Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Psychosomatic Effect of Music
Psychosomatic Effect of Music
15
IMPACTUL PSIHOSOMATIC AL MUZICII
Psychosomatic effect of music
REZUMAT
Din cele mai vechi timpuri capacitatea terapeuticå a muzicii a fost recunoscutå ¿i utilizatå.
În prezent, oamenii de ¿tiin¡å cerceteazå efectele psihologice ¿i fiziologice ale muzicii, pentru a determina
bazele ¿tiin¡ifice ale utilizårii muzicoterapiei în domeniul medical.
Aceastå lucrare prezintå dovezi experimentale ¿i epidemiologice recente privind efectele psihosomatice ale
muzicii ¿i aplica¡iile muzicoterapiei în domeniul medical.
ABSTRACT
The therapeutic value of music has been recognized and used from ancient times.
Nowadays, scientists study the psychological and physiological effects of music, for discovering the scientific
bases of the usage of music therapy in the medical field.
This paper presents recent experimental and epidemiological evidence about the psychosomatics effects of
music and the applications of music therapy in the medical field.
Adreså de coresponden¡å:
Asist. Univ. Dr. Carmen Råpi¡eanu, Facultatea de Psihologie, Calea Våcåre¿ti Nr. 187, Sector 4, Bucure¿ti
Dupå datele multor cercetåri, ascultarea muzicii Tensiunea arterialå diastolicå a scåzut semni-
relaxante, anxiolitice conduce la reducerea frec- ficativ fa¡å de valorile ini¡iale doar dupå ascultarea
ven¡ei cardiace, scåderea tensiunii arteriale ¿i are ultimului fragment muzical al lui Mahler, cu tempo
ac¡iune antiaritmicå. lent ¿i generator al unei ståri de relaxare.
Muzica barocå în tempo lent (de 60-65 de båtåi Pulsul a corelat cu tempo-ul muzicii, mai mult
de metronom pe minut) scade alura ventricularå, la subiec¡ii sånåto¿i, probabil nefiind influen¡at de
pulsul ¿i tensiunea arterialå, având un efect re- medica¡ie ca în cazul pacien¡ilor hipertensivi.
laxant. De exemplu: pår¡ile lente – Largo, Andante – Simptomele psihosomatice întâlnite la subiec¡ii
ale lucrårilor lui Bach, Vivaldi, Telemann, scrise ambelor grupe în timpul ascultårii primelor douå
pentru orchestrele cu coarde, care au efecte re- piese muzicale au fost: încordare, cefalee, în¡e-
laxante psihice ¿i somatice. påturi precordiale, transpira¡ii, prurit, furnicåturi
Smolen D., Topp R. ¿i Singer L. (2002) au ¿i tuse.
demonstrat cå muzica relaxantå reduce anxietatea Simptomele psihosomatice au fost absente la
¿i indicatorii såi fiziologici (frecven¡a cardiacå ¿i ambele loturi în timpul ascultårii fragmentelor
tensiunea arterialå) în timpul colonoscopiei. muzicale 3 ¿i 4 generatoare de tråiri afective po-
Într-o cercetare proprie, efectuatå în perioada zitive, chiar dacå ritmul acestora a fost diferit.
septembrie-noiembrie 2007, am analizat impactul Deci impactul somato-visceral al muzicii este
psihosomatic al muzicii simfonice la pacien¡ii mai mare în cazul pieselor muzicale cu frecvente
hipertensivi comparativ cu persoanele sånåtoase, modificåri de ritm, intensitate ¿i combina¡ii tim-
în func¡ie de aspectele structurale ale pieselor mu- brale.
zicale ascultate, de factorii de personalitate ¿i de De asemenea, somatizårile în timpul audi¡iei
starea dispozi¡ionalå anterioarå audi¡iei muzicale. muzicale au fost mai frecvente la pacien¡ii cu
Loturile de cercetare (52 de subiec¡i pacien¡i stabilitate emo¡ionalå scåzutå ¿i care au prezentat
hipertensivi în grupul experimental ¿i 52 de su- un distres afectiv anterior ascultårii fragmentelor
biec¡i sånåto¿i în lotul martor) au fost omogene în muzicale.
ceea ce prive¿te reparti¡ia pe vârste, sexe, nivel Muzica cu frecvente schimbåri de ritm poate
educa¡ional (mediu/înalt), ¿i în ceea ce prive¿te determina frecvente extrasistole.
utilizarea scåzutå a muzicii simfonice. Desturis (cit. de Iamandescu I. B., 2004) a
Participan¡ii la studiu au ascultat 4 fragmente eviden¡iat la audierea lan¡urilor de sincope din
muzicale contrastante: Cavalcada Valkyriilor muzica lui Stravinsky (Sacrè du printemps) cre¿-
(5’36”) – Wagner, partea a 2-a (Adagio non troppo, teri ale tensiunii arteriale ¿i modificåri pe electro-
5’) a Simfoniei a II-a în Re major a lui Brahms, cardiogramå.
partea a 7-a (Allegro 5’22”) din „Anotimpurile“ – De asemenea, s-au constatat tulburåri de ritm
Vivaldi ¿i primele 5’ din partea a 4-a (Adagietto) produse de accelerarea unor pasaje muzicale (ex.
din Simfonia nr. 5 în Do diez minor a lui Mahler. ¿lagårul Volare de D. Modugno) observate de Vera
Aceste fragmente muzicale au fost selectate Poliakova (citatå de B. Luban-Plozza ¿i colab.
pentru a exprima emo¡ii ¿i sentimente diferite, pre- 1988) în sensul unei tahicardii sau al unor extra-
cum: anxietate, teamå, dar ¿i eroism, curaj (piesa sistole ventriculare.
1), nostalgie, melancolie (fragmentul 2), bucurie, În cazul bolnavilor coronarieni de¿i agreatå mu-
veselie (fragmentul 3) ¿i calm (fragmentul 4). zica cu frecvente schimbåri de ritm, cu acceleråri
Rezultatele acestei cercetåri, prezentate la bru¿te ale unor pasaje muzicale poate fi dåunå-
Conferin¡a Interna¡ionalå „Psihologie ¿i Societate“, toare, producând extrasistole ventriculare.
organizatå de Facultatea de Psihologie a Uni- Astfel, pentru bolnavii coronarieni sunt mai in-
versitå¡ii Titu Maiorescu din Bucure¿ti, în 30-31 dicate pentru muzicoterapie fragmentele muzicale
mai 2009, au fost urmåtoarele: la ambele grupuri în tempo lent.
s-a înregistrat pe parcursul audi¡iei muzicale o
diminuare progresivå ¿i semnificativå a valorilor INFLUENºA MUZICII ASUPRA APARATULUI
tensiunii arteriale sistolice comparativ cu cele DIGESTIV
ini¡iale.
Deci, tensiunea arterialå sistolicå a scåzut în Existå date experimentale mai vechi care evi-
timpul ascultårii muzicii simfonice, indiferent de den¡iazå efectul benefic al muzicii lui Mozart
tempo-ul ei, întrucât toate fragmentele muzicale asupra bolnavilor cu hiperclorhidrie gastricå, cå-
au determinat preponderent tråiri emo¡ionale po- rora le normalizeazå secre¡ia acidå (Demleng cit.
zitive. de Iamandescu I. B., 2004).
236 REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LVI, NR. 3, AN 2009
Mica Serenadå în sol major a lui Mozart, cu Astfel, reumatologii au remarcat cå muzica
caracter sublim care exprimå frumosul în aspectele reduce durata puseelor de artritå.
sale cele mai atrågåtoare, a fost folositå în muzi- De asemenea Voss J.A. ¿i colaboratorii såi au
coterapie la pacien¡ii cu ulcer duodenal, cu rezul- aråtat într-un articol publicat în revista Pain, în anul
tate favorabile. 2004 cå muzica relaxantå reduce semnificativ
Lin H.H. ¿i colab. (2007) au demonstrat cå anxietatea ¿i durerea dupå interven¡iile pe cord
ascultarea unei muzici plåcute determinå cre¿terea deschis.
activitå¡ii mioelectrice gastrice la persoanele sånå- Adarsh M. ¿i colaboratorii såi (1999) au aråtat
toase, stimulând astfel motilitatea gastricå ¿i golirea ca muzicoterapia cre¿te moderat concentra¡iile
stomacului. serice de adrenalinå ¿i noradrenalinå. În condi¡iile
eustresului determinat de muzicå.
EFECTELE MUZICII ASUPRA SISTEMULUI Muzica techno ascultatå prelungit conduce la
exagerarea reac¡iei catecolaminice generatoare de
ENDOCRIN ªI ASUPRA IMUNITźII
distres.
În virtutea legåturilor dintre sistemul nervos ¿i Muzica poate cre¿te nivelul limfocitelor, ma-
cel endocrin, toate procesele psihoneurologice de- crofagelor ¿i imunoglobulinelor A salivare.
clan¿ate de audierea muzicii se înso¡esc de mo- Datele prezentate în aceastå lucrare confirmå
dificåri hormonale. ¿i sus¡in importan¡a utilizårii muzicoterapiei în
Muzica influen¡eazå nivelurile de melatoninå. domeniul medical, pentru: tratarea unor simptome
Studiile au aråtat cå persoanele care studiazå sau psihosomatice prin reglarea proceselor fiziologice
cântå muzicå dorm mai bine. neurovegetative, ameliorarea durerilor acute sau
Endorfinele stimulate de muzicå ne ajutå så ne cronice, antagonizarea distresului favorizant al
sim¡im bine ¿i ne amelioreazå durerea. patogenezei ¿i cre¿terea imunitå¡ii.
BIBLIOGRAFIE
1. Adarsh M, Kumar Ph D et al – Music Therapy Increases Serum TY, Chao YC, Hsieh TY – Effects of music on gastric myoelectrical
Melatonin Levels In Patients With Alzheimer’s Disease in Alternative activity in healthy humans, in International Journal of Clinical
Therapies in Health and Medicine, Vol. 5, No. 6, (November 1999) Practice, 2007; 61(7):1126-30.
2. Bradt J, Dileo C – Music for stress and anxiety reduction in 7. Lorch, Colleen A, Lorch, Vichien, Diefendorf, Allan O, Earl,
coronary heart disease patients. Cochrane Database Syst Rev. Patricia W – Effect of stimulative and sedative music on systolic
2009; (2):CD006577 blood pressure, heart rate, and respiratory rate in premature infants.
3. Camara J, Ruszkowski J, Worak S – The Effect of Live Classical Journal of Music Therapy, 1994, 31: 105-118.
8. Parhon CI, Aslan A, Vråbiescu A – Bazele materiale ale
Piano Music on the Vital Signs of Patient Undergoing Ophtalmic
afectivitå¡ii, Ac¡iunea muzicii asupra circul¡iei ¿i respira¡iei la om, în
Surgery, Medscape J Med, 2008;10 (6):149
Lucrårile sesiunii generale ¿tiin¡ifice ale Academiei Române, Ed
4. Iamandescu IB – Muzicoterapia receptivå – premise psihologice si
Academiei, 1950.
neurofiziologice, aplica¡ii profilactice ¿i terapeutice, Ed. Infomedica, 9. Smolen D, Topp R, Singer – The effect of self-selected music
Bucure¿ti, 2004. during colonoscopy on anxiety, heart rate, and blood pressure, in
5. Lazaroff I, Shimshoni R – Effects of Medical Resonance Therapy Applied Nursing Research, 2002, Aug., 15(3), 126-36.
Music on patients with psoriasis and neurodermatitis-a pilot study. In 10. Spintge R, Droh R – Musik-Medizin, Fischer Verlag, Stuttgart,
Integrative Physiological & Behavioral Science, 2000, 35(3):189-98, 1992.
Iul-Sep. 11. Voss J, Good M, Yates B, Baun M, Thompson A, Hertzog M –
6. Lehrer PM, Hochron SM, Mayne T, Isenberg S, Carlson V, Sedative music reduces anxiety and pain during chair rest after open-
Lasoski AM, Gilchrist J, Lin HH, Chang WK, Chu HC, Huang heart surgery, Pain, 2004, Volume 112, Issue 1, Pages 197-203