APROB

Comandant int. batalion 22 de menţinere a păcii

locotenent V.Draguta

”______” ____________________ 2008

PLAN – CONSPECT
de petrecere a şedinţei la instrucţia focului

Tema 4: Muniţiile

Şedinţa 1: Destinaţia, construcţia generală şi clasificarea muniţiilor de

război pentru armamentul din dotarea subunităţii. Măsurile de siguranţă la
mânuirea muniţiilor. Examinarea şi pregătirea muniţiei pentru tragere.
Defecţiunile posibile.

Scopul şedinţei: 1. De adus la cunoştinţă militarilor construcţia muniţiei.

2. De a dezvolta la militari mîndria şi dorinţa cunoaşterii
armamentului şi artei militare

Timpul:

Locul petrecerii: Clasa

Asigurare materială: Placate cu informaţii şi desene.

Bibliografia: Îndrumar privind instrucţia focului.

 1.PARTEA PREGĂTITOARE
- Verific prezenţa
- Verific ţinuta, gătinţa de şedinţă
- Anunţ tema, şedinţa, scopul, bibliografia
-
2. PARTEA FUNDAMENTALĂ

MUNIŢII DE INFANTERIE
În denumirea generală de "muniţii de infanterie" sunt cuprinse:
- cartuşe de infanterie;
- grenade de mână;
- mijloace pirotehnice cu acţiune apropiată.

CARTUŞE DE INFANTERIE
Din muniţia pentru armamentul de infanterie fac parte cartuşele până la calibrul de 14,5 mm
inclusiv, la care glonţul nu are brâu forţator.
După destinaţie, cartuşele pentru armamentul de infanterie se împart în:
- cartuşe de război;
- cartuşe auxiliare.
Cartuşele de război sunt destinate pentru nimicirea personalului, distrugerea diferitelor materiale,
precum şi pentru îndeplinirea altor misiuni speciale.
Cartuşele auxiliare sunt destinate pentru instruirea trupelor. Din acestea fac parte cartuşele de
manevră, pentru trageri de instrucţie, trageri experimentale, de tir redus, de exerciţiu şi
secţionate.
Cartuşele de război se împart în:
- cartuşe cu glonţ obişnuit;
- cartuşe cu glonţ special.
Cartuşele cu glonţ obişnuit sunt destinate pentru nimicirea personalului neadăpostit sau aflat în
adăposturi de tip uşor şi pentru distrugerea tehnicii neblindate.
Cartuşele cu glonţ special sunt destinate pentru scoaterea din luptă a tehnicii şi personalului,
pentru incendierea carburanţilor neadăpostiţi sau în adăposturi de tip uşor, pentru indicarea
ţintelor, corectarea tragerilor şi pentru semnalizare.
MUNIŢII DE INFANTERIE

1. CARTUŞE DE INFANTERIE

După destinaţie După modul de realizare

percuţie:
- cu percuţie centrală;
de război: auxiliare - cu percuţie excentrică.
- de manevră,
cu glonţ obişnuit: cu glonţ special: - de exerciţiu;
- cu glonţ cu miez - cu glonţ perforant; - de tir redus;
de oţel;
- cu glonţ uşor; - cu glonţ incendiar; - pentru trageri de
instr.;
- cu glonţ greu; - cu glonţ trasor; - pentru trageri
experiment.
- pentru pistol - cu glonţ de reglaj - secţionate
incendiar;
- cu glonţ perforant-
incendiar;
- cu glonţ perforant-
 incendiar-trasor;
- cu glonţ exploziv

2. GRENADE DE 3. MIJLOACE PIROTEHNICE CU APRINDERE

MÂNĂ APROPIATĂ

După modul de După După După principiul

acţionare şi efect la destinaţie procedeul de întrebuinţării în
obiectiv: : lansare: luptă:
- cu efect prin suflu şi - ofensive; - din pistol; - de iluminare;
schije;
- cu efect cumulativ. - - din ţevi; - de semnalizare; - de noapte (focuri)
defensive;
- antitanc. - reactive; - de imitare - de zi (fumuri.)
- prin
aruncare.

GLONŢUL
După forma exterioară (fig. 2.2.), glonţul are o parte ogivală 5,
o parte cilindrică 6 şi o parte posterioară 7 sub formă tronconică. 0
serie de gloanţe (de pistol, revolver şi altele), nu mai sunt prevăzute
cu partea tronconlcă.
Forma şi lungimea părţii ogivale se aleg astfel încât să se
realizeze o rezistenţă minimă a aerului şi să se asigure stabilitatea
glonţului pe traiectorie.
Partea cilindrică are rolul de a imprima glonţului mişcarea de
rotaţie şi de a asigura obturarea gazelor provenite din arderea
pulberii, pe timpul deplasării glonţului în canalul ţevii. Gloanţele Fig. 2.2. Cartuşul de
obişnuite şi cele speciale, cu excepţia celor trasoare şi de pistol, au război:
pe partea cilindrică un şanţ inelar 8, în care se presează gura tubului 1 – glonţ; 2 – tub-
pentru realizarea sertizării glonţului cu tubul. cartuş; 3 – încărcătura
a) Gloanţele obişnuite pot fi cu miez de plumb sau cu miez de de azvârlire; 4 – capsă
oţel. Ele se compun din (fig. 2.3) învelişul bimetalic 1, miezul de de aprindere; 5 -
oţel sau de plumb 2 şi cămaşa de plumb 3 (la glonţul cu miez de partea ogivală; 6 –
oţel). partea cilindrică; 7 –
Învelişul serveşte pentru realizarea formei exterioare a partea posterioară; 8
glonţului, asamblării cămăşii şi miezului şi pentru asigurarea – şanţ inelar
angajării sigure în ghinturile ţevii. Se fabrică prin presare la rece, din
oţel cu un conţinut redus de carbon, placat cu un strat subţire de tombac.
Cămaşa se fabrică din plumb sau aliaj de plumb cu antimoniu şi asigură asamblarea
compactă a miezului în înveliş şi dispunerea corectă a centrului masei glonţului, contribuind la
atenuarea uzurii ţevii.
Miezul poate fi din aliaj de plumb cu antimoniu sau din oţel. Miezul de oţel înlocuieşte o
parte din plumbul deficitar, mărind şi capacitatea de perforare a glonţului.
b) Gloanţele speciale, după destinaţia lor pot fi: perforante, trasoare, incendiare, de reglaj-
incendiare, perforant-incendiare, perforant-incendiar-trasoare şi explozive.
b.l. Glonţul perforant, este destinat pentru neutralizarea ţintelor cu blindaj uşor (maşini
blindate, transportoare blindate şi altele) şi a personalului adăpostit după blindaje cu grosime
relativă mică.
Glonţul (fig. 2.4) se compune din: învelişul bimetalic 1, cămaşa de plumb 2 şi miezul
perforant 3. Miezul este fabricat din oţel de scule, cu un conţinut bogat de carbon sau din aliaj
metalo-ceramic dur. În contact cu blindajul, miezul glonţului perforează blindajul, producând
efectul urmărit.

Fig. 2.4. Glonţ

perforant: Fig. 2.5. Glonţ trasor:
Fig. 2.3. Gloanţele obişnuite: 1 – înveliş bimetalic; 1 – înveliş bimetalic; 2 –
a – cu miez de oţel; b – uşor; c – greu; d 2 – cămaşă de miez de plumb; 3 –
- pistol; 1 – înveliş bimetalic; 2 – miez de plumb; 3 – miez pahar; 4 – compoziţie
oţel sau de plumb; 3 – cămaşă de plumb perforant trasoare; 5 – inel
b.2. Glonţul trasor este destinat pentru corectarea tragerii, indicarea ţintelor şi
semnalizare.
Glonţul (fig. 2.5) se compune din:
învelişul bimetalic 1, miezul de plumb 2
presat în vârful glonţului, paharul 3 cu
compoziţia de aprindere şi trasoare 4 şi inelul
5 cu un orificiu concentric, dispus în partea
posterioară a glonţului. Compoziţia de
aprindere şi trasoare este formată dintr-un
amestec de carburant, oxidant şi liant. Drept
carburant se foloseşte praf de magneziu sau
aliaj de aluminiu şi magneziu, ca oxidant -
oxizii şi sărurile unor metale (bariu, stronţiu
etc.), iar ca liant - răşini speciale.
Pe timpul tragerii, gazele rezultate din
arderea pulberii, aprind compoziţia de
aprindere. După ce glonţul a părăsit canalul Fig. 2.6. Gloanţe incendiare:
ţevii, de la compoziţia de aprindere se iniţiază a - glonţ cu compoziţie incendiară; b -
compoziţia trasoare care lasă o dâra glonţ de reglaj-incendiar; c - glonţ
luminoasă (de regulă, de culoare roşie). perforant-incendiar
b.3. Glonţul incendiar, este destinat pentru incendierea carburanţilor şi a celorlalte
materiale uşor inflamabile.
Glonţul (fig. 2.6. a) se compune din: vârful din tombac 1, învelişul bimetalic 2, miezul de
oţel 3, compoziţia incendiară 4 dispusă în vârful glonţului deasupra miezului şi cămaşa de plumb
5. În partea de fund a glonţului se găseşte paharul 6 al trasorului cu compoziţia trasoare 7.
La întâlnirea obstacolului, ca rezultat al comprimării mecanice bruşte şi încălzirii, se
aprinde compoziţia incendiară. Învelişul glonţului se desface şi flacăra acţionează asupra ţintei.
b.4. Glonţul de reglaj-incendiar, este destinat pentru reglarea tragerii şi pentru
incendierea materialelor uşor inflamabile.
Glonţul (fig. 2.6 b) se compune din: vârful din tombac 1, învelişul bimetalic sau din oţel 2,
cămaşa de plumb 3, compoziţia incendiară din amestec pirotehnic 4, bloculeţul 5 cu capsa de
aprindere şi mecanismul de percuţie, asamblate în paharul 6. Mecanismul de percuţie cu
funcţionare prin inerţie se compune din percutorul 7 cu cuiul percutorului şi coafa de protecţie 8.
La unele gloanţe, în locul coafei de protecţie se foloseşte un inel de siguranţă.
La plecarea glonţului, coafa de protecţie, sub acţiunea forţelor de; inerţie, se apropie de
percutor al cărui vârf perforează coafa. Pe traiectorie, percutorul 7 se deplasează spre înainte
până ce se reazemă pe fundul capsei. La lovirea obstacolului, percutorul loveşte capsa. Jetul de
foc de la capsă aprinde compoziţia incendiară. Învelişul glonţului explodează şi flacăra
acţionează asupra ţintei. Efectul de reglaj este realizat prin intermediul compoziţiei trasoare 10,
dispusă în paharul 9.
b.5. Glonţul perforant-incendiar, este destinat pentru incendierea. carburanţilor sau
materialelor uşor inflamabile, aflate după blindaje uşoare.
Glonţul (fig. 2.6 c) se compune din: învelişul bimetalic sau din oţel alămit (zincat) 1,
cămaşa de plumb 2, miezul perforant 3 şi compoziţia incendiară din amestec pirotehnic 4,
dispusă în vârful glonţului.
La întâlnirea blindajului, datorită comprimării mecanice bruşte a glonţului, se aprinde
compoziţia incendiară. Flacăra trecând prin orificiul făcut de miezul perforant, aprinde
carburantul.
b.6. Glonţul perforant-incendiar-trasor are aceeaşi destinaţie ca şi glonţul perforant-
incendiar, având şi rolul de reglarea tragerii. Din punct de vedere constructiv, acest glonţ se
deosebeşte de cel perforant-incendiar, prin aceea că miezul este de dimensiuni mai mici şi mai
uşor, iar în partea posterioară există un pahar cu compoziţie trasoare.

TUBUL-CARTUŞ
Tubul (fig. 2.7) serveşte pentru asamblarea tuturor
elementelor cartuşului, obturarea gazelor pulberii pe
timpul tragerii şi pentru protejarea încărcăturii de azvârlire
şi a capsei de aprindere împotriva agenţilor atmosferici.
După configuraţia exterioară, la tub se deosebesc
următoarele elemente: partea cilindrică 1, partea
conică 2, corpul 3 şi gulerul 4. Gulerul tubului are un
rebord 9 sau un şanţ 7, care serveşte pentru extracţia Fig. 2.7. Organizarea
tubului. Rebordul – acolo unde există – asigură o tubului:
anumită poziţie a cartuşului în camera de încărcare. 1 - partea cilindrică; 2 –
Corpul tubului, de regulă, are o conicitate care partea conică; 3 – corp; 4 –
uşurează introducerea şi extragerea tubului din camera guler; 5 – orificiu pentru capsa;
de încărcare a armei. 6 – nicovală; 7 – şanţ inelar; 8 –
La fundul tubului există despărţitorul (montecula), orificiu; 9 – rebord
care separă orificiul pentru capsă, de volumul interior al
tubului în care se găseşte pulberea. La despărţitor deosebim nicovala 6 şi două orificii 8 prin care
se transmite flacăra de la capsă la încărcătură.
Tuburile pot fi din alamă, bimetalice sau din oţel. Pentru protejare împotriva coroziunii,
suprafeţele tuburilor se acoperă cu lac (în special cele de oţel).
Glonţul se fixează în tub prin îmbinare strânsă şi presarea părţii cilindrice sau prin îmbinare
strânsă şi punctare în două locuri (cartuşe 7,62 mm pentru revolver) sau în trei locuri (cartuşe
7,62 mm pentru pistol).

ÎNCĂRCĂTURA DE AZVÂRLIRE
Încărcătura de azvârlire este destinată pentru a imprima glonţului viteza iniţială stabilită. În
prezent, la cartuşele de infanterie se folosesc încărcături din pulbere de nitroceluloză marca
VUFL, VT, P-45, DGG, DCM, 4/7, 5/7.
Pulberile folosite pentru încărcăturile de azvârlire ale cartuşelor de infanterie, sunt arătate
în tabelul 2.1.

CAPSA DE APRINDERE
Capsa de aprindere este destinată pentru aprinderea încărcăturii de pulbere.
Construcţia capselor de aprindere pentru diferite cartuşe este identică. Se deosebesc între
ele numai prin greutate şi dimensiuni.
Capsa (fig. 2.7) se compune din: căpăcelul (alveola) din alamă (a), rondela de staniol (b), şi
compoziţia pirotehnică (c), sensibilă la percuţie.
Datele complete privind caracteristicile tehnico-tactice şi de construcţie ale cartuşelor de
infanterie, sunt cele cuprinse în anexa nr. 1.

GRENADE DE MÂNA
După modul de acţiune şi al efectului la obiectiv, grenadele de mână se împart în:
 - grenade de mână cu efect prin suflu şi schije;
- grenade de mână cu efect cumulativ.
Grenadele cu efect prin suflu şi schije sunt destinate pentru scoaterea din luptă a
personalului în lupta apropiată (pe timpul atacului, în tranşee, adăposturi, puncte populate, în
pădure, în munţi etc.), în raport de distanţa de împrăştiere a schijelor, grenadele se împart în:
- grenade ofensive;
- grenade defensive.
Din categoria grenadelor ofensive, fac parte grenadele de tip RG şi formă de ou, iar din
cele defensive, grenadele F-l.
Grenadele cumulative sunt destinate pentru lupta împotriva tancurilor şi altor obiective
blindate, precum şi pentru distrugerea amenajărilor genistice permanente şi temporare. Din
categoria acestor grenade fac parte grenadele de tip RPG şi RKG.
Tabelul 2.1
PULBERILE FOLOSITE LA MUNIŢIA DE INFANTERIE
Greutat
Inscripţia
Nr. ea medie Marca Semnificaţia mărcii
Armamentul, completa a
crt Denumirea muniţiei a pulberi pulberii şi indicaţii
calibrul şi modelul pulberii
. încărcăt i suplimentare
(exemplificări)
urii (gf)
1 Puşcă calibru 5,6 Cartuş 5,6 mm tir - Geco Geco Pulbere cu bază de
mm redus 1-63-U nitroceluloză folosită
Puşcă calibru 5,6 la cartuşele 5,6 mm
mm Geco tir redus
2 Pistol-mitralieră Cartuş 7,62 mm 1,57- VUFL l-75-U VUFL Pulbere cu baza de
calibru 7,62 mm md. scurt cu glonţ miez 1,62 sau nitroceluloză
1963. de oţel VUFL 1-55-K mărunţită,
Carabină 7,62 mm Cartuş 7,62 mm flegmatizată, de
semiautomată md. scurt cu glonţ trasor forma tubulară,
1956. Cartuş 7,62 mm grafitată
Puşcă-mitralieră scurt cu glonţ
calibru 7,62 mm md. perforant incendiar
1958 şi 1964. Cartuş 7,62 mm
scurt cu glonţ
incendiar
Cartuş 7,62 mm 1,20- P-55 201-72-U P-55 Pulbere cu baza de
scurt de manevră 1,25 nitroceluloză
poroasă de forma
tubulară cu 55%
azotat de potasiu
3 Puşcă 7,62 mm md. Cartuş 7,62 mm lung 3,00- BT (VT) 77-44- BT BT (VT) – pulbere
1891/30. cu glonţ uşor 3,30 SMK (VT) cu bază de
Carabină 7,62 mm Cartuş 7,62 mm lung VTOD-SM 54- ВЛ nitroceluloză,
md. 1944. cu glonţ cu miez de 44-TSF (VL) flegmatizată de
Puşti mitraliere 7,62 oţel VTSVOD 63-43- formă tubulară
mm md. 1945, 1945 SMK grafitată (Pulbere de
M, DT şi DTM VTSV 11-52-T infanterie).
Mitraliere 7,62 mm VTSM 41-45-S OD = pulbere
md. 1946, 1943, V/V importată
1943M, 1966 BT 22/46 K (УФ) CB (SV) =
sau nitroceluloză
BT 12/47C (УФ) proaspătă.
ВЛ (VL) 7-31- ВЛ (VL) = pulbere
111 cu bază de
ВЛ 10/41 K B/B nitroceluloză pentru
cartuşe 7,62 mm cu
glonţ uşor.
SM = pulbere
 amesticată.
B/B (V/V) = pulbere
fabricată în timpul
războiului.
УФ(UF) = pulbere
fabricată rapid
Cartuş 7,62 mm lung 3,00- VTOD 23-43-K
cu glonţ perforant 3,30 VT 80-77-U
Cartuş 7,62 mm lung
cu glonţ perforant-
incendiar
Cartuş 7,62 mm lung
cu glonţ perforant-
incendiar-trasor
Cartuş 7,62 mm lung
cu glonţ trasor
Cartuş 7,62 mm lung
cu glonţ de reglaj
incendiar
Cartuş 7,62 mm lung VT 7-76-U VT P-55 = pulbere cu
de manevră P-55 22-72-U P-55 bază de nitroceluloză
poroasă de forma
tubulară cu 55%
azotat de potasiu
4 Mitraliere 7,62 mm Cartuş 7,62 mm lung 3,00- VTSM 40-45 vezi nr. crt. 3
md. 1943, 1946, cu glonţ greu 3,30 SV/V
1966 şi 1910 VTOD 25-44-K
VTODSM 55-44-
TSF V/V

5 Pistol 7,62 mm md. Cartuş 7,62 mm cu 0,60-067
1933 glonţ obişnuit pentru
Pistol mitralieră md. pistol şi pistol
1941 mitralieră
6 Revolver 7,62 mm Cartuş 7,62 mm cu 0,30
Nagan md. 1935 glonţ obişnuit pentru
revolver Nagan
7 Pistol 7,63 mm Cartuş 7,63 mm cu 0,50
Mausser md.1908 glonţ obişnuit pentru
pistol
P-45 18-52-E P-45P-45 = pulbere cu
DCZ-1 26-51 CZ-1bază de nitroceluloză
Ncdp P-1 6-53- Ncdp-1
poroasă de formă
nma Ncdp-2
tubulară cu 45%
Ncdp P-2 7-54- azotat de potasiu
nma CZ-1 = pulbere cu
bază de nitroceluloză
din lemn tip 1.
Ncdp P-1 şi Ncdp P-
2 pulbere cu bază de
nitroceluloză de
provenienţă cehă.
ПЛ 10-12 3-30-K ПЛ Pulbere cu bază de
ПЛ 10-10 3-30-K (PL) nitroceluloză lamele
10-12 cu grosimea de 0,1
ПЛ mm şi lăţimea de 1,2
(PL) mm, respectiv 1,0
10-10 mm
П-45 3-43-K П (P) Pulbere cu baza de
45 nitroceluloză
poroasă de formă
tubulară cu 45% de
potasiu.

Nr. Armamentul, Denumirea muniţiei Greutat Inscripţia Marca Semnificaţia mărcii

crt calibrul şi modelul ea medie completa a pulberi pulberii şi indicaţii
. a pulberii i suplimentare
 încărcăt
(exemplificări)
urii (gf)
8 Pistol 7,65 mm Cartuş 7,65 mm cu 0,210 Ncdp P-2 1-78- Ncdp Pulbere cu bază de
Browning. glonţ obişnuit RSC P-2 nitroceluloză
Pistol 7,65 mm md. P-55 11-80-U P-55
1974 (Carpaţi)
9 Puşcă 7,92 mm md. Cartuş 7,92 mm cu 2,9-3,4 VT 301-73-U VT CG3 = pulbere cu
1924 glonţ uşor DCG3 1-40 CG3 bază de
Cartuş 7,92 mm cu nitroceluloză,
glonţ greu grăunţi cu
Cartuş 7,92 mm cu dimensiunile
glonţ perforant 1,5x1,5x0,3 mm
Cartuş 7,92 mm cu VT – vezi nr. crt. 3
glonţ perforant-
trasor
Cartuş 7,92 mm cu
glonţ cu miez de oţel
md. 1971
Cartuş 7,92 mm de 1,7-2,00 P-55 13-80-U P-55 Vezi nr. crt. 2 şi 8
manevră P-45

10 Puşcă mitralieră 7,92 Cartuş 7,92 mm cu 2,95- VT 201-78-U VT vezi nr. crt. 3
mm md. 1930. glonţ trasor 3,01
Mitralieră 7,92 mm Cartuş 7,92 mm cu
md. 1937. glonţ perforant de
Mitralieră 7,92 mm bord
md. 1934 şi 1942 Cartuş 7,92 mm cu
glonţ trasor de bord
Cartuş 7,92 mm de 1,70- P-55 302-72-U P-55 vezi nr. crt. 2 şi 8
manevră 1,90 sau P-
45
11 Pistol 9 mm Bereta Cartuş 9 mm scurt - DCG2a 3-40 CG2a Pulbere cu bază de
md. 1944 şi Walter cu glonţ obişnuit nitroceluloză,
scurt grăunţi cu
dimensiunile de
0,45x0,60 mm
12 Pistol 9 mm Cartuş 9 mm lung cu 0,50 DCG2S 3-40 CG2S CG2S = pulbere cu
Browning lung, glonţ obişnuit DCG3S 2-40 CG3S bază de
Walter lung şi pistol nitroceluloză,
mitraieră 9 mm md. grăunţi speciali cu
1938, 1941, 1948 dimensiunile
0,45x60 mm
CG3S = pulbere cu
bază de
nitroceluloză,
grăunţi speciali cu
dimensiunile
0,64x60 mm
13 Pistol 9 mm Steyer Cartuş 9 mm pentru 0,40 DCG 3S 2-10 CG3S vezi nr. crt. 12
md. 1912 pistol Steyer
14 Mitraliera a.a. 12,7 Cartuş 12,7 mm cu 16,0- 4/7 7-78-U 4/7 4/7 = pulbere cu
mm glonţ perforant- 17,0 4/7 SV 2-54-S 4/7 SV bază de nitroceluloză
incendiar B-32 cu grosimea de
Cartuş 12,7 mm cu combustie de 0,4
glonţ perforant B-30 mm şi 7 canale
Cartuş 12,7 mm cu SV = nitroceluloză
 glonţ perforant- proaspătă
incendiar BS-41
Cartuş 12,7 mm cu
glonţ perforant-
incendiar-trasor BZT
Cartuş 12,7 mm cu
glonţ exploziv-
incendiar MDZ-3

15 Mitralieră a.a. 13,2 Cartuş 13,2 mm cu 15,0 DCM6 4-40 CM6 CM6 = pulbere cu
mm glonţ obişnuit sau baza de nitroceluloză
Cartuş 13,2 mm cu GRCM6 5-41 tubulară cu
glonţ perforant dimensiunile
Cartuş 13,2 mm cu 2,30x1,45x0,50 mm
glonţ perforant-
trasor
Cartuş 13,2 mm cu
glonţ perforant-
incendiar
Cartuş 13,2 mm cu
glonţ incendiar de
bord
16 Mitralieră a.a. cal. Cartuş 14,5 mm cu 31,00- 5/7n/a 89-77-U 5/7 n/a 5/7 = pulbere cu
14,5 mm glonţ perforant- 33,00 bază de nitroceluloză
Puşcă a.t. 14,5 mm incendiar B-32 cu grosimea de
PTRS. Cartuş 14,5 mm cu combustie de 0,5
glonţ perforant B-30 mm şi 7 canale
Cartuş 14,5 mm cu n/a = pulbere
glonţ perforant- fabricată din
incendiar BS-41 nitroceluloză cu
Cartuş 14,5 mm cu procent redus de azot
glonţ perforant-
incendiar-trasor BZT
Cartuş 14,5 mm cu
glonţ exploziv-
incendiar MDZ-3
Cartuş 14,5 mm de 21 VTJ 403-74-U VTJ VTJ = pulbere cu
manevră bază de nitroceluloză
grafitată pentru
cartuşe de manevră

MIJLOACE PIROTEHNICE CU ACŢIUNE APROPIATA

După principiul întrebuinţării în luptă, mijloacele pirotehnice cu acţiune apropiată se împart
în următoarele grupe:
- mijloace de iluminare, întrebuinţate pentru iluminarea terenului şi obiectivelor apropiate
şi pentru semnalizare în timpul nopţii:
- mijloace de semnalizare de noapte pe bază de focuri colorate;
- mijloace de semnalizare de zi pe bază de fumuri colorate;
- mijloace de marcarea focului, întrebuinţate pentru imitarea exploziei grenadelor,
bombelor, proiectilelor şi pentru trageri festive (bombe de festivităţi).

CARTUŞE DE ILUMINARE ŞI SEMNALIZARE

Cartuşele de iluminare şi semnalizare fac parte din categoria mijloacelor cu acţiune
apropiată. Sunt întrebuinţate pentru iluminarea
 3.PARTEA DE ÎNCHEIERE

- reamintesc tema, şedinţa

- fac un scurt bilanţ
- pun sarcini de studiu

CONDUCĂTORUL ŞEDINŢEI__________________________________________________