I

\
\
 CupFins
lntroducere in ,,Traditii gi obiceiuri" 7
a
CAte limbi se vorbesc in !ume? 8
De ce nu avem toti pielea
de aceeati culoare? 10
Ce este un trib? 12
monoteiste? 14
Care sunt principalele religii
Mai existi rdzboinici? 16
Cine sunt eschimotii? 18
Cine sunt indienii din America? 20

( Mai existi cowboy? 22

lndienii din Amazonia 24
Viafa din insula Guadelupa 26
Unde triiesc creolii? 28
Unde triiesc peruanii? 30
Ce staturi au pigmeii? 32
Unde triiesc mongolii? 34
Ce sunt nomazii? 36
Cine sunt tuaregii? 38
Unde triiesc maharajahii? 40
Cine sunt fachirii? 42
Ce este un toread or? 44
*S9 este folclorul unei regiuni? 46
Anul Nou chinezesc 48
nginea sirbitorii Halloween 50
Ce este un carnaval? 52
 ITTRoDUcERE irv

A
rI o

I ntre popoarete lumii existi o mulfime de deosebiri,

de Ia culoarea pielii, staturi, pini la stilul de viafi,
tradiliile gi obiceiurile specifice fieciruia. Degi intre
pigmeii din Africa gi eschimogii din Alaska existi
diferente majore, totugi, in esenfi, ceva ii unegte pe to{i.
Existi oameni care triiesc in triburi gi sunt condu;i de o cipetenie.
Altii se deplaseazi cu ajutorul siniilor trase de ciini. Unii triiesc
pe ni;te insule plutitoare, iar alfii in nigte rulote cu care stribat
lumea in lung si-n lat...
 Cflte limhi se Yorbese
in lume?
& ln lur" existi in jur de 3 OOO de limbi.
ln China, mai mult de un miliard de persoane
vorbesc chineza. Engleza, considerati timbi
internalionali, este vorbiti de 425 de
milioane de persoane; hindi, care este limba
vorbiti in lndia (405 de milioane); spaniola
(300 de milioane). Araba este vorbiti din
Africa de Nord pini in sud-vestul Asiei, adici
in toati lumea arabi. Rusa este folositd
in toati jumitatea de nord a Asiei.

Limbajul universal de mAine:

informatica si internetul?

#.I 85 Dr LlMel
iw EURoPA
Numai in Europa se vorbesc
185 de limbi. Franceza
este intrebuintata de 100
de milioane de persoane.
Se vorbeste fran cezd nu numai
in Franla, ci si in Belgia,
E lvetia, Lu xe m b u rg, in Af rica

de Nord, Liban, Canada,

in insulele Antile, in Tahiti,
in Noua Caledonie...

\-_8
 Lrnner

*%Ff, ffi&tr ffi#a-

JoecA,-TE cu MINNtn!
r TFei limbi foarte cunoscute s-au amestecat cu nume de lucruri. Recu-
noqti aceste limbi?

Garoafd r Paleti r Francezd

Bufet - Englezd r Feribot
Piedestal - Italiand - Pa znic

FenANDoLA
z Priveqte cu aten{ie aceste steaguri. Care dintre ele
este al unei [ari mari in care se vorbeqte engl eza
qi care este totodatd qi insula?

llNVllUg IIUVW lnDVSlS 'Z VNVI'lVll 'VZ3'|9NJ'VZJJNVUJ 'L ::IlInlOS

.t'Sru cr EsrE uN Drnlecr?

6n dialect este un mod de a vorbi specific unei anumite regiuni.
inZair, o lard din Africa, existi mai bine de doud sute de dialecte'
in lume numirim, in total, mai mult de sase mii de modalititi de
exprimare diferite.

f:-)
1\ { $rrATr cA...
U TERMENUL MULTtLtNGvtsM (LA FEL
cA PLURTLINGVISM SAU POLIGLOTISM)
DESCRIE O PERSOANA SAU O
coMUNTTATE MULTtLllucvA, cEEA cE
insrnrvrruA cA REspEcnvA prnsonruA
SAU COMUNITATE SE POATE EXPRIMA
iru rvlnt MULTE LtMBt.

in Africa: sute si sute de dialecte

 De wnu &vem toti pielea
de aenreasi euloare?
/\
& ln lur", cutoarea oamenilor variazi de
la ,,negru" la ,,alb" , trecind prin ciocolatiu-deschis,
galben ;i chiar rotu-auriu. Aceste diferenfe
se datoreazi melaninei. Melanina este o substanfi
coloranti din pielea noastri, care protejeazi
impotriva periculoaselo r raze ultraviolete.
Cu cit soarele dogoregte mai tare gi trimite
ultraviolete, cu atAt pielea se apiri mai mult
;i fabrici melanini.

*7
PTTELE DE RoSEATA
in pielea de cutoare deschisa
existi uneori mici grupuri de
celule foarte active. Petele
d e roteala apar aco lo u n d e
se gasesc aceste gru p u ri .
 PTeLEA

t=r DrrurAr onMENI: AcEEASI CuLoARE

Dupi spusele savantilon cei dintai oameni aveau cu siguranti pielea de culoare inchisi. incetut cu incetul,
culoarea epidermei celor care locuiau in Europa s-a deschis, in timp ce epiderma africanilor s-a inchis Ia
culoare. Explicatia pielii negre: soarele, bineinteles!

GASE$TE R ASPUNSUL CONECT:

A Cei dintfii oameni triiau:

ln Africa
Pe Marte
La Polul Nord

vcruJv N! 't :ltintos

B Pielea oamenilor se col oreazd datoriti: Ce lume bogati in culoare!

CAnd tatil gi mama unui
I Mandarinei
copil sunt de culori diferite,
Melaninei copilul este ,,metis" (provine
din amestecul a doui rase
Felinei diferite).
t3NtNVlll,ll'Z :rlin'los

c La ce foloseqte melanina:
r Protejeazd impotri va razelor ultraviolete.
2 Condimen teazd, felurile de mdncare.

r Ne face sd rddem.

9TlATl CA...
EPIDERMA ESTE STRATUL
DE DEASUPRA AL PIELII.

f r:rl0tnvutln
uolSzvu vntutodtlil vzvSrfroud 't :llintos
 €e esGe wm tdh?
& U" trib este atcituit din familiile care triiesc
impreuni pe acela;i teritoriu. Acestea impirti;esc
acelea;i tradifii, aceea;i istorie. Vorbesc aceeagi
limbi. Deseori, tribul e condus de o cipetenie,
un fel de judecitor care ia hotiririle importante
gi face astfel incit legile si fie aplicate.

Fiecare trib are obiceiurile lui

in ceea ce privegte podoabele.

f'ToTl ilrt TnrBURtl

Un trin poate fi pur 5i simplu un
grup de cativa siteni. Dar poate fi
alcatuit si 9in cAteva zeci de mii de
pe rsoan e. I n vre m u ri le strivec h i
,

toatd lumea triia in triburi. Astizi,

in Europa nu mai exista triburi.
insa ele continua sd existe pe toate
ce le lalte co nti n e nte.
_---'---

TnTBURTLE

* 'TnreunrlE
INDTENE
inainte ca primii europeni sd se fi stabilit in America de Nord, aici triiau
aproximativ un milion de indieni. Acegtia erau impd(iti in mai multe zeci
de triburi: apache, cheyenne, sioux... Astdzi, indienii navajo formeazd cel
mai mare trib, 130 000 dintre ei triind intr-o rezervatie din Statele Unite.

r$Ttr ffiAffirlut Kea$ ffid:*$$'$u

Ux PTCDELocICA

Un explorator intdlneqte dou5 triburi: A Ei B.

Fiecare trib e alcituit din zece persoane.
El trebuie si ia cu el un membru al tribului
A qi un membru al tribului B.
Cum nu vorbeqte limbile locale, acesta nu
poate qti cdrui trib ii aparfine fiecare. CAte
persoane trebuie sd ia cu el ca sA fie sigur
cA are cel pu{in doud persoane din triburi
diferite?

SNVOSufd 33:tzSUdSNn'll nJ Vl VS 3lnssul :ltintOS

ft-,
{\ ( $rrATr cA...
u o REZERVATTE ESTE UN TERTTORTU
I ocRonr gl ALES DE o r,ARA
LrMrrAT,
PENTRU UN TRIB, ASTFEL INCAT
AcEsrA sA rnArascA AcoLo.
 reli mffi*e'...Geistd
& Cre;tinismul este religia monoteisti
cu cei mai multi credincioti: numirul
cre;tinilor depd;egte 1,5 miliarde.
Musulmanii numiri aproape un miliard.
Religia lor este islamul. Existi cel pufin
20 de milioane de evrei, insi iudaismul
Rugiciunea evreilor lingi Zidul
este cea mai veche dintre aceste religii: PlAngerii, la lerusalim

s-a niscut in urmi cu aproape patru mii de ani.

Moscheea regelui Abdallah,

in lordania

*'
CAnnLE STTNTE
Aceste trei religii su nt monoteiste:
adeptii lor nu cred decAt
intr-u n si ngu r Du m nezeu. Fiecare
credincios urmeazd regulile date
de Du m nezeu I sdu. Aceste regu li
si viata profetilor sunt scrise in
carti. Pentru cre5tini, Biblia. Pentru
musulmani, Coranul. Pentru evrei,
Tora si Talmudul.

r!1
 ReLrcuLE

Porr, MoNo
* 'CAsELE
Ajutfindu-te de defini{ii, umple spafiile goale pentru a completa Lur DUMNEzEv
cuvintele sau pentru a le gdsi pe cele care lipsesc. Credinciosii se strang laolalta
ca sa se roage si sa-l cinsteasca
pe Dumnezeul lor. Crestinii
se aduna intr-o biserica
sau intr-un templu, iar un
Cel care crede in mai multri zei este poli preot sau un pastor conduce
rugiciunile. Musulmanii se
Cel care are mai multe so{ii este poligam, roagd intr- o m osc h ee, ca Ia uza
cel care are una singurf, este lor fiind imamul. Seful religios
al evreilor este rabinul,
iar casa Iui Dumnezeu
un lucru care are o singurd culoare este monocrom, este sinagoga.
cel cu mai multe este

Mierea pe care o produc albinele dintr-o singurd specle

de floare se numeqte monoflord, cea produsd din mai multe
feluri de flori se numeqte _

Policultura este cultura mai multor specii

de plant e, cultura unei singure varietdti
numindu-se

Romanii gi grecii credeau in

numerogi zei si semi-zei. Ei
aveau religii politeiste.

vunttn3oNow'9 vuolJtlod'? htouSt-tod'g l lvooNol l'z l.slflllod't :3llnlos

F:--7
{\ ( $rrArr cA...
U uN PRoFET EsrE uN cREDtNctos,
UN MESAGER AL LUI DUMNEZEU
cARE irucenncn sA-t coNVERTEAScA
PE CETLALTI LA RELIGIA LUl,
LA LUCRURILE IN CARE CREDE.

Biserici crestini in Noul Mexic

 ilfai exista r6ffie*?
11
.E-/ iI n trecut, rizboaiele erau ceva obi;nuit
in via{a triburilor; ele fiind de apirare sau
de cucerire. Pe atunci, dugmanul era de multe
ori tribul vecin, iar confruntarea singeroasi
era singura modalitate de rezolvare
a conflictelor. Astizi, aceste lupte tribale sunt
interzise prin lege.

Tribul Dani (lrian Jaya,

in lndonezia)

f VEcHn Enol
Razboinicul era un erou,
un model pentru toti.
El simboliza curaj ul si
forta. Pentru baieti, era
o onoare sa fie formati
in p ragu I ad o lesce nte i
,

in spirit de r6,zboinici.
ln acest scop, luau
parte la ceremonii care
d u rau lu n i intregi. Acesti
r6,zboinici fac acum parte
din folclor.
 RAzBotNlcn Tnlenli:
q€
Irrr NUMELE FTMEILoR RAzBorNrcE
Cuceritorii spanioli au ajuns in nordul Braziliei in
secolul al XVI-lea. Acolo s-au Iuptat cu razboinicii
indieni, care triiau in apropierea unu fluviu urias.
Acestia erau conduti de femei, care seminau cu
razboinicele din mitologia greacd, am azoanele.
Ele au dat numele fluviului Amazon.

BINE ixeRMATr
IatE armele pe care le foloseau odinioari rdzboinicii. Uneqte cu o linie
fiecare armd de numele continentului unde era folositi cel mai frecvent.

sul i td America de Sud

sarbacand Australia
bumerang Asia
pumnal mal aiezian Africa
tomahawk America de Nord

r g'c ?'g t 'v z'o r :rlintos

$TtATt CA...
CUVANTUL,,ONOARE" VINE DIN
LATINESCUL,,HONOS", O FORMA iI
ARHATCA n LUt,,HoNoR-, r
cARE irusrrvlNA LA oRtctNE
$r ,,oMAGru ADUs zerr-diiiiirpa I

I
O LUPTA". ONORUL, ONOAREA ESTE I
I
UN SEMN DE VENERATIE,
ro (l
Faimoasele statui ale
unor soldati rizboinici
:oNSTDERAT;,-ft-iFd!,
DE CONSIDERAT|E,

:=l'i:'l=r:"_'llT_
LEGATA gt EA
) \
din Xian, China
-O/,
$z
 Cine sunt esehimo$ii?
& Escnimogii sau inuifii sunt locuitorii
cei mai cunoscufi ai zonei polare. Odinioari,
triiau cu tofii in case rotunde, ficute din
blocuri de gheafi: igluuri, ca in ilustrafia
de mai jos. Perefii foarte grogi de gheafi
ii protejau foarte bine de frigul niprasnic
(temperaturile puteau ajunge pini
la - 45'C!) Eschimogii mai construiesc inci
igluuri, dar mai mulfi dintre ei locuiesc
in case obisnuite.

Eschimogii se deplaseazi in
sinii trase de cAini (husky) care
rezisti foarte bine Ia frig.
-/
$i tu ai, poate, un hanorac.
Eschimo;ii sunt cei care l-au
inventat, pentru a se apira de
\: frig. Tot ei au inventat li caiacul.
 EscHrMogn

*'
BuNr VArrrAronl
Eschimosii vineazd foci, ursi si karibul (ren canadian).
De asemenea, sunt ti foarte buni pescari. Primdvara sparg
copci in gheata ;i pescuiesc pastravi aurii arctici.

Tpsr
A Ce este un pistriv auriu?
t un pegte
2 O focd din Alaska
:t IJn ren din Can ada

Numai un obiect din cele care urmeazd nu a fost

inven tat de eschimoqi. Care?
I Hanoracul
2 Coniacul
;i Caiacul

c Care este celdlalt nume al eschimoqilor?

r Zulu
2 Inui[i
:| Zarbi

z J'lyz:lcNvuJ JNtDtuo to VUnrnVs o rrsr) tn3vtNoJ -zg '! v :rlintos

$TlATl CA...
EscHrMogn igl onu uN ALT NUME:
sE NUMESC^ PE Et tNgt$t ALTFEL,
rNUrTr, cuvAlur cARE ilusenruruA
,,ADEVARATUL POPOR".
 Cine sunt indienii
din fuerie&?
& Cu mult timp in urmi, America era
populati de indieni impe(ifi in triburi .
lndienii din Nord triiau ca nigte eschimoti.
lndienii din peduri (irochezi) cultivau
pamantul. Indienii din prerii ti din zonele
de deal (cheyenr€, sioux) vanau bizolli,
de la care luau carnea 9i pielea din care lndienii nu ;tiau si citeasci 9i
si scrie. Comunicau cu ajutorul unor
isi confectionau hainele si isi construiau semne trasate cu vopsea ti al unor
semnale de fum.
iorturile, numite tipi.

€.ERIREA EuRoPEnruA
CAnd America a fost cuceriti de
europeni, numerosi indieni si-au
pierdut viala incercAnd si-si
apere teritoriul. Astizi, in Statele
Unite nu mai exista decAt
400 000 de indieni. Le este greu
si se integreze in societate si
uneori triiesc in rezervatii.
Acestia isi mai poarti imbricdmintea
lor traditionala din piele si pene
d oar la sirbato ri
.
--"......'-tF'

Tnsr Serut, INnrAr\r

DnSPRE
f Dr
7
cE ,, lNDlENt"?
A Un tipi este: Cristofor Columb I descoperit
America in 1 492. lnsd cAnd
r Un animal a ajuns pe acest continent
t Q plantd credea cd se afla in lndii,
in Asia. De aceea, oamen ii
:r ljn cort pe care i-a intAlnit au fost
botezali,,indieni " ...

Giseqte numele
de popor care nu
se potriveqte:

I roch ezi

Cheyenne
Hinduqi
Sioux

(rrurtorur to gtur Nn lNns nN) e g '€ v :lti.ntos

Alimentafia indienilor
cuprindea I 000 de
varieta{i de fructe 9i
legume ti I 500 de frJ--r
animale sau pegti.
Triburile de indieni
Ad
' ) t
U ^-t!
t^rt'
$TlATl C4...
A SE INTEGRA" INTR-UN GRUP
credeau in armonia , |NSEAMNA A ADOPTA ACELA$| MOD
oe vrnrA cu AcEl cnup.
profundi dintre om 9i
naturi.
 OercEluRJ-:

Mai existi cowhoy?

& Co*Uoy-ii sunt nigte americani, paznici
ai turmelor; care stribat intinderi uriage in care
animalele triiesc in libertate. Odinioari, ace;ti
cowboy erau tot timpul inarmafi. Ei luptau
impotriva indienilor; dar ;i impotriva hofilor de
vite... Filmele western au ficut din ei personaje
de legendi. Cowboy mai existi ;i astizi, dar nu
mai trebuie si se bati.

Marcarea vitelor

+,CowBoY MoDERNT
Cowboy-ii de astizi nu i;i mai mAna
cirezile de bovine doar de pe cal.
in ranch-urile lor, care pot fi la fel
de mari ca un judet, se deplaseaz6,
mai degrabd in maSina sau chiar in
elicopter. Dar in unele orate mici
inca mai regesim, in timpul marilor
vAnz6,ri de vite, atmosfera de vest
sa I batic.
 CowBoY

?tDEo, sAneAronnr PopumnA

Un rodeo este o sarbatoare din America de Nord,
organizati cu prilejul marcirii vitelor. Unii cowboy
incalecd pe cai salbatici, mustangi, ;i se intrec in
indemdnare. Dar, deti pentru public este amuzant,
un rodeo e dificil pentru concurenli, punand
;i caii Ia grea incercare.

LnsrnrNT
Acest vi[elug s-a pierdut in labirint. diut-o pe mama lui si-l g6seascd.

it
I {,

:3tln1()s

--;;;;11.. -----t
I
UN PERSONAJ DE LEGENDA ESTE I
uN PERSONAJ DESPRE CARE^
s-A voRBrr nrAr DE MULT itucAr I
;
lilbt'ir:i' n)
A DEvErur rf,dufo's

-'-o:'11*: - - - \
 RADITII OercEruR

Indienii dinAmazonia
-/)- I
&/ I ndienii din Amazonia triiesc in pidurea
tropicali, gi fiecare grup locuiegte laolalti
intr-o casi numiti maloca. Tinerii i;i iau so{i
;i sofii din triburi diferite 9i fiecare trib
vorbe;te o limbi diferiti. Agadar; fiecare copil
vorbegte cel pufin doui limbi, pe cea a mamei
ti pe cea a tatilui, iar la maturitate poate
deprinde chiar mai multe limbi.

*r
IrurflERE
Exista o ceremonie pentru trecerea
de la copilarie Ia virsta adulta.
Baietii sunt adunati la un loc,
ii asculta pe adulti cdntind Ia flaut
5i vorbesc cu vracii-vindecitori.
De asemenea, adolescentii mai
trebuie sa dovedeasci 5i ci 5tiu
sd pescuiasca ;i si vdneze ca niste
barbati.
MEsAJ ComFrcAT
Descifreazil ceea ce spun indienii din Amazonia ajutflndu-te
de codul de mai jos.

s* V* \€!
F{

+&*; "& *e'**&

A

E x
L *
M +
rlr
dS.
N
o t
P V
S t
T "/*

'vrsvfov vcolvuu 3ov'rd rtu :rrinros

f'lTnre=lAruncoNDA ft--,
lnd ien ii d in Amazon ia cred ci
strdmosii lor s-au ndscut dintr-o +\(){ gnATrcA...
MALocA EsrE o cAsA MARE
anaconda, un tarpe enorm care I DrN RAMURT gr FRUNZ.E,iru cnne
TRATE$TE UN TRIB |NTREG.
traie;te in Amazonia, gi ca fiecare
anaconda a dat na5tere unui trib
diferit care vorbegte propria limba.
IfiaF din insula
Guddelrya
& Gu"A.lupa este un arhipelag situat in
partea estici a Caraibelor. Este un departament
de peste miri al Franfei. Clima sa caldi
favorizeazi cultura trestiei-de-zahir gi a
bananierilor: Aici nu sunt decit doui anotimpuri:
anotimpul uscat 9i anotimpul umed. in timpul
anotimpului umed, ploui mult. Ploile sunt
scurte, dar puternice, iar cildura, cAteodati greu
de indurat, ifi arde pielea.

f
'UN SoARE DocoRrroR
in anotimpul uscat, soarete arde.
Nu trebuie sd ieSi niciodatd cu
capu I descoperit. Femeile se
acoperd cu etarfe in culori vii,
ro;ii si portocalii. Fetilele au egarfe
albe. Pescarii poarta o palirie
trad itionati, salako. intre ora
douisprezece si ora trei, oamen ii
stau Ia umbra si isi fac siesta.
 GUnDALUPE

*.
CARNAVAL
in Cuadelupa e foarte cald, dar
acest lucru nu ii impiedica pe cei
de acolo sd se distreze. Trei zile
neintreru pte, in tim pu I carnavalu Iu i,
cAntd, danseaza 5i defileaza in ritmul
tobelor. Unii se deghizeaz6, cu bucati
mari de satin rotu, altii cu frunze
de banan ier.

Cn AUESTECATURAI
A ASa zd in ordine literele urmitorului cuvdnt qi vei descoperi numele pildriei
pe care o poartd pescarii in Guadelupa.

AAOKLS

B Thind fra za in locurile potrivite, vei qti ce spune Donald.

i nGu adelupaa m mAncatde

I i ci oa s efru ct eexot i cea n a n a

sbananekiwiqimango.

'ogNvw lS taarv'rruvruvs'svNvNv :lrcrrox:t frcnuJ 3svotctlf o rvcNVU! rilrv vdn]fovng N!'z

o)lv.lvs'L ;ftln'Ios

grlATl cA...
TRESnA-DE-znxAn EsrE
o PLANTA orru lAnne cALDE
Pentru locuitorii din DIN CARE SE FACE ZAHAR.
TULPINA EI POATE ATINGE
Guadelupa, pescuitul e 7 METRI iruAlnME.
una dintre principalele
indeletniciri.
 [fmde Crsf,ese epeelf,i?
-/)- F
+l' l'ran1a are patru departamente
de peste miri: Martinica, Guadelupa,
Guiana Francezi gi R6union.
Odinioari, nigte europeni s-au hotirAt
si meargi si se stabileasci acolo.
Descendenfa lor albii niscufi dincolo de
mare, e numiti ,,creoli". in Guadelupa gi
in Martinica, acegtia sunt numifi ,,B6k6s".

Carnaval in insule

Piati cu fructe in Guadelupa

ZouK 5r BI-AFF
Sa fi i creol inseam na si sa ai
o culturd, o limba, obiceiuri
de viati diferite. Sa dansezi
,,zouk" si ,,biguine", sa Stii
sa gatesti ,,blaff " , un fel de
mancare de peste cu mirodenii,
sau ,,acras', un fel de rulada
din aluat umpluta cu morun.
 Cneolu

PorrA BuxA, Dusrl

Daisy ar gusta cu pldcere din aceste fructe.
Dar, vai! Cum sd ajungd la ele? q8
' VoRBrn CREoLA?
in aceste insule, toata
I ea vo rbeste c reo la.
um
E un dialect, o limba
inventati pornind de
la alta. Desi vine din
fran cezd, se gasesc in ea
citeva cuvinte af ricane.
Vrei sa-i faci paf pe
prieten ii tai creoli?
Spune-le:,,Quimbe raid
pas mol l i ! ", ceea ce
inseamnd:,,Tine-te bine,
nu te da batut!"

-l I
I
: r rinros

$TlATt C4...
DESCENDENT, A
UNEI PERSOANE E FORMATA
DtN COPilt, NEPOTil $t
srnAruEPonr sAr.
 --!--.-\

fnnorTu gt OelcElufu

Innde trfliese pruanii?

& Peru-Lrl este de aproape cinci ori
gi jumitate mai mare decit RomAnia.
Este a treia {ari din America de Sud ca
mirime! Peisajele sunt compuse din munti
va

gi dintr-un platou alpin inalt, Altiplano.

Pe malul mirii, climatul este cald gi uscat,
la munte, uscat gi reG€, iar in zona de
pedure climatul este cald li umed. Machu Picchu

Ruine incase la Pisac

f' INDTENI SI MEsrrzos

Peruanii sunt indieni sau mestizos:
meti5i (amestec de nativi-american i

si europeni). Traiesc mai mult in

orate decit la sate. Un peruan din
trei Iocuieste in Lima, capitala.
in Peru, piincipala activitate este
mineritul argintului si cuprului.
De asemenea, s-au dezvoltat
agricultura si productia de !esdturi
de bumbac.
 rSTT RAil-I ffiUL TAU A{UffiI
*7
TEsr lrucA5rr, SrRAMoSt
:A' Locuitorii din Peru sunt: I luSrRr r
Peruanii vorbesc spaniola
' r "Peruani
Ei peruane si quechua, limba
strdmoSilor inca;i. Poti
t 'Peruezi qi perue zoaice
ad m ira vech i aSezdri
3. Perueni qi peruence incate la Machu Picchu
sau Cuzco. De asemenea,
aici mai poti descoperi
5i satele indienilor Uros.
Capitala statului Peru se numeqte:
Acestea, aflate pe lacul
Lama Titicaca, s u nt ad evirate
insule plutitoare! Casele,
Lhassa tcolile, toate sunt
construite din stuf!
Lima

Odinioat6, teritoriul peruan era locuit de:

azteci
mayaqi

incagi

eJ'tg'rv:ilintos

\r :
grlATl c4...
METISUL
EsrE cEL cARE ARE pAnrrun
DE RASE DIFERITE.
Ce stnturi au
pigrneii?
Pig."ii
triiesc in pidurea virgini din Africa
sr su nt oamenii cei mai scunzi de pe planeti.
o

Cei mai inalfi nu misoari mai mult de 1,50 m,

iar cei mai mici, 7,2O m! Au inilfimea unui copil incepAnd cu virsta de 9 ani,
fetele gi biietii pigmei au
de vArsta ta, dar sunt vAnitori curajogi ;i cunosc propria colibA.

pidurea pini in cele mai indepirtate cotloane.

dMnnnn, HIPoPoTAM!
Pigmeii se ospiteazd cu
animalele pe care le aduc
de Ia vAndtoare. Reteta
lor preferata? Taie mdrunt
carne de antilopa si carne
de hipopotam, o invelesc
in frunze 5i o frig in
cen usi.

Ll2
.2
LASELE
Casele pigmeilor sunt mici colibe
construite din ramuri elastice legate
unele de alte cu Iiane. Acoperisul e ficut
din frunze mari de bananier: acestea
ii feresc de ploaie. Paturile sunt simple
culcuguri din ferigi. Trebuie sa fie placut
sa locuiesti acolo!

$: Hil- $s$*$ffi $- $

LTTERELE BUcLUCA$E
Ca si afli Lulu, aqaz6 sub fiecare dintre
ce spune aceste litere pe cea care
se afl5 inaintea ei in alfabet:

A 5 F N F o G A o i H N F i M P s o P U i

ffiffiffi G P A s T F

A c I M

"ugv rruvol uvo 'crhr rr tioa 'uo-n:ruucrd vf N3hrf sv :rri.nros

$TlATl CA...
I'A ZDROBI"
^INSEAMNA A FACE CEVA
eucAn Mrcr sAU PRAF.
A
-oD
 csnlifi?
$rt.
& Mon*otia este o fari situati in centrul
Asiei, care se invecineazi la nord cu Rusia 9i la
sud cu Republica Populari Chinezi. Mongolia
are o suprafa{i, de aproape gapte ori mai
Mongolii au ochii migdalafi,
mare decit RomAnia: 1,6 milioane de km2. asemenea chinezilor.
insi nu e prea primitoare. Ctima este uscati,
prea caldi vara, prea rece iarna. Aici locuiesc
numai doui milioane 9i jumitate de locuitori.

lmensa stepi la
picioarele muntelui
Altai

*
O CnPTTALA
ACLOMERATA
Jumitate din mongoli traiesc
in zone rurale. Adesea sunt
nom azi: pistori in ciutarea
de noi pa;uni. Ei cresc
cimile, cai, boi...
Cel mai mare oras este
U lan Bataar, capitala, u nde
trdiesc 800 000 de persoane:
o treime din populatie!
 MoNGoLTA

*'
SrRArvro5r CucERtronr !
Mongolii au fost rizboinici de temut, mereu gata
sa invadeze tarile vecine. Cel mai mare a fost
imparatul Cengis Han, in secolul al Xlll-lea.
Ca si se apere, chinezii au construit u n zid inalt
de-a lungul granitei, Marele Zid Chinezesc,
care nu a fost prea eficient.

rTTT RAHI}UL TAII A{IJffi!

NuMEPnoPRrr CTFRATE
lnlocuieqte semnele cu litere, respectdnd codul, qi vei descoperi numele:
!

i nepotului lui Gengis Han, care a domnit peste China:

KIbsl's Hto

2 unui cdldtor vene{ian care s-a aflat in slujba lui Kubilai:

M'rcn Pnln

unui deqert care ocupd o parte a sudului Mongoliei:

Gnei

unui fluviu din nordul Mongoliei:

Kbrllbo
N31nU3)t'r tgo9'€ o-tod o3uvn'z NVH tvlgnx't :ilrntos

$TlATl CA...
SATEAN ESTE CEL CARE TRA|E$TE
iru snr. rNVERs, cEL cARE rnArEgrr
iru onng EsrE onAgrnN, crrApiru
(DE LA cErArE, vEcHrur- ruijii'i'' n
Stepele ti de;erturile
i;i impart intre ele _:i":1$:Y1 _.)
Mongolia.
-'C;
 Ce sunt nomnroii?
& Pentru nomazi nu se pune problema
si triiasci in case ;i si rimAni tot timpul
in acelasi loc. Viafa lor inseamni si fie mereu
pe drum, si meargi din oras ?n ora9.
in funcfie de anotimpuri, ei schimbi regiunea
sau fara. Odinioari, nomazii mergeau
in ciru{e trase de cai. Astizi se deplaseazi Nomazii se reunesc cu ocazia
sirbitorii SfAnta Maria a Mirii.
in caravane remorcate de masini.

ESrEs ucARr D EsAvAnS rTr

"fi
in ciuOu uietii lor itinerante,
nom azii au o cu ltu rd specifica.
Deosebit de inzestrati pentru artele
spectacolu Iu i sau circu lu i, ei su nt
m uzicien i extraord inari
si dansatori fara pereche.
Si lucrarile lor artizanale sunt
renumite: broderiile, coturile
impletite sau vasele lor sunt
foarte apreciate.
 NoMAz

CrRcuRrLE RnoMrLoR
Rulotele circului sunt in drum spre c6teva capitale europene foarte
cunoscute. $tii si spui in ce fdri vor ajunge?

Amsterdam
ffiffi
Bruxelles Varqovia

RR Roma Berlin

Italia, Olelncla, Belgia, Polonia, Germania

Ruloti in care
triiesc rromii
nomazi.

vrNvrmu3g - NrIU3s :vrruotod - vrno$uvn

:vllvrl - vl toH jvtg-r38 - s3-t'l3xnH8 :vcruvto - t^tvoHStswv :trintos

%MULTIME DE NuMEI
Rromii nom azi isi datoreazi numele unei regiuni din
Europa centrala de unde sunt originari: Bohemia. insi $TlATl CA...
CUVANTUL ,,ARTIZANAT"
numele Ior variazi in functie de tara care ii primeste DENUME$TE TOATE ACELE
si in care se stabilesc: in Spania sunt numiti gitanos, OBIECTE FRUMOI\SE FABRICATE
cu ruArun.
in ltalia su nt zingari, in tirile d in E u ropa centrali,
ca Ungaria sau Serbia, sunt numiti tigani.
 }
rme ffwm GWwrcu
& Tu"r"gii iau de la turmete lor tot ceea
ce au nevoie: cresc dromaderi, capre
gi oi ca si se hrineasci, si se imbrace,
si se adaposteasci gi si se deplaseze.
Preocuparea lor principali este, atad arr,
si giseasci ape ;i pa;uni. De aceea se
muti des. Sunt nomazi.

Dromaderul este indispensabil.

Poate cira pAni la 100 kg de
mirfuri gi poate rezista zile intregi
firi si bea api.

f' REGIT DTSERTULUI

Mu ltum ita d romaderu lu i,
tuaregii au fost vreme
indelungata regii negotului.
Caravanele transportau ceai,
zahdr, curmale, bij uterii,
tesaturi... Astizi, camioanele
le inlocuiesc, fi indci sunt mai
rapide. incetul cu incetul,
tuaregii devin sedentari.
Dnrrr{rTrr
Gdseqte definifia corect6. c
7
OruuL AIBAsTRU
Daca femeia tuareg iese
cu ch ipu I descoperit,
birbatul i;i acopera fata.
in acest fel, se proteje azA
A Insulitd de vegeta[ie in mijlocul deqertului de nisip si de soare, iar
B Curte mare inconjuratd de cl6diri, unde fac popas catavanele.
faptul ca nu-gi arati
n iciodata gu ra este u n
C Fructele unui copac asemdndtor cu palmierul, dulci qi delicioase. semn de politete. Foarte
Ilu zie opt icd,, in general plScutd des, acest voal este
albastru, iar vopseaua
se imprima in piele.
I catavanserai
Ata se face ca a fost
supranumit ,,omul
t oazd, albastru ".
:t miraj
\ gurmale

tq'?3'!g'z,v:3lln10s

9TlATl CA...
SEDENTAR ESTE OMUL
CARE TRAIE$TE MEREU
iru ncelA$t Loc.
DrMPorRrvA, tuoruADuL
cALATORE$TE.
 o
&rya hfii?
& Od,n,oari, lndia era divi zatdin regate
mici. Fiecare era cirmuit de un prinl hindus,
numit maharajah. Datoriti comer.tului, bogi{iilor Palat pe api
naturale gi impozitelor pe care le impuneau
supugilor lor, maharajahii erau incredibil de
bogafi. igi construiau palate fastuoase, purtau
bijuterii, dideau petreceri mari ;i organizau
vinitori de tigri in pidurile regatului lor.

Miniaturi prefioasi

*'
PALATE DrvENlrE
HoTELURT
Astdzi, cea mai mare parte
a maharajahilor si-au pierdut
puterea si nu mai sunt atat
de bogati. Unii si-au transformat
palatele in hoteluri de Iux pentru
turistii care vin sa vi zileze lndia.
Ei Iocuiesc tot acolo si cAteodata
pot fi vazuli. Dar duc o viata mai
simpla.
---

MaHARAJAHu )

Cn PnrAr FnuMosl
t Ordoneazi cf,t poti de repede aceste palate de maharajahi,
de la cel mai mic la cel mai mare.

^ .-rl I

|'t zl t
ffi -ffi
, ,l^c tll .;

r{
,,

ip
:

rr ffi flI i!
{i
tr
st
i.s #
I

qa
rf Sr
B
*
'-
, i t/t
I

jfltr
;
E
'f.1n * fl iiSr
"f Fr HI
irtr
A
D Palat de marmuri

TTGRII GEMENI
I Priveqte aceqti doi tigri demni de un maharajah. Sunt identici, cel
putin in aparen(6. Totuqi, intre ei existd o diferen(d. Care e aceea?

trtfitI

'v tnugtl lv33o vrun3s tvw vovo3 3uv g tnugll 'z a'o'8 '3 'v 'L :Sllnlos

*'
PALAT DE VIS
Maharajahilor le plac culorile si Iumina. Toate inciperile
palatelor sunt foarte confortabile, impodobite CU $TIATI CA...
UN HINDUS ESTE UN LOCUITOR
tesituri, tapiserii si perne. Lumea se plimba in cu rti le DrN rNDrA cARE pnncncA
interioare si in gradinile inflorite. Pretutindeni se gasesc o RELrcrE FoARre nASPANDITA
iru ACEASTA TARA, HINDUISMUL.
fAntani ce improspateazi atmosfera, fiindca in lnd ia e
foarte cald.
 jl)

F".hirii sunt cilugiri care triiesc in

lndia. igi dedici intreaga via{i religiei:
Ei
medite azd, 9i se roagi toati ziua. Au ficut un
jurimAnt de siricie 9i renunfare la plicerile
materiale: sunt mAndri de faptul ci nu au
nimic. Mininci gi se imbraci mul{umiti
generozitafii trecitorilor; ducind o via(i ca
de cersetori .

Cergetor pe drumul
spre Bombay, in India

Posturi yoga

f' PurERr MAGIcE

Se spune ca fachirii au puteri
magice, ca pot si umble cu
picioarele goale pe jar fara sa
se ardi, sd se culce pe scAnduri
acoperite de cuie, de cioburi de
sticla sau de lame de birbierit...

qt?$
L

-
 OercEruRr r

€e este un tapeadar8
.-a- I
+/ Lupta cu taurii este un obicei strivechi
in unele firi precum Spania sau in sudul
Franfei. Corida reprezinti ocazia unei
adevirate sirbitori. Se desfigoari
intr-o areni plini cu spectatori. inchis timp
de patru ore intr-un loc intunecos, taurul
este lisat deodati in areni, in mijlocul Toreadorul folosegte intotdeauna
strigitelor mulfimii. Nigte tineri agiti o capi mare rosie.

o capi, apoi se aude sunetul unei trompete.

*"
O CnPA RoSrE
Toreadorul, numit si torero
sau matador, se avAnta in
vetmintu I sau au riu si incepe
sa faca miScdri cu marea Iui
capa rosie, pentru a atdta
taurul. Acesta din urmd ataca
si toreadorul trebuie sa se
fereascd. EI tine capa cu mdna
stanga, iar in mina dreapta
tine sabia cu aj utorul careia
va ucide taurul.
 ToREADoRIt

Tnsr LA ConrDA

Torero este:
[Jn toreador q#
Uru S pEcTAcoL
un jucdtor australian de rugby
MINUNAT
lJn dans spaniol Toreadorul face multimea
sa freamete apropi indu-se
cAt mai mult cu putinta
Spania e o {ard vestitd pentru coridele ei. de coarnele taurului. Dar,
Cunoqti capitala acestei [ari? uneori se intampli si ca
toreadoru I sa f ie ran it.
Sidney Toreadori i sunt adevarati
profesionitti, inzestrati cu
Madrid mult curaj .

Roma

(' Ce instrument mu zical se aude in timpul coridei?

I Pi an ul
Vioara
Trornpeta

t 3 '(rlr-rvrr vrvrtdv3 :trsa vtnrou 'nnvursnv vtvltdv3

3ls:l Af Nols 'olHovl ll z a '(nu3nt l$vrrcv vNWV:tsNt uoov]Hol nvs ou3uol) r v :llintos

f'-
+\ ( $rrATr cA... ,

U ARENA ESTE UN MARE sPATIU :

I ROTUND REZERVAT CORIDELOR /

r 9l INCONJURAT CU TREPTE
r PENTRU PUBLIC.
in arene, multimea este
imbricati colorat.
 *
HMffi FE umfi?
./)_ F
+/ l'iecare regiune, fiecare fari a Europei igi
are sirbitorile, datinile, legendele gi credinfele
specifice. Toate acestea alcituiesc folclorul
firii, al regiunii respective. Tradifiile sunt foarte
vechi, de mii de ani. Le datorim inaintagilor
Orchestri bavarezi
no;tri: ei sirbitoreau, de exemplu, sosirea in Germania
primiverii, alungau demonii iernii...
VegmAnt tradifional din
Polonia

3
\a/
!
*'
'ts NArunn
SAnBATOARE
iru

in intreaga Europd, in sate

d atmosfera se insufleteste la
G inceputul primiverii si al verii.

itrr )
Cu dansurile ti costumele
lor din vremurile strdvechi,
saten ii sarbatoresc inceputu I

anoti m pu I ui recoltelor.

-o

-
 Pno\-ERB Ascur\s
inlelepciunear popoarelor se reflecti mereu in proverbe. Dacd vrei si afli
care e preferatul lui Donald, pune cuvintele in ordinea corectd.

ltttD
nu
fac

L}\l r

d calul.

mal
de
Folclor provensal

(csrruvuuou Hvrndod gufnoual'rnrvo Nns lvtnr 3vr nN unv fo rllrvuJ:rtin-ros

?i cnnNAVAL, Torul Esrr PrRMrs

Carnavalurile sunt sarbatori importante, cu defilari
de care festive si grupuri de oameni deghizali.
$TlATl C4...
UN CARNAVAL ESTE
Cel din Binche, in Belgia, exista inci din timpurile UN OBICEI STRAVECHI CARE
I TRAVERSEAZA SECOLELE $l CARE n
preistorice. Regii sarbatorii sunt aga-numitii,,Cilles". I SE PRACTICA DE FOARTE \, t
Timp de mai multe zile, ei sirbitoresc sfarsitul iernii
si danseazi in ritmul tobelor.
L__-_l_u:'11-:T' --G
 fuul Nou ehrngnes0 o

,\
& ln fiecare an, sirbitoarea Anului Nou
chinezesc are loc in februarie sau in martie.
Ziua se schimbi, nu este o dati fixi. Pentru
a simboliza noul an, se alege un animal:
sarpele, porcul, cAinele, ;obolanul ;i altele.
Se va vorbi despre anul garpelui, anul
porcului, anul ciinelui.
in aceasti zi, circulafia ma;initor pe strizi
este opriti. Familiile gi prietenii se reunesc
pentru a sirbitori inceputul noului an.

#
.
O SARBAToARE RrLtGroAsA
Pentru chinezi, Anul Nou este in
primul rAnd o sarbatoare religioasa.
Fiecare profita de aceste sarbitori
pentru a se reculege, pentru a face
bilantul anului recent incheiat si
pentru a se ruga la stramosii lui,
la parinti si bu n ici.

\18*
qEPnRAoA
FnuMoAsA
Fiecare se gatette, se machiaza si
se imbraci in costum chinezesc. Dupa
prinz, incepe o parada mare care
dureaz6, pina la cinci dupa-amiaza.
Peste tot vezi o m u ltime de flori.
Copiii duc un imens dragon x
din hArtie viu colorata. Dupa
aceasti parada, adultii merg la
templu.
Y%KY ffif'-.€ffi il Eeffi

$TIATI CA...
TEMPLUL
 Oercerun

Ori$nea s$rhf,torii
HdIo
& In fiecare dr, pe 3l octombrie, este
marea zi a fiorilor. Copiii se mascheaz6,
in vrijiton, in schelete ;i fantome pentru
a face turul caselor invecinate gi a cere
dulciuri spunind: ,,N€ dati ori nu ne data?" Lampa lui Jack e utor de realizat.
E de ajuns si gole;ti un dovleac
(Tieat or trick). Sirbitoarea Haloween gi si scobe;ti o guri gi ni;te ochi
care se strimbi.
a fost introdusi Ia noi in fari grafie
americanilor gi canadienilor. in Arnerica
;i in Canada, aceasti sirbitoare e extrem
de populari.

Pe 3l octombrie, este ziua

fantomelor, a mongtriloa a vrijitorilor!
E rindul tiu si gisegti deghizarea
care te prinde cel mai bine ca
si mergi si aduni bomboane.

f
' Zr uA MoRTtLoR Vlt...
La origine , ziua de Halloween vestea
intoarcerea iernii, si traditia celtica
spunea ca acesta este prilejul cu care
s p i ritu I m o rti lo r este ldsat sd intre

in casi. Pe ntru a- i ca la uzi , se

scobeau dovleci, napi sau sfecle:
inauntru erau puse lumAndri 5i, in
felul acesta, se obtineau niSte lampi.
CrurA CUvANTUL Cenn, NU sE
PorRrvE$TE f ' LEGENDA LurJncrc
O'LANTERN
Dovlecii luminati atezali
pe 3l octombrie in fata
VRAJITOARE z1N1 usii caselor se numesc
nraun_ ,, limpile luiJack". Potrivit

\ \r, i ilR legendei, Jack ar fi facut

atAtea farse neplacute
incAt nu a fost dorit nici
in rai, nici in iad! Asa ca a
td$f SCHELE'T
fost osAndit sa raticeascd
pe pamAnt cu o lampi in
manA.

\ Pciul,, TROL

i3uvorvrNVrulvdsN!
rNns irvNosu3d rrrvrrr3f, 3rvot'yineyuo
VUnCNls 3'S313INl:lN18'VNng VNVZ :llintOS

$TtATt CA...
CEVA CARE ESTE
CUNOSCUT S.l IUBIT DE TOATA I

LUMEA, ATAT DE CEI MARI, T

cAT sr DE cEr Mtcr, poRntA (
NUMELE DE POPULAR.
 Ce este un e&rmevel?,
& C"rn"ualurile existi in numeroase tiri.
in timpul festiviti{ilor, milioane de
participanfi mascati gi deghizafi defileazi in
sunetul muzicii in spatele unor care decorate.
Muzicienii gi dansatorii insuflefesc atmosfera
gi ataiurile costumate. in nordut Europei,
la sirbitoare iau parte adesea nigte oameni
de paie gigantici. in Franfa, carnavalul de Copil costumat, la Rio
la Nisa este faimos pentru bitaia cu flori
care are loc ?n timpul paradei carelor.

Carnavalul din Nothing

Hill (in Marea Britanie)

*'
ORrcrNr Fonnrr VrcHr
Carnavalul are o origine foarte
indepirtata. inca d in Antich itate,
oamen ii se degh izau si organ izau
o sarbitoare in cinstea primaverii si
a naturii. in Evul Mediu, Sarbatoarea
Nebunilor ii ingaduia fiecaruia sa joace
un rol in spatele mastii sale. Mai apoi,
carnavalul a fost asociat de multe ori
cu Mardi Cras (Martea Crasa) , adicd
ziua d inaintea inceputu lu i Postu lu i
Mare, si cu religia crestina.

.'-?{
 5A STngATORIM!
e,rmplet eazil fraza de mai jos:

Carnavalul din N- - O- S se desfdqoard

in sudul Statelor Unite. Cel de la V- --)
in Italia.
earna\ alul din R- - D- J- - - - - - a fdcut
Bruzilia faimoasS. in sf6rqit, cel de la N- - -
e r r>tit pe Coasta de Azur francezd.

F iecare Ierrd cu mu zica ei:

Carnavalul din Rio de
Janeiro, in Brazilia,
-I-,.1tul este lnlt zica din S- - - I-J dureazi trei zile 9i trei
):rrnl'ra este [tLt zica din B- - nopfi. Mii de persoane
umplu strizile oragului
( )psrlt este lnLl Tca din I- -
ca si se distreze.
\ rrl:ul-musette este muzica din F

.VINVUJ N I 3II3SnIAJ-]nS-lVn'Vl"Ml Nl vH3do'vlllzvHS Nl vShlvs

'3rlNn 3l3MS Na ZZVI I VSIN,OUISNVT ]C OIU,VII]N]N ,SNV3IUO MlN'V :3IINlOS

*'
MARI CnnNAVALURI
t:- ^-
Carnavalu ri le ce'e - l' - grtATt c4...
America FESTIVITATILE SUNT JOCU R I.:
-t^

'.
t.

: -
t-

r-
)
,:v
/l,N SI EVENIMENTELE ORGA\ IZ:-:
CU OCAZIA SARBATOR -3 =

j, e e I de la N isa in Franta...
hL-n,shstr::

{l'53