st -763.3
E7 G1/C-D GSY2 st -832.4
E6 G1/C-D GSY2 st -899.9
E5 G1/C-D GSY2 st -954.2
E4 G1/C-D GSY2 st -983.6
E3 G1/C-D GSY2 st -976.2
E2 G1/C-D GSY2 st -918.3
E1 G1/C-D GSY2 st -789.4

MEd,med (kNm) = -869.5
0.8•MEd,min (kNm) = -786.9

E9 G1/C-D GSY3 st 734.5
E8 G1/C-D GSY3 st 798.5
E7 G1/C-D GSY3 st 878.0
E6 G1/C-D GSY3 st 955.7
E5 G1/C-D GSY3 st 1017.8
E4 G1/C-D GSY3 st 1051.1
E3 G1/C-D GSY3 st 1041.7
E2 G1/C-D GSY3 st 974.0
E1 G1/C-D GSY3 st 826.5
0.8•MEd,max (kNm) = 840.9

E9 G1/C-D GSY4 st -830.0
E8 G1/C-D GSY4 st -894.5
E7 G1/C-D GSY4 st -975.1
E6 G1/C-D GSY4 st -1053.8
E5 G1/C-D GSY4 st -1117.0
E4 G1/C-D GSY4 st -1151.0
E3 G1/C-D GSY4 st -1141.7
E2 G1/C-D GSY4 st -1073.2
E1 G1/C-D GSY4 st -921.6
MEd,med (kNm) = -1017.5
0.8•MEd,min (kNm) = -920.8

E9 G1/C-D GSY1 dr -664.3
E8 G1/C-D GSY1 dr -722.7
E7 G1/C-D GSY1 dr -794.2
E6 G1/C-D GSY1 dr -864.2
E5 G1/C-D GSY1 dr -920.8
E4 G1/C-D GSY1 dr -953.0
E3 G1/C-D GSY1 dr -949.0
E2 G1/C-D GSY1 dr -895.2
E1 G1/C-D GSY1 dr -772.2
0.8•MEd,min (kNm) = -762.4

E9 G1/C-D GSY2 dr 656.2
E8 G1/C-D GSY2 dr 707.8
E7 G1/C-D GSY2 dr 773.3
E6 G1/C-D GSY2 dr 837.2
E5 G1/C-D GSY2 dr 887.9
E4 G1/C-D GSY2 dr 913.8
E3 G1/C-D GSY2 dr 902.9
E2 G1/C-D GSY2 dr 841.6
E1 G1/C-D GSY2 dr 711.0
0.8•MEd,max (kNm) = 731.1

E9 G1/C-D GSY3 dr -786.3
E8 G1/C-D GSY3 dr -853.8
E7 G1/C-D GSY3 dr -936.9
E6 G1/C-D GSY3 dr -1018.1
E5 G1/C-D GSY3 dr -1083.6
E4 G1/C-D GSY3 dr -1120.4
E3 G1/C-D GSY3 dr -1114.5
E2 G1/C-D GSY3 dr -1050.1
E1 G1/C-D GSY3 dr -904.3
0.8•MEd,min (kNm) = -896.3

E9 G1/C-D GSY4 dr 778.2
E8 G1/C-D GSY4 dr 839.0
E7 G1/C-D GSY4 dr 915.9
E6 G1/C-D GSY4 dr 991.2
E5 G1/C-D GSY4 dr 1050.7
E4 G1/C-D GSY4 dr 1081.2
E3 G1/C-D GSY4 dr 1068.4
E2 G1/C-D GSY4 dr 996.5
E1 G1/C-D GSY4 dr 843.1
0.8•MEd,max (kNm) = 864.9
Caracteristici geometrice
0.5 1.5 3.3
Centralizator valori max (MEd,med si 0.8•MEd,max,min ) (kNm)

Valoare medie
st dr (pentru o combinatie)
GSY1 771.7 837.3 804.5
GSY2 869.5 803.5 836.5
GSY3 919.8 985.3 952.5
GSY4 1017.5 951.6 984.6
MEd,med =
(pentru toate 1017.5 985.3 984.6
combinatiile)
Armare longitudinala
As2/As1 4φ20 sus+4φ16 jos+ MRb,2 MRb.1
efectiv 2φ14/200 intermediar+ (kNm) (kNm)
4φ20 in centura 1023 1018
Valori de dinesionare Armare transversala efectiva

VEd (kN) = 773.1 2φ12/100
ν’ = 1.00 <2 VRb (kN)= 813.9 > VEd
7.1.3. Grinda de cuplare 50x400 parter

Prin proportii grinda de cuplare se inscrie in categoria grinzilor scurte Lo/hw=0.825. Ca urmare
modelul adoptat este din elemente plane „shell”, iar dimensionarea armaturii se face pe baza
mecanismului descris in [1] si a relatiilor de calcul (6.7). Valoarea de proiectare a fortei taietoare este:
VEd = 1.25•(MRb,1 + MRb,2)/lo ,
in care momentele capabile se determina considerand numai aportul armaturilor concentrate de la

extremitatile sectiunii, sus si jos, rezultand MRb,1 si MRb,2.. Contributia betonului se considera nula iar
armatura transversala si longitudinala se verifica din conditia enuntata de [1] pct. 6.6.3., rel. (6.21):
VRb = 0.8• fyd [Asv + Ash (hw-0,5•Lo)/hw)] > VEd unde:

VRb - forta taietoare capabila considerand doar contributia armaturii;
Asv - suma ariilor barelor verticale din grinda de cuplare;
Ash - suma ariilor barelor orizontale intermediare (suplimentare fata de armatura necesara din
incovoiere care este dispusa extremitatile sectiunii); trebuie indeplinita si conditia:
ν' = VEd/(bw dw fctd) < 2 cf. [1] pct. 6.6.2.
Nivel Grinda Combinatie Pozitie MEd(kNm)

P G1/C-D GSY1 st 1118.7
P G1/C-D GSY2 st -1147.1
P G1/C-D GSY3 st 1320.8
P G1/C-D GSY4 st -1349.2

MEd,max =1320.8
MEd,min =-1349.2
Nivel Grinda Combinatie Loc M (kNm)

P G1/C-D GSY1 dr -1127.3
P G1/C-D GSY2 dr 1138.6
P G1/C-D GSY3 dr -1329.3
P G1/C-D GSY4 dr 1340.7
MEd,max =1340.7
Caracteristici geometrice MEd,min =-1329.3

0.5 4 3.3
Valori de dimensionare
As1/As2 se considera armatura de la
necesar extremitatile sectiunii, sus si jos
kNm cm2
MEd,min = -1349.2 11,53 Aso,i - armatura intermediara orizontala
MEd,max = 1340.7 11,45 Asv - armatura verticala
As1/As2 MRb,2 MRb,1 Aso,i

efectiv (kNm) (kNm) (pentru calcul VRb)
4φ20 sus+jos 1470 1470 2φ14/200 interm + 4φ16 centura
Aso,i (cm2) = 76.48
Valori de dimensionare Armare transversala (vericala) efectiva
VEd (kN) = 1113 2fi14/200 VRb (kN)
ν' = 0.52 <2 Asv = 48.28 2237 > VEd

8. Calculul si armarea peretilor structurali la compresiune/intindere excentrica,
forta taietoare in sectiuni inclinate si lunecare in rosturile de turnare
8.1. Succesiunea operatiilor si principalele relatii de calcul la incovoiere si foarta taietoare

Calculul si peretilor structurali, individuali sau cuplati, si dimensionarea armaturilor longitudinale si
transversale implica parcurgerea urmatoarelor operatii:
(i) Determinarea prin calculul structurii sub incarcarile gruparilor de actiuni care contin actiunea
seismica, a eforturilor sectionale (efectele actiunilor) moment incovoietor, forta taietoare si
forta axiala in sectiunile de la nivelul planseelor;
(ii) Dimensionarea armarii verticale la baza peretilor la eforturile stabilite in etapa (i) si alegerea
armaturii efective. Dimensionarea se face cu programe specializate bazate pe ipotezele de
calcul stabilite de [3] pct. 3.2. pentru elemente incovoiate, cu sau fara forta axiala;
(iii) Evaluarea rezistentelor la incovoiere la baza peretilor considerand armaturile verticale efective,
inclusiv cele intermediare, stabilite la (ii);
(iv) Se determina raportul ω, definit de [1] pct. 6.2.2.cu expresiile (6.4):
- pentru pereti individuali:
Ω = MRd,o/M’Ed,o, unde indicele „o” semnifica sectiunea de la baza peretelui.

- pentru pereti cuplati :
Ω = (ΣMRd,i + ΣNEd,i Li)/ (ΣM’Ed,i+ΣN’Ed,i Li) , unde:
MRd,i - momentul incovoietor capabil al montantului i , la baza;

M’Ed,i - momentul incovoietor din incarcarile seismice in montantul i , la baza;
NEd,i - efortul axial de proiectare, produs de fortele orizontale corespunzatoare formarii
mecanismului de plastificare (asociat plastificarii grinzilor de cuplare, vezi [1] pct.
6.2.6.), in montantul i, la baza;
N’Ed,i - efortul axial din incarcarile seismice in montantul i , la baza;
Li - distanta de la axa montantului i pana la punctul, convenabil ales, fata de care se
calculeaza momentele fortelor axiale;
Atat pentru peretii individuali cat si pentru cei cuplati ω este limitat la valoarea
maxima:
Ω<q ,
(v) Se determina diagramele infasuratoare de proiectare pe inaltimea peretilor cu relatia din [1]
pct. 6.2.2. rel. (6.2) si (6.2’.) si figura 6.2.:
MEd = M’Ed γRd ω , unde:
γRd - coeficient de corectie a eforturilor incovoietoare in pereti, vezi si [2] pct. 5.2.3.3.2.
(vi) Atunci cand se considera avantajos se poate face redistributia eforturilor intre peretii structurali
de pe aceiasi directie, in limita a 30% cf. [1] pct. 6.2.1., sau intre montantii peretilor structurali
cu goluri. In acest din urma caz redistributia corecteaza diagramele de eforturi pentru a tine
seama de diferentele de rigiditate dintre montanti in functie de gradul de solicitare la forta
axiala. In prezentu exemplul s-a operat o redistributie de 50% a eforturilor dinspre montantul
intins catre cel comprimat.
(vii) Se dimensioneaza armatura verticala pe toata inaltimea peretilor structurali astfel incat
MRd>MEd in toate sectiunile. Momentele incovoietoare capabile se calculeaza si tanand cont de
efectul fortelor axiale din actiunile gravitationale Ng ;
(viii) Se calculeaza valorile de proiectare ale fortelor taietoare din pereti, cu expresia din [1], pct.
6.2.3. relatia (6.5):
VEd = ε ω V’Ed , cu limitarile
1,5 V’Ed < VEd < q V’Ed , unde:

V’Ed - forta taietoare rezultata din calculul structurii;
ε - factor de corectie a fortei taietoare, kQ=1,2
(ix) Se dimensioneaza armatura orizontala a peretilor structurali, folosind, in functie de forma in

elevatie a peretilor si pozitia sectiunii, cu relatiile (6.10), (6.11), (6.12), (6.13) din [1] pct.
6.5.2.. In exemplul de calcul nu exista pereti scurti si relatiile detaliate sunt:
VRd = VRd,c + VRd,s > VEd;
VRd,s = 0.8•As fyd;
VRd,c = 0,3•bwhwσ0 < 0,6•bwhwfcdt – in zona „A” a peretelui

= 0,2•bwhwσ0 + 0,7•bwhwfctd > 0 – in zona „B” a peretelui , unde:
VRd - forta taietoare capabila;

VRd,c - fratiunea din forta taietoare capabila datorata contributiei betonului;
VRd,s - fratiunea din forta taietoare capabila datorata contributiei armaturii;
σ0 - efortul unitar mediu de compresiune,
σ0 = NEd/Aw
Se exemplifica in continuare calculul pentru peretii plini PL1 si peretii cuplati PT1 si PT2.
Nota: Pentru calculul ω [1], la pct.6.2.2., numitorul reprezentat de momentul de rasturnare

MEd,o este corespunzator incarcarilor seismice de calcul. MR,d , pentru diferitele grupari de
actiuni, trebuie sa fie mai mare decat valorile rezultate din calcul, eventual corectate in urma
redistributiei eforturilor cf. [1] pct 6.2.1.. Pentru exemplul de calcul eforturile datorate
actiunilor verticale sunt foarte mici si ω a fost calculat considerand valorile corespunzatoare
gruparilor de actiuni care contin actiunea seismica.
La peretii la care ponderea eforturilor datorate actiunilor gravitationale este semnificativa in
raport cu valorile din actiunea seismica ω se calculeaza strict conform [1] pct 6.2.2. considerand
doar incarcarile seismice de calcul.
8.2 Perete longitudinal marginal PL1

8.2.1. Valorile eforturilor sectionale rezultate din calculul structurii
Nivel Comb Loc N’Ed (kN) V’Ed (kN) M’Ed (kNm) Ω MEd (kNm)
E10 GSX1 jos -948.7 -173.8 -2150.8 -3046
E9 GSX1 jos -1773.7 625.8 -2063.2 -2922
E8 GSX1 jos -2598.1 1088.6 -623.7 -883
E7 GSX1 jos -3422.7 1557.1 2177.3 3083
E6 GSX1 jos -4247.2 1972.0 6201.6 8782
E5 GSX1 jos -5071.8 2348.9 11365.2 1.089 16095
E4 GSX1 jos -5896.5 2689.2 17599.3 24923
E3 GSX1 jos -6721.3 2993.1 24844.7 35184
E2 GSX1 jos -7546.1 3280.0 33111.4 46891
E1 GSX1 jos -8371.1 3472.0 42177.4 59729
P GSX1 jos -9510.7 3968.7 64973.1 70778
E10 GSX2 jos -954.6 217.4 2289.8 3286
E9 GSX2 jos -1788.7 -598.0 2283.5 3277
E8 GSX2 jos -2621.5 -1069.2 887.3 1273
E7 GSX2 jos -3454.1 -1536.8 -1867.1 2679
E6 GSX2 jos -4286.1 -1949.1 -5841.5 8383
E5 GSX2 jos -5117.6 -2321.7 -10946.8 1.104 15709
E4 GSX2 jos -5948.5 -2657.0 -17113.5 24559
E3 GSX2 jos -6778.7 -2956.4 -24283.9 34849
E2 GSX2 jos -7607.8 -3239.3 -32473.5 46602
E1 GSX2 jos -8436.6 -3437.5 -41478.9 59525
P GSX2 jos -9575.9 -3956.8 -64292.7 70973
E10 GSX3 jos -952.9 -179.2 -2298.8 3031
E9 GSX3 jos -1782.4 644.6 -2298.2 3030
E8 GSX3 jos -2611.5 1151.0 -817.0 1077
E7 GSX3 jos -3440.9 1663.6 2152.9 2839
E6 GSX3 jos -4270.4 2118.3 6462.6 8521
E5 GSX3 jos -5100.1 2532.4 12022.3 1.014 15852
E4 GSX3 jos -5929.8 2907.6 18759.7 24736
E3 GSX3 jos -6759.4 3243.9 26612.7 35091
E2 GSX3 jos -7588.7 3560.3 35588.2 46926
E1 GSX3 jos -8417.6 3769.5 45432.6 59906
P GSX3 jos -9560.4 4265.9 69929.0 70928

E10 GSX4 jos -950.3 222.9 2437.8 3241
E9 GSX4 jos -1780.0 -616.8 2518.5 3349
E8 GSX4 jos -2608.1 -1131.7 1080.6 1437
E7 GSX4 jos -3435.8 -1643.2 -1842.7 2450
E6 GSX4 jos -4262.9 -2095.4 -6102.4 8114
E5 GSX4 jos -5089.4 -2505.2 -11603.9 1.023 15429
E4 GSX4 jos -5915.2 -2875.4 -18273.9 24297
E3 GSX4 jos -6740.5 -3207.2 -26051.9 34639
E2 GSX4 jos -7565.2 -3519.6 -34950.3 46470
E1 GSX4 jos -8390.1 -3735.0 -44734.1 59479
P GSX4 jos -9526.3 -4253.9 -69248.6 70826
Nota: In acest montant N’Ed≈0 ; forta axiala provine practic numai din actiunile gravitationale efectul indirect lipsind
8.2.2. Valorile eforturilor sectionale de proiectare

Nivel Comb MRd (kNm) Arm verticala VEd (kN) ν’ VRd,c (kN) VRd,s (kN) Arm orizontala VRd (kN)
E10 GSX1 22018 16φ16+2φ12/20 -260.6 0.070 2757.6 1639.1 2φ10/20 4396.6
E9 GSX1 25318 16φ16+2φ12/20 938.7 0.254 2904.8 1639.1 2φ10/20 4543.9
E8 GSX1 28588 16φ16+2φ12/20 1632.9 0.442 3051.9 1639.1 2φ10/20 4691.0
E7 GSX1 31823 16φ16+2φ12/20 2335.7 0.632 3199.1 1639.1 2φ10/20 4838.1
E6 GSX1 35007 16φ16+2φ12/20 2958.0 0.800 3346.2 1639.1 2φ10/20 4985.3
E5 GSX1 38118 16φ16+2φ12/20 3523.4 0.953 3493.4 1639.1 2φ10/20 5132.5
E4 GSX1 41184 16φ16+2φ12/20 4033.8 1.091 3640.6 1639.1 2φ10/20 5279.6
E3 GSX1 44175 16φ16+2φ12/20 4489.6 1.214 3787.7 1639.1 2φ10/20 5426.8
E2 GSX1 54385 16φ20+2φ14/20 4920.1 1.331 3934.9 2359.4 2φ12/20 6294.4
E1 GSX1 60415 16φ20+2φ16/20 5208.0 1.409 4082.2 2359.4 2φ12/20 6441.6
P GSX1 70778 16φ25+2φ16/20 5953.1 1.610 2218.5 4196.9 2φ16/20 6415.4
E10 GSX2 22042 16φ16+2φ12/20 326.2 0.088 2758.6 1639.1 2φ10/20 4397.7
E9 GSX2 25378 16φ16+2φ12/20 -897.0 0.243 2907.5 1639.1 2φ10/20 4546.5
E8 GSX2 28678 16φ16+2φ12/20 -1603.9 0.434 3056.1 1639.1 2φ10/20 4695.2
E7 GSX2 31948 16φ16+2φ12/20 -2305.1 0.623 3204.7 1639.1 2φ10/20 4843.7
E6 GSX2 35155 16φ16+2φ12/20 -2923.6 0.791 3353.2 1639.1 2φ10/20 4992.2
E5 GSX2 38290 16φ16+2φ12/20 -3482.6 0.942 3501.6 1639.1 2φ10/20 5140.6
E4 GSX2 41373 16φ16+2φ12/20 -3985.5 1.078 3649.8 1639.1 2φ10/20 5288.9
E3 GSX2 44375 16φ16+2φ12/20 -4434.5 1.199 3798.0 1639.1 2φ10/20 5437.1
E2 GSX2 54589 16φ20+2φ14/20 -4858.9 1.314 3946.0 2359.4 2φ12/20 6305.4
E1 GSX2 60620 16φ20+2φ16/20 -5156.2 1.395 4093.9 2359.4 2φ12/20 6453.3
P GSX2 70973 16φ25+2φ16/20 -5935.1 1.605 2218.5 4196.9 2φ16/20 6415.4
E10 GSX3 22034 16φ16+2φ12/20 -268.9 0.073 2758.3 1639.1 2φ10/20 4397.4
E9 GSX3 25354 16φ16+2φ12/20 966.9 0.262 2906.3 1639.1 2φ10/20 4545.4
E8 GSX3 28639 16φ16+2φ12/20 1726.5 0.467 3054.3 1639.1 2φ10/20 4693.4
E7 GSX3 31893 16φ16+2φ12/20 2495.4 0.675 3202.3 1639.1 2φ10/20 4841.4
E6 GSX3 35094 16φ16+2φ12/20 3177.5 0.859 3350.4 1639.1 2φ10/20 4989.4
E5 GSX3 38226 16φ16+2φ12/20 3798.6 1.027 3498.4 1639.1 2φ10/20 5137.5
E4 GSX3 41304 16φ16+2φ12/20 4361.4 1.180 3646.5 1639.1 2φ10/20 5285.6
E3 GSX3 44309 16φ16+2φ12/20 4865.8 1.316 3794.5 1639.1 2φ10/20 5433.6
E2 GSX3 54526 16φ20+2φ14/20 5340.5 1.444 3942.5 2359.4 2φ12/20 6302.0
E1 GSX3 60560 16φ20+2φ16/20 5654.3 1.529 4090.5 2359.4 2φ12/20 6449.9
P GSX3 70928 16φ25+2φ16/20 6398.8 1.731 2218.5 4196.9 2φ16/20 6415.4
E10 GSX4 22026 16φ16+2φ12/20 334.4 0.090 2757.8 1639.1 2φ10/20 4396.9
E9 GSX4 25346 16φ16+2φ12/20 -925.2 0.250 2905.9 1639.1 2φ10/20 4545.0
E8 GSX4 28327 16φ16+2φ12/20 -1697.5 0.459 3053.7 1639.1 2φ10/20 4692.8
E7 GSX4 31874 16φ16+2φ12/20 -2464.8 0.667 3201.4 1639.1 2φ10/20 4840.5
E6 GSX4 35064 16φ16+2φ12/20 -3143.1 0.850 3349.0 1639.1 2φ10/20 4988.1
E5 GSX4 38185 16φ16+2φ12/20 -3757.8 1.016 3496.5 1639.1 2φ10/20 5135.6
E4 GSX4 41253 16φ16+2φ12/20 -4313.1 1.166 3643.9 1639.1 2φ10/20 5283.0
E3 GSX4 44240 16φ16+2φ12/20 -4810.7 1.301 3791.2 1639.1 2φ10/20 5430.3
E2 GSX4 54449 16φ20+2φ14/20 -5279.4 1.428 3938.4 2359.4 2φ12/20 6297.8
E1 GSX4 60475 16φ20+2φ16/20 -5602.4 1.515 4085.6 2359.4 2φ12/20 6445.0
P GSX4 70826 16φ25+2φ16/20 -6380.9 1.726 2218.5 4196.9 2φ16/20 6415.4

Armaturile 16φ.. reprezinta barele concentrate in bulbii peretilor, iar barele 2φ../20 sunt cele distribuite
in inimile peretilor. Se respecta procentele minime de armare prescrise in cap. 7 din [1] care sunt,
pentru amplasamentul constructiei, urmatoarele:
- pentru bulbi 0.6% in zona A si 0.5% in zona B;
- pentru barele orizontale din camp 0.25% in zona A si 0.20% in zona B;
- pentru barele verticale din camp 0.30% in zona A si 0.20% in zona B.
8.3 Pereti cuplati PT1 si PT2
8.3.1 Valorile eforturilor sectionale rezultate din calculul structurii

Nivel Montant Comb Loc N’Ed (kN) V’Ed (kN) M’Ed (kNm)
E10 PT1 GV jos -904.6 51.4 -96.3
E9 PT1 GV jos -1764.9 4.7 -50.0
E8 PT1 GV jos -2622.1 2.0 -20.5
E7 PT1 GV jos -3477.8 -2.5 -8.6
E6 PT1 GV jos -4331.8 -3.9 -6.3
E5 PT1 GV jos -5184.0 -4.0 -10.5
E4 PT1 GV jos -6034.1 -2.5 -17.7
E3 PT1 GV jos -6881.9 1.9 -21.9
E2 PT1 GV jos -7726.7 10.0 -15.9
E1 PT1 GV jos -8568.2 38.8 56.4
P PT1 GV jos -9822.1 -218.8 53.2
Nivel Montant Comb Loc N’Ed (kN) V’Ed (kN) M’Ed (kNm) N’Ed,k (kN)
E10 PT1 GSY1 jos -886.6 471.8 104.7 17.9
E9 PT1 GSY1 jos -1081.7 1255.2 -784.3 683.1
E8 PT1 GSY1 jos -1207.5 1725.4 -643.9 1414.6
E7 PT1 GSY1 jos -1254.7 2187.0 431.0 2223.1
E6 PT1 GSY1 jos -1222.6 2594.2 2286.9 3109.2
E5 PT1 GSY1 jos -1124.4 2952.6 4866.7 4059.5
E4 PT1 GSY1 jos -985.8 3259.1 8178.6 5048.3
E3 PT1 GSY1 jos -845.7 3513.3 12307.4 6036.2
E2 PT1 GSY1 jos -757.3 3729.9 17469.2 6969.4
E1 PT1 GSY1 jos -796.4 3898.3 23968.1 7771.8
P PT1 GSY1 jos 983.3 3958.4 31814.0 10805.4
E10 PT1 GSY2 jos -922.5 -369.0 -297.3 -18.0
E9 PT1 GSY2 jos -2448.0 -1245.7 684.3 -683.1
E8 PT1 GSY2 jos -4036.6 -1721.5 602.9 -1414.6
E7 PT1 GSY2 jos -5700.9 -2192.0 -448.2 -2223.1
E6 PT1 GSY2 jos -7441.0 -2601.9 -2299.6 -3109.2
E5 PT1 GSY2 jos -9243.5 -2960.5 -4887.6 -4059.5
E4 PT1 GSY2 jos -11082.4 -3264.0 -8214.1 -5048.3
E3 PT1 GSY2 jos -12918.1 -3509.5 -12351.1 -6036.2
E2 PT1 GSY2 jos -14696.1 -3709.8 -17501.1 -6969.4
E1 PT1 GSY2 jos -16339.9 -3820.8 -23855.3 -7771.8
P PT1 GSY2 jos -20627.5 -4396.1 -31707.5 -10805.4
E10 PT1 GSY3 jos -887.6 563.4 175.3 16.9
E9 PT1 GSY3 jos -964.8 1492.3 -876.5 800.1
E8 PT1 GSY3 jos -961.5 2045.6 -713.0 1660.6
E7 PT1 GSY3 jos -866.8 2587.5 550.7 2611.0
E6 PT1 GSY3 jos -679.8 3064.5 2732.3 3652.0
E5 PT1 GSY3 jos -416.1 3484.1 5764.3 4767.9
E4 PT1 GSY3 jos -105.8 3842.4 9656.1 5928.4
E3 PT1 GSY3 jos 205.7 4138.9 14507.2 7087.6
E2 PT1 GSY3 jos 455.7 4391.2 20572.8 8182.4
E1 PT1 GSY3 jos 555.3 4585.0 28205.4 9123.5
P PT1 GSY3 jos 2872.9 4704.1 37451.1 12695.0

E10 PT1 GSY4 jos -921.5 -460.7 -367.9 -16.9
E9 PT1 GSY4 jos -2564.9 -1482.9 776.6 -800.1
E8 PT1 GSY4 jos -4282.7 -2041.6 672.0 -1660.6
E7 PT1 GSY4 jos -6088.9 -2592.4 -567.8 -2611.0
E6 PT1 GSY4 jos -7983.8 -3072.2 -2745.0 -3652.0
E5 PT1 GSY4 jos -9951.8 -3492.0 -5785.2 -4767.9
E4 PT1 GSY4 jos -11962.5 -3847.3 -9691.5 -5928.4
E3 PT1 GSY4 jos -13969.5 -4135.1 -14550.9 -7087.6
E2 PT1 GSY4 jos -15909.1 -4371.1 -20604.7 -8182.4
E1 PT1 GSY4 jos -17691.7 -4507.5 -28092.6 -9123.5
P PT1 GSY4 jos -22517.1 -5141.8 -37344.7 -12695.0
Nivel Montant Comb Loc N’Ed (kN) V’Ed (kN) M’Ed (kNm)
E10 PT2 GV jos -906.9 -158.9 -140.1
E9 PT2 GV jos -1709.8 -124.4 -248.9
E8 PT2 GV jos -2512.5 -106.6 -315.2
E7 PT2 GV jos -3316.5 -99.3 -373.1
E6 PT2 GV jos -4121.2 -94.8 -429.0
E5 PT2 GV jos -4926.5 -92.5 -489.6
E4 PT2 GV jos -5732.5 -91.5 -559.5
E3 PT2 GV jos -6539.3 -91.9 -644.5
E2 PT2 GV jos -7347.2 -96.0 -757.2
E1 PT2 GV jos -8157.6 -106.5 -922.3
P PT2 GV jos -9345.6 178.5 -871.4
E10 PT2 GSY1 jos -910.1 279.0 74.8 -3.2
E9 PT2 GSY1 jos -2362.1 1142.6 -962.5 -652.3
E8 PT2 GSY1 jos -3879.9 1632.8 -913.9 -1367.4
E7 PT2 GSY1 jos -5475.6 2106.1 92.9 -2159.1
E6 PT2 GSY1 jos -7149.2 2519.1 1890.5 -3028.0
E5 PT2 GSY1 jos -8887.6 2879.9 4412.2 -3961.1
E4 PT2 GSY1 jos -10665.2 3185.3 7658.1 -4932.8
E3 PT2 GSY1 jos -12443.7 3433.7 11700.8 -5904.4
E2 PT2 GSY1 jos -14170.0 3636.3 16737.4 -6822.7
E1 PT2 GSY1 jos -15770.0 3763.1 22990.9 -7612.3
P PT2 GSY1 jos -19982.2 4355.5 30881.5 -10636.7
E10 PT2 GSY2 jos -903.7 -596.8 -355.1 3.2
E9 PT2 GSY2 jos -1057.6 -1391.4 464.8 652.3
E8 PT2 GSY2 jos -1145.2 -1846.1 283.5 1367.4
E7 PT2 GSY2 jos -1157.4 -2304.8 -839.0 2159.1
E6 PT2 GSY2 jos -1093.1 -2708.8 -2748.6 3028.1
E5 PT2 GSY2 jos -965.4 -3064.8 -5391.3 3961.1
E4 PT2 GSY2 jos -799.7 -3368.3 -8777.0 4932.8
E3 PT2 GSY2 jos -634.9 -3617.5 -12989.9 5904.4
E2 PT2 GSY2 jos -524.5 -3828.2 -18251.9 6822.7
E1 PT2 GSY2 jos -545.3 -3976.1 -24835.5 7612.3
P PT2 GSY2 jos 1291.1 -3998.6 -32624.3 10636.6
E10 PT2 GSY3 jos -908.5 371.2 146.2 -1.6
E9 PT2 GSY3 jos -2477.6 1380.4 -1053.7 -767.8
E8 PT2 GSY3 jos -4123.7 1953.6 -981.7 -1611.2
E7 PT2 GSY3 jos -5860.4 2507.2 214.1 -2543.9
E6 PT2 GSY3 jos -7687.9 2990.2 2337.5 -3566.7
E5 PT2 GSY3 jos -9590.8 3412.1 5311.2 -4664.3
E4 PT2 GSY3 jos -11539.2 3769.3 9136.8 -5806.7
E3 PT2 GSY3 jos -13488.0 4060.1 13901.6 -6948.7
E2 PT2 GSY3 jos -15374.9 4298.3 19841.6 -8027.7
E1 PT2 GSY3 jos -17112.9 4450.3 27228.1 -8955.2
P PT2 GSY3 jos -21862.4 5101.2 36518.0 -12516.8

E10 PT2 GSY4 jos -905.3 -689.1 -426.4 1.6
E9 PT2 GSY4 jos -942.1 -1629.2 556.0 767.8
E8 PT2 GSY4 jos -901.4 -2166.8 351.3 1611.2
E7 PT2 GSY4 jos -772.6 -2705.9 -960.2 2543.9
E6 PT2 GSY4 jos -554.5 -3179.9 -3195.5 3566.7
E5 PT2 GSY4 jos -262.2 -3597.0 -6290.4 4664.3
E4 PT2 GSY4 jos 74.3 -3952.3 -10255.8 5806.7
E3 PT2 GSY4 jos 409.4 -4243.8 -15190.7 6948.7
E2 PT2 GSY4 jos 680.5 -4490.2 -21356.0 8027.7
E1 PT2 GSY4 jos 797.6 -4663.3 -29072.7 8955.2
P PT2 GSY4 jos 3171.3 -4744.2 -38260.8 12516.8
S-a notat:
N’Ed,k - Valoarea fortei axiale indirecte rezultate din calculul structurii, la nivelul k
NEd,k - Valoarea fortei axiale indirecte asociata armarii efective a grinzilor de cuplare (din actiunea
fortei taietoare), la nivelul k, (vezi pct. 7), calculata cu formula:
NEd,k = ΣVEd,k , in suma fiind incluse toate grinzile de deasupra nivelului k.
Cf. [1] pct. 6.2.6. la evaluarea fortei axiale in pereti in forta taietoare asociata armarii efective a
roiglelor de cuplare nu este considerat si sporul de 25% pentru rezistenta armaturii.
VEd = (MRb,1 + MRb,2)/Lo
M’Ed,red - Valoarea momentului incovoietor rezultat din calculul structurii care este redistribuit de la
montantul intins catre cel comprimat
V’Ed,red - idem, pentru valoarea fortei taietoare redistribuite
8.3.2. Valorile eforturilor sectionale care se redistribue

Se adopta redistributia a 50% din eforturile M’Ed si V’Ed, de la montantul intins catre cel comprimat,
corespunzator unui raport al rigiditatilor de ½.
Valorile redistribuite trebuie sa reflecte gradul de solicitare la forta axiala in situatia actiunii seismice.
Cunoscandu-se atat Ng cat si NEd se poate determina ν=Ng±NEd , propune valori ale rigiditatilor
montantilor conform [1] pct. 5.4.2. si redistributii de eforturi in consecinta.
VEd NEd,k M’Ed,red V’Ed,red
Nivel Comb rigla (kN) (kN) (kNm) (kN)
forta taietoare asociata efect indirect cumulat moment incovoietor
din rigla pe verticala redistribuit forta taietoare redistribuita
E10 GSY1 129 129 52.4 235.9
E9 GSY1 618.4 747.4 -392.1 627.6
E8 GSY1 618.4 1365.8 -321.9 862.7
E7 GSY1 618.4 1984.2 215.5 1093.5
E6 GSY1 618.4 2602.6 1143.4 1297.1
E5 GSY1 618.4 3221.0 2433.4 1476.3
E4 GSY1 618.4 3839.4 4089.3 1629.6
E3 GSY1 618.4 4457.8 6153.7 1756.7
E2 GSY1 618.4 5076.2 8734.6 1864.9
E1 GSY1 618.4 5694.6 11984.1 1949.2
P GSY1 2650.3 8344.9 15907.0 1979.2

E10 GSY2 -129.0 -129 -148.6 -184.5
E9 GSY2 -618.4 -747.4 342.1 -622.9
E8 GSY2 -618.4 -1365.8 301.5 -860.7
E7 GSY2 -618.4 -1984.2 -224.1 -1096.0
E6 GSY2 -618.4 -2602.6 -1149.8 -1300.9
E5 GSY2 -618.4 -3221.0 -2443.8 -1480.3

E4 GSY2 -618.4 -3839.4 -4107.0 -1632.0
E3 GSY2 -618.4 -4457.8 -6175.6 -1754.8
E2 GSY2 -618.4 -5076.2 -8750.5 -1854.9
E1 GSY2 -618.4 -5694.6 -11927.6 -1910.4
P GSY2 -2650.3 -8344.9 -15853.8 -2198.0

E10 GSY3 129.0 129 87.6 281.7
E9 GSY3 618.4 747.4 -438.3 746.2
E8 GSY3 618.4 1365.8 -356.5 1022.8
E7 GSY3 618.4 1984.2 275.3 1293.7
E6 GSY3 618.4 2602.6 1366.1 1532.3
E5 GSY3 618.4 3221.0 2882.1 1742.0
E4 GSY3 618.4 3839.4 4828.0 1921.2
E3 GSY3 618.4 4457.8 7253.6 2069.5
E2 GSY3 618.4 5076.2 10286.4 2195.6
E1 GSY3 618.4 5694.6 14102.7 2292.5
P GSY3 2650.3 8344.9 18725.6 2352.1

E10 GSY4 -129.0 -129 -183.9 -230.3
E9 GSY4 -618.4 -747.4 388.3 -741.4
E8 GSY4 -618.4 -1365.8 336.0 -1020.8
E7 GSY4 -618.4 -1984.2 -283.9 -1296.2
E6 GSY4 -618.4 -2602.6 -1372.5 -1536.1
E5 GSY4 -618.4 -3221.0 -2892.6 -1746.0
E4 GSY4 -618.4 -3839.4 -4845.7 -1923.6
E3 GSY4 -618.4 -4457.8 -7275.5 -2067.6
E2 GSY4 -618.4 -5076.2 -10302.4 -2185.6
E1 GSY4 -618.4 -5694.6 -14046.3 -2253.7
P GSY4 -2650.3 -8344.9 -18672.3 -2570.9
8.3.3. Valorile de proiectare ale eforturilor sectionale in urma redistributiei pentru ansamblul de
montanti cuplati. Dimensionarea armaturilor veticale si orizontale.
Semnificatia termenilor esta precizata la pct. 8.1.
ΣM’Ed + ΣN’Ed Li ΣMRd + ΣNEd Li ΣVEd ΣVRd
Nivel Armare verticala Ω Armare orizontala
(kNm) (kNm) (kN) (kN)
E10 296.0 16φ16+2φ12/20 36976 1126 2φ12/20 10241
E9 5597.8 16φ16+2φ12/20 49612 3597 2φ12/20 10551
E8 13742.9 16φ16+2φ12/20 62135 5037 2φ12/20 10861
E7 24625.8 16φ16+2φ12/20 74498 6440 2φ12/20 11170
E6 37932.2 16φ16+2φ12/20 86678 7670 2φ14/20 12871
E5 53392.4 16φ16+2φ12/20 98630 1.198 8749 2φ14/15 16719
E4 70732.5 16φ16+2φ12/20 110364 9667 2φ14/12.5 17028
E3 89681.8 16φ20+2φ14/20 134033 10421 2φ14/12.5 17336
E2 110063.4 16φ20+3φ14/20 150248 11049 3φ14/15 20424
E1 131571.5 16φ25+3φ14/20 172985 11492 3φ14/15 20732
P 180626.5 16φ25+3φ16/20 216458 12471 2φ14/10+1φ16/10 21436

Nivel Armare verticala Ω Armare orizonta
E10 -768.8 16φ16+2φ12/20 -36976 -1449 2φ12/20 10241
E9 -6195.6 16φ16+2φ12/20 -49609 -3956 2φ12/20 10551
E8 -14414.2 16φ16+2φ12/20 -62117 -5351 2φ12/20 10861
E7 -25389.2 16φ16+2φ12/20 -74457 -6745 2φ12/20 11170
E6 -38803.0 16φ16+2φ12/20 -86601 -7966 2φ14/20 12871
E5 -54392.5 16φ16+2φ12/20 -98479 1.183 -9038 2φ14/15 16719
E4 -71886.7 16φ16+2φ12/20 -110161 -9948 2φ14/12.5 17028
E3 -91014.7 16φ20+2φ14/20 -133740 -10690 2φ14/12.5 17336
E2 -111609.6 16φ20+3φ14/20 -153164 -11307 3φ14/15 20424
E1 -133303.3 16φ25+3φ14/20 -172510 -11695 3φ14/15 20732
P -182262.9 16φ25+3φ16/20 -215681 -12592 2φ14/10+1φ16/10 21303

E10 423.4 16φ16+2φ12/20 36976 1402 2φ12/20 10241
E9 6692.8 16φ16+2φ12/20 49612 4309 2φ12/20 10551
E8 16300.0 16φ16+2φ12/20 62135 5999 2φ12/20 10861
E7 29116.8 16φ16+2φ12/20 74498 7642 2φ12/20 11170
E6 44772.8 16φ16+2φ12/20 86678 9082 2φ14/20 12871
E5 62952.4 16φ16+2φ12/20 98630 1.018 10344 2φ14/15 16719
E4 83335.9 16φ16+2φ12/20 110364 11418 2φ14/12.5 17028
E3 105608.5 16φ20+2φ14/20 134033 12298 2φ14/12.5 17336
E2 129569.8 16φ20+3φ14/20 150248 13034 3φ14/15 20424
E1 154866.6 16φ25+3φ14/20 172985 13553 3φ14/15 20732
P 212633.9 16φ25+3φ16/20 216458 14708 2φ14/10+1φ16/10 21436

E10 -896.3 16φ16+2φ12/20 -36976 -1725 2φ12/20 10241
E9 -7290.6 16φ16+2φ12/20 -49609 -4668 2φ12/20 10551
E8 -16971.3 16φ16+2φ12/20 -62117 -6313 2φ12/20 10861
E7 -29880.2 16φ16+2φ12/20 -74457 -7947 2φ12/20 11170
E6 -45643.6 16φ16+2φ12/20 -86601 -9378 2φ14/20 12871
E5 -63952.5 16φ16+2φ12/20 -98479 1.007 -10634 2φ14/15 16719
E4 -84490.2 16φ16+2φ12/20 -110161 -11699 2φ14/12.5 17028
E3 -106941.4 16φ20+2φ14/20 -133740 -12568 2φ14/12.5 17336
E2 -131116.1 16φ20+3φ14/20 -153164 -13292 3φ14/15 20424
E1 -156598.4 16φ25+3φ14/20 -172510 -13756 3φ14/15 20732
P -214270.3 16φ25+3φ16/20 -215681 -14829 2φ14/10+1φ16/10 21303
8.3.4. Valorile de proiectare ale eforturilor sectionale pentru fiecare dintre cei doi montanti
8.3.4.1. Montant PT 1
NEd M’Ed V’Ed MEd MRd VEd VRd,c VRd,s VRd
Nivel Comb Mont ν’
(kN) (kNm) (kN) (kNm) (kNm) (kN) (kN) (kN) (kN)
E10 GSY1 PT1 -776 52 236 82 17319 354 0.09 3008 2088 5096
E9 GSY1 PT1 -1017 -392 628 -611 18175 941 0.23 3053 2088 5141
E8 GSY1 PT1 -1256 -322 863 -502 19017 1294 0.32 3098 2088 5186
E7 GSY1 PT1 -1494 215 1094 336 19851 1640 0.40 3142 2088 5230
E6 GSY1 PT1 -1729 1143 1297 1781 20678 1946 0.48 3186 2846 6032
E5 GSY1 PT1 -1963 2433 1476 3791 21493 2214 0.54 3229 3795 7024
E4 GSY1 PT1 -2195 4089 1630 6371 22302 2444 0.60 3273 4553 7826
E3 GSY1 PT1 -2424 6154 1757 9587 29439 2635 0.64 3315 4553 7869
E2 GSY1 PT1 -2650 8735 1865 13608 33093 2797 0.68 3358 5692 9049
E1 GSY1 PT1 -2874 11984 1949 18670 39788 2924 0.71 3399 5692 9091
P GSY1 PT1 -1477 15907 1979 19062 41895 2969 0.73 413 9406 9819

(kN)) (kNm) (kN) (kNm) (kNm) (kN) (kN) (kN) (kN)
E10 GSY2 PT1 -1034 -446 -554 -686 18231 -830 0.20 3056 2088 5144
E9 GSY2 PT1 -2512 1026 -1869 1579 23407 -2803 0.69 3332 2088 5420
E8 GSY2 PT1 -3988 904 -2582 1391 28462 -3873 0.95 3607 2088 5695
E7 GSY2 PT1 -5462 -672 -3288 -1034 33346 -4932 1.21 3882 2088 5970
E6 GSY2 PT1 -6934 -3449 -3903 -5306 38034 -5854 1.43 4156 2846 7002
E5 GSY2 PT1 -8405 -7331 -4441 -11278 42454 -6661 1.63 4430 3795 8225
E4 GSY2 PT1 -9874 -12321 -4896 -18954 46675 -7344 1.80 4704 4553 9258
E3 GSY2 PT1 -11340 -18527 -5264 -28501 56446 -7896 1.93 4978 4553 9531
E2 GSY2 PT1 -12803 -26252 -5565 -40384 65519 -8347 2.04 5250 5692 10942
E1 GSY2 PT1 -14263 -35783 -5731 -55047 71467 -8597 2.10 5523 5692 11214
P GSY2 PT1 -18167 -47561 -6594 -56282 83561 -9891 2.42 2454 9406 11861

E10 GSY3 PT1 -776 88 282 116 17319 423 0.10 3008 2088 5096
E9 GSY3 PT1 -1017 -438 746 -580 18175 1119 0.27 3053 2088 5141
E8 GSY3 PT1 -1256 -356 1023 -472 19017 1534 0.38 3098 2088 5186
E7 GSY3 PT1 -1494 275 1294 364 19851 1941 0.47 3142 2088 5230
E6 GSY3 PT1 -1729 1366 1532 1808 20678 2298 0.56 3186 2846 6032
E5 GSY3 PT1 -1963 2882 1742 3814 21493 2613 0.64 3229 3795 7024
E4 GSY3 PT1 -2195 4828 1921 6389 22302 2882 0.70 3273 4553 7826
E3 GSY3 PT1 -2424 7254 2069 9599 29439 3104 0.76 3315 4553 7869
E2 GSY3 PT1 -2650 10286 2196 13613 33093 3293 0.81 3358 5692 9049
E1 GSY3 PT1 -2874 14103 2292 18663 39788 3439 0.84 3399 5692 9091
P GSY3 PT1 -1477 18726 2352 19062 41895 3528 0.86 413 9406 9819

(kN)) (kNm) (kN) (kNm) (kNm) (kN) (kN) (kN) (kN)
E10 GSY4 PT1 -1034 -552 -691 -722 18231 -1037 0.25 3056 2088 5144
E9 GSY4 PT1 -2512 1165 -2224 1524 23407 -3337 0.82 3332 2088 5420
E8 GSY4 PT1 -3988 1008 -3062 1319 28462 -4594 1.12 3607 2088 5695
E7 GSY4 PT1 -5462 -852 -3889 -1115 33346 -5833 1.43 3882 2088 5970
E6 GSY4 PT1 -6934 -4117 -4608 -5388 38034 -6913 1.69 4156 2846 7002
E5 GSY4 PT1 -8405 -8678 -5238 -11355 42454 -7857 1.92 4430 3795 8225
E4 GSY4 PT1 -9874 -14537 -5771 -19023 46675 -8656 2.12 4704 4553 9258
E3 GSY4 PT1 -11340 -21826 -6203 -28561 56446 -9304 2.27 4978 4553 9531
E2 GSY4 PT1 -12803 -30907 -6557 -40444 65519 -9835 2.40 5250 5692 10942
E1 GSY4 PT1 -14263 -42139 -6761 -55141 71467 -10142 2.48 5523 5692 11214
P GSY4 PT1 -18167 -56017 -7713 -56386 83561 -11569 2.83 2454 9406 11861
unde:
VRd,c - valoarea contributiei betonului la forta taietoare capabila;
VRd,s - valoarea contributiei armaturii;
VRd - forta taietoare capabila VRd= VRd,c+ VRd,s
Nota:
Se constata ca, la parter, este depasita valoarea ν admisa (ν’ < 2.5) cf. [1] pct.6.4.3. In aceasta situatie
decizia este de folosire la P si E1 a unui beton superior, C32/40 fctd=1.45N/mm2 . In consecinta
valoarea ν’ devine ν’ = 2.83•fctd(C25/30)/ fctd(C25/30) = 2.44 < ν’max = 2.5. Alternativ se poate adopta
solutia ingrosarii peretilor la nivelurile amintite.
8.3.4.2. Montant PT 2
E10 GSY1 PT2 -1036 127 515 198 18238 772 0.19 3057 2088 5145
E9 GSY1 PT2 -2457 -1355 1770 -2110 23216 2655 0.65 3322 2088 5410
E8 GSY1 PT2 -3878 -1236 2496 -1925 28094 3743 0.92 3587 2088 5675
E7 GSY1 PT2 -5301 308 3200 480 32821 4799 1.17 3852 2088 5940
E6 GSY1 PT2 -6724 3034 3816 4727 37371 5724 1.40 4117 2846 6963
E5 GSY1 PT2 -8147 6846 4356 10665 41706 6534 1.60 4382 3795 8177
E4 GSY1 PT2 -9572 11747 4815 18301 45829 7222 1.77 4648 4553 9201
E3 GSY1 PT2 -10997 17855 5190 27815 55558 7786 1.90 4914 4553 9467
E2 GSY1 PT2 -12423 25472 5501 39682 61317 8252 2.02 5180 5692 10872
E1 GSY1 PT2 -13852 34975 5712 54487 70556 8568 2.09 5446 5692 11138
P GSY1 PT2 -17690 46788 6335 56070 82769 9502 2.32 2454 9406 11861

E10 GSY2 PT2 -778 -206 -412 -318 17326 -618 0.15 3008 2088 5097
E9 GSY2 PT2 -962 123 -769 189 17981 -1153 0.28 3043 2088 5131
E8 GSY2 PT2 -1147 -18 -985 -28 18631 -1478 0.36 3077 2088 5165
E7 GSY2 PT2 -1332 -615 -1209 -946 19285 -1813 0.44 3112 2088 5200
E6 GSY2 PT2 -1519 -1599 -1408 -2459 19938 -2112 0.52 3147 2846 5992
E5 GSY2 PT2 -1705 -2948 -1585 -4534 20594 -2377 0.58 3181 3795 6976
E4 GSY2 PT2 -1893 -4670 -1736 -7184 21253 -2604 0.64 3216 4553 7770
E3 GSY2 PT2 -2082 -6814 -1863 -10483 28258 -2794 0.68 3252 4553 7805
E2 GSY2 PT2 -2271 -9501 -1973 -14616 31807 -2960 0.72 3287 5692 8979
E1 GSY2 PT2 -2463 -12908 -2066 -19845 38402 -3099 0.76 3323 5692 9014
P GSY2 PT2 -1001 -16771 -1801 -19845 40326 -2701 0.66 280 9406 9686

E10 GSY3 PT2 -1036 234 653 309 18238 979 0.24 3057 2088 5145
E9 GSY3 PT2 -2457 -1492 2127 -1974 23216 3190 0.78 3322 2088 5410
E8 GSY3 PT2 -3878 -1338 2976 -1771 28094 4465 1.09 3587 2088 5675
E7 GSY3 PT2 -5301 489 3801 648 32821 5701 1.39 3852 2088 5940
E6 GSY3 PT2 -6724 3704 4522 4901 37371 6784 1.66 4117 2846 6963
E5 GSY3 PT2 -8147 8193 5154 10843 41706 7731 1.89 4382 3795 8177
E4 GSY3 PT2 -9572 13965 5690 18481 45829 8536 2.09 4648 4553 9201
E3 GSY3 PT2 -10997 21155 6130 27996 55558 9194 2.25 4914 4553 9467
E2 GSY3 PT2 -12423 30128 6494 39871 61317 9741 2.38 5180 5692 10872
E1 GSY3 PT2 -13852 41331 6743 54696 70556 10114 2.47 5446 5692 11138
P GSY3 PT2 -17690 55244 7453 56237 82769 11180 2.73 2454 9406 11861

E10 GSY4 PT2 -778 -243 -459 -317 17326 -688 0.17 3008 2088 5097
E9 GSY4 PT2 -962 168 -888 219 17981 -1332 0.33 3043 2088 5131
E8 GSY4 PT2 -1147 15 -1146 20 18631 -1719 0.42 3077 2088 5165
E7 GSY4 PT2 -1332 -676 -1410 -885 19285 -2115 0.52 3112 2088 5200
E6 GSY4 PT2 -1519 -1823 -1644 -2386 19938 -2466 0.60 3147 2846 5992
E5 GSY4 PT2 -1705 -3398 -1851 -4446 20594 -2777 0.68 3181 3795 6976
E4 GSY4 PT2 -1893 -5410 -2029 -7079 21253 -3043 0.74 3216 4553 7770
E3 GSY4 PT2 -2082 -7915 -2176 -10358 28258 -3264 0.80 3252 4553 7805
E2 GSY4 PT2 -2271 -11054 -2305 -14464 31807 -3457 0.85 3287 5692 8979
E1 GSY4 PT2 -2463 -15026 -2410 -19663 38402 -3614 0.88 3323 5692 9014
P GSY4 PT2 -1001 -19588 -2173 -19717 40326 -3260 0.80 280 9406 9686
8.4. Calcul la forfecare in rosturi de turnare
Notatiile folosite sunt urmatoarele:
LEd - forta de forfecare de proiectare in sectiunea de deasupra asociata mecanismului de

plastificare; calculata cf. [1] pct. 6.4.7.
LRd - forta de lunecare capabila, calculata cf. [1] pct. 6.5.2.b si [3] pct. 3.4.2.2. rel (48), cu
observatia de la pct. 3.4.2.5.
SRd = µ (0.8•Asv•fyd + 0.6•NEd)
µ - coeficient echivalent de frecare, cf. [3] pct. 3.4.2.2. are valoarea 1.0 daca rostul de turnare
este pregatit corespunzator;
Asv - armatura verticala de conectare situata in inima peretelui si in bulbul intins.
8.4.2.1. Verificare perete PL1

Ng+NEd SEd 0.6•NEd Asv 0.8•Asv fyd SRd
Mont Nivel Comb Arm vert
(kN) (kN) (kN) (cm2) (kN) (kN)
PL1 E10 GSX1 -948 -261 569 16φ16+2φ12/20 115 2752 2325
PL1 E9 GSX1 -1773 939 1064 16φ16+2φ12/20 115 2752 2671
PL1 E8 GSX1 -2598 1633 1559 16φ16+2φ12/20 115 2752 3017
PL1 E7 GSX1 -3422 2336 2054 16φ16+2φ12/20 115 2752 3364
PL1 E6 GSX1 -4247 2958 2548 16φ16+2φ12/20 115 2752 3710
PL1 E5 GSX1 -5071 3523 3043 16φ16+2φ12/20 115 2752 4056
PL1 E4 GSX1 -5896 4034 3538 16φ16+2φ12/20 115 2752 4403
PL1 E3 GSX1 -6721 4490 4033 16φ16+2φ12/20 115 2752 4749
PL1 E2 GSX1 -7546 4920 4528 16φ20+2φ14/20 163 3904 5902
PL1 E1 GSX1 -8371 5208 5023 16φ20+2φ16/20 197 4727 6825
PL1 P GSX1 -9510 5953 5706 16φ25+2φ16/20 225 5407 7779

PL1 E10 GSX2 -955 326 573 16φ16+2φ12/20 115 2752 2327
PL1 E9 GSX2 -1789 -897 1073 16φ16+2φ12/20 115 2752 2677
PL1 E8 GSX2 -2621 -1604 1573 16φ16+2φ12/20 115 2752 3027
PL1 E7 GSX2 -3454 -2305 2072 16φ16+2φ12/20 115 2752 3377
PL1 E6 GSX2 -4286 -2924 2572 16φ16+2φ12/20 115 2752 3726
PL1 E5 GSX2 -5118 -3483 3071 16φ16+2φ12/20 115 2752 4076
PL1 E4 GSX2 -5949 -3986 3569 16φ16+2φ12/20 115 2752 4424
PL1 E3 GSX2 -6779 -4435 4067 16φ16+2φ12/20 115 2752 4773
PL1 E2 GSX2 -7608 -4859 4565 16φ20+2φ14/20 163 3904 5928
PL1 E1 GSX2 -8437 -5156 5062 16φ20+2φ16/20 197 4727 6852
PL1 P GSX2 -9576 -5935 5746 16φ25+2φ16/20 225 5407 7807

PL1 E10 GSX3 -953 -269 572 16φ16+2φ12/20 115 2752 2326
PL1 E9 GSX3 -1782 967 1069 16φ16+2φ12/20 115 2752 2675
PL1 E8 GSX3 -2611 1727 1567 16φ16+2φ12/20 115 2752 3023
PL1 E7 GSX3 -3441 2495 2065 16φ16+2φ12/20 115 2752 3371
PL1 E6 GSX3 -4270 3177 2562 16φ16+2φ12/20 115 2752 3720
PL1 E5 GSX3 -5100 3799 3060 16φ16+2φ12/20 115 2752 4068
PL1 E4 GSX3 -5930 4361 3558 16φ16+2φ12/20 115 2752 4417
PL1 E3 GSX3 -6759 4866 4056 16φ16+2φ12/20 115 2752 4765
PL1 E2 GSX3 -7589 5340 4553 16φ20+2φ14/20 163 3904 5920
PL1 E1 GSX3 -8418 5654 5051 16φ20+2φ16/20 197 4727 6844
PL1 P GSX3 -9560 6399 5736 16φ25+2φ16/20 225 5407 7800

PL1 E10 GSX4 -950 334 570 16φ16+2φ12/20 115 2752 2325
PL1 E9 GSX4 -1780 -925 1068 16φ16+2φ12/20 115 2752 2674
PL1 E8 GSX4 -2608 -1697 1565 16φ16+2φ12/20 115 2752 3022
PL1 E7 GSX4 -3436 -2465 2062 16φ16+2φ12/20 115 2752 3369
PL1 E6 GSX4 -4263 -3143 2558 16φ16+2φ12/20 115 2752 3717
PL1 E5 GSX4 -5089 -3758 3054 16φ16+2φ12/20 115 2752 4064
PL1 E4 GSX4 -5915 -4313 3549 16φ16+2φ12/20 115 2752 4411
PL1 E3 GSX4 -6741 -4811 4044 16φ16+2φ12/20 115 2752 4757
PL1 E2 GSX4 -7565 -5279 4539 16φ20+2φ14/20 163 3904 5910
PL1 E1 GSX4 -8390 -5602 5034 16φ20+2φ16/20 197 4727 6833
PL1 P GSX4 -9526 -6381 5716 16φ25+2φ16/20 225 5407 7786
8.4.2.2. Verificare pereti cuplati PT1+PT2

Pentru peretii cuplati verificarea se face pentru ansamblul celor doi montanti.
PT1+PT2 E10 GSY1 -1811 1126 1087 16φ16+2φ12/20 239 5733 4774
PT1+PT3 E9 GSY1 -3475 3597 2085 16φ16+2φ12/20 239 5733 5472
PT1+PT4 E8 GSY1 -5135 5037 3081 16φ16+2φ12/20 239 5733 6169
PT1+PT5 E7 GSY1 -6794 6440 4077 16φ16+2φ12/20 239 5733 6866
PT1+PT6 E6 GSY1 -8453 7670 5072 16φ16+2φ12/20 239 5733 7563
PT1+PT7 E5 GSY1 -10110 8749 6066 16φ16+2φ12/20 239 5733 8259
PT1+PT8 E4 GSY1 -11767 9667 7060 16φ16+2φ12/20 239 5733 8955
PT1+PT9 E3 GSY1 -13421 10421 8053 16φ20+2φ14/20 493 11825 13915
PT1+PT10 E2 GSY1 -15074 11049 9044 16φ20+3φ14/20 536 12871 15341
PT1+PT11 E1 GSY1 -16726 11492 10035 16φ25+3φ14/20 527 12642 15874
PT1+PT12 P GSY1 -19168 12471 11501 16φ25+3φ16/20 616 14774 18392

PT1+PT2 E10 GSY2 -1811 -1449 1087 16φ16+2φ12/20 239 5733 4774
PT1+PT3 E9 GSY2 -3475 -3956 2085 16φ16+2φ12/20 239 5733 5472
PT1+PT4 E8 GSY2 -5135 -5351 3081 16φ16+2φ12/20 239 5733 6169
PT1+PT5 E7 GSY2 -6794 -6745 4077 16φ16+2φ12/20 239 5733 6866
PT1+PT6 E6 GSY2 -8453 -7966 5072 16φ16+2φ12/20 239 5733 7563
PT1+PT7 E5 GSY2 -10110 -9038 6066 16φ16+2φ12/20 239 5733 8259
PT1+PT8 E4 GSY2 -11767 -9948 7060 16φ16+2φ12/20 239 5733 8955

PT1+PT9 E3 GSY2 -13421 -10690 8053 16φ20+2φ14/20 493 11825 13915
PT1+PT10 E2 GSY2 -15074 -11307 9044 16φ20+3φ14/20 536 12871 15341
PT1+PT11 E1 GSY2 -16726 -11695 10035 16φ25+3φ14/20 527 12642 15874
PT1+PT12 P GSY2 -19168 -12592 11501 16φ25+3φ16/20 616 14774 18392

PT1+PT2 E10 GSY3 -1811 1402 1087 16φ16+2φ12/20 239 5733 4774
PT1+PT3 E9 GSY3 -3475 4309 2085 16φ16+2φ12/20 239 5733 5472
PT1+PT4 E8 GSY3 -5135 5999 3081 16φ16+2φ12/20 239 5733 6169
PT1+PT5 E7 GSY3 -6794 7642 4077 16φ16+2φ12/20 239 5733 6866
PT1+PT6 E6 GSY3 -8453 9082 5072 16φ16+2φ12/20 239 5733 7563
PT1+PT7 E5 GSY3 -10110 10344 6066 16φ16+2φ12/20 239 5733 8259
PT1+PT8 E4 GSY3 -11767 11418 7060 16φ16+2φ12/20 239 5733 8955
PT1+PT9 E3 GSY3 -13421 12298 8053 16φ20+2φ14/20 493 11825 13915
PT1+PT10 E2 GSY3 -15074 13034 9044 16φ20+3φ14/20 536 12871 15341
PT1+PT11 E1 GSY3 -16726 13553 10035 16φ25+3φ14/20 527 12642 15874
PT1+PT12 P GSY3 -19168 14708 11501 16φ25+3φ16/20 616 14774 18392

PT1+PT2 E10 GSY4 -1811 -1725 1087 16φ16+2φ12/20 239 5733 4774
PT1+PT3 E9 GSY4 -3475 -4668 2085 16φ16+2φ12/20 239 5733 5472
PT1+PT4 E8 GSY4 -5135 -6313 3081 16φ16+2φ12/20 239 5733 6169
PT1+PT5 E7 GSY4 -6794 -7947 4077 16φ16+2φ12/20 239 5733 6866
PT1+PT6 E6 GSY4 -8453 -9378 5072 16φ16+2φ12/20 239 5733 7563
PT1+PT7 E5 GSY4 -10110 -10634 6066 16φ16+2φ12/20 239 5733 8259
PT1+PT8 E4 GSY4 -11767 -11699 7060 16φ16+2φ12/20 239 5733 8955
PT1+PT9 E3 GSY4 -13421 -12568 8053 16φ20+2φ14/20 493 11825 13915
PT1+PT10 E2 GSY4 -15074 -13292 9044 16φ20+3φ14/20 536 12871 15341
PT1+PT11 E1 GSY4 -16726 -13756 10035 16φ25+3φ14/20 527 12642 15874
PT1+PT12 P GSY4 -19168 -14829 11501 16φ25+3φ16/20 616 14774 18392
9. Verificarea conditiei de ductilitate si stabilirea necesitatii confinarii zonelor

comprimate
NEd,max
Perete x ξlim =
(kN) ξ ω Concluzie
Lungime (mm) 0.1•(2+ω)
Comb.
PL1 9575 nu este nevoie de
1700 0.195 1.104 0.310
L=8.70 m GSX2 confinarea capetelor
capatul opus riglei de
PT1 18167 cuplare trebuie
2620 0.340 1.183 0.318
L=7.70 m GSY2 confinat, in situatia
utilizarii C24/30
Nota:
Prin utilizarea la primele doua niveluri supraterane a unui beton superior C32/40, conform observatiei
de la pct. 8.3.4.1., necesitatea confinarii capetelor extreme ale peretilor cuplati dispare.
NEd,max - forta axiala de proiectare maxima in peretele considerat;

x - inaltimea zonei comprimate, cf. [3];
ξ - inaltimea relativa a zonei comprimate; pentru pereti;
ξ = x/hw
ξlim - inaltimea relativa maxima admisa pentru zona comprimata; cf. [1] 6.4.1. rel (6.8)

10. Alcatuirea si calculul infrastructurii si a fundatiei
10.1. Alcatuirea infrastructurii si fundatiei
Aceasta operatie vizeaza amplasarea peretilor structurali de la subsoluri in pozitiile avantajoase din
punct de vedere structural. De asemenea amplasarea golurilor in planseele peste subsoluri este foarte
importanta. Simultan se urmareste satisfacerea necesitatilor arhitecturale si functionale.
Incinta se realizeaza din piloti forati secanti dublati de un perete de 30 cm pe tot perimetrul. Pilotii si
peretele perimetral se conecteaza cu o grinda de coronament substantiala. Peretii structurali din
suprastructura se continua si la subsoluri, fiecare dezvoltandu-se in plan.
Functiunea de parcare subterana conduce la alegerea unei grosimi de placa de 20 cm. Pentru
asigurarea continuitatii armaturii centurilor grinzile transversale au o sectiune unica 30x60 cm.
Fundatia este directa, de tip radier general cu grosimea de 1.50 m, respectiv 1/5 din deschiderea
curenta de 7 m.
Materialele folosite la infrastructura sunt C24/30 si Pc52.

10.2. Incarcari combinate suplimentare
valoare valoare de
Denumire incarcare combinata
caracteristica proiectare
1 Pardoseli parcare subterana (kN/mp) gk
Strat uzura si trotuare 1.20 1.20
1.30 gEd = 1.30
placa 20 cm 5.00 5.00
6.30 gEd = 6.30
2 Pardoseli subsol 3 (kN/mp) gk

Strat uzura si trotuare 1.20 1.20
1.30 gEd = 1.30
radier 160 cm 40.00 40.00
egalizare 10 cm 2.40 2.40
43.70 gEd = 43.70
3 Perete beton 30 cm (kN/mp) gk

tencuiala 0.80 0.80
8.30 gEd = 8.30
4 Utila parcare subterana (kN/mp) qk

utila 4.00 ψ2=0.6 Ψ 2 qk
4.00 qEd = 2.40
10.3. Modelarea infrastructurii, fundatiei si terenului de fundare pentru calcul

Calculul s-a efectuat programul ETABS. Ansamblul infrastructurii cuprinde peretii de subsol, peretele
de incinta, planseele subsolurilor si radierul. Elementele structurale s-au introdus in pozitiile si cu
dimensiunile lor, considerand rigiditatea asociata betonului nefisurat. Fundatia este pe mediu elastic,
corespunzatoare unui coeficient de pat ks=50000kN/m3. Interfata verticala cu terenul nu a fost inclusa
in model.
Pentru diferite grupari de actiuni valorile de calcul utilizate pentru ks , pentru modelarea interfetei cu
terenul la contactul cu peretii perimetrali subterani si, acolo unde este cazul, a fundatiilor indirecte
trebuie fundamentate de studii de specialitate deoarece aceste influenteaza puternic eforturile din
elementele structurale.
Efectul suprastructurii a fost introdus prin aplicarea la partea superioara a infrastructuri a urmatoarelor
eforturi:
- fortele axiale de la baza elementelor verticale de la parter;
- momentele incovoietoare si fortele taietoare asociate de la baza stalpilor de la parter, amplificate
cu 50%;
- momentele incovoietoare capabile si fortele taietoare asociate de la baza peretilor de la parter si
efectul indirect datorat grinzilor de cuplare, amplificate cu γRd=1.1 cf. [1] pct. 6.2.2.
- deoarece torsiunea de ansamblu nu are contributie semnificativa la dimensionarea elementelor
verticale de la parter, pentru simplificarea calculelor, nu a fost inclusa in combinatiile de incarcari
utilizate la calcul infrastructurii.

10.4. Gruparea actiunilor
Denumire combinatie Translatie
de incarcari Directie Sens
GSX1 = GV & SX longitudinal
GSX2 = GV & SX longitudinal
GSY1 = GV & SY transversal
GSY2 = GV & SY transversal
GF = 1.35 • GV
10.5. Verificarea stalpilor

Stalpii de la subsoluri apartin Grupei B cf. [3] pct. 6.4.1. Pentru forta axiala din stalpi se considera
valoarea maxima, din infasuratoarea combinatiilor de incarcari. Valorile in sectiunile de la fata
superioara a radierului sunt:
bw=hw NEd
Nivel Stalp Combinatie ν
(m) (kN)
S3 C30 INF 0.90 7844 0.506
S3 C49 INF 0.90 8326 0.537
S3 C50 INF 0.90 9165 0.592
S3 C51 INF 0.90 9375 0.605
NEd - valoarea de proiectare maxima a fortei de strapungere, furnizata de infasuratoare
10.6. Verificarea la stapungere a radierului

Verificarea se face cf. [3] pct. 3.3.8.3. Se neglijeaza efectul favorabil datorat reactiunii terenului de
fundare aferent proiectiei suprafetei de strapungere. Se verifica si conditia din [3] pct. 3.3.8.4.
Valoarea maxima a fortei axiale in stalpi este
NEd = 9375 kN (vezi 10.4) ;
Valoarea maxima a fortei de strapungere capabile, in situatia in care nu este prevazuta armatura
transversala calculata cf. rel. (46) din [3]:
NRd = 0.75x4x(bc + d) fctd = 0.75x4x(0.90+1.45)x1250 = 8812 kN < NEd = 9375 kN
Valoarea maxima a fortei de strapungere capabile, in situatia in care este prevazuta armatura calculata
cf. rel. (47) din [3]:
NRd = 1.2x4x(bc + d) fctd = 0.75x4x(0.90+1.45)x1250 = 14100 kN > NEd = 9375 kN
Utilizand cate 7 bare inclinate φ32 Pc52 pe fiecare directie dispuse ca in desen , capacitatea la
strapungere devine:
NRd = NRd,c + NRd,s = 0.50x4x(bc + d) fctd + 0.8xΣAsi fyd sinα =
= 0.50x4x(0.90+1.45)x1250 + 0.8x2x2x7x8.04x30x0,707 =
= 5875+3820 = 9695 kN > NEd = 9375 kN
NEd - valoarea de proiectare a fortei de strapungere;
NRd - capacitatea la strapungere a radierului;
NRd,c - contributia betonului la NRd;
NRd,s - contributia armaturii la NRd;
ΣAsi - suma ariilor armaturilor inclinate;
a - unghiul armaturii inclinate fata de orizontala.
NEd
10.7. Verificarea peretilor de la subsol

Calculul structural la infrastructura sub gruparile de actiuni descrise la pct. 10.4.furnizeaza valorile
eforturilor in elementele acesteia: peretii de subsol, plansee, radier. Eforturile de dimensionare rezulta
din infasuratoarea valorilor obtinute in diferitele grupari de actiuni considerate.
Dimensionarea urmareste:
(i) - in radier, stabilirea cantitatilor de armatura necesare pentru preluarea momentelor incovoietoare
si forfecarea acestuia la strapungere; care, eventual, poate stabili necesitatea armarii transversale;
(ii) - in plansee, stabilirea armaturilor necesare pentru preluarea eforturilor rezultate din rolul de
diafragme ale acestora, respectiv din eforturile produse de incarcarile din planul lor. Acestea
sunt:
- armatura de incovoiere in planul placii, concentrata in centurile marginale;
- armatura pentru transmiterea fortelor din planul planseelor la elementele care preiau
actiunile laterale: armaturi de „colectare” a incarcarilor la peretii de subsol, conectori
intre placa planseului si pereti;
(iii) - in peretii de subsol, armaturile rezultate din rolul de grinda de fundare, care preiau presiunile pe
radier, perpendicular pe axul orizontal al acestora si armaturile rezultate din rolul de element
(perete structural) care preia fortele laterale, aplicate perpendicular pe axul vertical al peretilor.
In prezenta faza a lucrarii se detaliaza numai dimensionarea radierului, urmand ca la redactarea a doua
sa se completeze cu celelalte operatii de dimensionare.
10.8. Armare radier

Armarea radierului se bazeaza pe urmatorul principiu: se dispun plase atat la partea superioara cat si la
partea inferioara care pot prelua momentele incovoietoare corespuzatoare de pe cea mai mare
suprafata a radierului si, simultan, respecta regulile de armare constructiva. Suplimentar, in zonele cele
mai solicitate, se dispun pe randul doi plase de armatura care pot prelua varfurile de moment.
Pentru armarea radierului se propune o solutie clara si simpla. Doua plase generale atat la partea se sus
cat si la partea de jos a radierului, alcatuite din φ25/20/20 Pc52. Local, pe reazeme se suplimenteaza
armatura curenta cu φ25/20 prin care se preiau momentele de dimensionare.
Momentele capabile sunt:
• 1031 kNm/m (105 tfm/m) - φ25/20 – corespunzator armarii generale a radierului atat la partea
superioara cat si la partea inferioara;

• 2062 kNm/m (210 tfm/m) - φ25/20 + φ25/20 – corespunzator armarii locale suplimentare la
partea inferioara a radierului;
• 1691 kNm/m (172 tfm/m) - φ25/20 + φ20/20 – corespunzator armarii locale suplimentare la
partea superioara a radierului.
Variatia momentelor incovoietoare in radier este ilustrata in imaginile atasate unde se indica gruparea
de actiuni, directia momentului incovoietor ilustrat si momentele capabile corespunzatoare celor doua
tipuri de armari efective (φ25/20, respectiv φ25/20+φ25/20 suplimentar) care trebuie sa acopere
momentele de dimensionare dezvoltate in radier.
Sunt prezentate infasuratoarele diagramelor de momente incovoietoare m11 si m22 din radier, pentru
cele 2 directii principale. Schita de armare atasata a rezultat din infasuratoarea valorilor momentelor de
dimensionare.
Φ25/20
Φ25/20

Φ25/20
Φ25/20
Φ25/20
Φ25/10

Φ25/20
Φ25/10

Exemplu Pereti PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Exemplu Pereti PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXEMPLUL 3

- constructie cu pereti structurali de beton armat–

Caracteristici structurale si materiale folosite:

Fundatie si teren de fundare:

Caracterizarea amplasamentului si a constructiei cf. [2] :

Principalele reglementari tehnice avute in vedere sunt:

II. Identificarea incarcarilor si precizarea marimii acestora

III. Stabilirea pe scheme simplificate a valorilor fortelor axiale in pereti si a fortei

V. Schematizarea peretilor pentru calcul

VI. Definitivarea evaluarii incarcarilor si a gruparilor de incarcari

VII. Calculul structurii la incarcari orizontale si incarcari verticale

VIII. Prelucrarea rezultatelor calcului structural si determinarea valorilor de proiectare

IX. Calculul armaturii longitudinale a grinzilor de cuplare pentru armaturile dispuse

X. Calculul sectiunilor de la baza peretilor structurali la incovoiere cu forta axiala, pe

XII. Determinarea eforturilor de dimensionare ale peretilor la incovoiere cu forta axiala

Exemplul de proiectare 3 4 Constructie cu pereti structurali de beton armat

XIV. Determinarea valorilor fortelor taietoare de proiectare

XV. Calculul grinzilor de cuplare la forta taietoare

XVII. Calculul armaturii de conectare in rosturi de turnare ([1] pct. 6.5.2.b)

XVIII. Calculul armaturilor orizontale in imbinarile verticale in cazul elementelor

XIX. Alcatuirea sectiunilor peretilor structurali

XXII. Alcatuirea sectiunii grinzilor de cuplare ([1] pct. 7.6.)

XXIII. Alcatuirea panourilor prefabricate in cazul structurilor cu pereti structurali

Exemplul de proiectare 3 5 Constructie cu pereti structurali de beton armat

XXVI. Calculul eforturilor in elementele infrastructurii ([1] pct.6.2.2.)

XXVII. Calcul de dimensionare a elementelor infrastructurii si a fundatiilor

XXVIII. Alcatuirea (armarea) elementelor infrastructurii si a fundatiilor

Inainte de parcurgerea exemplului de calcul se recomanda consultarea „P100-1/PROIECTAREA

1. Alcatuirea initiala a structurii

Exemplul de proiectare 3 6 Constructie cu pereti structurali de beton armat

Gk,j - este efectul actiunii permanente j , luata cu valoarea caracteristica;

2.1. Incarcari combinate (se manifesta simultan si sunt distribuite identic)

1 Terasa necirculabila (kN/mp) gn ~ gk

4 Perete cortina (kN/mp) gn ~ gk

Exemplul de proiectare 3 7 Constructie cu pereti structurali de beton armat

7 Perete beton 500 mm (kN/mp) gn ~ gk

8 Stalp 700x700 mm (kN/ml) g n ~ gk

9 Stalp 900x900 mm (kN/ml) g n ~ gk

10 Grinda 300x700 mm (kN/ml) gn ~ gk

11 Grinda 300x600 mm (kN/ml) gn ~ gk

12 Grinda 300x500 mm (kN/ml) gn ~ gk

13 Utila birouri (kN/mp) qn ~ qk ψ2 Ψ2qk

14 Utila circulatii (kN/mp) qn ~ qk ψ2 Ψ 2 qk

15 Utila terasa necirculabila (kN/mp) qn ~ qk ψ2 Ψ 2 qk

16 Utila interior pt predimensionare (kN/mp) qn ~ q k ψ2 Ψ 2 qk

2.2. Predimensionare placa

Exemplul de proiectare 3 8 Constructie cu pereti structurali de beton armat

hf – grosimea placii ; se alege hf=180 mm ;

2.3. Predimensionare grinzi

hw – inaltimea sectiunii grinzii ;

Aplicarea conditiilor de mai sus conduce la:

- pentru grinzile longitudinale cu deschiderea L=8,0 m

- pentru grinzile transversale cu deschiderea L=7,0 m

- pentru grinzile transversale cu deschiderea L=4,0 m

2.4. Predimensionare stalpi

Exemplul de proiectare 3 9 Constructie cu pereti structurali de beton armat

abrevierile utilizate ca indici reprezinta:

Stalp interior gEd(qEd) Aaf(Laf) NEd

Stalp intermediar fatada gEd/qEd Aaf/Laf NEd

Exemplul de proiectare 3 10 Constructie cu pereti structurali de beton armat

3. Stabilirea pe scheme simplificate a valorilor fortelor axiale in pereti.

ΣAwi>(γI n Ap ag/g )/120 unde :

Awh > VEd/(ν' fctd), unde :