MUZEUL JUDEŢEAN DE ISTORIE ŞI

ARHEOLOGIE MARAMUREŞ

MARMATIA
14

Baia Mare
207
COLEGIUL DE REDACŢIE:

Viorel RUSU,redactor şef

Dan POP, secretar de redacţie
Marius ARDELEANU
Raul CARDOŞ
Bogdan BOBÎNĂ
2DQD-&ɰ*6
.BSJVT
$¬.1&"/6
*PBO
#05*ɰ

COLEGIUL ŞTIINŢIFIC:

Dr. Nona PALINCAŞ,Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, Bucureşti

Dr. Ioan STANCIU, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
'U,RQXʴ9LUJLO&267($)DFXOWDWHDGH,VWRULHʲL)LORVRILH8QLYHUVLWDWHD
Å%DEHʲ%RO\DLµ&OXM1DSRFD

MARMATIA – publicaţie periodică a Muzeului Judeţean de Istorie

şi Arheologie Maramureş

Lucrările şi corespondenţa vor fi trimise la adresa:

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş
Baia Mare, str. Monetăriei, nr.1-3
cod: 430406; jud. Maramureş
Telefon / Fax: 0040-262-211924; 0040-262-211927
e-mail: maramuresmuzeu@gmail.com
www.maramuresmuzeu.ro

Răspunderea pentru conţinutul ştiinţific al lucrărilor şi calitatea rezumatelor în limbi străine revine, în
exclusivitate, autorilor

7ehnoredactarea:Tünde PÉCSI
&oSHUWDEmanuel LUCADan POP
Pe coperta I: fibulă de bronz din situl arheologic de la Bozânta Mică- Grind, epoca romană

Editor: Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş

© Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş 2017

ISSN - 1582-9979
 CUPRINS - CONTENTS - SOMMAIRE - INHALT

ARHEOLOGIE

Ancuţa BOBÎNĂ Scurtă notă asupra unei figurine antropomorfe descoperită 5

la Tibru, com. Cricău (judeţul Alba) / A note concerning
an anthropomorphic clay figurine discovered in Tibru
(Cricău Village), Alba county.

Teofil IVANCIUC Completări la Repertoriul Arheologic al judeţului 15

Maramureş / Additions to the Archaeological Repertory of
Maramureş county.

Dan POP Aşezarea din epoca bronzului de la Groşi Habra, jud. 31

Maramureş / The Bronze Age settlement from Groşi Habra,
Maramureş county.

Raul CARDOŞ O fibulă de epocă romană descoperită la Bozânta Mică 49

„Grind" / A Roman Age brooch discovered at Bozânta
Mică „Grind".

Marius Un topor de epocă avară descoperit la Sighetu Marmaţiei 57

ARDELEANU / An axe from the avars period discovered in Sighetu
Marmaţiei.

Radu-Alexandru O arheologie a munţilor din Maramureş, România: 77

DRAGOMAN, Dan cercetările din 2016 şi 2017 / An archaeology of the
POP, Bogdan mountains in Maramureş, Romania: the surveys from 2016
BOBÎNĂ, . Marius and 2017
ARDELEANU,
Călin ŞUTEU şi
Ciprian ASTALOŞ

ISTORIE

Victor VIZAUER Antroponimele românilor din comitatul Maramureş în 103

veacului al XlV-lea / Th Anthroponyms of the Romanians
from Maramures County in the 14th Century.

Simion RETEGAN Ca pâinea de toate zilele: startul şcolar românesc din zona 115
Băii Sprii, într-un raport protopial din 1857 / Like everyday
bread: the start of the Romanian school from Baia Sprie
area, in a protopial report from 1865
Marius Structura Vicariatului Greco-Catolic al Maramureşului 129
CÂMPEANU între anii 1860 şi 1917. Studiu de caz: Protopopiatul Greco-
Catolic Vişeu / The structure of the Greco-Catholic
Vicarage of Maramures between 1860 and 1917. Case
Study: The Greco- Catholic Achpriestship of Vişeu.

Radu-Alexandru Contribuţii la o arheologie a represiunii politice în 141

DRAGOMAN România interbelică: memoria materială a evenimentelor
din lagărul de concentrare de la Miercurea Ciuc, 1939 /
Contributions to an archaeology of political repression in
interwar Romania: the material memory of the events in
the concentration camp at Miercurea Ciuc, 1939

ANTROPOLOGIE ISTORICĂ
Gheorghe Marea iluzie şi motivaţia plecării pe front în Primului 167
NEGUSTOR Război Mondial / The great Illusion and Leaving for the
Battlefront Motivation during World War I.

Ioan BOTIŞ Violenţă şi mijloace punitive în Ţările române la sfârşitul 175

evului mediu şi începutul timpurilor moderne / Violence
and Punitive Means in tehe Romanian Countries at the end
of the Middle Age and the beginning of the Modern Age.

Prescurtări bibliografice/Bibliographische Abkurzungen/Bibliographical abbreviations 185

 AŞEZAREA DIN EPOCA BRONZULUI DE LA GROŞI HABRA, JUD. MARAMUREŞ

Aşezarea din epoca bronzului de la Groşi Habra, jud. Maramureş

DAN POP

Cuvinte cheie: epoca bronzului, cultura Suciu de Sus, grupul Lăpuş, ceramică, mănăstire medievală, Habra,
jud. Maramureş.
Key words: Bronze Age, Suciu de Sus culture, Lăpuş group, pottery, Habra medieval manastery, bishop Efrem
Maramureş county.

Urmare a cercetărior de suprafaţă din toamna anului 20171, în hotarul localităţii Groşi
[Tökés/Tökésbánya], com. Groşi, jud. Maramureş, în punctul numit Habra sau Habru, au fost
identificate vestigii arheologice aparţinând mai multor epoci, cele mai numeroase fiind cele
de epoca bronzului urmate de cele medievale şi moderne.
Localitatea Groşi este situată în partea central-estică a judeţului Maramureş, la 5 km
sud-est de municipiul Baia Mare, în stânga văii Cărbunăreasca. Locul numit Habra/Habru se
găseşte între localităţile Groşi şi Chechiş, la 2 km sud-sud vest de Primăria din Groşi, în
dreapta văii Chechişului (Chechişel), între vârful Poienilor (306.7 m) la nord-est şi Vârful
Călugăreşti (282.2 m) la vest. Locul de unde au fost culese artefactele se găseşte la vest de
actuala mănăstire2, în imediata vecinătate a ei (500 m vest –sud- vest de la intrarea în
mănăstire), pe o terasă cu uşoară înclinaţie sudică a dealului Habra, mărginită la nord de
culmea dealului, iar spre sud de pante cu înclinaţii medii asupra cărora s-a intervenit, în
timp, prin terasări. Din această porţiune izvorăsc mai multe pâraie3, aici a fost construit în
19794 un bazin de captare a apei pentru locuitorii din Chechiş (pl. 1/1).

Câteva observaţii privind toponimele

În a doua jumătate a secolului XIX (1864-1866), judele nobiliar Smit Sándor
menţionează în hotarul satului Chechiş [Oláh kékes], dealul Habrului [Gyalu Hábruluj], dar şi
locul de hotar dealul Habrului5. În răspunsurile trimise de oficialităţile vremii lui Pesty
Frigyes la chestionarul privind toponimele din comitatul Szătmar, nici la Groşi şi nici la
Chechiş, toponimul Vârful Călugăreşti, toponim ce apare pe hărţile Josephine, nu este
amintit (pl.3). De asemenea, pe harţile cadastrale româneşti, întocmite între 1970-1974, între
satele Chechiş şi Groşi, apare locul numit Poiana Habrului (pl.2), iar pe harţile topografice din
anii ’80 toponimul Vărful Călugăreşti (pl.1/2). Toponimul Galilei, amintit ca fiind în
vecinătatea Habrului şi a vârfului Călugăreşti nu se regăseşte în chestionarul mai sus amintit
şi nici pe hărţile consultate6.

Etimologia pentru Habra-Habru

După V. Ursu “Locul acesta cu nume arhaic derivat poate din verbul latinesc habeo,
habere, sugerează parcă ideea de avere”7.

1 Mulţumim pe această cale domnului Ovidiu Papuc din Baia Mare pentru semnalarea descoperirilor. Artefactele
culese de acesta au fost predate Muzeului Judeţan de Istorie şi Arheologie, Baia Mare (în continuare MJIA).
Cercetări de suprafaţă Dan Pop, Marius Ardeleanu, Dorian Ghiman (MJIA).
2 Reînfiinţată în 16 februarie 1996 (Ursu 2001, 96).
3 Unul din izvoarele văii Surducului, ce curge prin Chechiş şi se varsă în centrul localităţii în valea Chechiş, se
găseşte în apropierea sitului arheologic.
4 Ursu 1981, 189. Cu prilejul construirii bazinului de captare a izvoarelor au fost observate, în secţiunile gropii, la
adâncimea de 80 cm, urme de arsură şi fragmente de cărămidă.
5 Miszer 2001, 166.
6 Ursu 2001, 95; Ursu 2002, 173; Ursu 2008, 129.
7 Ursu 2015.

31
DAN POP

Câteva observaţii privind mănăstirea medievală de la Habra

Localitatea Groşi este menţionată în documentele medievale începând cu anul 1411
cu numele de Thwkes8, forma Thükes apare doar în traducerile în limba maghiară a
documentului redactat în latină. În Conscripţia din 1566 găsim Tökes9, în Conscripţia
târgurilor şi satelor aparţinătoare domeniului cetăţii Sătmar din 1569 (10 august) Thoekes10,
iar în Registrul târgurilor şi satelor cu numărul supuşilor care ţin de cetatea Sătmar din 1570
(25 aprilie) Toekes11.

Referitor la mănăstirea de la Habra12 există trei documente care atestă prezenţa

acesteia în zona limitrofă Băii Mari.
Astfel, într-un document din 2 iunie 160013 emis la Iaşi cu prilejul excluderii din Sinod
a mitropolitului şi a episcopilor fugiţi cu domnitorul Ierimia Movilă în Polonia14, este
menţionat ca participant şi semnatar (semnează în slavonă) al documentului alături de alţi
înalţi prelaţi şi episcopul Efrem ot Habrul. În document există doar o singură referire la
Habra şi Efrem „preaiubitorul de Dumnezeu episcop al Hebronului, chir Efrem”15. De la
publicarea documentului în 190516 şi până în 1939 la apariţia cărţii lui D. Russo17 s-a crezut că
Efrem ar fi fost episcop al Hebronului din Palestina. Acest din urmă autor clarifică locul
unde era episcop Efrem, adică mănăstirea Habra de lânga Baia Mare; după Russo, Efrem era
episcop cu reşedinţa la mănăstirea Habra.
Apoi mănăstirea şi toponimul Habra apare într-un document din 21 noiembrie 160418
în care episcopul Sergiu (Serghie)19 de la mănăstirea din Muncaci îl roagă pe Toma Kendy,
capitanul oastei care asediază cetatea Hust, să protejeze bunurile mănăstirii ce se găsesc
acolo (o caleaşcă şi o ladă cu cărţi în limba greacă). Din scrisoare reiese că Sergiu era episcop

8 Documentul/documentele din 13 septembrie 1411, 4 octombrie 1411 menţionează donaţia regelui Sigismund de
Luxemburg către Ştefan Lazarevici prin care, domeniile Sătmar, Mintiu, Baia Mare şi Baia Sprie cu localităţile
aparţinătoare, între care şi Groşi (Thwkes), trec în posesia despotului sârb; Szirmay 1809, 150-152 (traducerea
documentului în limba maghiară; Thükes); Fejér 1842, 141-144 (traducerea documentul în limba maghiară cu
rezumat în latină; Thükes); Csánki 1890, 468, 487 (menţionează Thukes=Tőkés); Thallóczy, Áldásy 1907, 54-55
(documentul în limba latină cu rezumat în limba maghiară; Thwkes); Juga 1939, 41-42 (traducere parţială în limba
română a documentului din limba maghiară după Szirmay 1809 şi Fejér 1842); Suciu 1967, 272; Németh 2008, 312
nr. 500.
9 Localitatea Groşi apare în domeniul oraşului Baia Mare (Maksay 1959, 623-624);
https://archives.hungaricana.hu/en/urbarium/view/hu_mnl_ol_e156_a_fasc101_no044/?document=1&pg=15
&bbox=-1495%2C-3001%2C3623%2C-119 (accesat în 25.09.2017).
10 Diaconescu 2012, 162-163.
11 Diaconescu 2012, 222; vezi şi volumele de documente privind episcopia greco-catolică de la Muncaci la
Ciubotă et alii 2007; Ciubotă, Rus 2012; Ciubotă et alii 2015.
12 Informaţii generale cu privire la Efrem şi mănăstire la: Meteş 1936, 181; Rusu 2000, 147 (aici Habra apare ca
localitate dispărută); Motogna 2009, 224-228; Dani 2009, 92, 96; Călini 2015; Kacsó 2015, 360-361.
13 Iorga 1905, 26-32, documentul în greacă cu traducerea în română; smeritul episcop Efrem de Hebron
(=Hebron, Palestina); Iorga 1907, 156 (episcop din Hebron); Iorga 1908, 214, 214 (Efrem tocmai de la Hebron care
“ştia să scrie slavoneşte”), 238; Nicolaescu 1916, 11-14 (documentul în greacă şi traducerea documentului în
română; Efrem de Habrul; episcop al Habrului); Hurmuzaki XIV/1, 1915, 109-111; documentul în greacă şi
traducerea în română; Efrem de Hebron; Iorga 1919, 30 (episcop din Hebron care semnează slavoneşte);
Panaitescu 1936, 189 (Efrem de Hebron); DIR-A-vol. 4-1952, 291-292 documentul tradus în română; Efrem din
Habrul; DRH-B-vol. 11-1975, 532-535 – documentul în greacă şi traducerea în română, Efrem din Habrul, unde
Habrul=Hebron, Israel); de observat că ambele volume de documente (DIR şi DRH) au păstrat vechea localizare a
Habrului = Hebronul în Palestina.
14 Sinodul a fost convocat de Mihai Viteazul pentru caterisirea şi înlocuirea preoţilor fugari.
15 Iorga 1905, 32.
16 Iorga 1905, 29-32.
17 Russo 1939, 108-109 nota 2; Iorga 1940, 9 autorul acceptă soluţia propusă de Russo în 1939.
18 Hodinka 1911, 46-47 (document în limba maghiară); mulţumesc pe această cale lui Péter Szőcs pentru
traducerea integrală a documentului.
19 Despre episcopul Serghie vezi Pippidi 1981, 178-179; Ghitta 1986.

32
 AŞEZAREA DIN EPOCA BRONZULUI DE LA GROŞI HABRA, JUD. MARAMUREŞ

peste credincioşii din cetatea Muncaci, mănăstirea Peri de lângă Câmpulung în Maramureş şi
mănăstirea Habra de deasupra Băii Mari, în districtul Chioar, şi era superiorul călugărilor şi
preoţilor a ruşilor, vlahilor, slovacilor şi sârbilor.
În documentul din 15 septembrie 161420 - o scrisoare adresată lui Ferenc Daróczy de
Deregnyő (1586–1620), prefect al Camerei Spišului, de către preoţimea şi nobilmea română
din Baia Mare, Chioar şi Sătmar - este menţionată, într-un loc anumit între satele Groşi şi
Chechiş, o mănăstire zidită din vechime cu câmpii, lunci, vii, heleştee, pomi, păduri pe care
le foloseau locuitorii ei, atât călugări cât şi preoţi. Notabilităţile locale se plâng lui Ferenc
Daróczy cu privire la noul proprietar, Petru Kökiniesdi care, pe lângă cele două sate, a luat în
stapânire şi mănăstirea şi a lăsat-o în paragină, casele din ea au fost dărâmate, călugării şi
preoţii au fost alungaţi, din împrejmuirea ei şi-a făcut casă, iar clopotul a fost dus la Vetiş.
Este precizat faptul că de opt ani mănăstirea nu mai este locuită, autorii scrisorii ar dori să o
rezidească doar că nu au acces la locul cu pricina din cauza proprietarului.
Din documentele ulterioare nu rezultă că petenţii ar fi avut câştig de cauză,
mănăstirea nu a mai fost refăcută, aşa încât putem presupune că în anul 1606 activitatea în
mănăstire a încetat.
Începuturile mănăstiri nu sunt cunoscute, în literatură au fost avansate mai multe
ipoteze: în jurul anului 140021, după 1405 sau după 142422, fără să existe vreun document care
să certifice aceste opinii.
M. Motogna precizează că în 1597 mănăstirea este menţionată ca reşedinţă a
stareţului-episcop Efrem23 doar că nici această data nu este susţinută de documente.
Lucrările citate de autor să susţină această ipoteză nu au nicio legătură cu mănăstirea Habra
sau cu Efrem. Cum ar fi putut N. Iorga în 1908 sau I. Matei în 1911 să discute despre Habra
când asocierea dintre Efrem ot Habrul ce apare în documentul din 1600 şi mănăstirea Habra
de lângă Baia Mare a fost făcută în 1939 ?. Presupunerea autorului vine, probabil, judecând
schimbările şi reformele religioase făcute Mihai Viteazul între 1595-159724.
După M. Păcurariu25 probabil Petronie şi Efrem, semnatari ai documentului din 1600,
erau episcopi care păstoriseră în Muncaci înaintea lui Serghie, fiind înlăturaţi din scaun de
unii stăpânitori ai cetăţii Muncaci.
Nici aserţiunile reluate după V. Ursu în ceea ce-l priveşte pe episcopal-stareţ Efrem
de la Habra nu corespund realităţii26. Destinul acestui episcop după evenimentele din 1600
nu sunt cunoscute, cu atât mai puţin că el ar fi ajuns în 1608 episcop de Huşi apoi de
Rădăuţi27. Tot nesusţinută documentar este şi ipoteza potrivit căreia Efrem ar fi putut fi
episcop al Sătmarului “Dacă episcopului Petronie, Mihai Viteazul, i-a luat jurisdicţia asupra
Maramuresului dându-i-o înapoi lui Serghie, atunci episcopul Efrem trebuia să aibă si el o episcopie.
Să-i fi dat oare, domnitorul, acestui episcop, jurisdicţia asupra Sătmarului? Să fi existat oare o
episcopie a Sătmarului?”28.

20 Veress 1937, 26-29 (document în limba maghiară cu traducerea în limba română).

21 Ursu 2015.
22 Ursu 1981, 193.
23 Motogna 2009, 224.
24 Pompiliu 2015, 9.
25 Păcurariu 1992, 179-180; Păcurariu 1994, 186.
26 Ursu 1981, 187; Ursu 2002, 175, unde precizează că Efrem de la Habra ajunge în 1608 episcop de Huşi, iar la
scurt timp episcop de Rădăuţi;
27 În biografia lui Efrem episcop de Huşi şi Rădăuţi nu apare nicăieri menţiunea că ar fi fost vreodată episcop la
Habra; vezi: Păcurariu 1994, 116-117, 121 Efrem episcop de Huşi şi apoi de Rădăuţi; 186 Efrem episcop de Habra;
Draguşanul 2006, 52-53; Plugaru, Candu 2009, 19; Ursăcescu 2009, 150; Clit 2015.
28 Dani 2009, 96.

33
DAN POP

Potrivit lui A. Pippidi, Efrem era un episcop de mănăstire, fără să ştim cine şi când îl
consacrase şi asupra cărui teritoriu reclama drepturi arhiereşti, era fie un fost episcop ce
rezida la Habra, fie vicarul pentru Maramureş al episcopului Petronie de Muncaci29.
Concluzionând, potrivit documentelor existente, putem spune că între localităţile
Chechiş şi Groşi, pe dealul Habra/Habru – fără să cunoaştem cu precizie locul unde a
funcţionat, urmele vechii mănăstiri nu au fost identificate pe teren30 – a existat, la începutul
secolului XVII, o mănăstire ortodoxă, prosperă potrivit scrisorii din 1614, al cărei început nu
este cunoscut şi care îşi încheie activitatea în anul 1606. În anul 1600 episcopul Efrem de la
această mănăstire participă la sinodul de la Iaşi.

Descoperirile arheologice
Alături de ceramica de epoca bronzului şi cea medievală au apărut, la suprafaţă
câteva fragmente de cahle şi patru monede de cupru din care una de 1 Kreuzer emisă la 1851,
iar cealaltă de 15 Kreuzer emisă la 1807, celelalte două sunt prea corodate pentru a fi datate.
De asemenea, în partea vestică a sitului, pe o mică suprafaţă unde concentrarea de bunuri
arheologice a fost mai mare, au putut fi sesizate urme sporadice de cărbune şi pământ ars la
roşu împreună cu ceramică din epoca bronzului31. Foarte probabil arăturile de toamnă au
dislocat sau au deranjat părţi dintr-un complex arheologic a cărui funcţionalitate nu o
cunoaştem. În lucrarea de faţă ne vom ocupa doar de vestigiile epocii bronzului.
În proporţie covârşitoare ceramica din epoca bronzului a fost realizată din pastă
grosieră şi semifină/intermediară, din pastă de culoare neagră-cenuşie şi, foarte rar, crem-
cărămizie. Majoritatea fragmentelor colectate au în pastă, alături de nisip şi pietricele de mici
dimensiuni, paiete de mică (micaşist). Pasta a fost acoperită, în cele mai multe cazuri, cu o
angobă de culoare crem-cărămizie, brună sau neagră-cenuşie. Din ea au fost realizate mai
multe tipuri de oale, străchini – castroane şi vase vatră.
Ceramica realizată din pastă fină este mult mai puţin numeroasă, în fapt au fost
descoperite doar patru fragmente ce pot fi atribuite acestei categorii. Pasta este îngrijit lucrată
din nisip fin cu micaşist, de culoare neagră-cenuşie acoperită cu angobă cărămizie sau brună.
Fragmentele aparţin unei oale, unei ceşti şi unui castron (pl.5/5; 6/5; 7/1).
Starea fragmentară a materialului ceramic recoltat de la suprafaţă face dificilă
atribuirea cu certitudine la unul sau altul dintre tipurile ceramice, în câteva cazuri au fost
posibile reconstituiri grafice pentru părţile superioare a vaselor.
Putem deosebi mai multe tipuri de oale: cu marginea evazată şi teşită oblic spre
interior, gâtul conic sau arcuit; un singur fragment este decorat cu striuri verticale dispuse
sub margine; toate sunt realizate din pastă grosieră sau intermediară cu diametrele între 26-
36 cm (pl.4/4-9)32; oale cu marginea îngroşată, lăţită la exterior şi rotunjită în interior; sunt
realizate din pastă intermediară sau grosieră cu diametrele cuprinse între 19-28 cm. Unul din
fragmente este ornamentat cu striuri sub margine (pl.4/10; 5/1, 3-6)33; oale cu marginea
uniform îngroşată sau uşor teşită, arcuită spre exterior, ornamentate sub buză cu câte un

29 Pippidi 1981, 179.

30 Ursu 1981, 189; Ursu 2002, 176.
31 În această porţiune a sitului nu au fost găsite artefacte medievale sau moderne.
32 Pop 2003, fig.3/7 (Someş Uileac); Kacsó 2003, pl.29/1 (Orţâţa “Pe Lab”); Kacsó 2004b, fig. 5/2 (Oarţa de Jos
„Vâlceaua Rusului”; Kacsó 2005b, pl.10/8 (Bicaz “Igoaie”); Kacsó 2006, fig.11/5 (Vălenii Şomcutei “Valea lui
Ştefan”); Pop 2010, pl.2/3, 6; 5/1 (Lăpuşel “Mociar”); Pop 2015, fig.35/1-3 (Arieşu de Câmp), fig.39/4 (Bicaz
“Oarză faţă şi Oarză dos”), fig.41/2 (Coaş “Valea Cosmoaiei II”).
33 Kacsó 1993, pl.1/13 (Suciu de Sus “Pe Şes); Pop 2003, fig.3/2, 4, 5; 4/6, 12 (Someş Uileac); Kacsó 2006, fig.3/1
(Vălenii Şomcutei “Peşteara Valea Rea”); fig.10/ 19 (Vălenii Şomcutei “Valea lui Ştefan”); Pop 2010, pl.5/2,3;
8/3,12 (Lăpuşel “Mociar”); Pop 2015, fig.35/5-6 (Arieşu de Câmp), fig.39/1-3 (Bicaz “Oarză faţă şi Oarză dos”),
fig.42/6 (Seini “Beila”).

34
 AŞEZAREA DIN EPOCA BRONZULUI DE LA GROŞI HABRA, JUD. MARAMUREŞ

brâu alveolat în relief (pl.4/1-3) lucrate din pastă grosieră, unul ornamentat cu striuri34; oală
cu marginea lăţită şi puţin teşită oblic spre interior; gâtul conic sau drept; corpul probabil
bombat; fragmentul nostru este neornamentat, realizat din pastă grosieră (pl.5/2).
Străchini – castroane cu marginea evazată, gâtul scurt şi arcuit, corpul bombat; două
sunt realizate din pastă intermediară, unul din pastă fină este decorat cu mici incizii sau
crestăturii sub buză, iar pe corp foarte probabil prin incizie sau incizie-excizie, diametrele
între 12-14 cm respectiv, 20-22 cm (pl.6/4-5,7)35; strachină asemănătoare ca formă cu varianta
anterioară doar că are corpul tronconic, este realizată din pastă intermediară, nedecorat, cu
diametrul de 28-30 cm (pl.6/1)36; castron cu marginea evazată, îngroşată şi teşită oblic spre
interior, corpul uşor arcuit; este lucrat din pastă intermediară, neornamentat, diametrul 18
cm (pl.6/2)37; castroane cu marginea uniform îngroşată, rotunjită, corpul tronconic sau usor
arcuit, nedecorate, cu diametrele cuprinse între 14-19 cm (pl.6/3, 6)38.
Fragmentele ilustrate la pl.7/1-2 provin, probabil de la două ceşti, din care una lucrată
din pastă fină, ambele nedecorate.
În situl arheologic de la Groşi Habra au fost descoperite şi două fragmente de la vase
vatră, unul de la un picior (pl.7/4) celălalt din brâul ce înconjura vasul propriu-zis (pl.7/5),
ambele sunt lucrate din pastă grosieră, nedecorate. Vasele vatră sunt sunt cunoscute în
majoritatea staţiunilor din bronzului târziu din nord-vestul României39 şi regiunile
învecinate40.

34 Kacsó 1980, fig. 1/3-4 (Sâncraiu Silvaniei); 1/14 (Bulgari); 1/9-12, 14 (Oarţa de Sus “Oul Făgetului”); Kacsó 1987,
fig. 9/14-15 (Sarasău); 12/2-6; 13/1-3, 5, 9 (Seini); Kacsó 1999, fig. 7/1-2; 6/1, 5-6 (Călineşti “Grajdurile CAP”); 5/21-
22; 6/3-4, 8-11, 20 (Călineşti “Rogoaze”); Bajusz, Tamba 1988, pl. 12/8; 13/6 (Rogna “Bulbuc”); 17/1, 3, 5 (Rogna
“Coasta lui Nicolae”); Kobal’ 1997, pl. 2/1, 3-4, 7 (Solotvino); Vasiliev et alii 2002, fig. 28/2-4 (Solotvino); Kacsó 2003,
pl.5/2-19 (Ciolt “Cioltişor”); Pop 2003, fig. 2/1-3 (Someş-Uileac); Pop 2015, fig.38/3 (Bârsana “Podurile Humeni”).
35 Chidioşan 1970, fig. 1/1 (Valea lui Mihai); Bader 1976, pl. 2/2 (Suciu de Sus ?); Bader 1978, pl. 51/5, 7 (Culciu
Mare); Németi 1978, pl. 7/3 (Pişcolt); Kacsó 1980, fig. 1/9 (Bulgari); Kacsó 1987, fig. 8/9 (Mesteacăn); Kobal’ 1997,
fig. 9/2 (Solotvino); Pop 2003, fig.5/1-7 (Someş Uileac); Kacsó 2004a, fig.3/1 (Oarţa de Jos “Vâlceaua Rusului”);
Kacsó 2006, fig.6/8 (Vălenii Şomcutei “Peştera Valea Rea”); Pop 2010, pl.7/2 (Lăpuşel “Mociar”).
36 Kacsó 1993, pl.1/8, 12 (Suciu de Sus “Pe Şes”); Kobal’ 1997, pl. 4/3-4 (Solotvino); Kacsó 1999, fig. 7/7
(Călineşti); Kacsó 2004a, fig.3/2 (Oarţa de Jos “Vâlceaua Rusului”); Kacsó 2006, fig.10/10-11 (Vălenii Şomcutei
“Valea lui Ştefan”); Pop 2010, pl.2/8, 11; 7/4 (Lăpuşel “Mociar”). .
37 Bader 1976, pl. 3/2 (Suciu de Sus ?); Bader 1978, pl. 47/16 (Boineşti); Kacsó 1980, 2/4 (Oarţa de Sus); 2/25-27
(Ariniş); Kacsó 1987, fig. 1/3 (Baia Mare); 2/8 (Copalnic Mănăştur); 21/5 (Oarţa de Jos “Vâlceaua Rusului”);
Kacsó 1990, fig. 9/7 (Libotin); Kacsó 1993, pl.7/2; 9/2-3 (Suciu de Sus “Pe Şes”); Gogâltan, Isac 1995, pl.6/2; 7/1
(Căşeiu); Kobal’ 1997, pl. 4/3-4 (Solotvino); Kacsó 1999, fig. 7/7 (Călineşti); Pop 2003, fog. 6/1, 3 (Someş Uileac);
Kacsó 2006, fig..13/12-15 (Vălenii Şomcutei “Valea lui Ştefan”); fig.6/10 (Vălenii Şomcutei “Peştera Valea Rea”);
Pop 2010, . pl.2/9-10; 7/1 (Lăpuşel “Mociar”); Pop 2015, fig.37/2-4 (Arieşu de Câmp).
38 Bader 1978, pl. 51/4,6 (Culciu Mare); Kacsó 1980, fig. 2/22, 24 (Ariniş); Kacsó 1987, fig. 1/6 (Baia Mare); Pop
2003, fig.6/13 (Someş Uileac).
39 În aria culturii Suciu de Sus le găsim exclusiv în aşezări, iar în grupul Lăpuş deopotrivă în aşezări şi necropole:
Bader 1976, pl. 7/1-5 (Suciu de Sus ?); pl. 10/18 (Lăpuş ?); Bader 1978, pl. 53/1-2 (Culciu Mare); pl. 53/3
(Medieşu-Aurit “Şuculeu”); Kacsó 1975, 53 n.37 (Kenézlö, Hajdúsámson, Culciu Mic); fig. 9/1-3 (Lăpuş);
Lazarovici 1977, 37, fig.1/19 (Căprioara); Kacsó 1980, fig. 2/30 (Ariniş); Kacsó 1981, pl. 38/1-8 (Lăpuş); Kacsó
1987, 51, 59 (Oarţa de Jos, inedit); fig. 2/43-44,46 (Copalnic Mănăştur “Poiana”); fig. 1/7-8 (Baia-Mare); fig. 7/9-11
(Giuleşti); 9/7 (Mesteacăn); 15/1-3 (Vad); Kacsó 1990, fig. 10/5-7 (Libotin); Kacsó 1993, pl. 6/7-8 (Suciu de Sus “Pe
şes”); Kacsó 1995, pl. 5 (Lăpuşel); Kacsó 1999, fig. 7/12, 16. (Călineşti); fig. 7/13-15 (Călineşti “Rogoaze”); Németi
1997, 79 (Lazuri, inedit); Kobaľ 1997, pl. 8/4 (Solotvino); Fischl, Kiss, Kulcsár 2001, fig. 5/3 (Debrecen “Fancsika”);
5/4 (Hajdúsámson “Majorosági föld”); 5/5 (Kenézlő); Romsauer 2003, 133 pentru descoperirile din Ucraina
transcarpatică menţiuni după informaţii primite de la J. Kobaľ (vase-vatră inedite din aşezările Suciu de Sus de la:
Beregovo: “Mala gora”, “Tehelňa” şi “Buga”; Dedovo “Tovvar”; Diakovo; Kvasovo: “Velikij Jarok” şi
“Podlopošgeď”; Pop 2003, 87-88, fig.8 (Someş Uileac); Kacsó 2003, pl.1/18 (Ariniş); 2/14 (Bozânta Mică “Grind”);
8/4-9 (Ciolt “Cioltişor”); 9/7-10 (Ciolt “Secătura”); 13/8-10 (Lăpuş “Cioncaş” / “Sub Cioncaş”); 18/12 (Lăpuş
“Tinoasa”); 21/20-21 (Lăpuşel “Tedeş”); 25/9-11 (Oarţa de Sus “Dealul Stremţului”); probabil 30/13 (Prislop);
33/9-12 (Săsar “Dâmbu Morii”); 35/11-12; 36/1-4 (Seini “Dagas”); Kacsó 2004a, fig.6/6-11 (Oarţa de Jos
“Vâlceaua Rusului”); Kacsó 2005a, fig.5/7-10; 6/1-4 (Baia Mare. Nu putem desluşi dacă cele două fragmente
publicate în 1987 sunt republicate aici); Kacsó 2005b, 52, pl.4/4; 13/5; 14/1-7 (Bicaz “Igoaie”); Kacsó 2009, fig.;

35
DAN POP

Nu au fost identificate cu prilejul celor două cercetări de teren obiecte de lut ars,
os/corn sau piatră care să poată fi atribuite epocii bronzului.
Fragmentele ceramice descoperite sunt decorate cu striuri (pl.4/2,5; 5/4,7), mici
proeminenţe conice (pl.5/7), brâuri alveolate dispuse sub marginea vaselor (pl.4/1-3), un
fragment cu incizii duble (neilustrat) sau mici crestături oblice dispuse sub margine şi pe
gâtul vasului (pl.6/5).

Atribuirea culturală
Chiar dacă în cursul celor două cercetări de suprafaţă nu au fost descoperite foarte
multe fragmente putem afirma că, având în vedere materialul arheologic recoltat şi ilustrat,
acesta aparţine epocii târzii a bronzului. Prezenţa în număr mic a ceramicii striate, absenţa
ceramicii negre-roşii dar şi a ceramicii decorate prin incizie-excizie ne determină să atribuim
aşezarea de la Habra culturii Suciu de Sus sau grupului Lăpuş.
Staţiuni din epoca târzie bronzului situate în imediata vecinătate a sitului de la Groşi
Habra, toate identificate prin cercetări de suprafaţă, probabil aşezări, situate pe malul drept
al râului Lăpuş, sunt cunoscute la Groşi între pâraie41, Chechiş deasupra Ciurgăului, Coruia
Valea Văratecelor şi Cărarea Morii, Coaş Valea Cosmoaiei I, Coasta Voinii, Pe Iepurească, Coasta
Lupului, Valea Bârlogului42.

Mulţumiri
Alexandru-Radu Dragoman (Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan“ din Bucureşti), Szőcs
Levente-Péter (Muzeul Judeţean Satu Mare), Zamfir Şomcutean şi Gavril Moldovan (MJIA).

4/15-17 (Sarasău “după Ştrec”); Pop 2010 pl.1/3-6; 3/4; 9/1-9 (Lăpuşel “Mociar”); Pop 2015, fig.37/6,8-9 Arieşu
de Câmp), fig.38/8 (Vadu Izei), fig.39/9-10 (Bicaz “Oarză faţă şi Oarză dos”), fig.42/4-5 (Lăpuşel “Hodiştău”).
40 Fischl, Kiss, Kulcsár 2001 şi Romsauer 2003.
41 Kacsó 2015, 360.
42 Pop 2015, 8-10.

36
 AŞEZAREA DIN EPOCA BRONZULUI DE LA GROŞI HABRA, JUD. MARAMUREŞ

Literatura
Bader 1976 T. Bader, O veche colecţie de ceramică aparţinînd culturii Suciu de Sus în Muzeul
judeţean Mureş – Eine alte Keramiksammlung aus der Suciu de Sus Kultur im
Kreismuseum Mureş, Marisia 6, 1976, 37-47.
Bader 1978 T. Bader, Epoca bronzului în nord-vestul Transilvaniei. Cultura pretracică şi tracică,
Bucureşti, 1978.
Bajusz, Tamba I. Bajusz, D. Tamba, Contribuţii la topografia arheologică a văii Someşului (sectorul
1988 Căpîlna-Jibou) – Beiträge zur archäologischen Topographie des Someştals, ActaMP 12,
1988, 91-120.
Călini 2015 I. Călini, Despre Mănăstirea „Învierea Domnului” Habra, Maramureş, Studia
Universitatis Septentrionis - Theologia Orthodoxa, an VII, nr.2, Baia Mare, 2015,
151-156.
Chidioşan 1970 N. Chidioşan, Contribuţii la cunoaşterea grupei Suciu de Sus în contextul epocii bronzului
din Crişana, SCIV 21, 2, 1970, 287-293.

Ciubotă et alii V. Ciubotă, M. Delegan, O. Ghitta, V. Rus (coord.), Episcopia greco-catolică de

2007 Munkacevo: documente, Satu Mare – Ujgorod, 2007.
Ciubotă et alii V. Ciubotă, M. Delegan, O. Ghitta, V. Rus (coord.), Episcopia greco-catolică de
2015 Mukacevo: documente III, Satu Mare, 2012.
Ciubotă, Rus V. Ciubotă, V. Rus (coord.), Episcopia greco-catolică de Mukacevo: documente II, Satu
2012 Mare, 2012.
Clit 2015 C. Clit, Sfântul Efrem al Huşilor şi al Rădăuţilor, Monitorul de Vaslui, 14 ianuarie 2015
(http://www.monitoruldevaslui.ro/2015/01/sfantul-efrem-al-husului-si-
radautului.html) – accesat în 16 noiembrie 2017.
Csánki 1890 Csánki Dezső, Magyarország történelmi földrajza a Hunyadiak korában, I, Budapest,
1890.
Dani 2009 D. Dani, Biserica Ortodoxă din Maramureş şi relaţiile ei cu Statul şi alte confesiuni
religioase, Studia Universitatis Septentrionis - Theologia Orthodoxa, an.I, nr.1, Baia
Mare, 2009, 89-108.
Diaconescu M. Diaconescu, Izvoare de antroponimie şi demografie istorică. Conscripţiile cetăţii
2012 Sătmar din 1569-1570, Cluj-Napoca, 2012.
DIR-A-vol. 4- Documente privind Istoria României, veacul XVI. A-Moldova, vol. IV (1591-1600),
1952 Bucureşti, 1953.
Draguşanul I. Draguşanul, Rădăuţi, în mărturiile vremurilor, Suceava, 2006.
2006
DRH-B-vol. 11- Doumenta Romaniae Historica, B-Ţara Românească, vol. XI (1593-1600), Bucureşti,
1975 1975.
Fejér 1842 G. Fejér, Codex diplomaticus Hungáriáé ecclesiasticus ac civilis, X/5, Budae, 1842.
Fischl, Kiss, K. P. Fischl, V. Kiss, G. Kulcsár, Beiträge zum Gebrauch der tragbare Feuerherden
Kulcsár 2001 (Pyraunoi) im Karpatenbecken II. (Spätbronzezeit-Früheisenzeit). In: C. Kacsó (Hrsg.)
Der nordkarpatische Raum in der Bronzezeit. Symposium Baia Mare, 7.-10.
Oktober 1998, Baia Mare, 2001, 125-156.
Ghitta 1986 O. Ghitta, Un colaborator al lui Mihai Viteazul – episcopul Serghie, AIIA 27, 1985-1986,
375-382.

37
DAN POP

Gogâltan, Isac Fl. Gogâltan, Adriana Isac, Die spätbronzezeitliche Siedlung von Căşeiu, EphemNap 5,
1995 1995, 5-26.
Hodinka 1911 A. Hodinka, A munkácsi püspökség okmánytára I-III, Ungvár, 1911.
Hurmuzaki N. Iorga (ed.), Documente privitoare la istoria românilor culese de Eudoxiu Hurmuzaki.
XIV/1, 1915 Documente greceşti, vol.XIV/1 (1320-1716), Bucureşti, 1915.
Iorga 1905 N. Iorga, Studii şi documente cu privire la istoria românilor, vol. IX, Bucureşti, 1905.
Iorga 1907 N. Iorga, O alegere de episcopi moldoveni în 1557-1558, Răvaşul an V, nr.9, 2 martie
1907, Cluj, 153-156.
Iorga 1908 N. Iorga, Istoria bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilor, vol. I, Vălenii de
Munte, 1908.
Iorga 1919 N. Iorga, Sfătuitorul bizantin a lui Mihai Viteazul: Mitropolitul Dionisie Rali Paleologul,
Revista Istorică an 5, nr.1-2, ianuarie-februarie 1919, Bucureşti, 1919, 26-35.
Iorga 1940 N. Iorga, Un om, o metodă şi o şcoală, Bucureşti, 1940. [=Revista Istorică vol.26, nr.1-3,
ianuarie-martie 1940, 1-21.]
Juga 1939 A. Juga, Baia Mare sub despoţii sârbi, Afirmarea an IV, nr. 4, Satu Mare, 1939, 41-43.
Kacsó 1975 C. Kacsó, Contributions à la connaissance de la culture de Suciu de Sus à la lumière des
recherches faites à Lăpuş, Dacia N.S. 19, 1975, 45-68.
Kacsó 1980 C. Kacsó, Descoperiri din epoca bronzului în Depresiunea Sălajului – Entdeckungen der
Bronzezeit in der Sălaj-Niederung, ActaMP 4, 1980, 38-46.
Kacsó 1981 C. Kacsó, Necropola tumulară de la Lăpuş, (teza de doctorat) Cluj-Napoca, 1981.
Kacsó 1987 C. Kacsó, Beiträge zur Kenntnis des Verbreitungsgebietes und der Chronologie der Suciu
de Sus-Kultur, Dacia N.S. 31, 1987, 51-75.
Kacsó 1990 C. Kacsó, Contribuţii la cunoaşterea Bronzului târziu din nordul Transilvaniei.
Cercetările de la Libotin – Beiträge zur Kenntnis der Spätbronzezeit im Norden
Transsilvaniens. Die Ausgrabungen in Libotin, Thraco-Dacica 11, 1990, 79-98.
Kacsó 1993 C. Kacsó, Contribuţii la cunoaşterea Bronzului târziu din nordul Transilvaniei.
Cercetările de la Suciu de Sus şi Groşii Ţibleşului – Beiträge zur Kenntnis der
Spätbronzezeit im Norden Transsilvaniens. Die Ausgrabungen in Suciu de Sus und Groşii
Ţibleşului, RevBistriţei 7, 1993, 29-48.
Kacsó 1995 C. Kacsó, Noi date cu privire la prima fază a culturii Suciu de Sus – Neue Angaben zum
Anfang der Suciu de Sus Kultur, Apulum 32, 1995, 83-99.
Kacsó 1999a C. Kacsó, Date noi cu privire la preistoria Maramureşului – Neue Daten zur
Vorgeschichte in der Maramureş, Angustia 4, 1999, 55-70.
Kacsó 2003 C. Kacsó, Noi descoperiri Suciu de Sus şi Lăpuş în nordul Transilvaniei – Neue Suciu de
Sus und Lăpuş – Funde im norden Siebenbürgens, Marmatia 7/1, 2003, 105-181.
Kacsó 2004a C. Kacsó, Zu den Problemen der Suciu de Sus-Kultur in Siebenbürgen, în: J. Bátora, V.
Furmánek, L. Veliačik (Hrsg.) Einflüsse und Kontakte alteuropäischer Kulturen.
Festschrift für Joszef Vladár zum 70. Geburtstag, Nitra 2004, 327-340.
Kacsó 2004b C. Kacsó, Mărturii arheologice, Baia Mare, 2004.
Kacsó 2005a C. Kacsó, Descoperiri pre - şi proto istorice la Baia Mare – Vor – und frühgeschichtliche
funde in Baia Mare, Marmatia 8/1, 2005, 153-181.
Kacsó 2005b C. Kacsó, Contribuţii la cunoaşterea bronzului târziu din nordul Transilvaniei. Cercetările
de la Bicaz – Igoaie, RevBistriţei 19, 2005, 51-70.

38
 AŞEZAREA DIN EPOCA BRONZULUI DE LA GROŞI HABRA, JUD. MARAMUREŞ

Kacsó 2006 C. Kacsó, Noi date cu privire la descoperirile din epoca bronzului de la Vălenii Şomcutei –
Neue Daten bezüglich der bronzezeitlichen Funde von Vălenii Şomcutei, RevBistriţei 20,
2006,79-102.
Kacsó 2009 C. Kacsó, Descoperirile din epoca bronzului de la Sarasă - Bronzezeitliche
Funde in Sarasău, Marmatia 9/1, 2009, 59-100.
Kacsó 2015 C. Kacsó, Repertoriul archeologic al judeţului Maramureş, ediţia a II-a, Baia Mare, 2015.
Kobaľ 1997 J. Kobaľ, Preliminary report on the results of archaeological research on the multi-level
fortified settlement of “Chitattia” (near Solotvino / Akanaszlatina, Transcarpathian region,
Ukraine) by the Expedition of the Transcarpathian Museum of Local History – Előzetes
jelentés a Szolotvinó / Akanszlatina (Ukrajna. Kárpátalja) környéki “Csitattja” többrétegű
erődített telepen a Kárpátalja Honismereti Múzeum által szervezett régészeti feltárás
eredményeiről, JAMÉvk 37-38, 1995-1996 (1997), 115-151.
Lazarovici 1977 Gh. Lazarovici, Cercetări arheologice de suprafaţă la hotarele judeţelor Cluj-Sălaj –
Archäologische Oberflächeforschungen in der Kontakt-Zone der Bezirke Cluj und Sălaj,
ActaMP 1, 1977, 35-39.
Maksay 1959 F. Maksay, Urbáriumok XVI – XVII század, Budapest, 1959.
Meteş 1936 Şt. Meteş, Mănăstirile româneşti din Transilvania şi Ungaria, Sibiu, 1936.
Miszer 2001 L. Miszer, Szatmár vármegye Pesty Frigyes 1864-1866. évi Helynévtárában, A Szabolcs-
Szatmár-Bereg Megyei Levéltár Kiadványai II. Közlemények 24, Nyíregyháza,
2001.
Motogna 2009 M. Motogna, Monahismul ortodox din Maramureş şi Transilvania Septentrională până la
începutul secolului al XIX-lea, Rohia, 2009.
Németh 2008 P. Németh, A középkori Szatmár megye települései a XV. Század elejéig – Aşezările
comitatului medieval Satu Mare până la începutul secolului al XV-lea, Nyíregyháza,
2008.
Németi 1978 I. Németi, Descoperiri de la sfârşitul epocii bronzului din jurul Careiului – Découvertes de
la fin de l’époque de bronze aux environs de Carei, SCIVA 29, 1978, 99-122.
Németi 1997 J. Németi, Descoperirile arheologice de la Lazuri – “Lubi-tag” (jud. Satu Mare) din anii
1995-1996 – Archaeological discoveries from Lazuri-Lubi-tag (Satu Mare county) in 1995-
1996, Cercetări arheologice în aria nord-tracă II, Bucureşti, 1997, 78-86.
Nicolaescu St. Nicolaescu, Documente de la Mihai Vodă Viteazul ca domn al Ţerii-Româneşti al
1916 Ardealului şi al Moldovei, Bucureşti, 1916.
Păcurariu 1992 M. Păcurariu, Istoria bisericii româneşti din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş
până în 1918, Cluj-Napoca, 1992.
Păcurariu 1994 M. Păcurariu, Istoria bisericii ortodoxe române, vol.II, ed. a II-a Bucureşti, 1994.
Panaitescu 1936 P. P. Panaitescu, Mihai Viteazul, Bucureşti, 1936.
Pippidi 1981 A. Pippidi, Note de istorie a Maramureşului în secolele XVI-XVII – Notes d’histoire de
Maramureş aux XVI-e et XVII-e siècles, Marmatia 5-6, 1979-1981, 175-184.
Plugaru, Candu Şt. Plugaru, T. Candu, Episcopia Huşilor şi Basarabia (1598 – 1949). Istoric şi
2009 documente, Iaşi 2009.
Pompiliu 2015 T. Pompiliu, Politica ecleziastică a lui Mihai Viteazul în Transilvania,
(http://www.istograf.co/2015/02/teodor-pompiliu-politica-ecleziastica.html)
2015, 1-12.
Pop 2003 D. Pop, Aşezarea din epoca bronzului de la Someş-Uileac – The Bronze Age settlement

39
DAN POP

from Someş – Uileac, Maramureş county, Marmatia 7/1, 2003, 83-104.

Pop 2010 Dan Pop, The Bronze Age Settlement at Lăpuşel “Mociar”, Maramureş County, în:
SIGNA PRAEHISTORICA. Studia in honorem magistri Attila László (Eds. N.
Bolohan, Florica Măţău, F.A. Tencariu), Iaşi 2010, 283-319.
Pop 2015 D. Pop, Contribuţii la repertoriul archeologic al judeţului Maramureş – Contributions to
the Archaeological Repertoire of the Maramureş County, Marmatia 12, 2015, 5-58.
Romsauer 2003 P. Romsauer, Πύραυνοι (Pyraunoi). Prenosné piecky a podstavce z doby bronzovej a doby
železnej, Nitra, 2003.
Russo 1939 D. Russo, Studii istorice greco-romane, vol. 1, Bucureşti, 1939.
Rusu 2000 A. Rusu, Habra, în: A. A. Rusu, N. Sabău, I. Burnichioiu, I. V. Leb, M. Makó
Lupescu, Dicţionarul mănăstirilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, Cluj-
Napoca, 2000, 147.
Suciu 1967 C. Suciu, Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, vol. I, Bucureşti, 1967.
Szirmay 1809 Szirmai Szirmay Antal: Szathmár vármegye fekvése, történetei, és polgári esmérete, I,
Budán, 1809.
Thallóczy, L. Thallóczy, A. Áldásy, A Magyarország és Szerbia közti összeköttetések oklevéltára
Áldásy 1907 1198-1526, Budapest, 1907.
Ursăcescu 2009 A. V. Ursăcescu, Monografia Episcopiei Huşilor, în: C. Clit, M. Rotariu (coord.) Studii
şi articole privind istoria oraşului Huşi, vol.II, Bârlad, 2009, 137-206.
Ursu 1981 V. Ursu, În legătură cu memorialul de la 1614 adresat autorităţilor imperiale de românii
din ţinuturile Baia Mare, Chioar şi Sătmar – A propos du Mémoire de 1614 adressé aux
autorités imperiales par les Roumains des countrées de Baia Mare, Chioar et Sătmar,
Marmatia 5-6, 1979-1981, 185-193.
Ursu 2001 V. Ursu, Mănăstirea „Învierea Domnului” Habra-Groşi după 400 de ani, Pro Unione, an
IV, nr. 3-4, decembrie 2001, Baia Mare, 95-97.
Ursu 2002 V. Ursu, Mănăstirea Habra de lângă Baia Mare, în sprijinul lui Mihai Viteazul – The
Habra monastery near Baia Mare helped Michael the Brave, ActaMP 24, 2002, 173-180.
Ursu 2008 V. Ursu, Pomelnicul mănăstirii „Învierea Domnului” Habra-Groşi, Ortodoxie
maramureşeană 13, 2008, 129-136.
Ursu 2015 V. Ursu, Timpurile Mănăstirii „Învierea Domnului” Habra,
https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2015/02/07/timpurile-
manastirii-invierea-domnului-habra/ (accesat 25.08.2017).
Vasiliev et alii V. Vasiliev, A. Rustoiu, E. Balaguri, C. Cosma, Solotvino –“Cetate” (Ucraina
2002 Transcarpatică). Aşezările din epoca bronzului, a doua vârstă a fierului şi din evul mediu
timpuriu, Cluj-Napoca, 2002.
Veress 1937 A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei şi Ţării Româneşti, vol.
IX, Bucureşti, 1937.

40
 AŞEZAREA DIN EPOCA BRONZULUI DE LA GROŞI HABRA, JUD. MARAMUREŞ

The Bronze Age settlement from Groşi Habra, Maramureş county

(Abstract)

In this study are presented the Late Bronze Age archaeological discoveries from the
Groşi village, in the place called Habra or Habru, Maramureş county. The pottery fragments
were found during the field walking made in 2017 and they belong to the Suciu de Sus
culture or the Lăpuş group. At the same time, a short history of the medieval monasteries is
made (16th century), with a presentation of the documents and a review of the opinions
expressed in the historical literature.

Dan POP
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş
dannpopp@gmail.com

41
DAN POP

42
AŞEZAREA DIN EPOCA BRONZULUI DE LA GROŞI HABRA, JUD. MARAMUREŞ

43
DAN POP

44
AŞEZAREA DIN EPOCA BRONZULUI DE LA GROŞI HABRA, JUD. MARAMUREŞ

45
DAN POP

46
AŞEZAREA DIN EPOCA BRONZULUI DE LA GROŞI HABRA, JUD. MARAMUREŞ

47
DAN POP

48
Prescurtări bibliografice - Bibliographische Abkürzungen - Bibliographical abbreviations

A.I.I.C.N. Anuarul Institutului de Istorie Cluj, Cluj-Napoca

AB Analele Banatului, Muzeul Banatului, Timişoara
ActaArchHung Acta Archaeologica Academiae Scientiarum Hungaricae.
Magyar Tudományos Akadémia, Budapest
ActaHAB Acta Historiae Artium Balticae, Vilnius.
ActaMN Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca
ActaMP Acta Mvsei Porolissensis. Muzeul Județean de Istorie și Artă
Zalău, Zalău
ActaMusMaram Acta Musei Maramorosiensis, Sighetu Marmaţiei
Afirmarea Afirmarea literară şi socială. Sprijinită de „Astra”
despărţământul Satu Mare, Satu Mare (1936-1940)
AIIA Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie Cluj-Napoca, Cluj-
Napoca
Angustia Angustia. Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Sfântu
Gheorghe
Antaeus Antaeus Comunicationes ex Instituto Archaeologico Academiae
Scientiarum Hungariae, Budapest
Apulum Apvlvm, Acta Mvsei Apvlensis, Muzeul Naţional al Unirii, Alba
Iulia
ArchÉrt Archaeologiai Értesitő, Budapest
ArchRozhl Arheologické Rozhledy, Praha
Banatica Muzeul Banatului Montan, Reșița.
BAR British Archaeological Reports, Oxford
BAR International Series British Archaeological Reports- International Series, Oxford
BCŞS Buletiunul Cercurilor Ştiințifice Studențești, Alba Iulia
CCDJ Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos, Călăraşi
CI Cercetări Istorice, S.N., Editura Palatul Culturii, Iași.
ComArchHung Communicationes Archaeologicae Hungariae, Budapest
CronCercArh Cronica cercetărilor arheologice din România
Dacia / Dacia N.S. Dacia. Recherches et Découvertes Archéologiques en Roumanie,
Bucureşti; Dacia N.S. Revue d’Archéologie et d’Histoire
Ancienne. Academia Română, Institutul de Arheologie „Vasile
Pârvan”, Bucureşti
DIR Documente privind Istoria României, Bucureşti
DRH Documenta Romaniae Historica, Bucureşti
EphemNap Ephemeris Napocensis. Academia Română, Institutul de
Arheologie și Istoria Artei, Cluj-Napoca

183
FolArch Folia Archaeologica, Budapest
JAMÉvk A Nyíregyházi Jósa András Múzeum Évkönyve. Jósa András
Múzeum, Nyíregyháza
JPMÉvk A Janus Pannonius Múzeum Évkönyve, Pécs
JRAI The Journal of the Royal Anthropological Institute of Great
Britain and Ireland.
Litua Studii și Cercetări, Târgu Jiu.
Marisia Marisia, Muzerul Judeţean Mureş, Târgu Mureş

Marmatia Marmatia. Muzeul Județean de Istorie și Arheologie

Maramureș, Baia Mare
Materiale Materiale şi Cercetări Arheologice. Academia Română,
Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti
Ortodoxie maramureşeană Ortodoxie maramureşeană, Universitatea de Nord Baia Mare,
Facultatea de Litere, secţia teologie ortodoxă, Baia Mare
Pro Unione Pro Unione, Revistă a Fundaţiei Culturale „Pro Unione”, Baia
Mare
RevBistriţei Revista Bistriţei. Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Bistriţa
Revista Istorică Revista Istorică, Bucureşti
Sargetia Sargetia. Acta Musei Devensis (Serie Nouă), Muzeul Civilizaţiei
Dacice şi Romane, Deva
SCIV (A) Studii şi Cercetări de Istorie Veche (şi Arheologie). Academia
Română, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti
StCom Satu Mare Studii şi Comunicări Satu Mare. Muzeul Județean Satu Mare,
Satu Mare
Thraco-Dacica Thraco-Dacica, Institutul Român de Tracologie, Bucureşti.
Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti
Tibiscum Tibiscum, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de
Graniţă din Caransebeş, Caransebeş
WorldArch World Archaeology, London.

184